Dictatura Gastronomica - Constantin Bacalbasa PDF [PDF]

Zitiervorschau

u

lhr

DICTATU RA GASTRON

O

MICA

iEORGESCU adia) - pag.: 10,20,22,23,27,30, rg 86, 88, 90, 96, 100, 105, 107,144, +2@,214,218, 222, 229, 231,236, L 309, 314 318, 327,332, 336, 338, , /[33, 438, 443,448, 455, 457, 470, | 5/q s73

I

21o, 252,

I

135, 139, 142,175

25 4,

256, 262, 368,

37 1,

fi3,421 L 285, 288, 361, 408, 410, 482, 494,

563,569

1501 FELURI DE /\

,Anc-ARt

L,

MANCARI de

CONSTANTIN BACALBASA

Carusel Books I satr integral, fdrd permisiunea

Bucuregti

proiect sustinut de:

€*pfry capitorurr...... Cronicarulgusturilorrafinate....

albumliterar-gastronomic Capitolulll Dou[vorbe..... Capitolullll Cum qicucenehrinim. Capitolul IV. Un numlr de povele gi limuriri CapitolulV Cum sipregitim mdncirile CapitolulVl. Regimulfavoritr...... CapitolulVll. Alimentederegim Capitolul VIII. Sosurile CapitolullX. Horsdbeuvre. CapitolulX. Supele. CapitolulXl.Ouile...,... CapitolulXll. Legumele ......,.;... CapitolulXlll Macaroaneqifhiniquri.,... CapitolulXlV. Pegtele. Capitolul XV. Racii, melcii, midiile, caracatifa. CapitolulXVl. Carneadevaci. CapitolulXVll. Carneadevitel CapitolulXVIII. Carneadeporc Capitolul XIX. Carnea de berbec qi de miel Capitolul XX. Glinile qi puii. CapitolulXXl. Curcanul CapitolulXX[, Porumbeii gibibilicile CapitolulXX[LRalele CapitolulXxlv.Gditele..........i": CapitolulXXV.Vinatul...... Capitolulxxil.Marinatele Capitolul XXVIL Conservele pentru iarni. . CapitolulXXVIII. Salatepentrufripturi. CapitolulXXX.Prnjiturile... Unveritabil

Capitolul XXX. Sosuri pentru prljituri. Cupele cu fructe. Spumele (frigca). Fructe zaharate Capitolul XXXI. Cum se pregitesc

prijiturile Compoturile CapitolulxxKll.lngheptele. Capitolul XXXIV Marmelade, siropuri, sorbeturi gi bombe Capitolulxxxv. Diferitebiuturi. Capitolulxxxvl.Dulceprile Capitolulxxxvll.Coltplgastronomilorrafina{i Capitolul XXXVIII. Listele de mAnciri (meniurile) Glosar. CapitolulxxKl.

.........6

....,,6 .........7

...........9

..........19 ...

.29

........37 ....43

.......55 .....95 ....111

....I43 .........159 .....195

.........203 .....,..237 ,....,..265 .......281 ....

.293

..

.305

.......337 .........345 ........353 .........359 .........367 ....401 ..,

.407

.....,.415

.........423 . . .481

...-,..,,487 ..,....,.493 . . . . .497

......505 .........511 .......529 .,..

.559

..,.,...575

Capitotutll

Oou,a uorba din partea [ui Constantin Bacalbaga Misecereslfacoprefa{ipentruonouicartedebucitirie?!...Miseceremie!?... Mie, un stiruitor al alimentirii cu regim, un oprit de la cele mai... excelente pregltiri culinare!?... Este ca pi cAnd s-ar cere unui ateu si comenteze o evanghelie gi... unui ministru de finanle si dea, astdzi, un buget echilibrat! Dar, in sfdrqit, fiindci zarul a fost aruncat, fie!...

rlj

$i Cldment Vautell a scris in Franfa prefafa unei cir{i de bucitirie; o imitafie nu stricd decAt in industrie. 56-l imitim, dar. O carte de bucdtirie nu este numai un indicator al sosurilor gi un catehism al licomiei, o, nu, ea este ceva mai mult qi ceva mai bun: este o... evanghelie fiziologicl! Si nu rddefi, vi rog! Brillat-Savarin, acest ,,principe al pofticiogilor" - Ce P,rince des gourmets, cum l-a numit nu gtiu cine *, Brillat-Savarin, care a inceput prin a fi deputat girondin sub Revolufie, a urmat ca secretar intim al generalului Augereau gi a sfirgit ca gi d-l Slrifeanu - nu regent, vl rog! -, dar membru la Curtea de Casalie, a scris o carte rlmasi celebri, intitulatl Fiziologia gustului. Aceasta dovedeEte ci legdtura intre revolufie, armati qi inalta magistraturi nu o poate face decAt un stomac hrinit bine. Bucdtiria a fbcut, de-a lungul secolelot paqi gigantici inainte Ei... lnapoi. Dac6 ar fi si-l credem pe Esop, pe vremea lui era un singur fel de rrrdncare: limba. Cici el a sPus c[ mAncarea cea mai rea qi mdncarea cea mai buni sunt acest organ al limbuliei. Cbea ce ar lnsemna ci mAnc[rile sunt bune sau rele dupi cum plac ori nu

placlimbii. Dar, in zilele noastre, alte criterii predomini. Iatd cAteva din aforismele lui Brillat-Savarin, acest bucltar magistru qi magistrat: , Universul nu e ceva decht prin viafd, ;i tot ceea ce trdieSte sehrdnepte. . Animalele se indoapd, omul mdndncd. Dar numai omul de spirit ;tie sd mdndnce. C[6rnent-Henri Vaute[, jurnatist 9i scriitor belgian naturalizat in Franla 1l

D ictat

ura g astro no micd

Destinul na[iunilor athrnd de felul in care ele gtiu mhnca. A poftt pe cineva la masd. este a te insdrcina cu fericirea sa tn tot timpul cdi std sub acoperisul tdu. calitatea nenpdratd a unui bucdtar este exactitudinea; ea trebuie sd a

musafirului.

fie si

Descoperirea unei mdncdri noi face mai mult pentru fericirea genului uman decdt descoperirea unei stele. Masa este singurulloc unde oamenii nu se plictisesc niciodatd tn timpul primei ore cht stau tmpreund.

ordinea mhncdrilor trebuie sd plece de Ia cele mai substanliale la cele mai usoare. ordinea bduturilor de la cele mai u;oare Ia cele mai tari parfumate. si Creatorul I-a fdcut pe om sd mdnhnce spre a trdi, il invitd prin apetit il rdssi pldtege prin pldcere.

a

a

Mi

un desert fdrd brhnzd este ca o femeie frumoasd cdreia ii lipse;te un ochi. sd agtep{i prea mult timp pe un musafir tnthrziat este o lipsd de atenliune pentru ceilalsi musafiri. Teoria cd nu trebuie sd schimbi vinurile la masd este o erezie, limba se saturd gi, dupd al treilea pahar cel mai bun vin nu mai desteaptd decht o senza[ie obtuzd. cei care capdtd indigestie ori se imbatd nu stiu nici sd mdnhnce, nici sd bea. Acel care-;i primeste musafrii fdrd a ingriji mdsa cu taatd aten{iunea nu este demn sd aibd prieteni. opresc.

Aceasti carte a marelui bucitar este pentru tofi cei care au citit-o un instrument de instrucfiune. Ea are admiratori in cele mai alese cercuri. Astfel, mareEalul Franchet d'Esperey, attt de bine cunoscut la noi, a scris; ,,Datoresc recunoqtin{i celebrului Consilier al Curfii de Casafie care a scris Fiziologia gustului. in adevir, atunci cdnd, cipitan de tiraliori, trdiam serile lungi ln ble#, nu lipseam niciodati ca sd iau cu mine lucrarea sa $i, dup6 masi, le citeam cAteva pagini ofilerilor mei. $i aceasti lecturi incAnta ceasurile care, fhrd ea, ar fi fost foarte grele."

Pierre varenne a adiugat: ,,Brillat-Savarin este pentru arta de a mdnca ceea ce Ovidiu a fost pentru arta de a iubi." ,,Prin filosofia sa zdmbitoare, Brillat-savarin ne-a invi{at si gustim mai bine bucuria de a ff[i", a spus Victor Hugo. Zond nelocuiti, deqerticd sau teren neutru; in limba francez6, tn originat

Daua vorbe

fflanca,

icirea sa in tot timpul cht std

dineq ea trebuie

sd

fie gi a

'ntru fericirea genului uman sc

niciodatd in timpul primei

substan[iale la cele mai ugoaz

mai tari

Si

parfumate.

il invitd prin apetit ireia

ii

Si

tl rds-

lipse;te un ochi.

ste o lipsd de atenliune pente o erezie,limba se saturd gi,

aptd decdt o senza{ie obtuzd. i sd mdndnce, nici sd bea. '.

cu toatd atenfiunea nu

are au

este

citit-o un instrument

ri. oscut la noi, a scris:

tu de Casafie care a scris aliori, triiam serile lungi in sa gi, dupi masi, le citeam surile care, fbri ea, ar fi fost ru arta de a rninca ceea ce n[at

si gustim mai bine bu-

original

Alphonse Karr a zis: ,Citirea lui Brillat-savarin m-a fhcut sr-mi fie ruqine c[ nu sunt lacom".

Acum, Alexandre Dumas-tatil, care a fost gi el un distins buciLtar: ,,Sunt trei feluri de l6comii: aceea a stomacurilor robuste, care este cea a lui Trimalcion qi a lui Vitelius, aceea a nenoroci{ilor atinqi de bulimie qi, in sfirqit, aceea a spiritelor delicate pe care le cAnta Horaliu qi le practica Luculus. Brillat-Savarin este un La Bruy&re al acestei din urmi categorii de m0"ncicioqi." Dar destul cu Brillat-Savarin, oricAt ar fi el de mare. Acum, ceva mai practic. Si rispundem intrebirii: ,,Cum trebuie si md,ncim?.. Binein{eles ci nu ne ocuplm de bolnavi, de cei riu bolnavi; acestora medicii le prescriu nu feluri de mincare, ci medicamente sub formi de alimente. Aceqtia nu minanci, dar sunt numai hrinifi pentru ca s[ piari cit mai tarziu, dupi ce au tr6it vbduvi de una din cele mai mari pliceri ale viefii: o mAncare gustoasi. Pentru aceqtia nu se tipiresc cirfi de bucltirie, ci numai manuale farmaceutice. Fireqte, abuzul celor mai suculente feluri de minuni bucitiregti este iarigi o mare gregeali. Chiar oamenii cei mai sinitogi sunt datori si se supuni citorva indicafiuni de temperanli. S[ mincdm bine, dar si nu abuzlm de nicio bunltate. $i fiindci abuzul de mAncare e provocat tocmai de felurile prea gustoase, s6 ne punem friu poftei. Adici si urmlrim un indicator lnfelept. linnnd socoteali de ritmul actual al vie{ii qi de iuleala succesiunilor datorit[ tuturor invenfiunilor ln ascensiune, si nu uitim ci organismele oriqenilor sunt foarte exPuse procesului de destrimare, printre care ceea ce se nume$te artritism face zilnic victime. Si ascultdm, dar, cAteva sfaturi. Ele sunt scrise mai ales la adresa celor care au

implinit vdrsta de 40 de ani! Vai! Sd ascultim sfaturile oamenilor de gtiinf5. Cititorii le vor gisi admirabil de bine rezumate in capitolul ce urmeazi imediat dupd aceste Doud vorbe: de ce si lie seama cei care vor si minince bine qi si le fie bine. Fireqte, nimic nu e perfect pe lume. Iati de ce intdlnim la fiecare pas pr{pastia intre o mAncare gustoasi qi un sfat medical salvator. Concluzia ar trebui si fie dezoIanti: ,,Nu triieqte bine decAt cine mflnAnci rdu', Dar".. si nu ne descurajbm. Principiul ,,alimentafiei naturale" a pus podiqci peste pripastie, a dat liniqte ingrijorafilor qi a rezolvat controversa cu aceste cdteva vorbe: ,,Si profitlm de toate, dar sd nu abuzim de nimic". in alimentalie, ca 9i in politicl, abuzul este... anticonstitu{ional. 13

Dictatura g astro

no

mi cd

Dar cum sd mdncdm? Nu este de prisos ca oamenii * mai ales oriqenii, a c6ror activitate are loc in cadrul viciat al aerului inchis, sunt expuqi boalelor care :urmeazi incompletei combustiuni gi exageratei supraalimentiri - si Etie ce m{n6nci,, si qtie cum si mindnce, si qtie ce trebuie si minance qi, mai cu seami, si qtie ce trebuie si nu minance. Medicina, ca orice qtiinfi, ca origicare infrptuire omeneasci, evolueazi. Astdzi avem teorii medicinale necunoscute ieri, miine vom avea teorii necunoscute azi; si finem, dar, seama de tot ceea ce gtiinfa a cucerit pin6 acum. $i sn-i dim cuvxntul. Marele Pasteur a spus ci Etiinla cauti mereu, distruge mereu gi clideqte mereu; expresia lui e cunoscutil ,,$tiinla sd progreseze distrugindu-se la fiecare 25 de ani". Si ascultlm, dar: Sunt cunoscute trei feluri de regimuri: cel vegetarian, cel vegetalo-carnivor - sau regimul alimenta{iei naturale - qi regimul carnivor. Cel dintAi este recomandat exclusiv bolnavilor, niciodati nu va fi pus intr-o carte de

bucitirie.

Insuficien{ele lui sunt cunoscute. El rlpegte organismului elemente indispensabile gi slibeqte unele organe. Nu putem recomanda acest regim oamenilor sinitoEi. Regimul carnivor este gi el o extremitate periculoasl. S[ nu-l urmim. Binein{eles, nu-i vom obosi pe cititori cu dezvoltiri explicative, ci ne vom mirgini la rezumate qi la formule. Obiceiul joaci in bucitirie un rol covirgitor, oamenii mininci cu pllcere lucrurile cu care s-au obiqnuit qi refuzi lucruri cu mult mai gustoase daci sunt prea noi. Acesta este un adevir vechi ca lumea. cu 450 de ani lnainte de Hristos, Hipocrat, cel mai mare medic al Antichite$i, a spus: ,,Omul suporti bine mdncirile qi biuturile cu care este obiqnuit, chiar cflnd calitatea lor nu este buni, qi suporti riu mOncirile qi biuturile cu care nu este obiqnuit, degi calitatea lor nu e rea". Acest adevir ne spune ci nu se pot impune oamenilor sinitoqi sau, cel pulin, nu serios bolnavi regimuri extreme de alimentafie. A suprima dintr-odati aproape toate alimentele cu care este obignuit omul nu insemne azil a-linsinitoqi, insemneazi nu-

mai a-l plictisi. un regim moderat, din care sl nu lipseasci legumele, carnea, pegtele, vinul, este singurui de recomandat oamenilor normali. $tiinla sti in proporfionarea acestor alimente qi in organizarea celor trei mese ale zilei. T4

4

Doud vorbe

n? :or activitate are loc in cadrul

ui

incompletei combustiuni cum si mindnce, si gtie ce i nu mindnce. meneasci, evolueazi. Astizi e

teorii necunoscute azi; s6 um.$i si-i ddm cuvintul. ea

Trebuie, dar, cum ne spune doctorul, si prevenim qi si combatem boalele prin: r antisepsia gastrointestinald cu adevlrat naturali; . masticatia metodici; . medicaliunea alcalinl naturali;

. . .

varietateaalimenta{iei; intrebuintarea cu modera{ie

a cirnii qi a biuturilor excitante; principiul diviziunii muncii pentru tubul digestiv.

Cu alte cuvinte:

nu va fi pus intr-o carte

Si ne dezinfectim intestinele, si mesteclm bine alimentele, mdncAnd incet, sd ingerim alimente alcaline, adici multe legume neacide, si variem cflt mai mult mincirile gi si nu le reducem de la o zi la alta numai la citeva feluri, sd mincim carne qi si bem vin, dar si nu abuzim de acestea. Antisepsia gastrointestinali se obline mdncind, de pildl, de gase ori mai pu[ini carne decAt celelalte alimente: fructe,legume, pdine, fiinoase, iaurt. Acum, care trebuie si fie reparti{ia alimentelor in cursul zilei, dupi prescripliile

ului elemente indispensabile m oamenilor sinitoqi.

alimenta{iei naturale? De dimineafi, si nu mincim decit fructe crude qi fructe uleioase precum nucile, migdalele, alunele. Apoi untul, iaurtul,laptele, zahirul, mierea,lucruri dulci.

ge mereu gi clidegte mereu; rdu-se la fiecare 25 de ani". , cel vegetalo-carnivor

lati

*

sau

nul urmlm. Binein{eles, vom mirgini la rezumate gi

Si

mlndnci cu plicere lucruiustoase dacl sunt prea noi. i

nare medic al

Antichititii,

a

este obiqnuit,

chiar cAnd carile cu care nu este obignuit,

sinitoqi sau, cel pu{in, nu dintr-odati aproape toate insinitogi, insemneazi nu-

n

ra

, c:rrrlea, pegtele, vinul, este

proporfionarea acestor ali-

Fructele nu sunt greu de digerat decit fiindci de obicei sunt mdncate nemestecate Ei la sfArqitul meselor. Diminea{a, mincate pe stomacul gol gi cu pAine, sunt bine digerate.

Tot la fel nucile, migdalele etc. sunt de minune digerate daci le mAnclm de dimi-

neafi sau la inceputul oricirei mese. Spre a nu se tulbura funcliunile gastrice,lucrurile dulci trebuie intrebuinlate pentru mesele de dimineafi qi de seari, dar nu pentru cele de la ora 12. La prinzul de la amiazi, care este masa principali, fructele trebuie suprimate. Dispepticii nu le pot digera decdt greu, din cauza volumului qi a zahlrului ce conlin. Artriticii au dupi masd arsuri qi gaze, in mare parte din cauza zahirului. La prdnzul de la 12 trebuie suprimate gi legumele in prea mare cantitate vorbesc de artritici qi dispeptici; mAncarea lor trebuie sl se mirgineasci la ingestiunea cdrnurilor, in cantitate foarte mici, a cartofilor, a orezului, a frinoaselor de toate felurile. Seara trebuie si mAncdm legume, salate, fructe qi cereale. Deci: regimul fructivor diminea{a, carnivor-moderat la 12 qi vegetarian seara. lntAiul prAnz, cel fructivor, se digeri mai ales tn gurn. Cel de-al doilea, carnivor moderat, se digeri mai mult in stomac. cel de-al treilea, vegetarian in cea mai mare parte, se digerl in intestine. 15

h

D i etat u

Sd

ra g ast ro n o mi c d

nu pierdem din vedere alt6 prescripfie a naturii: regimul nostru alimentar tre-

buie s5 vafieze cum variazi sezoanele. De aceea, iarna se poate msnca mai mult gi cu mai multi carne, iar vara, cantitativ mai pu{in gi carne fripti, moderat. In fine: diminea{a sd mancim fructe crude gi uleioase, iipturi, unt, fierturi ugoare,

precun teiul etc. La ora 12, intaiul fel si fie o legumi, al doilea carne, pe$te sau oud. carnea pe$$i tele e bine si fie ionsumate in toate zilele - daci se poate. Impreuni cu carnea e bine si se mdndnce cartofi, orez, legume proaspete. E bine sb ne ferim de legumele uscate: fasole, linte, mazire. Dispepticii sl se fereascl qi de prea marea cantitate de legume verzi, adici netrecute pe la foc.

La sfArqit, o

prijituri uqoari flcuti in

cas6.

ln

aceast5 carte se gdsesc multe

prepara{iuni. Fructele crude qi brAnza nu sunt indicate pentru artritici. seara sunt indicate: o supi uqoari frrr zeami de carne, dar cu legume (jumntate de farfirrie). Pentru dispeptici, supa e bine si fie groasd, adici o piurea de legume. Al doilea fel de mdncare va fi o preparatie de legume, un flinos precum macaroane, teitei etc., salate, cartofi, clteodati un ou. Al treilea fel, ceva u$or; compot, marmeladi, fructe. ca masa de seari si inceapi chiar cu fructe.

Unii fiziologiqti recomandi

Ar fi fost temerar din partea mea sd proclam principii medicale qi si dau sfaturi intr-un dorneniu care este al oamenilor de gtiin{i speciali; de aceea m-am mlrginit a reztJma, cflt am putut mai limurit, plrerile tipirite ale unor foarte distinqi specialiEti din strlinitate. Am consultat qi un numdr de eminen]i medici din lara noastri. Pirerile lor, nu ale mele, sunt lnregistrate in cuprinsul acestor ,,Dou6 vorbe" care, spre marele meu regret, s-au intins a fi mai multe. in capitolul urmitor, cititorii vor gisi o importanti cercetare a calitilii alimentelor. Dar o si mi intrebali: c.um Ee impacl toate aceste prescripfii medicale cu invitafia la vals pentru ca lumea si minince toate bunitl]ile, toate preparatele fine gi excelente lnregistrate ln aceasti voluminoasi publica{ie?. . . in adevir... parci nu am niciun rlspuns de dat.., Ba am unul: profitali de viala cea scurtr, profitand de mancarea cea buni. Dar cu moderafie. $i nu uitali lozinca; Uzali de toate, nu abuza{i de nimic!

1b

/.

1':'

CapitotutIII

€um ti t

cr,r, ce

nc hrd,nim

sd cercetdm calitdlite hrdnitoare

aLe

diferite[or atimente

Lapte[e un aliment care se digeri ugot dar nu trebuie abuzat de el fiindcl, consumat prea mult, slibegte gi stomacul, Ei intestinele. Pentru ca si fie mai uqor digerat trebuie si i se adilioneze zahitt sau cafea. Apoi, laptele nu trebuie consumat niciodati in timpul mesei, ci intotdeauna dimineala, seara la culcare sau intre mese, dupd digestia fbcuti. In timpul mesei este indigest. Introdus in stomac, el invdluie bolul alimentar cu un inveliE impermeabil qi pune o piedici sucului gastric ca si ajungi pAni la alimente spre a le ataca. Deci nu lapte dulce in timpul meselor! Este

BrAnza Cea albi este ugoarl la digestie.'Cele sirate sunt mult hrdnitoare; de pildi, brinza elveliani - gvai{erul - e mai hrlnitoare decit carnea de vaci.

Untul proaspit Este mai hrinitor dec6t untdelemnul sau untura, afar* de asta se digeri foarte ugor. Untul topit este inferior din punctul de vedere al nutrifiei qi al digestibilitntii.

Ouile G[lbenuqul este hrinitor qi se digerd u.gor. Oul nu se digeri bine decit atunci cAnd e pe jumitate, adici nici crud, nici riscopt. Albuqul crud este indigest, bitut se digerd mai uqor, rrscopt este greu gi nu hrinegte. Amestecat cu gilbenuqul, se digeri bine.

fiert

^

***"-*''

Ficatul Iati un aliment foarte indigest, mai

ales ficatul de gAsci (foie gras),

SAngele Este destul de geri greu.

hrinitor intrebuinfat in unele alimente precum cArna{ii, dar se di2T

D ictatura g

astro no mic d

Greierii Tot atat de indigeqti sunt creierii, bojocii, mafele, burta, adici acele pirfi ale vitei cu care se prepari tuslamaua gi ciorba de burtd. AmAndoui mfinciri gustoase, dar foarte indigeste.

Stridiite Acestea sunt $i hrdnitoare, gi uqor de digerat; dar cu condi$a s6 fie mdncate crude, iar nu coapte in untdelemn, apoi sl aibd in ele apa care ajutl mult

digestia.

l

Pegtii unii hranitori qi uqor de digerat, a{ii, cei graqi, cu digestie grea. in categoria pegtilor ugor de digerat intri qaliul, gtiuca, bibanul, crapul (cand nu e prea gras), pistrivul, guvidia, plevuqca, f6rAitoriil etc. Peqti grei sunt: morunul, nisetrul, cega etc.

Icrele Sunt trecute in rdndul alimentelor indigeste gi foarte hrinitoare, ca qi grei.

toli peqtii

Carnea ln fruntea cirnurilor hrinitoare sti carnea de vaci. Nu vom intrebuinfa aici termeni din qtiin{a medicali, cici aceasta ar constitui o pretenfie pedantd; vom da numai rezumate de ordin practic. Cdrnurile animalelor tinere - precum vi{elul, mielul, purcelul, puiul de g6ini * au mai rnulti gelatini qi hrinesc mai pu{in.

in schimb, carnea de vaci este foarte asimilabili. Mai ales friptura de vaci la frigare sau la gritar, in special fripti in singe, este foarte digestivi gi extraordinar de hrdnitoare. Nu trebuie insi uzat ln mod abuziv de aceastl hrani, tocmai fiindci e atdt de substanliah. Abuzul de carne e caazapentru hemoroizi, guti, artritism etc. Scrumbiite ot)

ri

Cum Si cu ce ne hrdnim

pirfi

rrta, adici acele

Carnea de porc ale

vitei

ndoui minciri gustoase, dar

Este

hrlnitoare, deqi grea.

Carnea de berbec Hrinegte bine, insi digestia ei nu

e

dintre cele mai u$oare.

Cirnurile vAnaturilor

stie grea. ln categoria pegtilor nu

e

pisftivul, gu-

prea gras),

Vdnatul, precum iepurele, ciprioara, mistreful, este hrinitor, dar gi foarte excitant, cici aprinde simfurile. Aproape la fel e si cu celelalte vAnaturi, cele cu pene: sitarul, prepelila, fazanul, potirnichea, rafa silbatici etc. Raga domestici e mai ugoari, lns[ nu e prea hrinitoare.

Crustaceete Acestea sunt animale cu carnea hrd.nitoare, dar gi foarte excitante. Consumarea

lor si fie frcuti cu moderafie. e hrinitoare, ca gi to{i pegtii

Giupercile Iati

o mlncare prirnejdioasi; este gi foarte indigesti, qi foarte pufin hrinitoare. De aceea vom sfltui ca si fie foarte pulin intrebuinfati in bucdtirie. Chiar deloc, daci se

poate.

6 clci aceasta

ar constitui o

rctic.

Legumele

purcelul, puiul de giind

-

au

friptura de vaci la fridigestivi qi extraordinar de

ri ales

tocmai fiindcn

e

atit de sub-

In general ricoritoare, dar nu toate hrinitoare.

SpanacuI Acesta, de pildi, qi salatele, cum $unt marola gi liptuca, sunt foarte uqoare, toase qi rlcoritoare, dar nu hrinesc. Apoi celelalte legume:

sin[-

ti" artritism etc.

Jelina crudi

este indigesti,

fiarti

se

digereazi mai bine, dar este o legumi excitantd. o2

D ictat

ura gast

ra no

micd

Micrigul, Este foarte ricoritor, dar nu e recomandat persoanelor atinse de acidul supuse boalelor provocate de excesul de acid.

uric

qi

Pitligeaua rosie Intri in aceeaqi categorie.

Cei clrora li se recornandl regimul alcalin si nu abuzeze de tomati, dar nici si o elimine din alimentatie.

Morcovul Degi foarte mult intrebuinfat in

buclt[rie, nu e dintre legumele prea digestive.

Ceapa Este un aliment excitant cAnd e mincati crudd, are aceleagi proprietifi ca gi usturoiul: aprinde. Fiartl, devine un aliment ugor.

Prazul Este superior [cepii] ca legumi calmantl.

Varza Cea

crudi e o leguml destul de indigesti; spre a fi uqoard, trebuie fiarti

cdteva ore.

Getite cu grisimi, devine incl gi mai greu de digerat. Yarza acritit este mult mai uqoarl.

Conopida Ceva mai ugoari decdtvarza, dar se digeri destul de greu.

Hreanul Este un aliment foarte excitant.

Ridichea neagri Tot la fel.

Ridichea de Daci e trecutl, ta ajuti digestia.

I

[uni

este la fel de

indigesti. Nu o curi{a{i de pielila coloratl, cici aceas-