IAC [PDF]

Zitiervorschau

Universitatea Naţională de Educaţie Fizică şi Sport Program de Formare Psihopedagogică (nivel I)

MONICA STĂNESCU

MARIUS STOICESCU

INSTRUIRE ASISTATĂ DE CALCULATOR ÎN EDUCAŢIE FIZICĂ, SPORT ŞI KINETOTERAPIE

Editura Discobolul Bucureşti 2013

Cuprins

1. Instruirea asistată de calculator ......................................................................... 3 2. Calculatorul şi rolul lui în procesul didactic ..................................................... 11 3. Utilizarea IAC în educaţie fizică, sport şi kinetoterapie .................................... 19 4. Măsurare şi evaluare asistată de calculator în educaţie fizică, sport şi kinetoterapie ........................................................................................................... 33 5. Internet și educație……………………………………………………………….……40 6. E-Learning – sistem de formare la distanţă ...................................................... 57 7. Realizarea prezentărilor cu ajutorul PowerPoint ............................................ 65 8. Aplicaţii practice .................................................................................................. 71 Bibliografie ............................................................................................................... 95

2

INSTRUIREA ASISTATĂ DE CALCULATOR Generații noi – jucării noi Sunt pregătiți profesorii de azi să utilizeze calculatorul în instruire? Instruirea asistată de calculator – de la necesitate la materie de studiu

3

Generații noi – jucării noi

Era tehnologică a adus modificări majore la nivelul tuturor activităților sociale. “Cutia care a schimbat lumea”, calculatorul, cu potenţialul de informaţii şi transformări, a creat un nou mod de interacțiune între oameni. Și acest lucru se întâmplă de la cele mai mici vârste, când copiii ajung să utilizeze diferite sisteme electronice pentru a se juca, și prin joc, pentru a învăța. Universul la care oferă acces calculatorul este potențat de fiecare nouă aplicație care se adaugă celor destinate să contribuie la procesul de formare a copiilor de diferite vârste și, mai târziu, a adulților. Intrând în contact de timpuriu cu acest univers informatic, copiii se familiarizează cu o serie întreagă de funcționalități și aplicații, fapt ce le permite să se integreze rapid în spațiul virtual. Utilizarea calculatorului, denumind astfel generic toate dispozitivele cu care copiii interacționează de la cele mai mici vârste (laptop-uri de “jucărie”, jocuri electronice), cresc interesul copiilor pentru zona tehnologiei și aplicațiilor acesteia. Sunt numiți adesea nativi ai erei digitale, ca urmare a faptului că interacționează de timpuriu cu tehnologia și ajung să aibă competențe de utilizare a ei foarte de timpuriu. În comparație cu ei, imigranți în era digitală sunt considerate persoanele născute înaintea apariției tehnologiei digitale, dar care au integrat-o deja în stilul lor de viață. Cu avantaje și dezavantaje reale, mijloacele tehnologiei informației și comunicațiilor, reprezintă pentru domeniul educațional resurse indiscutabile cărora specialiștii trebuie să le identifice locul corect, util, eficient în procesul de formare a cunoștințelor, abilităților și atitudinilor, la diferite niveluri de formare. Considerată a fi inovaţia tehnologică cea mai importantă a pedagogiei moderne, instruirea asistată de calcula tor (IAC) contribuie la eficienţa instruirii, fiind un rezultat al introducerii treptate a informatizării în învăţământ.

4

Sunt cadrele didactice pregătite să utilizeze calculatorul în activitatea de instruire?

Întrebarea de la care pornim în demersul nostru de prezentare a rolului calculatorului în procesul de instruire, se justifică prin faptul că ultimii ani au pus un accent tot mai mare pe aplicarea noilor tehnologii ale informației și comunicațiilor în învățământ. Situația nu este surprinzătoare, în condițiile în care copiii, de la cele mai mici vârste, sunt atrași tot mai mult de dispozitive electronice, care îi poartă rapid într-o lume virtuală a cunoștințelor și emoțiilor, dintre cele mai variate. În acest context, al accesului timpuriu și frecvent al copiilor la calculator, ne întrebăm dacă profesorii sunt pregătiți să integreze în activitatea de instruire aceste mijloace moderne, astfel încât să asigure creșterea eficienței procesului de instruire. Ca urmare a funcționalităților diverse, care susțin procesul de formare în toate cele trei momente – predare/învățare/evaluare, calculatorul devine o prezență necesară în activitatea didactică. Noile generații de elevi cresc şi se dezvoltă într-o lume a informaţiei, care aşteaptă să fie accesată, utilizată, îmbogăţită. Deşi activitatea profesorului nu va fi niciodată înlocuită de cea a calculatorului, rolului cadrului didactic devine tot mai important în procesul de orientare/îndrumare a învăţării elevilor. Pe de altă parte, profesorul însuşi este supus unei avalanşe informaţionale pe care este invitat să o gestioneze astfel încât să contribuie la formare competenţelor specifice disciplinei pe care o predă. Filtrate prin intermediul programelor şcolare, informaţiile specifice disciplinelor de studiu, ajung să fie transmise elevilor într-o manieră diversă, în acord cu nivelul de competenţă al profesorului. Integrarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor în procesul de instruire este, de fapt, un proces firesc prin care şcoala răspunde dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere. În aceste condiţii, considerăm că formarea profesională a cadrelor didactice trebuie să asigure competenţe de bază privind utilizarea calculatorului, care să îi servească la creşterea calităţii procesului de instruire.

5

Instruirea asistată de calculator (IAC) – de la necesitate la disciplină de studiu

Dezvoltarea mijloacelor tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC) a adus schimbări majore în toate domeniile vieții sociale, inclusiv în educație. Practic, societatea bazată pe cunoaștere are la bază răspunsul școlii la provocările contemporane majore. Ori dezvoltarea TIC reprezintă una dintre ele. Cum altfel ar putea fi, când comunicarea reprezintă baza societății contemporane. Pe de altă parte, nu putem să facem abstracție de fenomenul Internetului şi de relația indiscutabilă a acestuia cu procesul de instruire/formare. După cum se știe, Internetul este în prezent un instrument indispensabil în aproape toate domeniile de activitate, inclusiv în educație. Avem în vedere potenţialul enorm al Internetului, dezvoltat mai ales odată cu instrumentele puse la dispoziţie de paradigma Web 2.0, dar trebuie să ţinem cont şi de problemele pe care ni le aduce această paradigmă. Mai exact, trebuie să ţinem seama de uşurinţa cu care fiecare dintre noi devine editor şi autor în spaţiul virtual, de situaţiile şi pericolele aferente mediului, de problemele de etică, plagiat şi utilizare necorespunzătoare a mijloacelor disponibile. Astfel, trebuie să ţinem cont de faptul că în ciuda potenţialului imens al Internetului în toate domeniile menţionate, există şi pericole asociate utilizării sale. Cea mai bună modalitate de a nu ne expune acestor riscuri este să le înţelegem existenţa şi modul în care pot fi prevenite. Așadar, ultimele două decenii constituie perioada în care instruirea asistată de calculator a fost promovată pe scară largă în învățământ, la diferite niveluri. Prezența disciplinei Instruire asistată de calculator în programul de formare inițială a cadrelor didactice din domeniul Educație fizică și sport urmărește familiarizarea acestora cu noțiunile fundamentale, prezentarea fundamentelor pedagogice ale utilizării calculatorului în instruire, stimularea utilizării calculatorului în instruirea din educație fizică, din antrenament sportiv, dar și în activitatea de recuperare din kinetoterapie. Activitate deosebit de complexă care integrează resurse umane implicate (cadre didactice şi elevi) şi resurse materiale (computer, videoproiector), asistarea

6

instruirii prin intermediul calculatorului dobândește semnificații diferite, referindu-se la principalii actori ai procesului de învățământ - profesor și elev. Astfel, analiza din perspectiva profesorului ne permită să evidențiem rolul calculatorului în procesul de proiectare didactică, în predarea cunoştinţelor de specialitate, în aplicarea, consolidarea, sistematizarea noilor cunoştinţe, în evaluarea cunoştinţelor acumulate de elevi. Din perspectiva elevului, integrarea calculatorului în procesul de învățare îi permite accesul la informații, prezentate în modalităţi diferite de vizualizare, sistematizarea acestora, autoevaluarea. Interacțiunea elev – calculator permite diversificarea strategiilor didactice utilizate de către profesor și creșterea activismului elevului în procesul de învățare. Prin urmare, nu simpla prezență a calculatorului în spațiul clasei este cel care conferă instruirii caracterul de asistată, ci maniera specifică de integrare a acestuia în desfășurarea procesului de instruire. Nu calculatorul în sine ca obiect fizic, înglobând chiar configuraţie multimedia, produce efecte pedagogice imediate, ci calitatea programelor create şi vehiculate corespunzător, a produselor informatice, integrate după criterii de eficienţă metodică în activităţile de instruire. Pentru ca acest lucru să se realizeze într-o manieră eficientă, asistarea instruirii de către calculator devine o competență necesară profesorului modern, competență care se dobândește într-un proces de formare orientat către specializarea cadrelor didactice. Ca orice domeniu nou care încearcă să actualizeze metodologia de predarea a materiilor de învățământ, şi instruirea asistată de calculator a determinat vii contradicţii, îngrijorări şi rezerve, dar și entuziasm şi supraevaluare din partea altora. Entuziasmul cu care a fost primită instruirea asistată de calculator a venit din partea acelor cadre didactice care sunt centrate pe caracteristicile și nevoile elevului, pe dezvoltarea liberă şi creativă a acestuia, pe participarea lui activă şi conştientă la propria lui formare.

Instruire Asistata de Calculator (IAC) este un mediu integrat hardwaresoftware destinat interacţiunii dintre posesorii unui sistem de cunoştinţe și destinatarii acestuia, în vederea asimilării active de informaţie însoţită de achiziţionarea de noi operaţii și deprinderi.

7

Implicarea calculatoarelor personale în asistarea procesului educațional este reflectată în literatura de specialitate sub acronime precum: IAC (Instruire Asistata de Calculator), CAI (Computer Assisted Instruction – Instruire Asistată de Computer), CAL (Computer Assisted Learning – Învățarea asistată de computer), CBT (Computer Based Training – Exersare bazată pe computer), CBL (Computer Based Learning - Prezentarea interactivă de noi cunoştinţe). Modernizarea

pedagogică

prin

intermediul

mijloacelor

tehnologiei

și

comunicației implică: existenţa echipamentelor hardware (calculator), a programelor (software) şi a capacităţii profesorilor de valorificare a acestora în mediul instrucţional. Hardware-ul reprezintă partea fizică a sistemului constând din monitor, calculator, tastatură, etc. Software educaţional (SE) este un produs/program special proiectat pentru a fi utilizat în procesul de învăţare. Așa cum menționam și anterior, calculatorul în sine devine valoros pentru instruire, atunci când există un software util pentru specialitatea/materia respectivă. Trăsăturile generale ale software-ului educaţional sunt: 

este conceput pentru a facilita învăţarea;



asigură interacţiunea flexibilă elev-computer sau computer-profesor;



se adaptează în funcţie de caracteristicile individuale ale utilizatorului.

Clasificarea software-ului educaţional după funcţia pedagogică specifică în cadrul unui proces de instruire ne permite evidențierea următoarelor categorii: a) Prezentarea interactiva de noi cunoştinţe (Computer Based Learning) Materialul de învăţat se prezintă pe baza unui anumit tip de interacţiune. După cum aceasta interacţiune este condusă de calculator sau de elev, vorbim de un dialog tutorial sau de o investigare (interogare, căutare). b) Exersarea asistată de calculator (Computer Assisted Training) când subiectului i se pun la dispoziţie programe specializate care îl ajută să fixeze cunoştinţele şi să capete deprinderi specifice prin seturi de sarcini repetitive, urmate de aprecierea răspunsului elevului. Exerciţiile pot fi propuse într-o ordine prestabilită sau în mod aleatoriu, sau pot fi generate în timpul sesiunii de lucru. c) Verificarea asistată de calculator (Computer Assisted Testing) presupune existenta unor programe capabile sa testeze nivelul de însuşire a cunoştinţelor prin evaluarea răspunsurilor. Modul de construire a unui test depinde de numărul de 8

chestiuni de test (care se stabilesc în funcţie de timpul de administrare si de nivelul de şcolarizare) și de numărul de concepte, procedee a căror însuşire va fi verificată. d) Simulare. Un soft de simulare permite realizarea controlată a unui fenomen sau sistem real prin intermediul unui model care are un comportament analog. Courseware este un pachet care cuprinde un soft educaţional, documentaţia necesară (indicaţii metodice și descrierea tipului de hard pe care poate fi implementat) și eventual alte resurse materiale (fișe de lucru, exerciţii propuse, etc). Din punct de vedere al situației pedagogice, principalele direcții ale utilizării calculatoarelor personale în procesul educațional sunt: - învățarea personalizată prin aplicații dedicate de autoinstruire; - învăţarea mediată de profesor în clase cu număr redus de staţii de lucru; - învăţarea la distanţă. Din punct de vedere informatic, implicarea calculatoarelor personale în procesul de învăţământ evidenţiază următoarele trei situaţii: - calculatorul personal este un post de lucru local, izolat; - calculatorul personal este conectat la o reţea locală de calculatoare, izolată; - calculatorul personal este conectat la Internet. Din perspectiva soluțiilor posibile pentru accesul la suportul informațional tot mai bogat și diversificat al instruirii, se disting trei categorii de soluții pentru IAC: online, off-line și mixte. Într-o soluție on-line informațiile nu sunt conservate local, pe calculatorul utilizatorului, ci sunt accesibile pe un server, în cadrul unei rețele. Rețeaua poate fi locală sau la distanță, specifică întreprinderii sau unității de învățământ (Intranet) sau general accesibilă (Internet). Avantajele sistemului derivă, în principal, din ușurința difuzării în locuri dispersate geografic și a actualizării permanente a informațiilor. Un sistem on-line oferă garanția ca utilizatorul va avea întotdeauna la dispoziție informație recenta, cu condiția actualizării ei pe server. Unul dintre inconvenientele sistemelor on-line este costul exploatării, deoarece exista, în mod necesar, fie costuri legate de conexiunile telefonice, pentru instruirea la distanta, fie legate de exploatarea rețelei locale. Sistemele on-line au unele limitări în interactivitate. Din cauza duratei de transmitere a informațiilor, interactivitatea este mai puțin rapida si mai rara, fiind încă dificil sa se asigure sunet si/sau video în timp real. Sistemele on-line sunt adecvate consultărilor băncilor de cunoștințe sau 9

enciclopediilor (cu interactivitate scăzută în scenariu), testelor de evaluare a cunoștințelor, permițându-se în acest caz centralizarea și prelucrarea facilă a rezultatelor. Aceasta funcționalitate de prelucrare centralizată este utilă, de asemenea, pentru sondaje privind aprecierile cursanților asupra calităților și cerințelor puse în fata unor sisteme de instruire asistata actuale sau viitoare. O soluție off-line funcționează în întregime local, pe calculatorul utilizatorului, informațiile fiind înregistrate pe discul fix al sistemului sau pe CD-ROM cu acces mult mai rapid decât prin rețea. Principalul avantaj consta din posibilitatea de a utiliza integral toate facilitățile oferite de tehnicile multimedia, asigurând cele mai bune condiții pentru interactivitate. Se asigură, totodată, independența față de un mediu de rețea. În plus, pe planul marketing- ului, un CD-ROM, ca obiect concret și manipulabil, poate fi un bun vector de comunicare. Inconvenientul esențial al sistemelor off-line îl constituie, evident, dificultatea și costurile actualizării. Pornind de la aceste constatări, sistemele off-line se recomandă pentru situațiile care necesită interactivitate și utilizarea mai multor medii simultan. Soluțiile mixte se bazează în același timp pe componente on-line și off-line, încercând să îmbine avantajele acestora și să estompeze din dezavantajele lor.

Teme Prezentați o experiență de învățare asistată de calculator. Comparați cu o situație “clasică”de instruire; evidențiați avantajele și dezavantajele. Prezentați principalele categorii de software-uri educaționale. Realizați analiza comparativă a soluțiilor de instruire asistată de calculator. Prezentați avantajele și dezavantajele fiecăreia.

10

CALCULATORUL ŞI ROLUL LUI ÎN PROCESUL DIDACTIC Rolul calculatorului în procesul didactic Fundamente pedagogice ale utilizării calculatorului în instruire Beneficiile utilizării calculatorului

11

Rolul calculatorului în procesul didactic Utilizarea tot mai intensă a calculatorului în cadrul procesului de predareînvăţare, a diversificat posibilităţile de integrare a acestuia în activitatea didactică. În general, calculatorul poate fi utilizat pentru: -

Proiectarea instruirii

- planificări anuale, semestriale, planuri de lecţii. Pe

lângă aspectul estetic sporit, se realizează stocarea acestei informaţii în calculator cu posibilitatea de actualizare periodică; -

Predarea cunoştinţelor - facilităţi multimedia pentru a susţine auditiv şi vizual informaţii teoretice, aplicaţii complexe în care calculatorul efectiv predă utilizând texte tehnoredactate;

-

Pregătirea materiale didactice - planşe, kinograme, schiţe, desene, scheme; pregătirea, selectarea pentru prezentarea la clasă a unor materiale multimedia care să ajute la ilustrarea ideilor prezentate, schemele, desenele explicative; stocarea lor pe calculator pentru a fi actualizate periodic şi prezentate generaţiilor următoare de elevi;

-

Evaluarea cunoştinţelor elevilor - teste de evaluare, fişe de lucrări individuale sau de grup;

-

Autoperfecţionare profesională - pregătirea materialelor scrise pentru inspecţii, comisii metodice, conferinţe, sesiuni;

-

Elaborare materiale (broşuri, pliante, afişe, invitaţii, etc.) cu ocazia unor evenimente ce au loc în şcoală (cercuri pedagogice, schimburi de experienţă cu directorii); redactarea şi machetarea unei sigle a şcolii - redactarea şi machetarea unor modele de diplome ce pot fi oferite elevilor şi profesorilor cu diferite ocazii; redactarea invitaţiilor pentru Balul Bobocilor, Ziua Copilului ş.a.; realizarea ofertei şcolii pentru absolvenţii ciclului primar/gimnazial; realizarea unor planşe, postere;

12

Fundamente pedagogice ale utilizării calculatorului în instruire

Instruirea asistată de calculator dă posibilitatea cadrelor didactice să devină moderatori, ghizi, animatori, observatori ai procesului instructiv-educativ, evaluatori, dar le oferă şi elevilor posibilitatea reală de a se autoeduca, autoforma şi autoevalua. Folosirea acestei metode în şcoală permite realizarea unei educaţii care să favorizeze manifestarea capacităților intelectuale ale elevilor. Îi plasează în situaţii de interacţiune şi comunicare rapidă, realizate într-un mediu care permite o difuzare masivă a conţinuturilor şi o flexibilitate sporită, prin îmbinarea mijloacelor de comunicare sincrone cu cele asincrone. Calculatorul, în procesul de predare – învăţare - evaluare, trebuie să fie o resursă didactică. Utilizarea se va realiza în acord cu finalităţile educaţiei, principiile psihopedagogice, metodele de predare şi evaluare, mijloacele didactice, care combinate optim şi funcţional cu metodele şi formele de organizare ale învăţării, conduc spre strategii didactice eficiente. Profesorul va trebui să mențină controlul asupra procesului instructiv-educativ şi tot lui îi va reveni, ca rol principal, planificarea, proiectarea, organizarea, coordonarea, controlul şi evaluarea procesului instructiv-educativ. Cu ajutorul unui calculator: - se pot elabora şi redacta pe calculator planuri de lecţii, schiţe, desene, scheme, fişe de lucru individuale sau de grup, pentru elevi; aceste materiale, stocate sub formă de fişiere, pot fi periodic actualizate, listate la imprimantă/multiplicate pentru toţi elevii clasei; - se pot utiliza facilităţi multimedia pentru a susţine auditiv şi vizual aspectele de natură teoretică (prezentări multimedia); - se pot accesa informaţii de pe diverse suporturi; - se pot elabora schiţe structurate ce conţin elementele esenţiale din tema discutată (asigură atât fixarea ideilor, cât şi feed-back-ul). Există aplicaţii complexe în care calculatorul predă efectiv utilizând texte tehnoredactate, imagini, animaţie şi audio. Tot calculatorul generează teste de evaluare sau evaluează conform testelor introduse de profesor anterior.

13

Cu ajutorul calculatorului pot fi concepute teste grilă care presupun vizualizarea întrebării, a variantelor de răspuns (eventual textul este însoţit de imagini sugestive). Avantajul constă în interacţiunea dintre calculator şi răspunsul selectat de elev (vizual şi auditiv); se poate afişa punctajul din oficiu, cel acordat răspunsului curent şi cel cumulat până la acel moment. Notarea este obiectivă, rapidă şi eficientă. Testele grilă pot fi periodic actualizate. În relaţia predare–învăţare–evaluare calculatorul servește la:  organizarea informaţiei conform cerinţelor programei școlare, la diferite discipline de studiu;  provocarea cognitivă a elevului prin secvenţe didactice şi întrebări care vizează depistarea unor lacune, probleme, situaţii problemă;  rezolvarea sarcinilor didactice prin reamintirea sau obţinerea informaţiilor necesare de la resursele informatice apelate prin intermediul calculatorului;  realizarea unor sinteze recapitulative după parcurgerea unor teme, module de studiu;  structurarea materialelor didactice lecţii, grupuri de lecţii, subcapitole, capitole, discipline şcolare;  asigurarea unor exerciţii suplimentare de stimulare a creativităţii celui care învață.

Beneficiile utilizării calculatorului

Utilizând calculatorul în procesul de predare, profesorul are beneficii evidente, printre care putem enumera:  îşi dezvoltă competenţele pedagogice, tehnice, dar implicit şi mentalitatea;  devine un termen al trinomului elev/educator/computer, mijlocind asimilarea informaţiei;  se va degreva treptat de activitatea de rutină şi o va înlocui cu alte sarcini care să îi stimuleze creativitatea.

14

În același timp, se vor manifesta la un nivel superior:  organizarea procesului de învăţământ şi creşterea calităţii sale;  individualizarea procesului instructiv-educativ  programat şi folosit astfel încât să fie util în crearea unor situaţii educaţionale diferite în funcţie de vârsta şi nevoile elevilor;  testarea şi dezvoltarea de noi mijloace de învăţământ;  oferirea informaţiilor organizate conform programelor sau în funcţie de cererile celui asistat;  oferă posibilitatea simulării unor procese şi fenomene în mişcare prin imagini animate şi suplinirea, în felul acesta, a unor demonstraţii;  posibilitatea chestionării celui ce învaţă pentru identificarea lacunelor în procesul de învăţare a noului conţinut şi obţinerea informaţiilor în timp real (cu scop formativ sau sumativ). Cadrele didactice care au acces la un calculator conectat la internet pot desfăşura o serie de activităţi care contribuie la dezvoltarea profesională, şi anume:  informare, documentare, extragerea informaţiilor utile;  vizitarea site-urilor ministerului de resort, inspectoratului pentru a fi la curent cu programele şcolare, cu metodologiile diverse elaborate, cu programele care se derulează şi la care pot participa;  exprimarea opiniei pe forumurile dedicate diferitelor documente supuse dezbaterilor publice;  comunicarea cu colegi din alte şcolii, din alte ţări pe teme de interes comun;  înscrierea în forumuri de discuţii pe teme de interes şcolar; 

accesarea materialelor existente pe diverse medii de stocare (dischete, CDuri);



descărcarea materialelor interesante găsite pe net pe care să le comenteze apoi cu colegii/elevii săi;



declanşarea desfăşurarea unor activităţi, unor aplicaţii ca urmare a ceea ce au descoperit interesant pe internet;

15



crearea unei biblioteci de: CD-uri cu enciclopedii, accesibilă atât profesorilor cât şi elevilor; CD-uri inscripţionate cu materiale didactice utile selectate de-a lungul timpului de diverse cadre didactice din diverse surse pentru a putea fi folosite la clasă; CD-uri cu materiale didactice elaborate în timp de cadrele didactice, de elevii din şcoală pentru un schimb de experienţă cu participanţi (cadre didactice) din alte şcoli. Deschiderea către o uriaşă sursă de informare, aşa cum este Internet-ul, îl ajută

pe profesor: -

să privească materia pe care o predă sub diferite aspecte,

-

să descopere faţete diferite ale aceleiaşi teme,

-

să aleagă din multitudinea de modalităţi de abordare a acesteia pe aceea pe care o consideră potrivită pentru scopul propus în actul didactic;

-

să manifeste deschidere, flexibilitate în modul de abordare a materiei pe care o predă,

-

să se adapteze uşor la noutăți.

Utilizarea calculatorului în procesul de învăţământ permite obţinerea de beneficii, la mai multe niveluri: Altfel spus, posibilităţile de informare, prelucrare şi stocare pe care le oferă calculatorul, constituie oportunităţi de ameliorare a actului didactic. Pe de o parte, calculatorul incită la permanenta reconfigurare a imaginii pe care o avem despre domeniile cunoaşterii – accesarea de surse diverse de informaţii ne oferă nu numai un plus de cunoaştere în termeni cantitativi (aflăm mai multe despre subiectul respectiv), dar şi în termeni calitativi (privim subiectul din mai multe perspective). Pe de altă parte, expunerea la acest demers de informare conduce la noi idei pentru practica didactică. La rândul său, elevul prin utilizarea calculatorului în procesul de învăţare: -

devine factor activ al propriei cunoaşteri;

-

învaţă în ritm propriu, adaptând mijloacele propuse la propriile capacităţi şi abilităţi;

-

caută informaţia, folosind algoritmi precişi, mai mult decât să o memoreze mecanic;

-

îşi dezvoltă creativitatea şi iniţiativa în abordarea unor teme, precum şi deprinderea de a lucra în echipă;

16

-

percepe profesorului ca îndrumător în procesul de învăţare;

-

își dezvoltă gândirea logică - a şti ce să ceară sistemului de calcul impune o ordonare superioară a gândirii.

Dezavantajele instruirii asistate de calculator  „deteriorarea” relaţiei profesor-elev, derivată din lipsa pe secvenţe destul de întinse de timp a relaţionării directe dintre profesor şi elev;  individualizarea excesivă a învăţării conduce la negarea dialogului elevprofesor şi la izolarea actului de învăţare de contextul său psiho-social;  împărţirea pe secvenţe mici şi bine delimitate a conţinuturilor duce la atomizarea excesivă a materiei, favorizându-i pe acei elevi cu o gândire analitică, dar nu şi pe cei cu o gândire globală, sintetică;  dirijarea pas cu pas a activităţii mentale a elevilor de către cadrul didactic îi împiedică să-şi dezvolte abilităţi creative şi spiritul antreprenorial atât de mult cerut de societatea actuală;  dezavantaje de natură materială, adică lipsa de resurse tehnologice, lipsa calculatorului sau a altor dispozitive;  rezistenţa cadrelor didactice faţă de ultimele noutăţi în materie de tehnologie informaţională;  lipsa de abilitate în utilizarea tehnologiilor informaţionale, în general şi a calculatorului, în special;  învăţarea este şi rămâne un proces social, iar specialiştii în domeniu susţin că a desfiinţa total comunitatea de studiu în favoarea studiului individual independent ar fi o mare greşeală. Consecinţe pedagogice ale IAC  Acomodarea încă din şcoală cu tehnica de calcul influenţează formarea intelectuala a elevilor, prin:  Stimularea interesului fata de nou. 17

 Stimularea imaginaţiei.  Dezvoltarea unei gândiri logice.  Simularea pe ecran a unor fenomene si procese,  Optimizarea randamentului predării prin exemplificări multiple  Formarea intelectuala a tinerei generaţii prin autoeducaţie  Elevul învaţă in ritm propriu, fără emoţii si stres care sa-i modifice comportamentul  Aprecierea obiectiva a rezultatelor si progreselor obţinute

Teme Exemplificați posibilitățile de utilizare a calculatorului în fiecare etapă a procesului didactic. Ce modificări determină instruirea asistată de calculator la nivelul activității profesorului? Dar a elevului? Prezentați avantajele și dezavantajele instruirii asistate de calculator. În ce măsură acestea se transferă în domeniul educației fizice/sportului/kinetoterapiei?

18

Utilizarea IAC în educaţie fizică, sport şi kinetoterapie Exerciții fizice practicate la calculator IAC în educație fizică IAC în sport IAC în kinetoterapie

19

Exerciții fizice practicate la calculator

Dezvoltarea tehnologică a ultimelor decenii a reprezentat și pentru domeniul practicării exercițiilor fizice o oportunitate de evoluție într-o zonă mai puțin cunoscută, și anume aceea a jocurilor electronice care presupun efort fizic, combinat cu cel de natură intelectuală. Aceste jocuri – de tipul, jocuri interactive, Wii - fitness, jocuri pentru sănătate, (Exergaming, engl – Jocuri de exersare) reprezintă aplicații electronice, care, pornind de la destinația lor de bază s-au dezvoltat foarte mult în ultimii ani, tocmai sub necesitatea creșterii activismului copiilor, care petreceau prea mult timp în fața calculatorului. Pornind de la atractivitatea acestuia, specialiștii în domeniului educației fizice și sportului și cei din domeniului TIC au dezvoltat asemenea tipuri de jocuri electronice cu ajutorul cărora exercițiile fizice par mai ușoare și oferă o serie de satisfacții imediate (de tipul punctajelor înregistrate, stadiului de instruire care poate fi atins, etc.). Există următoarele tipuri de jocuri, la care se poate face apel în fucție de obiectivele procesului de instruire, și anume: Jocuri de control – în cadrul cărora întregul corp devine controlor al sarcinilor de rezolvat pe calculator, dat fiind faptul că mişcările sunt capturate prin intermediul sistemului electronic şi transformate în instrumente de realizare a sarcinilor în cadrul jocurilor.

(Eyetoy:Kinetic/Groove/Antigrav,

Wii

Sports,

Your

Shape,

Project

Natal Trazer 2) Jocuri de ritm –

cel care le practică este pus în situaţia de a reproduce

succesiuni de actţiuni motrice ritmice aferente unor linii melodice. (Rock Band, Guitar Hero, We Cheer, iDANCE, Wii Fit) Jocuri mecanice – în care se folosesc echipamente reale de fitness şi asigură un grad sporit de atractivitate prin asocierea dintre exerciţiile fizice şi diferitele tipuri 20

de sarcini care se alocă. (Gamercize, Gamebike, Fitclub, GameCycle, BrainBike, Expresso Bikes) Jocuri de fitness – permit urmărirea exemplului oferit de un antrenor personal virtual și primirea unui feedback instantaneu, asupra formei mișcării și progresului pe care îl realizează executantul. (EA Sports Active, The Biggest Loser, Your Shape and Wii Fit Plus) Jocuri de luptă - în cadrul lor sunt solicitate mișcări specific unor ramuri de sport de combat, fapt ce permite lupte cu personaje virtual. (Lightspace Play, Makoto, BodyPad: Tekken 5, TWall) Deși acestor jocuri li se reproșează adesea artificializarea modului de practicare a exercițiilor fizice, și îndepărtarea omului de mediul natural/social de practicare a acestora, se consideră că pot constitui o alternativă la modul de viață sedentar al omului modern.

IAC în educație fizică

Pornind de la aplicațiile generale ale IAC în domeniul formării, se pot particulariza o serie de acțiuni concrete pentru care calculatorul devine indispensabil, și anume:  Proiectare didactică: redactarea documentaţiei metodice şi de serviciu; elaborarea documentelor de planificare;  Motivarea elevilor privind practicarea anumitor ramuri de sport: afișarea de imagini, filme, kinograme cu putere de exemplu pentru practicarea acelor exerciții, prin faptul că ilustrează sportivi celebri;  Predarea informațiilor: învăţarea şi evaluarea cunoştinţelor teoretice și practice;

controlul

şi

optimizarea

tehnicii

complexelor computerizate de trenajoare. 21

acţiunilor

motrice;

crearea

 Evaluarea: evaluarea dezvoltării fizice şi a pregătirii elevilor; analiza statistică şi reprezentarea grafică a datelor măsurate; pregătirea şi prelucrarea rezultatelor competiţiilor în diferite probe; evaluarea capacităţii fizice a subiecţilor; Dacă antrenorii utilizează computerul pentru selecţie, pregătirea concursurilor sau pentru programarea antrenamentelor, una dintre întrebuinţările acestuia de către profesorul de educaţie fizică vizează documentele de planificare. Planificarea reprezintă unul dintre aspectele cele mai importante ale activităţii pe care o desfăşoară profesorul de educaţie fizică. În urma acesteia rezultă documentele de planificare pe baza cărora profesorul asigură fundamentarea ştiinţifică a procesului de predare a educaţiei fizice şcolare: planul tematic anual, planul calendaristic semestrial, proiectul unităţii de învăţare sau proiectul didactic. Numeroase elemente ne îndreptăţesc să afirmăm că folosirea în mod curent a resurselor tehnologiei informaţiei şi comunicării în educaţie fizică şi sport reprezintă o consecinţă a procesului evolutiv al materialelor de natură informatică: rapiditatea efectuării diferitelor calcule în evaluare, deţinerea unei evidenţe a datelor obiective rezultate din măsurarea parametrilor motrici, mijloacele audiovizuale de ultimă generaţie, etc.. Specialistul trebuie să dobândească noi competenţe de folosire a calculatorului şi a altor tehnologii informaţionale. Unele stau la baza instruirii, în timpul lecției de educație fizică (videoproiectorul), altele stau la baza constituirii alternativelor pentru diferite forme de organizare a practicării exercițiilor fizice. (pauza activă, de exemplu)

IAC în sport

Utilizarea IAC în domeniul sportului, a cunoscut în ultimii ani o dezvoltare impresionantă justificată de nevoia de obținere a performanțelor sportive. Încă din anii 90 a fost semnalată introducerea calculatorului în diferite aspecte ale activității profesionale din domeniului sportului (schema 1) 22

Schema 1. Utilizarea PC- ului în sport (Alexie N. et. al., 1993)

Conjunctura tehnică actuală o considerăm foarte favorabilă pentru utilizarea mijloacelor informatice în cadrul antrenament sportiv. Principalele aplicații ale utilizării calculatorului sunt: 

Programarea și planificarea procesului de antrenament;



Înregistrarea rezultatelor şi prelucrarea statistică a datelor;



Analiza biomecanică a execuţiilor motrice;



Prelucrarea înregistrărilor video experimentale;



Accesarea site-urilor pentru obținerea de informații de specialitate.

În ceea ce priveşte programarea antrenamentului sportiv, aceasta reprezintă activitatea de elaborare a obiectivelor procesului de antrenament, a sarcinilor pregătirii şi formelor de organizare, ţinând seama de condiţiile concrete în care urmează să se desfăşoare activitatea1. În cadrul acestui proces de programare a antrenamentului, se va ţine cont de concursurile importante ce se desfăşoară de-a lungul anului competiţional, calendarul competiţional având un rol deosebit de important în structurarea antrenamentelor. În dorinţa atingerii unor performanţe foarte bune şi raportându-se la nivelul fiecărei competiţii, antrenorul stabileşte: 

frecvenţa competiţiilor;

Dragnea, A., (coordonator), Educaţie fizică şi sport – teorie şi didactică, Editura Fest, Bucureşti, 2006 1

23



pregătirea specifică pentru concursul cel mai important;



întocmeşte planificarea în conformitate cu sistemul competiţional.

Pentru o bună organizare a antrenamentelor, mijloacele tehnologiei informaţiei şi comunicării reprezintă un suport eficient şi uşor de utilizat de către antrenori în obţinerea unor rezultate foarte bune în competiţii. Aşadar, utilizarea aplicaţiilor Word şi Excel ale programului Microsoft Office, poate aduce un plus în programarea din antrenamentul sportiv, prin utilizarea tabelelor, a graficelor, a statisticii sau a altor funcţii specifice. Nevoia de creştere a performanţei prin utilizarea unor mijloace mai eficiente privind precizia informaţiilor, reducerea timpului de antrenament, ameliorarea controlului variabilelor, în comparaţie cu lucrul practic, a condus la instrumentalizarea pregătirii. Concepţia sistemică oferă o solidă bază metodologică pentru construirea diferitelor modele, teoretice şi obiectuale, prin care să se asigure o pregătire sportivă controlată. Dacă folosirea simulatoarelor şi trenajoarelor este de domeniul metodicii antrenamentului, modalitatea proiectării şi exploatării informaţiilor acestora este de competenţa inginerilor-cercetători. "Simularea este acţiunea în care are loc un proces de experimentare dirijată asupra modelului unui sistem-obiect, în anumite condiţii, ea fiind în esenţă o acţiune investigatoare strict experimentală." Simulatoarele sunt modele practice care permit experimentarea dirijată şi în acelaşi timp efectuarea repetată a acţiunilor specifice pe care le copiază analogic. Există două aspecte principale ale utilizării stimulatoarelor: 1) Obţinerea imediată de informaţii de natură biomecanică şi fiziologică despre subiecţii supuşi aceloraşi cerinţe specifice (intensitatea efortului, durată, tempo, ritm, tehnică de execuţie etc.); pe baza lor se poate realiza analiza complexă a comportamentului individual în situaţii de simulare standardizată. Experimentul “de laborator” astfel realizat va fi interpretat după canoanele cunoscute. 2) Pregătirea efectivă a sportivilor, în condiţii “aproape reale”, care permit repetări mult mai multe decât pe teren. La comanda Federaţiei Române de Schi-Bob, Centrul de Cercetări pentru Sport a realizat, în anii 1978 şi 1979, un simulator al solicitărilor la care este supus pilotul bobului şi al dezvoltării vitezei de împingere la start. (Bostan şi Hillerin). Cu câteva săptămâni înainte de Jocurile Olimpice de iarnă de la Albertville, din 1992, s-a 24

dezvăluit publicului un simulator pentru probele de bob. El consta dintr-un dispozitiv de proiectare tridimensională a pistei de coborâre şi un calculator care furniza datele necesare reglării comportamentului echipajului (viteza în timp real) şi elementele condiţionale (de exemplu coeficientul de frecare). Spre deosebire de simulatoare, trenajoarele nu urmăresc modelarea analogică, ci mai ales modelarea funcţională. Ele sunt instalaţii tehnice “pentru efectuarea în condiţii artificiale a mişcărilor complexe sau a unor elemente ale mişcării, asigurând controlul lor calitativ şi cantitativ” (I. Ratov, 1988). Principala lor funcţie este de a asigura repetarea “concentrată” a mişcărilor; a doua funcţie este aceea de a oferi date, informaţii asupra comportamentului evolutiv al sportivului în sarcina motrică dată. Un exemplu de trenajor este instalaţia pentru canotaj în raport de parametrii proiectaţi şi controlaţi în timpul execuţiei (I.Stupineanu et al., 1978). Simulatoarele computerizate, ca cel al comportamentului boberilor sau ca cele folosite în aviaţie, au şi funcţie de antrenare. Sistemul "Ergosim" a fost creat de un grup de cercetători din cadrul Centrului de Cercetări pentru Sport, în perioada 1973-1990 (brevet de invenţie 108411/1990 autori Vladimir Schor, Pierre de Hillerin, Ilie Stupineanu, Alexandru Feredean şi Ionel Dinescu). Sistemul constă din componente mecanice, interfeţe, calculator şi software-uri adecvate, destinat ca aparatură pentru testere/măsurare şi pregătire. Ergosim-ul funcţionează, în primul rând, ca simulator de condiţii, cu scopul de a apropia diagnoza de stare de caracteristicile eforului de concurs. Specificul acestui demers constă din furnizarea unui număr mare de informaţii cantitative şi calitative ale actelor motrice, simulate, dar specifice diferitelor sporturi, cum sunt canotajul, înotul, aruncările din atletism (capacitate de efort, conexiunea dintre forţă, viteză şi control neuromuscular). În al doilea rând, sistemul permite ameliorarea procesului de învăţare a mişcărilor, prin realizarea feedback-ului în timp real şi prin ameliorarea controlului neuromuscular amintit. În modul acesta, Ergosim-ul este şi un trenajor. Cele două funcţii conduc la ameliorarea procesului de antrenament şi totodată, prin adaptări, transfer tehnologic, din domeniul sportului de performanţă în cel de recuperare neuromotorie. (P. de Hillerin, V. Schor, I. Stupineanu, 1996).

25

„ERGOSIM” – dispozitiv de testare şi antrenament în condiţii similare – PENTAWAT, România 1992

26

IAC în kinetoterapie

Aplicarea TIC în domeniul kinetoterapiei a evoluat în diferite direcții, unele dintre acestea fiind cele reprezentate de: 

Analiza biomecanică a mişcării;



Evaluarea parametrilor mișcării;



Modelarea computerizată a mişcărilor în procesul de reînvăţare

motrică; 

Cunoaşterea grupelor musculare de către pacienți.

Important pentru kinetoterapeut, este să utilizeze aceste mijloace tehnologice pentru creșterea eficienței actului terapeutic. Iată de ce, cu cât cunoaște mai multe mijloace TIC, cu atât va găsi soluții noi care să susțină programele de exerciții kinetice/programele de recuperare. Aceste mijloace pot fi utilizate și ca mijloace auxiliare în recuperarea asociată diferitelor boli sau deficiențe. UtilizareaTIC în kinetoterapie este favorizată de faptul că: -

De cele mai multe ori, pacienţii nu sunt conştiincioşi pe termen lung în ceea ce priveşte participarea la programele de recuperare;

-

Costurile şedinţelor sunt uneori peste puterea financiară a pacienţilor;

-

Distanţele de parcurs între domiciliu şi casă, fac unora dintre pacienţi imposibilă participarea la recuperare;

-

Echipamentele din sală nu pot fi utilizate şi acasă la pacienţi;

-

Programele de exerciţii îşi pierd atractivitatea şi pacienţii renunţă la recuperare la primele semne de însănătoşire. Acestor probleme încearcă să le răspundă sisteme computerizate (de tipul

KinectTherapy) care preiau mişcările pacientului, le transferă în sistem virtual şi în felul acesta, prin adăugarea componentei ludice şi de evaluarea obiectivă, îl menţin activ şi motivat pentru exersare.

27

Mijloacele audiovizuale Evoluţia continuă a mijloacelor audiovizuale reprezintă o consecinţă a numeroaselor cercetări întreprinse în ultimele decenii asupra modalităţilor de adaptare şi elaborare a mesajului audiovizual, pentru ca acesta să răspundă la cel mai înalt nivel exigenţelor învăţământului modern. Concepute ca instrumente pedagogice de substituire şi înlocuire a realităţii, mijloacele audiovizuale îndeplinesc o serie de funcţii care2: 

facilitează comunicarea de informaţii;



susţin formarea de noţiuni;



contribuie la angajarea elevilor în actul educativ;



asigură un substrat afectiv emoţional procesului de învăţământ, prin întreţinerea unei anumite motivaţii interne a învăţării;



contribuie la îmbunătăţirea capacităţii de prelucrare şi de aplicare creatoare a cunoştinţelor;



oferă modalităţi variate pentru evaluarea randamentului procesului de învăţământ.

Utilizarea acestor mijloace în lecţia de educaţie fizică/sport/kinetoterapie constituie un sistem modern ce contribuie la însuşirea rapidă a exerciţiilor fizice. De asemenea, acestea favorizează creşterea interesului participanților la lecție pentru a lucra individual cu aceste aparate, pentru a înţelege execuţia corectă a mişcărilor: corectarea greşelilor, facilitarea intuiţiei elevilor, stimularea acestora în pregătire. Elevul/sportivul/pacientul, în timpul exersării nu poate să-şi observe propria execuţie, corectările necesare făcându-se pe baza observaţiilor antrenorului sau indirect din analiza rezultatului obţinut. Aşadar, s-a făcut simţită necesitatea utilizării unor mijloace care să permită o analiză obiectivă asupra execuţiilor tehnice executate. Alergările, săriturile, aruncările, precum şi tehnica corectă a unor exerciţii la aparate sau în diferite jocuri sportive, nu se pot însuşi sau stăpâni decât după o lungă şi intensă activitate practică. În aceste situaţii se recomandă folosirea de către profesor a unor materiale intuitive statice (kinograme, fotodiagrame), care vor ajuta

2

Vasile, L., Informatică, Editura Moroşan, Bucureşti, 2009

28

direct la o înţelegere mai profundă şi la înlănţuirea unor imagini mai funcţionale ale mişcărilor propuse pentru învăţare. Astfel, ţinându-se cont de stadiul formării deprinderilor şi de particularităţile elevilor, mijloacele audiovizuale asigură o cunoaştere intuitivă, prin intermediul analizatorului vizual. În învăţarea procedeelor tehnice noi, de o mare utilitate se dovedesc a fi mijloacele fotostatice ca fotografia, diapozitivul şi în special kinogramele şi fotodiagramele. Acestea din urmă permit o analiză amănunţită a diferitelor faze ale mişcărilor în desfăşurarea lor cronologică. Mijloacele tehnice moderne audiovizuale, prin forma şi conţinutul lor, aduc o notă de originalitate şi de perfecţionare pe care metodele şi materialele didactice tradiţionale nu o pot da, în sensul că oferă elevului sau sportivului, universul însuşi în realitatea sa dinamică. Aceste mijloace nu trebuie considerate ca scop în sine. Ele nu exclud mijloacele, metodele şi procedeele clasice de predare din procesul de învăţământ, ci reprezintă mijloace auxiliare, alături cele tradiţionale perfecţionate la rândul lor, în scopul realizării cu maximă eficienţă a lecţiilor. Introducerea raţională şi cu pricepere a acestor materiale în procesul de predare nu exclude folosirea materialelor didactice tradiţionale (planşe, schiţe, desene). Ele se pot şi trebuie să fie folosite împreună cu acestea, combinate în mod corect cu aparate şi materiale auxiliare în intenţia de a face lecţia mai funcţională, mai eficientă şi mai plăcută. Rolul profesorului care foloseşte în lecţie materiale şi mijloace tehnice audiovizuale creşte în mod substanţial. Comunicarea unor informaţii şi cunoştinţe, formarea deprinderilor şi priceperilor motrice, dezvoltarea calităţilor motrice, se formează în primul rând prin metoda exersării. Există însă activităţi sportive care prin forma şi conţinutul lor, nu pot fi studiate, analizate şi asimilate de către elevi sau sportivi, din cauza ritmului rapid de desfăşurare al exerciţiului sau acţiunii(gimnastică, probe din atletism – aruncări, sărituri). În aceste situaţii o eficienţă deosebită o are video proiecţia.

29

Videoproiecţie

Prin intermediului filmului este permisă redarea mişcării reale, descompusă sau încetinită, reluarea de mai multe ori a subiectului înregistrat, creându-se astfel posibilitatea unei observaţii directe , a înţelegerii mai profunde a unor elemente de fineţe, de detaliu, care pot scăpa şi unui observator experimentat. O dată cu punerea în practică a folosirii înregistrărilor video în activitatea sportivă, s-au pus bazele obiectivizării în sport, mai ales în direcţia corectării greşelilor de ordin tehnic, a deciziilor luate de arbitri, a cunoaşterii potenţialului tehnic al adversarilor. O atenţie deosebită se acordă mijloacelor tehnice pur auditive, directe sau indirecte cum ar fi toba, pianul, respectiv radiocasetofonul cu cd/dvd, acestea folosindu-se în sensibilizarea ritmului unei mişcări, în acomodarea cu unele condiţii sonore de concurs. Un exemplu de mijloc audio ce poate fi utilizat în lecţia de educaţie fizică sau în antrenament este testul Vameval, o proba fizică bazată pe alergare şi menită să verifice capacitatea fiecarui elev.

30

Testul Vameval Tempo-ul alergării este dictat de o bandă sonoră, care emite bip-uri la intervale de timp precise, parcursul traseului fiind marcat cu jaloane, din 20 in 20 de metri. Proba are mai multe paliere, ritmul alergarii crescând în intensitate. Avantajele utilizării imaginilor delimitează trei direcţii principale: plus valoarea pentru elev, pentru profesor şi pentru ansamblul profesor – elev. Avantajele utilizării mijloacelor de fotografice în EFS Elev  este actorul propriului înţelegerii

exerciţiilor  vizualizarea simplificată

a

problemelor  dezvoltarea

 facilitarea  folosirea

gândirii

 realizarea

tuturor

 facilitarea schimburilor

disponibile

pedagogice

 multiplicarea

materiale  creşterea

 creşterea motivaţiei

reactivităţii

 favorizarea autonomiei

pedagogice

capacităţii

de autoevaluare

31

unei

evaluări diferite

resurselor

resurselor

critice

 creşterea

actului

predării

progres motric  facilitarea

Elev şi profesor

Profesor

dintre

profesor şi elev  favorizarea

unei

continuităţi pedagogice lecţii

între

 o abordare diferită a evaluării  cunoaşterea imediată a rezultatelor

Teme Analizați principalele tipuri de jocuri electronice care au la bază mișcarea umană, prin prisma avantajelor și dezavantajelor pe care le prezintă. Exemplificaţi

situaţii

educaţionale/terapeutice

specifice

educației

fizice/sportului/kinetoterapiei ce reflectă utilizarea IAC în domeniile respective. Care sunt premisele utilizării TIC în kinetoterapie? Dați

exemple

de

dispozitive,

software-uri

specifice

educației

fizice/sportului/kinetoterapiei și explicați utilitatea lor pentru aceste domenii. Care

sunt

avantajele

utilizării

fizică/sport/kinetoterapie?

32

mijloacelor

fotografice

în

educaţie

Măsurare şi evaluare asistată de calculator în educaţie fizică, sport, kinetoterapie Introducere Exemple de utilizare a TIC

33

Introducere Măsurarea este procesul de atribuire de numere proprietăţilor obiectelor (persoanelor, fenomenelor) după anumite reguli, în aşa fel încât relaţiile numerice să reprezinte relaţiile relevante dintre obiecte. (M.Epuran, 2005). De asemenea, poate fi asimilat procesului subiectiv de atribuire de valori (A. Gagea, 2008) Operaţia de măsurare cuprinde următoarele elemente: obiectul de măsurat; unitatea de măsură; regulile de atribuire a valorilor, în acord cu proprietăţile obiectului. Condiţiile de realizare a măsurătorilor sunt: exactitatea măsurării; stabilirea criteriilor de apreciere; priceperea evaluatorului în efectuarea măsurătorilor; capacitatea evaluatorului de a interpreta şi aprecia datele obţinute. Utilizarea computerului pentru măsurare permite efectuarea unor operații, care sunt sintetizate în imaginea de mai jos.

Computerul serveşte la controlarea unei situaţii, la strângerea datelor, înregistrarea şi analizarea acestora. În domeniul educaţiei fizice, sportului şi kinetoterapiei ne confruntam cu măsurarea a numeroşi parametrii fizic şi motrici,

34

necesari pentru proiectarea instruirii/intervenţiei. Utilizarea calculatorului în acest contexte, creşte obiectivitatea măsurătorilor şi sporeşte încrederea în investigaţiile respective. Exemple de utilizare a TIC În continuare prezentăm o serie de exemple de utilizare TIC în procesul de evaluare specific domeniului nostru. Evaluarea echilibrului  Evaluarea echilibrului se poate realiza cu ajutorul posturografiei statice şi dinamice.  Posturografia are la bază sistemul posturografic SYNAPSYS (Alexe D.I., 2009)  Platforma SYNAPSYS

utilizată pentru achiziţia datelor este un dispozitiv

inovator ce permite: 

evaluarea performanţei în asigurarea posturii, ţinutei corpului şi identificarea sistemului responsabil pentru controlul echilibrului;



producerea unor mişcări controlate şi reproductibile ale sprijinului, studiind reacţiile subiecţilor;



evaluarea obiectivă şi cuantificată a rezultatelor implicării vestibulare.

 Soft-ul utilizat împreună cu această platformă oferă indicaţii pertinente de depistare a deficienţelor şi a riscului de căzături, prin cuantificarea performanţelor legate de echilibru;  Parametrii oferiţi de statokinezigramă (SKG) se obţin cu ochii închişi şi deschişi;  platforma orientează atenţia spre suprafaţa de sprijin;  coeficientul Romberg (asigură informaţii despre calitatea controlului posturii corpului şi a strategiilor senzoriale implicate).

35

Sistemul posturografic Synapsis Evaluarea organizării senzoriale (Test de organizare senzorială) (conform manualului MEN SPS v3.8 / 2005):  Platforma mobilă Bessou este amplasată peste cea statică a sistemului Synapsis, permiţând realizarea testului de organizarea senzorială.  Subiectul este ajutat să se stabilizeze după care se lansează achiziţia de date: se înregistrează oscilaţiile în plan antero-posterior timp 20 secunde cu ochii deschişi, apoi 20 secunde cu ochii închişi. Urmează înregistrarea oscilaţiilor în plan lateral, timp 20 secunde cu ochii deschişi, apoi 20 secunde cu ochii închişi. (Alexe D.I., 2009) Dexterimetria şi coordonarea motrică vizuală  Proba de coordonare motrică vizuală indicator al organizării funcţionale, neurofuncţionale, pe planul funcţiei de coordonare dinamică.  Tehnologia modernă a înlocuit foaia de hârtie şi utilizează un notepad cu înregistrare computerizată a parcurgerii traseului de dificultate dextrică standard (zig-zag vertical) cu şi fără control vizual sau a oricărui traseu conceput pentru un anumit sport.

36

Exemplu de folosire a unui notepad cu memorie digitală pentru proba de coordonare motrică vizuală din cadrul Centrului de Cercetări Interdisciplinare – UNEFS Bucureşti

Evaluarea reacţiei motrice  Forma modernă de testare şi evaluare a reacţiei motrice (RM), este cea computerizată  Stimulul vizual este afişat pe monitor, iar alţi stimuli, precum cel auditiv sau tactil, pot fi obţinuţi la porturi accesibile USB.  Rezultatele se procesează automat oferind informaţii despre o latenţa reacţiei motrice, o dinamica necondiţionată sau condiţionată a excitaţiei şi inhibiţiei circuitelor corticale implicate, o echilibrul şi mobilitatea proceselor psihoafective sau de atenţie, o rata de obosire a instanţelor neuro-musculare implicate etc.

Succesiune de imagini-stimuli RM, dintre care doar unei imagini îi este atribuită semnificaţia pozitivă pentru răspunsul oportun 37

Analiza biomecanică a mişcărilor / analiza de mișcare Analiza biomecanică a unei execuţii tehnice este un indicator al gradului de corectitudine a respectivei execuţii tehnice, precum şi un mod de evaluare a potenţialului tehnic sportiv. (Gagea A., 2009) Analiza de mișcare reprezintă un important domeniu de studiu al kinesiologiei. Unul dintre primii autori interesaţi de acest domeniu a fost Nuelster, care în 1939 sugera că informaţiile pe care o pot obţine specialiştii din domenii cum ar fi anatomia, biomecanica, kinesiologia, nu sunt suficiente pentru a le forma competenţe necesare analizei calitative a mişcării. Aceste concluzii au fost mai tarziu susţinute de studiile lui Locke (1972) şi Barrett (1979), şi în anii 90, ale lui Knusdon, Morrison şi Reeve (1991) (citaţi de Nielsen and Beauchamp, 1992). Opinia conform căreia un bun simţ kinestezic (aşa cum au marii sportivi) nu se transferă automat în abilitatea de a realiza o bună analiză calitativă apare în studiile lui Girardin şi Hanson (1967), Osborne şi Gordon (1972), Armstrong şi Hoffman (1979) (citaţi de Nielsen şi Beauchamp, 1992). Analiza mișcărilor umane este legată de interpretarea computerizată a datelor privind traiectoria și raportul segmentar care se stabilește între membre (inferioare, superioare), bazin și trunchi. Analiza de mișcare este automat parte a evaluării și analizei performanței umane. 38

De decenii, metoda principală de examinare a mișcării sportivilor constă în realizarea de fotografii și prelucrarea lor. În ultimii 25 de ani însă, dezvoltarea informaticii și tehnologiei a favorizat și realizarea analizei mișcării umane. În zilele noastre, cercetătorii științifici utilizează analiza de mișcare ca instrument pentru ameliorarea tehnicii, corectarea erorilor mișcării, evaluarea costului metabolic legat de o mare varietate de mișcări și susținerea procesului de recuperare a sportivilor după efort. Sistemele computerizate moderne pentru analiza mișcării constau în plasarea pe subiect a unor sensori care permit transmiterea de informații privind poziția în spațiu a segmentelor.

Procesare automată a traiectorie piciorului prin trei puncte de configurare stilizată a unui segment corporal

Alte sisteme, utilizează filmarea cu ajutorul mai multor camere de luat vederi, ale căror imagini captate sunt supuse analizelor cu ajutorul unor software-uri specializate. Teme Dați

exemple

de

dispozitive

care

se

pot

utiliza

în

educație

fizică/sport/kinetoterapie pentru evaluarea specifică din aceste domenii (somatofuncțională, motrică).

39

INTERNET ȘI EDUCAȚIE Introducere Internetul De la Web 1.0 la Web 2.0 Instrumente educaționale E-portofoliul şi rolul lui în promovarea imaginii personale Pericolele utilizării Internetului Politicile de siguranță

40

Introducere

Acest capitol îşi propune să le ofere cursanţilor un spaţiu de reflecţie cu privire la fenomenul Internetului şi la relația pe care acesta îl are cu domeniul educațional. Internetul este în prezent un instrument indispensabil în aproape toate activităţile. Deși are un potențial educațional și profesional enorm, dezvoltat mai ales odată cu instrumentele puse la dispoziţie de paradigma web 2.0, trebuie să ţinem cont şi de problemele pe care ni le aduce această paradigmă. Mai exact, trebuie să ţinem seama de uşurinţa cu care fiecare dintre utilizatori devine editor şi autor în spaţiul virtual, de situaţiile şi pericolele aferente mediului, de problemele de etică, plagiat şi utilizare necorespunzătoare a mijloacelor disponibile. Astfel, trebuie să ţinem cont de faptul că în ciuda potenţialului imens al Internetului în toate domeniile menţionate, există şi pericole asociate utilizării sale. Aceste pericole pot viza diverse aspecte, după cum vom vedea în continuare. Cea mai bună modalitate de a nu ne expune acestor riscuri este să le înţelegem existenţa şi modul în care pot fi prevenite.

Internetul

Internetul este rețeaua mondială de calculatoare interconectate conform unor reguli standardizate de comunicare, numite protocoale (protocolul Transmission Control Protocol – TCP și Internet Protoco -l IP). Internetul a schimbat lumea și a amplificat acest fenomen care începuse odată cu principalele dezvoltări tehnologice ale secolului al XX-lea, în special din domeniul comunicațiilor, cum ar fi telefonul, radioul sau televiziunea. Cum ar spune McLuhan (în Slevin, 2000) “lumea a devenit compresivă” şi Internetul a accentuat şi mai mult această comprimare. 41

Prototipul din care s-a dezvoltat Internetul a fost rețeaua Arpanet, utilizată începând cu 1972 de Ministerul Apărării din SUA, pentru autentificare la distanță, transfer de fișiere între 2 calculatoare conectate la această rețea, imprimarea la distanță și email. În 1973 introduce sistemul TCP/IP. Abia în 1983 partea militară se separă, lăsând loc dezvoltării de rețele din ce în ce mai performante pentru zona publică. Ca și dată de apariție a Web-ului se consideră ziua de 6 august 1991, când Tim Berners Lee a creat prima pagina Web. Tim Berners-Lee este apreciat drept unul dintre cei mai importanţi inventatori ai umanităţii şi cel mai mare inventator al secolului nostru. Principalele servicii ale Internetului sunt: 

Afișarea de informații de orice formă: text, imagine, sunet, elemente multimedia, aceste informații fiind grupate pe așa-numitele pagini web.



Poșta electronică (e-mail) – permite comunicarea simplă și ușoară între cel puțin doi utilizatori conectați la Internet, aflați oriunde în lume.



Transferul de fișiere (File Transfer Protocol – FTP) – permite transferul fișierelor între două noduri ale rețelei Internet. Transferul informației este realizat în mod sigur și pot fi transferate fișiere de dimensiuni diferite și cu conținuturi diverse.



World Wide Web-ul sau mai pe scurt Web sau spatiu WWW este unul dintre cele mai importante și de succes servicii ale Internetului, fiind adesea confundat cu acesta.

o

World Wide Web reprezinta un uriaș sistem de pagini stocate pe servere diferite și interconectate prin legături (linkuri), conținând text, imagini, sunete, fisiere video, postcript, Flash și alte formate. Patru elemente de baza caracterizează Web-ul, elemente care se regăsesc într- singură interfață grafică interactivă: hypertextul, adresele IP ale calculatoarelor, modelul client-server, limbajul descriptiv.

o

Votarea prin Internet – (sau vot electronic) practicată în SUA pentru funcții politice; Conectare la distanță (telnet) (usual înseamnă conectarea unui calculator de tip client la un server aflat la distanță utilizând elemente de autentificare (login).

Teleworking și sesiuni de lucru la distanță – lucrul cu

calculatorul la domiciliu. Multe persoane preferă să lucreze diferite sarcini de serviciu, acasă și să transmită informația prin Internet. În acest fel programul de lucru este mult mai flexibil;

42

o

Găzduirea web (webhosting) – ca serviciu de găzduire a unor site-uri web, servere email, etc.

o

Televiziunea prin Internet ;

o

E-commerce, Internet banking;

o

Jocuri interactive în rețea etc. În general, aceste servicii, denumite uzual și aplicații ale Internetului au nevoie

pentru a avea acces la ele de un program multifuncțional denumit browser. Cel mai cunoscut browser de Internet este furnizat de compania Microsoft (MS/Internet Explorer), dar sunt disponibile și altele – Mozzila Firefox, Opera, Safari (al companiei Apple); Chrome (un broswer dezvoltat de Google), etc.

De la Web 1.0 la Web 2.0

Așa cum subliniam anterior, World Wide Web (www) reprezintă un sistem complex de pagini stocate pe servere diferite şi interconectate prin linkuri, conţinând text, imagini, sunete, fişiere video şi fişiere în alte formate. În prima perioadă a existenţei sale, web - ul era văzut ca un instrument pentru accesarea informaţiilor, creat de un număr redus de oameni cu înaltă specializare, pentru o masă mai mare de utilizatori. Începând cu anii 1990, internetul s-a extins foarte mult, volumul de informaţii disponibile pe web devenind din ce în ce mai mare. Cu toate că s-a încercat implementarea unor aplicaţii care să ofere vizitatorilor unui site posibilitatea să adauge sau să modifice conţinutul acestuia, ele au fost puţin utilizate datorită capacităţilor tehnice limitate ale acelor vremuri, majoritatea paginilor web fiind în general statice. Ulterior, această perioadă a fost denumită web 1.0 . Posibilităţile Internetului, din punct de vedere al suportului comunicaţional multimedia (text, imagine, audio, video), al uşurinţei de interacţiune (relaţională sau operaţională) şi al creării de reţele, au devenit un puternic factor de atracţie pentru ca orice individ să se poată exprima liber pe Internet, cu toate argumentele pro- şi contra- ce derivă din aceasta. Aşadar, folosind interfeţe simplificate, care încorporează formularele în ideea de formatare pre-definită, sunt separate forma şi conţinutul în modelul de creare a 43

resurselor web, nemaifiind necesare aptitudini avansate de programare/marcare în realizarea schimbului de informaţii în reţea. Această disociere între formă şi conţinut în modelul de expunere a informaţiei pe Internet este momentul cheie în schimbarea paradigmei Internetului şi, mai mult decât aceasta, în schimbarea paradigmelor comunicaţionale şi de relaţionare ale celor care îl folosesc. Şi dacă Internetul a schimbat lumea, şi Internetul s-a schimbat, la rândul lui. De la “Read Web” (Web 1.0) am trecut la “Read/Write Web” (Web 2.0). Conceptul Web 1.0 se referă la nivelul inițial de dezvoltare a Internetului. Paginile de Internet 1.0 permit doar citirea informației prezentate, fără posibilitatea de intervenție a cititorului. Din simpli cititori am devenit toţi creatori. Practic, în ziua de azi toţi utilizatorii sunt creatori de cunoştinţe, partajând conţinutul pe care îl produc cu lumea conectată la reţea. Această nouă paradigmă se referă la posibilitatea de a conecta persoane, în sensul în care acestea partajează resurse şi colaborează în timp real, construind cunoştinţe în mod colectiv, consolidând importanţa educaţiei informale şi promovând dezvoltarea unor noi competenţe în mod transversal. Odată cu dezvoltarea unor noi forme de comunicare şi cu schimbările sociale şi culturale ce îi sunt asociate, ne aflăm în faţa unei noi ere de interacţiune şi de învăţare în reţea, susţinută de utilizarea unor instrumente de cooperare şi colaborare. În doar câţiva ani, Web 2.0 a schimbat radical modul în care folosim Internetul şi în care ne poziţionăm unii faţă de alţii, faţă de informaţie şi cunoaştere. De la consumatori de conţinuturi şi informaţie, utilizatorii au devenit producători de informaţie, creând conţinuturi pe care le partajează şi care sunt incluse în totalitatea informaţiilor şi cunoştinţelor disponibile pe Web, luând asupra lor controlul mai multor procese şi spaţii, dominate înainte în mod exclusiv de corporaţii şi instituţii. Un site de tip Web 2.0 permite utilizatorilor să interacționeze, să colaboreze în cadrul unei rețele sociale, ca și creatori de conținut în cadrul unei comunități virtuale. Așadar, Web 2.0 se caracterizează prin socializarea informației, concept referitor la apariția instrumentelor colaborative de genul wiki-urilor, a platformelor de socializare ca MySpace, Hi5, LinkedIn sau Second Life, a blogurilor, a structurilor de comunicare de date și documente, a colecțiilor de bookmarkuri (ca del.icio.us sau digg), de clipuri video (YouTube ) sau de imagini (flickr ).

44

Caracteristicile generaţiei Web 2.0 În mod esenţial, conceptul de Web 2.0 s-a născut din nevoia oamenilor de aşi exprima creativitatea, asociată posibilităţii de a înregistra ceea ce ştiu şi ce gândesc şi capacităţii tehnologiilor modern de dezvoltare a proceselor de partajare şi inter-relaţiona social în mediul virtual. Acest Read/Write Web sau mai simplu Web 2.0, constituie un fenomen global ce se extinde, în mod transversal, la toate domeniile so cietăţii. Dacă în cadrul etapei Web 1.0, cititorii puteau doar să găsească informația postată pe un site, în etapa Web 2.0, aceștia pot interveni pe site-uri prin stocarea unei informații specifice, pe care să o gestioneze în manieră personală. În acest context devine esențială responsabilitatea utilizatorilor privind calitatea informației pe care o prezintă. Această democratizare a accesului la producerea şi editarea conţinuturilor poate avea părţile ei negative, dat fiind că mulţi autori pot prezenta uneori informaţii greşite, incomplete, deformate sau chiar false. Rolul de a face filtrarea adecvată le revine, deci, utilizatorilor. Ca o problemă în plus, apar chestiuni de etică şi de plagiat. Ce se află pe Internet nu aparţine tuturor, sunt drepturi de autor ce trebuie respectate. Ca și în cazul referinței bibliografice făcută în cazul materialelor pe suport de hârtie, şi pentru materialul obţinut de pe Internet trebuie să existe referinţe corespunzătoare în lucrările pe care le facem, oricare ar fi tipul lor. Web 2.0 se poate caracteriza și din alte perspective: 

include o paletă foarte largă de aplicații și servicii care folosesc Web-ul ca platformă unitară și organizată de comunicare;



este construit pe baza unei arhitecturi care încurajează participarea activă a utilizatorilor;



permite interacțiunea facilă între utilizatorii care se regăsesc în Internet având aceleași interese;



oferă utilizatorilor posibilitatea: o

de a produce conținut și de a-l partaja cu alții, iar prin aceasta asigurând o mai puternică interactivitate;

o

unei experiențe mult mai apropiată de aplicațiile desktop, cu interfețe grafice intuitive, plăcute, programabile și, mai ales, transparente; 45

o

de a accesa baze de date;

o

de a se conecta între diverse aplicații sau servicii și de a agrega date din diverse surse;

o

de a crește gradul de utilizare prin îmbunătățirea experienței celor care accesează site-urile;

o

de democratizare a conținutului și distribuirea acestuia (conținut creat de utilizator și distribuit liber);

o

foloseşte puterea comunităților de “internauți”. (T.Anghel, 2009)

Blogul Blogul este o abreviere de la weblog. Este vorba de o pagină web care nu necesită cunoştinţe speciale de limbaj HTML şi de aceea construcţia sa este accesibilă oricărei persoane cu cunoştinţe elementare de procesare de text, fiind o aplicație a uneia din principalele paradigme ale web 2.0. Blog-urile au diferite destinaţii, de la jurnale personale, la medii publicitare ale campaniilor politice, ale programelor media sau ale diverselor companii comerciale. De asemenea ele variază și în funcție de autor - de la unul singur la o comunitate întreagă. Se presupune că este actualizat frecvent şi că poate conţine imagini, texte, video sau prezentări multimedia. Un element de distincţie este prezentarea cronologică a intrărilor, într-o logică ziaristică, în care ştirile mai recente sunt întotdeauna prezentate în partea de sus a paginii. Spre deosebire de paginile de Internet statice, blog-ul este caracterizat prin imprimarea unei dinamici intense: noile intrări (post-uri) sunt scrise periodic şi cele mai vechi sunt automat arhivate. Post-urile permit inserarea unor comentarii, utilizatorul/administratorul putând alege între un sistem liber de comentarii (oricare cititor poate comenta), unul mai restrictiv (doar un anumit număr de cititori autorizaţi pot scrie comentarii) sau pot opta pentru a nu permite nici unei persoane să posteze comentarii. În acelaşi fel, utilizatorii blogurilor pot opta pentru a face din blogul propriu

unul public

sau

privat, chiar dacă este dificilă garantarea

confidenţialităţii conţinuturilor care, până la urmă, circulă pe Internet. Blogurile pot fi individuale, ca marea majoritate, sau colective, unde mai multe persoane sunt înscrise şi pot publica articole şi scrie comentarii. 46

Din punct de vedere educaţional, dincolo de conţinutul care poate fi expus pe blog, iese în evidenţă posibilitatea de conectare cu alte bloguri, individuale sau colective. Astfel, este posibilă apariţia unei reţele de bloguri, aferente, în mod previzibil, unui interes comun, creându-se în acest fel autentice comunităţi virtuale. Această reţea de bloguri este denumită webrings. Din acest punct de vedere, unul dintre avantaje faţă de folosirea blogurilor îl reprezintă o mai mare uşurinţă în organizarea conţinutului prin crearea unor conexiuni şi reţele de cunoştinţe hipertextuale. Wordpress reprezintă cea mai performantă și actuală platformă dedicată publicării informațiilor personale. Orientarea sa spre estetică, standarde web și ușurința de folosire o fac alegerea numărul 1 printre jurnaliști, scriitori sau bloggeri obișnuiți, iar faptul că e disponibilă gratuit fiind software liber, permite distribuirea și personalizarea sa. Pe scurt, WordPress este pachetul software cu ajutorul căruia se poate crea un blog sau o simplă pagină personală, permițând configurarea acesteia.

WIKIURILE

Ca şi blogurile, wiki-urile sunt instrumente adecvate pentru dezvoltarea capacităţilor de creare de texte şi de folosire a altor instrumente şi servicii web. Sunt adecvate în acelaşi timp pentru crearea şi dezvoltarea portofoliilor digitale. Wikipedia, enciclopedia on-line al cărei conţinut este construit în mod colectiv de toţi cei interesaţi şi care este una dintre primele 100 de pagini vizitate pe web, este wiki-ul cel mai cunoscut, fiind un exemplu paradigmatic al potenţialului colaborativ al acestui instrument. Reprezintă o colecţie de pagini web ce poate fi editată de către oricine, oricând şi de oriunde. (Schwartz, Clark, Cossarin și Rudolp, 2004, citați de TD.Chicioreanu, 2008) Această particularitate a wiki-urilor de a evidenţia hiperlink-urile conceptelor are un potenţial enorm din punctul de vedere al ariei de cuprindere a cunoştinţelor.

47

Astfel, de la o singură pagină şi doar prin hiperlink-urile din text, se poate crea o reţea de cunoştinţe a cărei dimensiune este virtual infinită. Un wiki este un site web gratuit, foarte uşor de folosit, care nu necesită cunoştinţe avansate de tehnologia informaţiilor şi care nu necesită un program aparte spre a funcţiona. Caracteristica cea mai importantă a unui wiki este faptul că oricine poate modifica orice în cadrul unei pagini wiki, oriunde şi oricând, fără a fi nevoie de o permisiune anume de acces, de citire, scriere sau publicare. E-portofoliul şi rolul lui în promovarea imaginii personale Conceptul de e-portofoliu are mai multe sensuri. În cadrul capitolului nostru vom folosi termenul de portofoliu cu sensul de a defini mapa de prezentare a propriei persoane, pe care fiecare cursant este invitat să o inițieze prin intermediul materialelor pe care le va realiza pentru absolvirea programului de studii psihopedagogice. Scopul unui astfel de document este acela de a-şi promova imaginea pe Internet în vederea: -

Creării unei imagini cât mai reale şi complete asupra propriei persoane;

-

Promovării

principalelor

rezultate

obţinute

în

procesul

de

formare

profesională/în cariera profesională; -

Participării la comunităţile de practică într-un anumit domeniu de interes;

-

Promovării imaginii personale în vederea găsirii unui loc de muncă. Un e-portofoliu este așadar o colecţie digitală personală de informaţii care

descriu şi ilustrează cunoştinţele, cariera, experienţa şi realizările unei persoane. Eportofoliul este proprietate privată şi proprietarul are control complet asupra persoanelor care au acces, la ce au acces şi când au acces. Apariţia e-portofoliului la nivel mondial a transformat opiniile actuale privind tehnologiile de învăţare. Pentru prima dată în istoria relativ scurtă a tehnologiilor de învăţare, vedem apariţia unei noi generaţii de instrumente dedicate valorificării realizărilor individuale, de la grădiniță până la învățarea pe tot parcursul vieţii, o tehnologie care oferă legătura între învăţarea individuală şi organizată, precum și cea în comunitate (comunități de practică).

48

În timp ce unele ţări şi regiuni furnizează deja infrastructura necesară pentru a oferi accesul tuturor cetățenilor la e-portofoliu, alte regiuni şi ţări au în vedere acest lucru, iar alţii au încă de descoperit aplicațiile sale. În cadrul unui portofoliu de prezentare personală pot fi identificate următoarele elemente componente: -

CV într-un format asociat intenției persoanei respective (de promovare a imaginii personale, de ocupare a unui loc de muncă);

-

Elemente doveditoare ale informațiilor cuprinse in CV (copii după diplome, atestate, adeverințe, etc.);

-

Fotografii, filme, proiecte, etc. cu relevanță pentru prezentarea personală.

-

E-portofoliul a devenit astăzi un instrument răspândit de prezentare a imaginii personale. Structura şi conţinutul e-portofoliul depind de scopul blog-ului pe care a fost prezentat. Elementele de bază ale unui e-portofliu sunt notele biografice, fotografii, filme, etc. Autorului unui blog îi stau la dispoziție o serie de măsuri prin care să protejeze propriile informații.

Siguranţa în folosirea internetului

După cum am observat pe parcursul acestui capitol, creșterea continuă a utilizării Internetului și sofisticarea tehnologiilor de suport au produs o serie de funcționalităţi ce au stimulat evoluția societății în mod ireversibil. Însă mijloacele de comunicare puse la dispoziţie (îndeosebi în cadrul rețelelor sociale, e-mailurilor și al blogurilor) au permis și exploatarea negativă a acestora. Apetitul tinerilor față de noile tehnologii și facilitatea operațiilor de editare și publicare duc la expunerea publică, în mod imperceptibil, a vieții personale și private. Această divulgare și o anumită ingenuitate a utilizatorilor neinformați provoacă producerea fenomenelor de corupere a tinerilor (și nu numai) în scopuri ilicite, și anume cyberpornografie și cyberbulling (hărţuire în spaţiul cibernetic). Siguranţa în utilizarea Internetului poate fi analizată din diverse perspective şi anume, putem să concepem siguranţa din perspectiva tehnologiei, a reţelelor 49

informatice şi hardware-urilor asociate şi din cea a siguranţei personale, relaţionate cu accesul fiecărui utilizator în parte. Cea dintâi reprezintă o problemă de concepere, proiectare și întreținere a rețelelor și echipamentelor informatice, planificarea anti-virusului, a firewallului etc. Cea de-a doua se referă la poziționarea și atitudinea utilizatorilor față de lumea pe De asemenea, Internetul a permis apariţia unor strategii sofisticate de piraterie, prin utilizarea aşa-numitului phishing, pentru captarea datelor personale în scopuri ilicite (de obicei, intruziunea în conturile bancare sau în spaţiile private ale utilizatorilor). Serviciile Internet cele mai vulnerabile în faţa atacurilor agenţilor externi sunt: poşta electronică, blogurile, reţelele sociale, forumurile, instant message şi chat-urile Astfel, orice echipament cu acces la funcţionalităţile Internetului poate suferi „atacuri” externe, cu intenţii dăunătoare. Poşta electronică. Serviciul de poştă electronică este unul dintre primele şi cele mai utilizate servicii ale Internetului. Formele cele mai cunoscute de utilizare ilicită a poştei electronice sunt reprezentate de trimiterea nesolicitată de mesaje (spam), diseminarea viruşilor prin intermediul linkurilor anexate mesajelor, solicitarea frauduloasă a datelor prin texte înşelătoare (phishing). Blogurile. Şi în acest caz se ridică problema folosirii inadecvate de către utilizatori. Autorii acestor spaţii trebuie să știe că acestea pot fi accesate de alţi utilizatori şi, în anumite circumstanţe, pot primi mesaje neplăcute. Întrucât există diverse servicii de blog, este necesar ca utilizatorul (editorul, autorul) să ştie, pentru tipul de blog folosit, cum trebuie să fie stabiliţi parametrii acestuia şi ce niveluri de siguranţă pot fi activate. Când accesează zona de „personalizare”, proprietarul blogului poate crea restricţii aproape absolute cititorilor potenţiali, până la blocarea vizualizării de către ceilalţi. În general, orice persoană poate accesa blogul şi lăsa comentarii. Comentariilor anonime nu sunt recomandate pentru a fi acceptate pe blog. Reţelele sociale. După cum am văzut, reţelele sociale se dovedesc a fi mijloace de comunicare puternice, permiţând în anumite cazuri întâlniri între prieteni, schimburi de fotografii, discuţii tematice, între multe alte lucruri. Totuşi, şi acestea devin spaţii potenţiale de intrare şi permanenţă a unor persoane fără scrupule care corup alte persoane în practicarea unor activităţi ilicite. După cum s-a menţionat mai sus, şi aici se poate şi trebuie să se ia precauţii în administrarea spaţiilor pe care le creăm şi a accesului pe care îl acordăm (sau nu) celorlalţi vizitatori din Internet. 50

Există modalităţi pentru a evita aceste fenomene sau, cel puţin, pentru a le atenua. - Programele de poştă electronică (Outlook, Eudora, Google mail, etc.) pun la dispoziţia utilizatorilor filtre anti-spam ce trebuie să fie activate de către utilizator; - Se specifică faptul că nu este necesară folosirea unui nivel de protecţie foarte ridicat pentru această funcţie întrucât, destul de frecvent, mesaje serioase pot fi considerate rău-intenţionate deoarece conţin cuvinte pe care sistemul decide să le blocheze. Forumurile, IM-urile (instant message, engl.– mesaje instant) şi Chat-urile. După cum am văzut, forumurile sunt spaţii de discuţie on-line. Serviciile pe care le pun la dispoziţie aceste spaţii pot stabili existenţa moderării. În acest caz, mesajele sunt citite în prealabil de către responsabilul forumului şi acceptate sau respinse, în conformitate cu statutul editorial al forumului. În ciuda utilităţii evidente a forumurilor în scopuri educative şi formative, există anumite spaţii virtuale de genul acesta unde limbajul şi atitudinea nu sunt tocmai vrednice de laudă din punct de vedere etic, utilizând atacuri personale, limbaj grosolan sau obscen. Alte exemple negative pot fi găsite printr-o simplă căutare pe Internet. IM-ul permite utilizatorilor săi să schimbe mesaje în timp real, în comparaţie cu forumurile, unde mesajul este afişat, primind apoi răspuns într-un alt moment oarecare. Se întâmplă destul de des să apară propuneri de prietenie din partea unor persoane necunoscute care înaintează aceste propuneri pentru că, dintr-un motiv oarecare, ne cunosc adresele de poştă electronică. Îndeosebi în ceea ce-i priveşte pe tineri, pot apărea procese de corupere, solicitări de date personale şi pătrundere în viaţa personală. De asemenea, IM-urile pot fi ţinta atacurilor cu viruşi prin trimiterea şi diseminarea prin lista de contacte a unor linkuri care, dacă sunt deschise şi executate, pot permite intrarea viruşilor în calculatoarele personale, provocând daune majore sau minore şi transformându-le în noi emiţătoare prin listele de contacte găsite. Chat-urile sunt IM-uri realizate în săli virtuale on-line, în principal cu aceleaşi scopuri precum forumurile, deschise în spaţii puse la dispoziţie de instituţii de tot felul. Funcţiile de divertisment şi socializare se suprapun, în mod normal, tuturor celorlalte, deşi se pot realiza chat-uri controlate şi în săli fără posibilitate de acces din partea persoanelor neautorizate. Dar în chat-urile libere, de întâlniri sau de prietenie, totul este posibil. Fenomenele de corupere sau de fraudă sunt frecvente, fiind 51

necesar ca utilizatorii acestor spaţii să cunoască pericolele cărora se supun utilizându-le.

Pericolele utilizării Internetului

Există diverse situaţii de risc ce pot ataca principalele servicii pe care le utilizăm în Internet. Spam-ul reprezintă mesaje de poştă electronică nesolicitate, în mod normal asociate publicităţii, ce provoacă o creştere a traficului în reţele şi umplu în mod inutil căsuţele de poştă electronică ale utilizatorilor. Există multe mesaje de spam ce pot conţine situaţii de phishing, căutând să culeagă datele utilizatorilor pentru a-i înşela mai târziu. Viruşii sunt programe ce au scopul de a crea o anomalie de funcţionare într-un calculator, PDA sau chiar şi un telefon mobil, cauzând infectarea sistemului operativ. Majoritatea acestora sunt incluse în codurile programelor sau fişierelor şi pot bloca sau avaria calculatorul, propagându-se din fişier în fişier. Phishing-ul sau, în traducere literală, “pescuirea” informaţiilor de la utilizatori, este o metodă suportată de poşta electronică prin intermediul căreia un necunoscut se dă drept o persoană de încredere sau drept instituţie, cu scopul de a obţine informaţii care să îi permită accesul neautorizat la calculatoare, informaţii sau conturi bancare. Exemplu de mesaj de phishing: “În cazul în care nu se efectuează reînregistrarea, parolele dv. de siguranță vor fi șterse, solicitarea unei noi tabele de parole putând fi efectuată doar în cadrul agenției dv. bancare. Pentru a iniția înregistrarea, dați clic pe adresa de mai jos: Actualizare parole de siguranță. Vă mulțumim pentru colaborare.” Expresia cyberbullying se referă la fenomenul de tratament maliţios din partea unui hărţuitor (“bully”) sau a unui grup de hărţuitori faţă de o victimă sau un grup de victime, deşi se produce, în general, în mod izolat. Se fac presiuni psihologice asupra victimei cu scopul de a extorca bunuri sau favoruri de diferite tipuri. Frica se află la baza funcţionării acestui fenomen. 52

Tehnologiile utilizate în mod frecvent în acest scop sunt poşta electronică, telefoanele mobile, IM-urile (Instant messaging) şi blogurile. Deseori aceste atacuri sunt comise de tineri împotriva altor tineri. Acţiunile de bullying pot cauza suferinţă, ducând la depresie, la (auto) excluderea din cercul de prieteni, la izolare, la disperare. Acest fenomen nu ţine exclusiv de utilizarea Internetului, dat fiind faptul că, de multe ori, există o corelare între bullying şi cyberbullying .

Politicile de siguranţă

Pentru a ne proteja de riscurile descrise mai sus, putem adopta două tipuri de măsuri: protecţia tehnică şi protecţia asumată printr-un comportament care să ofere siguranţă. În continuare prezentăm o serie de măsuri, dar recomandăm utilizatorilor studierea intergrală a Ghidului de utilizare in siguranță a Internet-ului.

a) măsuri cu caracter tehnic Utilizaţi un firewall: în acest mod interziceţi accesul persoanelor străine la calculatorul dv. prin intermediul Internetului; ex: dacă vă conectaţi la Internet fără un firewall este ca şi când aţi lăsat deschisă uşa casei dv. Actualizaţi calculatorul: asigurându-vă că sistemul operativ şi programele instalate prezintă ultimele actualizări, sporiţi în mod semnificativ siguranţa calculatorului; ca și automobilul, şi calculatorul necesită întreţinere. Instalaţi Antivirus şi AntiSpyware: este important ca aceste programe să fie instalate în calculatorul dv. şi actualizate, întrucât permit detectarea, anularea şi eliminarea viruşilor şi spyware-urilor informatice; ex: calculatorul cu un virus instalat are un ritm de funcţionare mai lent decât în mod obişnuit. Utilizaţi canale sigure pentru tranzacţiile dv. în Internet. Dacă în browserul dv. apare https://, înseamnă că vă aflaţi într-un canal sigur. În plus, va trebui să apară o iconiţă reprezentând un lacăt sau o cheie.

53

Configuraţi-vă

browserul

astfel

încât

să

blocheze

pop-up-urile

(deschideri automate de site-uri). Deseori se poate întâmpla, în site-uri Internet nedemne de încredere, ca pop-up-urile să transporte coduri malițioase de informaţii înşelătoare şi/sau de adrese manipulate. Asiguraţi-vă că site-urile pe care le vizitaţi sunt demne de încredere, evitând astfel să cădeţi în capcane phishing. Nu accesaţi niciodată adresele care vă sunt trimise prin poşta electronică, mesaje instantanee sau pop-up-uri. Tot în cadrul măsurilor tehnice de siguranţă de adoptat în utilizarea calculatorului, este important ca părinţii şi responsabilii cu educaţia să cunoască forme simple de control şi observare a utilizării echipamentelor de către tineri. Windows-ul (Vista sau Windows 7), sistemele operative de la Microsoft, de exemplu, precum şi alte sisteme operative, deţin o funcţionalitate denumită în mod generic “control parental” care permite stabilirea tipului de utilizare pentru un anumit utilizator. Utilizarea acestei funcţii implică faptul că administratorul calculatorului este persoana adultă, iar tânărul, un utilizator căruia administratorul îi va stabili profilul de utilizare a echipamentului cu privire la accesul la jocuri, perioada de utilizare, accesul la Internet sau blocarea unui anumit tip de site-uri.

b) atitudini comportamentale Cea de-a doua atitudine se referă mai mult la măsuri de protecţie în faţa riscului, adică la evitarea atitudinilor care să favorizeze situaţiile de nesiguranţă. Acestea sunt reguli generice care trebuie urmate de persoane lipsite de practică şi neobişnuite cu utilizarea acestor funcţionalităţi. De fapt, odată cu practica şi familiarizarea cu utilizarea funcţionalităţilor, putem să nu mai urmăm strict unele din aceste reguli. Cu toate acestea, siguranţa trebuie să fie asumată ca standard de comportament ce nu poate fi evitat. Nu folosiţi numele dv. real. Nu trebuie să folosiţi numele dv. real ca identificator la accesul în oricare sală de conversaţie sau aplicaţie de mesaje instantanee. Chiar şi o poreclă ar putea fi suficientă pentru identificarea dv. Nu divulgaţi niciodată informaţii personale. Nu dezvăluiţi unde locuiţi, ce vârstă aveţi, numele dv. real, şcoala sau locul de muncă sau oricare altă informaţie ce vă identifică pe dv. sau familia dv.

54

Nu fixaţi niciodată întâlniri cu persoane străine. Dacă fixează astfel de întâlniri, utilizatorul va trebui să se asigure că va întâlni o persoană responsabilă şi că alte persoane vor fi informate cu privire la locul unde se află. Nu acceptaţi fişiere trimise de persoane necunoscute. Se întâmplă foarte frecvent ca sistemele informatice să fie infectate cu viruşi, Trojan horse sau spywareuri trimise prin poşta electronică sau direct prin aplicaţia de conversaţie online. Chiar şi în ceea ce priveşte mesajele primite de la utilizatorii cunoscuţi, asiguraţi-vă că aveţi un anti-virus instalat şi analizaţi cu atenţie tot ceea ce vă este trimis. Fiţi suspicios cu privire la orice mesaj de poştă electronică de origine necunoscută, chiar dacă, la prima vedere, conţinutul acestuia vi se pare inofensiv. Nu daţi clic pe linkuri ce pot apărea în conţinutul mesajului de poştă electronică. Se recomandă copierea link-ului şi lipirea lui în browser. Fiţi întotdeauna suspicios cu privire la fişierele trimise ataşat, chiar şi cele trimise de persoane cunoscute. Adresa expeditorului ar putea fi falsificată (strategie utilizată de obicei de intruşi şi cunoscută cu denumirea de spoofing). Folosiţi o aplicaţie de anti-virus actualizată pentru a verifica fişierele ataşate la un mesaj de poştă electronică. Deschideţi fişierele sau executaţi programele ataşate doar după ce aţi primit confirmarea că nu sunt purtătoare de virus sau programe dăunătoare. Verificaţi veracitatea mesajelor cu informaţie alarmantă, consultând alte surse. Nu divulgaţi şi nu trimiteţi mai departe mesaje frauduloase sau false (cunoscute şi cu denumirea de hoaxes). Utilizaţi mesajele de poştă electronică cifrate în cazul în care este necesar să trimiteţi informaţii confidenţiale. Există diverse soluţii comerciale şi gratuite care cifrează mesajele trimise de la un sistem la altul sau care limitează accesul utilizatorilor identificaţi în prealabil. Într-adevăr, putem şi trebuie să adoptăm o atitudine permanentă de siguranţă faţă de Internet şi utilizarea acestuia. Într-un anumit fel, regulile menţionate presupun că în Net ar exista doar situaţii negative, ceea ce este un neadevăr. Există, de exemplu, reţele sociale unde devine “obligatorie” utilizarea unei fotografii cu figura vizibilă, pe lângă numele real. Această vizibilitate face ca schimbul de informaţii să devină mai credibil, chiar şi între persoanele care nu s-au cunoscut niciodată personal. Aceste spaţii sunt, de obicei, comunităţi de practică între indivizi care

55

practică activităţi asemănătoare şi care doresc să-şi îmbogăţească cunoştinţele şi să împărtăşească propriile cunoştinţe cu colegii de breaslă. Astfel, trebuie să se analizeze, în fiecare caz, nivelul de risc şi tipul de spaţiu pe care dorim să-l utilizăm, astfel încât să reuşim să adecvăm procedurile de siguranţă de implementat.

Teme 1. Care sunt principalele tipuri de servicii oferite de Internet? 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

Prezentați avantajele apariţiei Web 2.0. Care sunt caracteristicile paradigmei Web 2.0? Ce este un blog și cum poate fi utilizat în procesul educațional? Care sunt caracteristicile unui wiki? Enumerați principalele elemente componente ale unui e-portofoliu. Enumerați principalele pericole ale utilizării Internet-ului. Care sunt principalele măsuri privind siguranța utilizării Internet-ului?

56

E-learning-ul – sistem de formare la distanţă Introducere Instituţii virtuale E-learning - certificări online Avantajele şi dezavantajele e-learning-ului Platforma e-learning

57

Introducere Domeniul educaţional, sub umbrela schimbărilor tehnologice, sociale şi culturale, are o nouă faţă, cea dominată de educaţia permanentă. Nivelul de participare a populaţiei la acest tip de educaţie este de: 40% în Germania, 50% în Suedia, SUA şi Japonia > 50%. Romania s-a înscris si ea pe aceasta traiectorie. Interesul populaţiei pentru educaţia continuă este evident, iar creşterea ofertei de cursuri, raportând anul 2000 la 1998, a fost de peste 800%. Transformările produse de tehnologiile informației și comunicațiilor care au favorizat instruirea asistată de calculator prin următoarele aspecte: 1. Convertirea conţinutului cultural din întreaga lume într-o formă digitală, face astfel produsele disponibile oricui, oriunde şi oricând.  Reţele digitale  Biblioteci digitale Problemele educaţiei se schimbă profund, alternativa la o cunoaştere insuficientă şi costisitoare fiind găsirea strategiilor ce permit accesul nelimitat la cultură. 2. Sunt dezvoltate multiple modalităţi de a reprezenta informaţii, de a simula interacţiuni şi a exprima idei (verbal, vizual, auditiv sau îmbinarea tuturor acestora). 3. Tehnologiile digitale lărgesc potenţialităţile personale. - procesoarele de texte avertizează în cazul oricărui cuvânt scris incorect sau în cazul greşelilor gramaticale; - foile de calcul permit oricui să facă rapid si corect calcule după formule extrem de complexe; - bazele de date permit şi celor cu slabe capacităţi de memorare să manipuleze seturi întregi de informaţii . Un sistem de e-learning (de formare la distanta sau educaţie virtuala) consta într-o experienţa planificata de predare-învăţare, organizata de o instituţie ce furnizează mediat materiale într-o ordine secvenţiala si logica pentru a fi asimilate de studenţi în maniera proprie, fără a constrânge agenţii activităţii la coprezenta sau sincronicitate. E-learning reprezintă totalitatea situaţiilor educaţionale în care se utilizează semnificativ mijloacele tehnologiei informaţiei si comunicării; este un tip de educaţie 58

la distanță, ca experienţa planificata de predare-învăţare organizata de o instituţie ce furnizează mediat materiale într-o ordine secvenţiala si logica pentru a fi asimilate de studenţi în maniera proprie. Instituţii virtuale O instituţie virtuală este o instituție implicată în activităţi de tip educativ care îşi promovează programa și cursurile direct celor interesaţi prin intermediul tehnologiilor informatice și de comunicare, furnizând şi suport tutorial.

Aceste instituții pot fi:

instituţii care au fost implicate în educaţia deschisa şi la distanţă sau instituţii tradiţionale, de la şcoli la universităţi, care nu au mai fost implicate în educaţia la distanta. Conceptul de şcoală virtuală este tot mai des întâlnit în literatura pedagogică. El face referire la un mediu de învăţare care funcţionează într-o reţea informaţională (Haggren, Munk Sorensen, 2000), în care noţiunile de bază sunt cele de predare – învăţare. O contribuţie importantă la dezvoltarea conceptului şi-au adus-o pedagogii finlandezi, specializaţi în învăţarea în reţea (Hein, Ihanainen, Nieminen, 2000; Hein, Kairamo, 2000; Kairamo, 2001). Aceasta se concretizează în realizarea unei sinteze asupra ceea ce este denumit şcoală virtuală, e-learning, folosirea TIC în predare şi învăţare, etc. Aceste medii electronice de învăţare (software-uri precum WebCT, Lotus LearningSpace, First Class, Future Learning Environment etc.) conţin o serie de elemente comune, respectiv elemente de organizare a documentelor, de comunicare (unu la unu sau în grup), precum şi instrumente administrative. Alături de aceste medii, în instruire se folosesc şi sistemele deschise de comunicare, cum ar fi paginile de Internet, poşta electronică, etc. Indiferent de mediul electronic pentru care se optează, atenţia trebuie orientată şi spre fundamentarea pedagogică a fiecărui sistem. Eticheta virtual este folosita în sens larg si nediscriminat în toata lumea, putând fi înlocuită cu: 

învăţare deschisă şi la distanţă, învăţare distribuită (distributed learning);



învăţare în reţea;



învăţare prin Web (Web-based learning) şi învăţare prin computer;

59



uneori termenul este folosit cu referire la sisteme care combina tehnologii TV și teleconferinţe interactive în timp real. Deși a fost primit cu destule rezerve, acceptarea sistemului e-Learning s-a

datorat următoarelor aspecte: 

creşterea continuă a capacităţilor şi flexibilităţii noilor tehnologii informatice cu aplicabilitate în situaţiile educative;



continua descreştere în cost a echipamentelor;



capacitatea tehnologiilor de a facilita funcţionarea anumitor structuri tradiţionale ale instituţiilor . În prezent, sistemul e-Learning este utilizat pentru

ciclurile superioare de

învățământ, pentru educaţia permanenta, pentru educaţia vocaţionala. Acoperind toate aceste zone de formare, se apreciază că e-learning-ul reprezintă unul dintre cele mai solicitate tipuri de sisteme de educaţie ale viitorului.

E-Learning - certificări online Va accepta un potenţial angajator o diploma care atesta absolvirea unui curs la distanta? Percepţia comună a cursurilor la distanta a constituit obiectul unor cercetări în SUA ajungându-se la următoarele rezultate:  30% dintre profesioniştii în departamentele de resurse umane au intervievat aplicanţi cu diplome obţinute online;  77% considera ca "o diploma care atesta absolvirea unor cursuri la distanta în cadrul unei instituţii acreditate (Duke, Stanford)" este mai credibila decât o diploma obţinută de la o instituţie virtuala (Jones International);  26% cred ca o diploma de curs la distanta este tot atât de credibila ca o diploma convenţionala;  61% susţin ca o diploma de curs la distanta nu este atât credibila, dar este acceptabila. Avantaje şi dezavantajele utilizării e-learning-ului Sistemul de formare prin e-learning prezintă o serie de avantaje, şi anume:  Toate resursele care constituie obiectul cursului pot fi accesibile.

60

 Scopul curriculumului va fi mai cuprinzător decât cel curent, curriculumul oferind modalităţi multiple pentru achiziţii de cel mai înalt nivel în toate domeniile culturii.  Audienţa este considerabil crescută, educaţia la distanta putând cuprinde şi studenţi care nu pot participa la cursurile din sistemul tradiţional.  Este facilitată învăţarea într-un ritm propriu, într-un stil personal, parcurgerea sau audierea cursurilor putând fi făcuta treptat si repetat.  Interacţiunile sincrone si cele asincrone dintre profesor si studenţi se pot complementariza.  Tehnologiile sunt interactive, permiţând un feed-back total, în timp real, şi evaluări formative sau sumative, cantitative sau calitative  Eliminarea obstacolelor de ordin spaţial, temporal sau a impunerii unui ritm de învăţare, asigura posibilităţii de studiu unor categorii sociale largi, fără întreruperea activităţii lor profesionale. Limitele utilizării e-learning-ului sunt reprezentate de: 

Costurile ridicate ale dezvoltării sistemului, incluzând cheltuieli cu: tehnologia (hard si soft); transmiterea informaţiilor în reţea; întreţinerea echipamentului; producerea materialelor necesare.



Efort

consistent

si

susţinut

al

studenţilor,

profesorilor

personalului

administrativ. 

Necesitatea experienţei cursanţilor în domeniul computerelor. Întreţinerea propriului computer va fi probabil una dintre responsabilităţile curente.



Studenţii trebuie sa fie extrem de motivaţi pentru participare.



Fenomenul de abandon şcolar este mult mai frecvent în educaţia la distanta decât în cadrele tradiţionale ale educaţiei



Relativa "dezumanizare" a cursurilor până la dezvoltarea unor strategii optime de interacţiune si a focalizării pe student, si nu pe sistem.

61

Avantajele şi dezavantajele e-learning-ului pot fi sintetizate conform tabelului de mai jos (Lema şi Capitão, 2003):

   

 

Avantaje Dezavantaje Cursant/Persoana care urmează cursuri de formare Flexibilitatea accesului la învăţare  Internetul poate oferi o (24 de ore pe zi) lărgime de bandă mică Economie de timp pentru anumite conţinuturi Învăţare mai personalizată  Obligă la o motivaţie Controlul şi evoluţia învăţării în puternică şi la un ritm propriu funcţie de ritmul fiecărui cursant/fiecărei persoane care urmează cursuri de formare Resurse de informare globale Acces universal şi creşterea echităţii sociale şi a pluralismului în accesul la educaţie şi la sursele cunoaşterii

Avantaje

Dezavantaje Profesor/Formator

 Pune la dispoziţie resurse de informaţie care cuprind întregul ciberspaţiu  Construirea unui depozit de strategii pedagogice  Optimizarea învăţării unui număr ridicat şi diversificat de cursanţi/ persoane care urmează cursuri de formare  Uşurinţa cu care se realizează actualizarea informaţiilor  Reutilizarea conţinuturilor  Beneficiază de colaborarea cu organizaţii internaţionale

 Utilizarea unei perioade de timp mai mari în elaborarea conţinuturilor  Mai mult timp pentru formare

Avantaje Dezavantaje Organizarea formării (şcoală, firmă)  Furnizarea unor oportunităţi de

 Costuri de dezvoltare mai 62

învăţare de bună calitate  Cuprinderea unui număr mai ridicat şi diversificat de cursanţi/persoane care urmează cursuri de formare  Flexibilitate în adăugarea unor noi cursanţi/ persoane care urmează cursuri de formare, fără costuri suplimentare  Costurile cu infrastructura fizică (sala de curs) sunt eliminate sau reduse

ridicate  Rezistenţa manifestată de unii profesori

Platforma e-learning Platforma e-learning este compusă din sistemul de management al învăţării (learning management system - LMS), sistemul de management al conţinutului învăţării (learning content management system - LCMS) şi un set de componente cunoscute uzual ca şi sistem de management al învăţării extins (extended LMS) ce cuprinde instrumente de comunicaţii şi biblioteca digitală. Un curs este alcătuit, în principal, din texte, aplicaţii, proiecte şi cercetare. Textele conţin elemente detaliate de teorie, precum şi legături cu referinţele bibliografice. Aplicaţiile se pot rezuma la diferite sarcini de lucru, au scopul de a asigura punerea în practică a teoriilor prezentate anterior şi pot avea la bază utilizarea anumitor software-uri. Proiectele se referă la rezolvarea unor probleme concrete, din practica unei anumite discipline (se pot pune la dispoziţie şi date numerice concrete). Tehnologiile interactive încurajează cursanţii să devină responsabili de propria pregătire. Ca subiecţi activi îşi stabilesc obiective proprii de instruire, caută informaţii, se autoevaluează, îşi construiesc un sistem de cunoştinţe pe care îl împărtăşesc altora. Deosebit de utile pentru procesul de formare sunt bibliotecile virtuale. La nivelul platformei e-learning se pot asigura prin funcționalități specifice: -

Înregistrarea și organizarea cursanților (în clase, grupuri);

-

Organizarea cursurilor (calendar, orar de activități);

-

Prezentarea cursurilor (programă, manuale, ghiduri de utilizare, activități de formare, activități de evaluare);

-

Forumuri (pe teme aferente cursului);

-

Rapoarte (cataloage, statistici). 63

Teme Ce modificări ale tehnologiei informației și comunicațiilor au favorizat apariția instruirii asistate de calculator? Comentați atitudinea angajatorilor față de sistemul de formare e-learning. Care sunt avantajele și limitele sistemului de formare e-learning? Enumerati principalele funcţionalităţi ale platformei e-learning. Enumeraţi componentele unui curs în sistem e-learning.

64

Realizarea prezentărilor cu ajutorul Power Point Introducere Aspecte privind realizarea prezentărilor

65

Introducere Capacitatea de a comunica idei cu claritate și rigoare este un imperativ al zilelor noastre. Profesioniștii din domeniul educației și nu numai, simt nevoia de a utiliza cât mai eficient materialele multimedia, atât pentru a crește capacitatea de comunicare obiectivă, cât și pentru a face ca metodele utilizate să fie mai motivante și să răspundă abilității beneficiarilor de a utiliza tehnologiile informației și comunicațiilor. Din aceste motive, software-urile care oferă suport pentru realizarea prezentărilor grafice sunt pe care să devină un instrument de predare esențial, folosit în mod regulat. Folosirea acestui tip de software va fi ilustrat prin programul Microsoft Power Point, dat fiind faptul că este aplicația de acest tip cu cea mai mare răspândire printre utilizatorii de calculatoare. Aspecte privind realizarea prezentărilor În vederea realizării unor prezentări care să satisfacă cerinţele de elaborare a materialelor didactice, considerăm necesară cunoaşterea următoarelor aspecte: Cantitatea de informaţie de pe diapozitive  Premise  Citirea textului pe ecran este, pentru majoritatea oamenilor, mai puţin confortabilă  Pe ecran, citirea devine mai lentă  Prezentarea urmăreşte captarea atenţiei pe o perioadă mai îndelungată  Recomandări  Folosiţi fraze scurte sau construcţii de fraze simple  Includeţi în prima frază informaţii simple şi clare  Folosiţi diateza activă  Folosiţi substantive şi verbe  Evitaţi adjective, adverbe

66

 Subliniaţi cuvintele-cheie  Folosiţi marcatori şi numerotare  Încercaţi să prezentaţi o idee pe paragraf  Folosiţi stilul “piramidei răsturnate” : se captează atenţia cu o idee, considerată esenţială  Folosiţi jumătate dintre cuvintele pe care le-aţi folosi într-o prezentare convenţională! Fonturile utilizate în prezentare  MAJUSCULELE SUNT MAI GREU DE CITIT  Fonturile trebuie să poată fi citite uşor  Se vor utiliza fonturi care determină o lectură mai lentă  Italicele sunt mai greu de citit  Fonturile vor fi în stil normal sau îngroşat  Fonturile trebuie să permite citirea textului de la 2 m distanţă faţă calculator Folosirea culorilor de pe diapozitive  Premise  Cititorul face un efort suplimentar pentru a rămâne concentrat la prezentarea cu mijloace mai puţin familiare  Culorile au rolul de a capta şi menţine atenţia cititorului  Recomandări 

Evitaţi culorile contrastante!

o

*culori opuse una alteia în cercul culorilor violet/galben, roşu/verde



Folosiţi culori complementare

67



Nu utilizaţi mai mult de 4 culori pe un diapozitiv



Culorile din grafice şi tabele trebuie să contrasteze cu fondul



Evitaţi fonduri complexe, care ar putea distrage atenţia de la text



Atenţie la culoarea roşie!

o

Atrage atenţia

o

Are o conotaţie negativă: graficele cu roşu / fenomene negative, textele cu

roşu/greşeli Sunete/tranziţii/animaţii  Pot constitui o sursă de distragere a atenţiei cititorului  Se vor folosi cu moderaţie! Dispunerea şi organizarea informaţiei 

Prezentarea va începe cu tema/titlul



Va continua cu structura de navigare/cuprinsul prezentării



5 – 10 slide-uri (10 minute)



10 -20 slide-uri (20 minute)



20 – 40 slide-uri (45 de minute)



Citirea de la stânga la dreapta, de sus în jos, determină concentrarea atenţiei în partea stângă a ecranului

o

aici se va concentra informaţia cea mai importantă



Alinierea textului la stânga face textul mai uşor de citit



6x7: pe un diapozitiv se vor scrie maxim 6 rânduri cu cel mult 7 cuvinte pe rând!

68



Minimalizarea impactului unei informaţii se obţine prin grafice şi tabele de dimensiuni mici



Evidenţierea unei informaţii se obţine prin elemente grafice de dimensiuni mari



Folosiţi puncte focale / imagini, pentru a sublinia anumite informaţii (Ex: SPORT ŞI SĂNĂTATE)

Concluzii 

Power Point susţine expunerile/prezentările cu condiţia să se respecte regulile de bază



Caracteristicile prezentărilor pot fi diferite în funcţie de scopul urmărit: o Prezentări lucrări ştiinţifice o Prezentări lucrări de licenţă/master/doctorat

69

o Promovări de imagine/produse, etc.

Teme Realizați o prezentare despre ramura de sport preferată care să cuprindă 5 diapozitive, respectând indicațiile anterioare.

70

Aplicaţii practice

71

Aplicaţia 1 – Microsoft Office Word 1. Creaţi

pe

Desktopul

computerului

un

folder

(director)

cu

numele

dumneavoastră. (Ex.: nume.prenume). 2. Deschideţi aplicaţia de procesare de texte (Microsoft Office Word). 3. Introduceţi următorul text: PLANUL ANUAL EŞALONAREA ANUALĂ A UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE Planul anual reprezintă primul document de planificare pe care îl realizează profesorul de educaţie fizică. Se elaborează sub formă grafică, pentru fiecare clasă. Cuprinde indicatorii de cunoaştere (unitatea de învăţământ, clasa, anul şcolar, resurse materiale) şi tabelul în care se eşalonează unităţile de învăţare. Metodologia elaborării acestui document de planificare include următoarele etape: 1. Realizarea sistemului de coordonate ( a tabelului) în care se vor eşalona unităţile de învăţare. În acest sens, profesorul va trebui să consulte următoarele documente de oficiale: - planul de învăţământ – în care este prevăzut volumul de ore alocat clasei respective. Acestui număr de ore ( din trunchiul comun) i se adaugă în învăţământul gimnazial orele din CDS (lecţiile de extinderi sau aproximare). - programa şcolară de EF – prevede obiectivele şi competentele ce trebuie realizate şi conţinuturile pe care profesorul le poate preda la o anumită clasă. Obiectivele (cadru şi de referinţă/ competenţele (generale şi specifice) sunt obligatorii, în timp ce conţinuturile sunt opţionale, profesorul stabilind ce anume va preda la o clasă în funcţie de condiţiile materiale ale şcolii, tradiţia acesteia în participarea la diferite competiţii sportive, nivelul propriu de pregătire, şi nu în ultimul rând opţiunile elevilor. În urma consultării documentelor de planificare, profesorul va completa pe rubricile orizontale ale tabelului numărul de săptămâni, iar pe verticală componentele tematice ale modelului de EF, respectiv unităţile de învăţare pe care urmează să le abordeze de-a lungul anului şcolar (CM şi DPM). 4. Selectaţi formatul paginii tip portret. 5. Selectaţi marginile de sus-jos ale paginii sa fie 3 cm. 6. Selectaţi fontul titlului PLANUL ANUAL în Monotype Corsiva cu dimensiunea de 18, îngroşat. 7. Căutaţi în text cuvântul aproximare şi înlocuiţi-l cu aprofundare. 8. Aliniaţi la centru următorul text: EŞALONAREA ANUALĂ A UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE şi selectaţi-i culoarea roşie. 9. Salvaţi modificările făcute cu numele aplicatia_1 în directorul creat anterior. 72

10. Selectaţi tot textul şi stabiliţi spaţierea dintre rânduri la 1.5. 11. Introduceţi un efect de umbrire (shadow) următorului text: 1. Realizarea sistemului de coordonate. 12. Introduceţi înaintea paragrafului În urma consultării documentelor de planificare, ... anului şcolar (CM şi DPM). un tabel cu două linii şi o coloană. 13. Inseraţi în prima celulă (în primul rând) a tabelului o imagine din My Pictures iar în celula de jos a tabelului introduceţi textul: Imag.1 Desen. 14. Aranjaţi

imaginea

inserată

de

dumneavoastră

la

centrul

celulei

şi

redimensionaţi desenul astfel încât acesta să aibă înălţimea 5.31 cm şi lăţimea 6.93 cm. 15. După tabelul inserat introduceţi o întrerupere de pagină. 16. Introduceţi numere de pagină începând cu cifra 3, poziţionate în partea de jos a paginii. 17. Inseraţi în antet data de astazi. 18. Salvaţi şi închideţi documentul.

73

Aplicaţia 2 – Microsoft Office Word 1. Creaţi

pe

Desktopul

computerului

un

folder

(director)

cu

numele

dumneavoastră. (Ex.: nume.prenume). 2. Deschideţi aplicaţia de procesare de texte (Microsoft Office Word). 3. Salvaţi fişierul deschis cu numele aplicatia_2 în directorul creat anterior. 4. Selectaţi marginile paginii la 2,5 cm. 5. Selectaţi fontul Arial cu dimensiunea de 13. 6. Selectaţi orientarea paginii portret. 7. Introduceţi titlul PLAN DE LECŢIE, situat la centru, cu un efect de contur. 8. Menţionaţi indicatorii de cunoaştere: Unitatea de învăţământ, Clasa, Data, Efectivul, Locul de desfăşurare, Materiale. (pentru Kinetoterapie: Unitatea de învăţământ, Diagnostic, Clasă, Dată, Efectiv, Materiale, Obiectiv terapeutic) 9. Introduceţi temele de lecţie cu o indentare de 1 cm. 10. Menţionaţi obiectivele operaţionale în cele trei planuri: psihomotric, cognitiv, social-afectiv, scrise înclinat (Italic). 11. Introduceţi un tabel cu 6 coloane şi 8 rânduri. 12. Completaţi partea de sus a tabelului conform celor menţionate mai jos:

Figura 1

13. Completaţi în prima coloană, verigile lecţiei de educaţie fizică. 14. Formataţi lăţimea coloanelor conform caracteristicilor fiecărei rubrici. 15. Selectaţi spaţierea între linii la 1,5. 16. Folosind cunoştinţele anterioare, completaţi toate rubricile Planului de lecţie. 17. Salvaţi foaia de lucru şi închideţi.

74

Aplicaţia 3 – Microsoft Office Word 1. Creaţi

pe

Desktopul

computerului

un

folder

(director)

cu

numele

dumneavoastră. (Ex.: nume.prenume). 2. Deschideţi aplicaţia de procesare de texte (Microsoft Word). 3. Salvaţi registrul de lucru cu numele plan_calendaristic, în folderul cu numele dumneavoastră, pe desktop. 4. Setaţi marginile paginii să fie 2,5cm. 5. Setaţi fontul în Arial cu dimensiunea de 12. 6. Verificaţi ca orientarea paginii să fie portret. 7. Introduceţi titlul PLAN CALENDARISTIC SEMESTRIAL, situat la centru şi scris înclinat. 8. Menţionaţi indicatorii de recunoaştere: Unitatea de învăţământ, Clasa, Anul şcolar, Semestrul. 9. Introduceţi probele de evaluare ce se regăsesc pe acel semestru, utilizând marcatori pentru fiecare probă. 10. Menţionaţi obiectivele cadru şi de referinţă/competenţele generale şi specifice, urmărite în acel semestru (conform programei). 11. Introduceţi un tabel cu 6 coloane şi 37 rânduri. 12. Completaţi partea de sus a tabelului conform celor menţionate de mai jos.

Săptămâna/Perioada

Nr. lecţie

Ob. de ref.(cod)

Unităţi de învăţare

Temele de lecţie

Obs.

13. Formataţi dimensiunea coloanelor conform dimensiunilor textului specific fiecăreia. 14. Setaţi spaţierea înainte şi după la valoarea zero, spaţierea între linii la 1, iar indentarea să fie zero. 15. Completaţi tabelul realizând astfel un plan calendaristic. 16. Salvaţi foaia de lucru şi închideţi.

75

Aplicaţia 4 – Microsoft Office Word 1. Creaţi

pe

Desktopul

computerului

un

folder

(director)

cu

numele

dumneavoastră. (Ex.: nume.prenume). 2. Deschideţi aplicaţia de procesare de texte (Microsoft Word). 3. Salvaţi registrul de lucru cu numele proiect_invatare, în folderul cu numele dumneavoastră, pe desktop. 4. Setaţi marginile paginii să fie 2,5cm. 5. Setaţi fontul în Times New Roman cu dimensiunea de 12. 6. Verificaţi ca orientarea paginii să fie vedere (landscape). 7. Introduceţi titlul Proiectul unităţii de învăţare, situat la centru, scris îngroşat şi înclinat. 8. Menţionaţi indicatorii de recunoaştere: Clasa, Anul de instruire, Numărul de lecţii alocat, Perioada, Timpul alocat instruirii. 9. Introduceţi probele de evaluare ce se regăsesc pe acel semestru, utilizând marcatori pentru fiecare probă. 10. Introduceţi un tabel cu 11 coloane şi un număr de rânduri egal cu numărul de lecţii alocate unităţii de învăţare respective, la care se adaugă încă 2 rânduri ce aparţin părţii de sus a tabelului.

Materiale

Evaluare

Modalităţi de organizare a exersării

Dozarea mijloacelor

Mijloace de instruire

Temporale

Resurse

Strategii didactice

Procedee metodice de exersare

Detalieri de conţinut (teme de lecţie, stadiu de instruire) Obiective operaţionale motrice

Obiective referinţă

Nr. lecţie

11. Completaţi partea de sus a tabelului conform celor menţionate mai jos.

12. Formataţi dimensiunea coloanelor conform dimensiunilor textului specific fiecăreia. 13. Setaţi spaţierea înainte şi după la valoarea zero, spaţierea între linii la 1, iar indentarea să fie zero. 14. Completaţi tabelul realizând astfel proiectul unei unităţi de învăţare la alegere. 15. Salvaţi foaia de lucru şi închideţi. 76

Aplicaţia 5 – Microsoft Office Excel 1. Creaţi

pe

Desktopul

computerului

un

folder

(director)

cu

numele

dumneavoastră. (Ex.: nume.prenume). 2. Deschideţi aplicaţia de calcul tabelar (Microsoft Office Excel). 3. Salvaţi fişierul deschis cu numele aplicatia_3 în directorul creat anterior 4. Redenumiţi foaia 1 cu numele clasa a-V-a. 5. Mutaţi foaia redenumită, la sfârşit. 6. Modificaţi marginile foii de calcul stânga şi dreapta la 1 cm iar sus şi jos la 1,5 cm. 7. Schimbaţi orientarea paginii din portret în tip vedere. 8. Selectaţi mărimea scrisului în 10, folosind Times New Roman ca font. 9. Introduceţi în foaia de calcul în celula A1 titlul PLANUL ANUAL (Eşalonarea anuală a unităţilor de învăţare). 10. Introduceţi în celulele A2, A3, A4, A5 indicatorii de cunoaştere: Unitatea de învăţământ, Clasa, Anul şcolar, Resurse materiale. 11. Selectaţi sistemul de coordonate caracteristic planului anual ce trebuie să conţină 76 coloane şi 17 rânduri pornind din celula A6. 12. Introduceţi selecţiei anterioare o bordură simplă. 13. Stabiliţi lăţimea coloanelor A şi B la 3 unităţi, a coloanei C la 13 unităţi şi a celorlalte coloane la 0.9. 14. Stabiliţi înălţimea rândurilor la 20. 15. Completaţi primele 3 coloane conform figurii de mai jos, cu menţiunea că în zona “Probe de evaluare” avem 2 rânduri.

77

Figura 2 16. Introduceţi în partea de sus a tabelului cele 2 semestre, lunile, săptămânile şi lecţiile după cum urmează:

Figura 3 17. Pentru a putea evidenţia săptămânile de vacanţă, formataţi coloanele situate după săptămânile 14, 18 din semestrul I şi 8 din semestrul II. 18. Folosind cunoştinţele dobândite anterior, eşalonaţi unităţile de învăţare în sistemul de coordonate creat. 19. Salvaţi şi închideţi.

78

Aplicaţia 6 – Microsoft Office Excel 1. Creaţi

pe

Desktopul

computerului

un

folder

(director)

cu

numele

dumneavoastră. (Ex.: nume.prenume). 2. Deschideţi aplicaţia de calcul tabelar (Microsoft Office Excel). 3. Salvaţi fişierul deschis cu numele aplicatia_4 în directorul creat anterior 4. Redenumiţi foaia 1 cu numele baremuri. 5. Setaţi fontul paginii Times New Roman cu dimensiunea de 12. 6. Stabiliţi formatul paginii în A4, portret, cu margini sus-jos 2.5 şi stânga-dreapta 3. 7. Îmbinaţi celulele rândului 1 de la A la F, şi introduceţi titlul Clasa a-V-a Băieţi, centrat, îngroşat şi cu dimensiunea de 14. 8. Îmbinaţi celulele A3 şi A4 şi introduceţi textul Nr. Crt. 9. Îmbinaţi celulele B3 şi B4 şi introduceţi textul Numele şi prenumele. 10. Îmbinaţi celulele C3 şi D3 şi introduceţi textul Săritura în lungime; acelaşi lucru pentru E3 şi F3 şi introduceţi textul Alergare de viteză pe 50m. 11. Inseraţi în celula C4 textul Performanţă (cm), în celula E4 textul Performanţă (s), iar în celulele D4 şi F4 textul Notă. 12. Introduceţi pe zona A3 – F19 atât borduri interioare cât şi exterioare (toate bordurile). 13. Setaţi înălţimea rândurilor la 30 şi stabiliţi lăţimea coloanei A la 5.75, a coloanei B la 25, iar a celorlalte coloane ale tabelului nostru la 11. 14. Coloraţi cu galben intervalele D5 – D19 şi F5 – F19. 15. Inseraţi pentru celula D5 următoarea formulă : =IF(C5>174;10;IF(C5>169;9;IF(C5>164;8;IF(C5>159;7;IF(C5>154;6;IF(C5>14 9;5;IF(C5>0;4;IF(C5=0;0)))))))) Setaţi această formulă şi pentru celelalte celule ale coloanei D colorate cu galben. 16. Inseraţi pentru celula F5 următoarea formulă: =IF(E5=0;0;IF(E5