Eseu despre dar [PDF]

Zitiervorschau

Colecţia ESEURI DE IERI ŞI DE AZI 11

Luc.a PIŢU şi Silviu LUPESCU

Colecţie cooirdt0nată de:

Cope·rta : :

Dumitru SCORŢAN U , Cătălin ŞOLDAN

MARCEL MAUSS ( 1872-1950) , reputat etnolog, so­

ciolog şi istoric francez al reJigiiJor. A fost discipolul şi oolaboramorul aip.ropi·at al lui Durkheim. Profesor de isto­ rie a religiilor •l•a E.c.ole des Hautes Etudes din P·aris şi la College de Fmnce. Din 1925, director al InstiitUJtului de etnologie al Universităţii din Pa:ris. Cofobomtor la revisita L'Annee Sociologique, după 1920 şefuJ secţiei de reHgie al publicaţiei.

Luorări importii anite

:

Esquisse d'une theorie gen eral e de

la magie (1902-1903); Essai sur Ies variations saisonieres des soc i eres Eskirnos (1904-1905); Sal u tations par rire et Ies larmes (1922) ; L' expressions ob ligatoires des sentiments (1922); Essai Ies

societes

sur

le don. Forme et raison de l'echange dans

arcliai'ques

(1923-1924) ;

R appor ts reels

et

pratiques de la psyc h ologie el de la soc io logie (1924) ; Effet physique chez /'individu de /'idee de mort s u ggeree par la co llectiv ite ( 1926);

Les

teclmiques

du corps (1936) ; Une

categorie de l' esprit lwmain : la n o t io n de personne, cele de «moi» (1938).

Ediţ i e de referinţă: Marcel Mauss

-

Sociologie

et

anthropologie, cu o introducere în ope.ra autorului de aaude

Levi Strauss, colecţia «Sociologie d'aujaurd'hui», U niversitakes de France, Paris, 1973.

Presses

Mareei! Mauss - Essai sur le don. Forme et raison de l'echange

dans Ies societes archai"ques. în Annee Sociologique, seria

a

II-a, 1923-1924, vol. I, Paris.

© Toate drepturile asupra prezentei ediţii aparţin Institutului European pentru Cooperare Cultural-Ştiinţifică Ia�i

l.S.B.N. 973-9148-07-7

Marcel Mauss

Eseu despre dar in române�te de Silvia LUPESCU

Studiu introductiv de Michel BASS !n

om âneşt e de Dumitm SCORŢANU

r

INSTITUTUL EUROPEAN IAŞI 1993

MICHEL BASS multiple

preocupări

(n.

Paris),

1954,

vizînd

as1peotele

este

mai

de

medic,

profesie

puţin

studiate

aJe

avînd

praoticii

m.edioal1 e şi socia1le: ps�hantal1 iză, ainttipsiMatrie, sociologie, spitale psih i ia­ tirice, închisori, dezvolit:rnre1a în lume.a a trei1a. Susţine teza de doctorat

în 1979 cu o lucraire refe.rit oaire la un model de t:rnnsdbPlTl:aire a rela­ ţi.film

medic-pacient.

dezvol•tării. S.U.A.

Durpă

O a

doua

experienţa

în

pregătire,

marocană

şi

un

despre

socio-economia

stadiu de

cercetare

în

(Univ i e[Sitaite.a Miillneisota), revine în Fran�a, speci1aHzîndu-se în

probleme de evaluare a praoticHor de sănăta!te. ln prezent, este director

la

AFRESC

(Associ1a1t1on

Action,

Formaition,

Recherche,

Exper:imen­

tation en Sante oommooÎitaiire) şi resiponsabil cu cercetarea la CRESF (Comite

Regiona1

d'Education

polllr

l·a

San.te,

lle de

France).

didac.tic asociat la Ecole National de la Sante Publique.

Cadru

STUDIU INTRODUCTIV

O sursă încă insuficient exploatată de analiză socio-politică : „Eseul despre dar" de Marcel Mauss

Marcel Mauss este acel intelectual tipic al Franţei începu­ tului de secol XX : sclipitor, erudit, elaborînd teorii atît de avansate încît par simple, învechite şi cunoscute tuturor. Or, aceste teorii sînt atît de clare şi avansate încît par a nu ieşi din sfera pur speculativă . Fiind în afara paradigmei 1 , ele sînt contestate. Aceasta nu înseamnă însă că oamenii de ştiinţă nu le cunosc, ci că teoriile lui Mauss nu fac obiectul cercetărilor pe care le-ar merita. De fapt, cercetările nu sînt, de regulă, decît dezvoltări si verificări al e modelului dominant (utilitarismul). ' Constatăm faptul paradoxal că interpretările teoriilor lui Mar­ cel Mauss (care sînt situate în afara modelului acceptat) apar­ ţin de fapt modelului iniţi al. Astfel, teoria lui Mauss îşi pierde din semnific aţii şi, în consecinţă, nu produce încă aplicaţii şi politici adecvate. Din momentul în care Mauss a deschis drumul interpretării unor forme recente de organizare socială ca fiind corelate cu darul, dezvoltarea unor asemenea analize a constituit întotdeauna o simplă excepţie. Analiza maussiană ar fi permis să se evite reducerea, de către unele analize prea 1 Pentru a relua terminologia lui T. Kuhn: Pa.radigma este un „model sau o schemă acceptată" în interiorul căruia oamenii de şti­ inţă îşi pot dezvolta teoriile. Ace·asta înseamnă că o nouă teorie, ne­ conformă modelului are toate şansele s3. fie neacceptată sau ignorată. „ Paradigmele îşi cîştigă locul lor .privilegiat pentru că ele reuşesc. mai bine decît concurentele lor, să rewlve cîtev:a probleme (. .. ). A reuşi mai bine nu înseamnă a reuşi în totciiiitate" (La structure des revolu­ tions scientifiques, Paris, Flammarioo, 1983, p. 46). în oazul lui Mauss, vom demonstra că aportul său deschide un nou cîm p paradigmatic.

MICHEL

BASS

sumare, efectuate de regulă în termeni ca justitie socială si dreptul populaţiilor, la simplul lor aspect u tilita � ist, a proble­ melor sistemelor sociale. Este oare această lipsă de valorificare d atorată caracterului aparent simplu al teoriei ? Sau, poate, surselor sale prea diverse şi prea erudite pentru marea masă a actorilor sociali ? Am putea spune, m ai degrabă , că această perioadă marcată de un liberalism care accentuează economicul şi juridicul (de la Hegel la Marx, de la Hobbes şi Locke la Montesquieu şi Rousseau, de la Ricardo şi Smith la Pareto) , se bazează p e o interpretare a societăţii caracterizată printr-o axă ce leagă piaţa pe de o parte (dimensiunea naturală a s ocietăţii) şi statul (dimensiunea artificial ă a societăţii), pe de altă parte.

Paradigma dominantă cu privire la societate: statul şi dreptul stau la baza raporturilor sociale Pe această axă , dimensiunea socială si dimensiunea simbo­ lică ale societăţii sînt doar factori partic ulari care sînt asociaţi intereselor grupurilor constituite precum şi organizării politice şi celei administrative ale societăţii . Luată ca un întreg, socie­ tatea în toată complexitatea sa este analizată doar în acest mod . Relaţiile între indivizi se întemeiază pe contracte, stabi­ lite între persoan e avînd li bertatea de a le încheia. Libertatea este astfel notiunea esentială a acestei axe. Considcrînd această axă fie la dreapta (acce� tul depl asat pe piaţă ca singur regu­ lator al intereselor omeneşti, presupunînd că acestea se pot evalua materia]), fie la stînga sa (contractele, pentru a exista, presupun reglementări stabilite între oameni, căci singură, Ii­ hera manifestare a intereselor este contraproductivă), factorul determ inînd preponderenţa uneia sau altei a din cel e două si­ tuatii oamenilor. · este cantitatea sau calitatea Iibertătii Bineînţeles, folosit aşa cum o face H annah ARENDT, cu­ vîntul libertate s-a uzat într-o asemenea măsură încît s-a golit treptat de orice semnificaţie. S-ar părea totuşi că libertatea, care constituie axa liberalismului economist şi juridic, cores­ punde mai degrabă „libernlui arbitru" decît libertăţii de a in6

STUDIU INTRODUCTIV

treprinde : „ da torită de plasării filosofice a acţiunii către decizie, şi a libertăţii ca m o d de a fi, manifestat în acţiune, la liberum arbitrium, idealul li bertăti i nu va mai fi virtuozitatea ( .. . ), ci suver::initatca, ca ideal al �mui l iber arbitru independent de alţii, acţionînd în cele din urmă împotriva acestora" 2• Rolul poli­ ticii, care se reduce din ce în ce mai mult l a rolul statului,