Curs Ebraica PDF [PDF]

Zitiervorschau

Curs de limba ebraică biblică

Curs de limba ebraică biblică

Editura Alma Mater Sibiu 2006 1

Curs de limba ebraică biblică

2

Curs de limba ebraică biblică

Curs de limba ebraică biblică

3

Curs de limba ebraică biblică

Alfabetul

a b g d h w z x j y k% l m~ n! s [ p@ c# q r f v t

alef bet ghimel dalet he waw zain het tet iod kaf lamed mem nun sameh ain pe ţade kof reş sin şin taw 4

Curs de limba ebraică biblică

CUVÂNT ÎNAINTE

Acest curs se adresează în primul rând studenţilor teologi, dar şi tuturor acelora care doresc să înveţe limba ebraică biblică, limba în care au fost scrise cărţile Vechiului Testament. Cursul a fost conceput pentru un studiu cu durata de un semestru (14 săptămâni, 28 şedinţe, 56 ore de curs). Având în vedere numărul redus de ore de studiu, cursul a fost alcătuit astfel încât să acopere chestiunile esenţiale ale limbii. O cunoaştere temeinică ar presupune un număr dublu de ore de studiu. Chiar şi în condiţiile date, parcurgerea şi asimilarea acestui curs presupune şi un studiu individual de cel puţin 1 oră pe zi. Recomandăm ca acasă să se înceapă prin recitirea lecţiei predate la curs, apoi să se facă exerciţiile prevăzute. Materialul are ca scop familiarizarea studenţilor cu limba ebraică, astfel încât să poată citi şi traduce, cu ajutorul unui dicţionar, texte cu un grad de dificultate mediu din cărţile istorice, îndeosebi naraţiuni biblice. În scopul familiarizării studentului cu varietatea litarară a Vechiului Testament, am ales ca lecturi şi câteva texte aparţinând altor genuri ale literaturii biblice, cum sunt poezia, profeţia, sau textele legislative. Majoritatea cuvintelor ebraice au fost transliterate cu caractere latine, din dorinţa de a uşura lectura lor, cel puţin la început, şi pentru a veni în ajutorul celor care învaţă limba fără profesor. Aceasta nu înseamnă că citirea cuvintelor în scrierea ebraică trebuie neglijată. Transliterarea este doar un ajutor şi un mijloc de verificare pentru student în învăţarea citirii şi pronunţării cuvintelor. Deasemenea, transliterarea cuvintelor ebraice facilitează înţelegerea unor reguli gramaticale de fonetică şi morfologie. Fiecare lecţie este prevăzută cu un vocabular. Vocabularul de la sfârşitul cursului cuprinde toate cuvintele care apar de peste 50 (în cazul verbelor 25) de ori în Biblia ebraică. La fiecare lecţie sunt prevăzute exerciţii, iar după lecţiile 5, 23 şi 28 există exerciţii recapitulative. La sfârşitul cursului am adăugat o anexă, cuprinzând conjugările verbului regulat şi a celor neregulate, precum şi conjugările derivate ale verbului.

5

Curs de limba ebraică biblică Abrevieri: adj. adv. art. BH cauz. coh. col. conj. cs. du. f. fig. hi. hişt. hitp. hitpal. imp. interj. intr. ius. m. nereg. ni. num. ord. part. pi. pilp. pl. pol. prep. pron. s. sg. p. tr. vb. [ ]

adjectiv adverb articol Biblia Hebraica cauzativ cohortativ colectiv conjuncţie construct dual feminin figurat Hifil Hiştafel Hitpael Hitpalel imperativ interjecţie intranzitiv iusiv masculin neregulat Nifal numeral ordinal (numeral) participiu Piel Pilpel plural Polel prepoziţie pronume substantiv singular propriu (substantiv) tranzitiv verb forma sau conjugarea Qal nu apare în Vechiul Testament

6

Curs de limba ebraică biblică CUPRINS CUVÂNT ÎNAINTE ................................................................................................................. 5 LECŢIA 1................................................................................................................................. 10 1. Limba ebraică................................................................................................................... 10 2. Scrierea ebraică. Alfabetul ............................................................................................... 10 3. Vocalele............................................................................................................................ 13 4. Împărţirea cuvintelor în silabe. Accentul ......................................................................... 15 5. Şwa mobile şi şwa quiescens. .......................................................................................... 16 6. Substantivul: genul substantivelor ................................................................................... 17 7. Numărul substantivelor .................................................................................................... 17 8. Articolul hotărât. Conjuncţia w> we (şi)............................................................................. 18 9. Prepoziţii .......................................................................................................................... 18 10. Propoziţii cu predicat adverbial...................................................................................... 19 LECŢIA 2................................................................................................................................. 21 11. Consoanele „begadkefat“ ............................................................................................... 21 12. Dageş .............................................................................................................................. 21 13. Reducerea vocalică......................................................................................................... 22 14. Câteva proprietăţi ale consoanelor guturale (a [ h x) şi ale consoanei r ................ 22 15. Articolul hotărât (continuare)......................................................................................... 23 16. Pluralul substantivelor.................................................................................................... 24 LECŢIA 3................................................................................................................................. 26 17. Articolul (încheiere) ....................................................................................................... 26 18. Adjectivul ....................................................................................................................... 26 19. Folosirea adjectivului ..................................................................................................... 27 LECŢIA 4................................................................................................................................. 30 20. Pluralul substantivelor (continuare) ............................................................................... 30 21. Participiul activ al verbului ............................................................................................ 30 22. Traducerea şi utilizarea participiului activ ..................................................................... 31 23. Nota acuzativului: -ta, ’æt- .......................................................................................... 31 LECŢIA 5................................................................................................................................. 33 24. Matres lectionis. Scriptio defectiva................................................................................ 33 25. Prepoziţia !mi min (din, de la, dintre) ............................................................................. 33 26 Comparativul................................................................................................................... 34 27 Pronumele relativ rv,a] (’ašær - care) ............................................................................. 34 28 Analiza şi traducerea unui text ........................................................................................ 34 LECŢIA 6................................................................................................................................. 38 29 Pluralul substantivelor (continuare) ................................................................................ 38 30. Participiul activ (continuare) .......................................................................................... 38 31. Particulele vyE (yēš) şi !yae (’ên) ................................................................................. 38 32. Prepoziţiile l. , B. şi -ta, cu sufixe pronominale........................................................... 39 33. Pronumele demonstrativ................................................................................................. 39 34. Participiul activ (continuare) .......................................................................................... 40 LECŢIA 7................................................................................................................................. 42 35. Qameţ hatuf şi Meteg ..................................................................................................... 42 36. Perfectul ......................................................................................................................... 42 37. Traducerea perfectului.................................................................................................... 43 38. Ordinea cuvintelor în propoziţie .................................................................................... 43 LECŢIA 8................................................................................................................................. 45 7

Curs de limba ebraică biblică 39. Perfectul verbelor cu consoane guturale ........................................................................ 45 40. Perfectul verbului !t;n" .................................................................................................... 45 41. Perfectul verbelor III-a .................................................................................................. 46 42. h]] ha interogativ ............................................................................................................. 46 LECŢIA 9................................................................................................................................. 49 43. Perfectul verbelor III-h .................................................................................................. 49 44. h locale (sufixul -āh pentru indicarea direcţiei)............................................................. 49 45. Prepoziţiile !mi min (din, de la) şi K. ke (ca, precum) cu sufixe pronominale ................. 50 LECŢIA 10............................................................................................................................... 52 46. Perfectul verbelor II-w şi II-y........................................................................................... 52 47. lKo kōl ............................................................................................................................ 52 48. Statul construct. Legătura constructă (construcţia genitivală) ....................................... 53 LECŢIA 11............................................................................................................................... 56 49. Perfectul verbelor „geminate” (verba mediae geminatae) ............................................. 56 50. Prepoziţiile ~[i (cu, împreună) şi tae (cu, împreună) cu sufixe pronominale ............... 56 51. Pronumele relativ rv,a] (continuare).............................................................................. 57 52. Statul construct al substantivelor masculine singulare................................................... 57 53. Câteva tipuri deosebite de stat construct ale substantivelor masculine singulare .......... 58 54. Regula lui Şwa ............................................................................................................... 58 55. Statul construct al substantivelor feminine cu terminaţia -ā(h)...................................... 58 LECŢIA 12............................................................................................................................... 61 56. Pronumele personal ........................................................................................................ 61 57. Pronumele interogativ .................................................................................................... 61 58. Statul construct al substantivelor plurale cu terminaţia -îm ........................................... 62 59. Statul construct al substantivelor plurale cu terminaţia -ôt ............................................ 63 LECŢIA 13............................................................................................................................... 64 60. Substantivul cu sufixe pronominale. Sufixe pentru substantive singulare..................... 64 61. Verbe de stare................................................................................................................. 65 LECŢIA 14............................................................................................................................... 67 62. Prepoziţiile la, , l[; , tx;T;ö şi yrexa ] ; cu sufixe pronominale ........................................ 67 63. Sufixe pentru substantive plurale ................................................................................... 68 LECŢIA 15............................................................................................................................... 70 64. Imperfectul ..................................................................................................................... 70 65. Traducerea imperfectului ............................................................................................... 70 66. Imperfectul cu vocala a .................................................................................................. 71 LECŢIA 16............................................................................................................................... 73 67. Imperfectul verbelor III-a .............................................................................................. 73 68. Sufixe pronominale pentru substantivele ba', xa' şi hP, ............................................... 73 LECŢIA 17............................................................................................................................... 75 69. Narativul (waw-imperfectul). Secvenţele narative......................................................... 75 70. Imperativul ..................................................................................................................... 76 71. Formele conjuncţiei w> ..................................................................................................... 77 LECŢIA 18............................................................................................................................... 79 72. Imperfectul şi imperativul verbelor I-guturale (I-[, I-x)............................................... 79 73. Iusivul şi cohortativul..................................................................................................... 80 74. Secvenţe conţinând imperative, iusive şi cohortative .................................................... 80 8

Curs de limba ebraică biblică 75. Imperfectul şi imperativul verbelor I-a ......................................................................... 81 LECŢIA 19............................................................................................................................... 83 76. Propoziţii temporale ....................................................................................................... 83 77. Infinitivul construct ........................................................................................................ 84 78. Folosirea infinitivului construct ..................................................................................... 84 LECŢIA 20............................................................................................................................... 87 79. Verbe I-n (imperfect, imperativ, infinitiv cs.) ................................................................ 87 80. Verbe I-y (imperfect, imperativ, infinitiv construct) ...................................................... 88 LECŢIA 21............................................................................................................................... 90 81. Numerele de la 1 la 10.................................................................................................... 90 82. Verbe III-h (imperfect, imperativ, infinitiv construct)................................................. 90 LECŢIA 22............................................................................................................................... 92 83. Verbe II-w şi II-y (imperfect, imperativ, infinitiv construct) ......................................... 92 84. Verbe geminate (imperfect) ........................................................................................... 93 LECŢIA 23............................................................................................................................... 95 85. Participiul pasiv şi infinitivul absolut............................................................................. 95 86. Accentele (atnah; silluq-sof pasuq; Pauza) .................................................................... 96 87. Câteva tipuri de propoziţii.............................................................................................. 97 LECŢIA 24............................................................................................................................. 100 88. Tulpini verbale derivate (conjugări derivate)............................................................... 100 89. Nifal.............................................................................................................................. 100 LECŢIA 25............................................................................................................................. 102 90. Piel şi Pual.................................................................................................................... 102 91. Sufixe pronominale pentru verbe ................................................................................. 102 LECŢIA 26............................................................................................................................. 105 92. Hifil şi Hofal................................................................................................................. 105 LECŢIA 27............................................................................................................................. 108 93. Hitpael .......................................................................................................................... 108 94. Propoziţii condiţionale ................................................................................................. 109 LECŢIA 28............................................................................................................................. 111 95. Numerele de la 10 la 1000............................................................................................ 111 96. Alte conjugări derivate: polel, polal, hitpolel, poel, pilpel, hiştafel ............................. 111 97. Numerele de la 11 la 19................................................................................................ 112 ANEXA.................................................................................................................................. 115 VOCABULAR ....................................................................................................................... 147 INDEX ................................................................................................................................... 174 RECOMANDĂRI BIBLIOGRAFICE.................................................................................. 178 BIBLIOGRAFIE .................................................................................................................... 179

9

Curs de limba ebraică biblică

LECŢIA 1 1. Limba ebraică Limba ebraică este limba în care au fost scrise cărţile Vechiului Testament (1200-200 î.H.).1 Ea face parte din grupul limbilor semitice nordvestice, grupă din care mai fac parte şi canaanita, feniciana, ugarita şi aramaica. Limbile semitice se deosebesc de cele indo-europene în mai multe privinţe. Din punct de vedere fonetic, în limbile semitice există sunete guturale şi emfatice neîntâlnite în limbile indo-europene. Caracteristica morfologică a limbilor semitice este derivarea majorităţii cuvintelor dintr-o rădăcină triconsonantică, prin adăugare de sufixe şi prefixe şi o anumită vocalizare. În decursul celor peste 3000 ani de folosire, limba a evoluat. Se disting trei perioade în evoluţia limbii: ebraica veche, ebraica medie (întâlnită în unele cărţi post-exilice şi în Talmud) şi ebraica modernă (ivrit). Limba în care au fost scrise majoritatea cărţilor Vechiului Testament este ebraica veche. Se apreciază că limba ebraică veche a cunoscut epoca clasică în perioada regalităţii, până la exilul babilonian (587 î.H.). O mare parte din cărţile Bibliei ebraice (BH)2 au fost scrise în această perioadă. În perioada postexilică, ebraica a suferit influenţe din partea altor limbi (aramaică, persă, greacă). Întrucât în scrierea ebraică nu se notau vocalele, pronunţia limbii ebraice biblice s-a transmis prin tradiţie. Dezvoltarea unor sisteme de punctuaţie, sub sau deasupra consoanelor, pentru a nota vocalele, s-a resimţit mai cu seamă când limba ebraică a început să fie tot mai puţin folosită, fenomen ce s-a acutizat după cucerirea Iudeei de romani şi împrăştierea evreilor în lumea mediterană. Astfel, începând din sec. 2 d.H., învăţaţi iudei, numiţi masoreţi (ebr. Masora = tradiţie), au căutat să transmită un text unitar al Bibliei ebraice, indicând pronunţia textului prin adăugarea de vocale. Textul oferit de tradiţia masoretică se numeşte text masoretic şi datează din sec. 9-10 d.H. Ediţiile moderne ale Bibliei ebraice redau textul masoretic.3 Pronunţia indicată de gramaticile ebraice este astfel dependentă de tradiţia masoretică şi reflectă stadiul limbii din această epocă. Nu putem şti cum se pronunţa ebraica în vremea regalităţii sau după exil. Pe de altă parte, pronunţia nu a fost niciodată unică, ci au existat simultan dialecte regionale, fapt pe care îl atestă şi Biblia (Jud 12,5-6). 2. Scrierea ebraică. Alfabetul Trebuie să facem distincţie între limba ebraică şi scrierea ei, adică modul în care ea era notată. Nu s-a folosit de la început scrierea de azi. Înainte de exil, era în uz scrierea protoebraică, derivată din scrierea feniciană alfabetică.4 După exil, evreii au adoptat treptat scrierea pătratică, derivată din scrierea aramaică. Este scrierea folosită până astăzi pentru ediţiile Bibliei ebraice. Atât în scrierea protoebraică, cât şi în cea pătratică până în sec. 2 d.H. nu se notau vocalele.

1

Părţi din Vechiul Testament au fost scrise în limba aramaică: Ier 10,11; Dan 2,46-7,28; Ezr 4,8-6,18; 7,12-26. BH=Biblia Hebraica. 3 Mai vechi decât textul masoretic sunt textele de la Qumran. Ele atestă o formă premasoretică a textului Bibliei ebraice, dar nu oferă un text integral, ci doar fragmente din aceasta. De aceea este folosit în continuare textul masoretic pentru ediţiile Bibliei ebraice. 4 Din alfabetul fenician s-au dezvoltat deasemenea alfabetul grec şi cel latin. 2

10

Curs de limba ebraică biblică Alfabetul ebraic este format din 22 de semne consonantice.5 Literele se pot înscrie într-un pătrat imaginar, de unde şi denumirea de scriere pătratică. Scrierea unei litere se începe din colţul din stânga sus al pătratului. Cuvintele se scriu şi se citesc de la dreapta la stânga. ALFABETUL Nume

Literă

Transcriere

Pronunţie

Alef

a B b G g D d h w z x j y K k$ l m~ n! s [ P p@ c# q r f v T t

’

-6

b

[b]

b

[v]

g

[g]

g

[g]

d

[d]

d

[ð] ca în engl. the

h

[h] sau zero7

w

[w] sau zero

z

[z]




[H] aspru



[t]

y

[i] sau zero

k

[k]

k

[h] ca în germ. Bach

l

[l]

m

[m]

n

[n]

s

[s]

‘

-8

p

[p]




[f]



[ţ]

q

[k]

r

[r]

ś

[s]

š

[ş]

t

[t]

t

[θ] ca în engl. think

Bet Ghimel Dalet He Waw Zain Chet Tet Iod Kaf Lamed Mem Nun Sameh Ain Pe Ţade Kof Reş Sin Şin Taw

5

Sunt 23 de litere, însă sin şi şin folosesc acelaşi simbol. Consoană mută, caracteristică limbilor semitice, care nu are echivalent în limbile indoeuropene. 7 La sfârşitul unui cuvânt nu se citeşte. 8 Consoană mută, caracteristică limbilor semitice, care nu are echivalent în limbile indoeuropene. 6

11

Curs de limba ebraică biblică

Observaţii: a) unele litere au pronunţie diferită: explozivă (cu punct în interior) sau spirantă (fără punct). Când se foloseşte pronunţia explozivă şi când cea spirantă va fi precizat puţin mai târziu. Reţineţi pentru moment că la transciere am subliniat litera fără punct (pronunţia spirantă). De ex. b se transcrie b, t se transcrie t, etc. b) unele litere au două forme - la sfârşitul cuvântului: - în rest (la începutul şi în interiorul cuvântului):

!#$@~ nckpm

c) următoarele litere au forme asemănătoare, dar nu trebuie confundate:

b

k

bet

kaf

t

x

h

taw

chet

het

d

r

dalet

reş

EXERCIŢII a) Scrieţi fiecare literă de 10 ori. Folosiţi o foaie liniată. Începeţi din colţul de sus, partea dreaptă a foii, scriind de la dreapta la stânga. Încercaţi să încadraţi literele între două linii. Nu toate literele pot fi totuşi încadrate. Observaţi că faţă de litera a , de exemplu, sunt litere care depăşesc linia de jos sau linia de sus: -jos:

#!$q@

a

l

a

-sus: b) Copiaţi cuvintele de mai jos, păstrând o distanţa între două cuvinte:

~da [mv arq htv lka dwd ba awb hyh %lh [dy lmg sws c) Exerciţii de transcriere cu litere latine:

!tn afn ~da [mv arq htv lka dwd ba awB Ex:

awB

bw’ 12

Curs de limba ebraică biblică

d) Copiaţi din BH primul verset (Gen 1,1), fără vocale. Transcrieţi apoi textul cu litere latine. 3. Vocalele 3.1 Calitatea şi cantitatea vocalelor. Masoreţii au notat 7 vocale care se deosebesc prin calitatea sunetului: i, e, æ, a, å, o, u. Putem reprezenta vocalele într-un triunghi. Vocalele de bază sunt i, a şi u. Celelalte sunt sunete intermediare între aceste 3 vocale. Sunetele i şi u sunt închise. Cu cât ne apropiem de a, sunetele sunt mai deschise:

i

u e

o æ9

å 10 a

Masoreţii au făcut în unele cazuri şi deosebire cantitativă între vocale scurte şi lungi. De aceea există mai mult de şapte semne pentru notarea vocalelor. 3.2 Reprezentarea vocalelor. Vocalele sunt aşezate aproape toate sub consoană. În caz că sub consoană nu se află nici o vocală, ea se află fie deasupra, fie după consoană. Vom nota cu X o consoană oarecare: Semn

Transcriere

Pronunţie

Nume

i

[i] scurt


îræq (hireq)

ē

[e] lung

ērê (ţere)

æ

[e] deschis, scurt11

segōl (segol)

ā o

[a] lung [o] deschis, scurt12

qāmæ (qameţ)

a

[a] scurt

pata
(patah)

ō

[o] lung


ôlæm (holem)

ô

[o] lung

”

X

u

[u] scurt

qibbû (qibbuţ)

W

û

[u] lung

šuræq (şureq)

i Xe X, X' X

(mai rar)

; Xo X

A

u

9

Se pronunţă ca un e deschis, ca în engl. “cat”. Se pronunţă ca un o deschis, ca în ardelenescul “no!” 11 Ca în engl. cat. 12 Ca în ardelenescul no! 10

13

Curs de limba ebraică biblică Când unele vocale sunt urmate de un y, ele se lungesc:

şi rar

yXi yXe yX, yX'

î

[i] lung

ê

[e] lung

æ

[e] deschis, lung

â

[a] lung

Semivocalele. Masoreţii au notat şi semivocale (sunete foarte scurte):

. X] X/ X\ X

e

[e] foarte scurt13

šewā (şwa)

a

[a] foarte scurt


ātē
pata
(hatef patah)

æ

[e] foarte scurt


ātē
segōl (hatef segol)

o

[o] foarte scurt


ātē
qāmæ (hatef qameţ)

Aşadar, din punct de vedere cantitativ, vocalele sunt: -lungi: ē, ā; ō ( şi bineînţeles î, ê, æ , â, ô, û) -scurte: i, æ, a, o, u -reduse (semivocale): e, a, æ, o

Notă: Învăţarea limbii ebraice este imposibilă fără cunoaşterea literelor alfabetului şi a semnelor vocalice. Ele trebuie asimilate cât mai repede (în maximum 10 zile)!

EXERCIŢII a) Citiţi de mai multe ori următoarele cuvinte, până când reuşiţi să citiţi 20 de cuvinte pe minut: Atenţie: - se citeşte rândul de la dreapta la stânga - se citeşte întâi consoana, apoi vocala. - h la sfârşitul unui cuvânt nu se pronunţă (ex.: hr'f' Sara; hd'[' Ada; hv,mo Moşe). Totuşi, la transcriere îl vom nota în paranteză (ex.: śārā(h); ‘ādā(h); mōšæ(h)).

!Be ~B' l[; vae ba' #ae ble lKo tAm !Ke hm; tme !mi la, !t;n" ha'le hl's, hd,f' hr'f' ~Wq !tenO ~h,l' hn"B' laeme !w"y" ayhi lb,B' bybia' !aoyfi hm'da' ] !Abn" ~Aqm' !Ama' hv,mo ~ynIB' tAnB' ba'Ay yviyai

13

Ca în franceză le, sau în engl. above.

14

Curs de limba ebraică biblică 4. Împărţirea cuvintelor în silabe. Accentul Pentru împărţirea în silabe a cuvintelor, regula de bază este următoarea: - o silabă începe totdeauna cu o consoană - după consoană urmează o vocală sau o vocală + o consoană Exemple: midbār (deşert) ’abîw (tatăl lui) debārîm (cuvinte) mimmænnî (de la mine) malkekā (regele tău) malkêkæm (regii voştrii)

mid-bār ’a-bîw de-bā-rîm mim-mæn-nî mal-ke-kā mal-kê-kæm

Silabele sunt deschise (CV) sau închise (CVC; CVCC).14 La împărţirea în silabe, o consoană dublă (CC) se împarte la jumătate (C-C): gibbôr (războinic) gib-bôr. La pronunţia cuvântului nu se face pauză între cele două consoane, ci se pronunţă consoana mai lung: libbekā (inima ta); mimmekā, haššāmayim. De regulă accentul cade pe ultima silabă. dābār debārîm ’ādām La unele cuvinte accentul cade pe penultima silabă: mǽlæk láylā(h) Vom marca în continuare doar accentul pe penultima silabă în cuvintele ebraice. Vom folosi semnul „ gebûlekā ē: Wdr>yE yēredû ō:

15 16

Şwa mobile Şwa quiescens

' (o). Această situaţie va fi prezentată într-o lecţie viitoare.

17

La acestea se adaugă şi qameţ hatuf

18

Exceptând cazul când se află la sfârşitul unui cuvânt. Atunci nu se citeşte:

16

T.rk> z; " zākart

Curs de limba ebraică biblică În caz de dubiu, încercaţi să împărţiţi cuvântul în silabe. Nu uitaţi că o silabă începe întotdeauna cu o consoană (deci niciodată cu o vocală!). Apoi citiţi sau nu şwa, conform regulilor 1 şi 2. EXERCIŢII a) Citiţi următoarele cuvinte:

tAnB. hd'Why> yrIP. dwIdl' . Wkl.h' ^r>Aa !Arm.vo hwEny> nI Wkl.yE ynIxl' v. u !Ayl.[, hk'lm' .m; Wnm.f; qx'cy. I laerf' y. I rAmz>mi !y"d>mi Wtr>kT. i W[m.vy. I 6. Substantivul: genul substantivelor Substantivele sunt de două genuri: masculin sau feminin. Nu există genul neutru. În general, nu există o regulă clară după care să recunoaştem genul unui substantiv. Totuşi, substantivele care au terminaţia -ā(h), -at, -æt sunt de obicei de genul feminin.

hV'ai ’iššā(h)19 tB; bat tr,ap,ö T. i ti
’æræt 7. Numărul substantivelor Referitor la numărul substantivelor, în ebraică se disting trei categorii: singular, plural şi dual. Singular

Dual

Plural

dy" yād lg ne‘ārîm ~ydIb[' ] ‘abadîm

%l,m,ö mælæk rp,seö sē
ær r[;n:ö na‘ar db,[ö, ‘æbæd

Comun substantivelor segolate este accentul pe prima silabă la forma singular. Observăm reducerea pre-pretonică a vocalei æ sau ē la e (respectiv la a în ‘abadîm, din cauza guturalei). Vocabular

vyai hV'ai lk'yhe dl,y

~ydIly' >

d) Traduceţi (oral): Bărbat, bărbaţi, bărbatul, în bărbatul Femeie, femei, femeile, în femeile Rege, regi, peste regii e) Traduceţi:

ry[iB' hV'ahi w' > vyaih' ry[ih' lc,ae ~ykilM' h. ; ~yrI[N' h> ; hYEa; d) Traduceţi (scris): Femeile sunt aici. Oraşele sunt lângă râuri.

25

Curs de limba ebraică biblică LECŢIA 3 17. Articolul (încheiere) Când un cuvânt începe cu silabele ye sau me, articolul este de obicei fără dublarea primei consoane.

~ydIly' > yelādîm raoy> ye’ōr

~ydIly' h> ; haylādîm raoyh> ; hay’ōr

~ydIWhy>

~ydIWhy>h;

Observaţi că dispare o silabă prin articulare: hay-lā-dîm, şi nu ha-ye-lā-dîm. Execepţie de la această regulă o fac substantive care au a doua consoană [ sau h yehûdîm

hayyehûdîm (iudeii)

Câteva substantive au o formă uşor modificată când primesc articol. Cele mai importante sunt:

#r,aö, ’æræ (ţară, pământ) rh; har (munte) ~[; ‘am (popor) !G: gan (grădină) rP; par (viţel) gx;
ag (sărbătoare) !Ara] ’arôn (chivot)

#r,ah'ö ' hā’āræ rh'h' hāhār ~['h' hā‘ām !G"h; haggān rP'h; happār gx'h, hæ
āg !Ara'h' hā’ārôn

18. Adjectivul Adjectivul se acordă în gen şi număr cu substantivul pe care îl însoţeşte.

Masc.

Singular bAj ôb (bun)

Fem.

hb'Aj

ôbā(h) (bună)

Plural

~ybiAj tAbAj

ôbîm (buni) ôbôt (bune)

Terminaţiile ā(h), îm, ôt, au mai fost întîlnite şi la substantive. Dacă însă genul unui substantiv nu poate fi recunoscut totdeauna pe baza terminaţiei (ex. ry[i ‘îr (oraş) este substantiv feminin, dar pluralul are terminaţia -îm), când substantivul e însoţit de adjectiv, terminaţia acestuia din urmă ne indică totdeauna genul şi numărul substantivului (ex. ‘ārîm ôbôt – oraşe bune) La adjective bisilabice, adăugarea terminaţiilor -ā(h), -îm, -ôt duc la aceeaşi modificare ca şi la substantive: reducerea pre-pretonică a vocalei ā la e (vezi 13).

26

Curs de limba ebraică biblică

Masc. Fem.

Singular

Plural

lAdG" gādôl (mare) hl'Adg> gedôlā(h)

~yliAdG> tAlAdG>

gedôlîm gedôlôt

Unele adjective monosilabice cunosc şi modificări ale formei prin adăugarea terminaţiilor:

br; rab ~yBir; rabbîm

hB'r; rabbā(h) tABr; rabbôt

[r; ra‘ ~y[ir' rā‘îm

h['r' rā‘ā(h) tA[r' rā‘ôt

yx;
ay ~yYIx;
ayyîm

hY"x;
ayyā(h) tAYx;
ayyôt

Adjective care se termină în –æ(h) au următoarele forme:

hp,y" yā
æ(h) ) ~ypiy" yā
îm

hp'y" yā
ā(h) tApy" yā
ôt

hv,q' qāšæ(h) ~yviq' qāšîm

hv'q' qāšā(h) tAvq' qāšôt

19. Folosirea adjectivului A. Adjectivele pot avea funcţie atributivă sau predicativă. a) folosirea atributivă. În acest caz, adjectivul urmează substantivul cu care se acordă în gen, număr şi determinare:

bAj vyai ’îš ôb bAJh; vyaih' hā’îš haôb ~ybiAj ~yvina" ] ’anāšîm ôbîm ~ybiAJh; ~yvina" h] ' hā’anāšîm haôbîm

un om bun

hb'Aj hV'ai ’iššā(h) ôbā(h) hb'AJh; hV'ahi ' hā’iššā(h) haôbā(h) tAbAj ~yvin" nāšîm ôbôt tAbAJh; ~yviNh" ; hannāšîm haôbôt

o femeie bună

omul bun oameni buni oamenii buni

femeia bună femei bune femeile bune

Atenţie: adjectivul se acordă cu genul, nu cu terminaţia substantivului!

27

Curs de limba ebraică biblică b) folosirea predicativă. În ebraică se poate forma o propoziţie prin alăturarea unui substantiv articulat şi a unui adjectiv nearticulat. Substantivul va fi subiectul propoziţiei, iar adjectivul predicatul.

bAj vyaih' vyaih' bAj

hā’îš ôb

Omul este bun.

ôb hā’îš

Bun este omul.

hb'Aj hV'ahi ' hā’iššā(h) ôbā(h) hV'ahi ' hb'Aj ôbā(h) hā’iššā(h) ~ybiAj ~yvina" h] ' hā’anāšîm ôbîm ~yvina" h] ' ~ybiAj ôbîm hā’anāšîm

Femeia este bună. Bună este femeia. Oamenii sunt buni. Buni sunt oamenii.

Un substantiv poate fi însoţit de mai multe adjective:

hb'AJh;w> hl'AdG>h; ry[ih'

hā’îr haggedôlā(h) wehaôbā(h) Oraşul mare şi bun (folosire

atributivă)

hb'Ajw> hl'AdG> ry[ih'

hā’îr gedôlā(h) weôbā(h)

Oraşul este mare şi bun.

(folosire predicativă) Predicatul poate fi format dintr-un adjectiv şi un substantiv cu prepoziţie:

~['l' ry[ih' hb'Aj

ôbā(h) hā’îr lā‘ām Bun este oraşul pentru popor.

B. Adjectivele pot avea funcţia unui substantiv, când sunt însoţite de articol:

~k'xh' ,

cel care este înţelept, înţeleptul

hæ
ākām

Formele masculine şi feminine ale unor adjective pot fi utilizate ca substantive abstracte:

[r'h' hārā‘ (masc.) h['rh' ' hārā‘ā(h) (fem.)

ceea ce este rău, rău răutate

Vocabular

#r,aö, lAdG" rb'D' rh; !qez" bAj hp,y"

’æræ

s.f.

pământ; ţară; cu art. #r,ah ,ö' ' hā’āræ

gādôl

adj.

dābār

s.m.

mare (şi ldoG" gādōl) cuvânt; lucru

har

s.m.

munte

zāqēn ôb

adj.

bătrân

adj.

bun, plăcut; bine

yā
æ(h)

adj.

frumos 28

Curs de limba ebraică biblică

dbeK' daom. ~[; !joq' [r; b['r'

kābēd me’ōd

adj. adv.

greu; important

‘am qāōn

s.m. adj.

popor; pl. ~yMi[; ‘ammîm

ra‘

adj.

mic, neînsemnat (f. şi pl.: hN"jq ; . rău

rā‘āb

s.m.

foamete

foarte (stă după adjectiv: daom.

bAj „foarte bun”) ~yNIjq; . tANj;q).

EXERCIŢII: a) Care sunt formele adjectivelor următoare (masculin, feminin, singular, plural)?

vAdq' qAxr' bArq' dbek' b) Traduceţi în ebraică (oral): omul bun, omul mic, omul rău oraşul mare, oraşul mic, oraşul rău în oraş(ul), în oraşul mare, lângă oraşul mare oraşe, oraşele, în oraşe(le), în oraşele mari oameni, oamenii, oamenii răi, în oamenii răi Traduceţi:

tAbAj tAcr'ah] ' daom. tApy" ~yrI[h' , %r,Dh, ; lc,ae ~yNIjQ; h. ; ~yTiBh' ; daom. dbeK' b['rh' ' c) Traduceţi în ebraică (scris): Cuvântul este bun. Lucrul este neimportant (mic).

29

Curs de limba ebraică biblică LECŢIA 4 20. Pluralul substantivelor (continuare) Un alt tip de substantive sunt cele bisilabice, care au prima silabă închisă, sau aceasta conţine o vocală lungă neschimbabilă şi a doua silabă are vocala ā sau ē. La formarea pluralului, prima silabă nu se schimbă; în a doua, ē devine e, în vreme ce ā rămâne tot ā: a. prima silabă închisă: pl. ~yjiPv jP'v.mi mišpā ' .mi mišpāîm

(fără modificare)

pl. ~ykial ' .m; mal’ākîm

(fără modificare)

pl. tAxB.zm > i mizb
ôt

(ē devine e)

%a'lm. ; mal’āk x;Bze m> i mizbēa
24

e

b. prima silabă are o vocală lungă neschimbabilă: pl. ~ybiya > o ’ōyebîm (ē devine e) byEao ’ōyēb

!heko kōhēn bk'AK kôkāb

pl. ~ynIhK ] o kōhanîm

(ē devine a)

pl. ~ybikA' K kôkābîm (fără modificare)

21. Participiul activ al verbului În limba ebraică, cuvintele pot fi reduse la o rădăcină consonantică şi o paradigmă vocalică. De exemplu, în cuvintele următoare, secvenţa de consoane $rb (BRK) are sensul primar de binecuvântare. Prin diverse moduri de vocalizare, se obţin cuvinte diferite.

%WrB' bārûk %r;Be bērak hk'rB' . berākā(h)

binecuvântat (verb) el a binecuvântat (verb) binecuvântare (substantiv)

Modurile de vocalizare determină aşadar sensul unui cuvânt. Vom începe studiul verbului în limba ebraică biblică cu participiul activ. În ebraică, rădăcina verbelor e formată de regulă din 3 consoane: !tn (a da), btk (a scrie), etc. Participiul activ al unui verb are paradigma vocalică XXeXo ō-ē (prima vocală este ō, a doua ē)25

bteKo kōtēb (scriind); bveyO yōšēb (şezând); !tenO nōtēn (dând).

24

În mod normal, în ebraică se citeşte întâi consoana, apoi vocala. Excepţie de la această regulă face vocala patah sub sau finale, când se citeşte întâi vocala şi apoi consoana: rûa
, šōmēa‘. În acest caz, patah se numeşte patah furtivum. 25 XXX reprezintă consoanele verbului.

x

[

x;Wr

30

[;mve o

Curs de limba ebraică biblică Deşi este o formă a verbului, participiul se comportă ca un adjectiv din punct de vedere morfologic, având aşadar forme de singular masculin şi feminin, respectiv plural masculin şi feminin: Singular Masc. bteKo kōtēb Fem.

tb,tKö, o

Plural ~ybitK. o kōtebîm

twObt.Ko

kōtæbæt

kōtebôt

Prima vocală este lungă şi neschimbabilă; în a doua silabă ē este redus la e. 22. Traducerea şi utilizarea participiului activ Participiul poate fi tradus în română ca verb sau ca substantiv. 1) Ca verb, participiul activ în ebraică indică o acţiune continuă, aflată în desfăşurare. Literal, kōtēb însemnă “scriind”. Timpul acţiunii se desprinde din context, astfel încât participiul poate exprima o acţiune în desfăşurare în trecut, prezent sau viitor: “el scrie”, “el scria” sau “el va scrie”. 2) Ca substantiv, când participiul are articol, sensul derivă din activitatea desfăşurată: hakkōtēb cel care scrie (este scriind) = scriitorul haššōmēr cel care păzeşte = păzitorul Ca şi adjectivul, participiul activ poate fi utilizat atributiv sau predicativ. -atributiv: bteKho ' vyaih' hā’îš hakkōtēb omul care este scriind (omul care scrie) -predicativ:

bteKo vyaih'

omul este scriind (omul scrie)

hā’îš kōtēb

23. Nota acuzativului: -ta, ’ætUn substantiv este determinat atunci când: - este cu articol (“omul”) - este nume propriu (“David”) - e însoţit de pronume posesiv (“calul meu”) Când nu are articol, nu e nume propriu sau nu e însoţit de pronume posesiv, substantivul e nedeterminat. În ebraică nu există cazul acuzativ. Dacă complementul direct este un substantiv determinat, atunci el va fi precedat de prepoziţia -ta, ’æt- (sau fără maqqef, tae ’ēt). Exemple:

rb'Dh' -; ta, bteKo vyaih'

hā’îš kōtēb ’æt-haddābār

(Omul scrie cuvântul.)

31

Curs de limba ebraică biblică

dwID-' ta, bheao ~['h'

hā’ām ’ōhēb ’æt-Dāwid (Poporul îl iubeşte pe David.)

Dacă însă complementul direct este un substantiv nedeterminat, lipseşte de obicei prepoziţia ’æt- :

rb'D' bteKo vyaih'

hā’îš kōtēb dābār (Omul scrie un cuvânt.) Vocabular26

lka la, -ta, sau tae %lh bvy btk %a'lm. ; !tn jpv

’ōkēl

vb.

a mânca

’æl

prep. către, spre (un loc)

’ēt sau ’æt prep. nota acuzativului, pe X hōlēk

vb.

a merge; a umbla

yōšēb

vb.

a şedea; a locui

kōtēb

vb.

a scrie

mal’āk

s.m.

sol; înger (= solul lui Dumnezeu)

nōtēn šō
ē

vb.

a da

vb.

a judeca; part. jpevo = judecător

EXERCIŢII a) Traduceţi în ebraică (oral): Regele scrie. Femeia merge. Regii scriu. Femeile merg. Regele care scrie. Femeia care merge e) Traduceţi:

%lehho ; %a'lM. h; ; tb,vy, O hV'ahi ' ~ynItn. O ~ykilM' h. ; bveyO jpeVho ; vyail' rp,She -; ta, !tenO %l,Mh, ; hl'AdG> ry[i-la, ~ykilh. o hV'ahi w' > vyaih'

26

Verbele cuprinse în vocabularele lecţiilor 4-6 sunt transcrise la participiul activ.

32

Curs de limba ebraică biblică LECŢIA 5 24. Matres lectionis. Scriptio defectiva A. Matres lectionis. Inscripţiile ebraice vechi descoperite în Ţara Sfântă (sec. 10 î.H.) nu conţin semne vocalice. Din sec. 9 î.H., literele w, y şi h au început să fie utilizate pentru a semnala o vocală la sfârşitul unui cuvânt: w=û Ex: wklm malekû (ei au domnit)

y=î h = orice altă vocală finală

Ex: yklm

malkî (regele meu)

Ex: hklm

malkah (regină)

După exilul babilonian, w şi y au început să fie utilizate pentru a indica vocale şi în interiorul unui cuvânt, pe când h a rămas mai departe indicator al oricărei vocale finale:

w = û şi ô y = ê, æ , sau î Păstrând şi funcţia de vocale a acestor trei consoane, masoreţii au adăugat apoi semnele vocalice pe care le utilizăm azi. Pentru că au funcţia de a indica o vocală, aceste trei litere (w, y şi

h) se numesc şi matres lectionis (lat. „mame ale lecturii”- te învaţă cum să citeşti).27

B. Scriere defectivă (scriptio defectiva). Acelaşi cuvânt este scris uneori în textul masoretic fără una din cele două matres lectionis w şi y. Ex:

~Wqy" lAdG"

respectiv

~quy" (Gen 27,31) ldoG" (Deut 26,8)

el se va ridica

respectiv mare În acest caz se vorbeşte de scriere defectivă a cuvântului. 25. Prepoziţia !mi min (din, de la, dintre) a. Înaintea substantivelor cu articol hotărât, prepoziţia are forma me (mē) şi se ataşează înaintea substantivului, sau !mi (min), legat de obicei de substantiv prin maqqef. Astfel, „de la rege” poate fi exprimat în două feluri: %l,Mh,ö ;me (mēhammælæk) sau

%l,Mh,ö -; !mi (min-hammælæk) b. Înaintea substantivelor fără articol, care încep cu o guturală sau cu r, forma prepoziţiei este me (mē), ataşată direct înaintea substantivului. „dintr-un oraş, de la un oraş”

ry[ime

mē‘îr

c. Înaintea tuturor celorlalte substantive fără articol, forma este mi (mi), ataşată înaintea susbtantivului, cu dublarea primei consoane a acestuia. „de la un rege” %l,Mmö, i mimmælæk 27

Vezi din nou 3.2.

33

Curs de limba ebraică biblică 26 Comparativul Pentru a exprima gradul comparativ, în ebraică nu se modifică forma adjectivului, ci se foloseşte prepoziţia !mi (min):

%l,Mhö, ;me ~k'x' !qeZh" ;

hazzāqēn
ākām mēhammælæk Bătrânul e mai înţelep decât regele. hr'[N] h: ;me hV'ahi ' hp'y" yā
ā(h) hā’iššā(h) mēhanna‘arā(h) Mai frumoasă e femeia decât tânăra. Este posibilă şi traducerea următoare: „...prea...pentru...” %l,Mhö, ;me hd'Ab[]h' hv'q' qāšā(h) hā‘abôdā(h) mēhammælæk Sarcina e prea grea pentru rege.

27 Pronumele relativ rv,a] (’ašær - care) Pronumele relativ se poate folosi pentru a forma propoziţii relative:

tyIBBö' ; rv,a] vyaih'

hā’îš ’ašær babbayi Omul care este în casă #r,aB'ö ' rv,a] ~['h' hā‘ām ’ašær bā’āræ Poporul care este în ţară

rv,a] (’ašær) nu se foloseşte înainte de adjective sau participii: „Omul care este bun”, va fi în ebraică bAJh; vyaih' hā’îš haôb. „Omul care merge” va fi %lehh o ; vyaih' hā’îš hahōlēk. 28 Analiza şi traducerea unui text Înainte de analiza propriu-zisă a unui text, reţineţi următoarele indicaţii: i. De obicei, în text cuvintele sunt compuse. Pentru a le găsi în dicţionar, trebuie să separăm elementele componente. Separaţi ceea ce este înaintea cuvântului (articolul, conjuncţia „şi”, prepoziţii) sau după cuvânt (terminaţiile). Dacă nu există elemente ce pot fi separate, căutaţi cuvântul întreg, aşa cum apare în text. ii. Cuvântul rămas după separare se va căuta în vocabular sau în dicţionar. Căutaţi succesiunea de consoane! Ignoraţi pentru început vocalele!28 iii. După ce aţi analizat toate cuvintele, recitiţi textul, şi de abia apoi traduceţi.

~yrIpS' B. ; se pot separa prepoziţia cu articol B; şi terminaţia ~y .I Rămâne cuvântul rp's.. Căutăm în vocabular succesiunea de consoane rps şi găsim 2 cuvinte: susbstantivul rp,söe şi verbul rps. Cum verbul nu are articol şi prepoziţie, cuvântul din text este substantivul rp,s,öe carte. De exemplu, în cuvântul

28

De cele mai multe ori, vocalele cuvântului din dicţionar sunt diferite de cele din textul de analizat.

34

Curs de limba ebraică biblică Să analizăm şi să traducem următorul text:

vyail. rp,Shöe -; ta, !tenO jpeVho ;

Analiză:

jpeVho ; = substantiv comun, singular, cu articol, jpev,o judecător !tenO = verb, participiu activ, masculin singular, !tn, a da -ta, = prepoziţie, pe (nota acuzativului) rp,Shöe ; = substantiv comun, singular, cu articol, rp,s,öe carte vyail. l. = prepoziţie, pentru (nota dativului) vyai = substantiv comun, singular, om, bărbat Traducere: Judecătorul dă cartea unui om.

Vocabular

ba' xa' rv,a] aWh ayhi ymi !mi Hr'AT

’āb ’ā


s.m. s.m.

tată, părinte; pl. tAba' ’ābôt frate

’ašær

pron.rel.

care

hû’

pron.

el; acela

hî’

pron.

ea; aceea

mî

pron.

cine?

min

prep.

din, dintre, de la

tôrā(h)

s.f.

lege, Legea (lui Moise)

Câteva substantive proprii:

~yhila{ / ’ælōhîm hw"hy> yahwæ(h) (’adōnāy) laerf' y. I yiśrā’ēl jAl lô hv,m mōšæ(h) dwID' dāwid hmolv{ . šelōmō(h) 29

Dumnezeu (uneori dumnezei) Iahve (Domnul)29 Israel Lot Moise David Solomon

Masoreţii au scris sub cele patru consoane („tetragramul“) YHWH ale numelui divin vocalele de la cuvântul

yn"dao ] ’adōnāy („Domnul“), indicând astfel cum trebuie citit numele divin. Pronunţia iniţială nu e cunoscută, ci

doar presupusă a fi fost Iahve sau Iahu. Când întâlneau în textul biblic tetragramul, evreii citeau ’adōnāy. În Biblia ebraică se întâlnesc şi alte cuvinte care se citesc altfel decât sunt scrise (Ketib- „este scris”). Modul de citire, numit Qere- „a se citi”- a fost indicat pe marginea textului.

35

Curs de limba ebraică biblică

~löv;i W' ry> yerûšālaim (yerûšālēm) ~dos. sedōm

Ierusalim Sodoma

36

Curs de limba ebraică biblică EXERCIŢII RECAPITULATIVE 1 Analizaţi şi traduceţi următoarele propoziţii:

lAdG" %l,mö, aWh

bAj vyai dwId' bAj vyai ymi ~l;vi W' ryBii ~ybivy. O dwIdw' > hmolv{ . daom. bAj rb'Dh' ; lAdG"h; tyIBB'ö ; ayhi hr'f' hYEa; #r,aB'ö ' b['rh' ' dbeK' ~['l' hr'ATh;-ta, !tenO hv,m rp,SBöe ; ~yrIbD' h> -; ta,; bteKo vyaih' hl'AdG>h; ry[ih-' la, ~ykilh. o ~ykilM' h. ; laerf' y. lI . #r,ahö' -' ta, !tenO ~yhila{ / hw"hy> tyIBBö' ; ~ylika. o hV'ahi w' > vyaih' ~dos-. la, ~ykilh. o ~ykial' M. h; h['rh' ' ry[iB' bveyO jAl vyail. rp,Shöe -; ta, !tenO jpeVho ;

37

Curs de limba ebraică biblică LECŢIA 6 29 Pluralul substantivelor (continuare) Unele substantive monosilabice nu suferă modificări la formarea pluralului: ~D' dām (sânge) ~ymiD' dāmîm Altele îşi dublează consoana finală (eventual cu modificare vocalică): ~[; ‘am (popor) ~yMi[; ‘ammîm

qxo

~yQixu


ôq (hotărâre)


uqqîm

O serie de substantive frecvente au plural neregulat: varo rō’š (cap) ~yviar' rā’šîm

~Ay yôm (zi) !Be bēn (fiu) ry[i ‘îr (oraş) vyai ’îš (om)

~ymiy" yāmîm ~ynIB' bānîm ~yrI[' ‘ārîm ~yvina" ] ’anāšîm

30. Participiul activ (continuare) Când a 2-a sau a 3-a dintre consoanele rădăcinii verbului este o guturală, apar uşoare modificări în forma participiului:

m. f. m. f.

Sg.

Pl.

q[eco ō‘ēq tq,[c,ö o ō‘æqæt

~yqi[c] o tAq[]co

ō‘aqîm

[;mve o šōmēa‘30 t[;mv;ö o šōma‘at

~y[imv. o tA[m.vo

šōme‘îm

31. Particulele vyE (yēš) şi

!yae

ō‘aqôt

šōme‘ôt

(’ên)

Pentru a exprima existenţa sau neexistenţa, în ebraică se utilizează particulele vyE yēš (există, este) şi !yae ’ên (nu există, nu este). De multe ori, aceste particule sunt folosite şi cu sensul de „a avea, a nu avea”.

tyIBBö' ; vyai vyE

yēš ’îš babbayit

E un om în casă.

~['l' %l,mö, vyE

yēš mælæk lā‘ām E un rege pentru popor ( = Poporul are un rege).

30

Patah furtivum. Vezi nota 24.

38

Curs de limba ebraică biblică

tyIBBö' ; vyai !yae

’ên ’îš babbayit Nu e nici un om în casă. ~['l' %l,mö, !yae ’ên mælæk lā‘ām Nu e nici un rege pentru popor = Poporul nu are rege. 32. Prepoziţiile l. , B. şi -ta, cu sufixe pronominale Aceste prepoziţii primesc aceleaşi sufixe.

yli lî ^l. lekā %l' lāk Al lô Hl' lāh

mie ţie (m.sg.) ţie (f.sg.) lui ei

Wnlö' lānû ~k,l' lākæm [!k,l]' 31 lākæn ~h,l' lāhæm !h,l' lāhæn

nouă vouă (m.pl.) vouă (f.pl.) lor (m.pl.) lor (f.pl.)

La fel şi pentru prepoziţia B.. Pentru ~h,B' bāhæm (3 m.pl.) există forma alternativă ~B' bām. Prepoziţia -ta, cu sufixe:

ytiao ’ōtî pe mine ^t.ao ’ōtekā pe tine (m.sg.) %t'ao ’ōtāk pe tine (f.sg.) Atao ’ōtô pe el Ht'ao ’ōtāh pe ea

Wnt'aö o ’ōtānû pe noi ~k,ta. , ’ætkæm pe voi (m.pl.) [!k,ta . ], ’ætkæn pe voi (f.pl.) ~t'ao ’ōtām pe ei !t'ao ’ōtān pe ele

Exemple de folosire:

~x,lö, Wnlö' !tenO vyaih' @s,Kö, yli !yae %l,mö, ~h,l' vyE ~t'ao bheao %l,Mh,ö ;

Omul ne dă nouă pâine. Nu am argint (bani). Ei au un rege. Regele îi iubeşte pe ei.

33. Pronumele demonstrativ

m.

Singular hz< zæ(h) (acesta)

f.

tazO

zō’t (aceasta)

m.

aWh ayhi

hû’ (acela)

m.

hî’ (aceea)

f.

f. 31

Plural m. şi f. hL,aöe ’ēllæ(h) (aceştia, acestea)

~he hēm (aceia) hN"heö hēnnā(h) (acelea)

[ ] = Forma nu apare în BH.

39

Curs de limba ebraică biblică Pronumele se foloseşte şi ca adjectiv demonstrativ:

hZ ~ybiAj ~yvina" h] ' taZOh; #r,ah' -' ta, ~k,l' !tenO ~yhila{ / hw"hy> Atao hfe[o ~yhila{ / ~x,l, Wnl' !yaew> #r,aB' ' qz:x' b['rh' '

41

Curs de limba ebraică biblică LECŢIA 7 35. Qameţ hatuf şi Meteg Qameţ hatuf. De obicei qameţ se citeşte ā. Uneori însă qameţ se citeşte o şi poartă denumirea de qameţ hatuf. Ex: hm'kx . '
okmā(h) (înţelepciune). Pentru a distinge când qameţ se citeşte ā, respectiv o, reţineţi că într-o silabă închisă şi neaccentuată, qameţ se citeşte o. În restul cazurilor se citeşte ā. Regulă practică: de obicei, când în stânga lui qameţ stă şwa, qameţ se citeşte o. X.X'

32

Meteg. O linie orizontală aşezată sub o literă şi în stânga vocalei poartă numele de meteg (X*). Ea are mai multe funcţii. În textul Bibliei ebraice, acest semn ne arată uneori când qameţ trebuie citit ca vocala ā, sau când trebuie citit ca vocala o (qameţ hatuf). Astfel, cuvântul hm'kx . ' se citeşte
okmā(h) (înţelepciune). Cu meteg însă, hm'kx. '* se citeşte
ākemā(h) (ea e înţeleaptă). Uneori meteg poate să indice tocmai că silaba e neaccentuată:

~yIrh;ö \c(" ohorayim. În această

situaţie X"( se citeşte o. Acest caz de folosire a lui meteg pare să contrazică cele prezentate mai sus. În realitate, rareori X' (qameţ) e urmat de X\ (hatef qameţ) în următoarea silabă. În majoritatea cazurilor, qameţ urmat de meteg se citeşte ā. 36. Perfectul În ebraică, ca şi în alte limbi semitice, rădăcina unui verb este formată din trei consoane (de exemplu btk). În funcţie de conjugare, la această rădăcină se adaugă prefixe sau sufixe. Există două conjugări principale ale verbului: - perfect (sau conjugare aformativă), când după rădăcina verbală se adaugă sufixe personale. - imperfect (sau conjugarea preformativă), când rădăcina primeşte atât sufixe, cât şi prefixe. Vom începe studiul verbului cu perfectul. Pentru exemplificare, vom conjuga verbul scrie: Sg. 3 m.

bt;K'

3 f.

hb'tK. *'

2 m.

T'bt. K;ö '

2 f.

T.bt. K;ö '

1

32

yTibt. Kö; '

kātab (el a scris) kātebā(h) (ea a scris) kātabtā (tu ai scris) kātabt (tu ai scris) kātabtî (eu am scris)

Wbt.K*' ~T,bt. K; . !T,bt. K; . Wnb.tK;ö '

Fiindcă silaba închisă se marchează prin şwa mut.

42

Pl. kātebû (ei au scris) ketabtæm (voi aţi scris) ketabtæn (voi aţi scris) kātabnû (noi am scris)

btk a

Curs de limba ebraică biblică Observaţii: Sufixele trebuie învăţate. Ele nu se schimbă, indiferent de verbul conjugat. Forma persoanei a 3-a sg. masc. este paradigma verbală a perfectului.33 Când ultima consoană a rădăcinii unui verb este aceeaşi ca şi prima consoană a sufixului, se scrie doar o literă, dar dublată (cu dageş forte). Ex: el a tăiat tr;K' kārat ; eu am tăiat yTirK ; .' kārattî. 37. Traducerea perfectului a. De regulă, prin perfect se redă o acţiune finită în trecut. yTibt. Kö; ' kātabtî Eu am scris b. Pentru verbe ce indică percepţia, atitudinea, dispoziţia, perfectul poate fi redat şi prin prezent: yTi[d. yö; " yāda‘tî eu ştiu (sau eu am cunoscut) c. Pentru verbe ce exprimă o stare, perfectul poate fi redat prin „a fi”, urmat de un adjectiv, sau „a deveni”, urmat de un adjectiv: yTinq> z;ö " zāqantî eu sunt bătrân (sau eu am devenit bătrân = eu am îmbătrânit) d. Rar în proză, dar adesea în poezie sau proverbe, perfectul poate fi folosit pentru a reda o acţiune habituală, tradusă prin prezent. 38. Ordinea cuvintelor în propoziţie În mod obişnuit, pe primul loc într-o propoziţie verbală stă verbul ca predicat, urmat de subiect, complement direct şi alte complemente.

rp,SBöe ; ~yrIbD' h> -; ta, vyaih' bt;K'

kātab hā’îš ’æt-haddebārîm bāssē
ær A scris bărbatul cuvintele în carte (Bărbatul a scris cuvintele în carte). Negaţia stă înaintea verbului: vyaih' bt;K' al{ lō’ kātab hā’îš Bărbatul nu a scris. Când complementul indirect este pronume şi cel direct substantiv, cel indirect stă de obicei înaintea celui direct:

hV'ahi -' ta, Al !t;n"

nātan lô ’æt-hā’iššā(h) A dat el lui pe femeie = El i-a dat lui femeia. Altfel, cel direct stă de obicei înaintea celui indirect:

hV'ali . yli Ht'ao !t;n"

nātan ’ōtāh lî le’iššā(h) A dat el pe ea mie ca soţie = El mi-a dat-o pe ea ca soţie34. 33

În dicţionare vom întâlni fie forma perfect, pers. a 3-a sg., masc (

43

bt;K)' , fie rădăcina consonantică (btk).

Curs de limba ebraică biblică

vyail' hV'ahi -' ta, !t;n"

nātan ’æt -hā’iššā(h) lā’îš El a dat femeia bărbatului. Vocabular35

rkz [dy yKi al{ dm[ ~yImvö; '

zākar

vb.

a-şi aminti

yāda‘

vb.

a cunoaşte; a şti; a afla

kî

conj.

că; fiindcă; dacă

lō’

adv.

nu

‘āmad

vb.

a sta

šāmayim

s.m.pl.

cer (ceruri)

EXERCIŢII: a) Conjugaţi verbul rkz la perfect. b) Analizaţi şi traduceţi:

aWhh; aybiNh" ; Wnlö' !t;n" rv,a] ~x,Lh,ö -; ta,, Wnl.kaö; ' ~yhila{ / hw"hy> bAj-yKi T'[d. yö; " hv,m-o la, ~yvina" h] ' W[m.v*' al{ %l,Mhö, ; ynEpl. i ~T,dm> [; ] yKi yTi[.mv;ö ' hr'ATh;-ta, Wnr>kz; " al{

34 35

l.

Prepoziţia le (care de obicei indică dativul) poate indica un scop: “spre a fi soţie”. În continuare, verbele vor fi transcrise la perfect.

44

Curs de limba ebraică biblică LECŢIA 8 39. Perfectul verbelor cu consoane guturale Verbul în ebraică are rădăcina formată din trei consoane. În mod tradiţional, gramaticile ebraice notează cele trei consoane ale verbului astfel: prima cu p, a doua cu [ şi a treia cu l. Să luăm de exemplu verbul [m;v' :

l[p [m;v' Ultima consoană (l) este [. Un astfel de verb este numit [¾¾ Noi vom utiliza o notare simplificată: I prima consoană II a doua consoană III a treia consoană Verbul [m;v' este un verb III-[.

l.

Formele perfectului pentru aceste verbe sunt următoarele: I-[ 3 m.sg. 3 f.sg. 2 m.sg. 2 f.sg. 1 sg. 3 pl. 2 m.pl. 2 f.pl. 1 pl.

dm;[' hd'm[. *' T'd>m[;ö ' T.d>m[ö; ' yTid>m[;ö ' Wdm.[*' ~T,d>m[; ] !T,d>m[; ] Wnd>m[ö; '

‘āmad e

‘ām dā(h) ‘āmadtā ‘āmadt ‘āmadtî ‘āmedû ‘amadtæm ‘amadtæn ‘āmadnû

II-x rx;B' bā
ar

hr'xB] *' T'rx> B;ö ' T.rx> B;ö ' yTirx> B;ö ' Wrx]Bö *; ~T,rx> B; . !T,rx> B; . Wnr>xB;ö '

a

bā
rā(h) bā
artā bā
art bā
artî bā
arû be
artæm be
artæn bā
arnû

III-[

[m;v' h['mv. *' T'[.mvö; ' T.[;mvö; ' yTi[m. v;ö ' W[m.v'* ~T,[.mv; . !T,[.mv; . Wn[.mv;ö '

šāma‘ šāme‘ā(h) šāma‘tā šāma‘at šāma‘tî šāme‘û šema‘tæm šema‘tæn šāma‘nû

Observaţii: Datorită prezenţei guturalelor în rădăcină, apar unele modificări vocalice, în principal şwa fiind înlocuit cu hatef patah sub guturale. Perfectul verbelor III-a va fi prezentat la paragraful 41. 40. Perfectul verbului !t;n" 3 m.sg. 3 f.sg. 2 m.sg. 2 f.sg.

!t;n" hn"tn. "* T'tn;ö " T.tn;ö "

nātan nātenā(h) nātattā nātatt 45

Curs de limba ebraică biblică 1 sg. 3 pl. 2 m.pl. 2 f.pl. 1 pl.

yTitnö; " Wnt.n"* ~T,tn; "> !T,tn; >" WNt;nö "

nātattî nātenû netattæm netattæn nātannû

Observaţii: Anomalia constă în asimilarea consoanei finale

!

de către prima consoană a

sufixului t, rezultând dublarea acesteia (T cu dageş forte). 41. Perfectul verbelor III-a 3 m.sg. 3 f.sg. 2 m.sg. 2 f.sg. 1 sg. 3 pl. 2 m.pl. 2 f.pl. 1 pl.

ac'm" ha'c.m*' t'acö'm' tacö'm' ytiacö'm' Wac.m*' ~t,ac'm. !t,ac'm. Wnacö'm'

māā’ māe’ā(h) māā’tā māā’t māā’tî māe’û meā’tæm meā’tæn māā’nû

Observaţii: Fiindcă ultima consoană este a, vocala de sub a doua consoană s-a prelungit de la patah la qameţ. Consoana

t de la începutul sufixelor 2 m. şi f. şi 1 sg. nu mai are punct

(dageş), deoarece a şi-a pierdut valoarea de consoană şi are funcţie de vocală.36 42. h]] ha interogativ Orice afirmaţie poate fi transformată într-o interogaţie prin adăugarea particulei h]] ha interogative. Aceasta se aşează direct în faţa primului cuvânt (la fel ca articolul, dar fără dublarea consoanei următoare):

vyaih' xl;vh' ] hašāla
hā’îš #r,ah'ö ' bAjh] haôb hā’āræ

A trimis omul ? E bună ţara (pământul)?

Înainte de guturale, forma particulei este h;; ha:

36

Din această cauză, la transliterare consoana se putea se putea omite - māānû - sau trece în paranteze -

māā(’)nû.

46

Curs de limba ebraică biblică

vyaih' dme[ho ;

Stă omul?

ha‘ōmē hā’îš

Înainte de guturale urmate de qameţ (ā sau o), forma particulei este h,, hæ:

T'lk. aö; h' ,

Ai mâncat ?

hæ’ākaltā

După o consoană urmată de şwa, forma este h; ha:

~T,xq. l; h. ;

Aţi luat?

halqa
tæm

Mai rar se întâlneşte dublarea primei consoane (ca în cazul articolului):

~T,xq. L; h. ; halleqa
tæm

Aţi luat?

Vocabular

~d'a' rAa rma vae YnEy[eB. arb h] !xe %v,xöo ~Ay acy rmoale Hl'yl> ö; acm ~yIröc; m. i x;nO lpn afn !wO[' arq xlv !Arm.vo

’ādām

s.c. şi p. om; Adam (Gen 4,25); col.: omenire

’ôr

s.f.

lumină

’āmar

vb.

a spune

’ēš

s.f. şi m. foc

e

b ‘ênê

prep.

în ochii, în opinia

bārā’

vb.

a crea (doar cu Dumnezeu ca subiect)

h
ēn

partic.

particulă ce indică o interogaţie; oare?

s.m.

har, graţie, trecere


ōšæk

s.m.

întuneric

yôm

s.m.

zi; pl. ~ymiy" yāmîm

yāā’

vb.

a ieşi, a pleca

lē’mōr

prep.

zicând: (introduce vorbirea directă)

laylā(h)

s.m.

noapte; noaptea

māā’

vb.

a găsi

mirayim s.p.

Egipt

nōa


s.p.

Noe

nā
al

vb.

a cădea

nāśā’ ‘āwôn

vb. s.m.

a ridica; a purta păcat; vină (pentru păcat); pedeapsă (pentru păcat)

qārā’

vb.

a striga; a chema; a numi

šāla


vb.

a trimite

šōmerôn

s.p.

Samaria

a

47

Curs de limba ebraică biblică EXERCIŢII: a) Analizaţi şi traduceţi:

#r,ah'ö ' taew> ~yImV;ö h' ; tae ~yhila{ / ar'B' hl'yl> 'ö ar'q' %v,xlöo w; > ~Ay rAal' ~yhila{ / ar'q' Gen 6,8: hw"hy> ynEy[eB. !xe ac'm' x;nwO >

Gen 1,1 (modificat): Gen 1,5 (modificat):

b) Analizaţi şi traduceţi:

hw"hy> lAqB. W[m.v-' al{ ~k,l' yTitnö; " rv,a] @s,Kh,ö ; hYEa; ~yImV;ö h' -; !mi hl'pn. " vaew> ry[ihm' e ~ykial' M. h; ; Wac.y" !Arm.v-o la,, ~ykial' M. h; -; ta, T'xl. vö; h' ] rmoale lAdG" lAqB. ~yvina" h] ' War>q' ~T,r>ma; ] rv,a] ~yrIbD' h> ; daom. ~y[ir' !wO[-] ta, af'n" aWh ~k,l' ~t'ao yTitn;ö "

48

Curs de limba ebraică biblică LECŢIA 9 43. Perfectul verbelor III-h 3 m.sg. 3 f.sg. 2 m.sg. 2 f.sg. 1 sg. 3 pl. 2 m.pl. 2 f.pl. 1 pl.

hn"B' ht'nB> *' t'ynIBö ' tynIBö ' ytiynIBö ' WnB' ~t,ynIB. !t,ynIB. WnynIBö '

bānā(h) bānetā(h) bānîtā bānît bānîtî bānû benîtæm benîtæn bānînû

Deşi rădăcina acestui verb este trecută în dicţionare ca hnB, consoana h este doar formal a 3a consoană a rădăcinii. Cum se poate observa din conjugare, rădăcina acestor verbe este variabilă - uneori nB, alteori ynB. Când prima consoană este guturală, întâlnim modificările vocalice tipice. De ex. verbul ‘ālā(h) (a urca) are următoarele modificări la pers. 2 pl.: 2 m. pl. ~t,yli[] ‘alîtæm 2 f. pl.

!t,yli[]

hl'['

‘alîtæn

Din această categorie face parte şi verbul hy"h' a fi. Reţineţi forma deosebită pentru persoana 2 pl.: 2 m. pl. ~t,yyIh/ hæyîtæm 2 f. pl

!t,yyIh/

hæyîtæn

44. h locale (sufixul -āh pentru indicarea direcţiei) Un substantiv căruia i se ataşează sufixul –ā(h) indică direcţia sau mişcare spre un anumit loc. Exemple: ~yIrcö; m. i mirayim hm'yr> c;ö m. i miraymā(h) (Egipt) (spre Egipt) e ~liviö; W' ry> y rûšālaim hm>l' v;.ö W' ry> yerûšālaimā(h) (Ierusalim) (spre (la) Ierusalim) tyIBö; bayit (casă) ht'yB> ö; baytā(h); ht'yB> h;ö ; habbaytā(h) (casă) (spre casă, acasă) ~yImv;ö ' šāmayim hm'y>mVö; h' ; šāmaymā(h) (cer) (spre cer) #r,aö, ’æræ hc'ra> ö; ’arā(h) (pământ) (spre/la pământ) 49

Curs de limba ebraică biblică

rB;dm> i

hr'Bdö; >mi midbarā(h) (spre deşert) hr'hhö' ' hāhārā(h); hr'hö, hærā(h) (spre/la munte) hr'y[ihö ' hā‘îrā(h) (spre /în oraş) hl'avoö . še’ōlā(h) (spre/în Şeol) hn"Apöc' ā
ônā(h) (spre nord) hn"myö' Te têmānā(h) (spre sud) hB'gn> '* #r,ahö' w' > ~d'ah' -' ta, ~yhila{ / hw"hy> hf'[' ~ynIB' Al Wyh'-al{ rb'D' Atao ~['h' Wn['-al{w> hZ lAdG" rAa War' %v,xBöo ; ~ykilh. ho ; ~['h' tme hc'ra> ö; lp;n" vyaihw' > ~h,me rb'DK' ; hZ c;ö .mi ~yvina" h] ' Wdr>y"

Curs de limba ebraică biblică LECŢIA 10 46. Perfectul verbelor II-w şi II-y II-w

~q' hm'qö' T'mq. ö; T.mq. ö; yTimq. ;ö Wmq'ö ~T,mq. ; !T,mq. ; Wnm.q. ö;

3 m.sg. 3 f.sg. 2 m.sg. 2 f.sg. 1 sg. 3 pl. 2 m.pl. 2 f.pl. 1 pl.

II-y

~f' hm'fö' T'mf. ö; T.mf. ö; yTimf. ö; Wmf'ö ~T,mf. ; !T,mf. ; Wnm.f;ö

qām qāmā(h) qamtā qamt qamtî qāmû qamtæm qamtæn qamnû

śām śāmā(h) śamtā śamt śamtî śāmû śamtæm śamtæn śamnû

Observaţii: Aceste două tipuri de verbe pierd în timpul conjugării la perfect consoana a 2-a. „Golindu-se” de consoana din mijloc, ele devin la perfect, de exemplu, ~q' şi ~f' . În dicţionare însă se redă forma triconsonantică a lor (~wq şi ~yf). Deosebirea între verbe II-w şi II-y va fi sesizabilă când vom vorbi despre imperfectul acestor verbe. Participiul activ masculin şi feminin singular are aceeaşi formă ca perfectul. Doar accentul e pe ultima silabă la participiu:

m. f.

Sg.

Pl.

~q' qām hm'q' qāmā(h)

~ymiq' ~Amq'

qāmîm qāmôt

Din grupa verbelor II-w face parte şi verbul

awB

bô’ (a veni, a intra), la perfect

aB' bā’.

Deoarece ultima consoană este a, la conjugare sufixele au aceeaşi formă ca în cazul verbelor III-a (vezi 41). 47. lKo kōl Sensul acestui substantiv este „întregul, totul”, dar se foloseşte foarte frecvent ca un adjectiv: „întreg, tot” sau „fiecare”. Deobicei este legat de substantivul pe care îl modifică prin maqqef, având forma -lK' kol-.40 În exemplele următoare de folosire se observă diferenţa între sensul „tot, întreg” şi „fiecare” al cuvântului lKo:

~Ay-lK' kol-yôm ~AYh;-lK' kol-hayyôm 40

Fiecare zi Toată ziua, întreaga zi

Qameţ într-o silabă neaccentuată, închisă, se citeşte o. Vezi 35.

52

Curs de limba ebraică biblică

~ymiYh" -; lK' kol-hayyāmîm ry[i-lK' kol-‘îr ry[ih-' lK' kol-hā‘îr ~yrI[h' -, lK' kol-hæ‘ārîm

Toate zilele Fiecare oraş Tot oraşul, întregul oraş Toate oraşele

48. Statul construct. Legătura constructă (construcţia genitivală) În limba ebraică nu există cazul genitiv al substantivului, ca în majoritatea limbilor moderne. Pentru a exprima o relaţie genitivală, se alătură pur şi simplu două sau mai multe substantive, acestea formând o construcţie gramaticală:

aybiNh" ; lAq qôl hannābî’ #r,ah'ö ' %l,mö, mælæk hā’āræ

Glasul profetului Regele ţării

Primul substantiv este în aşa numitul „stat construct” (fiindcă a fost „construit” împreună cu un alt substantiv într-o legătură). Când nu se află în stat construct, un substantiv este în „stat absolut”.41 De obicei, statul construct al unui substantiv este diferit ca formă de statul absolut. Ca şi la formarea pluralului substantivelor, şi aici au loc reduceri vocalice. Construcţia trebuie privită din punct de vedere fonetic ca un singur cuvânt, astfel încât adăugarea celui de-al 2-lea substantiv impune de obicei reduceri vocalice în primul substantiv. De exemplu, substantivul rb'D' dābār (stat absolut) suferă o reducere a vocalelor în construcţia următoare, statul construct fiind rb;D> debar:

%l,Mhö, ; rb;D> debar hammælæk hv,mo rb;D> debar mōšæ(h)

cuvântul regelui cuvântul lui Moise

Aşadar: - doar primul substantiv este în stat construct - doar al doilea substantiv poate avea articol, sau poate fi substantiv propriu (substantiv determinat). Primul substantiv este dependent de al doilea. Dacă al doilea e determinat, atunci şi primul va deveni, prin relaţie, determinat, şi nu mai are nevoie de articol. De ex.:

%l,Mhö, ; rb;D> debar hammælæk hv,mo rb;D> debar mōšæ(h)

cuvântul regelui cuvântul lui Moise

Dacă al doilea substantiv nu e determinat, atunci nici primul nu este determinat. De ex.:

%l,M,ö rb;D>

un cuvânt al unui rege

41

Substantivele studiate până acum au fost în stat absolut. În dicţionare se redă întotdeauna statul absolut al substantivelor (eventual cu indicarea auxiliară a pluralului şi a statului construct).

53

Curs de limba ebraică biblică Pentru a exprima nedeterminarea primului şi determinarea celui de al doilea substantiv, se foloseşte prepoziţia l. (cu sau fără rv,a)] . În acest caz, primul substantiv îşi păstrează forma absolută:

%l,Mlö, ; (rv,a)] rb'D'

dābār ’ašær lāmmælæk

un cuvânt al regelui dwIdl' . rAmz>mi mizmôr ledāwid un psalm al lui David Construcţia poate fi formată şi din substantive plurale:

%l,Mhö, ; yrebD. I

dibrê hāmmælæk cuvintele regelui ~ykilM' h. ; yrebD. I dibrê hāmmelākîm cuvintele regilor Adjectivele se adaugă la sfârşitul construcţiei. De aceea sensul poate fi ambiguu, adjectivul putând să se refere fie la primul, fie la cel de al 2-lea substantiv al construcţiei. De obicei acordul dintre adjectiv şi substantivul pe care îl modifică, sau contextul, lămuresc sensul:

bAJh; %l,Mhö, ; tB;

bat hāmmælæk haôb

fiica regelui bun

hb'AJh; %l,Mh,ö ; tB;

bat hāmmælæk haôbā(h) fiica cea bună a regelui bAJh; %l,Mhö, ; yrebD. I dibrê hāmmælæk haôb cuvintele regelui bun Uneori însă ambiguitatea persistă:

~ybiAJh ~ykilM' h. ; yrebD. I

dibrê hāmmelākîm haôbîm cuvintele regilor buni sau cuvintele bune ale regilor Construcţia poate fi formată din mai multe substantive:

%l,Mhö, ; tB; yrebD. I

dibrê bat hāmmælæk cuvintele fiicei regelui #r,ahö' w' > ~yImV;ö h' %l,mö, mælæk haššāmayim wehā’āræ regele cerului şi al pământului Traducerea construcţiei trebuie făcută în funcţie de relaţia dintre cel două substantive. De cele mai multe ori este vorba de o relaţie posesivă sau genitivă. Însă uneori ea se referă la felul sau la funcţia unui subiect:

vyaih' @s,Kö, kæsæ
hā’îš %l,Mhö, ; tB; bat hāmmælæk !b,aö, x;Wl lûa
’æbæn

banii (argintul) bărbatului fiica regelui o tablă de piatră 54

Curs de limba ebraică biblică

~yIm;ö yliK.

kelî mayim

un vas pentru apă

Vocabular

awb -lK' / lKo ~yIm; br,[ö, ~wq bwv ~yf

bô’

vb.

a intra; a veni; perf.: aB' bā’

kōl/kol-

s.m.

întregul; toţi, toate; fiecare

mayim

s.m.

apă, ape

‘æræb

s.m.

seară

qûm

vb.

a se ridica, a se scula; perf.: ~q' qām

šûb

vb.

a se întoarce; perf.: bv' šāb

śîm

vb.

a pune, a aşeza; perf.: ~f' śām

EXERCIŢII: a) Analizaţi şi traduceţi:

br,[hö, -' d[; aWhh; ~AYh;-lK' Wmqö' al{w> hc'ra> ;ö Wlp.n" ~['h-' lk'w> dwID-' la, ~y[imv. o ~h,K' ~yvina" ] #r,ah'ö -' lk'B. Wyh' al{{ ry[ih-' la, ytiaB' #r,ah' ' l[;me ~yIMh; ; Wbv' b) Traduceţi:

[r'h' %l,Mh, ; db,[,

taZOh; #r,ah' ' %l,m,

~h'rb' a. ; db,[,

%l,Mh, ; db,[,

c) Traduceţi: o slugă a unui rege, sluga regelui, o slugă a regelui; un rege al unei ţări; regele Israelului; o slugă a lui David; un vas de argint

55

Curs de limba ebraică biblică LECŢIA 11 49. Perfectul verbelor „geminate” (verba mediae geminatae) 3 m.sg. 3 f.sg. 2 m.sg. 2 f.sg. 1 sg. 3 pl. 2 m.pl. 2 f.pl. 1 pl.

bb;s' hb'bs]; ' t'ABös' tABs' ytiABös' Wbb]s; ' ~t,ABs' !t,ABs' WnABös'

sābab sābabā(h) sābbôtā sābbôt sābbôtî sābabû sābbôtæm sābbôtæn sābbônû

Observaţii: Tipic pentru aceste verbe este că au a 3-a consoană identică cu a 2-a consoană. Denumirea lor vine de la faptul că a 3-a consoană a fost adăugată rădăcinii biconsonantice prin multiplicarea celei de a 2-a consoane. 50. Prepoziţiile ~[i (cu, împreună) şi tae (cu, împreună) cu sufixe pronominale

yMi[i ‘immî (sau ydIM[' )i ^M.[i ‘immekā %M'[i ‘immāk AM[i ‘immô HM'[i ‘immāh WnMö[' i ‘immānû ~k,M[' i ‘immākæm !k,M[' i ‘immākæn ~M'[i ‘immām (sau ~h,M[' )i !M'[i ‘immān

yTiai ‘ittî ^T.ai ‘ittekā %T'ai ‘ittāk ATai ‘ittô HT'ai ‘ittāh WnT'aö i ‘ittānû ~k,Ta. i ‘ittākæm !k,Ta. i ‘ittākæn ~T'ai ‘ittām !T'ai ‘ittān

cu mine cu tine (m.sg.) cu tine (f.sg.) cu el cu ea cu noi cu voi (m.pl.) cu voi (f.pl.) cu ei cu ele

Exemple:

lae WnM'[ö i yKi Căci cu noi este Dumnezeu! (Is 8,10).

~T'ai %leho ~h'rb' a. w; > ~yvina" h] ' ~V'mi Wac.y" Bărbaţii au plecat de acolo. Şi Avraam mergea împreună cu ei.

56

Curs de limba ebraică biblică 51. Pronumele relativ rv,a] (continuare)

rv,a] introduce de multe ori o propoziţie relativă. Când se foloseşte cu prepoziţii ce indică dativul, acuzativul, locul, etc., acestea nu se pun înaintea lui rv,a,] ca în cazul substantivelor. Prepoziţiile cu sufixe pronominale urmează după rv,a.] La fel şi în cazul adverbelor: @s,Kh,ö -; ta, Al yTitn;ö " rv,a] vyaih'

Omul care eu am dat lui argintul = Omul căruia i-am dat

argintul

hN"Mö,mi Wac.y"( rv,a] ry[ih' Oraşul care ei au ieşit din el = oraşul din care au ieşit ei ATai Wbv.y(" rv,a] vyaih' Omul care ei au şezut cu el = Omul cu care au şezut ei ~v' bv;y" rv,a] ry[ih' Oraşul care el a locuit acolo = Oraşul în care el a locuit Atao yTixl. v;ö ' rv,a] vyaih' Omul care eu am trimis pe el = Omul pe care eu l-am trimis yTixl. v;ö ' rv,a] vyaih' Omul care eu am trimis = Omul pe care eu l-am trimis rv,a]

poate fi folosit deasemenea ca şi conjuncţie:

rv,a] ![;yö: pentru că rv,aK] ; după cum, conform cu ceea ce; când 52. Statul construct al substantivelor masculine singulare La formarea statului construct se pot observa următoarele reguli de modificare a vocalelor: 1) ā şi ē în silabe neaccentuate devin e (X' şi Xe se reduc la X.). 2) ā în silaba finală devine a (X' devine X;). 3) ē în silaba finală rămâne de obicei neschimbat; rar ē se schimbă în a (rar Xe în X;). Observaţi statul absolut şi statul construct al următoarelor substantive: Absolut

Construct

Regula urmată

dy" yād aybin" nābî’ bk'AK ~Aqm' rb'D' bb'le jpevo !qez" %l,m,ö rp,söe

dy: yad aybin> nebî’ bk;AK ~Aqm. rb;D> bb;l. jpevo !q;z> %l,m,ö rp,söe

2 1 2 1 1 şi 2 1 şi 2 3 (fără schimbare) 1 şi 3 (cu schimbare) nici una nici una (ē este accentuat!)

57

Curs de limba ebraică biblică 53. Câteva tipuri deosebite de stat construct ale substantivelor masculine singulare a) Substantivele ba' (tată) şi xa' (frate): st. abs. st. cs. a ybia] ’ bî ba' ’āb

xa'

yxia'

’ā


’a
î

b) Substantive de tipul tyIB; (casă) şi tw WnT'aö i ~ymilve . hL,ahöe ' ~yvina" h] ' b) Formaţi statul construct pentru următoarele substantive:

byEao rABGI rh'n"

ry[i %a'lm. ; %r,D,

59

lm'G" b['r' !n"['

Curs de limba ebraică biblică c) Traduceţi:

lAdG"h; ~['h' lAq ~lev' %l,mö, hw"hy>-rb;d> h['rh' ' hV'ahi ' vyai h[orP> -; dy: l[;Bh;ö ; !heKo

qd,c-ö, yKil.m ~yImV;ö h' ; !n:[] #r,ah'ö ' ~[;

d) Traduceţi:

aybiNh" ; tyBe !t'n" tc;[] hv,mo tr;AT tazO ![;nkö: . ybia]

60

lAdG"h; b['rh' ' tn:v. tAba'h' tK;rB> i aWh jpeVho -; !B, ~r'ba. ; yxia-] !B, jAlw>

Curs de limba ebraică biblică LECŢIA 12 56. Pronumele personal 1 sg. 2 m. sg 2 f. sg. 3 m. sg 3 fem. sg. 1 pl. 2 m. pl. 2 f. pl. 3 m. pl. 3 f. pl.

ykinaO ' ’ānôkî hT'a; ’attā(h) T.a; ’att aWh hû’ ayhi hî’ Wnx.na: ] ’ana
nû ~T,a; ’attæm hN"Taeö ; ’attēnnā(h) hM'höe hēmmā(h) hN"he hēnnā(h)

sau

ynIa]

’anî

eu tu tu el ea

sau

Wnx.n:

na
nû

noi voi

sau sau sau

!T,a; ’attæn ~he hēm !he hēn

voi ei ele

În Pentateuh, pronumele feminin (3 f.sg.) are uneori forma awhi (forma pronumelui masculin, dar vocalizarea e ca a celui feminin). Pronumele personal este folosit ca subiect, de obicei în propoziţii cu predicat neverbal. bAj ynIa] Eu sunt bun.

%leho ynIa] vyai ynIa] tyIBB'ö ; ynIa]

Eu merg. Eu sunt un om. Eu sunt în casă.

Având în vedere că verbul are sufixe personale, în mod obişnuit nu mai e nevoie şi de pronume într-o propoziţie cu predicat verbal. yTibt. K;ö ' Eu am scris. Pronumele poate să stea şi înaintea verbului într-o propoziţie cu predicat verbal, pentru a pune accentul pe subiectul acţiunii. yTibt. Kö; ' ynIa] Eu am scris! (nu altcineva) Sau aşezarea pronumelui înaintea verbului poate să fie o urmare a schimbării subiectului întrun pasaj, fără o accentuare a subiectului. 57. Pronumele interogativ a) ymi mî (cine?) b) hm; mah (ce?) Formele pentru hm; sunt diferite: - înainte de a

h r, forma este hm'

mā(h): 61

Curs de limba ebraică biblică

t'yaöri ' hm' Ce ai văzut? - înainte de [ x, forma este hm, mæ(h): t'yfi[ö ' hm, Ce ai făcut? - în toate celelalte cazuri, forma este hm;, plus dublarea consoanei următoare: t'ac'Mö -' hm; Ce ai găsit? Când ymi sau traducere:

hm; sunt urmate de pronume demonstrative, acestea din urmă pot fi ignorate la

t'yfö[i ' taZO-hm;;

Ce (aceasta) ai făcut?

58. Statul construct al substantivelor plurale cu terminaţia -îm La formarea statului construct al acestor substantive, terminaţia -îm va deveni -ê (~yXi devine

yXe ).42 În rest sunt urmate regulile deja observate la substantivele singulare. pl. abs. ~ymiy" yāmîm

pl. cs. ymey> yemê

Regula urmată 1

~ynIB' ~yMi[; ~ybikA' K ~yrIbD' > ~yvina" ] ~ynIqze >

ynEB. yMe[; ybekA. K yrebD. I yvena> ; ynEqz. I

1 1 1 şi regula lui şwa 1 şi regula lui şwa 1 şi regula lui şwa

Substantivele segolate provin din forme arhaice cu o singură vocală. De exemplu: *%l.m; a devenit %l,m,ö, 43 sau *r>ps . i a devenit ulterior rp,s.öe La formarea statului cs. plural, se revine la vocala arhaică a cuvântului (a, i, sau o): Sg. abs.

Pl. abs.

Pl. cs.

%l,m,ö rp,seö vd,xoö

~ykilm' . ~yrIps' . ~yvidx' \

ykelm. ; malkê yreps. i si
rê yvedx> '
odšê

Substantivul

Vocala a i o

~yImö; (apă) nu are formă singulară. St. cs. este yme. La fel ~yImvö; ' (cer), are st. cs.

ymev.. Câteva excepţii de la regulile 1-3:

42 43

~

final cade. A fost vocalizat cu segol. De aici şi numele acestor substantive de “substantive segolate”.

62

Curs de limba ebraică biblică Sg.

Pl. abs.

Pl. cs.

varoo (cap) ry[i (oraş) rh; (munte)

~yviar' ~yrI[' ~yrIh'

yvear' yre[' yreh'

59. Statul construct al substantivelor plurale cu terminaţia -ôt Terminaţia -ôt rămâne neschimbată la formarea statului construct. În rest se urmează regula 1, iar în cazul segolatelor se revine la vocala arhaică. Sg.

Pl. Abs.

Pl. Cs.

~ve ble vp,nö< br,xö, #r,a,ö hk'rB' .

tAmve tABli tAvp'n> tAbr'x] tAcr'a] tAkr'b.

tAmv. tABli tAvp.n: tAbr>x; tAcr>a; tAkr>Bi

regula urmată 1

1 şi regula lui şwa

Vocabular

byEao tB; br,xö, vd,xoö ~yYIx; hY"x; la[emv' y. I ble vp,nö< ~ve

’ōyēb

vb.part.

duşman

bat
æræb

s.f. s.f.

fiică; pl. tAnB' bānôt sabie


ōdæš

s.m.

lună; lună nouă (începutul lunii la evrei)


ayyîm

s.m.

viaţă


ayyā(h)

s.f.

fiinţă vie, animal

yišmā‘ēl

s.p.

Ismael

lēb næ
æš

s.m.

inimă

s.f.

suflet; viaţă; răsuflare; fiinţă vie

šēm

s.m.

nume; pl.: tAmve šēmôt

EXERCIŢII a) Traduceţi:

ry[ih' yvena> ; laerf' y. -I ynEb yTeB' vyaih' yYEx;

63

dwId-' yven> ~['h' ybeya> o rp,Sheö ; yrebD. I #r,ah'ö ' tY:x; hw"hy> ykerD> ; ~d'ah' ' tAnB. la[emv' y. I ynEB. tAmv.

Curs de limba ebraică biblică LECŢIA 13 60. Substantivul cu sufixe pronominale. Sufixe pentru substantive singulare În limba ebraică, posesia e indicată prin sufixe pronominale ataşate unui substantiv (asemenea prepoziţiilor cu sufixe). Sufixele sunt aproape identice cu cele observate la prepoziţii. A. Sufixe pentru substantive singulare: Pentru un substantiv monosilabic, de ex. sWs sûs (cal) formele cu sufix sunt:

1 2m. 2f. 3m. 3f.

Sg.

Pl.

ysiWs sûsî calul meu ^s.Ws sûsekā calul tău %seWs sûsēk calul tău AsWs sûsô calul lui Hs'Ws sûsāh calul ei

WnseWö s sûsēnû calul nostru ~k,sW. s sûsekæm calul vostru !k,sW. s sûsekæn calul vostru ~s'Ws sûsām calul lor !s'Ws sûsān calul lor

După cum se poate observa, sufixele sunt cele întâlnite la prepoziţia l. (vezi la 32). În cazul substantivelor bisilabice (de ex. rb'D)' , sufixele sunt aceleaşi, dar apar reduceri vocalice la substantiv, ca la formarea pluralului şi a statului construct.: Sg. 1 2m. 2f. 3m. 3f.

Pl.

yrIbD' > d bārî cuvântul meu ^r>bD(*' > debārekā %rebD' > debārēk Arb'D> debārô Hr'bD' > debārāh e

Wnrebö D' > debārēnû ~k,rb. D; > debarkæm !k,rb. D; > debarkæn ~r'bD' > debārām !r'bD' > debārān

La substantivele feminine terminate în –ā(h) (de ex. hr'AT) se întâlnesc modificările observate la statul construct (-ā(h) devine –āt sau -at): Sg. Pl. 1 ytirA' T tôrātî legea mea Wntöre A' T tôrātēnû 2m. 2f. 3m. 3f.

^t.rA*' T tôrātekā %terA' T tôrātēk Atr'AT tôrātô Ht'rA' T tôrātāh

~k,tr. A; T tôratkæm !k,tr. A; T tôratkæn ~t'rA' T tôrātām !t'rA' T tôrātān

64

Curs de limba ebraică biblică 61. Verbe de stare Un grup mic de verbe, care exprimă o stare, au la conjugarea perfectului a doua vocală ē sau ō (spre deosebire de cele studiate până acum, care aveau a). Ele pot fi traduse şi ca adjective, exprimând o stare prezentă, trecută.

dbeK' el este greu / el a fost (era) greu / el a devenit greu !qez" el este bătrân / el a fost (era) bătrân / el a devenit bătrân = el a îmbătrânit Verbe de stare des întâlnite sunt şi următoarele:

vAB a fi ruşinat, a se ruşina tme a fi mort, a muri (rădăcina verbală twm) lkoy" a fi în stare, a putea arey" a fi înfricoşat, a se teme alem' a fi plin, a se umple Perfectul verbului dbeK:' Sg. 3m. dbeK' kābēd 3f. 2m. 2f. 1

hd'bK. *' kābedā(h) T'db> K;ö ' kābadtā T.db> K;ö ' kābadt yTidb> K;ö ' kābadtî

Perfectul verbului arey:" Sg. 3m. arey" yārē’ 3f. 2m. 2f. 1

ha'ry> " yāre’ā(h) t'areyö " yārē’tā taröye " yārē’t ytiaröye " yārē’tî

Pl.

Wdb.K'*

kābedû

~T,db> K; . kebadtæm !T,db> K; . kebadtæn Wnd>bKö; ' kābadnû Pl.

War>y"

yāre’ û

~t,arey> yerē’tæm !t,arey> yerē’tæn Wnareyö " yārē’nû

Multe dintre aceste verbe au şi un adjectiv asociat: dbeK' greu, tme mort, alem' plin, etc. De aceeea există posibilitatea de confuzie între adjectiv şi persoana 3 m.sg. perfect: vyaih' !qez" Omul e bătrân sau omul a îmbătrânit (era, a fost bătrân). Confuzia nu e posibilă pentru alte persoane: hV'ahi ' hn"qze > femeia este bătrână (predicat adjectival)

hV'ahi ' hn"qz. *" femeia a îmbătrânit (predicat verbal)

65

Curs de limba ebraică biblică Vocabular

hm'da' ] WhY"lai e ~ae yAG hm'kx. ' dy" aSeKi %lm ~Aqm' vd,qöo hL'pTi .

a

dāmā(h) s.f.

pământ, pământ arabil

’ēlîyāhû

s.p. Ilie

’ēm

s.f.

mamă; cu suf. yMiai

gôy s.m. neam (păgân); pl.: ~yIAG
okmā(h) s.f. înţelepciune yād

s.f.

~yIdy; ;" pl. tAdy"

kissē’

mână; putere; du. s.m. tron

mālak

vb.

māqôm qōdæš

s.m. loc s.m. sfinţenie; lucru sfânt, sfinţit ; loc sfânt, templu

te
illā(h) s.f.

a fi rege, a domni

rugăciune

EXERCIŢII a) Traduceţi următoarele cuvinte:

ymiv. ^t.yBe AtAm ^r>y[i ~k,nq> z; > %veyai ~k,ay] bin> ytikr' B> i !t'Lp' Ti . AmAqm. Ht'nv" . yMiai Wntecö [' ] ^m.Ay ~k,tm. d; a> ;

Hv'aro ^b.yaI o !t'mk' x. '

b) Analizaţi şi traduceţi:

Avd>q' aSeK-i l[; bv;y" ~yIAG-l[; ~yhila{ / %l;m' WhY"lai -e la, ht'yh> ' hw"hy>-dy:w>

66

Curs de limba ebraică biblică LECŢIA 14

62. Prepoziţiile

la, , l[; , tx;T;ö şi yrexa] ; cu sufixe pronominale

yl;ae ’ēlay către mine ^ylöa, e ’ēlæ kā %yIlaö; e ’ēlayik wyl'ae ’ēlâw h'ylöa, e ’ēlæ hā Wnylöae e ’ēlênû ~k,ylea] ’alêkæm !k,ylea] ’alêkæn ~h,ylea] ’alêhæm !h,ylea] alêhæn Aceleaşi sufixe le primesc şi următoarele prepoziţii:

yl;[' ‘ālay pe mine ^ylö[, ' ‘ālæ kā %yIl[ö; ' ‘ālayik wyl'[' ‘ālâw h'ylö[, ' ‘ālæ hā Wnylö[e ' ‘ālênû ~k,yle[] ‘alêkæm ~k,yle[] ‘alêkæn ~h,yle[] ‘alêhæm !h,yle[] ‘alêhæn yr;xa] ; ’a
aray după mine ^yröx, a] ; ’a
aræ kā %yIrxö; a] ; ’a
arayik wyr'xa] ; ’a
arâw h'yröx, a] ; ’a
aræ hā Wnyröxe a] ; ’a
arênû ~k,yrexa] ; ’a
arêkæm !k,yrexa] ; ’a
arêkæn ~h,yrexa] ; ’a
arêhæm !h,yrexa] ; ’a
arêhæn

yT;xT. ; ta
tay sub mine ^yTöx, T. ; ta
tæ kā %yITxö T. ; ta
tayik wyT'xT. ; ta
tâw h'yTöx, T. ; ta
tæ hā WnyTöxe t. ; ta
tênû ~k,yText. ; ta
têkæm !k,yText. ; ta
têkæn ~h,yTexT. ; ta
têhæm !h,yTexT. ; ta
têhæn 67

Curs de limba ebraică biblică 63. Sufixe pentru substantive plurale B. Sufixe pentru substantive plurale sunt aceleaşi ca la prepoziţiile de mai sus (vezi 62). a) Substantive cu terminaţia -ôt: Sufixul se adaugă după terminaţie:

tArAT 1 sg. 2 m.sg. 2. f.sg. 3 m.sg. 3 f.sg. 1 pl. 2 m.pl. 2 f.pl. 3 m.pl. 3 f.pl.

yt;ArAT tôrôtay legile mele ^yt,Aö rAT tôrôtæ kā %yItA;ö rAT tôrôtayik wyt'ArAT tôrôtâw h'yt,Aö rAT tôrôtæ hā WnyteAö rAT tôrôtênû ~k,yteArAT tôrôtêkæm !k,yteArAT tôrôtêkæn ~h,yteArAT tôrôtêhæm !h,yteArAT tôrôtêhæn

După cum se poate observa, sufixele sunt cele întâlnite la prepoziţia la, (vezi la 62). b) Substantive cu terminaţia -îm: Terminaţia -îm este înlocuită de aceleaşi sufixe:

~ysiWs 1 sg. 2 m.sg. 2. f.sg. 3 m.sg. 3 f.sg. 1 pl. 2 m.pl. 2 f.pl. 3 m.pl. 3 f.pl.

ys;Ws sûs caii mei ^ys,Wö s sûsæ kā %yIsW;ö s sûsayik wys'Ws sûsâw h'ys,Wö s sûsæ hā WnyseWö s sûsênû ~k,yseWs sûsêkæm !k,yseWs sûsêkæn ~h,yseWs sûsêhæm !h,yseWs sûsêhæn

La adăugarea sufixelor 2 pl. m. şi f. se observă reducerea vocalică cunoscută de la statul construct plural. 68

Curs de limba ebraică biblică

~ynIB' ~ymiy" tAkr'B.

suf. 1 sg.

suf. 2 m.pl

yn:B' ym;y" yt;Akr>Bi

~k,ynEB. ~k,ymey> ~k,yteAkr>Bi

regula 1 1 1 + reg. lui şw

Un substantiv cu sufix este determinat. De aceea: - el nu mai are articol - când este complement direct, înaintea lui stă prepoziţia tae (nota acuzativului). Exemple:

bAJh; Arb'D> cuvântul lui cel bun Arb'D> bAJ cuvântul lui este bun ABli tx;mf. i bucuria inimii lui ^l.q-o ta, yTi[.mvö; ' am auzit glasul tău Vocabular

yrexa] ; tx;Tö;

’a
arê

prep. şi conj. după, în urma

ta
at

prep.

sub; în loc de

EXERCIŢII a) Adăugaţi sufixele pronominale pentru substantivul tAnB'. Ţineţi cont de reducerea vocalică. 1 sg. 2 m.sg. 2. f.sg. 3 m.sg. 3 f.sg.

yt;AnOB.

benôtay fiicele mele

1 pl. 2 m.pl. 2 f.pl. 3 m.pl. 3 f.pl.

b) Analizaţi şi traduceţi :

wyY"x; ymey-> lK' ![;nK: ö. #r,a-ö, ta, ha'r' al{> taZOh; hr'ATh; rp,sBe . yTibt. K; ' rv,a] yr'bD' -> ta, W[m.v' ~k,yrebD. -I ta, [;mve o ykinaO '

69

Curs de limba ebraică biblică LECŢIA 15 64. Imperfectul Dacă perfectul se forma prin adăugarea de sufixe (conjugare aformativă), imperfectul se formează totdeauna prin adăugarea de prefixe (conjugarea preformativă). Pentru unele persoane există şi sufixe. Formele imperfectului unui verb regulat (de ex. bt;K)' sunt următoarele:

3 m. 3 f. 2 m. 2 f. 1

Sg. bToky. I yiktōb (el va scrie)

bTokT. i bTokT. i ybiTk. T. i bToka. ,

tiktōb (ea va scrie) tiktōb (tu vei scrie) tiktebî (tu vei scrie) ’æktōb (eu voi scrie)

Pl. 3 m. 3 f. 2 m. 2 f. 1

WbT.ky. I hn"bT. koö T. i WbT.kT. i hn"bT. köo T. i bTokn. I

44

yiktebû (ei vor scrie) tiktōbnā(h) (ele vor scrie) tiktebû (voi veţi scrie) tiktōbnā(h) (voi veţi scrie) niktōb (noi vom scrie)

Prefixele şi sufixele acestea le primesc toate verbele la imperfect. De aceea este bine ca ele să fie reţinute. 65. Traducerea imperfectului Imperfectul exprimă o acţiune neîncheiată sau o acţiune posibilă. a) De regulă este vorba de o acţiune în viitor („el va scrie”). b) Dar poate fi vorba şi de o acţiune habituală, în prezent sau trecut („el scrie”, „el obişnuia să scrie”). c) Uneori traducerea este modală (el ar trebui să scrie, el ar putea să scrie, etc.) Ca şi perfectul, imperfectul este negat prin al{ :

bToky. I al{

El nu va scrie (nu scrie, nu obişnuia să scrie, nu ar putea să scrie)

Ca şi în cazul perfectului, există modificări la conjugare, în funcţie de tipul verbelor (a consoanelor rădăcinii: I-a; III-h; II-y; II-w, etc.).

44

!

Mai rar se întâlneşte şi terminaţia -ûn (cu “ paragogic”) pentru persoana 3 pl sau 2 m. pl. De exemplu

!Wrm.vT. i (veţi asculta) în Deut 6,17. 70

Curs de limba ebraică biblică 66. Imperfectul cu vocala a În loc de vocala o, unele verbe au la imperfect vocala a. Din această categorie fac parte verbele de stare, verbele cu consoanele II sau III guturale, precum şi alte verbe. Prefixele şi sufixele rămân neschimbate. de stare Sg. 3m. dB;ky. I yikbad

dB;kT. i tikbad 2m. dB;kT . i tikbad 2f. ydIBk . T. i tikbedî 1 dB;ka. , ’ækba d 3f.

III-guturală

II-guturală

[m;vy. I yišma‘ [m;vT. i tišma‘ [m;vT. i tišma‘ y[imv. T. i tišme‘î [m;va. , ’æšma‘

rx;by. I

yib
ar

Pl.

WdB.ky. I yikbedû 3f. hn"dB > k;ö T. i tikbadnā(h) 2m. WdB.kT . i tikbedû 2f. hn"dB > k;ö T. i tikbadnā(h) 1 dB;kn. I nikbad 3m.

W[m.vy. I yišme‘û hn"[.mv;ö T. i tišma‘nā(h) W[m.vt. i tišme‘û hn"[.mv;ö T. i tišma‘nā(h) [m;vn. I nišma‘

Alte verbe care au imperfect cu vocala a: Perf. Imperf. bk;v' bK;vy. I a se culca

dm;l' bk;r'

dm;ly. I bK;ry> I

a învăţa a călări

Vocabular

!yBe tyrIB. vrd h['Wvy> hk'al'm. rWc tbv tB'v;

bên

prep.

între; Y !ybeW X !yBee = „între X şi Y”.

berît

s.f.

legământ

dāraš

vb.

a căuta; a întreba; a cere

s.f.

ajutor, izbăvire, mântuire

m lā’kā(h)

s.f.

muncă

ûr

vb.

stâncă

šābat

vb.

a se opri, a înceta; a se odihni

šabbāt

s.f. şi m.

sabat, ziua odihnei

e

y šû’ā(h) e

71

Curs de limba ebraică biblică EXERCIŢII a) Conjugaţi verbul rk;z" la imperfect. b) Analizaţi şi traduceţi următoarele (4) fraze:

hf,[o hT'a; rv,a] hk'al'm-. lK'mi tBovT. i aWhh; ~AYB; aWh tB'Vh; ; ~Ay yKi yti[W' vywI yrIWc aWh yKi yY:x; ymey-> lK' hw"hy>-ta, vroda> , ~['h' !ybeW Aaybin> !yBe hw"hy> jPovy. I hY"x; vp,n-qy. I yiqre’û hn"aröq, T. i tiqræ’nā(h) War>qT. i tiqre’û hn"ar,qö t. i tiqræ’nā(h) ar'qn. I niqrā’

Observaţii: Ca şi la perfect, aceste verbe au vocala a (X;) prelungită la ā (X') datorită ultimei consoane a. 68. Sufixe pronominale pentru substantivele ba', xa' şi hP, Aceste substantive au vocala –î în statul construct şi înainte de sufixe:

xa' yxia]

hP, yPi

ybia' ābî ^yböai ' ābîkā %ybia' ābîk Whyböai ' ābîhû sau wybia' ābîw h'ybiaö ' ābîhā

yxia' ^yxöai ' %yxia' Whyxöai ' sau wyxia' h'yxöai '

yPi ^yPöi %yPi WhyPöi sau wyPi h'yPiö

Wnyböai ' ābînû ~k,ybia] abîkæm !k,ybia] abîkæn ~h,ybia] abîhæm !h,ybia] abîhæn

Wnyxöai ' ~k,yxia] !k,yxia] ~h,yxea] !h,yxea]

WnyPö ~k,yPi !k,yPi ~h,yP !h,yP

St.abs.: St. cs.:

ba' āb ybia] abî

Cu sufixe: Sg.: 1 2m. 2f. 3m. 3f. Pl.: 1 2m. 2f. 3m. 3f.

73

Curs de limba ebraică biblică Pluralul cu sufixe pentru susbtantivul xa'' (pl. abs. ~yxia; ):

1 2m. 2f. 3m. 3f.

Sg.

Pl.

yx;a; ’a
ay ^yxöa, ; ’a
æ kā %yIxa;ö ; ’a
ayik wyx'a, ’a
âw h'yxöa, ; ’a
æ hā

Wnyxöae ;

’a
ênû

~k,yxea]

’a
êkæm

!k,yxea] ’a
êkæn ~h,yxea] ’a
êhæm !h,yxea] ’a
êhæn

Vocabular

hr'kBo . lb,hö, hW"x; [dy dly hx'n>mi db[ yrIP. !aco !yIqö; h[r

bekōrā(h)

s.f.

întâia născută

hæbæl

s.p.

Abel


awwā(h)

s.p.

Eva

yāda‘

vb.

a cunoaşte; a şti; a afla

yālad

vb.

a naşte

min
ā(h)

s.f.

jertfă (de obicei nesângeroasă)

‘ābad

vb.

a sluji

p rî

s.m.

fruct, rod

ō’n

s.col.

cornute mici = oi şi capre

qayin

s.p.

Cain

rā‘ā(h)

vb.

a paşte (tr.)

e

EXERCIŢII d) Analizaţi şi traduceţi (Gen 4,1 ş.u. cu modificări):

Hv'yail. !Be hW"x; hd'ly. " ATv.ai hW"x-; ta, [d;y" ~d'ah' w' > lb,h-ö, ta,-~G: hd'ly. " !yIq;ö dl,Yh Wnylöae e vyaih' ar'qY. wI :

Şi a strigat bărbatul către noi şi47 noi nu am auzit glasul lui. B. Waw-perfectul. Nu numai imperfectul poate fi „convertit” de conjuncţia we. Waw-perfectul, adică perfectul precedat de waw-conversiv, va reda o acţiune în viitor. Forma waw-perfectului este we+perfect (fără dublarea primei consoane). Accentul cade de regulă pe ultima silabă: yTibt. k; w' > wekātabtî Şi voi scrie

T'kl. h' w' >

wehālaktî

şi vei merge

Se poate construi o secvenţă din imperfecte şi waw-perfecte:

47

Sau “dar noi…”.

75

Curs de limba ebraică biblică

rp,sBöe . ~t'ao yTibt. k; w' > ^yröb, D' -> ta, rKoza> , Îmi voi aminti cuvintele tale şi le voi scrie într-o carte. La fel ca în secvenţa narativă, o propoziţie negativă ce urmează unor waw-imperfecte va fi formată din al{w> şi apoi verbul la imperfect.

[m;vT. i al{w> ^ylöa, e ytiar'qw' > ~Wqa' Mă voi ridica şi voi striga către tine, dar tu nu vei auzi. 70. Imperativul Dacă se înlătură prefixul imperfectului unui verb (yI), se obţine forma imperativului: Imperfect

Imperativ

bToky. I

yiktōb el va scrie

btoK.

[m;vy. I

yišma‘ el va asculta

[m;v.

ar'qy. I

ar'q.

ketōb

scrie! šema‘ ascultă! qerā’ strigă!

yiqrā’ El va striga

Terminaţiile formelor imperativului sunt aceleaşi cu ale imperfectului 2 sg. şi pl: Sg. Pl. Masc. -û Fem. -î -nā(h) Reduceri vocalice48 au loc la adăugarea terminaţiilor -î şi -û: 2 m.sg

2 f.sg.

2 m.pl.

btoK.

ybitK. i

Wbt.Ki

k tōb

kitbî

kitbû

[m;v.

y[imv. i

W[m.vi

š ma‘

šim‘î

šim‘û

š ma‘nā(h)

rx;B.

yrIxB] ;

Wrx]B;

hn"rx> B;ö .

be
ar

ba
arî

ba
arû

be
arnā(h)

e

e

2 f.pl.

hn"bt. Köo .

e

k tōbnā(h)

hn"[.mv;ö .

e

Pentru 2 m.sg. mai există forma alternativă cu sufix -ā(h), (numită adhortativ): hb'kv. i šikbā(h) Culcă-te!

48

Vezi regula lui şwa la 54.

76

Curs de limba ebraică biblică Uneori, după imperativ poate să urmeze particula an" nā’, care fie nu modifică sensul imperativului, fie poate să dea imperativului o nuanţă reverenţioasă, de rugăminte:

an" btoK. an" rmov.

ketōb nā’

Scrie! sau Te rog, scrie!

e

Păzeşte! sau Te rog, păzeşte!

š mōr nā’

Frecvent particula an" este legată de imperativ prin maqqef, caz în care construcţia e privită ca un singur cuvânt. De aceea qameţ ( )' se citeşte o (se află în silabă închisă neaccentuată):

an"-rm'v.

šemor-nā’

O interdicţie sau prohibiţie se exprimă în ebraică în două feluri: a) -la;+imperfect, pentru interdicţii imediate: „să nu faci asta (acum, imediat)!” b) al{+imperfect, pentru interdicţii de durată, permanente: „să nu ucizi (niciodată)!” În cazul interdicţiilor imediate (a), este frecventă forma: an"-la; +imperfect. 71. Formele conjuncţiei w> a) Înainte de cuvinte care încep cu o consoană labială („bumaf”:

b b; m m; p
), forma

conjuncţiei este W û:

tB; bat hPo pō(h) ~yIm;ö mayim

tb;W ûbat hpoW û
ō(h) ~yImW;ö ûmayim

fiică aici apă

şi o fiică şi aici şi apă

b) Înainte de cuvinte care încep cu o consoană urmată de şwa (cu excepţia consoanei y), forma este tot W:

~yrIbD' >

debārîm

cuvinte

~yrIbd' W>

ûdebārîm

şi cuvinte

c) Înainte de cuvinte care încep cu y> se aplică regula lui şwa, forma fiind wI :

hd'Why>

yehûdā(h)

Iuda

hd'WhywI

wîhûdā(h)

şi Iuda

d) Înaintea cuvintelor care încep cu guturale urmate de semivocale (a, æ, sau o), formele sunt w:,

w ytiao hw"hy> rc;[' hNEhi ~r'ba. -; la, yr;f' 50rm,aTow: rg"h' rg"h-' ta, ~r'ba. -; tv,aeö yr;f' hx'ql. ' 51td,L,mö i hV'ali . Al Hv'yai ~r'ba. l; . Ht'ao hn"tn. " tyrIcM. hi ; Ht'xp' v. i ht'rh. ' ayhiw> rg"h-' la, 52aboYw" : b) Traduceţi:

hw"hy> twOcm. -i lK' Wvr>dwI > Wrm.vi

50

„Şi a spus“ (waw-imperfect al verbului „de la a naşte“. 52 „Şi a intrat“. 51

rm;a)' . 78

tazO-Wrk.zI laerf' y. I [m;v. bnOgT> i al{ xc'rT> i al{

Curs de limba ebraică biblică LECŢIA 18 72. Imperfectul şi imperativul verbelor I-guturale (I-[, I-x) Aceste verbe au o semivocală sub guturală. Verbele având imperfectul în ō au prima vocală a. Perf. 3 m.s

dm;['

Imperf. dmo[y] : ya‘amōd

Imperativ

dmo[T] ; ta‘amōd dmo[T] ; ta‘amōd ydIm[. ;T; ta‘amdî dmo[a? < ’æ‘æmōd Wdm.[y; : ya‘amdû hn'd.m[oö T] ; ta‘amōdnā(h) Wdm.[;T; ta‘amdû hn'd.m[oö T] ; ta‘amōdnā(h) dmo[n] : na‘amōd

3 f.s 2 m.s 2 f.s 1 sg. 3 m.pl. 3 f.pl. 2 m.pl 2 f.pl 1 pl.

dmo[] ‘amōd ydIm[. i ‘imdî

Wdm.[i ‘imdû hn'dm. [o ] ‘amōdnā(h)

Verbele cu imperfect în a au prima vocală æ. Perf. 3 m.sg. qz:x' 3 f.sg. 2 m.sg. 2 f.sg. 1 sg. 3 m.pl. 3 f.pl. 2 m.pl. 2 f.pl. 1 pl.

Imperf. qz:xy/ < yæ
æzaq

Imperativ

qz:xT/ , qz:xT/ , yqizx. T, , qz:xa/ , Wqz>xy, < hn"qz. x:ö T/ , Wqz>xT, , hn"qz. x:ö T/ , qz:xn/
i

Wqz>xi hn"qz. x: ]

Există şi verbe din această categorie la care nu apare semivocală sub guturală în imperfect: Perfect bv;x'
āšab

imperfect bvoxy. : ya
šōb

79

Curs de limba ebraică biblică 73. Iusivul şi cohortativul Imperfectul poate fi utilizat, indirect, ca un imperativ pentru toate persoanele: 3 sg. xl;vy. I yišla
Să trimită (iusiv) 3 pl.

Wxl.vy. I

2 sg.

xl;vT. i tišla
Să trimiţi Wxl.vT. i tišle
û Să trimiteţi

2 pl. 1 sg. 1 pl.

yišle
û Să trimită

(iusiv)

hx'lv. a. , ’æšle
ā(h) Să trimit (cohortativ) hx'lv. n. I ’nišle
ā(h) Să trimitem (cohortativ)

Astfel utilizat, imperfectul se numeşte iusiv pentru persoana a 3-a sg. şi pl., şi cohortativ pentru persoana 1 sg. şi pl. La verbele studiate până acum, forma iusivului e identică cu cea a imperfectului. Sunt însă tipuri de verbe pentru care iusivul diferă de imperfect ca formă. Caracteristic pentru cohortativ este sufixul –ā(h). 74. Secvenţe conţinând imperative, iusive şi cohortative Cele mai frecvente cazuri sunt următoarele: a) Imperativ + imperativ. ... dmo[w] : ... xl;vW. ... [m;v. Ascultă...şi trimite...şi stai...! Acţiunile pot fi consecutive sau concomitente. b) Imperativ + perfect. ... T'dm > [; w' > ... T'xl. v; w' > ... [m;v. ascultă...şi (apoi) trimite...şi (apoi) stai...! Acţiunile sunt consecutive. Secvenţa este asemănătoare cu cea din 69 B: imperfect+wawperfect, conjuncţia fiind conversivă. c) Imperativ (sau iusiv, sau cohortativ) + imperfect (sau cohortativ) ... xl;va . w, > ... btoK. scrie...ca să trimit! ... [m;vy. wI > ... ar'q. strigă...ca să audă! ... ac'my. wI > ... hx'lv . n. I să trimitem...ca să găsească! 80

Curs de limba ebraică biblică A doua propoziţie exprimă un scop (propoziţie finală). Conjuncţia are forma normală şi nu este conversivă. 75. Imperfectul şi imperativul verbelor I-a a) verbe de tipul lk;a' ’ākal (a mânca) au imperfectul lk;ayO yō’kal

3 m. 3 f. 2 m. 2 f. 1

Sg.

Pl.

lk;ayO yō’kal lk;aTo tō’kal lk;aTo tō’kal ylika. To tō’kelî lk;ao ō’kal

Wlk.ayO yō’kelû hn"lk. aö; To tō’kalnā(h) Wlk.ato tō’kelû hn"lk. aö; To tō’kalnā(h) lk;anO nō’kal

La fel se conjugă rm;a' ’āmar (a spune). Imperfect Imperativ rm;ayO yō’mar rmoa/ ’æmōr Foarte frecvent este waw-imperfectul acestui verb:

rm,aYöwO :

wayyómer „şi a spus” (accentul

este pe penultima silabă). Când se află pe ultima poziţie în propoziţie, forma sa este: wayyō’mar:

[m;v. wyl'ae rm,aYöwO : [m;v. rm;aYOw:

Şi a spus către el: ascultă... Şi a spus: ascultă...

b) alte verbe se aseamănă la conjugare cu verbele I-x. De exemplu

bh;a'

bh;ay/
xT, ,

jpeVho ; ynEpl. i Wdm.[i #r,aB'ö ' ~r'ba. ; rbo[Y] w: : ~k,ylea] ytiao xl;v' ~k,yteAba] yhela{ /

b) Analizaţi şi traduceţi:

yr;bD' -> ta, [m;vT. wi > yn:pl' . dmo[]i hw"hy>-ta, Wvr>DI laerf' y. -I lK'-ta, yl;ae #boqW. an" [m;v. ~T'ai tyrIb. Wtr>kt. -i al{ hw"hy> twOcm. -i ta, Wrb.[T; ; al{ dx'a, hw"hy> Wnyhöle a{ / hw"hy> laerf' y. I [m;v. c) Analizaţi şi traduceţi:

^yn : wayhî 53 „şi a fost”

hy"hw' >

wehāyā(h)

„şi va fi”

Cele două forme pot fi urmate de complemente directe în propoziţie: ...rmoale wyl'ae hw"hy>-rb;d> yhiyw> : Şi a fost cuvântul Domnului către el:..

#r,aBö' ' b['r' hy"hw' > Şi va fi foamete în ţară. De obicei, cu ajutorul acestor cuvinte se introduc în ebraică propoziţii temporale. Următoarele propoziţii sunt secvenţe narative, de tipul perfect + waw-imperfect sau imperfect + wawperfect. Fiind o formulă introductivă, se poate face abstracţie de „şi a fost” la traducere: ...xl;vY. wI : rq,BB oö ; yhiyw> : Şi (a fost că) seara el a trimis... ...xl;vY. wI : hL,ah öe ' ~yrIbD' h> ; rx;a; Şi după aceste lucruri a trimis...

yhiyw> :

...ar'qY. wI : ~t'ao ha'r' rv,aK ] ; yhiyw> : Şi când i-a văzut pe ei a strigat... La fel se poate omite la traducere „ şi va fi”: ...~t,ac'ywI rq,BB oö ; hy"hw' > Şi (va fi că) dimineaţa veţi pleca... Cele mai folosite conjuncţii în propoziţiile temporale sunt

yKi

kî (când, ori de câte ori).

...~T,rk > z; W> hL,aheö ' ~yrIbD' h> -; ta, W[m.vt. i yKi hy"hw' > Şi când veţi auzi aceste cuvinte vă veţi aminti... Pot indica timpul şi propoziţii participiale:

53

Sau wayyehî.

83

rv,aK] ;

ka’ašær (când, pe când) şi

Curs de limba ebraică biblică ...W[m.vY. wI : ~v' ~ydIm[ . o ~he yhiyw> : Şi pe când stăteau ei (lit.: erau stând) acolo, au auzit... 77. Infinitivul construct În ebraică există două forme de infinitiv pentru verbe: absolut şi construct. Cel absolut va fi studiat într-o lecţie viitoare. Infinitivul construct este apropiat ca sens de infinitivul din limbile moderne, putând fi folosit fie ca verb, fie ca substantiv. De altfel, denumirea sa vine de la faptul că această formă se construieşte, ca şi un substantiv, cu alte cuvinte. Ca formă, infinitivul construct este frecvent identic cu imperativul, dar nu întotdeauna. Paradigma vocalică a inf.cs. este: XXoX. (e-ō)

btoK.

ketōb a scrie;

acom.

meō’ a găsi;

dmo[]

‘amōd a sta

Infinitivul construct poate primi sufixe pronominale, caz în care apar modificări ale vocalelor. Mai jos sunt redate formele câtorva dintre tipurile de verbe deja studiate: Reg.

Perf.

Imperf.

Imp.

Inf. cs.

Inf.cs.+suf

bt;K'

bToky. I

btoK.

btoK.

ybitK. ' (kotbî)

I-gut.

dm;['

dmo[y] :

dmo[]

dmo[]

ydIm[. ' (‘omdî)

II-gut.

rx;B'

rx;by. I

rx;B.

rxoB.

yrIx\B' (bo
orî)

III-gut.

[m;v'

[m;vy. I

[m;v.

[;mvo .

y[imv. ' (šom‘î)

I-a

lk;a'

lk;ayO

lkoa/

lkoa/

ylika. ' (’oklî)

III-a

ac'm'

ac'my. I

ac'm.

acom.

yaic.m' (mo’î)

78. Folosirea infinitivului construct a) Infinitivul construct poate fi folosit ca un substantiv.

ybitK. ' kotbî scrierea mea (acţiunea mea de a scrie) vyaih' btoK. scrierea omului (acţiunea de a scrie a omului) vyai groh] ucidere a unui om (2 sensuri: omul este subiectul uciderii sau omul este obiectul uciderii)

vyaih-' ta, ygIrh> ' uciderea de către mine a omului (acţiunea mea de a ucide omul) ytiao vyaih' groh] uciderea mea de către om (acţiunea omului de a mă ucide) ytiao Arm.v' păzirea mea de către el (acţiunea lui de a mă păzi) 84

Curs de limba ebraică biblică Infinitivul construct, având funcţie de substantiv, poate fi subiect sau complement în propoziţie. b) Cea mai frecventă utilizare a inf. cs. este împreună cu prepoziţiile B., K. şi l., când poate fi tradus verbal. Cu prepoziţiile B. şi K., inf. cs. formează obişnuit propoziţii temporale:

rb'Dh' -; ta, A[m.vB' . când (sau pe când) a auzit el cuvântul

rb'Dh' -; ta, A[m.vK' . când a auzit el cuvântul Cu prepoziţia l., infinitivul construct exprimă un scop sau un rezultat: …[;mv o l. … i WaB' Au venit…să asculte. …rmovl . i Wlk.y" al{ Nu au putut să păzească… Infinitivul construct este negat cu yTilB . i biltî, prefaţat de l., exprimând o privare sau oprire:

#[eh' yrIP-. ta, lkoa/ yTilb. li . Spre a nu mânca fructul pomului Vocabular

zx'a' ~r'a] dg-rb;d> yhiyw> : ~r'a-] %l,m, hl'[' hd'Why> %l,m,ö zx'a' ymeyBi yhiyw> : hm'xl' M. li ; ~löv;i W' ry> yliAqB. T'[m. v; w' > ^ylöa, e ar'qa. , yKi hy"hw' > hd'Ab[]h' ^M.mi hv'q' yKi lkoa/ rm,aYOwö : 54 WxT;vY. wI : ~h,yrebD. -I ta, ~h'rb' a. ; db,[,ö [m;v' rv,aK] ; yhiyw> : hw"hyl; hc'ra> ö; b) Analizaţi şi traduceţi:

xm;fY. wI : dl,Yh : ~x,l,ö lkoal/ , lkoy" al{w> hw"hy> td;b[o -] ta, dbo[l] ; hpo ytiaB' ytiao Wrk.zw" > ymixl. -; ta, ~l'ka. B' . hy"hw' > ajox] yTilb. li . yDIb[. ; hv,mo tr;AT rkoz>

54

„s-a închinat“.

86

Curs de limba ebraică biblică LECŢIA 20 79. Verbe I-n (imperfect, imperativ, infinitiv cs.) Se deosebesc două tipuri de verbe: a) cu vocala ō la imperfect: Perfect Imperf. Imp. lp;n" (a cădea) lPoyI lpon>

Inf.cs.

lpon>

Inf.cs.+suf. ylipn. " no
lî

Conjugarea verbului lp;n" la imperfect: Sg. Pl. 3 m. lPoyI yippōl WlP.yI yippelû 3 f. 2 m. 2 f. 1

lPoTi tippōl lPoTi tippōl yliPT. i tippelî lPoa, ’æppōl

hn"lP. Töo i tippōlnā(h) WlP.Ti tippelû hn"lP. Töo i tippōlnā(h) lPonI nippōl

b) cu vocala a la imperfect: Imperf. Imp. Perfect [s;n" (a pleca) [S;yI [s;

Inf.cs. [;sno > nesōa‘

Inf.cs.+suf. y[isn. " nos‘î

Conjugarea verbului [s;n" la imperfect: Sg. Pl. 3 m. [S;yI yissa‘ W[s.yI yis‘û 3 f. 2 m. 2 f. 1

[S;Ti tissa‘ [S;Ti tissa‘ y[isT. i tis‘î [S;a, ’æssa‘

hn"[S. T;ö i tissa‘nā(h) W[s.Ti tis‘û hn"[S. Tö; i tissa‘nā(h) [S;nI nissa‘

Observaţii: La imperfect, prima consoană acesteia.

n

este asimilată de a doua, rezultând dublarea

Unele dintre aceste verbe au o altă formă a infinitivului construct, primind sufixul t: Perfect Imperf. [vgn]55 vG:yI

[g:n" af'n"

[G:yI aF'yI

Imp.

Inf.cs

Inf.cs.+suf.

vG: [G: af'

tv,GyTi tîrešû hn"vr. y;ö Ti tîrašnā(h) vr;yni nîraš

Verbul lkoy" este neregulat prin faptul că are vocala û la imperfect (lk;Wy). Vocabular

bqo[y] : !b'l' alm vgn lx;n:

ya‘aqōb

s.p.

Iacov

lābān

s.p.

Laban

mālē’

vb.

a fi plin, umplut, a umple

nāgaš nā
āl

vb.

a se apropia

s.m.

pârâu, torent

EXERCIŢII a) Analizaţi şi traduceţi:

rxea; vyail. Ht'ao yTiTmi i ^l. Ht'ao yTiTi bAj !b'l' rm,aYOwö : ~['l' ~x,lö, !Te rm,aYOwö : ~['h-' lK'-la, WhY"lai e vG:YwI : b) Analizaţi şi traduceţi:

tyrIK. lx;nB: . bv,YwEö : %l,YwEö : ![;nK: ö. hc'ra> ;ö tk,llö, ' Wac.YwE : td,ll,ö ' h'ymöy, " Wal.mY. wI : WhY"lai e hNEhi ^yn ; hV'mxi ] hV'vi h['bv. i hn"mvo . h['vT. i hr'f[' ]

t[;Br;ö a> ; tv,mxöe ] tv,veö t[;bv. i tn:mvo . t[;vT. i tr,f[ö, ]

[B;ra> ; vmex' vve [b;v, hn ; vmex] vve [b;v,ö hn twm ha,r>m; yli[e #wr bkv

hinenî interj.+suf.
izqîyāhû s.p.
ālā(h) vb.
ānan

iată-mă! Iezechia a fi bolnav, a se îmbolnăvi a fi milostiv, a milui

vb.

e

y ša‘yāhû s.p.

Isaia

mût

a muri; perf.: tme înfăţişare, chip; arătare, vedenie

vb.

mar’æ(h) s.m. ‘ēlî rû

s.p.

Eli

vb.

šākab

vb.

a fugi, a alerga; perf.: #r' a se culca

93

Curs de limba ebraică biblică EXERCIŢII a) Analizaţi şi traduceţi:

Why"[ö v. y; > wyl'ae aAbY"w: tWml' WhY"qö zi x> i hl'x' ~heh' ~ymiYB" ; ^yt,nö bO . yTev-. ta,w> ^T.va. -i ta, xq; ~Wq ~d'ah' -' ta, ~v' ~f,Yw"ö : hl'yl> 'ö taZOh; hV'ahi -' !B, tm'Yw"ö : yLi t'aröq' -' yKi ynInh> i rm,aYOwö : yli[-e la, #r'Yw"ö : bK'vY. wI : %l,YwöE : bk'v. bWv ytiar'qö -' al rm,aYOwö : %lew" xq; ^T.va. i hNEhi T.a' ha,r>m-; tp;y> hV'ai yKi yTi[d. y;ö " an"-hNEhi

94

Curs de limba ebraică biblică LECŢIA 23 85. Participiul pasiv şi infinitivul absolut Cele două se deosebesc d.p.d.v formal doar prin vocală: û pentru participiul pasiv, respectiv ô pentru infinitivul absolut. Perfect

bt;K' [m;v' hn"B'

Participiu pasiv bWtK' kātûb

Infinitiv absolut bAtK' kātôb

[;Wmv' šāmûa‘ yWnB' bānûy

[;Amv' šāmôa‘ hnOB' bānō(h)

etc. Ca şi participiul activ, participiul pasiv are terminaţii specifice pentru masculin şi feminin, singular şi plural: Sg. Pl. bWtK' m. ~ybiWtK. f.

hb'WtK.

tAbWtK.

Ca şi participiul activ, cel pasiv poate fi folosit atributiv sau predicativ:

bWtK'h; rp,Sheö ; bWtK'h; rp,Sheö ;

cartea scrisă Cartea este scrisă (sau a fost scrisă).

Ca şi în cazul participiului activ, şi aici timpul acţiunii (prezent sau trecut) se desprinde din context. Infinitivul absolut are cel mai frecvent funcţia unui adverb emfatic, care întăreşte o anumită acţiune. În acest caz, el însoţeşte o altă formă a aceluiaşi verb, putând fi tradus ca: „întradevăr, cu adevărat, cu siguranţă”, sau alte adverbe. Ordinea uzuală este verb inf.abs. urmat de verb altă formă:

hw"hy> twOcm. -i ta, !Wrm.vT. i rAmv' Veţi păzi cu adevărat poruncile Domnului.

^t.ma' ] ynI[\B' ha,rt> i haor-' ~ai

Dacă într-adevăr vei vedea suferinţa roabei tale Uneori ordinea poate fi inversă, după o formă verbală urmând infinitivul absolut:

[;Amv' W[m.vi Ascultaţi cu atenţie! În cazuri mai rare, infinitivul absolut înlocuieşte o altă formă a verbului (imperativ, perfect):

tB'Vh; ; ~Ay-ta, rAmv' Păzeşte ziua odihnei (imperativ) 95

Curs de limba ebraică biblică

hf,[]m-; lk'l. yBil-i ta, !Atn"w> ytiyair' hz Şi Sara, soţia lui Avram, nu îi năştea copii (Gen 16,1). b) Funcţie contrastivă. Printr-o propoziţie disjunctivă se poate scoate în evidenţă un contrast:

`~x,l'ö hy"h' ~yIrcö; .mi #r,a-ö, lk'bW. tAcr'ah] -' lk'B. b['r' yhiyw> : Şi era foamete în toate ţările, însă în tot pământul Egiptului era pâine (Gen 41,54). c) Funcţie circumstanţială sau explicativă. Frecvent propoziţiile disjunctive întrerup firul naraţiunii pentru a oferi cititorului informaţii suplimentare, necesare înţelegerii ulterioare:

`!Arm.vBo . qz"x' b['rh' w' > ba'xa. -; la, tAar'hle . WhY"lai e %l,YwöE : Şi s-a dus Ilie să se arate lui Ahab. Foametea însă era grea în Samaria (1Regi 18,2).

hy"h' Why"db> [; wo > tyIBh'ö -; l[; rv,a] Why"db> [; -o la, ba'xa. ; ar'qY. wI : `daom. hw"hy>-ta, arey" Şi l-a chemat Ahab pe Obadia, care era peste casă. Obadia însă era foarte temător de Domnul (1Regi 18,3).

58

Topica uzuală a propoziţiei ebraice.

97

Curs de limba ebraică biblică Vocabular

[v'ylia/ hm'hBe . hyx dg yliAq-la, W[m.vT. i ~t,ac'y> rv,a] hZ ' #r,ahö' w' > `#r,ahö' ' taew> ~yImV;ö h' ; tae ~yhila{ / ar'B' tyviareB. `Whbow" Whto lkolW. ~yImV;ö h' ; @A[l.W hm'hBe h. -; lk'l. tAmve ~d'ah' ' ar'qY. wI : `ADg>nK< . rzYwI : lk;aTow: bv,YwE : Wxl.vY. wI : [m;vY. wI : ~q'Yw" : WmWqY"w: rbo[Y] w: : Wbv.YwE : War>yYIw: yxiyw> : ~f,Yw" : Wrm.aYOw: tAl[]l; tAnb.li tk,ll, ' tAyh.li ~Wql' aAbl' t[;dl; ' td,ll, ' rmoale rKozl> i tx;ql; ' ttel' tb,vB, . tAl[]b; tAyh.Bi aAbB. [;mvo K. i ~Wq ymiWq hfe[] af' yaif. bWv haer> aAB an"-aBo War>qi hyEh/ [m;v. an"-yrIma. i !Te %le 2) Analizaţi şi traduceţi următorul text din BH: Gen 16,1-6

99

Curs de limba ebraică biblică LECŢIA 24 88. Tulpini verbale derivate (conjugări derivate) Toate verbele şi studiate până acum făceau parte din aşa-numita conjugare sau tulpină verbală Qal. Caracteristic pentru conjugarea Qal este faptul că rădăcina verbală primea sufixe sau prefixe la perfect şi imperfect. Un verb poate fi folosit în limbile moderne atât la diateza activă, cât şi la diateza pasivă (eu scriu, respectiv, cartea e scrisă). La fel, şi în limba ebraică există pentru multe verbe aşanumitele tulpini sau conjugări derivate, prin care sensul unui verb se modifică pentru a exprima un sens, pasiv, cauzativ, intensiv, reflexiv, denominativ, reciproc, etc. Există 6 conjugări derivate mai importante. Pentru fiecare dintre ele, rădăcina verbală urmează o paradigmă specifică sau există prefixe specifice. Pornind de la notarea clasică a rădăcinii verbale cu l[p, conjugările derivate sunt: Nifal

l[;p.nI

Piel

l[ePi l[;Pu

Pual Hifil Hofal

(ni
‘al) (pi‘ēl) (pu‘al)

ly[iph. i (hi
‘îl) l[;ph. ' (ho
‘al)

Hitpael l[ePt ; h. i (hitpa‘ēl) Trebuie menţionat că o rădăcină verbală apare doar uneori în două sau mai multe conjugări şi aproape niciodată în toate conjugările. Notă: În anexă găsiţi conjugarea completă pentru toate tipurile de verbe.

89. Nifal Caracteristic pentru această conjugare la perfect este prefixul n. Astfel, verbul bt;K' are la Nifal următoarele forme: Perfect

Imperfect

Imp.

Inf. cs.

Participiu

bT;kn. I

bteKy' I

bteKh' i

bteKh' i

bT'kn. I

niktab

yikkātēb

hikkātēb

hikkātēb

niktāb

Pentru verbele cu a doua consoană guturală (care nu se dublează) diferă puţin vocalizarea: Perfect

Imperfect

Imp.

Inf. cs.

!m;an/
hw"hy> rm;a' rb'D' rteWy" -I al{ AtyrIbB. i Wnm.an, < al{w> AM[i !Akn"-al{ ~B'lwi > hl'xn] : ~h,l' !T;n-I al{ yKi laerf' y. bI . Wmx]ln. I ~yTivl. pi W. tyIB' hn

lDeG:

lDeG:

lDeg:m.

y gaddēl

gaddēl

gaddēl

e

megaddēl

Observaţii. La perfect, prima vocală este i, a doua ē (uneori a). Dacă a doua consoană e guturală sau r, atunci nu se poate dubla şi ca urmare se lungeşte prima vocală i, devenind ē: %reBe bērēk a binecuvânta59 Sensuri: a) cel mai frecvent, factitiv-intensiv. Verbul prezentat mai sus (ldg), înseamnă în Qal „a fi mare”, iar în Piel „a face mare”. b) denominativ. Este vorba de verbe provenite din substantive („de-nominare”). Astfel, din substantivul rb'D' „cuvânt” provine verbul rB,DI „a vorbi” (lit. a cuvânta). c) nespecific. Sunt verbe care nu apar la Qal, astfel încât să putem observa intensivare sau factizare a sensului la Piel. Ex: vQeBi a căuta Pual este conjugarea pasivă pentru Piel. Ex: Piel Pual lDegI a mări lD:Gu guddal a fi mărit

lLehi a lăuda lLhu %reBe a binecuvânta %r:Bo

hullal a fi lăudat bōrak a fi binecuvântat (pentru verbe II-guturală u devine ō)

Formele Pual sunt rare, mai frecvent fiind doar participiul. Ex: %r'bom. „binecuvântat”. Vezi anexa pentru conjugările complete Piel şi Pual. 91. Sufixe pronominale pentru verbe Ca şi substantivele sau prepoziţiile, şi verbele pot primi sufixe pronominale. Am observat acest lucru deja pentru infinitivul construct al verbelor, formă care de multe ori avea însă funţie neverbală (de substantiv). Sufixe pot primi şi verbele la perfect, imperfect, sau

59

Sau

%r;B.e 102

Curs de limba ebraică biblică imperativ, indicând în acest mod obiectul acţiunii. De exemplu, putem spune „El m-a strigat” în două feluri:

ytiao ar'q' sau

ynIar'ö q' . Invers, putem spune „te-am auzit”

^yTö[i m. v; . în loc de ^t.ao yTi[m. v; '

În anexă găsiţi toate sufixele posibile pentru verbe la perfect, imperfect sau imperativ. Întâlnirea verbelor cu sufixe poate să descurajeze studentul la început, deoarece prin adăugarea sufixelor apar modificări vocalice în rădăcina verbului. Însă sufixele sunt deja cunoscute sau ele seamănă cu pronumele personal! În primul rând, trebuie recunoscut sufixul şi separat de restul cuvântului. Rămâne astfel perfectul, imperfectul sau imperativul unui verb. În acest fel, studentul va reuşi, cu puţin efort, să intuiască şi să traducă corect cuvântul respectiv. Vocabular

lae hM'au vQeBi %r;Be rB,DI lLehi ~Alx] hm'l '/ hM'l'

’ēl

s.m. dumnezeu; Dumnezeu

’ummā(h)

s.f.

naţiune

biqqēš

vb.

pi.: a căuta; a cere

bērak

vb.

pi.: a binecuvânta (Gen 1,28)

dibbær hillēl

vb. vb.

pi.: a vorbi

a


lôm lāmmā(h) / lāmā(h) [~xn] [nā
am] rps sā
ar

z[o !Ke-l[; hW"ci vdq xB;vi y[iybiv. dymiT'

‘ōz

pi.: a lăuda (“alelu-ia” = lăudaţi-pe Iahve)

s.m. vis adv. de ce? vb.

ni.: ~x'nI a-i părea rău; pi.: ~x;nI a mângîia, întări

a număra, enumera; pi.: rPesi a povesti s.m. putere, forţă, tărie vb.

‘al-kēn iwwā(h)

adv. de aceea vb.

pi.: a porunci

qādaš šibba


vb.

a fi sfânt, consacrat; pi.: a sfinţi

vb.

pi.: a lăuda, a slăvi

e

š bî‘î

num. al şaptelea

tāmîd

adv.

neîncetat

103

Curs de limba ebraică biblică EXERCIŢII a) Analizaţi şi traduceţi:

WhveDq> y; w> : tB'Vh; ; ~Ay-ta, hw"hy> %r;Be !Ke-l[; rmoale x;n-O la, ~yhila{ / rBedy; w> : ~yhila{ / Atao hW"ci rv,a] lkoK. x;nO f[;Yw: : dymiT' wyn"p' WvQ.B; AZ[uw> hw"hy> Wvr>DI Aml{x-] ta, ~h,l' h[orP> ; rPesy; w> : ~k,yhela{ / rm;ayO yMi[; Wmx]n: Wmx]n: Hy"-Wll.h; Atao vDeqy; w> : y[iybiVh. ; ~Ay-ta, ~yhila{ / %r,by' w> : b) Analizaţi şi traduceţi:

hK'acö, 'my. I al ynITb'ö z. [: ] hm'l' yliae yliae wyk'al' .m-; lk' WhWlölh. ; c) Analizaţi şi traduceţi:următorul text din BH: Ps 117.

104

Curs de limba ebraică biblică LECŢIA 26 92. Hifil şi Hofal Caracteristic pentru verbele Hifil este în primul rând prefixul h la perfect: Astfel, verbul rk;z" are la Hifil următoarele forme: Perfect

Imperfect

Imp.

Inf. cs.

Participiu

ryKizh> i

ryKizy> :

rKezh> ;

ryKizh> ;

ryKizm> ;

hizkîr

yazkîr

hazkēr

hazkîr

mazkîr

În al doilea rând, în rădăcina verbului apare de obicei un y (î) după consoana II:60

ryKizh> i ryKizy> : ryKizh> ; ryKizm> ; Există însă verbe, ca de exemplu cele III-h, sau verbele geminate, la care nu apare acest y. De ex: Perfect Imperfect hB'rh> i hirbā(h) hB,ry> : yarbæ(h)

bsehe

hēsēb

bsey"

yāsēb

> )i , iar a imperfectului este a (hB,ry> ): . De obicei prima vocală a perfectului este i (hB'rh Aşadar, la imperfect, vocala prefixului y ne ajută să ne dăm seama dacă verbul este Qal (i) sau Hifil (a): De ex: Qal imperfect Hifil imperfect hB,ry> I yirbæ(h) hB,ry> : yarbæ(h) Participiul activ are prefixul m. Vezi anexele pentru conjugarea completă a acestor verbe. Sensuri: a) cel mai frecvent, cauzativ. Este principalul sens în raport cu sensul Qal: Qal Hifil rk;z" a-şi aminti ryKizh> i a aduce aminte, a aminti (a cauza să-şi amintească)

aB' a veni ac'y" a ieşi

aybihe a aduce (a cauza să vină) ayciAh a scoate (a cauza să iasă)

b) permisiv. Apropiat de sensul cauzativ este şi cel permisiv:

^[,rz> -: ta, ~G: ~yhila{ / ytiao ha'rh> , Dumnezeu mi-a îngăduit să văd şi sămânţa ta (urmaşii tăi). 60

Excepţie fac imperativul şi infinitivul absolut.

105

Curs de limba ebraică biblică c) denominativ. !z i a înmulţi rău, răutate

š ’ ôl

s.f.

Şeol, împărăţia morţilor, iad

šākam

vb.

hi.: ~yKivh . i a se trezi devreme

e

hi.: dyGIhi a relata, a comunica, a spune

106

Curs de limba ebraică biblică EXERCIŢII a) Treceţi la Hifil următoarele rădăcini verbale: Hif. perfect Hif. imperfect

dmv %lv rts b) Analizaţi şi traduceţi:

~['h-' la, h['r' aybime ykinaO ' hNEhi ~yIrc;ö m. i #r,a,mö e ^ytiaö ceAh rv,a] ^yhöl, a{ / hw"hy> ykinaO ' yvipn. : lAav.-!mi t'yli[ö h/ , hw"hy> hw"hy> ^l. ~yqiy" ynImKoö ' aybin" Wf[]y: !Ke rh'B' ^t.ao ha'rh> , rv,aK] ; Abyvih/ rv,a] aybiNh" -; la, hw"hy>-rb;D> yhiyw> : [;ymivm. ; !yae ynIB-. ta, tymihl' W. ynIw[O -] ta, ryKizh> l; . yl;ae t'aB'ö laerf' y. -I ta, ayjixh/ , aWh yl'ae WhdurAI h ^ydöb, [' -] la, rm,aTowö : ^M.[-; ta, hw"hy> [v;Ah Wrm.awi > Wll.h; Aas.Ki !ykihe ~yImV;ö B' ; hw"hy> hw"hy> yrebD. -I lK' tae !roha] l; . hv,mo dGEYw:ö : yrIcM. hi -; ta, hv,mo %Y:w: ~yImVö; h' ; ybekA. kK. ^[]rz> -: ta, hB,ra> ; 61hB'rh> ; ADb.[; hv,mbo W. hw"hyB; Wnymöai Y] w: : rq,BBöo ; ~h'rb' a. ; ~KevY. w:ö : c) Analizaţi şi traduceţi următorul text din BH: Is 7,14.

61

Hifil infinitiv absolut.

107

Curs de limba ebraică biblică LECŢIA 27 93. Hitpael Caracteristic pentru verbele Hitpael este prefixul t.hi hit- la perfect şi dublarea consoanei II a rădăcinii.62 Astfel, verbul %l;h' are la Hitpael următoarele forme: Perfect

Imperfect

Imp.

Inf. cs.

Participiu

%Leht; h. i

%Leht; y. I

%Leht; h. i

%Leht; h. i

%Leht; .mi

hithallēk

yithallēk

hithallēk

hithallēk

mithallēk

Verbele Hitpael sunt relativ rare în BH. Pentru unele rădăcini se întâlnesc transformări în rădăcina verbului: - pentru verbe care au consoana I sibilantă (f, v, c, s, z) se observă schimbarea poziţiei între aceasta şi consoana

t

a prefixului. Astfel, rădăcina

rmv

ar trebui să fie la hitpael

*hitšammēr, dar ea devine rMeTv ; h. i hištammēr.

t, j, sau d, ea asimilează consoana t a prefixului. Astfel, rădăcina rbD ar fi trebuit să fie la hitpael *hitdabbēr, dar ea devine rBeDh; i hiddabbēr. - când consoana I este

Vezi anexa pentru conjugarea completă a acestor verbe. Sensuri: a) reflexiv. Qal ld;g" a fi mare

Hitpael

b) reciproc. Qal ha'r' a vedea

Hitpael

lDeGt: h. i ha'rt' h. i

a se mări (pe sine)

a se vedea unul pe altul

c) reflexiv indirect: a face ceva în propriul interes, pentru sine Qal Hitpael lLePt; h. i a se ruga63 d) iterativ Qal

Hitpael

%l;h'

%Leht; h. i

e) denominativ Qal -

Hitpael

62 63

aBent: h. i

a merge în continuu, a umbla

a profeţi

Ca la Piel şi Pual. În cazul verbului de faţă şi „a se ruga pentru altcineva, a mijloci“.

108

Curs de limba ebraică biblică 94. Propoziţii condiţionale O frază condiţională conţine de obicei: 1) o propoziţie condiţională („Dacă...”)64 şi 2) o propoziţie conţinând consecinţa acesteia („...atunci...”)65. Condiţia din prima propoziţie poate fi reală („Dacă asculţi...”) sau ireală, ipotetică („Dacă ai asculta...”). A. Uneori, în ebraică, o propoziţie condiţională nu are o formă aparte de o propoziţie narativă:

`tmew" wybia-' ta, bz:[w' > „Şi dacă îşi părăseşte tatăl, acesta ar muri.” (Gen 44,22) Propoziţia ar fi putut fi tradusă şi ca o succesiune de waw-perfecte, cu acţiunea în viitor („Şi îl va părăsi pe tatăl său, şi acesta va muri”). Redarea depinde de context, şi uneori întâlnim în traducerile moderne ambele variante. Asemenea propoziţii condiţionale se întâlnesc în texte legislative ale VT:

`tm'Wy tAm AMaiw> wybia' hKemW; „Dacă cineva îşi ucide tatăl şi mama, va fi omorât.” (Ex 21,15). Se putea traduce şi: „Cel care ucide pe tatăl şi pe mama sa, va fi omorât.” B. Cel mai frecvent, condiţionala este introdusă de conjuncţiile: a) ~ai „dacă...” - pentru condiţii reale (sunt folosite uneori şi: yKi, !he)

Wl „dacă...” - pentru condiţii ireale, ipotetice sau irealizabile (pentru condiţii negative yleWl „dacă nu...”)

b)

Exemple: a) condiţii reale

wyr'xa] ; Wkl. ~yhila{ h/ ' hw"hy>-~aii „Dacă Domnul este Dumnezeu, mergeţi după El!”

^D,b[. ; l[;me rbo[t] ; an"-la; ^yn D; I rv,aK] ; al{-~ai hw"hy>-~aun> ynIa-' yx;; ~k,l' hf,[a/ , !Ke „Viu sunt Eu -sentinţă a Domnului- după cum aţi vorbit în urechile mele, aşa vă voi face vouă!” (lit.: „Viu sunt Eu -sentinţă a Domnului- dacă nu după cum aţi vorbit în urechile mele, aşa vă voi face vouă!”). Vocabular

abn ~l'A[ llp

ni.: aB'nI ; hitp.: aBent : h. i a profeţi s.m. perioadă lungă de timp în trecut sau viitor: de demult; veşnicie

[nābā’] vb. ‘ôlām

[pālal] vb.

hitp.: lLePt ; h. i a se ruga, a mijloci

EXERCIŢII a) Analizaţi şi traduceţi:

bAj yl;[' aBent: y. -I al{ hw"hy> ynEpl. i WhY"qzi x> i lLePt; Y. wI : ~l'A[-d[; yn:pl' . WkL.ht; y. I ^ybia' tybeW ^t.yBe b) Analizaţi şi traduceţi următorul text din BH: Ex 21,20-21.

110

Curs de limba ebraică biblică LECŢIA 28 95. Numerele de la 10 la 1000 Zecile se formează prin trecerea unităţilor la plural (cu excepţia lui 20, care are forma pluralului de la 10):

~yrIf[. , treizeci ~yvilv { . patruzeci ~y[iBr ' a> ; cincizeci ~yVimx i ] şaizeci ~yVivi şaptezeci ~y[ibv . i optzeci ~ynImv o . nouăzeci ~y[ivT . i o sută ha'me o mie @l,a, douăzeci

Pentru vârste se utilizează expresia „fiu a X ani”. De ex: optzeci de ani.

hn"v' ~ynImvo -. !B,

în vârstă de

96. Alte conjugări derivate: polel, polal, hitpolel, poel, pilpel, hiştafel a) Polel, Polal, Hitpolel Pentru verbele II-w şi II-y, în loc de formele piel, pual şi hitpael sunt mai degrabă întâlnite formele polel, polal şi hitpolel. Caracteristic pentru aceste conjugări este repetarea consoanei a treia şi vocala ô în prima silabă. Astfel, verbul qal ~Wq va deveni ~meAq în conjugarea polel,

~m;Aq în polal şi ~meAqt.hi în hitpolel. Având în vedere că aceste conjugări derivate sunt relativ rar întâlnite în Biblia ebraică, vom aminti doar verbele mai importante pentru care aceste conjugări sunt atestate: QAL

POLEL

POLAL

HITPOLEL

~wq twm ~wr rw[

~meAq tteAm ~meAr rreA[

~m;Aq tt;Am ~m;Ar rr:A[

~meAqt.hi tteAmt.hi ~meArt.hi rreA[t.hi

În anexa cu verbe sunt date toate formele acestor conjugări.

111

Curs de limba ebraică biblică b) Poel, Pilpel, Hiştafel Aceste forme fiind foarte rare, ele nu au o paradigmă completă de conjugare. Conjugarea poel este atestată ca variantă a conjugării piel pentru câteva verbe triconsonantice, ca de exemplu vrev.o Perfect Imperfect Participiu

vrevo

vrevyo >

vrevom.

Unele verbe de tipul II-w / II-y sunt întâlnite parţial la conjugarea pilpel, rezultată prin repetarea rădăcinii (fără consoana a 2-a). De exemplu, verbul

lwk (qal) apare şi sub forma

lKelK. i (pilpel): Perfect

Imperfect

Participiu

lKelK. i

lKelk. y; >

lKelk. m; .

c) Hiştafel Mai des întâlnit în textul masoretic este verbul hw"xT ] v; h. ,i conjugarea hiştafel a rădăcinii hwx. În gramaticile mai vechi acest verb era considerat ca forma hitpael a verbului

hxv.

Conjugarea urmează paradigma verbelor III- h:

Perfect 3.m.sg. 1.sg.

hw"xT] v; h. i

Imperfect 3.m.sg. hw hn"v' ~yrIf[. w, > hn"v' ha'me hn"v' tAame [v;tW. ~ynIv' rf,[, !n"yqe ymey-> lK' Wyh.YwI : tAame vl{vW. @l,a, ~yVimxi ] ~yVimxi w] : tAame vmexw] : ~ypila' ] tv,lv{ W. @l,a, tAame-vve b) Traduceţi:

hn"v' href[. , vmex] ~ybikA' K rf'[' dx;a; rf'[' ~ynEv. bqo[y] -: ynEb. Wyh.YwI : hn"v' href[. , vl{v-. !B, AnB. la[emv' y. wI > hn"v' tAame [v;tW. hn"v' href[. , ~yTev. tve-ymey-> lK' Wyh.YwI : c) Traduceţi:

` ~yImw' " ~x,l, ~l'Kl. k. wi > ~yaibni > ha'me xQ;YwI : WxT;vY. wI : ~h,yrebD. -I ta, ~h'rb' a. ; db,[, [m;v' rv,aK] ; yhiyw> : `hw"hyl; hc'ra> ; `ynItte A. mW ^B.rx> ; @l{v. Al rm,aYOw:

66

În dicţionare şi gramatici mai vechi apare ca

hxv (hitpal.) 113

Curs de limba ebraică biblică EXERCIŢII RECAPITULATIVE 3 1) Precizaţi următoarele forme verbale şi le traduceţi (cu ajutorul vocabularului de la sfârşitul cursului):

ytimqo hi w] : ~q,Yw" : tl{[h] l; . hl'[h/ , aceAYw: Waybihe aybime WaybiYw" : rBedy; w> : areWT" i h['vAi h ~derAI Yw: ar'An ayjixh/ , qyzIxh/ , ryKizM> ; %r,by' w> : W[ymivh. ; ~yqihl' . hB,ra> ; wc;yw> : ytiyWIci %Y:w: tAKh; hK'hi dGEYw: : dyGIhi !Akn" !ykihe ynI[ye viAh abeNh" i ~x,LY' wI : rPekl; . rPeky; > ~yrItA' n WxT;vY. wI : Wwx]Tv; Y. wI : yTidb> a; h] w; > hBerh> ; lLePt; Y. wI : T'vD. q; wi > rP;syu > rPesy; w> : Wmx]n: ~x,NY" wI : WaB.nt: Y. wI :

114

Curs de limba ebraică biblică ANEXA

115

Curs de limba ebraică biblică

Conjugarea verbului regulat (lj;q)' 67

PERF. Sg.

3m 3f 2m 2f 1

Pl.

3 2m 2f 1

INFIN. Abs. Cs. IMP.

S.

m f

Pl.

m f

67

Qal

Nifal

Piel

Pual

Hifil

Hofal

Hitpael

lj;q" hl'jq. (" T'lj. q; " T.lj. q; " yTilj. q; " Wlj.q(" ~T,lj. q; . !T,lj. q; . Wnl.jq; " lAjq" ljoq. ljoq. ylijq. i Wlj.qi hn"ljoq.

lj;qn. I hl'jq. n. I T'lj. q; n. I T.lj. q; n. I yTilj. q; n. I Wlj.qn. I ~T,lj. q; n. I !T,lj. q; n. I Wnl.jq; n. I lAjQ"hi ljeQh" i ljeQh" i ylijQ. h(" i Wlj.Qh(" i hn"ljeQh" i

lJeqi hl'Jq. i T'lJ. q; i T.lJ. q; i yTilJ. q; i WlJ.qi ~T,lJ. q; i !T,lJ. q; i Wnl.Jq; i lJoq; lJeq; lJeq; yliJq. ; WlJ.q; hn"lJeq;

lJ;qu hl'Jq. u T'lJ. q; u T.lJ. q; u yTilJ. q; u WlJ.qu ~T,lJ. q; u !T,lJ. q; u Wnl.Jq; u lJoqu

lyjiqh. i hl'yjiqh. i T'lj. q; h. i T.lj. q; h. i yTilj. q; h. i Wlyjiqh. i ~T,lj. q; h. i !T,lj. q; h. i Wnl.jq; h. i lyjeqh. ; lyjiqh. ; ljeqh. ; yliyjiqh. ; Wlyjiqh. ; hn"ljeqh. ;

lj;qh. ' hl'jq. h. ' T'lj. q; h. ' T.lj. q; h. '. yTilj. ;qh. ' Wlj.qh. ' ~T,lj. ;qh. ' !T,lj. q; h. ' Wnl.jq; h. ' lj;qh. '

lJeq;th. i hl'Jq. t; h. i T'lJ. q; t; h. i T.lJ. q; t; h. i yTilJ. q; t; h. i WlJ.q;th. i ~T,lJ. q; ;th. i !T,lJ. q; t; h. i Wnl.Jq; t; h. i lJeq;th. i lJeq;th. i lJeq;th. i yliJq. ;th. i WlJ.q;th. i hn"lJeq;th. i

Verbul este prezentat în conjugare completă, chiar dacă unele din forme nu sunt întâlnite în Biblia ebraică.

116

Curs de limba ebraică biblică IMPERF. Sg

3m 3f 2m 2f 1

Pl.

3m 3f 2m 2f 1

COH.

Sg. Pl.

PART.

Activ m.sg. Pasiv m.sg.

ljoqy. I ljoqT. i ljoqT. i ylijq. T. i ljoqa. , Wlj.qy. I hn"lj. qo T. i Wlj.qT. i hn"lj. qo T. i ljoqn. I hl'jq. a. , hl'jq. n. I ljeqo lWjq"

ljeQy" I ljeQT" i ljeQT" i ylijQ. T(" i ljeQa" , Wlj.Qy(" I hn"lj. Q; T" i Wlj.QT(" i hn"lj. Q; T" i ljeQn" I hl'jQ. a(" i hl'jQ. n(" I lj'qn. I

lJeqy; > lJeqT; . lJeqT; . yliJq. T; . lJeqa; ] WlJ.qy; > hn"lJ. qe T; . WlJ.qT; . hn"lJ. qe T; . lJeqn; > hl'Jq. a; ] hl'Jq. n; >

lJeqyu > lJ;qTu . lJ;qTu . yliJq. Tu . lJ;qau ] WlJ.qyu > hn"lJ. ;qTu . WlJ.qTu . hn"lJ. ;qTu . lJ;qnu >

Qal

Nifal

Piel

Pual

117

lyjiqy. : lyjiqT. ; lyjiqT. ; yliyjiqT. ; lyjiqa. ; Wlyjiqy. : hn"lj. qe T. ; WlyjiqT. ; hn"lj. qe T. ; lyjiqn. : hl'yjiqa. ; hl'yjiqn. : lJ'qmu . lyjiqm. ; Hifil

lj;qy. " lj;qT. ' lj;qT. ' ylijq. T. ' lj;qa. ' Wlj.qy. " hn"lj. q; T. ' Wlj.qT. ' hn"lj. q; T. ' lj;qn. "

lJeqt; y. I lJeq;tT. i lJeq;tT. i yliJq. ;tT. i lJeq;ta. , WlJ.q;ty. I hn"lJ. qe ;tT. i WlJ.q;tT. i hn"lJ. qe ;tT. i lJeqT; n. I hl'Jq. t; a. , hl'Jq. T; n. I lj;qm. ' lJeq;t.mi

Hofal

Hitpael

Curs de limba ebraică biblică

Conjugarea verbelor I-guturală:

Qal PERF.

Sg.

3m 3f 2m 2f 1

Pl.

3 2m 2f 1

INFIN.

Abs. Cs.

IMP.

Sg.

m f

Pl.

m f

dm;[' hd'm[. "( T'dm> [; ' T.dm> [; ' yTid>m[; ' Wdm.[(" ~T,dm> [; ] !T,dm> [; ] Wnd>m[; ' dAm[' dmo[] dmo[] qz:x] ydIm[. i yqizx> i Wdm.[i Wqz>xi hn"dm> [o ] hn"qz. x: ]

118

dm;['

şi

qz:x'

Nifal

Hifil

Hofal

dm;[n/ < hd'm[. n, < T'd>m[; n/ < T.d>m[; n/ < yTid>m[; n/ < Wdm.[n, < ~T,dm> [; n/ < !T,dm> [; n/ < Wndm;[n/ < dAm[]n: dme[h' e dme[h' e ydIm[. h"( e Wdm.[h"( e hn"dm> [e h' e

dymi[h/ , hd'ymi[h/ , T'd>m[; h/ , T.d>m[; h/ , yTid>m[; h/ , Wdymi[h/ , ~T,dm> [; h/ , !T,d>m[; h/ , Wnd>m[; h/ ,

dm;[h\ *' hd'm[. "h*' T'd>m[; \h*' T.d>m[; \h*' yTid>m[; \h*' Wdm.["h'* ~T,dm> [; h\ *' !T,d>m[; \h*' nWd>m[; \h*'

dymi[h] e dme[h] ; ydIymi[h] ; Wdymi[h] ; hn"dm> [e h] ;

dm;[h\ *'

Curs de limba ebraică biblică IMPERF. Sg.

3m 3f 2m 2f 1

Pl.

3m 3f 2m 2f 1

PART.

Activ Pasiv

dmo[y] : qz:xy/ < dmo[T] ; qz:xT/ , dmo[T] ; qz:xT/ , ydIm[. T; ; yqizx. T, , dmo[a/ , qz:xa/ , Wdm.[y; : Wqz.xy, < hn"dm> [o T] ; hn"qz. x: T/ , Wdm.[T; ; Wqz.xT, , hn"dm> [o T] ; hn"qz. x: T/ , dmo[n] : qz:xn/ < dme[o dWm[' Qal

119

dme[y' E dme[T' e dme[T' e ydIm[. T"( e dme[a' e Wdm.[y"( E hn"dm> [e T' e Wdm.[T"( e hn"dm> [e T' e dme[n' E dm'[n/
[; T\ (" Wdymi[T] ; Wdm.["T"( hn"dm> [e T] ; hn"dm> [; T\ (" dymi[n] : dm;[n\ "( dymi[]m; dm'[m\ "(

Nifal

Hifil

Hofal

Curs de limba ebraică biblică

Conjugarea verbelor II-guturală: q[;z" şi

PERF.

Sg.

3m 3f 2m 2f 1

Pl.

3 2m 2f 1

INFIN.

Abs. Cs.

IMP.

Sg.

m f

Pl.

m f

Qal

Nifal

q[;z" hq'[z] " T'q[. z; " T.q[. z; " yTiq[. z; " Wq[]z" ~T,q[. z; > !T,q[. z; > Wnq.[z; " qA[z" q[oz> q[;z> yqi[z] ; Wq[]z; hn"q[. z; >

q[;zn> I hq'[z] n> I T'q[. z; n> I T.qz. n> I yTiqz. n> I Wq[]zn> I ~T,q[. z; n> I !T,q[. z; n> I Wnq.[z; n> I qA[z>nI q[eZh" i q[eZh" i yqi[Z] h" i Wq[]Zh" i hn"q[. ;Zh" i

120

Piel

%reBe Pual

Hitpael

%reBe %r;Bo %reBt' h. i hk'rB> e hk'rB> o hk'rB] t'* h. i T'kr. B; e T'kr. B; o T'kr. B; t' h. i T.kr. B; e T.kr. B; o T.kr. B; t' h. i yTikr. B; e yTikr. B; o yTikr. B; t' h. i Wkr>Be Wkr>Bo Wkr]Bt*' h. i ~T,kr. B; e ~T,kr. B; o ~T,kr. B; t' h. i !T,kr. B; e !T,kr. B; o !T,kr. B; t' h. i Wnk.rB; e Wnk.rB; o Wnk.rB; t' h. i %ArB' %reB' %r;Bo %reBt' h. i %reB' %reBt' h. i ykirB> '* ykirB] t*' h. i Wkr>B*' Wkr]Bt*' h. i hn"kr. B; ' hn"kr. B; t' h. i

Curs de limba ebraică biblică IMPERF. Sg.

3m 3f 2m 2f 1

Pl.

3m 3f 2m 2f 1

PART.

Activ Pasiv

q[;zy> I q[;zT> i q[;zT> i yqi[z] T> i q[;za> , Wq[]zy> I hn"q[. z; T> i Wq[]zT> i hn"q[. z; T> i q[;zn> I q[ezO qW[z"

q[eZy" I q[eZT" i q[eZT" i yqi[Z] T" i q[eZa" , Wq[]Zy" I hn"q[. ;ZT" i Wq[]ZT" i hn"q[. ;ZT" i q[eZT" i q['zn> I

%reby' > %rebT' . %rebT' . ykirb> T*' . %reba' ] Wkr>by*' > hn"kr. b; T' . Wkr>bT'* . hn"kr. b; T' . %rebn' > %rebm' .

Qal

Nifal

Piel

121

%r;byo > %reBt' y. I %r;bTo . %reBt' T. i %r;bTo . %reBt' T. i ykirb> To . ykirB] t*' T. i %r;bao ] %reBt' a. , Wkr>byo > Wkr]Bt*' y. I hn"kr. b; To . hn"kr. B; t' T. i Wkr>bTo . Wkr]Bt*' T. i hn"kr. b; To . hn"kr. B; t' T. i %r;bno > %reBt' n. I %r'bmo . %reBt' .mi Pual

Hitpael

Curs de limba ebraică biblică

Conjugarea verbelor III-guturală:

PERF.

Sg.

3m 3f 2m 2f 1

Pl.

3 2m 2f 1

INFIN.

Abs. Cs.

IMP.

Sg.

m f

Pl.

m f

Qal

Nifal

[m;v' h['mv. *' T'[.mv; ' T.[m; v; ' yTi[m. v; ' W[m.v'* ~T,[m. v; . !T,[m. v; . Wn[.mv; ' [Amv' [;mvo . [m;v. y[imv. i W[m.vi hn"[.mv; .

[m;vn. I h['mv. n. I T'[.mv; n. I T.[;mv; n. I yTi[m. v; n. I W[m.vn. I ~T,[m. v; n. I !T,[.mv; n. I Wn[.mv; n. I [;mvo n. I [m;Vh' i [m;Vh' i y[imV. h' i W[m.Vh' i hn"[.mV; h' i

Piel

Pual

[m;v' Hifil

[M;vi [M;vu [;ymivh. i h['Mv. i h['Mv. u h['ymivh. i T'[M. v; i T'[M. v; u T'[.mv; h. i T.[M; v; i T.[M; v; u T.[;mv; h. i yTi[M. v; i yTi[M. v; u yTi[.mv; h. i W[M.vi W[M.vu W[ymivh. i ~T,[M. v; i ~T,[M. v; u ~T,[.mv; h. i !T,[M. v; i !T,[M. v; u !T,[m. v; h. i Wn[.Mv; i Wn[.Mv; u Wn[.mv; h. i [;Mve ; [;mve h. ; [M;v; [M;vu [;ymivh. ; [M;v; [m;vh. ; y[iMv. ; y[iymivh. ; W[M.v; W[ymivh. ; hn"[M. v; ; hn"[.mv; h. ;

122

Hofal

Hitpael

[m;vh. ' h['mv. h. ' T'[.mv; h. ' T.[;mv; h. ' yTi[.mv; h. ' W[m.vh. ' ~T,[.mv; h. ' !T,[m. v; h. ' Wn[.mv; h. '

[M;Tv; h. i h['MT. v; h. i T'[M. T; v; h. i T.[M; T; v; h. i yTi[M. T; v; h. i W[M.Tv; h. i ~T,[M. T; v; h. i !T,[M. T; v; h. i Wn[.MT; v; h. i

[m;vh. '

[M;Tv; h. i [M;Tv; h. i y[iMT. v; h. i W[M.Tv; h. i hn"[M. T; v; h. i

Curs de limba ebraică biblică IMPERF. Sg.

3m 3f 2m 2f 1

Pl.

3m 3f 2m 2f 1

PART.

Activ Pasiv

[m;vy. I [m;vT. i [m;vT. i y[imv. T. i [m;va. , W[m.vy. I hn"[.mv; T. i W[m.vT. i hn"[.mv; T. i [m;vn. I [;mve o [;Wmv'

[m;Vy' I [m;VT' i [m;VT' i y[imV. T' i [m;Va' , W[m.Vy' I hn"[.mV; T' i W[m.VT' i hn"[.mV; T' i [m;Vn' I [m'vn. I

[M;vy; > [M;vT; . [M;vT; . y[iMv. T; . [M;va; ] W[M.vy; > hn"[M. v; T; . W[M.vT; . hn"[M. v; T; . [M;vn; > [Mevm; .

[M;vyu > [M;vTu . [M;vTu . y[iMv. Tu . [M;vau ] W[M.vyu > hn"[M. v; Tu . W[M.vTu . hn"[M. v; Tu . [M;vnu > [M'vmu .

Qal

Nifal

Piel

Pual

123

[;ymivy. : [m;vy. " [M;Tv; y. I [;ymivT. ; [m;vT. ' [M;Tv; T. i [;ymivT. ; [m;vT. ' [M;Tv; T. i y[iymivT. ; y[imv. T. ' y[iMT. v; T. i [;ymiva. ; [m;va. ' [M;Tv; a. , W[ymivy. : W[m.vy. " W[M.Tv; y. I hn"[.mv; T. ; hn"[.mv; T. ' hn"[M. T; v; T. i W[ymivT. ; W[m.vT. ' W[M.Tv; T. i hn"[.mv; T. ; hn"[.mv; T. ' hn"[M. T; v; T. i [;ymivn. : [m;vn. " [M;Tv; n. I [;ymiv.m; [m'v.m' [;MTe v; .mi Hifil

Hofal

Hitpael

Curs de limba ebraică biblică

Conjugarea verbelor I-n (n¾¾

PERF.

Sg.

3m 3f 2m 2f 1

Pl.

3 2m 2f 1

INFIN.

Abs. Cs.

IMP.

Sg.

m f

Pl.

m f

p): vg:n"

Qal

Nifal

Hifil

Hofal

vg:n" hv'gn> "( T'vg. n: " T.vg. n: " yTivg. n: " Wvg>n(" ~T,vg. n: > !T,vg. n: > Wnv.gn: " vAgn" tv,G, vG: yviG. WvG. hn"vG. :

vG:nI hv'Gn. I T'vG. n: I T.vG. n: I yTivG. n: I WvG.nI ~T,vG. n: I !T,vG. n: I Wnv.Gn: I vg:Nh" i vgeNh" i vgeNh" i yvigN> h"( i Wvg>Nh(" i hn"vg. Ne h" i

vyGIhi hv'yGIhi T'vG. h: i T.vG. h: i yTivG. h: i WvyGIhi ~T,vG. h: i !T,vG. h: i Wnv.Gh: i vyGEh; vyGIh; vGEh; yviyGIh; WvyGIh; hn"vG. hE ;

vG:hu hv'Gh. u T'vG. h: u T.vG. h: u yTivG. h: u WvG.hu ~T,vG. h: u !T,vG. h: u Wnv.Gh: u

124

vG:hu

Curs de limba ebraică biblică IMPERF.

Sg.

3m 3f 2m 2f 1

Pl.

3m 3f 2m 2f 1

PART.

Activ Pasiv

vG:yI vG:Ti vG:Ti yviGT. i vG:a, WvG.yI hn"vG. T: i WvG.Ti hn"vG. T: i vG:nI vgenO vWgn"

vgeNy" I vgeNT" i vgeNT" i yvigN> T(" i vgeNa" , Wvg>Ny"( I hn"vg. Ne T" i Wvg>NT"( i hn"vg. Ne T" i vgeNn" I vG"nI

vyGIy: vG:yU vyGIT; vG:Tu vyGIT; vG:Tu yviyGIT; yviGT. u vyGIa; vG:au WviyGIy: WvG.yU hn"vG. TE ; hn"vG. T: u WviyGIT; WvG.Tu hn"vG. TE ; hn"vG. T: u vyGIn: vG:nU vyGIm; vG:mu

Qal

Nifal

Hifil

125

Hofal

Curs de limba ebraică biblică

Conjugarea verbelor I-w (w¾¾ Qal PERF.

Sg.

3m 3f 2m 2f 1

Pl.

3 2m 2f 1

INFIN.

Abs. Cs.

IMP.

Sg.

m f

Pl.

m f

p): bv;y"

Nifal

bv;y" vr;y" bv;An hb'vy. (" La fel hb'vA. n T'bv. y; " ca bv;y" T'bv. A; n T.bv. A; n T.bv. y; " yTibv. y; " yTibv. A; n Wbv.An Wbv.y(" ~T,bv. y; > ~T,vr. yI > ~T,bv. A; n !T,bv. y; > !T,vr. yI > !T,bv. A; n Wnb.vy; " Wnb.vA; n bAvy" La fel tb,v, ca bv;y" bveWh" i bve La fel bveWh" i ybiv. ca bv;y" ybivW. h"( i Wbv. Wbv.Wh"( i hn"bv. e hn"bv. We h" i

126

Hifil

Hofal

byviAh hb'yviAh T'bv. A; h T.bv. A; h yTibv. A; h WbyviAh ~T,bv. A; h !T,bv. A; h Wnb.vA; h byveAh byviAh bveAh ybiyviAh WbyviAh hn"bv. Ae h

bv;Wh hb'vW. h T'bv. W; h T.bv. W; h yTibv. W; h Wbv.Wh ~T,bv. W; h !T,bv. W; h Wnb.vW; h bv;Wh

Curs de limba ebraică biblică IMPERF. Sg.

3m 3f 2m 2f 1

Pl.

3m 3f 2m 2f 1

PART.

Activ Pasiv

bveyE bveTe bveTe ybivT. *e bveae Wbv.y*E hn"bv. T; e Wbv.Te* hn"bv. T; e bvenE bvey bWvy"

vr;yyI vr;yTi vr;yTi yviry> Ti vr;yai Wvr>yyI hn"vr. y; Ti Wvr>yTi hn"vr. y; Ti vr;ynI La fel ca bv;y"

Qal

bveWy" I bveWT" i bveWT" i ybivW. T"( i bveWa" i Wbv.Wy"( I hn"bv. We T" i Wbv.WT"( i hn"bv. We T" i bveWn" I bv'An Nifal

127

byviAy bv;Wy byviAT bv;WT byviAT bv;WT ybiyviAT ybivW. T byviAa bv;Wa WbyviAy Wbv.Wy hn"bv. Ae T hn"bv. W; T WbyviAT Wbv.WT hn"bv. Ae T hn"bv. W; T byviAn bv;WT byviAm bv'Wm Hifil

Hofal

Curs de limba ebraică biblică

Conjugarea verbelor I-y (y¾¾

p): bj;y"

Qal PERF.

Sg.

3m 3f 2m

bj;y" La fel ca I-w

2f 1 Pl.

3 2m 2f 1

INFIN.

Abs. Cs.

IMP.

Sg.

m f

Pl.

m f

128

bAjy" bjoy> bj;y> ybijy. I Wbj.yI hn"bj. y; >

Hifil

byjiyhe hb'yjiyhe T'bj. y; he T.bj. y; he yTibj. y; he Wbyjiyhe ~T,bj. y; he !T,bj. y; he Wnb.jy; he bjeyhe byjiyhe bjeyhe ybiyjiyhe Wbyjiyhe hn"bj. ye he

Curs de limba ebraică biblică IMPERF. Sg.

3m 3f 2m 2f 1

Pl.

3m 3f 2m 2f 1

PART.

Activ Pasiv

129

bj;yyI bj;yTi bj;yTi ybijy. Ti bj;yai Wbj.yyI hn"bj. y; Ti Wbj.yTi hn"bj. y; Ti bj;ynI bjeyO bWjy"

byjiyyE byjiyTe byjiyTe ybiyjiyTe byjiyae WbyjiyyE hn"bj. ye Te WbyjiyTe hn"bj. ye Te byjiynE byjiyme

Qal

Hifil

Curs de limba ebraică biblică

Conjugarea verbelor I-a (a¾¾ Qal PERF.

Sg.

3m 3f 2m 2f 1

Pl.

3 2m 2f 1

INFIN.

Abs. Cs.

IMP.

Sg.

m f

Pl.

m f

lk;a' hl'ka. '* T'lk. a; ' T.lk. a; ' yTilk. a; ' Wlk.a*' ~T,lk. a; ] !T,lk. a; ] Wnl.ka; ' lAka' lkoa/ lkoa/ ylika. i Wlk.ai hn"lk. ao ]

p): lk;a'

Nifal Piel Pual La fel ca La fel ca I- verbele regulate guturală

130

Hifil Hofal La fel ca Iguturală

Hitpael La fel ca verbele regulate

Curs de limba ebraică biblică IMPERF. Sg.

3m 3f 2m 2f 1

Pl.

3m 3f 2m 2f 1

PART.

Activ Pasiv

lk;ayO lk;aTo lk;aTo ylika. To lk;ao Wlk.ayO hn"lk. a; To Wlk.aTo hn"lk. a; To lk;anO lkeao lWka' Qal

Nifal

131

Piel

Pual

Hifil

Hofal

Hitpael

Curs de limba ebraică biblică

Conjugarea verbelor II-w (w¾¾ Qal PERF.

Sg.

3m 3f 2m 2f 1

Pl.

3 2m 2f 1

INFIN.

Abs. Cs.

IMP.

Sg.

m f

Pl.

m f

~q' hm'q' T'mq. ; T.mq. ; yTimq. ; Wmq' ~T,mq. ; !T,mq. ; Wnm.q; ~Aq ~Wq ~Wq ymiWq WmWq hn"mW. q

Nifal

~Aqn" hm'Aqn" t'AmWqn> tAmWqn> ytiAmWqn> WmWqn" ~t,AmWqn> !t,AmWqn> WnAmWqn> ~AQhi ~AQhi ~AQhi ymiAQhi WmAQhi hn"mQ. ho i

Piel (Polel)

[): ~Wq

Pual (Polal)

Hifil

~meAq ~m;Aq ~yqihe hm'mA. q hm'mA. q hm'yqihe T'm.mA; q T'm.mA; q t'Amyqih] T.m.mA; q T.m.mA; q tAmyqih] yTim.mA; q yTim.mA; q ytiAmyqih] Wmm.Aq Wmm.Aq Wmyqihe ~T,m.mA; q ~T,m.mA; q ~t,Amyqih] !T,mm. A; q !T,mm. A; q !t,Amyqih] Wnm.mA; q Wnm.mA; q WnAmyqih] ~yqeh' ~meAq ~m;Aq ~yqih' ~meAq ~qeh' ymimA. q ymiyqih' Wmm.Aq Wmyqih' hn"m.mAe q hn"mq. he '

132

Hofal

Hitpael (Hitpolel)

~q;Wh hm'qW. h m.qW; h T.mq. W; h yTimq. W; h Wmq.Wh ~T,mq. W; h !T,mq. W; h Wnm.qW; h

~meAqt.hi hm'mA. qt.hi T'm.mA; qt.hi T.m.mA; qt.hi yTim.mA; qt.hi Wmm.Aqt.hi ~T,m.mA; qt.hi !T,m.mA; qt.hi Wnm.mA; qt.hi

Curs de limba ebraică biblică IMPERF. Sg.

3m 3f 2m 2f 1

Pl.

3m 3f 2m 2f 1

PART.

Activ Pasiv

~Wqy" ~AQyI ~WqT' ~AQTi ~WqT' ~AQTi ymiWqT' ymiAQTi ~Wqa' ~AQa, WmWqy" WmAQyI hn"ym,WqT. hn"mQ. To i WmWqT' WmAQTi hn"ym,WqT. hn"mQ. To i ~Wqn" hn"mQ. nIo ~q" ~Aqn" ~Wq Qal

Nifal

~meAqy> ~meAqT. ~meAqT. ymimA. qT. ~meAqa] Wmm.Aqy> hn"m.mAe qT. Wmm.AqT. hn"m.mAe qT. ~meAqn> ~meAqm.

~m;Aqy> ~m;AqT. ~m;AqT. ymimA. qT. ~m;Aqa] Wmm.Aqy> hn"m.mA; qT. Wmm.AqT. hn"m.mA; qT. ~m;Aqn> ~m"Aqm.

Piel (Polel)

Pual (Polal)

133

~yqiy" ~q;Wy ~meAqt.yI ~yqiT' ~q;WT ~meAqt.Ti ~yqiT' ~q;WT ~meAqt.Ti ymiyqiT' ymiqW. T ymimA. qt.Ti ~yqia' ~q;Wa ~meAqt.a, Wmyqiy" Wmq.Wy Wmm.Aqt.yI hn"mq. Te ' hn"mq. W; T hn"m.mAe qt.Ti WmyqiT' Wmq.WT Wmm.Aqt.Ti hn"mq. Te ' hn"mq. W; T hn"m.mAe qt.Ti ~yqin" ~q;Wn ~meAqt.nI ~yqime ~q"Wm ~meAqt.mi Hifil

Hofal

Hitpael (Hitpolel)

Curs de limba ebraică biblică

Conjugarea verbelor II-y (y¾¾ Qal PERF.

Sg.

3m

3f 2m 2f 1 Pl.

3 2m 2f 1

INFIN.

Abs. Cs.

IMP.

Sg.

m f

Pl.

m f

!B'

Nifal

!yBi

!Abn"

hn"B' hn"yBi T'nB> ; t'AnyBi T.nB> ; tAnyBi yTinB> ; ytiAnyBi WnB' WnyBi ~T,nB> ; ~t,AnyBi !T,nB> ; !t,AnyBi WN>B; WnAnyBi !AB !yBi !yBi ynIyBi WnyBi

hn"Abn" t'AnWbn> tAnWbn> ytiAnWbn> WnAbn" ~t,AnWbn> !T,AnWbn> WnAnWbn> !ABhi !ABhi !ABhi ynIABhi WnABhi hn"nA> Bhi

134

[): !yBi

Piel Pual Hifil Hofal Hitpael La La fel La fel La fel La fel fel ca ca II- ca II- ca II-w ca II-w II-w w w

Curs de limba ebraică biblică IMPERF. Sg.

3m 3f 2m 2f 1

Pl.

3m 3f 2m 2f 1

PART.

Activ Pasiv

!ybiy" !ybiT' !ybiT' ynIybiT' !ybia' Wnybiy" hn"yn BTi !ABnI !Abn"

Qal

Nifal

135

Piel

Pual

Hifil

Hofal Hitpael

Curs de limba ebraică biblică

Conjugarea verbelor geminate ([¾¾

PERF.

Sg.

3m 3f 2m 2f 1

Pl.

3 2m 2f 1

INFIN.

Abs. Cs.

IMP.

Sg.

m f

Pl.

m f

Qal

Nifal

bs; hB's; t'ABs; tABs; ytiABs; WBs; ~t,ABs; !t,ABs; WnABs; bAbs' bso bso yBiso WBso hn"yB,su

bs;n" hB'sn; " t'ABs;n> tABs;n> ytiABs;n> WBs;n" ~t,ABs;n> !t,ABs;n> WnABs;n> bAShi bSehi bS;hi yBiSh; i WBS;hi hn"yB,Sh; i

136

Poel

[): bb;s' Poal

Hifil

bbeAs bb;As bsehe hb'bA. s hb'bA. s hB'she e T'bb. A; s T'bb. A; s t'ABsih] T.bb. A; s T.bb. A; s tABsih] yTibb. A; s yTibb. A; s ytiABsih] Wbb.As Wbb.As WBsehe ~T,bb. A; s ~T,bb. A; s ~t,ABsih] !T,bb. A; s !T,bb. A; s !t,ABsih] Wnb.bA; s Wnb.bA; s WnABsih] bseh' bbeAs bseh' bbeAs bseh' ybibA. s yBishe ' Wbb.As WBseh' hn"bb. Ae s hn"yB,shi ]

Hofal

bs;Wh hB'sW; h t'ABs;Wh tABs;Wh ytiABs;Wh WBs;Wh ~t,ABs;Wh !t,ABs;Wh WnABs;Wh bs;Wh

Curs de limba ebraică biblică IMPERF. Sg.

3m 3f 2m 2f 1

Pl.

3m 3f 2m 2f 1

PART.

Activ Pasiv

bS;yI bsoy" bSoyI bsoT' bSoTi bS;Ti bsoT' bSoTi bS;Ti yBisTo ' yBiSTo i yBiST; i bsoa' bSoa, bS;a, WBsoy" WbS.yI WBS;yI hn"yB,sTu . hn"bS. To i hn"yB,ST; i WBsoT' WbS.Ti WBS;Ti hn"yB,sTu . hn"bS. To i hn"yB,ST; i bS;nI bson" bSonI bbeAs bs'n" bWbs' Qal

Nifal

137

bbeAsy> bbeAsT. bbeAsT. ybibA. sT. bbeAsa] Wbb.Asy> hn"bb. Ae sT. Wbb.AsT. hn"bb. Ae sT. bbeAsn> bbeAsm. Poel

bb;Asy> bsey" bs;Wy bb;AsT. bseT' bs;WT bb;AsT. bseT' bs;WT ybibA. sT. yBisTe ' yBisW; T bb;Asa] bsea' bs;Wa Wbb.Asy> WBsey" WBs;Wy hn"bb. A; sT. hn"yB,sTi . hn"yB,sW; T Wbb.AsT. WBseT' WBs;WT hn"bb. A; sT. hn"yB,sTi . hn"yB,sW; T bb;Asn> bsen" bs;Wn bb'Asm. bs'Wm Poal

Hifil

Hofal

Curs de limba ebraică biblică

Conjugarea verbelor geminate ([¾¾ Piel PERF.

Sg.

3m 3f 2m 2f 1

Pl.

3 2m 2f 1

INFIN.

Abs. Cs.

IMP.

Sg.

m f

Pl.

m f

[): lLehi

Pual

Hitpael

lLehi lL;hu lLeht; h. i hl'lh. i hl'lh. u hl'lh. t; h. i T'lL. h; i T'lL. h; u l.Lh; t; h. i T.lL. h; i T.lL. h; u l.Lh; t; h. i yTilL. h; i yTilL. h; u l.Lh; t; h. i Wll.hi Wll.hu Wll.ht; h. i ~T,lL. h; i ~T,lL. h; u ~T,lL. h; t; h. i !T,lL. h; i !T,lL. h; u !T,lL. h; t; h. i Wnl.Lh; i Wnl.Lh; u Wnl.Lh; t; h. i lL{h; lLeh; lLeht; h. i lLeh; lLeht; h. i ylilh. ; ylilh. t; h. i Wll.h; Wll.ht; h. i hn"lL. he ; hn"lL. he t; h. i

138

Curs de limba ebraică biblică IMPERF.

Sg.

3m 3f 2m 2f 1

Pl.

3m 3f 2m 2f 1

PART.

Activ

lLehy; > lLehT; . lLehT; . ylilh. T; . lLeha; ] Wll.hy; > hn"lL. he T; . Wll.hT; . hn"lL. he T; . lLehn; > lLeh;m.

lL;hyu > lLeht; y. I lL;hTu . lLeht; T. i lL;hTu . lLeht; T. i ylilh. Tu . ylilh. t; T. i lL;hau ] lLeht; a. , Wll.hyu > Wll.ht; y. I hn"lL. h; Tu . hn"lL. he t; T. i Wll.hTu . Wll.ht; T. i hn"lL. h; Tu . hn"lL. he t; T. i lL;hnu > lLeht; n. I lL;hum. lLeht; .mi

Pasiv Piel

139

Pual

Hitpael

Curs de limba ebraică biblică

Conjugarea verbelor III-h (h¾¾ Qal PERF.

Sg.

3m 3f 2m 2f 1

Pl.

3 2m 2f 1

INFIN.

Abs. Cs.

IMP.

Sg.

m f

Pl.

m f

hl'G" ht'lG. "( t'yliG" tyliG" ytiyliG" WlG" ~t,yliG> !t,yliG> WnyliG" hl{G" tAlG> hleG> yliG> WlG> hn"yl,G>

Nifal

Piel

hl'gn> I hL'GI hl'gn> I ht'LG. I t'ylegn> I t'yLiGI t'yLeGI tylegn> I tyLiGI tyLeGI ytiylegn> I ytiyLiGI ytiyLeGI Wlg>nI WLGI ylegn> I ~t,yLiGI ~t,yLeGI ylegn> I !t,yLiGI !t,yLeGI ylegn> I WnyLiGI WnyLeGI hl{gn> I hL{G: hLeG: tAlG"hi tALG: hleGh" i hLeG: yliGh" i yLiG: WlG"hi WLG: hn"yl,Gh" i hn"yL,G:

140

l): hl'G"

Pual

hL'Gu ht'LG. u t'yLiGu tyLiGu ytiyLiGu WLGu ~t,yLeGu !t,yLeGu WnyLeGu

Hifil

hl'gh> i ht'lg. h> i t'ylegh> i tylegh> i ytiylegh> i Wlg>hi ~t,ylegh> i !t,ylegh> i Wnylegh> i hlegh> ; tALGu tAlg>h; hlegh> ; yligh> ; Wlg>h; hn"yl,gh> ;

Hofal

Hitpael

hl'gh> ' ht'lg. h> ' t'ylegh> ' tylegh> ' ytiylegh> ' Wlg>h' ~t,ylegh> ' !t,ylegh> ' Wnylegh> ' hlegh> ' tAlg>h'

hL'Gt: h. i ht'LG. t: h. i t'yLeGt: h. i tyLeGt: h. i ytiyLeGt: h. i WLG:th. i ~t,yLeGt: h. i !t,yLeGt: h. i WnyLeGt: h. i hLeGt: h. i tALG:th. i hLeGt: h. i yLiGt: h. i WLG:th. i hn"yL,Gt: h. i

Curs de limba ebraică biblică IMPERF. Sg.

3m 3f 2m 2f 1

Pl.

3m 3f 2m 2f 1

PART.

Activ Pasiv

hl,gy> I hl,gT> i hl,gT> i yligT> i hl,ga> , Wlg>yI hn"yl,gT> i Wlg>Ti hn"yl,gT> i hl,gn> I hl,Go yWlG"

hl,Gy" I hl,GT" i hl,GT" i yliGT" i hl,Ga" ] WlG"yI hn"yl,GT" i WlG"Ti hn"yl,GT" i hl,Gn" I hl,gn> I

hL,Gy: > hL,GT: . hL,GT: . yLiGT: . hL,Ga: ] WLG:y> hn"yL,GT: . WLG:T. hn"yL,GT: . hL,Gn: > hL,G:m.

Qal

Nifal

Piel

141

hL,Gyu > hl,gy> : hl,gy> " hL,Gt: y. I hL,GTu . hl,gT> ; hl,gT> ' hL,Gt: T. i hL,GTu . hl,gT> ; hl,gT> ' hL,Gt: T. i yLiGTu . yligT> ; yligT> ' yLiGt: T. i hL,Gau ] hl,ga> ; hl,ga> ' hL,Gt: a. , WLGuy> Wlg>y: Wlg>y" WLG:ty. I hn"yL,GTu . hn"yl,gT> ; hn"yl,gT> ' hn"yL,Gt: T. i WLGuT. Wlg>T; Wlg>T' WLG:tT. i hn"yL,GTu . hn"yl,gT> ; hn"yl,gT> ' hn"yL,Gt: T. i hL,Gnu > hl,gn> : hl,gn> " hL,Gt: n. I hL,Gum. hl,g>m; hl,g>m' hL,Gt: .mi Pual

Hifil

Hofal

Hitpael

Curs de limba ebraică biblică

Conjugarea verbelor III-a (a¾¾

PERF.

Sg.

3m 3f 2m 2f 1

Pl.

3 2m 2f 1

INFIN.

Abs. Cs.

IMP.

Sg.

m f

Pl.

m f

Qal

Nifal

ac'm' ha'cm. '* t'ac'm' tac'm' ytiac'm' Wac.m'* ~t,ac'm. !t,ac'm. Wnac'm' aAcm' acom. ac'm. yaicm. i Wac.mi hn"ac,m.

ac'mn. I ha'c.mn. I t'acemn. I tacemn. I ytiacemn. I Wac.mn. I ~t,acemn. I !t,acemn. I Wnacemn. I acomn. I aceMH' i aceMH' i yaicM. H' i Wac.MH' i hn"ac,MH' i

Piel

Pual

l): ac'm' Hifil

aCemi aC'mu aycimh. i ha'C.mi ha'C.mu ha'ycimh. i t'aCemi t'aCemu t'aycemh. i taCemi taCemu taycemh. i ytiaCemi ytiaCemu ytiaycemh. i WaC.mi WaC.mu Waycimh. i ~t,aCemi ~t,aCemu ~t,aycemh. i !t,aCemi !t,aCemu !t,aycemh. i WnaCemi WnaCemu Wnaycemh. i aCom; acemh. ; aCem; aC'mu aycimh. ; aCem; acemh. ; yaiC.m; yaiycimh. ; WaC.m; Waycimh. ; hn"aC,m; hn"ac,mh. ;

142

Hofal

Hitpael

ac'mh. u ha'cm. h. u t'acemh. u tacemh. u ytiacemh. u Wac.mh. u ~t,acemh. u !t,acemh. u Wnacemh. u

aCemt; h. i ha'Cm. t; h. i aCemt; h. i aCemt; h. i aCemt; h. i WaC.mt; h. i ~t,aCemt; h. i !t,aCemt; h. i WnaCemt; h. i

ac'mh. u

aCemt; h. i aCemt; h. i yaiC.mt; h. i WaC.mt; h. i hn"aC,mt; h. i

Curs de limba ebraică biblică IMPERF. Sg.

3m 3f 2m 2f 1

Pl.

3m 3f 2m 2f 1

PART.

Activ Pasiv

ac'my. I ac'mT. i ac'mT. i yaicm. T. i ac'ma. , Wac.my. I hn"ac,mT. i Wac.mT. i hn"ac,mT. i ac'mn. I acemo aWcm'

aceMy' I aceMT' i AceMT' i yaicM. T*' i aceMa' , Wac.My*' I hn"ac,MT' i Wac.MT*' i hn"ac,MT' i aceMn' I ac'mn. I

aCemy; > aCemT; . aCemT; . yaiC.mT; . aCema; ] WaC.my; > hn"aC,mT; . WaC.mT; . hn"aC,mT; . aCemn; > aCem;m.

Qal

Nifal

Piel

143

aC'myu > aycimy. : ac'my. U aCemt; y. I aC'mTu . aycimT. ; ac'mT. u aCemt; T. i aC'mTu . aycimT. ; ac'mT. u aCemt; T. i yaiC.mTu . yaiycimT. ; yaic.mT. u yaiC.mt; T. i aC'mau ] aycima. ; ac'ma. u aCemt; a. , WaC.myu > Waycimy. : Wac.my. U WaC.mt; y. I hn"aC,mTu . hn"ac,mT. ; hn"ac,mT. u hn"aC,mt; T. i WaC.mTu . WaycimT. ; Wac.mT. u WaC.mt; T. i hn"aC,mTu . hn"ac,mT. ; hn"ac,mT. u hn"aC,mt; T. i aC'mnu > aycimn. : ac'mn. U aCemt; n. I aC'mum. aycim.m; ac'm.mu aCemt; m. i Pual

Hifil

Hofal

Hitpael

Curs de limba ebraică biblică

Verbul regulat cu sufixe la perfect, imperativ şi imperfect

El a păzit

pe mine pe tine (m) pe tine (f) pe el pe ea

Ea a păzit

rm;v'

hr'mv. "(

ynIr:mv' . ^r>mv'* . %remv' . Whr'mv' . Arm'v. Hr'mv' .

ynItr. :mv' . ^t.rm: v' . %t,r'mv' . Wht.rm: v' . WTr:mv' . HT'r:mv' .

QAL PERFECT Tu (m) ai Tu (f) ai păzit păzit

T'rm> v; '

T.rm> v; '

Eu am păzit

yTir>mv; '

ynITr; >mv; . ynIyTir>mv; . ^yTirm> v; . ^yTirm> v; . %yTir>mv; . WhT'rm> v; . WhyTirm> v; . WhyTirm> v; . ATr>mv; . wyTirm> v; . wyTir>mv; . HT'r>mv; . h'yTirm> v; . h'yTirm> v; .

144

Ei au păzit

Voi aţi păzit

Wrm.v"( ~T,r>mv; .

Noi am păzit

Wnr>mv; '

ynIWrm'v. ynIWTr>mv; . ^Wrm'v. ^Wnr>mv; . %Wrm'v. %Wnr>mv; . WhWrm'v. WhWTr>mv; . WhWnr>mv; . h'Wrm'v. h'WTr>mv; . h'Wnr>mv; .

Curs de limba ebraică biblică pe noi pe voi (m) pe voi (f) pe ei pe ele

Wnr'mv' . Wnt.r:mv' . WnT'r>mv; . WnyTir>mv; . WnWrm'v. WnWTr>mv; . ~k,yTir>mv; . ~k,Wnr>mv; . (~k,r>mv; ). (!k,rm> v; ). ~r'mv' . ~t;r'mv' . ~T'r>mv; . ~yTir>mv; . ~yTir>mv; . ~Wrm'v. ~WTr>mv; . ~Wnr>mv; . !r'mv' . !t;rm' v' . !T'rm> v; . !yTirm> v; . !yTirm> v; . !Wrm'v. !WTr>mv; . !Wnr>mv; . El a păzit

Ea a păzit

Tu (m) ai păzit

Tu (f) ai păzit

145

Eu am păzit

Ei au păzit

Voi aţi păzit

Noi am păzit

Curs de limba ebraică biblică

QAL IMPERATIV Păzeşte Păziţi pe mine

rmov. ynIremv. '

pe tine (m) pe tine (f) pe el

h'remv. '

pe ea

h'remv. ' Hr'mv. ' Wnremv. '

pe noi

QAL IMPERFECT El va păzi Ei vor păzi

Wrm.vi ynIWrm.vi

rmovy. I ynIremv. y. I yNIr,mv. y. I ^r>mv' y. I &'rI ,mv. y. I %remv. y. I WhWrm.vi Whremv. y. I WNr,mv. y. I h'Wrm.vi Hr'mv. y. ,I h'remv. y. I hN"r,mv. y. I WnWrm.vi Wnremv. y. I WNr,mv. y. I

pe voi (m) pe voi (f) pe ei pe ele

~remv. ' !remv. '

~Wrm.vi !Wrm.vi

146

~remv. y. I !remv. y. I

Wrm.vy. I ynIWrm.vy. I ^Wrm.vy. I %Wrm.vy. I WhWrm.vy. I h'Wrm.vy. I WnWrm.vy. I ~k,Wrm.vy. I !k,Wrm.vy. I ~Wrm.vy. I !Wrm.vy. I

Curs de limba ebraică biblică VOCABULAR

a ba' dba hba !Ayb.a, lba !b,a, ~h'rb' a. ; ~r'ba. ; !Ada' ~d'a' hm'da' ] !d,a, yn"dao ] bha hb'ha] ; lh,ao hW"ai Aa !w ; h['Br' a> ; ~y[iBr' a> ; !Ara]

vb.

a coace

prep.

lângă, în apropiere de

vb.

a pândi

num.

patru (m.)

num.

patru (f.) 68

num. s.m. şi f.

zr,a, xr;ao %rea' %r,ao hyEra> ; ~r'a] rra #r,a, vae hV'ai ~va rv,a] -ta,/tae -ta,/tae T.a; hT'a; !Ata' ~T,a; !Tea; hn"Tae ;

s.m.

patruzeci (Gen 7,12) chivot (chivotul legii); ladă (2R 12,10/12,9); sicriu, sarcofag (Gen 50,26) cedru

s.m.

cale, drum

vb.

a fi (a deveni) lung ; hi.: a lungi

s.m.

lungime

s.m. s.p.

leu (şi yrIa)] Aram

vb.

a blestema

s.f.

pământ; ţară, regiune; cu art. #r,ah ' ' foc

s.f. şi m. vb.

femeie, soţie, cs. tv,a;e pl. ~yvin" a fi (a se face) vinovat (Lev 5,19); a ispăşi vina (Is 24,6)

pron.rel.

care

prep.

nota acuzativului, pe

prep. pron.

cu, împreună cu; cu suf. yTiai tu (f. sg.)

pron.

tu (m. sg.)

s.f.

asină (Gen 22,3)

pron.

voi (m. pl.)

pron.

voi (f. pl.)

pron.

voi (f. pl.)

s.f.

b B. raeB. dgb dg hw"hy> ~Ay ~m'Ay @seAy dx;y: wD'xy. : [lxy] bjy !yIy: [xky]

s.m.

râu, Nil

vb.

a se usca

vb.

a se osteni

s.f. vb.

mână; putere; parte, mal; du. hi.: a lăuda, a mulţumi

vb.

a cunoaşte; a şti; a afla

vb. s.p.

a da; imp.: bh; Dă!; Haide! Iuda

s.p.

Iahve, Domnul

s.m. adv.

zi (Gen 1,5); vreme (Lev 14,46); pl. ~ymiy" ziua, în timpul zilei (Ex 13,21)

s.p.

Iosif

adv.

împreună, unul cu celălalt

adv.

împreună

vb.

pi., hi.: a aştepta, a nădăjdui

vb.

a fi bine; a-i merge bine; hi.: a face bine

s.m. vb.

vin

~yIdy; ," pl. tAdy"

hi.: x;kAi h a dojeni, corecta, pedepsi; a judeca, decide 156

Curs de limba ebraică biblică

lkoy" dly dl,y< [lly] ~y" !ymiy" qny dsy @sy rsy hp,y" ![;y: #[y bqo[y] : r[;y: acy [bcy] qcy rcy tcy rq'y" arey" ha'ry> I dry ~ilv;i W' ry> hry x;rye " vry laerf' y. I vyE bvy h['Wvy> !vy [[vy]

vb.

a putea, a fi în stare; a rezista, a birui

vb.

a naşte

s.m.

copil

vb.

hi.: a urla, tângui

s.m. s.f.

mare; vest (Gen 12,8); pl. ~yMiy: dreapta

vb.

a suge

vb.

a întemeia, a pune temelia

vb.

a adăuga; a continua; a face ceva din nou

vb. adj.

pi.: rS;yI a instrui; a pedepsi (corecţie) frumos

conj.

fiindcă, din cauza

vb.

a sfătui

s.p.

Iacov

s.m.

pădure, desiş

vb. vb.

a ieşi, a pleca

vb.

a turna

vb.

a da formă, a modela

vb.

a aprinde

adj.

preţios

vb.

a se teme; ni.: a fi înfricoşător

s.f. vb.

frică

Why"[v. y; > rvy

s.p.

rv'y" [rty]

vb.

hi.: [;yviAh a salva, mântui, elibera (Ps 7,2/7,1); a ajuta (2S 10,19) Isaia a fi drept, a merge drept spre; a fi corect, a plăcea; pi.: a îndrepta drept (Deut 12,8)

vb.

ni.: a rămâne (în plus, de prisos Ex 10,15)

hitp.: a sta; a sta înaintea = a se împotrivi (Ios 1,5)

s.p. vb.

a coborî; hi.: dyrIAh a coborî (pe cineva sau ceva) Ierusalim a arunca, a ţinti; a arăta (cu degetul), a învăţa (instrui)

s.m.

luna

vb.

a lua în posesie; a moşteni; a deposeda

s.p. s. adv.

Israel există, este, sunt

vb.

a şedea; a locui

s.f.

ajutor, izbăvire, mântuire

vb. vb.

a dormi

vb.

157

Curs de limba ebraică biblică

rt,y