Daunatorii Plantelor Cultivate 1 [PDF]

Zitiervorschau

Daunatorii plantelor cultivate Modul I- Agrotehnica Clasa a X a Ing. Popa Mariana

• Daunatorii plantelor cultivate sunt organisme din diferite categorii taxonomice ale regnului animal care produc pagube in culturi.

Principalele grupe de daunatori  Daunatorii pot fi din urmatoarele categorii: 1.Viermi de pamant, nematozi, care traiesc in sol si ataca organele subterane ale plantelor, precum bulbii de ceapa sau usturoi, radacini, etc.

Viermele (vestic al porumbului) rădăcinilor de porumb galben - cenuşie

2. Moluste (melci), care produc pagube culturilor realizate in conditii de umiditate mare (culturile de sera, solar). Cel mai periculos este limaxul.

3. Paianjenii (acarienii), care ataca frunzele si produc diverse modificari, provocand moartea acestora prin necrozare.

Acarianul roşu comun – Tetranychus urticae

verde deschis - roşu închis

 5. Insectele, cele mai numeroase specii, care produc pagubele cele mai mari si care ataca plantele in toate stadiile de vegetatie.  Pot ataca: radacini, tulpini, frunze, fructe, lastari tineri si chiar tulpini aflate in faze mai avansate. Insectele ataca in stadiul de adult sau in stadiul de larva.  Cele mai mari pagube le produc larvele: unele consuma frunzele lasand plantele desfrunzite (larve defoliatoare), alte larve patrund in fructele pomilor, ale vitei de vie sau plantelor de camp (patrund in fructe sau seminte si consuma interiorul acestora). Alte larve care traiesc in sol consuma radacina plantelor sau reteaza plantele sub nivelul solului, producand moartea acestora (Gargarita fasolei – Bruchus pisorum).

Gărgăriţa boabelor de fasole – Acanthoscelides obsoletus, brun – cenuşiu

Gărgăriţa boabelor de mazăre – Bruchus pisorum, neagră-cenuşie

Molia boabelor de soia - Etiella zinckenella , brun – gălbui

verde-cenuşiu-roşcat

6. Pasarile salbatice- grauri, vrabii, ciori, gaste salbatice, care produc pagube mai ales la vita de vie si pomii fructiferi, dar si la culturile de camp (Ex Graurul – Sturnus vulgaris)

7. Rozatoarele (soareci, harciogi, sobolani) care produc pagube in culturi sau in depozite.

Daune şi pagube produse de dăunătorii plantelor de cultură

 Dăunarea sau vătămarea este rezultatul acţiunii agresive a dăunătorului asupra plantei indiferent dacă dauna apare în urma hrănirii sau în urma altor activităţi (depunerea ouălor, construirea de adăposturi pentru hibernare, etc.). Dăunarea are un caracter fiziologic şi indică o distrugere în structura organelor plantelor atacate.  În general, daunele produse la plante, depind atât de modul de hrănire al dăunătorului (conformaţia aparatului bucal), cât şi de planta atacată.

În urma atacului dăunătorilor se produc modificări profunde în metabolismul plantelor atacate, atât în ceea ce priveşte funcţiile fiziologice (respiraţie, transpiraţie, etc.) cât şi procesul de fotosinteză, determinând reducerea rezervelor de hrană (hidraţi de carbon, etc.). Din cauza atacului plantele se dezvoltă slab, sunt debilitate, producţiile sunt mici şi de calitate slabă. La pomi, arbuşti fructiferi, etc., distrugerea aparatului foliar, determină o rezistenţă mai slabă la temperaturile din timpul iernii şi apariţia fenomenului de periodicitate de rodire.  Atacul reprezintă acţiunea dăunătorului asupra plantelor şi se exprimă prin daune şi pagube.  Dauna sau vătămarea este rezultatul atacului în urma căruia planta manifestă simptome de suferinţă, care se caracterizează prin reducerea recoltei, fără ca aceasta să se poată evalua în greutate.  Paguba sau pierderea este expresia cantitativă, economică a atacului.

• Dăunătorii pot ataca toate organele plantei, atât pe cele vegetative cât şe pe cele generative. • Unele insecte atacă numai organele aeriene (larvele miniere, omizile defoliatoare, etc.), iar alte insecte atacă organele subterane (viermi sârmă, etc.). • Alţi dăunători produc daune atât organelor aeriene cât şi celor subterane (coropisnita, filoxera vitei).

Forme de dăunare 

a) la rădăcini şi alte organe subterane: rosături la puieţi şi pomi (larvele carabusului de mai); nodozităţi şi tuberozităţi (filoxera ); galerii superficiale sau interne (viermii sarma ); retezări (coropisnita), etc.

Carabusul de mai

Viermele sarma

Coropisnita

Filoxera viţei de vie – Phylloxera vastatrix -

 B. la frunze: roaderea parţială sau totală a limbului (gandacul de Colorado); scheletuirea frunzelor (nalbarul ); consumarea limbului pe margini în formă de trepte (gargarita porumbului).

Gandacul de colorado

Gargarita porumbului

Nalbarul

 c. la fructe: orificii (viermele prunelor); deformarea fructelor; galerii în fructe ( viermele fructelor) Viermele prunelor Viermele marului

d. Produc umflaturi pe frunze, tulpini si radacinipaianjenul frunzei de vie

Paianjenul frunzei de vie

e. Rod radacinile sau baza tulpinii producand moartea plantelor – buha semanaturilor, coropisnitele

Buha semanaturilor

coropisnita

f. Rod sau inteapa fructele sau semnitele ori ramurile pomilor depreciindu-le calitativ si micsorand recoltacarabuseii cerealelor, plosnita cerealelor, musca cireselor Carabuseii cerealelor

Musca cireselor Plosnita cerealelor

g. Aduna boabele in galerii- soareci, harciogi

h. Consuma direct semintele – ciori, grauri