Fondul Monetar International [PDF]

Zitiervorschau

Fondul Monetar Internaţional

Referat la materia: Organizaţii financiare internaţionale Tema referatului: Fondul Monetar Internaţional

Anul 2013

1

Fondul Monetar Internaţional

Cuprins

I. II.

Precizări prealabile..........................................................................3 Responsabilităţi şi funcţii.............................................................4

III. Structură........................................................................................6 IV.

Relaţiile României cu Fondul Monetar Internaţional...............7

Bibliografie:...........................................................................................10

2

Fondul Monetar Internaţional

I.

Precizări prealabile

Odată cu adâncirea relaţiilor economice şi politice între ţări, au apărut şi s-au dezvoltat o serie de instituţii financiare internaţionale care au un rol din ce în ce mai important în supravegherea şi stabilizarea sistemului financiar-monetar internaţional. După al doilea război mondial, situaţia dificilă cu care se confruntau toate statele lumii a impus organizarea de reuniuni internaţionale care să găsească soluţii în vederea relansării economiei mondiale. Desfăşurată între 1 şi 22 iulie 1944, Conferinţa de la Bretton Woods a rămas în amintirea participanţilor ca una dintre cele mai strălucite reuniuni internaţionale consacrate vreodată unor scopuri specifice.1 Lucrările conferinţei aveau drept scop căutarea şi prezentarea remediilor pentru combaterea dezordinii şi instabilităţii monetare cronice, soluţii de înlăturare a barierelor vamale excesive şi a restricţiilor netarifare din calea comerţului internaţional şi alte probleme acute cu care se confruntau statele lumii. Soluţionarea acestor probleme viza un nou stil de viaţă economică internaţională, care să aibă la bază dezvoltarea schimburilor, a tranzacţiilor şi mişcarea capitalului internaţional în context multilateral. „Planul White” preconiza înfiinţarea unui „Fond Monetar-Internaţional”, constituit din aur şi monede naţionale, care să furnizeze ţărilor membre, în schimbul monedei lor naţionale, valuta străină necesară pentru realizarea tranzacţiilor comerciale externe şi pentru stabilirea echilibrului balanţelor de plăţi. Poziţia americană a avut câştig de cauză, Conferinţa adoptând în liniile sale principale „Planul White”. Astfel, prin acordurile încheiate Conferinţa monetară din iulie 1944 a prevăzut înfiinţarea a două instituţii: Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD). 1

Mariana Negruş, Ramona Toma, Instituţii Bancare Internaţionale, Editura Alma Mater, Sibiu, 2002, p. 5

3

Fondul Monetar Internaţional În conformitate cu acordurile de la Bretton Woods, Fondul Monetar Internaţional urma să deţină rolul principal în cadrul noului sistem monetar internaţional. In acelaşi timp, s-a făcut precizarea că o „ţară nu poate deveni membră a BIRD, atâta timp cât nu este membră a FMI”.2 La 15 noiembrie 1947, Fondul Monetar Internaţional a obţinut statutul de instituţie specializată a ONU, după ce Adunarea Generală a ONU a aprobat acordul încheiat de ECOSOC cu Fondul Monetar, în conformitate cu Articolele 57 şi 63 din Carta Naţiunilor Unite. Astfel a fost înfiinţat Fondul Monetar Internaţional, care are 188 de ţări membre, rolul ei fiind a promova cooperarea monetară internaţională, stabilitatea valutară şi acorduri valutare sistematice, pentru a stimula creşterea economică şi niveluri înalte de folosire a forţei de muncă şi pentru a acorda asistenţă financiară temporară ţărilor membre, în condiţii adecvate, pentru a contribui la ajustarea balanţei de plăţi.3 În momentul aderării la FMI, fiecare ţară contribuie cu o anumită sumă de bani numită "cotă de subscriere". La sfârşitul lunii octombrie 2009, totalul cotelor se cifra la 346 mld. USD. Resursele Fondului sunt folosite pentru acordarea de sprijin financiar ţărilor membre în scopul echilibrării balanţelor de plăţi. Acordarea sumelor se face la cererea ţărilor membre, în anumite condiţii convenite şi se realizează, ca tehnică, sub forma unui schimb de valute - moneda naţională a ţării solicitatoare contra o altă valută.

II.

Responsabilităţi şi funcţii

Scopul Fondului Monetar Internaţional este de a preveni crizele sistemului, încurajând ţările să adopte politici economice solide; este, de asemenea - aşa cum şi numele sugerează -, un fond ce poate veni în ajutorul membrilor ce au nevoie de finanţare temporară pentru a redresa probleme de balanţă a plăţilor.4 Potrivit Articolului 1 din statutul său, Fondul Monetar Internaţional are următoarele obiective majore: 2

Carmen Adriana Gheorghe, Drept bancar comunitar, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2008, p. 177 http://fmi.ro/index.php?pid=19&mid&lg=ro 4 Carmen Adriana Gheorghe, op. Cit., p. 177 3

4

Fondul Monetar Internaţional - să promoveze cooperarea monetară; - să faciliteze expansiunea comerţului internaţional; - să înlăture restricţiile valutare din calea comerţului internaţional şi a fluxurilor financiare internaţionale; - să acorde ţărilor membre credite pe termen scurt şi mijlociu, în vederea reducerii dezechilibrelor temporare din balanţa de plăţi externă provocate de cauze imprevizibile, fără ca aceste ţări să recurgă la măsuri care ar putea impieta asupra prosperităţii naţionale şi internaţionale; să promoveze stabilitatea cursurilor valutare şi evitarea devalorizărilor monetare ca mijloc de concurenţă internaţională; - să scurteze durata şi să micşoreze dezechilibrul balanţelor de plăţi externe ale ţărilor membre. În funcţie de obiectivele sale şi de mijloacele de care dispune Fondul Monetar Internaţional pentru realizarea lor, se pot distinge următoarele segmente mai importante ale activităţii sale: a. acordarea de credite membrilor săi pe bază de garanţii (în monedă naţională), astfel încât, pe de o parte, aceştia să fie sprijiniţi la nevoie în eforturile proprii de echilibrare a balanţelor de plăţi, iar, pe de altă parte, să contribuie la stabilirea unui sistem multilateral de decontări, care să faciliteze tranzacţiile comerciale şi financiare internaţionale. In principiu, ţara membră a FMI care a primit un credit de la Fond este obligată să-l folosească numai pentru echilibrarea balanţei sale de plăţi; b. limitarea cât mai mult posibil a restricţiilor valutare care frânează dezvoltarea comerţului internaţional. în acest sens, membrii FMI sunt obligaţi să evite restricţiile valutare asupra plăţilor curente; c. . menţinerea parităţii monedelor naţionale ale ţărilor membre şi urmărirea stabilităţii cursului de schimb. Fondul Monetar Internaţional are următoarele funcţii: 1. Funcţia de supraveghere- Coordonarea politicilor economice poate fi urmărită din două puncte de vedere. Primul se bazează pe fixarea regulilor în 5

Fondul Monetar Internaţional areale foarte precise, astfel încât coordonarea FMI se realizează în mod aproape mecanic, urmărind eventuala tentativă a ţărilor de a eluda regulile fixate dinainte. În laceastă logică au intrat sistemul monetar al aurului, precum şi în sistemul multilateral de cursuri de schimb fixe, dar ajustabile. Cea de-a doua abordare constă în a se asigura, printr-o acţiune de supraveghere, că obiectivele şi acţiunile de politică economică adoptate de ţări în mod separat să nu fie în contradicţie cu interesele colective. Aceasta este abordarea urmată actualmente de FMI după abordarea sistemului cursurilor de schimb fixat la Bretton Woods. Supravegherea este, fară îndoială, principala funcţie a FMI.5 2. Funcţia financiară.-Fondul Monetar Internaţional pune la dispoziţia ţărilor membre propriile resurse financiare, pentru ca acestea să-şi poată elimina dezechilibrele externe care se pot manifesta, fie în deficitul balanţei de plăţi, fie într-o poziţiei precară a rezervelor valutare. Funcţia financiară are scopul de a evita ca ţările membre să recurgă la măsuri extreme, uneori cu efect distructiv al prosperităţii naţionale sau internaţionale. Cu alte cuvinte, se doreşte, pe de o parte, restrângerea acţiunilor care produc daune altor ţări membre, cum ar fi măsurile protecţioniste şi devalorizările concurenţiale, pe de altă parte, să se evite ajustări excesiv de costisitoare pentru ţările în dificultate, în ceea ce priveşte eficienţa economică şi ocuparea forţei de muncă.6

III. Structură Organismele de conducere sunt: Consiliul Guvernatorilor, Comitetul Financiar şi Monetar Internaţional şi Consiliul Director. În vârful structurii organizatorice se află Consiliul Guvernatorilor, ce constituie organul suprem şi stabileşte liniile directoare ale activităţii, fiind format din guvernatorii băncilor centrale sau miniştrii de finanţe din fiecare dintre cele

5 6

Cosmin Tileagă, Organizaţii economice internaţionale, Editura Universităţii ,,Lucian Blaga’’, Sibiu, 2005, p. 11 Ibidem, p. 12

6

Fondul Monetar Internaţional 186 de state membre. Toţi guvernatorii se întâlnesc o dată pe an în cadrul Întâlnirii Anuale a FMI şi a Băncii Mondiale. Consiliul Director este format din 24 de membri şi conduce activităţile curente. Directorul general al FMI este Christine Lagarde din Franţa (mandat de 5 ani începând din iulie 2011).7 FMI are două categorii de membri: membri originari sunt considerate acele ţări care au ratificat acordul de creare a FMI până la intrarea lui în vigoare (27 decembrie 1945); alţi membri sunt socotite toate celelalte ţări care au aderat la FMI după intrare în vigoare a acordului.8 Această delimitare a membrilor FMI în membri originari şi alţi membri are, în principal, caracter onorific, dar uneori se ţine cont de acest lucru în desfăşurarea activităţii FMI. Conform statutului FMI, orice ţară membră se poate retrage oricând de la Fond, pe baza unui aviz scris. Totodată, orice ţară membră poate să fie privată de drepturile sale de a folosi resursele FMI, dacă nu-şi îndeplineşte obligaţiile asumate prin semnarea acordului

IV. Relaţiile României cu Fondul Monetar Internaţional

România a devenit membră a Fondului Monetar Internaţional la 15 decembrie 1972 şi face parte din constituenta condusă de Olanda. Dl. Menno Snel (Olanda) este Director Executiv pentru România în cadrul FMI; constituenta sa include Armenia, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Cipru, Georgia, Israel, Serbia, Muntenegru, Republica Macedonia, Moldova, Olanda, România şi Ucraina. Guvernatorul României la FMI este domnul Constantin Mugur Isărescu, Guvernator al Băncii Naţionale a României.Fondul a avut un reprezentant rezident la Bucureşti începând cu anul 1991. Dl. Tonny Lybek este Reprezentant Regional Principal pentru România si Bulgaria, începând cu luna martie 2009.

7 8

http://www.mae.ro/node/1473 Mariana Negruş, Ramona Toma, op.cit., p. 8

7

Fondul Monetar Internaţional Cota iniţială a României a fost de 200 milioane de dolari, iar în prezent se ridică la 1.030,2 milioane DST sau 0,43% din cota totală. Puterea de vot a României este de 11.039 voturi reprezentând 0,44% din total.9 În urma aderării Ia FMI, România a obţinut următoarei drepturi: • dreptul de a obţine credite în regim normal sau ca facilităţi începând cu anul 1990, România a beneficiat de facilităţi sub forma tragerilor curente, acordurilor stand-by, finanţăriloi compensatorii şi a facilităţilor de transformare sistematică; • dreptul de a obţine credite în monedele altor ţări membra sau în DST din resursele generale ale Fondului, în schimbul unea sume în moneda naţională, în condiţii mult mai avantajoase decât! cele ale pieţei, fiind obligată să respecte, în schimb, o serie del condiţii impuse de FMI tuturor ţărilor membre aflate în postura dej debitor faţă de Fond; • dreptul de alocări de DST în cazul unor noi emisiuni de DST. Datorită faptului că FMI a întrerupt emisiunile de DST ] începând cu 1972, România nu a putut beneficia de astfel de alocări decât începând cu anul 1979; •

dreptul de aderare la BIRD şi la filialele sale.

În urma aderării la FMI, ţara noastră şi-a asumat şi o serie de obligaţii, precum: •

subscrierea şi vărsarea cotei - părţi de capital;

• convenirea cu FMI a unui curs reprezentativ al leului fată de dolarul american; • să nu aplice restricţii asupra efectuării plăţilor curente în relaţiile economice internaţionale; •

9

să se consulte cu FMI şi să colaboreze cu celelalte tări membre;

http://www.mae.ro/node/1473

8

Fondul Monetar Internaţional • să furnizeze informaţii cu caracter economic şi financiar privitoare la deţinerile oficiale de aur şi de mijloace de plată10 În mai 2009 Consiliul Director al FMI a aprobat Acordul stand-by pe 24 de luni, în valoare de 11,44 miliarde DST (12,95 miliarde EUR), ca parte a unui pachet financiar internaţional care include alte 5 miliarde EUR provenite de la facilitatea Uniunii Europene de sprijinire a balanţei de plăţi, 1 miliard EUR din programele DPL ale Băncii Mondiale şi 1 miliard EUR de la alte instituţii internaţionale. La finalizarea acestui acord, în martie 2011, România a încheiat şi demarat un nou program de asistenţă financiară din partea FMI, Băncii Mondiale şi Comisiei europene, de tip preventiv (care nu implică trageri efective de fonduri, ci doar linii de creditare disponibile pentru situaţii de urgenţă), cu o durată de 2 ani. Valoarea totală a acestuia este de 5,4 mld. euro (1,4 mld. din partea COM şi 3,6 mld. FMI, plus finanţări de 0,4 mld. euro din partea Băncii Mondiale). La sfarsitul lunii octombrie 2012 totalul creditelor nerambursate ale României se ridica la 10022 milioane DST, respectiv 972,8% din cotă.11

Oferind o mare varietate de facilităţi de finanţare, Fondul Monetar Internaţional rămâne pilonul de bază al Sistemului Monetar Internaţional actual. Nu sunt puţine cazurile în care însă recomandările sau politicile ,,impuse" de FMI ca o condiţie prealabilă acordării fondurilor solicitate s-au dovedit a avea efecte contrare asupra economiilor vizate, adâncind şi mai mult criza acestora.12

10

Cosmin Tileagă, op. Cit., p. 22 http://www.mae.ro/node/1473?page=2 12 Mariana Negruş, Ramona Toma, op.cit., p. 15 11

9

Fondul Monetar Internaţional

Bibliografie: Tratate, monografii, cursuri Gheorghe Carmen Adriana, Drept bancar comunitar, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2008 Negruş Mariana, Toma Ramona, Instituţii Bancare Internaţionale, Editura Alma Mater, Sibiu, 2002 Tileagă Cosmin, Organizaţii economice internaţionale, Editura Universităţii ,,Lucian Blaga’’, Sibiu, 2005 I.

Internet 1. http://www.mae.ro/ 2. http://fmi.ro/

10