Depozitarea Marfurilor [PDF]

Zitiervorschau

DEPOZITAREA MARFURILOR Depozitarea marfurilor, respectiv stocarea acestora, este strans legata de procesele de transport. Activitatile de extractie si prelucrare a materiilor prime, a semifabricatelor se desfasoara, de regula, in localitati diferite, situate la anumite distante unele de altele. In plus, exista de regula un anumit interval de timp intre terminarea unui proces de productie si inceputul altuia. O parte din acest timp este afectata transportului, iar cealalta este consumata cu operatiuni pregatitoare: expediere, intocmire a documentelor de transport, incarcare – descarcare, depozitare etc. Depozitarea marfurilor este echivalenta cu un transport in timp al acestora si nu in spatiu. Ea constituie o componenta importanta a distributiei marfurilor, iar necesitatea depozitarii si durata acesteia sunt determinate de conditii naturale, considerate economice si alte considerente. Depozitarea a fost initial considerate o activitate necesara dar generatoare de costuri, conceptual modificandu-se substantial pe parcursul secolului XX, ajungand ca pentru secolul XXl sa se considere ca obiectiv ideal in privinta depozitarii, reducerea neincetata a stocurilor de marfuri care nu se afla in miscare , pana cand se va realiza o miscare cvasi-continua.Scopul final va fi inlaturarea necesitatii de a depozita, in orice punct al retelei , iclusiv intre unitatile de productie , intre acestea si clienti. Depozitarea marfurilor se va modifica in viitor, sub influenta mutatiilor din domeniul relatiilor cu furnizorii, al productiei si al distributiei. Amploarea schimbarilor din domeniul depozitarii va depinde in secolul XXl , de capacitatea de inovare a managerilor logistici, pentru cresterea eficientei activitatii si a nivelului de servire a clientilor.

ROLUL DEPOZITELOR Rolul si dezvoltarea depozitelor de marfuri trebuiesc aprofundate tinand cont de necesitatile actuale si de viitor ale economiei nationale, pornind de la concluziile unei ample si exigente analize a retelei de depozite existente, concomitent cu aplicarea rezultatelor pozitive, rod al tendintelor moderne care se manifesta pe plan mondial in acest domeniu. Acest aspect a fost insa constientizat destul de tarziu. Abia in anii ’80, atentia s-a indreptat spre imbunatatirea configuratiei depozitului si a tehnicilor de manipulare a marfurilor. Depozitele de distributie sunt spatii,respective puncte de stocare,care sunt implantate in drumul fizic al unui produs de la producator la utilizatorul final(beneficiar). In functie de forma de proprietate,depozitele pot fi: ale producatorului,comertului en gros,comertului cu amanuntul sau ale unor mandatari.Intr-un sens restrains,spatiile de vanzare ale comertului cu amanuntul nu apartin depozitelor de distributie,deoarece structural or,de regula,nu este legata intrinsic de logistica. Rolul important al depozitelor de distributie rezulta din urmatoarele considerente: - Intreprinderile dotate cu depozite au o mai mare capacitate de disponibilitate a produselor la locul si timpul solicitate de catre client; - Depozitele de distributie,amplasate corespunzator,diminueaza timpul de livrare;

- Transporturile in cantitati de masa sunt mai ieftine decat transporturile mici;expedierea in cantitati mari se face pe distante mari:producator-depozit de distributie;expedierea de cantitati mici poate sa limiteze pe distante mici.

FUNCTIILE DEPOZITELOR Functiile depozitului de distributie: Functii de miscare: - Primirea produselor(descarcare) - Depozitare/pastrare(manipulare) - Comisionare(formarea comenzilor) - Expeditie Functii de alimentare: - Depozitare pe termen scurt; - Depozitare pe termen lung,determinate de: -solicitari sezoniere -varfuri de cerere -maturizare produse(vin,fructe) -actiuni de marketing Alaturi de cele doua categorii de functii depozitele de distributie pot exercita si alte functii suplimentare,cum sunt: - Marcare,etichetare; - Controlul produselor care intra si ies din deposit; - Derularea comenzilot; - Ambalare; La alegerea amplasamentului unui deposit de distributie trebuie urmarite,in prealabil,patru alternative care se pun in fata producatorului: - Daca in depozitul de distributie produsele vor fi supuse unor tratamente - Daca produsele sezoniere sunt depozitate pe o perioada mai indelungata de timp; - Daca produsele sunt fabricate in mai multe locuri de productie; - Daca reducerea costurilor de livrare,concomitant cu asigurarea corespunzatoare a service-ului de livrare,este obiectivul principal dorit; Pentru primele trei alternative este mai avantajoasa organizarea unui deposit de distributie orientat pe productie,in timp ce pentru ultima alternative se recomanda un deposit de distributie orientat spre piata. In concluzie,problematica zonei de amplasare a unui deposit de distributie trebuie analizata in stransa corelatie cu cel putin urmatorii factori de influenta: - Nivelul service-ului de livrare solicitat; - Caracterul cererii pentru fiecare produs; - Evolutia viitoare a cererii; - Particularitati geografice,gradul de dezvoltare al infrastructurii; - Costurile de transport si de depozitare; Actiunea conjugate a acestor factori de influenta conditioneaza alegerea unui canal

de distributie sau altul si,in cadrul acestuia,gasirea amplasamentului optim al viitorului depozit,tinand seama de necesitatea minimizarii costurilor de depozitare,alaturi de asigurarea urmatoarelor cerinte principale: - Stabilirea celor mai scurte si mai rapide cai de vehicular a marfurilor; - Respectarea principiului territorial,prin stabilirea judicioasa a zonei de aprovizionare; - Localizarea depozitului in zona special amenajata in perimetrul fiecarui oras; Sarcinile esentiale ale unui depozit de distributie sunt: •

Receptia marfurilor

•

Controlul si stocajul lor;

•

Pregatirea comenzilor,ambalarea marfurilor si livrarea acestora catre beneficiar;

Primele doua,receptia si stocajul,corespund circuitului primar sau circuitului de stocaj.A treia sarcina,livrarea marfurilor,corespunde circuitului secundar sau circuitului de service.organizarea depozitului trebuie astfel facuta incat cele doua circuite sa nu se suprapuna.

PRINCIPALELE TIPURI DE DEPOZITE Factorii care determina varietatea mare de feluri si tipuri de depozite de materiale si produse sunt multiplii, iar o clasificare a lor este necesara pentru a orienta alegerea tipului de depozit cel mai adecvat scopului urmarit si cel mai corespunzator conditiilor concrete din intreprinderea sau unitatea respectiva Deciziile referitoare la alegerea tipurilor de depozitare presupun analizarea de catre logisticieni a variantelor posibile Selectia anumitor tipuri si modul lor de combinare sunt direct influentate de caracteristicile cererii clientilor, politica firmei, avantajele si limitele fiecarui tip de depozit si existenta pe piata a unor operatori de incredere, specializati in oferirea de servicii de depozitare. Depozitarea se poate realiza pe o perioada mai mare de timp sau produsele se pot afla in tranzit Exista, de asemenea, o mare varietate de aspecte legale si de natura financiara, toate presupunand culegerea de informatii si gasirea de alternative care sa permita integrarea eficienta a depozitarii in lantul logistic. Deciziile referitoare la alegerea tipurilor de depozite presupun analizarea de catre logisticieni a variantelor posibile. Selectia anumitor tipuri si modul lor de combinare sunt direct influentate de caracteristicile cererii clientilor, politica firmei, avantajele si limitele fiecarui tip de depozit si existenta pe piata a unor operatori de incredere, specializati in oferirea de servicii de depozitare.1 1

Dupa felul marfurilor depozitate si conditiilor de depozitare asigurate: •

depozitele de marfuri generale – capabile sa pastreze o gama larga de produse

•

depozitele specializate – un anumit produs sau grupa de produse, care ofera conditii adecvate caracteristicilor specifice ale marfurilor

Dupa rolul indeplinit: •

depozite de pastrare pe termen lung(de stocare) – specifice viziunii traditionale asupra rolului depozitelor. Produsele sunt mentinute in stoc pentru a asigura, in special, coordonarea cererii cu oferta si obtinerea de economii de costuri

•

centru(depozit) de distributie – tip de depozit care pune accentul pe circulatia rapida a bunurilor.2 Rolul sau consta in accelerarea

miscarii

marfurilor si reducerea la minim a duratei de depozitare. Pastrarea are doar caracter temporar. Principalele caracteristici ale centrelor de distributie:3 •

servirea unei piete regionale

•

regruparea produselor pe comenzi, conform cerintelor clientilor

•

mentinerea unei linii complete de produse pentru distributia la clienti

•

consolidarea livrarilor de la diferite puncte de productie

•

utilizarea calculatoarelor si echipamentelor de manipulare

•

apelarea la sisteme automatizate, mai degraba decat la munca manuala

•

constructia cu un singur nivel, in majoritatea cazurilor

Dupa forma de proprietate: •

depozitul privat – aflat in proprietatea si managementul aceleiasi firme care detine proprietatea asupra bunurilor pastrate si manipulate in depozit

2 3

•

depozitul public – ce apartine unei firme specializate in operatiuni de depozitare sau logistice, care ofera servicii clientilor interesati, in schimbul unei taxe

•

depozitul contractual – bazat pe un aranjament pe termen lung si destinat in exclusivitate unui anumit client

•

Alte criterii: tipul constructiv, gradul de automatizare si mecanizare, amenajarea interioara a depozitelor etc. Acceptiunea conceptului de depozit se poate extinde. In afara4 de spatiile de depozitare fixe, firmele pot considera si depozitele mobile, respectiv stocarea in tranzit. Depozitele private, publice si contractuale

•

Numeroase firme dispun de depozite private, decizia de a detine un spatiu de depozitare privat inseamna o investitie de capital in spatiul de pastrare a marfurilor si echipamentele de manipulare necesare. Construirea unui depozit privat se justifica in conditiile in care frma satisface o cerere substantiala si constanta.

•

Depozitele private pot fi proprietatea firmei care le utilizeaza sau pot fi obtinute prin leasing. Optinea pentru un depozit propriu sau unul in leasing este determinata atat de costurile pe care le implica fiecare alternativa, cat si de gradul de conformitate cu cerintele firmei. Utilizarea depozitelor publice are ca scop satisfacerea necesitatilor de

depozitare temporare, din perioadele de varf, cand firmele se confrunta cu crestere sezoniera sau neasteptata a cererii. Acesta serveste simultan mai multi clienti care au nevoie de spatii de pastrare a marfurilor si de servicii conexe. In anii ’80 si ’90 ai secolului XX, s-au dezvoltat distributia contractuala si depozitele contractuale. Caracteristica specifica depozitarii contractuale este faptul ca o terta parte opereaza si controleaza spatiile de depozitare, pe termen lung, in conditiile impartirii riscurilor. Exista doua variante de distributie contractuala – dedicata si partajata.5 In timp ce distributia dedicata presupune servirea unei singure firme, 4 5

varianta partajata consta in utilizarea in comun a retelei de distributie, de mai multi clienti. Gama serviciilor oferite de operatorii depozitelor contractuale s-a dezvoltat pentru a include servicii logistice de transport, control al stocurilor, prelucrare a comenzilor, servicii pentru clienti etc. Unele depozite contractuale isi asuma responsabilitati logistice complete pentru firmele are doresc doar sa produca si sa vanda. AMPLASAREA DEPOZITELOR Fiecare companie trebuie sa isi depoziteze produsele finite pana sunt vandute, deoarece rareori se intampla ca procesul de consum sa aiba loc aproape imediat dupa cel de productie. Functia de depozitare ajuta la eliminarea discrepantelor existente intre productie si cantitatile de produs cerute pe piata . Pe de o parte, mai multe locatii de depozitare inseamna ca produsele ajung mult mai repede la consumatori, dar reprezinta de asemenea si cheltuieli mult mai mari Cateva companii pastreaza o parte din stocul de produse in interiorul locurilor de productie sau in apropierea acestora, iar restul de produse sunt situate in depozite din intreaga tara. Intreprinderea poate detine depozite private sau poate inchiria spatiu in depozitele publice. Companiile au mai mult control in cele private, insa costurile sunt ridicate si de asemenea trebuie sa faca fata si unei inflexibilitati in ceea ce priveste schimbarea locatiilor in functie de cerintele pietei. De cealalata parte, depozitele publice inchiriaza spatii la un anumit pret si ofera pe langa acestea si servicii aditionale, contra cost, cum ar fi inspectia produselor, ambalarea si transportul acestora. Amplasarea si numarul depozitelor depinde de locatia publicului tinta catre care se adreseaza produsele companiei, sursele care produc aceste bunuri, precum si rutele existente pentru transport. Trebuie luate in considerare volumele de produse care pleaca spre toate directiile si realizat un echilibru intre costurile totale si beneficiile aduse de amplasarea unui depozit intr-un anumit loc. Un tip de depozit care are o amplasare foarte bine gandita este un centru de distributie 6. Acesta este strategic localizat pentru accesul transporturilor, de obicei langa autostrazile interstatale. Un astfel de centru poate servi drept punct de consolidare pentru alte depozite existente in sistem. Sucesul foarte mare avut de lantul de magazine Wal-Mart si Duckwell-Alco, este datorat centrelor sofisticate de distributie care aprovizioneaza magazinele lor. De fapt, dupa cum s-a notat in Marketing Action Memo, cheia preturilor joase de comercializare a produselor celor de la Wal-Mart, este reteaua

6

eficienta de centre de distributie, depozite, care servesc magazinele lor aflate pe o raza de 250 km. Un depozit va fi stabilit pe un anumit amplasament, numai daca genereaza efecte favorabile in domeniul marketingului si vanzarilor si reduce costurile totale. In mod traditional, variantele au fost clasificate7 astfel: a) amplasarea in functie de piata. Aceasta varianta presupune localizarea depozitului in apropierea clientilor cheie. Aria geografica servita de depozit depinde de o serie de factori, de exemplu de viteza livrarilor, marimea comenzii medii si costul unitar al livrarii totale. Amplasarea unui depozit in functie de piata se justifica atunci cand constituie modalitatea de a oferi clientilor un sprijin logistic rapid, cu cel mai mic cost total. Un depozit amplasat in proximitatea clientilor indeplineste functia de creare a unei structuri sortimentale, pe baza marfurilor provenite din surse multiple. Produsele sunt primite de la furnizori in transporturi consolidate, efectuate pe distante mari b) amplasarea in functie de productie. Depozitul este plasat in apropierea unitatilor de fabricatie ale unei firme producatoare. Functiile principale pe care le indeplineste sunt combinarea produselor si consolidarea livrarilor. Apelarea la un astfel de depozit este necesara in cazul in care fiecare unitate de fabricatie este specializata in realizarea unui anumit produs, iar clientii solicita un sortiment complet. Printre avantajele specifice se inscriu urmatoarele: (i) facilitarea obtinerii de catre client a unui sortiment constituit din produse fabricate de diferite unitati; (ii) reducerea costurilor de transport prin consolidarea livrarilor catre clienti; (iii) posibilitatea clientilor de a comanda o cantitate mica din fiecare produs; (iv) simplificarea pentru client, a operatiunilor de urmarire a livrarilor efectuate de furnizor, datorita primirii mai multor produse, cu o singura factura. c) amplasarea intermediara. Spre deosebire de celelalte doua variante, nu pune accentual pe proximitatea fata de clienti sau fata de unitatile de fabricatie ale producatorului. Depozitele sunt pozitionate intre clienti si unitatile de productie. Functiile indeplinite sunt consolidarea si crearea sortimentului. Aceasta varianta se aseamana cu amplasarea in functie de productie. La un cost logistic scazut, se livreaza fiecarui client structura sortimentala dorita. Cercetarile pentru stabilirea amplasamentului unor facilitati ( unitati de productie, depozite, magazine) au fost deosebit de numeroase. Primele preocupari in acest domeniu dateaza de la inceputul secolului XX. Metodele de amplasare a depozitelor, dezvoltate prin aceste cercetari, pot fi clasificate in functie de urmatoarele criterii8: a) numarul depozitelor. Localizarea unui singur depozit este o problema cu totul diferita de amplasarea mai multor depozite in acelasi timp. Metodele 7 8

de amplasare a unui depozit unic considera o problema simplificata, deoarece nu iau in considerare distribuirea cererii pe mai multe depozite, efectele de consolidare a stocurilor si costul depozitului. b) caracterul discret al alegerii. Unele metode exploreaza fiecare locatie posibila existenta in spatiul continuu, si o va alege pe cea mai buna. Aceste metode poarta denumirea de metode continue de amplasare. Spre deosebire de acestea, metodele discrete permit selectarea amplasamentului dintr-o lista de alegeri posibile. In practica, metodele discrete sunt mai frecvent utilizate, in special pentru amplasarea mai multor depozite. c) gradul de agregare al datelor. Metodele care utilizeaza date cu grad mare de agregare limiteaza amplasamentul la o arie geografica larga, de pilda o localitate. In schimb, metodele bazate pe date cu grad mic de agregare permit diferentierea intre doua amplasamente foarte apropiate, de exemplu separate doar de o strada. d) orizontul de timp. Apelarea la date referitoare la o singura perioada de timp( de pilda, un an) este specifica metodelor statice. Amplasarea in functie de evolutiile estimate pentru mai multi ani se poate stabili cu ajutorul metodelor dinamice.

SiSTEMELE DE MANAGEMENT AL DEPOZITLUI Depozitarea este activ implicata in lantul de aprovizionare livrare. Depozitele sunt parti integrale sin lantul de aprovizinare-livrare/infrastructura tip teava. Termenul lant de aprovizionare livrare este procesul care integreaza, coordoneaza si controleaza miscarea bunurilor si materialelor de la distribuitro la cumparator si apoi la consumatorul final..Aditional managementul lantului de aprovizionare livrare are legatura cu fluxul de bunuri si infomartice, pentru ca apoi sa devina ca o teava si sa puna mai bine accentul pe curgere. Este de asemenea important sa realizezi ca fiecare companie nu are numai un lant de aprovizionare livrare ci mai multe, findca interactioneaza cu diferiti distribuitori si are diferiti clienti. Pentru fiecare produs final, in timp ce unele procese de cumparare, fabricare, mutare, vanzare sunt identice sau similare, lantul total de aprovizionare penru fiecare produs va fi diferit. Managementul multiplelor lanturi de aprovizionare este o mai buna descriere a ceea ce se intampla intr-o companie. angajarea la investitii cu eficienta certa. Modalitatile de depozitare sunt foarte largi,cu particularitati de la un produs la altul.Dintre diversele posibilitati mentionam: •

Depozitarea pe rafturi(produse metalo-chimice,alimentare,medicamente);

•

Depozitarea prin stivuirea directa a unitatilor de incarcatura aflate pe paleta,intalnita la pastrarea unor produse livrate in saci.

•

Depozitarea pe palete simple,in rastele metalice;

•

Depozitarea pe palete simple in stelaje(specifica marfurilor de sortiment variat).