Norman Goodman - INTRODUCERE IN SOCIOLOGIE [PDF]

Zitiervorschau

C?>

tR I ,.q

COLTI

p

GErtERfiLA

z:

" 1&1

U

« a:

w

C/)

NORMAN GOODMAN, profesor universitar la State University din New York, prezinta in aceasta carte, intr-o maniera clara, concisa ~i atractiva, 0 privire de ansamblu asupra unor 'tematici sociale de actualitate: ·societatea postindustriala ·schimbarea sociala ·competenta, tehnica §i evolutia creierelor ·tipuri de organizatii -

sau institutii ·comw}icare §i interactiune soc~ala ·devianta, .§i control social ·criminalitatea §i implicatiile e/ sociale ·stratificarea sociala ·tendinte In evolutia claselor §i grupurilor sociale relatii interetnice §irasiale ·inegalitatea sociala ·tendinte In evolutia familiei §i viitorul acesteia ·probleme ale educatiei §i calificarii ·politica §i autoritatea statului ·forme de guvernamlnt ·sisteme politice ·structura sistemelor economice ale state lor dezvoltate In economia de piata ·marile probleme demografice ·problemele sociale ale marilorora§e. Lucrarea reprezinta nu numai un instrument de lucru, un ghid pentru toti cei ce abordeaza ~tiintele socio-psiho-pedagogice, dar ~i 0 importanta sursa de informare pentru cititorul roman ale carui cuno~tinte din domeniul social iau parvenit preponderent prin interpretari dintr-o perspectiva marxista.

I

,

o :z: ica implica mai putina supraveghere, profesiile cele mai prestigioase de asemenea tind sa solicite un mare aport de educatie formala. Nivelurile superioare de educatie duc indivizii la pozitii profesionale superioare ;>iIe formeaza un fe! de a gindi ;>iun stil de viata care deseori sint deosebit de stimate. In State Ie Unite, in 1987, cam un sfert din populatie avea mai putin decit 0 educatie de ;>coaIamedie, in timp ce aproape 40% nu depa;>eau;>coalamedie. Aproximativ 36% aveau 0 educatie de colegiu sau universitate, in timp ce putin mai mult de jumatate din ace;>tiai;>iterminau cel putin colegiul, unii continuind pina la absolvire sau mergind la ;>coIiprofesionale. Cu cit indivizii urca mai sus pe scara educationala, cu atit cre;>teprobabilitatea de a Ii se acorda 0 mai mare stima. Educatia are ;>iefecte profesionale specifice (vezi Cap. 14 pentru mai multe informatii despre educatie).

SISTEMUL DE CLASE AMERICAN Identificarea claselor sociale Sarcina de a identifica;>idescrie diversele clase sociale din Statele Unite este mai grea decit pare. Doi factori majori contribuie la complexitate: natura multidimensionala a clasei sociale (vezi mai sus) ;>idiferitele metode cu care poate fi abordata problema.

Natura multidimensionala a clasei sociale Existenta a trei baze diferite a inegalitatii sociale sugereaza ca un individ poate sa nu aiM aceea;>ipozitie in fiecare. Unii indivizi pot avea 0 pozitie superioara in privinta prestigiului social ;>iuna

184

inferioara in privinta venitului (e.g., clerul) altii pot avea pozitii superioare in ambele privinte (e.g., arti;>tiirenumiti sau atletii "supervedete"). , Aceste dimensiuni diferite de diferentiere sociala fac dificila in.c~drareaunui anumit individ intr-o clasa sociala specifica. Totu;>i, ele nu afecteaza in mod substantial studiul sistemului de clase din Statele Unite.

Descoperirea clasei sociale Exista trei metode generale care au fost folosite la examinarea structurii de clasa a societatii americane. Metoda reputaliei a fost folosita de Warner ;>ide asociatii sai (Warner;>i Lunt, 1941, 1942; Warner, 1949) in primele explorari social-;>tiintifice detaliate in domeniul stratificarii comunitatilor moderne. Cercetatorii care folosesc aceasta metoda cer indivizilor dintr-o comunitate sa identifice structura claselor sociale ale acesteia (prin clasa intelegindu-se un grup social format din oameni cu atribute comune) prin descrierea diferentelor dintre grupurile cu statut identic din comunitatea lor ;>iincadrarea anumitor indivizi in aceste categorii. Aceasta metoda este deosebit de valoroasa cind este folosita la grupuri mici sau la};pmunitati in care cei mai multi oameni se cunosc intre ei ;>ila prez1i clase. ~ Metoda autofncadrarii este 0 alta tehnica ce implica aprecierea subiectiva.~ Subiectii sint rugati sa identifice clasa de care ei cred ca apaqin. In aceasta metoda, clasa sociala este considerata 0 categorie sociala in care oamenii se identifica cu altii care au caracteristici similare. Pina destul de recent, femeile aveau tendinta sa pretinda ca pozitia de clasa a sotilor era;>ia lor, acum aceasta a inceput sa se schimbe (Simpson, Stark ;>iJackson, 1988). Spre deosebire de metoda reputatiei,aceasta poate fi folosita la populatii mari, intrucit oamenilor Ii se cere sa se defineasca doar pe ei in;>i;>i,nu pe altii. Datorita naturii sale subiective, metoda autoincadrarii a fost deosebit de utila pentru examinarea comportamentului politic. Ceea ce oamenii cred ca sint influenteaza modul in care vor actiona sau vor vota.

185

Metoda obiectivaeste modul final de apreciere a clasei sociale. In aceasta tehnica, clasa sociala este considerata 0 categorie statistica in care cercetatorul incadreaza oamenii pe baza unor indicatori obiectivi presupu~i a reflecta pozitia de clasa. Cei trei indicatori, folositi frecvent in aceasta mAetoda,sint tipul de ocupatie, nivelul venitului ~inivelul educatiei. In mod tipic, aceasta metoda incearca sa surprinda multidimensionalitatea clasei sociale la ceea ce sociologii numesc Statutul socioeconomic (SSE). Aceasta metoda este cea mai u~oara ~imai simpla de folosit, ceea ce ii explica popularitatea. Diversele metode de evaluare a clasei sociale duc, in general, la rezultate similare, de~inu identice. Metoda care trebuie folosita depinde de ce analiza este tacuta ~i ce situatie este studiata. In general, toate trei metodele au identificat cinci clase sociale.

Portrete ale diferitelor clase sociale Clasa de sus Clasa de sus este foarte mica, de obicei 3-4% din populatie. Ea consta din cei mai bogati ~i mai putemici oameni ai comunitatii. Deseori, bogatia lor este in familie de mai multe generatii, iar aceasm continuitate, in combinatie cu resursele economice, confera mare putere. La nivel national, clasa de sus a avut mare influenta aspra politicii interne ~i externe. Cei mai multi membri ai clasei de sus au educatie superioara, multi frecventind colegii ~iuniversitati de elita. Foarte frecvent, ei sint protestanti anglo-saxoni. Unele cercetari au scos in evidenta diferente in cadrul acestei cIase. Elita acestui grup, cam 1%, constituie "aristocratia" tarii. Bogatia acestui grup este in mare masura mo~tenita, iar membrii lui formeaza un cerc relativ strins unit; ei sint "societatea". Numele Rockefeller, Kennedy, du Pont, Whitney ~iVanderbilt sint frecvent asociate cu acest grup. Restul de 2-3% din clasa de sus il reprezinm cei cu avere noua. Ace~tia fac parte din clasa de sus pentru ceea ce au realizat, pe cind elita este inclusa in clasa de sus pentru ceea ce este.

186

Clasa mijlocie de sus Aceastaclasa, aproximativ 5-19% din populatie, consta in principal din oameni de afaceri ~iprofesioni~ti cu venituri relativ mari (iritre.~proximativ 50 000 de dolari ~i 100000 de dolari anual). Un marc'numar sint protestanti anglo-saxoni albi. Ei de asemenea pot fi bine educati, de~i nu au frecventat in mod necesar colegiile ~i universitatile de elita. Ei toti au simbolurile externe ale succesului, cum sint slujbe bune ~i case frumoase in locuri bune, ~i caHitoresc mult. Membrii acestei clase tind sa fie foarte activi in viata politidi ~i in cea a comunitatii.

Clasa mijlocie de jos Compusa in principal din cei care au slujbe de gulere albe, cu salarii nu prea mari (aproximativ 20 000 de dolari pina la 50 000 de dolari), aceasta clasa formeaza cam 30-35% din populatie. In acesta clasa sint proprietarii micilor afaceri, profesorii, directorii de nivel mediu ~ireprezentanti comerciali. Membrii clasei mijlocii de jos sint foarte preocupati de un comportament respectabil. Deseori, ei constituie coloana vert~braUi a comunitatilor in care traiesc, contribuind cu multa munca~ serviciul social voluntar ~ila activitatile caritabile ..

Clasa muncitoare In general, membrii acestei clase (aproximativ 40% din populatie) au profesiuni de gulere albastre sau salariati in servicii, sau functionari de nivel inferior, cu venituri anuale intre 15 000 de dolari ~i25 000 de dolari. Venitulle face situatia economica foarte vulnerabila; ei sint afectati cmar de fluctuatii economice minore. 0 u~oara scadere a activitatii economice, boli sau ~omaj produc clasei muncitoare 0 tensiune considerabila. Membrii acestei clase sint mai putin educati decit membrii claselor de "deasupra" lor, deseori frecventind doar ~coala medie sau mai putin. Eitind sa traiasca in cartiere mai putin dorite ~iau mai putina influen!ii asupra evenimentelor care ii ritate de americani africani ar prefera sa traiasca in carriere integrate (Ge.i1trulde Cercetq.rea Opiniei Nationale, 1987: 171).

,

Dominatia In modelul social numitdominatie, grupul dominant i~i folose~te puterea ca sa mentina controlul asupra grupurilor minoritare, acordindu-Ie putere mica ~i libertate putina. Acest model este evident in indelungata dominatie sovietica a statelor baltice, Estonia, Letonia ~i Lituania cu toate ca acesta se schimba in prezent. De~i acest exemplu special de dominatie nu implica segregatie, cele doua deseori merg mina in mina (e.g., Africa de Sud). Din ce in ce mai mult, opinia mondiala face dificila mentinerea dominatiei fati~e ~i a represiunii minoritatilor culturale ..

205

Transferul populatiei

o

solutie la deosebirile dintre grupuri este transfernl populaliei, stramutarea uneia dintre partile rivale. De pilda, in 1972, tuturor asiaticilor Ii s-a ordonat sa paraseasca Uganda, 0 tara africana neagra in care ace~tia traisera de generatii. Ostilitatea dintre hindu~i ~i musu1mani in India a dus 1a crearea a doua tari diferite, India ~i Pakistan, in 1947, ~i la recolonizafea unor mari populatii. Ciprul este impartit in mod asemanator intre cei de origine turca ~i cei de origine greaca. Libanul este impartit in zona cre~tina ~i musulmana, iar zona musulmana este impartita intre musulmanii sunniti ~imusulmanii ~iiti.

Anihilarea In mod clar, modelul extrem de relatii intre diferite grupuri rasiaIe ~ietnice este ca unul, eel dominant, sa-l anihileze sau elimine pe celiilalt, pe eel minoritar. Genocidul consta in exterminarea unei c1ase de oameni de catre alta; aceasta a fost "solutia finala" a nazi~tilor la problema evrei10r din Germania. Oribila exterminare a ~ase milioane de evrei in Europa in timpul celui de-al doilea razboi mare parte din colonizarea mondial nu este singurul exemplu. Americii Latine ~i a Africii de catre puterile europene, incepind din secolu1 al XVI-lea, s-a bazat pe eliminare~ populatiilor autohtone ~i pe acapararea resurselor ~i a tarii lor. In timpul secolului al XIX -lea, in Statele Unite, multe ziare au cerut anihilarea unor triburi intregi de americani autohtoni.

0

DIVERSITATEA ETNICA $1 RASIALA iN STATELE UNITE Istoric, grupul dominant in societatea Statelor Unite a fost format din protestanfi anglo-saxoni albi (in general, numiti WASP), cei care au emigrat spre aceste tiinnuri din Marea Britanie. De~i nu mai constituie 0 majoritate numerica (ei formeaza aproximativ

206

25% din populatie), ei au modelat, in mare masura, natura societatii americane ~idetin pozitiile importante in structura puterii. Totu~i, Statele Unite sint considerate, ~isint intr-adevar, tara unei diversitiiti eihi~~~irasiale considerabile.

Americanii africani In afara de citeva tari africane, Statele Unite au cea mai mare populatie de "negri" din lume. Negrii formeaza aproximativ 12% din populatie ~i, in ultimii ani, au fost grupu1 minoritar cel mai protestatar. Primii negri au fost adu~i in Statele Unite de olandezi in 1619. Ei erau fie sclavi, fie servitori cu contract carora Ii se cerea sa lucreze o anumita perioada de timp ca sa-~i plateasca costul transportului. Prima lege care a legalizat sclavia a fost votatii in Virginia in 1661 ~i a fost abolita oficial pe plan national prin Proclamatia de dezrobire a lui Lincoln din 1863 ~i votarea Amendamentului al treisprezecelea in 1865, de~i statele din Nord au inceput sa 0 scoatii in afara legii incepind cu 1780. Totu~i, legile "Jim Crow" din Sud au pastrat segregatia rasiala ~icetiitenia clasa a doua pentru americanii africani pina in anii~~izeci. Segregarea rasiala informalii mai persista ~i astazi. ' Cei mai multi americani africani ati"tr~it in Sudul rural pioo la primul razboi mondial, cind multi au migrat in ora~ele din Nord, in cautare de slujbe. In ace1a~i ti~p, un mare numar de imigranti europeni proaspat sositi concurau pentru acelea~i slujbe. Acest conflict economic a dus la 0 continua discriminare impotriva americanilor africani, de data aceasta :tarasprijinullegal de care se bucura in Sud, dar la fel de demoralizanta ~i distructiva. De~iBrown Versus Ministerul Educaliei, cazul Curtii Supreme din 1954 care a dus la desegregarea formala a educatiei publice,a fost un eveniment important in istoria relatiilor rasiale din Statele Unite, anii '60 au fsaobtina slujbe mai bune, astfel incepind dilatoria asimilarii in cultura americana. Fara restrictiile initiale, care, in general, Ie dadeau dreptul sa lucreze in spalatorii ~irestaurante, chinezii americani au inceput sa se bucure de 0 mobilitate sociala considerabilii. Totu~i, multi americani chinezi nu au atins acela~i grad de succes ca grupulin ansamblu ~iramin prin~i in ghetourile cartierelor chineze~ti. Recenta izbucnire a luptelor intre bande ~i a violentei din cartierul chinezesc al New York-ului evidentiaza schimbarea calitiitii vietii in cadrul comunitatii americane chineze.

Americanii japonezi

Americanii asiatici De~i numeric un grup foarte mic, aproximativ 5 milioane de oameni (2% din populatie), americanii asiatici s-au descurcat foarte bine din punct de vedere economic. Atit nivelullor educational mediu, cit ~ivenitullor mediu sint mai ridicate decit cele ale americanilor in ansamblu. Ei formeaza grupul minoritar care se dezvoltii cel mai rapid in Statele Unite In prezent. Grupul este format, aproximativ in cifre egale, din oameni de origine chineza, japoneza ~i filipineza. Lor Ii se alatura din ce in ce mai multi coreeni ~ivietnamezl.

Americanii chinezi Primii imigranti asiatici au sosit In Statele Unite cam pe vremea goanei dupa aur in California, in 1849. Avind tendinta de a se stabili pe Coasta de Vest, ai au constituit forta de ~unca ieftina ~i rentabila pentru americanii care s-au dus in Vest. In partea a doua a secolului al XIX-lea, 0 depresiune grava i-a determinat pe imigranti ~ipe americani deopotriva sa concureze pentru slujbe putine. Bucurindu-se de 0 slaba protectie legala, imigrantii au dus-o rau. Pentru a combate efectele discriminarii, americanii chinezi din zonele urbane au infiintat organizatii de autoajutorare ~i retele de

210

Japonezii au imigrat in Statele Unite putin mai tir~iu decit chinezii ~i au ramas in mare masura pe Coasta de Vest. Intrucit japonezii au avut un mai intens contact anterior cu americanii decit au avut imigrantii chinezi, ei au reu~it sa se asimileze mai u~or. De asemenea, ei au avut posibilitiiti mai mari sa se angajeze in agricultura, in loc sa alerge dupa sh,1>'ein ora~e. Totu~i, ostilitatea a rezultat din incercarea lor de a cumpata: ter;nuri arabile ~ia dus la impunerea unor restrictii legale impotriva lor. '''',.; . Cel mai devastator pentru americanii japonezi a fost tratamentul ce Ii s-a aplicat de Statele Unite dupa ce Japonia a bombardat Pearl Harbor in 7 decembrie 1941. Peste 90% din toti americanii japonezi au fost "striimutati" in lagare de internare militare, inconjurate cu garduri din sirma ghimpatii ~icu paznici inarmati. Guvernul Statelor Unite ajustificat aceste actiuni sustinind ca ace~ti americani japonezi ar putea fi agenti acoperiti pentru Japonia. Multi recunosc acum ca stramutarea fortatii a americanilor japonezi a fost un act indreptat impotriva unei intregi categorii de oameni ~ica, probabil, a fost motivata mai mult de rasism decit de considerente serioase de securitate. Dupa al doilea razboi mondial, americaniijaponezi au inceput sa prospere. Insistenta lor traditionala asupra educatiei ~ia muncii intense a dat roade. Ei au avut un nivel de educatie mai ridicat decit

211

americanulmijlociu ~i un venit me diu pe familie mult mai mare. Totu~i, succesul economic recent al Japoniei a rede~teptat vechile ostilitati care pot fi, din nou, indreptate jmpotriva americanilor .. Japonezl.

vaste resurse de petrol, apa ~iminereuri. Multe comunitati de americani ba~tina~i sint presate din interior sa reziste asimilarii ~i sa -~i pastreze culturile traditionale. Rena~terea interesului fata de cultura a1J.lericanaba~tina~a, pretutindeni in Statele Unite, poate ajuta acest efor('"

Americanii filipinezi Filipinezii au fost considerati supu~i americani din 1898, dnd Insulele Filipine au devenit posesiune americana, pina in 1935, dnd ~i-au d~tigat independenta. Multi filipinezi au inceput sa imigreze in Statele Unite in anii douazeci, ca sa satisfaca cererea de forta de munca ieftina a pomicultorilor din California. Schimbarile intervenite in legile de imigrare in 1965 au dus la 0 dublare a populatiei americane filipineze in deceniul unnator. Aceasta rata a cre~terii sugereaza ca ei ar putea deveni in curind grupul cel mai mare de americani asiatici. Cei mai multi sint bine educati ~is-au stabilit in zone urbane, unde i~i pot folosi cu succes considerabilele abiIitati profesionale.

Americanii ba§tina§i (indienii) Nici un grup minoritar din Statele Unite nu a fost tratat atit de rau ca ba~tina~ii americani. Paminturile Ie-au fost luate de guvern ~i foarte multi au fost uci~i in timpul cursei pentru expansiunea spre Vest. Le-a fast distrusa cultura, iar ei au fost ingramaditi in rezervatii ~itratati ca "pupili" ai statului (adica, copii care nu puteau avea grija de ei in~i~i). Aproximativ doua treimi din americanii ba~tina~i locuiesc acum in rezervatii sau aproape de ele. Au 0 rata de ~omaj ridicata -mai mult de 50% in unele zone. Putini americani ba~tina~i dobindesceducatia necesara pentru a obtine slujbe mai bune ~i mai stabile. Mai putin de 4% dintre ei au terminat opt clase. Rata lor de alcoolism este cam de opt ori mai mare dedt media nationala. Rata sinuciderii este dubIa fata de cea a americanilor in ansamblu. Recent, americanii ba~tina~is-au organizat mai bine ~iau devenit mai combativi. Unele triburi au cerut sa Ii se restituie paminturile luate sau sa Ii se dea compensatii. Multe dintre aceste terenuri contin

Etnicii a/bi Termenul "etnicii albi" a fost folosit recent pentru a-i numi pe americanii albi a caror origine este in alte zone europene dedt in Marea Britanie. Ei sint "ne- WASP-ii". Etnicii albi constituie 0 populatie diversa. Printre ei se afla italieni, polonezi, scandinavi, germani, armeni, greci, irlandezi ~i multe alte neamuri. Ei tind sa se stringa in comunitati separate sau in cartiere ora~ene~ti. Exemple sint sudul Bostonului, care, in mare masura, este format din americani irlandezi, ~i partea de nord a Bostonului, care este dens populata cu americani italieni. Americanii polonezi sint concentrati in Chicago ~iinjurullui, americanii scandinavi, in Minnesota, iar americanii germani, in Pennsylvania. De~i grupurile etnice albe au fost totdeauna caracterizate printr-un sentiment de coeziune, ele au trecut printr-o mi~care puternica ~e trezire etnica ~i mindrie, dupa alte grupuri minoritare, in specll'\l"cel*'al americanilor neao~i. Ele au inceput sa se bucure de d~tiguri politi({t)'~i.sociale, ca un rezultat al mi~carii pentru drepturile civile din anii ~aizeci. La unii oameni, aceasta mindrie etnica a reprezentat 0 forma de reactie brusca, determinata de tratamentul preferential de care au inceput sa se bucure americanii africani ~i americanii hispanici la vremea aceea. La altii, mindria etnica pur ~isimplu a reprezentat un interes reinnoit pentru identitatea etnica ~i pentru cultura etnica. Pentru a intelege prezenta puternica a mindriei etnice in viata americana, este nevoie doar sa luam in considerare numarul de grupuri etnice care organizeaza anual parazi importante in New York ~i in multe alte ora~e mari. Multe grupuri simt ca mindria lor este justificata de progresul substantial pe care I-au ~cut,trecind din fabricile ~imagazinele de dulciuri, locurile de munca ale parintilor ~i bunicilor lor, la slujbe cu un statut superior, mai stabile ~i mai bine pIatite. Multi imigranti au sosit pe aceste tarmuri spre sflf~itul secolului al XIX-lea ~i inceputul secolului al XX-lea. Multi dintre ace~ti 213

212

________________________________________

.Hi"

imigranti nu au dorit nimic mai mult decit sa fie asimilati in cultura americana. Deseori, ei au insistat pe llnga copiii lor ca sa vorbeasca doar limba engleza in cas a ~i ~i··au schimbat nume1e, ca sa sune mai "americane~te".

PROBLEME CONTEMPORANE iN RELA TilLE ETNICE ~I RASIALE Rasismul Rasismul consm in ideea ca 0 categorie rasialaeste inerent superioara alteia. Ideologia rasismului ofera baza morala pentru discriminare. Istoria colonialismului vestic se bazeaza pe rasism. Populatiile zonelor colonizate, deseori percepute ca fiind la un stadiu inferior de dezvoltare, au fost considerate inferioare din punct de vedere biologic. Drept urmare, nu se considera necesar sa Ie trateze cu amabilitatea obi~nuita, ceruta intre egali. Filozofia politica a lui Adolf Hitler s-a concentrat injurul pretinsei superioritati a rasei "ariene" (prin supozitie, compusa din caucazieni de origine neiudaica, dintre care Mrbatul inalt, blond, cu pie1ea deschisa la culoare ~iochii alba~tri era considerat idealul) ~ia dreptului ei de a conduce lumea. Notiunea de rasa pura "ariana" este 0 fictiune biologica; nu exista 0 asemenea rasa. (Hitler insu~i era scund, cu pielea de culoare inchisa ~i cu parul negru). Rasismul a jucat un rol important in istoria Statelor Unite. Africanii au fost adu~i aici ca sclavi ~itratati ca fiinte inerent inferioare. .. Cind in tara au venit multi asiatici, ei au intimpinat atitudini similare. Americanii M~tina~i erau tratati in mod obi~nuit ca fiind inferiori. Toate aceste cazuri de rasism par sa fie bazate pe factori economici. Se pare ca rasismul deseori a servit interese1e economice ale populatiei dominante. Celor considerati inferiori Ii se puteau da (sau, ca in cazul sclaviei, foqati sa lucreze) slujbe prost platite ~iumile, pe care, daca ar exista posibilitatea alegerii, cei mai multi oameni nu ar fi dispu~i sa Ie accepte. Ideologia rasismului - inferioritatea ine-

214

renHi- a oferit justificarea pentru aceasta exploatare. A fost nevoie de razboiul civil, de amendamente constitutionale ~i de legislatie pentru a desfiinta rasismul, sustinut legal, din Statele Unite. Pe llnga forma subiectiva descrisa mai sus, rasismul are 0 forma institutionala. Rasismul institutional se refera la practicile organizatorice care au ca efect tratarea inegaIa a grupurilor rasiale. Rasismul institutional este deseori evident in concursul de angajare, care, deseori, ii descalifica pe cei care sint diferiti, inclusiv diferiti rasial, deoarece, "nu sint potriviti" sau nu sint "unul de-ai no~tri".

Actiunea afirmativa • Reactia sociemtii la rasismul personal ~iinstitutional a fost dezvoltarea unei politici de actiune afirmativa, care consm in practica stabilirii de obiective ~iprograme pentru rnarirea numarului membrilor grupurilor minoritare in organizatii ca: afaceri comerciale, posturi guvemamentale i?iinstitutii educationale. In ciuda parerii unora ca actiunea afirmativa duce la angajarea indivizilor mai putin calificati sau subcalificati, actiunea afrrmativa nu pretinde 0 asemenea actiune ~i nici nu duce tn mod obi~nuit la a~a ceva; ea vrea sa se asigure ca cei exclu~i in~ecut:.gint acum inclu~i in cursul general al vietii economice, sociale ~i ~ucmportamentul Mrbatilor ~i al femeilor. In una, Arape~, atit biirbatii, dt ~ifemeile erau cooperanti, neagresivi ~icalzi din punct de vedere afectiv. In alta, Mundugumor, care erau vinatori de capete ~i canibali, atit Mrbatii, cit ~i femeile erau egoi~ti, agresivi ~i insensibili fata de altii. Pe scurt, barbatii ~ifemeile din Arape~ prezentau ceea ce, in general, este considerat comportament "feminin", iar in MundUgtll.'11or barbatii ~ifemeile prezentau un cornportament tipic "masculin". In cea de a treia societate, Tchambuli, existau deosebiri intre biirbati ~ifemei, dar'acestea erau opuse rolurilor genOOlor considerate tipice in societatea americana. Femeile erau dominante, nu purtau podoabe ~i erau lip site de afectiune; Mrbatii, pe de alta parte, erau supu~i, sentimentali, birfitori ~i aveau grija de copii. 223

ROLURILE GENURILOR

Rolurile traditionale ale genurilor $i stereotipurilor Femeile in casa ~ibarbatii afara ar fi un rezumat exact al rolurilor traditionale ale genurilor in trecut. Barbatii erau considerati obligati sa lucreze in afara casei ~i sa ci~tige venitul necesar pentro intretinerea familiei. Ei erau legatura principala intre familie ~i lumea exterioara. De asemenea,ei erau considerati autoritatea in familie ~i cei care asigurau disciplina in sinul acesteia. Ei trebuiau sa ia hotaririle importante pentro familie. Destinullor era sa participe semnificativ la viata societatii, in specialla activitatile politice. Politica ~ieducatia erau considerate domenii exclusiv masculine. Femeile, pe de aha parte, trebuiau sa-~i dedice viata caminului ~i copiilor. Sarcinile lor principa1e erau cre~terea copiilor ~i grija pentru casa. In timpulliber, de se angajau in activitati voluntare ~i caritabile in comunitatile lor. Pe scurt, rolurile genurilor au devenit stereotipe: sotul/tatal, furnizorol con~tiincios, iar sotia/ mama gospodina multumita care are mare grija de sotul ~i copiii ei. Stereotipurile personalitatii au dezvoltat, in paralel, aceste roluri. Femeile trebuiau sa fie tandre, sensibile fata de altii ~i grijulii. Ele crau considerate dependente, sentimentale, pasive ~i conformiste. Ele nu trebuiau sa aiba prea multe cuno~tinte despre mecanica, atletism sau politica. Datorita dedicarii carninului ~icopiilor, nu era necesar ca ele sa aiM cuno~tinte despre complexitatea lumii exterioare; ele se puteau bizui, in mod pasiv, pe sotii lor. Barbatii, pe de alta parte, trebuiau sa fie hotariti, increzatori in ei in~i~i, competenti ~ipriceputi intr-o serie de domenii care Ie dadeau posibilitatea sa aiM succese in lumea "exterioara". Rolurile lor profesionale aveau priori tate fata de rolOOle din familie; de~i aceasta situatie poate nu era totdeauna preferata, in general, ea era considerata buna pentro familie.

Rolurile genurilor $i stratificarea 1(I.egalitatea intre genuri

o

conceptie functionalista Pozitia initiala a functionali~tilor este ca, daca toate sau cele mai multe societati prezinta un model de dominanta masculina, atunci acesta este, probabil, functional ~i avantajos, cel putin intr-o oarecare masura. Repartizarea diverselor sarcini diferitelor roluri, 0 diviziune a muncii, este considerata deosebit de eficienta (vezi Birocratia; Cap. 5). Intrucit diferentele biologice de sex ii deosebesc deja pe barbati de femei, cele mai multe societati i~i fac un capital din aceasta. Intrucit nou-na'scutii sint neputincio~i, ei trebuie sa fie ingrijiti o vreme. Inainte de aparitia laptelui cu adaus~ri ~i a biberoanelor, alaptarea era esentiala pentru supravietuire. Insu~i actul alaptarii este un act de educatie ~i sprijinire care cere ca mama sa stea cu copilul, deseori aproape de casa. Astfel, sustin functionali~tii (e.g., Zelditch, 1955) este eficient ca mama sa se ocupe de copil ~i de casa, lasindu-l pe sot sa se ocupe de lumea exterioara. Functionali~tii sustin ca aceasta diviziune a muncii este inca eficienta (Parsons ~iBales, 1ff55).F41miliaare nevoie de speciali~ti: un lider expresiv, care se preocupa de fJ?latiile ei interne, ~iun lider instrumental care pune familia in lega:tura cu lumea exterioara. De~i nu este necesar ca femeile sa fie conducatori expresivi ~ibarbatii lideri instrumentali, diviziunea muncii de mai inainte, care i~i avea originea in biologie, era un sistem eficient ~i astfel, u~or de continuat. Deopotriva de importante, cele doua sfere - casa ~ilumea exterioara - ~i-au impus, traditional, diferite grade de prestigiu, prima neinsuflind la fel de mult respect ca a doua. Astfel, barbatilor care au rol instrumental Ii se acorda mai mult prestigiu ~iautoritate decit femeilor care joaca rolul expresiv. Aceasta conceptie a fost, in general, acceptata pina recent, cind criticii au inceput sa 0 atace ca este demodata. Date fiind inlesnirile moderne, limitele de virsta mai mari ~inumarol mai mic de copii, printre alte schimbari, femeile nu mai trebuie sa-~i dedice viata relatiilor interne, expresive in cadrul farniliei. De asemenea, schimbarea climatului social ~i economic pledeaza impotriva rolurilor inflexibile fie pentro barbati, fie pentru femei.

224

225 ('Oi\Li\

15 INTROlJUCERE

fN Siatit planul de invatiimint vizibil, cit ~i eel ascuns deseori sint bazate pe acelea~i valori ale clasei ~ip'e ace1ea~i idei. Mai devreme s-a mentionat ca rasa ~i clasa sint legate (vezi Cap. 11). Astfel, deosebirile de clasa prezentate mai sus se aplica, in general, americanilor africani ~i americanilor hispanici. In particular, a existat 0 dezbatere continua despre deosebirile rasiale in materie de inteligenta, care pot limita realizarile educationa1e ale americanilor africani. Pe scurt, argumentul este ca americanii africani sbtin, in mod constant, un rezultat cu zece pina la cincisprezece puncte inferior albilor la testele de inteligentii standardizate (Jensen, 1969), ceea ce poate demonstra ca ei sint inferiori genetic in privinta

279

inteligentei. Daca acesta este adevarul, atunci diferentele educationale dintre albi ~i americanii africani pot sa nu aiba nici 0 legatura cu calitatea invatamintului, ci mai degraba sa fie 0 functie a factorilor ereditari asociata cu rasa. Cercetarile recente par sa dezminta aceste argumente. S-a demonstrat ca testele standardizate se bazeaza pe cultura clasei mijlocii albe, de aici discriminarea impotriva celor care nu apartin acestui grup. De altfel, grupurile minoritare cu rezultate scazute la aceste teste la inceputul acestui secol (e.g., evreii), acum obtin un punctaj la nivelurile nationale sau deasupra lor (Sowell, 1977). In mod clar, mo~tenirea genetica a acestor grupuri nu s-a schimbat in aceasta scurta perioada de timp, dar s-a schimbat mediullor social ~i, probabil, acesta este factorul determinant. Statele Unite inca se contrunta cu problema rasiala ~i etnica in domeniul educatiei. De~i Curtea Suprema a desegregat ~colile americane in 1954, mai ramin multe din ele segregate, din cauza modelelor rezidentiale -indeosebi in interiorul ora~elor mari, dupa exodul spre suburbii a multor albi din clasa mijlocie. $colile din interiorul ora~elor mari nu sint doar segregate, ci ~i subfinantate ~i, asemeni comunitatilorin cartierele in care se afla, se contrunta cu problemele crimei ~iale drogurilor. Segregatia bazata pe modelele rezidentiale constituie 0 problema greu de rezolvat. Transportul cu autobuzul opereaza in sensul realizarii unui echilibru rasial, dar interesul pentru el ~i legalitatea lui sint limitate la zone in care copiii vor sa piarda mult timp cu transportul. Pe scurt, Statele Unite inca nu au rezolvat problema asigurarii unei bune educatii tuturor copiilor, indiferent de rasa ~iclasa. De~i s-a produs deja 0 considerabila desegregare in ~coli, mai sint inca multe de mcut. Cercetarile arata ca performanta academic a a elevii or minoritari in ~colile segregate tinde sa se imbunatateasca (Daniels, 1983). De aceea, sarcina este schimbarea acelor conditii sociale care promoveaza segregatia atit in comunitati, dt ~iin ~colile lor.

Funcfionali§tii considera ca sistemul educalional completeaza roluljamiliei inprocesul de socializare al tinerilor. fjcolile fi invala pe copii nu numai deprinderi necesare pentru afunc-

280

liona in societate, ci §i norme §i valori importante, precum §i trasaturi comportamentale. fjcolile inlesnesc integrarea sociala a cetalenilor §i asigura un cadru pentruinteracliunea grupelor vlrsta. Ele pun accentul pe conjormism §i descurajeaza devianla. Sistemul educalional constituie una dintre caile principale pentru plasarea sociala §i mobilitatea sociala. El asigura societalii muncitori bine pregatili §ipermite mamelor cu copii mici sa lucteze daca vor. Educalia este, de asemenea, un element important in inovalia culturala §i in progresul §tiinltfic §i umanist. Teoreticienii conflictului au adoptat un punct de vedere mai pulin pozitiv in privinla sistemului educalional. Ei considera ca sistemul educalional perpetueaza inegalitatea sociala existenta prin asocierea clasei sociale cu posibilitalile educalionale. Ei vad in educalie un mijloc de control social §i 0 modalitate de a satisface nevoile de jorla de munca ale societalii capitaliste. Ei critica societatea bazata pe sistemul diplome/or, care pretinde 0 atestare educalionala inutila pentru roluri importante in societate §i roluri profesionale. Teoreticienii conjlictului de asemenea grata cum controversa asupra testelor standardizate Ie suslilJl/argljmentul ca sistemul educational este partinitor in favoa?ea cfasei mij locii albe. Sistemul educalional ameri~n l!ste unic in conjiguralia sa. El este public §i obligatoriu. El incearca sa rezolve 0 serie de probleme sociale (e.g., drogurile ~i relaliile sexuale premaritale). Descentralizarea sistemului educalional al Statelor Unite este 0 alta trasatura distinctiva a sa. Educalia este 0 responsabilitate a comunitalii ~i este controlata de comunitate. fjcolile §i universitalile sint, in cea mai mare parte, organizalii birocratice cu modele clare de autoritate, reguli ~i documente. Disciplina fii violenla constituie probleme din ce in ce mai mari in §coli. fjcolile americane aujost, in mare masura, ineficiente in asigurarea deprinderilor necesare in societatea moderna; aces! lucru este deosebit de adevarat cind sin! comparate cu $colile din alte lari. Aufostpropuse mai multe solulii la aceasta problema. Una implica crearea unui climat ~colar mai ordonat §i mai academic. Alta insista asupra gestiunii bazate pe §coala, care are drept scop acordarea unei mai mari

*

281

libertati profesionale ~i responsabilitafi profesorilor. Sistemul cupoanelor, care lasa pe parinfi sa aleaga ~coala copiilor, este 0 alta solufie prop usa, de~i aceasta propunere implica mai multe probleme. in final, a fost discutata problema spinoasa a intersectiei rasei, clasei ~i educafiei. Afost luata in considerare problema partinirii rasiale ~i de clasa la testele de inteligenfa, a~a cum afost argumentul cafactorii genetici explica deosebirile rasiale in privinfa inteligenfei. Au fost explorate efectele de durata ale fmplinirii educafiei 'insistemele ~colare segregate pe criterii rezidenfiale.

ii

15 RELIGIA A

In

acest clteva capitolforme vom descrie, maiei.intii, este religia ~i vom discuta diferite ale Dupace aceea vom examina perspectiva funcfionalista care susfine ca religia ofera sens in viafa sociala. De asemenea, vom examina religia din perspectiva teoriei conflictului, care 0 considera 0 for/a sociala distructiva. Vafi, de asemenea, explorata relatia religiei cu schimbarea sociala ~i modul in care religia este organizata in societate. Vorfiprezentate scurte descrieri a cltorva dintre religiile importante ale lumii, impreuna cu 0 analiza a r;oJuluireligiei in societatea americana ii","", contemporana.

RELIGIA: 0 DEFINITIE , Intrucit re1igia ia mu1te forme, este greu sa 0 define~ti intr-un mod care respecta diferite1e tipuri. Durkheim (1954; original, 1912) of era un exemp1u in discutia sa despre sacru ~iprofan. Sacru1 implica tot ceea ce este considerat supranatura1, dinco10 de obi~nuit. Grice obiect sau eveniment poate fi investit cu aura sacru1ui, un anumit animal, 0 anumita stinca, luna, 0 cruce. Pe de alta parte, profanul este tot ceea ce este considerat comun ~i obi~nuit. Stinci1e sint stinci, iar un animal nu este nimic special; in acest caz aceste obiecte sint considerate 0 parte a profanu1ui mai degraba decit 1umea sacra. (Retine ca Durkheim nu folose~te termenu1profan in sensu11ui obi~nuit deceva insultator ~ivulgar).

282

283

Un alt element al religiei este ritualul, practici formale ~istilizate, asociate cu sacrul. Acestea pot include rugaciuni, purificarea ceremoniala, dansul ceremonial sau incantatia (un ansamblu de cuvinte sau sunete deseori implicind repetitia). Aceste actiuni permit credinciosului sa abordeze sacrul intr-o maniera atenta ~i controlata. Cu aceste definitii ca baza, religiapoate fi definita ca un sistem de credinte ~i ritualuri imparta~ite care slnt preocupate de tarimul sacrului. Aceasta definitie este destul de larga, ca sa permita 0 discutie a diverselor forme de religie consemnate de-a lungul istoriei.

TIPURI DE RELIGIE In masura in care se po ate stabili, 0 forma oarecare de religie a existat In toate societatile cunoscute. Dar formele pe care le-a luat au variat In mod considerabil. Diferiti oameni au adorat toate felurile de obiecte ~i fiinte ~i s-au angajat Intr-o ordine de comportament "religios".

umane, sau indiferente fata de ele. Spiritele pot fi influentate prin magie, practici rituale care permit oamenilor sa foloseasca puterea supranaturaHi sau spiritual a pentru propriile lor scopuri. Religia anirnista a fost obi~nuita printre diverse triburi din Africa ~i din alte lbcuri.

TeismuJ Teismul este credinta in existenta unor zei despre care se presupune ca sint putemici ~i interesati de activitatile fiinteior umane. Ace~ti zei trebuie sa fie venerati ~i cinstiti Intr-un fei oarecare. Exista doua forme majore de teism.

Politeismul Cea mai obi~nuita forma de teism este politeismul, credinta in existenta mai multor zei. Deseori, un zeu este considerat mai puternic decit ceilalti, un zeu al zeilor.

Monoteismul

Supranaturalismul Supranaturalismul este 0 forma de religie care presupune existenta unor forte In afara lumii obi~nuite, In supranatural, care influenteaza evenimentele umane atit in bine cit ~iin rau. Nu este implicat un anumit zeu sau spirit, doar forte supranaturale impersonale. De~i, In general, un element al societatilor preindustriale, unele aspecte ale supranaturalismului pot fi vazute In practica contemporana de a purta laba unui iepure sau de a crede In noroc.

Animismul De asemenea, re1igia poate lua forma animismului, 0 credinta in activitatea "spiritelor" in lume. Aceste spirite pot exista in oameni sau In orice fiinte din lumea naturalii, cum sint arborii ~ianimalele. Aceste forte spirituale pot fi folositoare sau daunatoare fiintelor

284

4' ;>' ~~'

*"

A doua forma de teism este credi~ajntr-un zeu. De~i monoteismulnu este la fei de obi~nuit ca politei"smul, cele trei religii monoteiste - iudaismul, cre~tinismul ~i islamismul - au, laolalta, mai multi membri decit orice alta forma de religie.

JdealismuJtranscendent ldealismul transcendent nu implica venerarea nici unui zeu, spirit sau forta supranaturala; el se bazeaza pe principii sacre de idei ~i actiuni. Scopul sau este sa dea fiintelor umane posibilitatea de a atinge cel mai Inalt potential. Forme de idealism transcendent se gasesc Indeosebi In Asia; budismul este un exemplu.

285

RELIGIA: 0 PERSPECTIV A FUNCTIONALISTA , In general, functionali~tii considera re1igia 0 foqa pozitiva in societate. Ea indepline~te functii sociale importante ~i, ca atare; exista intr-o oarecare forma in toate societatile.

Functiile religiei Coeziunea sociala Religia actioneaza ca 0 foqa unificatoare in societate, asigurind un ansamblu imparta~it de idei, valori ~i norme in jurul caruia oamenii pot forma 0 identitate comuna. Religia devine un unificator, o modalitate de a stabili un limbaj comun; ea este liantul care leaga un grup laolaltli, oferindu-i un ansamblu comun de valori. De pilda, evreii, raspinditi pe glob in diferite culturi timp de secoIe, ~i-au mentinut identitatea caracteristica in mare masura prin ideile ~i practicile religioase comune. S-a sustinut, totu~i, di aspecte1e unificatoare ale religiei sint mai aparente in societatile care au doar 0 religie. Acesta a fost deseori cazul in societatile preindustriale; la aceste socieUiti se referea Durkheim dnd a scos in evidenta aspectul unificator al religiei.

Oferirea unui sens in viata , In general, re1igiaofera raspunsuri satismcatoare emotional "m~rilor" intrebari in legatura cu existenta umana ~i cu scopul ei. In particular, ea rezolva problemele vietii ~i ale moqii, descrie felul de viata pe care oamenii tebuie sa-l duca - scopullor in viata - ~i explica ce Ii se intimpla dupa ce mor. Religia este, esentialmente, singura institutie sociala care incearca sa rezolve aceste probleme importante.

Controlul social Normele societatii sint, deseori, bazate pe un ansamblu de idei religioase. Cele mai muIte dintrc cele mai importante legi din

286

societatea americana (e.g., legea care interzice omorul) dobindesc o foqa moralii, precum ~i una legala, deoarece ~le sint inc1use in valorile religioase; Ii se da 0 legitimitate sacra. In evul mediu, se ci'e.deilca regii domnesc prin drept divin, iar legea in tarile islamice estejustificata prin Coran, cartea sfinta a islamului.

Sprijinul psihologic Religia ofera multor oameni sprijinul afectiv ~i psihologic de care au nevoie ca sa supravietuiasca intr-o lume complexa ~inesigura. Ea este deosebit de utila in vremuri de criza, cum este moartea cuiva apropiat. Ea sugereaza un oarecare scop in a muri ~i ofera un ansamblu de practici rituale pentru doliu ("priveghiul" la cre~tini sau ,,~iva" la evrei, de pilda) care u~ureaza suferinta supravietuitorilor.

Ideologiile seculare: echivalentele functionale ale religiei Religia se refera la sfera ~acra a experientei umane. Dar ceca ce este considerat sacru est~~:mstt;git social. Functionali~tii arata ca exista echivalente funcfioncile (caracteristici sociale ~i culturale care au acela~i efect ~i pot substitu'i'alte caracteristici sociale ~i culturale) ale religiei. Adica, sistemele de idei seculare (nereligioase, e.g., ~tiinta) pot indeplini acelea~i functii mentionate mai sus pentru religie. Multe din "ism" -ele lumii - fascismul, socialismul, comunismul, umanismul- pot fi considerate religii seculare. Ele toate promoveaza solidaritatea sociala ~i coeziunea printre credincio~ii lor. Ele dau vietii un scop ~i un sens ~ijustifica comportamentele necesare in cadrul grupului practicant. Ideile lor ideologice ofera sprijin afectiv in vremuri grele ~i de nesigurantlL Ele chiar gasesc justificarea moqii, daca aceasta este in serviciul unci cauze pe care adeptii lor o definesc ca fiind nobilii. Deosebirea intre religie ~i ideologiile seculare consta in faptul ca religia este orientata spre tarimul supranaturalului ~i i~i trage puterea din acel tarim. Aceasta credinta in supranatural mare~te stabilitatea religiei ~i0 impiedica sa se schimbe drastic.

287

II

RELIGIA: 0 PERSPECTIVA A CONFLICTULUI Teoretieienii eonflietului nu eonsidera religia institutia sociala pozitiva deserisa de funetionali~ti. Ei prezinta cite va earaeteristici negative ale societatii care i~i au originea direct in religie sau sint aparate de ea.

Religia ca "opiu al poporului" i

Religia, sustin teoreticienii conflictului, sustine ~i legitimeaza sistemul existent. Ea realizeaza aceasta prin abaterea atentiei eelor 9primati de la problemele lor ~ide la orice incercare de a Ie rezolva. Intr-o expresie memorabila, Marx (1964: 27; original, 1848) a numit religia "opiul poporului". El voia sa spuna ca, la fel ca opiul, religia ii face pe oameni sa se simta bine, dar Ie abate atentia de la existenta lor nenorocita ~i de la actiunea neeesara pentru a 0 schimba. Teoreticienii conflictului considera religia un alt element in luptele pentru putere in societate. Ea este folosita de cei de la putere atlt pentru a-~ijustifica pozitia, dt ~ipentru a descuraja orice incercare a eelor :taraputere sa-~i schimbe situatia. Rcligia abate atel1tia de la problemele ~i suferintele lumii prezel1te, promitind recompense in viata de apoi.

Religia §i inegalitatea Stabilitatea ~i coeziunea pe care religia Ie asigura sint considerate, de teoreticienii conflictului, exemple ale naturii sale distructive. Dedt sa se imp ace cu inegalitatile despre care teoreticienii conflictului cred ca exista in toate societatile moderne, oamenii eon~tienti social, cu simtul istoriei, ar trebui sa lupte ea sa Ie elimine. Dar religia deseori asigura legitimitatea morala pentru aceste inechi:tati, descurajind schimbarea sociala. Regii domnese ~ii~i oprima poporul in virtute a unui drept divil1 ~i, astfel, sint imuni fata de critica. Mai general, eonditiile economiee existente, pe care Marx ~iteoreticienii conflictului Ie considera f0rtele fundamentale in societate, influen288

I

teaza forma, directia ~irolul religiei in societate. Altfel spus, structufa economica ~i sociaUi da forma sistemelor de idei· ~i valori, inclusiv religiei. '\Religia, din perspectiva conflictului, este 0 forta conservatoare in lume. Ea deriva din statu-quo ~ipastreaza ordinea sociala existenta ~i descurajeaza schimbarea sociala. Sa ne amintim discutia de mai inainte despre baza religioasa a sistemului castelor (vezi Cap. 9). Un alt exemplu, cele mai multe religii sint orientate spre barbati ~i dominate de barbati, adica, patriarhale in forma (vezi Cap. 13). Chiar astazi, multe dintre religiile importante au rezistat, in diferite grade, la puterea ~i autoritatea din ce in ce mai mari ale femeilor in ierarhiile lor.

Religia $i conflictul social In sociemtile in care exista mai multe religii, in loc de 1mamajora, probabilitatea ca religia sa creeze dezbinare sociala ~iconflict dedt sa promoveze coeziune sociala este mai mare. lrlanda de Nord ~i Pakistanul sint exemple evidente. In cel de-al doilea caz, eonflictul intre hindu~i ~i musulmanj a devenit atit de acut, ca tara a trebuit sa fie impartita pe baza reJ;giei. In Irlanda de Nord, conflictul intre catolici ~i protestanti par~"fara ~fir~it, a~a cum pare ~i conflictul intre evrei ~i musulmani in Orientui-lYiijlociu. In toate societatile, arata teoreticienii conflietului, religia produce conflict social. Cruciadele i-au atitat pe cre~tini impotriva musulmanilor ~i au provocat nenumarate distrugeri. Una dintre justificarile majore pentru eolonizarea europeana a Africii, Asiei ~i Americii de Sud a fost sa-i converteasca pe "pagini"ruameni care se inchinau la idoli sau la multi zei.

RELIGIA ~I SCHIMBAREA SOCIALA Relatia intre religie ~isocietate este mult mai subtila ~imai complexa dedt cred teoreticienii conflictului. Contrar punctului lor de vedere, religia poate promova schimbarea sociala, de~i nu toata aceasta schimbare este, necesarmente, folositoare (e.g., colonialis289

mul european). Un exemplu major al rolului religiei in sustinerea, dadi nu provocarea, schimblirii sociale implidi aparitia capitalismului. Pe de aha parte, a~a cum sustin teoreticienii conflictului, deseori religia are un rol conservator, descurajind schimbarea ~i reafimund traditia. Un exemplu este rena~terea fundamentalismului Islamic.

"Etica pro testan ta" $; capitalismul: promovarea schimbarii sociale Marx a insistat ca sistemele de idei, cum este religia, sint un produs al structurii economice a societatii ~iservesc la consolidarea ~i legitimarea ei. Weber nu a fost de acord. El a sustinut eli relatia poate functiona ~iinvers; sistemele de idei pot influenta dezvoltarea structurilor sociale ~i economice. Ca sa demonstreze aceasta, Weber (1958; original, 1904) a analizat rolul protestantismului calvinist in dezvoltarea initialaa capitalismului. Weber noteaza ca economia capitalista moderna este 0 forma absolut noua de activitate economica. In contrast Cllformele economice anterioare, capitalismul pune accentul pe planificarea rationala ~i pe gestiune, preum ~ipe acumularea sistematica ~i continua de bogatie care poate fi folosita pentru dezvoltare ~i extindere. Stilul cheltuielii lib ere din trecut nu permitea acumularea capitalului care putea, dupa aceea, fi folosit pentru investitie ~i extindere. Astfel, era nevoie de 0 noua abordare a economiei ~i a vietii, in general, pentru dezvoltarea capitalismului modern.

Calvinismul Aceasta noua abordare, arata Weber, a fost oferita de primii calvini.Jti, protestanti care i~i bazeaza credinta pe ideile lui John Calvin. Calvini~tii cred inpredestinare, actul prin care Dumnezeu predestineaza ca anumite suflete vor fi osindite, iar altele vor fi mintuite, ~i ell nimic din ceea ce ele pot face in aceasta lume nu va afecta decizia lui Dumnezeu. Sarcina paminteasca a calvini~tilor este sa fie ascetici (sa se abtina de la placerile lume~ti) ~isa lucreze pentru gloria lui Dmnnezeu. De~i decizia lui Dmnnezeu pentru des-

290

tinullor ultim este imuabila, calvini~tii cauta un indiciu in privinta acestuia ~icred di succesullumesc este un semn ca Dumnezeu i-a ales pentru 0 viata "pUna de succes" in eternitate. \'. '~n felul acesta, sustine Weber, primii calvini~ti, cumpatati, harnic(~i asceti, cautind un semn al salvarii eteme, s-au angajat tocmai in tipurile de actiuni necesare pentru dezvoltarea capitalismului modem. Ei au lucrat intens ~i sistematico Banii pe care i-au acumulat, traind modest, i-au investit In extinderea intreprinderilor capitaliste.

Alte religii Alte religii nu au oferit aceea~i baza pentru dezvoltarea capitalismului. Catolicismul ~i-a incurajat adeptii sa-~i caute rasp lata in viata viitoare mai degrabli dedt in aceasta. Religiile asiatice (e.g., hinduismu1) au descurajat activitatile care ar duce la progresul personal, au descurajat tipul de munca grea necesar pentru dezvoltarea capitalismului (e.g., islamul) sau au pus accentul mai degrabli pe viata de apoi dedt pe implicarea in aceasta lume (e.g., budismul ~i taoismul). . D~pendenJa. c~pitalis~l!llui modern de sistemul pnmllor CalVInl~t1este mi,exerrrplu, credea Weber, care ideile ~iparerile formeaza ~idillijeaza societatea. nismul a produs capita1ismul, in m~d cert el a fost esential.

de credint~ ~l al modulm In De~i nu calviun ingredient

Revolutia is/amica: reafirmarea • traditiei • Ultimul deceniu, sau ultimele doua, a fost martorul unei dezvoltari considerabile a fundamentalismului, 0 aderare dirza la ideile ~ipracticile religioase traditionale, printre musulmani (cei ce cred In Islam). Fundamentalismul Islamic a contribuit la asasinarea pre~edintelui Anwar Sadat al Egiptului ~ila distumarea ~ahului Iraoului, care a incercat sa "occidentalizeze" tara. In multe tari islamice din Orientui Mijlociu, fundamentalismul pretinde ca femeile sa fie supuse. In Iran, femeilor Ii se cere sa-~i 29

•.

1

acopere paml ~icea mai mare parte a fetei cu val. In Arabia Sauditii femeile nu au voie sa conduca ma~ini neinsotite. Fundamentalismul islamic este evident in Iran, unde este modul absolut de viata pentru multi oameni. El constituie un ansamblu de idei raspindit peste tot, care stabile~te comportamentul adecvat in, practic, toate zonele vietii sociale ~ipersonale. A fost 0 presiune considerabila ca legea islamica sa devina legea tarii, iar cleml sa fie autorizat sa interpreteze ~i sa imparta dreptatea in conformitate cu ea. Fundamentalismul pare sa-~i faca aparitia in vremuri de schimbari sociale, dnd confuzia ~i evenimentele tulburatoare erodeaza intoarcere la ideile fundamentale normele ~i valorile obi~nuite. ofera stabilitate ~iintimitate, 0 modalitate de a face fata dezordinii ~iefecte10r dezorganizatoare ale schimbarii. Ideile ~ipracticile traditionale sint inteligibile ~ilini~titoare. Prin reafirmarea trecutului ~i reinstituirea traditiei, religia poate redirectiona schimbarea sociala dinspre viitor spre trecut. De~i aceasta parte a expunerii s-a concentrat asupra fundamentalismului islamic, concluziile vor fi, deopotriva, aplicabile unei analize a fundamentalismului cre~tin.

0

Bisericile tind sa fie conservatoare. Deseori, ele accepta obiectivele majore ale societiitii ~ise opun schimbarii. Acest sept este evident, de pilda, in opozitia Vaticanului, sediul autoritatii Bisericii Catolice, fata de eliberarea teologiei, care i~i are originea in ideologia ma'1xistii.Preotii 1atino-americani care subscriu 1aaceastii ideologie se dedica promovarii salvarii spirituale, dar ~iameliorarii conditiilor materiale ale saracilor, prin schimbari economice ~i sociale.

Secta In unele privinte, sectele se aseamana cu biserica. La fel ca biserica, sectele pretind singura legitimitate pentru adevarul religios, dar ele nu se incadreaza la fel de confortabil in cultura majoritatii. Ele tind sa fie mici ~iexclusiviste, deseori resping normele ~ivalorile cuIturii dominante. Deseori, sectele se fonneaza dupa ce un mic numar de indivizi se desprinde dintr-o biseridi mai mare ~i mai bine constituita. Sectele sint organizate mai putin formal decit biserica. Conducerea este, deseori, bazata pe charisma, calitati personale extraordinare care atrag ~itin adeptii. In timp ce biseri~a tinde sa se concentreze asupra ritualurilor ~lJlIale., sectele pun accentul pe experienta personala. Practicile religioase in cadrul sectelor tind sa fie mai emotionale decit cele din biserica. II1"fina1,secte1e deseori reprezintii o forma de schisma impotriva vreunui aspect al culturii mai mari sau impotriva bisericii mai traditionale. De pilda, anabapti~tii reformei (mi~carea din secolul al XVI-lea care a dus la instituirea protestantismului) aunegat validitatea botezului copiilor ~i au practicat botezul adultilor. ,,/':-

ORGANIZAREA RELIGIEI Pe linga ansamblul de credinte ~i ritualuri, religia, ca ~i aIte institutii sociale, are 0 structura organizatorica ce ia diverse forme. Ce1emai obi~nuite patru forme de organizare re1igioasa sint descrise maijos.

Biserica Confesiunea Biserica este 0 organizatie religioasa stabila care este integrata bine in societate ~icare pretinde ca este singura cale spre adevarul religios. Deseori, ea are 0 ierarhie de functionari bine definita ~i0 oarecare forma de organizare birocratica. Ace~ti functionari se ocupa de ritualurile religioase relevante. Printre religiile lurnii, romanocatolicismul, de pilda, are una dintre ce1emai ierarhice ~ibirocratice structuri.

o

corifesiune este 0 organizatie la fel ca biserica, in general integratii in societate, dar nu pretinde legitimitate exclusiva pentru sistemul sau de credinte. Acceptarea plur~lismului in religie este una dintre caracteristicile unei confesiuni. In general, confesiunile au un cler constituit ~i prezinta mai putina fervoare emotionala in ritualurile lor religioase. 293

292

;,iiil'lIlilllllllUlllllllIllllIIUlilllilllllllll

_lllllillll!IIUUlll~l!!Iii,

III

I

Intr-o oarecare masura, confesiunile arputea fi considerate secte care au ajuns mai mari ~i s-au adaptat intr-o oarecare forma la societate. Prezbiterianismul este 0 confesiune calvinista condusa de biitrini numiti prezbiteri.

I

Cultul

II

II

~

"~I 1'1

i\11

II

II

Cultul este 0 forma de organizare religioasa care are 0 relatie antagonism cu societatea inconjuratoare. Cultele, ca ~i sectele, deseori depind de 0 conducere charismatica. Ele deseori tind sa-~i izoleze membrii de societatea mai mare, pe care 0 considera corupatoare. Cultele incearca sa Ie of ere membrilor un stil de viata complet care, deseori, este cu totul diferit de cel avut anterior intrarii in cult. Apartenenta la un cult deseori implica 0 transfOlmare personalii considerabila. Drept consecinta, ultimele doua decenii au fost martorele unei ingrijorari considerabile in privinta cultelor ~i abilitatii lor de aspala creieru 1- un termen popular pentru ceea ce sociologii numesc "resocializare" (vezi Cap. 6) - tinerilor ~ialienatilor. Meditatia Transcendentalii (MT) 0 mi~care condusa de Maharishi Malesh Yogi, ~iBiserica Unificarii a reverendului Sun Myung Moon ("Moonies") sint doua exemple de culte contemporane.

!II.'

!II

REllGIiLE

MAJORE ALE LUMII

Exista mii de diverse religii in lume. In aceasta parte a capitolului, yom descrie, pe scurt, caracteristicile esentiale a ~ase dintre cele mai mari religii, aproximativ in ordinea marimii lor. II""

illintuitorullumii ~igarantul vietii dupa moarte. In afara de aceasta, cre~tinii difera in sistemele lor de idei, practici rituale ~i forme de orgamzare.

bezvoltarea Cre~tinismul s-a dezvoltat din iudaism. In secolul al XI-lea, 0 sciziune religioasa a dus la infiintarea a doua organizatii cre~tine majore: Biserica Romano-Catolidi ~iBiserica Ortodoxa de la Constantinopol (astazi, Istanbul). In secolul al XVI-lea, Reforma a dus Ia 0 ruptura de Roma; rezultatul a fost intemeierea protestantismului. Pluralismul religios al Reformei din Europa a avut drept rezultat dezvoltarea a numeroase confesiuni in cadrul protestantismului, dezvoltare care continua pina in zilele noastre.

Ideile cre§tine Biblia este cea mai importanta sursa de idei pentru cre~tini. Ea este considerata ca fiind de inspiratie divina, iar unii oameni cred ca ea contine cuvintullui Dumnezeu. Cre~tinii lliauda pe Dumnezeu prin ritual ~irugaciune, ii l}ducmultumiri pentru ceea ce le-a dat ~i ii cer ajutor pentru satis~erea.nevoilor importante. Rastignirea lui Christos a tacut din cru~e prfucipalul simbol al cre~tinismului. Pentru cre~tini, invierea lui Christos-'dinmoqi este 0 dovada a divinita!ii Sale. Cei mai multi cre~tini traiesc in Europa ~iin America. Numeroasele populatii cre~tine din Asia ~iAfrica i~i au originea in colonizarea acestor zone de catre europenii cre~tini. La fel ca in majoritatea religiilor, ~iin ciuda venerarii Mariei, na~terea Iui Christos dintr-o mama paminteana virgina, barbatii au rolul predominant in cre~tinism. Recent, unele confesiuni au permis femeilor un mai mare rol in rituaiurile bisericii ~iin conduccre.

Cre!jtinismul Cre~tinismul este cea mai larg practicatii religie din lume. Cam un miliard de oameni, aproximativ 20% din populatia lumii, se identifica drept cre~tini; mai mult de jumatate dintre ei sint catolici. Ideea principala a cre~tinismului consta in divinitatea lui Iisus Christos, care este considerat singurul copil al lui Dumnezeu,

![

1I1[! .1

294

Islamul Islamul, derivat in parte din vechiul iudaism, este a doua mare religie din lume, cu aproximativ 500 de milioane de adepti. Islamul este cea mai populara religie in nordul Africii, in Orientul Mijlociu

295

II

1lIIII1~""ifl'iill/lll".i

~iin unele paqi din Asia (e.g., Indonezia). Islamul a fost fondat de profetul Mahomed in secolul al VII-lea. Spre deosebire de Iisus Christos, el nu este considerat 0 divinitate, dar se crede ca este mesagerullui Allah (lui Dumnezeu) in lume; el a transmis oamenilor cuvintullui Allah.

Locurile sfinte Centrol geografic al islamului este ora~ulMecca, in Arabia Saudita, locul de na~tere allui Mahomed. Doua dintre cele mai sfinte loca~uri religioase ale islamului, numite moschei, se gasesc in ora~ele Mecca ~i Medina din Arabia Saudita.

Ritualurile islamice Echivalent al Bibliei cre~tine, Coranul contine scrierile sacre ale lui Mahomed, care sint considerate drept cuvintullui Dumnezeu. Coranul predica pacea interioara prin supunere la vointa lui Allah. Ritualul musulman cere rogaciune de cinci ori pe zi ~iun pelerinaj la Mecca cel putin 0 data in viata unei persoane. Ca in majoritatea religiilor, femeile islamicc sint subordonate barbatilor.

Hinduismul in lume sint earn tot atitia hindu~i cit musulmani. Hinduismul, care a inceput in valea Indului, India, cu peste 4 000 de ani in urma, s-a limitat in mare masura la subcontinentul indian. Spre deosebire de cre~tinism ~iislam, intemeierea lui nu este legata de 0 anumita persoana, nici nu are 0 carte sfinta sanctionata oficial, ca Biblia ~i Coranul.

Dharma ~i karma De~i credintele ~ipracticile hinduse difera in mare masura, ele au citeva elemente comune. Hindu~ii cred ca exista 0 forta moralii in societate care pretinde acceptarea anumitor responsabilitati, numite dharma. De asemenea, ei cred in karma, progresul spiritual

296

al sufletului fiedirei persoane, iar karma unei persoane este afectata de modulln care persoana trihe~te.

,Reincarnarea Hindu~ii cred in refncamare, rena~terea intr -un corp diferit dupa moarte ~i in aceea~i stare spirituala pe care persoana a dobindit-o in ultima viata. Prin perfectionarea sufletului in fiecare noua viata, persoana ajunge in cele din urma, nirvana, 0 stare de perfectiune spirituala total a care face ca reincamarea sa nu mai fie necesara. Pe linga ritualurile personale, hinduismul intruchipeaza ritualuri pub lice, ca Kumbh Meba, in care milioane de hindu~i fac un pelerinaj la fiecare doisprezece ani, ca sa se scalde in apele ritual purificatoare ale fluviului sfint Gange. Hinduismul este un exemplu clar al naturii conservatoare a religiei. El sustine sistemul stratificarii existente in India, oferind legimitate moral a deosebirilor dintre caste (vezi Cap. 9).

Budismul

,-

It. :." Budismul a fost fonda! in India de Siddhartha Gautama, un reformator numit Buddha (care insdihma "eel de~teptat"), in secolul al VI-lea i.Hr. Charisma sa personala a atras multi adepti care ~i-au dispindit ideile pina in Asia Centrala ~i de Sud-Est, in China, Coreea ~i Japonia. Astazi, budismul are earn 250 de milioane de adepti.

Calea de Opt ori Nobila Potrivit budismului, viata este formam din suferinta. Suferinta se giise~te pretutindeni ~i i~i are originea in dorintele oamcnilor pentro placere. Aceste dorinte pot fi tinute in friu urmind, in mod sistematic, Calea de Opt ort NobilCi, care pune accentul pe vederea, gindirea, vorbirea, actiunea, existenta, efortul, atentia ~i meditatia corecte. Budismul pune accentul pe importanta simpatiei ~i compasiunii pentro altii ~i crede di raspunsulla probleme1e lumii se afla in

297

schimbarea personaHi ~iin dezvoltarea unui nivel superior de spiritualitate.

Budismul

~i hinduismul

Asemanarea budismului eu hinduismul este clara. Totu~i, budismul, spre deosebire de hinduism, nu sustine, in mod automat, sistemul castel or. Atit in budism, cit ~iin hinduism, actiunea de a face lucruri bune ~i de a construi comunitati spirituale este deschisa deopotriva barbatilor ~ifemeilor. De asemenea, budismul imparta~e~te cu hinduismullipsa unui Dumnezeu personificat ~i a unei origini intr-un conduditor charismatic.

Confucianismul Confucianismul a fost fondat in secolul al V-lea

1. Hr.

de ditre

K'ung-Fu-tzu, cunoscut sub nurnele Confucius. Tirnp de mai mult de 2 000 de ani, pina la inceputul aeestui secol, confucianismul a fost religia oficiala a Chinei. De~i revolutia din 1949, care a instaurat Republica Populara Chineza, a slabit ritualul religios in aceasta tara, peste 150 de milioane de oarneni inca urmeaza confucianismul, mai ales in China.

Jen Confucius a imparta~it preocuparea lui Buddha pentru suferinta saracilor. El a predicat importanta dobindirii mintuirii personale prin actiune corecta.Jen, sa fii milostiv, constituie conceptul central al confucianismului, potrivit diruia moralitatea ~i loialitatea fata de altii ar trebui sa predomine interesul personal. In aceasta conceptie exista putina preocupare pentru supranatural, sugerind unora ca nu ar trebui confucianismul sa fie considerat religie. Dar, intrucit el are un corp de credinte ~i practici, este tratat ca religie de multi oameni.

In lumc exista peste 17 rnilioane de evrei, in principal in America de Nord, in Europa ~i in Orientul Mijlociu, indeosebi in Israel, patria lor recent infiintatii. Numarullor a fast mult mai mare inainte de al doilea razboi mondial, cind "sol uti a finala" a luiHitler a dus la moartea a aproximativ 6 milioanc de evrei europeni.

mintui Inccput acum cite va mii de ani ca rcligie animista, iudaisrnul a dcvcnit rcligie monoteista a lurnii. Dm1'.nezeul iudaismului, lchova, a stabilit un legamfnt sau 0 relatic specialii cu poporul evreu AVTmlrn,fondatorul religiei. Evreii Uffila sa devina "poporul ales" care sa-I duca cuvintul popoarelor lurnii; in schirnb, El avea sa aiba 0 grijil deosebita de ei.

Vechiul Testament ~i Tara Ideile majore ale iudaismului se gasesc in Biblie (numitii "Vechiul Testament" de crqtini, p~tru l'J.,facedeosebirea de corpullor de credinte "Non I Testament"). Primele Ginci carti ale Bibliei, numite Tora, descriu istoria de inceput ~i cr~aintele poporului evreu. Cele Zece Porunci sint date lui Moise de catre Dumnezeu: ele precizeaza legile importante pe care toti evreii trebuie sa Ie respecte. Ideile iudaismului pun un accent deosebit pe inviitare ~istudiu, pe conceptiile de comunitate ~ipe manifestarea caritatii fata de cei mai putin noroco~l.

Ritualuri ('lleva dintre ritualurile iudaismului includ rugaciune de doua ori pc zi, sarbatorirea zilelor sfinte, care rnarcheaza evenimente majoll' dill istoria evreilor, ~irespectarea unui ansamblu de practici culin;III' 1I11111ile ka$rut (a "tine cu~er"). Ca ~i in cre~tinism, ~i in iudaisllI~; ;1I1111( ,tillS dezbinari din cauza deosebirilorin interpretarea .religio;,~;;,

298

299 i

_ .....

_-~~-~--~

-

_._~.~

Religiozitatea

Mo§tenirea iudeo-cre§tina I'

Valorile culturale americane se incadreaza in mod elar in contextul iudaismului ~icre~tinismului. Primii coloni~tidin Europa au adus cu ei ideile lor cre~tine, care i~i aveau originea in iudaism. Cele Zece Porunci au influentat valorile americane ~i sistemullegal.

I,

r il !I ,II

REllGIA iN STATElE UNITE

~I ,! :1 !

Afilierea religioasa In Statele Unite nu exista 0 religie oficiala de stat. De fapt, Primul amendament la Constitutie cere separarea Bisericii de stat. Totu~i, in ciuda acestui fapt, mo~tenirea iudeo-cre~tina constituie o influenta majora asupra culturii americane. Cam 90% dintre americani se identifica cu una sau cu alta dintre aceste re1igii; un numar mai mic, earn 70%, apartine de fapt unei anumite organizatii religioase (Gallup, 1984; Biroul de Recensamint al U.S., 1985). In Statele Unite, protestantii fomleaza majoritatea clara. Dintre cei care indica 0 afiliere religioasa, 65% sint protestanti; cea mai mare confesiune protestanta, bapti~tii, constituie aproximativ 0 treime din aceasta categorie ~i este de doua ori mai mare decit oricare dintre celelalte confesiuni protestante. Catolicii constituie cam 24% dintre americanii afiliati religios, iar ceva mai mult de un procent sint evrei (Consiliul National pentru Cercetarea Opiniei, 1987). Afilierea la 0 biseridi variaza dupa regiunile Statelor Unite. Cei mai multi catolici sint concentrati in Noua Anglie, in sud-vest ~iin zonele urbane din vestul mij1ociu. Statele din sud sint, in principal, baptiste, iar in statele de cimpie din nord traiesc cei mai multi luterani. Evreii sint concentrati, in principal, in centrele urbane de pe Coasta de Est ~i Coasta de Vest.

300

Afilierea religioasa spune doar 0 parte din povestea religiei in viata. americana. 0 aha problema importanta este religiozitatea, impbrtanta pe care religia 0 are in viata individului. Aceasta importanta poate imbraca multe forme (Glock, 1959). Religiozitatea se poate referi la legatura emotionala pe care oamenii 0 simt cu religia lor (religiozitatea pragmatidi), la masura in care ace~tia se roaga ~iparticipa la serviciile religloase (religiozitatea ritualisM), la trainicia angajamentului lor fata de sistemele de credinta ale religiei lor (religiozitatea ideologica), la modul in care i~i integreaza religia in activitatile zilnice (religiozitatea subsidiara) ~i la amplitudinea ~iprofunzimea cuno~tintelor despre traditiile, credintele ~ipracticile religiei lor (religiozitatea intelectuala). De~i majoritatea americanilor declara ca cred intr -0 putere suprema (0 forma a religiozitatii pragmatice), mai putini (aproximativ 70%) afrrma ca ei sint de acord cu elementele principale ale sistemului de credinte al religiei lor (religiozitatea ideologica). inca ~i mai putini manifesta religiozitatea ritualista. Doar aproximativ jumatate afirma ca se roaga cel putin 9.,~atape zi ~i aproximativ 35% participa la serviciile religioase ~pxilllfltiv 0 data pe saptamina (Consi,~; liul National pentru Cercetarea Opiniei, 1987). Pe scurt, americanii au 0 afiliere religioasa vasta, dar m~festa un mai mic grad de religiozitate.

Corelativele afilierii religioase Daca religia este importanta, ea ar trebui sa aiM 0 oarecare importantii ~iin viata oamenilor. Aceasta parte a capitolului examineaza corelatiile afilierii religioase, relatia intre religie ~i alte elemente sociale importante.

Clasa sociala in Statele Unite, de~i membri ai tuturor religiilor pot fi gasiti in fiecare clasa sociala, existii 0 relatie masurabila intre religie ~ic1asa sociala. Evreii au cea mai inalta pozitie de clasa, urmati de protes-

301

tanti ~i apoi~de catolici, de~i protestantii ~icatolieii nu sint extrem de separati. In cadrul confesiunilor pnJtestEmt,c,episcopaIienii, prezbiterienii ~i congrega~ionali~tii se siiueaza sub evrei ~i deasupra catolicilor. Metodi:;;tii ~i luteranii se at1a cam 1a acela~i nivel Cll catolicii, cu bapti:;;tii :;;iell diversele secte sub aceste trei. Pozitia relativ superioara a evreilor cste, aparent, datorata valorilar superioare pc care ei Ie atribuie, in mod traditional, edueatiei, eeea ce a rueut ca a mai mare proportie din ei sa dobindeasdi educatia necesara pentru a aspira la oeupaiii ~i cariere de Inalt nivel. Canfesiunile pratestante, la aproximativ aecla~i nivel social ca evreii, slnt cele ale earor membri Slut din nordul Europei, unde, probabil, au suferit mai putina discriminare dedt membrii unor aIte canfcsiuni protestante, ~i eatolicii ale CarOl'origini slnt, in principal, in sudul ~i estul Europei.

Etnicitatea

!ji

ra.sa

Grupurile religiaase din Statdc Unite demonstrcaza a mare ~i intrinscca diversitate etnicil ~i rasiaHL Printre catolici, de pildil, sint catolici irlandezi, italicni, polonezi ~iportoricani Toate culturile lor-:;;i unele dintre praetieilc religioase - se deosebese foartc mult intre ele. Evreii ru~i slnt foarte diferiti de evreii gcrmani :;;i atit unii, cit :;;iceilalti pot fi dcoscbiti de evreii sefarzi din Spania :;;idin Portugalia. De fapt, Intr-o lucrare interesanta, Tyree (1991) arata ea lcgarea etnicitatii de rcligie permite 0 analiza mai rafinata a unor aspecte ale culturii americaneo De pi Ida, eatolicii britanici au venituri familiale considerabil mai mari decit catolicii francezi, decit catolieii polonczi :;;idedt cei mexicani. Religia a fost totdcauna importanta in viata amerieanilor africani. Multi dintre conducatorii comunitiitii americane africane au fost deriei: Martin Luther King, junior, Adam Clayton Powell, Ralph Abernathy:;;i Jesse Jackson. In general, bisericajoaca un rol mai important in rezolvarea nevoilor sociale ~ieconomice, precum ~iale eclor spiritua1c, ale americanilor africani dccit pentm membrii altor grupuri.

Atitudinile politice Membrii unor confesiuni protestante au 0 pozitie de c1asrl SlI-

vedere politic. Traditional, protestantii au sustinut Partidul Republican, iar catolicii, Partidul Democrat. De asemenea, printre protestanti exista 0 relatie pozitiva intre a fi conservator ~ireligiozitatea rituaii,sta; adica, oamenii conservatori frecventeaza mai des biserica. Traditiol1al, evreii au fost foarte liberali din punct de vedere politic. Ei sint sustinatori fermi ai Partidului Democrat, indeosebi ai aripii liberale. In prezent, exista multi factori care determina atitudinile politice. Religia influenteaza, dar nu determina atitudinile politice. In anii din ~rma, religia ~i politica s-au impletit mai mult in societatea americana. De~i monedele Statelor Unite au purtat mult timp inscriptia "Noi avem incredere in Dumnezeu", doar relativ recent Angajamentul de Loialitate a fost amendat sa includa expresia "legat prin Dumnezeu". Grupurile religioase au fost foarte active in mi~carea antirazboinica in anii '60 ~i '70. Astiizi, batalia politica in privinta avortului (vezi Cap. 13) are nuante religioase. Biserica catolica este, categoric, impotriva avortului ~iin favoarea rugaciunii in ~coala, in timp ce celelalte doua religii majore sint dezbinate in privinta orientarii conservatoare ~iliberale a aderentilor lor. Imbinarea religiei cu politica duce la ascutirea deosebirilor politice, deseori radnd compromisul- substantapoliticii - virtual imposibil. If .~ 4;;'

.

.iJIf

Rena!jterea religioasa Ultimele citeva decenii au fost martorele unui declin general al afilierii religioase ~i, categoric, al diverselor forme de religiozitate. Totu~i,exism 0 exceptie. Fundamentalismul protestant s-a dezvoltat, devenind mai viguros ~idivers. Cre~te numarul sectelor fundamentaliste. Expresia "cre~tin nascut din nou" a intrat in vocabularul american. In mare parte, aceasta cre~tere a fost determinata de televiziune, indeosebi de televiziunea prin cablu, care este folosita sa transmita mesaje religioase, deseori fundamentaliste, unei audiente numeroase. Rezultatul a fost dezvoltarea a ceea ce se nume~te biserica electronidi (Hadden ~i Swain, 1981). Se estimeaza ca aproximativ 60 milioane de americani urmaresc eel putin 0 data pe luna programele religioase ~icirca 15 milioane Ie urmaresc zilnic (Gallup, 1982). Ca 0 COllsecinta, Oral Roberts, Billy Graham, Pat Robertson, Jimmy Swaggart ~i,pina recent, Jim ~iTammy Bakker au ci~tigat un nivel de atentie nationala neobi~nuit printre derici.

perioara catolicilor ~itind sa devina mai conservalon dill puncl de

303 302

Fundamentalismul este puternic, Indcoscbiin I'.ondc rllrale ale State lor Unite. El formeaza coloana vertcbral:-ia lIli~drii conscrvato are politice numite "majoritatea moraJa", contlusfl dc rcvercndul Jerry Falwell. Aceasta mi~care a avut 0 marc inllllcnlii in crearea unui climat mai conservator in via~a sociaUi ~ipolitica la inccputul ~i mijIocul aniIor '80. Puterea aeestei mi~cari pare sa 11 sdizut in ultimii ani, de~i mai exista 0 mare rezerva de fervoarc fundamentalista care se dispinde~te in societatea americana.

Religia se ocupa de sacru §i de supranatural mai degraba dedt de tarlmul obi§nuit al profanului. Ea a lua! diverse forme. Supranaturalismul §i animismul aufost printre primele tipuri de religie. Formele de mai tirziu aufost credinfa intr-un Dumnezeu (monoteismul) §i in mulfi zei (politeismul), precum §i idealismul transcendent. Dintr-o perspectiva funcfionalista, religia este 0 forta pozitiva in societate. Ea promoveaza coeziunea sociala $i da scop §i sens vietii. Ea legitimeaza controlul social §i ofera sprijin psihologic, indeosebi In vremuri grele. Functii similare sint fndeplinite de ideologii seculare (e.g., umanismul) care servesc ca echivalente functionale ale religiei. Teoreticienii conflictului au 0 parere mai critica despre religie. Marx a considerat-o "opiul poporului ", prin aceea ca ea abate atentia oamenilor de la pro blem ele pamfnte§ti. Allii au considerat-o justificatoarea §i sus{inatoarea inechitatilor sociale §i baza conflictului social. Ace$ti oameni vad in religie o forta conservatoare fn societate. Exista pareri diferite despre relatia dintre religie §i schimbarea sociala. Weber sustine ca gindirea calvinista afost esentiala pentru dezvoltarea capitalismului modern. Credinta calvinista in ascetism §ipredestinare a dus la tipul de rationalitate, munca intensa §i acumulare de capital de care capitalismul timpuriu avea nevoie. intr-o alia perspectiva, revolutia is/amica fundamentalista este considerata cafiind impotriva schimh/irii sociale §i pentru reafirmarea tradiliei. Organizatiile religioase iau diverse forme. Biseric(t estc forma cea mai organizata §i integrata social; eo tinde slijie 304

conservatoare fntrucftva §i crede ca cunoa§te adevarul religios fundamental. Secta este mai putin integrata in societate. Deseori, ea este mica §i se bazeaza pe 0 conducere charismatica. Eqt;le asemenea crede ca este singura care are legitimitate relfgioasa. Corifesiunea este asemanatoare cu biserica in 01'ganizarea ei, dar accepta fntr-o mai mare masura diverse religii. Cultul este, de obicei, ostil fata de societatea fnconjuratoare $i ofera un mod de viata absolut membrilor sai. Cea mai mare religie, cre$tinismul, practic are aproape un miliaI'd de oameni. Caracteristica sa principala este credinta in divinitatea lui Iisus Christos. Cre§tinismul s-a scindat in dteva biserici diferite: romano-catolicismul, biserica ortodoxa $i protestantismul. Islamul, cu 500 de milioane de adepti, este urmatoarea religie ca marime. intemeiat de Mahomed, el se bazeaza pe sfin~ul Coran, cuvfntul lui Allah a$a cum a fost scris de profetul sau Mahomed. Hinduismul (aproximativ egal cu islamul ca marime) $i budismul (aproximativ jumatate ca marime) sfntfoarte asemanatoare prin aceea ca $i ele cred ca indivizii ar trebui sa duca 0 viata corecta §i devoiata care sa ~erve~sca umanitatea. Cllfuci~n~smul, practi.cat.~n J?rin~i~~~ Tn Chma, este, de asemenea, d/!'dlcat compaSlUnll $1cantatu fata de altii. Iudaismul, prima religifl monoteista, are aproximativ 17milioane de membri. Ace~·tiaau practici caracteristice care deseori i-au indepartat de membrii altoI' grupuri religioase. De§i afilierea religioasa in societatea americana estefoarte obi§nuita, diverse forme de religiozitate sint mai putin rasp indite. Religia este legata de clasa sociala, evreii, episcopalienii, prezbiterienii §i congregationali§tii avind, in general, un statut social superior catolicilor, care, in mod asemanator, au un statut superior bapti§tilor §i membrilor altoI' secte. De asemenea, religia este legata de etnicitate $i rasa, iar aces tea creeaza deosebiri in cadrul comunitatilor religioase. Deseori, atitudinile polWce difera dupa religie. in mod obi§nuit, protestantii sustin Partidul Republican, fn timp ce catolicii §i evreii sint fnclinati sa sustina Partidul Democrat. Deseori, politica §i religia se impletesc, cum este folosirea lui Dumnezeu

305

In stmboluri/e americane importante, ca In Angajamentul de Loialitate. Problemele sociale, cum este avortul, deseori sint legate de reUgie In moduri care Ie fac greu de rezolvat. in final, defji activitatea reUgioasa scade, In general, exista oarecum 0 renafjtere fundamentaUsta. Aceasta se datoreaza, In parte, folosirii televiziunii prin cablu, care permite servicii/or religioase sa ajunga la un public mai larg dedt In trecut. Aceasta reacfie fundamentaUsta la diverse mifjcari radicale din anii '60 fji '70 a avut 0 influenta substantiala In societatea americana la Inceputul fji mijlocul ani/or '80, defji efectele sale par sa se fi diminuat In ultimii ani.

16 POLITICA $ISTATUL

P

olitica se ocupacude putere,baze careale vaji examinataVorfi In acest capitol, Impreuna diverse autorita{ii. explorate idei/e teoriei functionaliste !ji ale teoriei conflictului, precum !ji diferite forme de guvernamfnt. Vorfi discutate unele aspecte ale sistemului politic american !jivor fi analizate diverse teorii despre putere In Statele Unite. Un studiu al exercitiului puterii polWce prin razboi, terorism !ji revolu{ie va In,cheia acest capitol.

PUTEREA ~tAUTORITATEA .

4" ..

'"

Po1itica se preocupa de put~re. Ea este institutia sociala raspunzatoare de modu1in care este dobindim, r~zam ~ifo1osita puterea.

Puterea Toate discutii1e despre putere lncep cu definitia 1uiWeber (1978; original, 1921). Puterea, a zis e1,este capacitatea de a atinge scopuri, In ciuda opozitiei a1tora. Puterea poate proveni din mai multe surse. Ea poate proveni din simp1a f0l1a fizica sau din fo1osirea resurse10r economice. Asemenea ca1itati persona1e, care slnt utile ~ieficiente, pot conferi putere. Unii socio1ogi fac deosebirea lntre puterea 1egitima ~i ne1egitima.

Puterea legitima Fo1osirea puterii de catr~ cei socotiti ca aVlnd dreptu11a ea este consideratiiputere legitima. Intr-o democratie, se considera di func-

306

307

tionarii ale~i au putere legitima; Intr-o monarhie, puterea 0 exercita regele sau regina. Intr-o ~coala, profesorul are puterea cuvenita ~i legitima de a programa un examen. De~i orice actiune speciala, bazata pe putere legitima, poate fi privita cu antipatie, dreptul de a folosi 0 astfel de putere nu este, fundamental, pusa sub semnul indoielii. Puterea politica, a~adar, este considerata cuvenita atlt de cei care 0 exercita, cit ~i de cei asupra carora este exercitata. Aceasta forma de putere este, deseori, numitaautoritate, care este discutata maljos.

Putere nelegitima Puterea care se bazeaza pe constringere, care consta in folosirea fortei sau amenintarea cu forta, pentru a obliga la consimtamint este considerataputere nelegitima. Celor care exercita putcrea nclegitima nu Ii se acorda dreptul de a folosi forta de catre cei impotriva carora ace~tia 0 folosesc. Exemple de putere nelegitima au loc cind, de pilda, patronii foloscsc amenintarea cu concedierea pentru a obtine favoruri sexuale ~i dnd hotii forteaza victimele sa renunte la obiectelc lor de valoare.

,

Bazele autoritatii Inca 0 data, Weber (1978; original, 1921) ofera analiza cheie a bazelor puterii legitime sau a autoritatii. El considera di autoritatea deriva din trei surse posibile.

Autoritatea traditionala , Probabil, cea mai veche baza a justificarii puterii este traditia. Autoritatea traditionalii se bazcaza pe datina sau pc traditii culturaIe instituitc de mult timp. Monarhii domnesc, mo~tenind acest drept prin familiile lor, pe baza unor practici stravechi ~irespectate. Chiar daca un anumit rege este considerat crud ~i nepotrivit pentru a dO~Illlli~i este fortat sa abdice, sistemul este, de obicei, mentinut datorita traditiei.

308 i I

Industrializarea a manifestat tendinta de a submina autoritatea traditionala. Schimbarea sociala a fost atit de rapida ~i vasta, ca vechile dii pareau mai putin potrivite. ',",

)

A~toritatea rational-Iegala

o alta sursa a autoritatii, una mai compatibila cu birocratizarea care s-a dezvoltat 0 data cu cre~terea industrializarii (vezi Cap. 4 ~i 5), este un sistem de legi ~ireguli care investe~te, cu putere legitima, o anum ita pozitie.Autoritatea rational-legala, a~adar, este puterea justificata printr-un sistem de reguli ~iregulamente acceptat de societate. Deseori numita autoritate birocratica, ea este legaHi de 0 anumita pozitie mai degraba decit de 0 persoana. Pre~edintele Statelor Unite, Ronald Reagan, a exercitat 0 autoritate considerabiIa; de pilda, el a putut angaja ~i a angajat fortele militare americane intr-un conflict armat, a convoeat Congresul in sesiune ~i~i-a asigurat spatiu de emisie la televiziunea nationala. Dupa cc a parasit functia, nu a mai avut dreptullegal de a face nimic din acestea. Un motiv important pentru stabilirea autoritatii rational-legale la pozitii mai degraba decit Ja oameni este asigurarca ca cei care ocupa acele pozitii l"i exercilf'autoritatea doar in cursul obligatiilor , 'f~" ,'~ , ' lor oficiale. Chiar ca pre~edinte, Ronald Reagan nu putea pretinde produse gratuite de la magazine, nic't'nu'putea, in mod legal, sa refuze prezentarea unei declaratii federale a impozitului pe venit, deoareee aceste actiuni nu au nimic de-a face eu indatoririle pre~edintelui Statelor Unite. La nivelul colegiului, de~i facultatea poate, in mod legal, pretinde ca studentii sa-~i demonstreze cuno~tintele de la curs intr-o oarecare forma de examinare, profesorii nu pot cere studentilor sa Ie spe1e ma~inile sau sa aiba grija de copiii lor. Testele sint 0 parte a proiectului educational, serviciul personal nu este. Autoritatea charismatica Cele doua forme de autoritate discutate mai sus sint impersonale; ele se bazeaza pe traditie ~i pe pozitie. Autoritatea charismatica, pe de alta parte, deriva din caIitatile personale extraordinare ale conducatorului care inspira angaj~ment ~i insufla ascultare. In tot

---~------_.; 309

cursul istoriei au existat numero~i conduci'itori charismatici, de~i nu toti au fost considerati forte pozitive. Moise, Esus Christos, Ioana d' Arc, Gandhi, Hitler, Martin Luther King, junior ~iMalcolm X sint exemple evidente de conducatori charismatici ale caror atribute personale unice Ie-au adus adepti devotati ~i angajati. Cele mai multe soeietati considera conducatorii charismatici periculo~i, deoarece, deseori, ei se simt mai putin constrin~i de normele culturale ~isociale. Astfel, ei pot submina bazele social derivate ale autoritatii: traditia ~i pozitia. Fara traditia sau pozitia care sa sustina autoritatea, pierderea unui conducator charismatic ameninta existenta grupului. Weber sustine ca supravietuirea continua a unei mi~cari charismatice depinde de rutinizarea charismei, transformareaautoritatii charismatice fie in forma traditionala sau birocratica, fie intr-o combinatie a ce10rdoua. De pilda, mi~carea inspirata de charisma lui Esus Christos a supravietuit atit de mult timp pentru ca autoritatea ei a devenit traditional a ~i birocratica.

STATUL Statul este principala autoritate politic a organizata in societate. StatuI modem a aparut In Europa in timpul secolului al XVI-lea. Functionali~tii ~iteoreticienii conflictului vad statuI cu totul diferit.

o perspectiva

functionalista

Filozoful englez Thomas Hobbes considera viata haotica ~i lipsita de ordine, zicind ca este "solitara, saraca, aspra ~i scurta". Functionali~tii insista ca ordinea sociala este esentiaIa pentru societate ~i ca statuI este necesar pentru a 0 asigura. Ei cred ca statele prospera pentru ca ele indeplinesc urmatoarele patru functii esentiale care ajuta la crearea ~i mentinerea ordinii sociale.

Aplicarea normelor Normele constituie 0 parte importanta a liantului social care tine societatea laolalta. In societatile traditionale mici, ele erau sus-

310

tinute ~iaplicate de comunitate. Pe masura ce societatile au devenit mai mari ~imai complexe ~iau inceput sa sufere schimbari sociale rapide, controlul social informal era suficient. Cele mai multe societalip1~deme au dezvoltat legi formale, codificate, care aveau nevoie sa fie puse in aplicare. Constituirea sistemului de legi ~ia structurii organizatorice care sa-l aplice a devenit responsabilitatea statului - autoritatea politic a suprema.

Rezolvarea conflictelor Din cind in cind, apar conflicte cu privire la repartizarea resurselor societatii. StatuI are responsabilitatea de a rezolva orice conflicte de acest gen. El trebuie sa actioneze ca un mediator impartial sau arbitru intre partile in conflict ~i sa stabileasca mecanismele adecvate pentru rezolvarea acestor dispute. EI va avea succes in masura in care este considerat corect ~i nepartinitor.

Planificarea ~i coordonarea Societatile modeme sint complexe. Ele necesita 0 planificare ~i coordonare sistematice ale repartizarii resurselor societatii. Traficul aerian, protectia mediului iI,f6njurator ~iconstruirea ~oselelor sint citeva dintre sarcinile care nu"pot fl'rezolvate eu u~urinta de autoritatile locale. Ele necesita un oarecare..gtad de planificare ~i coordonare la nivel national; adica, functia statului

Coordonarea relatiilor cu alte societati, , Daca indivizii ~idiversele autoritati locale ar putea incheia conventii ~i stabili relatii aparente cu alte natiuni, s-ar ajunge la un haos. Politica extema, economia intemationala ~i strategia apararii ar fi complexe, confuze ~i,posibil, contradictorii. Aliantele ~ieonventiile intre natiuni sint posibile doar fiindca fiecare este reprezentata de 0 singura autoritate politica ce poate vorbi pentru ea.

o perspectiva

a conflictului

Nu in mod surprinzator, teoreticienii conflictului au 0 conceptie cu totul diferita despre stat. Ei tind sa se concentreze asupra conflic-

311

tului ~i a coercitiei in stat mai degraba dedt asupra functiilor sale sociale.

Conflictul de clasa ~i statui in conceptia teoreticienilor conflictului, statuI nu este un arbitru neutru al conflictului referitor la repartizarea resurselor societatii. Urmarind exemplullui Jean Jacques Rousseau, filozoful francez din secolul al XVIII-lea, ei sustin ca statuI serve~te interesele "clasei dominante" - ale celor care detin puterea economica - ~i di el 0 protejeaza ~ichiar ii extinde puterea economica ~ipt1vilegiile sociale, pe seama celor deja tara putere. Pentru Marx, statuI era, pur ~i simplu, arma politidi a celor care detin mijloacele de productie (vezi Cap. 1Ji 9). La inceput, societatile au luat forma comunismului primitiv. In aceste societiiti, nu exista proprietate privata ~i, astfe1, nu existau conflicte de clasa. Comunismul primitiv a fost urmat de sclavagism, care a dus la dezvoltarea a doua clase, una stapinind ~i exploatind pc cealalta. Dupa sclavagism a urmatfeudalismul, 'in care mo~ierii aristocrati ii exploatau pe tarani. Acesta a fost urmat de capitalism, in care cei care detin mijloacele de productie ii stapinesc pc cei care nu Ie detin; statuI care a rezultat din capitalism serve~te interesele capitali~tilor. Aceasta situatie se va schimba, sustinea Marx, numai dnd societatea va evolua in continuare. Ultimele doua etape ale dezvoltarii societatii, credea el, vor fisocialismul, in care proletariatuI se va razvrati ~iii va rasturna pc capitali~ti de la putere, ~icomunismul, dnd intreaga proprietate va fi stapinita, in comun, de fiecare membru al societatii, ~i nu va mai exista exploatare. In aceste conditii, statuI "se va ofili".

Coercitia statului • Apararea intereselor clasei dominante a necesitat, din dnd in dnd, folosirea puterii coercitive de ditre stat. Teoreticienii conflictului se refera la primele legi care impiedicau dezvoltarea sindicatelor ce aparau drepturile muncitorilor ~ila folosirea trupelor federale pentru spargerea grevelor ~ila folosirea tribunalelor pentru a ordona intoarcerea muncitorilor la lucru. Clasa dominanta i~i folose~te puterea coercitiva ~ipe plan international, ca sa obtina piete pentru

312

marfurile sale ~i mina de lucru ieftina pentru nevoile industriale. Pe scurt, sustin teoreticienii conflictului, puterea coercitiva masiva a statului a fost folosita atit pe plan intern, dt ~iinternational pentru seh;ir~a intereselor elitei. Ea nu a fost reprezentanta bllnda, neutra ~i nepartinitoare a fiecarui membru al societatii pc care 0 descriu functionali~tii.

Marxi$tii instrumentali

$; structurali

A existat un dezacord considerabilin privinta teoreticienilor conflictului. StatuI, sustin unii, are mai multe functii dedt aceea de a apara elita economica, chiar daca ar putea fi acuzat di face acest lucru. Teoreticienii conflictului difera chiar intre ei. Parerea critica asupra statului, descrisa mai sus, se potrive~te cumarxi~tii instrumentali. Pe de alta parte, marxi~tii structurali sustin ca diversele aspecte ale aparatului de stat (e.g., anumite departamente guvernamentale) au istorii independente care nu sint totdeauna legate de interesele clasei dominante sau chiar de lupta de clasa. De~i statuI asigura, in mod cert, un climat favorabil pentru capitalism (sistemul economic al Statelor jezi ~iCap. 17) el trebuie, de asemenea, sa promoveze ordineaUnite; sociali!i ~ mentina un oarecare grad de armonie interna. De asemenea, clasa caeitalista nu este monolitica; exista deosebiri intre membrii sai, iar actiunile intreprinse pentru a ajuta un grup pot fi daunatoarecelorlalte grupuri.

Forme de guvernamint De~i fiecare societate are 0 structura politic a, unguvern, forma sa variaza. 0 modalitate de a analiza diferitele tipuri de structuri guvernamentale este aceea de a lua in considerare relatia intre conducatori ~icei pe care ace~tia Ii conduc ~imodulin care este dobindita conducerea.

Monarhia Una dintre cele mai vechi forme de guvernamint este monarhia, in care puterea de a conduce este trecuta de la 0 generatie la alta in

313

cadrul unei singure familii, cu 0 participare minima sau tara nici 0 participare din partea poporului condus. Primele monarhii au manifestat tendinta de a deveni monarhii absolute, in care monarhii conduceau efectiv, :taranici 0 limitare a puterii. Putinele monarhii care exista astazi (e.g., in Marea Britanie ~i in tarile scandinave) sint monarhii constitutionale. In aceste tari, monarhul este capul simbolic al statului, dar puterea politica reala revine guvemului a carui putere deriva dintr-o prcvedere oarecare a constitutiei.

Autoritarismul In autoritarism, poporul este exclus de la 0 participare serioasa in viata politica, iar conducatorul (conducatorii) nu poate, in general, fi indepartat din functie prin mijloace legale. Dietatura, in care puterea este obtinuta ~iexercitata de un singur individ, este un tip de autoritarism. Papa Doc (~i mai tirziu fiul sau, Baby Doc) Duvalier in Haiti, Juan Peron in Argentina ~iFerdinand Marcos in Filipine au fost dictatori in sensul cIasic al termenului. (Saddam Husein din Iraq este un exemplu contemporan). 0 junta este 0 dictatura militara care rezulta din rasturnarea unui regim cu ajutorul fortelor militare care, dupa aceea, i~i pun propriullor conducator la putere (e.g., pina recent, hunta militara condusa de generalul Pinochet in Chile).

Totalitarismul Un guvem autoritar care nu recunoa~te absolut nici 0 limita a autoritatii sale ~icauta sa intervina ~i sa reglemeteze, practic, orice aspect al vietii sociale este un exemplu de totalitarism. De~i autoritarismul exista de mult timp, totalitarismul pare sa fie 0 inventie a secolului trecut. Doar recent au fost create mijloacele tehnologice care permit unui guvem sa incerce sa reglementeze in mod rigid ~i sistematic viata cetatenilor sai. Germania nazista ~iRusia stanilista sint, deseori, prezentate ca regimuri totalitare. Aspectele ~ocante ale totalitarismului nu sint nicaieri mai cIar descrise decit in romanul 1984 allui George Orwell.

314

Democratia , ,

Intr-o democratie, autoritatea statului se bazeaza fundamental pe'popor, care are dreptul sa fie implicat in procesul politic, in deciziile'nationale, in alegerea ~i in indepartarea conducatorilor sai. Democratia reprezentatiwi, in care poporul alege, periodic, alte persoane care sa-l reprezinte in procesul de luare a deciziilor politice, este mai obi~nuita. Anumite conditiicreeaza climatul pentru dezvoltarea ~imentinerea unei forme democrate de guvemamint. Democratia participativa, in care toti membrii populatiei sint direct implicati in luarea deciziilor politice, este intilnita in societatile mici ~i este relativ rara in lumea modema. Studiile avansate de dezvoltarea economica deseori au ca rezultat 0 populatie urbana cuItivata ~isofisticata care spera sa aiM, ~ichiar pretinde, un rol important in procesul politic. De asemenea, o economie avansata deseori are 0 clasa mijlocie mare care se considera beneficiara a sistemului existent ~i,astfel, nu sustine 0 schimbare politica drastica; de aceea, pentru a mentine 0 democratie, este nevoie de mai putina putere dedt pentru celelaIte forme de guvemamint descrise mai sus" Restrictiile impuse puterillje gUlji!rnamfnt sint incluse, in democratii, sub forma limitelor institutional~; Cele mai muIte democratii au 0 ramura executiva ~i una legislativa, prima pentru a pune in aplicare legile emise de a doua. De asemenea, multe au un sistem juridic care indepline~te functia de control al celor doua ramun. Pe linga aceste limitari structurale exista restrictiile culturale sub forma normelor ~ivalorilor care stabilesc limite actiunilor guvemamentale. Absenta un or divergente majore fntr-o societate asigura un cadru cultural sprijinitor pentru functionarea unei democratii. Divergentele minore intre grupurile ~icategoriile sociale deseori servesc la cIarificarea scopurilor ~i mijloacelor sociale acceptabile. Dar divergentele ascutite pot duce la un nivel de conflict care poate fi nerezolvabil intr-un context democratic. Problema avortului din Statele Unite (vezi Cap. 13) are acest potential. Tolerantafata de disidenta rezonabila este esentiala pentru functionarea democratiei. Intr-o democratie, oamenii trebuie sa respecte dreptul fiecaruia de a-~i sustine parerile diferite de ale lor. In par315

ticular, cei de la putere trebuie sa evite tendinta de a-~i vedea metodele ca fiind singurele potrivite ~i de a stigmatiza pe cei care nu sint de acord, ca fiind neloiali ~i distructivi pentru societate. Tocmai acest tip de dezbatere a avut loc in Statele Unite cu privire la justificarea razboiului din Vietnam. Astfel, democratia trebuie sa fie mereu in garda impotriva "tiraniei majoritatii". Accesul populaliei la informalii este necesar unei guvemari democratice. Daca poporul este, fundamental, raspunzator de deciziile politice, fie direct sau prin reprezentanti, el trebuie sa posede informatiile pe care sa-~i bazeze deciziile. Refuzarea informatiilor necesare sau fumizarea de informatii false sau in~elatoare submineaza procesul democratic. De~i functionarii guvemamentali deseori incearca sa se asigure ca numai informatiile "potrivite" sint transmise publicului prin presa, accesulliber la informatii inca ramine o revendicare esentiala a democratiei. Cea mai raspfndita putere politica -adica, Cll cit este raspindita mai larg, a~a incit nu numai un singur grup sa 0 poatii controla, cu aUtmai mult poate prospera - este democratia. Controlul centralizat este 0 caracteristica a formelor de guvcmamint autoritare ~i totalitare, nu a democratiilor. Puterea poate fi repartizata intre diversele ramuri ale guvemului central ~i, de asemenea, intre guvemul central ~iguvemele regionale sau locale. In Statele Unite, au loc ambele feluri de repartizare a puterii: ramurile executive, legislativa ~ijuridica ale conducerii impart intre ele autoritatea centrala, iar guvemul federal i~i imparte autoritatea cu state Ie ~ilocalitatile. Un aspect al problemelor recente din Uniunea Sovietica graviteaza injurul impartirii puterii intre guvemul central de la Moscova ~i diversele republici constitutive.

SISTEMUL POLITIC AMERICAN Structura sistemului politic al State lor Unite se bazeaza pe separarea puterilor aUtin cadrul guvemului federal, cit ~iintre guvemul federal ~istate, localitati, pe alegeri periodice, pesistemullegislativ bicameral (doua corpuri legislative: un senat, care are un numar

316

egal de reprezentanti din partea fiecarui stat, ~i 0 camera a reprezentantilor, in care numarul membrilor din fiecare stat se bazeaza pe,populatia statului), Constitutia ~i corpul de legi. Aceasta parte a dlpitolului prezinta 0 examinare detaliaUi a mai multor elemente majore ale sistemului politic al Statelor Unite.

Partidele politice Constitutia Statelor Unite nu face nici 0 referire lapartide politice (organizatii formate din oamcni care au 0 filozofic politica), totu~i problema partidelor politice a fost dezbatuta cu inflacarare de cei care au scris Constitutia. Unii au sustinut ca partidele politice ar putea asigura ca puterea sa nu ajunga concentrata, in permanenta, lntr-un grup, in timp ce altii s-au opus, sustinind ca partidcle vor genera conflicte dezbinatoare care vor fi distructive pentru tara. Dupa cite se pare, nici 0 parte nu a convins-o pe cealalta ~iintreaga problema a fost omisa din Constitutie.

Functiile partidel~J.'politice In Statele Unite, partidel~i1politite slnt considerate utile din mai multe motive. Pluralismul politic este favorizat de partidele politice. Diferitele partide duc la diferite centre de putere, reducind probabilitatea ca prea multa putere sa se concentreze in miinile partidului. In Rusia stalinista, era recunoscut doar partidul comunist ~iel detinea toata puterea politica. Schimbarea politica din Uniunea Sovietica ~irecenta prabu~ire a regimurilor est-europene au dus la infiintarea unor noi partide politice (e.g., in Cehoslovacia ~i Polonia). Implicarea politica crescuta a publicului rezuIta deseori din activitatile partidelor politice, deoarece prezentarea pozitiilor lor politice ii ajuta pe americani sa-~i clarifice interesele ~i modul in care sa ~i Ie urmareasca. De asemenea, partidele politice ajuta la implicarea directa a oamenilor in procesul politic prin organizarea de activitati cum este propaganda de inregistrare a alegatorilor ~i trimiterea punctelor de vedere ale cetatenilor direct la conducatorii politici.

317

Selec{ia candida{ilorpentru functiile politice se realizeaza prin partidele politice, care aleg candidatii potriviti ~i definesc platformele (programe de idei politice ~i sociale) pe baza carora vor cere sa fie ale~i. Formarea coali{iilor'intre cei cu idei oarecum diferite se realizeaza prin partidele politice. Aceste coalitii servesc cre~terea puterii politice a celor care intra in ele. In Statele Unite, fiecare din cele doua partide principa1e are oameni cu interese diferite care, cu toate acestea, s-au unit pentru a-~i atinge scopurile comune. Men{inerea stabilita{ii sistemului politiceste, de asemenea, realizat prin partidele politice. Fiecare partid i~i define~te pozitiile in problemele majore, care 11deosebesc de alte partide. Aceste pozitii ramin deosebit de stabile, in ciuda schimbarilor oamenilor care formeaza partidul.

Partidele politice din Statele Unite In general, Statele Unite au un sistem politic bazat pe doua partide. De~i exista ~i dteva partide mici (e.g., Partidul Liberal, Partidul Conservator ~iPartidul Dreptului la Viata) ~ioameni care se definesc ca fiind "Independenti", cei mai multi americani se considera fie democrati, fie republic ani. De~i exista 0 diversitate considerabila de pareri in cadrul fiecaruia din partidele importante, intre ele exista une1e deosebiri majore. In general, democratii tind sa fie mai liberali din punct de vedere social ~ieconomic. Ei smt m favoarea unei mai mari interventii guvemamentale in rezolvarea problemelor sociale ~i economice. Ei tind sa favorizeze cre~terea impozitelor, pentru sustinerea actiunilor guvemamentale. E mai probabil ca democratii sa sustina programe de actiuni afirmative, un program national pentru asigurarea sanatatii, alegerea individuala in hotaririle de avort ~isa se opuna pedepsei cu moartea. In mod frecvent, democratii provin din clasa mijlocie ~i din cea muncitoare. Pe de alta parte, republicanii tind sa fie mai conservatori. Ei prefera ca guvemul sa fie mai putin implicat in activitatea economica, sa se increada mai mult in "fortele pietei" care, se presupune, reglementeaza mai bine acest domeniu de activitate. Ei tind sa se

318

opuna pozitiilor democratilor in privinta problemelor sociale mentionate mai sus. E mai probabil ca ei sa provina din clasa de sus ~i din .c1asamijlocie de sus.

Grupurile de interes special Partidele politice nu sint singurele organizatii politice din Statele Unite. Grupurile de interes special sint aliante sau organizatii de oameni eu interese similare care incearca sa influenteze procesul politic in numele acelor interese. Grupurile de interes special abunda in Statele Unite. Sindicatele muncitore~ti, asociatiile profesionale, grupurile de afaceri ~i organizatiile religioase devin grupuri de interes special dnd ineearca sa influenteze legislatia in propriullor interes. Uneori, indivizii interesati se asoeiaza pentru a-~ipromova interesele politice ~isociale (e.g., mi~carea pentru inghetarea experientelor nucleare, prin SANE, ~imi~carea pentru mediul inconjurator, printre altele, Clubul Sierra).

Lobbismul

.,

Taetica maj ora a grupuril~de ifi'teres este lobby-ul, incercarea de a eonvinge autoritatile sa promovez&interesele grupurilor Lobby poate lua forma fumizarii de informatii referitoare la un anumit subiect sau forma folosirii resurselor economice sau a altor resurse ale grupurilor de interes, pentru a influenta voturile legislatorilor sau deciziile celor din ramura executiva. In 1986, in Statele Unite eniu 8 200 de lobby~ti (persoane care fac trafic de influenta pentru votarea unei legi, dind tircoale parlamentarilor); de asemenea, se crede ca mai sint aproximativ 20 000 de asemenea persoane care nu sint inregistrate formal (Thomas, 1986).

Comitetele pentru actiune politica Cea mai obi~nuita forma a grupului de interes special astazi este comitetul pentru ac{iune politica (CAP), care stringe ~idistribuie fonduri pentru a-~i promova obiectivele. Aceste comitete i~i folosesc fondurile pentru a incerca sa aleaga legislatori care Ie vor

319

sustine interesele ~ipentru a-i invinge pe adversari. In 1986, aceste comitete au contribuit cu aproximativ 127 de milioane de dolari pentru candidatii politici, iar candidatii pentru Camera Reprezentantilor au primit, de la CAP-uri, aproximativ 0 treime din fondurile pentru campanie. A existat 0 dezbatere considerabila in legatura cu aceste comitete. Unii sustin ca comitetele pentru actiune politic a deseori opereaza in secret ~i cumpara favoritism legislativ care, practic, nu promoveaza binele societatii. Altii arata di aceste comitete difuzeaza putere, ca deseori furnizeaza informatii care pot sa nu fie accesibile legislatorilor ~i colaboratorilor lor, ~i sporesc influenta politica a cetatenilor altfel neputincio~i. Nu a fost u~or de raspuns la intrebarea daca comitetele pentru actiune politic a constituie un element fo]ositor sau distructiv in procesul politic, de~i se fac eforturi continue pentru a li se limita puterea de a stringe ~i cheltui fonduri.

Socia/izarea politica Oamenii invata despre sistemul politic ~ii~i dezvolta atitudinile politice in cursul socializarii. In ~coli se invata normele ~ivalorile eulturii dominante, care deseori inc1ud natura ~iavantajele sistemului politic al societatii. Orele de istorie ~i de educatie cetateneasca din ~coli ~ieursurile de ~tiinte politice ~iistorie din colegii ~iuniversitati deseori prezinta 0 introdueere in struetura fundamentala a sistemului politic al Statelor Unite. Totu~i, cind este yorba de atitudinile politice, familia are, tara indoiala, influenta cea mai puternica. Copiii se identifica eu partidul politic al parintilor inca din ~eoala elementara. Ei invatasa imparUi~easea atitudinile politiee ale parintilor, precum ~iafilierile aeestora. Data fiind segregatia rezidentiala dupa c1asain societate americana, este probabil ca grupele de virsta sa sustina ideile politice pe care copiii Ie adopta de la parintii lor. lar efectele mijloacelor massmedia sint, in general, intelese ~iinterpretate prin prisma atitudinilor politice deja existente. Analiza reactiei telespectatorilor la dezbaterea televizata din 1960 dintre John F. Kennedy ~i Richard M. Nixon (Lang ~i Lang, 1968) a aratat ca, in general, sustinatorii lui Nixon

320

credeau ca el a "ci~tigat" dezbaterea, in timp ce sustinatorii lui Kennedy credeau ca a ci~tigat-o el; parerile unui numar mic de omp.eni au fost diferite. .:t •.

Teorii despre puterea po/itica in societatea State/or Unite Teoretic, intr-o democratie, puterea politica este investiHi in popor. Dar citiva savanti in domeniul vietii sociale au aratat ca exista tendinta ca puterea sa fie concentrata in miinile citorva (e.g., Michels, 1949; original, 1941). S-au dezvoltat doua explicatii concurente ale repartizarii puterii politice in Statele Unite.

Modelul elitei puterii Acest punct de vedere, avansat in mate masura de teoreticienii conflictului, sustine ca puterea politica in societatea americana este concentrata in ~iinile bogati10r. Intr-o carte influenta, Mills (1956) afirma ca politica Statelor Ul1ite este dominata de un mic grup de oameni influenti care detin Pfizitii importante in guvern, in afaceri ~i in armata; ei constituie 0 elita a pu~rii.De~i poate sa nu existe o intelegere secreta care sa efectueze w:1'astfel de control, complexitatea societatii reclama 0 coordonare a acestor trei sectoare institutionale, care pune membrii acestor mici grupuri de conducatori 'lntr-un contact constant unul cu altul. Ace~tia nu numai ca au acelea~i interese, dar, deseori, au 0 origine sociala similara. De asemepea, cei din elita puterii tind sa ocupe posturi cheie in diversele institutii importante. De pilda, Alexander Haig a fost general de armata, apoi secretar de stat sub Ronald Reagan ~ia detinut pozitii superioare in citeva corporatii importante. Studiile empirice care au evaluat validitatea acestui model au gasit, in general, dovezi sprijinitoare. In studiile efectuate atit la nivel national (Domhoff, 1967; 1983), cit ~ila nivelul comunitatilor locale (Hunter, 1953; 1980), s-a constatat ca procesul politic este dominat de un grup mic de elite. De fapt, la parasirea postului de pre~edinte, Dwight D. Eisenhower a avertizat tara asupracomplexului militar-industrial, veriga intre eompaniile producatoare de 321

arme $i armata, ~i a influentei acestuia in deciziile de politica nationala. Pe de alta parte, chiar Domhoff (1984), un sustinator fervent'aLacestui model, arata ca elita nu actioneaza totdeauna de sine statatoare.

Modelul pluralist Modelul elitei puterii este disputat de multi savanti in domeniul social (e.g., Dahl, 1961). Ei sustin ca puterea politic a in Statele Unite nu este concentraHi intr-o elita, ci este larg dispersata intre grupuri mari de interese. Fiecare grup cauta mai degraba sa influenteze decit sa domine procesul politic. In plus, exista 0 considerabila diversitate de interese chiar printre cei puternici. 0 actiune guvernamentala care ar putea fi rentabila pentru 0 corporatie importanta poate fi daunatoare pentru alta: Astfel, marele numar de interese concurente ~idiversitatea lor servesc la controlarea lor reciproca ~i asigura protectia impotriva dominatiei unei elite a puterii. cercetare empirica relevanta asigura oarecare sprijin pentru acest punct de vedere (Dahl, 1961; 1981). De asemenea, legislatia antitrust demonstreaza ca elita economica, dadi exista, nu controleaza procesele politice. Urmarirea judiciara a unor furnizori ai Ministerului Apararii pentru frauda de asemenea sugereaza absenta unei elite atotputernice. In concluzie, ambele modele par oarecum simpliste, dar ofera 0 modalitate utila de a examina folosirea puterii in societati. In mod clar, nu exista nici 0 mica elita dominanta care controleaza tara. Totu~i, a crede ca toti indivizii ~iorganizatiile au influentii egala in procesul politic ar fi 0 naivitate .

o

RAzSOIUL CA POLITICA Razboiul Purtarea unui razboi este expresia ultima a puterii politice a statului. S-a afirmat ca generalul prusac Karl von Klausewitz ar fi spus ca "razboiul este continuarea politicii prin alte mijloace". Raz322

boiul este, in mod clar, 0 practica politica straveche, datind cel putin din vremurile biblice. Totu~i tehnologia la indemina statului mQdern a schimbat, in mod dramatic, conceptii1e despre razboi ~i a dUfi}aformarea unor organisme internationale (e.g., Organizatia Natiunilor Unite), in incercarea de a evita razboiul. Armele de distrugere in masa, cum este bomba atomic a, au fost dezvoltate ~i folosite, iar alte arme chiar mai distructive (cum este bomba termonucleadi) se gasesc acum in arsenalele unor tari. Mai mult, raspindirea acestor arme a stirnit 0 ingrijorare serioasa ca razboiul poate deveni 0 cale din ce in ce mai obi~nuita de rezolvare a disputelor internationale.

Terorismul Recent, lumea a fost martora unei intensificari a terorismului, folosirea violentei sau amenintarea eu ea, pentru atingerea scopurilor politice. De pilda, Organizatia pentru Eliberarea Palestinei, (OEP) a incercat sa-~i promoveze scopul politic de a distruge statuI Israel prin masacrarea atletilor israelieni la Olimpiada de la Munchen, in 1972. In mod aseminator, ~ata Republicana Irlandeza (IRA) a asasinat un membru ill Parlmri'entulti'i britanic, pentru a-~i promova obiectivul sau politic de a-i convinge ~.britanici sa se retraga din lrlanda de Nord. Terorismul a fost inlesnit de dezvoltarea pe scara mare a tuturor tipurilor de arme ~ide repartizarea lor pe scara relativ larga. Bombele de plastic au ajuns foarte obi~nuite, la fel ca pistoalele de plastic care pot scapa detectarii dispozitivelor de securitate. Lan.satoarele de rachete portative ~i armele atomice mici ~i"murdare" (cu efecte radioactive masive asupra populatiilor) au sporit ingrijorarea fata de terorism. Mass-media a ajutat, din neglijenta ~itara sa vrea, terorismul, oferindu-Ie terori$tilor expunere publica de care deseori au nevoie pentru a-~i realiza scopurile politice.

Terorismul de stat Cind statele folosesc terorismul pentru a-~i controla cetiitenii sau pentru a intimida alte state, ele practica terorismul de stat. Regimurile totalitare folosesc, in mod frecvent, teroarea pentru a-~i 323

mentine controlul interior (e.g., Germania nazista). Alte state (e.g., Libia ~i Siria) 11folosesc pentru a-~i promova obiectivele politice in alte locuri. Terorismul de stat tinde sa devina 0 caracteristica relativ durabila a actiunilor unei tan. Daca nu este combatut cu succes, el se inradacineaza in stilul politic al tarii; acesta a fost argumentul pe care Statele Unite I-au folosit pentru a-~ijustifica bombardarea Libiei in 1987, dupa ce s-a stabilit ca tara a fost implicata intr-un atac terorist impotriva soldatilor americani din Germania.

,

Revolutia Revolulia politidi consta in rasturnarea sistemului politic existent, in speranta instituirii unui sistem nou. Revolutia politica difera de incercarile de reforma politica, actiune prin care se incearca schimbarea sistemului din interior, ~i de lovitura de stat, care urmare~te sa inlocuiasca doar conduciitorul (conducatorii) unui sistem politic. Au fost identificate dteva elemente comune la revolutii1e politice.

Sperante de revolta Istoricul Crane Brinton (1965) noteaza ca, contrar supozitiilor obi~nuite, revolutiile nu se pro due in conditiijalnice. Dimpotriva, e mai probabil ca ele sa se produca atunci dnd conditiile sociale se imbunatatesc, dar nu suficient ca sa satisfaca cererea crescinda pentru conditii ~i mai bune.

Inegalitatea §i conflictul social Revolutiile se produc in societatile extrem de stratificate, in care cei ce se considera dezavantaj ati ~i sufera nu vad nici 0 aha cale de a imbunatati conditiile din sistem.

Un guvern existent insensibil Tilly (1986) arata ca revolutiile sint mai probabile dnd segmente din ce in ce mai puternice ale populatiei vad 1ipsa de sensibilitate a structurii politice fata de nevoile ~icererile lor. Upsa de sensibilitate

324

a regimului tarist din Rusia fata de cererile crescinde ale taranilor a fost un factor major in revolutia rusa. ~

C0nducerea radicala de catre intelectuali In revolutii lupta oamenii, deseori cei dezavantajati. Totu~i, ei sint inspirati de simboluri ~i principii deseori definite ~i explicate de 0 elita intelectuala. Lenin ~iCastro sint doar doua exemple ale acestui tip de conducator.

Instituirea unei noi legitimitati Rasturnarea unui regim vechi nu asigura succesul revolutiei. Cind revolutia s-a terminat, revolutionarii trebuie sa prezinte 0 justificare pentru noul sistem ~i sa inceapa sa rezo1ve nedreptatile care au inspirat schimbarea. Daca ei nu reu~esc sa faca aceasta, pot fi expu~i la 0 contrarevolulie, condusa de primii lideri sau de adeptii lor, sau de un alt grup. In Filipine, mai intii Ferdinand Marcos ~i apoi adeptii sai (indeosebi din armata) au amenintat cu rasturnarea guvernului instituit de Aquino practic dinmomentul debutului, 1986. In general, n»,este in revolutie mod automat sau este rea. Aceasta depinde0 revolutie de ce urme1za dul"a - ~i debuna ce parte cine apreciaza. Multe natiuni, inclusi.y..Statcle Unite, s-au nascut , din revolutii. Puterea, care poate sa nu fie totdeauna considerata legitima, este capacitatea de a-Ii atinge scopurile, in ciuda rezistenlei. Autoritatea este puterea legitimata fie pe baza If.nuiobicei fndelungat (" tradilionala "), printr-o pozilie fntr-o organizafie (" rafional-Iegala "), fie prin caracteristicile personale unice ale unui conducator (" charismatica "). Autoritatea charismatica trebuie safie rutinizata daca grupul vrea sa supravieluiasca pierderii conducatorului. Dintr-o perspectivafuncfionalista, statul- autoritatea politica - este necesara pentru aplicarea normelor sociale, pentru reglementarea conflictelor sociale interne, pentru asigurarea planificarii ~i coordonarii necesare unui stat modern ~ipentru coordonarea relaliilor cu alte state. Astftl, statui este considerat 325

util $i necesar pentru societate. Teoreticienii conflictului au un alt punct de vedere. Ei considera statui un actor partinitor in conflictele sociale interne. El este sub controlul celor puternici din punct de vedere economic $i serve$te interesele acestora. Marx a incercat sa arate modul in care evolutia societafii acfioneaza spre eliminarea proprietafii private, care dezbina social, $i care 0 data realizata nu va mai ji nevoie de aparat de stat. De asemenea, teoreticienii conflictului atrag atenfia asupra tendinfei clasei dominante de a-$i promova$i apara interesele prin puterea coercitiva de care dispune statui modern - inc/usiv legtle, hotaririle judecatore$ti $iforfa jizica. Au fost descrise patru forme diferite de guvernamint. Monarhiile, care transfera puterea in cadrul unei familii de la 0 generafie la alta,formeaza una dintre cele mai vechiforme. Autoritarismul,jie sub forma dictaturilor (Haiti),jie ajunte/or (Chile), exclude majoritatea poporului df! la 0 participare politica serioasa. Totalitarismul merge eu un pas mai departe in acapararea puterii $i se baga in viafa zilnica a cetafenilor, reglementindu-le-o, cum este cazul Rusiei staliniste. Democrafia se bazeaza pe puterea fundamentala a poporului. Ea este inlesnita de dezvoltarea economica avansata, de limitarile structurale ale puterii guvernamentale, de absenfa divergenfe/or sociale majore, de toleranfa, susfinuta social, fafa de opiniile deosebite, de accesul poporului la informafiile relevante $i de dispersarea puterii polWce in societate. Sistemul politic american consta in doua partide polWce majore, care ajuta la mentinerea stabilitafii polWce. Aceste partide argumenteaza pluralismul politic $i implicarea. E!e sint insarcinate cu selecfia candidafilor politici $i, deseori, considera necesar saformeze coalifii pentru a-:jipromova interesele. Partidul Democrat tinde sajie mai liberal decft Partidul Republican in problemele economice $i sociale :ji este mai probabil ca el sa susfina implicarea guvernului in rezolvarea problemelor economice :jisociale. Grupurile de interes social, indeosebi comitetele de acfiune politicaJac lobby, ca sa incerce sa-$i realizeze agendele polWce. Socializarea politica incepe in familie $i este completata de $coala, de grupa de vwsta $i

326

de mass-media. Ajilierea $i atitudinile polWce similare tind sa se gaseasca in aceea$i familie. " ... Exista doua teorii majore despre cine define puterea in soCii!tatea americana. Teoreticienii conflictului susfin ca exista un grup mic de oameni, 0 elita a puterii, care ia toate hotarwile importante in societate. Unpunct de vedere spus, mode/ul pluralist, sugereaza ca puterea este mult mai difuza $i ca numeroasele grupuri de interes special se controleaza unul pe altu! ca procesul politic sa nu fie dominat de unul singur. Ambele modele ofera 0 privire importanta, dar par fiala, asupra puterii polWce. Razboiul este ultima expresie a puterii statului, iar tehnologia moderna a schimbat in mod dramatic fafa razboiului. Terorismul. individual $i de stat, este 0 problema din ce in ce mai mare in lumea moderna. Armele sojisticate, u:jurarea transportului $i mass-media aufacut ca activitatile teroriste sajie mai U$orde executat. Revolufiile rezulta din sperante de revolta, din inegalitafi infelese, din lipsa de sensibilitate a guvernului fafa de nedreptafi $i din conducerea radicala a unei elite intelectuale. De asemenea, 4k treqJtie sa instituie legitimitatea :ji sa 0 menfina 0 data ce gii'vernul anterior este rasturnat.

~.

..•.•

327

1'7 ECONOMIA $1 LUMEA MUNCII A ]n economie. capitolel~In anterioare facut, Invafi modexaminata frecvent, In referiri la acestcapitols-au economia detaliu. Vafi explorata natura economiei In evolutia societatilor $i vor fi comparate diverse sisteme economice. VOl'fi discutate detaliile sistemului economic american, precum $i natura inuncii $i a profesiunilor In Statele Unite. Acestea VOl'forma fondul unei scurte discujii despre economia mondiala.

.sirea puterii animale au sporit productivitatea in mod considerabil, ducind la un surplus de bunuri. Acestea, la rindullor, au dus la d~oltarea unei mai mari specializari ~i la a~ezari umane mai mari ~i cuearacter permanent. Contactul intre aceste comunitati a dus la infiintarea comertului. Aceste evenimente au extins, in mod dramat~c, sistemul economic primitiv.

Industriile manufacturiere In etapele mai tirzii ale societatilor agrare, activitatea economica a luat, in mare masura, forma industrii/or manufacturiere. Bunurile erau produse in familie apoi vindute, in mod obi~nuit, in piete. Productia in cadrul familiei implica nu numai membrii familiei, ci ~imuncitorii straini ~iucenicii (cei care invatau meseria) care locuiau in gospodarie. Industrializarea a schimbat to ate acestea.

Revolutia industriala • Revolutia industriala a inceput in Anglia earn pe la mijlocul secolului al XVIII-lea. Inven1\i6na~inilor,indeosebi a ma~inii eu abur, a sporit, in mod substantial, puterea energetica necesara productiei economice. Aceasta noua sursa de ene{lgiea dus la inlocuirea industriei manufacturiere cu fabrica. De~i anterior cea mai mare parte a economiei fusese consacrata producerii materiilor prime, pe care oamenii Ie puteau apoi transforma singuri in produse finite, fabricile au asigurat baza pentru producerea bunUlilor finite pe 0 scara larga. Era clar ca, in fabrica, specializarea in materie de meserii avea sa fie mai eficienta decit sa pui 0 singura persoana sa realizeze un produs de la inceput pina la sfir~it. Specializarea a dus la 0 mai mare productivitate pe plan general, dar a redus nevoia ca muncitorii sa-~i dezvolte gama de deprinderi necesare in vremurile anterioare. De asemenea, echipamentul ~i structura organizatorica a intreprinderii au permis productia in masa a bunurilor. Productivitatea crescuta care a rezultat din revolutia industriali'i a schimbat fata sociemtii. De~i nivelul de trai a crescut, in general, au crescut ~iinechimtile economice. Din nou, progresul tehnologic a modificat, in mare masura, structura economica ~i sociala a societatii. .'!.'"

ORDINEA ECONOMICA Fiecare societate trebuie sa asigure existenta resurselor necesare pentru supravietuirea umana. Pentru a rezolva aceasta problema, fiecare societate are 0 economie, 0 structura sociala institutionalizam pentru achizitionarea, producerea, distribuirea ~ivinzarea bunurilor ~iserviciilor necesare (vezi Cap. 4). Structura economica a societatii s-a schimbat pe masura ce societatile au evoluat de la forma lor preindustrial a pina in prezent.

Ordinea preindustriala Inaintea revolutiei industriale, economiile depindeau fie de vinatoare ~i cules, fie de 0 oarecare forma de agricultura. Initial, productia era limitata la ceea ce oamenii aveau nevoie ca sa traiasea; nu existau surplusuri care sa fie distribuite. Inventia plugului ~ifolo328

,~

329

Societatea postindustriala Dezvoltarea rapida a societatii a avut loc in secolul al XIX -lea ~i, indeosebi, in al XX-lea. Tehnologia s-a dezvoltat intr-un ritm din ce in cemaiintens.asigurind surse de energie ~imai mari pentru productie ~i repartitie. In aceasta situatie, aparitia societatii postindustriale, in care activitatea economica principala este productia de informatii ~iservicii mai degraba decit de bunuri materiale (vezi Cap. 4), a transformat economia din nOli. Cind fabricile au inceput sa decada, a inceput sa scada ~iimportanta marilor ora~e in care erau situate. Industria informatiilor ~i cea a serviciilor au fost mai flexibile in privinta locurilor unde puteau fi plasate. Indeosebi in Statele Unite, multe dintre aceste industrii s-au mutat in zone suburbane ~i s-au deplasat din nord-estul urban in zona soarelui din sud ~i sud-vest.

care transforma lemnulin mobila, cele care construiesc automobile ~i cele care, prin rafinare, transforma titeiulin petrol pentm iQcalzire fac parte din acest sector. Economii1e societatilor industrial~>sint dominate de acest sector, care include cam 0 treime din foqa de munca americana.

Sectorul tertiar , Sectoml teqiar este parte a economiei care asigura servicii mai degraba decit bunuri. Medicina ~i invatiimintul sint exemple ale acestor activitati. Sectoml teqiar se dezvolta peste tot in procesul industrializarii ~idevine sectoml economic dominant in societatea postindustriala. In Statele Unite, aproximativ 60% din foqa de mundi este cuprinsa in acest sector.

Economia dubla Sectoarele economiei moderne Economiile modeme sint institutii complexe. In general, ele implica trei sectoare diferite, fiecare fiind definit prin activitatea sa principala. Nici un sector nu este, in mod inerent, mai important decit celalalt. Fiecare este necesar pentm economie, de~i fiecare este mai important in diferite etape ale dezvoltarii societatii.

Sectorul primar

1,111

I I!

Sectorul primar este partea economiei implicata in luarea sau producerea resurselor din mediul natural. Pescuitul, mineritul ~i agricultura apaqin sectomlui primar. Economiile societatilor preindustriale erau, in principal, de acest fel. Doar aproximativ 5% din foqa de munca actuala a Statelor Unite activeaza in cadml acestui sector; totu~i, acest sector joaca un rol important in dezvoltarea natiunilor, cum este cazul Indiei.

Sectorulsecundar Sectorul secundar este partea economiei implicata in producerea bunurilor din materiile prime generate de sectoml primar. Fabricile

330

Economia poate fi privita intr-un alt fel: ca 0 economie dubla in care exista un sector cen.tral ~i un sector privat, periferic. In plus, exista un sector guve~inental. , ~ ~'f

,~

Sectorul central Sectorul central cuprinde organizatiile economice foarte mari; ele au multi salariati, muite bunuri, ramuri care sint dispersate pe scara larga ~iprofituri foarte mati. Ele folosesc tehnologie avansata ~idomina pietele. MariIe companii de automobile, IBM ~iKellogg sint exemple de firme din sectoml central. Sindicalismul este, uneori, bine dezvoltat, salariile sint mari, iar concurenta este oarecum limitata. Muncitorii din acest sector sint, deseori, numiti piata forfei de mund] primare.

Sectorul periferic Sectoml periferic include firme relativ mici, de obicei plasate intr-o regiune geografica. Acestea au capital mai mic, sint expuse unei concurente substantiale ~i sint, in general, mai putin productive decit firmele din sectoml primar. In acest sector se gasesc fir-

.. 331

mele care asigudi asistenta tehnica, industria textila ~i micii producatori. Organizatia sindicala din acest sector tinde sa fie slaba; firmele tind sa foloseasca muIte femei, muncitori relativ tineri sau batrini ~i membri ai grupurilor minoritare.

Sectorul de stat Sectorul de stat se refera la producatorii de bunuri ~i servicii, cum slnt agenJiile guvemamentale ~i companiile care au contract cu guvemul. In acest sector productivitatea este, in general, mai mica dedt in celelalte doua. Sindicatele nu slnt, In general, putemice in acest sector, iar salariile moderate sint acceptate pe seama unei sigurante mai indelungate ~ia unor planuri de pensionare adecvate. Incetinirile recente din economie au dus la 0 reducere a fortei de munca in acest sector.

SISTEME ECONOMICE COMPARATIVE In lumea contemporana exista doua forme economice majore: economia de piata ~i economia centralizata. Intr-o economie de pia/a statuI nu intervine in activitatile economice ale societatii, crezind ca "piata", baza fortelor economice, constituie cea mai naturala ~i mai propice influent a asupra activitatii economice ~i ca ea ar trebui lasata propriilor sale mecanisme. In economiile centra/izate statuljoaca cel mai important rol in activitatile economice ale societatii. Acestea sint tipuri ideale - modele abstracte sau "pure" de concepte cu care pot fi comparate exemple din lumea reala. Societatile contemporane prezinta caracteristici ale ambelor forme, de~i una poate predomina. Vom explora fiecare forma separat ~i apoi yom discuta un caz de organizare mixta.

o economie

de piata: capitalismul

Capitalismul este un sistem economic in care resursele naturale, precum ~i mijloacele de productie ~i repartitia sint in proprietate privata. Adam Smith (1937; original, 1776) a oferit cadrul teoretic 332

al acestui sistem economic; lucrarea sa sugereaza c'iteva trasa.turi definitorii ale capitalismului. '"

.

Oelinerea privata a proprietatii De~i fiecare societate permite indivizilor sau organizatiilor sa detina 0 oarecare proprietate privata, intinderea unei astfel de proprietati particulare este considerabil mai mare intr-un sistem capitalist. In capitalismul pur, toata proprietatea care genereaza sau poate genera bogatie este sub controlul indivizilor ~ial organizatiilor, nu a statului. Aceasta conceptie a detinerii de proprietate ofera justificarea definirii furtului nu numai ca un act urit din punct de vedere moral, ci ~iunul criminal (vezi Cap. 8).

Maximizarea profitului Urmarirea profitului maxim este putemic incurajata intr-o societate capitalista. asemenea actiune este considerata profitabila atlt pentro indivizi, dt ~ipentro societate. Pent~ indivizi, cre~terea profitului permite acumularea de bogatie, ~e pOiiJ,te:fifolosita pentro placerile individuale, pentru investitii, pentru ext41derea afacerilor sau pentru oricare combinatie a acestora. Pentro sod~'tate, acumularea de capital aduce beneficii pentro intreaga comunitate, prin asigurarea resurselor necesare pentro extinderea ~i 1mbunaHitirea afacerilor.

o

incurajarea concurentei In capitalism, concurenta nelimitata intre intreprinderile economice trebuie sa.duca la eficienta in economie, prin autoreglare de catre f0rtele pietei. Guvemul poate doar sa tulbure aceste forte "naturale" daca intervine. Consumatorii slnt lntr -0 pozitie mai buna dedt statuI in a decide ce ar trebui sa produca ~i la ce pret. Daca un produs este inferior sau pretul acestuia este prea mare, consumatorii 11vor evita cit timp exista 0 alternativa concurentiaIa. In aceasta situatie, primul producator fie va ie~i din afaceri, fie va face modifidirile necesare ale produsului sau ale pretului, ca sa atraga cumparatori de la con-

333

curenta. In acest fel, sustinea Adam Smith, activitatea economica este dirijata In mod adecvat de "mlna invizibila" atot~tiutoare. Astfel, capitali~tii considera efturmarirea neingradita a ci~tigului personal estc In interesul atlt al consumatorilor, cit ~ial producatorilor. Pina la urma, societatea beneficiaza datorita abilita!ilor pe care concurenta Ie introduce In economic.

Economiile centralizate: socialismul $i comunismul In economiile centralizate statuI joaca un rol major in luarea deciziilor economice. Exista doua forme majore de astfel de economii: socialismul ~icomunismul.

Socialismul In socialism, resursele naturale, mijloacele de productie ~imijloacele de repartitie sint dctinute colectiv, iar economia este reglementata central de catre stat. Accentul este pus mai degrabii pc urmiirirea seopurilor colective decit pc a celor individuale. 0 data cu instaurarea proprietatii colective, motivul profitului este absent. Astfel, trasaturile definitorii ale acestei forme economice sintreversuI celor ale capitalismului. Socialismul neaga valabilitatea afirmatiei lui Adam Smith ca atunci dnd oamenii i~i urmaresc propriile lor interese, inguste ~iindividualiste, in mod automat acestea aduc beneficii intregii societati. Socialismul insisHi ca trebuie sa fie 0 mina caliiuzitoare pentru economic, una care sa vegheze la binele colectiv. Din acest punet de vedere, consumatorilor deseori Ie lipsesc informatiile necesare pentru a lua decizii economice care sa asigure eficienta economica. Capitali~tii manipuleaza cererea prin rec1ama falsa; ei cautii sa mareasca profitul, nu sa satisfaca nevoile sociale. De~i deseori (pina recent) considerate state comuniste (vezi mai jos), Uniunea Sovietica ~ifostele tari satelite din Europa rasariteana, impreuna cu China, au fost principalele exemple ale societatii socialiste. Dar exista citeva societati in lume - in Asia, Africa, Europa ~i America Latina - care sint socialiste in forma.

Comunismul Socialismul nu era ultimul stadiu pe care Marx 11preconiza in evall;!lia socieHitii. EI a numit ultimul stadiu comunism, evolutia socialismului - cu orientarea ~i structura sa colectivista - intr-o societate a egalitatii sociale, politice ~ieconomice. Marx a considerat socialismul doar 0 forma tranzitorie. In socialism, proprietatea privata va fi abolita, iar inegalitatile bazate pe ea vor disparea. Astfel, statuI nu va mai fi necesar. Societatea va evolua, intr-un mod paradoxal, intr-un cerc complet de la inceputurile sale, la "comunismul primitiv" (vezi Cap. 16), de~i la un nivel superior de progres social ~itehnologic. Nici 0 societate nu a atins inca nivelul comunismului prevazut de Marx. De fapt, chiar Marx a fost neclar in privinta modului in care va functiona comunismul. Descrierea comunismului mcuta de el a servit ca un tip ideal, definind un obiectiv spre care oamenii ar trebui sa se straduiasca ~i pe care l-ar putea atinge.

Economiile hibf;,ide: socialismul deitJoclatic "',."

Economiile hibride sint acelea care combina trasaturile controlului pietei cu reglementarea centralii a guvemului.

Socialismul

democratic

Un exemplu de economic hibrida estesocialismu/ democratic, in care clemente ale pietei ~i ale economiei controlate de la centru sint folosite pentru a reduce inegalitaple sociale. Un alt nume pentru aceasta forma de economie estestatu/ bunastarii socia/e. In aceste societati, guvemul detine ~iconduce sectoarele cheie ale economiei (e.g., educatia, asistenta sociala, transportul ~i serviciile publice) ~ireglementeaza alte parti importante ale sectorului privat. Impozitele sint mari, Indeosebi pentru cei bogati, eu scopul de a reduce acumularea individuala de bogatie, iar banii sint folositi pentru a finanta programe vaste de servicii sociale.

334

~~:.:",_..."_,_,.,:.~:.: ..,:~: ..-"_..:c'='::,,,::.", ..L." .. "';"""""'·iw··"'

335

•••••••

r""

~~~=~_~"_'

--------------------------------~--

Suedia este un exemplu excelent de societate socialista democratica ~i, intr-un grad mai mic, la fel sint Italia ~i Franta. Margaret Thatcher, fostul prim-ministru al Marii Britanii, a fost hotarita sa trans forme tara din forma sa anterioara socialist democratica, sub guvernele laburiste; ea a vindut un numar de intreprinderi guvernamentale (e.g., compania aeriana) sectorului privat. In ciuda intenselor sale eforturi, Marea Britanie inca are 0 economie hibrida, indeosebi asistenta sociala.

Comparatie intre capitalism $i socialism Nu este posibila 0 simpla comparatie a acestor doua sisteme, deoarece economia este doar un element in structura institutionala a unui sistem. Deseori, alte institutii afecteaza activitiitile economice. Totu~i, doua probleme sint considerate deosebit de importante de cei care sustin 0 forma sau alta de economie: productivitatea ~i egalitatea veniturilor.

Productivitatea Capitalismul pretinde ca este un sistem economic mai eficient ~imai productiv dedt socialismul. Aceasta superioritate este garantata prin faptul ca i se permite pietei sa reglementeze activitatile economice. Intre societatea capitalista ~icea socialista exista 0 variabilitate considerabila in privinta productivitatii. De pilda, printre societatile predominant capitaliste, Statele Unite au eel mai mare Produs National Brut (PNB) per capita- un grad de productivitate acceptat. PNB pe locuitor este valoarea totala a tuturor bunurilor produse ~i a serviciilor asigurate in societate, impartite la numiirul de oameni din societate (Administratia pentru Controlul Armarnentului ~i Dezarmare a Statelor Unite, 1986). Totu~i, Grecia, 0 alta tara predominant capitalista, are doar aproximativ 23% PNB pe locuitor din cel al Statelor Unite. In mod similar, fosta Germanie de Est avea cel mai mare PNB pe locuitor dintre tarile predominant socialiste, iar Jugoslavia avea aproximativ 21% din acest nivel.

In ciuda deosebirilor interne din cadrul fiecarui tip de societate, PNB-ul mediu pe locuitor al tarilor capitaliste depa~e~te cu mult pe ~el al statelor socialiste. In 1986, PNB-ul pe locuitor al societatilof's.Q.€ialisteera cam doua treimi din cel al societiitilor capitaliste. Astfel, existii 0 dovada care justifica pretentiile capitaliste referitoare la 0 productivitate mai mare.

Egalitatea veniturilor Unul dintre obiectivele socialismului este acela de a reduce inegalitatea economica. In societatile capitaliste, pe de aha parte, piata determina venitul. Orice inegalitate este perceputa ca 0 consecinta inevitabila a talentului ~ia priceperii individuale, ~i se considera ca statuI nu ar trebui sa joace nici un rol in reglementarea acestui efect. o modalitate de a explora aceasta problema este luarea in considerare a diferentei intre veniturile medii ale oamenilor de la virful ~i baza repartitiei veniturilor. Cu dt diferenta este mai mare, cu atlt mai mare este inegalitatea veniturilor. 0 examinare a unor dovezi accesibile ca inejalitatea veniturilor carn de doua, trei ori maidemonstreaza mare in societatire:'capi~liste decit ineste cele socialiste, inc1usiv tarile socialiste democratice cum jtste Suedia (Wiles, 1977). De~i cea mai productiva societate capitalistii, Statele Unite prezintii cel mai mare grad de inegalitate a veniturilor. Pe scurt, este c1ar ca societatile capitaliste sint mai productive economic dedt societatile socialiste. Totu~i, unul dintre obiectivele cheie ale socialismului este acela de a reduce inegalitatea veniturilor existenta in societatile capitaliste. Acestea demonstreaza un grad considerabil de succes in atingerea acestui obiectiv.

SISTEMUL ECONOMIC AMERICAN Economia Statelor Unite este predominant capitalista. Ea este deosebit de productiva ~i genereaza unul dintre cele mai ridicate niveluri de trai din lume. De asemenea, ea prezinta un inalt nivel de

337

336

=~--~~~--,--------------~------------~-

"::::r'~=======-=----"""""""""""""""""""""'~~"'=-

inegalitate a veniturilor. Ne intoarcem acum la dteva dintre trasaturile definitorii importante ale sistemului economic american.

Capitalismul corporatist Capitalismul individual din societatea americana este umbrit de capitalismul corporatist, in care mai multe zeci de foarte mari corporatii domina economia. Corporatiile sint organizatii formale (vezi Cap. 5) care au 0 existenta legala, putere ~iindatoriri separate de proprietarii sau managerii lor; ele dispun de 0 putere considerabila in societate. Companiile petroliere majore, cum este Mobil, ~i fabricantii de automobile, cum este Ford, sint exemple de corporatii uria~e care domina eonomia americana. Conglomeratele, corporatii mamut formate dintr-un numar de corporatii de dimensiuni medii ~i mari, constituie 0 alta influenta majora asupra economiei americane. RJR Nabisco, ale carui pachet de actiuni inc1udeau, la un moment dat, Delmonte Foods, Doctor Pepper, Kentucky Fried Chicken ~i Bear Creek Mail Order Company, este un astfel de conglomerat. Marimea §i organizarea conglomeratelor Ie confera 0 mare influentii asupra economiei americane.

Controlul corporatist Corporatiile au ajuns predominante spre sfir~itul secolului al XIX-lea. A fost nevoie de un anumit mecanism care sa asigure sumele uria~e de bani necesare pentru a construi tara la vremea aceea, iar corporatia a satisrncut aceasta nevoie. Corporatia permite oamenilor sa i~i investeasca banii ~i sa obtina actiuni intr-o companie. Teoretic, aceasta ofera investitorilorun rol in determinarea politicii companiei, prin dreptullor de a alege un consiliu de directori sau de a vota direct ill anumite probleme de orientare. Totu~i,in practica, actionarii individuali au, in general, control redus asupra unei corporatii, de~i actionarii institutionali (e.g., fondurile pentru pensii ale sindicatelor) deseori 11au. Controlul corporatiei este impartit intre actionari, consiliul directorilor ~imanageri, persoane angajate pentru a lua deciziile zilnice

338

necesare sa tina compania in functiune. Pentru majoritatea actionarilor, responsabilitatea majora a administratiei, daca nu singura, este marimea profiturilor ~i,in consecintii, asigurarea unor dividende bUI'1:~::l\au darea de seama asupra investitiilor.

Legaturile intre corporatii Marile corporatii ~iconglomeratele domina economia Statelor Unite. Cele mai mari 100 detin aproape jumatate din toate resursele manufacturiere din tara. Unele dintre ele au bugete mai mari dedt cele ale majoritiitii tarilor din lume. Multe dintre aceste mari corporaW sint legate una de alta informal prin circ;.uiteinterconectate la nivelul conducerii: retele sociale de indivizi care sint membri in consiliile de conducere ale mai multor corporatii~ Aceasta retea spore~te concentrarea puterii economice in Statele Unite (Mintz ~i Schwartz, 1985).

. Preluarile corporatiilor In anii recenti, a existat o'!}ctivitate economica intensa, dar nu pentru producerea bunurilor '"pentr:w servicii, ci pentru marirea profiturilor pe alte ciii. Gestiunea creato~edy a profita de legile care schimbii impozitele ~i,uneori, de a influenta legile impozitelor prin puterea economica este in cre~tere. La fel este ~ipreluarea controlului asupra altor corporatii, pentru a pune mina pe bunurile acestora ~iapoi a Ie vinde altora cu profit sau a Ie dezmembra dupa ce retin partile productive. Exista multe practici asociate cu preluarile. Una este numita greenmail (po~ta verde), dnd un investitor ostil (individ sau corporatie) dobinde~te 0 mare parte din actiunile corporatiei ~iamenintii sa preia controlul da~a actiunile nu sint rascumparate la un pret alta practica este mai ridicat dedt pretul de cumparare initial. poison pill (pilula cu otrava), care este 0 situatie defensiva (dnd exista datorii mari), ce face dintr-o corporatie 0 tintii neatdigatoare pentru 0 preluare. Alta este golden parachute (para~uta de aur), un acord pentru a plati functionarilor superiori un salariu substantial in eventualitatea unei preluari.

0

339

Toate aceste practici au servit la indepartarea resurselor economice de eficienpl :;;icapacitate productiva. Aceste practici se concentreaza asupra unor obiective pe termen scurt, pe seama investitiilor :;;ia planifidirii pe termen lung. S-a considerat ca aceasta strategie a contribuit la reducerea dominatiei economice a Statelor Unite in lume, indeosebi in comparatie cu Japonia.

Corporatiile multinationale Unul dintre efectele majore ale progreselor tehnologice in transporturi:;;i comunicatii in secolul XX a fost dezvoltareacorporatiei multinationale, care i:;;iare sediul intr-o tara, dar opereaza in alte tari prin firme pe care Ie detine direct sau Ie controleaza. Companiile petroliere importante (e.g., Mobil), producatorii de automobile (e.g., Ford) :;;icompaniile de telecomunicatii (e.g., IBM) sint exemple de corporatii multinationale cu baza in America. Corporatiile multinationale exercita influenta economiea :;;ipolitica enorma. General Motors, de pi Ida, este activ in aproape patruzeci de tari :;;ivinde produse in valoare de peste 80 de miliarde de dolari in fiecare an. In mod clar, aceasta suma face din General Motors 0 parte importanta a economiei in multe dintre aceste tari. Multe dintre cele mai mari corporatii multinationale i:;;iau sediile in Statele Unite. Importanta economica a Statelor Unite :;;isimpla marime a resurselor economiee proprii dau companiilor multinationale cu sediul aici 0 enorma influenta in afacerilc economice mondiale. Puterea economiea a corporatiilor multinationale poate sa nu lucreze totdeauna in avantajul tarilor gazda. Multe dintre aceste corporatii au fost aeuzate ca incearca sa submineze guveme (e.g., in Iran in 1953) :;;isa mituiasca functionari publici (e.g., in Japonia in anii optzeci). Pe de alta parte, ele deseori asigura resurse utile :;;i tehnologie pentru dezvoltarea tarilor care, altfel, nu ar fi accesibile.

Firmele mici In Statele Unite nu se gasesc doar conglomerate :;;icorporatii ml}ltjnationale. De fapt, aproape jumatate din foqa de munca este folosita in firme mici de 100 de angajati sau mai putini. Aici intra 340

firmele de avocati, restaurantele, bacaniile, spalatoriile :;;imagazinele video. Din ce in ce mai mult, aceste firme sint detinute :;;iconduse d~membri ai minoritatilor etnice, indeosebi de imigranti recenti. Infiecare an, in Statele Unite, se deschid sute de mii de firme mici. Multora Ie lipse:;;te capitalul necesar ca sa se extinda sau sa treaca cu bine prin situatii economice grele. Ca 0 consecinta, cele mai multe dau faliment - mai mult de jumatate, in doi ani de la deschidere, iar cele mai multe, 90%, in zece ani (Aldrich :;;iAuster, 1986). Totu:;;i, apar mereu unele noi. Firmele mici joaca un rol important in economia americana, servind direct consumatorul :;;i generind mai multe slujbe noi in economie decit marile corporatii.

Guvernul

$; afacerile

Guvemul joaca un rol important in economie in multe feluri. EI asigura bani :;;istructuri pentru a incuraja activitatea eeonomica. EI reglementeaza, intr-o oarecare masura, initiativa in afaceri, protejind firmele impotriva concurentei neloiale, pe consumatori impotriv~ produselor nesigure :;;i,e~ciente, iar pe salariati impotriv~ pencolelor de la locul de m1'lhca.~ondul monetar al guvemulm (cantitatea de bani pusa in circulatie) :;;i.p'pliticilefiscale (impozitul) influenteaza activitatea economic a in mod direct. De asemenea, guvemul face contracte cu firme pentru bunuri (e.g., arme pentru armatii) :;;iservicii; de fapt, guvemul este cel mai mare eonsumator de bunuri :;;iservicii din tara. In Cap. 16 a fost discutata conceptia despre elita puterii a teoreticienilor conflictului. Din punctullor de vedere, guvemul este doar un instrument al elitei economice; el apara interesele :;;iserve:;;te nevoile acestui grup. Totu:;;i,este improbabil ca societatea americana sa fie controlata de vreun grup mic. In Statele Unite, marile afaceri sint facute de diverse companii care nu au nici 0 aprobare referitoare la 0 anumita politiea guvemamentala ee le-ar servi eel mai bine. Mai degraba, guvemul este, in general, sensibilIa diverse interese economice, de:;;iinfluenta lor asupra politicii guvemamentale nu este egala; 0 mai mare putere economiea duce la 0 mai mare, de:;;i nu necontrolata, putere politica. 341

MUNCA ~I PROFESIUNllE iN STATELE UNITE

,

Semnificatia muncii Munca este activitatea centrala a multor indivizi. Ea nu Ie asigura doar venitul necesar, ci, de asemenea, este importantii pentru conceptullor despre sine. De~i acest lucru a fost, traditional, adevarat pentru barbati, cre~terea substantiala a numarului femeilor in cadrul fortei de munca (vezi Cap. 12 ~i mai jos) a eliminat, in general, orice deosebire de gen, in aceasta privinta. Ocupatiile pe care oamenii Ie au sint indicatori importanti ai c1asei lor sociale: astfel, ocupatiilc Ie influenteaza ~ansele vietii ~i experientele de viata (vezi Cap. 9). De asemenea, ocupatiile lor joaca un rol in modul in care altii ii definesc $i interactioneaza cu ei. Oamenii au conceptii diferite despre fermieri ~i fizicieni ~i interactioneaza diferit cu ei. Ocupatiile of era celor mai multi oameni satisfactii importante. Gradul de satisfactie este, deseori, asociat cu caracteristicile ocupatiei. Ocupatiile care rec1ama 0 mai mare indeminare ~i cele care permit 0 mai mare autonomie sint, deseori, considerate mai satisrn-, catoare. Oamenii care lucreaza in meserii obi~nuite, sub supraveghere severa, au mai putine satisfactii, profesionale, de~i relatiile interpersonale cu colegii de munca Ie ofera 0 calc alternativa pentm satisfactii profesionale. Marxi~tii sustin ca munca trebuie sa aiba sens ~i semnificatie, sa fie 0 activitate creatoare ~i nu de rutina. Totu~i, in sondajul Gallup din 1985, 70% dintre subiectii anchetati au dec1arat ca sint multumiti de ocupatiile lor ~i cam tot atitia au aratat ca ar continua sa lucreze chiar daca ar ci$tiga bani suficienti ca sa-~i asigure, financiar, viata. Astfel, munca este importanta pentm cei mai multi americani.

Profesiunile Unele ocupatii sint mai importante decit altele (vezi Cap. 9). Un exemplu este profesiunea, 0 ocupatie cu prestigiu social mare

Orientari in locul de munca La inceputul secolului XX, aproape 0 treime din americani erau implicati in agricultura, ceva mai putin de 0 treime in pozitii de gulere albe sau servicii, iar putin peste 0 treime in ocupatii pentru gulere albastre sau indu~triaI4tAce~ta situatie s-a schimbat dramatic in nouazeci de ani. In prdent, aproximativ 3% din americani lucreaza in agricultura, un sfert sint 2"l\1JUNE (496 pag. / 8900 lei) UN SPION iN CASA DRAGOSTEI (416 pag. / 8900 lei) ZILE FERICITE LA CLICHY (207 pag. / 8300 lei)

iN UMBRA LVI STALIN (496 pag.l22500 lei)

X. TITANI AI LITERATURII UNIVERSAI~E

~

CATUNUL (448 pag. / 22500 lei) ORA1>UL (464 pag. /24500 lei) CONACUL (496 pag. / 24900 lei)

William Faulkner

....•.

•....•. •....•.

r

XI. CAPODOPERE ALE SECOLULUI XX de Saint PierreMILIARDARUL

(368 pag.

! 29800 lei)

XII. PAGINI DIN ISTORIA LUMII Liddell

Hart

Erie Hobsbawm

ISTORIA CELUi DE-AL DOILEA RAZBOI MONDlA'L vol. I (544 pag. / 26000 lei) ISTORIA CELUI DE-AL DOILEA RAZBOI MONDIAL voI.1I (464 pag. / 24000 lei) SECOLUL EXTREMELOR (704 pag. /39500 1d)

XIII. MEDICINA DE FAMILIE Colectiv

PRIMUL AJUTOR iN URGENTELE MEf,ICALE (416 pag. 29500 lei)

Colectiv

HARRISON - PRINCIPII DE MEDICINA INTERNA (912 pag. 1114000 lei)

!

XIV. MEDICINA

cARTl iN CVRS D£ APAR1Tl£ Colectiv

DlCTIONAR

MEDICAL ILUSTRAT-HARPERCOLLINS !

.~_.J

•....•.

$l.l $l.l

tT1

Q'?

Z

•....•.

I Michel

I

(

,..... '0 > (") C/l 0.. ,-! _. ••....•. ~(1:::~~trJ ~ ~>0.. ~ I' 0 $l.l

gJ ~ Ii' I "" 8.

;;:.fj

eo

~~ I

~Q\

Ii

~

m

t1)

0

Berejkov

-.' I I•• • '""I ..~II.0···· hj ~ ~ ~II III ~: =

Volkogonov LENIN noua biografie (576 pag. / 18000 lei) E. V. Tarle NAPOLEON (528 pag. / 17000 lei) JoachimsthalerSFiR1>ITUL LUI HITLER (400 pag.ll9500 lei)

Valentin

I

..•. •.... •....•

IX. MARl PERSONALIT ATI ALE ISTORIEI Dmitri

I

~

~

I

~I

~