Atlas Histologie [PDF]

Zitiervorschau

PREFAŢĂ CD-ROM-ul pe care îl prezentăm cuprinde imaginile de microscopie optică ale unor ţesuturi şi organe în coloraţiile uzuale folosite în laboratoarele de histologie şi histopatologie. Preparatele microscopice au fost fotografiate la obiective de diferite mărimi (6x, 16x, 40x), iar imaginile obţinute au fost eşalonate pe capitole, care reprezintă obiectul Histologiei Generale. În felul acesta, microfotografiile cuprin atât imagini de ansamblu, cât şi de detaliu ale preparatelor. Imaginile sunt însoţite de un text explicativ, concis care uşurează înţelegerea structurilor prezentate. În acelaşi timp CD-Rom-ul oferă posibilitatea unui exerciţiu de diagnostic prin faptul că, aceleaşi imagini pot fi studiate şi fără legendă. Acest CD-Rom a fost realizat după preparatele microscopice din colecţia didactică a Catedrei de Histologie, preparate care au fost realizate de colectivul aceleaşi catedre utilizându-se tehnicile histologice obişnuite şi diferite coloraţii: hematoxilină-eozină, hematoxilină ferică, Sudan III, rezorcină fuxină Weigert, orceină, impregnări cu azotat de Ag, albastru de toluidină, acid osmic, albastru de metil. Imaginile prezentate pe acest CD-ROM constituie un îndrumător pentru lucrările practice de Histologie destinat studenţilor de la Medicină Generală, Stomatologie şi Colegii, precum şi cercetătorilor interesaţi de aspecte de anatomie microscopică. Colectivul Catedrei de Histologie adresează mulţumiri studentului de la Medicină Generală, Iulian Şerb pentru realizarea tehnică a acestui CD-ROM.

MENIU

INDEX

IEŞIRE

MENIU Ţesuturile epiteliale

Ţesuturile conjunctive Ţesutul sanguin şi hematopoeza Ţesuturile musculare Sistemul vascular

Ţesutul nervos Sistemul nervos Organele limfoide INDEX

IEŞIRE

INDEX ALFABETIC Arteră elastica (aorta) – HE

Eritrocite – Giemsa

Arteră elastica (aorta) – orceina

Limfocite – Giemsa

Arteră elastica (aorta) – RFW

Măduva hematogenă – HE

Arteră musculară – HE

Măduva spinării – crezil violet

Ganglion limfatic – HE

Maduva spinarii (corn ant.) – azotat de Ag

Ganglion spinal – HE

Măduva spinării-cornul anterior – HE

Glanda corticosuprarenală – HE

Monocite – Giemsa

Glanda salivară parotida – HE

Nerv (secţ. transversală) – HE

Glanda salivară submandibulară – HE

Osificarea endocondrală – HE

Glanda sebacee – HE

Pachet vasculo-nervos

Glanda tubulară simpla – HE

PMN Bazofile – Giemsa

Glanda tiroida – HE

PMN Eozinofile – Giemsa

MENIU

IEŞIRE

INDEX ALFABETIC PMN Neutrofile – Giemsa

Ţesut conjunctiv dens tendinos – HE

Reticulocite – crezil violet

Ţesut conjunctiv lax – HE

Scoarţa cerebeloasă – HE

Ţesut conjunctiv mucos – HE

Scoarţă cerebrală – HE

Ţesut conjunctiv pigmentar (solz de peste)

Splina – HE

Ţesut conjunctiv reticular – HE

Timus – HE

Ţesut conjunctiv elastic – RFW

Trombocite – Giemsa

Ţesut epit. cilindric simplu – HE

Ţesut adipos – Sudan III

Ţesut epit. cilindric simplu – mucicarmin

Ţesut adipos alb – HE

Ţesut epit. pseudostrat. cilindric ciliat – HE

Ţesut cartilaginos elastic – RFW

Ţesut epit. simplu pavimentos – azotat de Ag

Ţesut cartilaginos fibros – HE

Ţesut epit. strat.pavimentos cheratinizat–HE

Ţesut cartilaginos hialin – HE

Ţesut epitelial-uroteliu – HE

MENIU

IEŞIRE

INDEX ALFABETIC Ţesut muscular cardiac – albastru de toluid. Ţesut muscular cardiac – HE Ţesut muscular cardiac – HFH Ţesut muscular neted – HE Ţesut muscular striat – HFH

Ţesut muscular striat (secţ. trans.) – HE Ţesut nervos – fibre long. – acid osmic Ţesut nervos – fibre trans. – acid osmic Ţesut osos compact (secţ. long) – HE Ţesut osos compact şlefuit (secţ. trans.)

Ţesut osos spongios – HE Vena – HE

MENIU

IEŞIRE

ŢESUTURILE EPITELIALE Epiteliile de înveliş şi căptuşire (de suprafaţă)

Ţesuturile epiteliale sunt alcătuite predominent din celule. Sunt structuri avasculare. Celulele se găsesc în raport de contact şi sunt solidarizate prin mijloace stabile de fixare şi/sau printr-o cantitate redusă de substanţă intercelulară, substanţa de ciment.

Epiteliile glandulare

Epiteliile senzoriale

MENIU

INDEX

IEŞIRE

ŢESUTURILE EPITELIALE Epiteliile de înveliş şi căptuşire (de suprafaţă)

Epiteliile de înveliş sunt formate din celule ordonat aranjate şi dispuse pe o membrană bazală. Caracterul de epiteliu unistratificat (simplu) sau pluristratificat (multistratificat) se stabileşte după numărul rândurilor de celule.

Epiteliu unistratificat sau simplu

Epiteliu pluristratificat

Epiteliile glandulare

Epiteliile senzoriale

Epiteliu pluristratificat se caracterizează prin prezenţa mai multor rânduri de celule. Nucleii din acelaşi rând sunt similari ca formă, mărime şi structură. Se disting diferenţe structurale între nucleii din diferitele rânduri: nucleii profunzi sunt de tip activ, eucromi, nucleolaţi, uneori în mitoză, în timp ce nucleii superficiali sunt mai mici, condensaţi, hipercromi, adesea picnotici. Între aceste două tipuri extreme , se găsesc aspecte nucleare intermediare. Forma celulelor din rândul superficial determină tipul epiteliului: cilindric sau pavimentos, acesta din urmă putând fi keratinizat sau nekeratinizat. Celulele keratinizate au citoplasma omogen eozinofilă, nucleul picnotic sau absent.

Epiteliul pseudostratificat cilindric ciliat Uroteliu

MENIU

INDEX

IEŞIRE

ŢESUTURILE EPITELIALE Epiteliile de înveliş şi căptuşire (de suprafaţă)

Sunt formate din celule puternic specializate, care au capacitatea de secreţie şi de excreţie. Intră în alcătuirea glandelor exocrine, dotate cu un sistem canalicular şi a glandelor endocrine, lipsite de sistem canalicular.

Glande tubulare simple Celule epiteliale înalte, cilindrice, dispuse într-un singur rând pe membrana bazală, delimitând un lumen filiform, tubular (ex. glanda Lieberkun).

Glanda alveolară simplă

Epiteliile glandulare

Este formată din lobuli glandulari, înconjuraţi de un sac conjunctiv; stratul bazal al glandei conţine celule active metabolic, dispuse într-un singur rând pe membrana bazală. Restul glandei conţine celule poliedrice, clare, dispuse pe mai multe rânduri (ex. glanda sebacee).

Glanda tubulo-acinoasă

Epiteliile senzoriale

MENIU

INDEX

IEŞIRE

ŢESUTURILE EPITELIALE Glanda tubulo-acinoasă

Epiteliile de înveliş şi căptuşire (de suprafaţă)

Epiteliile glandulare

Epiteliile senzoriale

MENIU

INDEX

Organe parenchimatoase, formate din celule dispuse sub formă de acini secretori şi canalicule excretoare. Acinii seroşi sunt mici, formaţi din celule înalte, care delimitează un lumen îngust. Nucleul sferic, este dispus central,iar citoplasma celulelor este bazofilă, având un aspect granular (ex. glanda parotidă). Acinii mucoşi sunt mai mari decât cei seroşi, sunt formaţi din celule mai joase, care delimitează un lumen mai larg. Nucleii hipercromi sunt dispuşi bazal, iar citoplasma este clară, vacuolară (ex. glanda submandibulară). Acinii micşti sunt cei mai mari, de formă sferică, alungită sau neregulată. Au lumenul delimitat de celule clare, vacuolare (mucoase). Între celulele mucoase şi membrana bazală se intercalează 1-3 celule seroase, cu citoplasma întunecată, având formă semilunară (semilunele Gianuzzi) (ex. glanda submandibulară). Canalele excretorii caracterizează glandele exocrine. Dispuse intralobular, în plin parenchim, sau extralobular, în stromă, sunt formate din celule epiteliale cubice sau cilindrice, formând un epiteliu unistratificat, pseudostratificat sau bistratificat, dispuse pe o membrană bazală.

IEŞIRE

ŢESUTURILE EPITELIALE Epiteliile de înveliş şi căptuşire (de suprafaţă)

Sunt tratate în cadrul organelor de simţ. Ele formează receptorii analizatorilor.

Epiteliile glandulare

Epiteliile senzoriale

MENIU

INDEX

IEŞIRE

Ţesut epitelial cilindric simplu – coloraţie HE –

Epiteliu unistratificat este reprezentat printr-un singur rând de celule, iar după forma celulelor, acest epiteliu poate fi pavimentos, cubic sau cilindric (HE, mucicarmin). 1. Enterocite

2. Celule mucipare 3. Axul vilozitatii cu ţesut conjunctiv

1 2

3

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Ţesut epitelial cilindric simplu – coloraţie HE –

Epiteliu unistratificat este reprezentat printr-un singur rând de celule, iar după forma celulelor, acest epiteliu poate fi pavimentos, cubic sau cilindric (HE, mucicarmin).

1

1. Enterocite

2

2. Celule mucipare 3. Axul vilozitatii cu ţesut conjunctiv

3

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Ţesut epitelial cilindric simplu – coloraţie mucicarmin –

Epiteliu unistratificat este reprezentat printr-un singur rând de celule, iar după forma celulelor, acest epiteliu poate fi pavimentos, cubic sau cilindric (HE, mucicarmin). 1. Enterocite

2. Celule mucipare 3. Axul vilozitatii cu ţesut conjunctiv

3 2

1

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Ţesut epitelial cilindric simplu – coloraţie mucicarmin –

Epiteliu unistratificat este reprezentat printr-un singur rând de celule, iar după forma celulelor, acest epiteliu poate fi pavimentos, cubic sau cilindric (HE, mucicarmin). 1. Enterocite

2. Celule mucipare

1

3. Axul vilozitatii cu ţesut conjunctiv

3

2 _ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Ţesut epitelial simplu pavimentos – impregnat cu azotat de argint –

Epiteliu unistratificat este reprezentat printr-un singur rând de celule, iar după forma celulelor, acest epiteliu poate fi pavimentos, cubic sau cilindric (HE, mucicarmin). 1. Ciment intercelular

1

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Ţesut epitelial stratificat pavimentos cheratinizat – coloraţie HE –

1. Strat bazal 2. Strat spinos 3. Nuclei 4. Strat cornos

4 1 3

2 _ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Ţesut epitelial stratificat pavimentos cheratinizat – coloraţie HE –

1. Strat bazal 2. Strat spinos 3. Nuclei 4. Strat cornos

4

3 2 1 _ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Ţesut epitelial pseudostratificat cilindric ciliat – coloraţie HE –

2

Este un tip particular de epiteliu simplu cilindric, format din celule dispuse pe membrana bazală, dar inegale ca înălţime. Înălţimea diferită a celulelor, determină situarea nucleilor la înălţimi diferite, creind un fals aspect de stratificare.

3

1. Nuclei aparent stratificaţi 2. Celule mucipare 3. Cili

1

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Ţesut epitelial-uroteliu – coloraţie HE –

Este un epiteliu pavimentos stratificat de tip particular. Conţin trei straturi de celule: strat bazal, cu celule cubice, strat intermediar, cu mai multe rânduri de celule alungite, cu polul apical dilatat ”in rachetă” şi strat superficial format din celule aplatizate “în umbrelă”. 1. Membrana bazală

4

2. Celule bazale 3. Celule în rachetă 4. Celule turtite în umbrelă

2 3

1

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Ţesut epitelial-uroteliu – coloraţie HE –

Este un epiteliu pavimentos stratificat de tip particular. Conţin trei straturi de celule: strat bazal, cu celule cubice, strat intermediar, cu mai multe rânduri de celule alungite, cu polul apical dilatat ”in rachetă” şi strat superficial format din celule aplatizate “în umbrelă”.

3

1. Membrana bazală 2. Celule bazale 3. Celule în rachetă

4 1

4. Celule turtite în umbrelă

2

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Glanda tubulară simplă (intestinul gros) – coloraţie HE –

2. Epiteliu glandular

1

2

_ MENIU

1. Lumen

+

INDEX

X IEŞIRE

Ţesut epitelial glandular (parotida) – coloraţie HE –

1. Acini seroşi 2. Canale excretorii intralobulare

2

1

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Glanda salivară mixtă-submandibulară – coloraţie HE –

1. Acini glandulari micşti

1

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Glanda salivară mixtă-submandibulară – coloraţie HE –

1. Acini glandulari mucosi 2. Canale excretoare intralobulare 3. Acini micsti cu semiluna Gianuzzi

1

2 3

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Glandă acinoasă (glanda sebacee) – coloraţie HE –

1. Celule cu citoplasma vacuolara 2. Folicul pilos 3. Fibre musculare scheletale striate sectionate transversal

1

2

3 _ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Glandă acinoasă (glanda sebacee) – coloraţie HE –

1. Celule cu citoplasma vacuolară 2. Folicul pilos

1 2

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Glanda corticosuprarenală – coloraţie HE –

1. Capsula 2. Zona glomerulara – celule dispuse în cordoane arcuate 3. Capilare

1

4. Zona fasciculata cu spongiocite

2

3 4 3 _ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Glanda corticosuprarenală – coloraţie HE –

Zonă fasciculată cu spongiocite 1. Spongiocite 2. Capilar

1

2

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Tiroida – coloraţie HE –

1. Foliculi tiroidieni 2. Celule foliculare 3. Insule parafoliculare

6

4. Capilare perifoliculare

5

5. Coloid

2

6. Capsula conjunctivă

4

1 3

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Tiroida – coloraţie HE –

1. Foliculi tiroidieni 2. Celule foliculare 3. Insule parafoliculare 4. Capilare perifoliculare 5. Coloid

5 4 3

1 2

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

ŢESUTURILE CONJUNCTIVE Ţesutul mucos Ţesutul conjunctiv lax Ţesutul reticular

Ţesutul adipos Ţesutul elastic Ţesutul tendinos Ţesutul aponevrotic Tesutul cartilaginos hialin Tesut cartilaginos elastic Tesut cartilaginos fibros

Tesut osos

Ţesuturile conjunctive, denumite şi ţesuturi de legătură şi suport, reprezintă un grup heterogen de ţesuturi cu origine comună mezodermo-mezenchimală fiind alcătuite din 3 componente: celule, substanţă fundamentală şi fibre. După variaţiile cantitative şi calitative ale celor trei componente se disting din punct de vedere morfologic mai multe tipuri de ţesuturi conjunctive. Din punct de vedere histogenetic se împart în ţesuturi conjunctive de tranziţie şi embrionare şi ţesuturi conjunctive permanente sau adulte. După consistenţa substanţei fundamentale deosebim: ţesuturi conjunctive cu substanţa fundamentală moale sau semivâscoasă (ex. ţesutul conjunctiv lax); ţesuturi conjunctive cu substanţă fundamentală solidă dar elastică (ex. ţesuturile cartilaginoase) şi ţesuturi conjunctive cu substanţa fundamentală rigidă, dură, mineralizată (ţesuturile osoase). După componenta structurală care predomină ţesuturile conjunctive se împart în: ţesuturi conjunctive în care toate cele trei componente sunt în proporţii egale ( ţesutul conjunctiv lax); ţesuturi conjunctive în care predomină celulele (ţesutul reticular, adipos, pigmentar) şi ţesuturi conjunctive în care predomină fibrele (ţesutul tendinos, aponevrotic, elastic).

Ţesutul pigmentar MENIU

INDEX

IEŞIRE

ŢESUTURILE CONJUNCTIVE Ţesutul mucos Ţesutul conjunctiv lax Ţesutul reticular

Ţesutul aponevrotic, reprezintă de asemenea un ţesut conjunctiv dens ordonat în care fibrele colagene sunt dispuse paralel între ele într-un plan, dar perpendicular pe fibrele planului supra sau sbiacent. Celulele conjunctive sunt comprimate între cele două planuri fibroase.

Ţesutul adipos Ţesutul elastic Ţesutul tendinos Ţesutul aponevrotic Tesutul cartilaginos hialin Tesut cartilaginos elastic Tesut cartilaginos fibros

Tesut osos Ţesutul pigmentar MENIU

INDEX

IEŞIRE

Ţesut conjunctiv mucos – coloraţie HE –

Ţesutul mucos din cordonul ombilical este format din celule stelate cu prelungiri dispuse într-o substanţă fundamentală relativ abundentă şi bazofilă. 1. Celule de tip fibroblastic 2. Substanţa fundamentala abundenta (bazofila)

2

1

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Ţesut conjunctiv mucos – coloraţie HE –

Ţesutul mucos din cordonul ombilical este format din celule stelate cu prelungiri dispuse într-o substanţă fundamentală relativ abundentă şi bazofilă. 1. Celule de tip fibroblastic 2. Substanţa fundamentala abundenta (bazofila)

1

2

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Ţesut conjunctiv lax – coloraţie HE –

Reprezintă prototipul de ţesut conjunctiv având o dispoziţie ubicvitară în organism. Substanţa fundamentală este abundentă, celulele sunt situate relativ distanţat, iar fibrele sunt dispuse izolat sau în fascicole care formează o reţea neregulată.

2

1. Fibre colagene 2. Nucleii celulelor conjunctive

1

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Ţesut conjunctiv lax – coloraţie HE –

Reprezintă prototipul de ţesut conjunctiv având o dispoziţie ubicvitară în organism. Substanţa fundamentală este abundentă, celulele sunt situate relativ distanţat, iar fibrele sunt dispuse izolat sau în fascicole care formează o reţea neregulată.

1

1. Fibre colagene

2

2. Nucleii celulelor conjunctive

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Ţesut conjunctiv reticular (ganglion limfatic) – coloraţie HE –

3

Este format din celule reticulare fixe cu nucleu mare nucleolat şi cu prelungiri citoplasmatice ce se anastomozează cu prelungirile celulelor învecinate care împreună cu fibrele de reticulină formează o reţea tridimensională. Ţesutul reticular formează stroma organelor limfo şi hematopoetice.

1

1. Zona medulară a limfoganglionului

2

2. Celule reticulare 3. Vase

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Ţesut conjunctiv reticular (ganglion limfatic) – coloraţie HE –

Este format din celule reticulare fixe cu nucleu mare nucleolat şi cu prelungiri citoplasmatice ce se anastomozează cu prelungirile celulelor învecinate care împreună cu fibrele de reticulină formează o reţea tridimensională. Ţesutul reticular formează stroma organelor limfo şi hematopoetice.

1 3

2

2

1. Celule reticulare 2. Limfocite 3. Zona medulara a limfoganglionului

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Ţesut adipos alb – coloraţie HE –

Ţesutul adipos, este format din grupuri mari de celule rotunde clare (paniculi adipoşi) solidarizate prin ţesut conjunctiv. Celula adipoasă are un aspect de inel cu pecete în coloraţia H.E., nucleul şi citoplasma fiind împinsă la periferie de vacuola de grăsime (ţesut adipos univacuolar). Pentru a evidenţia grăsimea se face coloraţie cu Sudan III în care grăsimea apare colorată galben portocaliu.

2

1. Adipocite cu citoplasma univacuolară

1 3

2. Nucleu periferic 3. Septe conjunctive

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Ţesut adipos alb – coloraţie HE –

Ţesutul adipos, este format din grupuri mari de celule rotunde clare (paniculi adipoşi) solidarizate prin ţesut conjunctiv. Celula adipoasă are un aspect de inel cu pecete în coloraţia H.E., nucleul şi citoplasma fiind împinsă la periferie de vacuola de grăsime (ţesut adipos univacuolar). Pentru a evidenţia grăsimea se face coloraţie cu Sudan III în care grăsimea apare colorată galben portocaliu.

2

1

1. Adipocite cu citoplasma univacuolară 2. Nucleu periferic

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Ţesut adipos – coloraţie Sudan III –

Ţesutul adipos, este format din grupuri mari de celule rotunde clare (paniculi adipoşi) solidarizate prin ţesut conjunctiv. Celula adipoasă are un aspect de inel cu pecete în coloraţia H.E., nucleul şi citoplasma fiind împinsă la periferie de vacuola de grăsime (ţesut adipos univacuolar). Pentru a evidenţia grăsimea se face coloraţie cu Sudan III în care grăsimea apare colorată galben portocaliu.

1

1. Adipocite cu citoplasma univacuolară

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Ţesut adipos – coloraţie Sudan III –

Ţesutul adipos, este format din grupuri mari de celule rotunde clare (paniculi adipoşi) solidarizate prin ţesut conjunctiv. Celula adipoasă are un aspect de inel cu pecete în coloraţia H.E., nucleul şi citoplasma fiind împinsă la periferie de vacuola de grăsime (ţesut adipos univacuolar). Pentru a evidenţia grăsimea se face coloraţie cu Sudan III în care grăsimea apare colorată galben portocaliu.

1

1. Adipocite cu citoplasma univacuolară

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Ţesut conjunctiv elastic – coloraţie resorcina fuxina Weigert –

Reprezintă o varietate de ţesut conjunctiv în care predomină fibrele elastice. Fibrele elastice secţionate transversal se evidenţiază în albastru violet cu rezorcină fuxină Weigert sau cărămiziu cu orceină. 1. Fibre elastice sectionate transversal

1

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Ţesut conjunctiv dens tendinos (secţ. longitudinala) – coloraţie HE –

Reprezintă un ţesut conjunctiv dens, ordonat cu fibre colagene dispuse în fascicole. Între fascicole se dispun celulele conjunctive (tenocitele) vizibile prin nuclei. Este caracteristică dispoziţia nucleilor doi câte doi (nuclei gemeni). 1. Fibre colagene

2

2. Sept conjunctivo-vascular

1

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Ţesut conjunctiv dens tendinos (secţ. longitudinala) – coloraţie HE –

Reprezintă un ţesut conjunctiv dens, ordonat cu fibre colagene dispuse în fascicole. Între fascicole se dispun celulele conjunctive (tenocitele) vizibile prin nuclei. Este caracteristică dispoziţia nucleilor doi câte doi (nuclei gemeni). 1. Fibre colagene

1

2. Nuclei gemeni ai tenocitelor

2

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Se evidenţiază prin pigmentul melanic conţinut în celulele stelate cu un aspect caracteristic de fulg de nea.

Ţesut conjunctiv pigmentar (solz de peste)

1. Celule cu pigment în citoplasma

1

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Se evidenţiază prin pigmentul melanic conţinut în celulele stelate cu un aspect caracteristic de fulg de nea.

Ţesut conjunctiv pigmentar (solz de peşte)

1. Celule cu pigment în citoplasma

1

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Ţesut cartilaginos hialin – coloraţie HE –

1. Celule cartilaginoase 2. Matrice teritorială 3. Pericondru

1

2

3 _ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Ţesut cartilaginos hialin – coloraţie HE –

1. Celule cartilaginoase 2. Matrice teritorială

2 1

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Ţesut cartilaginos elastic – coloraţie resorcina fuxina Weigert –

1. Fibre elastice 2. Fibre elastice din pericondru

1

2

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Ţesut cartilaginos elastic – coloraţie resorcina fuxina Weigert –

1. Fibre elastice

1

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Ţesut cartilaginos fibros – coloraţie HE –

1. Celule cartilaginoase 2. Fibre colagen

2 1

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Ţesut cartilaginos fibros – coloraţie HE –

1. Celule cartilaginoase 2. Fibre colagen

1

2 _ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Ţesut osos spongios – coloraţie HE –

1. Travee osoase 2. Osteocite în osteoplaste 3. Osteoblaste 4. Măduvă hematogenă cu multe adipocite

1 3

4

Ţesut osos spongios Ţesut osos compact şlefuit (secţ. transv.) Ţesut osos compact (secţ. long.)

2

Osificare endocondrala

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Ţesut osos spongios – coloraţie HE –

1. Travee osoase 2. Osteocite în osteoplaste 3. Osteoblaste 4. Măduvă hematogenă cu multe adipocite

1 Ţesut osos spongios

3

Ţesut osos compact şlefuit (secţ. transv.) Ţesut osos compact (secţ. long.)

4

2

Osificare endocondrala

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Ţesut osos compact şlefuit (secţiune transversală) – montat in balsam de Canada –

1. Sistem Havers 2. Canal Havers 3. Osteoplaste si canalicule osoase

1 3 2

Ţesut osos spongios Ţesut osos compact şlefuit (secţ. transv.) Ţesut osos compact (secţ. long.) Osificare endocondrala

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Ţesut osos compact şlefuit (secţiune transversală) – montat in balsam de Canada –

1. Sistem Havers 2. Canal Havers 3. Osteoplaste si canalicule osoase

3

2 Ţesut osos spongios Ţesut osos compact şlefuit (secţ. transv.)

1

Ţesut osos compact (secţ. long.) Osificare endocondrala

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Ţesut osos compact (secţiune longitudinală) – coloraţie HE –

1. Canale Havers 2. Canal Volkman 3. Osteocite în osteoplaste 4. Substanţa fundamentala eozinofila (colagen)

1 4

2

Ţesut osos spongios Ţesut osos compact şlefuit (secţ. transv.)

3

Ţesut osos compact (secţ. long.)

Osificare endocondrala

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Ţesut osos compact (secţiune longitudinală) – coloraţie HE –

1. Canale Havers 2. Canal Volkman 3. Osteocite în osteoplaste 4. Substanţa fundamentala eozinofila (colagen)

1

3

2

Ţesut osos spongios Ţesut osos compact şlefuit (secţ. transv.)

4

Ţesut osos compact (secţ. long.)

Osificare endocondrala

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Osificare endocondrală – coloraţie HE –

I 1. Zona de cartilagiu hialin normal şi seriat

1 Ţesut osos spongios Ţesut osos compact şlefuit (secţ. transv.) Ţesut osos compact (secţ. long.) Osificare endocondrală

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Osificare endocondrală – coloraţie HE – I II

Ţesut osos spongios Ţesut osos compact şlefuit (secţ. transv.) Ţesut osos compact (secţ. long.) Osificare endocondrală

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Osificare endocondrală – coloraţie HE –

II 1. Cartilaj hipertrofic si calcificat 2. Zona de eroziune

1

2 Ţesut osos spongios Ţesut osos compact şlefuit (secţ. transv.) Ţesut osos compact (secţ. long.) Osificare endocondrală

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Osificare endocondrală – coloraţie HE –

III 1. Zona de eroziune 2. Zona de osteoid - travee de cartilaj calcificat (bazofil) - osteoblaste periferic

1

- osteoid colorat (eozinofil)

Ţesut osos spongios Ţesut osos compact şlefuit (secţ. transv.)

2

Ţesut osos compact (secţ. long.) Osificare endocondrală

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Osificare endocondrală – coloraţie HE –

IV 1. Zona de ţesut osos 2. Travee osoase - osteocite în osteoplaste - osteoblaste la periferie 3. Celule hematoformatoare

2 3

Ţesut osos spongios

1

Ţesut osos compact şlefuit (secţ. transv.) Ţesut osos compact (secţ. long.)

Osificare endocondrală

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

ŢESUTUL SANGUIN ŞI HEMATOPOEZA Este principalul organ hematoformator situat în cavităţile osoase. Parenchimul medular este bogat în celule şi maschează stroma reticulinică. Populaţia celulară a parenchimului este reprezentată de celule tinere, bazofile în diferite stadii de evoluţie, reprezentând precursorii celulelor din seria eritroblastică, granulocitară, trombocitară, limfocitară şi monocitară. Celulele nu se pot identifica în hematoxilină-eozină, doar în coloraţia May-Grunwald Giemsa. În coloraţia H.E. megacariocitul, precursor al plăcuţelor sanguine, se poate recunoaşte datorită dimensiunilor mari şi aspectului caracteristic: citoplasmă acidofilă, nucleu voluminos, hipercrom, inelar, cu contur neregulat (nucleu înmugurit). Printre elementele parenchimului se evidenţiază celule adipoase izolate sau grupate şi vase sanguine.

Măduva roşie hematogenă

Sângele

Seria granulocitară este reprezentată de: mieloblast, promielocit, mielocit, metamielocit, granulocitul nesegmentat, granulocitele segmentate (neutrofile, eozinofile, bazofile). Seria eritrocitară este reprezentată de: pronormoblast, normoblast bazofil, normoblast policromatofil, normoblast oxifil, reticulocit, hematie.

MENIU

INDEX

IEŞIRE

ŢESUTUL SANGUIN ŞI HEMATOPOEZA Sângele reprezintă un tip particular de ţesut conjunctiv, caracterizat printr-o substanţă fundamentală lichidă, plasma sanguină (reprezintă 55% din volumul total al sângelui şi care îi conferă particularitatea de ţesut în fază fluidă) şi din elemente figurate (celulele sanguine) care reprezintă 45% din volumul sanguin, suspendate în acest lichid complex.

Măduva roşie hematogenă

Ţesutul sanguin prezintă trei compartimente: compartimentul central (organe hematoformatoare), compartimentul periferic (sângele circulant) şi compartimentul tisular (sângele din ţesuturi). Elementele compartimentului circulant sunt următoarele:

Sângele

MENIU

INDEX

IEŞIRE

ŢESUTUL SANGUIN ŞI HEMATOPOEZA 1. Eritrocite (hematii) 2. Leucocite (globulele albe) A. Polimorfonucleare (granulocite): neutrofile, eozinofile, bazofile

Măduva roşie hematogenă

Sunt celule rotunde, cu nucleu segmentat, format din mai mulţi lobi, colorat în albastru violet. Citoplasma este colorată palid roz şi conţine granulaţii. Diagnosticul diferenţial între cele trei tipuri de PMN se face pe baza dimensiunilor celulei, aspectul nucleului şi aspectul granulaţiilor. B. Mononucleare: monocite, limfocite Sunt celule rotunde cu nucleu nesegmentat, colorat în albastru intens. Citoplasma este bazofilă, cu granulaţii fine, mai greu de observat cu aspect azurofil.

Sângele

3. Trombocite (plăcuţele sanguine) Studiul elementelor figurate se realizează pe baza frotiului sanguin colorat specific May- Grunwald-Giemsa.

MENIU

INDEX

IEŞIRE

Măduva hematogenă – coloraţie HE –

1. Megacariocit 2. Celule adipoase 3. Nuclei ai celulelor seriei mieloide si normocitare

3 1 2

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Măduva hematogenă – coloraţie HE –

1. Megacariocit 2. Celule adipoase 3. Nuclei ai celulelor seriei mieloide si normocitare

1 2

3

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Eritrocite (hematii) – coloraţie Giemsa –

Eritrocitele sunt răspândite uniform pe toată lama şi reprezintă populaţia celulară predominentă. Apar ca structuri rotunde, anucleate, de mărimi aproximativ egale colorate în roz-portocaliu.

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

PMN Neutrofile – coloraţie Giemsa –

Diametrul este cuprins între 1014 microni. Nucleul este puternic segmentat fiind format din 3-5 lobi uniţi prin filamente fine de cromatină. Citoplasma conţine granulaţii fine egale ca fomă şi mărime, uniform repartizate şi colorate în rozviolet.

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

PMN Eozinofile – coloraţie Giemsa –

Au diametrul cuprins între 1217 microni. Nucleul este bilobat, cei doi lobi fiind uniţi printr-un filament fin ceea ce îi conferă aspectul de “desagă”. Citoplasma conţine granulaţii mari egale ca formă şi mărime, uniform repartizate, colorate în roşu-cărămiziu.

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

PMN Bazofile – coloraţie Giemsa –

Au dimensiuni cuprinse între 810 microni. Aspectul nucleului este mai puţin lobat deoarece lobii, în număr de 2-4, nu sunt complet separaţi între ei; adeseori au formă caracteristică de “treflă”. Granulaţiile din citoplasmă sunt inegale ca formă şi mărime şi inegal repartizate mascând de multe ori nucleul. Sunt colorate în violet întunecat.

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Limfocite – coloraţie Giemsa –

Au dimensiuni cuprine între 715 microni. Nucleul este sferic, situat central sau excentric şi are un aspect intens cromatic. Citoplasma, puţin abundentă are un aspect palid bazofil. În ea se pot evidenţia granulaţii fine, azurofile.

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Monocite – coloraţie Giemsa –

Prezintă cele mai mari dimensiuni dintre elementele figurate ale sângelui: 15-25 microni. Nucleul poate fi situat central dar cel mai adesea este dispus excentric. Forma este ovoidă, reniformă, dar poate fi şi rotundă. Este mai palid colorat decât la limfocit, cromatina fiind dispusă în blocuri fine. Citoplasma, mai abundentă decât a limfocitului are o culoare albastră-cenuşie. Conţine granulaţii fine, azurofile, greu vizibile.

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Monocite – coloraţie Giemsa –

Prezintă cele mai mari dimensiuni dintre elementele figurate ale sângelui: 15-25 microni. Nucleul poate fi situat central dar cel mai adesea este dispus excentric. Forma este ovoidă, reniformă, dar poate fi şi rotundă. Este mai palid colorat decât la limfocit, cromatina fiind dispusă în blocuri fine. Citoplasma, mai abundentă decât a limfocitului are o culoare albastră-cenuşie. Conţine granulaţii fine, azurofile, greu vizibile.

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Reticulocite – coloraţie crezil violet –

Prezintă cele mai mari dimensiuni dintre elementele figurate ale sângelui: 15-25 microni. Nucleul poate fi situat central dar cel mai adesea este dispus excentric. Forma este ovoidă, reniformă, dar poate fi şi rotundă. Este mai palid colorat decât la limfocit, cromatina fiind dispusă în blocuri fine. Citoplasma, mai abundentă decât a limfocitului are o culoare albastră-cenuşie. Conţine granulaţii fine, azurofile, greu vizibile.

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Trombocite – coloraţie Giemsa –

Pe frotiu sunt răspândite în grupuri printre celelalte elemente figurate. Au dimensiuni reduse, 2-4 microni. Prezintă o formă ovoidă, cu margini rotunjite. În structura lor se distinge o zonă centrală – cromomerul, colorat violet şi o zonă periferică – hialomerul, de aspect azurofil.

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

ŢESUTURILE MUSCULARE Fibra musculară striată scheletală (longitudinal, transversal)

Ţesuturile musculare sunt formate din celule. Sunt ţesuturi specializate pentru funcţia de contractilitate, astfel încât celulele suferă un proces de adaptare funcţională, în sensul alungirii lor şi ca urmare sunt denumite fibre musculare. De asemenea ele îşi crează organite specifice contracţiei, miofibrilele. Fibrele musculare sunt asociate cu ţesut conjunctiv, care le solidarizează şi le asigură vascularizaţia.

Fibra musculară netedă (miocitul neted)

Fibra musculară striată cardiacă (miocitul cardiac) MENIU

INDEX

IEŞIRE

Ţesut muscular scheletal striat – coloraţie hematoxilina ferica Heidenheim –

Extermităţile fibrei musculare striate scheletale sunt rotunjite. Nucleii sunt numeroşi, situaţi sub sarcolemă. Caracterul esenţial este dubla striaţie a acestor fibre: una longitudinală, determinată de prezenţa miofibrilelor, orientate longitudinal, alta transversală, determinată de alternanţa regulată de discuri clare şi intunecate.

1

1. Fibre musculare cilindrice 2. Miofibrile striate: discuri întunecate şi discuri clare

2

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Ţesut muscular striat (secţiune transversală) – coloraţie HE –

1 3

2

Extermităţile fibrei musculare striate scheletale sunt rotunjite. Nucleii sunt numeroşi, situaţi sub sarcolemă. Caracterul esenţial este dubla striaţie a acestor fibre: una longitudinală, determinată de prezenţa miofibrilelor, orientate longitudinal, alta transversală, determinată de alternanţa regulată de discuri clare şi intunecate. 1. Septe conjunctivo-vasculare 2. Fibre musculare scheletale sectionate transversal 3. Nuclei periferici

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Ţesut muscular striat (secţiune transversală) – coloraţie HE –

1. Septe conjunctivo-vasculare 2. Fibre musculare scheletale sectionate transversal 3. Nuclei periferici

1

2 3

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Ţesut muscular neted – coloraţie HE –

Are o formă alungită, fusiformă, nucleul este unic, situat central. Fibra musculară netedă prezintă un nucleu cu capetele drepte sau rotunjite (în formă de bastonaş), care este întotdeauna înconjurat de o citoplasmă bine vizibilă, intens eozinofilă.

1

1. Fibre musculare netede în fascicole 2. Nucleii fibrelor musculare

2

3. Nucleii ţesutului conjunctiv

3

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Ţesut muscular neted – coloraţie HE –

Are o formă alungită, fusiformă, nucleul este unic, situat central. Fibra musculară netedă prezintă un nucleu cu capetele drepte sau rotunjite (în formă de bastonaş), care este întotdeauna înconjurat de o citoplasmă bine vizibilă, intens eozinofilă. 1. Fibre musculare netede în fascicole

1

2

2. Nucleii fibrelor musculare 3. Nucleii ţesutului conjunctiv

3

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Ţesut muscular cardiac – coloraţie hematoxilina ferica Heidenheim –

Prezintă o dublă striaţie, similară cu cea a fibrei musculare striate scheletale însă nucleul este unic, situat central. Extremităţile acestor fibre sunt ramificate şi legate în sens longitudinal prin discuri intercalare, reprezentate de asocieri de joncţiuni intercelulare. Interstiţiul conjunctivo-vascular dintre fibrele cardiace este abundent.

2

1. Fibre musculare cu extremitati ramificate

1

2. Miofibrile striate

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Ţesut muscular cardiac – coloraţie HE –

1. Fibra musculară cardiacă 2. Interstiţiu conjunctivovascular 3. Nucleul fibrei musculare

3 2

1 _ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Ţesut muscular cardiac – coloraţie HE –

1. Capilare 2. Fibre musculare cardiace – secţ. transversală

1

1 2 _ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Ţesut muscular cardiac – coloraţie albastru de toluidină –

1. Capilare 2. Discuri intercalare

1 2

2

1 _ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

SISTEMUL VASCULAR Arterele mari sau de tip elastic (HE, orceina, resorcină fuxină Weigert)

Sistemul vascular este un sistem tubular închis, alcătuit dintr-o serie de conducte: artere - care conduc sângele de la inimă spre organe, vene – care readuc sângele la inimă şi capilare – la nivelul cărora au loc schimburile dintre sânge şi ţesuturi şi formează reţele.

Capilarele sunt conducte care au diametrul variabil, subţiri, lumenul fiind delimitat de endoteliu.

Arterele de calibru mediu sau de tip muscular

Arterele sunt structuri tubulare cu perete gros, bine structuralizat

Venele

Venele sunt vase de calibru variabil – vene mari, mijlocii şi mici –

în trei tunici: internă (intima), mijlocie (media) şi externă (adventiţia). După calibru şi structură se clasifică în artere mari sau elastice (aorta), medii sau musculare şi arteriole. Arteriolele reprezintă un tip particular de artere mici al căror perete are grosimea dublă faţă de diametrul lumenului. cu perete subţire reprezentat în principal prin adventiţie groasă de natură conjunctivo-fibroasă. Media conjunctivă sau conjunctivomusculară este subţire, iar limitanta elastică internă nu se evidenţiază.

Pachet vasculo-nervos

MENIU

INDEX

Vasele limfatice la fel ca şi cele sanguine au lumenul variabil, delimitat de endoteliu şi perete subţire asemănător ca structură venelor.

IEŞIRE

Arteră elastică (aorta) – coloraţie HE –

In tunica medie predomină fibrele elastice grupate în lamele, dispuse concentric sub forma unor benzi ondulate, fenestrate care se colorează în violet cu rezorcină-fuxină, respectiv brun cu orceină. Ţesutul de legătură între lamelele elastice este format din elemente conjunctive şi musculare.

3

1. Intima: -Endoteliu - Strat subendotelial - Limitanta elastica interna 2. Media: fibre musculare netede, lamele elastice refringente

2

3. Adventitia: fibre colagene

1 _ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Arteră elastică (aorta) – coloraţie HE –

In tunica medie predomină fibrele elastice grupate în lamele, dispuse concentric sub forma unor benzi ondulate, fenestrate care se colorează în violet cu rezorcină-fuxină, respectiv brun cu orceină. Ţesutul de legătură între lamelele elastice este format din elemente conjunctive şi musculare.

2

1. Media: fibre musculare netede, lamele elastice refringente 2. Adventitia: fibre colagene

1

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Arteră elastică (aorta) – coloraţie orceină –

In tunica medie predomină fibrele elastice grupate în lamele, dispuse concentric sub forma unor benzi ondulate, fenestrate care se colorează în violet cu rezorcină-fuxină, respectiv brun cu orceină. Ţesutul de legătură între lamelele elastice este format din elemente conjunctive şi musculare. 1. Lamele elastice

1

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Arteră elastică (aorta) – coloraţie orceină –

In tunica medie predomină fibrele elastice grupate în lamele, dispuse concentric sub forma unor benzi ondulate, fenestrate care se colorează în violet cu rezorcină-fuxină, respectiv brun cu orceină. Ţesutul de legătură între lamelele elastice este format din elemente conjunctive şi musculare.

1

1. Lamele elastice

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Arteră elastică (aorta) – coloraţie resorcină fuxină Weigert –

In tunica medie predomină fibrele elastice grupate în lamele, dispuse concentric sub forma unor benzi ondulate, fenestrate care se colorează în violet cu rezorcină-fuxină, respectiv brun cu orceină. Ţesutul de legătură între lamelele elastice este format din elemente conjunctive şi musculare. 1. Lamele elastice

1

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Arteră elastică (aorta) – coloraţie resorcină fuxină Weigert –

In tunica medie predomină fibrele elastice grupate în lamele, dispuse concentric sub forma unor benzi ondulate, fenestrate care se colorează în violet cu rezorcină-fuxină, respectiv brun cu orceină. Ţesutul de legătură între lamelele elastice este format din elemente conjunctive şi musculare. 1. Lamele elastice

1

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Arteră musculară – coloraţie HE –

In tunica medie predomină fibrele musculare netede dispuse în fascicule concentrice, între care există ţesut conjunctiv de legătură. Caracteristic acestor artere este prezenţa între intimă şi medie a limitantei elastice interne bine reprezentată sub forma unei benzi ondulate, strălucitoare.

1

1. Intima: -Endoteliu -Strat subendotelial -Limitanta elastica interna

2

2. Media: fibre muscularenetede, fibrocite 3. Adventitia: fibre colagene, nuclei fibrocite

3 _ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Arteră musculară – coloraţie HE –

In tunica medie predomină fibrele musculare netede dispuse în fascicule concentrice, între care există ţesut conjunctiv de legătură. Caracteristic acestor artere este prezenţa între intimă şi medie a limitantei elastice interne bine reprezentată sub forma unei benzi ondulate, strălucitoare. 1. Intima: -Endoteliu -Strat subendotelial -Limitanta elastica interna

2 1

2. Media: fibre muscularenetede, fibrocite 3. Adventitia: fibre colagene, nuclei fibrocite

3 _ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Vena – coloraţie HE –

Vase de calibru variabil – vene mari, mijlocii şi mici – cu perete subţire reprezentat în principal prin adventiţie groasă de natură conjunctivo-fibroasă. Media conjunctivă sau conjunctivo-musculară este subţire, iar limitanta elastică internă nu se evidenţiază.

1

1. Endoteliu 2. Media - fibre musculare netede

2

- ţesut conjunctiv 3. Fibre colagene sectionate transversal 4. Fibrocite

4

3 _ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Vena – coloraţie HE –

1. Tunica medie 2. Adventitie

1

2 _ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Pachet vasculo-nervos – coloraţie HE –

1. Arteriola 2. Venula 3. Vas limfatic

2

4. Nerv

4

1 2 3 _ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

ŢESUTUL NERVOS

Ţesut nervos – fibre mielinice (secţiune transversală) Ţesut nervos – fibre mielinice (secţiune longitudinală)

Ţesutul nervos este format din celule nervoase dispuse distanţat şi din prelungirile acestora. Spaţiile dintre neuroni conţin celule gliale şi vase de sânge. Neuronii reprezintă celule înalt specializate în producerea şi transmiterea impulsului nervos. Neuronul este format din corpul celular sau pericarionul şi din două tipuri de prelungiri citoplasmatice: axonul şi dendritele. Corpul şi prelungirile neuronului alcătuiesc substanţa cenuşie iar fibrele nervoase constituie substanţa albă. Neuronul este o celulă polimorfă cu dimensiuni ce variază între 4-5 şi 150 microni. Nucleul neuronului este mare, veziculos, sărac în cromatină şi prezintă un nucleol bine vizibil. Citoplasma este bogată în neurofibrile evidenţiabilă prin impregnări argentice, corpusculi Nissl care se colorează cu violet crezil sau albastru de metilen. Prelungirile neuronale sau fibrele nervoase pot fi mielinice şi amielinice. Teaca de mielină se evidenţiază în coloraţia cu acid osmic sub forma a două linii negre întrerupte la nivelul strangulaţiilor Ranvier. Celulele gliale sunt vizibile numai prin nuclei în coloraţia H.E. Precizarea tipului de celulă glială se poate face numai pe impregnări speciale.

MENIU

INDEX

IEŞIRE

Ţesut nervos – fibre mielinice (secţiune transversală) – coloraţie acid osmic –

1. Teaca de mielină

1

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Ţesut nervos – fibre mielinice (secţiune transversală) – coloraţie acid osmic –

1. Teaca de mielină

1

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Ţesut nervos – fibre mielinice (secţiune longitudinală) – coloraţie acid osmic –

1. Teaca de mielină 2. Strangulaţii Ranvier

2

1

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Ţesut nervos – fibre mielinice (secţiune longitudinală) – coloraţie acid osmic –

1. Teaca de mielină 2. Strangulatii Ranvier

1 2

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

SISTEMUL NERVOS Ganglionii spinali

Măduva spinării (HE, crezil violet, impregnare cu azotat de argint)

Ţesutul nervos împreună cu vasele sanguine şi ţesutul conjunctic care le însoţesc formează organele nervoase care alcătuiesc sistemul nervos. Sistemul nervos se înparte în sisitem nervos periferic format din ganglioni nervoşi şi nervi şi sistem nervos central reprezentat din encefal şi măduva spinării.

Scoarţa cerebrală Scoarţa cerebeloasă

MENIU

INDEX

IEŞIRE

Nerv (secţiune transversală) – coloraţie HE –

1. Fibre nervoase 2. Nucleii celulelor gliale (Schwan) 3. Ţesut conjunctiv

3 1

2

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Nerv (secţiune transversală) – coloraţie HE –

1. Fibre nervoase 2. Nucleii celulelor gliale (Schwan) 3. Ţesut conjunctiv

2

1

3

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Ganglion spinal – coloraţie HE –

Prezintă la periferie o capsulă conjunctivă, subcapsulă, în zona periferică se dispun neuroni mari, rotunzi, pseudounipolari cu nucleu mare, veziculos nucleolat. Fiecare neuron este înconjurat de o capsulă fibroasă dublată de un rând de celule satelite ce reprezintă glia periferică. În porţiunea centrală a ganglionului se dispun fibre mielinice de provenienţă endogenă şi exogenă.

2 3 1

1. Celule nervoase ganglionare 2. Celule satelite 3. Fibre nervoase

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Ganglion spinal – coloraţie HE –

Prezintă la periferie o capsulă conjunctivă, subcapsulă, în zona periferică se dispun neuroni mari, rotunzi, pseudounipolari cu nucleu mare, veziculos nucleolat. Fiecare neuron este înconjurat de o capsulă fibroasă dublată de un rând de celule satelite ce reprezintă glia periferică. În porţiunea centrală a ganglionului se dispun fibre mielinice de provenienţă endogenă şi exogenă.

3

1. Celule nervoase ganglionare

2

2. Celule satelite

1

3. Fibre nervoase

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Măduva spinării – coloraţie crezil violet –

Reprezintă un organ parenchimatos format din ţesut nervos (celule şi fibre nervoase). Substanţa cenuşie este dispusă la interior sub forma literei H cu celule mari, multipolare, motoare în cornul anterior şi celule mici, senzitive în cel posterior. Substanţa albă e dispusă la exterior şi este formată din fibre nervoase secţionate transversal.

3

1.Corpusculi Nissle în pericarionul celulelor multipolare

2

2. Nucleii celulelor gliale 3. Capilar

1 _ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Măduva spinării – coloraţie crezil violet –

Reprezintă un organ parenchimatos format din ţesut nervos (celule şi fibre nervoase). Substanţa cenuşie este dispusă la interior sub forma literei H cu celule mari, multipolare, motoare în cornul anterior şi celule mici, senzitive în cel posterior. Substanţa albă e dispusă la exterior şi este formată din fibre nervoase secţionate transversal. 1. Granulatii în pericarionul celulelor multipolare

2

2. Nucleu cu nucleol

1 _ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Măduva spinării – coloraţie crezil violet –

Reprezintă un organ parenchimatos format din ţesut nervos (celule şi fibre nervoase). Substanţa cenuşie este dispusă la interior sub forma literei H cu celule mari, multipolare, motoare în cornul anterior şi celule mici, senzitive în cel posterior. Substanţa albă e dispusă la exterior şi este formată din fibre nervoase secţionate transversal. 1.Granulaţii în pericarionul celulelor multipolare

1

2. Celula multipolară

2

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Măduva spinării – coloraţie crezil violet –

3

Reprezintă un organ parenchimatos format din ţesut nervos (celule şi fibre nervoase). Substanţa cenuşie este dispusă la interior sub forma literei H cu celule mari, multipolare, motoare în cornul anterior şi celule mici, senzitive în cel posterior. Substanţa albă e dispusă la exterior şi este formată din fibre nervoase secţionate transversal.

2

1.Granulaţii în pericarionul celulelor multipolare 2. Nucleii celulelor gliale 3. Capilar

4

1

_ MENIU

4. Celula multipolară

+

INDEX

X IEŞIRE

Măduva spinării (secţiune transversală-corn anterior) – impregnare cu azotat de argint –

Reprezintă un organ parenchimatos format din ţesut nervos (celule şi fibre nervoase). Substanţa cenuşie este dispusă la interior sub forma literei H cu celule mari, multipolare, motoare în cornul anterior şi celule mici, senzitive în cel posterior. Substanţa albă e dispusă la exterior şi este formată din fibre nervoase secţionate transversal. 1. Celule stelate multipolare cu neurofibrile în pericarion 2. Fibre amielinice

1

2 _ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Măduva spinării (secţiune transversală-corn anterior) – impregnare cu azotat de argint –

1

Reprezintă un organ parenchimatos format din ţesut nervos (celule şi fibre nervoase). Substanţa cenuşie este dispusă la interior sub forma literei H cu celule mari, multipolare, motoare în cornul anterior şi celule mici, senzitive în cel posterior. Substanţa albă e dispusă la exterior şi este formată din fibre nervoase secţionate transversal. 1. Celule stelate multipolare cu neurofibrile în pericarion 2. Fibre amielinice

2

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Măduva spinării-cornul anterior – coloraţie HE –

Reprezintă un organ parenchimatos format din ţesut nervos (celule şi fibre nervoase). Substanţa cenuşie este dispusă la interior sub forma literei H cu celule mari, multipolare, motoare în cornul anterior şi celule mici, senzitive în cel posterior. Substanţa albă e dispusă la exterior şi este formată din fibre nervoase secţionate transversal. 1. Celule stelate multipolare

2

2. Nucleii celulelor gliale

1

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Măduva spinării-cornul anterior – coloraţie HE –

1

3

Reprezintă un organ parenchimatos format din ţesut nervos (celule şi fibre nervoase). Substanţa cenuşie este dispusă la interior sub forma literei H cu celule mari, multipolare, motoare în cornul anterior şi celule mici, senzitive în cel posterior. Substanţa albă e dispusă la exterior şi este formată din fibre nervoase secţionate transversal. 1. Celule stelate multipolare

2

2. Nucleii celulelor gliale 3. Fibre amielinice

2

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Măduva spinării-cornul anterior – coloraţie HE –

Reprezintă un organ parenchimatos format din ţesut nervos (celule şi fibre nervoase). Substanţa cenuşie este dispusă la interior sub forma literei H cu celule mari, multipolare, motoare în cornul anterior şi celule mici, senzitive în cel posterior. Substanţa albă e dispusă la exterior şi este formată din fibre nervoase secţionate transversal.

3

2

4 1

1. Celule stelate multipolare 2. Nucleii celulelor gliale

2

3. Capilare 4. Fibre amielinice

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Scoarţă cerebrală – coloraţie HE –

Este un organ parenchimatos, slab bazofil alcătuit din ţesut nervos, reprezentat prin celule mari, piramidale, celule rotunde granulare şi celule gliale. 1. Celule piramidale mari

2. Celule gliale 3. Capilare

3

1 2

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Scoarţă cerebrală – coloraţie HE –

Este un organ parenchimatos, slab bazofil alcătuit din ţesut nervos, reprezentat prin celule mari, piramidale, celule rotunde granulare şi celule gliale. 1. Celule piramidalemari

2. Celule gliale

3

3. Capilare

1 2

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Scoarţă cerebeloasă – coloraţie HE –

Organ parenchimatos format din ţesut nervos. Prezintă trei straturi celulare: celule puţine în stratul superficial, celule mici numeroase în stratul profund şi celule mari piriforme (Punkinje) dispuse pe un singur rând în stratul mijlociu (reprezintă elementul de diagnostic). Lamela cerebeloasă prezintă în ax substanţa albă formată din fibre nervoase cu aspect eozinofil şi din nucleii celulelor gliale.

1

1. Substanţă albă 2. Substanţă cenuşie

2 _ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Scoarţă cerebeloasă – coloraţie HE –

Organ parenchimatos format din ţesut nervos. Prezintă trei straturi celulare: celule puţine în stratul superficial, celule mici numeroase în stratul profund şi celule mari piriforme (Punkinje) dispuse pe un singur rând în stratul mijlociu (reprezintă elementul de diagnostic).

1

Lamela cerebeloasă prezintă în ax substanţa albă formată din fibre nervoase cu aspect eozinofil şi din nucleii celulelor gliale.

2

1. Strat molecular

3

2. Celule Purkinje 3. Strat granular

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

ORGANELE LIMFOIDE Organele limfopoetice periferice şi centrale fac parte din sistemul imun şi se caracterizează printr-o populaţie celulară foarte abundentă la nivelul parenchimului, care maschează elementele componente ale stromei. În acelaşi sistem, se include şi structurile limfoide anexate mucoasei digestive şi respiratorii (ţesutul limfoid mucosal).

Limfoganglionul

Splina

Timusul

MENIU

INDEX

IEŞIRE

ORGANELE LIMFOIDE Limfoganglionii sunt organe mici situate de-a lungul vaselor limfatice, având în principal rol limfopoetic şi de filtrare a limfei. Delimitat de o capsulă conjunctivă sub care se găseşte sinusul subcapsular sau marginal, limfoganglionul este format din zonă periferică sau corticala şi zonă centrală sau medulară. Corticala are două zone – superficială şi profundă sau paracorticala.

Limfoganglionul

În corticala superficială, parenchimul este un ţesut limfoid dens nodular format din foliculi primari (rar) sub formă de insule rotunde de celule mici, bazofile alcătuite din limfocite dar mai ales secundari, cu centru clar. Paracorticala reprezentată de limfocite grupate sub formă de ţesut limfoid dens difuz în care se pot observa venule postcapilare.

Splina

Zona medulară este formată din cordoane limfocitare intens bazofile, separate prin spaţii largi, clare reprezentate de sinusurile limfatice care alcătuiesc ţesutul limfoid lax cu rol în filtrarea limfei. În această zonă se pot observa celulele reticulare din stromă, de formă stelată cu prelungiri citoplasmatice şi nucleu rotund, hipocrom.

Timusul

MENIU

INDEX

IEŞIRE

ORGANELE LIMFOIDE Splina, organ limfoid periferic situat pe calea circulaţiei sanguine, este formată din capsulă conjunctivă-fibroasă cu elemente musculare, parenchim bogat în celule reprezentat de pulpa albă şi pulpa roşie şi stroma reticulinică (greu vizibilă fiind mascată de parenchim).

Limfoganglionul

Pulpa roşie, ţesutul limfoid lax de filtrare a sângelui este formată în principal de sânge (hematii), capilare sinusoide şi cordoane celulare interstiţiale Billroth care nu se pot delimita pe preparate. În coloraţia H.E. pulpa roşie apare ca o masă cărămizie relativ compactă.

Splina

Dispersată în pulpa roşie se găsesc structuri nodulare, respectiv foliculi limfoizi splenici, formaţi din limfocite reprezentate prin nuclei mici rotunzi hipercromi. Foliculii conţin o arteră mică, cu perete muscular dispusă central sau la periferia acestora. Totalitatea foliculilor limfoizi şi a tecilor limfoide periarteriale formează pulpa albă, respectiv ţesutul limfoid dens limfopoetic al splinei.

Timusul

MENIU

INDEX

IEŞIRE

ORGANELE LIMFOIDE Timusul, organ limfopoetic central, este format din numeroşi lobuli, delimitaţi de travee conjunctivo-vasculare de origine capsulară. Mai mulţi lobuli pot fi uniţi prin zonele centrale. Fiecare lobul este alcătuit dintr-o zonă corticală la periferie şi o zonă centrală medulară.

Limfoganglionul

Corticala mai intens colorată, bazofilă, este formată din numeroase celule mici reprezentate prin nuclei rotunzi, hipercromi (limfocitele T pe cale de maturare).

Splina

Medulara, slab colorată este şi mai slab celulară. Numărul limfocitelor T este mic fapt ce permite evidenţierea din loc în loc a celulelor reticulo epiteliale din stromă, de fomă stelată cu nuclei mari eucromi. Tot în medulara lobulilor timici se găsesc localizate structuri caracteristice, corpusculi Hassall, formaţiuni nodulare mici cu structură lamelară, alcătuiţi din celule epiteliale turtite dispuse concentric ca foile bulbului de ceapă, elementele centrale fiind cornificate, cu citoplasma omogen eozinofilă.

Timusul

MENIU

INDEX

IEŞIRE

Ganglion limfatic – coloraţie HE –

1. Capsula 2. Corticală 3. Sinul marginal 4. Foliculi limfoizi

1

2

3

4

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Ganglion limfatic – coloraţie HE –

1. Zona medulară a limfoganglionului 2. Celule reticulare 3. Vase

3

1

2

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Ganglion limfatic – coloraţie HE –

1. Corticală 2. Sinul marginal 3. Foliculi limfoizi

2

3

1 _ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Ganglion limfatic – coloraţie HE –

1. Celule reticulare 2. Limfocite 3. Zona medulara a limfoganglionului

1 3

2

2

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Splina – coloraţie HE –

1. Folicul splenic 2. Arteriola centrofoliculara 3. Pulpa rosie

3

2 1 _ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Splina – coloraţie HE –

1. Folicul splenic 2. Arteriola centrofoliculara 3. Pulpa rosie

3

1 2 _ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Splina – coloraţie HE –

1. Folicul splenic 2. Arteriola centrofoliculara 3. Pulpa rosie 4. Capilare sinusoide venoase

2

4

1

3 _ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Splina – pulpa roşie – coloraţie HE –

1. Mezoteliu peritoneal 2. Capsula conjunctivomusculară 3. Sept 4. Macrogage cu pigment hematic fagocitar

3 2

4

1 _ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Timus – coloraţie HE –

Lobuli timici 1. Capsula 2. Sept interlobular 3. Corticală

2

4. Medulară 5. Corpuscul Hassal

3

4 5

1

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

Timus – coloraţie HE –

Zona medulară din lobulul timic 2. Limfocite timice 3. Corpuscul Hassal

2

1 2

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

_ MENIU

+

INDEX

X IEŞIRE

IEŞIRE