38 0 9MB
tubercul vaginal, care · îl separă de ostiul vaginei. Totodată, meatul uretral este situat posterior de glandul clitorisuluL In traiectul ei oblic, cu· direcţie inferioară şi anterioară, uretra trece înaintea peretelui anterior al vaginei, traversînd diafragma urogenitală. Ea este înconjurată de muşchiul sfincter striat al ·Uretrei. Sub . diafragma uragenitală uretra vine în raport cu muşchii bulbo-cavernoşi şi corpii spongioşi ai clitorisul ui. .
(SkeheJ, rudimentul prostatei. Aceste glande se deschid lîngă meatul uretral, la extremitatea distală a uretrei sau în vestibulul vaginei, prin canalele parauretrale. Canalele parauretrale sînt sHuate lateral, de o parte şi de alta a uretrei. Submucoasa conţine, de asemenea, ţesut conjunctiv erectil cu vene şi fibre elastice. Tunica musculară prezintă fibre circulare la exterior şi longitudinale la interior: Fibrele circulare sînt dependente de muşchiul · sfincter neted al vezicii.
STRUCTURA URETREI
Uretra este formată din trei straturi care de la interior s.pre exterior sînt : tunica mucoasă, submucoasă şi musculară. · T u n i ca m u c o as ă se continuă superior cu cea a vezicii urinare, .iar inferior cu mucoasa vestibulului vaginei. In partea superioară · ea · este alcătuită dintr-un epiteliu .de tranziţie, iar în cea inferioară epiteliu! este pavimentos, stratificat, necheratinizat şi cu insule de epiteliu cilindric pseudostratificat. Mucoasa formează cute verticale, iar pe peretele posterior se găseşte o cută numită creasta uretrală. Tunica submucoasă conţine fibre elastice şi glande uretrale sau clasic glandele parauretrale
VASELE URETREI
Artere le sînt ramuri din a. vezidin ramurile vaginale ale arterei uterine şi din artera ruşinoasă internă. · V e n ele drenează sîngele în plexul vezico-vaginal şi în vena ruşinoasă incală inferioară,
ternă.
Limfaticele se varsă în ganglionii inghina!i. superficiali, precum şi în gangl!oli.ii . iliaci interni. INERVAŢIA
URETREI
. Provine din plexul hipogastric inferior (pelvic) şi din nervul ruşinos intern
ORGANELE GENITALE -MASCULINE (organa genitalia masculine)
Organele genitale masculine sînt îmîn Nomiria Anatomica în organe genitale interne, reprezentate de testicul, calea spermatică şi glandele accesorii (prostata, veziculele seminale, glandele bulbouretrale) şi organe genitale externe, respectiv penisul · şi scrotul. Prezenţa organelor Y,enitale, de un sex sau altul, stabileşte caracterele sexuale primare ale individului, iar declanşarea secreţiei crescute de hormoni sexuali la pubertate, imprimă, alături de hipofiză, părţite
52
hipotalamus şi .sistemul !imbie, caracte rele sexuale secundare. După cum s-a arătat, · dezvoltarea organelor . genitale interne este stîns legată de evoluţia mezonefrosului şi sinusului urogenital, iar cea , a organelor genitale externe, . d~ evoluţia tuberculului genital sau phallus. Criteriile de dezvoltare si rolul uretrei masculine de cale urinară · şi totodată cale genitală justifică înglobarea acestor organe în ·capitolul mai larg de anatomie a organelor uro-genitale.
TESTICULUI (testis)
Testiculul sau glanda
sexuală
mascu-
lină este un organ pereche, situat în
bursele scrotale din regiunea perineului anterior. În perioada dezvoltării i se
bătînd peretele intestina! şi rădăcina mezenterului comun posterior şi pătrund în creasta gonadală. La acest nivel ele se dispun printre celulele cordoane/ar gonadale, provenite din epiteliu! celomic, devenind · spermatogonii.
7
:...!..:
~'i}0j~;u;C:~
H .
t---\--
2
l-ff---7
r.t--F=--8
5
B--1~Hfi~H --=f-!f-{j
Fig. 1. 21. Descensus testis: cavitatea peritoneală ; 2 - testiculul în spaţiul retroperitoneal ; 3 - procesul vaginal al ;>eri