152 90 18MB
Romanian Pages 308
UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “IULIU HAŢIEGANU” CLUJ NAPOCA CATEDRA DE HISTOLOGIE UMANĂ
ENTER
Autori: Prof. Dr. Monica Toader Radu Prof. Dr. Maria Elena Gocan Conf. Dr. Mureşan Dorel Viorel Şef lucr. Dr.Mariana Mărginean Şef lucr. Dr. Maria Crişan Şef lucr. Dr. Carmen Mihu Şef lucr. Dr. Alina Pântea As. Univ. Dr. Carmen Melincovici As. Univ. Dr. Anne-Marie Chindriş Grafică, design & coordonare technică: Akos Z. Szabo (MG II) EDITAT DE:
CATEDRA DE HISTOLOGIE UMANĂ UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “IULIU HAŢIEGANU” CLUJ NAPOCA Copyright © 2003, Catedra de Histologie Umana, UMF Cluj Napoca Toate drepturile asupra acestei ediţii aparţin exclusiv Catedrei de Histologie, UMF Cluj Napoca Nici o parte din acest CD-Rom nu poate fi reprodusă sub nici o formă sau stocată într-o bază de date fără permisiunea prealabil scrisă a Catedrei.
Acest atlas cuprinde imaginile de microscopie optică ale unor ţesuturi şi organe în coloraţiile uzuale folosite în laboratoarele de histologie şi histopatologie, precum şi imagini bi si tridimensionale, menite sa creeze o imagine clară asupra obiectului histologiei. Preparatele microscopice au fost fotografiate la obiective de diferite mărimi (6x, 10x, 16x, 20x, 40x), iar imaginile obţinute au fost eşalonate pe capitole, care reprezintă obiectul Histologiei Generale. În felul acesta, microfotografiile cuprind atât imagini de ansamblu, cât şi de detaliu ale preparatelor. Imaginile sunt însoţite de un text explicativ, concis care uşurează înţelegerea structurilor prezentate. În acelaşi timp atlasul oferă posibilitatea unui exerciţiu de diagnostic prin faptul că, aceleaşi imagini pot fi studiate şi fără legendă existând şi posibilitatea de a etala cunoştinţele şi prin teste recapitulative. Acest atlas a fost realizat după preparatele microscopice din colecţia didactică a Catedrei de Histologie, preparate care au fost realizate de colectivul aceleiaşi catedre utilizându-se tehnicile histologice obişnuite şi diferite coloraţii: hematoxilină-eozină, hematoxilină ferică, Sudan III, rezorcină fuxină Weigert, orceină, impregnări cu azotat de Ag, albastru de toluidină, acid osmic, albastru de metil. Imaginile prezentate în acest atlas constituie un îndrumător pentru lucrările practice de Histologie destinat studenţilor de la Medicină Generală, Stomatologie şi Colegii, precum şi cercetătorilor interesaţi de aspecte de anatomie microscopică.
Ţesuturi epiteliale
Sistemul digestiv
Ţesuturi conjunctive
Sistemul respirator
Ţesutul sanguin
Sistemul excretor
Ţesuturile musculare
Glande endocrine
Sistemul vascular
Sistemul reproductiv feminin
Ţesutul nervos
Sistemul reproductiv masculin
Sistemul nervos
Organe de simţ
Organe limfoide
Ţesuturi epiteliale Ţesuturi epiteliale de suprafaţă
Epitelii glandulare
Epitelii senzoriale
Ţesuturile epiteliale sunt alcătuite predominant din celule. Sunt structuri avasculare. Celulele se găsesc în raport de contact şi sunt solidarizate prin mijloace stabile de fixare şi/sau printr-o cantitate redusă de substanţă intercelulară, substanţa de ciment.
Ţesuturi epiteliale de suprafaţă
Epiteliu unistratificat Ţesuturi epiteliale
Epiteliu multistratificat
Epiteli de tip particular
Epiteliile de înveliş sunt formate din celule ordonat aranjate şi dispuse pe o membrană bazală. Caracterul de epiteliu unistratificat (simplu) sau pluristratificat (multistratificat) se stabileşte după numărul rândurilor de celule.
Epiteliu unistratificat (simplu) Pavimentos
Ţesuturi epiteliale
Cilindric
Pseudostratificat
Epiteliul unistratificat sau simplu este reprezentat printrun singur rând de celule, iar după forma celulelor, acest epiteliu poate fi pavimentos, cubic, cilindric sau pseudo- stratificat.
Epiteliu unistratificat pavimentos Impregnat cu azotat de argint Epiteliul simplu pavimentos este format dintr-un singur rând de celule turtite apicobazal, dispuse pe o membrană bazală, având aspectul de pietre de pavaj văzute de sus.
Ţesuturi epiteliale
3D
+
Ţesuturi epiteliale
3D
Ţesuturi epiteliale
Epiteliu pavimentos simplu
Epiteliu pavimentos simplu
Endoteliul vascular
Epiteliu unistratificat cilindric H&E
Ţesuturi epiteliale
1
2 3
3D
1. Enterocite 2. Axul vilozitatii cu ţesut conjunctiv 3. Celule mucipare
Epiteliul unistratificat este reprezentat printr-un singur rând de celule, iar după forma celulelor, acest epiteliu poate fi pavimentos, cubic sau cilindric (H&E, mucicarmin).
+
Ţesuturi epiteliale
Epiteliu unistratificat cilindric
Ţesuturi epiteliale
Epiteliu multistratif icat Pavimentos cheratinizat
Ţesuturi epiteliale
3D
Epiteliu pluristratificat se caracterizează prin prezenţa mai multor rânduri de celule. Nucleii din acelaşi rând sunt similari ca formă, mărime şi structură. Se disting diferenţe structurale între nucleii din diferitele rânduri: nucleii profunzi sunt de tip activ, eucromi, nucleolaţi, uneori în mitoză, în timp ce nucleii superficiali sunt mai mici, condensaţi, hipercromi, adesea picnotici. Între aceste două tipuri extreme , se găsesc aspecte nucleare intermediare. Forma celulelor din rândul superficial determină tipul epiteliului: cilindric sau pavimentos, acesta din urmă putând fi keratinizat sau nekeratinizat. Celulele keratinizate au citoplasma omogen eozinofilă, nucleul picnotic sau absent.
Epiteliu pavimentos cheratinizat H&E
4 1
Ţesuturi epiteliale
3
2
+
1. Strat bazal 2. Strat spinos 3. Nuclei 4. Strat cornos
Este forma cea mai frecventă şi rezistentă de eptelii, fiind specializat pe funcţia de protecţie. Este format din trei straturi.
Ţesuturi epiteliale
Ţesuturi epiteliale
Epiteliu de tip particular
Epiteliu pseudostratificat cilindric ciliat Ţesuturi epiteliale
Uroteliul
Epiteliu pseudostratificat cilindric ciliat H&E 2
3
Ţesuturi epiteliale
1
+
1. Nuclei aparent stratificaţi 2. Celule mucipare 3. Cili
Este un tip particular de epiteliu simplu cilindric, format din celule dispuse pe membrana bazală, dar inegale ca înălţime. Înălţimea diferită a celulelor, determină situarea nucleilor la înălţimi diferite, creind un fals aspect de stratificare
Ţesuturi epiteliale
3D
Celule caliciforme
Ţesuturi epiteliale
Epiteliu pseudostratificat cilindic ciliat
Ţesuturi epiteliale
Ţesuturi epiteliale
Ţesuturi epiteliale
Uroteliul H&E
Ţesuturi epiteliale
4 2 3
+
1. Membrana bazală 2. Celule bazale 3. Celule în rachetă 4. Celule turtite în umbrelă
1
Este un epiteliu stratificat de tip particular. Conţin trei straturi de celule: strat bazal, cu celule cubice, strat intermediar, cu mai multe rânduri de celule alungite, cu polul apical dilatat ”in rachetă” şi strat superficial format din celule aplatizate “în umbrelă”.
Ţesuturi epiteliale
Ţesuturi epiteliale glandulare
Exocrine Ţesuturi epiteliale
Endocrine
Epiteliile glandulare sunt alcătuite din celule foarte specializate, care au capacitatea de secreţie-excreţie.
Ţesuturi epiteliale glandulare exocrine Glanda Tubulară simplă Tubulara simpla Ţesuturi epiteliale
Glanda Alveolară simplă Glanda Acinoasă Tubulo-acinoasă compusă -mixtă Glanda Tubulo-acinoasă Mixtă compusă-seroasă
Pentru epiteliile glandulare exocrine este caracteristică prezenţa canalului excretor, acestea vărsându-şi secreţiile la suprafata pielii sau in unele cavităţi.
Ţesuturi epiteliale endocrine
Ţesuturi epiteliale
Epiteliu Glandular Endocrin disp. în cordoane Corticosuprarenala Epiteliu Glandular Dispus în foliculi Tiroida
Pentru epiteliile glandulare endocrine este caracteristică absenta unui canal excretor, acestea vărsându-şi secreţiile direct în sânge sau în alte lichide ale organismului.
Glandă tubulară simplă H&E
Ţesuturi epiteliale
2
1
Celule epiteliale înalte, cilindrice, dispuse într-un singur rând pe membrana bazală, delimitând un lumen filiform, tubular (ex. glanda Lieberkuhn)..
3D 1. Lumen 2. Epiteliu glandular
+
Ţesuturi epiteliale
Ţesuturi epiteliale
Duct Unit. secretorie
Glandă alveolară H&E
Ţesuturi epiteliale
1
2
Este formată din corpul şi gâtul glandei. Stratul bazal al glandei conţine celule active metabolic, dispuse întrun singur rând pe membrana bazală. Restul glandei conţine celule poliedrice, clare.
3 3D
1. Celule cu citoplasma vacuolara 2. Folicul pilos 3. Fibre musculare scheletale striate sectionate transversal
+
Ţesuturi epiteliale
Glanda tubulo-acinoasă
Ţesuturi epiteliale
Organe parenchimatoase, formate din celule dispuse sub formă de acini secretori şi canalicule excretoare. Acinii seroşi sunt mici, formaţi din celule înalte, care delimitează un lumen îngust. Nucleul sferic, este dispus central, iar citoplasma celulelor este bazofilă, având un aspect granular (ex. glanda parotidă). Acinii mucoşi sunt mai mari decât cei seroşi, sunt formaţi din celule mai scunde, care delimitează un lumen mai larg. Nucleii hipercromi sunt dispuşi bazal, iar citoplasma este clară, vacuolară (ex. glanda submandibulară). Acinii micşti sunt cei mai mari, de formă sferică, alungită sau neregulată. Au lumenul delimitat de celule clare, vacuolare (mucoase). Între celulele mucoase şi membrana bazală se intercalează 1-3 celule seroase, cu citoplasma întunecată, având formă semilunară (semilunele Gianuzzi) (ex. glanda submandibulară). Canalele excretorii caracterizează glandele exocrine. Dispuse intralobular, în plin parenchim, sau extralobular, în stromă, sunt formate din celule epiteliale cubice sau cilindrice, formând un epiteliu unistratificat, pseudostratificat sau bistratificat, dispuse pe o membrană bazală.
Glandă seroasă H&E
2
Ţesuturi epiteliale
1
3D
1. Canal excretor 2. Canale excretorii intralobulare
Conţine acini seroşi cu dimensiuni mai mici în raport cu ceilalti cu un lumen îngust şi produs de secreţie fluid. Celule mari, citoplasma întunecată, granulară, nuclei mari eucromi nucleolaţi.
Glandă mixtă
Ţesuturi epiteliale
3D
Submandibulară
Este caracteristică secreţia mixtă exoendocrină, realizată fie de aceeaşi celulă fie de două ţesutri distincte, unul exocrin şi unul endocrin.Prezintă acini numeroşi de forme diferite cu două feluri de celule mucoase şi seroase.
Ţesut epitelial glandular mixt H&E
Ţesuturi epiteliale
1
1. Acini glandulari micşti
Ţesut epitelial glandular H&E
1 Ţesuturi epiteliale
2 3
1. Acini glandulari mucosi 2. Canale excretoare intralobulare 3. Acini micsti cu semiluna Gianuzzi
Organizarea histologică a glandelor exocrine
Ţesuturi epiteliale
ACINI
Seromucos
Mucos
Seros
Ţesut glandular endocrin - corticosuprarenala H&E 1 2 Ţesuturi epiteliale
3
4 3
+
1. Capsula 2. Zona glomerulara – celule dispuse în cordoane arcuate 3. Capilare 4. Zona fasciculata cu spongiocite
Ţesuturi epiteliale
Zona fasciculată a CSR
Ţesut glandular endocrin - Tiroida H&E
5 2 Ţesuturi epiteliale
4
1 3
+
1. Foliculi tiroidieni 2. Celule foliculare 3. Capilare perifoliculare
4. Coloid 5. Capsula conjunctivă
5
Ţesuturi epiteliale
4 3
1 2
1. Foliculi tiroidieni 2. Celule foliculare 3. Celule foliculare într-o secţiune tangenţială 4. Capilare perifoliculare 5. Coloid
Ţesuturi conjunctive
Ţesuturi conjunctive
Ţesuturile conjunctive, denumite şi ţesuturi de legătură şi suport, reprezintă un grup heterogen de ţesuturi cu origine comună mezodermo-mezenchimală fiind alcătuite din 3 componente: celule, substanţă fundamentală şi fibre. După variaţiile cantitative şi calitative ale celor trei componente se disting din punct de vedere morfologic mai multe tipuri de ţesuturi conjunctive. Din punct de vedere histogenetic se împart în ţesuturi conjunctive de tranziţie şi embrionare şi ţesuturi conjunctive permanente sau adulte. După consistenţa substanţei fundamentale deosebim: ţesuturi conjunctive cu substanţa fundamentală moale sau semivâscoasă (ex. ţesutul conjunctiv lax); ţesuturi conjunctive cu substanţă fundamentală solidă dar elastică (ex. ţesuturile cartilaginoase) şi ţesuturi conjunctive cu substanţa fundamentală rigidă, dură, mineralizată (ţesuturile osoase). După componenta structurală care predomină ţesuturile conjunctive se împart în: ţesuturi conjunctive în care toate cele trei componente sunt în proporţii egale ( ţesutul conjunctiv lax); ţesuturi conjunctive în care predomină celulele (ţesutul reticular, adipos, pigmentar) şi ţesuturi conjunctive în care predomină fibrele (ţesutul tendinos, aponevrotic, elastic).
Ţesuturi conjunctive
Ţesuturi conjunctive
Ţesut conjunctiv mucos Ţesut conjunctiv lax Ţesut conjunctiv tendinos Ţesut conjunctiv aponevrotic Ţesut conjunctiv elastic Ţesut conjunctiv reticular Ţesut conjunctiv pigmentar Ţesut conjunctiv adipos Ţesut conjunctiv cartilaginos Ţesut conjunctiv osos
Ţesutul conjunctiv mucos H&E
2
Ţesuturi conjunctive
1
+
1. Celule de tip fibroblastic 2. Substanţa fundamentala abundenta (bazofila)
Ţesutul mucos din cordonul ombilical este format din celule stelate cu prelungiri dispuse într-o substanţă fundamentală relativ abundentă şi bazofilă.
Ţesuturi conjunctive
Ţesutul conjunctiv lax H&E
2 Ţesuturi conjunctive
1
+
1. Fibre colagene 2. Nucleii celulelor conjunctive
Reprezintă prototipul de ţesut conjunctiv având o dispoziţie ubicvitară în organism. Substanţa fundamentală este abundentă, celulele sunt situate relativ distanţat, iar fibrele sunt dispuse izolat sau în fascicole care formează o reţea neregulată.
Ţesuturi conjunctive
Ţesutul conjunctiv tendinos H&E
2
Ţesuturi conjunctive
1
+
1. Fibre colagene 2. Sept conjunctivo-vascular
Reprezintă un ţesut conjunctiv dens, ordonat cu fibre colagene dispuse în fascicole. Între fascicole se dispun celulele conjunctive (tenocitele) vizibile prin nuclei. Este caracteristică dispoziţia nucleilor doi câte doi (nuclei gemeni).
Ţesuturi conjunctive
Ţesutul conjunctiv aponevrotic
Ţesuturi conjunctive
Ţesutul aponevrotic, reprezintă de asemenea un ţesut conjunctiv dens ordonat în care fibrele colagene sunt dispuse paralel între ele într-un plan, dar perpendicular pe fibrele planului supra sau subjacent. Celulele conjunctive sunt comprimate între cele două planuri fibroase.
Ţesutul conjunctiv elastic Coloraţie rezorcină fuxină Weigert
Ţesuturi conjunctive
1
Reprezintă o varietate de ţesut conjunctiv în care predomină fibrele elastice. Fibrele elastice secţionate transversal se evidenţiază în albastru violet cu rezorcină fuxină Weigert sau cărămiziu cu orceină.
1. Fibre elastice sectionate transversal – ligamentul galben
MEDIA AORTEI color. cu orceină
Ţesuturi conjunctive
1
1 - Lamele elastice concentrice
Ţesutul conjunctiv reticular H&E
1
3 Ţesuturi conjunctive
2
+
1. Zona medulară a limfoganglionului 2. Celule reticulare 3. Vase
Este format din celule reticulare fixe cu nucleu mare nucleolat şi cu prelungiri citoplasmatice ce se anastomozează cu prelungirile celulelor învecinate care împreună cu fibrele de reticulină formează o reţea tridimensională. Ţesutul reticular formează stroma organelor limfo - şi hematopoetice.
Ţesuturi conjunctive
1
1 - Celule reticulare din medulara limfoganglionului
Ţesutul conjunctiv pigmentar Se evidenţiază prin pigmentul melanic conţinut în celulele stelate cu un aspect caracteristic de fulg de nea.
Ţesuturi conjunctive
1
1. Celule cu pigment în citoplasma
Ţesuturi conjunctive
Ţesutul conjunctiv adipos alb H&E
2 Ţesuturi conjunctive
1 3
+
1. Adipocite cu citoplasma univacuolară 2. Nucleu periferic 3. Septe conjunctive
Ţesutul adipos, este format din grupuri mari de celule rotunde clare (paniculi adipoşi) solidarizate prin ţesut conjunctiv. Celula adipoasă are un aspect de inel cu pecete în coloraţia H.E., nucleul şi citoplasma fiind împinsă la periferie de vacuola de grăsime (ţesut adipos univacuolar). Pentru a evidenţia grăsimea se face coloraţie cu Sudan III în care grăsimea apare colorată galben portocaliu.
1 Ţesuturi conjunctive
Ţesut adipos alb col.H&E 1- Nucleu periferic
1
Ţesuturi conjunctive
2
+
Ţesut adipos alb col.Sudan III + hematoxilină 1 – celulă univacuolară 2 – sept conjunctiv
Ţesuturi conjunctive
Ţesutul cartilaginos Hialin Ţesuturi conjunctive
Elastic
Fibros
Sunt ţesturi conjunctive adulte. Sunt ţesuturi ordonate în care predomină substanţa fundamentală dură, dar elastică, ce conferă astfel ţesuturilor o rezistenţă elastică şi mecanică.
Ţesutul cartilaginos hialin H&E
1 Ţesuturi conjunctive
2
3
+
1. Celule cartilaginoase 2. Matrice teritorială 3. Pericondru
Ţesuturi conjunctive
Ţesutul cartilaginos elastic Rezorcină-Fuxină Weigert
Ţesuturi conjunctive
1 2
+
1. Fibre elastice 2. Fibre elastice din pericondru
Ţesuturi conjunctive
Ţesutul cartilaginos fibros H&E
Ţesuturi conjunctive
2 1
+
1. Celule cartilaginoase 2. Fibre colagen
Ţesuturi conjunctive
Ţesuturi conjunctive
Ţesutul osos Spongios Ţesutul osos
Compact-şlefuit Compact
Osificare endocondrală
Ţesutul osos este un ţesut adaptat pentru funcţia de suport şi protecţie. Este un ţesut ordonat cu predominenţa substanţei fundamentale mineralizate conferindu-i duritate şi rigiditate
Ţesutul osos spongios H&E
1 Ţesutul osos
3
4
2
+
1. Travee osoase 2. Osteocite în osteoplaste 3. Osteoblaste 4. Măduvă hematogenă cu multe adipocite
Ţesutul osos
Ţesutul osos compact-şlefuit Montat in balsam de Canada
1
Ţesutul osos
3 2
1. Sistem Havers 2. Canal Havers 3. Osteoplaste si canalicule osoase
+
Ţesutul osos
Ţesutul osos compact H&E
1 Ţesutul osos
4
2 3
1. Canale Havers 2. Canal Volkman 3. Osteocite în osteoplaste 4. Substanţa fundamentala eozinofila (colagen)
+
Ţesutul osos
Os compact
Sistem lamelar extern - subperiostic Ţesutul osos
Canale
Sistem interhaversian
Sistem lamelar intern - perimedular
Osteon Lamelă osoasă
Ţesutul osos
Osteoplast
Osificarea endocondrală H&E
Ţesutul osos
I
III
II
IV
Ţesutul osos
1
I 1. Zona de cartilagiu hialin hiperplazic şi seriat
Ţesutul osos
1
2 II 1 – Zona de cartilaj hipertrofic şi calcificat 2 – Zona de eroziune
1 2 Ţesutul osos
3 II - III 1. Cartilaj hipertrofic si calcificat 2. Zona de eroziune 3. Zona de osteoid
2 Ţesutul osos
2 1 III Zona de osteoid 1 - travee de cartilaj calcificat - (bazofil) 2 - osteoid colorat (eozinofil)
1
2
4 2
Ţesutul osos
3
IV 1. Zona de ţesut osos Travee osoase 2 - osteocite în osteoplaste 3 - osteoblaste la periferie 4. Ţesut medular
1
Ţesutul osos
OSIFICAREA
Ţesutul sanguin şi hematopoieza
Ţesutul sanguin
Este principalul organ hematoformator situat în cavităţile osoase. Parenchimul medular este bogat în celule şi maschează stroma reticulinică. Populaţia celulară a parenchimului este reprezentată de celule tinere, bazofile în diferite stadii de evoluţie, reprezentând precursorii celulelor din seria eritroblastică, granulocitară, trombocitară, limfocitară şi monocitară. Celulele nu se pot identifica în hematoxilină-eozină, doar în coloraţia May-Grunwald Giemsa. În coloraţia H.E. megacariocitul, precursor al plăcuţelor sanguine, se poate recunoaşte datorită dimensiunilor mari şi aspectului caracteristic: citoplasmă acidofilă, nucleu voluminos, hipercrom, inelar, cu contur neregulat (nucleu înmugurit). Printre elementele parenchimului se evidenţiază celule adipoase izolate sau grupate şi vase sanguine. Seria granulocitară este reprezentată de: mieloblast, promielocit, mielocit, metamielocit, granulocitul nesegmentat, granulocitele segmentate (neutrofile, eozinofile, bazofile). Seria eritrocitară este reprezentată de: pronormoblast, normoblast bazofil, normoblast policromatofil, normoblast oxifil, reticulocit, hematie.
Ţesutul sanguin şi hematopoieza
Ţesutul sanguin
Măduva roşie hematoformatoare
Sângele
Sângele reprezintă un tip particular de ţesut conjunctiv, caracterizat printr-o substanţă fundamentală lichidă, plasma sanguină (reprezintă 55% din volumul total al sângelui şi care îi conferă particularitatea de ţesut în fază fluidă) şi din elemente figurate (celulele sanguine) care reprezintă 45% din volumul sanguin, suspendate în acest lichid complex. Ţesutul sanguin prezintă trei compartimente: compartimentul central (organe hematoformatoare), compartimentul periferic (sângele circulant) şi compartimentul tisular (sângele din ţesuturi).
Măduva roşie hematoformatoare H&E 3 Ţesutul sanguin
1 2
1. Megacariocit 2. Celule adipoase 3. Nuclei ai celulelor seriei mieloide
Ţesutul sanguin
Sângele Hematii
Monocite
Neutrofile Ţesutul sanguin
Eozinofile Bazofile
Limfocite
Reticulocite
Trombocite
Eritrocite Coloratie May-Grunwald-Giemsa
Ţesutul sanguin
Eritrocitele sunt răspândite uniform pe toată lama şi reprezintă populaţia celulară predominentă. Apar ca structuri rotunde, anucleate, de mărimi aproximativ egale colorate în rozportocaliu.
PMN Neutrofile Coloratie May-Grunwald-Giemsa
Ţesutul sanguin
Diametrul este cuprins între 10-14 microni. Nucleul este puternic segmentat fiind format din 3-5 lobi uniţi prin filamente fine de cromatină. Citoplasma conţine granulaţii fine egale ca fomă şi mărime, uniform repartizate şi colorate în rozviolet.
PMN Eozinofile Coloratie May-Grunwald-Giemsa
Ţesutul sanguin
Au diametrul cuprins între 12-17 microni. Nucleul este bilobat, cei doi lobi fiind uniţi printr-un filament fin ceea ce îi conferă aspectul de “desagă”. Citoplasma conţine granulaţii mari egale ca formă şi mărime, uniform repartizate, colorate în roşucărămiziu.
PMN Bazofile Coloratie May-Grunwald-Giemsa
Ţesutul sanguin
Au dimensiuni cuprinse între 8-10 microni. Aspectul nucleului este mai puţin lobat deoarece lobii, în număr de 2-4, nu sunt complet separaţi între ei; adeseori au formă caracteristică de “treflă”. Granulaţiile din citoplasmă sunt inegale ca formă şi mărime şi inegal repartizate mascând de multe ori nucleul. Sunt colorate în violet întunecat.
Limfocite Coloratie May-Grunwald-Giemsa
Ţesutul sanguin
Au dimensiuni cuprine între 7-15 microni. Nucleul este sferic, situat central sau excentric şi are un aspect intens cromatic. Citoplasma, puţin abundentă are un aspect palid bazofil. În ea se pot evidenţia granulaţii fine, azurofile.
Monocite Coloratie May-Grunwald-Giemsa
Ţesutul sanguin
+
Prezintă cele mai mari dimensiuni dintre elementele figurate ale sângelui: 15-25 microni. Nucleul poate fi situat central dar cel mai adesea este dispus excentric. Forma este ovoidă, reniformă, dar poate fi şi rotundă. Este mai palid colorat decât la limfocit, cromatina fiind dispusă în blocuri fine. Citoplasma, mai abundentă decât a limfocitului are o culoare albastră-cenuşie. Conţine granulaţii fine, azurofile, greu vizibile.
Ţesutul sanguin
Reticulocite Coloratie May-Grunwald-Giemsa
Ţesutul sanguin
Numit şi eritrocit imatur, de 7-10 microni, care prezintă deja lipsa nucleului. În sângele periferic se găseşte în proporţie de 0,05-2% de hematii. Numărul lor poate creşte foarte mult, până la 90% în anemii tratate corect, reticulocitoza confirmând eficacitatea tratamentului, anemie regenerativă.
Trombocite – Placute sanguine Coloratie May-Grunwald-Giemsa
Ţesutul sanguin
Pe frotiu sunt răspândite în grupuri printre celelalte elemente figurate. Au dimensiuni reduse, 24 microni. Prezintă o formă ovoidă, cu margini rotunjite. În structura lor se distinge o zonă centrală – cromomerul, colorat violet şi o zonă periferică – hialomerul, de aspect azurofil.
Ţesutul sanguin
TABLOU SANGUIN Coloraţie May-Grunwald-Giemsa
Ţesutul sanguin
Ţesutul sanguin
Limfocit
Ţesuturile musculare Ţesut muscular striat scheletal Ţesuturile musculare
Ţesut muscular neted (miocite netede)
Ţesut muscular striat cardiac (miocite cardiace)
Ţesuturile musculare sunt formate din celule. Sunt ţesuturi specializate pentru funcţia de contractilitate, astfel încât celulele suferă un proces de adaptare funcţională, în sensul alungirii lor şi ca urmare sunt denumite fibre musculare. De asemenea au organite specifice contracţiei, miofibrilele. Fibrele musculare sunt asociate cu ţesut conjunctiv, care le solidarizează şi le asigură vascularizaţia.
Ţesut muscular striat scheletal
Ţesuturile musculare
+ Secţiune longitudinală
+ Secţiune transversală
Extermităţile fibrei musculare striate scheletale sunt rotunjite. Nucleii sunt numeroşi, situaţi sub sarcolemă. Caracterul esenţial este dubla striaţie a acestor fibre: una longitudinală, determinată de prezenţa miofibrilelor, orientate longitudinal, alta transversală, determinată de alternanţa regulată de discuri clare şi intunecate.
Ţesut muscular striat scheletal Hematoxilină ferică Heidenheim
Ţesuturile musculare
1 2
1. Fibre musculare cilindrice 2. Miofibrile striate: discuri întunecate şi discuri clare
Ţesuturile musculare
Ţesut muscular striat scheletal H&E
1 2
3
Ţesuturile musculare
+
1. Septe conjunctivo-vasculare 2. Fibre musculare scheletale sectionate transversal 3. Nuclei periferici
Ţesuturile musculare
Ţesuturile musculare
Ţesuturile musculare
Ţesuturile musculare
Ţesut muscular neted H&E
1
Ţesuturile musculare
2 3
+
1. Fibre musculare netede în fascicole 2. Nucleii fibrelor musculare 3. Nucleii ţesutului conjunctiv
Are o formă alungită, fusiformă, nucleul este unic, situat central. Fibra musculară netedă prezintă un nucleu cu capetele drepte sau rotunjite (în formă de bastonaş), care este întotdeauna înconjurat de o citoplasmă bine vizibilă, intens eozinofilă.
Ţesuturile musculare
Ţesuturile musculare
Ţesut muscular cardiac
+ Ţesuturile musculare
+ + +
Prezintă o dublă striaţie, similară cu cea a fibrei musculare striate scheletale însă nucleul este unic, situat central. Extremităţile acestor fibre sunt ramificate şi legate în sens longitudinal prin discuri intercalare, reprezentate de asocieri de joncţiuni intercelulare. Interstiţiul conjunctivovascular dintre fibrele cardiace este abundent.
Ţesut muscular cardiac
Hematoxilină ferică Heidenheim – secţ. longit.
Ţesuturile musculare
2 1
1. Fibre musculare cu extremitati ramificate 2. Miofibrile striate
Ţesut muscular cardiac H&E –secţiune longitudinală-
Ţesuturile musculare
3
2
1 1. Fibra musculară cardiacă 2. Interstiţiu conjunctivo-vascular 3. Nucleul fibrei musculare
Ţesut muscular cardiac H&E –secţiune transversală-
Ţesuturile musculare
1 1 2 1. Capilare 2. Fibre musculare cardiace – secţ. transversală
Ţesut muscular cardiac
Albastru de toluidină – secţ. longit.
1
2 Ţesuturile musculare
1 1. Capilare 2. Discuri intercalare
2
Sistemul vascular
Sistemul vascular
Sistemul vascular este un sistem tubular închis, alcătuit dintr-o serie de conducte: artere - care conduc sângele de la inimă spre organe, vene – care readuc sângele la inimă şi capilare – la nivelul cărora au loc schimburile dintre sânge şi ţesuturi şi formează reţele. Capilarele sunt conducte care au diametrul variabil, subţiri, lumenul fiind delimitat de endoteliu. Arterele sunt structuri tubulare cu perete gros, bine structuralizat în trei tunici: internă (intima), mijlocie (media) şi externă (adventiţia). După calibru şi structură se clasifică în artere mari sau elastice (aorta), artere medii sau musculare şi arteriole. Arteriolele reprezintă un tip particular de artere mici al căror perete are grosimea dublă faţă de diametrul lumenului. Venele sunt vase de calibru variabil – vene mari, mijlocii şi mici – cu perete subţire reprezentat în principal prin adventiţie groasă de natură conjunctivo-fibroasă. Media conjunctivă sau conjunctivo-musculară este subţire, iar limitanta elastică internă nu se evidenţiază. Vasele limfatice la fel ca şi cele sanguine au lumenul variabil, delimitat de endoteliu şi perete subţire asemănător ca structură venelor.
Sistemul vascular Arterele mari sau de tip elastic Sistemul vascular
Arterele de calibru mediu sau de tip muscular Venele Pachet vasculo-nervos
Arterele mari sau de tip elastic - Aorta H&E
3
Sistemul vascular
2 1 1. Intima: -Endoteliu - Strat subendotelial - Limitanta elastica interna 2. Media: fibre musculare netede, lamele elastice refringente 3. Adventitia: fibre colagene
In tunica medie predomină fibrele elastice grupate în lamele, dispuse concentric sub forma unor benzi ondulate, fenestrate care se colorează în violet cu rezorcinăfuxină, respectiv brun cu orceină. Ţesutul de legătură între lamelele elastice este format din elemente conjunctive şi musculare.
2
Sistemul vascular
1
1. Media: fibre musculare netede, lamele elastice refringente 2. Adventitia: fibre colagene
Sistemul vascular
1
Aorta - Coloratie Orceina 1. Lamele elastice
Sistemul vascular
Sistemul vascular
1
Aorta - Coloratie resorcina fuxina Weigert
Sistemul vascular
Artera musculară H&E
1 Sistemul vascular
2 3 1. Intima: -Endoteliu -Strat subendotelial -Limitanta elastica interna 2. Media: fibre muscularenetede, fibrocite 3. Adventitia: fibre colagene, nuclei fibrocite
In tunica medie predomină fibrele musculare netede dispuse în fascicule concentrice, între care există ţesut conjunctiv de legătură. Caracteristic acestor artere este prezenţa între intimă şi medie a limitantei elastice interne bine reprezentată sub forma unei benzi ondulate, strălucitoare
2
Sistemul vascular
1 3 1. Intima: -Endoteliu -Strat subendotelial -Limitanta elastica interna 2. Media: fibre muscularenetede, fibrocite 3. Adventitia: fibre colagene, nuclei fibrocite
Vena H&E
1 Sistemul vascular
2
4 3 1. Endoteliu 2. Media - fibre musculare netede - ţesut conjunctiv Adventiţia 3. Fibre colagene sectionate transversal 4. Fibrocite
Vase de calibru variabil – vene mari, mijlocii şi mici – cu perete subţire reprezentat în principal prin adventiţie groasă de natură conjunctivofibroasă. Media conjunctivă sau conjunctivomusculară este subţire, iar limitanta elastică internă nu se evidenţiază.
2
Sistemul vascular
1
3 Vena-H&E 1. Nucleii endoteliului din intimă 2. Media 3. Adventiţie
Sistemul vascular
Venă
Pachet vasculo-nervos H&E 2
4
Sistemul vascular
1 2 3 1. Arteriola 2. Venula 3. Vas limfatic 4. Nerv
Ţesutul nervos
Tesutul nervos
Ţesutul nervos este format din celule nervoase dispuse distanţat şi din prelungirile acestora. Spaţiile dintre neuroni conţin celule gliale şi vase de sânge. Neuronii reprezintă celule înalt specializate în producerea şi transmiterea impulsului nervos. Neuronul este format din corpul celular sau pericarionul şi din două tipuri de prelungiri citoplasmatice: axonul şi dendritele. Corpul şi prelungirile neuronului alcătuiesc substanţa cenuşie iar fibrele nervoase constituie substanţa albă. Neuronul este o celulă polimorfă cu dimensiuni ce variază între 4-5 şi 150 microni. Nucleul neuronului este mare, veziculos, sărac în cromatină şi prezintă un nucleol bine vizibil. Citoplasma este bogată în neurofibrile evidenţiabilă prin impregnări argentice, corpusculi Nissl care se colorează cu violet crezil sau albastru de metilen. Prelungirile neuronale sau fibrele nervoase pot fi mielinice şi amielinice. Teaca de mielină se evidenţiază în coloraţia cu acid osmic sub forma a două linii negre întrerupte la nivelul strangulaţiilor Ranvier. Celulele gliale sunt vizibile numai prin nuclei în coloraţia H.E. Precizarea tipului de celulă glială se poate face numai pe impregnări speciale.
Ţesut nervos – fibre mielinice (secţiune transversală ) Tesutul nervos
Ţesut nervos – fibre mielinice (secţiune longitudinală)
Ţesut nervos-fibre mielinice (s. transv.) Acid Osmic 2
Tesutul nervos
1
1. Teaca de mielină
Tesutul nervos
Ţesut nervos-fibre mielinice (s. longit.) Acid Osmic
Tesutul nervos
2 1
1. Teaca de mielină 2. Strangulaţii Ranvier
Tesutul nervos
Sistemul nervos Nerv Ganglionii spinali Sistemul nervos
Măduva spinării (HE, crezil violet, impregnare cu azotat de argint) Scoarţa cerebrală Scoarţa cerebeloasă
Ţesutul nervos împreună cu vasele sanguine formează organele nervoase care alcătuiesc sistemul nervos. Sistemul nervos se împarte în sistem nervos periferic format din ganglioni nervoşi şi nervi şi sistem nervos central reprezentat den encefal şi măduva spinării.
Nerv (secţ. transv.) H&E
2 Sistemul nervos
1
1. Fibre nervoase 2. Ţesut conjunctiv din peritenoniu
Sistemul nervos
Ganglion spinal H&E
2 3
Sistemul nervos
1
1. Celule nervoase ganglionare 2. Celule satelite 3. Fibre nervoase
Prezintă la periferie o capsulă conjunctivă; sub capsulă, în zona periferică, se dispun neuroni mari, rotunzi, pseudounipolari cu nucleu mare, veziculos nucleolat. Fiecare neuron este înconjurat de o capsulă fibroasă dublată de un rând de celule satelite ce reprezintă glia periferică. În porţiunea centrală a ganglionului se dispun fibre mielinice de provenienţă endogenă şi exogenă.
Sistemul nervos
Măduva spinării Crezil violet
Sistemul nervos
Reprezintă un organ parenchimatos format din ţesut nervos (celule şi fibre nervoase). Substanţa cenuşie este 3 dispusă la interior sub forma literei H cu neuroni mari, multipolari, motori în 2 cornul anterior şi neuroni mici, senzitivi în cel posterior. Substanţa albă e dispusă la exterior şi 1 este formată din fibre nervoase secţionate 1.Corpusculi Nissl în pericarionul neuronilortransversal. multipolari 2. Nucleii celulelor gliale 3. Capilar
Sistemul nervos
2
1
1. Granulatii în pericarionul neuronilor multipolari 2. Nucleu cu nucleol
Sistemul nervos
1
2
1.Granulaţii în pericarionul neuronilor multipolari 2. Neuronul multipolar
3
2
Sistemul nervos
4
1.Granulaţii în pericarionul neuronilor multipolari 2. Nucleii celulelor gliale 3. Capilar 4. Neuronul multipolar
1
Măduva spinării(s. transv.- corn anterior) Azotat de argint
Sistemul nervos
1
1. Neuroni stelaţi multipolari cu neurofibrile în pericarion
1
Sistemul nervos
2
1. Neuroni stelaţi multipolari cu neurofibrile în pericarion 2. Fibre amielinice
Sistemul nervos
Măduva spinării – cornul anterior H&E
Sistemul nervos
2 1
1. Neuroni stelaţi multipolari 2. Nucleii celulelor gliale
Măduva spinării – cornul anterior H&E
Sistemul nervos
1
3
2 2
1. Neuroni stelaţi multipolari 2. Nucleii celulelor gliale 3. Fibre amielinice
Măduva spinării cornul anterior H&E 3
Sistemul nervos
2
4
1 2
3D
1. Neuroni stelaţi multipolari 2. Nucleii celulelor gliale 3. Capilare 4. Fibre amielinice
Sistemul nervos
Sistemul nervos
Scoarţă cerebrală H&E
Sistemul nervos
1 2
1. Neuroni piramidali mari 2. Celule gliale 3. Capilare
3
Este un organ parenchimatos, slab bazofil alcătuit din ţesut nervos, reprezentat prin neuroni mari, piramidali, neuroni rotunzi, granulari şi celule gliale.
Sistemul nervos
Scoarţa cerebeloasă H&E
Sistemul nervos
1
2 1. Substanţă albă 2. Substanţă cenuşie
Organ parenchimatos format din ţesut nervos. Scoarţa cerebeloasă prezintă trei straturi celulare: puţini neuroni în stratul superficial (neuroni stelaţi de asociaţie); neuroni mici, numeroşi în stratul profund şi neuroni mari piriformi (Punkinje) dispuşi pe un singur rând în stratul mijlociu (reprezintă elementul de diagnostic). Lamela cerebeloasă prezintă în ax substanţa albă formată din fibre nervoase cu aspect eozinofil şi din nucleii celulelor gliale.
1 Sistemul nervos
2
3
1. Strat molecular 2. Neuroni Purkinje 3. Strat granular
Organele limfoide Limfoganglionul Organe limfoide
Splina
Timusul
Organele limfopoetice periferice şi centrale fac parte din sistemul imun şi se caracterizează printr-o populaţie celulară foarte abundentă la nivelul parenchimului, care maschează elementele componente ale stromei. În acelaşi sistem, se includ şi structurile limfoide anexate mucoasei digestive şi respiratorii (ţesutul limfoid mucosal).
Limfoganglionul
Organe limfoide
Limfoganglionii sunt organe mici situate de-a lungul vaselor limfatice, având în principal rol limfopoetic şi de filtrare a limfei. Delimitat de o capsulă conjunctivă sub care se găseşte sinusul subcapsular sau marginal, limfoganglionul este format dintr-o zonă periferică sau corticala şi o zonă centrală sau medulara. Corticala are două zone – superficială şi profundă sau paracorticala. În corticala superficială, parenchimul este un ţesut limfoid dens nodular format din foliculi primari (rar) sub formă de insule rotunde de celule mici, bazofile alcătuite din limfocite dar mai ales secundari, cu centru clar. Paracorticala reprezentată de limfocite grupate sub formă de ţesut limfoid dens difuz în care se pot observa venule postcapilare. Zona medulară este formată din cordoane limfocitare intens bazofile, separate prin spaţii largi, clare reprezentate de sinusurile limfatice care alcătuiesc ţesutul limfoid lax cu rol în filtrarea limfei. În această zonă se pot observa celulele reticulare din stromă, de formă stelată cu prelungiri citoplasmatice şi nucleu rotund, hipocrom.
Ganglion limfatic H&E
1
2 4
Organe limfoide
3
1. Capsula 2. Corticală 3. Sinus marginal 4. Foliculi limfoizi
Ganglion limfatic H&E
3
1
Organe limfoide
2
1. Zona medulară a limfoganglionului 2. Celule reticulare 3. Vase
Ganglion limfatic H&E
2
Organe Organe limfoide limfoide
3
1
1. Corticală 2. Sinus marginal 3. Foliculi limfoizi
Splina coloraţie H&E
3 Organe limfoide
1 2
1. Folicul splenic 2. Arteriola centrofoliculara 3. Pulpa rosie
Splina – pulpa roşie Coloraţie H&E
Organe Organe limfoide limfoide
3 2
4
1 1. Mezoteliu peritoneal 2. Capsula conjunctivo-musculară 3. Sept 4. Macrofage cu pigment hematic fagocitar
Timus
Coloraţie H&E
2 3
Organe Organe limfoide limfoide
4 5
Lobuli timici 1. Capsula 2. Sept interlobular 3. Corticală
1
4. Medulară 5. Corpuscul Hassal
Timus
Coloraţie H&E
2 Organe Organe limfoide limfoide
2 1
Zona medulară din lobulul timic 1. Limfocite timice 2. Corpuscul Hassal
Sistemul digestiv Sistemul digestiv este format din tubul digestiv şi glandele
Sistemul digestiv
anexe.Tubul digestiv, cu excepţia cavităţii bucale, are un plan de organizare comun; peretele său fiind alcătuit din interior spre exterior prin suprapunerea a patru tunici: - mucoasa - submucoasa - musculara - adventiţia sau seroasa (tunica externă) Mucoasa este alcătuită din: - epiteliu – de suprafaţă ce tapetează întregul tub digestiv şi prezintă modificări în funcţie de situaţia lui topografică. - glandular ce participă la formarea glandelor şi prezintă caractere morfo-funcţionale corespunzătoare fiecărui segment în parte. - corion de natură conjunctivă cu numeroase vase sangvine şi uneori glande. - musculara mucoasei Submucoasa este alcătuită din ţesut conjunctivo-vascular. Musculara este formată din fibre musculare netede, cu excepţia esofagului în care sunt prezente şi fibre musculare striate. Tunica externă reprezentată de adventiţie sau seroasă.
Organizarea generala a tubului digestiv În raport cu diafragmul, tubul digestiv prezintă două segmente: A – segmentul supradiafragmatic (buco-faringoesofagian), care cuprinde:
Buzele, Limba , Dintii - Faringele - Esofagul
- cavitatea bucală cu:
Sistemul digestiv
B – segmentul subdiafragmatic (gastro-intestinal), care cuprinde: -
Stomacul - Intestinul subtire
(duoden, jejun, ileon)
Intestinul gros - Apendicele ileo-cecal -Glande anexe -
Buzele (faţa externă tegumentară) H&E
1 Sistemul digestiv
2 3
1 – Folicul pilos 2 – Glande sebacee 3 – Glande sudoripare
Sunt două cute musculomembranoase ce delimitează orificiul extern al cavităţii bucale. Sunt constituite dintrun schelet musculoconjunctiv şi prezintă o faţă anterioară (cutanată), posterioară(muco asă), o faţa margine liberă.
Buzele (faţa externă tegumentară) H&E
Sistemul digestiv
Buzele (faţa internă mucoasă) H&E
1 2 Sistemul digestiv
1 – epiteliu pavimentos stratificat cheratinizat 2 - corion
Buzele ( Sect. Sagitala) H&E
Sistemul digestiv
Limba H&E
Sistemul digestiv
1
2 1 – Acini ai glandelor salivare minore 2 – Fibre musculare striate
Organ musculoepitelial cu rol în supt, deglutiţie, vorbire articulată şi cu rol important în sensibilitatea gustativă. Se caracterizează prin lipsa submucoasei, mucoasa linguală fiind puternic aderentă de axul musculoconjunctiv.
Limba H&E
Sistemul digestiv
Limba (Faţa Inferioară) H&E
1
Sistemul digestiv
2
3
1 – Epiteliu stratificat pavimentos necheratinizat 2 – Corion 3 – Fibre musculare striate
Limba (Faţa Inferioară) H&E
Sistemul digestiv
Limba (Papile gustative cu muguri gustativi) H&E
1 Sistemul digestiv
1 – Papile caliciforme cu muguri gustativi
Limba (Faţa superioară) H&E
1 a
2
Sistemul digestiv
3
4
4
1 – Fata papilara cu papile gustative cu ax conjunctivo-vascular (a) 2 – Corion 3 – Fibre musculare striate 4 – Vase sanguine
Limba (Faţa superioară) H&E
Sistemul digestiv
Dinte Dezvoltare
Sistemul digestiv
Parodonţiu Pulpa dentară
Reprezintă organele dure ale masticaţiei şi au rol în vorbirea articulată Împreună cu aparatul de susţinere formează odontul sau organul dentar.
Dezvoltarea dintelui H&E 1
Sistemul digestiv
5
2 3 4 6
1. Odontoblaste 2. Dentina 3. Smalţ
4. Adamantoblaste 5. Reticul stelat 6. Papilă conjunctivă
Are loc în săptămânile 6-7 de gestaţie. La acest proces participă două primordii: epitelial şi conjunctivomezenchimal. Dezvoltarea dintelui decurge în două stadii: -mugure dentar -folicul dentar
Dezvoltarea dintelui H&E
2
Sistemul digestiv
Dinte dezvoltare 1. Primordiu conjunctiv 2. Primordiu epitelial
1
Dezvoltarea dintelui H&E
1 Sistemul digestiv
3 2
1. Odontoblaste 2. Papilă conjunctivă 3. Adamantoblaste
Parodonţiu H&E
1
2
Sistemul digestiv
3
4
1. 2. 3. 4.
Dentină Cement Ligament Dentar Os Alveolar
Parodonţiu
Sistemul digestiv
Pulpa dentară H&E 1 2
Sistemul digestiv
3
Pulpa Dentară 1. Structuri Vasculare 2. Odontoblaste 3. Nuclei de celule conjunctive
Pulpa dentară H&E 1
2
4 3 Sistemul digestiv
1. 2. 3. 4.
Odontoblaste Structuri vasculare Substanţă fundamentală Nucleu de fibroblast
Pulpa dentară H&E
Sistemul digestiv
Tubul digestiv, cu excepţia cavităţii bucale, are un plan de organizare comun; peretele său fiind alcătuit din interior spre exterior prin suprapunerea a patru tunici: - mucoasa - submucoasa - musculara - adventiţia sau seroasa (tunica externă) Mucoasa este alcătuită din: - epiteliu – de suprafaţă ce tapetează întregul tub digestiv şi Sistemul digestiv prezintă modificări în funcţie de situaţia lui topografică. - glandular ce participă la formarea glandelor şi prezintă caractere morfo-funcţionale corespunzătoare fiecărui segment în parte. - corion de natură conjunctivă cu numeroase vase sangvine şi uneori glande. - musculara mucoasei Submucoasa este alcătuită din ţesut conjunctivo-vascular. Musculara este formată din fibre musculare netede, cu excepţia esofagului în care sunt prezente şi fibre musculare striate. Tunica externă prezentată de adventiţie sau seroasă.
Esofagul H&E 1
Sistemul digestiv
3 2
1. Mucoasa (Epiteliu stratificat pavimentos necheratinizat şi corion) 2. Submucoasa 3. Musculara
Segmentul esofagogastro-intestinal este organizat după un plan unic, în alcătuirea lui intrând următoarele patru tunici, de la exterior spre lumen: -externă -musculară -submucoasă -mucoasă
Esofagul Color. Van Gieson 1 2 Sistemul digestiv
5
4
3
1 - Epiteliu stratificat pavimentos necheratinizat 2. Corion 3. Musculara mucoasei 4. Submucoasa cu glande esofagiene 5. Musculara
Esofagul Color. Van Gieson
Sistemul digestiv
1
1 – glande esofagiene (acin mucos)
Esofagul (Mucoasa) H&E 4
1
3
Sistemul digestiv
2
1 - Epiteliu stratificat pavimentos necheratinizat 2 – Mucoasa 3 – Corion 4 – Musculara mucoasei
Esofagul (Submucoasa, Musculara) H&E
Sistemul digestiv
Stomacul H&E 1 2 3 Sistemul digestiv
4
Stomac 1 – Epiteliu de suprafata 2 – Cripte 3 – Corion 4 – Glande gastrice
Este un organ musculo-glandular cavitar cu funtie de rezervor pentru alimente şi digestie, asigurata de sucul gastric.
Stomacul H&E b
1
Sistemul digestiv
2
a
1 – Glanda fundice, cu *celule acidofile intens colorate (a) *si celule bazofile palide (b) 2 – Corion
Stomacul H&E
2 1
Sistemul digestiv
1 – Tunica musculara 2 – Seroasa peritoneala
Stomacul H&E 1 2 3
Sistemul digestiv
1 – Submucoasa 2 – Corion 3 – Glande gastrice
Stomacul H&E 1
Sistemul digestiv
2 3 1 – Epiteliu de suprafata monomorf (celule cubocilindrice, vacuolate, palide) 2 – Cripta gastrica 3 – Istmul glandei gastrice
Intestinul subţire H&E 2 3 Sistemul digestiv
4
1 1 – Vilozitati intestinale 2 – Corion cu glande Lieberkuhn 3 – Musculara mucoasei 4 – Submucoasa 5 - Musculara
5
Se întinde de la pilor la valvula ileo-cecală. La om are o lungime de 6-9m şi are rol în funcţia de digestie şi absorbţie. Pentru o mai buna definire a funcţiei respectiv a maririi suprafeţei de absorbţie s-au diferenţiat structuri de tip particular: -valvule conivent -vilozităţi intestinale -microvilozităţi
Intestin subţire H&E
1 Sistemul digestiv
2 3
1 – Corionul mucoasei cu glande Lieberkuhn 2 – Musculara mucoasei 3 – Submucoasa
Intestin subţire - duoden H&E
1 2 Sistemul digestiv
3
1 – Glande Brünner 2 – Musculara mucoasei 3 – Glande Lieberkuhn
Intestin subţire H&E 3
Sistemul digestiv
1
2 4 5
1 – Glande Lieberkuhn in corion 2 – Epiteliu glandular 3 – Celule conjunctive, limfocite 4 – Celule caliciforme 5. Musculara mucoasei
Intestin subţire H&E
1 Sistemul digestiv
2
Musculara cu strat: 1 – circular, intern 2 – longitudinal, extern
Intestin subţire H&E 1 2 3
Sistemul digestiv
1 – Vilozitate intestinala 2 – Epiteliu de acoperire cu enterocite si caliciforme 3 – axul conjunctivo-vascular vilozitar
Intestinul gros (colon)
Sistemul digestiv
Se întinde de la valvula ileo-cecală, incluzând cecul cu apendicele, colonul ascendent, transvers, descendent şi sigmoid, rectul, canalul anal terminându-se prin orificiul anal. Are o structură uşor modificată faţa de cea a intestinului subţire raportat şi la funcţiile acestui segment, cea de absorbţie se reduce în mare parte ceea ce explică dispariţia vilozităţilor cu persistenţa însă a unor structuri cuticulare la polul apical al enterocitelor. De asemenea colonul nu mai prezintă plicaturi, alte mijloace de mărire a suprafeţei, cu excepţie în porţiunea rectală. Alte funcţii sunt cea de lubrefiere a bolului fecal ceea ce explică existenta într-un număr mai mare a glandelor secretoare de mucus. Chiar dacă la acest nivel nu se mai secretă enzime digestia bolului alimentar continuă prin acţiunea enzimelor provenite din intestinul subţire, în parte iar pe de altă parte prin fermentaţie şi putrefacţie sub acţiunea florei bacteriene abundente existente la acest nivel. Aceste bacterii secreta vitamina B12 si K.
Intestin gros (colon) Color. Mucicarmin
1 2 Sistemul digestiv
3
1 – Mucoasa, corion cu glande Lieberkuhn 2 – Submucoasa 3 - Musculara
Intestin gros (colon) H&E
Sistemul digestiv
2
1
Musculara cu strat: 1 – longitudinal, extern 2 – circular, intern
Intestin gros (colon) H&E
1
Sistemul digestiv
2 Musculara cu strat: 1 – Circular, intern 2 – Longitudinal, extern
Intestin gros (colon) H&E
Sistemul digestiv
1
1 – Mucoasa cu glande Lieberkuhn
Intestin gros (colon) H&E
Sistemul digestiv
1
2 3
1 – Corion 2 – Glande Lieberkhun (s.trvs) 3 – Celule caliciforme
Intestin gros – apendice ileo-cecal H&E
1
3 Sistemul digestiv
2
1 – Mucoasa 2 – Glanda Lieberkuhn 3 – Infiltrat limfocitar
Intestin gros – apendice ileo-cecal H&E b a
1 Sistemul digestiv
1 – Glande din mucoasa apendicelui cu celule caliciforme(a) si enterocite(b) 2 – Infiltrat limfocitar
2
Intestin gros – apendice ileo-cecal H&E 1 2 3
Sistemul digestiv
1 – Mucoasa 2 – Musculara 3 – Infiltrat limfocitar
Glande anexe ale tubului digestiv
Sistemul digestiv
Reprezintă glandele ce intervin în procesul de digestie, respectiv absorbţie a alimetelor. Organe cu funcţie secretorie ce sunt in legatură cu tractul digestiv si dierct sau implicit intervin in procesul de digestie respectiv absorbţie al alimentelor. Astfel de formaţiuni sunt: - glandele salivare - ficatul - pancreasul
Glande salivare - mixtă H&E
Sistemul digestiv
1
1 – Acini micsti ai glandei salivare 2 – canaliculi intralobulari
2
Glande salivare H&E
3
1 Sistemul digestiv
2
1 – Acini micsti 2 – Acini serosi 3 – Canalicul intralobular 4. Semiluna Gianuzzi
4
Glande salivare H&E
1 Sistemul digestiv
2 4
3
5 1 – Canal interlobular 2 – Epiteliu bistratificat 3 – Sept conjunctiv 4 – Arteriole 5 – Acini micsti
Glande salivare H&E
Sistemul digestiv
1
2 1 – Acini ai glandelor salivare 2 – Fibre musculare sectionate din diferite directii
Glande salivare H&E 1
Sistemul digestiv
2
1 – Acini ai glandelor salivare 2 – Fibre musculare striate (sect.obl./trvs.)
Ficat – spaţiul port H&E
2
Sistemul digestiv
3 1
1 – artera 2 – vena 3 – canal biliar
Ficat H&E
Sistemul digestiv
2
1
3 1 – Canaliculi biliari 2 – Artera 3 – Cordoane de hepatocite
1
Ficat H&E
2 Sistemul digestiv
1
1 – cordoane de hepatocite 2 – capilare sinusoide (nucleii celulelor endoteliale)
Ficat H&E
1
Sistemul digestiv
2
3
1 – Lobul 2 – Vena centrolobulara 3 – Tesut conjunctiv perilobular
Ficat
Lobul hepatic Sistemul digestiv
Vena centrolobulară Spaţiu port
Acin hepatic
Pancreas H&E
Sistemul digestiv
1
Este o glandă mixtă formată dintr-o componentă exocrină şi o alta endocrină, insulară dispersată in marea masă a ţesutului exocrin, organizat in acini. E invelit de o capsula subţire ce nu asigura o protecţie eficientă organului. Stroma formează septe conjunctivo-vasculare care delimitează incomplet lobi şi lobuli.
1 – Acini pancreatici serosi Prezinta bazofilie subnuclear şi acidofilie supranuclear
Pancreas H&E
1 Sistemul digestiv
3
2
1 – Acini pancreatici 2 – Insule Langerhans 3 – Adipocite 4 – Septe conjunctive
4
Pancreas H&E
2 Sistemul digestiv
1
2
1 – Celule endocrine dispuse in cordoane 2 – Nuclei ai celulelor endoteliale capilare 3 – Adipocite 4 – Acini sero-zimogeni
3
4
Sistemul respirator Sistemul respirator este constituit din: Plămâni la nivelul cărora au loc schimburile gazoase propriu-zise Căi respiratorii cu rol în transportul aerului: Sistemul respirator
- extrapulmonare reprezentate de: - fose nazale - faringe - laringe - trahee - bronhii mari. - intrapulmonare reprezentate de: - bronhii lobare - bronhii segmentare - bronhiola intralobulară primară -bronhiola terminală -bronhiola respiratorie -ducte alveolare -saci alveolari -alveole pulmonare.
Plămân H&E
Diagnosticul histologic se pune pe aspectul dantelat al parenchimului pulmonar datorită alveolelor pulmonare şi pe prezenţa pachetului bronho-vascular format dintr-o bronhie sau bronhiolă şi un vas arterial.
2 Sistemul respirator
1 3
1. Alveole pulmonare 2. Saci alveolari 3. Septe interalveolare
Plămân H&E
1 2
Sistemul respirator
3
5 4
Plămân 1. Alveole pulmonare 2. Vase sanguine 3. Bronhiole
4. Bronhiole terminale 5. Bronhiole respiratorii
Plămân H&E 1 2 3 Sistemul respirator
4
5
1. Fibre musculare netede 2. Corion 3. Epiteliul bronhiolar
4. Bronhiolă 5. Infiltrat limfocitar
Plămân H&E
Sistemul respirator
Plămân H&E 1
4 3
2
Sistemul respirator
7 3
7 4
6 5 1. 2. 3. 4.
Bronhiolă intralobulară Bronhiolă terminală Bronhiolă respiratorie Ducte alveolare
5. Saci alveolari 6. Alveole 7. Vas de sânge
Plămân H&E 6
7
1
Sistemul respirator
2 4 3 5 Pachet bronhovascular 1. Bronhie 5. Vas de sânge 2. Mucoasa bronhiei(epit.+corion) 6. Saci alveolari 3. Fibre musculare netede 7. Alveole 4. Cartilaj hialin
Căi respiratorii - Trahee H&E
4 3
Sistemul respirator
2 1
1. Adventiţia 2. Cartilaj hialin
3. Corion 4. Epiteliu pseudostratificat cilindric ciliat
Mucoasa
Sistemul urinar
Sistemul urinar este format din:
Sistemul urinar
Rinichi care conţine: - sistemul de filtrare al sângelui (corpusculul renal Malpighi) - sistemul de secreţie şi excreţie al urinei (tubul urinifer) - căile excretoare intrarenale (tubul colector) Căile excretoare extrarenale, reprezentate prin: - calice - bazinet - ureter - vezica urinară.
Rinichi H&E
Sistemul urinar
C
M
Diagnostic: Organ parenchimatos tubulo-vascular format din capsulă, stromă şi parenchim Capsula este conjunctivo-fibroasă. Stroma conjunctivă, este mai bine reprezentată în zona medularei renale. Parenchimul este structuralizat în două zone: corticla şi medulara. Corticala este caracterizată prin prezenţa corpusculilor renali Malpighi, formaţiuni sferice, de aproximativ 200 diametru, cu o componentă epitelială, capsula Bowman şi o componentă vasculară, glomerulul renal. Corpusculul renal apare pe secţiune alcătuit dintr-o masă centrală de nuclei înconjurată de un spaţiu optic vid, spaţiul urinar.Spaţiul urinar reprezintă spaţiul dintre foiţele capsulei Bowman – componenta epitelială a corpusculului renal Malpighi. Nucleii din centrul formaţiunii aparţin elementelor vasculare, care formează glomerulul renal: celule endoteliale din peretele capilar, celule sangvine, podocite, celule mesangiale. Medulara situată profund, caracterizată printr-un aspect striat longitudinal, determinat de prezenţa tubilor colectori şi a structurilor vasculare
Rinichi - corticala H&E
Sistemul urinar
Rinichi - medulara H&E
Sistemul urinar
Rinichi – glomerulul renal H&E
1 Sistemul urinar
2
3 4
3 3D
1. 2. 3. 4.
Spaţiu urinar Glomerul vascular Secţiune prin tub contort distal Foita parietală a capsulei Bowman
Sistemul urinar
Rinichi H&E
1
2
Sistemul urinar
3
1
1. Tub contort proximal 2. Tub contort distal 3. Corpuscul renal Malpighi
Rinichi H&E
Sistemul urinar
1
1. Stromă conjunctivo-vasculară 2. Tub colector
2
Rinichi H&E
Sistemul urinar
1
1. Tubi colectori
Căi excretoare - Ureterul H&E
1 2
Sistemul urinar
3 4
1. 2. 3. 4.
Uroteliu Corion Musculara Adventiţie
Diagnostic: Organ tubular, cu peretele format din trei tunici: mucoasa, musculara şi adventiţia. Tunica mucoasei este formată din uroteliu şi corion. Tunica musculară este formată din fibre musculare netede, dispuse în două straturi: intern longitudinal şi extern circular.
Căi excretoare - Ureterul H&E 1
2 Sistemul urinar
3
1. Uroteliu 2. Corion 3. Musculara
Sistemul endocrin Sistemul endocrin cuprinde sistemul endocrin difuz (SED) şi glandele endocrine.
Sistemul endocrin
Glandele endocrine sunt organe parenchimatoase, formate din punct de vedere morfologic, din capsulă, stromă şi parenchim. Capsula este de natură conjunctivo-vasculară, înveleşte glanda la periferie. Stroma este reprezentată de o bogată reţea de fibre de reticulină şi capilare. Parenchimul este format din celule secretorii dispuse fie sub formă de cordoane, fie sub formă de foliculi.
Epifiza
Hipofiza
Tiroida
Suprarenala
Epifiza H&E 1
3 Sistemul endocrin
4
2
1. 2. 3. 4.
Nuclei de celule gliale Cordoane celulare Nuclei ai celulelor principale Vas sanguin
Organ parenchimatos format din capsula, stromă şi parenchim. Parenchimul glandular este format din două tipuri celulare: celule mari, palide şi celule mici, întunecate dispuse în cordoane şi separate prin capilare de tip fenestrat. Prezenţa unor formaţiuni rotunde, eozinofile, extracelulare, reprezentând nisipul epifizar (calcosferit).
Hipofiza - adenohipofiza Diagnostic : Organ parenchimatos format din capsulă, stromă şi parenchim. Cuprinde trei lobi: - adenohipofiza, hipofiza posterioară (neurohipofiza) şi lobul intermediar (rudimentar la om).
H&E
1 Sistemul endocrin
3
4 1. Cordoane celulare scurte (aspect de cuiburi) 2. Capilar 3. Celule cromofile acidofile 4. Celule cromofile bazofile
Parenchimul adenohipofizei este format din cordoane celulare scurte, arcuate, neregulate, separate 2 de capilare sangvine de tip sinusoid. În structura cordoanelor, celulele glandulare au aspect polimorf şi policrom (cromofobe şi cromofile acidofile şi bazofile).
Hipofiza – lob intermediar H&E
1 Sistemul endocrin
3
1. Celule bazofile 2. Vas de sânge 3. Nuclei de endoteliu capilar
2
Hipofiza – lob intermediar/neurohipofiza H&E 2
Sistemul endocrin
1
1. Neurohipofiza 2. Lob intermediar
Hipofiza - neurohipofiza H&E
1 2 Sistemul endocrin
1. Nuclei de pituicit 2. Fibre nervoase amielinice
În neurohipofiză predomină structura nervoasă: fibre nervoase şi celule nevroglice modificate (pituicite)
Tiroida H&E
5 2 4
Sistemul endocrin
1 3
Diagnostic Organ parenchimatos format din capsulă, stromă şi parenchim. Parenchimul glandular este format din foliculi, cu dimensiuni diferite, delimitaţi de un epiteliu simplu cubo-cilindric – epiteliu folicular şi conţinut omogen eozinofil – coloidul tiroidian.
3D 1. Foliculi tiroidieni 2. Celule foliculare 3. Insule de celule foliculare
4. Coloid 5. Capsulă Conjunctivă 6. Capsula conjunctivă
Foliculi tioidieni
Sistemul endocrin
Suprarenala Diagnostic Organ parenchimatos format din capsulă, stromă şi parenchim. Parenchimul glandular este format din cordoane celulare care se dispun diferit în corticosuprarenală şi medulosuprarenală. Sistemul endocrin
Corticosuprarenala: - subcapsular, cordoanele celulare sunt scurte şi arcuate – zona glomerulară - intermediar, cordoanele celulare sunt bine evidenţiate, paralele între ele şi cu orientare perpendiculară pe capsulă – zona fasciculată - profund, cordoanele celulare sunt dispuse sub forma unor reţele cu ochiuri mici – zona reticulată. Medulosuprarenala: - cordoane celulare dispuse sub forma unor reţele cu ochiuri largi. Între cordoanele celulare sunt prezente capilare sangvine. Celulele glandulare au aspect polimorf şi policrom.
Corticosuprarenala H&E
1
Sistemul endocrin
2 3
4 3 1. Capsula 2. Zona glomerulara – celule dispuse în cordoane arcuate 3. Capilare 4. Zona fasciculata cu spongiocite
Sistemul reproducător masculin Aparatul genital masculin se compune din: Gonadele masculine sau testiculele Sistemul reproducător
Căile spermatice de excreţie: a - intratesticulare reprezentate prin tubii drepţi şi rete testis. b - extratesticulare reprezentate prin epididim, canal deferent şi canal ejaculator. Glandele anexe reprezentate prin: - prostată - vezicule seminale - glandele bulbouretrale (Cowper). Organul copulator sau penisul
Testiculul H&E
Sistemul reproducător
Diagnostic Organ parenchimatos, cu structură tubulară multiplă (tubii seminiferi), lumenul acestor formaţiuni fiind delimitat de un epiteliu pluristratificat şi polimorf (epiteliul seminal); elementele celulare epiteliale sunt variate: celulele Sertoli (cu rol de nutriţie şi suport) şi celulele liniei seminale (spermatogonii, spermatocite primare şi secundare, spermatide şi spermatozoizi); dispersate printre tubii seminiferi se găsesc celulele interstiţiale Leydig, structuri glandulare endocrine dispuse sub forme de grămezi triunghiulare alcătuite din cordoane celulare scurte.
Testiculul H&E
Sistemul reproducător
1
2
1. Tubi seminiferi 2. Insule de celule Leydig
Testiculul H&E 4 1 Sistemul reproducător
2
3 9
5 6 7 8
1. Epiteliu pluristratificat şi polimorf 7. Nuclei de spermatozoizi din tubii seminiferi 8. Cozi de spermatozoizi 2. Insule de celule interstiţiale Leydig 9. Tunica conj. propr. a tb. 3. Spermatogonii seminifer 4. Nucleu de celula Sertoli 5. Spermatocite de ord I. 6. Spermatide
Prostata H&E
1 Sistemul reproducător
2
1. Glande prostatice 2. Stromă conjunctivo musculară
Diagnostic Organ parenchimatos musculo-glandular, având o stromă bine reprezentată, hipercelulară; porţiunea secretorie glandulară (glande de tip tubulo-alveolar) se evidenţiază printr-un lumen larg, festonat (în care sunt prezente frecvent formaţiuni rotunde lamelar concentrice intens eozinofile – simpexioni) delimitat de un epiteliu pseudostratificat; canalele excretorii sunt tapetate de un epiteliu simplu cilindric; există o componentă semnificativă de musculatură netedă, atât în structura capsulei şi a traveelor, cât şi în stroma organului.
Prostata H&E
1 Sistemul reproducător
3
1. Glande prostatice 2. Simpexion 3. Stromă conjunctivo musculara
2
Prostata H&E 3 2 1 Sistemul reproducător
4
1. Stromă conjunctivă 2. Fibre musculare 3. Epiteliu pseudostratificat al glandelor prostatice 4. Celule epiteliale descuamate
Prostata H&E
Sistemul reproducător
2
1 3
1. Glande prostatice 2. Simpexion 3. Stromă conjunctivo musculara
Sistemul reproducător
Sistemul reproducător feminin
Sistemul reproducător
Aparatul genital sau de reproducere al femeii este mult mai complex decât al bărbatului, atât datorită corelaţiei hipotalamo-hipofizare, cât şi a modificărilor ciclice ale mucoasei uterine. Aparatul genital al femeii este format din: -Gonada feminină – ovarul -Organele genitale interne ( uter, col uterin, vagin) -Organele genitale externe Glanda mamară şi placenta, datorită strânselor corelaţii morfofuncţionale cu apartul genital feminin vor fi prezentate odată cu acesta.
Glanda mamară în repaus H&E
3
Sistemul reproducător
4 2 1
1. Muguri de aşteptare 2. Stromă funcţională 3. Stromă nefuncţională 4. Adipocite
Glanda mamară H&E 5
Sistemul reproducător
2
4
3 1
1. Ducte intralobulare 2. Epiteliu simplu cubic – stromă nefuncţională 3. Lobul mamar 4. Stromă nefuncţională cu septe
Glanda mamară în lactaţie H&E 3
Sistemul reproducător
1
2
1. Secreţie lactata 2. Alveole secretorii (delimitate de epiteliu cilindric simplu) 3. Septe conjunctive
Glanda mamară H&E
2
Sistemul reproducător
1
1. Secreţie lactata 2. Alveole secretorii (delimitate de epiteliu cilindric simplu)
Glanda mamara in lactatie H&E
Sistemul reproducător
2
1 1. Secreţie lactata 2. Duct interlobar
Ovar H&E
2 3
Sistemul reproducător
1
1. 2. 3. 4. 5.
Corticala Foliculi ovarieni primordiali Albugineea Epiteliu germinativ Stroma ovariana
5
4
Ovar H&E 1
3
2
Sistemul reproducător
5 4
1. 2. 3. 4. 5.
Epiteliu de suprafaţă Stromă Folicul primordial Vas de sânge Folicul primar
Ovar H&E
Sistemul reproducător
1
1. Ovar corp galben
Ovar H&E
3 1
Sistemul reproducător
2
5 4
1. 2. 3. 4. 5.
Folicul secundar activat Ovocit I. Zona pellucida Membrana granulosa Teaca internă
Ovar – folicul primar H&E
Sistemul reproducător
3 4 5
1
2 1. 2. 3. 4. 5.
Disc proliger Folicul matur Zona pellucida Ovocit Coroana radiată
Ovar – folicul secundar H&E 2 3 1 Sistemul reproducător
4 5
1. Folicul primar activat 2. Folicul secundar cavitar 3. Corona radiata 4. Zona pellucida(ovocit)
5. Antru 6. Epiteliu de spf. 7. Albuginee
6 7
Ovar – folicul terţiar H&E 1 6
2 Sistemul reproducător
3
4 5
1. Teaca interna 2. Disc proliger 3. Ovocit
4. Zona pellucida 5. Antru cu lichid folicular 6. Membrana granuloasă
Ovar – folicul terţiar H&E
Sistemul reproducător
Ovar - medulara H&E
2 Sistemul reproducător
1
1. Vase dilatate 2. Ţesut conjunctiv lax
Placenta la 3 luni H&E
Sistemul reproducător
3 2 1
1. Citotrofoblast (palid) 2. Sincitiotrofoblast 3. Ax conjunctivo-mezenchimatos
Placenta la 3 luni H&E
Sistemul reproducător
1
3
2 1
1. Citotrofoblast 2. Sincitiotrofoblast 3. Ax conjunctivo-mezenchimatos
Placenta la termen H&E 3
1
Sistemul reproducător
3 3
1. Sinciţio-trofoblast 2. Ax conjunctivo-vascular 3. Vilozităţi coriale
2
Uter H&E
Sistemul reproducător
1
2
3 1. Miometru 2. Vas de sânge 3. Endometru cu glande uterine
Uter H&E
2 Sistemul reproducător
1 3
4
1. 2. 3. 4.
Miometru Seroasa Vas de sânge Endometru cu glande uterine
Uter H&E
1 Sistemul reproducător
3
2
1. Cavitatea uterină 2. Endomtru cu glande uterine 3. Miometru
Organe de simţ Organele de simţ sunt sisteme funcţionale constituite din trei segmente:
Organe de simţ
- periferic - receptorul - intermediar – de conducere - central - scoarţa cerebrală Segmentul periferic numit şi exteroceptor se găseşte situat în formaţiuni anatomice complexe care constituie organele de simţ. Se individualizează următoarele organe de simţ: - tegumentul - mucoasa olfactivă - mugurele gustativ -ochiul şi urechea.
Corneea H&E 1 2 3
Organe de simţ
4
5
1.Epiteliul anterior 2.Membrana bazala anter. Bowman 3.Substanta proprie a corneei 4.Epiteliul posterior 5.Membrana bazala poster. Descemet
Corneea H&E
Organe de simţ
1
1. Nuclei alungiti de fibrocite
Retina H&E
8 Organe de simţ
1
2
3
4
5
6
7 9
3D
1.Stratul cu conuri si bastonase 6. Strat plexiform intern 2.Membrana limitanta externa 7. Stratul celulelor multipolare 3.Strat nuclear extern 8. Stratul fibrelor nervului optic 4.Strat plexiform extern 9. Mb. limitantă posterioară 5.Strat nuclear intern al neuronilor bipolari
Organe de simţ
Celule cu bastonaşe şi conuri
Organe de simţ
Tegument H&E 3
1 2
3
Organe de simţ
7
4 5
6
1. 2. 3. 4.
Derm profund Derm papilar Strat bazal Strat spinos
5. Strat granulos 6. Strat cheratinizat cu traiectul glandei sudoripare 7. Epidermul
Tegument H&E
Organe de simţ
Tegument H&E
1
3 3 2 Organe de simţ
4 7 5
6 1. 2. 3. 4.
Derm profund Derm papilar Strat bazal Strat spinos
5. Strat granulos 6. Strat cornos cu traiectul glandei sudoripare
Tegument – receptori – Vater Pacini H&E
Organe de simţ
1
1. Corpuscul Vater Pacini
Tegument – receptori – Vater Pacini H&E
Organe de simţ
1 3
1. 2. 3. 4.
Capsula conjunctivă Lamele concentrice de fibre Nuclei alungiti de fibrocite Arteră
2
4
INDEX
Adenohipofiza Anexe ale tb. Digestiv Aorta Apendice Arteră elastică Arteră musculară Bazofil Buza Cartilaj elastic Cartilaj fibros Cartilaj hialin Căi respiratorii Conjunctiv aponevrotic Conjunctiv elastic Conjunctiv lax Conjunctiv mucos
Conjunctiv pigmentar Conjunctiv reticular Conjunctiv tendinos Corneea Corticosuprarenala Dezvoltarea dintelui Dinte Duoden Endocrin Eozinofil Epifiza Epiteliu cilindric Epiteliu de suprafaţa Epiteliu glandular Epiteliu multistratificat Epiteliu pavimentos
INDEX
Epiteliu special Epiteliu unistratificat Epitleiu pseudostratificat Eritocit Esofag Exocrin Fibre mielinice Ficat Ganglion spinal Glanda mamară Glanda salivară Glomerul renal Hipofiza L.I. Intestin gros Intestin subţire Limba
Limfocit Limfoganglion Măduva spinării Măduva hematoformatoare Monocit Muschi cardiac Muschi neted Muschi striat Nerv Neurohipofiza Neutrofil Organe de simţ Organe limfoide Os compact Os spongios Osificare endocondrală
INDEX
Sistem reprod. Feminin Ovar Pachet vasculo-nervos Sistem respirator Sistem urinar Pancreas Sistemul digestiv Papile gustative Sistemul reprod. Mascuin Parodonţiu Sistemul vascular Placenta Splina Plămân Stomac Prostata Suprarenala Pulpa dentară Tegument Reticulocit Testicul Retina Timus Rinichi Tiroida Sângele Scoarţa cerebeloasă Trahee Trombocit Scoarţa cerebrală Tubul digestiv Sistem endocrin
INDEX
Ţesut adipos alb Ţesut adipos brun Ţesut cartilaginos Ţesut conjunctiv Ţesut epitelial Ţesut muscular Ţesut nervos Ţesut osos Ţesut sanguin Ureter Uroteliu Uter Vater Pacini Venă