Islanda [PDF]

Zitiervorschau

Universitatea Facultatea Economia Comertului, Turismului si Serviciilor

POTENTIALUL TURISTIC SI DESTINATII TURISTICE IN ISLANDA

CUPRINS Introducere

1

Capitolul 1. Potentialul turistic…………………………………………………………………4

1.1.

Potentialul turistic al reliefului……………………………………………………....4

1.2.

Potentialul turistic al climatului……………………………………………………..5

1.3.

Potentialul turistic al vegetatiei si faunei…………………………………………...6

Capitolul 2. Regiuni turistice ………….... ………………………………………………………6 Capitolul 3. Destinatii turistice …………....................................................................................9

2

Islanda-prezentare generală Islanda (Lydveldid în islandeză) mai este numită şi "Ţara gheţii şi focului" pentru că gheţarii se găsesc lângă izvoare termale, geysere şi vulcani. Islanda a fost denumită astfel de un colonist care, după o iarnă neobişnuit de rece şi lungă, a văzut ţărmul acoperit de gheaţă (Iceland = Tărâmul Gheţii). Este cea mai mică ţară nordică după populaţie.

Stema: Drapel: Imn naţional: Lofsöngur Capitală: Reykjavik. Limba oficială: Islandeza. Denumirea oficială: Lydveldid (Republica Islanda). Constituţia: Republică din 1944 (Preşedinte din 01.08.1996 Olafur Ragnar GRIMSSON). Populaţia: estimată în 1998 la 270.000 locuitori, densitate 2 persoane/kilometru pătrat, Distribuţie: 91% urbană, 9% rurală. Guvernul: primul ministru (din 30.04.1991) David ODDSSON, parlamentul (Althing) cu 63 de membri aleşi pe termen de 4 ani (partidul majoritar este Partidul Independenţei cu 21 de membri). Toţi cetăţenii islandezi care au împlinit 18 ani pot vota. Suprafaţă: 103.000 km pătraţi. Cea mai mare distanţă de la est la vest este de 483 km, de la nord la sud este de 306 km. Lungimea coastei: 2.000 km. Altitudinea maximă: Hvannadalshnukur, 2.119 m deasupra nivelului mării, minima a: nivelul mării. Moneda: krona (1 euro = 88 krona, martie 2004)

POZIŢIE GEOGRAFICĂ

3

Islanda este o ţară insulară situată chiar sub Cercul Polar în Oceanul Atlantic de Nord. Se află la aproximativ 320 km est de Groenlanda şi la 1050 km vest de Norvegia.

Are o formă ovală cu lungimea de circa 485 km şi lăţimea maximă de 300 km. Teritoriul Islandei se desfăşoară pe circa 3 grade latitudine sip e 9 grade longitudine.

Capitolul 1. Potentialul turistic Turismul este o parte importanta a economiei islandeze. T uristii sunt atrasi de atractiile naturale ale Islandei (ghetari, gheizere, ape geotermale), dar si de activitatile care sunt puse la dispozitia turistilor: petreceri tematice, excursii asistate pe ghetari sau în zonele salbatice din interiorul tarii, precum si de diferitele festivaluri, cum ar fi "zilele noptilor albe" (în luna iulie), când soarele nu apune deloc, sau zilele noptilor arctice, când soarele nu rasare deloc (în luna februarie). Printr-un sistem foarte bine pus la punct, Islanda atrage anual un numar de turisti de doua ori mai mare decât propria populatie.

1.1.

Potentialul turistic

1.1.1. Potentialul turistic al reliefului

Din punct de vedere geologic, Islanda este situata intr-o zona cu activitate seismica ridicata, ceea ce inseamna ca este foarte activa din punct de vedere geologic, cu multi vulcani, dintre care cei mai importanti sunt Hekla, Herðubreið si Eldfell.

4

Islanda are de asemeni numeroase geyzere, printre care Geysir, de la care provine denumirea, si faimosul Strokkur, care erupe o data la fiecare 510 minute. Teritoriul tarii reprezinta un podis de bazalt (alt. 640-760m), din care se ridica circa 100 de conuri vulcanice, dintre care multi sunt activi (Hekla, Laki, Vatnajökull, 2000 m, Hofsjökull, 1765 m, Mýrdalsjökull, 1450 m); gheizere si izvoare fierbinti, ghetari masivi. Câmpiile ocupa zonele restrânse de litoral. De-a lungul fracturii terestre, la marginea platoului continental, se grupeaza vulcanii activi din Islanda, aici iese magma din profunzime la suprafata. Astfel au luat nastere în aceasta zona o serie de vulcani tineri, cu exceptia vulcanilor de pe insula Snæfellsnes care în partea lor sudica se bifurca. Câmpurile de bazalt din vestul si estul insulei s-au format în perioda geologica tertiara. Prin cresterea suprafetei insulei în directia est-vest, vulcanii deja existenti au fost izolati printr-o zona mlastinoasa, nemaifiind alimentati cu magma au devenit inactivi. Aceaai situatie se prezinta si prin izolarea vulcanilor vechi prin placa de bazalt cenusiu din epoca pleistocena veche, cele mai vechi datând de asemenea din tertiar, cu depuneri sedimentare,morene (ce documenteaza activitatea glaciara) si bombe vulcanice. Majoritatea vulcanilor activi se gasesc în zonele nelocuite ale Islandei (podisul înalt insular), multi vulcani poarta pe creasta lor ghetari, dupa cum urmeaza: Vatnajökull (8.300 km²) Langjökull (953 km²) Hofsjökull (930 km²) Mýrdalsjökull (695 km²) Drangajökull(199km²) Eyjafjallajökull(107km²) Procesele vulcanice din Islanda genereaza noi insule vulcanice ca de exemplu: Heimaey, Surtsey.

5

1.1.2. Potentialul turistic al climei Islanda nu are o climă atât de rece precum alte ţări aflate la aceeaşi latitudine. Curentul Golfului încălzeşte coastele Islandei. În această ţară nu întâlnim variaţii considerabile de temperature între sezoane, dar schimbările de vreme, frecvente, dunt normale, în special în sud, unde sunt multe furtuni şi cad precipitaţii abundente. La Reykjavik, temperaturile variază de la o medie de 11 grade, în iulie, la 1 grad, în ianuarie, atingând o medie anuală de aproximativ 5 grade. Umiditatea este ridicată, iar în est este multă ceaţă. În nord, precipitaţiile variază de la 300 la 700 mm, în sud, de la 1270 la 2030 mm, iar în munţi atingând 4570 mm. Islanda este deasemenea pe tărâmul Soarelui de la Miezul Nopţii, iernile fiind îndelungate şi destul de blânde, iar verile, scurte şi răcoroase. În iunie soarele străluceşte aproape 24 ore, în timp ce în decembrie este noapte tot timpul.

1.1.3. Potentislul turistic al vegetatiei si al faunei

Desi aici cresc câţiva arbori pitici (frasini, plopi tremurători, mesteceni şi sălcii), principalele forme de vegetaţie sunt ierburile, muşchii şi arbuştii pitici. Vulpea, principalul animal autohton, este des întâlnit. Aceasta era singurul mamifer existent pe insula cand au sosit primii oameni. Renul slbatic, introdus în secolul XVIII, a fost cândva o specie numeroasă, dar au fost aproape exterminate şi, de aceea în ultimii ani a fost declarat ca specie protejată. Pot fi găsiţi, în principal, în zonele montane nord-estice. Apele ce înconjoară insula adună baleen, multe tipuri de foci şi multe specii de peşti. Delfinii, cetaceele, delfinul brun şi roqualul sunt numeroşi. Alături de aceştia se găsesc codul, egrefinul, heringul, calcani, rechini, halibuti, tobe roşii, saithe şi alte specii. Somonii abundă în multe râuri, iar păstrăvii în râuri şi lacuri. Uneori pot fi zariti lilieci, indrumati catre insula de curenti, insa nu se pot reproduce pe insula. Au fost observati si ursi polari, dar doar in trecere, neexistand o populatie locala. De asemenea, nu exista populatie locala de

6

reptile sau amfibieni. În Islanda trăiesc în jur de 88 de specii de păsări, dintre care majoritatea sunt specii acvatice: eiderul şi ptarmiganul. Alte specii de păsări autohtone sunt lebada, vulturul, şoimul şi gâsca de mare, toate fiind specii protejate. În Islanda nu trăiesc reptile sau broaşte, iar speciile de insect sunt puţine.

Capitolul 2. Regiuni turistice Reykjavik si zonele din jurul capitalei Reykjavik este o capitala a contrastelor. Alaturi de casutele mici din fier sunt asezate cladiri futuristice din sticla. Facilitati moderne se gasesc la cateva minute departare de terenuri vulcanice aspre, iar influentele internationale se imbina cu traditiile nationale, creand o cultura unica, in care vechiul imbratiseaza noul. Reykjavik are ceva de oferit pentru oricine: energia dezlantuita aunui oras cosmopolitan, energie termala, sau energia verde si linistita a peisajelor din jurul orasului. Peisajele de tara din jurul orasului, contribuie la unicitatea Reykjavikului si ofera turistilor aventurosi o mare varietate de activitati. Urmatoarele activitati sunt usor accesibile si la mica distanta de capitala, astdel ca pot fi incluse intr-o excursie de o zi: pescuit de somon, golf la miezul noptii, navigatul, cataratul, trekking pe ghetari, calarit si privitul balenelor. De asemenea, in Reykjavik se gaseste o mare varietate de restaurante renumite pentru bucataria foarte inventiva si adaptabila pentru orice gust. Reykjavik are ceva de oferit si din punct de vedere cultural, fiind intesat cu galerii de arta, muzee si teatre, festivitati anuale, expozitii speciale si productii de scena. Zona din jurul capitalei merita de asemenea vizitata. De exemplu, in orasul Hafnarfjörður, cultua vikinga este inca in viata: restaurantul Fjörukráin organizeaza banchete vikinge pe toata durata anului, iar orasul gazduieste si festivalul annual international viking. Se strang oameni din toata lumea pentru a demonstra modul de lupta al vikingilor, felul in care modelau lemnul si oasele, teseau materiale si faceau arme si ornamente. Intre orasele Kópavogur si Garðabær, se gaseste un mall mare, numit Smaralind, unde sunt organizate multe evenimente culturale, precum: expozitii,

7

concerte si concursuri muzicale. Chiar in afara zonei urbane, in Heiðmörk se gasesc oportunitati pentru plimbari, mersul cu bicileta si calarit. In Hafnarfjörður si Mosfellsbær se gasesc grajduri, unde pot fi incercati caii islandici, care sunt diferiti de celelalte rase. Desi mici, sunt extrem de puternici si stabili. Reykjavik este un punct convenabil pentru inceperea excursiilor, deoarece ofera posibilitatea de a explora o mare parte din Islanda. Exista tururi de autobuz pentru a vizita principalele locuri, zboruri intre destinatii mai indepartate. Excursiile cu barca pentru observarea balenelor sunt disponibile din Martie pana in Octombrie.

Islanda de vest In vest, turistii pot observa istoria geologica a Islandei, de la formarea sa, acum 15-16 milioane de ani, pana la primele asezari omenesti, in secolul al IX-lea, cam in perioada in care a incetat activitatea seismica in zona. Cele mai vechi formatiuni se gasesc la Kogur in Fiordurile Vestice. Toate tipurile de vulcani se gasesc aici, iar apa curge in fiecare forma, de la apa rece, minerala, pana la cel mai voluminos izvor fierbinte, Deildartunguhver, din care apa curge la o temperatura de 97°C la o rata de 180 de litri pe secunda. Cel mai clar semn de vulcanism este craterul perfect al vulcanului Snæfellsjökull, la marginea

peninsulei

Snæfellsnes,

caruia

i-au

fost

atribuite

diverse

puteri

miraculoare. Acesta este acum un parc national. Speciile de pasari din regiune sunt de asemenea diverse. Breiðafjörður este mecca-ul privitorilor de pasari, care pot avea sansa de a observa chiar si monarhul pasarilor din Islanda, vulturul cu coada alba. Zona Fiordurilor de vest a fost uneori supranumita “cel mai faimos loc necunoscut din Islanda”. I-a fost de asemenea acordat prestigiosul titlu “Destinatie Europeana de Excelenta”. Zona este neatinsa si aproape nelocuita, impanzita cu pasari, fjordurile ofera un moment de liniste iar vulpea arctica inhabiteaza muntii. Se intalnesc cascade inalte, iar curentii sunt puri. Sunt si locuri fara drumuri. Fiordurile de vest sunt locul perfect pentru a viziona Aurora Borealis in timpul iernii si de asemenea un loc fantasitc pentru a trai experienta soarelui de la miezul

8

noptii in timpul verii.

Islanda de nord Islanda de nord este plina de sate imbelsugate si comunitati de fermieri, varfuri de munte, insule aproape de coasta si peisaje in formare. In partea vestica a regiunii, vulcanii nu mai sunt activi, iar de la sfarsitul Epocii de Gheata, zona a fost modelata de rauri in dealuri fine petrecute de unele dintre cele mai frumoase rauri ale Islandei. De fiecare parte a Eyjafjörður se gasesc dealuri spendide create de eroziune, facand locul popular printre cataratori. Soarele de la miezul noptii este un spectacol extraordinar in aceasta regiune: in perioada solstitiului de vara, soarele coboara pana la linia orizontului si se ridica din nou in minunate tonuri de rosu si auriu. Mai spre este, se intalnesc alte forte: lava fierbinte curge iar fisurile sunt dovezi ale activitatii seismice recente. In perioada antica, o inundatie glaciala catastrofica a inghitit canionul raului Jökulsá á Fjöllum iar uriasa vale scufundata Ásbyrgi formeaza acum un parc national. La o mica distanta se gaseste lacul Mývatn, renumit pentru imprejurarile pitoresti, activitate geotermala si varietatea de pasari. Serviciile turistice din zona reflecta aspectele istorice ale modului de viata. In Húnavatnssýsla si Skagafjörður vizitatorii pot vizita locatiile multor evenimente importante in legendele clasice islandeze. Tot in aceasta regiune pot fi observate foci jucandu-se la in mare. Islanda de Est si Sud-est In Islanda de Est, vizitatorii vor fi uimiti de varietatea de contraste ale peisajelor. Se gaseste orice, de la fjorduri, la sate de pescari, la vai impaduride si fenomene geologice unice. Toate acestea sunt imprejmuite de munti impresionanti si, mai departe, ghetarul Vatnajökull. Pentru cei interesati de cultura, in timpul verii este organizat cel putin un festival pe saptamana, cu o mare varietate de teme: istorie, muzica, golf, arta, sporturi, catarat, arta pentru si creata de tineri, pescuit, dragoste. Se gasesc de asemenea si multe porturi naturale. Un numar mare de muzee

9

din Fjordurile de Est se concentreaza pe diverse aspecte ale istoriei locale: Al doilea razboi mondial, pescari francezi care au pescuit pe coastele Islandei cu secole in urma, artisti locali si tehnologie. Ale expozitii au ca tema natura: frumoasele minerale din zona si renii care traiesc prin regiunea de est.

Capitolul 3. Destinatii turistice Numarul turistilor in Islanda a crescut rapid in ultimii zece ani, avand o rata anuala de 11%. In 2004 peste 360,000 de turisti au vizitat Islanda. Companiile de turism se pregatescpentruviitorla un numarfoartemare de turisti. In apele limpezi care inconjoara Islanda si-au gasit casa aproximativ un sfert dintre speciile de balene existente pe glob. Zeci de mii de temerari cutreiera in fiecare an la bordul unei ambarcatiuni apele din jurul localitatii Husavik, supranumita "Capitala mondiala a observarii balenelor". Lumea subacvatica a Islandei iese la suprafata si la Muzeul MaritimViking, care insa pune accent pe viata navigatorilor scandinavi ce au transformat economia tarii. Grimsey - insulita ce contine stanci, de pana la 100 de m, unde se aduna specii rare de pasari. Myvatn - contine unele dintre cele mai miraculoase peisaje din lume datorita vulcanilor. Blue Lagoon – piscina geotermica unicata in lume; o atractie turistica principala, Gullfoss-cea mai spectaculoasa cascada din Islanda, Skaftafell-cel mai mare parc national din Europa. Reykjavik este capitala cea mai nordica a Europei. Cu cateva sute de ani in urma, s-a intamplat ca Ingolfur Arnarson, intemeietorul Islandei, sa treaca prin apropierea unui golf inconjurat de munti. Impresionat de aburii care se ridicau in atmosfera, a decis sa boteze locul Reykjavik sau "Golful care fumega". De altfel, vaporii si muntii din apropiere, au asezat localitatea in centrul multor povesti si legende, explicate pe indelete la Muzeul Saga, care prezinta insula dintr-o perspectiva istorica. Reykjavik a devenit, in ultimul secol, o parte vitala a Islandei, la fel ca soarele care uita sa apuna sau peisajele care par desprinse dintr-o alta lume. In anul 2000, asezarea a fost Capitala Culturala Europeana, o recunostere a vietii sale artistice efervescente. Galeriile de arta si filmul"Spectacolulvulcanilor", care ruleaza periodic, sunt favoritele turistilor. Cea mai cunoscuta baie in aer liber - Laguna Albastra, alimentata de izvoare calde, se afla intre Reykjavik, capitala tarii si aeroport, fiind preferata de multi

10

turisti. In apropiere de capitala se afla si lacul Myvatn, cu piscinele sale geotermale (Myvatn Nature Baths). Islanda se mandreste cu cea mai mare cascada din Europa, in nord-estul tarii. Cascada Dettifoss, cu apa coborand pe un perete de stanca in forma de potcoava, arunca in fiecare secunda 500 de metri cubi de apa de la o inaltime de 44 de metri. Cu toate ca nu este decat un oras mic (300.000 de locuitori), Reykjavik este renumit pe plan international pentru clubbing-ul de weekend si petreceri. Cluburile deschid dupa ora zece seara si nu se costa aproximativ 1500 euro (cazare si inchierea masinii, consultanta turistica, telefon mobil, s.a.), in care putetive deamuntii Sulur, muntele Blafell, unde locuieste trolul Bergthor, puteti face schipe Tindur sau baie in cratere vulcanice pline cu ape termale, precum Viti sau daca aveti sange de viking, in Askja, cel mai adanc lac (vulcanic). Islandezii nu sunt betivi. Berea se comercializeaza in anumite locuri si are 1,5 grade. Alcoolul tare e un fel de monopol de stat. Il cumperi, ca si vinul, doar din magazine speciale care se inchid la sase seara. In fiecare an, pe 1 martie, islandezii sarbatoresc Ziua Berii. La aceasta data, in 1989, a fost ridicata interdictia de a consuma bere, interdictie care a durat 75 de ani.

Bibliografie www.en.wikipedia.com www.ro.wikipedia.com www.visiticeland.com

11