Geografia Economica A Resurselor Naturale - ISLANDA [PDF]

Zitiervorschau

Universitatea “Al. I. Cuza” din Iași Facultatea de Geografie și Geologie

TURISMUL ÎN ISLANDA

Student: Pascaru Denis Grupa: GT12

Iași - 2014 -

1

Fig. 1: Islanda, în colțul din dreapta de jos, poziția Islandei față de Europa 2

Sinteză Islanda este un stat ce face parte din Europa de Nord, care este alcătuit din insula propriu zisă și restul de insulițe periferice care se găsesc în nordul Oceanului Atlantic găsindu-se între Europa și Groenlanda. Islanda este cel mai mic stat nordic după numărul de locuitori, având aproximativ 313.000 de locuitori și deține o suprafață de circa 103.000 km². Capitala statului Islandez este Reykjavík, find și cel mai mare oraș de pe insulă. Limba oficială ce se vorbește în acest stat se cheamă limba islandeză. La fel ca și orice țară, Islanda are cele trei sectoare economice. În sectorul primar, agricultura este fundamentată pe creșterea animalelor, legumicultura în sere și vânatul. Sectorul secundar se bazează pe industrie care are în componență ramuri industriale ca și: pescuitul, fiind situată pe locul 1 pe Glob, industria metalurgică, industria energetică care se folosește de resurse naturale (centrale geotermice, hidrocentrale). Ultimul sector, sectorul terțiar, este alcătuit din transporturi și turism. Transporturile din Islanda sunt alcătuite din transporturile rutiere, transporturile aeriene, transporturile navale iar căile ferate lipsesc din această țară. În ceea ce privește turismul din Islanda putem menționa că aceasta este o ramură esențială în economia statului Islandez deoarece reprezintă aproximativ o treime din produsul intern brut al acestei țări. Turismul în Islanda este determinat de un potențial turistic, acest potențial însumează totalitatea lucrurilor ce determină atracția ce avizează în mod direct pe turiști. Acest potențial este împărțit în două categorii: potențialul natural și potențialul antropic. Potențialul natural în Islanda este determinat de vulcanismul pe care acesta îl deține, vulcanismul acestei țări a apărut datorită poziției geografice a statului care este așezat pe dorsala Atlantică, astfel jumate din Islanda se află pe placa Nord Americană și cealaltă pe placa EuroAsiatică. Islanda are aproximativ 130 de vulcani, un vulcan cunoscut din stat este vulcanul Laki deoarece este singurul vulcan care a avut cea mai lungă și continuă fântână de lavă observată vreodată astfel fisura a fost de 25 kilometri. Al doilea factor ce alcătuiește potențialul natural al Islandei sunt gheizerele, care reprezintă izvoare vulcanice ce arunc la intervale de timp niște jeturi de apă fierbinți, în țară există circa 100 de gheizere. Pe lângă aceștia doi factori ce determină potențialul natural, mai putem adăuga ghețarii, care există datorită climei, apele geotermale și mofetele. Toți acești factori determină diferite tipuri de turism, astfel pentru vulcani apare turismul de aventură, pentru gheizere, există turismul de agreement, iar apele geotermale și mofetele determină apariția turismului balnear, unde mofeta reprezintă un gaz ce a fost emanat prin crăpăturile ce apar la nivelul scoarței pământești din cauza unor activități vulcanice, astfel acesta este folosit ca și gaz terapeutic în turismul balnear. Al doilea potențial în statul Islandez îl reprezintă potențialul antropic ce este alcătuit dintr-un patrimoniu ce este compus din: monumente, locuri istorice, muzee, parcuri tematice, parcuri de distracție, obiective etnografice și de folclor, astfel tragem concluzia că apare o nouă formă de turism practicată, și anume turismul cultural. De obicei cele două feluri de potențial, adică potențialul natural cât și potențialul antropic se unesc armonios în anumite arii, unde rezultă că turismul este o ramură - cheie a economiei în cadrul serviciilor din sectorul terțiar. Trebuie amintit faptul că aceste forme de turism sunt influențate de niște factori, dintre care amintim de: mediul economic este cel mai semnificativ factor, care influenţează în mod direct industria turismului în Islanda din cele două puncte de vedere care fac referință la cerere şi la ofertă, factorii economici care ne descrie care sunt veniturile populației Islandeze, prețurile și oferta turistică a Islandei, factorii tehnici prezintă performanțele mijloacelor de transport utilizate, tehnologiile. Factorii sociali reprezintă urbanizarea și timpul liber, o altă categorie de factori sunt factorii demografici ce ne prezintă evoluția populației Islandeze din punct de vedere numeric, durata medie a vieții în Islanda, structura pe sexe (bărbați și femei) , penultimii factori ce intervin în turism îi reprezintă factorii psihologici, educativi și ai civilizației, care prezintă nivelul de intruire, aspirațiile individului, caracterul individului, moda și temperamentul. Iar ultimii factori ce intervin în apariția, evoluția anumitor forme de turism sunt 3

factorii organizatorici ce ne sugerează formalitățile de la frontiere. Veniturile populației Islandeze provin majoritatea din pescuit, locul 1 pe Glob, la care se adaugă treimea ce provine din servicii adica din turism. Prețurile și oferta turistică dovedește că sunt destuli de mari, un exemplu este că pentru un sejur de 5 zile în Islanda o persoană trebuie să scoată circa 500 de euro din buzunar. Urbanizarea ne spune că 90% din populație trăiește în mediul urban, majoritatea fiind concentrați în capitala Islandei. Demografia este determinată de populația statului care este foarte mică, având 313.000 de locuitori, cu toate acestea Islanda reușește aproape să atragă turiști aproape triplu față de populația țării, ultimele cifre arătând 863.000 de turiști sosiți în Islanda. Situaţia economică în statul Islandez a fost afectată în mod direct de către criza economico-financiară, care a avut consecințe grave care a dus la prăbuşirea sistemului bancar Islandez şi devalorizarea coroanei islandeze care este moneda națională acestui stat. Rata șomajului ce se înregistrează în Islanda este de 5,5% , această rată s-a înregistrat la data de 31 ianuarie 2014, această rată mică se datorează faptului că Islanda având locuitori puțini, nu sunt acoperite locurile de muncă totale, la care se adaugă faptul că turismul este un sector al serviciilor ce creează noi locuri de muncă pentru populația Islandeză. Statistic vorbind, formele de turism ce apar în Islanda apar pe motivul pentru care turistul alege țara respectivă, astfel în Islanda rezultatele din statistică ne spune că turiști vin pentru băile în piscine sau în natură pe timp de vară în proporție de 70,5%, fapt care arată prezența turismului balnear, iar pe timp de iarnă turiști vin în proporție de 54,5% pentru excursii, drumeții ce vizează vulcanii, balenele, ș.a. , de unde rezultă turismul de aventură. Din punct de vedere administrativ Islanda este împărțită în 23 de comitate și mai este alcătuită din 14 orașe independente. Se știe că Islanda face parte din diferite organizații internaționale din care trebuie menționată, organizația U.N.E.S.C.O. , aceasta are în patrimoniul ei, Parcul National Thingvellir , acesta se află la 23 de kilometri față de capitala insulei, Reykjavik. Acesta a intrat în patrimoniul U.N.E.S.C.O. din anul 2004, astfel parcul dezvoltă turism cultural, fiind un parc tematic. Majoritatea turiștilor ce sosesc în Islanda, vin să viziteze zona capitalei Islandeze, deoarece tot în zonă se află și parcul din patrimoniul U.N.E.S.C.O. , iar ca și procentaj vizitele turiștilor reprezintă un procent de 94 – 95% din totalul de turiști ce vin să viziteze această zonă a statului insular. Vârsta ce o au majoritatea turiștilor este cuprinsă între 18 și 39 de ani, iar în general turiști vin în Islanda pentru un sejur în medie de două săptămâni și reprezintă un procent de 26,6%. Cele mai vizitate regiuni de către turiști sunt regiunile din nordul Islandei și sudul acesteia. Ca și proveniență, majoritatea turiștilor provin din țări ca: Marea Britanie și Germania, dar pe lângă aceste țări mai putem adăuga și țări ca: Norvegia, Suedia, Danemarca, aceste find țări scandinave, dar vin și de pe continentul american, mai exact din Statele Unite ale Americii, astfel toate aceste țări ne indică fluxurile de turiști, care ne arată de unde provin. Unitățile de cazare în Islanda variază, în statistici, apar unități de cazare de tip hotel, pensiuni, camping-uri, rulote, case mobile, case de vacanțe, cabane în pustiu, case private. Cele mai des folosite ca și unități de cazare sunt hotelurile și pensiunile, mai putem preciza faptul că turiști străini ce se cazează la hoteluri și pensiuni islandeze este într-o continuă creștere, cu excepție find perioada anilor 2009 – 2010 unde înregistrarea a arătat un mic declin. În ceea ce privește locurile de muncă ce aparțin de turism în anul 2013 se înregistrat 38.000 de locuri de muncă care reprezintă un procent de 22% din totalurile de locuri de muncă pe care le deține Islanda. În prezent locurile de muncă au mai crescut cu un procent de 2,6%, astfel s-au creat încă 1.000 de noi locuri de muncă. O preconizare ne sugerează că Islanda peste 10 ani, adică în anul 2024, locurile de muncă se vor înmulți, astfel ajungându-se la aproximativ 47.000 de locuri de muncă în total în cadrul turismului, astfel statistica v-a arăta ca proporția de 25% v-a fi locurile de muncă din cadrul turismului din totalul din locurile de muncă pe care le deține guvernul Islandez, însă nu trebuie uitat faptul că aceste locuri de muncă depind în proporții mari de gradul de alfabetizare pe care o are țara Islandeză. Toate aceste date fiind furnizate de către statisticienii islandezi către Consiliul Mondial al Călătoriilor și a Turismului (W.T.T.C.). Concluzia pe care trebuie trasă din aspectul cu privire la turismul din statul Islanda este că acesta deține potențial natural (vulcani, gheizere, ghețari), dar și potențial antropic (Parcul National) 4

Bibliografie 1. GROZA, Octavian, ŢURCĂNAŞU, George, RUSU, Alexandru (2005) – Geografie economică mondială, Iaşi, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”. 2. MUNTELE, Ionel, IAŢU, Corneliu, (2006) – Geografia turismului. Concepte, metode şi forme de manifestare spaţio-temporală, Iaşi, Editura Secom Libris. 3. UNGUREANU, Alexandru (2000) – Geografia resurselor naturale, Iaşi, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”. 4. Ministerul Afacerilor Externe - http://www.mae.ro/bilateral-relations/1668#818 5. Ministerul Afacerilor Externe - http://www.mae.ro/travel-conditions/3709 6. Long-term strategy for the Icelandic tourism industry http://www.invest.is/files/skjol/pdff/pkf_tourism_strategy_report_extract.pdf 7. World Travel & Tourism Council http://www.wttc.org/site_media/uploads/downloads/iceland2014.pdf 8. Nordic Statistical Yearbook - http://www.norden.org/is/utgafa/utgefid-efni/2013001/at_download/publicationfile 9. Organisation for Economic Co-operation and Development - http://www.oecdilibrary.org/search? option1=titleAbstract&option2=&value2=&option3=&value3=&option4=&value4=&option 5=&value5=&option6=&value6=&option7=&value7=&option8=&value8=&option9=&val ue9=&option10=&value10=&option11=&value11=&option12=&value12=&option13=&val ue13=&option14=&value14=&option15=&value15=&option16=&value16=&option17=&v alue17=&option22=excludeKeyTableEditions&value22=true&option18=sort&value18=&fo rm_name=quick&discontin=factbooks&option23=excludeImprintType&value23=http%3A %2F%2Foecd.metastore.ingenta.com%2Fns %2FIGO&option21=discontinued&value21=true&value1=iceland 10. Statistics Iceland - http://www.statice.is/?pageid=452&itemid=175c3d22-cc54-4d95-a66d70cf302e4385 11. Ministry for Foreign Affairs - http://www.mfa.is/media/utn-pdf-skjol/Fact-Sheet---No-1,2014.pdf 12. U.N.E.S.C.O - .http://whc.unesco.org/en/list/1152

5

http://www.mae.ro/bilateral-relations/1668#818 Republica ISLANDA Denumire oficială: Republica Islanda (Lýðveldið Ísland), forma scurtă Islanda (Ísland). Capitala şi principalele oraşe: Reykjavik (capitala), Hafnafjordur, Kopavogur. Suprafaţă: 103,000 km². 80% din teritoriu este reprezentat de lacuri glaciale. Există un mare număr de vulcani activi, gheizere, largi suprafeţe înzăpezite şi gheţari. Populaţia: 318.452 de locuitori de locuitori, în 2011. Limba oficială: islandeza, derivată din norvegiana veche. Ziua naţională: 17 iunie – data la care Islanda a fost proclamată republică. Religie: 73%, religia evanghelică luterană (de stat) şi, până la 84%, alte biserici luterane. Moneda naţională: coroana islandeză ISK Prefix telefonic internaţional: + 354 Scurt istoric: Insula a fost descoperită de exploratori irlandezi în jurul secolului IX. Cei dintâi colonişti au fost celţii, cărora le-au urmat vikingii, în anul 874. La scurtă vreme, în anul 930, a fost înfiinţat cel mai vechi sistem parlamentar al Europei (Althingi), marcând sfârşitul perioadei de colonizare. În anul 982, Eric cel Roşu, exilat de Althingi din Islanda pentru omor, a pornit pe mare şi a descoperit Groenlanda, unde a înfiinţat o colonie. Fiul său, Leif Eriksson a fost unul dintre conducătorii expediţiilor vikinge care a ajuns, în jurul anului 1000, până pe coasta continentului nord-american. În anul 1000, misionari itineranţi, susţinuţi de regele creştin al Norvegiei, au impus creştinismul drept nouă religie. Perioada iniţială de independenţă a Islandei (până în secolul XIII, când a trecut sub stăpânire norvegiană), a fost cea mai rodnică din punct de vedere cultural şi spiritual. În anul 1262, slăbită de lupte interne, Islanda a trecut sub stăpânire norvegiană, păstrându-şi, totuşi, o largă autonomie. Un secol şi un sfert mai târziu, în 1397, prin Uniunea Kalmar, Islanda a trecut sub autoritatea Coroanei Daneze. Între secolele XV – XVIII, molimele, exploatarea comercială şi catastrofele naturale au redus populaţia Islandei la mai puţin de 40.000 de locuitori. Abia secolul XIX, deşi dramatic în evoluţia lui, a adus revigorarea naţiunii islandeze. Întrerupte de regele danez la 1800, întrunirile Althingi-ului au fost reluate în 1843, odată cu renaşterea naţionalismului islandez. În 1874, Islanda a adoptat o constituţie proprie. La 1 decembrie 1918, Danemarca a recunoscut Islanda ca stat suveran. Islanda şi-a declarat deplina independenţă la 17 iunie 1944, la Tingvellir. Informaţii politice Forma de guvernământ: republică parlamentară Şeful statului: Ólafur Ragnar Grímsson (ales prima dată în 1996, reales în 2000, 2004, 2008 şi 2012). Ultimele alegeri prezidenţiale au avut loc în ziua de 30 iunie 2012. Primul ministru: Sigmundur Davíð Gunnlaugsson (în urma alegerilor legislative de la 27 aprilie 2013). Ministrul afacerilor externe: Gunnar Bragi Sveinsson (în urma alegerilor legislative de la 27 aprilie 6

http://www.mae.ro/bilateral-relations/1668#818 2013). Situaţia politică internă: Islanda este condusă (în urma alegerilor legislative de la 27 aprilie 2013) de un executiv de centru-dreapta, alcătuit din reprezentanţi ai Partidului Independenţei şi Partidului Progresist. Parlamentul: unicameral, numărul parlamentarilor fiind 63, aleşi printr-un sistem de vot proporţional. Preşedintele Parlamentului: Einar K. Guðfinnsson (din 2013), membru al Partidului Independenţei. Componenţa actuală a parlamentului este: Partidul Independenţei – 19 locuri, Partidul Progresist – 19 locuri, Alianţa Social Democrată – 9 locuri, Mişcarea Stânga Ecologistă – 7 locuri, Viitor Luminos – 6 locuri, Partidul Piraţilor – 3 locuri. Legături către principalele site-uri oficiale •Portal oficial: http://www.iceland.is •Guvernul: http://www.government.is •Ministerul afacerilor externe: http://www.mfa.is •Parlamentul: http://www.althingi.is Profil socio-economic Situaţia economică: Islanda a fost serios afectată de criza economico-financiară, care a dus la prăbuşirea sistemului bancar şi devalorizarea monedei naţionale. Programul de recuperare economică încheiat de Islanda cu FMI a fost finalizat cu succes în 2011. Produsul Intern Brut: 14.093 mld USD Inflaţie: 4,1 % (la finalul anului 2013) Şomaj: 5,5% ( la 31 ianuarie 2014) Principalele ramuri industriale: industria pescuitului, industria de aluminium, producţia de energie din surse geotermale. Principalii parteneri comerciali: UE, EFTA, SUA, Japonia. Aderarea Islandei la UE La 16 iulie 2009, Islanda a adresat Preşedinţiei suedeze cererea de aderare la UE, argumentându-şi solicitarea prin apartenenţa sa la continentul european, necesitatea extinderii securităţii ţării şi asigurarea stabilităţii economice pe termen lung. Criza financiară a fost si ea un catalizator puternic pentru aspiraţiile Islandei de a deveni membru al UE. După prăbuşirea sistemului bancar şi devalorizarea monedei naţionale, apartenenţa la UE şi integrarea ulterioară în zona euro au fost incluse în strategia pe termen lung a Islandei de asigurare a stabilităţii economice. În procesul de negocieri, printre cele mai problematice capitolele sunt pescuitul (având în vedere ponderea foarte mare a acestui sector în economia islandeză) şi agricultura. În anul 2013, negocierile de aderare au fost temporizate şi, ulterior, suspendate, în contextul alegerilor de la 27 aprilie 2013. Relaţii internaţionale

7

http://www.mae.ro/bilateral-relations/1668#818 Politica externă a Islandei este determinată de statutul de ţară insulară, de dimensiuni mici, de situarea geografică în regiunea arctică şi de precaritatea resurselor interne. Toate acestea argumentează preocuparea Islandei pentru dreptul maritim internaţional, predilecţia pentru cooperarea cu statele scandinave, SUA, Canada şi Rusia în diferite formate de cooperare regională, acoperind domeniile: economie, ecologie, securitate, valorificarea resurselor vii ale mării şi ecologia marină. Alăturându-se Naţiunilor Unite în 1946, Islanda este şi unul dintre fondatorii NATO, în 1949. În 1970, Islanda a fost primită în EFTA. În octombrie 1991, Islanda şi ceilalţi membri EFTA au finalizat negocierile cu UE şi au format Spaţiul Economic European (SEE). Islanda este, de asemenea, membră a Consiliului Europei, a OSCE şi membru asociat al spaţiului Schengen din 2000. Islanda este activă în cadrul ONU, afirmând necesitatea de reformă a organizaţiei. Este un furnizor important de asistenţă tehnică şi financiară, atât în plan multilateral, cât şi bilateral. Două programe ale Universităţii Naţiunilor Unite sunt în derulare în Islanda: de pregătire în domeniul geotermal, respectiv în cel al pescuitului. Cooperarea internaţională pentru dezvoltarea durabilă şi accentul pe rezolvarea paşnică a disputelor sunt, de asemenea, elemente de bază ale politicii externe islandeze, cu aplicabilitate în dosare precum Irak, Afganistan, Orientul Mijlociu, Balcanii de Vest. Noul context de securitate a readus în actualitate necesitatea creşterii participării Islandei la misiunile NATO, mai ales prin dezvoltarea „Icelandic Crisis Response Unit”. Islanda este în măsură, în acest moment, să participe la misiuni internaţionale de menţinere a păcii şi de reconstrucţie (Afganistan, Kosovo, Sri Lanka, Bosnia şi Hertegovina). În viziunea islandeză, NATO continuă să deţină un rol major în asigurarea securităţii globale. Islanda susţine sporirea capacităţilor militare ale UE, ca parte a contribuţiei acesteia la asigurarea securităţii pe continent.

8

http://ro.wikipedia.org/wiki/Islanda Istorie Islanda a fost colonizată în secolele al IX-lea și al X-lea de scandinavi, celți, irlandezi și scoțieni. Íslendingabók (Libellus Islandorum sau Cartea Islandezilor), scrisă în 1122-1133 pretinde că norvegianul Ingólfur Arnarson a fost primul localnic (colonist, ocupant) al Islandei, în Reykjavík, în anul 870. Familiile au fost însoțite de servitori și sclavi, o parte din ei fiind celți sau picți din Scoția și Irlanda (cunoscuți de către nordici și drept Oamenii din Vest Norse). Conform anumitor scrieri literare, călugării irlandezi ar fi trăit în Islanda înainte de așezarea locuitorilor nordici, dar nu s-a descoperit nicio dovadă arheologică. Erik cel Roșu, sau Eirikur Þorvaldson, a fost exilat pentru crimă în 980, și a început explorarea dincolo de partea de vest a insulei. El a format prima așezare în Groenlanda, în jurul acestei perioade, numind zona, conform legendei, pentru a atrage noi colonizatori. Fiul lui Erik, Leifr Eiriksson, pune piciorul în America în cele din urmă, în jurul anului 1000. Cu toate că se spune că a fost deviat de la ruta stabilită, mult mai probabil este că era în căutarea teritoriului indicat (descoperit) de Bjarni Herjólfsson cu câțiva ani mai devreme. Se consideră că el a întemeiat o colonie la L'Anse aux Meadows în Newfoundland, care a supraviețuit doar timp de un an. Alte două tentative de colonizare întreprinse de către fratele său s-au finalizat cu eșec. Islandezii sunt foarte mândri de parlamentul lor, care este, de altfel, primul din lume. Acest parlament, pe care l-au numit Althing, a fost înființat în anul 930. Islanda a rămas independentă timp de 300 de ani, după care a intrat succesiv sub suzeranitatea Norvegiei, apoi aDanemarcei. Islanda a redevenit independentă în 1944, după ce Regatul Islandei, în uniune personală cu Danemarca, a devenit republică. În 2008 banca centrală a țării este naționalizată și țara intră în faliment. Cetățenii protestează în fața Parlamentului cerând demisia guvernului și organizarea unor noi alegeri. Printr-un referendum național, 93% dintre participanți refuză plata datoriei de 3,5 miliarde de euro către Olanda și Marea Britanie. Cetățenii dau jos conducerea țării și 25 de cetățeni apolitici sunt aleși din 522 candidați. Poporul scrie o nouă Constituție. Geografie Teritoriul țării reprezintă un podiș de bazalt (alt. 640-760 m), din care se ridică circa 100 de conuri vulcanice, dintre care multe sunt active, aproximativ 130 (Hekla, Laki, Vatnajökull 2000 m (ghețarul cu cel mai mare volum de gheață din Europa, 900 m pătură groasă), Hofsjökull, 1765 m, Mýrdalsjökull, 1450 m); gheizere și izvoare fierbinți, ghețari masivi. Câmpiile ocupă zonele restrânse de litoral. Râuri: Blanda, Jökulsá, Skjálfandafljót, Þjórsá, Hvítá. Lacuri glaciare: Þingvellir, Thoris.Clima maritimă blândă. Vegetatie de tundră, plantații de conifere. Fauna: diverse specii de păsări, pești, balene.

9

http://ro.wikipedia.org/wiki/Islanda Politică Politica Islandei este una executată de un sistem parlamentar al unei republici practicând o democrație reprezentativă cu partide multiple, având puterea divizată (ca în majoritatea republicilor moderne) în trei entități, puterea executivă, puterea legislativă și puterea juridică. Puterea executivă este exercitată de un prim-ministru, care este liderul guvernului într-un sistem politic multi-partid. Puterea legislativă este exercitată primordial de către parlamentul Islandei, Althing, respectiv în parte de către guvern. În timp ce puterea legislativă este parțial împărțită în republica insulară, puterea juridică este total independentă de executiv și legislativ. Economie Principalele ramuri industriale sunt: pescuitul (locul 1 pe glob la cantitatea de pește pescuită/loc.) și prelucrarea peștelui, industria metalurgică (pentru neferoase),industria energetică (bazată pe resurse naturale: hidrocentrale, centrale geotermice). Produce: nave, ciment, conserve, ulei de balenă, confecții, echipamente electrice, îngrășăminte și produse alimentare. Aproape 20% din forța de muncă este ocupată în domeniul pescuitului sau al procesării peștelui. Pescadoarele folosesc plase foarte mari pentru a pescui peștele de pe fundul oceanului. Bărcile cu motor, mai mici, folosesc deseori undițe lungi pentru pescuit. Unele au firul lung de până la 16 km, având circa 20.000 de cârlige. Principalele specii de pește pescuite sunt codul și heringul. Industria cea mai importantă a Islandei este cea procesatoare de pește. Mici fabrici de procesare se găsesc de-a lungul coastei, iar în Reykjavik și Siglufjörður există refrigeratoare mari. Majoritatea peștelui este uscat, sărat sau înghețat pentru a fi exportat. O parte din peștele proaspăt este pus la gheață și trimis în Marea Britanie și Germania. Alte industrii produc: ciment, confecții, echipamente electrice, îngrașăminte și produse alimentare. Aproape o treime din lucrătorii industriali sunt femei. Guvernul islandez își dezvoltă industria cu ajutorul celorlalte țări. În 1968, o companie americană a construit o fabrică de diatomită (un mineral folosit în filtrele industriale). O fabrică de aluminiu construită de suedezi a intrat în producție la începutul anilor 1970. Islanda are afaceri prospere și în domeniul editorial. Islanda are patru ziare: cel mai mare, Morgunbladid, a fost fondat în 1913. Ramuri principale: creșterea animalelor (pentru carne și lapte), legumicultura în sere, vânatul. Aproximativ 15% din populație sunt fermieri. Islanda are cam 5.300 de ferme împraștiate în regiunile de câmpie. Majoritatea fermierilor cresc oi (pentru lână, carne și piei) și vite (pentru produse din lapte). Cresc de asemenea mici cai islandezi. Principala recoltă este fânul, pe care fermierii îl folosesc pentru a hrăni animalele. Fermierii pot strânge două sau trei recolte de fân, datorită ploilor abundente și zilelor lungi din timpul verii. Fermierii mai cultivă și rădăcinoase, ca guliile și cartofii. Din 1930, fermierii și-au construit sere lângă izvoarele termale. Apele termale încalzesc serele, și astfel fermierii pot cultiva roșii și alte legume, flori, viță de vie și chiar banane. 10

http://ro.wikipedia.org/wiki/Islanda Exportă pește și produse din pește, carne, produse lactate, piei, lână, aluminiu. Importă mașini, echipamente și utilaje industriale, combustibili, produse alimentare. Comerț exterior cu: Marea Britanie, Franța, Germania, SUA, Danemarca, Olanda,Japonia ș.a. Islanda are foarte puține resurse naturale, și doar 1% din suprafața sa poate fi cultivată. Dar apele teritoariale sunt bogate în pește. Islanda depinde foarte mult de vânzările de pește și de produse din pește pentru a importa aparatură electrocasnică, fructe și legume, echipamente industriale și materii prime. Partenerii săi comerciali sunt: Danemarca,Germania, Marea Britanie, Norvegia, Suedia și Statele Unite ale Americii. Islanda a devenit membră EFTA (European Free Trade Association) în 1970. Transporturi și comunicații Căi ferate: În Islanda nu există căi ferate. Se circulă mai mult cu autobuze, automobile și avioane. Transporturi rutiere: În Islanda există 12.500 km de căi rutiere și, în medie, o mașină la două persoane. Exceptând străzile principale din orașe, drumurile sunt acoperite cu pietriș. Circulația auto se efectuează pe partea dreaptă a drumului. Starea generală a drumurilor și infrastructurii este foarte bună. Limitele de viteză admise: 50 km/h în interiorul localităților și 90 km/h, în afara localităților. Transporturi aeriene: Icelandair, compania aeriană națională, asigură zboruri regulate europene și transatlantice. Există două aeroporturi internaționale, la Reykjavik și Keflavik. Transporturi navale: Principalele porturi islandeze sunt: Akranes, Akureyri, Hafnarfjörður, Keflavik, Reykjavik și Siglufjörður. Comunicații: Majoritatea gospodăriilor din Islanda dispun de un telefon, un televizor și, cel puțin, un radio. Comunicațiile Islandei cu restul lumii se realizează prin cablu telegrafic și prin radiotelefonie. Turism Turismul este o parte importantă a economiei islandeze, generând circa o treime din PIB. Cei mai mulți turiști provin din Marea Britanie și Germania, dar și din țările scandinave și S.U.A. Turiștii sunt atrași de atracțiile naturale ale Islandei (ghețari, gheizere, ape geotermale), dar și de activitățile care sunt puse la dispoziția turiștilor : petreceri tematice, excursii asistate pe ghețari sau în zonele sălbatice din interiorul țării, precum și de diferitele festivaluri, cum ar fi "zilele nopților albe" (în luna iulie), când soarele nu apune deloc, sau zilele nopților arctice, când soarele nu răsare deloc (în luna februarie). Printr-un sistem foarte bine pus la punct, Islanda atrage anual un număr de turiști de două ori mai mare decât propria populație.

11

http://ro.wikipedia.org/wiki/Islanda Demografie

Populația inițială a Islandei era de origine nordică și celtică. Acest lucru este evident din dovezile literare care datează din perioada colonizării, precum și din studii științifice ulterioare, cum ar fi analizele genetice sau cele ale grupelor de sânge. Un astfel de studiu genetic a indicat că majoritatea bărbaților care au imigrat la început erau de origine nordică, în vreme ce majoritatea femeilor erau de origine celtică.

Muzică Deși Islanda este o țară micǎ, a produs câțiva artiști de renume internațional, cei mai cunoscuți fiind Björk și Sigur Rós. Patrimoniu mondial Pe lista patrimoniului mondial UNESCO este înscris următorul obiectiv din Islanda: •Parcul național „Thingvellir” (2004)

12

http://www.invest.is/files/skjol/pdff/pkf_tourism_strategy_report_extract.pdf Introduction 2.1 The purpose of the long-term strategy for the Icelandic tourism industry is to create a framework for the next ten years so that Iceland can capitalise on its future growth potential as a tourism destination that offers an authentic and unique visitor experience. This will enable Iceland to maximise the economic contribution of the tourism sector by creating an enabling environment for investment and in turn, attract FDI. 2.2 In order to prepare the long-term strategy for the Icelandic tourism industry we undertook the following:  Preparation and presentation of a capsule situation analysis to a group of key tourism industry stakeholders;  Conducted a limited international tour operator survey to build on existing travel surveys;  Evaluated the key geographic source markets and segments identifying potential opportunities;  Formulated a strategic mission, vision, objectives and targets for the next ten years;  Recommended a future positioning and promotional model;  Specified the institutional framework and tourism policy requirements;  Prepared a detailed annual action plan matrix for the next ten years;  Prepared an annual monitoring and evaluation grid to enable the Icelandic tourism industry to monitor the progress of the implementation of the long-term strategy; and  Prepared an indicative annual budget to facilitate the above. Master mapping project context 2.3 As a result of the on-going global economic crisis, governments are increasingly recognising the tourism sector.s potential as a means to diversifying and stimulating economic growth and social contribution. It is widely understood that tourism has the ability to create jobs, attract FDI, earn foreign currency and stimulate national, regional and local economic growth, provided that the sector is given adequate government support and regulated where needed. 2.4 Promote Iceland has an important role to play in terms of developing an attractive image of Iceland, whether the goal is to attract tourists, businesses or FDI. The formulation of a longterm strategy is considered key to enhancing Iceland.s international competitiveness and market position. However, Promote Iceland must collaborate with both public and private sector partners, as the achievement of destination success is a shared responsibility. Introduction 3 Promote Iceland January 2013 2.5 Currently the responsibility for tourism, in its widest sense, including at national level, is very fragmented. In order for the tourism sector to continue to flourish there is a need to adopt a coherent and integrated approach to the sector, in order to ensure that this complex industry is represented fairly across all stakeholders. 2.6 As tourism is an .open. industry it is subject to political, social, environmental and technological changes and trends to which it must respond. In the case of Iceland, the fall out from the financial crisis in 2008 and 2010 eruption of Eyjafjallajökull are poignant reminders of some of the recent challenges facing the tourism sector. 2.7 Interestingly, Iceland has been able to turn these negative events into a relative success story and combined with the award-winning .Inspired by Iceland. campaign, this has had a positive impact on the tourism industry. Together they have raised awareness of the country and stimulated people.s appetite to visit the destination and the increase in visitor numbers has also been underpinned by Icelandair.s aggressive growth strategy through a .hub and 13

http://www.invest.is/files/skjol/pdff/pkf_tourism_strategy_report_extract.pdf spoke. model. This has led to a dramatic increase in visitation to the country in recent years. The country is therefore now at crossroads on how to balance economic growth underpinned by tourism, with a need for sustained responsibility in regard to the preservation of the product and culture. 2.8 The tourism industry has a complex nature and as such it requires co-ordination of government, at both national and regional level, as well as private sector businesses that both compete and co-operate with one another. Currently, in Iceland, the vast majority of tourism services are provided by micro suppliers in stark contrast to, for example, aviation which is dominated by a large company. 2.9 Governments are involved in tourism in a variety of capacities including the provision of border security, the regulation of markets such as aviation, controlling or managing tourism attractions such as national parks, land planning and funding the development of roads and other infrastructure. The private sector would then ideally provide end user services that would enable sustainable product delivery. Unless industry and government policymakers work together effectively, this complex system may therefore not function optimally. 2.10 Given the recent growth in visitor numbers to Iceland and increasing awareness of the country as a destination, this is therefore an opportune time for key stakeholders to formulate a clear and integrated long-term strategy with a view to maximising the economic contribution of the Icelandic tourism industry and create an enabling environment for investment. Promote Iceland January 2013 3 A summary of tourism trends in Iceland 3.1 In this section we present a summary of current tourism trends in Iceland together with the results of our visitor and international tour operator surveys. This builds and completes our observations of existing trends presented in our capsule situation analysis document and forms part of the background towards formulation of the long-term strategy. Background Economic contribution of tourism sector in Iceland 3.2 In recent years it is clear that tourism has become an increasingly important sector of the Icelandic economy as may be seen from Figure 3.1 Figure 3.1 International tourism receipts (1998 . 2011)

14

http://www.invest.is/files/skjol/pdff/pkf_tourism_strategy_report_extract.pdf

3.3 Since 2008, the export value of tourism has been around 14% increasing to 19% of total exports when including the activities of Icelandic tourism companies outside Iceland. In 2011, tourism.s share of GDP was 5.9% compared with 5.1% in 2001. This is in line with tourism.s average contribution to a nation.s GDP, globally. 3.4 In 2009 (latest available data), total travel consumption reached ISK184bn of which around 40% was consumed by Icelandic households and companies. During this year the number of people employed in the tourism sector exceeded 8,500, equivalent to 5.2% of the working population, clearly demonstrating its importance. This all underpins the sector.s growing importance to the country.s overall diversification and sustainability. Visitor arrivals 3.5 The successful evolution of the tourism sector in Iceland is in large part due to the success of the .hub and spoke. model which was introduced by Icelandair in 1998 using Keflavik airport as its main hub. This has allowed Iceland to attract international visitors from a number of key geographic source markets by offering direct flights to an increasing number of destinations. However, this was also facilitated by a number of other factors including currency devaluation, improved border controls and heightened marketing. 3.6 In Figure 3.2 we illustrate the evolution in total air passenger movements between 2002 and 2011. Figure 3.2 Total air passenger movements (2002 . 2011)

15

http://www.invest.is/files/skjol/pdff/pkf_tourism_strategy_report_extract.pdf

3.7 Significantly more than 80% of air services are provided by Icelandair with Keflavik Airport acting as the main gateway to Iceland. 3.8 Between 2001 and 2011 arrivals at Keflavik grew by a compound annual growth rate (CAGR) of 5.2% increasing from 519k to 865k while peaking at 946k in 2007. 3.9 Due to Iceland.s rapid growth in tourism a number of new airlines have started flying to the destination including easyJet, Norwegian, Air Berlin and Icelandic airline WOW (which Iceland Express recently became part of). However, current load factors between 79% and 85% suggest there is an opportunity to increase the frequency of flights and attract new airlines in order to further stimulate competition. 3.10 Seasonality remains high and this is reflected in passenger movements. Visitor survey trends 3.25 Visitor surveys are an important tool used to assess the reception of a destination by visitors. It enables an understanding of what is being done right and what is not and can and should therefore influence policy. 3.26 The Icelandic Tourist Board carried out a survey with 2,359 visitors during summer 2011 and with 2,181 visitors during the 2011/12 winter season. In summary, the results of the summer survey suggested that the main purpose of visit recorded was vacation/holidays at 86.3% followed by meetings, incentives, conferences and exhibitions (MICE) at 13.3% and visiting friends and relatives (VFR) at 6.2%. The winter pattern was similar apart from a slight increase in the number of MICE visitors at 16.5% and business visitors at 4.5%. 3.27 There was a high number of returning visitors both during the summer and winter. In summer 79.6% of those interviewed came on an individually arranged trip compared with 67.8% during the winter. During the summer 10.2% were part of a package tour whereas in winter the figure was slightly higher at 17.6%. The remaining 10.2% (summer) and 14.6% (winter) were a mixture of packaged tours and individually organised trips. 3.28 The average age of the respondents during the summer was 39.6 years and 46.8% were classified as having a high average household income. In winter the average age of the respondents was 40.5 years. 47.5% of winter respondents were classified as having a high average household income. 16

http://www.invest.is/files/skjol/pdff/pkf_tourism_strategy_report_extract.pdf 3.29 The average length of stay in the country during the summer was recorded at 10.2 nights with almost half of all visitors staying seven nights or less whereas during the winter it was only 6.6% with only 16.7% staying longer than eight nights. Figure 3.7 Average length of stay summer (2011)

3.30 The summer trends above suggest that whilst the country still is widely perceived as a longstay destination there is a growing short-stay trend especially during the winter months. This can be mainly attributed to the introduction of stay-over packages being offered by Icelandair and other local tour operators. Further analysis suggests, unsurprisingly, that it is MICE and corporate visitors that tend to have a shorter propensity to stay when compared to leisure travellers. 3.31 As evidenced previously, most visits tend to be centred in the Capital and South, with the former acting as a central hub. This trend is even more pronounced during the winter months when the average length of stay is shorter and access to some of the more remote areas more difficult. Figure 3.8 Regions visited in Iceland (2011)

17

http://www.invest.is/files/skjol/pdff/pkf_tourism_strategy_report_extract.pdf

3.32 The most popular mode of transport used in Iceland is coaches and this largely reflects the current market positioning of Iceland, which is to a large degree, volume driven. As with cruises, coach and similar group business can have a large impact on a destination in the long run. However, they are necessary especially as a destination matures and during low periods of demand. During the summer, rented cars remain the far the most popular choice and illustrate the ease of accessibility around the country. Figure 3.9 Modes of Transport in Iceland (2011/2012)

3.33 Unsurprisingly most visits to Iceland were influenced by its natural appeal and this is clearly what is currently marketed by most of the tourism campaigns. Interestingly, we note that Icelandic culture and history scores highly as a factor influencing a visit, with spa and wellness very low during the summer. Attractive offers are appealing particularly during the winter season. Figure 3.10 Factors influencing decision to visit

18

http://www.invest.is/files/skjol/pdff/pkf_tourism_strategy_report_extract.pdf

During our visit to Iceland in June/July 2012 we conducted a limited visitor survey with 22 visitors from the UK, USA, Canada, Denmark, Italy, Netherlands, Germany, Spain, Austria, Japan and Switzerland. The survey was conducted by the PKF team in order to engage with, and understand visitor experiences and perceptions first-hand, rather than to undertake a comprehensive analysis. 3.35 Despite the small sample size, the results were not dissimilar to those of the 2011 summer survey discussed above. Our survey did, however, highlight useful .micro. trends. 3.36 Most respondents only considered visiting Iceland for that specific trip. However, given a choice, the most popular alternatives considered were Greenland, Alaska and the Faroe Islands. Apart from those on around-the-world trips, Iceland was the only destination visited on the trip. We consider Greenland and the Faroe Islands as complementary rather than competitive destinations, whereas Alaska can be considered one of Iceland.s key competitors. We discuss Iceland.s key competitors in Section 4 of this report.

19

http://www.wttc.org/site_media/uploads/downloads/iceland2014.pdf Travel & Tourism generated 9,500 jobs directly in 2013 (5.5% of total employment) and this is forecast to grow by 4.4% in 2014 to 10,000 (5.7% of total employment). This includes employment by hotels, travel agents, airlines and other passenger transportation services (excluding commuter services). It also includes, for example, the activities of the restaurant and leisure industries directly supported by tourists. By 2024, Travel & Tourism will account for 13,000 jobs directly, an increase of 2.5% pa over the next ten years. ICELAND: DIRECT CONTRIBUTION OF TRAVEL & TOURISM TO EMPLOYMENT

The total contribution of Travel & Tourism to employment (including wider effects from investment, the supply chain and induced income impacts, see page 2) was 38,000 jobs in 2013 (21.9% of total employment). This is forecast to rise by 2.6% in 2014 to 39,000 jobs (22.1% of total employment). By 2024, Travel & Tourism is forecast to support 47,000 jobs (24.9% of total employment), an increase of 1.9% pa over the period. ICELAND: TOTAL CONTRIBUTION OF TRAVEL & TOURISM TO GDP

20

http://www.wttc.org/site_media/uploads/downloads/iceland2014.pdf

VISITOR EXPORTS Visitor exports are a key component of the direct contribution of Travel & Tourism. In 2013, Iceland generated ISK177.4bn in visitor exports. In 2014, this is expected to grow by 1.4%, and the country is expected to attract 814,000 international tourist arrivals. By 2024, international tourist arrivals are forecast to total 1,151,000, generating expenditure of ISK228.4bn, an increase of 2.4% pa. ICELAND: VISITOR EXPORTS AND INTERNATIONAL TOURIST ARRIVALS

INVESTMENT Travel & Tourism is expected to have attracted capital investment of ISK39.6bn in 2013. This is expected to fall 21

http://www.wttc.org/site_media/uploads/downloads/iceland2014.pdf by 4.0% in 2014, and rise by 3.0% pa over the next ten years to ISK51.3bn in 2024. Travel & Tourism’s share of total national investment will fall from 13.3% in 2014 to 12.6% in 2024. ICELAND: CAPITAL INVESTMENT IN TRAVEL & TOURISM

Leisure travel spending (inbound and domestic) generated 85.0% of direct Travel & Tourism GDP in 2013 (ISK215.1bn) compared with 15.0% for business travel spending (ISK37.9bn). Business travel spending is expected to grow by 3.7% in 2014 to ISK39.3bn, and rise by 1.4% pa to ISK45.2bn in 2024. Leisure travel spending is expected to grow by 4.3% in 2014 to ISK224.3bn, and rise by 3.5% pa to ISK315.3bn in 2024. Domestic travel spending generated 29.9% of direct Travel & Tourism GDP in 2013 compared with 70.1% for visitor exports (ie foreign visitor spending or international tourism receipts). Domestic travel spending is expected to grow by 10.9% in 2014 to ISK83.8bn, and rise by 4.7% pa to ISK132.1bn in 2024.

22

http://www.wttc.org/site_media/uploads/downloads/iceland2014.pdf Visitor exports are expected to grow by 1.4% in 2014 to ISK179.8bn, and rise by 2.4% pa to ISK228.4bn in 2024. The total contribution of Travel & Tourism to GDP is three times greater than its direct contribution.

23

http://www.wttc.org/site_media/uploads/downloads/iceland2014.pdf

24

http://www.wttc.org/site_media/uploads/downloads/iceland2014.pdf

25

http://www.wttc.org/site_media/uploads/downloads/iceland2014.pdf Travel & Tourism's Direct Contribution to GDP

2014 % growth

38 Russian Federation 46 Finland 88 Canada World 103 Iceland Europe 141 Germany 146 United Kingdom 147 Sweden 151 France 160 Denmark 176 Norway Travel & Tourism's Direct Contribution to Employment

7.0 6.5 4.5 4.3 4.2 3.4 2.9 2.8 2.7 2.6 2.1 0.7 2014 % growth

28 Finland 53 Iceland 87 Canada Europe

5.7 4.4 3.0 2.4

World 125 France 126 Germany 134 Russian Federation 140 United Kingdom 142 Sweden 157 Denmark 172 Norway Travel & Tourism Investment

2.2 1.9 1.9 1.6 1.2 1.0 0.1 -1.7 2014 % growth

55 Germany 75 Denmark World 81 United Kingdom 85 Sweden 100 Norway Europe 122 Canada 135 France 142 Russian Federation 169 Finland 183 Iceland

Travel & Tourism's Total Contribution to GDP 56 Russian Federation 72 Finland

7.3 5.7 5.7 5.4 5.2 4.4 3.8 3.4 2.7 2.4 0.2 -4.0

2014 % growth 5.7 5.1

World 109 Canada 137 Iceland

4.3 3.9 2.9

Europe 146 Denmark 150 United Kingdom 151 Sweden 156 France 165 Germany

2.8 2.6 2.5 2.5 2.2 1.9

26

177 Norway

1.0

http://www.wttc.org/site_media/uploads/dow nloads/iceland2014.pdf Travel & Tourism's Total Contribution to Employment

2014 % growth

58 Finland 93 Iceland

4.0 2.6

World 112 Canada

2.5 2.1

Europe 128 France 130 Sweden 145 Germany 146 Russian Federation 149 United Kingdom 157 Denmark 173 Norway

1.6 1.4 1.3 0.9 0.8 0.6 0.2 -1.2

Visitor Exports 12 19 58 74

2014 % growth Norway Russian Federation Germany Finland

Europe 85 Canada 87 Sweden World 97 France 120 United Kingdom 153 Iceland 160 Denmark

10.8 9.7 6.8 5.9 5.8 5.3 5.2 4.8 4.6 3.3 1.4 0.8

27

http://www.wttc.org/site_media/uploads/downloads/iceland2014.pdf

Iceland (ISKbn, real 2013 prices)

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014E

2024F

1.

98.9

115.8

112.7

133.4

158.7

177.4

179.8

228.4

97.8

85.3

71.7

67.8

71.7

75.6

83.8

132.1

196.7

201.0

184.4

201.3

230.4

252.9

263.6

360.5

-118.1

-105.0

-95.8

-104.8

-119.9

-131.5

-137.0

-187.5

78.6

96.1

88.7

96.5

110.6

121.5

126.6

173.0

113.7

101.6

93.8

102.1

116.9

128.4

133.8

182.9

47.6

13.9

66.7

41.4

38.5

39.6

38.0

51.3

Visitor exports Domestic expenditure

2. (includes government individual spending)

3.

Internal tourism consumption

(= 1 + 2 )

4.

Purchases by tourism providers, including imported goods (supply chain)

5.

Direct contribution of Travel & Tourism to GDP (= 3 + 4)

Other final impacts (indirect & induced) 6.

Domestic supply chain

7.

Capital investment

8.

Government collective spending

45.4

47.7

44.3

42.9

42.5

42.7

43.3

55.7

9.

Imported goods from indirect spending

-15.9

-12.5

-9.5

-9.5

-17.7

-13.2

-13.3

-15.5

59.7

56.5

64.1

59.9

62.8

70.1

71.9

95.0

329.1

303.2

348.0

333.1

353.6

389.1

400.3

542.4

8.3

7.8

7.3

7.9

8.9

9.6

10.0

12.8

34.0

30.4

36.0

33.4

34.6

37.9

38.9

46.9

104.6

78.5

81.7

93.3

103.5

103.8

99.2

112.5

10. Induced 11. Total contribution of Travel & Tourism to GDP (= 5 + 6 + 7 + 8 + 9 + 10)

Employment impacts ('000) Direct contribution of Travel & Tourism 12. to employment Total contribution of Travel & 13. Tourism to employment Other indicators 14. Expenditure on outbound travel

28

http://www.norden.org/is/utgafa/utgefid-efni/2013-001/at_download/publicationfile Iceland

Total area 103 440 sq km Lakes and streams 2 386 sq km Land area 90 154 sq km Icecap and glaciers 10 800 sq km Arable land and gardens 1 865 sq km Forests 1 212 sq km Largest lake Ţingvallavatn 82 sq km Highest point Hvannadalshnúkur 2 110 m Coastline, mainland 6 088 km Population 1 January 2013 321 857 Population per square km ice-free land area, 1 January 2013 3.6 Capital area population 205 675 (Reykjavik incl. suburbs)1 National holiday 17 June (Independence Day 17 June 1944) Form of Government Republic Parliament Alţingi or Althingi (63 seats) Membership of EU No, but member of EEA from 1 Jan. 1994 Membership of NATO Yes, from 4 April 1949 Head of state Ólafur Ragnar Grímsson Head of government Prime Minister Sigmundur Davíđ Gunnlaugsson (The Progressive Party) Currency Icelandic krona (ISK) Official website www.iceland.is

29

http://www.norden.org/is/utgafa/utgefid-efni/2013-001/at_download/publicationfile

30

http://www.norden.org/is/utgafa/utgefid-efni/2013-001/at_download/publicationfile Energy sources The most important energy sources in the Nordic countries measured in terms of energy supply in million toe (tonnes oil equivalent) are in order of importance: oil, solid fuels (e.g. coal and wood), nuclear power, hydro and geothermal power and solar energy, and gas. In the EU the most important source of energy is also oil, but here gas comes in second. Hydro and geothermal power and other renewable sources are major sources of energy in the Nordic countries, as compared to the EU countries. Particularly in Iceland and Norway, hydro and geothermal power constitute a major share of the overall energy supply. Denmark depends almost entirely on thermal power generated from coal, oil and gas. Iceland obtains a substantial part of its energy for heating from geothermal energy and depends almost entirely upon hydropower resources for its production of electricity.

31

http://www.norden.org/is/utgafa/utgefid-efni/2013-001/at_download/publicationfile Culture Kultur Culture is one of the main components of co-operation between the Nordic countries, and has long acted as a bridge, improving understanding of the neighbouring peoples and the shared values. The policies of the Nordic countries with respect to cultural life, mass media and religion have many features in common. However, some differences may be pointed out – for instance, cultural institutions arising from historical circumstances. In both Denmark and Sweden, there are cultural institutions with roots in the traditions of the royal courts. In these countries, national institutions formed the foundation of cultural life at an early stage while, in Norway, cultural institutions began to form later. Government expenditure on culture Iceland is the Nordic country that has the highest government expenditure on culture – a total of 3.3 per cent of GDP. Denmark comes second with a total of 1.6 per cent of GDP. Sweden spends the least with 1.1 per cent. Looking at per capita expenditure Iceland again has the highest expenditure but with Norway coming second. Greenland spends the third highest amount on culture and leisure per capita. In Iceland and Norway, expenditures have more than doubled since 2000. In the other Nordic countries, expenditures have “only” gone up between 40 and 50 per cent in the same period.

32

Fig. 2: Cheltuielile statelor nordice în cultură

33

http://www.norden.org/is/utgafa/utgefid-efni/2013-001/at_download/publicationfile Museums Denmark has the most museums, a total of 274, but museums in Ĺland and Iceland have the most visitors – an average of 4 and 5 visits per inhabitant. Theatres Many theatres in the Nordic countries receive public funding. Theatre funding constitutes a major share of allocations within the cultural area in all the countries. All countries have national theatres, where plays, ballets and operas are performed. In addition to the national theatres, there are professional regional theatres, which are also supported by the state, counties or municipalities. Most countries also have a few private theatres and many amateur ensembles, which may be supported, at least partially, by municipalities, primarily.

The over-arching objectives for Nordic co-operation are stable and sustainable economic growth; development of the Nordic welfare model; economic integration in the Nordic region, the Baltic Sea region and Europe; and the promotion of joint Nordic interests at international level. 2007 marked the beginning of the financial crisis throughout the world. All the Nordic countries have been affected by the global crisis though to varying degrees. GDP growth was negative 34

http://www.norden.org/is/utgafa/utgefid-efni/2013-001/at_download/publicationfile in all of the Nordic countries in 2008 and 2009. From 2009 most of the Nordic countries experienced growth again. The Nordic economies are among the countries in the Western World with the best macroeconomic performance in the recent ten years. Denmark, Finland, Norway and Sweden have for example experienced constant and large excess exports in recent years. Iceland is the only country which has balance of payments deficits (2011). At the same time, unemployment is low in most of the Nordic countries compared with the rest of Europe. As a result of the cyclical down-turn, the public balance is now in deficit, except for Norway. Economic growth Over the past ten years, the Nordic countries had a noticeably larger increase in their gross domestic product (GDP) than the euro area. The only exceptions are Denmark and Ĺland which had a lower growth. However, from 2007 to 2009, the Nordic countries and the EA17 all had a marked negative growth due to the global financial crisis. Since 2009 most countries have experienced growth again. Measured by GDP per capita, the Nordic countries have a higher income than the EA17. Norway’s GDP per capita is as high as 80 per cent above the EA17 average, and Norway is actually one of the countries with the highest standard of living.

35

http://www.norden.org/is/utgafa/utgefid-efni/2013-001/at_download/publicationfile

36

Fig. 3: Date generale din economia țărilor nordice 37

http://www.mfa.is/media/utn-pdf-skjol/Fact-Sheet---No-1,-2014.pdf ICELAND Economic growth was considerably more robust than expected in 2013, reflecting strong exports and buoyant tourist spending. Significant employment gains and policy decisions to reduce household debt will stimulate private consumption and further fuel the recovery in 2014. As a result, unused production capacity will disappear in the course of 2015. Fiscal consolidation will continue in 2014. The household debt relief plan will increase spending, but this will be financed by revenue measures, mainly a higher tax on banks’ total debt. It will be necessary to raise nominal interest rates as spare capacity in the economy disappears. Reforms to raise output potential, notably by stimulating investment, would ease supply constraints, thereby weakening inflationary pressures. In particular, lifting capital controls would send a positive signal to foreign investors. GDP growth was surprisingly strong in 2013, mainly due to exports and tourism earnings. Gross fixed capital formation (excluding volatile items, such as ships and aircraft) also increased strongly, while private consumption and government spending grew at slower rates. Buoyant exports, weak imports and a much lower deficit in primary income from abroad all contributed to a large current account surplus of over 5% of GDP in adjusted terms (i.e. excluding the transactions of banks being wound up), among the highest surpluses recorded since the compilation of national accounts started in Iceland in 1945. Employment benefitted from the dynamism of activity and the unemployment rate declined further. Long-term unemployment has improved, but youth unemployment remains high. Fiscal policy remains on a trajectory of gradual deficit reduction. The general government deficit declined to 2.1% of GDP in 2013, through a combination of strong tax revenues and spending restraint.

38

http://www.mfa.is/media/utn-pdf-skjol/Fact-Sheet---No-1,-2014.pdf

39

http://www.mfa.is/media/utn-pdf-skjol/Fact-Sheet---No-1,-2014.pdf

government aims to reduce the deficit further to about 1% of GDP in 201415. Significant tax policy changes are introduced in the 2014 budget. The tax levied on the total debt of credit institutions will be raised further, while the tax pressure on middle-income and low-income households will be lightened through a combination of a lower tax rate and a higher basic income deduction. On the spending side, the government decided to cancel various investment projects and new entitlement programmes, and introduced an across-the-board cap of 1.5% on spending growth. With economic slack being quickly taken up and unit labour costs rising, inflation is projected to gain pace, especially in 2015. Higher interest rates are thus assumed as the economic situation normalises. Economic activity is projected to remain on a path of strong expansion in 2014-15, although with different drivers than recently. Exports are expected to slow towards a pace more consistent with Iceland’s external market growth and level of competitiveness. By contrast, private consumption will be supported by the government’s household debt relief programme. Business investment will benefit from the realisation of projects in the pharmaceutical and tourism sectors 40

(several hotels are planned). This more domestically-driven pattern of growth will help eliminate the current account surplus (on an underlying basis) and reduce imbalances in the economy. Iceland’s economic prospects are subject to various uncertainties. Large FDI inflows in manufacturing and energy sectors are difficult to predict because impending projects appear to have been hampered by the weakening global demand for aluminium. Downside risks relate to the process of lifting capital controls, which could disrupt financial conditions. Ongoing legal disputes with international claimants (Icesave, frozen assets, etc.) are also sources of risk.

41

http://whc.unesco.org/en/list/1152 Þingvellir National Park

Þingvellir (Thingvellir) is the National Park where the Althing, an open-air assembly representing the whole of Iceland, was established in 930 and continued to meet until 1798. Over two weeks a year, the assembly set laws - seen as a covenant between free men - and settled disputes. The Althing has deep historical and symbolic associations for the people of Iceland. The property includes the Þingvellir National Park and the remains of the Althing itself: fragments of around 50 booths built from turf and stone. Remains from the 10th century are thought to be buried underground. The site also includes remains of agricultural use from the 18th and 19th centuries. The park shows evidence of the way the landscape was husbanded over 1,000 years.

Justification for Inscription

Criterion (iii): The Althing and its hinterland, the Þingvellir National Park, represent, through the remains of the assembly ground, the booths for those who attended, and through landscape evidence of settlement extending back possibly to the time the assembly was established, a unique reflection of mediaeval Norse/Germanic culture and one that persisted in essence from its foundation in 980 AD until the 18th century. Criterion (vi): Pride in the strong association of the Althing to mediaeval Germanic/Norse governance, known through the 12th century Icelandic sagas, and reinforced during the fight for independence in the 19th century, have, together with the powerful natural setting of the assembly grounds, given the site

42

http://whc.unesco.org/en/list/1152 iconic status as a shrine for the national.

Long Description The Althing and its hinterland, Þingvellir National Park, represent, through the remains of the assembly ground, the booths for those who attended, and through landscape evidence of settlement extending back possibly to the time the assembly was established, a unique reflection of medieval Norse/Germanic culture and one that persisted from its foundation in 980 AD until the 18th century. Pride in the strong association of the Althing to medieval Germanic/Norse governance, known through the 12th-century Icelandic sagas, and reinforced during the fight for independence in the 19th century, have, together with the powerful natural setting of the assembly grounds, given the site iconic status as a shrine for the nation. Þingvellir (Thingvellir) is where the Althing - an open-air assembly that represented the whole of Iceland - was established in 930 and continued to meet until 1798. Over two weeks a year, the assembly set laws, seen as a covenant between free men, and settled disputes. The Althing has deep historical and symbolic associations for the people of Iceland. Located on an active volcanic site, the World Heritage site includes the Þingvellir National Park and the remains of the Althing itself: fragments of around 50 booths built from turf and stone. Remains from the 10th century are thought to be buried underground. The site also includes remains of agricultural use from 18th and 19th centuries, the Thingvellir Church and adjacent farm, and the population of arctic char in Lake Thingvallavatn. The park shows evidence of the way the landscape was husbanded over 1,000 years. The assembly had several institutions: the Law Council, five courts and the Lawspeaker. The principal task of the Council was to 'frame the law'. The 12th-century chronicles, the Book of Icelanders (Islendlingabok ) describes the search for a suitable assembly site, convenient for the routes across the island. The site chosen, although towards the south of the island formed a suitable focus for the greatest concentration of the farming population. Remains at Thingvellir include fragments of around 50 attenders' booths. These booths, built from turf and stone with a canvas roof, provided temporary accommodation for those attending the assembly. They were frequently repaired or rebuilt on the same site. Those remaining seem to date from the 17th and 18th centuries (the final flourishing of the Assembly) and to have been built on top of earlier remains. The hinterland of the Althing was agricultural land on which the prosperity of the island depended. No one now lives in what is now the National Park; three farms in the area when the park was established were bought out and the houses and buildings gradually abandoned. The last residents left in the 1960s. The park landscape contains abundant remains of structures associated with earlier agricultural use of the land, such as houses, outhouses and sheep pens, surrounded by their small subsistence home fields for arable crops and perhaps hay, and a network of tracks linking the farms to each other and to the Assembly site on which they converged. The vast open expanses of land around the enclosed fields was grazing land - for the sheep and cattle of the farms but also to be used by the horses of those attending the Assemblies. There are the remains of six farms, a summer farm or sheiling, a chapel and a brew-house. It is surmised that most of the remains date from the 18th and 19th centuries, although documentary evidence for specific settlements such as the Grimsstadir farm goes back to the 10th century. The present Thingvellir Church, a protected building, dates from the 1850s, but it is on the site of a much larger church dating from the early 11th century. The neighbouring Thingvellir Farm is a relatively modern building in classic Icelandic form, which now serves as a country residence for the President of Iceland.

43

http://whc.unesco.org/en/list/1152

Historical Description [in French only] L'Islande semble avoir été inhabitée à l'époque où les peuples nordiques arrivèrent au IXe siècle - dans le cadre d'une migration massive en direction de l'ouest venue de Scandinavie, de Grande-Bretagne et d'Irlande. Le peuplement a commencé aux alentours de 870 et l'Islande est considérée comme ayant été entièrement colonisée aux environs de 930, l'intervalle entre ces deux dates étant connu comme « le temps de la colonisation ». À peu près à la même époque, la migration nordique a atteint les îles Féroé et le Groenland. Dans ces trois lieux, des assemblées nationales d'hommes armés et libres ont été établies dans la tradition germanique mais, contrairement à ce qu'on a pu constater dans les pays déjà peuplés, on n'instaura pas de chefs nationaux ou rois capables de mener la bataille en temps de guerre, essentiellement parce que les îles semblaient offrir une protection stratégique. En Islande, l'Althing, ou Assemblée plénière, durait à l'origine deux semaines par an et se tenait, comme dans toutes les sociétés germaniques, en plein air. Il avait pour rôle de fixer et de maintenir les lois et de trancher les différends au sein des textes de loi eux-mêmes. Les lois étaient vues comme un accord entre hommes libres, une sorte de contrat social. Elles furent consignées par écrit en 1117-1118 et ont été préservées sous la forme de manuscrits du XIIe siècle. Le Commonwealth, nom de cette société primitive, était une association libre des principaux chefs du pays. Il n'existait pas de pouvoir centralisé - les institutions gouvernantes définissaient les droits du peuple, mais ne les faisaient pas appliquer. Ses idéaux en matière de lois et de pouvoir - un pouvoir limité par nature et des lois qui, pour le définir, émergeaient au fil des générations, par accord mutuel étaient chantés dans les sagas islandaises écrites entre le XIIe et le XIIIe siècle. Au début du XIIIe siècle, la structure administrative commença à se désintégrer, face aux conflits entre les chefs les plus puissants du pays. À l'époque de l'exode de Norvège et d'autres régions d'Europe, le pouvoir royal dans ces pays restait assez faible. Dans les trois siècles qui suivirent, il grandit jusqu'à devenir beaucoup plus efficace, tant et si bien que, au XIIIe siècle, la force d'un pays était synonyme de contrôle d'un monarque fort. L'Islande choisit de s'aligner sur la monarchie norvégienne en 1262-1264, les chefs conservant largement leur indépendance. Entre 1262 et 1319, la structure administrative fut amendée pour donner au roi et à ses officiels le droit de faire appliquer les lois et pour permettre au roi de nommer le conseil législatif. Toutefois, il conserva son droit de légiférer. En 1662, l'« absolutisme » (c'est-à-dire le pouvoir absolu du monarque) fut introduit en Islande, d'où une diminution non négligeable du rôle du conseil législatif, qui continua pourtant d'adopter des lois jusqu'en 1700, mais dans certains domaines seulement. Cependant, dans les cinquante ans qui suivirent, les pouvoirs législatifs de l'Althing finirent par disparaître et, à la fin du XVIIIe siècle, les réunions de l'Assemblée n'étaient plus que l'ombre de ce qu'elles avaient jadis été. En 1789, après un tremblement de terre qui endommagea le site, l'Althing fut transféré à Reykjavik, où il se réunit jusqu'à son abolition en 1800. Les idéaux du Commonwealth des débuts, exprimés dans les sagas, ont grandement influencé ceux qui, au XIXe siècle, commencèrent à faire campagne pour une Islande libre et souveraine. Les poètes et les auteurs qui reprirent ce thème voyaient Thingvellir comme le lieu abritant l'« âme » et l'« esprit » de la nation islandaise. De même, les artistes étaient inspirés non seulement par le paysage, mais par les évocations des « nobles » systèmes de justice qui y étaient associés.

44

http://whc.unesco.org/en/list/1152 Cet éveil nationaliste coïncidait avec une vague similaire en Europe, et à une prise de conscience croissante de la valeur spirituelle du paysage. Les sagas islandaises furent traduites et gagnèrent en popularité dans d'autres pays d'Europe. L'Islande commença à être considérée comme dépositaire de la culture nordique, et de plus en plus de touristes commencèrent à se rendre en pèlerinage à Thingvellir. En 1930, pour coïncider avec les célébrations du millénaire de l'établissement de l'Althing, le gouvernement islandais a officiellement reconnu l'importance de Thingvellir en en faisant un parc national, l'un des premiers en Europe. Surtsey

Surtsey, a volcanic island approximately 32 km from the south coast of Iceland, is a new island formed by volcanic eruptions that took place from 1963 to 1967. It is all the more outstanding for having been protected since its birth, providing the world with a pristine natural laboratory. Free from human interference, Surtsey has been producing unique long-term information on the colonisation process of new land by plant and animal life. Since they began studying the island in 1964, scientists have observed the arrival of seeds carried by ocean currents, the appearance of moulds, bacteria and fungi, followed in 1965 by the first vascular plant, of which there were 10 species by the end of the first decade. By 2004, they numbered 60 together with 75 bryophytes, 71 lichens and 24 fungi. Eighty-nine species of birds have been recorded on Surtsey, 57 of which breed elsewhere in Iceland. The 141 ha island is also home to 335 species of invertebrates.

45

http://whc.unesco.org/en/list/1152

46

http://whc.unesco.org/en/list/1152 Outstanding Universal Value

Surtsey is a new island formed by volcanic eruptions in 1963-67. It has been legally protected from its birth and provides the world with a pristine natural laboratory. Free from human interference, Surtsey has produced long-term information on the colonisation process of new land by plant and animal life. Criterion (ix): Ongoing biological and ecological processes: Surtsey was born as a new volcanic island in 1963-67 and since that time has played a major role in studies of succession and colonisation. It has been the site of one of the few long term studies worldwide on primary succession, providing a unique scientific record of the process of colonisation of land by plants, animals and marine organisms. Not only is it geographically isolated, but it has been legally protected from its birth, providing the world with a pristine natural laboratory, free from human interference. Above all, because of its continuing protection, Surtsey will continue to provide invaluable data on biological colonisation long into the future. Integrity The property includes the whole island and an adequate surrounding marine area, and thus all the areas that are essential for the long term conservation of the ecological processes on Surtsey. There is also a relatively small but functional marine buffer zone that is not part of the inscribed property. It is noted that part of the evolution of Surtsey is the process of coastal erosion which has already halved the area of the island and over time is predicted to remove another two thirds leaving only the most resistant core. Protection and management requirements Surtsey is a highly controlled, isolated environment and so threats are very limited. The purpose of strictly prohibiting visits to Surtsey is to ensure that colonisation by plants and animals, biotic succession and the shaping of geological formations will be as natural as possible and that human disruption will be minimised. It is prohibited to go ashore or dive by the island, to disturb the natural features, introduce organisms, minerals and soils or leave waste on the island. Nearby construction is also strictly controlled. The most significant management issue will be to retain the level of control and protection from human influence that has characterised the protective history of Surtsey. It is noted that, as an island ecosystem, there is the potential for human disturbance and pollution from a very wide area. Contingency planning, for example for oil spills, is required for the property and its wider surroundings. Given the lack of access a creative and positive approach to presenting the property will be required to ensure that visitors are able to appreciate, but not disturb, its values.

47

http://whc.unesco.org/en/list/1152

RECOMMENDATIONS 1. Definition of the Arctic The participants noted that different definitions of the Arctic region exist and that for working purposes under the World Heritage Convention the definition of the Arctic as north of the Arctic Circle may be too restrictive, and that the southernmost border used by the Arctic Council may be preferable. 2. Legal Protection The participants encouraged the States Parties of the Arctic region, where required, to review national legislation and designation of protected areas and cultural places to enhance provisions to protect and conserve this often fragile and vulnerable heritage for future generations. 3. Tentative Lists The participants noted that a number of Tentative Lists require updating and harmonization among the Arctic States Parties and urged the authorities to use best practice models available for their revision. The participants encouraged the Arctic States Parties to the World Heritage Convention to review the outstanding heritage of the Arctic region, and consider including additional cultural and natural sites into national Tentative Lists (e.g. archaeological sites, sacred sites, scientific heritage/heritage of scientific exploration, biodiversity and geological/geomorphological processes). 4. Nominations The participants encouraged Arctic States Parties and stakeholders to share experiences about the preparation of nominations. The participants discussed projects for serial and transnational World Heritage nominations covering Arctic sites, such as the Mid Atlantic Ridge, the Viking Culture and Saami cultural heritage and emphasized that sound scientific frameworks are required. The participants noted the results of the Nordic World Heritage meeting (Copenhagen 2006) and its recommendation to examine the possibilities for a joint nomination of Saami cultural heritage. Such a nomination should be jointly prepared by the four Arctic countries (Finland, Norway, Sweden, Russian Federation) with active participation of the Saami Assemblies/Saami Parliamentarian Council and should cover areas best representing the whole range of values (sacred sites, burial grounds, archaeological evidence and cultural landscapes reflecting traditional use and practices such as reindeer herding). The Saami Council is encouraged to initiate such a transnational project. The participants also noted that societies over the whole span of humanity have lived herding animals and hunting traditions for wild animals for subsistence and recalled that two Arctic States Parties have included this phenomenon on their Tentative Lists. The participants encouraged a joint reflection on the topic to best cover the theme through a global perspective and select the most representative Arctic sites for a future serial and transnational nomination. The participants encouraged Arctic States Parties to use an integrated approach in preparing nominations considering both natural and cultural values and to cover wherever possible the

48

http://whc.unesco.org/en/list/1152

important interaction between people and their Arctic environment. 5. Management The participants welcomed the excellent case study on the transboundary management cooperation presented on Kluane / Wrangell-St Elias / Glacier Bay / Tatshenshini-Alsek and recommended the concept of shared management guidelines be adopted for other transboundary properties. Indigenous peoples’ traditional access should be taken into account in all management provisions. The participants noted the Draft Resource Manual on the Preparation of Management Plans for Natural Properties which is available at the IUCN/WCPA web page 1 and encouraged all stakeholders to use it to the extent possible. The participants urged all site managers, local and national authorities jointly with stakeholders to use best practice tourism management for fragile Arctic sites and encouraged all working on the preparation of management plans/management systems to include focused tourism and land use plans. The example of the tourism management system at Svalbard (Norway) was mentioned as a best practice example which may benefit other sites. 6. International collaboration and networking The participants welcomed the involvement of local communities in the Arctic World Heritage conservation and nomination processes, commended the representation of indigenous peoples in the management of a number of Arctic World Heritage sites, and encouraged further partnerships. The participants requested the UNESCO World Heritage Centre to regularly update its web-site concerning World Heritage and the Arctic, and to include links to relevant events and publications. The participants suggested organizing a small follow-up side meeting during the World Heritage Committee meeting in Quebec, Canada, in July 2008 in particular to inform Delegations on the outcomes of this expert meeting. The participants requested UNESCO World Heritage Centre to continue the collaboration with multilateral environmental agreements and enhance exchange with UNEP/GRID Arendal with regard to Arctic issues. They noted that a first meeting of all environmental multilateral agreements and the Arctic took place in September 2006 at UNEP/Grid Arendal and that the results are included on its web-site www.grida.no. The indigenous peoples’ organizations present recommended that UNESCO consider requesting Observer status at the Arctic Council. They further encouraged collaboration with the Arctic Council concerning the development of project proposals on World Heritage and potential sites. The participants specifically requested that these recommendations be shared with relevant bodies concerned by the Arctic, as well as channeled by UNEP to its Governing Council/Global Ministerial Environment Forum (GMEF) meeting in February 2008 in close coordination with the host country Monaco. The participants welcomed the momentum created by the International Polar Year and the Year of Planet Earth and requested that these recommendations be shared with their secretariats for further dissemination. 1 http://www.iucn.org/themes/wcpa/pubs/Worldheritage.htm

49

http://whc.unesco.org/en/list/1152

7. Scientific research, exchange and comparative studies The participants encouraged the governments of the Arctic States Parties to the World Heritage Convention to make best use of scientific information available and enhance scientific information exchange in the identification, preservation and management of outstanding Arctic heritage. The participants suggested that States Parties share information concerning comparative analysis of Arctic sites in order to contribute to baseline information in the preparation of serial and transnational cultural and natural properties. The participants noted the proposal by IUCN to prepare a thematic study on natural heritage in the Arctic region. The participants also noted the “Arctic Biodiversity Assessment” (ABA) being conducted by CAFF which has been endorsed by the Arctic Council and which is now in the planning phase. The participants encouraged ICOMOS to consider the preparation of a thematic study of the cultural heritage of the Arctic and that this be coordinated with the IUCN study. 8. Funding The participants welcomed the funding by the Prince Albert II of Monaco Foundation for the Environment and the support by the Nordic World Heritage Foundation for the first international Expert Meeting on World Heritage and the Arctic, and encouraged them and other organizations and foundations to continue their interest and financial support in identification, preservation and safeguarding World Heritage in the region.

50