ECG Curs Aritmii [PDF]

Zitiervorschau

Curs ECG

Blocuri de ramura si fasciculare

Blocurile de ramura  sistemul Purkinje – trifascicular  ram drept – compact, ram stang – compact 1- 2 cm apoi 2 fascicule: anterior si posterior (superior si inferior): Fasciculul stang anterior – catre m papilar antero - superior Fasciculul stang posterior – catre m papilar postero - inferior

Bloculde de ramură ramura dreapta Blocul dreaptă Cauze frecvente • Boala cardiaca structurala – Hipertrofie/dilatare VD – Boala cardiaca ischemica (asociat frecvent cu HBAS) – Boala valvulara

• Degenerarea sistemului de conducere

• Boli cardiace congenitale – DSA – Ebstein – postchirurgie in Fallot

• TEP • Varianta de normal

BRD Blocul de ramură dreaptă Modificarile QRS induse de BRD

rSR’ pattern

Portiunea initiala a QRS nemodificata datorita activarii normale a VS

S larg

Intarzierea depolarizarii VD cu largirea QRS (>0.12 sec) si modificare portiunii terminale a QRS

BRD Blocul de ramură dreaptă CRITERII BRD Atentie! BRD-ul nu interfera cu recunoasterea Q de necroza dar poate crea dificultati in recunoasterea IM inf sau post.

- QRS > 0.12 sec - rsr’, rsR’, rSR’, R larg crestat – in V1, V2 (!pattern qR) - S larg (>40 ms) in derivatiile stangi (V6, DI) - deflexiunea intrinsecoida > 0.05 sec in V1, normala in V5, V6 - modificari secundare de repolarizare – segment ST si unda T in directie opusa cu portiunea terminala lenta a QRS

BRD Blocul de ramură dreaptă

RS, AV 90/min, Ax QRS nedeterminabil, BRD cu modificari secundare de repolarizare

BRD Blocul de ramură dreaptă

RS, AV 70/min, PR 240 ms, BAV grad I, Ax QRS – 45, HBAS, R(aVL)+S(V3)=37, HVS cu modificari secundare de repolarizare BRD complet cu modificari secundare de repolarizare

BRD Blocul de ramură dreaptă

Tahicardie atriala (AV 150/min) cu bloc 2:1, ax QRS nedeterminabil, BRD incomplet

BRD Blocul de ramură dreaptă

RS, AV 80/min, Ax QRS +20, QRS larg cu aspect de BRD complet Q de necroza V1-3, supradenivelare ST 2-3 mm V2-4, T pozitive V2-4 necroza, ischemie, leziune antero-septala

BRD Blocul de ramură dreaptă

RS, AV 120/min, tahicardie sinusala, PR 200 ms, BAV grad I Ax QRS nedeterminabil, BRD complet cu modificari secundare de repolarizare, R(V5) 33 mm, HVS

Blocul de de ramură ramura stanga Blocul stângă Cauze frecvente • Boala cardiaca stucturala – Hipertrofie/dilatare VS – Boala cardiaca ischemica – Boala valvulara

• Degenerarea sistemului de conducere • Hiperpotasemie • Varianta de normal -rar

VS este activat prin intermediul ramurii drepte

BRS Blocul de ramură stângă Modificarile QRS induse de BRS

R larg, monofazic

S larg QRS dominat de intarzierea marcata a depolarizarii VS ( larg, > 0.12 sec, cu modificari tipice de morfologie)

BRS Blocul de ramură stângă CRITERII DI

V1 V6

Atentie! BRS-ul poate masca un IM sau poate simula un IM

V6

- QRS > 0.12 sec - R larg, crestat – in DI, aVL, V5, V6 - Q absent in derivatiile stangi (eventual cu exceptia aVL) - Deflexiunea intrinsecoida > 0.06 sec in V5, V6, normala in V1, V2 - modificari secundare de repolarizare – segment ST si unda T cu modificari in directie opusa complexului QRS

BRS Blocul de ramură stângă

QRS 130 ms, absenta q DI, aVL, V5, V6 R larg, crestat V6, DI, aVL BRS complet cu modificari secundare de repolarizare

BRS Blocul de ramură stângă

RS, AV 100/min, TS, QRS 160 ms, BRS complet cu modificari secundare de repolarizare, Semnul Cabrera (incizura pe panta ascendenta a S in V4) = posibila necroza, S V2 + R V6 = 48 mm, HVS

BRS Blocul de ramură stângă

RS, AV 60/min, BRS complet cu modificari de repolarizare, T ample negative, concordante cu directia QRS in V2-V4 (posibila ischemie anterioara)

BRS Blocul de ramură stângă

Ritm de pace maker, atriile in RS, QRS cu aspect de BRS.

BRS

Blocurile fasciculare  Activarea normala a peretelui liber VS se propaga simultan din 2 situsuri (la niv insertiilor m. papilari)  Intrucat frontul de unda se deplaseaza in directii opuse vectorii se anuleaza reciproc  Blocarea unuia din cele 2 fascicule – AS sau PI – face ca depolarizarea sa se propage de nivelul unui singur situs, anularea vectorilor nu se mai produce si morfologia complexului QRS se modifica

Blocul fascicular anterior Criterii de diagnostic HBAS 1. 2. 3. 4. 5. 6.

Vector initial orientat Deviatie axiala stanga (≥ - 30 grade (-45)) inferior si la dreapta Unde q in derivatiile DI, aVL Unde r in derivatiile DII, III, aVF Durata normala QRS Deflexiune intrinsecoida tardiva in aVL (>45 ms) Voltaj QRS crescut in derivatiile membrelor

Sept

DI, aVL Perete lateral VS

DII, D III, aVF

Blocul fascicular anterior

Blocul fascicular posterior Criterii de diagnostic HBPI 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Vector initial orientat Deviatie axiala dreapta (≥ 120 grade) superior si la stanga Unde r in derivatiile DI, aVL Unde q in derivatiile DII, III, aVF Durata normala QRS Deflexiune intrinsecoida tardiva in aVF (>45 ms) Voltaj QRS crescut in derivatiile membrelor Absenta criteriilor de HVD

Sept

DI, aVL Perete lateral VS

DII, D III, aVF

Blocul fascicular posterior

Blocul bifascicular  BRD + BFA, BRD+ BFP, pe acelasi ECG sau pe inregistrari diferite  QRS>120ms

Blocul bifascicular BRD + BFA  R sau R’ in V1  r, S in DII, III, aVF  QRS >120 ms  Ax QRS -45 – 120 grade BRD + BFP  BRD in V1  r, S in D I, aVL  QRS >120 ms  Ax QRS > 90 grade

BRD Blocul de ramură dreaptă

RS, AV 90/min, Ax QRS – 45, HBAS, BRD complet cu modificari secundare de repolarizare

Blocul bifascicular

Blocul trifascicular

BAV grad 1 BRD BFA

BAV grad 1 BRD BFP

BRD alternand cu BRS

Aritmii

Aritmii • Sinusale • Atriale

• Jonctionale • Ventriculare

Aritmii Aritmia = prezenta altui ritm decat cel sinusal normal Bradiaritmia = ritm cu frecventa < 60bpm Tahiaritmia = ritm cu frecventa > 100bpm

Mecanismele de producere a aritmiilor: - automatism - reintrare

Aritmii prin automatism • Nodul sinusal • Celulele Purkinje de la nivel atrial • Fasciculul comun His • Ramurile fasciculului His • Celulele Purkinje din endocardul ventricular

Aritmii prin reintrare Conditii pentru initierea reintrarii: 1. Inomogenitate electrofiziologica/ diferente in conducere si/sau refractaritate/ in 2 sau mai multe regiuni ale cordului conectate intre ele printr-un circuit inchis 2. Bloc unidirectional pe o cale

Aritmii prin reintrare 3. Conducere lenta pe o cale alternativa, permitand caii initial blocate sa isi recupereze excitabilitatea 4. Reexcitarea caii initial blocate pentru completarea buclei de activare Circuitul repetitiv al impulsului in aceasta bucla poate determina aparitia unei tahiaritmii

Ritm sinusal normal • Unde P pozitive in I, II, aVF

• Interval P-P/R-R constant • Frecventa • complex QRS ingust • P:QRS 1:1 • Interval P-R normal si constant

Aritmii sinusale

• Bradicardie sinusala • Tahicardia sinusala

• Aritmie sinusala

Ritm sinusal normal

• Frecventa 60 – 100 bpm

Bradicardie sinusala

Bradicardie sinusala

• Poate fi varianta de normal (tineri, atleti)

• Consecinta medicatiei

Tahicardie sinusala

• Poate fi cauzata de efort, febra, hipertiroidism

Aritmie sinusala

• Pacienti tineri • Aritmia respiratorie – cresterea frecventei cardiace in inspir si reducerea sa in expir

Aritmie sinusala

Aritmie ventriculofazica • In prezenta BAV Intervalul P-P care contine un complex QRS e mai scurt decat intervalul care nu contine QRS

Clinical significance : None for the patient. Academic purpose for the students 

Aritmii atriale • Contractii atriale premature (Extrasistole atriale)

• Ritmuri atriale ectopice • Wandering Pacemaker Atrial • Tahicardia atriala multifocala • Flutter atrial • Fibrilatie atriala

Aritmii atriale • P precoce cu morfologie diferita de cea a undei P a ritmului de baza: negativ in DI, II, aVF, bifid, aplatizat, difazic

• QRS ingust • R-R’ + R’-R < 2RR

Aritmii atriale Exceptii: • P normala • complex QRS ingust/larg (aberanta – EA precoce)

• Pauza postextrasistolica compensatorie (EA precoce) • EA neconduse (EA precoce)

• Bigeminism, trigeminism, cuplet, triplet, tahicardie nesustinuta (30s) • Reintrare (R-R’ constant), automatism (R’ – R’ const)

Ritmuri atriale ectopice

• complex QRS ingust

• unda P inversata

Ritm atrial migrator - wandering

• Cel putin 3 morfologii diferite de unda P • Frecventa ventriculara < 100 bpm

Tahicardia atriala multifocala

• Cel putin 3 morfologii diferite de unda P • PP, PR, RR variabile

• Frecventa ventriculara > 100 bpm (100-150 bpm)

Flutter atrial

• Frecventa atriala regulata 200-400 bpm • Unde F in “dinti de fierastrau”, fara interval izoelectric • Raport F/QRS variabil, cel mai adesea 2:1

•Transmitere 1:1 pe cale accesorie •Tip I 240-350 bpm, caudo-cranial/cranio-caudal, •Tip II 340-430 bpm

Flutter atrial

6:1

Fibrilatia atriala

• Ritm neregulat, absenta undelor P

• Oscilatii neregulate – unde f 400-700bpm • Frecventa ventriculara de obicei > 100 bpm (>200 bpm in caz de preexcitatie)

Fibrilatia atriala

• Ritm neregulat, absenta undelor P • Frecventa ventriculara 40/min

Tahicardia atriala prin automatism

• Ritm regulat (dupa primele complexe) cu unde P diferite de cele ale ritmului sinusal normal / asemanatoare • Frecventa atriala de obicei intre 100 si 180 bpm, QRS ingust

• PR initial normal, modificari de ST, T •“warm - up” phenomenon • frecventa variaza in functie de tonusul autonom

• nu raspunde la manevre vagale / overdrive

Tahicardia atriala prin reintrare

• Ritm regulat cu unde P diferite de cele ale ritmului sinusal normal / asemanatoare • Frecventa cardiaca de obicei intre 120 si 240 bpm • Initiata de o extrasistola atriala • P-ul tahicardiei difera de cel al extrasistolei initiale si e variabil • PR initial normal • nu exista “warm - up” phenomenon

Tahicardia atriala paroxistica cu bloc • Ritm regulat cu unde P diferite de cele ale ritmului sinusal normal

• Frecventa atriala de obicei intre 150 si 250 bpm • Interval izoelectric intre undele P in toate derivatiile • BAV grad II tip 2:1/3:1

• Frecvent cauzata de intoxicatia digitalica •Dg diferential cu FlA (frecventa atriala >250/min, fara interval izoelectric intre undele F)

Aritmiile jonctionale • Unda P

– Poate lipsi • Acoperita de QRS – Daca e vizibila • negativa in I, II, and aVF • negativa dupa QRS

Aritmiile jonctionale • Interval PR < 120 ms • Frecventa: variaza

• Complex QRS ingust

Aritmiile jonctionale • Contractii jonctionale premature • Ritm jonctional de scapare • Ritm jonctional accelerat • Tahicardia jonctionala • Tahicardia AV reintranta • AVNRT

Extrasistole jonctionale

• Interval RR mai scurt • Complex QRS ingust • Unda P inversata • Unda P poate fi acoperita de complexul QRS

Ritm jonctional de scapare

• Origine jonctionala

• Frecventa 40 – 60 bpm

Ritm jonctional accelerat

• Origine jonctionala • Frecventa 70 - 130 bpm

Ritm jonctional de scapare

Tahicardia jonctionala

• Origine jonctionala • Frecventa >100 bpm

Tahicardii cu implicarea nodului atrioventricular -Reintrare in nodul atrioventricular

-Reintrare prin fascicul accesor

Tahicardia AV nodala reintranta (AVNRT)

• Reintrare la nivelul nodului AV

• Debuteaza cu o extrasistola atriala

Tahicardia AV nodala reintranta (AVNRT) 1. Tipica: slow-fast (ortodromica), cu unda P inglobata in QRS sau retrograda cu RP 100 bpm (140-200bpm) • Disociatie AV • Complexe de fuziune/ capturi

Tahicardia cu QRS larg – Tahicardie ventriculara – Tahicardie supraventriculara (sinusala, atriala, FlA, TRNAV, etc): • Cu conducere aberanta • Cu BR preexistent • Condusa anterograd pe fascicul accesor (antidromica) – Cardiostimulare ventriculara

Tahicardie cu QRS larg • Frecventa • Regularitate • Durata QRS (peste 140 ms in T cu aspect de BRD, peste 160 ms in T cu aspect de BRS) • Axa QRS – deviatii axiale extreme – TV • Concordanta – QRS monofazic cu aceeasi polaritate • Unde P, relatie P- QRS – disociatia AV, fuziuni, capturi

Capturi, fuziuni – TV

Tahicardie cu QRS larg • Morfologia QRS – Aspect de BRD – QRS pozitiv in V1 – V2 • R monofazic sau qR in V1, rS in V6 – pledeaza pt TV

– Aspect de BRS – QRS negativ in V1 – V2 • R larg peste 40 ms in V1 – V2, S larg crestat in V1 – V2; Q sau QS in V6 – pledeaza pt TV

Algoritm Brugada

Torsada varfurilor

• Pe fond de QT lung

Fibrilatia ventriculara

200bpm Componentele complexului QRS nu mai sunt recognoscibile

Fibrilatia ventriculara

Ritmuri de stimulare

Ritm de stimulare atriala

Pacing atrial

Ritm de stimulare atriala

Ritm de stimulare atriala si ventriculara

Stimulare ventriculara (VVI)

Stimulare ventriculara (VVI)

Blocul de ramura dreapta

Blocul de ramura dreapta Criterii de diagnostic BRD • Durata QRS ≥ 120 ms • Aspect RSR’ V1, V2

• Unda S larga in V5, V6, DI. Criterii asociate • Modificari secundare de repolarizare in derivatiile precordiale

Afectarea portiunii finale a QRS !

Blocul de ramura dreapta

RBBB

Blocul de ramura dreapta

BRD Blocul de ramură dreaptă

RS, AV 75/min, Ax QRS – 60, HBAS, BRD complet cu modificari mixte de repolarizare, Q de necroza V1-3, progresie lenta R V4-6