Introducere in Sociologie [2nd edition] [PDF]

Zitiervorschau

MIHAI RALEA

'

INTRODUCERS

,

IN

SOCIOLOGIE

4

CASA $COALELOR 1944 www.dacoromanica.ro

MIHAI RALEA

INTRODUCERS IN

SOCIOLOGIE

CASA SCOALELOR

1944 www.dacoromanica.ro

CUVANT INAINTE ,,I1 taut etre profond dams Part ou dams )a science pour p ouvoir

enseigner les cum-

men cements4 `.

(Diderot)

Nimic nu e mai greu decat s5 vorbepli initiat, oamenilor pro. fani. S'a inventat pentru aceasta pedagogia. Dar acolo trebue fimp, mefodg, sfortgri lente. Cu totu altceva e a inocura cu'va,

infro singur5 sedinig, prin lecturg,

discipline

?ntregi. Germanii

au

germenul unei inaugural sistemul pr'ntr'o

enorm5 cantitate de ,,Einfiihrung" on Einfeitung". Unii dntrinsii infeleg prin acest termen stiint5 popularizata. Aceasta e, ins5, pang la un anumit punct imposibil. 0 discipga 4i are in afar5 de limbajul on tehnica ei, (e imposibil de inteles un anumit grad de complex:tate mintea, corespunzand epocei in care a apgrut stiinta, gnadului de cugetare cu care era minimum inzestratg omenirea afunci. Cum sä simplifici lucruri prin natuta for complicate, f5r5 s5 mutilezi insgli esenfa discipilinei ? ,,Einfiihrung poate s5 Pnsemne insg nu numai o popularizare, dar o excursie rapid& un rezumat al problemelor centrate Einstein far5 cunostinte matematice superioare),

ale unei stiinte. In acest caz nu mai e nevoe de pedagogie", fiindc5 cartea se adreseaz5, prin definitie, unui public de cunoscgtori.

Incercarea .de MI5 a Cautat s5 se inspire din ambele sensuri,

ale obicinuite'or introducers'', Am evitat s5 elimin5m ceeace formeazg caracteristica stiintei sociologice. N'amLneglijat nici o problems pentru motivul a e prea grea". $i nici n'am evitat s5-1 dgm finuta care-i convine. Ne-am shit insa s5 ne Indepar-

www.dacoromanica.ro

tam dela once pedanterie on exces de abstractie inuta Am inlaturat pe cat posibii citafiile de texte on de autori. Ne_am si it la max'mum de claritate si n'am facet ialuzie la nici-o nofiune presupus stiuta. Am finut seams de starea actual5 a In.

vestigatiilor sociologice si am oglindit toate curentele f5r5 alt ,parti pris" deceit acela al criticei objective. Urvele capitole learn retusat contribuind cu experienfa proprie, farS a impune ins5 nuimai deceit punctul nostru de vedere. In capitolele: Defin'tia soc?efatei" si ClaVicarea rsocietalifor", Sociologia si teoria cunoasterii", cu materialuil actual, am incercat alte sinteze deceit cele curente. Ele pot fi discutate si de spectalisti. Astfel prezentat5 aceasta introducer" va putea 11 de fofos oamenVor de cultur5 general5 care se intereseaza de Sociologie. Nici un om cultivat nu mai poate ignora asfazi o stDit'a care tinde sa devie un fel de baz5 a tuturor disciplThelor morale. Dac5 matematica in fimpul lui Descartes era metoda genera intrebuintat5 si de celefalte stiinte, dace BiologLa sau Psihologia au avut ace as rol mai tarziu, astgzi, d6p5 ce ultimele evenimente

au creiat infinite probleme sociale, se tinde catre un fet de pansociologism". Aproape toate fenomenele dela politic'a', economie, re'igie, psihologie, limbaj, arts pang la ins5si teo" ne apar de nature soda% fiindc5 omul nu ria cunoasterii, trgeste nica'eri iZoilat, ca un Robinson in insura, ci pretutindeni in societate. Once activitate omeneasca se modefeaz5 deci in grup. lntrucat aceasta concepfie e exagerat5, se va vedea mai tarziu. Pentru moment nu putem ignora o discipling cu asa universale proportii. Randurile ce urmeaza n'au alt5 pretenfie cleat sa dea o suimar5 ideie a acestor preocupgri. MIHAI RALEA

www.dacoromanica.ro

PARI'EA I PRIVIRE GENERALA

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL I. FORMAREA DISCIPLINE!

In stiintele de mutt corvstituite, in acelea pe care le cunostea chiar §i antichitatea greoo-romans, discutiile asupra originei dis_ ciplinei nu mai au senz. Ele formeaz5 in orice caz obiectuG unei

preocup5ri aparte, istoria stiintelor. Fiindc5 Sociologia a fost int5, flindc5 preocup5rile sociocontestat5 mutts vrame ca logice sunt recente, se discut5 inc5 asupra originei acestei d'scipline. Opinia comun5 iru aceast5 privinf5 indic5 ca ruin fel de in-

ventator, analog lui Gutenberg on Edison, pe Auguste Comte. E adev5rat c5 marele filozof positivist are cel pufin dou5 merite esentiale. Intai acala de a fi inventat numele noii stiinfe. Inainte de el se vorbea poate de stiint5 socials& de politics, de economie politick, cuvantul Sociologie nu era ins pronuntat. In afar de aceasta, Auguste Comte a asezat stiinfa proasp5t botezat5 intro clasificatie a sfiintelor. l-a fixat bine locul in rnetodologie, la urm5, dup5 Bio'ogie, tnand seams de gradul de generalitafe al fiec5rei stiinte. Pain aceasta, Sociologia a capalat cel5ten'a stiintific5 si a fost ceva mai b5gart5 in seams. Dar dac5 numele si clasificatia metodologic5 dateaz5 de la Auguste Comte, preocup5rile sociologice ca si ideia unei stiinfe a societ5tel sunt cu mult mai vechti. In mutte manuale se arat5 Aristot ca primul gandifor socio'og. Spunand c5 o-nul e un animal social, el a ar5tat realifalea necesar5, indispensabil5 pentru individ de a tr5i in societafe.

Dar Politica" sa e departe de a fi un tfiratat do Sociologie. Utopia $i observatia posifiv5 alterneaz5 aproape in mod egal.

www.dacoromanica.ro

8

MIHAI RALEA

ideia ca. studiul Vietii sociale poate forma o ptiintt aparte i_a I ipsit lui Arisfot.

Sociologia s'a format, incetul cu incetul, desprinzandu-se din stiinfa polirhica. Reflectiunnle asupra legitim tatii drepturiloi .i !imitator guvernelor, a impins pe ganditorii parifici s5 gar, deasc5 la ins5si originile societatei. De unde emend puferea prinapelui? Pan5 uncle se infride drepfud celor care defin puterea polite ca? lea infreb5ri, care au adus dup5 ele, allele, ceva mai aprofundate, aceslea cu caracter mai filozofic, ma' afunci incep genera. Cum Ins felul de gandire medieval, sa se pun5 asemenea probleme, era acela al sub-I.:Halal logice, solutii, care de care mai ingenioatse s'au propus. Ele aveau de soap legitimarela ebuzurilor despot ce.

S'a spus atunci c5 puferea politics e a paporului, adic5 a societatei intregi. Aceasfa ins5 a delegat_o principelui, ca fiind mai competent. lndivizii componenti au fa'cut aceasta, fiindc5 si-au dat seams c5 in locul anarhiei totale e mai bine o arenare a puferii in favoarea caforva sau a unuia singur. Aceeasi preocuparelufilitar5 ar fi prezidat Si la originea societatei. (Jammu' s'au gandif c5, spre folosul tuturor, fraiu in comun e

mai avantajos deaf traiul izolat.

Si

atuncli

s'au adunat in

sac eta e. Dar nu pur si simplu, ci in baza unui contract. S'au infeles anume, c5 fiecare iii rezerva anumite drepfurii, fiindca '?' impune anume datorii. La baza societ514 e contractul social.

Aceasf5 ideie pe care a exprimat-o cu max'mum de preg;lamp' literary Rousseau, e muff mai veche decal. el. Soaologia contractual'sf5 o g5sim la Johannes Alfhusius in sec. XVII. De

ea se servesc toti ganditorii polifici, un Grotius, un Puffendorf, un. Burlamaqui, aplicand-o in teoria dreptului natural, al drepfului international etc. Ea formeaz5 baza sociolog'ei Kan -

tiene din Idea zu einer a Igemeinen Geschichte in welfbikgerlicher Ans'chi". Sociologia contreclualist5 era o emanatie jusfificativ5 a stiinfei polilice. Caracterisfica ei era individualismul. Origina societatei sty in individ. Acesta se uneste cu aproapele sau si prin si mpfa, edifiune in mad afornisfic, ca intr'un mozaic, so-

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE IN SOCIOLOGLE

9

cietatea se iformeaza. 0 a doua oaracteristic5 era aspectul ei ratioinalist. Reunirea in sociefaite se face sub imperiul unei reflectiuni constiente. Indivizii presooia i, primitivist in mod lucid, isi dau seams, flindc5 g5ndesc, c5 traiul in comun e mai uiiil, mai avaniajos decal- oel solitar. Dup5 ce cant5resc astfel, motivele pentru s contra, fac o metdie care e in favoarea sodablit5tei si se hot5r5sc sa fundeze sooietatea, cam in felui cum fac in zile'e noastre, bancheri. adunati in consiliu ca sa lanseze o societate pe actiuni. Asa credeau contractualistii... Ida aporful stiinfei portice, oonorefizat prin contractualism, se adaug5 in curand acela al economies politice, care f5r5 s5 vrea, prin unele concluziuni, ajunge la adev5ruri de ordin sodo og lr aceast25 privinfa fiziocrafii sunt precursorii Sociologiei. Ei arata pentru prima oars ca feno-nenele economise ca si cele sociale au o regularifate, o desf5surare obiecrtiv5, independente de voinfa omeneasc5. Exist5 in societate un ordre nature', dupa care viata sodal5 se conduce in mod necesar determi nat

Turgot ca Quesnay sunt oarecum, inainte de Auguste Comte, formulaforii posibilitafei unei stiinte sociale, bazat5 pe egi naturale. Plecati dela considerarea str.cf5 a feno-nenelor econom ce, ei si-au intins deductiunile pan5 Ia societate in general, pregatind cercetarile soc'oogiei die mai tarzlir. Se vorbeste de obicei foarte putin de contribufia fiziocratilor la formatia Socioiogiei ca disciplin5 autonoma. Rolul for Ins in istoria acestei stiinte frebue afirmat cu toarta ilcrederea. In fine pe 6'ng5 Politic5 si Econorn:e portic5, Filozofia istoriei a adus o a 1reia coniributie Ia constituirea Sociologiei.

Ast5zi, stiinta social5 t:nde s5 devie din ce in ce mai -nulf un studiu comparat al diferitelor tipuri de civirzafie si organizatie soca15. Natural, comparafia e f5cura cu +oath' precautiuntea necesar5, cu prudenta si rnetod5. Se compar5, fie diferife sociefali acfuale, fie diferite sfadii deja parcurse din

istoria omenirei. Din acestea se scot tipuri de evolutie getneral5.

www.dacoromanica.ro

10

MIHAI RAT_,EA.

Aceiasi preocupare Ins a avut-o, cu mu I inainte filozofia istoriei. Inca dela Vico, comparafia istoric5, nevoia de a di-

stinge arceleasi perloade ritmice, core evidentiau real area tine' istoriei. Herder constitu'au preocupareo filozofilor kle4, si scoala romantics german5 arat5 ca dedesuptul vointer'or incirvicidale exists In soc'et5tile omenesti $i in desvol_ tarea ior istoric5, o fort5 inconstient5, anonim5 care creiaz5 sufletul poporului. (Volksgeitst). Dela mituri Ia recligie si arts, inconstienful popular craraz5, in primul plan, in viata sooia15. Hegel, din contra, rationalist vi intelectualist, face din ideia

constient5 motorul omenirei in mersul ei spre progres. Meditand istoria, eel arart5 superiorilartea societatei asupra individului, preporideranta sfatului asupra cet5teanului. Tot lui i se datoreste distincfiunea Infra societate si stat, una insemnand

forma natural5 a asociatiei, cealalt5 pe cea organizat5 poiiE

Incerearile franceze de filozofie a istoriei sunt inc si mai precise, Condorcet in fdmoasa sa Schif5 asupra progresului" distinge nu mai putin decal nou5 epoci in istoria umanitgtei, succesiunea lor mergand, fireste, progresiv, dda barbaria s51batecului si a omului pre'stonic pan5 Ia civi izafia modernului Turgot, precursor al lui Auguste Comte, distinge nunnai trei perioade, pe cea religioas5, metafizic5 si positiv5. Un utop'st aventur'er, intermediar in polif c5 infra reacfiunea conservatoare si colectivism, Saint-Simon, dar mai ales urmasii lui, Bazard ai Enfantin, ne_au 15sat o fi ozofie a istoriei extrem de interesant5. La doctrine de Saint-Simon" care confine prelegerile tinute de Bazard $i Enfantin dup5 moartea sefului scoalei, trebue considerat5 ca unul din textele clasice ale Sodologiei. Acolo isfor'a e considerat5 din punctul de vedere exdusiv social. Exist5, dup5 Saint-Simonieni, dou5 legi care conduc toate societ5tile omenesti. E aceia a colabor5rii si aceia a anfagonismului. Istoria omenirei e o perpetu5 alternative inire dou5 d'rective. Sub impilsul colabor5rii au apkut prime'e forme patriarcale de societate familiar5: clanurila Dar a urrnat antagonisTrul care a adus diferentierea in clase

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE IN SOCIOLOGIE

11

exploatarea omului de c5tre om", In to0J1 familiei patnarcat'e a ap5rut societatea poli,tic5. Din antichitate $i pang in sec. XIX, Saint-Simonienii disting in permanent5 succesiuinea regulat5 a colabor5rii si antagonismului. Cum se exprim5 si

ei : e p oci I o r organise le u rmeaz 5 epoai cali ce". Proudhon a supus si el istoria unui examen. Dup5 dansul ins5, trecutub omenirei evidentiaz5 realizarea a dou5 idei:

aceia de just:fe si aceia de liberfcle. Lia inceput individul a fost dominat de grup. Incetul cu incetul personalitatea lui s'a afirmat, s'a degajat de constrangerea sacial5, fiindc5 ideia de justifie ca $i cea de ibertate s'au realizat. Tot ca un filozaf al istorie: cu mijloace multi mai adanci trebue considerat si Karl Marx. S,i el e preocupat s5 d siing5 etape caracterisf ice in istorie si diskrtge ire', dup5 felul product economise : rfaza feudal5 (famiriar5), capitalist5-burghez5, socialist5. Influenfat de SaintSimon;eni si de Hegel, el consider5 istolla ca 'lustre rea I up-

telor de clasp. Pesimist ca temperament, se indreapt5 c5tre solujii e materfaliste si bialogice si, ca Malthus, vede in am nurnai int eres u I biologic, adimalic, al luptei pentru existents. Istoria omenirei e istoria luptal or pentru foame. E antagonismul" Saint-Simonienilor, plus dialectica tez5-antitez5 imprumutat5 dela Hegel prin Feuerbach, Bruno Bauer, Moses Hess oni Arnold

Ruge,

care compumeau

stamga

hegelian5.

Filozofia istoriei a lui K. Marx, evidentiaz5 determinismul so-

cial, dup5 care individul e vesnic supus societ5fei in care traesie, in functie de legile ei de fier economise in spe15, pe care nu fre poate schimba dup5 vaint5. Prin intermediul socialismului, K. Marx inrAureste cov5rsitor crearea punctului

de vedere sociologc: societatea e o realitate sui-gerteris superioar5 si anterioar5 indivizilor sari o compun. Filosofia .storiei, dela Canclorcet la Hegel se deosibeste de Sociologi'e prin aceia c5 cea dintai pleac5 dela un principiu preconceput a c5rui realizare o caut5 cu orice pret in istorie, in Limp ce cea de a doua pleac5 dela fapte, f5r5 nici o ideie a priori si ajunge in urm5 a cancluzii. Filozofia Ins

www.dacoromanica.ro

MIHAI RALEA

12

istoriei are dinainte o premis5 ideia de progres Ia Condorcet, dialectica ideii la Hegel, antagonismul Ia Saint-Simogi forleaz5 faptele sg intre In ea, procedand deductiv nien., Sociologia, d'n contra, procedeaz5 inductiv, de a parkular Ia general, dela fapte le idei generale. Deosebirea e ca de la

flozofe Ia

stiint5.

Pe aceste trei canaluri, ale stiintei politice, ale economie; si a e filozofiei istoriei, au venit impufaluni convergente c5tre o stiint5 a isociet5tilor. Aceasta s'a cortstituit autonom in decursul secolului al XIX-lea. Pri-nul loc trebue dat, desigur, lui Auguste Comte. In afar

de fixarea metoddogic5 si de nume, el a dat Sociologiei un object. Ea deVine, de la el inainte, siiinta care se ocup5 de fenomenul social in general, care consider5 societatea omeneasca ca o realitate condus5 de legi. Grupurirte au o vista, o evolute p o disolutie. Ele pot fi privite, clte punct de veprim analiza structure' lor, a organelor care o dere stafc compun. Descrierea lor va forma, dup5 Auguste Comte prima parte a studiului sociologic si se va chema Statica Soda15. 0 a douta parte se va ocupa cu functiunle, cu Niata sociala, cu evol4a ei, cu transformkile succes've pe care le-au inregistrat co ectivit5tile dealungul Istoriei. Aceste cap:tole vor consiitui Dinamica sociaI5, care nu e un simplu nume, fiindca Auguste Comte i-a dart si a continut. El a deosebit trei feluri de societati care corespund Ia trei faze din evolutia ome(vire', faze deoselo'le dup5 oriteriul ideologic : perloada rel.gioas5 cea metafizic5 si cea positiv5. . Dar Sociologia lul Auguste Comte prezenta un gray inconvenient. Pentru el, fenomenul social, e acela§ pretutindeni, e omogen in spatiu. Societatea Ala care se Ondeste el e umanitatea, una ii aceics in toate p5rtile, un fel de grup abstract, matematic, f5r5 variatiuni, f5r5 genuri si f5r5 spete. Sforprile Socialog:ei de mai tarziu vor contra in a ar5ta cs

exists o multifne de tipuri de societki, ca acestea mu port fi b5gate in aceiasi rubrics, in aceiasi vag5 formu'5 de umanitate, fiincto5 fiecare are :ndivictualifatea ei. Pentru ury simplu c6-

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE IN SOCIOLOGIE

13

lator care parcurge globul p5mantesc, varietatea popoarelor ca sti a societStilor 'e evdent5. Sooiologia are de lupiat cu o serie intreag5 de iipuri sociale. Ea trebue s5 le observe, s5 de studieze, s5 le clasifice. H. Taine a alb-as mai intai artentia ca omul vainiaz5 dup5 medial social pi momentul istotic c5rora apartine.

Misiunea de a ar5ta acest lucru in detalii $i -a luat-o, corec'land opera ui Aug,.ste Comte, Cozorful englez Herbert Spencer. Introducand Etnografia in metoda sociologic5, el a deschis posibilit4 infinite observatiei comparate. Stud ul societatilor

primitive, mutt mai simple si deoi mai usor observabile, a fost incetSfenit astfel in sti'nta soda a. Dup5 aceasta, s'a stiut precis c5 un clan, un trib, o natiune, un imperiu, nu sunt unul qi ecelas lucru. Herbert Spe-icer ins era mai mutt un filozof decal- un om de stiinfa. El avea un sisrtem individualist a earei unitate metafizic5 trebue demonstrat5, dela cosmologie la politics. In ce priveste evolutia general5, el crede c5 se manifests o diferenfiere dda omogen Ia eterogen, adic5 dela comun Ia individual. In politics, deasemeni iindividul e baza societStei, el trebue respectat oricurn, lnarmat astfel cu idei apriori, el a intrebuIntat imens'tatea faptelor etnografice pe care lIe-a Ies, dealtfel f5r5 metod5 ca s5 le interpreteze intr'un sens preconceput. Anume, el vO4a se dovedeasc5 c5 evolutie omenirei a cunoscut dour fel uri de grupuri: intai societ4 cu caracter militarist si mai pe urma sodiet5ti eu caracter industrial. In primele domneste spiritul colecliv, conformismul, presiunea meckului asupra incliv:dului. In cele de al do lea, care sunt 5i societaf ile vi'forului, se remarc5 liberlatea inctividual5, regi-

rnul contractului benevo prin care indivizii se leag5 unii de alfii numai tend $i cu-n vor. Astfel rnaterialul etnografic era supus cu deosebire de Spencer, ca s5 probeze o tez5 mai dinainte stability. Dup5 a faptele nu vor fi utile numai ca s5 ilusfreze o teorie, ci, plecand dela simple observafie, printeo graded' inductie, ele vor dernonstra prin evidenfa for o concluzie stability a posteriori

.

www.dacoromanica.ro

14

MIHAI RA EA

Soda log* spencerran5 mai p5caluia ins si pnin alt inconvenient. Servindu-se dela inceput de o simply anal ogle bOlogic5, pe care o ridica la rangul de realitate, Herbert Spencer identific5 societatea cu un organism. Indivizii componenti au acelas voI ca §i celulele din corp. Aceitasi anomalie si aceiasi fiziologie. 0 mulfrne de urmasi dela P. Lilienfeld care a scr's din ace!as

punct de vedere biologic o palo'oge sociala" pan5 la A. Sch6ffle, Novicow sau Rene Worms, au format dup5 traditia spencer'an5 o scoal5 numit5 organicist5. Dup5 inv45turile acesieia, repede ridiculizate pnin excesul lor, Hiurile pot fi asinrn ate aparatului circulator, sarmele telegrafice celui nervos, capitala unei tgri creerului, etc. (vezi o multime de asernenea asimil5ri in Patologia socials" a Jul Litienfeld). S'a obiectat cu drept cuvant, ca idenfificarea soc:eretei cu un organism nu se poate face fiindc5 indivizii au o personalitate pe care nu o au celulele; c5 orgonismele -nor pe cand sant legati psihologic si celulele soc'etatile nu, c5 numai fizioogic, etc., etc. Alti cercefetori, in local Biologiei au apropiat Sociologia de Antropologie. Un Gumplov'cz, un Vacher de Lapouge, un Ratzenhofer, un Ammon au clef ca continuf stiintei sociale ierarhia si lupta raselor. Alfi ca A. Loria si socialistii au fundat-o pe baze economice. Alt'i cu Dreptul, Etnolog'a, etc. In fine, una, ca P. Barth, au identificat-o cu vechea filozofie a isioriei. Sociorogia modern5, acea care s'a inchegat pe baze de stiint5 positiv5, a p5rut aproape simultan, in ullimele decenii ale secolului trecut, in Franta, Germania si America.

Astki, cercet5torii se impart in dou5 fabere, porn:nd dela dou5 metode opuse in studiul fenomenului social. Una e scoala francez5 reporezentat5 de E. Durkheim

si

elevii

s5i

Levy Bra!, Fauconnet, Hubert, Miss, Bougie, Simiand Dup5 clans'i soc'etatea e anterioar5 gi exterioar5 individului. Ea i se impune din afar prin o serie de regulll coercAive, emanate data dferitele 'nstritutii colective. Indvidul e tin produs sub imboldul eclucatiei, Iimbagiu-

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE IN SOCIOLOGTE

15

si nu o cauza a socierafei. Grupul nu e o lui, religiei, etc. sirnp15 slums, o ccl ectie de indivizi, ci o realitate organic5, o sintez5 sui-genenis alcalu:t5 deasupra elementelor cornponente si care confine mai mulf decat ele. Societatea apare mai intai si numai mai farziu se difereatiaz5 in indivizi. Scoala german5 care porn to dela G. S mmel si care numar5 printre adept ii ei pe un A. Vierkandt, Leopold von Wiese, cu a sa stiinf5 a relafiunilar (Beziehungs lehre), F. Oppenheimer, Max Weber, reprezentanful Sociologiei sensuriilor (Verstehende Soziologie), Ia care trebue sa mai ad5ogam pe

anglosaxonii Elwood, Mac Dougall, Small si Ross, pe belgianul Dupreel ;i pe francezu, Gabriel Tarde, se inspir5, ma: de.. gnab5 dela punctui de vedere individualist. Pentnu acesfia sociolqa frebue s5 fie o stiinfa a raportului social dintre indivizi. Se pot astfel stabili forme generare de raporturi, de pild5 cooperafie, subordonare, ierarhie, etc., care vor consfiltui ins5si realitatea soc.a15. Sooietafea ne apare estfel ca o serie de tipuri leg5turi formale intre membrii ei. Realitatea dela care se ponneste e Acesta devine cauza socier5fei, fiindc dup5 aceast5 metod5 el e privit ca unifafea ireductibil5, primar5, comparabil5 atomuiui in ifizic5. Punctul de vedere nu mai e anafitic ca Ia scoala francez5, d sintetic. Vom vedea mai departe cat valoreaz5 a-nbele puncte de vedere si data se pot concilia impreun5. Dup5 aceast5 lung5 excurs'e, in care am incercat s5 ar5t5m cum s'a format, incetul cu incetul, nioua stinf5, pin ce vicis:Iudini a trecut, datorit5 c5ror ourente s'a inchegat, ne putem intreba care e stadiUI actual al cercet5rilor sociologice. Dar mai inainte o intrebare prejudicial care e obiectul Socio0og:ei? 0 definitie apocrchic5 a acesfei discipline, Inc 5 in continua fransformare, e grew de dat. Pentru moment ne putem

mulfumi cu o definifie provizorie, care ar putea fi formulat5 cam in modul urmalor: Sociologic e stiinta care se ocup5 cu sludiul viefii sociale in general. Dar o asemenea definifie, care pare un loc comun, trebue explicat5. Exisf5 o multime de discipline care se ocup5 cu cafe un aspect al v;etii sociale :

www.dacoromanica.ro

16

MIHAI RALEA

econom'c, politic, juridic, religios, etc. Ele nu consider5 decat socia e. 0 societate omeo s'ngur5 parte a vietii neasc5 prez'nta Ins o viata cu rnult mai complex5. Dovad5 to mistu nu poate renunfa Ia luminile juristului, acesta Ia acelea ale stiintei moravurilor, religiei, etc. Infra Coate funcfiunile sooiale exisi5 o striae interdependent5. Nu se poate rnodifica o serie de fenomene juricl:ce, f5r5 s5 nu se modifice in acelas timp fenomenele economice, morale, religioase corespunz5toare. Istoria i etnografia ne arat5 aceasta. Solidar'fatea factorlor sociali ne impune atunci un punct de vedere general, care s5 se foloseasc5 de rezulfatele stiintel or sociale particulare, intreginduJe un'ele pe altde, utilizand datele lor, pentru ca in dosul lor s5 degajeze un spirit social generail, care influenteaz5 intr'un moment dat toate rnanifestatiile vietii colecfive Viafa soc'aI5, prins5 in iunitatea, 9,enerd itatea, $i indivdual'fatea e*, poate fi considerat5 integral. In fond, once aspect al

vietii sociale, dela relatiil e juridice on polifce

pan5

la

cele economice nu e acelas in once grup omenesc. Din con-.

tra, el e colorat in mod speclic de mentartatea grupului in care se manifests. Asifel, un rapori juridic on politic nu poate fi desp5rtit de viata total5 a societ5tei. Dup5 cum pstologia structure a a dovedit Ca once act sufle esc e determinat de tollaria-hea personalitkii, tot aka sodefthea in integralitetea er 'nfluenteaz5 once manifestatie speda15. De aici necesitatea rde a studia fenomenul societate in inf5tisarea lui general5, abstract5, tolusi sprijinit5 pe fapte pe deasupra contin-

genie or de t'mp on de I. Societ5tile omenesti sunt multi_ o clasifcare a bar se impune. late un grup de probleme. DI pe aceia, fiecare din aceste societ5ti tr5este, functoneaz5 dup5 o serie de norme. Fiecare din ele e format5 din o -nultime de organe, al c5ror rol trebue precis delerrrinat. lat5 un alit grup de probleme. In fine, aceste societ5ti se transform5, adesea dispar. Evatutia lor poate forma o alt5 serie de studii. Legiiiimitatea unui punct de vedere general, care s5 fie a'rticeva decat o enciclopedie a stiintelcr sociale particulare se eviden-

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE IN SOCIOLOGIE

17

tiaz5. Asa dar Socidogia e studiul comparativ al societatilor: comparatie in timp intre societ5file antice gi cele confimporanc cu ajutorul metodei istorice, comparatie in spatiu, intre societalile primitive si care complexe cu lajutorul metode etnografice. Din comparatia insheutiilor diverselor societati se pot scoate tipuri comune, leg' de formatiune, legi de evo utie. Mai departe, von-) analiza aceste probleme. Pentru moment suntem datori sa clarific5rn obiectul principal al Sociologiei: fenomenul socia si notiunea de societate.

De el dep.nde destinul Sociologiei Ii constituirea ei defin'tiva ca stiint5.

z

www.dacoromanica.ro

CAP. II DEFINITIA SOCIETA.TEI

Acum patru decenii era foarte a mod5 un anumit scepti_ c'sm sociologic. Se spunea, au pretenfii de spirit f'n, ca Soc ologa ca stiinfa are toate calit5file, dar are un singur de... fect: acela ca nu exists. Cercet5tori mai seriosi incercau s5 formuleze obiectiuni rezonabille contra posibi it5fei pentru So, ciologie de a deveni o disciplin5 pozitiv5. Din moment ce total e social, din moment ce sociefatea incadreaza' toate gesturile si gandurile noastre, toate stiinfele, dela Matematica la MoraI5, sunt sociale. Nu mai e nevoe atunci de o stiinf5 spe_ cial5 a societ5fei.

Tot4 la o anorz5 mai atent5 se poale usor observa c5 exists fapte sociale $i fapte nesodia;e. E adev5rat c5 menta_ Hatea noastr5 se pl5m5deste in mediul social, dar organismul nostru fizio ogic de piIc1,5, nu -are abso'iut nimic social in el. Ce e social si ce nu e social atunci ? Care e caracteristica unei societafi, sau au elite cuv.nte, din ce moment, o asociafe de it-Id:vizi devine societate ? Sau, pentru a face intrebarea si mai clar5, e orice reunire de indivizi o societate ? Un exemplu ne va 1,5muri. In compartimentul unui vagon cA5toresc mai multe persoane. Fiecare are egg ocupafie, s'au suit in g5ri diferite, ntlx se cunosc una pe alta, fiiindcg n'au niciun fel de relafie intre ele. Desi aceste persoane sta.' la un loc intr'un spafiu foarte restrans, ele nu formeaz5 o societate Sa admitem ins5,, c5 intr'o gar5 trend are un accident $i de aici o intarziere de cateva ore. Cum pe fecare din c515toni, intarrierea it va st5njeni dela in+eresele 'ui, se va stabili Intre

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE IN SO CIOLOGLE

19

e un interes comun, o discufie, o protestare. Cei cativa indivizi din vagon vor forma o mica societate cu interese, cu aspiratii comune si, dac5 se poate spune, cu un ideal contin: acela de a peca mai repede din gar5. Format.unea acestui suflet calectiv intro diligent5 a fost stud'at de m'nune intr'un roman ,,La mort de quelqu'n" de catre Jules Romans, care era si el adept a lui Durkheim. lata deci un exemplu, cum ar zice Bacon, crucel, din care se poate vedea c5 nu ()rice asocratie e o societate. S5 aplic5nn acum la acest exemplu mefoda precanizat5 de scoala gernnana a lui ,,Beziehungslehre" si care vrea sa fac5 din Sociologe o stiint5 a raportunlor reciproce dintre indivizi. 55 admitem deci, ca intre cal5tonii din compartiment, luati doi Cate doi sau trei cafe trei, exists raporturi sociale. intre doi, un b5rbat si o femee exists raporturi de c5s5torie

intre alti doi sunt raatii de prietenie, alfii sunt membri ai acelues parfid politic, alti dai vor s5 incheie o afacere cornercia15. Adunati acum -bate aceste raporturi Ia un 'loc. au toate acestea, o societate nu se va naste. 0 serie de relatii soda e adunate intre ele nu pot de o societate. Indivizii deli juxtapusi roman +0.14 izolati, cum ar nice Karl Marx, ca si cartofii dintr'un sac. Asa dar, ca s5 exisie o societate, trebue un proces de un'ificare cu mutt mai prafund

deaf relatiunile pe grupuri de doi sau trei indinnizi. Asemenea raporturi pot constitui o asociatie de asociatii mai mid, der In nici un caz o societate. 55 vedem &fund care sunt adev5ratele elemente ale unei societ5ti. Am v5zut In exemplul de mai sus a indivizii din vagon nu reuesc sa forrneze o societate decal. cand un interes comun ii 'eag5, cand itenul nu mai pleac5 din statie. Atunci fiecare individ printr'un fel de a-nnezie subit5 uit5 tot ce II preocupa pe el indivlidual cu cateva minute mai inainte, ca s5 tr5iasc5 mental) numai ceeace ii intereseaz5 pe tofi. Din tot cantinutul sau sufletesc nu r5mane decal. partiunea care reprezint5 obiectul preocup5rii generale. Asist5m astfel Ia o imputinare, la o diminUare a vietii mentale a fiec5ruia. Indivie'i din vagon

www.dacoromanica.ro

MIHAI RALEA

20

din atentiunea lor tot ce nu priveste interesul gene_ ral, Asa dar o prim5 constatare: starea sufleteasc5 a fiec5rui individ in stare de societate e mai sgracg ca complexitate, frindc5 se produce un fenomen, de unilateralizare foarte anasuprim5

log cu obsesiunea. Fiecare uit5 tot ce-J1 fpriveste personal', pentru ea s5 fie preocupat numai de ceiace e Ia nirvelul tuluror, Dar dac5 fiecare individ pierde din complexitalea sufleteasc5 iiincfc5 iii concentreaz5 atenf a numai Ia fun singur scop, el castig5 in intensitate, adic5 predcuparea comun5 cu

ceilalti care-i r5rnane in m'nte, e mult mai puiernic5., deaf un simplu fenomen de atenfie obisnuit5. Orice comunicare socia15 e insofit5 de o forts sfmulent5, excitants, in ce priveste obiectu preocup5rii comune. In societate, dorinfa ca trenul s5 piece devine cu mult mai puternic5 deaf dac5 individul ar fi s:ngur. Grupul e totdeaunb un excitant. IntaI,, din cauza imitatiei. Fecare, reproducand ceeace vede Ia tovar5s, adaofg5 la starea

lui suflefeasc5, prin sugest: e, o altla al5tu-

rat5. Pe urm5 privind pe un dl treilea, al patrulea, etc.,

iii

muiltipl:c5 st5rile suf etesti cu atatea sugestiuni cu cafe atitud:ni

priveste in jurul s5u. Omul in societate e si ma' vesel si mai comunicativ. In grup e capabil s5 fac5 lucruri pe care niciochat5 nu le-ar face singur. Acte de cunaj, de pasiune, de entuziasm, sunt mult mai frecvente Ia omul in societate decat Ia omul izolat. 0 asemenea menblitate specia15, in care sub influela grupulul inconjur5tor, rndividul i i micsoreaz5 bog5fa sufleteasc5 dar isi stimuleaz5 o singur tendint5, aceia comun5 cu a celorlaki, a fost botezat5 psihoJogia mulfinnef

.

Studiul a fost intreprins de autori ca Taine, Sighele, Tarde, Gustave le Bon. Psihollogia nnulfirnei, in care individul constient, au personalifatea Iii dispare, a apa,rut acestor autori ca un subiect de patologie social& Ei se gandeau Ia multimie inconstiente, instinctive din zile frevolutionare, la multimile rare ridic5 baricade, care sfasie pe nevinovati, care distrug printeun fel de furie oarb5 foaf5 creatiunea conStient5 din zile

linistite. Sau artunci mulfirnile religioase,

www.dacoromanica.ro

Ia

INTRODUCERE IN SOCIOLOGtIE

21

zile de sarb5foare, procesiunile delta* la triiburile

s5lba-

colectiv5, suprimand individul, se ded5 la toate excesele si la toate arorile. Dac5 retlect5m mai bine ins5, ne putem da seams c5 ceiace se numesfe starea de multime (elial de foule) consfitue aspectul normal al oric5rei societali. Intre G societate constituit5 zi o multime delirant5 deosebirea e numaf de grad, deosebirea e cantitativ5 nu calitafiv5. In cazul unei mu fmi, anihilarea individual5 e extreme si excitatia social5 la fel. In fice, caind betia

cazul Line' societal', sc5derea constiintei individuale ca si excifatia social5 sunt ceva mai mid. 0 societafe Ins presupune in once caz, in pri-nul rand, o stare de multime. Ca s5 fiu cetaleanul unei patrii, oat s5 ma reprez'nt mental cc apare, trebue intai ca toate interesele

male care nu coincid, cu ac-elea ale ipafriei sa file uitate, si, in al doilea rand, ca sentimentul national comun cu foti ceialti sa fie istimulat prin sugesfia oferft5 de medilu, de actiunle celorlalti. Numai ca, in cazul unei societ5ti, starea de multime acute, cu carader exageraf, pafologic, ca cere decrise de GusWe le Bon, Tame on Tarde, $i asa cum le vedem in stare de razboi on de revolutie, Caracterele sf5ril de multime $i in faze de societafe $i

in faza de multime propriu zisa sunt aceleasi : cercului canstiintei pan5 1a obsesie

si

ingustalrea

infensificarea acestei

obsesii prin imitatie si sugestie social5. La acestea se mai adaog5 Inca un element. Unificarea in sentimente devine

asa de puternic5 incat indivizi1 nu numai c5 se simt 'egati funii de Ali, dar actionand la fel in irnprejur5ri similare, se stmt asemenea unii altora, se simt inruditi, de aceiasi specie. E ceeace sodologul american Giddings a numit constiinta spetei" $i care trebue privit5 nu ca un instinct biologic, sadit ancestral in cm, ci ca un efect al st5rii de multime. In aceste circumstance apare ceeace se chiam5 Constiinta Social5. lat5 died un prim element al definitlei sociefatii. Starea de

www.dacoromanica.ro

MIHAI RA.LEA

22

mulfime ilns5 singur5 nu e de ajuns. 0 societate mai confine s'

aliceva. Via fa

social5 e compusa dintrio serie de actiVitali, unele

economice, altele polirtice, altele juridice on familiare. In fiecare din aceste manifestatii 6Ie viefii colective, lIe c5 e

vorba de Economie on de Drept, se formeaz5 asentimente co ective sub form5 de st5ri de mulfme. Sfarea de mhllfime se poate manrfesta fie in domeniul politic, fie in cel juridic, fie in cel moral on religios. 0 manifestafie de Isfrad5 in favoarea unui regim e o stare de mulfime polific5; un meeting in favoarea liberului schi-nb e o stare de mulfime economics; o procesiune la o s5rb5toare e o stare de mulfime religioais5, etc. In fiecare din aceste domenii se pot produce ins5 fendinte consfanfe in st5rile de mulfime Acestea se pot repeta sistematic intriun anumit senz. St5rl ile de mulfime pot lua diferife forme cristalizafe. Cand devin constiente ele se pot num: st5ri de opinie. Modele ca si ciurentde au o viaf5 scurf : apar si dispar adesea f5r5 urme. Din ele o parte, pot avea o vials mall lung5. Existenfa lor poate fi mai durabil5. Dela o vreme, repetifia constant a unui curent in aceiasi directie, aduce o tipizare a acesfeia si in acelasi timp o stab litafe. o condensare. Aceast5 manifestafie tipic5 a sf5rtii de mult'rne se chiam5 o instifufle. Fixarea funcfiunilor eoonomice, po itice, religioase in moravuri, educe un fel de osificare a viefi sociale, exprimat5 "n. aceste centre solidificate, menite s5 conserve repefifia acelorasi afirmatii de voinf5 colectiv5. Odaf5 formate, institufiile isi creiaz5 o viat5 proprie. In primul rand, menirea lor, e conservatoare. Ele caut5 s5 se mentin5. D;r1 a e eman5 norme, reguli care caut5 s5 canalizeze toga* viate sociaI5, dup5 modetul dictat de ele. Aceasf5 acfiune nu e posibil5 Ins f5r5 o serie de sanctiuni, emanate din aceste institufii $i menite s5 le p5streze priin presiune existenfa. Cand o societate s'a fixat economiceste in regimul monedei, care clev'ne imsfitufia tip, e greu ca regimul de

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE IN SOCIOLOGiIE

23

hoc sa mai poat5 dainui. Cand Intro societate s.a impus ca matrimonial& famili, patri'arcal5 monogamy, pollgamia este aspru sanctionata de reguli coercifive. Tot ass in maferie relig'oasa, politica, etc. Caracteristica oric5rei inSfitutii e ca se impune indivizilor printr'o constrangere exterioara, printr'o serie de sanctiun" care reprtima orice abafere a actiunii individude. Sociologul francez E. Durkheim a insittat in special asupra acestuli aspect al vietii sociale, asupra a ceiace numea ei ,,le cote institutionnel des choses". El a aratat c5 ceiace caracterizeaza un fapt social e ca acesfa se impune prin coinstrangere, din afar& individului. Daca traim intro societate nu putem s5 nu_i admifem irxsirijutiile. Orice opozitie e pedepsita. Sistemul acesta de sanctiuni se produce mai ales in faza inst tutionala a sociefatei. Desigur ca si starea de multime sub forma de curent, de opinie, de mod5 on de simply madfestatie publics se impune individului si adesea pot urma sancfuni. Dar acestea sunt de cele mai muilte on difuze, ele constau in oprobiul public, In excludere, dispret, etc. Abaterile dela regulile institutionak sunt de dbicei precis codificafe. Ele fac posibil un Drept penal. 0 societate se defineste asfiel, nu atat prin vointa sa vaga, obscura, manifestata in starile de multime, cat mai ales prin condensarea si clarificarea acestora in institutii. Acestea, fiind rezulfatut unor repetitii sisfernatice, indica o d'rectiva constants, fix5, a vointei colecfve. Ele insear-nna pi stadiul sau forma in care o societate intelege s5 le mentina si prin aceasta s5 se conserve. lrnpunandu-se indivizilor, ele asigura conformismul, farg de care liata socials nu e poslbila. Influenta instittiilor se exercita asupra indivizilor dela exterior. Ea nu e un fapt subiectiv de constiinta, ci unul de realitate obiectiv& Dar tocmai aceasta indica rolul ei social. Societatea cu institutiile ei, nu isvorasfe din noi, ci ne vine ca o presiune externa pe care nu o putem evita. Suportarn influenta limbajului, a institutiilar rreligioase, matrimoniale, juridice, ale momentului istoric in care fraim. Si nIU avern un iinsfirtutie

www.dacoromanica.ro

24

MIHAI RALEA

drept de optiune. Trebue sa le accept5m ca Mare. E, deci, social, tot ce ni se impune din afar5. Natural ca aceast5 constrangere se reflecteaz5 psihic in not sub forma unor reprezentgri sau st5ri de constiint5. Oniginea ei Ins e externs. Dac5 ar fi interioar5, subiectiv5, ea ar purta semnul specificitatei noastre individuale, ar fi poate rezultatul unei deliber5ri interne, firesc variabil5 dela individ la individ. Dar atunci unificarea, conformismul n'ar ai fi posibil, si n'ar fi posibil ri;ci viata social& Constrangerea externs indicat5 de E. Dirkheim ca semnul caracteristic al faptului social ni se pare astfel justificat5. Ea indica necesitatea de a stabili sanctiuni inerente orica'rei faze institutionale a societatei.

Dar sociologic durkheitnist5 a fost acuzata ca se reduce la un

fel de polifism inchizitorial al societ5tei asupra individului. Dup5 o asIfel de concepfe, s'a zis, societatea e un fel de jandarm pus s5 reprime paste tot ()rice veleifati de independent5 ale membrilor grupului. C5tre sfarsitUl cariere. sale, Durkheim si-a explicat punctul sau de vedere. El a ar5beit c5 o societate nu se defIroeste num& prin acfiunea ei de constrangere. Mai exists si altceva in viata social5. Anume, exists scopuri, exists tendinte Nu e vorba de scopunile individuale pe care le urma'reste fecare in interesul pur personal. E vorba de comunitatea de scopuri, de grupuri de valori juridice, politice, religioase, pe care le respect5 fiecare societate. Orice grup isi alege un ideal in care crede si pe care it u1rm5reste. Exist& dup5 caracten'Istica grupului, idealuri nationale, de class, de partid. Fiecare colectivitate e, oarecum, proeciat5 inainte, c5tre realizarea dorintelor ei. Dar dad.' aceste constat5ri sunt adev5rate, prin valaride pe cari i le pune inainte, societatea ajut5, stimuleaz5 individul. Ar5tandu_i scopurile pe care trebue s5 le urrn5reasc5, valor; n5scute la randuHor din -repetirea tipic5 a dorintelor individuale, grupul social serveste de sprijin, sov5itoarelor scoppri §; actiunii intreprinse de un singur individ. Araturi de tendintele noastre slabe prin izoiarea lor vine societatea cu aju_

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE IN SOCIOLOGIE

25

torul el, ne Incurajeaz5, ne Indeamn5, prin actiunea afr5g5-

foare, excitants a valorilor sociale. Astfel influenta grupului asupra indimdului nu e numai constrangere, sanctiune, reprimare fat5 de ceeace nu trebue s5 facem, ci xi Incurajarea fart5 de ceeace ar trebui s5 producem pentru ca viafa social5 ss inainfeze. AI Mud de sanctiunile penafe, coercitive, emanate dela re.. gula institutional5, trebue aleuir'am sanctiunile premiafe, recompensarforii, pe car6 le acord5 societatea acelora care ii indica valori fecunde, utile, pentru consolidarea vietii co_ 1.5.5

lective.

De aceia tiintfa sociologic5, r5mas5 prin opera Jul Durkhelm numai fa studiul pedepsef (e foarte caracterisfic5 parfea enorm5 pe care o joac5 In acest sisfem dreptulr penal) trek.

bue intregit cu studiul succesului, adic5 al felui cum sociefatea recompenseaz5 indivizii merifuoqi.

0 Sociologie a succesului" treprinde infeo lucrare viitoare,

sfudiu pe care II vom inni

se pare complimentul

necesar al cercet5rilor sociologice actuale. Dup5 aceasf5 enumerare a elementelor esentiale a oric5rei

vieti sociale ne putem permite o recapiffulare rezumativ5. Ne putem permite chiar o definifie a socierdtei, bine infeles Inca" provizorie, xi care s'ar putea formula can In felul urm5tor : o societate e o stare de mulfime, tiphat5 prin repetifie In instifutuni, sanctionata" prin reguli de constrangere si condusa de valori comune. Punctul de greutate al acesfei definifiuni cade astfel pe urm5toarele elemente : 1) stare de mulfime, 2) insfitutie, 3) valoare.

Primu' element ne indic5 oarecum incoOentul social, acea stare de efervescent5 psihied anonim5 care unific5 intr'un

moment dat indivizii in grup .0e1 de al doilea element reprezint5 consolidarea in puncte fixe a unor st5ri fugitive, consfffluind, prin constrangerea care o exercii5, forte de conservare, de viaf5 a sacierdtei .CeI de al freilea Infine, constitue, prin acfiunea fecund a indirvizilor creafori_sociali, incurajafi

www.dacoromanica.ro

26

MIHAI RALEA.

de succes, iermentirl de evolufie si progres al vief ii co-. in rezumat: o stare de formate, una de conservare

Decive.

una indreptat5 deja eatre viitor, de schimbare, de evolufe, reprezintand fazele prin care trace orice fiinfa care traes e. 0 observate chiar superficiala" a oricgrei societali, va deosebi in once moment urme de origing, forte de consersi

vare si tendinfe abia schifate de transformare.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL III

METODA In l'iintele recente, tinere, preocup5rile de metod5 frebuesc s5 fie pe primul plan. In Fizic5 on in Biologie metoda s'a fixat, s'a dovedit fecund si nim5nui nu-i vine in cap s'o modifice in fiecare an. Acolo rvu exists nici polernici din acest

punct de vedere. In Sociolog;e ins5, ce feluJ cum vom proceda

mefodologic vor depinde si rezultatele pe care le vom c5p5ta. In tot secolul al XIX s'a lucrat muff in stiinta noestrg : dovad5 enormele contributii ale Iui Spencer printre altii. Totusi, fiindc5 metode a fost vitioas5, trebue reluat5 din nou, ou prudent& pas cu pas. Inainte de a vorbi de metodele concrete aplicate in invesfigatia sociorogic5, sunlem dafori s5 elucid5m un punct de vedere preliminar care tine oarecum de metoda filozoficg, de conceptia general5 sub care se poate privi acest studiu in momentul de fat5. Nu e indiferent, pentru procedarea metodolog.c-prac-tic5, perspective dela care se pleac5 in ins4i definitia societ5tei.

Un grup social poate fi privit din dou5 puncte de vedere.

Unul

e

ce

psihologic.

Societafea

me

apare

ca

un feel de psihologie social5, cum s'a zis de c5tre G. Tarde ca o Interpsihologie .Procesul social e, atunci, interior, e gun simplu caz de constiint5. Sociabilitafea, solidaritatea, instincful social, care Inee impinge is5 fr5im In comun cu altii, se rezum5 la o anumit5 stare sufleteasa E un proces subiecfiv, Societafea e in noi, In structure sufletului nosfru si nu o realifate obiectiv5 in afar de noi. De conduits si intentiile noa-

www.dacoromanica.ro

MIHAI RALEA

28

sire va depinde soarta si vicisitudinile societ5tii in care tr5im. Aceasfa filar fi

atunoi dec5t sums oni &fere* unor psi-

hologii individuate juxtapuse. Grupul s'ar reduce Ia o serie de raporturi intre indivizi, raporfuri corvergente on diferentiale $i Sociologia n'ar avea alts misiune, deaf s5 le olasifice, s5 le observe, s5

le studieze in variatiunile lor. Sociologia

ar

fi astfel, cum voeste G. Simmel, Vierkandt on Oppenheimer, reprezentanti ai curentu!ui numit Beziehungsfehre" o stiint5

a formelor generate de raporfuri interindividuale. De pild5, intre membrii atcebiasi grup s'ar stabili raporturi de aliant5, de opozife, de subordonare, de ierarhie, etc. Aceste raporturi dela om Ia om, multiplicate cu toate variatiunite si spefele lor, s'ar putea studia, stabilind tipuri generate de sociab'litate (Vergesellschaftung).

Sociologia ar trebui s5 fie astfel o stiint5 abstract5 a formefor, un fel de geometrie sociaI5, care se ocup5 numai de aspectul exterior al fenomenetor sociale. De continutul, de materia vietii colective nu se vor ocupa deat sfintele soclef& particulare: Dreptul, Economia polific5, $tiinfa camtparat5 a Religiei, etc., Sociologia r5manand o stiinfa a morfoiogiei exterioare.

0 astfel de conceptie sociologic5 se caracterizeaz5, asa dar, in mod &btu prin individual'smul si prin formalis-nul el. Individul ne apare, din aceast5 perspectiv5, ca fiind cauza societ5tei. El preexists grupului, acesta reduthndu-se

ka

o

asoc'atie de vointe individuate si Ia modific5rile reciproce produse infra indivizi prin faptull asociatiei. Societatea n'ar reprezenta nimic mai mutt decal. colectial indivizilor adunafi. In acelas timp, fiindc5 psihalogia individuaI5 e baza socie-

Vale), on de cafe on vom studia viata social5 va frebui sa avem irgainte un punct de vedere finalist. Lumea sufleteasc5 spre deosebire de cea fizic5, se conduce duip5 scopuri. Voinfa autonom5 nu cunoaste cauze. Ar fi dar o greseal5 s5 intrebuint5m meioda dieterminist5, ecolo uncle do-nneste scopul si ,notiunea de valoare. Dac5 in fizic5 o conceptive mecanist5 e permis5, In psihologia socia15, care

www.dacoromanica.ro

INTRODUOERE IN SOCIOLOGIE

29

e Sociologia, nu e permis decal. finalisrruul, adic5 relatia de is mijioc Ia stop si nu aceia dela cauza Ia efect. A judeca asa, 1nseamn5 aproape o intoarcere Ia punctuil de vedere naiv roussea;st. Individul niu e cauza socieFetei. Ne nastem in cadrul ei, cum zice Leon Bourgeois, deja debitori. Prin educatle primim deagata limbajul, moravurile, religia, etc., valori la care n'am contribuit si care ni se impun ca ceva exterior si anterior noun. Individul e asffel modeiat incetul cu incetul de medial social .EI e un produs al ambiantei. E cu mutt mai logic aiunci s5 pomim in Sociologie, nu dela individ ca o cauza a societalei, ci dela grupul social el insusi, luat ca realitate dat5, anterioar5 individultui. Procedand astfel, societatea cap5t5 o realitaie obiectiv5, deosebif5 de psihalogia irvdividtvale, ferita de capriciile unei consf inte subjective. Societatea nu e in noi, ci in afar& ne r5mane exterioara $i se impure ca atare. Insemnate obiectiuni trebuesc formulate de asemeni fi in ce priveste caracterul formalist al Sociologiei individualiste. Societatea nu e un cadru gol, o colectie de forme lipsite de miez, de Vat5. E o simply abstractiune lipsit5 de reclitate distinctiunea intre form5 si materie. De fapt, in societate, acesie dou5 aspecte nu se pot desp5rti until de altul. Forma relatiilor sociale e deterninat5 de continutut lor, Sociologia trebue s5 fie o stiint5 vie a tuturor manifest5rilor vietei soc'ale si nu o geometrie abstract5 lipsit5 de vigoare, anemiat5 pan5 Ia un simply schemartism.

Legile generale ale isociolagiei sunt un reflex al functiunilor sociale care constituesc exisfenta unei societ5ti : functiuni juridice, eoonomice, religioase. Eliminati-le pe acestea si infreagd societate se n5rueste. Forma soc;a15 f5r5 conVnut

social nu poate exista. In fats acestei canceptiuni individualiste a stiintei sociale, asa de .susceptibilS de obiectiuni dup5 cum se vede, se rid:c5 Ia a alta, de esent5 pur sociologic5. Intrez5rif5 de He-

gel, formulat5 mai clar de Karl 'Marx, aceasf5 conceptie a 'lost des5varsit5 de Emile Durkheim $i elevii sai.

www.dacoromanica.ro

30

MIHAI RALEA

Societatea, dup5 acesfia, nu e o simpl5 sums de indivizi, ci ceva mai mult. Din reunirea lor rees5 o sintez5 sui generis, cuprinzand Inc 5 ceva in plus fat5 de Coate elementele e' adunate Ia (un loc. Realitatea aceasta sintetica% obtinut5 prin faptul afsociatiei, isi creiaz5 o viata proprie, pe deasupra $i

.ndependenta de indivizi componenti. Ea Ii se impune ca o realitate exterioar5. Individul e prefocut, nnodelat de ea. Influenta societ5tei oreiaz5 individul. Urmeaz5 din aceasta conceptie ma' nnulte corolare. In primul rand, in explicafia fenomenelor sociale, omul de stiint5, +rebue s5 se indep5rteze dela orice observatie asupra subieciivitatei indviztlar. St5rile sufletesti sunt spedifice unui incrvid. Apoi sunt variabile si trec5toare. Se pot g5si Insa in

socetate fenomene fxate, durabile care pot afrage atentia sociologului.

,,In afar5 de actele inclividuale, obiceiurile colective se expr.m5 sub forme definite, sub forme de reguli jur'clice, morale, dictoane populare, fapte de structure, etc. Cum acesfe fenomene exists in mod permanent si nu se schimb5 Ia fiecare aplicatie, ele constituesc un obiect fix, un Ietalon constant, care se g5seste intotdeauna la indemana observatorului si care nu d5 loc Ia impresii subjective sau la observatii per.. sonale a dou5 inferprerani diferitte. Gum pe de alt5 parte aceste

practici nu sunt altceva decat viat5 social5 consolidaf5, e legitim ca s'o studiem pe aceasta prin acestea. (E. Durkheim : Les r6gles de la methode sociologique p. 56). Explicatia unei sfdri sociale trebue luat5 dinfr'o alt5 istare sooiologic5 anterioar5. Asffel sociologul nu va iesi din docum meniul sau. Fenomenele sociale frebuesc considerate ca lucruri. Adica atitudlinea sac:01°se exprim5 Durkheim,

911U va fi aceiasi ca si a unui naturalist, in fate naturei neinsufletife. Lumea social5 ca $i cea fizic5 se conduce dup5 legi fixe. Metoda intrebuintat5 va trebui s5 fie atunci aceia

a determinismului mecan cist. Gum psihologismul nu poate fi fecund, tot asa metoda sa proprie, finalismul, trebue inl5furat5.

Scopurile urm5rite de indivizi nu devin interesante pentru So-

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE IN SOCIOLOGIE

31

cidlogie decal. atunci and sunt cornune intre ele. Dar In acest oaz ele formeaz5 valori social recunoscute, objective, sus ceptible de a fi fratate sub prinCpiul cauzalitafei. Aceasta nu trebue sa" insemne ins5, c5 Durkheim el m na cu toful psjhologia d'n sistemul s5u. D'n contra, el redunoaste ca mentalitatea social5 e compus5 d'n credinfe, din reprezent5ri, etc., adic5 din st5ri sufletesti. Dar nu d n orice start sufletesti. Ca o reprezentare sa intereseze sociolog'a ea trebue s5 fie colectiv5 adic5 s5 ex'ste in afar de individ, sa se impue din afar5. Natural reflectanduse in constiinja ;ndividului ea va constitui un act psihologic. Durkheim se opune Ins mefodei care caut5 realitatea sociologic5 in structura psthica a indivizilor in hoc s'o caute in afar5, in med ul colectiv. Societatea se compune din st5ri de constiinj5, e adevarat. Insg acesfea se pot privi obiectiv, ca Iucruri Nu e nevoe de o analiz5 subjective* care ne-ar duce prea departe, 5tiinie Ware drepin afar de °rice metod5 riguros tul s5 is in considerafie decal. ceiace e palpabil, ceiace e controlabil obiecfiv. 0 a doua consecinj5 a acestei metode e ca societatea fund

o realitate sui generis, deosebita de individ, ea are o viaj5 complex5 care nu (lactate fi separate* de formele exterioare de sociabilitate cum fac formaiistii. In adancimile acesfei viefi, in continurtul bogat al funcfiunilor sociale trebue s5 se stud 'eze comparat institujiile diferitelor societal' actuate, din comparetie institufilor juridice, economioe, politice se va puttee stabil' fpuri generale socieTe, filiajiuni Intre ele, tipuri de evolujie, etc. $i aceste rezultate nor vor fi simple speculatii filozofice fiindc5 au un echivalent in realitate, ele pot fi °Hand obiec-

fly verificate. Mutt ma; stiinjific5 dec.& cea analizat5 mai sus, mefoda sociologismului propriu zis, prezirt5 lotus' si ea o serie de lacune si o serie de exager5ri. Ps'hologismul adepjilor lui Be.. z'ehungslehre", p5caluia printeun exces de individualism. In

www.dacoromanica.ro

MIHAI RALEA

32

doilea rand el nu putea oferi observafiei stiintifice cleat realithti fugtive, instabile, subective. Sociologismul durkheimist, din contra, se caracterizecz5 printr'o total5 an'hilare a ndividului. Cele dou5 metode iii pot complecta rezultatele. Incercarea a fast fecut5 in Franfa de H. Berr : La synthese en histoire" $i la not de P. Andrei : Problema metodei in Socioal

logie, Arhiva pentru $tiinta socia15, Nr. 3-4, 1924. lath cum credem not c5 se poate pune problema con_ tributiei 'ndividuale la viafa socia15. E. Durkheim a ar5tat in luorarea sa : La Division du travail social" (la acelas rezultat au aims pe alte chi F. Giddings : Principes de Sociologie si F. Tunnies : Gemeinscilaft and Gesellschaft"), c5 exist

dale' felUri de societ5ti. Una e cea

primitive' si tse caracterizeaz5 printr'o perfect5 similitudine ivy

tre membri. Cum toll indivizii sunt la fel, cum cel mai des5varsit conformism domneste, cum sanctiunPle penale pentru orice abatere sunt teribile, nu poate fi vorba, in asifel de soc'et5ti, de o realitate a individului. Incetul cu incetul ins5, din diferite motive, indivizii incep sa se desprinc115 din omogeneitatea mediului. Societatea nu mai e bazath pe asem5nare, al tocmai pe dierentele dintre in-

divizi .Fiecare avand o alth specialitate a silit s5 recurg5 la serviciile semenului s5u $i astfel se stabileste o interdependent& Sactiunile sunt mai putin severe. Abaterile, inventile personale, actele individuale sunt mai frequente. SocietMile se indreapth, astfel, c5tre o diferentiere mereu crescand5 a c5rui ultim rezultat e degajarea complect5 a persoanei. In acest stadiu acfiunea individului asupra societ5tei poate fi posibil5. Personalitatea poate avea contribute sa in deter.. minismul social. Avand in vedere mai mutt societ5file primL five, cu milt mai corrode pentru observatia sociologului, Durkheim a neglijat determinismul individual in viatei socials" a societ5tilor superioare. Desigur, aceasta

nu inseamn5 cum

sustine Carlyle pentru eroii" s5i, on Nietzsche pentru supra-om", c5 individualithfle superioare n'au nimic comun cu

www.dacoromanica.ro

LNTRODUCERE IN SOCIOLOGIE

33

sociefafea, c5 sunt creatiun: spontane ex nihilo", indepen_ dente de onice educatie oni influenfa H mediului. Omul superior poate influenfa mersul grupu lui crri care face parte. De cele mai imulte on ins5, el e numai un `lip reprezentativ al nevoilor firma ui, at nevoilor marunte, anon ime, din masse popular5 si exprimabile doar prin talentul s5u. Din punct de vedere at rolului s5u in determinismul social se pot deosebi, dupe' H. Bear, mai multe calitSti de *ndivid.

Sunt in primul rand erementele" sociale, membrii ordinari, Mai sus, vin prin care curentul viefii sociale trece mai intens, cet5feni mai merifuosi care exprim5 mai bine ca alfii, caracterul grupului in care frgesc . La urm5 in fine, trebue deosebifi inverdatorii" sociali, aceia care ofer5 mediului valor' nou5, indrum5ri si perspective neb5ruite. Acesfa fac posibil progresul, acestia intervin cu maximum de intensitate in evolufia socia15. Asa dar, cel pufin in societ5file superioare, individul trebue conisiderat ca un factor de evolufie, ca un element serios in cauzalitafea viefii sociale. Sociologia lui Tarde, care confine pagini remarcabile despre invenfiuned sociale, despre rolul conformisti care asigur5

coheziunea socia15.

agentii" sociali, indivizi

individului superior (a se vedea paginile asupra gloriei" ca fenomen social din LogiqUe sociale") trebue considerate ca un compliment intregitor at operii lui Durkheim. Uncle inceteaz5 aceasfa din urm5 trebue al5turat5 cealalt5. Totusi, pentru ca precaufiunea de metod5 ss r5rnae Inc 5 severs, cum e necesar intrio stiinf5 in formafiune cum e So_ ciologia, trebue s5 ad5og5m c5, chiar atunci tend constat5m influenta individului asupra SocietiNtei, nu trebue s5 ne indepgram dela metoda obiectiv5. Adieg insgsi activitatea in.. dividualg, trebue privita din afar5, ca un fenamen exterior si nu subiectiv, in ecoul sgu psihic. Activitatea individului superior trebue privit5 ca orice fenornen natural : inregistrat5, olasirficat5, explicate, asa cum procedeaz5, de pild5 nn Psihologe, curentul oomportist, behaviorist, oonsiderand viafa sociale ca

o serie de concitte". 3

www.dacoromanica.ro

34

MIHAI RALEA

Aceste consideratii nu se pot face decal- relativ la societatle superioare unde a aparut deja persona itatea eminent5 ace a care modific5 senzul viefii colective. Ind vizii obisnuiti, elementele", sociale cum le numeste H. Berr, nu au si ei un rol in deteminismul social? Credem

ca da $i lath cum. Inst tufle sociale, consolidate, fixate formeaz5 nuoleur le sorde ale vetii sociale. Cu toale acestea chiar si ele stint lar'o perpetu5 schi-nbare. Eroziuni lente, analoage cu acelea a a stralurilor geologice Le macin5 incetul cu inceful. Cum e posibil5 aceasta: fransformare si care factori o efectuiaza ? In al doilea rand, aceste institufii n'au ap5rut gate formate.

E e s'au inchegat cu Incetul, au luat o form5 solidificat5 dup5 multe dibuiri. Afunci cum se explica originea institufiilor? Mai sus, cand vorbeam de definitia societ5tei, spuneam ce o instilufie e repetirea si:stematic5, inir'un senz constant a unei serif de raporfuri sod ale. Pentru ca s5 se ajung5 to o consolidare tip:c5, trebuesc mai intai un num5r cje relatii sadale infamplatoare, de raporfuri interindividuale. Dace aceste raporturi se defermin5 intro anumith idirectiune, dac5 e)e se efectuiaz5 constant Triteurn anumit fel sunt posibirCati ca s5 se ajung5 Ia o institutie. Ca s5 se formeze instifufia cgs5foriei, tre_ bue mai intai o serie de raportui sexuale. La inceput acesfea sunt sporadice sau efemere. Mai pe urm5 ele se determing, se canalizeaz5 1nfr'un anumit fel. Se stabilefe Ia un moment dat al relatiilor inferindividuale o anumit5 obipuinta. Aceasfa creiaz5 insfitutia. N'avem decaf s5 privim cum se Intamrp15 lucrurile In zilele noastre. Ca s5 apar5 o lege care s5 reglementeze ceva, frebue mai Intai o multime de cazuri izolate, de tranzacfii individuate %cute la infamplare, dup5 voinfa p5rViol., a-Tata vreme cat nu exists o lege care s5 le sanctioneze. F5r5 raporfuri sodiale de faliment, de pild5, o lege care s5 pedepseasc5 falimeniul n'ar avea senz. 0 far in care nu s'ar infampla niciodath crime, n'ar avea tribunate. Ada dar, orice instifufie e precedath de o serie de raporturi

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE IN SOCIOLOGIE

35

interindividuale. Exist5 sub fiinria dar5 si obiectiv5 a fec5rei

institutii, o ca nti tate de raporturi a norvi me, minuscule, imponderable, un fel de inconOent social, f5cut dni totelitatea im

perceptibil5 a relatiilor izolate dintre indivizi. Aceste acte interindividuale imperceptible, modifica cfu inceful o inst.tut e, dup5 cum pic5tura in mii de ani poate g5uri stanca. Analogia dintre conOint5 si inconstienf ni se pare foarte ut15 pentrtu a 15nnuri cele spuse mai sus. Nu once fapt sufletesc se ridica pan5 Ia lumina con0iintei. Multe din ele sunt inregistrate surd de inconOient $i abia de acolo, din adancimi necunoscufe influenteaz5 datele constiintei. 0 institutie social5, care e condensarea a mii de raporturi socele, e ceiace e con0iinta pentru sufletul nostru. Trebue o enorm5 cantitate de relatii m5runle intre memblrii grupului ca s5 se schimbe natura unei asffel de irtstitutii. Ca s5 se treac5 dela casStoria poligam5 Ia cea monogamy, a trebuit ca mii si -nii de,persoane s5 cake regula primiliv5 i s'o devieze pe nesimtite In alts directie, a trebuit ca mii si mii de b5rbati s5 se multumeasc5 in loc de harem cu o isingur5 sotie, pentru ca forma de c5s5torie, aceia pe care o practic5m ast5zi popoarele europene sa devie cea oficia15.

Nu e mai puffin adev5rat deci c5 raporturile interindividuale 4i 4fiinta lor Beziehungslehre", au o anumit5 important5 in Sociologie.

Individul, chiar ca simplu element" social, infervine in determinismul social. Un capitol el Sociologei geneitale va frebui ass dar consacrat formelor generale de reletii intre indivizi, independente de once alt5 influent5 a meciliului, a 'nstitutiilor on a sanctiunilor care eman5 din ele. S5 trecem acum dela aceste consideratii generale de ordin filozofic, la ceia ce se intarnp15 concret, in metodologia siiin_ fel sociale.

Care va fi metoda intrebuintat5? Incudit5 de aproape cu stiintee naturale, uncle observatia, constafarea si generalizarea

www.dacoromanica.ro

MIHAI R.

36

rezultatelor constituesc procedeele principale de irwestigatie stiintific5, Socialogia va fi a sliint5 de fapte inainte de Coate. Inspirandu-se dela realitate in mod direct, empiric, ea va observe, va culege fapte dare, cruciale cum zicea Bacon. hire aceste serif de fenomene cu ingrijire observate, discer_ nate de aparente Inselaloare, dis:Wale ca orice document istoric in autenticitatea sou sinceritatea lor, evifand on ce idee preconceput5, orice prenotiune", sociologul va c5uta se' stabileasc5 icoreletkuni. Odat5 corelatiunile stabilite, se va proceda cu eceia§i prudent5 in generalizare la induqiune. $i aici cards;, sociologul va evita depninderi mentale comode, dar

tot4 false. Se va Jeri ca sa explice

cutare corelatiune sub punctul de vedere finalist, on ceiace e mai r5u inc5 1.*Interist, asa cum obisnuie un A. Comte on H. Spencer. Aratand intrucat un fapt social e ofil, nu se onata nioi cum s'a nascut nici cum functioneaz5" (Durkheim, op. cit. p. 112). Fatale in-

trebare: la ce serveste?" trebue evitat5. Nu e de ajuns dup5 cum se exprim5 M. Deaf, (Sociobogie p. 37) raztarnand pe Durkheim, buna voint5, nisi m5car colectiv5, pentru ca o institufie s5 se transformer'. Asa dar inI5turarea oric5rui utilitarism. Observatia si exprcare fapielor va evita ou des'5Varsire orice ideie preconceput5. Faptele vor fi adunate si criticarte dup5 metoda pe care o intrebuinteaz5 si istartkul in critica fextelor. Ca stiinte auxiliare, care 1si pot oferi -naterialul lor investigatiei sociiolog.ce trobue sa punem In primul rand istoria $i etnografia.

Am soris mai sus c5 Sociologia e stiinta comparat5 a socieratilor. L5rginicl perspective in Limp cu ajutorul istoriei, puism compare rnu flume; diferite tipuri de soc:et5ti Luate in intregime, dar $i diferite institutii juridice, politice, religioase, eoanomice, putem stabili curba lor de evolutie. .Cum istoria, ea Ins5si,

Iii irndreapt5 de o bucat5 de vreme predilectiile atre

aspectul social $i economic, p5r5sind caracterul descriptiv

www.dacoromanica.ro

all

INTRODUCERE IN SOCIOLOGIE

37

luptelor m;litare, va fi foarte usor socialogului s5 utilizeze faptele adunate de istorician, pentru a fixa concluziuni mai generale asupra mersului societ5tilor omenesti. Istoricul, fatal nu poate studia decat fenomene locale situate intro sin.. aura societate $i fenomene dintrvo singur5 epoc5. In urm5 vine sociologul care colecteaz5 dela diferifi isforici rezultatele anchetei lor, deschide orizonturile si arunc5 priviri peste toate societ5ti e din Coate firnpurile. Ace leas; pretioase servicii le poate aduce si etnografia, Ea

ne perrnite s5 vedem ce e deosebit si ce e comun intre so-. ciet5ti asa de deosebite, ca de pild5 un trib australian $i o nat'une european5. Date le afnografiei ca si acelea ale 'stone' trebuesc supuse unei severe critici. S'a uzat at5t in secolul frecut de o etnografie romantics, s'a abuzat afat de moravurile s5lbatecilor, Inca'. ast5zi orice relafare din acest punct de vedere trebue supusa unei severe cenzuri. Istoria ca si etnografia ne ofera rnaferialul de observatie, de coordonare si de explicare. Poate fi vorba in Sociologie de exper:ent5? Se poate verifica aici, se poafe ()Wine controlut acela provocat In conditiuni tot asa de dare ca in stiintele experimentale?

Avem in Sociologie o materie de experient5: e legiferarea.

Rezultatele unei legi ne pot int5ri intro convingere. Nu-nd c5 factorii care ajut5 sau opresc reusla unei legi sunt extrem de complex'. Determinarea lor va forma obiectul unei operatii foarte delicate Ne r5mane ins experienta prin statistica. Se pot aduce acesfei m'etode Coate obiectiunle care se aduc de obiceiu stabilirei unei medii. Realitatea nu poate fi redus5 totdeauna la o rnijlocire care ne ofer5 numai dspectul oantitativ, nu $r

calitativ al fenomenetor. Abater' marl calre extreme se pot produce oric&nd. Afar5 de aceasta, un enorrn num5r de erori inoonsfente se pot strecura in orice aspect statistic (vezi defalii in aceast5 privint5 in: A .Liesse: La statistique. Paris, ed. Alcan si F. Sim land: Statistique et experience, ed. Riliere 1923). Cu Coate acestea verifioarea prin statistics poafe aduce re-

www.dacoromanica.ro

38

MIHAI RALEA

zultate fecunde. Prin ea se poate vedea Intinderea sau descresterea, propagarea sau tendinta unui fenomen. Cu ajufond ei pute'n avea lndicafii sigure dace' un fenomen ,e superficial on in adev5r real. Deosebirea intre normal §i patologic in materie social5 tot statistica ne-o poate revela. In Dreptul penal si comercial, in materie de crime', sinucidere, c5satorie, proskitutie, culture', salariu, Fret etc., etc., eceast5 metod5 a adus Sacidlogiei seriaalse confributii. E. Durkheim asa de riguros in metod5, a intrebuinfat-o in mo-

nografia sa Le suicide" si elevul sau F. Simiand in monografiile de sociologile economic5 asupra preturilor. 1poteza poate juca in Sociologie acelas rol ca si in toafe stiintele morale. Ea trebue s5 fie verificara ins5, fie de fapte si aceste fapte trebuesc s5 fie istorice oni etnogratice,

cruciale, reprezentative , fie de rezultatele statisticei. Asupra legilar sooialogice avem pufin de spus. Legeia aid, in afar de caracterul ei de aproxirnatie, nu e decal explicative' si nu previzibila, e valabilg pentru trecut nu pentru viitar. Cand e vorba de psihologie, de caracter omenesc complex qi variabil, nu se poate presupune acel subsimat

omogen, care face posibil5 repetitia exacta a unui fenomen in stiintele exacte. Cu atat mai mull, aceasta constatare e adev5rat5 pentru Sociologie, stiint5 Inc 5 in epoca de formatiune.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL IV CLASIFICAREA SOCIETATILOR

Malerialul sociologic e enorm. Dela datele

statilsticei,

la

monografiile istoriei, la documentele etnografice o colosal5

cantitate de fapte vine s.5 ofere cercet5torului materie pent:1u concluziuni. Observatiile provin din societ5tile cele mai diferite: clanuri australiene, triburi irocheze, imperiile anti-

lafne, natiunile moderne, etc. In haosul acesta trebue introdusg oare-

ch'rgtei

asiatice,

sooiet5tile

germaroice,

celtice,

care ordine.

ca operatie logic5 pare atinsa' de oarecare discred't. Unele §tiinte o evit5 ca pe o procedare sterna pedants& scolastia Dela comparfinnentele ei, de cele mai rnulte on arbitrar inapa'rtite, nu se mai a0eapra nici o lumin5. In dezordinea difer'telor contributii sociologice, operatie, clasific5rei e indispensabil5. Ca s'a putem §ti lunde mergem trebue mai intai Asa §tim pe ce ne sprijinm, care cunt punctele clare de loaf& Ne trebue in special o clasificare a fenomenului sociologic fundamental, o clasificare a tipurilor de societate. Intrucat se deosebe§te un Crib, de o natiune, aceasta de un stat, de o clas5 social5 sau de o societate co.. In

meslodologia conferruponanS,

ciasrficati,a,

merciara?

S'au f5cut diferite incereari si s'au propus diferite criterii. Toate aceste incerari aveau un defect comon: nu erau clasifiegri stiintifice, ci ic lasificari filotzofice. Deosebirea de pro_ cedeu intre punctul de vedere filozofic si §tiintific e olars. Filozofia e deobicei deductiva'. Ea pleac5 dela un caracter ,:a

www.dacoromanica.ro

40

MIHAI RALEA

priori" pe care caut5 sa-d evidentieze in orice fenomen. De aici o nevoie de universalizare, ,de reducere Ia unitate, de explicare unilateraI5, cu ajutorul unui singur aspect. Lumea pentru Spinoza e substanta, pentru Leibnitz : morale, pentru Schopenhauer: vointa. Tot ce ne apace in realitatea exterirar5 in infinita ei varietate, trebue redus la o singur not. tiune, explicat printrio cauz5 Unic5. Stiinta ins procedeaz5 altfel. Ea- nu e asa de geloas5 de unitate; ea nu reduce variatia la un'forrnitate, mulfiplicirlatea Ia unitate. Stiinta se multumeste sa galseasc5 mai multe cauze la aparitia uniui fenomen .Le analizeaz5 pe fiecare in parte arat5 contributia fiec5rela Ia deterninarea efectului. Stiinta

nu are punct de vedere a priori". Din contra, pleaca faro nici o ideie preconceput5 si numai dup5 observarea .i cercetarea faplelor isi formeaz5 o concluzie. Ea nu le bags cu

intro lide;e preconoeput5, ca s'o ilustreze doer. Metoda ei e inductiv5. Clasific5nle oferite pan5 acum sunt, mai toate, filozofice. Asa de pild5, prima propus5, larceia a lul Auguste Comte, care imparte varietatea imens5 a tipurilor sociale in trei: religios, metafizic, positiv, pleac5 dela punctul de vedere ideologic. In mod impresionant diStinge trei etape $i pe urma forteaz5 toafe societ5tile s5 intre in aceast5 clasificatie. Evolutia omenirei star fi f5cut prin schimbarea punctului de vedere intelectual. La inceput mentalitatea uan5 e religioasa, pe urm5 ea devine metafizic5. Abia in timpurile rnoderne devine pozitiva. Judecand asa, Auguste Comte se tr5deaz5 in discipol al secolului al XVIII rationalist si ateu. E inutil sa ad5ug5m c5 faimoasa sa clasificatie nu pleac5 dela nici un fapt. Ea e cl5dit5 pe un sistem filosofic, pe o analogie, pe o credint5. In aceasta fondatorul pozifivismului nu era de loc

deasila

pozifivist.

0 alt5 imp5rtire a tipurilor sociale o datorim lui Herbert Spencer. Ea distinge: a) societati militariste, bazafe pe viotent5, pe cucerire, pe raporturi de dominatie $i sclavaj si, b) sociefati industriale, bazate pe libertate, pe raporturi de coo..

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE IN SOCIOLOGIE

41

peratie, de liber contractualiSm, de colaborare intre °amen% Dar Spencer avea si el o ideie politics a priori", care ire_ hula demonstrata : acela a individualismului crescand. Aiunci a sitirt datele istoniei s5-ri furnizeze o clasifoatie, a arei valoare am v5zut-o mai sus.

Autorii mai moderni au perfectionat punctul de vedere at lui Spencer .Si ei au luat ca criteriu diferentierea socials". La inceput Societal; le sunt omogene. Ele nu ounosc organe di-

ferentiate in sanul lor, ou arat mai putin indivizi liberi. Abia socieratile inaintate cunosc libertatea, independenta membr'lor care le compun. Prime le societal' au fost botezate da Tonnies: Gemeinschaft (comunifate), de Durkheim: soc:etati cu solidaritate mecanicg, de Giddings: sociefati compuse; cele

de al donee, au fost botezate de acee4 autori: Gesellschaft (societate), socierati cu solidarl7tate organic5, societali constituite. Sub aceste nume yariate, toll ace0i aufoni inteleg acelas tip social.

ajuforul acestor din urma' clasificatii vin, desigur, o serie de fapte. Ele, sunt Irma prea generale, Area schematics, sacrifice in totul nuance e, tipurile intermediare. S'au propus Inca o mulfime de alte clasificari. Nu le mai trecem pe toate in revisra. Aceste cateva ne sunt deajuns pentru a caracte. riza metoda care le inspirS. Cu un cuyant putem spune c5 majoritatea clasifica'ritor soclefatilor propuse sunt prea filozofice i prea pufin stAintifice. Aproape toate pleac5 dela pluncte de vedere preconcepute, caurand in realitatea sociale, Boar exemplifiearli pentru teoria sustinuta; aproape foate caura sa reduca', dupe" procedeul filozofic, varietatea infinite a viefei sociale la un singur caracter, la un sistem monist. Dar st:inta e plunalist' gt respects Coate aspectele reiatfatii. Pentru a aka pe teren sigur in aceasta materie dificil5, trebue sa pleca'm dela clasificarile loferite de stiinfele sociale partiou tare. Acestea au fost edificate pe fapte, stalo:life cu grija' §i prude** £de are specialisti. Ei au studiat, de pild5 istoria vietii econorrice din trequtul cel mai indepartat pang azi $i au deosebit diferite Pipuri de In

www.dacoromanica.ro

42

MIHAI RALEA

evolutie economic& Tot asa au procedat acei care s'au ocupat cu etnografia religioas5, cu etnografia jurid:c5. Econorniistii au c5p5far astfel tipuri de economie familiar5, de economie urban, nat. on al5 si iirvhernation a 15 ; rel ig i a comparaf5 deosibeste: religii totemice, religii cu cultul str5mosilor, retgii cu eroi si zei, religii universaliste si monofeiste; etnologia juridic a ajuns si ea kd urm54oarele tipuri sistem juridic tcu baz5 de clan, cu baz5 de trfib, sistem juridic national etc.; celelalte cercet5ri asupra familiei, moralei, politicei etc. au ajuns si ele la clasific5ri analoage. Dar toate aceste imp5ifri nu sent sociologice. Ele aunt ale stiintelor sociale particulare, inspirate de puncte de vedere prea ispeciale .0 clasificare cu adev5rat sociologic trebue ss priveasc5 viafa integra15 a sodiet5tii, nu diferitele ei aspecte. Pentru a obfine o astfel de diviziune nu avern deaf s5 confrunt5m intre ele, clasific5rile obfinute deja de stiintele sociale partioulare. S5 vedem dac5 nu oumva anume tipuri din diferitele serii nu coincid intre ele. Rezultatul ne apare foarte fecund. Asa de pild5 prima forma religioas5: tofemismul, corespunde primei forme familiare: elanu , primei forme economise: cea famll'ar5, prirnei forme politice: tribul. lata dar, prrmele momente, primele tipuri din fiecare clasificare partial5 acordandu-se intre ale. In adev5r etnografa ne arat5 c5 societafea a inceput dela clanul totemic, av5nd ca form5 politic5 fribul si ca activitate economics, economia asa numit5 liar5. In lucrarea mai desvoltat5, asupra Clasific5rei socet5filar", reprodus5 mai deparfe am avut ocazia sa art prin diferitele talblourt, c5 $i efapele posterioare deosebifte de ciferitele clafic5ri particulare se acord5 intre ele. Pe acest sistem de coincide*, bine inteles, inc 5 nu perfect, fiincic5 ins5si dintele socele specia e nu si-au adunat tot materelul, si nu si-au spus ultimul cuvant, use poate obfine o clasificare sociologic cu adev5rat sfiintific5. C5'p5i5m astfel in prima faz5 urm5toa:

Tea serie: clan-totemism-economie familiar5 (clanic5) sistem juridic clanic frib (ca forms polific5). Societ5tife care con-

www.dacoromanica.ro

INTRODUCEItE IN SOCIOLOGIE

43

in Coate aceste aspecte stunt cele cu baz5 de clan totemic d'n Australia centra15,

tribunile

Arunias,

Kamilaroi,

Kurnai,

Waramunga etc. In aceste tipori sociale doming ca waloare quasi-unic5 religia, iar organul care ii asigur5 functionarea e familia. Vom numi deci aceste societati: domestico relig'oase.

In a doua faz5 ,avem urm5toarea serie de cOincidente: religie bazat5 pe cultul str5mosilor (cu resturi de toternism si Inceptuturi de erai si ze.), familie patriancal5 sistem juridic tribal, economie familiar5 (restrans5 Ia familia patriarforma politics de cal5, nu clanica ca in faza ianterioar5), trib. Acest acord logic infre toate fornele mentionate II g5sirn in realitate, Jo triburile nord-americane, Tlinkirt, Kwakiutl etc., si probabil in vechle triburi germane si apoi in cele grecesti, si romane primitive, anterioare fund5rii Ramii si

Atenei. In acesfe sociefati religia nu e valoarea unick Ea

nu e, alafuri de fami iie nici singura institutie. Din ea s'au desprins reguli coerce Live, sanctiun' penale. Statul a tuat locul fa-

miliei ca organ. Raporturile juridice nu sunt simple venclette", r5zbunari intre familii. Al5turi de rerige, apare dreptul obiecfiv exercitat de slat. Raparturite nu mai sunt pur si s'rnplu patriarcale. Vom numi aceste sociefati: juridico-religioase,

fiindc5 religia deli in usoar5 decadent5, cl5 totusi tanul vietii. Mai tarziu, in a treia faz5, dace ur-n5m fidel metoda acordurilor intre tipuri'e seriilor de fenomene sociale parliculare, ajungem la societatile politice. Statul a Trilacuit complect fami_ lie. E a secularizat religia. Lupte'e intre chasele sociale, ap5rute din diferentierea socials, regiroul Ia care se ajunge torn aceste clase fie el fapdalism, sclevaj, patriciat etc., caracterizeaz5

viata saa'a15. Economia se mai pa'sireaz5 familiar& dar se transform5 in economie urban& bazat5 pe relafFile dintre orase 5i sate. Dreptul sanctioneaz5 Statul, adic5 raportul de close si avem achunci un sistem juridic national. Acesfe socie-

tal' corespund cu faza isforic5 a marilor imperil orientale din antichirtate, cu aceia a municipillor greco-romiane (cu aceiasi structure imperialist5), ou statele evului mediu.

www.dacoromanica.ro

44

MIHAI RALEA

In fine socierkile moderne, a c5ror form5 politic5 e natiunea, sistemul juridic national, forma economics e cea nationals, ne arat5 ca dominant5 a vietii sociale in general: econamia. Luptele dintne grupuri sunt cele pervtru repartiVa avufiilor. Preocup5rile generale sunt ameliorarea, stimularea tehnic5 a productiei. Afar5 de acestea, o multime de sisteme

de accelerare a circulatiei, feno-nene de credit in special, day o anumit5 tone itate vietii colective. Vom numi aceste grupuff: societali economice. Societki domesfico-religioase, societ5ti juridico-religioase, societki politice, societki economice, tat5 cele palm tipuri principale ale evolutiei sociale. Aceast5 ciasificatie, aproximativ5 desigur prin ins5si imperfectiunea cunostintelor sociologice de detaliu, poate fi Iuat5 ins5, dup5 p5rerea noastr5, ca baz5 provizorlie a clasific5ritor ulterioare. Ea satisface in acelas timp faptele, si ne da punctele rezumative ale evolutiei sociale: evolufia organelor trecerea dela farnilie la stet, dela forma domestics fa cea politic5 dar si evolutia valorilor, dela retigie, la inceput functiunea social5 units, la drept, la politics, la economise ,fiecare din aceste functUn: desprinzandu-se succesiv din functiunea omogen5 primifv5, care le cuprindea pe Coate si care era religia.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL V STRUCTURA SI FUNCJIUNILE VIETII SOCIALE

orice observator al fenomenelor complexe care conistituesc viata unui gruia social se impune o distinctiune, care nu e o simply abstractie comod5, fiindc5 i g5se0e o baz5 solids in realitate. AnIume, fiecare din nal poate observe in primul rand o Serie de organe, sub forma de grupuri mai mici : Blase, partide, aglomer5ri urbane, rurale, cluburi, et. Toate acestea la un loc Pentru

i

formeaa5 oarecum structura, conpul socieratii cu organele sale.

Dar aceste organe nu le percepem in repauz, ci, dimpotevg, intro continua functionare. Se cuvine astfel, in al doi"ea rand, s5 deosebiwn functiunile, adic5 fpurile caraderistice ale actiVI:

ratii colective.

In studiul vietii sociale se impun a*a dar dou5 serii de fenomene. Unele se raporteala la organizatie. In societate, prin tinaloge cu organisrnele, deosebim un punct de vedere anatomic. Acesta frebue s5 fie inainte de bate descriptiv. Dup5 aceia, frebue sa fim afenti §i as f uncjiunea unor organe, sa observ5m adic5 fiziologia lor. Auguste Comte imp5rjise deja studiul sociologic in dou5 p5rji: in acela al staticei sociale ;i in acela al dlinamicei sociale. Imp5rtirea aceasta ni se pare nu numai comod5, dar real& Vom tine seams §i not de dansa in randurile care urmeaz&

www.dacoromanica.ro

46

MIHAI RALEA. a) Structura (morfologia social5)

Mai intai, scrie Durkheim, trebue sa studiem societafea in aspectul sau exterior. Considerat5 astfel ea ne apare ca o massa de populate de o anum;f5 dens fate, asezata pe pamant intOun anumit fel, impr5stet5 in sate sau concentrate in orase, ocupand un teritoriu mai mic on imai mare, asezat5 intr'un anumit fel in report cu marea on cu Odle vecine, parcuns5 de cursuri de ap5 sau de c5i de comunioafie care fin locuitorii in lega-,ri mai mutt oni mai putin stranse. Acest teritoriu, aceste dimensiun., configulata, compozifa populatiei care se rrilsca pe suprafata teritariului, ce constiilue substratu I ei. Si dup5 cum Ia individ, viafa psihic5 variaz5 dup5 compozitia anatomic a creerului, tot astfel fenomenele colective variaz5 dup5 substratul social. E loc astfel pentru o stiint5 sociaI5, care s5 fac5 anatornia socieratei si fiindc5 o astfel de shint5 are ca obiect forma exterioar5 a societ5tei, propunem s5 se numeasc5 morfologia social& Morfologia social5 nu trebue de altfel

s5 se opreasc5 la o analiz5 descriptiv5: ea trebue sa si explice. Ea trebue 65 arate din ce cauz5 populatia se aglonnereaz5 pe anumite puncte mai mult decat pe altele, din ce oauz5 e mai ales urban5 on mai ales rural& care sunt cauzele care determin5 on opresc aparifia marilor orase etc. Se vede astfel c5 aceast5 stiint5 are o mulfime de probleme de tratat". (Durkheim: De Ia mefhode dans les sciences vat, I, p. 320).

Ape dar un grup de probleme le vom lua in primal rand, din ceeace Ratzel numea geografia social& Vom stludia influenfa climatului, a asez5rii (situate maritime on fluvial a determinat o multirne de popoare la viafa comercial5); a fertilifatei on s5r5ciei solului. 0 atentie special5 trebue dat5 problemei drumurilor. Ele determin5 curentele camerciale, cum au fost in evul mediu acelea c5tre Amsterdam, c5tre Venetia on c5tre Genua, ele aduc prosperitatea on decadenfa unui popor; inrauntrul unui popor, ele pot mocilfica forma politic& incurajand on impiedicand concentrarea deci puterea central5 a statului; pot transforma economia urbane (Sfadtwirtschaft) in

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE IN SOCIOLOGIE

47

economie nafional5 (Nationalw'rtschaft); pot determine aparifiunea anumitor orase etc. etc. (Vezi: E. Desmolins: Comment la route tree le type social). Un alt grup de probleme it constitue studiul migrarunilor, fie c5 e vorba de popoare insta_ bile, salbatice a c5ror form5 e vesn'c mobla, fie c5 e vorba de simple emigrattuni sociale ca ce e moderne din Germania on Italia c5tre colonii sau Arner.ca. In Ult'mul Limp incercar.le acestea de geografie social5 sau de geografie a 'stone! s'au inmulfit. E deajuns sa semnal5m pe acelea ale lui Vidal de la Blache, Brunhes si Vallaux, sau L. Lefebre in Franla a a furl de cele clasice ale lui Ratzel si Ritter in Germania Ele arat5 cum in istoria constitufiei societ5filor, factorii fzici pomenifi mai sus au avut un rol hoteritor. De pild5 mgrimea teritoriului. Ea palate decide asupra Canacterului politic al unei pri. Un imper.0 pa cel roman, sau &Dela al lui Gengis-han nu va avea aceiasi polific5 ca urn milt stet grecesc. Frontierele naturale on convenfionale deternnin5 deasemem

caracterul popoarelor. E de ajuns s5 amintirn de politica Rusiei, de aceia a Franfei in chestia Alzaciei si a Lorenei etc. etc. lat5 un grup de probleme asupra cadrului fizic al societalei, asupra condliunilor natiurale care determine viaja ei. Dup5 mediul geografic, trebue s5 trecem la studiul populafiei. Vom studia in primul rand problems omogenit5fei on heterogenirafei ei. E compus5 ea din elemente asemenea, dintrio singur5 nalionalitate on din nationalit5fi difenirte? Va veni dup5 aceia cercef5rii felulu' ei de grupere. Onigina sii evotitia oraselor ne va preocupa in special. Care e nature unui ores, de cafe feluri sun} ele? Natural, e vorba de o alt realitaie social5 cand pomenim de municipiu in antichitate, care era mai ales un centru politic, locul unde se ge'sea autoritatea suprem5, sau and pomenim de orasele medievale, centre mai ales econornirce, purl-61.03re ale econom-ei urbane bazat5 pe sistem corporativ, sau in fine, and e vorba de orasele moderne, americane on engleze, ap5nurte ca uriase aglomerafii in jurul unei mine, ori unui centru findustrial. Sturandul

www.dacoromanica.ro

48

MIHAI WILMA

diul formei sociologice, numit5 ores, a facut in ultimul limp progrese rernarcabile, dac5 near fi s5 cit5m decal studiul lui K. Biicher asupra orasului Franatort am Ma:n, model de monograf cu aplioatii mut mai vaste, sau studiile despre cease in general ale unui G. von Below, Pirenne, Max Weber etc. Nici origiinea on nature satelor n'a r5mas mai neglij$45. Ele au o important5 deosebit5 filindc5 determinand ecanorn'ia unei taxi, modific5 ;i viata ei politico. Feudalitatea a fast determinat5 de lumea satelor. Studii ca ale lui Meitzen, Inama Sternegg,.Bucher, ne-au wale aceasta. Dernografia poate °fed morfologiei sociafe ;i concluziuni mai largi asupra miqc5rii populatiei. 0 societate variaz5 in general atunci cand se schimb5 cantitatea populatiei ei. Alta e nature ;i forma unui grup restrans si alta 'e aceia is unuia

mai mare. In al doilea rand, o serie de modific5ri pot jnterveni in sanul unei societ5tiatunci cand se schimb5 densitatea ei. Alta e viata social5 Ia un popor a earui populatie e rlaIrri:ficat5 asffel incat indivizii se Intalnesc greu, s' alta acolo uncle in piejele publice indivizii se ciocnesc zilnic, schimb5 pare_ rile, fac proecte, pun Ia tale rezolutiuni. Viata oraselar cu clenzitate e cu tofu! diferit5 de ace:a a satelor. In fine mobilitatea populatiei are ;i ea o deosebit5 important5. Oamenii care circul5, vad deosebite mentalifati, le compar5 ;i din aceasta cap5t5 o mentalitate mai inaintat5, pe cand populatiile plea stabile, intepenite in aceleasi principii on credinfe sunt de obicei retrograde. E. Durkheim a lar5tat cum cantitatea ;i denslfatea populatiei, duc libertatea itndividului, dezrobiree lui de mediul social, substituirea sistemului juridic restifutiv Ia cel represiv, inlocuirea solidarit5tei mecanici prin asem5nare cu aceia organic5 bazat5 pe deosebirea dintre indivizi, pe interdependenfa Ion tacmai din cauza acestei deosebiri. C. Bougie : Les idees egalitaires (ed. II Paris 1924) a ar5hat c5 progresul 'ideilor egalitare e datorit m5ririi denzitsf ii, cantif5tii ;i mobilitatiy grupultui. (Vezi ;I alte efecte ale factorilor cantitativi in G. Simmel: Sozialogie, cap.: Die quantitative

Bestimtheit der Gruppe").

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE IN SOCIOLOGIE

49

Alte capitate ale morfologiei sociale ar trebui s5 se ocupe cu determinarea grupurilor mai mini, care apar in sanul unui gnup mai mane pnirt id:rferentiene. Aceste organs, cum sunt de pilda clasele sociale, castele, difenifele sociefati comerciale, oulturale etc., le vom studia and va fi vorba de functivunile lor, fiindc'S de fapt intre organ ;i functiune e o strans5 legs_

turd. Unul e rezultatul celeilalte §i reciproc. A;a dar rnorfologia socials trebue conceputh ca studiul structunei sociale, ca d es at ereia

i

exp I icarea

organ elor gru-

pului. In nici iun caz ea nu poate fi ceeace voe#e sociologul german G. Simmel, care prin morfobogie intelege studiul fornnelor de raporturi Intre indivizi. Aceast5 geometrie formarst5 a societalei 4i are locul cel mutt In Sociologia generath dupS cum am vSzut mai sus. Dupa studiul organelor putem Crete Ia acela al functiunilor. b) Funcfiunile

Observati viafa unei natiuni moderne. Ritmul ei de Coate

side e Mout dinfr'o multime de raporturi intre indivizi, raponuri regulate de o institutie oarecane. Functiunile sociale sunt acelea care nu se menjin decal. Int:Am cadru colectiv, care dispar indat5 ce e vorba de indivizi izolaji. lath' de pildS viafa religioasS. Ea presupune desigur o credint5 ;i o conOlintS care sunt fenomene psibioe individuate. Dar ea mai presupune ;i un cult care e un fenomen obiectiv, colectiv ;i mai presu-

pune, (mai ales, o bisericS care e o societate de credinci4. lath viafa economics: e greu de conceput asemenea relatii fSr5 un schimb interinclividual, f5r5 o productie sancti?natS ;i protejatS de legi sociale, fare o consumatie care presupune preferinti colective Dac analizSm bine aoeleai constafari se impun pentru politics, viafa juridicS, raporfurile famitiare. SS vedem mai de aproape care sunt rezulfatele Ia care a ajuns Sociologia modernS, in report cu fiecare din acesfe functiuni. 1) Ft4ncfiunile refigioase. Prima sarcing impusS sociologului e definitia socialS a fenornenului religion, fiindcS exists ;i un 4

www.dacoromanica.ro

MIHA! RALEA.

50

aspect psihalogic al aceluia4 fenomen. Natural, o asemenea definitie va trebui sa inglobeze intr'insa fenomenele cele mai

elemenlare, finda dup5 o bung metod5 trebue sg procedgm dela sinnplu Ia complex. Dac5 deifinitia se potriveste faptelor rergioase rudimentare, ea se va potrivi sl celor mai evoluate, care nu sunt decal complicatii ale celor dintai. Studiind to-. ternismul,

cea mai pr'mlitivg

religie.

E.

Durkhe:m ajunge la

urm5toarea definifie: O religie este un sistem solider de credinte Si de prac-tioi relative Ia lucruri sacre, acEc5 separate, interzise, credinfe si practici care unesc in acaasi comunitate sufleteasca, nurnit5 biseric5, pe tofi cei care ader5 la ele",

(Formes elementaires de Ia vie religieuse p. 65). 0 religie e un fenomen eminamente social $i aceasta tocmai fiindc5 presupune o biseric5. F5r5 acest organ, un sistem de credinfe nu poate fi decal o practic5. Aceasta singurg e

De inclaig ce apar alive aderenti, credinfele din personale 5i religia e realizat5, Dar Ilucrul devine evident de indat5 ce exarnngm realitatea etnografic5 on isto-

se transformg in sociale

ric5. Toternismul, acrc5 credinfa c5 un grup de oameni se Crag cu tot ii, in comun, dinteun anumit animal, numit totem,

se confunda la popoarele primitive cu ins5si constitutia lor social& In adev5r, aceste doug populaf ii, trgesc in comunit5ti famiEare ryumite clanuri-.

Dar cohezirunea

acestor clanuri

nu 'e bazat5 pe nimic fakeva decal- pe oredinfa originei comune a kuturor membrilor scoborifi din acelas str5mos animal. Toternul e semnul, emblema, simboiul care face posibil5 so}idaritatea sochI a clanuld. El e drapelul, semnul carcateristic dup5 care- un grup din acestea se deosebaste de un altul. Oamenii care poart5 ca totem isarpele au o personallitate, a caracteristic5 cornung, deosebit5 de a celor care au, de pitt15, ca totem ursul. Religia ;i sociefatea in aceasta faz5 ur4...4

$i acelas lucru.

Bente religiei, in aceasta heap% e anonim5 si calectiv5. Nu 'se poate vorbi inc de un D-zeu, fiindc5 acesta e ceva speciatizat, personifiaat, diferentiat, Forfa religioas5 in periaada tofernitmullut, e princripiul asa numila mana", forts

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE IN SOCIOLOGIE

51

anonirn5, energie care se poate intrupa oricand in fel de fel de forme, virlualitate care se poate reatiza I diferite chipuri. ,,Mana" e ceiace d5 curaj r5zboinicului, e ceiace paralizeaz5 pe du;man, e ceiace acord5 succesul etc. Totemul e simbol, iar rnana" realitatea religioas5. Incetul cu incetul ins5, valoarea religioas5 primitiv5 omogena ;i anonim5 se individualizeaz5. Totemul care Ia inceput e un simplu simbol se transform5 in spirit sau in demon. Religia is forma cultului str5mo;ilor. Din moment ce exists suflete, spirite, ele trebue s5 fie ale mortilor care ne-au precadet. Acest tip de religie, at zeilor mani on lari, a fost descris cu toate formele sale in mod magistral de c5tre Fustel de Coulanges in a la Cite antique", care e inainle de +Date o ex ce ent5 Ivorare de Socio og e. Transform area totemismului in cultul stramo;ilor provoac5 o intreag5 revolutie social5. Familia din matriarcal5, devine patriarcal5, fiindc5 filiatiunea din uterine se schimb5 in masculing. Proprietatea se restrange Ia familia patriarcal5 ;i succesiunea e deobicei majoritar5, pentru ca fiul cel mare s5 aib5 mai mult5 grij5 la intretinerea altarutui familiar, s5 aduc5 Ia ti'np sacrificiile zeilor mani. C5sgtoria is forma lui confareatio". In fine intreaga organizatie social5 e bazat5 pe aceasta schimbare a religiei. Romanii vi Grecii antici mai ales au cunoscut acest tip de organizatie rehigioas5. Al treilea tip al evoNatiei it constitue perioada zeilor $i a eroilor. Str5mosii comuni mai multor familki devin zeii gintei, ai tribului, jar zeii comuni mai multor ginti devin zeii cet5lei. Se intampl5 un fel de simplificare, de fuziune si de generalizare rel'gioas5. Fiecare familie renunt5 la cultul sau particular qi respect5 numai zeii cet5tii ori ai tribului. Ace;tia cunt impodob:ti cu o intreag5 mitologie, cu pn cult public al ca., t5tei Ia care iau parte toti cefatenii. In fine fuziunea religioas5 merge mai departe. Mulfiplici-. tatea'zeilar face lac religiei monoteiste. Un singur D-zeu monopolizeaz5 pentru el toate atributele supranaturale. Cultul sau nu se nn5rgine;te la hotarele unei OH; el trace dincolo

www.dacoromanica.ro

MIHAI RALEA

52

ca s5 recolteze non prozeliti. Religia dev:ne universalist5 intr'un ultim timp de evolutie. In tot fimpul transform5rii sale ea antreneaz5 gi influenjeaz5 toate celelalte funcjiuni sociale. La inceput, in prima faz5 ea determin5 economia gi drep_ tul. Forme le magice gi religioase determin5 prin rifurile vegetaliei felul agniculiturei. S. Reirach preiinde char c5 irsa'si culture graului are o orig:ne religioasg. Sefii fribuluti cand se ingropau, li se punea pe mormant un pumn de seminfe. Constatand c5 in prim5var5 ele incolfesc, s5lbaticii le-au privit ca un cadou frimis de catne cel motet. Pe urm5 au confirm:at irs5marI5ride *i al5tuni de monminte. Pnportietatea Ia incepuf nu e elfceva decal tabu", iirterdictiunea de a aka un holier sacnu, intai in junul mormrfelor, pe arms qi in jurul ogoarelor profane (vezi Frazer: La tache de Psyche, Paris 1924). Forme le jun:dice sacramentale : mandpatio, coltracful 11:tteris", jur5man4u1, nexul, etc., Coate au ap5rut ca formula

magico-religioase (vezi Huvelin: Le droit of la magie, Armee sociologique vol. III). Influenfa social5 a religei e asffel universal . Ea e la incepuf funcfiunea colectiv5 prin exc elf ent5. 2)

Functiunile domesfice

(farriliare).

In leg5rturS

foarte

strans5 cu religia se desvollg gi evolutia familiei. Pnimpl fip e acela at clanufui cu filiatie uterine. Pe acesta II gasim Ia cele mai primitive populafii, Ia acelea ale Australieli centrale. Faptul c5 filiafiunea a fost la incepuf matriarcal5, adic5 feptul dup5 care copidul urrr0 calitatea mamei, a dart nagfere, intro perioad5 romantics a etnografiei (vezi liucr5rile lui Bachofen, Morgan, Mac Lennan, etc.) Ia o serie de exager5ri. S'a crezut mai inter c5 matriarcaful presupune gineocrajia adic5 &minajiunea femeilor. S'a crezut anume c5 au exisfat socief5ti in care elemental masculin era pe planu:1 al &ilea at puteril gi al conducerii sociele, in timp ce ferneile adminisfrau gi dirijau familia si sociefatea. Bachofen lua mirful Amazoanelor drerit o realitafe isforic5 disp5ruf5. Dar acest mod de a vedea nu avea Ia baz5 nici un fapt. Nisi un Crib cat de primitiv nu

www.dacoromanica.ro

LNTRODUCERE IN SOCIOLOGIE

53

prezinta astfel de rnoravuri, opuse biolog'ei. Irierpretarea aceasta, de origine filologk5 e pur si simplu gratuifa*. Chiar in socief5tile unde autoritafea faf5lui e sc5zut5, familia e condus5 de unchiul matern, care e seful familiei. Alfi etnografi au confundat matriarcatul cu promiscuitatea pnimitiv5. Fiindc5 Ia inceput n'a exist& famine patriarcal5 ar urma ca monavurile sexuale erau foarte putin severe, c5 portandria era un sistem. Un examen mai riguros al documentelor etnografice ne arat5 ins5 05 5i _aceasta concerptie e datorl,t5 unei simple iluziuni sau unor interpref5ri gresite. Ce frebue s5 intelegem atunci prin regimul matriarcal? Pur si simplu un murnit regim juridic, dup5 care leggiura de rudenie se face dup5 mama. Ea e aceia care serveste de criiteriu filiatiunii. De alffel clanul totemic nu leag5 pe ctferiti membri inire dansii dupg consanguinitate. Rudenia dela tats"

la fiu nu e o leg5tur5 de sange. Primitivii nu cunosc moti_ vele fiziolog'ce ale nasferii iunui copil. Pentru dansii, o femee a fecundat5 numai de calre un demon care se intrupeaz5 intr'Insa. N'are atunci nisi un rost sa se stabileasc5 vreo teg5tur5 intre fats si copii. Mama are lima' rolul de a.. prof-ale pans Ia o anumit5 v5rst5. Ea e punctul fix al familiei. Dac5 membrii clanului nu se siimt legati prin consanguinitate, atunai care e nature relatilor familiare dintre el? Acea-

sta e bazat5 pe consfiinta c5 se trag cu totii dinteun totem comun. C5s5toria infre membrii aceluias clan, adic5 endoge mia e interzis5. Fieoare b5rbat Ts' is sotia din alt clan dup5 regulele exogamiei. Urmeaz5 de aici c5 mama are un totem si faf51 alful. Copilul mosteneste tofemul enamel. El are deci acelas totem cu unchiul s5u matern. Acesta e 'de fapt, in multe sociefati ausfraliene seful fanniliei. Cum filiatiunea e tuterin5 yi sistemul succesoral nu urmeaz5 dela tats Ia fiu, ai dela unch'u Ia nepot. Tata mosteneste si el dela fratele rnamei sale din clanul de uncle a venit. Cateodat5 el locuesfe impreun5 cu femeia sa pe teriforiul acesteia, elle dafi ins5 se .multumeste sari fac5 vizife foarte dese, dar sa locuiasc5 pe feriforiul clanului s5u.

www.dacoromanica.ro

54

MIHAI RALEA

In unele fribturi din America de nord, b5rbatul oblig5 femeie s5 vie s5 locuiasc5 cu el, in clanul s5u. Raportul

pe de autoritate se schimb5 si filiatiunea se schimb5 $i 'ea, devenind masculin5. Avem astfel unele clanuri ceva mai inaintate in

care rudenia se socoteste dup5 tats

.

In afar5 de transmisiunea totemului, donut prim'tiv mai are si age functiuni junid:ce. De exemplu sorclaritate Si ap5rare comun5 intre toff rnembrii purt5lori ai aceluas totem, care isi datoresc reciproc datorii de r5zbunare: vendetta", sau egale contributiuni pentru r5scump5rarea unui membru c5zut in putereal inarnicului prin s'stemul compozitiilor" voluntare. (Vezi mai ales detaliii in Sfarcke : La famiNe dans les différentes societes Paris 1898; deaserneni in G. Richard: La femme dans l'hisfoire Paris 1908). . Al doilea tip prin care trece evolutia familiei e acele pe care-11 g5sim la popoarele gennanice si probabil la toate cele 'indoeuropene. Clanur devine consaguin. Asffel el se rnicsareaz5, se contracts. Numai fac parte din familie tati acei care

poarta un totem comun, ci fiindc5 rudenia e de sange, familia se cornpune din bunidi au fill ii nurorle lor, cu copiii acesfora si oopii copiilor dac5 sunit. Ei tr5esc grupati in connunirati feralHare de 5-6 case, foarte asernan5toare zadrugii dela slay i balcanici. Filiatia e masculin5 $i autoritatea o are cel mai b5tran din famirle. Durkheim numeste aceasfa form5 care urmeaz5 imediat clan,ului totemic, famrie paterne15, vezi: E. Durkheim : La famille conjugate, Revue philasophique, Janvier 1921).

Dupe aceasta forms, urm5rind evolulia istoric5 intalnim o atta, a treia, familia patriarcaki pe care au aunoscut-o Greco,romanii, Evrei antici. Arabi, ehc. si pe care a descris-o asa de be

Fustel de Coulanges. Ea e o comunlate consanguin5, cu functiuni economics si religioase, bazat5 pe autoritatea nediscutat5 a tal5lui. Prin acest din urm5 caracter ea se deosebeste de lipul de familie paternelg, descris mai sus. Priticipiul suprem al acestui fel de famine e cultul str5-

mosilor, ideia c5 cei b5trani din familie clup5 ce mor, conti-

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE IN SOCIOLOGIE

55

nuand s5 se amestece in v:ala familiar5. Filiafiunea masculin5 e in floare si b5rbafii au o importanf5 cu must mai mare decal. feme:le. Sofia are acelas rol ca si fiicele, un rol subordonat. manus asupra ei. In B5rba1,1 are putere discrefionar5 unele societ5fi, el isi cump5r5 nevasta, pl5find socrilor s5i un anumit pref. Aceasta ii permite ins)" s5 exercife o autoritate despotic)" asupra ei. Femeia e considerate ca un ninon ea nu poate testa, dispune de averea ei, nu poate fi emancipat5. In leg'slafia romans clasic5 $i la unele popoare germanice, obiceiut ca b5rbatul se -5i cu-npere nevasta se transfor-

ms cu timpul in obiceiul de a primi din parfea socrilor un dar Morgengabe , ca s5 se poarfe mai bine cu ea. Acest Morgengabe", ,se transform)" mai in iurm5 in doffs, regim care ofer5 femeii oarecare libertate. Copiii cunt si ei subordonati in iota 1iat5luik. Intr.° anurnilt5 epoc5 a dreptului roman el are dreptul e drept, numai

de viaf5 si de moarte asupra lor. E n'au nicio independenf5 economics, Abia mai tarziu cap5t5 dreptul de a-si ad-ninistra singuri averea provenii5 din r5zboi peculium castrense" sau pe aceia provervita din daruri peculium proteoretic

fectifipm". Astfel unitafea familiei patriarcale e strict5. Ea se spriiin5 pe ideia dreptului absolut al tat5lui. Nevoia de unitate isi are orginea in cealalt5 necesitafe de a ingriii cultul str5mosilor,

in credinfa c5 generafile se succed inteo perfect5 confinuitate, intro sfant5 tradifie care trebue vesnic p5strat5. De a'ci institufii ca aceia a feviratulult" Ia Evrei on Ia Greci, care obligau v5duva s5 se rec5sbloreasc5 cu cumnatul s5u, pentru ca s5 mu se introduc5 in familie elemente sii-Sine. Aced. lip familiar a ISsat caleva urme si in dreptul feudal. Odaf5 cu timpurile rnoderne, familia patriacal5 decade. Ea face loc unui grup mai mic, bazat pe concepfii strict individualisfe. E famila conjugal)", aceia sub irnperiul c5reia trim si ast5"ri. Ea Nu e compus5 cleat din b5rbaf, sofie si copiii. intre clAnsii nu mai exists principii autoritare juridice. Singura leg5tur5 e aceea a afecfiunei reciproce. Autoritatea p6rinfilor

www.dacoromanica.ro

56

MIHAI RALEA

e numai mora18. Liberfatea sotiei si a copiilor dup5 majorat e aproape deplin5. Copiii scap5 de fapf de sub tutela p5rinteasc5 mai ales in menajele muncitoresti cu mult inante, pnin fapfui c5-si castig5 independenta materia15. Pam' ilia conjugal nu mai are nici o functiune economics: ea nu mai produce, ca in t:mpurile patriarcale, toate obiectele pe care le consum5. E tributary din contra eoonomei capitalisle. Care va fi forma fami iar5 pe viitor, sociolog:a ntu poate Ins yti. Prevederi, fundate pe, idea c5s5toriei I bere si dreptului femelor, permit ca s8 intrezarim o accentuare a individual'smului.

Degajand diferitele tipuri de fransforrnare ale familiei, Sociologia poate degaja, pentru trecut o lege: Evolutia domestics s'a efecfuat printr'o contractiune permanents a grupului familiar. Clanul totemic nu numai c5 num5ra de obicei 40-50 de membri, dar forma ins5si baza soeefatei. Pe urm5 familia paternel5 e mai redus5, cea patriarcal5 inc S si mai mult, in fine cea conjugal5 e micsorafg de tot. Asa dar, din aceasta excursie de istorie comparat5 se impune concluzia c5 decadenta cantitativg a familiei a mers mereu crescand. Dar si importanta ei a sc5zut. La inceput familia e organul social prin excelent5. Ea are functLuni rel:gioase: transmiterea totemului; functiuni economice: productia; functiuni juridice: vendetta. timpul, statul, puferea centra15, conf'sc5 si monopolizeazS in mane lui si religia si dreptul si economia. Zeii dev:n public', vendetta decade fiindc5 ni-neni n'are voe s5-si fac5 drepf ate singur, tribunale oficiale sunt instituite pentru aceasta, economy :a familiar5 dispare in fafa capitail:smulbi, a comertului national si international. poate da. lat5 un bilant, pe care numai Sociologic 3) Functiudge juridice si morale. Nu g5s:rn fenomene juCu

ridice propriu zise, autonome in clanul primitiv. Exist5 f5r5 indoial5 penalifati si inc 5 foarfe aspre in aceasta faz5. Dar crima-tip e aceia a infractiunii religioase: c51c5ri de tabu, nerespectarea regulilor, ceremoniilor, etc. Dreptul e contopit in religie. Cu timpul el se desprinde Ins din aceasta si-si cre-

www.dacoromanica.ro

INTRODUGERE IN SOCIOLOGIE

57

'az5 fenomene proprii, am zice fenomene laice. Dar coloritul acestor fenomene e intotdeduna in functie de mentalitatea grupului social Intr'un moment dat, de aspitatiile c5tre care tinde, de reprezenfar:le colective, de credinte, de i.dealurile sociale.

La inceput crima prin excelenta e neconformismul.

Orice abatere, orice veleitate de independent5, de fibertate e aspru pedepsit5. Viata tribului nu cunoaste liberfatea. Totul e supus colectivit5tei. Sanctiunile care asigur5 aceast5 uniformitate a grupului sunt extrem de severe. Prima form5 a dreptului e aceia represiv5, a dreptului penal. Chnd Incepe diferentierea, apar grupuri mai mid, societ5ti secrete, in fine apare si individul ca o realitate social& Dreptul se schimb5 si el atunoi si tinde s5 dev:e un sistem contractual de libere convent uni intre indivizi. Cum zice Summer Maine, confractul si comeroial cap5t5 preponderent5 in dauna celui penal. Dup5 expresia lui Durkheim sanctiunile restitutive, inapoierea lucrului, resfabilirea statului-ciuo se subsfituesc a:or represive (pedepse). Fie sub prima forms, fie sub cea de a doua, dreptul e o functiune eminamente social5. El cauf5 s5 mentie printr'un sistem de sanctiuni unitatea grupului social. Crima, adic5 inftacfiunea a fost definit5 soc:olog'c, ca o tentative individual5 on -rfnoritar5 care amenint5 dizolvarea solidar;fatei colective. Ea nu trebue privit5 ca un fenomen moral, m5sdrat dup5 un se subs-Hue statutului. Draptul ciMil

criteriu 'deal de justitie. Ceeace numim crime, intro socie-

tate, poate fi privit ca un act licit in alta. Un fenomen social nu e anormal deat atunci and inceteaz5 de a fi-general. Dac5 intro soc'efate furtul ar fi asa de general Incat -ar rpnactica rnajoritartea membnilor

si

dac5 Cu acest

regim societatea s'ar menfne, furiul ar fi un act legal. Prim urmare, fiecare tip social are crimele lui, adic5 anumite fenomene specifice vnui grup, care, inf5ptu:te, pot

duce la disolutia lui. Dreptul nu poate fi deat particular fec5rei societ5ti. El e p5zitorul, conservatorul acesteia. Ins5si responsabilitatea e un fenomen obiectiv, soct'al, s' nu

www.dacoromanica.ro

MIHAT RALEA

58

tunul moral, psihic, dup5 cum a ar5tat P. Fauconnef. Notiunea de r5spundere nu e decal foarte farziu, ¢i accesoriu un fenomen de constiint5. Nu suntem responsabili fiindc5 am comis un act reprobabil, ci fiindc5 am comis o panic5 social5 care trebue potolit5. Trebue cu onice chip o pedeaps5 care s5 readuca calmul. Pentru aceasta nu e nevoe ca pedepsitul s5 fie insusi agentul faptei. De multe on e deajuns un tap isp5sitor. °data aplicat5 pedeapsa cui, putin importg, societatea iii restabileste coeziunea amenintata. Asa se explic5

cum s'a pedepsit de atajea on copii, animate, cadavre, nebuni, adic5 factori iresponsabili. Antichitalea ca si evul mediu cunoaste nenumarate condamn5ri de acest fel. Important e ca o pedeaps5 s5 se produc5 penfru ca cei alarmafi s5 se linsteasc5. Contra cui se produce pedeapsa, e de multe on accesoriu.

Asa dar cireptul e o funcroune socials contservatoare, de natura absolut specific5, parficular5 societ5tei in care apare. Asifel el se transform5 odara cu forma grupului intreg. (verb R. Stammer: Wirischaft und Redit; E. Ehrlich Soziologie des Rechts).

S'a c5utat In repetate randuri s5 se stabileasc5 fipurile evolutiei, juridice. Pnintre primele incerc5ri trebue mentionat5 aceea a curentului numit EAnologlische Jurispruldenz" si inaugurart5 de Post. Acesta a adunat la intamplare, f5r5 metod5, o cantitate remarcabil5 de fapte din Coate socieratile omenetsti, caPtand s5 ne dea o serie de tipuri juridice :unui patriarcal anterior aparitiunii claselor socale, celalt feudal, posterior diferentierii in close. Perfectonarile adus'e de elevul sou, italianul Mozzarella (Les types Sociaux of le droit Paris 1904) nu salveaz5 sistemul.

Ni se pare mutt mai justificat5 si mai in acord cu natura social5 specified a dreptului clasificarea scotii sociologice franceze, bazat5 pe forma grppului in care apare sislemul juridic. Putem deosebi asa dar: 1) sisiem juridic tribal (cu baz5 de clanuri nediferenfale); 2) sister juridic tribal (cu baz5 de clanuri diferentiate); 3) sistem juridic national, (cu baz5 de municipii

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE IN SOCIOLOGIE

59

ca la greco-roman ; 4) sistem juridic national (cu baz5 de imperil centrtalizate); 5) s:stern juridic individuals+ (cel confernporan). Urmand mai mull' oni mai pufn aceast5 clasificare, sementul englez Vinogradoff ne-a clef o excelent5 lucrare Ia care trimitem pentru mai mule defalii ( Vinogradoff: Tribal law, 1. 1, tradus in franiuzeste cu titlul: Princpes h:storiques du droif, 1924).

Din punt de vedere sociologic, edfc5 f5card absiracfie de contininlul subiectiv al constiinfei, fenomenele morale, sunt foarte inrudite cu cele juridice. Privite obiecfiv, .-noravur:le constituesc si ele o serie de cred'nfe, de vallori colective care se impun membrlor unui grup social prin sancfuni exterioare. Numai c5 acesfe sancliuni sunt de alf5 natur5 decal- cele juridice. Pe cand aceMee din urm5 sunt organizafe prin coduri si organe de coprcifiune, celelalte nu sunt asigurate decal de sanctiuni difuze: reprobarea opiniei publice, izolare morals etc. Asa dar primul caracter al moravurilor e c5 se impun. Regula morals e obligatorie c1a si irnperartdvul categoric al Iui

Dar at& nu e deajurt ca s5 avem un foot moral. Mai frebue un scop liber ales de noi. A urm5ri un scop care s5 ne lase reci, care s5 nu ne pars bun, care s5 nu ne ating5 Kant.

senzibilitatea, e un luau psihologic impoaibdl. Treble deci, ca, al5furi de caracterul s5u obligator, scopul moral sa fie dorit: aceast5 atractie e al doilea caracter al oric5rui act moral" (E. Durkhe;m: La determination du fait moral in Bulletin de fa societe francaise de Philosophie. Avail 1906), E greu de g5sit un alt act cu adev5rat moral decat in acte de sacrificiu fiber, de devofament volt, de uitare de sine. lat5 dar c5 scopul moral, si prin celalt caracter al s5u, revive tot Ia societate pe calea altruismuiui.

Ld inceput morale ca $i dreptul se confund5 cu religia. Cu irrcetul ea se desprinde din aceasta si consfitue o serie de valoni aufonome. Ca si dreptul ea e specifica fieca'rei socief5+i. Fiecare colectivitate are o mentalifate special5 si in acelas timp o morals specials. Studiul comparat al diferifelor mo-

www.dacoromanica.ro

MIHAI RALEA

60

rale constitue dui:A expres'a lui Levy-Bruh, $tiinta moravurilor". Ea e o parte a Sooiologiei qi, co ?i aceasta, e o sti'nta empiric5 inductiva. Fenomenul moral e reflectia omuliii de stiinta asupra srarii moravurilor. El nu e creat de morala individua% sau filozofica, ci exista' dela sine in moravurile fecarui gnu p.

4) Functiunile politice. Societatea primitive e un grup pa_ Clailul, perfect omogen, nu are sefi in senzul politic al cuvantului. Tof i mem!aril sunt pe ac&a.$ plan de importante. Cum nu exista indivizi, nu pot exista, niai conducatori. Evo land, &mull se diferentiaza intai in grupuri mai mici: sunt acele faimoase confrerii", secte secrete, prezente In multe socerati primitive. Odata cu ele agar si irdividualitatile politice. Funcfiunea ace-. store la inceput e mixta: politice si religioas5. Origina magicoreligioas5 a puterii politice ni se pare azi evidenre. Uucrul e car pentru primii regi ai Romei care monopolizau In mana friarcal in care (Ill exista diferente soc ale.

lor Coate funcfiunile sacra. Pena farziu monarh'a absolute s'a prezentat ca de drept divin. Faraonii Egiptului ca s'i regii romani, ca si tarii Rusiei concentrau in mane lor puterea rel.gioasa si pe cea politica' (vezi in aceasta privinta 1. C. Frazer: Les origines magiques de la royaute, Paris 1920 si G. Davy et A. Moret: Des Clans aux empires, Par's 1923). Aparitia dornnatiei polifice a unui s'ngur indimid on a une' ditriasiii nu e posilail'a fare o diferentiere prealabla a societatei in clase si caste. Caste le pe care le ga'sim Inc a In India si pe care le-a c/unoscut

si

Egiptul.

sunt comunirati

comolexe,

in

acclas

limp profesionale, familiare, economice si politice. E!'e re prezinta cercuri inchise la orice fel de ascensiune socials, insufletite de principii foarte severe. Funcfonarea lor exercira profunde influenfe juridice, economice si morale asupra Statului (C. Bougie: Essal sur le regime des castes, Paris 1908). Clasele sociale, din contra sunt grupuri deschise atat ascensiunei cat $i decadence sociale: ele prfirnesc in sanul lor $i

arivi#i" si declasati". Funcfiunea lor e in acelas frnp poll_

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE IN SOCIOLOGIE

61

tics sii econom:c5. Schmoller (Principes creconomie politique. Vol. I) sustine c5 natura lor e mai ales politic5, bazaf5 pe diviziunea rnuncii sociale, pe cand K. 131.1cher (Entstelung der Volkswirtschaft cap. V) le prezint5 ca grup5ri diferentiate mai ales pe gradul ide avere. M. Halbwachs. (La classe ouvriere et Ies niveaux de Ia Vie. Paris 1914) cautS s5 concilieze acesfe

dou5 puncte de vedere, definind clasa social5 in acelas limp economic $i politic. Adev5rui e ca nu avem Inc 5 o definitie satisf5c5foare a claselor sociale. Importanta lor in viata moderns, animat5 de problemele de repartitie economics e, ins5, formidabil5. (Vezi mai jos sfudiul : Sociologia claselor"). Marxismul ne-a &Stet rolul lor in istoria Startului. Ins4 orig'ina

acestuia trebue privity ca dominajia unor clase asupra celorlalte. Succesiunea diferitelor clase la conducerea siefului, cu tot corfejul de not valori pe care_I presupune aceasf5 transformare, consfifue Ins Ssi problema revolutiilor si a progresului social. Clasele sociale sunt organele politice cti ajutorul c5rora e pos'bil5 in acelas limp conservarea si evolutia societa'dor. F5r5 ele e greu de conceput realifatea statului. Un capitol special trebue consacraf in sociologia polific5 si particle/or politice, de o asa de irnpunSfoare realifate astSzi. Statul, asa dar, trebue definit ca un report de clase. Dup5 cum acesfe schimbSri de relatii, adic5 dup5 cum, se trece dela sclavaj, Ia servaj, on la salariat, avem diferife fpuri de Stat. Firesfe o clasificare a stafului trebue s5 tie seama si de able criferii, nu umai de balanta claselor. Oppenheimer (Der Staat, 1907) a incercaf o olasificare a sfafelor bazaf5 pe nature lor economics (state maritime, feriforiaie, feudale etc.). Determinarea tipurilor de evolufe trebue s5 tie seams ins de gradul de complexifafe si de desvoltare al puterii politice. Din acest punct de vedere, prima forma" e fSr5 indoialS triibul. Aici diferentierea in clase aproape nu. exists. Forte e detinuf5 de un sef care e in acelas timp rSzbo.nic de frunfe si mare preof. Cand tribul devine mai complicat prin aperifle claselor, puterea politics se centralizeaz5 in jurul unui grup dominant, care dornneste despotic pe baza unor privilegii. Atunci

www.dacoromanica.ro

62

MIHAI RALEA

avem Statul propriu z:is. Suveranitatea e In mana unei clase, care consider5 restul poporului sau at popoarelor anexate ca o si-np15 proprietate. Ideia puterii absolute e prezentat5 ca de drept divin.

Tribul ia, fie forma imperiului, cum au fast cele orientate in antichitate, cete medievale, acela rusesc, rurcesc etc. pane' ast5zi, fie forma municipiilor greco-romane.

In fine intro ultima faze' statul tinde s5 se transforme in nafiune. Intro membrii unei societati apare, araturi de leg5tura juridic5 a dependenfei de acela guvern, ideia unei comunifati sufletesti, ,mai adanc., a unei identifati de origin5, a unor afinifati variale. Limba §i religia nu corMbuesc atat la acest sentiment, cat constiinta unui ire; istonic cornan, dar mai ales at unei comunit5ti culturale, al unor aspiratii asem5n5toare in viitor. Asa dar trecut si viifor comun. Ideia de nationalitate e ultima forms potittc5. Ap5rut5 intaia cfar5 pe timpul revolufei Fran: ceze, ea inspire' azi politica tuturor State lor. Ele Lind s5 realizeze pe cat posibil acest principiu. 5) Functiun:le economice. Definifia sociologica a fenome nului economic trebue c5utat5 inc5. Ne d5m cu top seama c5 relafiil'e economice de schimb on de producfie punt impo sibile intre indivizi izolati. Cu Coate acestea e greu de ar5lat intriu cat functiunea econornic5 e eminameinte socia15.

In lipsa altei determin5ri mai preciise s5 utiliz5m teoria ofe. rite' de F. Simiand, teoria asa nurnit5 a cantificarii sociale a va Iorilor. late' in oe const5 aceasta. Pentru o apreciere individual5, subiectiv5, o valoare e o problem5 de calitate. Preful

unui tucru variaz5 extrem dela individ la individ. Unul poatia gasi ca col .mai prefips lucru, flonile, aural c5rtile, un at treilea pietrele scumpe. Capriciul subiectiv poate g5si valoarea acolo unde un altul nu g5seste nimic. Dar valoarea economics nu e dintre acestea. Ea e ma; krtai comun la toli membrii societal ei. In at doilea rand, fiindc5 asupra ei exis15 asentimentut general fie el m5car valoarea economic5 poate fi m5surat5 conventional, obiectiv, i se pot indica anumite grade, anumite cote. M5-

www.dacoromanica.ro

LNTRODUCERE IN SOCIOLOGIE

63

surafoarea nu se poafe face calhativ ins5. Aceasla ar insemna s5 cadem din nou in capriciul §i in anarhia aprec'erilor sIu biective ; (n5sur5toarea nu palate fi deci decal. cant:tativg. Generalizarea, socializarea vaharii aduce materializarea, cantificarea ei. (F. Simrand : De la methode posit:ve en sdence economique Paris 1912. Deasemeni si G. Slmrnel: Phi asaptie des Geldes"). Gresala cea mare a economies clas'ce aceia, care p'eac5

dela conceptia unui homo oeconomicus", acelas in foata timpurile §i in Coale t5rile, era aceia de a considera economia

ca o functiune etern5, independents de fpurite sociale

in

care apare. Dar §coala istoric5, dup5 cercet5rile unui Schmoller, 13i.icher, Sombarf, etc., ne-a arStat c5 fiecare socielate are un alt sistem de .economie ai c5 horno oeconiorntous" e o pur abstractie. Relatiile economice variaz5 io sfrans5 le g5-burs cu toate celelalle funcfunil sociale. Ele sunt opera so

c'ef5tei infregi, a c5rei stampil5 o poart5 pe toate manifesi5rile lor. Functiunea economics nu e fotdeauna o fuoctiune pur material5. Mobilul ei, nu e cum se crede numai interesul. multiirne de alte mobile pot deferrrina actiuni economice. A. Wagner flum5r5 diferife alfele. A§a de pild5 c5utarea re.. compensei, a onoarei, satisfacfiunile con§fi:ntei. A§a dar valor' morale. De multe on influente sociale defermtn5 evident productia §i consumatia: prirrtre acestea trebue s5 cifSir moda §i obiceiul (cufuma). Prescriind anumite consumatii, interzicAnd altele, aaeste daub' curente sociale deviaz5 reguicf bale* vietii economice. Putem merge §i mai departe. Va. lorile economice, e adev5rat, nu variaz5 dup5 capriciile individuate, dar pot varia dup5 st5rile de oplinie intriun moment dat. Dorinta

care

e

creatoare

de

fenomene

de

produc-

tie on de consumatie, se modeleaz5, to reguleaz5 dup5 criteriile oferite de opinia public5 infilun moment dat. Un curent social, o stare de multime pot opni, stimuTa o activikate econorn:c5.

www.dacoromanica.ro

MIHAI RALEA

64

Mai mult decal. atat. Functiunea economics presupune o organizatie juridic5 ce o protejeaz5 Si o sanctioneaz5. Ea infra in calegoria actelor licite. F5r5 acest substrat, ea nu poate exista, dup5 cum a aratat Rud. Starrrnher (Wirtschaft and Rechf mach der materialistischen Geschichtsauffassung, ed.

III-a Leipzig 1921). Interesele polifice, de pildg cele nationale, joaca ¢i ele un ro I remarcabil in organizarea economics. Con ceptu I de ,, N afionaloekonomie" eiaborat de Fr. List, pleac5 dela ideia creatoare de natiune. Fiecare popor iii intocmeste o economie complect5 ca sa scape de sabjugarea, de subordonarea la interese str5ine. Ale on interese mai m'ci, de grup secundar, pot influenta $i chiar provoca anumite aspecte ale viet.i econoMce. De mule on acestea sunt determinate de ,.inentalitatea de clas5 (grevele, lock -out, etc.), sau de casts (fie-

care casts are interdicte de alimentatie, de imbr5c5minte, etc.).

Prin urmare fenomenul economic e, in mod esential, social. Determinarea lui sociologic ni se pare evident5. S5 cercet5m acum, cum am f5cut i pentru celelalte functiuni sociale, care a fost evolutia lui delia tipurile sociale primitive, pang ast5zi. In aceast5 privint5 slcoala istoric5 gerrnan5 a edits eminente so ,di Sociolog.ei. L5s5rn la o parte cilerite clasifi-

caf ii ca aceia a lui Hildebrand, care deosebeste tipuri economice farce moned5, cu moned5, cu credit sl care reduce tosit5 realitatea economics mime' la fenomene monaftare,

pentru a ne ocrupa de aceia oferit5 de K. BUcher si care se mentine inca in slime oamenilor de stiint5. (Vezi : Entstehung der Volkswirtschaft, vol. I. Tubingen 1922). El deosebeste o prima" faz5 pe care o intituleaz5 economia

fam:liar5 (H a uswirtschaf r). Aceasta poate fi ecorronia, cele de circuf e ale reparile, dup5 cum vom vedea lipsesc,

adic5 formele de productie §i consumatie, (atie

$i

clanuhui totemic, fie ale familiei mai testi-Anse, patriarcale. Familia lucreaz5 in comun, irrvpreon5 cu sclavii, servitorii

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE IN SOCIOLOGLE

65

on clienfii ei pe ogorul on atelierul casnic. Acolo se produc toate bununile de consumalie, Fiecare fa-nilie produce numai ceeace consume', fiindc5 nu exists piat5 de schimb im senzul comercial. (Schimbul pur si simplu, f5r5 intenfie de speculafie probabil c5 funclioneaz5 dupe' cum a ar5tat G. Davy in cuHaase instifiutie primitiv5 pot/etch"). Gum nu se g5sesc piefede desfacere nu se g5seste nici moned5, nu exists nici repartifie a avutiilor fiindc5 nu exists clase sociale sub sau supra_ puse. Proprietatea 'e orb colectiv5 a olanului (membrii muncesc egal i impart produsele) oni p5sunatul e in comun si agriculture individuals, pe loturi familiare. Nu exists fabrici on atel:ere publice, fiindc5 nu exists vanzare. Mate produ_ sele manufacturate instrumente de lucru, imbrk5minte etc. sunt lucrate in case' de fiecare locuitor.

Al doilea tip it

constitue

ecorNomila urbane'

(Stadtwirt-

schaft"). Aceasta presupune aparifia oraselor. Schimbul apare, ins nu cornplect fiber. El e strict reglementar si se face in anumite condifii : intre anumite persoane gi cu un admit pref. Fiecare ores are un num5r fix de corporafii si in acestea un num5r fix de membri. Ei produc Coate obiectele manufacturate, pe care le schimb5 contra produselor agricole ale faranilor din zone imprejmuttoare a oresulur, in anumite zile fixate pe s5pt5man5 in balcturi. Corporatiile nu pot vinde altcuiva decal. pranilor, iar f5ranii nu pot merge se' desfac5 marfa

lor decal in orasu apropiat. Pentru fiecare obiect, exista un pref, cum se zicea just". Reclarna ci concurenta surd. interzise. Moneda are deci o slab5 funcliune de schimb. Teritoriul unei f5ri e imp5rfit in mid zone econonice, fiecare in preajma unui ores sau tutelate de un feodal. Fiecare zone' e inchis5 in beriere, care InI5tur5 libertatea comertului, Aceasta a Most economia evului mediu pan5 la aparifia capital:dsmu!ui.

Al treilea moment at evolufiei economice economia naronal5" (Nationelwirtschaft) rupe toate barierele feudale sau cornunale. Schimbul ia un deosebit avant. E se page face intre orice fel de persoane si dela un cap5t la altul at teri_ 5

www.dacoromanica.ro

66

toriului unei

MIHAI RALEA natiuni. Libertafea comerdial5

devine

total5.

Mercantilismul cu preturie lui maximale decade. Decad si corporatiile si toate organele rigide care impiedic5 libenul schimb. Regula economics a fiziocrafilor Iaisser fa're, laisser passer" devine o deviza, un ideal de mora 5 economics. Capitalismul apare si odat5 cu dansul fenomenele de cred.t, de acumulare, de speculafie. Despre forma economics Vitoare, Sociologia stiintific5 se poate pnonunta in senzul unei colecFivizani crescande. Semne mai mull on mai putin precise indic5 d acumulane si proletarizare crescand5. Consecintele pot varia on intarzia dup5 diferite tipuri sociale. 6) AIM functiuni sociale. Al5tuni de fenomene religioase, morale, juridiae, porfice, dornestice si econom'ce, exists in societate o multime de functiluni 'mai restranse $i mai trec5toare. Asa sunt de pild5 modele ale c5ror legi au fosf bine studiate de Tarde, Simmel, Baldwin, sterile de multime, opinia publics. etc. Ele trebuesc de asemeni studiate in manifestarile lor fipice, degajandu-le legile si var.atiunite. Acestea nu presuppn insg insfitufii.

Sunt curente trec5foare, ap5nute ici on colo, apanitiuni efemere, dare trec cf5r5 a I5sa urme. Trebue ss mention5rn aidi ins5 alhe cateva furictiuni, nu lipsite de imporlant5. In primul rand functiunea fogica a isocietWi. Al5turi de reprezent5rille noastre individuale, exisI5, dup5 tUrrl a ar5tat E. Durkheim, reprezentgrii cofective, concepte sociale, fixate, pe care he primim din afar5, derma gate f5r5 sa

fi participat la efe. Ele ni se impun ca reafitali obiective. Cu caf o societate e mai prinitiv5 au &at ea nu infrebuinteaza decal astfel de reprezenfami.

Levy Bruhl a ar5tat ce sglbaficifi

au o mentalitate cu mult mai social5 cleat a noastr5. Ei nu gandesc decat prin mOajele pe care le ofer5 societatea. Grupul ne ofer5 astfel o teorie a cunoasterii elaborat5 in afar de noi, un fel de ochelari win care ni se porunceste s5 privim lumea. (Vezi mai departe capitolul: Sociologic si teoria cunoasteri

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE IN SOCIOLOGIE

b7

Ceeace s'a evidentiat prin stud Ile sociologice asupra

cunoasterii e faptul c5 exis a mentalifati dierite, logioi -sic tip e c5 princip:ul lor de variatiune e influenfa sociala. Se poate vorbi $i de sii:int8 ca de o functilune social5. In adevar, °Heat ar fi de individual5, de int'm legat5 de persoana cercetalorului, reflectia stfintific5 are un caracter socal intai prin origina ei ; ea trebue s5 respecte o traditio, un sir de cercetari f5ouie Inaintea ei. In al doilea rand prin destinatia ei : ea se adieseaz5 unui anumit public de o anumit5 mentalitate. Apoi ea se elaboreaz5 intr'un mediu de discutii, de rectifc5ri, de oritioi. Toate acestea presupun societatea. Se poate concepe la fel o Sociologie estetic5. Exist5 un aspect psihic al artei. E procesul creafjunei arliistice, e psiho_ logia specific5 a creartorului on a actului de contempilatile. Dar si acest artist e mai int'ai un produs al med:ului. Opera sa sufer5 influerrfa unei traditii, se adreseaz5 unui public, c5ruia, inconslient Ii face concesii, E greu de separat arta unei t5ri de mentalitatea nation& 8 a poporului. Fiecare manifestare estelic5 poart5 semnul farii care a produs-o. Mai trebue s5 ad5ug5rn si

ideatul artistic al fiecSrei generatii care inir5 si el in balanf5. Exists Intr'un moment drat o scoal5, un curen*, o tehnica ce tre_ buesc respectafe. Ea se impune din afar5, din societatea indi-

vidu 9*. Arta se poate studia astfel in funcfie de oolectivitate. Se pot examine produsele objective ale artei popuNare in diferite fimpuri si t5ri cu ajutorul efnografiei comparate. (Incerc5ri de acestea au f5cut Wundt (VO(kerpsychologie vol. III) si E. Grosse (Anfange der Kunst 1896). in fine limbajul, nu nurnai a are o origine socie15, dar fenomenele sale, semantice oni forweiice se schimb5 sub influenfa grupului. Linguistica connparat5 e greu de conceput as15zi f5r5 ajutorPI Sociologiei

Se cuvine, dup5 acest rapid examen al funcfiunilor sociale s5 amintim ca intre ele exists o strans5 leg5tur5. De fapl o societate ca $i o constiint5 individual5 fornneaz5 iun tot inseparabi I.

www.dacoromanica.ro

MIHAI RALEA

68

prin abslractie, diferitele procese sociale unul de altul. In realitate ele se conclitioneaza reciproc .Nurnim acest ferromelni in sociologie Iegea interdependentei factorilor socliati. Aceasta inseamna' ca o schimbare produsa intrio functiune social& de pild5 in viata religioasa on in cea juridica, presupune sau e iurmata de schimbari analoage in toate celelate functiuni. Tot; factorii scroiali sunt solidari intre Izoram, mai

r.r-rult

ei. Astfel e greu de inohipuit o schimbare a feluiui de productie, fgra ea urmeze o schimbare a conditiitor juridice, a ra-

porturilor politice intre olase, a mentalitalii generale, a moralei. $1i invers, o revolutie religioasa, cum a fost de pild5 adoptarea pratestantismului de care unele popoare, ackuce cu ea nu inumai o schimbare a moralei $i a politicei, dar chiar cum sustine Max Weber, a formelor econorrice care din medievale s'au transformat in capita'iste. Nu exists erarhie in societate. Viata colectiv5 e un sir de fenomene inextricabile, impletite din influente reciproce. Once schimbare intrrun do_ meniu e urn-rata' irnediat de efecte generale. E Iegea biologic:a' a orica'rui organism, e in ace'as limp Iegea 5Lprem5 a vietii sooiale.

www.dacoromanica.ro

VI

EVOLUTIA SOCIETATILOR

Transformarea sooietatitor s'a pins ca inaintea Socialogiei stiintifice,

problem5 cu mult

Vechea filozofie a istoriei s'a preocupat mult de aceastg problem5. Un Vico sau un Herder au ar5tat ca exists un ritm dup5 care se schimb5 societkile ca si oamenii. Hegel a descr's o intreag5 dialectic5 a transform5rii bazat5 pe apazitia cantraniilor si apoi pe fuziunea !or. Problems a fort str5ns5 mai de aproape in secalul al XVIII de toti aceia care credeau in ideia de progres", in perfectibilitatea continua a genului omenesc. Un Helvectius, un D'Ho'Ibach, un Candancet erau carwinsi, c5 amenirea e menit5 sa cunoasc5 umbumaiatiri yesnice. In sec. XIX socialistii au aprtat la econornie acesfe sperante progresiste. Evo)utionismul cu Darwin si Spencer le-a aplicat in biolagie. Cel din urm5 a incercat ins s5 schiteze

o lege general5 a evolutiei aplicabil5 in Coate domeniile. E vorba de faimoasa convingere c5 evolutia se efectuiaz5 prin trecerea dela omogen Ia eterogenc, Formulat5 astfel, aceast5 afirmatie se reduce Ia aceia a di-. ferentierei crescande. Desigur constatarea lui H, Spencer are multiple aplicSni in diferite domenii, chlar i tni acelea ale stiintelor morale. Ea sufer5 Ins ii mite exceptiuni, dup5 cum

a arStat. A. LaIande in oelebra sa tez5: La dissolution apposee a revolution". Chestiunea evolutiei societ5tei presupune o alts problem5 foarte disciutal5 inc5, aceia a progresului. Problems" foarte fiindc5 factorii de detemlinare ai progresului controversat5

www.dacoromanica.ro

70

MIHAI RALEA

sunt greu de g5sit. Se afirm5 el prin cre#erea cullurei, a tehnicei, a moralitalei, a populatiei7 Care e criteriul general fat5 de care toate celelalte sunt subordonate? R5spunsul e greu de dat Inc5, deoarece evaluarea e foarte delicata. $i apoi toate societ5tile progreseaz5 cu adev5rat? Nu stint eratea care inregistreaz5 mai de grabs" o curbs decadent5? E mai prudent astfel- s5 conatata'm o transfornare permanent5 a grupului social, f5r5 sa ne intreb5m dac5 transformarea e sau nu ameliorat5. Evolufia societ5tei, ea s5 intrebuinf5m o comparafe luat5 din biologie, poate s5 se efectueze fie prinfr'o transformare lent5, fie printr'o mutatie, adic5 fie

printr'o evolujie propriu tisg, fie printr'o revolufle. Evolutia e o transformare invizibil5, incon§tienta datorit5 actiunii permanente a unei cantit5ti de factoni mici, imponderabili. Revolutia e q schimbare mai mutt on mai pufin brusc5 pe care o intreprinde la un moment de criz5, o clas5 social5 care n'a mai avut pans atunei puterea, cu scopu' conservator de a salve coheziunea social5 amenintat5. Revolutia e un transfer de putere, de autoritate in favoarea unui grup seconder. Acesta ofer5 o nou formul5 de solidaritate, un nou program de valori, Iry jurul c5ruia e posibil5 o noua grupare a fortelor. Evo lutia se face f5r5 ruperea echilibrukti de Blase, f5r5 a schinDba nature Statului, prin oofaborarea tuturor clasailor. Revolutia se face de c5fre o singur5 olas5, careli asum5 responsabillifatea unei ate consfitutiil sociale. (vezi M. Ralea : !dee de revoltition dans les doctrines socialistes, Paris 1923).

Prin termenul evoliutie vom intelege aici, transformarea so6,315 in sans lang, fie in mod lent, fie ou ajutonul revolutici. Aceast5 transformare se realizeaz5 sau prin schimbarea struc-

turei, a elementelor cantifative, sau prin aceia a functiunilor, a valorilor sooiale. Fireste schimbarea 'e mai mutt sau mai pufin simultan5 in ambele cazuri. Schimbarea unui organ prelupune $i schimbarea unei functiuni, ou toate c5 in Sociologie se poate inchipui o insfitutie nou5, p5sfrand Inc 5 o bucat5 de vreme functiunile vechi. Acest fenomen se observ5 de

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE IN SOCIOLOGIE

71

foarte multe on in perioada revolutiilor. Cu atat mai mutt, pentru conoditafea expunerei, vom disocia evolufia structurei de evolufia valorilor sau a functiunilor. Vom avea astfel o transformare canfitativ5 si una cakfativ5, spir lual5. In ce pill/este prima am varbilf de ea, cand ne-am ocupat de morfologia soc:a15. Orice schimbare a cantit5tei, densiMtei oni mobilifatei grupului, aduce dup5 ea o fransforrnare in viafa sufleteasc5 a societ5fii §i, dup5 cum am v5zuf, rnodi-

fcg conditiile ei morale $i potitice. AceAas lucru frebue consiatat cand e vorba ca omogenitetea populafiei s5 se transforme intro eferogenitate de ete_ mente. 0 societate compus5 din elemente diverse, variaz5, are o tendint5 mai progresist5, mai pufin conservatoare. Trebue sa fim mai atenti asupra Amu' alt fenomen de modificare a sfrucfurei, ace care const5 in inmuttirea grupurilor mai mici, a grupurilor sociale secundare In sanul unei societki mai marl. Cand diferenfierea provoaca aparifiunea unor cercuri mar) mici, unmeaz5 infre ele o interactiune, o serie de influenfe reciproce. G. Simmel Inumeste &est fenomen Incrucisarea cercurilor sociale

(Umkreumung sozialer Kreise).

Din

aceasta concurent5 a grupurilor sociale reese pentru individ o libertafe mai mare. Un om care face parte dinteun club, dintr'o sociefate sportiv5, din una comercial5 etc., acord5 fiec5reia cafe pufin din acfivitatea sa, pe cand unul care face parte dintr'o singur5 sociefate acord5 tacesteia, in mod unit, foat5 afentia sa. Primul e mai liber decal- al doilea, fiindc5 nu e subordonat exclusiv snuff s'ngur mediu social. (Vezi G. Simmel : Ueber soziale Differenzienung. Leipzig 1899). Dac5 trecem dela structure la viata psibic5 a societRilor, la funcfiunile lor, la valorile pe care le respects, constafgm acolo,

la prima vedere, o lege de diferenfiere a

i

valonilor.

Dup5 cum am v5zuf, in decursul acestei expuneri, la inceput, in clanurile primitive, exist5 o singur5 valoare : aceia religioasg. Ea fine loc de tof. Dintrransa se diferentiazg cu timpul celelalte. Int5ii se desprind ca anferioare vaforiie junidice.

jus" se separ5 de Fas". Apoi cele polifice :

www.dacoromanica.ro

sefut religions

MIHAI RALEA

72

nu mai e tot aceitasi persoan5 au cel politic. Mora la devine si ea o functiune independents 5, Imes. B:nele si sacrul nu mai sunt acelas lucru. Economia se deosibeste si ea ca o activifate specific& deosebif5 de riturile magice care o inspirau la Incepuf. Mai farmiu arta se separ5 de moral& morale de drept, acesta de economic. Insusi logica, menlialitatea generaI5, fact/1141e de cunoastere nu mai sun asa de sociale, de comune

mai farm. Reprezent5rile coleclive fac loc celor individuale. Din Coate acestea rezult5 ca o lege: desrobirea individului de med:u. Din aceste constat5ri reese cs legea indicat5 de Spencer, a trecerii dela omogen Ia eferogen, e verificat5 in Sociologie.

Nu trebue ss orede-n ins c5 differentierea functiunilor, a valorilor e complect5 vreodat5. Anumile relafiuni se mentin tofdeauna. Exist5 vesnic leg5turi destul de stranse Intre valori. Evolufia nu se face flume; prin separarea lor. Ea se poe'e efectua ii prin coatifiunea, prin alienta lor. lort5 cafeva oazuri. In primtul rand prin ceeace Wundt numesfe heterogenia

scopurilor". (EtA, Stuttgart 1890). Dup5 aceast5 lege, acelas mijloc poate servi succesiv Ia mei multe scopuri. Instrun-venful se mentine acelas, dar dup5 nevoile epocilor se poate obfine dela el ;dif erife indrebuintaii. De pilda riliunile si cullurile religioase care au fast inventate pentru elfe scopuri iii p:erd cu fimpul ufilitatea primar5 si servesc le alfceva. Pranzurile dup5 inmormaniare sunt ast5zi obiceiuri de pur5 daforie sacial5 on de obligati& civila : aceia de a servi prietenilor o co-npensatie pentru deranjamentul de a fi venif la Inmormanfere. Alf5 data ete aveau semnificafa unei mese la care se credea c5 is parle $i rnorful. Bacsisul la Inceput e un mijloc de caritate, ast5zi lunul de grandomenie. Educafia greco-letin5 are azi cu fotul .3115 menire decaf aceia care o avea in evul mediu etc.

O insfitutie, un riot, o metod5 pot pierde primut lor obiceiu : dac5 le atribuim azi un altul le dam si o rafiune mai liung5 de viatt5" (C. Bougie : Evolution des valeurs, p. 87).

Eterogeniia perm% o intreag5 econo-nie : utilizarea irr firnpul

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE IN SOCIOLOGIE

73

evolutiei a vecKlor mijloace pentru alte scopuri. Ea ajut5 la not adapreri in cursul transform5rilor sociale. Prin aceasta vaiorile se leag5 solider intre ele, inteun fel de continuitafe istoric5.

Se poate concepe ins5, al5turi de o pluralitate de scopun care uzelazva 'succesiv acelas mijioc, aoeiasi pluralitate de scopun: care utilizeaz5 simuftan un singur instrument. E ceeiace

sociologul francez C. Bougie numeste politelism. Acest fenomen 'e foarte asem5n5tor cu acela pe care linguistii ii nurnesc polisemie, aclic5 rnulfplicitate de sensuri infr'un singur cuvarrt. Cuvantul r5d5cin5 inseamn5 in acelas time, partea de jos a copooului si o entitate nnatematic5 ; cuvanful baz5 serveste chimiel si arhitecturei etc. La fel in societale. Exists mijloace care servesc mai multe scopuri. De pild5 imbr5c5minim serveste la scopuri estetice (decoratie), igienice, pudice, etc. Deasemeni o locuint5 satisface nevoi economice, estetice, igenice, etc. 0 multime de institutii intrunesc scopuni, nevoi multiple si diverse. Astfel prin intermediul heterogenie' scopurilor si prin Lacela al pollifelismululi, valarile diferenfiate se reunesc din nou. De elitel o tendint5 de asooefie se poate constata in acela Limp cu aceia de crferentiare. Valorile economice, cu ajutorul socelismului,

1;1

a)iaz5

astki pe cele morale. Se

pare neomenesc sa tratezi pe luor5tor numai din punctul de vedere strict economic. Atitudinea moral5 4; aliaz5 pentru mai mult5 perfectiune pe cea estetia Si asa mai departe. In evolutia socetelei trebue sa constat5m asa dar, al5turi de' o separare intre scopuri, o conjuncPune a valorilor Aso ciafie si disociafie: tea ritmui fransform5rid sociale. Un capitol final al Sociologiei ar trebui s5 se ocupe cu decadenfa, cu degenerarea, cut regresul societ5tidor. Trebue leg), studiat5 patologe socia15. Trebuesc g5site criterii s)i clup5 care o societate pierde din vitalitatea ei. Dar aceasta, deasemeni r5mane inc5 de Mout. Dup5 cum medicine nu se poate constidui f5r5 o biologie deja constituit5 o patologie social5 nu va hue fiint5 decal. atunci ca)nd Sociologia normal5 va fi defiinitry incheget5.

www.dacoromanica.ro

PARTEA II-a

CATEVA PROBLEME SPECIALE

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL I, PROBLEMA CLASIFICARII SOCIETATILOR

Logica contimporan5 frece printeo profund5 criz5. Operafiile, pe care mefodologia tradifional5 le indic5 drept indispensable, par, ast5zi, disprefuite. Analiza, sinteza, def nifia, clasificatia, frumos construite in linii geometrice, in prescripfii infailibile, sunt puternic sdruncinate. Ele ne apar ca anacronisme incomode in cercetarea adev5rului. Adevarul el insus devine d'n ce in ce mai sirnplu, mai elastic. Motivul sib' In primul rand in transformarea investigafiei sErffice. Dela rnatematic5 si pan5 la stiintele morale, camet5torul modern uzeaz5 de o deplin5 liberfate in alegerea mijloacelor sale. Insp.ratia, :nsfitutia, ipoteza sunt operatii care find s5 inlocuiasc5 imbalranitele procedee aristocratice ale Iogic'ei formate on ale metodologiei unui Stuart Mill. Unii

merg asa de departe incat admit pang si legirtimirtatea sentimentului in c5utarea adev5rului stiinfific. Dac5 atitudinea recent5 a gandirei logice, e pan5 la un punct justifcara in stiinfele exacte, unde rnetioulozitatea si pedainteria procedeelor iehnice 1:1n5bus5

cateodat5

nouile

tendinfe, in sfinfele morale unde postulate solide $i uniforme Iipisesc, uncle substratul experimental e variabil la iinfinit,

unde, in sfarstt, comple)iitatea erescand5 a felnomenelor e inc 5 departe de a fi chemat5 s5 educ5 mai mulf5 ordine, cercet5torul frebue s5 fie mult mai prudent. In acest domen'u, nu e aka de lusor s5 renunfi la metoda de lucru thradifiona15. In Sooiologie, in special, dezor:eniarea metodologic5 e ex-. frem5. Un'i pornesc dela studiul societ5filor inferioare si se

www.dacoromanica.ro

78

MIHAI RALEA

bazeaz5 in primul rend pe etnografia comparat5. Pentru ace.. stia stiinta 'e mai ales descriptiv5 (Sorn10 a propus termenul beschreibende Soziologie"). Din -bate coltiarile p5nnentului documentele etnografice abund5. Eterogeneitatea soc;et5tilor e enorm5: Irochezii din America de Nord; Aztecii dit America de Sud, Hotentajii africani, Aruntas din Australia centraI5, etc., etc.; Coate aceste sociefeti vin s5-si amestece, intr'un haos de forme, de institutii, de moravuri, viata lor socia15. Atli sociologi iii indreapt5 Ins aPenile c5tre viata actuala a socief5tilor. Acestia se adreseaz5 de obiceiu cu predilecfie

statisticei. Din legile medianelor", on ale normatelor" aritmetice, ei incearc5 sa desprind5 caracterele marilor fenomene sodiale actuate :

sindicalism,

lupt5

de olas5,

criminalitate,

prostifutie, etc. Dec5 cei &alai sunt ingropati in mormame de dale etnografice, cei din urm5 abia r5suf15 de sub povara cifrelor.

In fine, alti cerceretori caut5 s5 descopere legile sociefatii die inv5t5mantul experientei. Experienfa in sociologie e legislaf is si reziultatete ei. In acest caz, avem deaface cu articolele codurilor, cu nenum5ratele proiecte de lege, de regulament, cu curioasele 'efecte ce le urmeaz5 adeseori. Orice tale s'ar apuca, materialul nu e mai puf in enoen, mai pan eterogen, mai put in incoherent. Sociologul, dac5 vrea s5 ajung5 Ia date sigure, trebuie sa intrebuinleze in fate acestor documenfe critica istoric5 clasice. Astfel, el nu -$i poafe permite fuxul pe care stiintele exacte si-I permit. Socic.rlogia nu poate p5r5si asa usor o buns parte din metodele traditionale. Venit5 cea din urm5 in tabloul stiintelor, obiectul inc 5 e sov5eltnic are nevoie de precizia riguroas5 a unor principii metodologice severe. Ea trebuie s5 procead5 in primul rand la °atalogarea, Ia clasificarea imensului s5u material. Dar ceeece ii trebuie in primul rand e tocmai clasificarea fenomenului, a Ole-net-Oulu' sgu fundamental: natilunea de societate. Clanul totemic, tribul, municipia romans, ,nationalitatea, Statul, familia; iate' atatea tipuri sociale. In ce corelafe se g5sesc ele? Cum se condlitioneaz5 reciproc? Intreb5ri Ia care socio'ogili s'au

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE IN SOCIOLOGIE

79

pandit de rnulta vreme, fa'ra a gas' Insa r5spunsul satisfk5tor. 0 serie de clasific5ri au $i fost propuse. Criteriile de la care s'au inspirat acei cari 'e-au prezentat ofereau mai ales un mare inconvenient: erau prea generale, 'explioau prea mutt pentruca s5 explice ceva, Astfel problema n'a Inaintat prea mutt. Clasificarea societ5tilor e Ins indispensabil5 sociologiei. Ea e prima operatic, de 15murire, de oranduia15, de precizare in munca ulterioar5 a oimutui de stfint5. Stiintele maturate, c5in partea ei rora stiinta social5 le e aka de asernan5toare descriptiv5 presupun ca operafie de baz5 aceast5 clasifcare. Mai mutt, aproape toate stiintele o presupun, inclusiv Matematica. Cum ar putea afunci Sociologa, uncle Intelegerea e departe de a fi deplilni5, s5 se dispenseze de ea? Principiul Ins e c5 aceast5 ciasificare s5 porneasc5 dela o metod5 fend $i general in acelas timp. Dup5 o analiz5 crific5 a criteriilor propuse, vom Incerca s5 ar5t5m care e calea c5fre care trebuie s5 se indrepte, dup5 noi, clasificarea societ5tilor si rezultatele ce ni le-ar putea da. 1

Deosebirea intre o operatic mintalk5 siiintifIc5 $i una filozofic5 st5 in primul rand in necesitatea pe care o simte aceasta din urm5 de a g5si in varietaie fenomenelor tin principiu unit, care s5 explice prin el si'ngur totut. Stiinta din contra mu finde c5tre aceast5 simplificare exagerat5 a lumii exterioare. Ea se

inspir5 dela concret in mod empiric, f5r5 idei preconcepute si dac5 in diversitatea lucruritor ga'seTte mai multe dame, cum se intampl5 de obiceiu, nu se sfieste s5 le enumere pe Coate, f5r5 s5 sacrifice multipticitatea realit5tii, simetriei logice cauzelor chiar tend acestea sunf Stiinta indic5 pluralitatea opluse $i contradictorii intre ele. Filozofia antic ins5, ca si cea modenn5, pare inc 5 preocupat5 de c5ufarea substantei, esen4, fel unite. Acolo unde un Platon g5sea ca motor primitiv,

:deia", Spinoza , substarrte, Schopenhauer vointau, still* obiectiv5 va distinge motive mult mai variate, chiar ou riscul

www.dacoromanica.ro

80

MIHAI RALEA

de a mina adminabila unitafe" a existentei. Ceea ce se observe imechat Ia olasificarea societatillor, pe care le avem pang acum, e caracterul for filozofic. Aproape toate fac parte dintr'un sistem" de sociologie, care la randul lui face parte dintr'un sistem de filozofie, a carei cheie unic5 st5 intro sing..05 explicatie.

Motivul e simplu: sociologia incepe ca o rarnura a filozofiei, anume sub form5 de filozofia istoriei. In ziva cand istoria rtu s'a mai multumit cu explicarea faplelor de defaliu, ca biografiile anecdotice sau ca descrierile 65t5Iiilor, in ziva cand a volt sa dea explicatii mai generale, cand a inceput sa se preocupe de itstoria institutillor sociale, economice, etc., de fapt

sociologia era n5scut5. 0 g5sim in gerrnr in filozofia progresului" a urlui Turgot, Condorcet, Comte, Saint-Simon, Proudhon. 0 g5sim in Italia Ia Vico, in Germania la Herder, Fichte, Hegel. Comte i-a dat urn alt nume. In loc de filozofia istoriei i-a zis Sociologie. Tot asa si Spencer. Dar numai numele era. schirnbat. Continutui r5manea tot al vechii filozofii a isforiei. In afar de aceasta, atat Comte cat si Spencer se ocupau in filozofia lor aproape de toate stiintele pe care ambitionau sá le lege intre the, In clasific5rile stiintelor, pe care ni le-au 15sat, sociologia ocupa un loc lang5 biologie. Preocuparea lor era in primul rand filozofic5. Oricat de eruditi ar fi fost acesti scriifori pentru vremea lor, prin faptul c5 se aoupaser5 de toate stiintele, nu puteau fi specialisti in nisi una. Fatal preocuparea lor r5mane superficia115, atingand doer generalitatea vag5 a lucrurilor $i multumindu-se cu ea. In consecint5, clasificarile sociefatilor pe care ni le-au 15sat, au avut ca criteriu preocuparea aceasta de sisiem5, neglijand regtatea concrete a societ5tii un caracter preconceput, solid, violentand, aproape, fenomenele reale s5 se acomodeze cu el, s5-I ilustreze. Se tie a Auguste Comte clasifica societ5tile in trei tipuri: socierati in faze religioas5, metafizic5, pozitiv5. Pe ce se baza aceasta imp5rtire tripartit5? Pe cunostinte istorice on etnografice exacte, care ar fi putut s5-1 indite acesf criteriu? Dar el' ignore etnografia, fiindc5 aceasta disciplin5 nu 'luase inc5

www.dacoromanica.ro

1NTRODUCERE IN SOCIOLOGIE

8

nastere. Criteriul ales e, asa dar, graluit. El e justlicat doer de o tendint5 intelectualist5 a priori": aceea de a demonstra c5 urnanitatea se indreapt5 c5tre faza pozitiv5, care va trebui sa fie cea definifiva, in timp ce religia $i filozofia sunt de domeniul treciatului. A intrebu nta ins punctul de vedere al evolutiei ideologice,

ca acela care reprezinf5 mai bine procesul social integral, Inseamn5 a apuca o metoda unilateral5. Dac5 ideile au rolul lor in deterninismul social, nu inseamn5 c5 au tsingurul rol. Mobilul evolutiei sociale nu are de scop nici realizarea pozitivismUlui, nici inlatfurarea sj:krittAlui filozofico,religios. C5ci ce devin atunci fenomenele juridice, economice, polifice, etc., asa de caracteristice unei socierati? Clasificatia intelectualist5 a lui Auguste Comte nu ne-o spume si nici n'ar putea sa ne-o spun5. In afar de aceasta, Auguste Comte n'are in vedere decal sociefafea european5, c5ci el pleca dela ideea unei singure si uniforme societali, aceeas in limp $i in spatiu. Ce devin celelalte societali ale altor civilizatii? Urmeaz5 ele aceea evotie?

Putin ma tarziu, H. Spencer aduce o contributie ceva mai la studiul sociologiei stiintifice, tocmai fiindc5 nu mai pleac5 dela ideea unei societal; dunice", ci fiindc5 admite eterogeneitatea, diversitatea socieratilor, pentru studiul c5rora propune observiafta etnografic5 comparat5. Dar cand fillosoful fecund

englez incearc5 o clasificare a societ5Plor, cade in aceiasi gre015. Dup5 cum se stie, el distinge clou5 lipuri de societal' militariste inclustriale. In pritmele ar domina consfrangerea si violenta. Individul ar fi supus grupiffui social si dominaf de ace_ sta. In iipul industrial din contra, relatirle sooiale bazate mai

ales pe libera conventie intre p5rti, pe contractul liber, ar da individuiui mai mult5 libertate. In aceeas ordine de idei, Sumner Maine, in L'ancien droit" clasific5 grupurile in soc?erati cu statut" (munca obligatorie, sclavaj, etc.) qi societali cu confracte" (salariatul se angajeaz5 liber !uncle vrea), Se is ca cri*eriu ceeace interesa mai ales ipe autor:i lor in filo-

www.dacoromanica.ro

9

82

MIHAI RALEA

sofia Jor po6itic.5: consacrarea 4ibertatia individuale. Multiplicr,Itatea

celor:alte fenomene e fatal subordoriafg acestui) uric °erecter. Preocupar0 filosofica rr v'edit5 aci. Dar chiar dac5 am I5sa la o parte chesfiunile de rnefocla si am discuta adev5rul acestor

dou5 clesificatii, in sine, vo-n remarca c5 ele nu pot suporfa cea mai usoar,5 confruntare eu faptele. E adev5rat ca militaris_ mil si iindustria se exclud? 0 singur5 observatie ne va edifice. Poporul consider& ca cel mai militarist, poporul german, era in acelas Limp si cel mai industrial. Cele doug forme erau simultan reprezentafe in aceeao natiune. Mai mutt, se poate sustine c5 price industrialism Linde c5tre imperialism si deci c'r'ire milltanlsm, ,atunoi cand iii caut5 noui sfere de influent5 ai

noui debuseuri, Dup5 Germania, e cazul Angliei si ast5zi

al

State lor Unite din America, Socio!ogii contimporani, car; au urmat lui Comte si Spencer, au fost mutt mai atenti la consecintele c'esific5ritor propuse ca si

la fecunditatea lor. Cu toafe acestea, punctul de vedere a,

libertaf ii sau aservirii individului de c5tre sociefete, ia preocupat gi pe ei. Primul, E. Durkheim, asa de meticulos in che-

stiuni de metod5, asa de riguros vtiintific uneori, in lucrarea sa La division du travail social", propune doua marl flour' so-

dale: societ5ti cu solidaritate mecanicr si societali cu solidaritate organicr. Prima categorie se caracterizeez5 prin uni_ for-nitafea grupului. Indivizai sunt tofi la fel. Reunirea lor reiese din similitudine. Pe m5sur5 ins5 ce canfitatea, mobilifetea on densitatea grupului create, diviziunea travalhului aduce cu ea diversitafea individual5, In aceast5 faz5, indivizii nu mai sunl legati prin asem5nare, prim afinitefe minter& si sociaI5, ci toc-

mai prin &fere* lor, in sensul c5 fiecare fiind limifat in specialitafea lui, are nevoie de specielitafea complefeze.

vecinului, ca s5-1

Ceeace iniefege Durkheim prin solidaritafe mecanic5, intelege, cu mici deosebiri, F. Tonnies prin comunitate si societafe (Gemeinschaft und Gesellschaft), In prima inditvidul e strans begat de mediul social, in a doua procesul de individualizare eckce o liberfafe mai mare. Ala luri de Durkheim si TOnnies,

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE IN SOCIOLOGIE

83

trebuie pus si sociologul american Giddings') care distinge intre composijia" $i constitutia" sociaI5, forme care cuprind aceleasi caracfere ca si clasificarife de mai sus. Nici una din &e nu pleac5 dela observatia directs, empiric5 ra societ5ri. Toarfe in schimb, au la baz5 speculatia fiiosofiat, toate cauta s5 g5seasc5 intr'un criteriu unic baza unei chasific5ri a grupurilor sociale. Nu putem trece in revist5, toate cniteriile clasific5rilor pro_ puse pan5 auum 2). Am examinat doer pe cele mai reprezenlative pentru anumite defecte lzvorat5 dirt sanul filosofrel, sociologia a fe'cixt Ins de vre-o dou5 decenii un remarcabil efort de a se desprinde de aceasta si de a imbr5ca caracterul pozitiv al stiintelor exacte. $coala sociologic5 francez5 grupath in jurul lui Armee Sociologique", in urm5 cea italian5 din jurul lui 0,Rivista ilialiana di Sociologia", sau cea americans dela American Journal of Sociology") au realizart de mite on ou succes defilozofarea Sociologiei". In special in scoala francez5, contributii nete, precise au fost aduse in ce priveste sociologia religiei (Durkheim Les formes elementaires de la vie religieuse"); a oeiei juridic:le (P. Fauconnet:

La tresponsabilifie;

G. Davy La foi

juree", etude sociologique sur la formation du contrat, Paris 1922); a rforrnatlei sociologice a cunost:intel; (Levy Bri 1[11

: Les

fonctions mental es dans les Sociefes inferieures", Paris, 1912, si continual-ea ei La mentalite primitive", Paris, 1922). Clasificarea societ5tilor trebuie sa p5seasc5 si ea pe domeniul pozitiv. Dtac5 aceast5 operafie e indispensabila stucliulLi sociologiei, atunci efectuarea el trebue ss porneasc5 dela aceiasi preocupare strict determinisf5, care a prezidat si la solutionarea celorlalte probleme sociologice. E. Durkheirn ne-a dat un prim exemplu. P5r5sind vechea sa clasificare mentionat5 mai sus, el ne-a propus mai in urm5 o 1) F. Giddings: Principes de SoleIci logic

Paris 1907.

Ele se gasesc In articolul lufi R. Steinmetz : La classification des types sociaux, in Annie Sociologique vol. IV, an 1899-1900 sau mai recent in Gurwitch: Essai de Sociologic p. 68. 2)

www.dacoromanica.ro

84

MIHAI R.ALEA

alta, care are avantajul de a fi mai pozitiva 2). E vorba de o, clasificare morfologic5. Ea are in vedere mai ales forma societ5ti:or asa cum se prezint5 la prima observatie. Durkheim pro-pune ca punct de plecare forma cea mai simply a societ5tii:. horda. Apoi, dup5 gradlut de cornplexilate cresc.:ind5, se pot aseza: clanul, tribul, natiunea. In acest mod clasificarea urm5reste de aproape evolutia rea:5 a societ5ti'or, constatand pas cu

pas, diferentierea br din ce in ce rnai mare. Dela acela§ punct de vedere pare a se fi inspirat recent si W. Wundt atunci cand distinge infra Sfammgesellschaff" (clamp si Steals gesellschaft". Stadiu11). Cea dintai forma se caracierizeoz5 pr:n leg5tura de rudenie, de familie; cea de a doua prin deosebirea In clase sociale si pe monopolizarea puterii politice de calre Staff care se substitue in functiunife .farniliei.

Aceast5 tentativ5 e de sigur un pas spre progres. Punctul de vedere morfologic are cal putin de partea lui realitatea soc:ef5tilor. Inspirat de observatie, el e adecvat naturii sociale. Din nenorooire ins5, el nu explic5 mare lucru. Forma societ5tit e pur $i simplu un cadru gol, in care se poate introduce orice continut. La aceeas forma social5 pot corespunde insA6.rfiii juridice, politice, economice foarte deosebite. Unele clanuri cunosc filiatia uterine, allele pe cea masculin5, unele proprietatea comunitar5 a Slatului, alte:e pe cea a familiei, unele

vendetta", allele sistemul compozitiilor", eic. Atiinci ce e 1) In Germania, uncle cercetarile stiinte:or sociale, particulare, sunt poate rin fruntea tuturor tarilor, sociologia generals pastreaza Inca un caracter de dezorientare generals. Dela lucrarile lui Ton_ nie4, Simm-1, Barth, vechi de 20-30 de ani, nici o inclercare mai noun de sinteth nu a aparut. Manualele recente ale lid 0. Spann, Brinkmann, Stein, Vierkandt, pastreaza Inca vechiul caracter filozofic.

2) E. Durkheim: artico:ul ,,Clasifioation des types Salciaux" in_ Les regles de la methode sociologique". 3) W. Wundt: ,,Die Gesellschaft" 2 vol. formand Tornua 7 $i din Wlkerps7chologie" vol. I, p. 2, 47 ; vol. II, p. 7 $i 8.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE IN SOCIOLOGIE

85

:de %cut cu eterogeneitatea acestor continuturi care dep5sesc forma societStilor $i care, in once caz, nu se pot explica prin ele 1)?

0 bun5 clasificatie trebuie .s5 fins seams si de continutul societStilor, poate mai ales de el. Aceasta ins5, nu poate fi gas:45 decat printrio atitudine perfect degajat5 de spirit filozofic. Rezultatele pe care le avem din stiintele sociale particulare ne-o poate indica'). Dup5 aceasta scurt5 critics, sa incerca'm a degaja partea pozitiv5 a acestui studiu si s5 ar5t5m care ar fi condifiile unei bune clasific5ri isociologice.

Intr'un studiu asupra clasific5rii tipuri)or sociale, publicat acurn vreo 20 ani in Armee sociologique" (vol. IV), etnologul olandez Steinmetz arat5 imposibilitatea sociologiei de a ajunge la o clasificare, inainfe de a avea ceeace rflmea el un catalog etnografic al popoarefor. Credem c5 chiar si aceasta e insuficient. Ceeace ne trebuie in pnimul rand sunt date pozitive oferite de stiintele sociale particulars, singurele In m5sure a ne da fapte precise si bine observate. Generalitatea inchide, de obiceiu, discutia. Ea e susceptibil5 de a paraiiza cercet5rile, friricica prin ambitia ei se pre_ zint5 sub o form5 definitiva%

Fat-5 sa strang5 de aproape nici un fenomen, 'ea r5mane deasupra criticii care n'are de ce se lega. Din contra, datele oferite de stiintele particutare, fiind expuse criticii

1) Prin aceasta se poate vedea sterilitatea sistemelor sociologice

care disting intre forma" si dcontinutur Societgii, ca aoelea ale lui Stamm ler (,,Wirtschaft and Recht"), Othmar Span (Kurzgefas_ rtes System' der Gesellschaftslehre), Simmel (Soziologie), etc. 2) V. capitaltd despre cthasifidarea societatilor din SomIO in ,Begichreibende Soziologie".

www.dacoromanica.ro

MIHAI RALEA

86

stilor, odat5 adrnise, ele cap5t5 o valoare stiintific5 pe care se poaie pune oareoare temei. 0 clasifioafie bazat5 pe astfel de fapte n'ar fi cla'clit5 pe nisip. Pe timpul lui, A. Comte on H. Spencer, sociologia evitase de a util:za datele oferite de stiintele sooiale particulere (ale religiei, junidce, economice, etc.). De atunci s'au f5cut progrese enorne in istoria dreptului compare+, a istoriei economies, institutiilor fannildare $i politice. Astazi situatia e diferit5 .0 muhtime de fenomene ou devenit aproape dare. Cunoestem evolutia formelor de familie, de proprietate, de cult religios, de econornie de schimb. Sociefatea nu ne mai apiare ca o asociatie abstract5. Sociologia devine nfiiinfa studiului comparat al institutiilor sociele. Die pilc15 acolo unde stiinta dreptului se opresre, sociologia stie sa o intregeasc5 au eilte ramuri: cu istoria economics comparat5, cu statistica, etc. Ea se incheag5 deasupra corn paratiilor pe care le face, compieland stiintele sociale particulare una pr:n aJ a. Astfel s'a ajuns, incetul out ?mob!, la o sociologie religioas5, Ia una economics, la alta juridica, politic5, domestic5.

In adev5r, analizand vieafa sociel'a', reaI5, concrete' distillgem urm5toarele fenomene care nu se pot concepe far5 un substrat soc"al preafabil, care nu se pot reduce deoi Ia fenomene psihdlogice: a) fenomene religl:oase (care presupun un cult, un rif gi o biseric5 comuna, ded un element sodal); b) fenomene juriclice (care sancfoneaza celelalte institutii); c) fenomene domestice (organizarea si evolutia farnilei); d) fenomene politice (format:a Stall/ lui), in fine e) fenomene economice (care privesc product:a schimbul avutliilor in mediul social). S'ar mai putea ad5oga cateva stank rnintale interrnediare intre (stare de mult:me, spirit de corp, de sociologie yi psihdlogie casts, clas5, etc), dar care nefil:nd stab:kale in institut:i deli-

mitate, Je Ism de o parte penfru mai mult5 prudentla metoclologic5.

In orice caz, iat5 cinci categorii sociale bine definite. Fie-

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE IN SOCIOLOGIE

87

care din ele posed institutille respecfive1). 5coala sociologic5 franceza a consacrat siudiutui cornparat al fiecgreia din acestea din urm5, sociologia economics, sociologia refigioasg, politics, 'etc. Fiecare din ele studiazg independent fenomenele care le incumbg. Deasupra lor, comparafiv, sociologia genenalg infregeste datele uneia prin cealaltg, Explicatia pe care o da, de pildg, juristul despre propriefafe ar fi insuficientg, unilateral5, ingustg, dad n'ar fi intregit5 de explicatia, oferitg de sociologia economics ori polificg. Astfel nu frebuie s5 mai justificgm prea moult, existenfa celor Armee sociologique", adecvat cinci caiegorii sociologice. acestei impgrtiri, continea rubrici distincfe pentru fiecare din ele.

Insg, fiecare d:n aceste sociologii parrIliculare true oferg astgzi,

in parte, clasificgri speciale, ale institutiilor sfudiate, insfitutii care se leagg de obiceiu de o anumits formg a sociefgtii. 55 Incepem cu Sock) !ogle economics. Imediat dupg aparifia scoalei isforice, dupg ce economia clasic5 care considerg un homo economicusu egal in Coate timpueile si sociefigtile, cgzuse in discredit, necesifafea comparatiei fenomenelor econamice din diferite epoci, s'a impus. Respectand diversitatea de Limp si de loc, scoala istoric5 a vgzut to-fps necesitatea de a le inchega in tiptri precise de evolutie economics. Asffel, primub, R. Hildebrand, luand ca criteriu fenomenul schimbului, clasifica formele evolutiei economice in frei tipuri: economie fgr5 schi-nb, economie cu monecig, economie cu credit. Ina:nfea lui, Fr. List in sisternul sgu de economie nationalg" distinsese: economic pastoralg, agricolg, agricoigmanufactunierg, manufacturierg.

Aceste clasificgri erau Ins prea speciale. Ele Igsau la o parte o multime de fenomene economice: reparfitia bunurilor

1) Sociologia lui Durkheim nu tine steams cleat de ceeace nu, meste el ,,le cede institutionnel des chosen ", 1ntelegaatcl prin insti-

tutie un fenomen social cristalizat Intr'o anumita forma. $1 eu drept cuvant cad numai studiul institutiilor poate fi conceput obiectdv, degajat de subiectivismua psthologic

www.dacoromanica.ro

MIHAI RALEA

88

Ciutand se' le cuprindS pe toate, Karl Bucher, intro lucrare acum olas:cS ,,Enfstehung der Volkswirtschaff", ofera o clasificatie mult mnai comprehenisiva care lupriroda in ea toate fenomeneie economice. El distinge: a) economie familiars (care corespunde cu economia fare' schimb a lui Hildebrand, forma in care productia nu intrece consumetia, fiecare familie on clan neproducand pentru plait& ci pentru remunenarea imvmciiiti e!c.

nevoile proprii; b) economie urbanS (epoca corporatiilor medievale, a taxatiilor, a preturilor impuse, a mercantil'smului In poiitica cornercialg); c) economie rationalS (libertatea comertului, liber schimb, etc.). Dace' clasificatia lui Bucher poate fi completaf5 on discutafa, ea r5mane tofu; baza sigurS a clasificarii evohltiei economice 1).

G. Schmoller (Gruodriss d. Volkswirtschaftslehre) ca si Sombarf (care distinge economia individual5 si economie socials), au cgutat s5 completeze clasificarea lui BUcher, ne-au dat Ins impSrtiri mult mai confuze si mai incomode. Rezultate tot asa de imbucuratoare se pot constata si in Sociologia jur;diea'. bup5 cercefarile laborioase a'e unor Sumner Maine, Dareste, Post, Kohler, care au studiat aproape toate 1) S`a obiectat clasificatiei lui Biicher in prlmul rand ca nu de' o idee exacta asupra economies $ocietatilor primitive, ca inaintea edonomiei familiare ar fi existat o alta comunitara, ds. clam, a satului on gintei, etc. Vezi in acpasta privinta: Max Schmidt, Grumdriss des ethnologischen Wirtschaftslehre, 2, vol. Stut4gart 1920; Somlo, Giiterverkehr in Urgesellschaft ; Moskowsky, Das Wirtochaltsleben der primitiven VOlker, Iena 1906; W. Koppers, Die ethnologische Wirtschaftsforschung, aus .,Anthropos ", Wien 1917; H. Cunow : Wirtschafte_sgesch:ichte ; si mai ales ultima lucrare a lui G. von Below, Probleme der Wirtschaftgeschichte, Tubingen 1921, ca St artiedlul acestula din urma din Handworterbuch der Staatswissenschaften al lui Konrad; in al doilea rand d s'a obiectat ca lumea romans si greaca deli anterioare economies urbane medievale, n'au cunoscut economia farrilliara ci pe cea capital'sta. E °Weep istoricului Ed. Mayer (Kleine Schriften, Berlin

1905, inlatunata de G. SalVoli, Le capitalisme dans le monde antique, Paris 1907.

www.dacoromanica.ro

MIHAI RALEA

8g

feio-nenele juMice: contract, succes.une, filiatie, c5s5forie; proprietate, nu numai Ia Romani $i Greci, cum se obisnuia in dreptul clasic, ci la Coate populatiile cunoscute, dela triburile australiene Ia Egipteni vechii Germani, s'a incercat sg se deosebeasc5 si aici easific.ari ale tipurilor juridice. Primul, Post 1), a incercat a stabili patru tipuri de socief5t , dup5 patru tipuri de organizatie juridic pe care le disrtinge: a) socierati cu tip juridic genfilic, care se caracterizeaz5 prin fapful c5 leg5turile sunt patriarhtale, familiare, iipsife de caTactei..,1 erarhiei in ease sociale (patricieni si clienti); b) sociefati teritoriafe; in acest tip organizatia juridic e aceeas.

Deosebirea st5 numai in faptul ca triburile mu mai sunt nomade, ci stabilizate geograficeVe; c) socief5ti cu tip juridic feudal in care apace diviziunea in clase cu urm5r:le ei: sclavaj, servaj, etc.; d) societati cu orgarrizatie juridic corporativ5, in care clasele inferioare se leag5 intre ele pantry a imblanzi reg:mul juridic la care sunt supuse. Cava mai farz:u, un dr'scpol al lu; Post, irlalianul Mazzarelle modific5 putn clasificarea lui Post 2). El p5streaz5 ins5 acelas cnteriu: prezenfa on absenta diviziunii in clase sociale. Mo-

difiaarea pe care o educe el e suprimarea a dou5 tipuri din cele patru, anume a organizafilor fenforiale $i corporative, care a se par cupo'nse in celelatte dou5 si deo; irrutide. Astfel nu p5sfreaza decal doug: tip gentilic si tip feudal de relat:1 juridice. Aceste clasificatii nu mai au astki valoarea care li se afribu:a aaum 20-30 ani. Post, care nu dispunea de izvoare de mana inrhala, nu intrebuintase in selectarea for critics istorc5. Printr'un procedeu exact contrar el pleac5 dela ideea precon-

1) Post: Ethnologisrhe Jurisprudenz, vol. I, p. 15, 327, 355, 426. 2) G. Mozzarella: Les types sociaux etle droit. Paris 1912; pentru alte lucrari ale aceluias autor vezi calectia din ,Rivista irtaliana di sociologia", an. 1907, 1909, 1911.

I. Kohler in Lehrbuch der Rechtsphilosiophie, ca si in revista sa Archiry fur Rechts and W:rtschaftsphill" urmeaza metoda lui Post amestecat5 cu o puteenica influent5. hegelia-n5.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE IN SOCIOLOGIE

90

ceputa a celor patru tipuri primordiale, pe care le deosebeste complect arbitrar. El nu ne indica niciodata, materialul de fapte care permis sa Fe stabileasca. Din contra, el! le vede evidente prin ele in0e, pornesie data ele as dada o axioms data, ceeace nu e de loc cazul. Ace las inconvenient iI prezinfa $i reducjiunea lui Mozzarella, care de fapt nu modifica aproape nimic din lucrarile lui Post. Glesificarea fenomenelor juridice pe care o prezenta qcoala sociologica francezg ni se pare cu rrvylt nai justificata si, in webs timp, mai comoda. Ea are in vedere tipul general sociologic, in care cel juridic infra ca o anume manifestatie. Un clan cu o anumita structure sociologica e begat de o anume structure juridica. Tot asa un trib, o inatiune, un Stat. Plecand dele formele sociale de mai sus, Durkheim estinge: a) tip

rile

juridic cu baza de clan nediferenjiat (a'a oa in fribu-

Arl,1 n fas

Wararnunga Kamilaroi,

din Australia centrals);

t p jurklic cu baza de clan diferentiat (ca Ia Irochezii din America de Nord); c) tip juridic tribal (leget de organizatia politics tribal& diferentiere in clase sociale, inceiput de orga_ nizare etatistg); d) tip juridic national (coduri care tin seama b)

de cetatenii unei j'*ari); e) tip juridic international (caracierizat prin aparitia dreptului comerobl, al convenjiilor Internationale

juridice, etc.). Aceasta impartire, pe langg ca e mutt mai comoda, mai corespurde si studiului pozirtiv al societatilor efectuat prin observafia istorica qi etnografica1). In ce privelte sociologia politica, incercarea de a stabili tipuri de desvoltare, e facilitata de imensa literature asupra Staiului. Della Arisiot $i Grotilus pang Ia Duguit si Jell'nek, tofu autorii de manuale asupra filozofiei politice s'au ocupat cu clesificari ale Stetului. Urmarind si aici datele istoriei si etnograCei comparate vom distinge: a) tribul nediferenjiat; b) tri.. 1) Pentru justificarea mai, largo a acestei imrpArtiri. vezi Armee sociologique", vo1. X, XI, XII, 1906-1913. 2) P. Oppenheimer : Der Staat" (colectilo Die Gesellschaft) Berlin, 1907, cilistinge: Stat teritorial de pAstoris, Stat de agricul-

tori, Stat feudal, Stat maritim si Stat constitutional.

www.dacoromanica.ro

MIHAI RALEA

91

bul diferenPat (in clase sau caste); c) nafiuni sub forma de municipii (ca la Roma si Atena); d) State centrafizate 1). Ramura de studii care a f5cut ins5 progresele cele mai man in aceast5 privint5 e sociologia domestic5 (familiars). Inc 5 dela mijlocu) secolului trecIst, observe-tile si inductile adesea pri-

pite ale unui Bachofen, Giraud Teulon, Laboulaye, Morgan, au ajuns la concluzia ca infrio anumit5 stare de desvoliare a umanirtial;i, au fast posibile si alte forme de familne decal- cele connamporane, in primul rand felull fitiafiei. 0 multime ide obser_

vatii ale c5latorilor ne ar5tau societ5fi primitive uncle mama e baza juridic a familiei, lunde filiatia e uterine, nu masculin5 ca azi. Alte dovezi, bazate pe filologia comparat5, pe folklor, etc., au leant primele ipoieze. Unii se bazau pe mitul amazoanelor, altii pe rezidurile pe care le consfat5m si azi in sociefatile evoluate sub forma prostitutiei (reziduri de prom'scuitate primitive, ziceau ei), ca sa dovedeasc5 anferioritatea matriarcatului.

Cea mai mare parte ins din acesIi cercet5tori exageraur dep5seau datele observatiei. Pro-niscuitatea primitiv5, atotpufern'cia femeri in societ5re primA've (ginecratie) c5s5toria colectiva, sunf caieva numai din teoni;le comanfice ale acelor timpuri. Pullin mai tarziu cercetatori ca Sumner Maine, Starcke, sau Westermark, pretindeau c5 forma pairiarhal5 'e tea primitiv5, cazunile de mattniarhat sunt rare except', al acelea inc fats interpretate.

In afara de exager5rile in ce privesfe promiscuirtartea si ginecrate, asupra inexisfentei cat-ore nu mai e azi indoiaI5, cele dou5 tabere aveau dreptate si una si cealalt5. Numai cs efe corespundeau la doug etape diferite ale evolufiei familiei. Auforii1 de mai sus, studiaser5 dou5 specii de societal' in iimpuni dliferite. 1)

F, Oppenheimer: Der Staat" (ooiectia u,Die Geselllschaft ",

Berlin 1907) disitinge: Stat teritorial. de pastori, Stat de agricd. Lori, Stat federal, Stat ticaatitm i Stat constitutionlaa.

www.dacoromanica.ro

92

INTRODUCERE IN SOCIOLOGIE

$coala antropologic5 englez5 modern5, un A. Laing, Frazer, Spencer si Gillen; Genmanii Strehlow si Cunow casi cercet5rile lui Durkheim in Narita au pus cap5t desbaferilor. Ultfirrrele -studii etnografice, cu o metodg mai crikie5 si mai preeis5, au ar5tat c5 ast5zi c5nd se vorbeste de matriarcat nu e vorba mai de g:nearalie, n:ci de promisouitate. Matniarcatul e door

p forma juridic5, care inseamn5 c5 in clanul primitiv, filiajia era uterine si nu patern5. In aceast5 form5 cea mai primitiv5 (actual5 azi Inc5, Ia triburile AustnAeif centrale) inr}uldirea nu

e bazat5 pe consoguinitate, ci pe constiinta unei origini comune dintr'un totem comun. Religia stabileste legatura familiar5. Familia se compune din tot clanul, care are cateodat5 paste o sut5 de persoane. Toji membrii lui se consider5 rude infra ei ea scoborand dintr'un totem comun. Totemul se mosteneste insa dup5 ma-n5; succesiunea juridic in aceas'5 form5 de familie e dela unchiul maternal (care e de fapt seful

familiei) la nepot, $i nu dela tea la fiu. Cava mat tarziu totemismul se transforms in cultui str5mo§ilor. Str5mo§ul nu mai e un animal sau vegetal (ca in totemism), ci un on, str5bun legendar prezumat. Mai pe urrn5 tot' slr5bunii anteriori devin mani". Dar aceast5 transformare religioas5 aduce cu ea §i transformarea familiei. Clanul totemic uterin se rinansforma" in familie paterna". In acela§ t:mp el se contracts. Familia se reduce numai la 2-3 generajii de agnaji. Autoritatea familial cede in sarcina celui mai b5tran agnat. Aceasta e forma de familia a Germanilor vechi, a Slavilor meridional' (zadruga). Cava mai tarziu cultul sifamosilor se restrkge numai Ia natal on bunicul) mort. Familia se contracts si mai mull, devine mai strans51). Devenind mai restr5nsa, auforitatea tatalui In familie atinge despotismul. El are drept de viara si de moarte 1) Vezi in aceastA privinta: E. Durkheim: La famille conjugate, in Revue phillogaphique, an. 1921.

www.dacoromanica.ro

MIHAI RALEA

93

asupra copiilor. E familia patriarhala d1n epoca clasic5 a dreptului roman $i grec 2). In fine, un ultim fp de familie iI consfifue familia conjugala Maximum de contracfie e atins: familia nu e compus5 decal din b5rbat, nevasf5 si copii. Individualismul e exfrem $i ca consecin15 auforitafea sl soliderifafea fami)iar5 nu15. Fam'iie

nu mai e salilar5 in cazurile de vendetta", ea nu mai are o economie domestic5 proprie; din contra, fiecare membru se angajeaz5 ce saler:at In infreprinderi, str5ine. E familia din zilele noastre. Dela tlanul -natern care se infinde la tofi membrii c1enului care se trag din acelas totem, la familia pafern5, la cea pafriahal5 s' dela acearsila la farrilie conjuga15, evolufia tipurilor de familie descrie o lege de confracfie crescanda. Pe care in sociefali1e primitive masura ce importanfa familiei monopol;zeaza organizafia juridic5, economics, etc. descresfe, Statul (secietatea politirca) i se substitue pesle tot ex_ proprrind-o din drepturile ei. Paralel cu evolufia tipurilor domesfice am cons-hetet aproape par' passu", si evolulia tipurilor socio/ogiei religioase. Am vazuf c5 tofemismul e forma cea mai primifiv5. Cand str5mosul comun in loc de animal devine un om, avem forma cultuil sfra'moWor.

Cand cultul str5mosi:for se infinde asupra unei cerafi infregi sau asupra unui popor, stramosul devenind comun, avem epoca

eroilor si a zeilor nationali. In fine, dup5 aceasta, faza religiilor universaliste (crestir'sm, budism, etc.).1)

2) V. Fustel de Coulanges: La cite antique, care deli veche e cartea clasica in materie. Asupra evolutiei familiei, vezi Durkhelm, op. cit. si La prohibition de l'inceste", Ann. sac. I. deasemenea G. Richard: La femme dans l'histoire, Paris, 1907. Frazer: Le rameau d'or, vol. 2. 1) Asupra evolutiei tispurilor religioase de consuitat: E. numhelm: Les forrnep elementaires de la vie religieuse, Parris, 1912; W. Wundt; Volkerpsychologie, vol. 3, 4: Mythus trod Religion; Chan'epie de la Saussaye: Manuel d'histaire des religions trad. Par Hubert. Paris, ed. II., 1921; Hubert et Maus: Mélanges d'histoire religieuse, Paris. 1909.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE IN SOCIOLOGIE

94

Nu puiem intarzia prea mult askipra descriptiei si justific5rilor acestor diviziuni c5ci nu acesta e scopul acestu; studiu. Stabilite de c5tre speciaNti, recunoscute ca bune de rnajoritalea lor, not le luSm ca date fixe dela care voim s5 plec5m. In ziva sand 'ale se vor dovedi inexacte, clasificatia socieratilor -pe care voim s5 o baz5m pe acestea, va fi doar modificat5 asupra unor puncte partiale; metoda va r5mane Ins in picioare. III

Clasific5rile oferite de stiintele sociale particulare nu stint privesc toata societatea. Dac5 clasificarile filozofice erau prea largi, cek oferiie de ins

clasirfic5ri socialogice. Ele

nsx

_4t:inte le sociale particulare sunk Area stramte. Deasupra lor ins sinteza sociologiei generale se poate

exerciia cu temei. Ea poate utiliza cu fdlos datele lor, de poate pentru ca -contopile poate pune in relatie si in conexiune din raportul lor ss poate scoate o clasificatie Iri adev5r socio-

logia Dar pentru ca acest deziderat s5 fie atins dup5 o metoda riguroas5 ar trebui ca urmaloarea conditie s5 fie satis-f5cut5: o cfasificare sociologicS e posibilS dacS intre tipurile de evoltitie descrise de sociofogille particulare exists raportuti de concomitentS ;i de corelafie. S5 vede-n dac5 aceast5 regul5 poate fi satisf5cuta. R5spunsul poate fi inc 5 dela inceput afirrnativ. Achizitiile recente ale

sociologiei pe diferite t5ramuri ne indrept5tesc acest r5spuns. In adev5r, se ;tie, de pilda, si am aratat si inoi In 1reac5t, mai sus, c5 totemismul, ca form5 religioas5 e solidar cu forma familiar5 numit5 clanul totemic matern. Eie se conditioneazS reciproc; f5r5 totemism, care constitue chiar natura innudini deasemenea, fotemsmul fa-niliare, clanul &wine irrexistent; devine ininteligibil f5r5 grupul familiar care-i serveste de baz51).

In acelas timp clanul totemic, dominat de religia cu acelas

1) E. Durkheim: Les formes elementaires de la vie religieuse. -pag. 142.

www.dacoromanica.ro

MIHAI RALEA

95

nume e solidar cu un tip economic care nu poale fi deck stela al economies comunitare-familiare. E greu de ilnthipuit loglceste, intr'un regim religios familiar, in care tot grupul se consider5 rud5, o alt5 economie deck aceea comunitar5. In plus, fapte de corelatie irire cele 2 forme au fost observete emptric de Frazer si de Spencer yi Gillen 1). Forma juridic5, care sanctioneaz5 aceste raporturi primitive, e aceea pe care scoala francez5 o fnumeste tip juridic Cu baz5 de clan nedifirentiat" 2). In fine, Ia toate aceste tipuri corespunde ca form5 politic5 tribul simplu, nediferentiat. lat5 dec.; o prim5 etapS a evollutiet societkii, priv't5 in ansamblul functlJnilor e, in care cinci tipuri deosebite de evolutie religioas5, dornestic5, juridic5, politics ecohornic5, coincid, in care toate oele cinci tipuri se prezint5 ca o manifestafie unic5 a grupului social intreg. S5 trecem -nai departe ;i s5 vedem data aceleasi raporturi -de contomitent5 nu sunk posibile si pe o treapt5 super.oar5. Ig-

tre formele religioase si cele domestice legkura e totdeauha foarte strans5. E si natural. Religia se desvoh5 in familie ;i alkuri de ea. Le inceput ea formeaz5, dup5 cum am vSzkrt, chiar leg5tura famtliar5. E firesc astfel ca atunci cand revolu-lia se efectuiaz5 dela tolemism la cultul stramosilor, familia s5 evolueze st ea dela clanul matern Ia familia paterna si patriar_halS, in care filiafia se considers dup5 tats si nu dupS mama. Motivul pe care-I dau acestei tranzitii sociologii e urm5torul :

preocuparea principal5 a fiec50 sef de familie, e s5-si asigure duPace va n-i Iri pe o:neva care rani aduc5 saoriElciiite manilor", pentru ca s5-si poat5 c5p5ta linistea in lumea mort3or. Sistemul de succesiune prat-ticat in clanul matern, adic5 dela unchiu matern Ia nepot, devine impracticabil in fata nouei religiL Tat5I intepe sa aib5 mai mulf5 incredere in fiu deck in repot, fiul sorei sale, si arfunci eel dintaiu devine suc-

1) Frazer: La tache de Psyche, Paris, 1912. Spencer and Gillen: The native tribes of. central Australia, p. 500. 2) Armee soc. vol. X si XI.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE IN SOCIOLOGIE

96

cesorul legal '). Dar alum' puterea pafriarhala e si ea instRuit5. Cu lull sfr5mosilor 'e solider astfel cu familia palern5 $i patriarhal5. Daca continu5m mai departe analiza interdependentei factorilor socials to aceast5 perioaclg, vom constata c5 familia odat25 format5 sub acest aspect iii creiaza o economie proprie, economia familiar* afe c5rei caractere le-a descris asa de bine 136cher si care, dup5 cum se stie, constau in abaenta schimbului, a monedei, a pietei, in consumarea integral5 a producfiei de catre nnembrii familien). Tipul juridic care o sanctioneazg r5mane mai departe gentilic, dar el e mai concentrat in jurul sefului tribului si mai

putin in jurul sefukii clanului familiei. Civilizafia homerica", civrlizatia veche latin5 a ginfei, reprezint5 perfect acest stadiu, Forma Iui politic5 e tribul, cu inceputuri de centralizare in cet5ti. poPitica in municipii, Pan5 aici iarasi nimic anormal. Solidaritatea institutiilor acest)-ii.

de -el

cioilea stadiu, in

care

culfil

str5mositfor, fjamilia

patriarhal5, tipul juridic tribal $i economia familiar5 sunt strict egate infra ele, e afestat5 de majoritatea etnografilor si istoricilor.

Pe m'a'sur5 ce inainfam, ins5, o dificultate se iveste. Diferitele rtipuri religioase, domestice, juridiice, economice. etc., nu evo:uiaza simultan. Unele din ele se schimbd mai iute far s5 anfreneze in acelas timp totala schimbare a celoralte : in consecint5 allele r5man mai in urm in curba des-

volt5rii lor. 0 simulitaneitate rnatemat'c uniforms, e greu de stabil t in evolutia instifujiulor sociale. Asa, de p*Id5, religia e -nai conservatoare; ea se schimba incet. La un singur tip

2) In afara de Bucher op. cit. pentru economia familiars si legatur:le el cu ibrmele religioase, juridice, etc., a se consulba magistrala opera a lui G. Glotz: Le travail dans :a Grace antique, histoire econornique de la Grace: Paris, 1922 si Salvioli: Le ca pitalisme dans le monde antique, Paris, 1908. 1) Pentru aceste transformari ale familiei si succesiunii, vezi: Richard. op. cit., Starcke: La famille primitive. E. Durkheim: Les classes matrimonidles en Australie, Annee, soc. VIII, si Les formes elementaires de la vie rel. p. 375 $i urm.

www.dacoromanica.ro

MIHA.I RALEA

97

religios avem cateodat5 carte do us tipurf domestice, juridice on economice. Totemismul poate corespunde cu clanul matern on patern. Cultul str5mosilor Cu familia patern5, dar s' cu cea patriarhal5 yl 8.3 mai departe. De aceea pentru a fi mai exact' ar trebui ca fiecare tip particular s5-I insemn5m cu coeficientii 1, 2, 3, dup5 aim tipul reprezint5 o faz5 de infforire, de decadenfa, sau un s'mplu reziduu. Dar aceasta ar aduce mai putin5 claritate in expunere. In tabloul pe care-I vom da mai jos vom ince-ca s5 ar5t5m aceste raponturi. Acum s5 urm5m mai departe analiza noastr5. Exist5 vreo concomitent5 intre timpul religios national (zei rlationali) ;i celelalte forme juridice, faniliare, economice, etc.? Ceeace trebuie s5 constathm in primul rand, e ca famil a patr'arhal5 nu se schimb5 ci romane in aceeas forms s' in aceest5 faza. Cultul ins5, din privat devine pffiblic, crn al fannirei al cetalii. Familia mai continua Ins s5 iii ado-e mani." s5i parhiculari (in detadent5, desigur, ca in faza istoriei clas'ce romane). and zeii devin nationali. Ii se acord5 un public, oficial. Aceasta Thseamn5 insa c5 forma politics tribal5 s'a schirnbat, prin diferentiere in dose si pr n monopolizarea guvernului de o anumit5 clas5, in Start cenfralizat. In local donn.natie. unor magi on eroi semi-religiosi, incepem s5 constat5m Lin monarh on sef porfic si un guvern adecvat. Existenta Statului e strans legat5 ins de un anurn't fip juricrc care nu poate fi cel tribal-pahriarhal. Organe juridice spec.ale, legi ed date (ca aceea a celor XII table on a lui Solon), apar, legi care reglementeaz5 sluatia, status", al fiec5rui cet5tean, solav, on client. Ideea de co'national, de cetacean se ivesfe. Aten'anul sau Romanul se simt solidari cu cetal'ea lor tot aka ca §i cu familia lor, c5ci cetatea inseamna si ea un cult $i un zeu comun cum insemna mai inaiinie familia. Economia fanniliar5 se mai p5streaz5, fireste. Dar ea devine mai ales rura15. 0 g5sim in agricultura cornunit5tilor rustic& 7

www.dacoromanica.ro

98

INTRODUCERE IN SOCIOLOGIE

ronane sau constitutia lui villa"'). La orase corporatii se formeaz5 in diferitele profesiuni. Ele trateaz5 felul schimbului intre produsele for manufacturate si materiile prime pe care le ofer5 t5ranii din vecin5tatea cet5tii. Economia urbana se formeaz5. Lumea greco-romans a cunoscuf-o desigur. Cand dup5 iinvazii, in evul mediu se reface putin, ea apare in toart5 desvoltarea ei si nu cedeaz5 barierile sale decal economie; rationale care se va forma in stadiul urm5for dIrr inferdependenta alfor faotori.

Religia national5, tip juridic national, farrilie patriarhal5, Stet; econo-nie familiar5 qu inceputuri de econorn:e urban& 'et5 caracterele oelui de al freilea stadiu. Dar cu aceasta n'am epuizat evolutia socieratilor omenest;.

Religiile, inceful cu incekil, prin inevoie de prozelifism frec granifele netionale. Ele devin universaliste Prin aceasta, ele favorizeaz5 libertatea §i expansiunea relatiilor economise. In acela§ time ideea de Shat centralizat, elimin5 barierele econorniei regionale $i urbane. Natiunea si constiinta ei uniformizeaz5 pe tot teritoriul relatiile ecolnbmice. Cateodaf5 se infind si peste granitele rerii. Economia devine national5 si pe urm5 mondial5. Epooa de formatie a capitalismului incepe. Max Weber a ar5fat in mod rnagistral leg5bura intre religiile universaliste si formarea capitalismului international I). In acela§ timp Statul dep4e§te forma feudala pervku a deveni forma concref5 a natkunii. Principiul nationalist apare ca o expresie a corgtiintei ertnice. Tipul juridic se 15r9e§te §i el. tilera codurillor in afar de caracterul specific national, in troduce si articole de drept infemational, comercial, necesare schimbului mondial. Familia iii pierde din ce in ce din important5 si din volum. Redus5 la grupul satului, sotiei si copiilor, ea r5mane o ce-

1) Max Weber, Agrargesehichte in Handworterbuch der Staatswissensehaften" al lui Konrad, vol. I. 1) Max Weber, Gesarnmelte Aufsatze zur Religiossozio(1ogie, 3 Bd. Tubingen, 1920, vol. I trateaza despre reladiae intre protestantism 0) capitalism.

www.dacoromanica.ro

1VIIHAI RALEA

99

lul5 izolaf5 in mijlocul formatiei altar grupuri mai importante. Din patriarhala" ea devine conjuga15.

lai5 deci, patru efape, patru faze ale desvolf5rii societatilor in care tipurile clasific5rilor oferite de tiinfele sociale parliculare se g5sesc In sfrans5 concomitent5 infre else. Felul cum se grupeaz5 concomiterriele tipurilor sociale parficulare am pufea s5-1 reprezint5rn mai concret prin urm5torul fablou: Tipurile evolutiei religioase

evoTipurlie evo- Tipurile evo- Tipurile lutiei lutiei Juridice volunei polnice economice

Tipurile rrnmeusitiiecie

domestics

a) Tip juria) clan ne- die cu baza diferentiat de clan ne(cu filiatie diferentiat Totemism uterina). b) Tip jurib) clan di- dic cu bald de clan difeferentiat. I

1

Tribul

Economic comunitard a clanului

reltiat.

a) familie Tribul Cultul strfi- paterna. Tip juridic diferentiat Economie mosilor clase, caste, familial% b) familie tribal. II etc.) patriarhala S tat

111

a) Economie a)municipii familiars (in Familie Zei natioTip juridic (greco-roma- decadenta. patriarhala. national. nali ne de ex. b) economie b) imperii urban5. centralizate a) Economie

urbana (in

Tip juridic IV Religii Uni- Familie versaliste conjugala national si international

Natiune

decadenta) b) economie

nationals si internationala

Acest lablou n'are scopul de a araia raporfuri precise de concomitenj5 si corelatie a fipurilior sociale in anurnife epoci.

Sfarea aofual5 a invesfigafillor sociologice nu ne permife Inc5

www.dacoromanica.ro

100

INTRODUCERE IN SOCIOLOGIE

acest lucru. Toete aceste raporturi pe care *Incerc5nn s5 le red5m cunt fatal privite foarte general. De aceea prezentul tablou ifrebuie privit cu aproximatia necesar5, cel putin pentru unele apropieri. El frebuie consider& mai mull ca un exemplu, ca un model posibil, c5tre care o clasificatie a societalilor ar trebui s5 se indrepte. El vrea 55 arate mai mull metoda care trebuie intrebulniat5, decal s5 se prezinte cu un continua exact in el insus. In afar de aceasta un raport de concomitent5 ry.J e insa un raport de corelafie sau de cauzalilate. Faptul ca anumhe tipuri coexists intro etap5 a desvolt5rii societatilor, ru insemneaz5 c5 se conditioneaz5 reciproc. El poate fi rezulatul unei coincidente. Pentru a stabili c5 diversele tipuri ale soc'ologiilor Orticulare sunt in corelatie unefie fat5 de allele in anurnite stedii, ar trebui ca o demonstrafie prealabil5 s5 &ale ca Intre Coate seriile de mai sus exists si raporturi de caualitate. Dar acest lucru nu e posibil decal cu greutate si numai despre unele din aceste serii. Aceast5 condifie metodologic5 e in functie direct5 de progresele Socio loge. Gum nu avem Inc5 datele suficiente despre bate instifutiile unui foarte mare nu-n5r de societal', fatal raponturile dintre ele vor r5mane infr'o relativ5 obscuritate. In aceast5 privin15, clasificarea sociologica va Ina' nta in cet si pro g res iv cu cunosti nt el e ebnografiei toriei comparate.

si

is-

0 alt5 dificultate de verificare a acesfui de al doilea posfulat metodologic st5 in impos'bilitatea sociologiei de a inirebuinta ca metod5 experienfa in sensul stiintelor exacte. Ea nu poate s5-si provoace dup5 voinf5, ca f'zica on chim'a de pildt, condliile necesare pentru a aplica o experimentare. Tot ce poate s5 fac5 e s5 primeasc5 datele istoriei on st-5i ver.fice materialul actual pe calea adesea arbitrar5, adesea rudimentar5, a mediei statistice. $i aceasta numai pentru prezent. Trecutul r5mane in afar si de aceast5 metod5. In consecint5 clasificarea noastr5 gnu poafe utilize pretioasa regul5 a variatiilor concomitente on pe aceea a diferentei. Cu bate acestea unele relatii au fost bine observate si co-

www.dacoromanica.ro

MIHAI RALEA

101

nexitatea lor poate fi considerai5 ca si verificat5 de regula variafiilor. De pild5, intre totemism si clanul matern, economia familiars si familia patrierhal5, ilnfre Stet si economie naflorre15, etc. Cateva din ele raman de verificat. Celelakte, ins5, bine stabilite pot forma baza, samburele in jurul cgruia celelalte raporfuri mai fluide se pot aseze deocamdat5, penriru ca sociologia sg nu fie silif5 sS-si incruciseze brafele asteptand evolufiile sale ullerioare. IV,

Tot ce am putut obfine pan5 acum a fort delimitarea a cinci serii de tipuri sociologice care prezinfe anumite coricomitenfe in patru etape succesive. Dar aceste etape, carora in lipsa allui nu-ne le-am dat numerele I, II, Ill, IV, prin ce se cameferizeaz5 ? Formeaz5 ele la randul lor tipuri unitare, in care caracterele parfiale s5 fie dominate de un caracter general? Credem c5 da. SS ne raport5m Ia tabloul de mai sus, la faza cea mai primitiv5, Ia etapa insernhaf5 cu I, $i s5 o urm5rim in ordinea ei orizonta1.5.

Toate cercet5rile de pang acum sunt unanime in a ar5ta cs ceeace doming deasupra oric5rei alte preocupgri vit.* individului din societ5file inferioare e credinfa mag:co-religioasS, credinfa care imbrac5 in ea toate feno-nenele. In primal rand economia. Salomon Reinach ne dovedeste c5 agriculture e in bun5 parte reiesTa din cultul zeilor vegetafiei1). Frazer confirma' acest lucru 2). Durkheim susfine c5 Ins nofiunea de valoare economics e o derivafie a ideei magice die maha"), Regulele juridice se confund5 cu tabu-ul" reiligiei, Fas" nu e Inc 5 desp5rfit de jus". Preotul e in acelas Limp si judecalor. Ace las lucru se poate wine i despre forma politic5, tribul, in care sefii sunt mag'oienii si preofii ca in epoca regalitSfei

1) S. Reinaieh; Claes mythes et religions, 5 volt Paris, 1900. 2) Frazer: Les origines magiques de da royaute, Paris, 1920. 3) E. Durkheim: Les formes elermentaires de la vie religieuse, p. 598.

www.dacoromanica.ro

102

INTRODUCERE IN SOCIOLOGIE

primitive Ia Roma, unde Numa de piJd5, era in acelag Limp gi ponfifex maximus" 1). Despre forma familiar5 a chanutut Inici nu mai vorbim. Ea e conditionat5 sine qua non", de totemism. Astfel, fenomenui principal, valoarea social5 neconditionat5 care le conditioneaz5 pe celelelte, le 1ngurneaz5 ca pe specii particulate in sanul ei, e religia. Tat grupul social, nu e decat o mare familie, clanul, a c5rui coeziune o formeaz5 congtiinta lunui totem comm. Economia, Dreptul, Pdlifica nu s'au desp5rtit Inc 5 de religie. 0 sangur5 valtare comun5, a-norf5 gi confuz le confne pe Coate. Aceste societal' care corespund cu etapa l-a din fablou gi c5rora in realifate le corespund friburile Australiei centrale (Aruntas, Waramunga, Kamilaroi, efc.)1), le putem numi cu un nume general societgfi domestico-refigioase, familia fiind structure societ5tii gi religia efalonul ei de valori. Din acest conglomerat confuz, in care credinta tine loc de Coate, se desptind ilnceful cu incetul sub infiluenta cregterii candif5tii, densitalii gi mobilitatii grupului valori aufonome care rivalizeaz5 ou religia si find 654 creeze instifutii adecuata Prima valoare care se desprinde din fas" e jus", regula juridic5. Aceasfa apare la inceput cu un pronuntat caracter religion sub forms de tabu". Sangurele crime care exists in aceast5 faze sunt cele contra religiei care se confund5 cu Simtul. Cn.rna de les-majestafe" e or:ma de les-ralig.e" 2). In curand Ins regula juridic Ia un aspect laic gi devine forma de ap5rare gi de sanctiune a grupullui familial. Vendetta", actiunea noxel5"; wehrgeld"; etc. sunt actiurile juridice pe care familia le infrebuinteaz5 la apSrarea sa alum' tend' ap5rarea public5 oferit5 de Stat e inc5 embrionar5. Fiecare fami1) Frazer, Les origines magiques de la royaute. Paris 1910. Dominatia superstitiei al a treligiei in sociatatile inferioare a fost relatat.4 de mull qi de Spencer, Morgan, Ty lor.

2) Spencer and Gillen, The natives tribes of central Australia; Howl& The natives tribes of S. E. Australia ii. 120. 2) Durkheirn., Deux lois de revolution penale. Armee sociologique, vol. IV, 1900-1901.

www.dacoromanica.ro

MIHA1 RALEA

103

lie I i face dreptafe singur5. Cu Coate c5 religia e inc

domi-

nants, societatea vede n5scand 1rr sanul ei o a doua valoare care se adaug5 Ia prima. NI se pare nimerirt a numi socet5.tile din aceasta a II-a etap5, sociefati juridico-religioase. Forma societ5tii e Inc 5 familia (clanul, c5ci tribul, forma politics e rudimentary), etalonul ei de valori cuprinde Ins al5turi de religie $i sanctiunea juridic5. Istoria evolutiei societ5tii evidenfiaz5

ins

din ce In

ce

mai mulf regula pe care un sociolog contimporan a numit-o diferentierea vlalorilor"1), atorirt5 acestei legi, o noun valoare social5 cu institutii adecuate apare in faza forma polit:c5. Tribul primitiv nediferentiat, format de obiceVr d'n jurtapunerea a dou5 clanuri totemice, se diferentiaz5 in dou5 sau trei °lase sociale care ocup5 diferite ranguni. Giese dorninant5 impune reguli. Re c5 e format5 din mag;cieni ;i pre* cum crede Frazer, sau din militari, cum crede Spencer 2), ea monopolizeaz5 forte public5, expropriaz5 familia primitiv5 din dreptul de a-si face dreptafe silngur5 ;i edicteaz5 legi in numele socieratii intregi. Vendetta" sau ,;abandonul noxall" sunt desfi'nfarte. Staful formeaz5 asffel incet, incet prin monopoIzarea puterii publice. El se alc5tueste pe cadavrul religiei qi at famille'. Regulele juriece sunt subordonate -nonarhiei si afiectafe Ia sactionarea privilegiilor anumirfor olase. Religia e expulzat5 si ea din rolul de atotputernic5, monarhul trece inain1ea preo-

fului. E epoca luptelor de olas5 pentru drep)urf si putere politic5, a formatiei nobletelor s; plebelor, a feudaliratii si a servajului. Pu1em numi societ5tile din aceast5 faze, societafi polilice. Forma societal.i e Statul, etalorrul de valori e lupta pentru drepturi politice. In fine, pe m5sur5 ce religia nu mai are prestigiul politic, acesta inceleaz5 de a mai fi de drept divin". Puterea Incepe a se selects dup5 affe reguli. Clasele se deosebesc mai ales

2) C. Bougie, Legoris de sociologie sur l'evolution des valeurs Paris, 1922.

2) Aceias opinie ca a lui Spencer in Gurruplowicz sti Oppenheimer, ,,Der Staat" (col. Gesellschaft).

www.dacoromanica.ro

104

INTRODUCERE IN SOCIOLOGIE

d) pa bog5tie. Complexitatea vesnic crescand5 a factorilor sociali, cresterea enorm5 a populatiei, dificult5tile ivite cln aceasf5 cauz5, intens:Italea traficului comercial, progresul fahnic datorit invdalii cr, foate acesta cauze aduc ca preocupare primordial5 in viata sociat5tilor, prosperitatea economics. Se pare ca factorul economic a preocupart omen'rea, inc 5 din faza ei primitiv5, ca in acele timpuri el se confund5 cu lupta pen_ tru existent5. Nimic mai exagerat ca aceasta opinie. Omul primitiv e preocupat de viata viitoare, de superstitiile rel;g'oase, de datini si prejudec5ti magice. Mai tarz1J ambitia puterii, prestigiul auforifatii apar ca mobitul dominant. Numai atunci and economia nalural5 nu mai ajunge, and solul e s5c5tuit, v'egetafia epuizat5, cand populafia dens nu mai poate tr5i comod intriun spatiu dat, numai atunci factorul economic deWne o valoare socialg, care-si creiez5 organe si instittutii adecvate. Altfel nevoia vietii materiale exists doar ca trebuint5 fiziologic5, {51-5 s5 constitue o valoare social5. Aparifia acestela e relativ recent5. Intensiitatea violent5 a luptelor econonice care se desf5soar5 Bn timpul si sub ochii nosfri ne face sa credem in vechimea acesfora. Materialismul isforic nu e decal. interpretarea foarte modern5 a unor fapte vechi de alt5 natura. Oda

cu desvoltarea economics apare capita':smul. El ru'neaza complect economia urban si cu atat mai mutt pe cea familiar5. Familia devine conjuga15, compus5 din .,of §i sofie. Familia patnarhal5 nu mai are rafiune de a fi. Capiliarsmul international acifice cu el si o fransforrnare a codurilor. Drepful comercial apare si odat5 cu el si dreptul international. Libera concurent5, liberul schimb, consolideaz5 economia nationa15. E faza de desvoltare a Europei de eafeva sute de ani incoace cu drept ouvant pufem numi socifatile moderne soc:efati

economice. Si acum suntem lIn situatia de a putea prezinta o olasificatie

sociologic5 ceva mai cornplec45, disting5nd patru febuni de sociefati: a) domestico-refigioase, b) jurithco-retigioase, c) d) econonn ce.

www.dacoromanica.ro

MIHAI RALEA Ele

ofen:te

105

din analiza faptelor, din imbinarea dafelor de slti'mtele sociale partibulare, chin concomaenta

reies

fipurilor soCologiilor parliiculare. Fiecare din aloe confine In stare latent5 caractereie prin care se poaie defini. In plus fiecare din aceste societ5ti se poate aseza precis, undeva, Intr'un cadru istoric. $i acum iat5 un alt tablou care rezum5 caracterele partiale ale fiec5reia din ere : I.

e) econamie familiarg

Societ5ti domesticonal ig 'oase

a) b)

III. Societ5ti polifice

Tolemism

clan nedifereliat

$i

ferentiat c) (tip juridic Idu baz5

clan diferentiaf

si

di-

a) zei nationali b) familie patriarhal5

de

c) tip juridic national

ne-

d) Stat nnunicipii

dirferentiat

d) triibui e) economie qomunifier5 a clanului

rrlperMi

e) economie farnilier5 decadent5)

juriclicoreligioase

$i

(in

urbane'

II. Socitati

IV, Sociefati ebonomice

a) cults.;! str5mosilor

a) religii universalisfe b) familie conjugally

b) terrific patern5 s'

c) tip juridic national

triarhal5

si

in-

ternational

c) tip juridic tribal d) tribul diferentat

d) nafiune (clase,

caste)

e) ecckvomie

natiotnala

si

ineemationatla

0 obiectie care s'ar pufea educe acesfei

clasific5ni

ar fi

aceea de a ar5ta c5 idealul social economic, exists chiar in -faza societ5tilor politice. Ele sunf fie in stare nudimentara, incepatoare, fie in stare de decactent5. Am nurnif fiecare etap5 clup5 valoarea inedif5, or'ginal5, care, dutp5 legea diferentierii valorilor, alunci se despr'nsese pentru prima oar din congiorneratul confuz anterior.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL II. SOCIOLOGIA CLASELOR

Transform5rile polifice subite pe care b5tranul nosfru contr.nent le realizeaz5 dela un cap5t Ia cel5lalt, aduc iar5si in disartiune, pretutindeni, problema luptei de clas5. Pr5laus!ri violente ale unor prinnilegii seculare, perindgri de o clips la scaunul puterii ale unor lase proaspefe, clizolv5n si organiz5ri injghebate in grebe unui moment, dau problemei o importanI5 si o solicitudine imperioask Pan5 la Marx problema s'a agitat putiin 1). Ideia luplei de class, intrez5efa de Auguste Comte, a starrit intai surasul scepticilor, ca apoi sa adernemeasc5 gustul amatorillor de erudifie detailat5, in felul lui Herbert Spencer. Miscarea socialist5, inc 5 dela Proudhon, i-a m5rit popularitatea. Critics adus de socialists organiz5rii sociale, polemicile isvorate cu aceast5 ocaziune au atlas atentia asupra problemei. Si i-au adus si cateve contributiuni. Urmasilor lui K. Marx le revine menitul de a fif adus, al5turi de solutii prea absfracte, colnstat5ni de fapt utile si adev5rate. Toti stiau indnte c5 in sanul societ5tei exists inegalitSti si topte, nimeni nu stia

pan5 la Marx cum se organizeaz5 SI cum se sustine lupta de class.

Sociologia moderns a reusit s5 aduc

paste vederile so-

1) Se pot totus city ca precumoric Marva, Saint-Simon, Aug. Thierry (Essai SLIT l'histbire de la formation et des prog'r& du Tiers-Et-t Paris 1853); Of. H. Cunow: Die Marxsche Geschielte, Gesellschafts and Staatsheorie t. II p. 50 si urm.

www.dacoromanica.ro

MIHAI RALEA

107

ciali§fillor mijloace mai variate de investigallie, dernonNtratii mai riguroase. Tot4, problema r5mane aproape intacra pan5 in prezeini. Bougie, Sighele ne-au dat studii inferesante asupra castelor sau sectelor, formatiuni socialie foarfie inrudite cu clasele; asupra acestor din urm5 ins5, chestiunea n'a fost a-

miniit5 decat in tangent5, on NegIlijort5 cu des5varsire. Asffel incercarea noastr5 e plin5 de dificulfati: aduniarea materialului asa de disparat prin nafura lui, critica acesfuia si, pe cat permite metodo:bgia sociologic& incerc5rile de sintez5 gerreral5 ce se pot face. Fars a considera clasa social5 ca un organism, ass cum, cu

toate criticile aduse, unele metode sociologice continua a o face, am imp5rfit studiul nostru iln cercetarea a trei etape dies/finale din viata oric5rei sociefati: origina grupului, conserverea lui §i transformarea sau moarfea acestuia. F5r5 a utiliza vireo analogi'e biologic& imp5rfirea aceasta ni s'a ,p5rut mai comod5 in ce prive0e claritatea expunerii ca i in intelegere deplin5 a legilor ce conduc o clas5 socia15.

www.dacoromanica.ro

ORIGINA CLASELOR Toate stuctii:le care studiaz5

origilne

unui fencynen intro-

nest un inconvenient oomun: ()richt s'ar indica o origin, e greu de afirmat ca aceea e cea mai indep5rtat5 in -limp si cg nu se g5sesc altele anterior, m5car sub forma embrionar5. Din prudent5, cercet5torii au impins ilnMestigatiile lor pang la faze

primifiv5 a societ5tei, acolo uncle hotarele dintre sociologie si antropologie nu sunt inc 5 delimitate. Solutiunea pe care o d5 Gumplovicz 1) formatiunei olaselor e din rale mai prudente in aceast5 privint5. Cercet5rile sale lunec5 adesea on domeniul antropologiei. Rinctul s5u initial de plecare, care ii permife inductiile posterioare e pothulatul eterogeniei raselor: nu exists nic5ieri rasa pur5, amestecurile si connbirratiile diferite, consecinte ale migratiunii hordelor 1a c5utarea a:iment5rei facile, sunt singurele realifgti etnologice. Preistoria m5tilturiseste pretufindeni,

c5 la o enumIt5 epoc5, obic'eiul migratiunilor era condifie esen_

tiaI5 a alimenfatiei naturale. Atunci and o regiune era consunnat5, grupul social plena mai departe, in caitarea until alt mediu alimerutar. Al5turi de preistorie, antropologie comparat5 ne araf5 peste of amestecuri de insusiri anatomice si fiziologice suprapuse, care nu pot ar5ta alfceva decal. eterogeni-thatea raselor primitive. In t5utarea hranei, hordele se intal1) Gumploviez

Grundiss der Soziologie, 1899

www.dacoromanica.ro

1VIIHAI RALEA

neau. 0 Iupt5 pe viaj5

si

109

pe moarte se incingea, iar de re-

zultatul ei dep'ndea isuprematia locului. Hoarda Inv ng5toare dornina: aceasta insemnia c5 hoarda invins5 in loc s5 f e crstrus5 era intrebuintart5 in sclavie Ia diferite round. I nivi ngalor:', care consditu'au clasa aristocrats, fr5iau din munca frwinailar clasa de jos. Statul, care const5 in dominatia unei clase asupra alteia, IV are originea tocmai in aceast5 suprapunere de invingalori paste invingi. S tuatia ar fi fost ori'oum precar5, daca s'ar fi rezumat nun-rai la aceast5 stare de Iucruri. Alti {whorl au lir-45-

rit-o. Clasa ar'sfocraI5, care avea tot interest,' ca aceast5 situatie favoralo115 ei sa d5inuiasc5, a alergat Ia ajutorul dogmelor religioase mai intai, Ia acela al dogmelor juridice nai pe urm5, eterniz5nd raporturile dela splay la st5pan in legi scrise 'sou in obice'dmi, pe care forta tradit ei be -a sancjionat. Acolo uncle forta real5 nu era suficient5, clasa invilnig5toare $i -a atras de partea ei elemenhi psihollogic al auton:15tei sau

simbolizat in dogma religioase sau cutume juridice. A trebuit pe urn cia acesfe consacr5ri relgioase sa dispar5 sub influenta unui factor oarecare, ca diviziunea in clase. In India propaga ea religi:lor noun, a Bud'srnufui ai Islam'smului, au dizolvaf regimul castelor, in civil zata greco-romans, barierele cFrifre patrideni si plebe' au d sp5rut abia cu crsoluja disfncf unii infra 'ngenui si liberti. Astfel deli continufe ih5untrul aceluiasii grup social, dlasele sunt de neiarnur' deosebite, difen:fe ca rasa una de Alta, ca'cl Ia orgina lor st5 contopirea de grupuri straThe. In Gallia, Celtii au format mult5 vreme o aristocrat e, iar Ligurii clasa de jos; in Anglia nobi_ limea (nobility) ar descinde din Norrnanzii cuceritori, iar populajia de jos (gentry) din Saxoni si Bretoni; in Rusia in fine Varegii scandinavi ar fi fost p5tura dominants, i)ar Slam:i p5tura supus5. In felul acesta luipta de clas5 n'ar fi decat continuarea Iuptei de rasa. In faja teoriei lui Gumplovicz, se ridic5 o alf5 leorie susji-

www.dacoromanica.ro

INTRODUGERE IN SOCIOLOGXE

110

nuts de Durkheim §1 care pleac5 tocmai dela principiul contrar

luptei, dela principiul solidarirrafei sociale1). Departe de a fi straine oa ream, clasele sociale isvor5sc din sanul aceluias grup, prin diferenfiere, pe baza principiului diviziunei mundi. De unde mai inainte munca sociaI5 se f5cea de calre acelasi organ, cu limpid fiecare si-a luat partea sa de travalu. Comunismul primitiv al sasciefa'fblor interioare, telatat de etnograf, explic5 perfect acelaist5 stare rudimentar5 a grupuiui social nediterenfiat. Civilizafia a adus cu dansa sr

nevoia diferenfierei, o class a acaparat o specie de ocupafiuni, alt5 clas5 alta si din aceast5 speciializare a rtravaliului social, vedem desinandu-se in cadrul viefei sociale formarea claselor. Cu cat ins5 specializarea creste, qs atat dependenfa unui organ de altul se m5reste si ea. Ca'ci cinema fiiiind ingr5cht sa efectueze numai un fel de 'nuns, implicit va avea nevoe in

fiecare moment de tovar5sul s5u, care, singur, prin specia. tatea sa, poate s5-i satistac5 trebuinfele. Astfel diferenfierea a in acelasi limp si ariginea claselor si prin aceasta $i isvorul so-. lidarirtsfei sociale.

Acestea sunt cele dou5 explic5ri ce stau iln tap la I5murirea formafiunei al originei claselor. Sa vede'n intru cat sunt iustirticate ;I una si cealatt5. In ce priveste teoria lui Durkheim, 'nil se pare c5 ea sufere de o eroare esenfia15: incicarea diviziunii munch; care e urn fenomen tarziu, posterior aparifunei claselor, ca factor determinant al aparifiei acestora. E asa de adev5rat c5 divlziunea travaliului social n'are flies o leg5tur5 cu cliMitUnea in clase, incat abia tarziu o clas5 inseamrs5 si un fel de a munch special, pe and se g5sesc clase car; on nu sunt speciatizate, f5cAnd

mai multe feluri de travaliu deodart5, on n'au nici un fel de ocupafiune, tr5ind din munca depus5 de alte clase.

In B:ologe, luncfa creaz5 organul

sti

deci nu exists organ

1) E. Durkheim: La division. du travail social. Alcan. Paris, la acelas punct de vedere trebue amintit: Schmoller: Grundriss der alagemeinen Volkswirtschattslehre val. I, p. 428 si urm.

www.dacoromanica.ro

1V4IHAI RALEA

11

f5r5 functiune special5 $i adequat5; in sociologie ins5, instifufiunea poate sa existe f5r5 o functie, sau chiar sa o precedeze:

crearea unei case de credit f5r5 clienti, imult5 vreme dup5 infiintare, fundarea unei biserici care n'are credinciosi decat dup5 un interval de la crearei). Prejudecafa biologic5 nu tre_ bue s5 forbore judecata sociologic5. Asa a trebuit s5 fie si cu clasele sociale, create printr'o suprapunere antropologic5, abia cu timpul si-au insusit ocupatiuni deosebite, fiecare dup5 situatia economics si nevoia de a-si castiga existenfa. Diviziunea munch' n'a creel clasele sociale, ci le .a g5sitt create si s'a adaptat dup5 situatia materialg a acestora. Deatffel m5rturiile istorice surd. Is; ele contra lui Durkheim. La multe popoare in faze primitiv5, o clas5 qui reprezint5 un singur fel de munc5, din contra fiecare class avea mai multe ocupatii in acelasi timp. Aproape Soli eroii lui Homer erau universaki in ocupatide lor si cu toate acestea nu f5ceau parte decal dintr'o singur5 clas5: cea aristocrats. Gandeasc5-se oricine la Ulisse, care juca in acelasi limp rolul de sfetnic, diriguitor intelectual, arcas caracteristice a claselor inalfe, dar si mesfesugar !manual, caracterisiic5 a claselor de jos. Asa si Hector si Achille 1).

Acelasi lucru se poate observe si in Egiptul antic, unde nobilii se confundau cu clasa sacerdotal5 si clam mandarinafului intelectual. Al5turi de treburile conducerii, efii grupurilor sociale primitive f5ceau i munca rezervat5 clasei de jos. Abia civilizatia greco-roman5 a adus o specializare mai pronuniet5 a ocupatiunkr. Dar nu numai acest fenomen, anume acela c5 o singur5 clas5

avea mai multe ocupatiuni e in contra teoniei lu; Durkheirn; ci faptul a exists tipuni sociale unde clasa dominant5 n'are tabsolut nisi o ocupate, nlai o funcfie socials, se poate inscrie deasemenea in fats contra aceleiasi teorii. 1) Vezi in sens cono-rar: G. de Greet. Precis de Soaiologie. Bruxelles 1899.

1) M. Bread.. Pour anieux connaitre Homere, passim.

www.dacoromanica.ro

112

INTRODUCERE IN SOCIOLOGIE

La unele triburi australiene clase dominant5 tr5este intr'un

fel de dolce-farnientism" molatec, iar clasele supuse o intrefin pe baza unui privilegiu mitologic, dup5 cum la curtea until Ludavic XIV sau Ia curtea cutairui Sultan, no1:4'mea rvu

indeplineo nici o functie social5, ci tr5ia dim munoa celor-

laite clase.

Explicarea lui Durkheim e insuficientg mai ales in sensut cä nu poate explica lupta de clas5 si inegalitatea acestora, C5zi dac5 admitem c5 clasele is; au originea in diviziunea trava biului social, asifel ca solidenitatea totului s5 se merging, fiecare completand prin specialitatea sa viafa integraia, aim se poate explica ,inegalitatea intre clese si lupta Ior secular5? Diviziunea munch' bazat5 pe solidaritate poate da nastere le dezbingri? Este in lupta de clas5 nrimai fenomenut diviziuni, greu de travaliului societ care formeaz5 obiectut discordiei? r5spuns Ia aceste inireb5ri adoptand solutia lui Durkheim. Cheia problemei originei claselor nu ne-o poate da principliul d viziunei rnunciii care explic5 tocmai unirea, solidaritatea intre clase, nil discordia sau lupta crntre ele. E de remarcat char c5 confopirile si retatiile de la cles5 Ia clas5 nu apar dec5t inclulcite prin diviziunea ocupatiilor. Incitucisarea claselor de jos cu nobilimea nu are loc dec.& atunci cand elemente plebeiene viguroase se ridic5 pang Ia clasa de sus, in baza meritelor cap5tate pe urma munch' sociale.

In acest sens s'a putut spune c5 istorie nobletei s' a raporturilor sale cu clasele inferioare ne arat5 c5 ierarhia social5 nu numai cs nu e formar5 de diviziunea tnevaliuP social, dar e invibs5 si eliminat5 de acesta"1). Vitiul fundamental al teoniei lui Durkheim st5 deci in igno_ rarea elementului caracteristic oare defineste o clas5. Se caut5

a se avea in vedere instrumentele secundare, felul de ocupatiune al unei clase, in loc s5 se considere tr5s5tura fundannental5 a acestei formatiuni sociale, 0 clasp are caracterist c

1) G. Richard: La sociologie generale et les lois soeiologiques, paging 329.

www.dacoromanica.ro

MIHAI RALEA

113

fi/ndc5 nu faptul c5 reprezinlia tin fel special de munc5 atunci s'ar conrfunda cu o breas15, care nu e Inca o clas5, sau cu ci situarfia ei econoo casts care e mai malt dear o clas5

mics, gradul de putere politics ce-It define in stat si mai a'es un inceput de organizare in vederea luptei pentru putere si care presupUne numai deaf o constnnfa de clasg. Cele lake definifiuni, care vor neglija acest punct de vedere, nu vor putea fi decal, oni prea strimte, on Area largi. In sociologia contemporang principiul dela care pleac5 Durkhaim nu e izolaf. G. Richard') ine d5 0 el o defn tiune tot asa de ingust5. Dup5 el o clas5 are caracteristic: a) o grupare profesional5; b) ereclitatea; c) localizarea funcliunei; Ins aproape nici unul din aceste caracteristice nu formeaza apanajul exclutiv al claselor moderne. Nu toti minerii moderni vor (urma prin erediflate meseria tat5lui lor, dup5 cum nu pufini sunt acei care au mai multe profesiuni, sau care le schimba de mai multe on de-a-lungul unei viefi, ier in ce priveste localizarea functiunei se pare c5 aceasta e mai mutt decal platonic5, intrucall exodul de Ia oral

sat sal) mobilifatea poporafiei in statele moderne, favorzat5 de rapiditatea tailor de comunicafie, o Inii5tura" cu de-. s5varlire. De aci Richard trage concluzia c5 dasele sociale sunt menite s5 dispark \tom vedea mai departs intrucai aceasta. afirmare e justificat5. In orice caz definifiunile care n'au in vedere decal. natura ocupatiei sociale a unei case nu pot explica inegalit5file inerente diviziunei in chase li lupta inferminabil5 dintre ele. In ce priveste ins solufia Iui Gumplovicz ea se poate concilia mutt mai bine cu criteritui pa care I-am ales not in definifia unei clase. Ea reuseste s5 explice originea acesiora, 'nee* o explic5 numai partial. Acesta e singurul sau inconvenient. Nu se poate susfne c5 in toate sociefafile ornenesti claIa

2) Richart, op.. cit. pag. 33(1 8

www.dacoromanica.ro

114

INTRODUCERE IN SOCIOLOGIE

sele s'au n5scut numai in urma luptelor intre grupuri sociale eferogene. Au fast desigur societali, care prin situatia dor geografic5 sau prin lipsa veoin5t5tei unui alt grup mai apropiat n'au fost expuse la lupte confbui, Acolo cel puf in, geneza claselor nu se poate explica prin cooerirea unui grup de c5tre altul; in asemenea cazuri solutia lui Gumplovicz ne apare exclusivist5 g; unilateral%

Mai mult: ea nu poate explica nici formatiunile tarzii de clase posterioare, formatiunile de clase nou5 in salui unei societati unde existau mai de mutt clase mai vechi. Cum s'ar putea 15muri, adopfand criteriul lui Gumplovicz, geneza burgheziei in sanul societ5tei feudale, sau puterea tot mai crescand5 a celei dintai in sanul \Line; societ5ti formate? Incontestabil c5 leoria lui Gumplovicz trebue trithregit5. 0 migcare de lupt5, asem5n5toare apelei exterioare tribului,

a trebuit s5 aib5 loc gi inSuntrul lui, chiar intre indivizii inruditi. Lupta pendru viart5 i'a desf5surat gi in sanul grupului, ca in afar& infra triburi diagmane. P5manturile mai fertile, inistrumentele de munc5 mai perfecfionate au c5zut in mania celor mai bine inzestrafi, Inmultirea si

poporatiei a dat o valoare ritot mai ridicat5 unor bunuri, in comparatie cu allele. Numai prin trecerea timpului, o clas5 de oameni s'au g5sirt imbog5tifi, prin darul acela fatal pe care-I are capilialul de a se multiplica de la sine : inceful cu incelul productia frebue s5 devie mai aoliiv5, poporatia orescend cererile devin mai imperioas-e; penfru a o spori, cormn'smul pafriarhal on sclavajul sunt insuficiente, aga c5 epoca salariafului incepe. Pentru ca armata muncitorilor s5 creasc5, aceea a proprietarilor mici irebue s5 descreasc5. Atunci ei sunt expropriati prin diferife mijloace. Asifel avem fat5 in fats dou5 olase in lupfa c5rora va ?twinge aceea care va gti, s5 se organizere. Explicafia aceasla pe care o ofer5 unii din socialigtii contimporani 1 se poate concilia foarte bine cu solutia

1) La punctul de vedere care consta in a considera elasa o ehferenta de avere se raliaza si K. Bucher: Entstehung der VolItswirtsehaft. t. I. p. 335 i urm.

www.dacoromanica.ro

MIIHAI RALEA

115

tuna servind de corecfiv celeilalfe c5ci lui Gumplovicz teoria sociologului austriac cat si critka socialistilor sunt fiecare necornplete in parte, nu-si pot servi decat ca pendant" una alteia: numai sinteza lor e acceptabil5.

Formate fie prin cucerirea unui grup de c5tre altul,. cum area Gumplovicz, fie prin acapararea vialorilor economise celor mai bune, cum susfin sociarstii, clasele sociale nu s'au putut naste decat prin consecrarea unei inegalitgti. Dec5 n'ar

fi fost aceasl5 inegalitate care s5 le disting5 unele de allele, am fi revenif Ia cornunismul primitiv; data War fi fast aceasta inegalitate care s5 erunce sa'manta luptei, comunismul primifiv, cu foate neajunsurile !ui, ar fi duraf pang asraizi. Aceast5 inegaHate a stabilit granite amok> uncle nu erau, a stabilit diferente si niveluri si prfn ele o activitate in5unrtrul grupului care fi-a dat

toata forte lui de organizare. Astfel s'a crag balanfa sociaI5, pe a c5rei platform5 apar Si dispar clasele, asffel s'a treat acea miscare de rotatie prix care Coate clasele trec la conducerea grupului si apoi, obosife se regenereez5 cu elemenfe din clasele inferioare. Orice incercare de a area originea claselor, care va ignore aceast5 consacrare de inegalit5ti, nu va pufea explica nimic. Viafa claselor se aseam5n5 in eceasti5 privint5 cu teorie energetic5; energ"le nu-si pot exercita imfluenta uneleiasupra celorlalte f5r5 o deosebire de potential; clasele so-

dale nu pot exista f5r5 o inegalitate in puterea ce detin 1). Orice stare de neutralizare, de echilibru stabil, Linde c5tre comunis-nul primitiv nediferentiet c5tre repausul universal din energetic5 gi prin aceasta la osificarea si moartea infegral5 a "...sus; totului social. C5 asifel cu f:mpul fiecare clas5 si-a ales un mod de 00.113,0e

special, conform cu si iJaria sa economic5, asa ca diviziunea muncii s5 se confunde cu diviziunea in clase, nu e imposib 1.

1) Cu toata importanla ce dam aici cflaselor sociale im grupul social, nu putem sa ne aliem la parerea lui A. Bauer: ,,Les classes sociales", in care diviziunea fa clase e indioata ca metoda general sociblogica, aplicabilg le once grup social.

www.dacoromanica.ro

I16

INTRODUCERE IN SOCIOLOGIE

Cava rsarnane Ins sigur; diviziunea travaliului social §i diviz:unea munch; nu sunt unul i acela§i fenomen; ele s'au intalnit mai tarziu.

Cu aceasfa, legenda sociologicS care sustine a fiecare class reprezintS lun organ cu o functie deosebit5 4i va fi trait traiul, ca i teoria societralei-organism" de care a Post inspirat5.

www.dacoromanica.ro

CONSERVAREA CLASELOR

Ca once forme de viat5, °regale arat5 o tenclint5 spre con-. servare. Opera timpului e neutralizat5, fornele vechi cap51.5 o rigiditate care singur5 le d5 forte de a rezista. Morale claselor sociale e aceeasi oa s; a tufuror societ5tilor: noutatea e un pericol, un hazard care tontine prea mutt risc, ca s5 fie folositor; novatorii sun*, implicit, dusmanii cei mai periculosi ai societ5tii. Forte le perturbaloare, isvoarele de schimbare nu lipsesc claselor, cum nu lipsesc nisi unei forme de societafe. Puterea ei conservatoare ins st5 In faptui de a le Infrunta printr'un mecanism eficace. Schimbarea e totdeauna o loterie; repaosul asigur5 cel putin starea actual5 $i deci comodifafea. Ea Intrebuiinteaz5 pentru aceste procedee asa de dlerite, in cafl o schimbare spre o stare mai favorabil5, cu multi sorti de izband5, dar f5cui5 cu mult5 sfortare, si o dare mediocr5 de repaos, dar sigur5 $i comod5, societ5tile omenesti au ales in totdeauna pe cea din urn5. In fiecare societate, scnie Slim:men; se produce un fenomen care caracterizeaz5 de altfel si viafa individual5: in fiecare moment, forte perturbatoare, externe sau nu, se agat5 de grupul social pi, dac5 ar fi supus la aceasi5 singur5 influent5, viata totului ar fi disolvat5. Dar acestor cauze de destructiune li se opun forte conservailoare care menfin viafa totului, asigur5 coeziunea lui si garanteaz5 unifatea sa, p5n5

1) G. Simnel, Comment les formes sociale_s se maintiennent", in Annee sociologique ". t. I.

www.dacoromanica.ro

118

INTRODUCERE IN SOCIOLOGIE

in momentul in care, ca in Coate lucrurile p5mantesti, forfele disolvanle ?riving §i cuceresc viata intregului. Cu aceasta ocazie se poate vedea cat e de drept de a opune societatea ea unitate sui generis", dstiniet5 de elernenfele sale individuale, c5c; energiile pe care le pune ea in joc ca sa se conserve n'au nimic comun cu inst'nclul de conservare al indivizilor. Ea intrebuinteaz5 penfru aceasta procedee asa de diferite, in cat adeseori Vela indivizilor r5mane intact si prosper5, in Limp ce viafa grupului se sl5beste". Mecanismul pe care-1 intrebuinfeaz5 dasee sociale la conservarea lor e comphicat $i niu se poate reduce la o lege units $i genera15. Adi sub formo prejudec5t lor de clase, ac' sub forme de obiceiuri, de legislafie scris5, de precepte morale, el se revars5 in nenumarate fpare. 0 fizionomie comun se poate totusi desprinde d'n variatele manifest5ri de conservare socia15: prima grij5 vesnie treaz5 in rnentaliitatea unet clase sociale e nievoia .de continuitate. Clasele au $i ele de intretinut un foc sacru; orfce stingere de o clip5 inseamna moartea clasei. Toate oseirarle care se intalnesc in viafa lor sbuciumat5 sunt grade in care aceasta continuitate e mai muff on net pufin sdruncilat5. Sunt nnomente critice, cum remarc5 S"mrnel, in care toara continuitatea sochal5 se redline de 'a contirmitatea psihoilog'c5 a connunit5fi de aspiratii la comunitatea fziologic5 a rudeniei si atunci avem faimosul fenomen de nepofsm", asa de frequent in unele clase". Nepotismui e, totdeauna, semnul sl5birel unei clase. El constilue ultimul raport de leg5tur5 intre membrl, ultima leg5tur5 care nu se poate rupe asa de usor si care e ma' mutt suportat5 de cat "ntretinut5. De aceea acest fenomen se intalneste in istoria claselor al5lurat au o nniare criz5 in V'eta lor. Din corrhr5: t5r'a

si complexitatea leg5turilor psihologice e un semn de matur'fate si de fort5. Atunci sand inaintea unei rude se prefer5 un strain ins un str5'n fidel asp'retlilor duel, forfa ei de rez.,stent5 este inc 5 vie.

Revolutia francez5 e bogat5 tr, asffel de exemple. Sentimentul care desp5rjea pe burghezi de nobili era asa de pu-

www.dacoromanica.ro

IVIIHAI R1 LEA

119

iernic incat niciodat5 nu star fi putut prefera de c5fre un burghez o rud5 nobil5, inaintea unui partizan credinaos. Totus' fenomenul contrar se putea intAmpla: o ruda era frim's5 !a esafod pentru cauza clasei, pentru ap5rarea unui partizan credincios. In epoca aceea de exaltare mistic5, cand pretentiile ratiunei abstracte g5seau pretutinden; aprobare, cand se trirnefeau Ia esafod frat.i intre ei si parintii cu copiii, coinistiinta de olas5 si de conrtinuirtatea ai erau mai pnesus de once. Gu astfel de sacrificii, burghezia francrez5 a dominat tot secolul XIX. In risipa care a f5cut-o q.0 cele ma' elemenfare senti-nente ornenesti, burghezia si-a asigurat viata si succesul. Tot pentru rnentinerea continuiratii, clasele sociale alearg5 si la un alt mijloc: mentin tofdeauna un grup de membri mai b5trani care s5 transmit-5 celor filen menfalitatea generatiilor disp5ruie,

care s5 fac5 leg5iura de unire intre membrii raposati si cei actuali. Alffel evolutio claselor ar prezenta goluni in drumul ei, istoria lor ar f' pres5rat5 cu lacune. Partidele politice, care adeseon sunt reflexul unei clase prezinta acest feinomen in abundent5. Oricand §i in once part'd politic vor fi dou5 curente opuse: unul progresist, al finerilor, altul mai retrograd, al b5trargibr. Istoria lupfelor Wifice si constiutionale de prelufindeni e eloquent-5 in aceasta privint5. Gu toate protester le ce se aduc in contra elemenfelor din sanul lor, nici odaI5 partidele polifice nu si-au eliminat b5franii lor decat atunci cand au trebuit s5 se segmenfeze definifiv in dou5 partide marl. Sunt chiar momenta cand viata claselor e amenintat5 f5r5 intervenitia elementului vechiu care educe cu el forta fraditiei, si atunci consideratia b5franilor creste in sanul clasei. E caracterislic faptul c5 in crizele de disolvare ale unei clase, cand ins5si natiunea intreag5 e amenintart5, guverneaz5 b5.rani. La 1789 roialismul amenintart a apelat la Necker, Ia 1870 burghezia amenintat5 de proletar'at si-a pus increderea in octogenarul Th:ers, tar in 1917 Amu) efont al Frante' a fast crisfalizaf ii persoana b5franuitli Clemenceau. Aceste dou5 fenomene: of indepgrtarii nepotismului si al menfinerti elementelor vechi, dup5 cercelArile f5cute de-a-lungul istoriei chase-

www.dacoromanica.ro

120

INTRODUCERE IN SOCIOLOGIE

for, ni se par cafe mai eficace mijloace, care mentin continuitatea lor. Far5 infrefnerea acestoria, sou cu o condluit5 15s5toare, clasele se fransform5, isi (Perd firul conduc5for. La acestea puiem ad5oga ins si on al treilea mijloc prin care clasele isi asigur5 viata: presfigiul conformismului. 0 clas5 nu poate tr5i f5r5 o uniformitate care s5-1 mentie unifaffea in interior. Aceast5 unitate nu se poate sustine decat pe o armonie perfect5 a indivizilor componenti, care frebue s5 sirnf5 si s5 Ondeasc5 la unison. Alaturi de mi'nefismul biologic, exists de.. sigur si un mimetism sociologic. TO membrii frebue s5 capete culoarea morals a mediului. Originea persecutiilor de class aici isi are obarsia. Toltranta fat5 de atitudinilp independente nu exists in clasele pulernice. Pretutinderti, in Coate clasele sociale, individualitare care au avut ceva prey nou de spus au fost indep5rfate. Un Robespierre, un Danton, numai fiindc5 amenintau cu o mica d'vergent5 unitatea clasei for, au fast sacrificati. In Iluptele

polifice ale Angliei modern, s'au putut vedea multiple cazuri card un sef de partid a fast iraturat, fiindc5 cocheta" cu sefii celorlalte particle 1).

Vata de foa'e zlele ne aduce multiple pilde de acelasi fel; cat de ignorat si evitaf e membrul unei clase care comite o mezal;ant5"1 Nic5eri ins nut se poate constata mai loMe aceast5 nevoe de conformism i de eliminare a non-conformistilor ca in li!eraiur5. Un, Rizescu cl:n In lumea drepfatii" nu putea fi pl5cut clasei burgheze a unui or5sel de provincie, fiindc5 isi manifesto o individualitafe aparte, nu se putea ml5dia !a toate compromisuriie lor morale, fiindc5 citiea... pe Nietzsche si canta Beethoven. Ibsen, care a excelat sii ei in picture invins4ilor soceli, a infrupat in figura d-rului Stockman, simbolul aceluiasi feno-nen.

Insusi actul credinfei la indivizi e transform* si adapt* la 1) T8nnies: Die Entwicklung der sozhalen Frage, Leipzig, pig. 43 s. u.

www.dacoromanica.ro

MIHAI RALEA

121

cerintele de conservare intriun moment dat. Experienta si ra-

tionamentul logic sunt trecute pe planul al doilea. and nu In schimb, se recosunt declarate deadreptul periCuloase. manda mutt cred'nfa de autoritate", prestigiul succesului consacrat, iar prestigiul

autorifatilor recunoscute is proporf ii

de fetise. Se citeaz5 datini sau auvinte din batrani, se invitg la convingerea apriorica prin cele ce-a afirmat cutare sau cutare, credir4a nu se mai formeaz5 prin controlul personal, nu mai are elasticitatea de a se in4doi de sine sat; de altii, rAci sugestia

autorifatilor

ofera de-a-gata

o

mentalitate.

Cre-

clinta de autoritate e prin ea ins5siii formats si incheia15, ea nu pure semne de intrebare, ego' nu admite lang5 &Ansa ventficarea prin experienta on !Niro rafonarnent. Forma vie in care se manifest5 acest conformism, se poate

vedea destul de bine si in formalismul cu care iii imbrac5 clasele once nnasura de ordine sau represiune. Formalismul e iinstrumerytul cel mai rigid pr'n care se poate opri once intrare si once emigratie din sanul unei clase. Forma a fast totdeauna ma conservaloare decal- fondul, cad bazafa pe obicinuinfa, care e un fenomen ps'hologic, pe cat de puternic, pe atat de tenace, a rezistat totdeauna mai mug operei timpului deeet fondul, care, intemeiat pe jocurile ratiunei, a constituif obiectril tuturor ulopiiltor in Coate momentele istoriei. 0 multime de superstitii populare pe care se bazeaza rtuatul anumitor sarbatorti, ca de pilda Irozii de Cradun, ouale rosii de Paste, etc., el al incetat ca supenstifi, si se mai intreburinteaz5 Inca numai oa forms. Pufni din cei ce petrec s'arbatorile, cunosc semnificatia maologica a acestora sau moifivul pentru care

pefirec.. Dreptul antic al tu'uror popoarelor oglindeste si mai bine cat pret au pus clasele dorninante pe utilitatea formalisAproape nu exists dyer:A primictiv f5ra forme trtg.de1). Dreptul roman care ne e bine ounoscut, desi aparut in rrfjlocul unei oirvilizatii mai evoluata Intr'o epoca mai inaintat5,

1) H. Summer Maine: Etudes sur Vanden droit aantrar G4 Tarde: Les trarusforniartious du droit.

www.dacoromanica.ro

vezi in sens

122

manifest5

INTRODUCERE IN SOCIOLOGIE aceleast

Epoca prinitiv5, a :..ii legis confareatio", a dreptului rigid de

cairactere.

actio" in, procedure, a lui proprietate, cerea peste hoP formule sacramentale. In dreptul vechiu indogerman, evreesc, Indian peste tot acelas lucru. Cu' timpul formal:smut a c5zut, atragand dup5 el si limitele severe ce desp5rleau clasele. Filosofia rationalisI5 greac5 a transformat, cum se exprim5 Ihering, dreptul in moral& Pe de att5 parte, inc 5 mai localizat5 la nevoia de clas5, eti-

theta aceea severs, codificara sau nu in regulele de savoir vivre", riturile snobismului ulti-n, pornesc din acelas formalism. Dac5 cineva", spune Palante, ar incerca sa degajeze filosofia vreunui cod at manierelor eleganfe, desigur c5 ar g5si in el zelos conservatism de thas5"1). Dar tacicia cavalerismului medeval care irnpunea membrilor s5i atMea regule de conduit5, nu era oare expresia acekliasi formalism?

Toat5 societalea monarhilor absolufi a nutrit pentru Napoleon

dispretul datorit unui parvenit. La deschiderea statelor generale" in 1789 noblefea si curtea ofensau inc starea a ire:a prin obstinaia tor in a mentine semnele inferioare distinctive al,e aceste a 2).

Izo late si tap5rate din afar5 de gr5mada formalit5titor putin accesibile ontui, clasele si-au mentinUt puritatea si, prin aceasta, incrvidualitatea tor. Cu Coate acestea o renunfare ind5ratnic5 la orice fel de variare poate gresi contra celei mai elemenfare nevoi vitale: adaptarea la mediu si imprejur5ri. Exagerarea forrnarsmului $i a conformismului pot strica conserv5rei claselot socia'e. Clase'e, geloatse de treoutul lor, trebue totust s5 ugh nesocoteasc5 sp.r.tul fimpului. Comte observase inc pe t rnpul sau, c5 starea defestabil5 a socier5tei de pe af_inci se datoreste lipsei une' adapt5ri interne intre ideile ret'gioase, metafizice si pozitiviste. 0 indar5tnicie in conser-

1) G. Palante: Precis de sociologie p. 95. 2) Astupra confonrnismului burghez a se citi; Geblat; La barriere et le niveau. Paris 1924 si Sombart: Le Bourgeois. Paris 1926.

www.dacoromanica.ro

MIHAI RALEA

1_3

vatism ar pu:ea aduce moartee unei clase. Nobletea englez5 s'a adaptat mereu tirrrpiului, f5cand la nevde si negusionie. De ace:a ea nu si-a pierdui rolul in sooietate. In schimb nobilimea noastr5, s'a dizolvat in decursal sec. XIX-lea, sub influenfa economie: capitaliste apusene, tocmai ifiindc5 nu s'a adaptat noilor nevoi 'economice. Cate aspecte n'a luat burghezia francez5 de la Revolutie pang acum? Cate forme n'a imbracat socalismul si organizarea proletarilor, dela rnanifestul comunilst" pang azi? Istoria socialismului e tot asa de capricioas5 pe cat sunt de distantafe p5reri:e unui Proudhon, Marx si Bernstein. In Grec'a antics clasa eupalrizilor de la anstoonatism intransigent a f5cut concesium pang la o democrate egarfar5. Istoria polific5 a Angliei in secoliul trecut e eloquent5 iarasi in aceast5 privinfa. Curba evoistiunei politice de la un Gladstone la Robert Peel si pang la Salisb(.rry arat5 c5 sfe log'ca de conservare a unei clase s5 acorde concesii la Limp. Aceast5 adaptare a claselor

la cerinfele tinpu'ui se impune pretufindeni; numai ca acesf fenomen de adaptare nu se face in toate clasele cu aceiasi iujea15. Aris'ocrarle au tendita mutt mai micsorat5 c5tre mobilitate, pe cand clasele inferioare au tendinfa de a sch.mba cat mai 'ufe. Aceast5 elasfcitate in mariatie se mai intalneste in clasele care se formeaz5 In mod secret si au deci existenta abia tolerat5 intr'un grup mai mare 1). Num& grate unei mobilif5ti extreme, aceste soc'erati pot ir5i intro consisfen,t5 oarecare, vesric in lupt5, in defensiv5, sau, dupg ocazie, in ofensiv5. Trebue sa alunece pe toate terenurile, s5 se con_ tracte ca si fluidele, sg is foafe fonele posibile, ca sg poat5 trgi.

Imobilizat5 uneori in forme moarte, variind a "e d5ti dup5 necesit5ti, o clas5 trebue sa satisfac5 in mod eye: aceste contrarii, implinind asifel nevoia indispensabl5 de adaptare. In viafa lor zbuciumat5 clasele au g5sit inc 5 un mijloc de conservare, care dealffel a foarte frequent in istoria societ5-

1) Simnel: Soziologie p. 337 (Die geheime Gesellschaft).

www.dacoromanica.ro

124

INTRODUCERE IN SOCIOLOGIE

filor omenesfi: e vorba de leg5ture ce o creaz5 o clas5 cu alfa si in care g5seste totdeauna un sprijin social si o fort5 economics.

Dac5 se poate vorbi de legi in Socio logie, not am numi acest fenomen: legea claselor complimentare. Lupta pe care o dau clasele sociale intre ele, reflect al luptei pniversale pen_ tru existenfa, se intemeicza pe aceleasi puncte: indep5rtarea celor slabi si asociatia pentru lupt5. Indivizii slabi formeaz5 grupe intre ei, pentru ca forte colectiv5 s5 fie mai rezistent5. Solidarifalea in lupt5 e tot atsa de acImisibil5 ca si concurenfa, c5ci si ea nu e altceve decal. un egoisme a plusieurs", In trecut burghezimea se uneste uneori cu nobilii contra monarhiel, ca in Anglia, alfeori au monarhia contra noblefei, ca in Frante. Pe lang5 aceste asociatiuni frecaloare, spiritul de conservare al claselor a alergat Ia fenomenul pe care I-am numit mai sus al claselor complimentore. Ideia aceasta, a iniregirei unei chase prin semi-incorporarea alteia se poate desprinde foarte usor din capitolul pe care-I consacr5 Mommsen originei clientilor Ia Roma. Mai, mutt dec6f un fenomen individual, istoric, nou5 ni s'a p5rut a aparifia clasei clienfilor Ia Roma este iltustrarea unui fenomen care se tepee tipic in Coate socielgtile, indiferent de condifiile locale de spatiu si timp, anume: puterea de alractie pe care o exercit5 o clas5 tare asupra unei clase mai slabei semi-inglobarea acesteia din urm5 Ia cea tare tsi de aci sprijirtrul ce-I ofer5 cea cl:nrfai celei de a doua. 0 clas5 superioar5 a simtit totdeauna necesitatea unei clase

inferioare devotate, care s5-i int5reasc5 mijloacele de lupft $i de rezistent5. Alegand drept tovar5s5 o cles5 inferioar5, .aristocrat iile cap5t5 urm5toere)e prezurnfii

si

avantaje:

1) Micsoreaz5 din forta caniitativ5 a claselor adversare, a opozitiei.

2) 0 clas5 inferioar5 care si'mpatizeez5 cu clasa aristocrats stabileste prezumfia c5 restul claselor inferioare sunt p5ti-nase in dustrIn5n;a Tor, c5 starea lor nu e insuportab:15, din moment ce o paste din ele se impac5 Cu clasa dominants, c5 deoi pan5

www.dacoromanica.ro

MIHAI RALEA

125

Ia un punct cei de sus ount burti ii merituosi, de oarece iii gSsesc prieteni printre cei de jos.

3) Atunci tend victoria a fost de partea plebei, clasa inferioar5 devotat5 celei superioare servese ca element de negociare, in scopul ca cei de sus s5 acorde minimul de con-. cesii. Astfel clasa complimentar5" joac5 rolal de amorfsor. Pertru aceste avantaje alasele aristocrafice dau comp) men-

telor lor o mai buns stare economics, le admit adeseori in familia !or, inlesnind c5s5torii intre me-nbrii respectivi, infine asimileaz5 pe jum5tate, le sugereaa5 si le impun, atitudni, le subordoneaz5 individualitatea de clas5 aparte, reducandule la un simplu instrument. E cazul ast5zi al intelecljualiior lait

riai fats de clasa lourghez5. Totusi puterea lor de initiative nu dispare cu desavarsire, ceeace le d5 coloriful unIor chase mixte. Cu timpul, puterea clasei dominance descreste, trandavia sau luxul o slabe?fe ;i atunci clasa complimentar5, int5rit5 cu economii de veacuri, cu energii agonisite in rabdare, se emancipeaz5 si formeaz5 o clas5 aparte. Aproape foaie noblefele au o preisforie de cliente15.

Nu se poate spune ca aparifia acestor clase e un fenomen individual, cu caractere locale, care n'au putut sa apar5 decal in imprejur'ari hot5rate ai speciale. Generelifatea lui la majo-

ritatea popoarelor, in timocri .i locuri diferite, ne face s5 credern ea avem de- a_face cu un fenomen sociologic reguhat, reprezentand o forma sub care se organizeaz5 in mod sistematic actiunea de conservare i de lupt5 a clasefor. Pentru timpurile greco-romane g5sim clienfi, pentru timpurile medievole vasalii feudalilor, pentru timpurile rnodeme arendasii Ia taro, care, deli cu caracfere pufin cam speciale din cauza interventiei alfor factori, constitue reprezentantii claselor complimentare, in zilele noastre. E desful se ne gandim la solidaritatea nediscutat5 a propriefarilor cu arendasii in feta problemei exproprierei, ca sa pricepem Igor acest luau. Cine urm5reste rniscarea uvrier5 din marile state industriale, poate vedea c5 aproape in +carte marile stabilimente exists lu-

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE IN SOCIOLOGIE

126

craton mai inaintati cari depind de paironi, intrucat nu fac parte din nici un sindicat, n'au leafs, ci remize Ia sut5 din cast g. Gn acestea rrigcarea sinctical5, in timpuri de greva sau revolts, are un serios element de opozitie. In ce privegte luptele regulate dintre pafroni 5i uvrieri, cei dinfai au reugit sa-gi ca4tige aliati, dupa cum spuneam, chiar din santil clasei prolefare. Ei iu gasesc in acei, numiti in Franfa sarimafori de grev5" (briseura de graves), In Italia Kroumks", in Anglia blacklegs'', in America scabs". Chiar get:r sindicatelor, de origine proletar5, s'au arahat pesle tot nedemni de misiunea ce Ii s'a incredintat : experienta ne arat5 a in aproape toafe tarile geful 1=51%3610r de origine proletara e capricios gi despotic. El suporta cu greutaie confrad:ctiile camarazilor aceasta din cauza caracterului sau de parvenit. Se gfie de altfel c5 parvenitul e gelos de autoritatea sa vede in orice critics care i se adreseaz5 o tentativa de a-I umili de a-I injosi s'au o aluzie intlentionata la trecutul sau. Ca si Evreul convertit, lor nu le place sa Ii se aduca am:rrhe trecutul Gar" 1).

Engels spune, intro sorlsoare cartre Sorge, despre gefii proleharilor din Anglia: Ceeace e mai revoltator e c5 acea D:Ivirest:Actability" a p5truns in sangele uvrierilOr ziunea societatil in mai mune p5turi ierarhice, avand fiecare respectul innascut pentru soperiori (betters) are rad5cini aga de profunde incat burghezia reugegte inc in zil&a noast-e s5 seduca prin rngusire sau laude pe acei the sub ea. Nu cunt

sigur de ex. data John Bums n'ar fi mai flat& s5

fie in bunele grafi ale cardinalului Marling gi ale burgheziei in general decal s5 se bucPre de consideratia clasei sale. Thom Mann pie care-I consider ca pe cel mai bun gef de origine uvrier5 se compflace a povesti a a fost irwi*at Ia o petrecere Ia cufare lord", In America de nord, tendinta catre imburghezire a gefilor ,vrieri e g; mai accentuate : America de nord eSte tare unde 1) R. Michels: Les partis politiques, peg.

www.dacoromanica.ro

219.

MIHAI RALEA

127

fendintele aristrocratice ale sefilor munciforimei, favorizate de un meditu paliruns de un materialism grosolan inesietic, s'au desvoltat in plin5 libertaie si pe cea mai vasty scars. Duca ce au desb5fut tarife de salarii ai alte avanraje analoage, ofIciaki sindicatelor se inlrunesc in evening dress" (tined de sears) cu palroni la somptuoase banchete. Este de notoretate publ.c5 c5 sefii muncitoresti nu vad in functiurti le lor decal. o freepta

spre ridicarea lor personal5 I Sau $i mai clar : ,,adeseori ei joac5 pur simplu roful de servitori ai capitalului. $etuf s:ndicatelor devine atunci un satefit boss'', al adversarului celor pe care-i conduce, un scab" (sf5ram5tor de grev5) sau, spre a intrebuinta uh termen si mai semnificativ, un labor leutnant of the capitalist class, un inspector de lucru al clasei capitaliste"1). Se vede usor din citatiile de mai sus ca clasele capitaliste ale timpurilor rroastre isi au si ele clasele complimentare, alati in lupta social5.

Toefe m5surile de conservare enumerate pans acum er fi de puffin folds, ou toat5 imporfanfa lor, dace' prirvcipala cauz5 de existenta, starea economics, ar ft sl5bit5. C5ci

aici sta fenomenul cel mai general care conduce o °las& Ea primeaz5 orice. De aceea acapararea insfrumentelor de munai

a capitalului d5 puterea de dom'natie e unei abase. Toat5

1upta de clas5 se d5 pe teren economic. Deoparte, forte in-

pang la un punct formidabila propriefaie de a-si servi capitalul mic, de cealalt5 parte acesta slab, neputinc;os, inchis in lanturile unui determinism social riguros, in plus forta numerics a multimilor lipsite de siguranta zilei de maine. Ca s5 se mentie, fi'ecare class intelege c5 forte ei nu poafe sta decal in puterea economics care are drepful de veto in lupta pentru existents. lat5 de ce burghezia $i -a elaborat asa de lent si asa de r5b&Mar procesul ei de imbog5tire. I-a trebuit cateva sute de vincibil5 a capitalului mare, care posed

1) R. Michels, loc. cit. peg. 227.

www.dacoromanica.ro

128

INTRODUCERE IN SOCIOLOGIE

eni ca sa-si afirme intaietatea ei de alas5 important& Si istoria in aceast5 privint5, n'a facut cleat s5 repete cazuri tipice. Ca s5 explice ca si capitalul e supra-rnunc5 acumulat5" Marx, intrebuinteaz5 dou5 feiuri de probe ; unele istorice, prin care arat c5 salariatul e inferior servajului (si prin aceasie se arata c5 nevoia supra-productiei prin muliipicarea orelor de munc5, clidal-5 de proportie crescand5, a fost un prilej de spoliare man puternlc decart servajul. Num& d.n diferenta orelor suplimentare intre cele dou5 regimuri a fost posibil capitalul); allele logice, prin care cearc5 s5 dovedeasca

c5 notiunea de valoare nu se poafe decat pr:n munce ce o produce.

In ce priveste afirmatiunea lui Marx, c5 istoriceste starea salariatilor e inferioar5 servajului, meta cum argumenteaz5 el : SS compar5m supra-travaliul din fabricile englezesti cu supra-travaliul din ca-npiile danubiene, unde servajul ii c15 for-

ma mai independent5. Fiind admis c5 ziva de lucru e de 6 ore de lucru necesar si 6 ore de luau extraordinar, lucr5torul liber ofer5 capifalistului 6X6 sau 36 ore de supra-travaliu pe s5pt5man5. Este acelasi uioru ca si cum ar lucre trei zile pentru el si trei zile pentru capitalist. Dar aceaste inc 5 nu sare in ochi, fravaliu .i supra-travaliu se confund5. Am putea exprima aceIasi report, zicand de ex. ca lucrStorul luoreaz5

in si fiecare rrinut5 30 de secunde pentru capitalist 30 de secunde pentru el. E altfel ins cu corvada. Spaful seper5 munca necesar

pe care faranul valeh o execul5 pentru pro-.

pria sa infretinere, de lucrul f5cut pentru boier. Cele dou5 Orli de timp 'exists est-fel Line lang5 ahta independente. Aceast5 diferent5 de form5 nu modific5 in ninn.c raportul oantitativ at color dou5 mune'. La capitalist ins5, I5comia de supramiunc5 se manifest-5 prin s5lbateca sa pasiunrs dp a prelungi peste m5sura ziva de lucru; Ia boier cel mutt o goan5 in a

zilele de corvad51). Asffel epoch saltariatului e mull inferioar5 epocei servajului. De ad posibilitatea form5rei capitalului, exact de Ia tmcerea din unto in alts. innualfi

1) K. Marx: Das Kapital, Sect. 6.

www.dacoromanica.ro

MIHAI RALEA

129

Tab:oul pe care ni-I clg Fustel de Coulanges bung oars, asupra muncei sclav:lor Ia sfars1JI imperiului roman, nu area in aceasi masur5 deoseb:rea in sensul Iui Marx, intre servaj si salariat. Trecerea dela atelierul domestic al epacei servajului fa conporaj ile mecrevale se face si ea printr'o'arestere a II bertatii individuale. In fine caracterele antreprizei oapitallste care urmeaza regimului corporafiilor evidentaz5 $i mai mutt desrobirea uvrierului, Pentru regirnuh capitarst trebuia : 1) ca munca ndustrial5 sa inceteze de a fi o conce&One a autorit5tei si deal un monopal ; 2) ca autonitertea s5 inceteze de a-,sr atribui grija de a proteja pe consumatori contra falsificarilor, I5sandu-le la fecultalea de a-si alege singuri furnizonii ; 3) ca

staParii, deveniti simpl: anfreprenori, s5 inceteze de a avea asupra lucr5torihor o autoritate patern5

s;

d:screjioner5, s5 fie

legafi intre ei doer printr'un contract reciproc. Astfel max.rna prin care Sumner Mane exprim5 evoluf a

raporturilor junidice : trecerea de la statut ha contract", de !a constrangere Ia libertate, e oarecum justificat5 in unele tar s' rn raporturile de Ia patron Ia uvrier1).

Astfel crn teore Iui Marx prin care explic5 precis lupta

si

conservarea claselor pen procesul form5rei afirmafia generale, ca forta economica e vn putem:c element de lupta si de conserve e. Dar nurna atat. E plicarile detalate si precizar, e matemat ce sunt si trebuesc pr'mite cu rezervele f5chute.

Inainte de a inchide acest capitol al conserv5rii claselor, in Ia putere joac5 un rol decisiv, se cuvine s5 indep5rfam o prejudecata comun5, care er pule sa strice intelesul unor feiomene annintite mai sus. Nu suit pufni acei care ident:f.c5 o clas5 cu dun partid; de aci idea c5 lupta intre par ide e unult si acella5 lucru cu lupta infra care Itup a si per'nderea

clase.

Rodbertus observ5, au drept cuvAnt, c5 un partid care reprezint5 o clas5 poate fi cucerit toc-na; de adversanii ei. In partid insa nu e nici o unitate socifal5, nici o unitate econo1) Richard: Le socialisme et la science sociale, peg. 97 §si urm.

www.dacoromanica.ro

130

INTRODUCERS IN SOCIOLOGIE

mica. Baza sa e format5 de un program. Acesta poate foarte bine s5 fie expresia teoretic5 a inlereselor unei clase determinate. Dar in practic5 oricine poate adera Ia un partid, fie c5 interesele sale coincid seta nu cu principiile enuntate in program. Astfel partidul social'tsi este reprezentant0 social al proletarietului dar nu e pentru aceasta un organism de clas5: e mai degrab5, din punct de vedere social, un amestec de clase"'). Mai putem observia c5 de multe on aceiasi

clas5 page fl reprezentat5 de mai multe particle: burghe_ de radicali, liberal', democrat', etc. Dac5 un partid nu se poate confunda cu o class, nici mjloacele lor de lupt5 nu se intafnesc totdeauna. De ad necezimea

sitatea .unor Iegi specials pentru fiecare.

Din cele precedente se pc:ea vedea care sunt cele cateva procedee pe dare le infrebuintaz5 clasele la conserverea lor. Lupta lor nu e logic5, nicli consequent& in plus e a-nora15, ca orice ciocnire oarb5 de forte. Comprommunile logice sau morale nu le intimideaz5. Mai presus de consequent5 $i de frumusete moral5 ele vor viajd. Inarmake cu dou5-trei miitoace pe care le dicteaz5 instinctuil de conservare, clasele daiu lupte neobosite. Din apticarea lor mai strict5 on mai neglijiat5 reese victoria on ruina lor. Aci mobile, elastice in adaptarea Ia ideli nou5, aci forrnaliste si retrograde, ele nh fac altceva decat s5 cerce pulsut timpului, si in aria cu care ;Hu s5 se ml5dieze dup5 imprejurari,i care revive Ia o chest,iune de tact, std forte !or.

1) R. Michels, op. cit.

www.dacoromanica.ro

u.

TRANSFORMAREA CLASELOR

Cu toate procedeele lor de conservare, cu toed aprcarea lor consiiiincioas5, clasele nu pot scapa fenomenului univer-

sal de transformare si de moarte. Viafa persist5 tocmai f indca const8, dintr'o vesiniic5 schimbare. Pentru o clas8, grup

social mai pufn mobil ca altele, cu o tendinj5 spre conservare malt mai accentual5, o fransforniare oporlun8 ofera de cele ma: multe on o reinsuflejire a principiului ei Vital. Altaori insa, transformarile pot fri fatale. 0 clas5 care se schirnba forjat, in urma une' dezagreg5ri nterne sau a unui factor nociv exiern, poate juca, in aceast5 fransformare, ultima ei carte. Caracterele sociologice ale viejei de clas5 n'au nici o tate imparturbabii15. Ele nu pot fi assla de profunde incot s5 se f

xeze ip engrame" adanci, pang in fziologia membrilar chiar. Grup social pujin expus la vatiiatiuni tocmai din cauza logic& de conservare, clasele nu pot determine totusi prin influenja lor o organizare antropologic5 caracteristic5, imuabil5, asa cum de pild5 rjasa, dup5 unii, retuseste sa imprime cafe odat5 membrilor ei. S'a vorbit astfel de o antropolog.e a clase'or sociale. Cercet5rile s'au tf5out Ia clasele s5race1). S'au g5sit date statistice ce par eloquente in a ar5fa cutiare sau cutare diferentg Infra perimetruli trunchiului Ia un sac s; la

un bogat, Infra incncele cefal c sau ?infra gradul de tensiune 1) A. Niceforo: Anthropologie des ollasses pauviries. Binet si-a in-

tins cereetarile la copiii claselor de jos: Idees modernes our ¶es enfants, Pans 1903.

www.dacoromanica.ro

132

INTRODUCERE IN SOCIOLOGIE

musculfar5. Dac5 ceroef5rile ar fi fast uniforme si conclud'ente intre elle, sear fi pufut susfine ca urmere ca fixitatea olaseior nu e relativ5, ca ale reusesc sa iinprime chiar urme maferia'e in sltructure indivizilor. ObservatiNle lui Niceforo In sunt aci

prea lirdtate, aof contradictorii. Ele nu sunt indrepfate deat asupra claselor s5race: fasupre celor bogate nu sunk valable

Dac5 acolo unde viafa aproape de natura e de o simpliate aproape completk distinctiurvile bazate pe anatome, deli gi acolo d'scutab:le, tot pot avea lac, in olasele ridicate, unde relafiunile mai complexe ale viefei sufletesti, motivefe supe_ rioare ale cooperfatiunii $i solidernfei itnlocuesc viafa natura15, primitiv5 a claselor de jos, acolo nu poale fi vorba, in nici un caz, de caraciere antropologice. Carticferul de rase &spare din ce in ce la popoarele civilizate. Viafa socal5 innainfet5 indepiArfeez5 incetul cu incetul rudimentul vietei naTura Ie. Peste tot asifel, sociologia exclude antropologia. Prin aceasta fixitafea claselor devine relativ5. Melia Hat de o zi, ale nu pot rezista dinte'Aui vremii, nu pot dispretui puterea de eroziune a timpului, c5ci ar r5-nane singure intriun medu schimbei, sedimente fosile ale unei vieti ce-ia fost de mutt. Cauze Fria adesea neobservate au puke robenuite de transformare, Astfel Ind/rite de foate, numa' faptul ca o clas5 se mareste, ca iii multiprc5 rium5rul membrilor, o ob'ig5 implicit s5-tsi modf ce di menfalitatea. Canraea, numa0 sunt piurfernice sfmulenfe- de veriate. Stuart Mill observiase de mult ca men al'fatea secfelor rrici e mult mai fanatica, pe and ace:a a sectelo marl e mult mai fbera15. Acelas fenomen se palate observe si in olasele sooiale al carol- numar e in crestere. Egoismul de clasa `ii mentalitatea str5mta se 15rgeste. Viafa individului nu mai a ass de Ina-

bus:fa de cluritatea conclifilor impuse de medul social. Domnia liberal ratiuni e admisa chiar alcolo unde simple credint5 ejungea pan5 atunci. Vete claselor restranse manifest5 Sub especial ei primitiv o Ins tocmai caracterele confrarii. clas5 se aseam5n5 mult cu o secf5. Asa au fost primate organ/z5ni ale proleterilor, care elaborau in rristerul conspiratillor

www.dacoromanica.ro

1VIIHAI RALEA

133

ideile ce mai farziu clever-1'11-5 realii5ji admise de toet5 iumea.

Asa au fast primele cornunit5fi ale burgheziei, care in evul mediu constituiau peimele protest-Sri contra nobilimai sau regalifafei.

In aceasta faz5 restrans5 de quasi-sects& o clas5 e muff mai acerb in pretenfiuni, mutt mai indar5tnic5 in idealuri, mutt mai romantics in programe. De indat5 ins oe ea devine o real/tale majoritar5, erdoarea inceteaz5, ca s5 se transform& intr'un olasicism Gatisf5cut de sine si tolerant. 0 clias5 soc:A5 se poate defini o sects ajuns la putere, dui:A cum cineva definea clasicismul un romentism ajuns. Num 5rul transform5 sectete ins close.

Socielismul utopic de opozitie pi socialismul oporiflunist de 143 quvern prezint5 mutfe diferenfe. Forfa num5rului prin par_ venire Ia putere in Met, dirijeaz5 o okas5 de Ia utop5e Ia realiAate. Preou-n in sociefaji mai lergi, cum observ5 Bouglei), tof asa in sanul claselor, sub influenta num5rului, tare educe ou sine o relaxare a nucleului asociefiei, o greutate ma mare de control asupria membrilor puf in fideti, mentalitatea ingust5, ntransigenja gi fanatismiul descresc, aducand un lberalism mai pronuntat. Inihrto mare mulfime, un act de infidelitate e indi-

ferent; infriun grup mic ins5, nu. Canfiiatea crescand5 a unei cles'e educe dup5 sine si nevo'a de organizare, dept necesitatea unei ierarhii ina.untru, care nu

poste fi decal prelludiul unei soiziurvi, unei cfilviziuni a diasei. Ca s5 poat5 confine mulfirnea -nembrilor ssi, orice chats5 ire_ Hue s5 se organizeze. Orgenizarea presupune un fei de biurocrafism at ctasei, dare serveste ca instrument de control. In sanul proletarismului, odait5 cu inmuilfree Iui a ap5rut o multime de funcfionari: fpografi, casieni, &rector; de ziare, etc

1) C. Bougie: Les idees egalitaires. Akan. Paris, ca si $immel In Germania au studiat influenta factorilor kcantitativi: numar, densitate, etc. asupra unui gruff) Social. In aoaqt capitol studiein si not influenta aceloraisi factori asupra claselor.

www.dacoromanica.ro

134

INTRODUCERE IN SOCIOLOGIE

Astfel a trebuit s5 se Tecurroasa dou5 fehuri de elernente in acelasi clas5. lnsus; Marx distinge pe Holier Klassige" si pe simplii Arbeirter", cei dinfai formand, cum se zke in iimbaj social-democrat: eine gehobene arbeiterexisteiz". Acest fenomen se petrece de ulta vreme in sanul proletariatuildi german sau a-nerican; Putem spune c5 exists o efit5 uvrier5, care *Inge in urma selectiei nafurale din sand partidului socialdemocrat s5 execute functiuni diametral opuse ocupatiunilor for obicinuite. Spre a ne sermi de o ,expresie usoar5 in a face s5 se inteleag5 evidenta, vom zice ca indivizii care compun aceast5 Chas5 p5r5sesc Autrul manual pentru cel intelectual1).

Astfel creiterea cantitalei, tinde sa imparts o class in dou5 foul formatiuni: acesfa e al doilea elect al cresterei num5rului. De altfel I-1611er Klassige" de care vorbeam mai sus sporesc pretufindeni. In Gen-nania functionanii sindioatelor erau in 1894 in num5r de 104, in 1904 erau 677. In 1930 erau zece mil. Asupra mer talitafiii lor de nou5 close in spe"; spune acelasi cu-

noso5tor al organizajiei social-democrate; P5r5sinci luaul manual penfitu cel infelectual, lucr5forul sufere ins o alf5 transformare care afinge foat5 menfalitatea sa. El iese putin cafe putin d n proletariat, pentu ca s5 se ridice cafe puf'n la mentalitatea unui Tic burghez". Liucratorul, care ocup5 de scum inointe un nivel mai ridicat, nu va avea faideaune puferea s5 rezisfe la seductiunile noului med u in care se g5seste transplentat. Al5turi de num5r si in acelasi timp cu el, cicrisitatea, ad c5 modul de a se g5si ai mai niulfor indivizi, ma' multi pe un teren decal pe alful, joac5 un rol hothritor, in fermenful care altereaz5 fizionomia unei chase.

Anatole France remarc5 cu mulf5 finet5 c5 alffel se 'u_ bete la oras, uncle populatia e mai deas5, si alffel fa taro, La orase, desimea populatei, determin5 leg5turi mai var'amai superfi dale. In acelasi timp, la sate seTtimentele bnle 1) Michels: op. cit., pag. 197. Dr. Max Adler: Der soziologische Sinn der Lehre von K. Marx. Wien 1917.

www.dacoromanica.ro

MIHAI RALEA

135

sunt mai durabile si mai inocente. Priefene la tars irofre rurah, fat5 de prietenia la ores intre urbani, e ceeace e dragostea conjugal fat5 de dragostee liber5. La fora unde vecirrii impr5sfeti sfiu ce nevoe au unii de altii ei nu se las5 niciodat5 determinati in alegerea irviimilor numai de consideratia de simpafe pe care o simt la prima vedere, ci ca si atuncri cand freblue s5 to insoni, ai in vedere mai degrab5 motive de convenient5, de solidaritate, de fidelitafe. C5oi se sfie c5 aceste intimitati vor dura muff, ca e periculos s5 le rupi deci trebue s5 to gandesti mult inainfe de a le lega. In orasele marl ins5, fecare stie c5 poate p5r5si oric5nd un pr:eten si ca va g5si foarte usor sa,l inlocuiasc5 cu altul. Acolo

n'ei decat greutafea alegerei. Astfel sentimentul e des solidi-at si de aci nevoe de variatie. Ca $; cum le lega de-o iubirt5 far5 s'o iei de nevast5. Conditiunile viefei nurale forteaz5 asifel prietene sa* fie, pe de o parte mai putin spun_ tans si mai putin sincer5 poare, dar mult mai serieas5, mar idealist5

si

mai durab.151).

In ce prive#e revolufiile, roiul oraselor a fost considerabil. aceasta str&nis5 dependent, uncle contactul de fiecare zi educe o culoastere rec'proc5 mai solicI5 si deer inlatur5 logrouiala, unde concursul de inteligente era mai viu, pl5m5deala ideilor celor noui a cost totdeauna mai agera. Orase le au intrebu ntat revolutiile si prim aceasta au intoernif clasele de la detinerea puter'i una peste alta. Cineva ar putea sa obiecteze dandu-ne ea exemplu revolunle agranene, in special cea dela not din 1907. La care se poate r5spunde, ca femlentut revolufei pleac5 infotdeauna din orase sub forma insfigatiilor si ca o wiz:5 agrar5 nu poate servi deaf de funIn

selectand, ataTand incendiul sub imperiul foamei, Ideea pornesfe de la orase ; fondul pe care se altoeste, de le sate. Revoluti le nu tr5esc decal pnin concloc5tori ; Ins conduc5torii rareori au fost s5tenf purl. Fie c5 au fost originari direct din orase, fie c5 au fost cintre aceia agupra arora dament,

1) G. Tarde, La logique sociale Peg. 319-320.

www.dacoromanica.ro

136

INTRODUCERE IN SOCIOLOGIE

influenfa oraselor is

fost covarsitoare :

soldati Indict*,

mici

functioneri, etc. Lumea ant:c5 sine datonit

progresul in parte felului feria de a se organize in municipii. In cele mai populate cet5f, unde omul liber iii formula daleantele si si Ie ImPart5sea concet5teenuiui s5u pe intinsul forum-ului, s'au pl5m5d:i marile izbucniri ale spiritului public contra aligarhiei ap5s5toare, Reformele agrare ale fratilor Gnachi, neforma comitiitor centuriate, tn:bunalud plebei, impartirea fondlurilor pro vinoi'ale, au fost revendic5ri, care nu s'au putut naste decAt in amestecul de constiinte pe care-1 favoriza densitalea clesei urbane, negustaresti.

Acelas factor a favorizaf dela un tirnp si viata evului meIn ziva de Dum'nec5, c5nd munca profesional5 permitea

clJu.

mergea pe sfra'zile orasului si, In gnupuri compacte, discuta, se ingrijea, se revolta pe rand, azi de interesele corporetiei, mane de ale clasei intregi si astfel in atmosfera Inc5rcat5 a cornunelor se preparna putennica con-. stitnt5 de clas5 a burgheziei. Aci a fost marea influent5 a denr5gaz, breslasul

sit5tei ind:vizilor penfru transformarea claselor. Mult mai putin influent5, Ins nu lipsit5 cu des5varsire de efecte, a fast actiunsa mobiiitaiel populate!. Dac5 n'a putut face altceva, gnadul de mobilitate at claselor a chat cel pufin

membrilor pufinfa de a se misca de pe un loc pe altul

$i

astfel a 15rgit contactul soca!, Inire °lase si cu el puterea de atracte a unor membri care f5r5 contact nu star fi putut convinge de insemn5tatea diesel in care au intret si n'ar fi aderat la ea. Acum cateva mii de ani, pnozelit:smul mergea mut/ mai greu, fiindc5 nici misionarii nu se puteau misca usor de pe un loc pe acolo unde ei nu ajungeau decat dup5 ani de drum, c5ile noastre de co-nunicatie fevorizeaz5 propagandele electorate la dislante imense. Facilitatea de a se misca pe hang5 c5 a adiu not aderentti in senut claselor, a ajutat inc 5 sa fac5 cunoscut compatriotului de la nord, nemultumide celui de la sud s; astfel sa alate focul in mai mulie puncte .Cei vechi se miscau yu greu qi de aceea fransform5-

www.dacoromanica.ro

MIHAI RALEA.

137

rile sociale la ei erau lente, aproape irnpercepfibife. In acest sews, probabil, spunea Thiers (cif& de Bougie) 05 locomotive e democrats si progresist5. Nu numai faatiorii canrtifativi au ajufaf Ia transformarea claselor. Factorii de eh natur5 au fast tot aka de deferminati. Se poets observe astfel, ca nature &mei clase is alf5 intarlisare &kind and elamenfe din alte clase n5v5liesc in sanul aceste'ia De aci formalismul riguros relativ la oprirea c5s5toriilor desp5rtite ca rasa, sau Is acordiarea de dreptuni egale, de care vorbeam Ia capitolul coiniserv5rei olaselor. Case le n'ati putut ins opri aceasf5 n5v5lire a elementelor eterogene. Democrafia ar fi foante putern:c5 clac5 cele ma' bone elemente dilrx senul ei flier trace de partea aristocratiei Ia sea cEntai ocazie. Elementele tinere, luminate, din clasele de jos pSfrund in Giese de sus si atunci, prin eferogeneirtatea care se introduce pe nesimtite in sanul clasei supenioare, nature aceisrteie se inansform5.

Principi:le vechi. ale membrilor aufohtoni se neutralizeaz5 si un compro-nis de afifudini, o manfalitate mai amestecat5 se infroneaz5. Ajunse ad, clasele trebue sa se fransforme on s5

moat-5.

Elemenrtele

tinere regenereaz5 prinic:piile vechi

oboisite din r5zboiul lor cu timpul Asffel, dup5 o expresie a lui P. P. Carp, clasele sociale aunt ,asem5n5toare norilor: se transform5 in ploaie, cad pe pamant, oa, apoi s5 se ridice iar5si in noun. Ace lasi perpetuum mobile" it fac $i diat ele : massele alirrventeaz5 elitelle ; Witele alimailfeaz5 massele prin degenerarea tor. In aceast5 transformare prin in-

froducerea de elenente eterogene e die obiservat urm5torul fenomen : cand elementete tinere p5trund deociara intro clas5 superioar5, f6r5 s5-si fac sfaclAul intro cIas5 infermediar5,

f5r5 s5 inainteze freplai, evolu-rv, afunci mentalitafea clasei se

bnusc decot undi cand elemenfele indeipSiniate ca mentaiirtarte Ide olasa in

transforms mai

inkate nu

sunt

care intr5, cand au if5curt parte drirtrio clas5 mai apropiat5,

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE IN SOCIOLOGIE

138

cand au suportat un stagiu intermediar sau un lung examen de fidelitate. In trecut, aproape toate modfic5rile in noblet5 s'au f5cut pe calea c5s5toriilor. Mezaliantele" suet factorii decisivi care raau schimbat fizionoma. Deaceie asist5m Inc 5 de timpuriu la legifer5ri care ap ca obiect conservarea caracferului nealterat de clas5: de pild5 ridicarea majonatului la nobli n'are alt stop decat infarzierea c5s5horiei pang Ia o varst5 cand inpulsiunile sentimeniale la aliante mediocre sunt temperate printr'o experient5 sufidlent5 4).

Mai tariu, aiguri de mezailante", trebue s5 cont5m si pe imbog5tirea claselor mijlocii care creaz5 tipul nobletei cump5raten, a parvenitilor pr'n avere. Afiund sciz'unea sea amestecul intre ce'e doug noblete, de sginge $i de avere, e fapt indeplinit. La toate popoarele g5sim cele dou5 noblete in luprf5 Ia un moment dat al istoriei. HeterogeMtatea alementelor are aid ca efect sc'ziunea itinei case unifare in branse divizionare. Dealungul istoriei, nu numai nobleta a inceroat vicisitudnile compromisurilor cu elemente stir-eine. Proletariatul, care s'ar p5rea c5 nu a invidiat de loc, azi mai mult ca oricand e gray amenintat de amestecul elementului burghez in sanuil sau. Perioolul a fost sernnalart; din toate parI le s'a dart alanma si necesitatea profrlaxiei anfiburgheze a devenit un ouva'nf de ordine. Lupta Ins e grea, c5ci se pare, c5 elementul burghez devine indispensabil in ins5si lupta contra burghezilor. F5r5 intelectuali, sau f5r5 contriouabilii irnportanti, cum air fi posbil5 organizarea si propaganda, cand partidul socialist e in parte opera econornistilor, *storicilor si sociolog lor burghezi? .,Burgheziei i-a fost figrgirt rolul tragic de a fi educetoarea dusmanului ei de moarte economic si social : proletariatul. Neputinoioasa de a duce lupta politic5 pe propriile

ei rnijIoace, ea e vesric obligat5 de a face apel la proletariat, de 'a reclama *fowl sau, de 0-11 lansa astfel in lupta 1) Violet: Précis de l'histoire du droirt francais. Timis 1898.

www.dacoromanica.ro

MIHAI RALEA

139

politic5, ceeace f5cand, burghezia imprumut5 elemenfele propri'ei ei culturi, adic5 prune in mana proletaretului o arms

cu care el se va servi focmai contra burgheziei1). Astfel burgheza e profesorul de scrims al prolefariatului. Mai mult, aproape Coate elementele lurrOnafe ale proletariatlului sunt recrudate din burghezime. Afar5 de A. Bebel, B. Marlon sau E. Anseele, marii precursori ai socialismului fi!osofic : SaintSimon, Fourier, Owen, ftundatorii socialismu'ui politic: Louis Blanc, Blanqui, Lasso Ale; p5rintii socialismului sfiinffic Marx, Engels, Rodbenius, Jagetzow, emu cu totii lntedectuiaili burghezi. Infelectualli ofer5 mai mull de dou5 freimi do rium5rul conducaltorillor socaiisti. Vin in primul

rand oamenii de stiint5: capabil de a se sacrifica stiintei si rezultafelor ei, .savantul e atras cadre prolefar'et prin dragostea aceia ce el crede a fi adev5rul". Dup5 savant vine intelectualul in finer*, cand preocup5rlie nalunale nu own inc 5 tin dig brutal entuziasmului debordant. In mune cazuri credinta socialist5 se alimenteaz5 de asemenea din sursele unei sensibilit5ti estetice sau poetice: persoane dotafe cu o imaginatie vie si cu un temperament vibrant iii repreint5 intr'un mod mull mai conoret realifatea suferinfelor omenesti. In cateva t5ri protestante, in Olanda,

Elvetia on America chiar, se g5sesc printre socialisti o mutOne de preoti. Ei ader5 la socialism in baza senfmentului fat5 de aproape, der cateodat5 si impinsi de frebuinta else de fireasc5 la unii predicatori de a fi ascultati, urm5r.ti, admirati de multime. Vine apoi marea multime a intelectualilor evrei, pe care ii impinge spre socialism fanafismul !or sec... far asa de comunicativ pentru masse, nestr5mutata credint5 in ei ins5si, cu corolarul sau profetismul, in fine nevoe infnit5 de vesnlic5 adapfare nou5 2). Cu tot aporful lor considerabil la masa proletarilor, infelectualii suet suspecfati si r5u priviti in sanul munciforimii. Li se reproseaz5 c8nd 1.psa de

1) Michels: of. cit. pap. 164. 2) Michels: op, cit. pag. 186.

www.dacoromanica.ro

140

INTRODUCERE IN SOCIOLOGOM

fidelfate deplin5, cAnd ardoarea prea exagerat5 in luptele polifce, care stn.c5 uneori calculetle oportun'ste injghebate in tact'oa de partid. Astfel heterogene:fiatea elernerlelor educe cu sine si lupta in sanul acele'asi case si de aci sciziunea si forrnarea de noui clase.

Lupta de das5 poarle fi

si

ear un determinant serios in

fransformarea claselor. Drin fr5mantarea continua, din loviturile reciproce, rezult5 eroz'uni puternice cu influente egale peniru embele tabere. Cafeadial5 ins& o clas5 puternic5,

prin lovitunile ce d5, poate schimba caracterul clasei inamice. Istoria cunoa§fa rnulte caarrri c5nd o clas5 at fast proletarizeta prin canfiscare de c5fre alta. La nos, de oild5, oliga-_

hia boereasc5 a expropriat in sec. XVIII pe multi r5z4i de propriet5tile lor, reducandu-i la starea de iob5gie'). Se sus-. tine de unii soc.ologi c5 ins4 oaracterUl propriet5tei capitaliste ar consta intro expropriere fortat5 f5cut5 la o anum.45 epoc5 a istoriei in favoarea unei clase? In alte conrflicte, lupta de clas5 nu distruge capitalul ruci'mentrar at clasei inamice, ci iI int5re0e, sau creiaz5 unui gaup de proletari un capital inrcep5for, care le pernite in urma sa devie met burghezi. Fenomenul acesta a avut lac de multe on in urma unei greve, dup5 care multi instigator' au fast concediati si sil s5 someze. Atunci part+dul, pr:n organizefile lui locale, le-a pus la drspozite mici capifaluri Cu care ei 4,1 deschis or4me sau restaurante uncle tovar50 (social sti enau silici s5 consume si crn care tr5iau conced:lafi. Sunt cu-

noscutele Partei Kneippen", si din care mull: proletari s'au imbog5tik Aceste victime ale represaliilor pafronale au devenit in urma, in baza admrrablei soliciarit5ti pe care fratit 1) Radu Ros:etti, Painantul,

sillteniii pi

pag. 306.

www.dacoromanica.ro

stkpaniii fn Ms ldava

MIHAI RALEA

141

lor de clas5 le-au ar5tat-o, capifalistil de mane. C5c. clientelO nu Ie -a l'ps'f: in localul lor se reuneste comitetul execuliv ial districtului, acolo se inta nest muncitor i sa dscuter sg citease5 jurnale, e c. 1). Statstici am5nuntite arata c5 "Par-. tel Kneppe", au dat rezultate adrdrabile pesste tot. lata cum lupie de clas5, in cazul acesta, in loc sa distrug5 ex'stenta unei clase, reuseste din contra s5 creeze o formatie social5 cap' tallisi15.

Cauzele mentionate pang acum au de object transformarea soceta'flor in structure lor genera15. Cea mai mare parte

din ele aduc in urma lor o ameliorare a situatei or C'asele pot avea Ins pe lang5 crize g maladii care le rod incet, toceit. Majoritatea lor constitue contrar'ul prdnepiilor

de conservare enuntale mai sus, asa ea vom intrebinta putine cuv'nte ca s5 le descriem. Parazitismul de clasp e d'n cele mai importante. 0 clas5 care nu mai reprezint5 nimic, nie o idee, n ci un ideal, nici macar o diviziune a muncei, inseamn5, in scars evolute, o freapta apropet5 de sfarsil. Aristocrala romana a sfarsitului de ;roper u ne-a dat acest exemplu. Corupta si luxul sau slabe consolatii de a fi fost odat5 ceva, nu putea sa-I mai suste. Neadaptarea a meth)", social duce la acelas' rezui-

tat. 0 clasa irebue s5 sfe s'a evolueze. Exagerarea formaconformismului de aTasa Ise poate schimba diitr'o lege de conservare intriuna de degenerare, cand e exces'vg. A se inconjura cu un z'cl chinezesc si a imp edeca once contact cu prezentul inseamna a-si voi s'igur desnodannhtul. In aselismulu

menea °call o soc'etate se afla la o r5scruce a v ilorului ei : face concesii, or ernunfa la viata. E ounoscuit5 futuror lupta fatal5 intre camera comunelor $i a lorzilor, in care cea orli

din urm5 a trebilt sg cedeze. Clasele odata moan'e dispar cu des5vars're din cadrul viefei sociale? Se pare ca nu. Regula evolutiei for e trecerea

1) A, Luria : Analyse de 7,13 proprie'e eapitaliste.

www.dacoromanica.ro

142

INTRODUCERE IN SOCIOLOGIE

dela efectiv la onorific. 0 clas5 rnoart5 p5streaz5 totusi o consolati'e enorif.c5, un roil platonic Intre organele vii ade socieratii. Ara nici un tamestec in fondul lucrurilor, ele mai p5streaz5 Inc 5 o str5luo're forma15. Chateaubri:and scrie undeva:

once clas5 are trei varsie : aceia a utilitalei, aceia a privileg:110r sli aceia a van't5tei".

Asa e in epoca noastr5 rnercantirzat5 cu soarta niobletei de mange, eticheta estefic5 ce nu consoliaaz5 totusi de durerea de a nu insenrrna nim.c. Asia va fi poate maine cu burghezia, cu proletariatul... Vietal de o clip5, clasele sociale ca si toate grup5rilia omenesti, ca ,i oamen'i ins5si, Nu se pot eterniza in formule 1muabile.

Fiecare epoc5 inseamna o alta mentallate, $i clasele care ajung s5 cread5 c5 exists forme fixe i statice, arat5 prin insas' aceasta simpto-nele degener5rii lor.

www.dacoromanica.ro

IV

REGIMUL CLASELOR $1 INFLUENTA LUI ASUPRA GRUPULU1 SOCIAL INTREG

V afa claselor cu toate vicisitudinela ei, cu nasterea ei, cu concervarea, cu fransformarea ei mu e un fenomen rizolaft inlauntrul une. societat. Implehite cu forate celelalte fenomene sociale viata claselor determin5 $i e determ.na 5 de acestea. Efectele regi-nului claselor surd viibile asupra fufuror fenomenelor sociale. S'ar putea 1,0114 obiecta c6' ceea ce e un efect al altar factori sociali, se ind'ca' aci drept cauza lor. Astfel nu deosebirea in clase ar determine un fel de product e economics sau o anurn't5 conceptie juricrc5, ci factorii economici si polif ci de!errnin5 deosebirea in clove. Cand se rationeaz5 astfel, se u'r15 cs determinismul sociolo-

4c e, prin excelent5, intro perfecf5 continuitarte, ca feral rosu al vietii soc'et5tifor nu poate fi obtinut decal- prin aceast5 lege a transform5rei cauzei in efect si a efectuiui in cauza, 3 rrijlocului in scop $i a scopului in mijloc. Sooietatea prirnitv5 comun'st5, inf5tisa f5r5 indoial5 cu toful alte aspecte. Diferentierea in blase a adus cu &Ansa anumite efecte speCa4e asupra vietei sooiale in general. Plecand dela fenomenele cede mai generale cum sunt de pi Ids fenomenele 'economice si pang 'la cele mai speciale cum sunt cete estetice, regimul de class ilia rSn-ros fgr5 influent5.

print rand Vete economics. FeIuI de productie s: consumaVe, ca si ideca de valoare au fost radical schimbate in urma diviziunei isociergfei in blase .Aci favor'zatg, acf d;m:-. In

1

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE IN SOCIOLOGIE

144

nuat5, viafa economics a fost pe rand trecut5 dela anum le avantaje, la anumite inconveniente. Product-4 a casfgat, find c5 in locut lipsei de specializare primitiv5, regrmul claselor a adus cu fimpul diviziunea munaii. Dela productia feuclai5, universala prin nature e., in care pe aceiagi movie se gasea fabr'cant $i debutseu, pan5 la productia capitalist5 prin sch.mb si interrnediari, regimul claselor a modificat o muls'

t me de detali. pret case pentru evolutia economics in gene-e, Burghezia

a

fost

produs5 de o anumita economie dar

li moravurile aceste'a au modificat posterior, dup5 legea reCprocitatii tactorilor, directivele productiei. Circulatia avutiilor a avut Inc 5 $i un mai mare avantaj : prin crearea de clase noui care s5 fac5 mult mai (usor eportul -n5rfurilo- de la un loc le altUl. In toate societ5tile, de indat5 ce s'a f5c,rt deosebirea fundamental5 in dou5 clase : a guvernarlor si a guvernantilor, a ap5rut si clasa nnercanti15, aintemergatoare clasei burgheze, ca s5 fac5 tranzitia, punch's( de contact In_ Ire cele daub' clase. Negustorii vechi erau vagabanzi, peregrinand in taate orasele princ.pale uncle desfaceau produsele mai rafinate aduse din t5rile calde. Astfel sch.mbiJI de m5rfuri se f5cea prin intermediul acestei close. Bougie') gaseste ca consumafa avutilor a fost funest 'nfluentata de regimul casteior in India, f indc5 anurn'te presor'pri religioase opreau pe unele din ele sa consume anume aG-nente, s5 imbrace anumite ha'ne. Nu se poate constata acelasi lucru In ce privesle clasele, In\Y, f indc5 lipsesc dogn-iele religioase care s5 prohibeze unele lucrur., apoi flindc5 mental -Wee claselor e alga decal a castelor. Totusi in oarecare m5sur5 si dogmele soeale o_ presc consumarea anum'tor iucrur . Se fie cum clasa nobil5 nu

se imbrac5 decal, ou anumite costume, aun allele sunt tratate de inferioare, ord'nare si cfeci Iglaturate. Surd- obiecte care-i repugn5 s' pe care nu le atinge niciodaI5. Ace'asi atiI) Bougie: Essai sur le regilme des castes.

www.dacoromanica.ro

MIHAI RALEA

145

tudine o mentiine gi feta de materiiile prime. Din contra, cszelarea, prefacerea, le convine mult mai mutt. Origina Ifecului porneste desigur tat de aioi. Ideia de lux a ap5rut mai cu seams atunci card clasa dominants& din dorinta vesnic treez5 de a se deosebi macar prin fauna ha:nelor, a 1441.4 de viat5, a inceput s5 se imbrace elite], s5 tralasc5 altfel, Inca' clasele s5race, din lips5 de mijloace s5 nu-i poart5 imita niciodat5 $i in fellul acesta, deosebirea intre ei s5 fie si mai mare. In special femeile au insistat asupra acestui caracter distnc_

tiv al luxului, ca s5 se poat5 izola si mai bine in viata for de clas5, ca s5 infseliseze urY zic; de netrecut color ce aveau aspi-

ratia de a se apropia de clasa lor. Luxul e Inc a o ma'sur5 de conservare a dlasei qi inteaceasta st5 adev5rata sa semn:ficatie sociologick Al 5rfuri de viefa economic5, viafa politicO putern ziCe c5 n'a existat inainte ca clasele s5 fi) apkut. E o idee scump5 sooiali$filor, c5 statul e o emanafie a da6ei dominante. Cau putina corective aduse exclusivismultui socialist, Sociologia moderns nu poafe rfc5g5dui a dela orgarhia despolic5 a orien*ului pan5 la demooratiile moderne, clasele dau tonalitatea regimului politic. Ori cat de rudimentar ar fi el, statiul nu e possbil f5r5 monopolizarea puterii de constrangere in mane unor guvernanti si in dauna unor g..1vernati. Lupta de olas5 cu tot corfegiul ei de urmgri, marile prefaceri care s'au efectuat in dreptul constitutional au determine transformsarile politice. Mai mutt decat ,atat, exishenta claselor sedate a produs s' aparitia primelor norme juridice. Dac5 familila patriarhal5, a putut ts5 indite doer cateva rudimente juridice p5strate prin obiceiu, diferentiarea in chase a adus cu sine si consacrarea definit'v5 a celui mai tare in legi sense, Le droit c'est ha force" se spune pretutindeni si probabil ca Pa inceput asa a fost. Consacrarea eceasta pe care clasa superioar5 s'a gr5bit s'o Neze in scris a inceput prin a fi foarte riguroas5. In ecea_ st5 epoc5 mecanismul de conservare al dlaselor se confund5 10

www.dacoromanica.ro

146

INTRODUCERE IN SOCIOLOGIE

cu ins5;t normeie formarste ale dreptului vecNiu german. AO ,.'ners in aceiasi directie.

Planurile primitive, comunitare n'au drept propriu zis. Acesta dispare, dupe' cum a arStat Post ;i, dupe' el, Mozzarella in urma diferentierei ins chase.

Aproape peste tot lupta pi revendic5rile clasekor au crest ;i au transformat dreptul 1). Codurile nu suet decal- programul de tiranie al cleselor conducataare. Nu dogmele dreptuILPF natural au consacrat ;i mai mult vechea conceptie romans, individualist5, asupra innniofabilitatei dreptului de proprietele?

Astfel s'a zis cu drept cuvant ca codul civil e codul bogati_ for. El p5streez5 ceeece este, e un cod conservator de stgri

ca;t:gate, de privilegii, mu un cod echitabil, creator de not datorii sociale.

Prin el burghezia capitalistS i;i poate p5stra toate privilegiile, consecrate Ca imuabile de doctrine ipocritS a dreptului natural. Iry el sSracul nu poate capata o protectie frndca nioi nu e vorba de el, fiindc5 sarecul oricum, nu poate f; subiect de drept. Codul civil e un cod capitalist 2). De aceia azi, cand proletariatul ca;figS o imporfant5 specialS, o mi;care pornitS din Germania, finde ss schimbe dK pa glasul vremii pi revendicarea dreptunilor. In locul doctrinei individualiste, doctrine sol:darist5, in tooui dogmei intangibide cepitaliste asistenta ba aocidentele muncii, la asigur5r!, la regule noui: tearia riscurilor, teoria proprietStei ca functie sociela, caracterul colectiv 3).

Viata spirituals a fost ;i ea mph' inftuentat5 de regimul claGelor. In primul rand morale. Mimic n'a fost mai insoirat de eoaismul de class ca normele etice. Inteacestea moravurile se confunda cu tactica de canservare a claseNor. Dreptul a oraa-

1) Ihering : Der Zweck im Recht 2) Ant. Mengor : Dais burgerliche Recht and die besitzlosen Volksklassen.

3) Charmont : Les transformations du droit civil.

www.dacoromanica.ro

MIHAI RALEA

147

.frizat constrangerea material5 a renegafilor de class, morale a organizat dispretul si oprob1u1 public: toat5 cohorta con;fiintei sociale ;i obiceiurilor conservatoare ale &aselor. Crestiinismu-

lui care debutase prin a fi morale caor slabi ;1 objduiti, i s'a substituit in urns o alt5 semnif.catie. El a devenif morale clasei dominance care Linvita ssarkiimea la resemnare

abstinent5

in vederea v:etei viifoare, pe cand bogatii uzeaz5 de bedbug de pracerile lumii ace;tia. Inssasi artele ;i literature p5streaz5 o urm5 a influente; acestui regim. Arta e un rezulfat al regimului de clas5. E aqa de adev5rat acest principiu in cat nu se poaie conceoe arts fare inega:it5ti sociale, c5ci arta e tux ;i luxul e totdeauna apanaiul claselor care fr5esc din munaa altora. In mijlocul despotilor celor mai feroce, arta a inflorif mai splendida ca on pnde: de pilda literature ruse in minocul regimului tarist lsi invers In sanul dernocratiilor egalifare, 'arta e sfioas5, mediocre ;i ash.. xiai5. Exe-nplu; America.

In trecut fiecare clas5 avea literature ei aparte. Poezie liric5 trubadureasc5 a veacului de mijioc a fast oreatia clasei superioare, IMrismul exeltat, lipsilt de preocuparea casnic5 a ziilei de maine, avenfurile idilice si galanie cantate de poetii medievali, inratiseaz5 de minune mentalittafea nobil hnei feuda e. Din cantle& atitudinea satiric5 ;i moralizatcare, aceee care presupune o nemultumire, ascunde o mentalifate de clats5 netc5jif5

care4 asounde doleantele in haina literature'. Le roman du Renard", fabulele evului rnecku au -lost creatia clasei burgheze nemulturnit5 in expansiunea ei de alt putere, de forte nobihmei ce se Impoirivea. Mai tarziu, card revolutia franceza a dart lovitura de gratie aristocratiei, romantismul german, produs al c1esei de sus, refugiat in trecut, pesimist Si conservator, n'a f5ciut altceva decat sa plang5 vechile privilegii ale claselor Inalte, formele fericife ale unei vieti disp5rute. Lenau, Tieck, Novel's au cantat pierderea credintelor religioase, a prividegiilor feudale ;i situatia nefest5 pe care a adus-o intronarea (stiintei1), Anti1)

G. Brand s: Deutschd romantisehe &hale.

www.dacoromanica.ro

INTRODUGERE IN SOCIOLOGIE

148

chitatea greac5 e deasemenea caracteristic5 in aceast5 privint5. Povestea epic5 a aleselor Inalte, aventurile unor cavlAri nobili, c5rora le pil6cea s54 auda' cantate ispr5vile de vech'i aezi toate se ouprind in poemele homerice. Acestea stunt, in Iinii cam schematise poate, cateva din efectele pe tare diferentierea in clase le-a adus asupra vietei grupului 'social intreg. Dac5 clasele sociale n'ar ft existat sau ar fi luat o ait5 directie, toate aceste fenomene ar fii c5p5tat au tutu, alts fizionornie.

Poate literatura ar fi cantat alte temel, formele juridce n'ar fi fost asa de formaliste, irnorialla asa de ingust5 si plin5 de

prejudec5ti, iar viata economics mai sobr5 in lupte si mai indulgent5 in victime. Ast5zi sand clasele sociale isi estornpeaz5

granitele, eel putin in forms, se va pufea judeca dec5 toate aceste fenomene au avtut de Isuferit sau nu de pe urrna ac. tiunii dlaselor.

www.dacoromanica.ro

V

CONCLUZII

Ne-am deprins cu totii pe urma unei prejudeati comune, s5 privim sub un ochiu pesimist lupta de das5 si infreaga ei evolufie. Au fost un(animi 5i oarnenii de stiint5 ri polificianii de toate fel(urile in a sustine ca ea n'a fost decat o calamitafe in istoria omenirii, Aceast5 apraciere pripita iii are origina intro critics impresionist5 ta fenomenelor sociale. Pe lang5 a_ cestea, crifica pe care socialisfii au adus_o organizarii sociale, adesea de un pafetic melodramatic, (a contribpit rnult ss strecoare in mentalitatea celor mai multi ideia c5 lupta de clas5 progresul qi exisfenta claselor sociale a fost nefiasf5 pentru evilizatiei. Pe de alts parte umanitarismul modern, principiile egallare admise oficial in coduri, au f5cut procesul claselor. D'stinctiumea in clas5 a incetat cal putin ca forn5 al ca argument. Kmeni mu mai poafe invoca privilegii si drepturi in numele clasei din care face parte.

$e site totusi cat pot face legile abstracte contra morevuIn dosul articolelor legii, forte lor frgeste neb5nuit5, C5 deosebirile economica, ca felul muncii ce-o exercif5 fiecare clas5 formeaz5 hotare peste care nu se poate trece, acesta r5mane fomdul infim al luicrurilor ; forma poate fi alta. Cu foafe preoautiunile legii, cu toate utopiile vis5forilor,

rior si obic.eLtrilor in5scule.

lupta de clars5 a r5mas o reialitate. Singurul luoru care s'a putut face a fosf inlesnirea ce s'a dat 4.7furor claselor, de a participa Ira viafa socia15. Nu mai exists deci din puncful de vedere public: o clas5 mai meritoas5 decal. alia. Au disp5rut privilegiile,

www.dacoromanica.ro

150

INTRODUCERE IN SOCIOLOGIE

preferinfele arbifrare; distinctiunile, hotarele intre olase au r5irnas. Interventia Stalului si is puterii publice in raporturile dintre clase a trebuit s5 aib5 o lirrrita fata15: forte econorriC5 a unora, slabiciunea celorlalti.

Cu toate acestea, sistemul care a adus peniru prima oath' in disdutie lupta de clas5, sistemul socialist, printr'o coincidenta liogic5 de altfel, sterge din organizafia lui viiioare demarc5rile dintre chase In sistemul socializ5rii itntstrumentelor de productie, capitalul disp5rut ve atrage dup5 sine $i hotarele dintre clase. E natural s5 ise ajung5 la o astfel de previziune, and criteriul dup5 care se dsting olasele e cel economic; dispar factorii determinanfi dispar si efectele lor: clasele. Matun de soCalisti, marea mulfime a sufletelor sentimentale, induiosate de oruzimea ne:ert5toare a luptei de clas5, o conda-nn5 in baza unlui optimism social frandafiriu, care prevede realizarea fraternizgrei universale. Ceeace e mai interesank e ca in categoria celor care prev5d disparifa olaselor se pot alatura si unele incerc5ri de soeoldgie stiintific5. G. Ri-

chard de ex. plecand dela o definitie ingust5 a nofunei de class, crede c5 acestee sunt menite sa dispar5, Cum s'a arStat mai sus pentru el, elementele esentiale ale unei ease sunt urm5toarele: 1) o grupare profesional5, 2) ereclitatea, 3) Iocalizarea functiunii. Ins5 in societatea contemporan5 toate aceste

oaractere sunt mer'ite ss dispar5. Atunci cum se prezint5 in idea existentei olaselor? Dup5 Richard, aceasta are lac in urma confuziunei care se face intre cele dou5 sensuri diferite ale notiunei de olas5, intre clasificatia si sensul logic al cuvantului: muncitori capita$i clasificarea sau sensul propriu zis amploiati etc. disti sociologic, care nidic5 erediiatea $i locializarea profesiei, nu ideia de opozitie, ca cea logic5: Oran', pescari, negustori. Ovreful si oapitalistul pot avea interese confrere, cum au pro-. prietarul si ohiriasul, dar ei ns formeaz5 doua clase distincte sociologice, cornparabile st5rillor (efais) vechiului regi n. Cinema poate fi proletar prima parte a viefei sale si capitalist in e doua: astfel e proprietaruf funciar in Limousin vara si

www.dacoromanica.ro

MIHAI RALEA

151

uvrier la Paris iarna. Citasificatia socials nu cunoaste astral de

opozitiuni. Dac5 consideram din acest din urrna punct de vedere si nu din eel logic, atunoi consietam ca pretutindeni clasele sunit in disparifie qi ca vechea dernocratie de das5 va fi in curand un anahronism istoric1). Daca voim sa Inlaturam aceste argumenle aduse in favorul disparitiei claselor, vom raspunde intai socialistilor, ca criferiul econom'c in distiroctiunea olaselor nu e unicul, ca notiunea de

class se poate deosebi si dup5 criferi; politice, juridice, morale etc., ca char data calelalfe °lase vor clisparea, dou5 din e!e vor ramanea fofdeauna: aceea a guvernanfilor si aceea a guvernatilor dup5 expresa Iui Duguit, sau aceea a intelectualilor si a manuafilor, pe care o propane Paulsen, si care se poate idenffioa ou cea d'nfai. In ce priveste pe Richard i se poate raspunde, c5 detnitia data de el claselor e prea stranyt5. 0 chasg nu e numai o gru_ pare profesionala intarita de ereditaie si de localizarea functiunei cad atunci s'er confunda eu o breasI5 sau cu o casts. Ea are in plus ;i urn pronunfat caracter politic. Deosebirea pe care o face socialocol francez intre clase logice (bazate pe opozitiunea de interese) si clase socidlogice (bazate pe caracterele enumerate mai sus) e gratuita cad clasele avand fie-care de aparat un drept sau un privilegiu vor avea totdeauna de IupfaF pe feren politic cu alte clase si vor fi fatal opuse in interese acestore.

Astfel caracterele claselor sociologice con* implicit in ele caracterele claselor logice. Aceste din iurma ins

nu nmuai ca

nu par a disparea din societatile modeme, ci thn contra se accenfuiaza din ce in ce. Nimic nu Infareste dar afirmatia ea clasele sunt aproape de al:lusts!

lor. Din contra, din studiul %cut de not mai sus, s'a

vazut cum chiar in sandl celei mai inainiate demooratii, nevoia organizatiei si natura psihollogica is iindivizilor finde verc calre ierarhie. Fenomenul oligarhic care se produce gaseste astfal in 1) Richard, op. cit., pag. 330 si urm.

www.dacoromanica.ro

152

INTRODUCERE IN SOCIOLOGIE

parte o explicatie psihologic5 ce decurge din transforn5rile psihice si din nnentalitatea specials a diferitelor persoane si alts explicafie in psihologia organizafiei, adic5 iru necesitatea de oridlin tehnic si tactic care decurge cFni donsolidarea unui agregat panic. C5ci, tine rice organizatie, zice lerarhie. Vilfredo Pareto a recomandat socialismul oa un mijloc favorabil de creafie a unei elite in sanul chasei munditoresti. C5ci pentru el elitele nu d'spar, ci numai isi cedeaz5 lodul din cand

in cand. Teoria circulatiei elitelor", formulat5 de el, ne arata un amestec nesfarsit al claselor nobile; vechile elemente art r5_

gand si absorbind pe cele nai. Se pare c5 insusi teoreticienii socialismului n'au susfinut vreodata' disparifila elitelor. Saint Simon nu-si inchipuia un viiitor f5r5 chase. El visa la creafia unei not ierarhii, fondara ins5 nu pe privilegii de nastere, ci pa inteligenf5 si merit. Sistemul s5u e autoritar dela un oap5t

Ia altul. Fourier, du mai mulct pedantism, nu era nisi d plea departe de aoeias oredinf5: imagnase o ierarhie de mile degres" cuprinzand Coate guvern5rile pos'bile dela anarhie" Ia omniarhie". Marxismul insusi se vede silit s5 recunoasc5 imaOaf' a unei chase comuniste. Dup5 expretsia neomarxist5 modern5, Statul nu e decat un sindicat format pentru ap5rarea puterii existente1). Prelutindeni astfel in chier planurle sociaEste nevoia ex'stenfei elitelor pare inexorabil5. Numai asa un temperament ca Gladstone a putut rice cu drept cuvant; c5

dragostaa pentru l'berhate a unui popor nu are egal,

decal.

dragostea pentru aristocratia sa".

la urma urmei de ce atata d'spret pentru existenta olaselor? Ne arat5 experienfa treautului c5 au aVut o influent5 Si

nefasra'? Au fast ele utile?

Din acest punct de vedere, o cercetare obiectiv5 nu poate condana aparifia claselor. In primul rand, diferenfierea in olase a fast forma neoesar5 prin care sociefatea a +rebuilt s5 treac5.

F5r5 regimul claselor care s5 fi f5cut tranzifia dela comu1) Michels op. cit. pag. 286.

www.dacoromanica.ro

MIHAI RALEA

153

niism la shat organizat, drumul soc:et5tei spre progres ar fi fost mai lung $i mai anevoios. Clasele au corespuns unei necesitali unei adapt5ri indispensabile, F5r5 ele n'am fi avut raporturile jurlidice consolidate in sisteme coherente, n'am fi avui origin clastatului. F5r5 sa creeze diviiunea travalfului sele, Lou favorizat, Redus5 la puterile fiec5ruia, munca a c5p5tat o nou5 impulsiune : pl5cerea specialit5tei. Dar nu numai atat. Dac5 ra'zbdul extern a f5cut popoarele s5 se ingri-

jeasc5 cu cele mai bune mijloace de rezistenj5, dac5 al a st5mit prima s5mant5 a progresului, clasele sociale cu lupta lor au f5cut in interior un si mai mare serviciu Statului, creand pr:n actiune emulatio soce15. Oprind curenful de tiranie al claselor dominante, muncindu-se s5 ajung5 ele ins5si la ptb+ere, clasele au dat o lupt5 din care au inniatat, prim ele au invalat si indiVizii componenfi, c5 : spre ia invinge, trebue sa to cultivi, s5 rabzi, sa sped si s5 muncesti. Lupta de clas5 a starn:t fermentul tuturor progreselor colective. Si dac5 culture sufleteasc5 a tinui incrvid st5 intr'kun moderat, diferentierea in clase a ajufat si ac cubfurei omenesti, ajutand inckldului la procesul de indvicTualizare. Idea de clas5 a localizat, o canalizat sentirnentul omenesc la urY cerc deternrinat de persoane, i-a dat o intimitate mai profund5. In comunismul primitiv, unde promiscuitatea general5 domnea, unde functiunea de s'mpatie era cliuza, fi'ndc5 se intindea peste tot grupul f5r5 prefeninte, senlimeniul social it pierdea Ilmiliele, devenea vag. Consti'nta de clas5 a lucrat aid al5turi de famiFe $i, reducandu-ii arcul simpatiilor exterioare, I -a Infremat

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL III. SOCIOLOGIA EDUCATIEJ E inn luoru aunoscut c5 pedagogia, care a fost IntrebuinL fats in organizatiunile ;colare $i in ebaborarea doctr'nelor pedagogice, dealungul secolului el XIX-lea, pedagogia lui Pestalozzi si a ltui Herbert era mai ales de nuantS ps hologic5. Aceasta insemneaz5 a ea &dee important S, dac5 nu excesiv& dar cel puffin primordial5, )inciividualdStAi, rplecerld dela o serie de idei, elaborate in secolul al XVIII-a si a caror culminent5 se g5sea in doctrino lui Kant. Perfecfionarea personalitStii is fost idealul etic cel mai indicat. pentru o oper5

oedaaooicg

Pe fimpul cand 7;i elaborau sisfemele Herbari ;i Pestalozzi, Europe incepluse s5 fie fr5mantat5 de o serie de curente sociale. Revolufia industrial5 din Angliie se produsese; ,seria de consecinte sociale, Mn ceeace priveste deplasarea olaselor, era intrucatva realize-1S. Cu bate ecestea miscarea social5 era Inc

in stare rudimentarS. In tot secolul' al XIX-lea am avut

a face cu cele mai pruternice marirfestki de curente sociale. $i acesie curente isocele nu erau dec5t feoretizarea nevoiei de reform5 socialS, puss pentru intala oars Inaintea oulturii ome-

nesti. Mum', prin desvdtarea enorn5 a doctrinelor democrate, realizate in cea mai mare parte prin legi democrate, ;i ca o consecintS a revolutiei industritale, s'a realizef o serie de schimbki in structure economics, sub forma unei limitari A Duterii oa.pitalului. Acesle problen-re generale, trebuiau sa aib5 o influent5 Si asupra pedagogiei. $i aceiast5 inflruentS a 'adus ceeace se cheamS ecum, Sodologia pedagogic& Peda-

www.dacoromanica.ro

MIHAI RALEA

155

gogia nu o mai concepem

as o disoiplina, aprcata numai de struclura individual5 a aoestuia, considerat ca un fel de Robinson in insula sa. Educatia e mai ales o funcfie socia15. Rezultatele acetstei Sociologii pedagog ce le von mentipna in linii foarte rezumative, ca sa se inteleag5 rrretoda inintrebuintat5, si pentru is putea ajunge Ia o senie de rezultate asupra sufletului copilului, cane s5 find seama

mai practice.

S'a observat, din acest punt de vedere, c5 exists o str cta carelafiune intre ceeace se numeste tipul social si (Haul ideal de om perfect. Dar idea4u1 de om e o conceptie colectiv5. Educatia trebue s5-1 realizeze. Ins5st conceptia, pe care o elaborase cu atata str5duinf5 secolul al XVIII-lea si flozof:a lut Kant, conceptia de personalitate perfecta, ea ins5si este strans legat5 de cerinfele rnedblu. social, Ia un moment dal. Asifel se vede c5 orice societafe are omul ei des5varsit Nu exists un tip etern de perfectiune, ci numai des5v5rsire fats de meclul social. Dac5 1u5m tipul social cel mai primitiv, dec5 cansider5m, spre 0.1d5 societatea inclan5 nord-americans sau cea australian5, yeti vedea c5 tipul social este begat acolo de trebuinfele soc'et5tii in care tr5este. Tipul acesta este van5torul perfect sau magul, in societa'file care ae conduc dup5 o ordine religioas5. Mai tarziu, in sacietatea greceasca', la Sparta, orwil perfect era tipul lone educat fiziceste, era %aproape sportivul ervglez

din zilele noastre. Mai tarzilu, in evul mediu, dac5 avem in vedere educafiunea care se d5dea in clasele bune, figura omului ideal era cavalerul, care trebuia s5 aib5 o ser'e de discipline educative la Indernana Iui, cu care s5 poat5 realize ceeace clasa lui It cerea sa f e. Mai tarziu, cane apar pare caplitatismui, comerful doctrinele economice, cAlnd desvaltat, atunoi omul reusit devine acela care este complect adaptat cetinfelor fimpului, omul de afaceri, bancherul, finantdierul sub Coate fornele. Vedeti, prin urmare, ca' iipul ideal de om vadez5 ,in strict5 dependent5 de tipul necesar al unei

www.dacoromanica.ro

156

INTRODUCERE IN SOCIOLOGIE

anume sociefati. Aceasta este deajuns pentru a se da o ideie de dependenfa in care se g5sesc sistemele educative .605 de societate.

cum yeti yedea Dar mai este eltceva. Copilul nu este acel animal asocial, cum credeau o sere de psi_ hologi, pentruc5 g5s'm Ia dansul puternice tendinfi c5fre soindat5

Cabiitarte.

Totusi

el

nu are

in5scut5

sociabtilitatea

ne-

cesar5 comform5rei la mediul in care fir5este. Nu este format ca s5 aib5 virtufile sociale necesare, sere e fi un bun cet5fean. Dn acest element asocial pedagogia trebuie sa find5 a face un element social, adic5 o celul5 care s5 poat5 infra in armonia genera15. Sociologiul Durkheim, intrebuinfeaz5 o formurt5 foarte expres:v5 pentru a defini educate. El a spur : Educafia nu e decat socitalizarea copilultuti". Copilul, care Ia inceput este departe de a avea trebuinfele necesare si insthinctele, prin care s5 se poafg adapta mediului, devine incetul cu incettul o pasta mai plastic5, care satisface nevoile soclef*, intriun anume moment. Asa dar educapunea trebue privity ca o oper5 de socializare a copilulu.. Mai este ceva. Ceeace constituie factorul de conservare a socet5flor, este transmiferea, din generafie in generafie, a datimelor, pracfcelor cari asigur5 continuitatea notiunitlor, vier sooiale. Este o inifiere, foarte asemai5toare aceleia, care se d5 de Magi acelora pe care ii introduceau in secretele religiei !or. Aceast5 inifiare este educafiunea. Cef fneri erau chemafi sa Ni se destainuasc5 secretele cu care s5 poat5

continua mai departe tradifia, s5 (le ofere formule de coheziune. Acest factor de conservare lal socet5fei este edutcafie. Generafiile rwu fac decal- s5-sti transmits rune alte'a un cuvant de ord:ne care, dac5 mocific5 amanuntele, p5streaz5 in once caz limiile maxi, as;gurand da'nuirea grupului. Cei antici intrebuinfau cumoscutul sirnbol al goanei tortelor, at f5cliei aprinse care se fracea din mane .celui obosit de fug

in mane ce4.ui care cu puteri proaspete se avanta in arena. Acesta e secretui educafiunei : o generafie insuf15 celeilalte tnevoia de conservare a societ5jei.

www.dacoromanica.ro

MIHAI RALEA

157

foate acestea sunk idei can circul5 azi inn sociologie si, importanfa pe care sfinfele sodale o cap5t5 d n ce in ce mai mult, a invadat, Pedagogia. Ast5zi Pedagogia considers copilul din dou5 puncte de vedere psihologic, ad.c5 al perfection5rei personalitalei tui in 'apart cu siructura sa individual5, peatru c5 nu once eduoatiune poate fi aplicat5 la orice fel de temperament; in al doilea rand Pedagogia, consider5 educafiunea co o ajustare a cop:lului, la mediul sodal de mai tarziu. Pentru a puteh continua opera generafunilor care au transmis f5clia continuifaVi. Dac5 trecem dela punictul de vedere general, teorefic, la

realiz5ri mai practice; g5sim c5 observafunile de ordin abstract, pe care le ofer5 sooiologia pedagog.c5, sunl confirmate de pedagogia ipracfc.:5. lath de pld5 Scoala mind, care a apgrut aproape simultan, diferenrat5 in dou5 curente. Unul in America, al c5rui initiator a fost filozoful pragmatist Dewep, her altul, maniifestat in Germania si legal- de numele pedagogului Kerch'ensteiner.

Cum a ajuns Dewey la concepla scoalei munch si cum ra

mai

awns

ales

la

prinoipii

de

ordin

sociologic?

odat5, mergand la un magazin cu furnitud soolare, a cerut mese de lucru, de oarece, ca fun principiu de educafie, avea si luau! manual. A 'Mira& deci in rnagazin si a cerut un estfel de pup.tru. Negustorul La Dewey povestesie c5

r5spuns :

stiu ce caret;

d-voastr5; c8-voastr5 cereti mate-

rial de liudiu, dar nu facem decait materialul de ascultat".

a v5zut o firms, pe care stria : Scoal5 de natatiune". S., cum americanul este sportiv, is'a g5ndif s5 cape& cateva Iecfiuni de naitafune. Se asiepta s5 vad5 un basn in care s5 inoate Alt5dat5,

acelas Dewey,

trecand pe stnad5,

copiii, sub direcfiunea unui inot5for priceput. Dar in loc de aceasta a g5silt o clash ca oricare alta, au pupitre, in care erau 'cativo cop.i. Rrofesorui ii intreba: Ce faci ca ss inofi ? Copy ul r5spundea: M5 bag in ap5". pe lurm5 ce faci ? Dau din maini.

www.dacoromanica.ro

158

INTRODUCERE IN SOCIOLOGIE

Dewey a iesit indignaf si a spus : ceeace use pefrece cu aceast5 scoal5 de natatiune, se petrece in general in ;coanimic ls noastr5; Area mutts feonie ipasiv5 si in schimb practic.

Atunci, cu psihologra caracte:sttic5 Americanulik, care coloreaz5 puternic pans si conceptia viefii, Dewey porne§te sistemul pragmatist : ceeace are important5 pentru el in vials este actiunea. Pentruc5 in fond onvul este un homo faber"; trebuie s5 se adapieze mediului, trebuie s5 se asimileze ambentei, Si pentru aceasta are dou5 maini Inainte de toate.

Acest punct de vedere pragmatist it ap1C5 irl.educafiune, care trebuie s5 fie tun preexercitiu pentru o advitate creatoare. CopiNul trebuie sa lucreze itar nu riumai s5 asculte ; trebuie s5 se adapteze mediului, s5 fie un colaborator ectiv al acestui imediu.

Natural, aceast5 concepfune pragmatist% este pe urn completat5 prin conceptiunea functional5 a educatiunii. E necesar sa facem din fiecare aptifudine sufleteasc5 tun mijloc de realctiune, care s5 corespund5 unei anomite functiuni1 b'o-

obiectul de inv545manf pe carel pred5m trebuie s5 fie prezentat sub lumina utillit5ti lui in

logice in vats. Atunci

viat5.

Inv5t5m de obicei istoria ca o sere interminabil5 de date s de nume, f5r5 ca ea s5 serveasc5 la nimic, decal- s5 mob.leze inutil capul copilului. Isione trebuie preclat5 alifel : sa ar5t5m copiilor a ea nu este decal reprezentarea, repetat5 dedungul finnpUlui, a unor factoni sacali, existand si ast5zi in societarte. Pentru Dewey istore nu este altceva cleat exempli_ ficarea virtutilor cetatenesti. Inv5t5m o serie de operatiunri matemafice pentnu viat5. Maternatica economiseste o serie de experiente, care war putea reproduce la infitnit, dac5 n'am avea o formul5 general5. La fel cu geografia. Nu e necesar s5 :re numai o insirare de locart5fi, ci ea trebue sa )aib5 o utilitaie pradc5, acea de a cunoaste diferitele puncte in care va trebui

www.dacoromanica.ro

MIHAI RALEA

159

s5 ne deplas5m, pentru a cunoaste medkiil firc in serviciul acfivi45tii noastre.

Dac5 pedagogia Iui Dewey este functional5 si pregmafist5, adic5 dec5 trebuie s5 ajung5 s5 realizeze idealul care este adaptarea omului Ia mediu, acest mediu este inainte de Coate rnediul social. Omu/ trebuie s5 se adaptere mediului social al timpului sau, in care s5 fie un cetacean achy si creator. Astfel, dela conceptiunea pragmatist5, funcfonal5, ajungem Ia adaptarea Ia mediul social. Fi'ecare om traeste intro societate dat5 to a c5rei evolute contribtuie, al c5r0i ideal de perfectionare trebuie s5-1 duc5 mai departe. Prin urmare supremul ideal functional trebuie s5 fie s5 corespunzi unui arnurnif mediu social.

Aceeasi ideie, aproape identic5, o reg5sim to Kerschenstei-

ner cu o singur5 deosebire: Kertschenste'ner face o apli_ catiune mai strict5 a aceluiasi printipiu, al acelLiasi postiJlef. El insista mai mutt asupra necesifeti, care apare in Germania, de a educe pe ucenic, de ai da o anurrni5 perfec-tionare, insists asupra necesitalii alegerei unei profesiunt In vilat5 si a perfection5rei in acea profesiune. Pentruca sa putem apVca sistemul Ia Pedagogie, trebuie s5 ne dam seams dac5 copilul este inteadev5r apt de a primi aceasta educatiune, cu alte cluvinfe, dac5 se g5sesc in el anumite aptitudini sociate. Este copilul animalul asocial oomplet, cum credea romantis-nul, de acum doua-fre; decenii, sau cum credea scoala de crim;nologie a lui Lombrozo, dup5 care copilul este o brut5 crud5, un fel de reedirtare a ornullui prim.-tiv, dela aurora civilizatiunilor? Ast5zi ideia despre prima-iv este mutt schimbat5. Char dac5 ar fi adev5rat5 teoria lombrozian5 si a lu; Stanley, dup5 care viata copilului repet5 exact viata civilizatiimilor pr'rnifive, cele din Australa, prezint5 un om complet conformist cut5rui mediu social, mediu care 11 oblig5 s5 evite orice fel de devratie in ceeace priveste viata colectiv5. Prin urmare, chiar

www.dacoromanica.ro

160

INTRODUCERE IN SOCIOLOGIE

dacg identific5m, dup5 o metod5 foarte disculatS, viata copilului cu viata pri rriiivului, ajungem Ia concluzia ca ecesta no este asa de asocial, cum s'ar crede. Inainte de a purcede la m5suri die ordin pract c, este necesar5 elaborarea unui fel de Sociologie iinFaniila. $i lucrul s'a f5cut. Avem in aceast5 privint5 un artical mai vechi al lu; Gabriel Tarde asupra psihologisi infantile. Aniurne, Tarde credea ca viata social5 a copilului, foarte reatS, este totusi complef deosebitS de viata social5 a adurfului. Mai pe urmS o serie de cercefari mai exacta au argtat ca viata social a copilului este, in cea mai mare parte, asemSngfoare cu viata rsocial5 a omului matur. lat5 de pildS, in ceeace priveste jocul si avern in aceast5 privint5 o serie de cercetSri extrem de interesante ale unui cercetalor belgian Varendonck : ,,Recharches sur les soc'etes d'enfants", in care acesta area ca cea mai mare parte din jocuri nu sunt decal schemele prealabile, a aceeace are sa fie viata social5 de mai farziru. Exist5 in jocurile copiilor napor-furl de ierarhie : un copil este impSrat, attul haiduc, altul sef de bartc15, deci o diferentiere pe ranguri. Apoi se manifesig ex'stenta unei semi de tag-ne sociale. Sunt chase sociale in jocurile copiilor si Varendonck arat5 fel de fel de exempie de aceasitS diferenfere politic5. Din Coate feoniile cani s'au emis asupra jocului, cu sigurantS

ca cea ma' acceptabl5 este acea a lui Karl Gros, dup5 care jowl este o preparare peninu vials serioassa, a,ste un preexercitiu al vietii. Copii care s'au jucat si lucrul s'a verifisunt cetStenii cei burri ; copiii cari nu se cat experimental joac5, acei palizi, ace; izolati, mofturosi, fac pe neconform'stii, pe neurastenicii, pe sorifarii, nu sunt buni cetSteni. Copilul care s'a jucat, este un viitor element social, Ti creator efectiv in societclea sa. Veti spune c5 jocul d:spare. El tolusi les5 urme, lass pre d spoitiuni de eduoat'une socia15. Saint-Marc Girardin, vor bind despre culture clasic5 spunea o vorb5 foarte spirit fuer& relativ la invStarea limbei latine: Je ne demande pas un horrinete homme de savor le lafn, it me suffil gulf ra't

www.dacoromanica.ro

MIHAI RALEA

161

oublie". Nu e nevoie ca fii nostri s5 se joace 'tot timpul, imi e de ajuns ca s5 se fi juoat °data, c5ci aceasta le lass predispozifuni, chiar c5nd au uirtat s5 se mai joace. Dac5 trecem Ia celelalte activifati ale copilullui, Ia activit5tile serioase, constat5m imediat fenomene de relatiuni iimterpsihologice. Cop:ii au prieteni, se leag5 unul de altul dup5 afiniitaji. Deoi ei gnu sunt asa de asociati cum s'a pretins. Mai

mutt decal atat, exists in viaja copilului fenomene de tinanie a masset contra it dividnalui nesocial, $i cari se exercit5 asupra cop Ilului,

luat individual. De pild5 constat5m anume reacti-

uni de cruzime {alb' de copiii izolati. Copiii sotitad sun+ persiflati, stint bartjocoriti de massa cealalt5 a coPilor normali

Ace las ras este exercitat asupra acelor cad aper intro uniform5 caraghioas5, care-i desemneaz5 ca neconfornnisti. Copiii ii ironizeaz5, ii g5sesc ridiculi si intrebu'aleaz5 rasul comme une brimade sociale" cum zice Bergson. Se constata char cruzime, din punctul de vedere at sanctiunii sociale Ia copii,

care merg atat de departe incal isi bat joc de estropeti, de schilozi, on de cei mai b5trani decal. dar ii. Ne aducem aminte cat de rizibl era colegul nostru de clasa III-a care avea musfati.

Alt5dat5 se pot exercita chiar fenomene de sugestiune a m a ssel or asupra °opilului, de pi Ida fenomenu I foarte ounoscut,

$i foarte trist In acelas timp, al sinuciderei unui copil sub impresiunea muttimr celorlalti. Intr'un roman de Andre &de Les Faux monnayeiurs" se descrie un fenomen patalogic, foarte 'nteresant : cum o clas5 intreagg educe Ia sinucidere un copil irascibil, nervos, emofv, numai prin faptul c5 a exercifat un n'are santaj asupra lul, un santaj care const5 din a spune

curajut s5 se sinucid5. Aceast5 presiune exercirlat5 zi de zi asupra copilului, a defermiblat siduciderea lui in plin5 clas5. Atradat5, prinileo sugestiume de mass5, isreu comstatat fenomene de halucinaliune colectiv5, copii cad au avut viz:uni. Alt5det5, Wine, se constat5 apuaturi cril-rinale de furl, de a_ sasinate, care se exercita nurnei prim pres:unee muttimii celortalti copii. In Confesiunile" iui Jean Jacques Rousseau este 11

www.dacoromanica.ro

162

INTRODUCERE IN SOCIOLOGIE

on episod in care autorul, care era la o coal de ucenici, se ducea in fiecare zi si fura fructe dintrlo gr5din5, deoarece cowest luau, prinfr'o legiii s5; de atelier it impingeau sa fac sugesfiune care-I acapara, printeuri fel de autoritate a multimei, $i mergea s5 &Ire fructe, deli el nu manda, ci le d5dea celorlalti. In romanul ILI' Gottfried Keiler Der grUne He'nrich" se g5sesc deasemeni o mulfme de episoade asupra inolinatiunei cop:lului c5tre furt s; infractiune, sub presiunea rnassei.

Nu mai pomenesc de cazurile colective de isterie ; pe can' le descriu unit peciagogli si mai ales de iirvfluentele de sugestiune ale masse', in ceeace priveste moda.

Povestesfe Fr:tz Giese ca, intr'on moment dat, Ia scoala din SchOneberg, copiii se tatuau, i i aplicau un fier row nu-. mai din mod5, roma; penfru a constitu. o emblem5 colectiv5. Din toate aceste exemple, se poate vedea, oum copiul nu este un animal asocial, $i c5 gofleful lui este perfect bil, din punctul de vedere at educatiunii sodale. C5 nu ne adres5m in pusfiu, cand preconliz5m educatiunea soccarg, pentru c5 g5sim o serie de afrtudirvi v'rtuale, iar altele realizate in copil i can' indreptate bine, pot face dntr'insul un viitor bun cetacean. Ce trebuie s5 fac pedagogul, pentruoa s5 ()Wing din copil on animal sociaiizat ? In aceast5 privinta avem doug grupuri de probleme avem educatia socials" generaI5, sau formaI5, care caut5 s5 obtin5 din copif formatiunea aptRudinilor generale, eterne, formale, apriorice, car; ex:st5 in fiecare grup, fsi anur-ne - sp:rrtul de soliciaritafe, de crscipPin5, de ordine, tendinta de a cauta am qi gSsi vailori comune cu cailalti, educatiune sociologic rice. Apoi mai este alf5 educafiune, mai spec.a15, palif:65, in care copilul trebuie adaptat la mediul id: specific, la o anumit5 societate dirt care fac parte, la problemele de ordin economic, politic, profesional, ale tipotui social, in care s'a n5saut si in- care trebuie s5 tr5iasc5. Deci dou5 grupuri de probleme : formarea copilu!iti, d'n punct de vedere sociologic, general, adic5 pentru a fi apt s5 tr5iasc5 in orice so-

www.dacoromanica.ro

MIHAI RALEA

163

cietate, chier dac5 s'ar nnuta intrio 611-6 tars pe urm5 for_ snarea, pentru materia unei soc'ef5ji anumite, in care fr5ieste In ceeace priveste educatiunea social5 general5, ceeace defineste spiriful vietei colective, sunt rnai ales daub' caracfere esentiale. Viata social5 se impune irbdividului, oareoum din afar5,

dintr'un fel de coercitiune. Soc'etatea nu ne permite s5 avern o senie de caprioii individuale, ci ne impune un ideal, o enume religie, un anume limbaj, o anumit5 mod5, care vine din afar si pe cari trebuie s5 le respect5m. Pentruca sa putem face din copil tun element social d'n acest punct de vedere, trebuie s5 asigur5m dou5 virtuti ispiriful de disciplin5 si in al doilea rand ideia de sanctiune, contactul cu ceeace ce va fi mai farziu, presiunea, coercifunea social& Dup5 aceea, a doua virtufe a societgtei este ca oannenii s5 se considere oarecum legal; de aceleas: valori comune, at respecte acelasi ideal, aceleasi insfitutii, s5 fie soildari unii cu elf i. Gum vom face pe copil sa devin5 cet5teart disciplinat, sa se deprind5 cu aceste elemente de ordine, f5r5 de care on ce viet5 social5 este imposib.15? Mai ales c5 viata copilului se caractenizeaz5 prinfr'o instabillitate permanent5 de umoare. C5ci copilul aci este bine si aoi este r5u dispus ; ac; iubeste, aoi ur5ste ; azi ii place o juc5rie, maine o svarle. Instabilifate de dispozitie, ritm foarte capr'cios al tensiunii sufletesti, iat5 caracterisfica copilului. Cum ajungem s5 putem apIlica virtuti contrarii acesfei insfabilitati ? Gum vom face ca el s5 fie ordonat, coinsecvent, sa alba -spirit de continuitate in actiunile sale, calfit5ti cari vor face mai tarziu din copil, un membru util societ5tii? Noroc este z5 exists si cealalt5 fat5 a medaliei, yi dac5 copilul este instabil are alte insusie, pain care putem patrunde in v'ata lui 4rytima. Acest carecter este sugestfibiilifatea enorm5 a copilului. Guyau observ5 c5 infr'o prixint5 copilul este asem5n5tor unu'i halucinet. Copilul pnimeste, f5r5 critics, f5r5 opozitiune, dot ce vine dela o influenj5 puternic5, dr; afar5. Lucrul a fost dovedit experimental. Avem o foarte amuzant5 experient5 a

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE IN SOCIOLOGIE

164

lui Binet si Henry : ei prezentau copilor o senie de tinii de o anu-nit5 dimensiune. Copiii iii infpareau in minte, dimensiunide acestor linii, cari apoi erau amestecafe cu altele de elle dirriensiuni. Erau rugafi s5 caute primele linii yi copiii le g5seau usor. Era de ajuns Ins o singur5 infrebare, ca s5-i furbure, si anume : Sunteji siguri cs acesfea isunt Jiniile?" Si a-. tunci 89 la sut5 greseau, nu mai recunosteau Iiniile ,Era deci o simply sugestiune de indoial5 foarte usoar5, penfruca ele-

vul s5 nu mai fie sir de ceeace ochii lui indicau ca sigur cu o clip5 inainte. Asa dar, exists o anume susceptibilifate in viaja copilului si pe aceasta trebuie sa' a ufTz5m, pentru a for-no spiriful Jui de disciplin5 .$i anume cum ? Printr'o afirmajiune cel putin in prima vars15 a copilarie. categoric5, a principiilor educef ve.

Exist5, dac5 nu o prejudecat5, dar oarecum o ideie preconceppt5, c5 este foarte util In pedagogie, discufiunile cu copiii .Da, dar aceasta numai dela o anurdr15 varst5, ca'ci la Inceput, tocmai pentru a favoriza aceasta stusceptibilitate, cre-

dinfa categoric5 este mutt mai 0:15, pentru a impiedeca, ca in sufletul insfabil al copilului, s5 se produc5 o anarhie mora15.

DiscPlina scolar5, trebuie sa se bazeze pe acest

catego..

rism apocrclic gal autoritafF pedagogului, f5r5 ins ca acesfea ss

fie un tiran, s5 ferorizeze o clas5. Toful depirde de talentul Itri personal. Trebuie s5 ab5 autorirhate disciplinat5, hot5r815, iar nu sov5itoare, care ar putea da nastere anarhiei de care vorbeam.

Natural c5 discipline e una $i frica de pedeaps5 alta. Protesorul trebuie s5 evite, cat- se poate, teroarea. Trebuie ca au-

foritatea lui s5 fie prirnit5 benevol de scolari. In aceasta priviinj5 regale pedagogice inu se pot da, penfruc5 foarte depind de arta cu care se comport5 profesorul in clas5. In ceeace pr'veste 'dela de sancfiun'e pe care cop'lul frebu'e s5 o depri'ml5 ca o consecinj5 fireasc5 a gre*elei, ajungem

la

disculiunea nofiunei

de

pedeaps5.

www.dacoromanica.ro

S'a

spins

MIHAI RALEA

165

c5 rolul cel mare al pedepsei este de a f1 exemplificativa, adic5 de a da un exemplu care s5 paralizeze pe cei cari ar avea pofla s5 reinceap5. Aceast5 utitifate a pedepsei, aplicara pedagogiei sooiale, este d'scutabiI5, pentruc5 una este frica pedepsei, $i alta fapta bun5, din punctul de vedere al moralei libere, autonome.

Frica nu e intotdeauna un re-nedii. Nu e un rernedu nici fapful c5 m5 asteapt5 un pericot pentru o anume actiune a mea. Sunt o multi:me de profesiuni, in care viaja este in pericol si fotusi omul se indreapt5 spre ele de bun vote. De p 1d5 marinarul, care-si expune zilnic viata, minerii, cari lucreaz5 in rn.ne cu gr'sou. Cu toate acesfea lucreaz5 in acel loc de primejdii, nu silifi, nu de frica unei pedepse, of penffiu exercitarea meseriei lor, Puterea de exernplificare a pedepsei, pentru pedeaps5, gnu e afaf de efectiv5. Ceeace trebuie sa urmarim prin represiune este restabirrea prestigiulu* social, dmnuat prim infractiunea scolar5. Dac5 prestigiful rgmane micsorat si nu se reactioneaz5 prin pedeaps5, autoritatea intreaga a legei scolare este scazuta, de aceea pedeapsa trebue sa find5 la restabilirea prestigiului °lase'.

Cum frebuie s5 fie pedeapsa, pentruca s5 desvolte in cop.! nevoia sandivnii sac' al e, iar nu firania pedepsei ?

In primul rand pedeapsa frebuie sa fie obiectiv5, coplul isa simt5 c5 1-am pedepsit, pentruc5 a infra+ in conflict au o anurnit5 lege, care e mai mare decat dansul, care_I depaseste, care e a soc'efatii iniregi. Nu pentruc5 em fost nervosi, on din comoditate, on din egoism, ci pentruc5 pedeapsa trebuie ss aib5 o justificare obiectiv5. In al do.lea rand, este nevo'e ca pedeapsa s5 fe in concordanj5 cu opinia public5 a clasei, adic5 cu a ace1or bun' din class. Dac5 pedeapsa ar fi oerecum neinteleas5 de clas5, n'ar avea eficacitatea necesar5, cari ar c5dea asupra unu.

trebuie

mediu care nu o intelege .Un medu nu intellege ideea de sanctiune decat cand o aproba% Unii piedagogi au emis p5rerea

ca

pedeapsa, pentru

ca s5 fie infeadev5r folositoare, preggloare pentru menta-

www.dacoromanica.ro

166

INTRODUCERE IN SOCIOLOGIE

litatea social5 a copilului, trebuie s5 fie dictate de class in-. E vorba de ounoscutele si faimoasele trbunale de scolari, in care judecalori sunt ins5si ei. Unii fac pe procurorii, sustinand un adev5rat rechiziforiu, a fi fac pe avocatii. ()Hat ar fi de moderne aceste fribunale scolare, .i prin aceasta seducaloare, ele prezinta mulie inconveniente: in primul rand stric5 ace;ace vor s5 restab lease& adica autontatea pedagoqului, a efului olasei, care r5mane ca un factor neglijabil si indiferent, ca un factor inutil in viafa clesei, care se desf5sur5 si f8r5 el. Dace este just si adev5rat c5 pedeapsa frebuie s5 fie in proportie cu infracfunea, experieifa, asa de mica a copiilor, va face ca insa'si pedeapsa sa nu fie data cu tactul necesar pentru aplicarea acestei peAsa incat, voind sa se remedieze o incalcare de regul5 sociela, tribunalete scolare, nu fac decal sa sfrice mar muff simtului de autorifate si prin aceasta s5 aduc5 in class un spirit scazuf de moralizare, care face cl.n ea o mulfrne inferioar8, dezordonat5, prea individualist5 lipsit5 de raj \Line, etc. Regula generaI5, pe care am observat-o in privinfa pedepsei, anume ca ea sa fie obiectiv5, infeleasa de toat5 Giese, frebtie sa fie respectat5 si cand e vorba de sanctiunie pocari constifuiesc pe ur-n5 notiunea de succes in sodepse.

cietate.

Ceeace am spus despre pedeaps5, este valabil

si

pentru

recompens5.

Spuneam c5 al doilea fapt este solidaritatea. Spiritul de solidaritate se po4e obfine la copii in dou5 feluri. Se poate obfine prin medial social scolar, din care face parte, si mediul social este societatea in care tr5este si se desvolt5 copilul. In al doilea rand, prin insirruct)X1ea social5 care i se va da. In ceeace priveste mediut social %scolar, spre deosebire de mediut familiar, n'are acea afectivitate, pe care copilul o g5seste acas5. El se mai deosibeste si de grupurile de prieten;, pentruc5 prietenii sunt selectati dup5 aFinrtafi, dup5 preferinfele ILA senfmentale, pe cand medul scolar, asemenea rnediului so-

www.dacoromanica.ro

MIHAI RALEA

167

oral de may tarziu al tsociefatii, este inspirat de ,acea abstractiune Mediul scalar, asemerece a une ordini care doming

nea mediului social, prepare pe cop:I pentru v:ata socials. Cari sunt mijloacele de a prepara mediul gcolar, colectiv, solidar?

pr:rnul rand, prinir`o negul5, pe care am enunlet-o cam profesorul trebuie s5 creeze, on de cateori parte, in sanul clasei sale, o stare de multime. Nici °data o socatate nu e ma' puternic inchegat5, mai coeziv legal& decat in st5rile pe cari le numim in ps hologia social5 si5ri de multime. St5rile in care individul &spare ca persoan5 gi e contop't infr'un fel de elan social. Sunt faimoasele multimi cari apar la festivitSti, in st5rile de pant5, de revolufune, multirrnie cari se formeaz5 delirante pe sfrki, incaizite de cuvantul magic al unui orator. Sunt multrnOe cari topesc complet spiritul inIn

aga :

dividual al cuiva.

Cum putem obtine star'le de multime in clas5 ? Poate sa o fac5 profesorul, cu ocaziunea diferitelor obiecte de inv5t5mant, cand pred5 istoria Si comennoreaz5 pe un o-n mare, cand vorbesie de sp'ritul colectiv al unei nafii ini. Toate acestea, dup5 talentul natural, pot creea un curent de entuziasm, f5cand din toti copii o past5 omogen5 sociaI5, in care ccplul se s:mte .ntegrat gi astfel solidarifatea soc'al5 se nagte "ncetul cu incetul. In al doilea rand, spiritul solidar al copilului, adic5 sentimentul c5 face parte dintr'un grup social, gi c5 tr5egte bine ntegrat in acest grup, se poate provoca cu ocaziunea pedepselor colective. Trebuie s5 simt5 coplul c5 oricat ar exista individual, el este legal de un determinism social mai mare decal el. Trebuie ss simt5 ca vina nu este numai a l'uli dar a intregului corp dr, care face parte, a clasei sale, a mentalit5tei clasei, a ideilor care circul5 in acea clas5. Micgorarea valorii pe care o are clasa, este influentat5 de anume gregeli, ale fiec5rui copil in parte. Astfel fiind, este necesar ca pedepsele si recompensele s5 fie oarecum colective, s5 ex'ste o recompens5 pentru meritele intregei clase, prim fapta

www.dacoromanica.ro

168

INTRODUCERE IN SOCIOLOGIE

unui individ si rovers, s5 se pedepseasc5 o intreag5 clas5 din

Natural, cs va trebui sa se fac5 o diferent5 cand este cazul de o fapt pur individual5, sau de un fapt determinat de atmosfera general5, care pluteste in mediul scalar, din care copilul face parte. Mai este necasar, din cand in and, s5 se stabileasc5 bi-

fapta unui individ.

lantul moral al intregei clase, adic5 s5 se stabileasc5 contul de profit si pierderi, din punctul de vedere al comporrarei intregei clase, fat5 de regula scolar5 ; s5 se stabileasc5 ce e meriforiu si ce nu, s5 se prec'zeze cari sunt abaterile in contra regulamentului. Spbneam mai sus c5 societatea se caracterizeaz5 prin continuitatea generatiilor. Pentru a starni spiritul de solidaritate iat5 Inca o nou5 regul5 de pedagogie socialg : a tine viu, spiritul de continutate social5 in clas5. Profesorul e dator sä spui'e ce au fost generafiunile trecute, cari au fast elevii d _ sIns;, meritele lor in societate si cum s'au conformal. riled u-

lor de viat5. Prin aceasta copilul de ast5zi cunoaste cosi continuitatea generafuntilor se p5streaz5 pr'n elennentul comun, care este profesorul. In afar5 de aceasta Pui

pall de eri

Le vedem aperand si in societatea noastr5, in Coate p5rfile. Fosti coleg', co-

sunt foarte necesare societatile post-scolare.

memoreaz5, din cand in and, un anumit num5r de an de_ cand au absolvit scoa;a.

Nevi; actuali v5d pe premerg5tor:i lor. Se mai pot indica si aite mijloace de solidaritate scolara de pild5 excursii scolare Impreun5 cu profesorii, asociatiuni scolare, asociatiuni de gimnastic5, de sport, care formand o serie de conglomerate, creeaz5 Inc 5 o serie de tipuri sociale, prin care se ajunge la spiritul de solidaritate. Acelas spirit se poate trezi s' pe calea instructium. Amintesc cs cele dou5 materii, care ajut5 mai mutt la formarea educatiunii sociale,

sunt instrilcfe civirca

si Sooiologia

si in al doilea rand inv5t5mantul istoriei. In ceeace priveste irw5t5maniul istonlei el trebuie f5cut in anume fel. Trebuie s5 se renunfe be vecifile metode de 14rare de

www.dacoromanica.ro

MIHAI RALEA

169

batellii, de actiunile personale ale unor monarhii 0 de realizarea iumei date care 1nsernneaz5 incheierea unui trataf. Asfgai istoria nu mai e prezentat5 cum era inainte si eand se arala de

pild5 a Luther singur a f5cut reforma, f5r5 nici un fel de colaborare socials, ca. Napoleon a mat tot ceeace a crest prin sirnpla putere a geniului sau, sau Ludovic ab XIV_lea

la fel, c5 s'nguri indiMizii erninenti au treat ordnea social5, f5r5 concursul popoarelor si claselor sociale de care era inconjurati. Studiem astazi istoria mai mult sub aspectul institutiunilor, adic5 al acelui spirit colect'y anonim care Ince-WI ou incetul iyi rearzeaz5 rendamenful, formand rnomentele carecten'sf ce ale istoriei. Acest spirit colectiv trebue s5-1 smt5 coplul ca spirit social, ca spiriful normelor socele generale care in ftecare moment realizeaz5 in mod concret faptul istonc. Aceste cateva consideratiuni, mai melt de ordin Feoretic, au c5p5fat astazi o serie de rearz5ri in pedagogia contimporan5 din tarile cele mai inaintate din punct de vedere pedagogic, in Germania si America. Avem In Germania realiz5ri de educatiune social5 sub forma ace:or Freie Schulgemeinde" de care vorbesc in special P. Gheeb si Georg Wynecken, Ia Wickersdorff bei Saalfeld si comunitatea scolara, pe care a format-o Hermann Lietz la Haub:1de in Turingia, comunitatea scolar5 Landerziehunsheim care a-ninteste pang Ia oarecare punct de uto_ piile din doctrine social5 a secolului trecut, falansierele lui Fourier Itinde copiii tr5iesc in comunifate cu profesorii lor. Sunt dou5 tipuri de aceste sooli ; este tipul Haubinde din Turingia, care lass puterea in persoana profesorului si unde profesorul 'este un fel de monarh care conduce comunitatea si este tipul Freie Schulgemeinde", unde profesorul are un sters. Comunitatea scolar5 se conduce absolut democratic. Exist5 o adunare a 9colarilor, ea decrefeaz5 rn5surile si char legile duper care se conduce comunitatea. Aceeasi adunare este chernat5 s5 dea functioned, si chiar s5 decreteze pedepse. Exist un program de activifaie si un program de sanctiuni ernanat din democrafia scolar5 astfel constituit5. rol

www.dacoromanica.ro

170

INTRODUCERE IN SOCIOLOGIE

Astfel de scoli mai g5si-n la Odenwald, la Oberheimbach si aceia a lui Berthold 0 tto, la Lichterfelde Tanga Berlin. In ceeace priveste tipul american, el este si mai inainiat decal tipul german. Tipul american este cunoscut sub denum!rea de School cityes" si prezint5 organizarea unei republic' democrate aproape identice cu societatea americans. 0 profesoar5, conduc5toare a unei esemenea sco!i, intrebart5 fiind de metoda ei de conducere, a r5spuns ca scoala se conduce deopinia public5 a scolarilor. Deca in Germania functionarii scoalei, cari sunt tot elevi, sunt responsabili catre profesor, in America avem un tip scour complect democratic in care functioned' si acei cari conduc comunitatea sunt r5spunz5tori nu calre profesori ci c5tre proprii for aleg5tori, ceilelti scoter', cari i-au ales la conducerea scoa lei. S:stemul din aceste

school-cityes" a font apl:cat si in Elvetia de cunoscutul pedagog Forster, care afirm5 c5 a obtinut foarte bune rezultate, cel putin in dou5-trei stabilimente scotare foarte cunoscute. Natural c5 alupra acestor realiz5ri trebue s5 fim foarte precauti pentru c5, dec5 exists ceva achizitionat in pedagogic sociologic5, este tocmai faptul cs fiecare insfitutiune scolar5 trebuie ss tins seama de mediul specific national si, ceea ce poate conveni comunitatei americane, nu poate conven' celei romanesti. Trebue s5 me adept5m tipulu' social d n care face parte posibilit5tile de educatiune social5 scoters. Spuneam odinioar5 cs educolounea soc:a15 poarte fi de dou5 feluri : general5 si special5. Pan5 acum ne-am ocupat de educatiunea general5 formal5. Exist5 ins si o educatiune social5

ceva mai putin ideally, mai putin universaI5, relativ5 tla bazele edicat:unei cetalenesti, care se refer5 la un enumit lip social in ceea ce are mai concret, adic5 la organizatiunea economics, profesional5

politic5.

In ceea ce priveste educatiunea politics cefateneasc5, avem un boget material actunat tocmai in acea §Icoal5 a muncei de care vorbeam, reprezentat5 de Kerschensteiner. Pe vremea and scria Kerschensteiner, ideea selectiunei pro_

www.dacoromanica.ro

MIHAI RALEA

171

fesionale in §colii nu era desk,' de desvolta15. Asfazi s'ar putea ad5oga unele selectiuni profesionale in §coli intre copii dupa verificarea si examenul prealabil al unui med'c sau al unui insffut. Kerschensteiner propunea pentru formafiunea con0Entei profesionale in primul rand o pretungire a coalei pri_ mare in care s5 se predea mai mutt inv5t5mant civic decat pang acum §i, in al doilea rand, formarea unei §coli complimentare dup5 coala primary sau dup5 §coala rural& sau scot; profesionale de ucenicie, §coal5 complimentary in care ucenicu! scalar s5 capete elemente generale asupra profesiunei lui, asupre Invat5nnanIului civic, asupra indatoririlor polirtice ce i le 'mpune mediul din care face parte. Aceste §ooli complimentare

trebuie sa aib5 un program in care s5 se aib5 in vedere urm5toarele - inv5t5mantul profesional a§a cum se face ast5z., duce Ia un fel de afomizare is sociefafei : fecare

ucen:c invaf5 numai profesiunea lui si-si creeaza un fel spec:al de a vedea intreaga societate, toat5 societatea reducandu-se Va ceeace face el. Cismarul consider5 intreaga sodetate ca avand

o unic5 utilitate : cism5ria, Croitorul la fel, medicul la fel. Kerschensteiner sustine c5 trebuie armonizat ideea de profesiunecu interesul general al sociat5tei, profesiunea trebuie s5 inure

in cadrul organiz5rei generale din care face parte, §i ucenicul trebuie s5 inteleag5 compiexitatea organelor vietei sociale in care reprezint5 numai o anumit5 parte. Acest inv5t5mant ins trebuie s5 se armohizeze cu intregul tot social. Apoi, susfine el, trebue accentuat invafamantul civic care in qcalile romanegti, este din ce in ce mai mutt neglijat, ajungand pe acelas plan cu caligrafia, desemnul si muzica si de multe on chiar si mai puffin important pentru c5 dexterit5file mai acluc un element estetic de pl5cere, pe cand inv5f5mantul civic, afa cum se face ast5zi, nu e decal- o enorm5 plictiseaI5. Inv5t5mantul civic, trebuie fgcut aka ca s5 inure in preocup5rile egoiste ale copilului, prinzandu4 prin ceea ce-I intereseaza in mod egoist. In ;colile de ucenici de pild5, se va Insista Ia inceput asupra ceea ce intereseaz5 profesiunea lui, leg5turile ou

www.dacoromanica.ro

172

INTRODUCERE IN SOCIOLOGIE

celelalte profesiuni si inteful cu inceful s5 se alunece spre in-v5t5mantul civic general. In afar de aceasta inv5t5m:intul civic trebuie facuf in mod pl5cut prin perrnanente comparatii cu vista reaI5, cu exemple vii din profesiunea ucenicnlui pentru a se arata complicatiunea vietei sociale si a-I duce astfeh spre conceptiunea general5 a statultui.

Apoi, mai trebuie propus in scolile complimentare istoria propriu zis5, f5cut5 in aspectul ei institutional din care s5 putem extrage anumite inival5m.nte sociale pentru viata colectiv5 in general. Kerschensteiner mai propune sez5tori, in care s5 se explice copilului organizatiunea vietei sociale a statului din care face parte. Apoi case de economii mutuale, cari ar avea de object si de stop de a deprinde pe copil au solidaritatea economics. Odat5, un copil ucenic sp5rsese o oglind5 care costa 10 m5rci our si n'avea cu ce s5 o prateasca : oglinda a fost pl5tit5 sol.