Cartea Neagră Suferinţele Evreilor Din România 1940-1944. Volumul 3 Transnistria PDF [PDF]

Zitiervorschau

HATATIAS CARP

°`

CARTEA NEAGRA

FAPTE

DOCUMENTE.

$1

3.14a

°

,

'n

, .

f,

*17'

a

-

.

SUFERINTELE EVREILOR

DIN ROMANIA

rr

.

i

1940

94

L---;

1944

nr

,

.

.1,,

B,

I

te,

.

.

.

...f

kl,,M ;

1941 .7°

,

- .

Al 4

:

K.

g

41'

7.

V4`1

.

3,

.

a

".t

.

www.dacoromanica.ro

4.`

I.

MATATIAS CARP

CARTEA. NEA.GRA. SUFERINTELE EVREILOR DIN ROMANIA 1940 - 1944

Vol. III

TRANSN1STRIA

SOCIETATEA NATIONALA DE EDITURA

5I ARTE GRAFICE ..DACIA TRAIANA" RUCURE;TI - Ur. SARINDAR Hr. 6-7.9

1 947,

www.dacoromanica.ro

Copyright by Matatias Carps Bucharest 1947

www.dacoromanica.ro

LAMURIRI Acest volum cuprinde o inlinfuire de fapte

si documente, care permite o reconstituire apropiata de realitate, a tragediei traits de evreii deportafi $i de evreii localnici, in provincia de peste Nistru. Deoarece insa depor-

tarea in Transnistria a fost concluzia unel vaste acfiuni de crime si prigoana, desfasurata cu mutt timp inainte, in teritoriile afectate mai tarziu de deportari masive (Bucovina, Basarabia si Jud. Dorohoi), era firesc

ca cercetarea sa imbrafiseze, in intregime, aceasta acfiune.

Volumul este imparfit in 7 capitole, fie care capitol avand la rindul sau ate 2 diviziuni. Una de cronologie istorica, inregistrare pure $i simple a faptelor si masurilor de prigoana, iar cealalta, insiruire de documente pe cari se sprijina cea mai mare parte a afirmarilor din prima diviziune. Documentele au fost numerotate.

Pentru usurarea cercetarii, au fost men tionate, intre paranteze, la sfarsitul paragrafelor din cronologiile istorice, numerele documentelor pe cari se spri Ana si cari cornplecteaza paragraful respectiv. Capitolul V cuprinde si o a treia diviziune. de cronologie legislative, in cadrul careia sunt rezumate toate dispozifiunile legale sau quasilegale, hotarite prin decrete-legi sau deciziuni ministeriale, aplicabile exclusiv evreilor deportali. Documentele publicate au fost reproduse, parte dupe fotocopii, dar cele mai multe dupe acte originate. Cateva documente au fost reproduse dupe copii simple, dar numai dupe o foarte serioasi verificare, ce a dus la deplina convingere asupra autenticitifii lor.

www.dacoromanica.ro

PRIVIRE GENERALA ISTORICA

Cel de al doilea razboi mondial a rezervat istoriei civilizatiei, asr pectele cele mai degradante ale sufletului omenesc. Era de asteptat. Orice razboi, poarta intr'insul germenii blestemati ai salbateciei onenest. 0 Incaierare prelungita in timp si spatiu, o Inclestare generals care pune fats In fats, dusmania si Inversunarea mai multor civilizarji ce-si disputa Intaietatea in lume, e firesc sä trezeasca instincte ancestrale cari, deslantuite fara de control, darama si distrug fara indurare. Deja primul razboi mondial prezentase oribile Inf.atisari ale ticalosiei la care se poate coborl omul secolului XX, cu deosebire teutonul. E suficient sa fie amintite distrugerile comorilor culturale dela Louvain sau Reims,. prigoana Impotriva populatiei civile din teritoriile ocupate, deportarile din Belgia si Franta de Nord, uciderile de prizonieri, razboiul cu gaze si atatea altele.

Era de presupus ca o noui convulsiune genera15, care va folosi toate perfectionkile stiintifice, va Intrece in cruzime si barbarie, tot ce Inregistrase pAna atunci istoria razboaielor. Toate scrierile de specialitate, ap5rute in scurta perioada de aparenta liniste, dela 1920 la 1939, anuntau, unele cu groaza, altele cu trufie, caracterul neindurat al viitorului razboi. Nici una nu a putut Insa impinge atat de departe, imaginatia, ca sä infatiseze dinainte, Infioratoarea realitate pe care omenirea a trait-o intre anii 1939-1945. Victima principals a acestei deslantuiri de salbatecie, a fost massa

evreeasca din Europa, Incaputa sub ocupatie sau influents prmana. Prin proportia pierderilor, poporul evreu ocup5 locul Intai pe scara jertfelor (63% raportat la cei 9.500.000 evrei europeni)1); prin num5rul victimelor el se aseaza In randul al doilea, dup5 popoarele sovietise, iar prin suferintele Indurate, Intrece tot ce istoria tuturor popoarelor si tuturor vremurilor, poate povesti. Este de prisos a se repeta ad, intelesul infricosator al maruntelor notiuni geografice, cari de acum incolo, vor constitui imense capitole de istorie: Drancy, Belsen, Buchenwald, Theresienstadt, Auschwitz, Maidanek, etc. Printre ele se aseaza, la loc de frunte, Transnistria. Nici o harts sau manual de geografie al Ucrainei, al Rusiei tariste 1) Memento Statistic vol. II, pag. 17. (Ed. Congresul Mondial Evreesc)

7 www.dacoromanica.ro

sau al Uniunei Republicelor Socialiste Sovietice, nu mentioneaza vreo

provincie, giibernie, judet sau raion, cu acest nume. Notiunea geografica Transnistria, nu a existat Inainte de Iu lie 1941 $i fireste cä nu va mai apare niciodata, in viitor. Cu pretul unui nesfarsit sir de ne-

spuse suferinte si peste mormantul catorva sute de mii de evrei, Transnistria va ramane numai un oribil capitol de istorie.

Sub acest nume a fost cunoscut5, timp de 3 ani, o parte a Ucrainei, o fasie de pamant bogat si roditor, ce se Intinde dela malul Matii Negre spre Nord, scaldata de o parte $i de alta, de apele Nistrului $i Bugului. Teritoriul a fost incredintat guvernului roman al lui Ion Antonescu, spre administrare $i exploatare. Pe p5mantul acesta, s'au desf5surat cateva secole de viata $i durere evreeasc5. Acolo s'a preumblat mistica d5t5toare de n5dejde a lui Bal Sem, al carui jilt in sinagoga din Sargorod, a fost ocrotit cu evla-

vie de evreii deportati, chiar in clipele in cari moartea ii ameninta

din toate partite. De acolo a ales Salom Alechem o bung parte din eroil

sai, dintre cari unul, Toivie Laptarul, s'a nascut $i a trait pe ulita ingusta a Sargorodului, care-i poarta .astazi numele. Pe acolo au trecut Biluistii, croind intaiul drum al renasterii nationale evreesti.' Tot acolo, la Odessa, orasul eel mare al Transnistriei, s'a desvoltat unul din cele mai puternice centre spirituale evreesti, din care au rasarit Haim Nachman Bialik, Achad Haam, Mendala Mocher Sfurim, S. M. Dubnov, M. Usiskin $i toga acea stralucita pleiada de ganditori gf scriitori, grupati in jurul revistelor Hasiloach gi Haolam. Dar tot acolo s'au scurs decenii de grea suferinta evreeasca. La dArsitul secolului al XIX-lea, oligarhia tarista, cauta in pogrom $1 prigoana antisemita, un reazim Impotriva ideilor si actiunilor democratice, cari deschideau, din ce in ce mai temeinic, drumul spre deplina

realizare. Incepand dela 1881, tot vestul, dar mai cu deosebire sudvestul Rusiei, au fost un focar, permanent Intretinut, de salbateca ura antisemita: Podolia, din care o parte va deveni peste 60 de ani, blestemata Transnistrie, a cunoscut atunci pogromul din Odessa, continuat In anul urmator (10 Aprilie 1882), cu marele pogrom din Balta, unde peste o mie de gospodaril evreesti au fost devastate $i cateva si.tte de evrei, b5tuti, chinuiti sau omorIti. In 1900, s'a desf4uraf din nou un pogrom la Odessa $i peste ativa ani (1905), In acelas oras, un masacru din cele mai sangeroase. In sfarsit, in 1917, evreii din aceleasi locuri au trebuit s5 mai indure pogromurile lui Petliura (Odessa, Balta, Crivoie-Ozero, etc.).

Aurora timpurildr noui, s'a al-Mat dup5 aceea luminoas5 $i Okla de speranta. Aproape un sfert de secol, evreil dintre Bug $l Nistru, an trait ca oameni intre oameni. Ceva mai ap5sati, iri linigte relative $1 superficia15, Intrerupta mereu de violente $i sangeroase manifestari de ur5 ale drojdiei, tncurajata de conducerea superioara romaneasca au trait evreli de din, cone de Nistru. RAzboiul criminal at lui Adolf Hitler $i Ion Antonescu, a readus si multiplicat la infinit, durerile trecutului. Ei au cetropit p5mantul acesta, 1-au botezat Transnistria gi 1 -au destinat a 11 mcir.mantui populatiei evreesti locale $i al celei din Romania. In buns parte, 8 www.dacoromanica.ro

planurile for scelerate, au lost implinite. P5mantul Transnistriel acopera astazi Intreaga populatiune evreeasc5 gisit5 la Odesa, in Octombrie 1941, de armatele lui Ion Antonescu gi o InsemnatA parte a local nicilor evrei din satele Si targurile provinciei. Tot acolo au r5mas osemintele a dou5 treimi din deportatii evrei isgoniti din Romania in anii 1941 *i 1942, dup5 ce o jumatate din evreii ce tr5iau in regiunile afectate mai tarziu de cleporfari masive (Basarabia, Bucovina *i jud. Dorohoi), fusese ucis5 inainte de 1 Septembrie 1941. La aceste rezultate oribile, incheiate in prim5vara 1944 In jurul num5rului de 350,000 morti, s'a ajuns prin asasinate, masacre, actiuni de exterminare, regim s5lbatec de prigoan5, tortur5, jaf, mizerie, boala $i foame. Metodele de ucidere au fost deosebit de variate *i au cuprins aproape tot ce a n5scocit mintea omeneasc5 in aceasta privinta, din evul antic pan5 la Hitler. Incepand din Iunie 1940 pans to Martie 1944, evreii din Basarabia, Bucovina, jud. Dorohoi *1 mai tarziu evreii din Transnistria, au murit prin Impu*care, spanzurare, otravire, 'Mee, c5s5pire, crematiune, infometare, epidemii necomb5tute *i boli neingrijite, istovire prnvocat5, tortur5 pang la expiere sau pang la sinucidere. Trebuie subliniat c5 nu au fost folosite camerele de gaze sau crematoriile perfectionate, nici experientele *tiintifice de vivisectiune, inocul5ri de viruse, rezistente la temperaturi maxime etc., dar se cuvine a se aminti ca Romania este o tars de civirzatie recent5, inc5 iiiapuibta In report cu centrul european al culturil germane. De*i purtau semnele specif ice intreprinderilor fasciste germane cinismul si perfidia In conceptie, secretul in preg5tire gi brutalitatea in executie toate initiativele in legatura cu deportarea *i exterminarea evreilor, au fost opera fascist5 romaneasea. Este adev5rat ca multi din ace*ti nefericiti, Au Cazut victime ale s51b5teciei nemte*th Este' just e5 trebuiesc remarcate unele deosebiri In metode *i stab lite unele hotare to temp, peste cars autoritAtile romane*ti, maxi *1 mice, n'au mai trecut decal in mod cu totul sporadic. Dar suferintele celor aproximativ 450.000 de oameni, dintre cari 350.000 au murit, nu s'au produs la cerere sau sub presiune german5. Masacrele din Basarabia *i Bucovina din Iu lie *I August 1941, cari au dat cel mai mare contingent de uci*i, au fost executate de armatele cotropitoare. In randul acestora se g5sea *i armata a XI-a german5 a Generalului von Schobert, dar sectorul sau de Inaintare a fost limitat la ratimea judetului B5Iti. Pe restul frontului, dela Ceremu* la D'un5re, au operat numai soldati *i °Merl ai armatei romane. Peregrin5rile ucig5toare din nordul Bucovinei gI Basarabiei, tnchiderile in lag5rele dela Edineti, Secureni, Vertujeni gi narcule*ti precum *i toate deport5rile din toamna 1941, au fost cerute de Mari le Unit 5t1 ale armatei romane, aprobate de autorit5tile superioare civile *i executate de politia *i jandarmeria fomaneasc5. Regimul de jaf *I teroare dinainte de deportare, cat *1 cel din Transnistria, a fost conceput si aplicat de autoritati romane*ti (Guvern5minte, Prefecturl, Preturi, Prim5rii *1 toata ierarhia jandarmereasc5). Atmosfera de continua ap5sare *i permanent5 amenintare, a izvorat din tndemnuri superioare romane*ti *i din voita deslantuire de ura, pornita odata cu r5zbolul.

9 www.dacoromanica.ro

Numai doua etape ale tragediei transnistriene, au fost dominate de vointa germana: mar:le actiuni de exterminare din Transnistria in 1942 si 1943 si deportarile din vara si toamna 1942. Anul 1942 a marcat apogeul puterii militare si politice germane,

dar a cunoscut si marea turnanta a razboiului, care a insemnat Inceputul prabusirei totale a regimului fascist. Cand stapanirea teutona se Intindea dela Brest la Voronej si dela Narvik la Tobruk, cand varful rile armatelor germane se apropiau victorioase de Marea Caspica, Volga si Nil, cand mentalitatea hitlerista se insinuase adanc fn gandirea europeana, difuzand si infuzand pretutindeni acea psihoz5 bolnava si barbara a superioritatii de rasa, conducerea national- socialists a hotarit sa implineasca Inca unul din paragrafele programului s5u: exterminarea totala a populatiei evreesti din Europa. Evreii din Romania erau cuprinsi si ei in acest program. Operatiuni vaste erau in curs de executare, in toamna 1942, in Franta, Belgia, Olanda, Slovacia, Austria, dar mai ales in Polonia, Bielorusia si Ucraina. Cea mai apropiata de frontierele Romaniel, a fost actiunea de exterminare din regiunea Camenetz Podolsk, Stanislaw Horodenka Colomeia, care a nimicit Intreaga populatie evreeasca din imprejurimi. Ramificatiile ei s'au prelungit pana in margInea Transnistrei, in regiunea Bar Ialtuska unde, alaturi de cateva mii de evrei localnici, au cazut victime si multi evrei deportati din Romania. Mai dureroas. pentru acestia d'n urma, au fost actiunile de exterminare din regiunea Bugului de mijloc (Ga'sin-Cransnopolsk-Nemirov-Mihailovka-Tarasivka). 0 parte a vict-melor de aici, au fost culese de nemti din lagarul Peciora, din cel de. la Cariera de piatra Ladijin (3000 Intr'o singura zi), din ghettourile Tulcin, Bersad, etc. In principiu, acest sector era sub autoritate exclusive romaneasca. Datorita insa freneziei de ura antisemita, dar mai ales complexului de inferioritate al autoritatilor romanesti, cererile germane de a li se preda masse Intregi de evrei, nu intampinau rezistenta. Nu s'ar putea afirma categoric Ca a fost aci o actiune dinainte conceputa, in cadrul careia, rolul autoritatilor romanesti era de a aduce evraii, iar cel al trupelor SS si al organizatiei Todt, de a-i omori. Dar faptele s'au -petrecut tocmai asa si desfasurarea for subliniaza caracterul criminal al complicitatii necesare. Autoritati superioare romanesti (Guyernamantul Bucovinei) au trimis aici pe evrei, organe infer'oare romanesti (prefecturi, preturi, legiuni de jandarmi), i-au predat la cerere ysi fare opunere, nemtilor, iar acestia i-au exterminat in cadrul unor actiuni organizate dupe modelul national-socialist, Incepute de Indata si prelungite pana in primavara 1944. Un alt sector din Transnistria in care, din cauza aceluias complex de inferioritate, autoritatea germana se. exercita nestayilita, era in juRastadt, unde Vasilinovo detul Berezovca, in regiunea Mostovoi functiona un important Stat-Major al trupelor SS. Autoritatile romanesti au socoft ca acolo e eel mai potrivit loc pentru evacuarea supravietuitorilor evrei din Odesa si pentru deportarea primului lot de evrei din Vechiul Regat si Ardeal, Nici de data asta, nu se poate presupune o coniventa prealabila romano-germana. Dar faptele se aseaza in acelas

I0 www.dacoromanica.ro

cadru criminal. Guvernatorul Transnistriei a ordonat la 7 Ianuarle 1942 internarea evreilor din Odessa cca. 20.000 oamani in ghetoul Slobotka si dealungul lunilor Ianuarie gi Februarie, jandarmeria romaneasc5 i-a evacuat in regiunea Mostovoi. Incepand din luna Martie trupele

SS 1-au preluat succesiv, in grupe de cateva sute gi i-au exterminat In cadrul unor actiuni cari s'au prelungit pang in toamna. Tot asa, Conduc5torul Statului Roman, Ion Antonescu, a ordonat la sfarsitul lunei

Julie 1942, deportarea in Transnistria a unui grup de catexa sute de

evrei din Vechiul Regat si Ardeal cari, In Decembria 1940, solicitaser5 Legatiei Sovietice, viza de intrare in U. R. S. S., Ministerul de Interne i-a axpediat, la inceputul lunei Septembrie, In regiunea Mostovoi unde, abia sositi, au fost ceruti ni predati trupelor SS, cari i-au ucis.

Cu totul altfel s'a deslasurat in toamna 1942, cea de a doua in-

cercare germana de aplicare a programului national-socialist in Roma-

nia. Pe agenda hitlerist5 figura atunci exterminarea total5 a intregel populatii evreesti, ce se mai alla in viat5, sub puterea guvernului roman.

Injonctiunile naziste, strecurate mai intaiu in umbra cabinetelor capitonate, desvaluite apoi, cinic 91 trufas, prin presa germana din Bucuresti si strainatate, n'au Intampinat la Inceput vreo rezistent5. Dimpo-

triv5! Au avut din capul locului aprobarea lui Ion Antonescu si au c5p5tat curand colaborarea necesara a organelor romanesti, indicate prin natura for s5 execute operatiunile: Mare le Stat Major al Armatei si Ministerul Afacerilor Interne. Dar dup5 trimiterea primelor loturi in Septembrie si Octombrie si tocmai atunci and era totul pregatit pentru proprima deportare masiv5 cea a evreilor din Ardeal si Banat nehot5iectele germane s'au lovit de specificul birocratic romanesc si astfel acfire, lancezeala, interese m5runta si oarecare omenie tiunea a fost Intaiu amanata, iar mai tarziu, definitiv abandonat5. Esecul acestei Incerc5ri, a fost una din primele infrangeri suferite de politica hitlerist5. Nu se poate presupune ca guvernul roman ar fi voit aceasta infrangere, dar este adev5rat c5 a consimtit-o, asezanduse prin aceasta, el Insusi, in randul Invinsilor. Este ciudat faptul ca acest moment din toamna 1942, eel mai periculos din istoria evreilor din Romania, a marcat inceputul miracolului, care a salvat viola a 350.000 dintre ei. S'a vorbit mult despre acest miracol. S'au facut t.nsa numai simple constathri superficiale, ar5tandu-se c5 in timp ce In toat5 Europa, exterminarea evreilor s'a Infaptuit total5 sau in proportii uriase, In Romania a limas in vial5 o massy compact5. Constatarea esta exacta dar

nu apare chiar atat de miraculoas5 decat gratie unui calcul artifi-

cial, dac5 socoteala este aplicat5 exclusiv la populatia evreeasca din Vechiul Regat, Transilvania si Banat. In aceasta ipotez5, proportia victimelor este de cca. 10 la sut5. Dac5 ins se face o socoteal5 just5, raportat5 la toti evreii ce se g5seau Intre 1941-1944 sub Duterea pi autoritatea guvernului roman, proportia celor ucisi trece de jum5tate, ceeace numai este miraculos ci deadreptul Infior5tor.

Cercetarea istorica merits Ins5 sä fie facut5, dac5 nu pe procente, pe cifre absolute. La eliberarea Romaniel de sub .tirania fascists, au II

www.dacoromanica.ro

Camas In viat5 cca. 300.000 evrei intre granitele (aril §i alti cca. 68.000; in afara teritoriului national. Acesta e miracolul.

Elementele cari au concurat la atingerea acestui rezultat, au fost multiple si variate. Cele mai de seams, par a fi urm5toarele: 1. Romania nu a fost o Ora de ocupat:e military germani. 2. Economia nationals romaneasca, nu se putea dispensa de serviciile evreilor. 3. Caracterul §i temperamentul inegal al principalilor conducatori romani, a fost susceptibil de ovaieli si influente. Opinia publics romaneasca, nu s'a adaptat decal sporadic §i 4. temporar, ideilor §i mai ales metodelor fasciste. 1. State le suverane, adepte sau supuse nouel ordine europene ", s'au grupat in mod natural, in dou5 categorii deosebite: a) State sub ocupatiune militar5 germana, din care au facut parte Franta, Belgia, Olanda, Norvegia, Cehoslovacia, Austria, Iugoslavia, Albania, Grecia, Polonia, Bielorusia, Ucraina, iar mai tarziu Italia (Septembrie 1943) si Ungaria (Martie 1944). b) State sub influent5 politic5 lerman5: Romania, Finlanda sI Bulgaria. (Danemarca a avut o situatiune.intermediar5).

In prima categorie de state, national-socialismul a putut lua ho-

tAriri directe, executate fie prin organele sale, fie prin organe nationale colaborationiste, in solda sau sub ordinele Gestapoului. Actiunile de deportare sau exterminare, nu depindeau de nici un consimt5mant sl nu puteau intampina vreo opunere. Programul s'a aplicat integral, f5r5 intarzieri, fare aman5ri, far5 sov5ieli, Bra' indurare. Exceptiunile s'au datorat numai curajoas,lor initiative individuale, sprijinite larg si bine

voitor, de actiunile de rezistent5 nationals. In Italia si Ungaria, prigoana impotriva evreilor a avut la inceput, aspecte parde si platonice si nu a devenit ucigatoare, deck dup5 ce s'a produs efactiv, ocuparea Militar5 german5.

Romania si Bulgaria au suferit Influent5 politic5 german5, aproplata de starea de vasalitate, dar au p5strat unele aparente de suveranitate. In sectorul economic si in cel al politicel rasiale, s'au putut opune rezistente. Uneori chiar, se acordau compensatiuni rasiale pentru refuzuri economice. Deaceea, in Romania, opera de prigoan5 pi exterminare a evreilor, s'a limitat la ceeace a executat Initiativa romaneasca, cu sporadice interventii germane. Dac5 a ajuns la proportli insp5iman.

Moue

pi cu rezultate funeste, aceasta se datoreste de o parte preg5tirii psihologice dealungul a dou5 decenii, a unei generatii bolnave, in-

curajat5 in rit5cirile ei de ps,mdodemocratia romaneasca iar de alt5 parte, indemnurilor de ur5 pe cari conducerea dictatorial5 a statului roman, le-a propagat pentru a impodobi inceputurile r5zboiului sfant'v.

In Bulgaria, unde au lipsit aceste ekthente, prigoana antisemit5 cu caracter hitlerist, a adus suferinte serioase, dar nu a f5cut decat putine victime. 2. Economia national5 romaneasca dinainte de 1940, era debitoart spiritului de initiative, priceperel si energiel evreesti. Este o buns parte de adev5r in sustinerile antisemite de atunci. e5 in posturile economice de comand5, in cele de specialitate technics ca pi in cele de muncS bru12

www.dacoromanica.ro

t5, evreii figurau tntr'o proportie serloas5. Parunderea for acolo, departe insa de a fi rezultatul unei actiuni de acaparare, a fost o opera de creatie. In afara de sectorul agricol, in care accesul evreilor nu a fost posibil deck dupa emanciparea din 1919, In toate domeni le economice financiar, industrial si comercial evreii au fost pionierii cars, uneori au suferit riscurile intiativei si alte on au cules roadele perseverentei. Era natural ca in aceasta situatiune, ei sa devin5 indispensabili pentru buna functonare a vietii economice. Importanta acestui fapt, nu a sesizat-o conducerea superioar5 romaneasc5 in timpul nebuniei legionare, .dar a simtit-o In preajma si in cursul r5zbolului, cu deosebire dupa brus-

ca dislocare din Bucovina. Deaceea Fara a marturisi adevarul, continuand legiferarea de eliminare, guvernul Antonescu a pastrat o parte din evrei In complexul economic si a sovait Iii fata hot5ririlor de total5 exterminare. Conduckorii romani In puterea drora a stat viata gi moar3. tea evreilor din Romania, au fost Ion Antonescu. Conduckorul Statului, Mihai Antonescu, presedintele interimar dar efectiv, at Consiliului de Ministrii si General C. Z. Vasiliu, subsecretar de stat at Politiei gi Ordinei Pub lice.

S'au Indrcat toll de *ate grele, fat5 de Cara gi fats de massa evreeasca. Dar alaturi de pacate, n'au avut Insusirile necesare conduc5torilor de popoare la riscruce de istorie. Le-a lipsit mai cu seams, credinta intr'un ideal si statornicia intr'o credint5. Ion Antonescu a fost un smintit, in felul lui Mussolini si Hitler, f5r5 calit5tile de conducator ale primului, Vara vointa de otel a celui din urma. A fost un om eau si tin dusman al oamenilur. I-a dusrrfanit to special pe evrei, nu din convingere, ci pentru c5 g5sea in antisemitism, o canalizare a sentimentelor sale de ur5. Nu 1-a iubit nici pe nemti. S'a Intov5r5sit cu ei, le-a jertf it sangele, bunurile si onoarea t5rii, j-a servit cu criminals loialitate, numai pentruc5 prin ei putea sa-si satisfac5 orgolioasele ambitii de grandoare gi putere. A fost un superficial, cu o foarte redusa capacitate de gdndire, un vanitos gi un impulsiv. Deaceea se 15sa influentat si In bine si In rau, putand trece cu deosebita usurinta dela o hot5rire, la alta contrazic5toare. La procesul sau, Ion Antonescu a declarat: Dac5 evreii din Roma-

nia mai traesc, traesc datorit5 Maresalului Antonescu". Afirmatia este cel putin incomplect5. Ea poate reprezenta adevirul istoric, numai sub forma urmatoare: dintre evreii, romani sau sovietici, aflati sub puterea sa, Jon Antonescu a lisat In viata vreo 350.000 dupa ce a ucis, aproape sau peste, 350.000. Mihai Antonescu a fost un arivist norocos, pe care imprejur5rile 1-au asezat in varful piramidei, de uncle lipsit de pregatire si de Insusiri sufletegi era fatal s5 se pr5v5leasca pan5 in fata plutonului de executie. Mai putin loial deck Ion, mai rafinat deck dansul, gi-a vandut nemtilor si sufletul gi tara si 1-a servit cu credinta, atata vreme cat a crezut in puterea gi invincibilitatea lor. I-a p5r5sit, Incetul cu Incetul, de Indata ce si-a dat seams ca stint vulnerabill.

Este poate adev5rat5 mirturisirea sa, reiterata $l in cursul riz13

www.dacoromanica.ro

boiului si dup5 eliberare, Ca nu a fost niciodata antisemit. In acest caz apare mai josnica gi apasa mai greu peste memoria lui, atitudinea din prima parte a r5zboiului, and a fost unul din principalii factori care a declansat Itra s5lbateca sf ucigatoare, izvor si imbold al masacrelor de atunci. P5catele de atunci, nu le-a putut rascumpara mai tarziu and dupa vizita la Vatican din toamna 1943, care i-a lamurit perspectivele a Incercat s5-si usureze constiinta si raspunderea, Inlaturand unele diin masurile de. prigoana antisemita, ImpiedicAnd altele, ba chiar salvand o seams de vieti evreesti, In specal a celor fugli d'n Unvar.a. Generalul C. Z. Vasiliu (Picky), vigilentul ministru al politiei, a fost un om banal, cu p5catele si sl5biciunile tuturor oamenilor. Vicios, afemeiat, lacom de bani, si-a modelat sentimentele gi atitudinea NO de evrei pe o scars ascendents gi descendents, intre loialitatea pentru Ion Antonescu si interesele sale personale. Mai putin fioros deck Inaintasul situ, Generalul Ion Popescu (Jack), peste faptele caruia moartea a generalul Vasiliu a justificat la Inceput n5dej asezat valul uit5rei diile pe cari cei prigoniti le puseser5 Inteansul, la Insc5unarea sa din Ianuarie 1942. Cateva luni mai tarziu, in toamna 1942, a fost executorul implacabil al planului nazist de exterminare totals a evreior din Romania. 4. Opinia public5 romaneasca redusa, atat In timpul pseudodemocratiei ca si al dictaturei, la mica burghezie or5seneasca, cu eliminarea totals a masselor muncitoresti si taranestia urmat o evolutie cludata si specific5, In perioada dela 6 Septembrie 1940 la 23 August 1944. L'a acceptat insufletita pe Ion Antonescu, a suportat In genere cu indiferenta dar si cu oarecare de6gust nebun.a legionar5; nu a volt r5zboiul, dar nici nu i-a rezistat. Antiseinitismul romanesc, traditional dar exclusiv politicianist, n'ar fi capatat niciodat5 caracterul exploziv Ai funest, cu toata munca de 20 de ani a tmei generatii desorientate, indcmnata de afara si incurajata d n5untru, de toate formatiunile politice cari s'au succedat la conducerea Writ Razboiul a surprins aceasta opiaie publici Inainte de a fi transformat in ura, tendintele sale antisemite. N'a Intarziat s'o fac5. Din Iun e 0115 in Noembrie 1941, manifestarile de duwnanie au fost din ce in ce mai accentuate. Nici o repulsiune in fata masacrelor s5lbateee -uneori chiar participare activa, boicct economic si social, dispret pentru convoaiele de evacuati, dispret pentru grupurile de evrei goniti cu lopetile sb tarnacoapele In spate, to munca de fobs obstesc, insulte gi violente pentru evreii insemnati cu steaua galben5, indiferenta ba cluar insufletire, pentru deporthrile din toamna 1941. Dar ura aceasta dehordanta, era factice. Ea a atins punctul culminant In Octombrie 1941, and Antonescu a pus in miscare tot aparatul de propaganda, pentru a da o justif.care crimelor de !Ana atunci si imbold pentru cele urmatoare. In momentul acela opinia publics a crezut toate palavrele, ultimele ezit5ri au sucombat si ura a cuprins aproape unanimitatea. Doug luni mai tarziu Insa, grupurile de evrei scosi sä curete zapada de pe strazi, erau Intampinate cu paine si mancare cal& Desumflarea a mers mai lent decal pornirea dustnanoasa, pastrand totusi un

J4 www.dacoromanica.ro

ritm suficient pentru ca in toamna 1942, opinia publics sä nu r5mana indiferenta in fata actiunei de exterminare tota15. Reactiunea bunului simt al poporului a adus sovAiala si amanarea din banala si totusi istorica sedinta a Consifului de Ministri d.ri 13 Octombr.e 1942. Armatele Natiunifor Unite au facut restul, dupe o lung de zile, la El Alamein, Alger si Stalingrad. Dar in timp ce de o parte si de alta a Carpaclor, se implinea miracolul" dincolo, in Cara binecuvantata de Dumnezeu dar spurcata de rautate omeneasc5, in lagarul cela imens, Ingradit de apele late si adanci ale Nistrului si Bugului, se dep5na povestea, plin5 de durere, a deportatilor evrei din Romania. Au fost goniti intr'acolo aproape sau peste 120.000 de oameni. Pamantul Transnistriei trebuia sa fie pentru ei, pentru tots, culcus, hrana si mormant. Din prima si pans in ultima zi, n'au incetat sa" rasune acolo ecourile lozincelor ucigatoare. V'am adus aici ca sa muriti, dar va cerem sa sfarpiti epidemille", rostea academic medicul trimis de guvern5m ant, la Moghilev. ,,Mai traiesc ceva evrei in Transnistria?", intreba mereu candid guvernatorul provinciei, pe subalternii sal. Numai un procedeu de exterminare a unor astfel de criminali si fanatici comunisti ar putea scapa omenirea de pericolul comunist", raporta superiorlor sal, Inspectorul jandarmilor din Transnistria, cerand ordine de urmare. Aid va fi mormantul vostru", urlau olterli, plutonierii si soldatii tuturor legiunilor de jandarmi. Dela mull dregatori pan5 la ult'mii vatafi, nimeni nu pierdea vre-un prilej pentru a arata prin vorbe si a dovedi prin fapte, ca misiunea for era de distruge orice urma de via evreeasca. Mijloacele de asuprire, tinzand catre acest rezultat f nal, erau infinit de variate si dace Transnistria nu evoc5 apocal ptica valvataie a crematoriilor, in schimb scoate in relief procesul lent de exterminare, ale carui consecinte in macinarea moral5 puneau in umbra suferintele fizice. In lagarele germane abrutizarea se Ikea rapid, tntr'un ritm atat de infernal, Meat nu numai cá orice sperAnt5 era dela Inceput abandonat5, dar fiinta moral5 omeneasc5 era complect evaporat5. In Transnistria speranta p51p5ia neintrerupt, constiinta degrad5rii progresive a fiintei umane staruia mereu vie si chnurile morale se simteau puternic,in infricos5toarea for realitate. Teama de boats care pandea din toate colturile, grija pentru hrana proprie si mai ales a celor dragi, groaza de Wale si torture, cars puteau surveni in orice cl.p5 si pentru oricine, cu sau f5r5 motive, anxietatea fat de amenintarea permanents, neintrerupt5 a unor noui izgoniri, Fe in lag5re interioare f e In cele de peste Bug, paralizau simturile trupului si durerile Fzice, dar amplificau f5r5 masura pe cele morale. Dintre elementele cars au concurat la' nimicirea fiz7c5 si sufleteasc5 a evreilor deportatl in Transnistria cele tnsiruite mai sus boala, foamea, tortura, izgonirle sau spectrul for se desprind dela sine ca cele mai importante. Dad 'intrecerea d'ntre ele, nu a izbutit sä implineasca opera de total5 exterminare; aceasta se datoreste altui miracol", realizat de formidab:la vitalitate si inepuizabila energie .

15

www.dacoromanica.ro

evreeasca. Cate o mans de oameni ba chiar ate un singur om de initiative, curaj, vointa, putere de munca si autoritate, Indemnati uneori

de instinctul de conservare, alteori de spiritul de solidaritate umana sau evreeasca, au reusit sa creeze o injghebare a vietii In comun, pentru o massa de oameni desradacinati, vlaguiti, indurerati si prigoniti.

Fruntasii s'au impus dela sine fail sa fie alesi, de multe on fara sa fie numiti sau confirmati de cineva. La fel au rasarit gi institutiunile, creiate spontan, In mod natural, de nevol gi nenorociri. Metodele salbatece de recrutare a oamenilor pentru munca obligatorie, au dat nastere primelor nuclee, asa numitele Birouri de Organizare a Muncii Evreesti. Halite de massa evreuneori pe drept cuvant un instrument easca, care vedea in ele in mana dusmanului, vestitele B. 0. M. E., au constituit un rau necesar pentru inlaturarea nedreptatilor gi indispensabil pentru franarea brutalitatii prigoanei. Foamea multimel, a impus crearea cantinelor, bucatariilor populare, a magazinelor de aprovizionare si a m'nunatelor

artele'' (ateliere de constructie sau mestesugaresti). Epidemiile

au silit ca din cladiri ruinate sa fasara spitale si din neat sa is fiinta o formidabila organizare sanitary care, in pofida si peste capul autoritatilor nevolnice sau rauvoitoare, a pornit lupta gigantica impotriva boalei pe care in cele din urma a rapus-o.

in special tifosul exantematic

Spectacolul dezolant al copiilor MCA parinti

zdrentAros,i, murdari,

sleiti de puteri, cari rataceau cersind pe strazi sau se prapadiau la

margini de drumuri, a dus la infiintarea orfelinatelor, a gradinilor de copii gi chiar a scolilor primare. $i asa, /met, Incet, cu sacrificii omenesti, cu mijloace primitive si empirice, din praf, sange gi cenuse, s'a construit fenomenul social transnistrian, care a transformat o turrna dezorientata si indobitocita, In obstie organizata. In mai putin de 6 luni de zile, strabitute prin boala, foame gi mizerie, ansamblul organizarii evreesti din Transnistria, a atins forme de proportii statale cari nu numai ca au starnit admiratia prigonitorilor, dar au reusit uneori sa le modifice mentalitatea si_chiar sa le inlature autoritatea. La $argorod bunaoara, cand politstul evreu fluiera semnalul de Inchiderea ghettoului, soldatii germani trehulau sa coteasca $i sail continue preumblarea pe strazi laturalnice, iar la Smerinka, puteau fi vazuti in anticamera sefului evreu al coloniei, ofiteri germani solicitand autorizatii pentru vizitarea ghettoului. Asa a izbutit energia evreeasca sa realizeze miracolul" din Transnistria, smulgand boatel, foamei si rautatei omenesti, vre-o 60.000 de vieti evreesti printre.cari la eliberare, s'au putut numara si peste .

15.000 de evrei localnici.

Armata Rosie a eliberat Transnistria in a doua jumatate a Tunei Martie 1944. Stindardele sovietice pornite la 10 Martie din regiunea Uman, au trecut Bugul in noaptea de 16 $i numai dupe 4 zile, s'au infipt in malul N strului. Iuteala atacului care a dezorganizat armatele fasciste si le-a fugarit in debandada, a Inlaturat pericolele ultimelor clipe. Trupurile obosite si oasele faramate ale supravietuitorilor calvarului transnistrian, erau salvate. Sufletele lor, au limas pierdute pentru totdeauna. 16

www.dacoromanica.ro

CONDUCATORI SI SLUJBA$1 CART AU INSTIGATATIAT,EXECUTAT SAU SUPRAVESHIAT), DESFASURAREA TRAGEDIEI TRANSNISTRIENE')

Conducatorul Statului Roman si Comandant de Capetenie al Armatei Pre§edinte ad-interim al Consiliului de Mini§tri Ministru al Afacerilor Interne

Subsecretari de Stat ai Po litiei si

Marepl ION ANTONESCU

{

Ordinei Pub lice

Prefect al Politiei Capita lei Comisar in Politia Capita lei Guvernatori ai Bucovinei I

Directorul Cabinetului Mi litar al Guvernatorului Bucovinei

Secretar gen. al Guvernamantului Diredorul Bir. p. chestiuni evree§ti in Guy. Bucovinei. Directorul Biroului II in Guvernam antul Bucovinei

Profesor MIHAI ANTONESCU General DUMITRU POPESCU General ION (Jack) POPESCU General CONST. Z. VASILIU General N. PALANGEANU SAVA DUMITRESCU Col. ALEXANDRU RIO$ANU General CORNELIU CALOTESCU General CORNEL DRAGALINA Lt. Col. STERE MARINESCU FLORESCU ILIE BOCIOAGA SOCACIU

1) Tabloul de mai sus, este intocmit in ordinea instituliunilor, iar nu a importantei sau vinovittiei persoanelor si cuprinde, nu numai pe cei

ce au avut vreun rol in acliunea de deportare si de prigoand in Transnistria propriu zisk ci si pe cei cari, din proprie initiativa s'au incadrat sau prin pozilia ce ocupau au fost hicadrati din ordin, in opera de prigoana ci exterminare a evreilor din teritoriile afectate de deportari masive (Bucovina, Basarabia jud. Dorohoi). Tabloul, care e departe de a fi complect, nu cuprinde deci numai oameni vinovati. Dar toti cei ce figureaza in insiruirea de mai sus, au avut o participare activa la implinirea durerosului destin al evreilor deportati sau al celor pe cari guvernul dictatorial al Romaniei, i-a gasit dincolo de Nistru.

17

www.dacoromanica.ro

Consilier Juridic in Guyern5mantul Bucovinei

Av. Dr. PUIU

Directorul Rom anizArii, Coloniz5rii si Inventarului In Guverna-

m antul Bucovinei

Guvernator al Basarabiei Guvernatori al Transnistriei

EUGEN PAVLESCU General CONST. VOICULESCU Profesor GH. ALEXIANU I General GH. POTOPEANU

Secretar General al Guverngmantului Transnistriei Directorul Industriei in Guvern5mantul Transnistriei Subdirectorul Industeei in Guyern5mAntul Transnistriei Directorii Muncii in Guvernam antul Transnistriei

EMIL CERCAVSCHI FOTEANU

1

Ing. DELEI Arhitect SDROBICI GH. BALCA

Direc. Administrativ in Guvern5mantul Transnistriei Director in Guy. Transnistriei Min'strul Germaniei la Bucuresti

ROTARU Colonel RADULESCU MANFRED VON KILLINGER

Conducgtorul Sect:ei Evreesti a Leg. Germane din Bucuresti

Hauptsturmfuhrer S.S. GUSTAV RICHTER

Imputernicit al Guvernului $i Comisar General pergru Probleme Evreesti RADU D. LECCA Directori la Comisariatul General I I. MUMUIANU pentru Probleme Evreesti I VASILE ISACEANU Subseful Marelui Cartier General General N. TATARANU Comandantul Armatei IV-a General CIUPERCA $efii Sectiei II-a In Marele Car- I Lt. Col. R. DINULESCU tier General i Lt. Col. GH. N. PETRESCO

eful Marelui Stat Major al Armatei

eful Sectiei I-a In M. St. M. $eful B'roului X Evrei

Inspector General al petasamentelor de Munca Evreesti Corn andant al M. U. Odessa Comandant al Diviziei XIII

Delegati cu executarea masacrului dela Dalnic (Odessa)

General ILIE $TEFLEA Colonel E. BORCESCU Lt. Col. ILIE DUMITRESCU

General C. CEPLEANU General GH. MACICI GI. CONST. TRESTIOREANU Colonel DELEANU Lt. Col. MIHAIL NICULESCU CApitan IONESCU RADU Capitan BALACEANU EUGEN

18

www.dacoromanica.ro

Inspector General al Jandarmeriei Inspector al Jand. Bucovina Inspector al Jand. Basarabia

Inspector al Jand. Transnistria

Mare Pretor al Armatei Conduc5torul Serviciului Marelui Pretor Pretorul Armatei III-a eful Biroului Statistic Mil:tar Iasi Delegat al M.C.G. pentru executarea deportArilor

{

General C. TOBESCU Colonel I. MANECUTA Colonel T. MECULESCU Colonel E. BRC§TEANU Colonel MIHAIL P. ILIESCU General ION TOPOR

Colonel A. HAGICHIREA Lt. Col. JEAN POITEVIN I Col. GH. BAROZZI Colonel PALADE

Delegat al M. St. M. pentru executarea deport5rilor Delegat al Insp. Jand. Basarabia

Major TARLEF Lt. Col. LAZAR RADU C5pitan VICTOR RAMADAN Conduc5tori ai convoaielor de de- Lt. POPOIU portati . Lt. RO$CA AUGUSTIN I Lt. POPOVICI C5pitan POPESCU Ofiter informator la Atachi Lt. GOROVEI Ofiteri supraveghetori la Atachi I Slt. GH. MARINO

Jud. CERNAUTI

Primari: Dr. 0. LUPU-STREJAC, DIMITRIE GALE$ $eful Sigurantei: ROMULUS COJOCARU

Comand. Gardieni: TRAIAN IONESCU

Directorul Spitalului Central : DR. NANDRI$ Directorul Casei de Alienati : Dr. CONSTANTINESCU Presedintele Camerei de Comert si Industrie: Dr. 0. VORONCA

Aj. Comandant al Legiunei Jan-

Profesor Universitar: DIMITRIE

darmi: Major CICANDEL Corn. Mil. al Munl&piului: General VASILE IONESCU Presedinte' Curtea Martial5: Col.

Consiliul de Patronaj: Cpt. ANGHELESCU, D-na CANCEL

CRISTESCU

Procuror Curtea Martiala : Lt. GHEORGHIU

MARMELIUC

.

Jud. STOROJINET

Comandantul Cercului de Recrutare: Col. ALEXANDRESCU 19

www.dacoromanica.ro

Jud. SUCEAVA

Prefect: Col. STROIESCU Subprefect: IOACHIMESCU §eful Politiei : VALERIAN APREUTESEI Primar: ION JAUCA Aj. Primar: T. MOLDOVAN Medic primar: Dr. BONA Impiegat Prim5rie: FOIT

Comandantul Cercului de Recrutare: Col. ZAMFIRESCU Comandantul Legiunei de Jandarmi: GH. BOTOROAGA Aj. Comandant: C5p. ILI§EU

Ofiteri subalterni: C5pitan RADULESCU, C5pitan SEVER BURADESCU

Delegat B. N. .R. : IOAN MIHAIES CU

GHETTOUL CHISINAU

Comandanti Militari ai orasului: Col. TUDOSE, Col. EUGEN DUMITRESCU Com andantii ghettoiilui : Major IOANITIU, C5pitan PARA-

SCHIVESCU ION, Lt. UDREA

Ajutor de Comandant: Sublt. MIHAILESCU

Jud. MOGHILEV

Jud. RADAUTI

Prefect: Lt. Col. IONESCU Primar: Av. VIRGIL POLEAC Aj. Primar: CHIRILA

Comand. Legiunei de Jandarmi: Major ALEXANDRESCU CIUDLA §eful Jud. CAMPULUNG Prefect: Col. STANCESCU §eful Politiei: Av. BOCA §eful Sigurantei: AGNASTOPOL Com. Cerc. Rec. Col. GHEORGHIU Jud. DOROHOI

Prefect: Col. ION BARCAN Primar: Ing. ION PASCU Preyed. Cam. de Comert: Farm.

Inspector Administrativ: DIMITRIE §TEFANESCU Prefecti: Col. CONSTANTIN DIMITRIU, Col. Dr. IOAN C. BALEANU, Col. CONSTAN-

TIN NASTURAS, Col. CONSTANTIN LOGHIN Subprefecti: ALEX. MOISEV, GH. CULNEV, IOSIF DINDELEGAN

§ef de cabinet la Prefecture: BUTNARU

Ing. agronom C. MORARU Primar: C5pitan BOTTA Aj. de primar: Slt. GRADINARU Del. Insp. Jand. Lt. Col. POHRIB

Comandanti Leg. de Jandarmi: Maior DANULESCU, Major ROMEO ORA§ANU, Major

GH. BOTOROAGA GHEORGHE TIMU§ Compania de Jand.: Lt. MIHAI §eful Politiei: PAMFIL ILUTIA, Lt. MARIN CRISTAComisar: MERCUR CONSTANTIN CHE, Lt. CAPITANU (Cons. Curte de Apel), Lt. VASILEWLAGARELE VERTUJENI SCHI, Lt. MARINCHESCU, §i MARCULESTI Serg. Major BARBULESCU, Serg. ITE§AN, Caporal DAN Com andanti: Col. ALEXANDRU Serviciul Secret al M. St. M.: CONSTANTINESCU, Colonel Cpt. BOTEZ, Lt. MUNTEANU AGAPIE VASILE

20 www.dacoromanica.ro

Pretorii raioanelor: Mogh'lev Dr. OCTAVIAN OANCEA, Dr. GH. OSANU, Iariszev Dr. A. GROZA, Smerinca IOAN VODA, Copaigorod GH. IOSSA, Stanislawcik STEFAN TAUTU, Balki NICOLAE COMAN Crasna RAIONUL SARGOROD

Pretori : IOSIF DINDELEGAN, DIMITRIE RUSSU

Sef Agronom (Loctiiior de Pretor): TASCHIEVICI Comandantii Sectorului de Jandarmi: Lt. VASILE GRAMA, Lt. VASILE MIHAILESCU

Seful Postului de Jandarmi: Plut. CIORTUZ BARBU, Serg. Major FLORIAN

MACARIE, Plut. CONSTANTIN

SARBU

Jud. GOLTA Prefect: Colonel ISOPESCU MODEST Subprefect: ARISTIDE PADURE Comandantul Legiunei de Jan-

darmi: Major AMBRUS ROMULUS

Pretor Raion Dumanovca: MANESCU VASILE Pretor Raion Bogdanovca: BOBEI GHEORGHE

Sef de Post Bogdanovca: Plut.

Jud. TULCIN

Prefecti: Col. CONSTANTIN LOGHIN, Col. NASTURAS Subprefect: ION VODA Pretor Ladijin: ALEXANDRESCU Comandantii Legiunei de Jandarmi: Major MIHAILOVICI, Capitan FETECAU Supraveghetoi i la Cariera de Piatra: Sublt. ENACHITA, Sublt. Farmacist VASILESCU

MELINESCU NICOLAE Jud. BEREZOV CA

Prefect: Colonel LEONIDA POP Comandantul Legiunei de Jandarmi: Major POPESCU Agronom Suhaia-Balta: KISS Sefii Postuluj de Jandarmi Mostovoi : Plut. CARCIUMARU, Plut. CARLIGEL

Secretarul Postului de Jandarmi

Jud. BALTA

Mostovoi: Subof. LUNGU

Comandantul Legiunei de Jandarmi: Lt. Col. GAVAT STEFAN

Pretor Bersad: CONSTANTIN ALEXANDRESCU

Seful Pol tiei Bersad: CONSTANTIN MIHAILIUC

Comand. Sectiei Jandarmi Bersad: Lt. GRIGORESCU GHEORGHE, Sublt. FLORIN

Plut. BULATU DUMITRU, Plut. NASTASE ION. Subof. COVILA COVETA SERGHIE Seful Postului Jandarmi Olgopol: Plut. DUMITRESCU MIHAIL Jandarmi la Olgopol: Plut. SARBU

sad:

GHINERARU

Seful Postuluj de Jandarmi Ber-

Jandarmi la Mostovoi: Cap. PAPUC, CALIMAN LAGARUL VAPNIARCA

Comandanti: Major I. MURGE-

SCU, C5pitan SEVER BURADESCU, Cgpitan CRISTODOR POPESCU subalterni : Lt. NAUM CRISTU, Lt. POPESCU LU-

Of iteri

CIAN, Sublt. CEACHIR DUMITRU 2I.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL 1

MASACRELE DIN BASARABIA,

BUCOVINA SI JUD. OOROHOI

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL I

CRONOLOGIE ISTORICA 29 lunie 1940 15 Noembrie 1941

lunie 1940 In Romania Mare, dinainte de razboi, traiau circa 800.000 evrei. Ultimul recensamant oficial din 29 Decembrie 1930, constatase un numar de 756.930. Mai mult decal o treime dintre ei (314.933), locuiau in Basarabia, Bucovina si judetul Dorohoi.

Nota. Din acestia, n'au mai ramas, dupa 2 luni de razboi potrivit unei inventar eri, efectuate de Institutul Central de Statistics, la 1 Septembrie 1941

decat 156.121.

La randul lor, din acest. a, nu au mai fost g5siti la recensamantul rassial din 20 Mai 1942, decat 19.576 evrei, locuind in aceste provincii. La aceiasi data insa, se mai aflau resturi supravie(uitoare, insumand circa 60.000 oameni, in ghettourile si lagarele din asa numita Transnistria". (No. 1).1)

29 lunie 1940 In executarea conventiei de cedare a Basarabiei, a Bucovinei de Nord si a catorva localitati din Judetul Dorohoi, incepe retragerea trupelor romane, dealungul intregei frontiere, dela Ceremus pans la Unitatile venite din Basarabia, peste podurile Prutului, dela Galati papa la Herta, se pare ca au avut o atitudine demna si linistit5. In orice caz, nu s'au semnalat in urma for fapte remarcabile. Cele intrate in tars, peste Prut si Siret in Bucovina, au comis crime si masacre oribile, ale caror victime au fost multi ev1-ei din orasele si satele asezate pe drumurile de retragere. Un detasament in retragere, sub comanda Maiorului Goilav, faptueste primul macel la Mihoreni (Jud. Dorohoi). Fara nici un motiv sau pretext, au fost arestati si chinui(i de soldati: Sloime Weiner, fiul sau U§er Weiner, fiicele sale Roza Weiner §i Fani Zekler (aceasta din urma, tinand in brate un copil de doi ani). Condusi in padurea Tureatca, au mai gasit acolo pe cizmarul schiop Moscovici cu sotia si doi copii, precum si sotia lui Isac Moscovici cu doua fetite. Toti au fost ageDunare.

1) V. nota 2, vol. I. pag. 19.

25

www.dacoromanica.ro

zati in fata unei gropi si impuscati. Isac Moscovici, arestat separat, a fost b5tut in asa chip, incat trimis la spitalul din Dorohoi, a murit in drum.

30 lunie 1940 Trupe din Regimentul 16 Infanterie, sub comanda Maiorului Valeriu Carp, se retrag din nord-vestul Bucovinei, spre garnizoana Fainceni. Imediat dup5 intrarea unit5tei in satul Ciudei (Jud. Storojinet), din ordinul maiorului, sunt adunati In mijlocul satului o seams de evrei (Moi§e Schachter, Dr. Conrad Kreis, Fratii Hessman, Herman Gross cu sotia, fiica §i un nepot). Toti au fost Impuscati. Cu deosebit5 s51Vtecie a fost chinuit D-rul Kreis, al carui trup a fost literalmente taiat in buc5ti.

30 lunie 1940 Un grup de 18 soldati, comandati de un locotenent, n5vglesc in casa evreului Suhar Lax din Costina-Suceava, pe care, dup5 ce it chinuiesc, II leaga de coada unui cal si it tar5sc, cale de aproape 3 km., pans la marginea satului. Cadavrul sau, ciuruit de 20 de gloante, a fost g5sit in pAdurea din apropiere.

1 lulie 1940 Un pogrom organizat

$i

executat de unit5tile militare in retragere,

se desf5soar5 sAlbatec §i ucig5tor, in orasul Dorohoi. Toata dimineata o activitate neobicinuita a agitat strAzile si a rAs-,

pandit panics in mijlocul populatiei evreesti. Soldati din Regimentul 8 Vanatori straini de oral insotiti de localnici, au cutreerat cartie-

rul central si cel evreesc, insemnand cu litera C", casele locuite de crestini. Influentati de actiunea soldatilor, sau poate ascultand de Indemnuri secrete, multi locuitori crestini, au asezat la ferestre, cruci si icoane. Unii evrei intalniti de soldati, au fost batjocoriti, insultati sau molestati.

Pe la ora pranzului, s'a f5cut inmormantarea unui soldat evreu,

c5zut in lupt5, in cursul unui incident de frontiers, lang5 Herta. 0 seams de fruntasi evrei au tinut s5 cinsteasc5 memoria eroului, conducandu-1

la mormant. Garnizoana local5 a trimis la cimitidul evreesc ca garda de onoare, o grup de 10 soldati evrei, Intre cari gi un plutonier TR; dar nu sub comanda acestuia, ci sub cea a unui plutonier crestin. Pe la orele 2, in timp ce sicriul era coborit in groap5, s'au auzit impusc5turi din partea apusean5 a cimitirului. A fost semnalul pogromului, care in ora a fost tradus prin zvonul c5 evreii trag in armata. Plutonierul a ordonat soldatilor sa ias5 din cimitir, Tar ceilalti edrei, inspaimantati au intrat in casa mortuar5. La poarta cimitirului, ostasii evrei au fost intampinati de un colonel cu cativa ofiteri si un pluton de soldati. Colonelul a ordonat imediat ilezarmarea §i Impuscarea 'or. Cei zece evrei, cari cu cateva minute inainte, formau Inca o garda de onoare a armatei romane, au fost pusi cu fata la gardul cimitirului §i omoriti pe la spate, de camarazii lor, sub ochii unui colonel.

26

www.dacoromanica.ro

Actiunea continua apoi in casa mortuara. Un locotenent cu revolverul Intins, deschide brusc usa si, sub pretextul cautarei de arme, goneste pe cei 40 de evrei Inspaimantati, cari privisera de acolo faptuirea oribilei crime. Insiruiti pe soseaua Valea Campului, acesti oameni intre cari se gaseau 8 femei, un copil de 2 ani, unul de 6 si altul de 7 ani si un batran de 80 ani, au fost ucisi cu cateva raf ale de pusca mitraliera. Batranul nu a fost nimerit de gloante si a fost omorit cu o lovitura puternica, care i-a zdrobit baza craniului. Cativa dintre Impuscati au reusit sa-si salveze viata, fie fugind peste camp, fie simuland mtartea. In acelas timp cu masacrul dela cimitir, se desfasura inceputul de pogrom in oral. Pe strazile Regele Ferdinand, Bratianu, C. Stroici, soldatii navalesc in casele evreesti, unde chinuiesc, jefuiesc, si ucid. S'au petrecut scene de bestialitate infioratoare, neintalnite pana atunci pe pamantul Romaniei. Avram Calmanovici a fost Impuscat dupa ce i-a fost taiat organul genital. Batranii Eli si Feiga Reizel au fost Impuscati dupa ce femeii i s'au taiat urechile, spre a i se fura cerceii. Femeii Rifca Croitoru i s'au taiat sanii. Batranului Herscu loina Jonas de 94 ani, i s'au zmuls intat firele din barbs si apoi A fost Impuscat. (No. 2). Pogromul din oral nu s'a intins mai mult, pentruca o ploaie torentiara a gonit soldatii depe strazi. 0 incercare de omorire a soldatilor evrei din Reg. 24 Infanterie, a fost impiedicata printr'o inimoasa interventie, pare-se a capitanului Stino. Deasemenea s'au putut opri macelurile in provincie, datorita interventiei generalului Sanatescu si a colonelului Ilasievici. Totusi, in apropierea orasului Mihaileni, au fost Impuscati 2 soldati evrei, pe cari i-a Inmormantat Comunitatea, iar la Valea Campului au fost omoriti 2 evrei, cari venisera sa-si vada copiii dintr'o unitate militara cantonata acolo.

1 lulie 1940 Trupele de sub comanda maiorului Valeriu Carp ajung la Zaharesti, jud. Suceava, unde poposesc. In sat se afla un singur evreu. Maiorul ordond sa fie adunat, de prin imprejurimi, un grip mai mare. I se aduc o seams de evrei din Vorniceni, Iltsesti, Vicov, Banila, printre cari: Leon Hamer, Leib Stekel, Ira Lupovici, Nufa Druckman, Moise Haller, ffartfeld, Herer, Edelstein mama si fiica, Dr. Gingold din Vicov, precum si cativa evrei evacuati din jud. Radauti, cari erau in drum spre Suceava. In total 36 de suflete. Toti au fost torturati ingrozitor; unora li s'au taiat urechile, limba sau degetele. In cele din urma au fost randuiti in jurul unei gropi, Impuscati si aruncati in groapa, atat cei morti cat si cei ce nu fusesera nimer.iti de gloante. Maiorul a ordonat ca din plutonul de executie sa faca parte si cei 2 evrei pe cad ii avea in detasament; unul din Burdujeni si altul din Suceava (Fredi Dermer). La masacru a luat parte si fiica maiorului. In groapa comuna a victimelor sale, peste trupurile for neinsufletite, bestia a ordonat sa fie aruncat si cadavrul unui cal. ca ultima batjocura In Ianuarie 1941, cadavrele au fost deshumate si ingropate in cimitirul evreesc din Suceava. 27

www.dacoromanica.ro

Incurajati de salbatecia trupelor, bande de tarani sau jandarmi, sä-

vArsesc jafuri pi masacre. La Serbauti (jud. Suceava), seful postului de

jandarmi, plot. Bujica, impreuna cu taranul Hapinciuc, functionar la perceptie,navalesc in casa evreului Smil Gheller, unde se mai aflau sotia acestuia Sally Gheller si Leib Ellenbogen. Toti au fost ucisi cu focuri de revolver, iar cadavrele au fost aruncate in paraul din marginea satului. In lanuarie 1941 si cadavrele acestora au fost inmormantate in cimitirul evreesc din Suceava.

3-5 lune 1940 Crime similare s'au faptuit pe tot drumul de retragere a trupelor. La Corn anesti-Suceava Fratii Zisman au fost aruncati din tren $i impuscati. Rabinul Leib Schachter cu 2 fii, au fost intai chinuiti §i apoi omoriti la marginea satului. Sotia rabinului a fost impuscata in timp ce facea rugaciunea. Sloime Merdler a fost omorit cu o lovitura de baioneta in ceafa. La Crainiceni (Jud. Radauti), au fost impuscati fratii Aizic si Burch Wasserman, de catre o grupa de 8 soldati, condusi de un plutonier de infanterie. La Adancata, au fost omoratj Mendel Weinstein, Maratiev $i Strul Feigenbaum. La Gaureni-Suceava, a lost impuscat mosierul Moise Rudich. La Liuzii Humorului (jud. Suceava), a fost omorit Natan Somer. La Igesti-Suceava, au fost omoriti de soldati pi tarani: M. Hibner cu sotia pi fiul si losub Hibner cu 4 copii. Nenumarate asasinate s'au faptuit toga luna Iu lie, in trenuri, cu deosebire pe parcursurile Moldovei. Ca Mori evrei, dar mai ales soldati evrei, au fost impuscati iar cadavrele lasate in camp. Foarte multi au fost aruncati din tren in timpul mersului. Unii din el au murit in chinuri, altii au ramas infirmi.

Februarte 1941 Conventia de cedare a Basarabiei si Bucovinei, prevedea posibilitatea de trecere de parted' cealalta a frontierei, a celor originari din teritoriile cedate. Punctele de trecere mai importante au fost la GalatiReni pi Dornesti (Bucovina). Pentru aceasta din urma regiune, a functionat la Burdujeni o comisie mixta ruso-romans, care si-a incheiat lucrarile in lanuarie, and s'a Inchis frontiera. Crestinii cari n'au mai putut trece, au fost trimisi la urma, iar cei 110 evrei, au fost retinuti intrun fel de lager, instalat in 2 odai ale garii Burdujeni. Aci au dus o viata de mizerie, hraniti numai din milostenia si saracia catorva evrei din Burdujeni si Suceava. Din and in and, noaptea, se scoteau grupuri de ate 20-30 de evrei, escortati de graniceri pang la frontiera si impinsi sub amenintarea armelor, de a trece dincolo clandestin. Frontiera fiind minata, multi evrei au cazut victime ale exploziilor. Altii au Post nimeriti de focurile de arms ale granicerilor sovietici, alarmati de incercarile de trecere clandestine. Altii in sfarsit, au fost impuscati de granicerii romani, atunci and au incercat sa se reintoarca. 28

www.dacoromanica.ro

In felul acesta din 110, au r5mas numai 58 in Februarie. Ei s'au mai chinuit acolo pans In luna Mai, and s'a obtinut in sfarsit liberarea din iadul dela Burdujeni si internarea tuturor In lag5rul dela Tg. Jiu. (No. 3).

30 lunie 1941 Printr'un ordin al Marelui Stat Major, in care evreii sunt ar5tati ca partasi la acte de spionaj, sabotaj si agresiune fata de ostasi izolati, se instig5 la pogrom, ordonandu-se comandantilor de Mari Unit5ti, ca Impreuna cu subalternii Tor, sa fie f5ra crutare". (No. 4).

2 lunie 1941 Inainte de dez15ntuirea ofensivei generale pe intregul front, trupele romane executa o incursiune si ocup5 Noua Sulit5. Sub pretext c5

s'ar fi tras in armat5, sunt omoriti 800 evrei.

3 lune 1941 Profesorul Mihai Antonescu, Vice Presedinte al Consiliului de Ministri, Intruneste la Ministerul Afacerilor Interne intr'o conferinta secrets, pe toti inspectorii administrativi si pretorii, ce urmeaza a fi trimisi in Basarabia si Bucovina. In indrum5rile si directivele date cu acest prilej, publicate mai tarziu in brosur5, se st5ruie, cu deosebire in capitolul Purificarea etnic5 si politica", asupra atitudinei severe si neinduplecate, pe care autorit5tile trebue s5 o aibe fata de populatia evreeasc5, in aceste provincii: Aceste indrumari contin veninoase indemnuri la pogrom, precum si dispozitiuni concrete, cari trebuesc a fi privite ca izvorul mAsurilor de deportare. (No. 31).

3. lunie 1941 Se dez15ntuie ofensiva pe intregul sector romanesc al frontului, din Bucovina pang la Dun 5re. °data cu pornirea atacului, se intreprinde o actiune vasta 'de jefuire si masacrare a populatiei evreesti, aflate dealungul drumurilor str5batute de trupele cotropitoare fasciste. Jafurile si omorurile, individuale sau in massa,.au fost f5ptuite de trupele romane, de cele germane, de functionarii civili si de localnici. Simultaneitatea si similitudinea faptelor criminale savarsite, dovedesc c5 au fost consecinta unor ordine si planuri dinainte pregAtite.

Una dintre primele localitati ocupate, a fost satul Ciudei, asezat chiar lang5 frontiers. Cu un an in urm5, trupe din Regimentul 16 Infanterie, comandate de maiorul Valeriu Carp,-retragAndu-se din Bucovina, au comis in grab5, un m5cel s5lbatec, care nil a dat ins5 decAt cateva victime. De data asta, trupe din acelas regiment, comandate de aceeasi bestie, au trecut prin fier si foc intreaga populatie evreesc5. Numai in cateva ceasuri, au fost impuscati 450 de evrei, din cei cca. 500 cari locuiau in sat. 29

www.dacoromanica.ro

4 lulie 1941 Primul oras ocupat a fost Storojinef. Abia intrate, trupele au pornit m5celul. Fara alegere, au cules din case, din pivniti, din biserici, de pe str5zi, femei, barbati, batrani si copii, pe .cari i-au impuscat, fie imediat, fie dupa ce i-au chinuit. In doua zile, au fost ucisi cca. 200 de evrel, intre cari Solomon Drimer, fost presedinte al Comunitatii, impreuna cu nora sa Jenni Drimer; sotia lui Moritz Loebel, impuscath cu copilul in brate °data cu mama sa, Sternschuss. Sotul acesteia afland tragedia, s'a spanzurat in podul casei. Mendel Schmeltzer Impuscat impreuna cu sotia si ginerele sau; Mozes luhrman cu sotia; David Greif, Simon Schefler, Smiel Fleischer impreuna cu fiul sau Leon Fleischer, D-na Siegler Impreuna cu fiica, Feinstein cu sotia §i fiica, Liebman cu sotia, Baruch Altman. B5tr5na Sonntag a fost supusa intalu unei mascarade: i s'a incoracit in jurul trupului o cartusiera, a fost fotografiata si apoi impuscat5, pe motiv ca

a tras in armata. Peisah Aufleger, cismarul Cobl'g, ero'torul Russ,

D-na Mozes, Berta Leder, Schulman, M. Surchis cu sotia si fiul, Buci Rosner lmpreuna cu socrul sau Goldberg; o MCA a acestuia, Blima, a fost r5nita si a mai trait cloud zile in casa, dar a murit pe urma.

4 lulie 1941 In satele invecinate orasului Storojinet, (Ropcea, Iordanesti, Fitrau(i, Panca, Broscatiti), trupele ocupante jefuiesc si ucid populatia evreeasca, cu aceeasi salbatecie.

La Ropcea a fost ucisa intreaga familie a lui Osias Wolf Hass. Soldatii cari au ocupat satul, au organizat o distractie oribil5. Au ridicat si gonit spre Siret, pe toti cei gasiti in casa lui Hass. Batranul orb, a trebuit sa fie dus in spinare de fiul sau Eugen, cale de 3 km. Ajunsi la malul apei, vitejii cuceritori ai satului, au silit victimele sa se incoloneze $i sa treaca peste o punte ingusta din mijlocul raului. In frunte mergea orbul, de at carui mers sov5elnic, soldatii au f5cut mull haz. Chinuindu-se, batranul a ajuns totusi pans la mijlocul punjii, dar acolo un glonte ochit de pe mal, i-a trantit cadavrul in apa. A urmat fiica lui Hass, Rifca Schneider, cu un sugaciu in braTe. E probabil ca atunci cand mama s'a prabusit poste punte, copilul mai &Ala Inca. Si asa au urmat, unul dup5 altul, Eugen Hass, sotia lui, baiatul Si fetita lor. Tot au primit gloantele, la acelas potou din mijlocul apei. Fetita fusese numai ranita si a fost dusa intr'o casa din apropiere. Dar dupd dat seama de intreaga tragerevenit in simturi si 2 zile, and die, a rugat pe un soldat s'o impuste. Rugamintea i-a fost implinita. Tot la Ropcea au mai lost omoriti fratii Meer, precum si Osias fratele Rabinului Dr. Mark din Cernauti, ucis de alte bestii Rosen si sotia sa.

La Iord5nesti, macelul a fost f5ptuit de localnici, sub conducerea lui Halache Telefon. Au fost chinuiti si apoi-omoriti intre altii: Michel Donnenfeld, Haller cu 2 baieti, Woloch, Heinich, etc. 30

www.dacoromanica.ro

5 lune 1941 La Banila pe Siret, localnicii sub conducerea primarului Moscaliuc $i a unui anume Barbaza, ucid 15 evrei intre cari batranul M. Satran orb de 80 de ani, 1acob Fleischer $i lacob Brecher, impreuna cu fiica sa. Trupul lui Brecher a fost taiat in bucati 5J cu sangele lui s'au uns osiile la c5rute. Vazand atata salbatecie, Preotul Stefanovici, parohul bisericii din Banila, a refuzat a doua zi (Duminica), sa intre in biserica. .

5 lune 1941 Armata invadatoare a faptuit masacre in toate satele locuite de evrei, din judetul Storojinet. La Stanesti au fost impuscati 80 de oameni intre cari Rabinul Friedlaender cu 2 fii ai sai. La Jadova Noua au fost chinuiti 5i apoi omoriti alte cateva zeci de evrei, intre cari. Moise Weiss cu un copil $i fratii sal David $i Urci Weiss.

La Jadova Veche, Rabinul Ghinsberg, a sc5pat numai cu barba smuls5, cu rani la cap $1 cu trupul intepat de balonete, dar au fost itnpu$cati Eli Schnitter cu sotia $i Bubi Engel. Multe fete au fost violate $i tuturor batranilor li s'au taiat barbile. Nu se va $ti niciodata cati evrei au fost omorati in ziva aceea 5i cati mai tarziu. Sunt atat de putini martori rama$i sa povesteasca. Se $tie numai ca din cei 543 locuitori evrei ai celor dou5 Jadove, au supravietuit masacrelor de acasa, a celor din convoaie, a celor din lagarul Edineti, $i a celor din Transnistria, numai 80 de suflete. La Coste$ti $i Hlinita, din aproape 400 de evrei, n'au mai r5mas nici 40, restul fiind uci$i; la Budinet, din 8 locuitorii evrei, au fost ucisi 6, printre cari Isidor Berghof, secretarul Comunit5tii din Storojinet, care a fost impu$cat dupa ce I s'au scos ochii; la Cice$, nu se $tie cat? evrei au fost omoriti in afard de familia Jungmann, dar sangele for mai staruia in praful $oselei, in ziva de 6 Iu lie, cand a trecut pe acolo convoiul cu evreii din Banila; la Vilavca, din instigatia taranului Curichi, au fost impuscati Zeida Krigsman, loll Kluger, Aron Burman cu fiul, Berl Dauber, Zissu Lux, cu sotia 5i un flu, Haiche Dermer, Steinbrecher cu sotia; la Mille a fost impu$cat Dr. Jacob Geller, frunta$ sionist, refugiat din Cernauti, impreuna cu sotia $i un copil, precum $i intreaga familie Mehrman, compusa din 5 persoane; hahamul satului, a fost ciopartit cu baionetele.

5 lune 1941 Din ordinul pretorului din Herta, 100 evrei sunt sco$i din pivnitele $1 sinagogile, in cari a fost inghesuita toata populatia evreeasca 5i executati. Au fost inmorrnantati in trei gropi comune.

In aceea$i zi in satul Horbova din plasa Herta, au fost omorati

toll cei 10 locuitori evrei.

5 lute .1941 La intrarea trupelor romane in ora$ul Vijnita, au fost executati

21 evrei.

31

www.dacoromanica.ro

Deasemenea trupe romane, cari au ocupat orasul V5sc5uti, au arestat cu titlu de ostateci, 19 evre,i $i anume: Dughi Wasserman, P. Haber, Leib Zeltzer cu fiul sau, Reicher cu fiul, Siotschewer, Machel si loll Singer, Strulovici, Gensler, Riezeher, Mechlovici, Engelberg, Reichman, Hans Erdreich, Moise Teller, Mendel Enzenberg $i Fischel Papst.

Dupa cateva ceasuri, toti au fost impuscati.

5 lul;e 1941 La Rostochi-Vijnita, an fost m5cel5riti aproape toti evreii. Din 81 suflete, au sc5pat numai 10 oameni, intre cari Dr. Stier, sotia si un copil, cari c5zuser5 in nesimtire si au fost crezuti morti. M5celul a fost f5ptuit de localnici, condusi de fratii Mihai si Matei Chimsinschi, cu sprijinul sofdatilor romani.

5 Tube 1941 Unitati de avangard5 ale armatei romane, intra In Cern5uti, pe la orele 4-5 dupa amiaz5. In timp ce unele patrule cu misiuni speciale, ocup5 punctele strategice si iau in st5panire cl5dirile publice, altele se revars5 in cartierul evreesc, unde incep indat5, jaful si m5celul.

6 lulie 1941 Trupele romane, cari au ocupat Inca in ajun targul Edineti, incep masacrarea populatiei evreesti. In dou5 zile au fost omorati vreo 500 de evrei. Fete si femei evreice au fost batjocorite, din care cauz5 cateva s'au sinucis.

6 lulie 1941 . La Noua Su 145, localitate ocupat5 printr'o incursiune, Inca inainte de pornirea ofensivei, se instaleaz5 autorintile romanesti, dig ordinal drora sunt ridicati din lag5ral infiintat la fabrica de spirt, 60 de evrei, cari sunt imediat impuscati.

6 lulie 1941 Toat5 noaptea au continuat la Cern5uti, asasinatele de evrei, f5ptuite la intamplare, de soldati sau patrule romane izolate. In zorii zilei a Inceput a intra in oral grosul trupelor romane. Unele unitAti au fost indreptate c5tre partea de jos a orasului, in cartierul evreesc. Acolo macelul a lost general. Pe strazile Roman5, C5lug5reni, Cuciurul Mare, etc., soldatii au luat la rand, cas5 cu casa si au omork, Fara alegere, pe toti evreii, dela batrani pans la copii. In

mai putin de 24 de ore, au fost ucisi mai molt de 2000 de evrei, pe strazi, prin curti, in case, sau in beciurile si podurile in cari nefericitii cautasera zadarnic un refugiu. Cadavrele acestora, transportate cu carutele de gunoi, au fost inhumate, in 4 imense gropi comune din cimitirul evreesc. 32

www.dacoromanica.ro

In timp ce se f5ptuia acest pogrom, patrule de jandarmi au cutreerat casele evree§ti din centrul ora§ului, in special pe str5zile Iancu Flondor, Mircea Voda, Iancu Zotta, Dimitrie Petrino, Miron Costin, etc. Au fost adunati aproape 3000 de evrei, b5rbati,femei ¢l copii §i goniti, sub escorts, In beciurile jandarmeriei. Toata z ua au fost batjocoriti §i chinuiti de jandarmi, in frunte cu comandantul lor. Major Cicandel. Noaptea tarziu, s'a facut o perchezitie corporal5 salbatec5 inclusiv cea ginecologica tuturor femeilor, dupa care acestea §i1 copii au fost eliberati. Firete ca toate obiectele de pret, g5site cu acest prilej, au lost pr5date. Barbatii au r5mas toat5 noaptea In pivn:t5 iar d'mineat5 au lost cond4 la politie. Dup5 o nou5 zi de chinuri, seara, au fost iar5§i incolonati §i InchiO, sub paz5, la azilul de b5trani. De aici erau trimi§i in grupuri, la munc5. Dup5 4-5 zile, au Inceput negocierile pentru eliberare. La Inceput, comisarul Teodorescu lua ate 60-70 dolari, do fiecare evreu elierat. Mai tarziu InsA, pretul a scazut la 50 §i 40 dolari, iar cei ce nu aveau devize, puteau cump5ra libertatea, cu diverse obiecte de valoare: un covor, un ceasornic, o tabacherA, un aspirator de praf, etc. Intre timp s'a interzis tuturor evreilor din oral, accesul str5zilor, sau macar apropierea de ferestrele interioare ale locuintelor. L5ptaresele §i zarzavagii, au fost opriti a intra In casele locuite de evrei.

7 lulie 1941 La Edineti, sunt adunate cadavrele evreilor omorati cu o zi Inainte §i Inmormantate In 3 gropi comune. Groparii, toil evrei, au fost apoi executati. Populatiei evree§ti. i s'a interzis accesul In plata §i contactul cu populatia cresting.

7 lulie 1941 In urma unit5tilor germane cari au ocupat Targul Parlita (Jud. Bal(i), au intrat cativa soldati romani din divizia 5 infanterie. Prima for grije, a fost s5 identifice casele evree§ti, pe cari le-au jefuit. Intr'una din case a lui Felder Ghidale din str. Principal5 nr. 22 au g5sit in pivnita 10 evrei, carora le-au cerut bani §i obiecte de pret. Dup4 ce au terminat jaful, soldatii au Impwat chiar in pivnit5 pe cei 10 evrei, dintre cari 4 au murit pe loc, iar 2 ceva mai tarziu. Se pare c5 §i ceilalti 4 au murit. Dup5 plecarea soldatilor romani, dintre cari unul a fost identificat de dot ofiteri, populatia a jefuit restul caselor evree§ti. Nota.

MAcelul §i jaful a fost semnalat Marelui Stat Major Roman, de c5tre comandantul armatei a XI "german5. S'a ordonat o anchet5, efectuata la 7 August de c5tre Legiunea de jandarmi B5lti §i s'a descoperit c5 au fost omoriti si alti evrei, ace§tia insa de cgtre trupe germane. Firete insa ca ancheta a fost condus5 de asemenea maniera, trick nu s'a g5sit nici un vinovat §i nu s'a luat nici o m5sura de pedeaps5 impotriva nimanui. (No.. 5-1 1).

33

3'

www.dacoromanica.ro

7 lulie 1941 Para lel cu actiunea criminals a trupelor romane, s'a deslasurat

la Cern 5uti, un al doilea masacru, organizat de trupele germane. Insta-

late la hotelul Pajura Neagr5, unitatile SS, au alc5tuit din prima zi, liste de suspecti. Au fost arestati o seams de evrei dintre earl insa o parte (oameni b5trani si fosti ofiteri In armata austriac5), au fost eliberati. Au ramas arestati, In cl5direa Palatului Cultural, cca. 400 de evrei, in frunte cu rabinul Dr. Mark $i cantorul Gurman. Dup5 ce au fost chinuiti timp de 2 zile, au fost toti condusi lang5 Prut si executati pe terenul Poligonului de tragere. Cadavrele tuturor au fost aruncate bite° groapa comuna. !ntre timp ofiteri german!, prev5zuti cu grenade incendiare, au dat foc Templului cel mare din Cern5uti. A fost 15sat sa ard5, pan5 In temelii. Cand focul era In toi, rabinul Dr. Mark a fost urcat in etajul de sus al cradirii, In care era arestat, pentru a i se arata durer &sul spectacol.

7 lulie 1941 Bande de t5rani din comuna Vlad, jud. B5Iti, inarmati cu domege si coase, n5v5lesc in locuintele din sat in cari Inca dela 26 Iunie, se refugiaser5 o parte a evreilor din orasul B5lti. Evreii au fost scosi afar din case, toti au fost batuti, unit omoriti si locuintele aprinse. (No. 14).

8 lulie 1941 Briceni $i Lipcanl, targurl cu vechi asez5rii evreesti, sunt pustlite de catre hoardele in trecere. Nu se ste si nu se va sti niciodata, cati evrei au fost ucisi acolo, In ziva aceea.

8 lulie 1941 0 unitate izolata din divizia 14 infanterie romans, formats din cca. 20 soldati sub comanda unui caporal, Inaintand pe soseaua Falesti-Chisc5reni (Jud. Balt% a intalnit Intre satele T5ura-Veche si Taura-Nou5, un grup de vreo 50 evrei (42 adulti si 6-8 copii). Dup5 ce evreii au fost jefuiti de tot ce aveau cu dansii, inclusiv Imbrac5mintea si Inc51t5min-

tea de pe el, au fost impinsi intr'o mlastina, culcati cu fata la pa-

mant i impuscafi. Copii au fost omorati prin lovituri. Au sc5pat numai dou5 femei, g5site de trupe germane, cari, le-au trimis la spitalul din Chisc5reni.

.

1

Este bizar c5 bestialitatea masacrului a produs revolts char si in randurile trupeFor germane, cari au Inaintat pe urma un'tatilor romanesti. Comandamentul armatei XI germane, a informat Marele Stat Major Roman, despre acest macel, aratand c5 asemenea atitudine a unor reprezentanti ai trupelor romane, serveste numai pentru a scadea prestigiul armatei romane si in acelas timp al armatei germane in fata dpiniei publice mondiale". Nora.

34

www.dacoromanica.ro

0 ancheta ordonata de Mamie Stat Major, a fost f5cuta la 9 August 1941 de Legiunea de Jandarmi 1351ti, dar condus5 de o maniera specia15, pentru a nu putea duce la nici o concluzie. (No. 12-16).

8 lulie 1941 Trupele romane cari au ocupat M5rculesti (Jud. Soroca), aduna in marginea comunei pe toti locuitorii evrei, barbati, femei gi copii. In primele ceasuri, au fost declarati ostateci si apoi impuscati, 18 evrei fruntasi, printre cari si rabinul targului. Apoi s'a deslantuit mkelul in massa, in cursul caruia au fost ucisi 1000 de evrei. Ei au fost Ingropatl In santurile antitanc din marginea targului. In ajun, dup5 plecarea trupelor sovietice si inainte de intrarea trupelor romane, localnicii, ajutati de cei din satele Invecinate, au devastat si jefuit casele evreilor.

Masacre similare s'au f5ptuit tot de trupele romane, la Flores% Gura Kamenca si Gura Cainari. (No. 17). Nota. Narculesti era o colonie agricol5 evreeasc5, infiintat5 de ICA. In vremuri normale era locuita de vreo 2300 evrei si vreo 200 romani cari compuneau autorit5tile: primaria, perceptia, postul de jandarmi, etc.

8 lulie 1941 In sedinta Consiliului de Ministri, Ion Antonescu lanseaza directive si indemnuri la progrom. (No. 32).

9 lulie 1941 In satele din plasa Nistrului (Jud. Cernauti), uciderea evreilor se face de trupe romane in unire cu soldati SS. La Zon' act'. e sunt impuscat', 130 evrei si la R5pujinet 32. Parte din cadavre sunt aruncate In Nistru.

In orasul Cotmani au fost impuscati 27 evrei, Inscrisi pe o lista predat5 trupelor romane si germane, de autorit5tile locale. Instigarea s'a fkut de huliganul Dr5gan. Printre cei ucisi au fost: Rabinul Rubin, Fratii Schwartzkopf, Fratii Schor, Baruch Auerbach, etc.

11 lulie 1941 La Lipcani-Hotin, politia militara executa Inca 12 evrei, cari Inainte fuseser5 declarati ostateci. Tot cu titlu de ostateci, an fost imupscati 40 de evrei la LincAutIHotin. Ei an fost inmormantati in marginea satului Musanet. La Ceplauti-Hotin, an fost omoriti toti evreii (cca. 160 suflete).

11 lulie 1941 In orasul Balti, ocupat la 9 Iulie, evreii refugiati din cauza bombardamentelor, Incep s5 se reIntoarc5 la c5minurile lor. Sunt ridicati insa de patrule germane si Inchisi in lag5r. In aceeasi zi sunt alesi 10 evrei,

declarati ostateci si executati in grklinita din fata

Soborului- Vec 'hi.

(No. 18).1)

1) V. plan§a II.

35

www.dacoromanica.ro

2 lulie 1941 La Climauti-Soroca, sunt omorati 300 evrei, barbati, femei si copii.

Cadavrele au fost Inmormantate intr'o groapa comuna, la marginea satului.

15 Julie 1941 Gestapoul din Balti, cere Comunitatii Evreesti, s5-1 predea 20 comunisti, pentru a fi executati. Comunitatea refuzand, intregul comitet si Inca 44 evrei, in total 56 oameni, au fost chinuiti, batjocoriti si fotografiati, (Plansa 1), apoi dui la Slobozia-B5lti, unde dupd ce $i -au sápat singuri gropile, au fost impuscati. A scapat in urma interventiei numai presedintele Comitetului. (No. 18). catorva fruntasi romani

16 lulie 1941 Din ordinul Gestapoului, sunt Impuscati alti 20 ostateci evrei la Batt. (No. 18).

'17 lute 1941 Trupe germane si romane intr5 In Chisinau. Pe cele 2 drumuri de Inaintare, dela. Sculeni pe la Nord $i de la Hancesti pe la Sud, se f5p-tueste un macel oribil. Nu se cunoaste $i nu se va cunoaste vreodat5 num5rul exact al victimelor, dar judecand dup5 numarul celor cari au supravietuit pentru a fi inchisi dupa cateva zile in ghetto, se presupune ca la ocuparea orasului au fost omorati cca. 10.000 evrei.

25 lulie 1941 Un convoi de cca. 25.000 evrei, a fost trecut peste Nistru In Ucrai-

na. 0 parte a convoiului a ajuns la Coslar, unde oamenii stau Inghesuiti pe un maidan. Nimeni nu avea vole sa piece de acolo. Un evreu s'a Indepartat putin Impreuna cu cei trei copii ai sal. Toti au fost impuscati.

1 August 1941 Din ordinul Gestapoului sunt ridicati din Ghettoul Chisin5u, 450 evrei in special intelectuali si femei frumoase. Candusi afara din oral la Visterniceni, au fost impuscati 411 dintre ei. Ceilalti 39 au fost rea14 in ghetto spre a povesti ce s'a petrecut. (No. 19). Intre cei omorati au fost: Ing. Isac Krasniansky, Ing. Saga Schwartzman,

luzia Millstein, D-na Hornstein, sop Gochberg, de pe urma carora a famas In ghetto un copil de 8 ani, etc.

2 August 1941 Evreii basarabeni trecuti peste Nistru, dup5 ce aii r5tacit pe drumurile Ucrainei, ducand o viata mizerabilA, sunt adusi la Moghil5u. Din cei 25.000 plecati la Inceput, lipsesc 4000. Se poate ca unii sa fi ramas grin satele Ucrainei, dar foarte multi au murit' de foame si mizerie, sau au lost Impuscati. 36

www.dacoromanica.ro

4 August 1941 Primul esalon format din evrei alungaji din Storojinet, ajunge la Atachi unde urmeaz5 sa treac5 Nistrul spre Moghilev. Convoiul format din 300 oameni, este p5zit de un caporal $i 2 soldati. Autoritatile germane nu ingaduie trecerea Nistrului, astfel cä convoiul este din nou incolonat si imbarcat in c5rute cu indicatiunea de a se intoarce la Cernauti. Pe la orele 21,30, dupa ce a trecut de satul Volcinet, convoiul este oprit langa un canton C. F., unde oamenii si bagajele au fost coborate din carute. Evreii au lost impArtiti in grupe de Cate 10, iar prima grupa a fost impinsa in apa Nistrului, sub focurile jandarmilor. Dupa uciderea acestei grupe, caporalul a promis sä lase restul in via15, dac5 i se dau bani si bijuterii. S'au adunat vreo 100 de inele, ceasuri, cercei si lanturi de our precum $i 15.000 lei, cari s'au predat caporalului. Apoi toti evreii au fost impinsi in apa Nistrului §i impuscati. 0 parte din evrei dupa unii martori 60, dup5 altii 90 neatinsi de gloante i stiind sa inoate, au scapat cu vials. Printre cei inecati au lost: Stein, Rohl, Schachter, toti din Jadova; Sifris, Haier, Deutscher $i Katz din Banila pe Siret; Moise Rosen din Vilavcea cu sotia si cele dou5 fiice: Gusta $i Ester, etc. (No. 20-26). Nota. Asupra acestui macel s'a ordonat o ancheta care a stabilit Imprejurarile $i vinovalia, dar Mare le Pretor al Armatei, general Ion Topor, a clasat afacerea. (No. 21).

6 August 1941 Convoiul de evrei basarabeni, trecuti peste Nistru, a lost adus la Scazinet. Se face un triaj, dandu-se de o parte URI-Anil, bolnavii si oamenii istoviti, cca. 1000 suflete. Li se spune ca vor fi internati intrun azil. TO au fost impuscati §i inmormantati intr'un sant antitanc.

6 August 1941 Jandarmii din Compania 23 Polite execut5, prin impuscare, 200 evrei, pe cari ii arunca in Nistru. (No. 27). Nola. Faptul este raportat laconic de Inspectoratul de Jandarmi Chisinh (Raport nr. 80 din 13 August). Nu se indic5 nici imprejur5rile, nici localitatea in care s'a savarsit macelul. La acea data Compania 23 Politic, exercita autoritatea asupra judetului L5pusna (Chisinau).

Pe raportul de mai sus, Mare le Pretor, general Topor, a pus rezolutia La dosar".

7 August 1941 Autorit5ti rom5nesti un inspector de drumuri tidied din ghettoul Chisin5u 500 de evrei, spre a fi trimisi la lucru la santierul Ghidighici. S'au ridicat si 25 de femei cari sa le pregAteasc5 hrana. Dup5 o s5ptaman5 s'au Tutors 200 dintre ei, cu totul istoviti si inapfi pentru

munc5. Ceilalti 325, nu s'au mai reintors vreodat5. (No. 19).

Nota. Dintr'un raport al Batalionului 10 jandarmi (No. 7 din 27 August 1941) rezulta c5 in ziva de 25 August, detasamentul de evrei se mai afla la munca la cariera de piatrA din gara Ghidighici. In acea

37 www.dacoromanica.ro

el se afla In gars sl un detasament de Infanteristi, cari in asteplarea trenului spre Ch'singu au provocat o Indierare cu mun&torii evrei pe motivul c5 unul dintre el ar fi b5tut pe un sergent roman la retragerea din 1940. Inc5ierarea, spune raportul s'a soldat cu un numar de cativa jidani faniti usor". Chestiunea nu a fost cercetata mat serios, deoarece Mare le Pretor, general Topor, a clasat-o. Despre cei 300 de evrei se stie f5r5 preciz5ri a au fost omorati. Dup5 aceasta data, nu s'a mai aflat nimic despre nici unul din el. (No. 28).

0 August 1941 Se constat5 printr'un proces verbal incheiat de SS Untersturmfuehrer Frohlich si C5pitan Ion Oh. Vetu din Legiunea de Jandarmi Chi lia, ca primul a transmis celui de al doilea un ordin in numele Generalului Antonescu de a executa imediat pe toti evreil (in nu-

mar de 451), aflatl sub comanda sa, Intr'un lag5r din Comuna Tataresti, Jud. Chi lia. Capitanul confirm5 executarea ordinului. (No. 29).

Nora. In afar5 de procesul verbal mentionat, mai sunt si alte documente cari confirm5 acest masacru, bun5oar5 raportul de anchet5 al unei comisiuni care a cercetat in timpul lui Antonescu, unele aspecte ale m5celului din Basarabia. (No. 19). Acest raport pomeneste aceeasi cifr5 de 451 de evrei omorati. Totusi alte documente vorbesc numai de 115 victime. Cert este &a executorul acestor omoruri, Capitanul Ion Oh. Vetu a fost dat in judecat5, dar nu pentru c5 a ucis atatea sute de oament nevinovati, ci pentruc5, cu acelas prilej, a jefult victimele sale, furand cateva ceasornice, cateva inele st ceva bani.

(No. 30).

17 August 1941 Trupele germane retrimit peste Nistru, la Iampol, convoiul de evrei basarabeni ce fusese trecut in Ucraina de trupele romane, la slat.situl lunei Iu lie. Convoiul cuprinde 12.500 evrei, cari poposesc Intr'o polan5 de lang5 p5durea Cosauti.

Potrivit datelor cuprinse In unele documente, se pare c5 au fost

trecuti la vest de Nistru, 13.500 far nu 12.500 evrei. In orice caz au fost reintorsi cel mult 16.500 din aproape 25.000, goniti de trupele romane. Se poate ca din restul de cca. 8000 de oameni, s5 se fi strecurat cativa

prin Ucraina. Marea majoritate Ins a celor ce lipsesc, a fost ucis prin foame, mizerie, istovire sau Impuscare. El au peregrinat aproape o lung de zile, manati and spre est, and spre vest, b5tuti, chinuiti si jefuiti la tot pasul. Multe fete si femei au fost siluite si multi neontinciosi au r5mas morti la marginea drumurilor. Inainte de a trece Nistrul, la 13 August, pe drumul dintre Scazinet st Iampol, pe malul flu-, viului, nemtii au impuscat 150 dintre ei pentruc5 au r5mas s5 se odihneasc5 Intr'o p5dure. Chiar sf in ultimul moment, la trecerea Nistrului,

nemtii au mai impuscat 800 de evrei, earl nu trecuser5 apa pans la ora ce se fixase, pentru terminarea operatiunei. 38

www.dacoromanica.ro

1 Septembrie 1941 Din ordinul autoritatilor romane si prin ingrijirea Institutului Cen-

tral de Statistics, se procedeaza la o numaratoare a locuitorilor din Basarabia si Bucovina de Nord. Se constata in ambele provincli, un

total de 126.434 evrei. Pe acelas teritoriu, ultimul recensamant oficial, inregistrase un nutria'. de 274.036 evrei. (No. 1). Prin urmare, dupa 2 luni de operatiuni militare, la sfarsitul primei etape a rasbolului slant", dupa ocuparea prov:nciilor cedate in 1940, se constata ca lipseste un nutriar de circa 150.000 evrei.1). Acestla au lost omorati sau au murit din cauza salbatecei prigoane, de foame, de sete, de mizerie, de boli sau rani neingrijite, de istovire.

19 Septembrie 1941 Incepe deportarea in Transnistria, a evreilor internati in lagarele din Nordul Basarabiei. La Infiintarea lagarelor, cu o lung In urma, au Post numarati, cu deosebita grije, toti cei internati. In unele lagare (Secureni §i Edineti), s'au facut chiar 2 numaratori: una a autoritatilor militare, alta a celor comunale. La plecarea convoaielor, nimeni nu s'a incumetat sa numere pe cei ramasi in viata. In lagarele Secureni, Edineti, Vertujeni si Marculesti, dar mai cu seams in cele doua din urma, au murit foarte multi evrei. Cauzele amanuntite au lost multiple, dar izvorate toate din regimul salbatec la care au lost supuse victimele. La capatul unor peregrinari chinuitoare, earl pentru unii au durat aproape 2 luni, rezistenta fizica si sufleteasca a oamenilor, era faramata. Chiar dela inceput s'au produs sinucideri sl nasteri premature, al caror procent crestea pe fiecare zi. Cur(nd au aparut bolile mizeriei: febra tifoida, tifosul exantematic, scabia, dizenDes: printre internati se g5seau multi medici, totusi, lipteria, etc. bind medicamentele si mijloacele de profilaxie (sapun, petrol, ap5), molimele s'au intins gi procentul de mortalitate a ajuns foarte ridicat. Dintre cei ce nu au lost loviti de boa15, au murit unii de foame, alii de sete. In unele locuri alimentele lipseau cu desavars're, In altge se gaseau din abundenta, dar erau prea scumpe pentru °amenl complect jefuiti. S'a ajuns a se plati un ceasornic pentru o paine, o plaporna pentru 2 paini, 10 camasi pentru o caldare cu apa. Uneori conducatocii lag5relor, interziceau procurarea alimentelor, oprind pe tarani de a intra in lagar $i pe evrei de a esi de acolo. Lipsa apei a cauzat in genere suferinte cumplite si de multe ors, chiar rnoartea. In lagarul dela Edineti era o singura lantana cu apa buns; cealalta era otravita. Cei mai multi dintre internatii de acolo, foloseau pentru baut apa de ploaie, adunata in dou5 gropi. Un convol poposit In padurea Barnova timp de 8 zile, pe la mijlocul lunei August, nu a avut deloc hran5, pentruca s'a interzis taranilor sa se apropie st ca bautura, au avut numai apa stransa din ploaie. La Edineti, pela inceputul lunei Septembrie, mureau Intre 70-100 evrei pe zi. Unii din et au murit de sete, bunaoara: Pavel Grun (Stanesti), Haim Cohn (Jadova), Itic Birkenfeld (Seletin), Malca Menages, etc. 1) V. vol. I, pag. 19, nota 2.

39 www.dacoromanica.ro

In lagare in special la Vertujeni si MarcUlesti au murit evrel $i din cauza muncilor istovitoare, dar mai ales a Manor $i chinurilor la cari erau supusi. Unii au lost omorati, Impuscati pe loc, din capriciul conducatorilor lagarelor.

15 Noembrie 1941 Inceteaza piima etapa a deportarilor. Lagarele din Basarabia au fost golite, la fel ghettoul din Chisinau. Nu a mai ramas nici un evreu in satele gi orasele Bucovinei, afara de Cernauti, unde s'a ingaduit ramanerea unui numar de cca. 20.000. La portile de intrare ale Transnistriei, (Moghilev, lampol, Rabni(a, Tiraspol, Iasca), deportatii au fost numarati. Sinteza informative pe luna Decembrie a Inspectoratului de Jandarmi Transnistria, mentioneaza ea au trecut peste Nistru 118.847 evrei. In aceasta cifra sunt Insa cuprinsi $i cca. 35.000 de deportati din sudul Bucovinei si jud. Dorohoi. Numaratoarea oficiala din 1 Septembrie gas:se In Basarabia si Bucovina de Nord 126.434 evrei, cifra care cuprinde $i pe cei cca. 20.000 evrei cari n'au mai fost deportati din Cernauti. Facand scaderile respective, rezulta ca In ultlmele 2 luni de z-le au murit Inca peste 22.000 de evrei in Basarabia. (No. 19). 0 parte din ei s'au prapadit continuand viata de foame, sete, mizerie, boli si chinuri din lager. Altii au murit istoviti de incercarile de a urma convoaiele spre Nistru. Unul din convoaiele plecate din Edineti a pierdut tntr'o singura noapte, in popasul din satul Corbu, langa Atachi, 860 de oameni. Desi era abia 15 Octombrie; se lasase un ger aspru $i cazuse in mijlocul noptii prima zapada. Oamenii erau aproaoe goi, unit Imbracati In zdrente, altii in hartie, toti cu rezistenta fizica micsorata, astfel ca Inghetul i-a mkinat cu usurint5. Printre mortii acelei Infior5toare nopti au fost: Mendel Katz si Lecker din Banila, Hajer, farmacist din Seletin, Z. Gabor H. Druckman, etc. Cei mai multi au fost Insa omorati de jandarmii si premilitarii cari au escortat convoaiele. Toate drumurile cari conduceau dela laOre spre Nistru, dar in special cel din Vertujeni spre Cosauti, cel din Marculesti spre Rezina si eel din Chisinau spre Orhei, au fost realmente presArate cu cadavre. Ordinele de deportare prevedeau consemnul special al Impuscarii celor ce ramaneau In urma convoaielor. (No. 19). Peste acest consemn, paznicii convoai,?lor au Impuscat pe evrei, fie din capriciu sau sadism, fie pentru a jefui, fie la cererea taranilor depe §osele, cari cumparau cu 1.500-2.000 de lei oamenii vii, pe cari soldatii ii predau gata impuscati, spre a fi jefuiti de imbracaminte. Din grupul evreilor goniti din satele bucovinene, cari au Indurat calvarul peregrinarilor de 2 luni de zile, apoi pe acele al regimului din Edineti, au fost Impuscati, langa Atachi, 100 de istoviti, printre cari: Rabinul Iehosua Frankel din Seletin cu intreaga familie, rabinul Frankel din Nepolocauti, Eti Birnbaum, Eti Wagner, Sura Schertzer, Erna Sin, Zlotschewer, Reinis, etc. Dup5 15 Noembrie 1941, nu a mai fost °moral nici un evreu in Basarabia, pentruca nu a mai existat nici unul. 40

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL I

DOCUMENTE

POPULATIA EVREEASCA

DIN BASARABIA, BUCOVINA 0 Judeful DOROHOI No. PROVINCII JUDETE

I

Cifre statistice din anii 1930, 1941 si 1942 1) Recens. Recens. Invent. 29.XII.1930

ORASE

TOTAL GENERAL

6.1V.941

1.1X.941

314.9332)

29.687

126.434

19.576 227

206.958

Mediul urban Mediul rural

72.625

99.392 107.566 93.101 68 772 24 329 14.874 12.811 2.063

13.065 59.560

BUCOVINA

20.V.942

156.121

BASARABIA

Mediul urban Mediul rural DOROHOI (Judet) Mediul urban Mediul rural

Recens.

71.950 11.5463)

17.033

2.316

1) Tabloul de mai sus cuprinde in primele dotfa coloane, cifre oficial

constatate de Institutul Central de Statistics, dupa efectuarea ultimelor 2 recens5minte generale. Pentru recensamantul din 29 Decembrie 1930, au fost utilizate datele publicate in vol. II, partea II-a, intitulata Populatia statornica in 1930 dupa relig e". Coloana I1I-a cuprinde constatarile unei inventarieri partiale, efectuata la 1 Septembrie 1941, de eatre organe ale Institutului Central de Statistics, in teritoriile ocupate in inceputul razboiului. In haosul lasat de primele 2 luni de riizboi in aceste regiuni, nu s'a putut face decat o numaratoare superficiala, ale c5rei constatari nu au putut capita autoritatea unui recensamant. Probabil ea din aceasta cauza, nisi nu au fost publicate oficial. Ultima coloana cuprinde constat5rile recensamantului rasial al locuitorilor de singe evreesc, efectuat in Mai 1942, de catre Centrala Evreilor din Romania. A fost din punct de vedere statistic, un recensamant foarte serios si complect care datorita sanctiunilor exceptional de severe pe care le prevedea legea organics s'a intemeiat pe o participatiune aproape unanima si pe declaratiuni foarte exacte. Trebuie mentionat totusi ca, deli efectuat la 20 Mai 1942, totaliz5rile pentru Bucovina s'au facut intr'un mod ciudat, retinandu-se cifre valabile abia 2 luni mai tarziu, dupa terminarea deportarilor din Iunie si Iulie 1942. 2 ) Cifra real5 corespunzatoare potrivit totalizarilor, este mai mica cu 115, datorita diferitelor schimbari administrative intervenite pans la 1941. 3) Fara regiunea Herta. 41

www.dacoromanica.ro

PROVINCII JUDETE ORASE

BASARABIA

JUD. BALTI JUD. CAHUL JUD. CETATEA ALBA JUD. CHILIA JUD. HOTIN

Orasul Hotin Secureni $i Edineti Restul judetului JUD. ISMAIL JUD. LAPU$NA Orasul ChisinAu Restul judetului JUD. ORHEI JUD. SOROCA

Orasul Soroca Marculesti VArtujeni

Restul judetuluI BUCOVINA DE SUD JUD. CAMPULUNG JUD. RADAUTI JUD. SUCEAVA BUCOVINA DE NORD JUD. CERNAUTI Orasul Cern5uti Restul judetului JUD. RADAUTI JUD. STOROJINET JUD. DOROHOI

(WI Herta) Orasul Dorohoi Restul judetului REGIUNEA HERTA Orasul Herta Restul tegiunii

Recens.

Recens.

Invent.

Recens.

29.XII.1930

6.IV.941

1.IX.941

20.V.941

206.958

72.625

31.916 4.448 6.938 6.658 36.132 5.786 9.565 20.781 4.231 50.690 41.405 9.285 19.566 29.510 5.452 2.337 1.834 19.887

2.923 47*

55 130

21.468 559

20.909 1.259 10.957 10.742 215 360 36.014 1.277 10.737 24.000

-

32.844

18.140

7.63 7

6.572 6.494 5.074

9.512 6.695

69.144

1

100

99

---1

72 1.1

--

4.312

15.? 97

126 126

179 76

53.809 49 497 49.497

51.681 42.932 8.749 2.066

----

227

16.854 16.794 16.776

18

60

12.932

11.547

2.316

5.820 7.112

5.389 6.158

2.315

1.940 1.796 144

42

www.dacoromanica.ro

--

-

-1

POGROMUL DIN DOROHOI

Nr. 2 MEDICUL ORAWLUI

No. 462 4 lulie 1940 PROCES' VERBAL

Astazi 3 Wile 1940, orele 10, not Procurorul Militar de pe lang5 Curtea Martiala a Comandamentului Garoaf a", Capitan de rezerva Duca I. Mihail, In asistenta d-lor Colonel Medic C. EnAchescu, medicul orasului Dorohoi, Sub It. Darabana Mihai, grefierul Curtii Martiale, vi

Primaria urbei Dorohoi, reprezentata prin Inginer Pascu, ajutor de primar, am procedat la identificarea cadavrelor g5site in vecin5tatea cimitirului israelit vi in diferite puncte ale orastilui, cadavre ce se gasesc acum in casa cimitirului vi o parte In fata acestei case. Totalul cadavrelor este de 50, din care 11 Lemei, 34 barbati vi 5 copii. Printre cadavre se g5seste vi sergentul T. R. Bercovici Emil din Reg. 29, precum vi 6 soldati evrei dintre cari am putut identifica dup5 spusele populatiei, pe soldatul Broinstein din Reg. 6 Van5tori si alt soldat din Regimentul 16 Artilerie, dup5 cum arat5 semnul matricol dela betelia pantalonilor.

In ceeace priveste numele vi unitatea precis5 a celor vase soldati evrei aratati mai sus, nu s'au putut face constatari precise, desi aceste cadavre au fost examinate cu deam5nuntul. Soldatii aveau Imbr5c5mintea rupt5, murdara vi infiltrat5 cu sange. Am ridicat dela cadavrele soldatilor, una pereche cisme vi 2 perechi bocanci cat s'a gasit asupra lor, pentru a se versa locului in drept. Din examinarea cadavrelor, am putut constata c5 moartea tuturor a fost provocata prin plagi produse de arms de foc, asupra craniului, toracelui §i abdomenului, afara de un singur batran, care avea fracturata baza craniului printr'o lovitura puternica. Numele indivizilor de mai sus decedati: 1. Bercu Aclipei str. Reg. Ferdinand, varsta 35 ani; 2. Leib! Blonder, Str. Traian, varsta 60 ani; 3. Idel Bercovici str. I. C. Bfatianu, varsta 50 ani; 4. Frochi, azil evreesc, varsta 60 ani; 5. Leiba Zeingher str. T5utu, varsta 58 ani; 6. Senlo Rotaru, str. Miron Costin, varsta 1-2 ani; 7. Avram Calmanovici, str. Stefan cel Mare varsta 50 ani; 8. Necunoscut civil, aproximativ 35 ani;; 9. Soldat necunoscut, aproximativ 26 ani, dinti platin in fats; 10. Soldat necunoscut, apr. 27 ani, 2 dinti Imbricati, gasit ceas; 11. Itcu Abramovici, str. Spital, apr. 5 ani; 12. Soldat necunoscut, apr. 24 ani, 3 dinti jos Imbr5cati; 13. Soldat necunoscut, apr. 25 ani, g5sit monogram5 pe betelia pantalonilor 16 Art.; 43

www.dacoromanica.ro

14. Zindel Fonea, Alf. Campului, apr. 41 ant; 15. Femeia lui Eli Rizel, apr. 60 ani; 16. Eli Rizel, 75 ani; 17. $loim Ceausu, azil evreesc, 30 ani; 18. Leia Zina, str. Muzelor, 55 ani; 19. Un necunoscut, apr. 45 ani; 20. Idilovici Calman, Iasi, 24 ani;

21. Schmil Groparu, str. Dorobantilor, apr. 54 ani; 22. Calman Croitoru, str. Regina Maria, apr. 36 ani; 23. Meier Moscovici, str. Regina Maria, apr. 41 ani; 24. Emil Bercovici, str. Gr. Ghica, 25 ant, Sg. T. R.; 25. Rifca Croitoru, Str. C. Stroici, 60 ani; 26. Aron Elie Iosup, 43 aril apr.; 27. Marcu Voif Croitoru zis Gotesman, 59 ani apr.; 28. Mina Davidovici, 40 ani; 29. Steina Leibovici, Str. Regina Maria, 50 ani; 30. BroinsLin, Str. Col. Vasiliu, 25 ani, Reg. 8 V-tori; 31. Ghelber Hun5, Iasi, 26 ani; 32. Herscu Jonas, 94 ani; 33. Aizic I. Aizic, 43 ani; . 34. Rosa Kaufman, Str. Mare, 35 ani, SAveni; 35. Un necunoscut, 36 ani apr.; 36. Iosup Gherbis, str. Tautu nr. 33, 80 ani; 37. Iosup Gherber, Azil evreesc, 66 ani; 38. Gizela Cohn, Str. Regina Maria, 45 ani apr.; 39. Moise Croici, Com. Darabani, 43 ani apr.; 40. Freida Rudik, Str. Regina Maria, 7 ani; 41. Toni Rudik, Str. Regina Maria, 6 ani; 42. Moise Rudik, Str. Regina Maria, 2 ani; 43. Iacob Rudik Str. Regina Maria, 38 ani; 44. Ciausu Ma lca, Str. Regina Maria, 35 ani; 45. Marcu Gusan, Str. Tautu, 18 ani; 46. Elias Aronovici, Str. Spital, 30 ani; 47. Herscu Mendelovici, Str. Miron Costin, 75 ani; 48. Ghana Petrar, Str. Reg. Ferd;nand, 21 ani. 49. Sin Itic Leib, Str. Vantului, 50 ani; 50. Simon Cohn, flu! Itic Hers, Solomon, Str. Regina Maria, 2 ani.

Noi procurorul Militar C5p. In rezerva Duca I. Mihail, pe baza delegatiunei date noun de catre Domnul Prim Procuror Militar Maior Magistrat I. Tintu, constatand cauza mortii acestor indivizi, dup5 cum s'a specificat -mai sus, am dispus inmormantarea lor, dand autorizatiunea de inmormantare D-lui ajutor de Primar Ing. Pascu. Pentru a impiedica complecta descompunere a cadavrelor $i a accelera inmormantarea lor, am cerut si ni s'a trimis dela regimentul 29

P. S. din compania garnizoanei, un detasament de 72 soldati sub comanda sublt. Balan Save!. Parchetul tribunalului Dorohoi a fost reprezentat prin DI. comisar ajutor Mercur Constantin dela Politia Dorohoi.

44

www.dacoromanica.ro

Drept care s'a incheiat prezentul proces verbal in 4 exemplare din care s'a dat: unul Prinfariei Dorohoi, prin Dl. ajutor de primar Ing. Pascu, unul garnizoanei Dorohoi, unul serviciului sanitar al orasului prin Dl. Colonel Medic C. Enachescu, iar altul s'a retinut de n6i. Procuror Militar Col. Medic rezerva. Cap. rezerva DUCA MIHAIL

Ajutor de primar

Dr. C. ENACHESCU

Grefier

Ing. JOAN PASCU

Sblt. rezerva DARABANA

CRIMELE DELA FRONTIERA ROMANO-SOVIETICA

N!. 3 26 Februarie 1941

FEDERATIA UNIUNILOR de COMUNITAT I EVREEFI No. 129

Domnule Director General,

Avem onoarea a v5 aduce la cunostiinta un fapt pe care-I socotim cu deosebire important, rugandu-vä sa-i aeon:tali binevoitoarea Dvs. atentiune:

In gara Burdujeni functioneaz5 o comisiune de repatriere a celor ce doresc a se Intoarce in U.R.S.S. In fata acestei comisiuni s'au prezentat, cu acte In regul5, pentru a face formele de trecere, urf num5r de 137 persoane (27 romani crestini si 110 evrei), dintre cari unii originari din teritoriul ocupat, altii din Bucovina de Sud si altii, in sfarsit, din Vechiul Regat. Printre acestia din urma se aflau veterani sau copii de veterani din razboaiele Romaniei, ba chidr si un orfan de razboiu. Ei au hot5rit a p5rasi Cara nasterii si a pleca in necunoscut pentruc5, eliminati din slujbe, profesii si meserii nu mai aveau posibilitatea de a munci si erau expusi a recurge la mila publics si pentruc5 emigrarea evreilor a fost prezentat5 ca punctul esential al programului guvernului, pentru rezolvarea chestiunei evreesti. Comisiunea a acceptat a-i trece peste granit5, dar operatiunea s'a facut In mod clandestin si din aceast5 cauz5 s'a a juns la incidente supar5toare, de pe urma c5rora se pare c5 sunt cativa morti. Din grupul de 137, an fost conduce grupuri mici de 10, 12, 15 sau 25 de persoane spre punctele de frontiers Vicov, Fr5t5uti, Ungheni, Herta, etc. Se stie foarte putin de soarta lor. Se stie Ins5 c5 toti cei pie cafi, intre cari se aflau si femei si copiii dela varsta de 6 ani, au trebuit s5 suporte marsuri lungi si grele (30-40 Km.) in zapada, fAra hrana sl lara odihn5.

45

www.dacoromanica.ro

Actualmente se ea sub paz5 In gara Burdujeni un num5r de 58 evrei dintre cari 4 copii. Ei sunt amenintati a urma soarta celor plecati tnainte. Intrucat in sarcina lor nu se aduce nicl o invinuire; Intrucat ei s'au prezentat cu acte in regula Inaintea unei comisiuni oficiale, care putea sa admits sau s5 resping5 cererile lor; Intrucat ei plecand n'au dezertat dela nicl o Indatorire, ci s'au supus cerintelor Guvernului de a emigra; Intrucat repetarea Incercarilor de trecere clandestin5 le pune In pericol viata i poate da toe chiar la incidente grave de frontiers; Avem onoare a v5 ruga sa binevoiti a dispune de urgenta suspendarea oricaror trimiteri dintre ace§tia §i eliberarea lor, dac5 nu s'au facut vinovati de vreun delict. Primiti va rug5m, Domnule Director General, asigurarea deosebitei noastre consideratiuni. Preqedinte Dr. W.

Secretar General MATATIAS CARP

FILDERMAN

DOMNIEI SALE DOMNULUI DIRECTOR GENERAL AL SIGURANTEI GENERALE A STATULUI

INSINUARI VENINOASE Sl INDEMNURI CRIMINALE ALE MARELUI STAT MAJOR

Nr. 4

..

Ordinul circular al Statului Major al Armatei a IV-a No. 206798 din 30 lunie 1941: Cu onoare se lace cunoscut CA M. St. Major cu ord. No. 193-941, comunica:

Agentii inamici lucrepza In spatele frontului incercand acte de sabotaj, procurand inamicului indicatiuni sau informajiuni §1 dandu-se chiar la acte de agresiune fata de osta§ii izolati. Populatia evreeascA este plirta§e la aceasta acfiune. D. General Antonescu, cu ocazia vizitei pe front, a atras atentlunea Comandantilor de Mari Unitati asupra vigilentei pazei spatelul frontului §i a dat ordin ca toti cei cari actioneaza pe orice cale contra armatei §i contra intereselor t5rii, sä fie executati pe loc. V5 rug5m sä binevoiti a da ordin tuturor comandantilor i organelor In subordine sa fie fail crutare fats de cei gasiti vinovati de acte de sabotaj, spionaj, dezordine sau orice acte Indreptate contra armatei §i contra tarei".

46

www.dacoromanica.ro

MASACRAREA DE CATRE TRUPE GERMANE I ROMANE A EVREILOR DIN COMUNA PARLITA-TG. JUD. BALTI

Nr. 5 Intr. No. 932 16 Sept. 1941 No. 881

Anul 1941 tuna August ziva 26

SECRET

INSPECTORATUL JANDARMI CH1$1NAU

care MARELE PRETOR

OF. POSTAL MILITAR No. 85

La ordinul Dvs. No. 227/941. Am onoare a inainta alAturatul dosar cu acte dresate de Sit. rez. Stino Laurentiu din Legiunea Jandarmi 13510, cu privire la impuFarea i jefuirea unor evrei din comuna Parlita-Tg. de calre osta§ii romans. Regultatul ruga'm a se vedea din raportul No. 1502-1941 al Legiu nei, anexat. Inspector Jandarmi Chisiniu Colonel

MECULESCU

Nr. 6 No. 1500 1941

luna VIII ziva 14

LEGIUNEA JAND. BALTI BIR. I POL. $1 COMANDAMENT

Intr. No. 881 20 VIII. 1941

care INSPECTORATUL JANDARMI CH1$1NAU BIR. POLITO

La ord. Dvs. No. 65 din 18 Julie 1941, anexat: Am onoare a v5 inainta un dosar cu acte dresate de C5pitanul rez. Stino Laurentiu in cauza uciderei unor evrei in comuna Parlita-Tg. dig care se constat5: . In ziva de 7 Julie 1941, trupe germane i romane au trecut prin co-

muna Parlita-Tg., cu care ocaziune evreii din case au tras focuri de arms asupra osta0or. Dupa ce trupele au trecut, o parte din populatia romans din satele vecine, au intrat in casele evreilor din Par lita §1 au jefuit.

47

www.dacoromanica.ro

Nu s'a dovedit c5 ostasii romani au jefuit $i omorg pe evrei. In acel timp mentinerea ordinei in acea regiune era In atributiunea 8erviciului Pretoral, deoarece formatiunile Legiunei Jandarmi 135 lti nu au fost Inca instalate. Comandantul Legiunei land. Balti Maior

M. BOULESCU

Nr. 7 LEGIUNEA JANDARMI BALTI

DOSAR cu actele incheiate cu privire la uncle fapte comise de unit soldafi in comuna Pirlita-Tg., Judeful Ba lti. Nr. 24 8 August 1941 Cpt. rez. Stino Laurentiu

LEGIUNEA JANDARMI BALTI Intrare No. 1500 Ziva 8 Luna Aug. 1941

&lire LEGIUNEA JAND. BALI;

La ord. Dvs. in rezolutie pus5 pe ord. Nr. 65-941 al Insp. Jand. Chisin5u $i ord. Nr. 227-941 al Serviciului Marelui Pretor. Am onoare a inainta un dosar cOmpqs din 9 file cuprinzand cercet5rile ce le-am facut in ziva de 7.V111, in comuna Parlita-T5rg din care se constata cum s'au petrecut faptele semnalate Carticrului General al Armatei Romane de .catre Armata 11 german5. Cpt. de rez. LAURENTIU STING .

Nr. 8 MARELE CARTIER GENERAL SECTIA II-a

Nr. 227 17. VII, 941

Intr. Nr. 227. 18 lulie

1941

Nr. 1411/B. 17 lulie 1941

Inspectoratut Jand. ChIsinetu Cercetare si relalii asupra celor petrecute G-ral

TOPOR

MARELE CARTIER GENERAL

Sectia II-a cgtre SERVICUL MARELUI PRETOR

Am onoare a v5 transmite,- in copie, adresa Armatei XI-a Germane, rugandu-va sa binevoiti a dispune cercetarea celor semnalate, precum 5i arestarea imediata a soldatului pentru a fi anchetat in ceeace priveste complicit.

D. 0. $eful Sectiei II-a Lt. Colonel

R. DINULESCU

$eful Biroului Lt. Col. GH. N. PETRESCU

48

www.dacoromanica.ro

Nr. 9 Adresa Armatei Xl-a germana titre Mare le Stat Major Romin ARMATA XI -a

Cantonament, Ia II. VII. 941

Set. I.

afro STATUL MAJOR ROMAN

Referitor la: excese ale soldatilor §i persoane civile romani din teritoriile ocupate Anexat se frimit copiile, unei constat5ri la fate locului $i un proces verbal de sedinta a politiei secrete germane de campanie, asupra exceselor soldatilor si civililor romani In teritoriul nou ocupat. Maiorul DAGNER, ofiter de legatur5 al Armatei 4 Romane, a constatat datele personale ale soldatului roman prins, dupa cum urmeara. ALEXANDRU TITU, seria armei 14951, Grupul 5 recunoastere, Divizia 5-a Infanterie. Va ruggm, a lua din parka Dvs. restul masurilor necesare, pentru identificarea celorlalti vinovati gi pedepsirea lor. Pentru a evita alte cazuri asemanatoare, vg rugam, a introduce forte politienesti in teritoriile ocupate, can trebuesc previzuti cu imputernicirea necesara, de a interveni si in contra persoanelor militare romane. Avand In vedere urgenta chestiunei, va rug5m a dispune cale necesare cat mai curand. p. Comandamentul Armatei

Seful de Stat Major Maior de Stat Major

RANCK

Nr.

1.0

Cantonament Ia 7. VII. 941

In ziva de 7.VII.941, Intre orele 9 si 10 au apkut soldati romani In prezenta unei femei VENEA BUGA din Parliti-Targ, strada Principals No. 8 $i a altor persoane a caror nume nu a fost identificat $l au mers din casa in casa, pentru a-si Insusi MCA drept obiecte de valoare, iar dad au Intalnit persoane civile, au pretins astfel de obiecte sub amenintare cu arme. Astfel armata bands, s'a apropiat in strada Principals de locul de casa Nr. 22. In aceasta casa se aflau urmatoarele persoane vii: 1, 2, 3, .... 10 (vezi text german).

Toate au fost persoane evreesti. Unele din ele erau locatari ai loculul de case 22, restul s'a refugiat acolo la Inceputul razbolulul. Acest1 soldatl romani au cerut dela evreii aflati acolo bani si obiecte de va-

49

4

www.dacoromanica.ro

loare. Evreii ar fi dat o parte din acestea soldatilor. Aceasta probabil nu le-a lost deajuns, deoarece au dat afar toate aceste 10 persoane din locuinta In strad5. Dup5 aceasta au scotocit singuri casa $i incaperile, cautand bani si lucruri de valoare. Daca au mai g5sit ceva, nu se poate constata. Dup5 aceasta au somat pe evrei s5 intre In pivnit5. Acolo trebuiau sä fie Impuscati. Chiar pe sc5rile pivnitei, soldatii romani au Impuscat pe evrei. La auzul impusc5turilor, brut5ria de campanie germana cantonata In aceiasi localitate, a trimis cativa soldati la rata locului, sau soldatii au alergat singuri acolo. Un colonel roman DUMITRESCU si un Major roman DAGNER, ambii ofiteri de legatur5,

se aflau tot in apropierea locului actiunei si cand au auzit impuscaturile au intrat in locul de casa. Soldatii romani au fugit. Unul din ei a putut fi retinut de ofiterii, romani si identificat si au 15sat soldatul la unitatea c5reia apartinea. Acest soldat ale c5rui date personale $i unitatea se afla probabil in mainile D-lui Colonel, a recunoscut fapta. Soldatii brut5riel de campanie german5, au adus evrei raniti, aflati Inca in viat5, In pivnita locuinteii. Mortii au limas in pivnit5, 2 femei $i 2 barbati. Restul de 6 raniti au ramas In casa; din ei au murit intre Limp 2. Un medic civil evreu $i un medic militar roman au dat Intretimp ingrijirile medicale.

Asupra acestei tntamplAri cei doi ofiteri de leg5tur5 sunt martori oculari. Cand s'a aflat fapta $i ofiterii statului major german au luat cunostiinta de ea, s'au luat imediat masuri pentru a impiedica alte bestialit5ti.

Garda statului major, jandarmeria de camp si politia secrets de camp au trimis imediat patrule in diferite strazi ale localitatii pentru a face imposibil, incalcarea cl5dirilor locuite de catre trupele romane aflate in trecere. Aceste masuri au fost luate de ofiterii Cpt. Schabedissen, Major Weisshaar. Acesti 2 ofiteri germani, Impreun5 cu altii, precum si soldati germani au cercetat personal mortii, r5nitii, pivnita gi locuinta. R5nitii au prima din partea soldatilor germ ani ajutorul ce se cuvine unui inamic. Identificarea civililor cari s'ar fi asociat soldatilor romani, a fost InceputA. A putut fi determinata femeia FENEA BUGA din strada Principals, locul de casa Nr. 8; la locuinta ei s'a g5sit o mare cantitate de Bina In sari, mai departe, perine, saltele de puf, covoare, farfurii si alte obiecte, cari f5r5 Indoiala pot fi denumite bunuri de prada. La intrebare femeia a declarat ca sotul ei este In armata nisi A negat ca ar fi furat lucrurile st obiectele g5site la ea din alte case.

No.

I I

PRO CES-VERBAL Astizi sapte August 1941 Noi Cpt. in rez. Stino Laurentiu, ajutorul Comandantului Legiunet Jand. B5lti. Avand in vedere ordinul Serviciului Marelui Pretor Nr. 227 din 1941 $l ord. Inspt. Jand. Chisinau Nr. 65-941,

50

www.dacoromanica.ro

M'am deplasat In comuna Parlita-Targ unde am cercetat dresat acte privitoare la devastarea caselor si impuscarea unor evrei, de catre trupele in trecere prin aceasta comuna. Dintre persoanele ar5tate in reclamatiunea Armatei I I-a germane, n'am putut identifica si cerceta deck pe femeia FENIA BUGA, deoarece soldatul TITU ALEXANDRU seria armei 14951, Grupul 5 Recunoastere, Divizia 5-a infanterie, este plecat din localitate Inca din ziva de 12 Iulie, °data cu deplasarea unitatii din care face parte. Asupra faptelor ce i se imputa acestui soldat, cred ca cele mai bune si exacte relatiuni le-ar da Domnul Maior DAGNER, ofiter de le, gatura, la armata IV romans si Domnul Colonel DUMITRESCU of iter de legatura, cari au identificat pe soldat gasindu-se in apropiere de locul unde acest soldat ar fi Impuscat niste evrei. Deasemenea n'am putut identifica si nici n'am aflat In localitate nici un evreu, pentru .a-1 interoga, ei fiind o parte disp5ruti odata cu trupele sovietice, iar restul internati in lagar. Pentru stabilirea adevarului asupra celor relatate de Armata 11-a germana, intro masura oarecare riformatori principali lipsind), am procedat la interogarea a catorva persoane mai de frunte din comuna Parlita TAT. Interogand pe $TEFAN DOROSCHEVICI, acesta declar5 urmatoarele: Primele trupe cari au sosit in ziva de 7.VII a. c., in Parlita au fost cele germane, a doua zi au sosit si trupele romane. La intrarea for In comuna au Intrebat de evrei unde sunt. Am raspuns ca sunt fugiti din comuna, iar o parte sunt ascunsi prin pivnite. Am auzit ca soldat11 germani au impuscat cativa evrei, pentru motivul ca la intrarea lor In Parlita, s'a tras asupra for focuri de arms, de evrei ascunsi prin poduri, gradini. N'am vazut ca trupele germane si romane ar fi devastat gi jefuit casele evreilor. Am vazut insa pe mai multi oameni mai ales din comunele Invecinate, cari dup5 plecarea trupelor Germano-RomAne, au intrat pe la casele evreilor luand diferite lucruri, In special alimente. Aceasta Imi este declaratia pe care o sustin si semnez propriu". STEFAN DOROSCHEVICI

Interogand pe VASILE TEPOI, din comuna Parlita TArg, declara

urmatoarele: La intrarea trupelor germane In Parlita Targ doi soldati germani au fost Impuscati de evrei din ascunzisuri. Am fost luat apol de armata germana ca c5I5uz5, spre a le arata directia spre Chisinau. I-am Insotit pand la Bumbeta in care timp Intalnind pe drum un evreu, un soldat german 1-a 1mpuscat, pentru motivul c5 evreii din Parlita au Impuscat 2 soldati germani.

La sosirea altor trupe germane, peste 2-3 zile, In Parlita, au Intrebat unde sunt evreii cari au tras In primele zile asupra soldatilot germani. Procedand la urmarirea lor, au aflat inteo pivnita vreo 3-4 evrei cu arme si grenade asupra lor, pe cari 1-a impuscat; iar pe evreii ce i-au mai gasit ascunsi I-au adunat $l trimis in loc necunoscut. 51

www.dacoromanica.ro

N'am vazut ca trupele germane sä fi devastat sl jefuit castle e-

v r ee§t i. Au intrat prin case, fortand usile, pentru a gisi pe evrei.

Trupele romane la intrarea lot in targul Mita an crocedat la fel.

N'am vazut soldati roman! jefuind si nici Impuscand ewe!. Am auzit peste 2-3 zile ea la casa lui FELDER GHIDALE, soldatii roman' ar Ii impuscat vreo 10 evrei. Evreul FELDER GHIDALE din ziva acela nu s'a mai vazut in Parlita. Unii °amen' spun ca acest evreu ar fi fost rinit $i dus Intrun spital din Iasi. Nu cunosc pe soldatul Alexandru din Div. 5.

Aceasta imi este declaratia pe care o sustin st semnez proprlu". VASILE TEPOI

Interogand pe femeia ANA ANDRASIU din comuna PArlita-TArg,

aceasta declar5: Stiu si eu tot ce a declarat Stefan Doroschevici, afara de aceasta mai stiu ca soldatii germani an impuscat 4 locuitori tomanl un cantonier, un picher, un acar si un civil necunoscut din comuna Niculeni can n'au executat ordinele date de armata german5. De la mine soldatii germani au vrut si-mi ia una scroaf5 cu 6 purcel dar eu m'am rugat de ei sa mi-o lase, find o femeie garaca. Atunci ei mi-au lisat scroaf a cu purcei luAnd numai un pore de 50-60 kgr. pe care mi 1-a plata. Porcul 1-a taiat pe loc, 1 -a pus inteun camion si an plecat.

Nu cunosc pe soldati.

Aceasta imi este declaratta pe care o sustin si semnez propriu". ANA ANDRASIU

Interogand pe plot. POZDARCA TOMA, seful postului ParlitaTarg, acesta declari: M'am instalat ca sef de post cu 4 jandarmi in PArlita-Targ in

ziva de 9.VII, deci dupitrecerea trupelor germane st romane si dup5 devast5rile si jafurile comise in ziva de 7 si 8 tulle In acest Org. Din informatiunile luate de pe la locuitori, asupra celor ce s'au petrecut In targul Parlita cu ocazia trecerilor trupelor romane $i germane, am aflat c5, s'ar ft Impuscat evrei din cauz5 ca acestia au fost agresivIsi au tras focuri de arms asupra soldatilor. Evreii can au fost pasnici an fost lisati liberi. Am auzit ca la cassa cu Nr. 22, proprietatea Jul FELDER GHIDALE, s'ar fi tras focuri de arms asupra mai multor evrei ascunsi acolo, din cart. unit au murit pe loc, tar altii an fost riniti $l transportati spre Iasi. Am mai fost informat ca dup5 trecerea trupelor germano-rom5ne, prin targul Parlita, parte din locuitori din comuna $i din satele Invectnate, au procedat la jefuirea de obiecte $i alimente de prin caMe evreesti ramase in piastre. Parte din aceste obiecte au fost gasite de not pe la diferiti locultori $i ridicate, predandu-le cu inventar la Primiria cal5. Aceasta imi este declaratia pe care o sustin gI semnez propriu". PLOT. POZDARCA

52

www.dacoromanica.ro

Interogand pe femeia FENIA BUGA, mentionat5 in reclamatiunea armatei 11-a germane, CA ar fi fost de feta in momentul cand trupele romane jefuiau si Impuscau pe evreii dela casa Nr. 22, aceasta declari urmatoarele:

Nu recunosc c5 eu as fi tnsotit pe soldati romani la jafuri la casele evreilor din Parlita-Targ si nici nu 1-am cunoscut pe soldatul ALEXANDRU TITU din grupul de recunoastere div. 5. Prin casele evreilor au intrat, fortand usile, mai Intai trupele germane, apoi la o zi dou5, trupele romane, cautand pe evrei, can dupe cum am auzit au tras focuri de arms si mitralierh asupra soldatilor romani si germani, inotiv pentru care acestia la randul lor, au impuscat cativa evrei, mai ales. pe cei g5siti ascunsi, avand asupra for arme $i grenade. La plecarea din targul Par lita a armatei romane, am auzit pe cativa soldati roman!, spunand la locuitorii cari erau pe strAzi ca sa is din casele evreilor, lucrurl si alimente de cari au nevoie. Eu fiind de rata si vazand Ca mai multi locuitori, mai ales femel, luau din aceste obiecte, am luat si eu una plapuma, una cuvertura, z rochii, un covor, una saltea si cateva obiecte de bucat5rie, pe care le-am dus acasa. Obiectele acestea le-am ridicat dela casa evreului FELDER GHIDALE, din strada Principals Nr. 22, unde In momentul acela era proprietarul cu familia lui, iar In alts camera de alAturi, mai multi evrei, femeia lui Ghidale a spus care mine: Iati-le sä le ai de cam 6-8 amintire"

Cum am ajuns acasa cu aceste obiecte ridicate dela Felder Ghidale, am auzit impuscaturi de arms la casa lui. In acel moment era In case la mine un of iter roman, care a stat vre-o 2 ore de s'a odihnit. Mai tarziu, am auzit de pe la oameni ca la casa lui Felder Ghidale au fost Impuscati patru evrei, iar 6 au fost raniti, cari mai pe urma ar fi murit $i ei. Intre acestia au fost si membrii familiei lui Felder. Nu stiu cine anume a Impuscat pe acesti evrei, soldati romani sau germani.

DupA auzirea acestor tmpuscaturi la casa lui Felder, imediat au venit la locuinta mea 3 ofiferi germani cari m-au legitimat si intrebat unde este sotul meu. Le-am raspuns ca este concentrat in armata Sovietica din ziva de 23 Iunie 1941. De acasa m'am dus la Felder Ghidale de unde ridicasem obiectele si de aci m'am dus la Comandamentul German, unde am fost cercetata asupra obiectelor Insusite si asupra celor ce stiu despre Impuscarea evreilor aflati In casa lui Felder Ghidale. Le-am raspuns ca obiectele le-am insusit, dupe cum au facut si alte cred ca poate i-a nu stiu persoane, iar cine a Impuscat pe evrei 1mpuscat soldati romani dar nu sunt sigura. Dela Comandamentul German am fost lasata libera, dandu-mi-se ordin sa duc inapoi In casa lui Felder, obiectele Insusite, ceiace am si facut, ramanand fara nici un lucru de furat. Dupe plecarea trupelor germane $i romane din Targul Par lita, au venit oameni de prin satele vecine, ridicAnd de pe la casele evreilor obiecte si alimente, pe care le-au transportat cu c5rutele. Aceasta irni este declaratia pe care o sernnez propriu". FENIA BUGA

.

53 www.dacoromanica.ro

pe care Drept pentru care am Incheiat prezentul proces-verbal dimpreuna cu referatul subsemnatului, 11 voi inainta Legiunei Jandarmi 1351ti, pentru a fi inaintat locului In drept. Ajutorul Comand. Jand. BA' Iti, cpt. rez. LAURENTIU STINO

JEFUIREA SI MASACRAREA A 42 ADULT' SI 6-8 COP11 EVREI, TN COM. TAURA NOUA, JUD. BALTI

Nr. 12 LEGIUNEA JANDARMI BALTI

DOSAR cu actele incheiate referitor la evreii °moral' in Comuna 'Mira Veche §I Taura Noui judetul Balti 24 lulie 941 Nr. 132 INSPECTORATUL JANDARMI CH1INAU

care LEGIUNEA JANDARMI BALTI

Suntem informati de catre Serviciul Secret german c5 in comuna T5ura Veche $i T5ura Nou5-Bali s'au omorat 40 evrei $i s'au ingropat In conditiuni rele; 2 evveice sovietice au scApat $i au dat informatiuni asupra scenei. Cum aceasta acfiune se datoreste numai unei misc5r1 subversive, yeti stabili Imprejurarile earl au dat loc acestor acfiuni de provocare, raportand imediat Inspectoratului. Inspectoratul Jandarmi Chi§inau $eful Biroului Politie Maior, V. STOENESCU

Colonel T. MECULESCU

Nr. 13 MARELE CARTIER GENERAL SECTIA II-a

SECRET-URGENT Comand. Leg. Jand. Beall Cercetati personal cazul pi ra-

portail rezultatul urgent.

Intr. Nr. 228 19. VII. 941

Nr, 1665. B. 19. lulie 1941 MARELE CARTIER GENERAL

care DOMNUL GENERAL TOPOR

Gen. TOPOR

Am onoare a trimite copie dup5 adresa Armatei XI-a privitoare la uciderea unor evrei la Taura Veche sl T5ura Noua (MO) de catre unit ostasi romani, care mai Intaiu ar fi jefuit pa acesti evrei.

54

www.dacoromanica.ro

Cu onoare v5 rug5m sa binevoiti a dispune urgent cercetarea cazului si descoperirea vinovatilor pentru a fi sanctionati. Rezultatul rugam a fi raportat urgent, el trebuind sä fie comunical i Armatei XI-a. Subeeful Marelui Cartier General General TATARANU

Seful Sectiei II-a Lt. Col. DINULESCU

Nr. 14 Adresa Armatei XI Germane COMAND. ARMATEI XI-a

Cant. la 14. VII. 1941

Sect. I-a

care STATUL MAJOR ROMAN

Referitor la: uciderea de evrei la Taura Nou5. Anexat se trimite un raport al martorilor oculari si un raport al politiei secrete de campanie germane, referitor la uciderea unui num5r mai mare de evrei la nura Nou5. Atitudinea (comportarea) aratata in raport, a unor reprezentanti ai trupelor romane, serveste numai pentru a scgdea prestigiul armatei romane si in acelas timp acela al armatei germane, in Ufa opiniei publice mondiale. u

Rug 5m Inc 5 °data si foarte urgent, a avea grije, prin luarea m5surilor celor mai severe in cadrul trupelor romane ca, in nici un caz sa nu se mai repete alte incidente. p. Comandam, Armatei XI-a Seful de Stat Major Din Ordin Maior de Stat Major RANCK

10. VII.

1941

Continut: Declaratia martorilor oculari asupra uciderii a 40 evrei linga Taura Noui,

RAPORT: Dina Frankel 34 ani casatoUltimele supravietuitoare ranite, rit5 gi Leica Lambert 32 ani c5satorita ambele originare din WO, au declarat asupra cazului din Taura Nou5: La 24.VI.1941 evreii au trebuit sa p5raseasca 135 ltii gI s'au refu55

www.dacoromanica.ro

Oat in parte la Vlad uncle au ajuns la 26.V1.41 g1 unde au r5mas papa la 7.V11.1941. In seara acestel zile reeled de t5rani de 16-18 ani, armati cu ciomege gl coase au alungat pe evrei din casele locuite de el, au bitut si i-au omorat pe evrei si au aprins casele. Circa 40 evrei originari din B5lti au Incercat sä se inapoieze la BAlti pe cale ocolitA, deoarece

nu stiau dad drumul pan5 acolo este liber de inamic. Pe drum au intalnit soldati germani cari au examinat actele for personale si i-au 15sat sA mearga mai departe. Intre Taura Veche $i Mira Nou5 au dat peste circa 20 soldati roman! fara comanda. Cel mai mare grad prezent era caporal. Opriti de acestia, evreil au dat la ordin, banii, lucrurile de valoare, cal $i carute incarcate cu haine $i p5turi. Apoi le-a fost ordonat de soldati sä se alinieze si Intro formatie aproximativ ordonata s5 intre Intr'un teren ntastinos. Dup5 circa 30 minute au primit ordin sä se culce in mlastin5. Apoi s'a tras asupra evreilor fara deosebire. AceastA fapta s'a comis la 7.V11.941, Intre ora 18 si 19. Soldatii au continuat drumul for f5r5 a purta grijA pentru raniti si morti. Cele dou5 femei amintite mai sus au mai avut puterea s5 se t5-

rasa din mlastina $i au intalnit pe sosea un ofiter roman care a insarcinat pe un t5ran s5 dud femeile in spitalul dela Chiscareni. Dupa executarea operatiunei taranul le-a adus la Comandamentul Armatei,.unde femeile interogate au dat aceste declaratii. Taranul a primit ordin de a Ingrijl yl pe mai departe pe cele dou5 femei.

Mortil vor fi adunati In cursul zilei de azi de catre locuitorii comuriei Teura Noul Pentru a preIntampina alte esiri de felul acesta, locuitorii din comuna Teura Noua gi Teura Veche aleg fiecare cate un b5tran din comuna ca primer provizoriu care va executa puterea administrative pan5 la sosirea unei autorit5ti militare sau civile romane. ss/ INDESCIFRABIL

p.

conformitate

as/. Lt. Col. PENESCU

RAPORT Intro calatorie de serviciu dela Ciolacul Vechiu la Chiscareni am gAsit putin inaintea satului Teura Veche, pe un camp situat in vale, evrei Impuscati de sex masculin

$i femenin sf

copii. Dupa numaratoarea

mea in grabs, au fost circa 42 evrei adult! $i circa 6-8 copii. La dIferite cadavre am putut stabili rani de gloante, la unele, mai ales la copii, capete s p a rte.

In parte cadavrele barbatesti erau desculti; deduc ca le-au fost

luate din picioare cismele, respectiv ghetele. Dup5 cum am putut afla dela t5rani ce erau acolo In ziva de 8.VII.

1941, soldatii romani au adunat pe evreil carl au petrecut timpul mai mult sub cerul liber, mai ales de Idea impuscarii, in acea valcea §i dupA ce- I-au jefuit de bard §1 alte valor! sf bijuterii i-au Impuscat.

46

www.dacoromanica.ro

Pentru a sustrage trecatorilor acest aspect oribil *1 a nu rasa si izbucneasca vreo boala, apare ca foarte urgent si se ordone inmormantarea cadavrelor. (ss) INDESCIFRABIL

p. conformitate Lt. Col. (ss) PENESCU

Nr. 15 PROCES-VERBAL

Taura Noua la. 9 August 1941. Noi, Maiorul Boulescu Mihai comand. Legiunei Jandarmi Ba lti. Constatam prin prezentul proces verbal ca, am primit ord. No. 258 din 20 Julie 1941 al Serviciului Marelui Pretor, de a cerceta cazul, evreilor omorati de soldati romani in seara zilei de 8 Julie 1941, intre satul 'Mira Veche *i Taura Noua. Am procedat dupa cum urxrieaza: Am chemat in fata noastra pe delegatul satului Taura Veche, care interogat fiind declara:

1. Informatorul Lupan Grigore, de 51 ani, roman, delegat al Satului Taura! Veche, asupra celor intrebate declara: In zilele de 7-8 Wile 1941, au trecut prin satul nostru trupele romane *1 germane, cari mergeau inainte. Au trecut pela not *1 ni*te evrei refugiati, mergand spre Fale*ti. Nu *tiu ca soldatii romani sa fi omorat evreii cari au trecut pe aici, cad n'am vazut gi nici nu am auzit despre a*a ceva. Aceasta-mi este declaratia pe care o semnez propriu. (ss)

GRIGORE LUPAN

Informatorul Leon Danilov, de 62 ani, roman, delegatul Sa2. tului Taura Noua, asupra celor intrebate declar: Stiu ca in zilele de 7 *1 8 Julie 1941, prin satul nostru au trecut trupe romane, cari mergeau spre Chiscareni. Deasemenea *tiu ca prin satul nostru au trecut ni*te evrei refugiati, cari mergeau spre Fale*ti. Nu am vazut *i nici nu am auzit ca soldatii romani sä fi omorat evrei la not in sat. Aceasta-mi este declaratia pe care o semnez propriu. (ss) LEON DANILOV

Am continuat cercetarile prin satul Taura Noui si Taura Veche, 1nformandu-ma dela diferifi locuitori *1 nin,leni nu a *tut sa-ml dea re-

lalii despre omorarea evreilor, afirmand Ca nu *tiu despre asemenea caz.

Drept care am incheiat prezentul proces verbal, care se va Inainta .ta Serviciul Mare 114 Pretor spre cele legale. Cd-tul Legiunei Jandarmi Bk. lti

Major (ss) IOULESCU MIHAIL

57

www.dacoromanica.ro

Nr. 16 Intr. Nr. 880

SECRET

20. VIII. 941

No. 258 1941 Luna VIII Ziva 14 LEGIUNEA JANDARMI BALTI Bir.

I

Politie fi Comandament

care 1NSPECTORATUL JANDARMI CHISINAU Bir. Po litiei

La ord. Serviciului Marelui Pretor Nr. 258/941 si al InspectoartuJul Jandarmi Chisinau Nr. 132/941, anexat, Am onoare a inainta tin dosar compus din sapte file, cu actele dresate de subsemnatul in cauza omorarei unor evrei din satul Taura Nona, din care se constat5: In zilele de 7-8 Iu lie 1941, Unit 5ti din Divizia 14-a romans au trecut prin satele 'aura Not la si Thura Veche.

In acel timp s'a vazut gi tin grup de evrei refugiati, cari mergeau prin aceste sate cu directia spre F5lesti, far5 a Se putea preciza cute au fast si de unde stint de origin5.

Nu s'a dovedit ca evreii sa fi fost omorafi de soldati romAni, c5ci

nimeni nu tie de acest caz. In acel timp mentinerea ordinei in acele regiuni era in atribufla Serviciului Pretoral dela Divizia 14-a deoarece formatiunile Legiunei jand. Ba lti nu au fost Inca instalate. Comandantul Legiunei Jand. BaIti Major (ss) M. BOULESCU

MASACRUL DIN MARCULESTI 51 ALTE LOCALITATI

DIN JUD. SOROCA Nr. 17 Extras din actul de acuzare intocmit de acuzatorul public sef depe Tanga Tribunalul Poporului, Vasile 1. Stoican, impotriva marilor criminail de rizboi, Ion Antonescu si mini0rii sai. In ziva de 8 Iu lie 1941, in localitatea Marculesti, jud. Soroca, stint adunati toli locuitorii evrei; b5rbati, femei si copii, sunt scosi la margi-

nea comunei, sunt 'impuscati si ingropati in santuri anticar ce se giseau acolo. Au fost astfel masacrati 1000 de oameni.

58

www.dacoromanica.ro

In zilele urmaloare s'a procedat la fel cu evreii din localintile Hore§ti, Gura Kamenca si Gura C5inari. In localitatea Clim5uti din jud. Soroca, sunt str5nsi un num5r de 300 copii, femei si barbati si In ziva de 12 Iu lie 1941 sunt impuscati si Ingropati intr'o groapa comun5 dela marginea satului.

MASACRE IN ORASUL BALTI

Nr. 18 Extras dintr'o istorisire a unui supravietuitor, ultimul presedinte al Comunitatii Evreilor din B5 Iti, Bernard Walter.

Orasul B5Iti a lost distrus de aviatia german $i romans, prin bornbardament aproape zilnic. Au prefacut in ruine trei sferturi din locuinte. Orasul nefiind ap5rat, avioanele dusmane veneau cu usurinta in fiece dupa amiaz5, Intre orele 4-5 si aruncau bombe incendiare. Imobilele fiind acoperite In majoritate cu sindrila se aprindeau si incendiile se propagau, prelungindu-se In tiinpul noptii and, torte imense luminau activitatea avioanelor de bombardament, cari veneau obicinuit pela orele 8-9 seara, produand ravagii ingrozitoare. In fata pericolului aerian, dupace multi evrei au c5zut victime ale bombardamentelor, populatia evreeasc5 s'a refugiat prin satele din im-

prejurimi, fiecare luand cu sine in boccele, ce avea mai de pret. In

aceste sate ad lost ajunsi de trupele romano-germane, earl pretutindeni an jefuit, au chinuit, au batjocorit femeile $i fetele si au ucis oameni. Orasul BAlti a fost ocupat la 9 Julie de trupe germane din armata a XI germana, de sub comanda generalului von Schobert, care a si instalat ale! Cartierul s5u general. Frontul indepartandu-se imediat, evreii supravietuitori ai masacrelor din sate, au inceput sa revin5 in oral, dar pe m5sura ce soseau erau adunati din ordinul politiei militare germane conduse de Feldkomandant Colonel Koller $i ajutorul s5u C5pitan PrastIn 2 lag5re instalate, unul in curtea Band! Moldova, iar ce151alt in curtea arestului preventiv. In seara de 11 lulie 1941, sub motiv cä evreii ar fi tras focuri de arms asupra unui camion german, au fost ridicati din lag5r 10 evrei, cari au lost impuscati In curtea gradinitei din fata Soborului Vechi.1) Intre timp, din ordinul capitanului Prast, s'a format un comitet al ghettoului compus din 12 fruntasi evrei, sub presedintia lui Bernard Walter, lost ajutor de primar si presedinte al Camerei de Comer' $i Industrie. Comitetul avea sarcina de a Ingriji de hrana si starea sanitary a evreilor adunati In cele 2 lag5re. In ziva de 15 Iu lie, la orele 5 p. m., toti membrii comitetului au Post adusi la sediul Politiei germane, unde Capitanul Prast le-a cerut 1) V. plan§a IL

59

www.dacoromanica.ro

sa Intocmeasca o lista de 20 comunisti evrei, pentru a fi executati. Bestia a adaugat ca in lipsa listei, vor fi tmpuscati o seams de evrei intre cari prirnii, vor fi membrii comitetului. Cu tot pericolul, comitetul nu a sovait si prin glasul presedintelui, a comunicat capitanului Prast, refuzul de a se preta la o asemenea infa-

mie. Imediat apoi, au lost arestaIi toti membrii comitetului. Dupe ce an fost perchezitionati si jefuiti de tot avutul, cad in nesiguranta fiecarui moment, toti evreii purtau asupra for tot ce aveau de valoare, au fost toti condusi in rand cate unul si escortati de jandarmi germani in lagarul din curtea- Bancii Moldova. Aci au fost condusi sub paza, la gardul din fundul curtii, sub ochii ingroziti ai membrilor familiilor si a celorlalti evrei cari pr'veau indurerati si desnadajduiti, cum sunt dusi la mormant cei cari mai puteau forma singurul for sprijin.1) La gardul lagarului, membrii comitetului au fost tinuti cam o jumatate de ora, chinuiti, batjocoriti si fotografiati de soldatii nemti cari ii pheau. Apoi s'au mai adus Inca 44 evrei, ridicati dintr'un grup de 150 Inchisi cu titlu de ostateci In subsolul cladirei si cu top au fost Incarcati in 2. camioane. Pana la poarta convoiul a fost Insotit de disperarea celorlalti evrei cari isi zmulgeau parul din cap si in plans si rugaciuni, se aruncau la picioarele celor pe cari ii vedeau pentru ultima (mfg.

Catre ora 8 seara, autocamioanele cu evrei an sosit la Sloboz'a Balti, la punctul Flamanda, unde Camera de Agriculture a judetului avea o statiune de experienta, pe terenul careia se afla o cariera de piatra. Impartiti in grupe de cate 15 oameni, evreii au fost pusi sa-si sape gropile dandu-li-se pentru aceasta lopeti aduse special. La terminarea

cate unei gropi, grupul care o sapase, era culcat cu fata la pamant sl fiecare primea cate un glonte in ceafa. Unii au murit pe loc, dar altil an trebuit sa cheme calaii si sa roage sa mai traga Inca un glonte. Mortil au fost acoperiti cu pamant de grupele Inca neimpuscate. Ultima grupd a fost Inmormantata de banditii cari i-au °moral Dela acest macel a sc5pat numai presedintele comitetului, Bernard Walter,. Bucurandu-se de multe prietenii in lumea romaneasca a orasului, a fost salvat prin energia si Insufletirea sefului polit,ei romanesti

Dumitru Agapie, care a obtinut gratia capitanului Prast si a scos vic-

tims din groapa gata terminata, deci cu 2-3 minute inainte de a fi Impuscat.

In noaptea de 15-16 Julie, au mai fost impuscati 20 evrei dintre ostateci tot de catre soldati al Gestapoului, tot sub motiv ca s'ar fi tras asupra armatei germane si tot In gradinita din fata Soborului Vechi. Apoi trupele germane si Gestapoul au plecat din Balti. Soarta evreilor supravietuitori a Incaput pe mana altei brute, a maiorului Ion Gradu dela Cercul Teritorial. Sub privegherea lui, evreii au fost condusi Intr'un lager din padurea Rautel la 12 km. de oral. Inchisi In cateva bordeie darApanate, Inconjurate de sarma ghimpata, sub paza militara, 1) V. plan§a I.

60

www.dacoromanica.ro

evreii an trait aid o viat5 de foame gi mizerie Infior5toart, care a ucis o parte din el. Mai tarziu evreii din lag5rul Rautel au fost mutati in lag5rul M5rcule$ti $1 de aid deportati In Transnistria.

MASACRE IN CHISINAU

Nr. 19 RAPORT DE ANCHETA No. 2 AL COMISIUNEI INSTITUI1A CONFORM ORDINULUI D-LUI MARE$AL ION ANTONESCU, CONDUCATORUL STATUTULUI, PENTRU CERCETAREA NEREGULELOR DELA GHETTOUL DIN CH1$1NAU. 1Decembrie 1941)

Cu ocazia cercet5rilor efectuate de comisiune, s'au constatat unele st5ri de f apt deosebite care neputand fi Inglobate In cuprinsul raportului

principal, am socotit necesar a le expttne separat, in raportul de feta. Aceste constat5ri sunt: SITUATIA JURIDICA A EVREILOR EVACUATI $1 A PROPRIETATILOR IMOBILIARE ALE ACESTORA a) Numatrul evreilor internati evacuati. Dintr'o statistics sumari, prezentat5 comisiunei de c5tre It.-col. 1.

Palade, delegatul Marelui Cartier General, pentru Infiintarea lag5relor $i evacuarile evreilor, rezulta ca ar fi fost internati: la Vertujeni 23.000 evrei, la Marculesti 11.000 evrei, la Edineti $i Secureni 25.000 evrei $i la Chisinau In ghetto 11.252 evrei. La ace$fia se mai adaug5, evreii dela Orhei, Cahul, Ismail, Chilia Nou5 si Bolgrad, unde num5rul for nu a dep4it 1000 de internati in fiecare localitate. Aproximativ au fost in total 70 80.000 evrei. Din situatiunea prezentata comisiunei, de catre Inspectoratul de Jandarmi Chisinau, Insarcinat cu executarea evacuarii evreilor, rezult5 ca prin diferitele puncte de trecere stabilite, pentru evacuare, au fost trecuti din Basarabia 55.867 evrei, iar din. Bucovina 45.538 evrei. Total: 101.405 evrei. In ce prive$te evreii din Basarabia rezult5 c5 intre num5rul celor internati de cca. 75 80.000 evrei $i numarul celor evacuati de 55.867 evrei este diferenta de cca. 25.000 evrei, cars au murit de moarte natura15, au evadat sau au fost impuFati, dup.& metodele pe carl le vom arata mai jos. Sistemele de identificare a evreilor internati si evacauti R. Pentru identificarea for in lag5r, sau in ghettoul Chisinau,, nu a fast nisi o dispozitie special5 verbal5 sau scris5. Singurul criteriu numeric, era acela care determina atat capacitatea lag5relor, cat $i formarea convoaielor de evacuati. Numai in ghettoul din Chisinau, s'a incercat facerea unei statistici nominale, cu privire la evreii internati acolo, care insa nu a fost terminate. 61

www.dacoromanica.ro

0 prim5 consecinta a acestel situatiuni, a fost neputinta identificarei evreilor evadati din lagare si deci implicit a imposibilitatii de a se descoperi, atat autdrii, cat acei cari au Inlesnit comiterea acestor Iniractiunni In instructiunile date la 7 Septembrie 1941, cu ocazia evacuarei de catre Mare le Pretor, generalul Topor, se recomanda expres ca trecerea

evreilor peste Nistru sa se face fara nici o formalitate. Urm5tor acestei norme, evreii, au fost evacuati in loturi strict numerio,e, situatiune in care parcurgeau traseele 9i erau trecuti peste N istru

La punctele de trecere, s'au dat ordine chiar de delegatul Marelul Stat Major, Maiorul Tarlef, ca sa se ridice dela evrei orice act s'ar afla asupra for (declaratia lt.-rez. Popoiu gt It.-col. Palade). Deasemenea si col. Emil Brosteanu, Inspectorul Jandarmilor din Transnistria, ne-a declarat ca evreii erau primiti acolo fara nici o identificare. Consecinfele ce decurg din aceasta situatiune C. Stabilirea drepturilor de proprietari asupra diferitelor imobile 1. din Basarabia. In conformitate cu Decretul Lege No. 2.507 din 3 Septembrie 1941, privitor la unele masuri legislative pentru Basarabia si Bucovina de Nord, Statul Roman intra prin efectul legilor de romanizare intervenite dupa 28 Iunie 1940 si a acelei legi, in stapanirea bunurilor situate pe teritoriul Basarabiei, ce apartineau evreilor sau persoanelor juridice evreesti la data de 28 Iunie 1940, on pe care evreii sau persoanele juridice evreesti le-au dobandit dupa aceasta data. Rezulta din aceasta lege ca sistemul de expropiere a imobilelor ce apartin evreilor din Basarabia, se face dupa aceleasi criterii, ca pentru evreii din Vechiul Regat si ca in consecinta, va trebui sä se stabileasc5 criterii de compensatii Si urmare din proceduri judiciare necesitate de o asemenea operatiune. Procedura insa nu se va putea realiza din cauza lipsei de identitate in care se gasesc actualmente evreii evacuati. Pe de alt5 parte, evacuarea silita a evreilor peste Nistru, nu poate constitui situatia prevazuta de lege adica g5sirea de bunuri abandonate cad proprietarii nu au parasit, prin libera for vointa bunurile ce be apartineau, ci ei au fost evacuati in mod silit. In aceste imprejurari, legiuitorul trebuia sa intervina in mod expres, solutionand problema, asa cum se gasea determinate de conditiunile de fapt. 2. Consecinte eventuate. Pentru orice ipoteza pe viitor, in care s'ar putea din nou In interesul superior al Tarii, sä se angajeze discutii referitoare la asezarea evreilor care au locuit in Basarabia si Bucovina in momentul realipirii, se va putea exagera in mod volt, de catre cei interesati, numarul ace-

stora peste acel real si deasemeni se vor putea opera substituirl de persoane, din cauza lipsei oricaror lucrari de statistics gi identificare.

62

www.dacoromanica.ro

Mai mentionam ca aceleasi serioase piedicl si din aceleasi cauze, va intampina Statul, In orice alts lucrare de ordin legislativ sau administrativ, Inainte de a pune in discutiune, problemele mai sus anuntate.

I.

II. IMPUSCAREA EVREILOR A. In timpul internarii Din ghettoul Chisinau.

La 1 August 1941 se prezinta la Presedintele Comunitatii din ghetoul Chisinau, un It. german cara a cerut sa-i preda pentru lucru, in cateva ore, un numar de 250 barbati si 200 femei. Evreii au fost adunati iar la ora hotarlta s'a prezentat ofiterul german Insotit de 3 soldati care dupa ce i-a triat, alegand in special intelectuali si femei frumoase in care scop dintr'o declaratiune din dosar, razulta ca a fost folosit chiar binoclu a plecat acest grup de 450 evrei. In seara aceleasi zile, s'au intors dintre cei plecati, un numar de 39 evrei batrani, care au declarat ca restul de 411 evrei au fost impuscati langa Visterniceni si ca el au fost special trimesi ca sa anti* acest eveniment.

A doua zi, a venit In ghetou chiar locotenentul german, care a confirmat savarsirea acestui f apt. Verificarea s'a mai facut de catre Insasi Presedintele Comunitatii, Insotit de 20 evrei, care au fost trimisi la groapa comuna unde fusesera

inmormantate cadavrele celor Impuscati pentru a o acoperi chiar ei, deoarece Inhumarea se Hulse cu totul superficial. Acest f apt a fost confirmat si de col. Tudose, Comandantul Militar al Chisinaului.

Mentionam ca cu acest prilej, a fost °moral si crestinul Ion Carmen din Ploesti care se afla in ghetou impreuna cu sotia sa evreica, Fenia Carmen, el fiind venit in Basarabia Inca din luna Decembrie 1940, la familia sa, pe care o lasase sub rusi. Alt caz este acela intamplat la 7-8 August 1941, and un inspector de drumuri s'a prezentat in ghetou si a cerut pentru lucru la santierul Ghidighici un nutrial. de 500 barbati. I s'au dat acesti evrei si in plus 25 femei, ca sa le pregateasca hrana. Dupa vreo saptamana, s'au intors din dansii 200 evrei, care devenisera cu totul inapti pentru munci, iar restul de 325 nu s'au mai intors nici pang astazi. In lagarul Ta Itaresti, Jud. Cetatea Alba. 2. In ziva de 9 August 1941, se prezinta Comandantului Lagarului din Tataresti, Cpt. rez. Vetu Gh. Joan, sit. german Frohlich din Mare le Comandament al unitatii germane din Chisinau si Ii comunica ca din ordinul d-lui Maresal 1. Antonescu, toti cei 451 evrei, aflati in susmentionatul !agar trebuesc executati imediat. Cpt. Vetu, aduce faptul la cunostinta Comandamentului Legiunel, care ii ordona sa execute aceasta dispozitiune si urmare careia evrell au fost impuscati. S'a Incheiat un proces verbal Intre ofiterul german si cpt. de jandarmi, proces verbal care se alatura in copie la acte.1) 1) V. plan§a IV.

63

www.dacoromanica.ro

Meention5m ca, cu prilejul acestel executari, cpt. Vetu Si-a insusit dela evreii omorati, urmatoarele obiecte de valoare: trei ceasuri, up inel de aur, patru verighete de aur, un lant de metal si suma de 20.000 lei. Inspectoratul Regional de Jandarmi a intervenit la Inspectoratul General al Jandarmeriei pentruca ofiterul sä fie trimes fnaintea Consiliului de Reforma. Urmeaza sä se hotarasca: a) Daca procesul verbal original trebue p5strat la Inspectoratul Jan-

darmeriei sau depozitat in alts parte. b) Dac5 este oportun ca ofiterul vinovat de jefuire a cadavrelor, s5 fie trimes si In fata Curtii Martiale unde s'ar desfasura un proces public, sau este stificient5 reforma. B. IN PARCURSUL EVACUARII

Cu privire la chipul in care organele de execute a evacuarii, urmau s5 se poarte fat5 de evreii care nu se supun, instructiunile din 7 Septembrie.1941 ale Generalului Topor, contin urmatoarea dispozitiune: Modul de comportare feta de cei ee nu se supun" (Alexeanu). Declaratia locotenentului Rosca Augustin din Legiunea de Jandarmi Roman si Insarcinat cu evacuarea evreilor de la Secureni si Edineti, este edificatoare astipra Intelesului dispozitiunei mentionata mai sus.

Intr'adevar ofiterul declare In esent5 urmatoarele: Mind chemat de c5tre lt.- colonel Pa lade, delegatul Marelui Cartier General, pentru a-i da instructiuni asupra modului de evacuare, i-am comunicat cu acest prilej c5 va mai primi, fie prin jandarmerie, fie prig cpt. Popescti, ofiter informator dela Atachi, un consemn special'-. Acest consemn special, i-a fost comunicat de c5tre Comandantul Legiunei Hotin, maiorul Dr5gulescu, care I -a spus ca din ordinul Marelui

Cartier General, evreii care nu se vor putea fine de convoaie fie din neputinta, fie din boala, sa fie executafi. In acest scop, i-a ordonat sa trimit5, cu doua zile inainte de plecarea fiecarui convoiu, ate un reangajat pe traseu, care cu ajutorul posturilor de jandarmi din localitatile pe unde urmau sa treaca evreii, sa face din 10 in 10 kilometrii cite o groapi pentru cca. 100 persoane, unde vor fi adunafi acei rgmasi de coloane, impuscafi si inhumafi. La facerea gropilor si Inhumarea celor impuscati, trebuiau sa ajute si premilitarii din satele aflate pe traseul de evacuare. Locotenentul Rosca a executat Intocmai dispozitiunile date, care au avut drept rezultat impuscarea a circa 500 evrei, dintre cei evacuafi pe traseul Secureni-Cos5uti.

Ace las sistem a fost intrebuintat si pentru convoaiele din traseul Edineti-Cosauti, unde executarea evacuarilor a avut-o locotenentul Popovici, din aceiasi unitate si de sub ordinele locotenentului Rosca Augustin. Din cauza procedurei urmate, pentru facerea gropilor si executa-

rea Inhumarilor, au luat cunostinta de evenimentele care urmau sa

64

www.dacoromanica.ro

MASACRELE DIN BASARABIA

,1$

4p

d.

tf

I

ti

%eV

1

2C4

r

pp-

4

%am

Por

-

War

:1:.:7' .0.7.1t

i3p

I

.

44./

3 4-44/1k14

I ot

a

A _

ri

Ultimul comitet al Comunitatii Evreilor din Bali, cu un ceas inainte de executare. Dela stanga la dreapta : Summer Zitterman, Iosif Broitman, Bernard Walter, Sacha Diagot, Aizic Schichtman, Schmerl Schoihat, Burach Blank, Suchar Roitman, Simon Griinberg, Cripps, Leibis Galavata, Iankel Tenenboim (Nr. 18)

www.dacoromanica.ro

MASACRELE DIN BASARABIA ::=Ritowsrem

. pir I

,t,

.

-s

1

1::

" V.(

,,

r-4.*: :

.,:rJ,

,p2X1

.

-.I

4.11S', -;

-'.

' :,.Fre °k

. %. ,F.,

0

f

6.`

F:,,,;:. ..

-

.. ft I.

Le

..17..,

.... r ..,

'

['A..

°.

w..4..

Tab

t:4!c,r ''

:

,

7:-. %:'

a

.-.. -,.-:''El ,.

.z.

...'-,

. [1 n' ..-.' _r14..,,.,,,

-.0n ,,It ., 4:

i';' '

'-=' T;''' 1.

' A %IP

.'" 4,..' ..

°

1 --,,--

,iil.i...:

...I. :1`..°,°_ .

'a.

i

ft:.------1

itikg t

IA

,I....5 t4

1

:I

4

....4. .... -19

f

3-

s,

'".7

a

....,4

7

*106A . 7."" ;:e.t

I'

;

ogre :7.

I

-111:"-, 0. 'se....,.'Sr ." 1 utr,

,-,1

,

0

, &,r,

.- -

.;

4

.it ..,

-411Z, c ...."

,...,12M .-

.4. a` .-.).1---'

.r.

`.:1

.111e.

44.L. ..

.q.- --

'

'SI'

r'

r

-

A,...

'''. te.-.;01::',14, r....-#. '.... ''''.%( 47: ; .,..1!"... - Ir'4 ':, 4 k -,1 M ....F ...: t- :0,-; .-....t.:".. , Eli

LTiii"Ar4t"ti r le:0: r."'

. --.

"'U ElbLk

--

II

t

)

T. .,

°stated evrei impucati de Gestapo in gradina Soborului Vechi din 13a lti. .17-77ffl.

ettltr4

1,"; .ks.)

f

t!'

3 or

1

14,

n

"7.0t;3;-:

.

"

4? e .

;1k7 '9.. Le, Ip LJ

Plana II

,

_

f-

Alt aspect al gr5dinci cu cadavre evreesti.

www.dacoromanica.ro

.

i

GHETTOUL BALTI

, .11.---_,A......---.. r.

-4 134

;co

'1 -AMIE

(-rs t'

Nair. .

In curtea Bancii Moldova.

,

.

'

41 db.. rt,

4

44-,-204.0"t'

7"

*

Un colt al ghettoului.

www.dacoromanica.ro

-4":".-v;14:fg§' -

My

Planfa III

MASACRELL DIN BASARABIA -

466

n11111 aNyilAI.11,51'04

-

Rt.

'IS 4,...,2,

&es...ifs-a/ass 17 lalie 1941 .,satVICIUL I...till/1 hkhil cntra

,I, 1,te. Area

t

C,,,ttlast :400514 11i

16-4,

onolir

ad.

-- "i

^ --

"./

-

41,'F

,L.A41 C-444 . .

r-

Informatiunl 1,1v1:11. 6- Cr mai to

:1: =:

-

) c.,Lv211, .

Is

alt aprorasuatiV 5000 evrei airs *Salt. :.

I

ralsortas

6&--

1.,

auger a unions

kattb Gaboral .,.

1

cc ...cam it. Or.-

loan Tot or

//;

t

-

4.4

C..-

e,

_ .4.e .6.

.^ 1L0

sr,. G. S.

.

sr/:.

-4.

-

e-..4

-

0..

4..

().

/-

...e ./...

.. 4 I

Z.

'

c''''

"0(

--

/:

.

4,1.1'.ult

/ ..",.,/ -

....-...

^ -414 ;

4.)

.,

Pc 4,

a_saac6,

e6 -1

e

-/rast.4

r.4%.

J,

e "e% A

Ic urn,. itiatteotillor :lout, In ./1,1Sti talti, in sitaa Oa 16 i1, 17 Itale .o., ea oats Ulna% ea 011.1215 b-a di:. souk a tidal' la: - Pultvet-1:2111, o, .wear do 1946 avr1

/Of/. yi

A

C(i

,

- 20171, iLn nuns, Oa 1235 resat; - La Llsaeasi 6oi, circa T1h, were/ in

,

i,. ri N l

1

Iv

L

g...:i

.../

.1., )tr,;,

"o

41 44- jo

sr.2134.3 ti1n

/.7',767/

17,

a a .. , 4,

-

0

/24-

- ,-

.

4..

,

01. .

/ rk /

t- /kr

Raport al Marelui Pretor despre despre resturile de evrei fimase in vista in Jud. Balti. (Reprodus la No. 34, pag. 93) www.dacoromanica.ro

Proces verbal despre impu§carea a 485 evrei din lag5.rul Tatara§iChilia. (Reprodus la No. 29, pag. 71)

GHETTOUL CERN AUTI 0,4111 ..

atiVINInehhilratta:_tscci:iski::". INGCNOSTI I NTIAll.

61

-

Goaandamentul Sup.. al Armatai a hotart,4 atrAngerea intrgii pepnlapli avreeeti din Corn duct -intr'. ghatou,dmpA oars va urea A

evactuire din localitate. Oa stars, populapia eirelesca .late invitatl a air auto im siva da 11 Gotomvrie 1941,p1hill la oral. 1.8 in oartierul dellidtat iata 114011 (excluniv),

strdaile Tickenhauser pi etr.V./lAzAroanu, aped unbent .coda glob. strada Vorobohevici, strada MkrAaeati,otrada liarapol Foch, Iasi L.

ptrada RomenA,actemliamax,ptrada General Aversou,etr. Sfdlioulaa, str.General giro..., str.Turcoaeog, a lisle ea merge prim natal. liceululai n Gonservatorului de p. strada General Prose

trace pram potato cartierului oivisiel,teeaTiltar.12:117,-177.-atr.dtaple Ferdinand sal Jos de comenduirea pieced, I:tr.:lora...ha 41 Plata Daoiel.

tot

ghettos, at ei pentru evacuare, dunosclind

a&

comh

(37ar'coal

..

.

ii.

!

1

0

.

clot

i

i siguran. la Staill'a'0"'"4k"d

tro, h

--,-----..::

Ekn'"vin";

r deanC!

. oo . pot

""'" 6'

:

de laceilorii delis /

,vi

'Ind'''. -r"1.-''

n cirri .

mo.,,... 4 no argil oar ec *se dein is "Vs "..b.."'Cl snliftr it .....46/.. de gneedise ..., We 1, af,i ad/flare. d ref/ aod p I- *A loci ache 4 slaoal oarletta tare . yes f

mtmrr v,

ntheni nu mai

for Si &ease... impupcati cati Cat ca vor opens reit.ten;l1

eau vor toasts& pe altii le !opts ca cola de sal sue. Evreli dotiuhiiati 4055. in guettou aunt Obi4SaVi em primenaci p ceila.141 no vie.

'tote GOOTINICI otesou

Obiertdor dirt

.

.

lor:

,c aocoode

:W.; .1,

la locuiefrie

paralf 1.0161.

I,i

il

"4"." " " "r "'

,4to .r 14.60..4 arise se cal.

f

.

lor porno..

oat fernA

444

slalee 4 In-viate. pea/ la nom 4. Meta. prefivalte.nos; °reline rrioepl,fril,, CH co +or tool,areai tu Lijoierli. pie', Melorilo

eau niatri 0 or dada la eats de violent& eau desordine,vor inner. go huurila ce le-au apartinut,vor Sneerer ,s fuel din auaiTiPin

Vidt,W6br

.....-

2. fro lolorrice

'

rif

104 V Not

i' lio seiecte 43

ate revs.' la lacutelu avuti. Plena. cap de Isailie ovru incoamepte inainte d paria1domicillidlul actual un inventor au toat buourIle o lash 1..>/ 1. locnita pilrialta. La placer, 1. 41, chala locuintei. inventarul pi cleats se Santa,' in pile pa cares. eerie , ousels 9/ .dram locultorului. 'Pilau) ea prod& Sa ghetto., la carer.. Bpinnvll ae vor avec., la spititIul-lernelit din ghetoou. Snail pasta Java are 18 in stern lstcoulta vor Ti

5ra

alia Ng 1:11.1........4.,

'

vim hp.7.0owl

liecar loauttor evreu poet lea Cu el: gross*, isorloisist, eta. - Sr.& P.oatcat sal twit. ilia' flak:are poate duce cu .1, etas ;sacra imtalar*

Sn

Mt 31.

'trade

feral& dupe care in lungul cell "orate ping le intretalarea o.i. en otr.Oalioeanoa, de act o lisle dreapti pan& in rtr.Pocutiai,nar. Paton Silveetru pAnd la intretAlerea nu trada liana Downs, Strad. Stat. Scala 1.-Cirliv cimitirul ..read, atrada Ci.ltlrului pang la 'trade Hosanl,apoi strada Romani peal la strada Putnei, de act o ti Bade &vast& pan& he cal.. !rata, .mesa pa Bale feria& plink la strata Petru sang, strada Petra Bare. pang la trada aflatal Juts

14 total

ORDONANTA

.

,

Nalnasou, etr.Pstre ecr. f.Treiva, str.I.G.11rAteanu, Str/Prutului pang in Gal.

atria let Lieu,

Zt;

/

oe vor ardep.i

'oriole Th,

3 Cei ce vor ro k ,Vn/-1 ..anunIa imed, 14%1141. 5 h S err

itompe, Or. saw soltiewbol oni nlootO sileir4.

es 10 L 20

,.., . ..,..":":". ' ' . . T., ' i',

Prquenla prdonanIA Club ;4 Fore

:

lo uturi

P'""''''''''''. ea. '

rIiri:1941 olgoare /medial ,,,,,:;,:".'7:41:70'72,1'.:,t)"""e 7. a/ retel oclonanle. dot'a '""e* l'. a sum Data la CerhAtql.

la 11 Oi.

Guvernat,,t4 t

Genera( i

'''''''''' '"''"" '' incs,

14,11

Sucovinei

4/I h.

Coal:3f es';eu

.r.,2:A=A-.;',

Ordinul guvernatorului Bucovinei pentru strangerea

Ordonanta pentru impiedicarea instrainarii bunurilor evreilor intr'un ghettou, la Cernauti. de catre evrei, inainte de intrarea in ghettou. (Reprodus la No. 96, pag. 1541 (Reprodus la No. 99, pag. 157) www.dacoromanica.ro

DISPERARE nktiagd

""'",

1011

tir

it%

/

.99

!

.eviC1811, z.S 1510

51:51:5:115

ilknr

7

M51,2

oij*cntc. 5,40151113E2i acresa Occ tcr 1t, ow

_

-

00,5-

.

-

A..F.. KitiRau3944-1R-a,b==

4.

-

f wren

d

te.

441C, F220CL

azal..7 _ .T.

S.

__ --

f

.-.5 .114.5evie:.vezold.0 . . -...-_...... _...... - - 6 ' dr _

In .

'

rit

kpottt

21::!:.r2111944

. :

:.

_

it 1..4n;

Atht 7,(.1ii9kA1{4761Aktlit-

br rut r .

..-.-... .-..,.-

.

__ .

_.._

. 2

I.

: -

VV,ILAJ 1:7$2:2,25,14

z.7

...

17--tstc txrEal9t -;;REP IEEE El -

if',.

Ell 5.'

-t

Int.

RO5,i1.40

1

LIANK

.

I

4iSiMIU, J715.-19,30,10,10

.

. __

.

str ttbittor

5

/

UtiRlhetee,

.

5

,

.

.

-

3vOCT nii

..! -,

I

.

.

.bisrestl

15

1,144)

:

attOkat muset /Wt._

dela Bucuresti, pentru evitarea deportarii din Chi;inau. Reprodus la No. 8.9, pag. 129

att,r1;c4;0466

,r,01144,QA, N41,e-

ethmuvai.

iWt

Lfne

cf.ici

(ZARA:

-.

"(44.. c(444,44:.

i1,64 /itaajAkAt

.,4,

F_AA-

,

.

'

i

r ..5:

testa, Aut,442,--

:

.

:

.$:, 0, :,

'

..7

.

.

pt.vin;vc Ae't itt r`u:

ctt.fR.4v,tki.vti.

.1

Telegrame in limbaj:naiv, camuflat, =and zadarnic sprijin

;4'

pi-

i$

1,4utYtwkki:,,.

WiveviA;\

._,

. serdat crosscut :Iota '41ent2H. 'cortlasretzl treni:o recut ratios' .

NJ-QM:Lac.

P

.

TELEGRAMA

4C4-,

al._.__

01147)2.0 ....

---

tiAltcy_ --.' ,....,

QUI-1):45\f,tk,out

1

....... } cersr aVokat Nary

.."' *

.f 40er

7L::i4 V11 DP4R7i

It

44

41 44/41.+Atei,

,k0.0.%.A.A.A.40.",

5

",

la,

ilAytki, 11.!".A-

c,.41'

-

--

101,044- Alatai;vvv,..42MA

-

1.

fl' e

.

- -: -...--.. - 19, - or...,.

atiVE UOMNIttI 2 BIM = . .

I

.;

'

SLTDOR'

DA

51

(at ..., ik4u/Ai,,,MAL004?.(/ AtAtigAulAt; (24,4,4i,

4414,WA,Q.4,

44tv4, uk,6

_

ELEORAMA

...*

rCN2

L.

.tcicasnt, mu swrtzt,c:, ..,,c iusancg 5a.111EI 7a: /..._-_,"1

..t.r.:5 re saw, Ie,96.Yte

L640

10t,eLCA, CtiOtkZ

1Ova

.

,,,r 15565neu.

-.

/4AA49-)14--CA: 44.-L

ciA)- tOth;etk, /WA_

-

TELtORAAIA

f::

otki.LL

F

_:

cent

.otebeirasa rEvue Dapa.Rrau Dailey sat,sat.'i seClicanent,tr?ent ri SOMIC t2 i imam.. :-..... 1 --

ite

Sztv-tai -

hv.1441, frutAi. adai4k:

:1 r. nitoneviciUrecoitilt 211 .

z. 44.4,(aj.. ,istt/risac:44;

Arta

1144;

%if:, Ott; A.4.,(4.4.4.1,WeL Cttlfe/PAA442.. 444,1 ,14.42:- 4

Basa

Buco

rabic

vine

I

Genaral

'

vina

. 1 a --

Buco

DENUMIREA LOCALITATEI

1.7

< II F. 2

06 F.

1

DENUMIREA JUDETULUI

Rasa, rabia

It

PE JUDETE

TOT AL

TOTAL

Evacuati

207

14

8

24 184

216 292 619

388 676 752 167

77 1

3

3

8

31

5 5

119 24

210

17 198 48 60 8

80 24 71

.

426 2179 240 2731 29 29 70 184 48 27 15 27 4 3 304 3

2

53

7

21 105

1

166 43 472

6 381 2490 109 10 272 108 170

40

418 81 91 23 125

253 1

206

-

r

5103 26879 32002 1

441

www.dacoromanica.ro

Golf a ,,

Crivoi3Ozero Marinovca Rom. Balca Nicolaevca Acmecetca Bogdanovca Cantacuzino Dumanovca

; "

54 20 106

vina

'

i .2

Buco

PE JUDETE rabia

DENUMIREA LOCALITATEI

Ora§ Golta Coin. Vradievca

9

TOTAL

Evacuati

DENUMIREA JUDETULUI

Basa

INr. cr t.

0

11

Tulein

371 44 69

1

12

120

4

Ora§ Tulcin Corn. Nestervarca Trostiancic Trostianet Capustiani

7 220 422 1168 6 64

10

1

Rahnia Bratlav Peciora

15 9

135

26

2

12

lugastru

Total Jud. lugastru I

TOTAL GENERAL...

442

www.dacoromanica.ro

874

380

119

499

495

1849

2344

745

880

1625

5

Total Jud. Tulein

23 70 170

54

95 66 52 42

10

156 22 177

820 34 85

Beleusovca Chirnasovca

Crijopol Zabocrici Cernoviti Tamspol Dzigovca

Ft

2

370

Mi§cova

. vina

25

Ora§ Rabnita Corn. Birzula Total Jud. Rabnita

Ora§ Iampol Corn. 01§anca

I

8 8

Jud. Golfo

Malta

Buco-

18

Total

10

E-4

Basa-

rabia

0