Arta Si Omul Ian Febr 1934 [PDF]

Zitiervorschau

ARTA SI OMUL

No. 7-8

ANUL II

www.dacoromanica.ro

COLABORATORI: Dan Botta, Al. Busuioceanu, O. Han, lonel Jianu, Eugen lonescu, C. Petranu, Alex. Tzigara-Sarnurcas, Fr. irato, Tache Soroceanu, N. N. Tonitzà, George ZIotescu, Ion Zu rescu Revista apare sub ingrijirea unui comitet de artisti Secretar de redactie: George TogAneanu

IUBITORILOR FRUMOSULUI cari ne vor procura 10 (zece) abonamente achitate le oferim, in mod gratuit un portret cxecuo tat dupa modd sau un abenament la levista Arta si Omul" i o lucrare de arta. mutat re= Revista Arta si Omul" dactia i administratia in str. Romana 82,

având orele de primire intre 5-6 d. a.

Cine a primit i refinut un exemplar din revista Arta si Omul" se considerä abonat si este rugat a trimite costul abonamentului prin mandat postal.

In caz contrar rugâm a ni se inapoia re,

vista prin postä fará a mai aplica nici o

mara noul

www.dacoromanica.ro

Anul II, No. T-8

Ianuarie:Februarie 1934

I OMUL

ARTA

REVISTA LUNARÄ PENTRU RASPANDIREA FRUMOSULUI Director : AUGTJSTIN CLONDA

CUPRINSUL: BORIS CARAGEA de D. Sevastian. de A. O. PLASTICA NOASTRA EVENIMENTE ARTISTICE, EX POZITII: Un nou studiu al d-lui PeIstotranu de I. Zurescu.La Peinture. Arta romäneascä la Roma.

ria esteticei dela Kant pänä azi. BORIS CARAGEA BORIS CARAGEA BORIS CARAGEA BORIS CARAGEA BORIS CARAGEA

EPRODUCERI: Pescar Femeia cu cobilita Mamä cu copil Pieta Särutul Pijamaua rozä

G. PETRAKU G. PETRAKU

Biciclist

- Santier Seyne

TEODORESCU-SION C. BARASCHI C. BARASCHI ELENA TALASESCU L. VIORESCU VAVILYNA

Nud Cap

Cap de fetitä.

Stradä din Bucuresti Peisaj

VASILE POPESCU VASILE POPESCU VASILE POPESCU ELENA CONSTANTE CELINE EMILIAN CELINE EMILIAN SCHWEITZER-CUMPANA GEORGE BARBIERI NUTZ I ACONTZ

TANIA $EPTELICI MILITZA PATRAKU RISA PRORST KRAID NELLY STIUBEI CECILIA CUTESCU-STORCK

$TEFAN FEKETE $TEFAN FEKETE

Vilä la mare Pavilion de muzicA Interior Desen Domnita Bälasa Camil Petrescu

Naturä moartä Naturä moartä Desen colorat Desen Desen

Din Istambul Interior

Fresa Post de radio Biserici

www.dacoromanica.ro

Pescar

BORIS

CARAGEA crezurile aruncate astAzi ca artificii in sfera generatii tiarta frumosului, ocupd un loc prea mic. Aceastd necesitate spirituald e atAt de vitregitd i confuzd, incAt o mAnd de oameni, cari se sacrificd pentru ea, aproape nu-si stiu rostul. Abia cAtiva intrevdd i prind sensul adevdrat al acestei comori, in realizAri poate incd stAngace §i cari totusi se afirmd pe un drum cu perspective si orizont real. Intre acestia, se integreazd i tAndrul Boris Caragea cu recenta sa expozitie de sculpturd. Dacd in Apus, incepand cu Rodin, s'a creat o atmosferd de spirit nou in conceptia sculpturii, bazatd pe forte regeneratoare, cari au experimentat incepArd dela A, B, C, dAnd personalitAti cari vor ilustra epoca noastrA, la noi in mediul plastic, s'a simtit abia un reflex de tensiune micd. Astfel, tineretul nostru are in fata sa probleme mari i noi de rezolvat, mai ales cd s'a infiripat i o mica traditie cu o bazd de largd expansiune. Expozitia de sculpturd, deschisd in prima lund a acestui an de d-1 Boris Caragea ne face sd cunoastem i sd apreciem aceastd manifestare, cu dreaptd admiratie Din toate formulele

nere,

i

care absorbitd de probleme vitale se sbate nevralgic

sperantd. 107

www.dacoromanica.ro

BORIS CARAGEA

108

www.dacoromanica.ro

Femeia cu cobiIii

BORIS CARAGEA

MamA cu copil

109

www.dacoromanica.ro

Lucrarile prezentate unitar in piatra si bronz, aduc un aport male, regenerator si semnificativ pentru sculptura noastra tanärä. Când sunt atatia tineri si batrâni pentru cari molohul politic acorn' trai de bani gata, in inima culturii occidentale, nu ca sa invete, ci ca sa petreaca, te miri cum s'a facut ea acest sculptor tânar, numai cu talentul sari a putut lua chiar aici pe loc, o bursa de doi ani. E demn de relevat ca acest artist sa desvoltat in minimum de timp loc, in asa forma, ca afirmatia reala, care o cla, atrage dela sine elogii. In expozitia deschisa in atelierul modest al Muzeului Aman, fost cuib de himere al regretatului maestru Paciurea, Boris Caragea ne spune : Näscut pe tarmul marii

la Balcic, prima data, in copilarie, am inceput sa cioplesc pietre calcaroase, cari si acum stau prin colturile curtii, inverzite de tirrp. Multi vizitatori sustin vechimea lor de douà mii i ceva de ani ; ca pietre primitive din vechiul Dionisopoles." Intr'adevar, bucatile expuse, prin tot rafinamentul i cautare subtilä, dar pe o cale prea batutä i academica, nu s'ar fi putut sustine, daca n'ar isbucni impetuos, brutal si sincer adevärul primitiv, care (IA suflu i viata, adevaratul dar al artistului, care trece peste teorii si mai ales formule. Aceasta forta speram sa-si gäseascä eliberare, iar detinatorul ei sä ajunga cat mai personal si cut-Mat de sgura fatala in orice ti nerete.

In timp de un an si ceva, Boris Caragea a lucrat continuu. Cele treizeci de lucrari expuse, sunt márturie, nu a unei munci cantitative sau obligatia formala. E mund dreapta i evolutia normala a sufletului cinstit, care a atacat direct pmbk me de cea mai purl esenta. A trasat un inceput serios i nesovaitor, in plina forma constructiva. Lucrarile interiorizate, sunt inchegate in volume, unii, ritm i echilibru ; toate inteo imbratisaie armonioasa. Dar mai presus e viala proprie a materiei atat de dificilá si amorfa de obiceiu, caruia sculptorul Ii da existenta i n'o diformeaza, spunand raspicat ce simte. Preocuparea artistului e mai ales compozitia mare cu viziune larga, si monumentala, dar nu monumental bombastic, ci concentrare naturala i distinsä, rezolvata strict sculptural, fära retorica sentimentalä. Din lucrarile artistului prezentate atât de unitar, e greu de spus cá aceasta sau cealaltä e buna. ; fiecare oglindeste o treapla frumoasä care se Malta. Din compozitiile religioase Pieta", realizarea simetrica in linii verticale cu distinctie ritmica, linite statica ; i trecând peste aceste consideratiuni tehnice respira viata proprie. Deasemcnea Sf. Metodiu" cu evocare bizantina ascetisata. Celelalte compozitii mari inspirate din fantezia poporului sunt interpretate sub prizmä de o viguroasä originalitate. Sfarma Piatre concentrarea materiei brute, inteleasa din toate punctele de vedere. Fdt Frymos", lucrarea mai recenta, se precizeaza pe scara evolutiva cu conc(ptie rrai senina libera. Sculptorul In compozitiile mici, ne arata o nota simbolica ca realizare plastica si adancire pint a sentimentului uman. 0 lucrare frumos rezolvatá e Fructul", in care unduirea corpului femeiesc e de Etta i decorativa plasmuire plastica. Restul de compozitii, Maternitate", Pescarul" 110

www.dacoromanica.ro

BORIS CARAGEA

Pieta

Tors", si mai ales Femeia cu cobilifa", ne spun acelas lucru. In capete si busturi, tânärul artist, se afirmA ca mare portretist. Prin forma si caracterul adâncit si simplificat sculptural, dA fetei ceva etern. In special capul de lut neterminat, aratA maturA si bine stApAnita sigurantA de a modela. E mAsura exactA, cum stie sculptorul sA concretizeze In materia sa un cap. 111

www.dacoromanica.ro

BORIS CARAGEA

Srutul

Toata expozitia de lucrari a lui Boris Caragea arata dragoste si respect data talentului sau, vietii si materiei cu care lucreaza. E Imbucurator cd si publicul a inteles si a stimulat indeajuns aceasta sfortare a lui Boris Caragea, caruia ii uram sa-si duca mai departe, cu aceiasi dârzenie, cucerirea frumosului. D. SEVASTIAN 112

www.dacoromanica.ro

G. PETRASCU Pijamaua rozà"

PLASTICA

NOASTRA Cu toatA criza care incAtuseazA activitatea

patA de culoare, un volum, cari sunt suflein toate domeniile, artistii nostri au rAmas tul §i ratiunea artistului plastic. credinciosi penelului i dAltii. IncepAnd din Dacä in plastica noasträ avem un Pallady, anul trecut i panA acuma, ua expus aproape Sirato, Petra§cu, Iser, TonitzA, Han, Medrea, toti artitii, dovedind si de data aceasta cA Stoenescu §i altii, n'avem in schimb o criei trAiesc numai i numai pentru artA. ticA justA §i adeseori se aduc laude unor autori, cari mai mult stricA §i putinul gust Dar cine intelege eforturile lor i cine a incercat ca sA fie inteiesi acesti oameni, pe care-I are publicul.

cari dau totul pentru a realiza binele frumosul ? N'au incercat s'o facA acei cari sunt in mAsurA, ci a face cei cari

S'a scris cA pictorul Stoenescu expune portrete de-o rarA artA." Peste câteva luffi, acela§ critic, afirma contrariul, invocând

nu inteleg si nu simt o linie frumoasA, o motivul cA sala n'a fost bine luminatä. 113

www.dacoromanica.ro

G. PLTRASCLi

D,2spre Pal lady cA nu-i culoarea destul de adAncitA". Ce o fi intelegAnd prin culoare aclAncità? Probabil acele negreli, cari se vAcl din nefericire cam des in pictura

noastrk Culoarea lui Pa !lady nu-i negrealk nici imbAcsitA ;

de artist.

e rupta din suflet

i trAitA

M zestrul Pallady, este elita picturii romAnesti. Tot acolo, a ajuns i irato prin marea-i sensibilitate i inteligentA. Pictura este culoare, nu valoare ce se invatA la Academii, mai ales la cele oficiale. In plastica romAneascA n'a ajuns nimeni

pana acum la finetea de tonuri, la care au

114

www.dacoromanica.ro

MILITZA PATRA$CU

Desen

115

www.dacoromanica.ro

TEODORESCU.SION

116

www.dacoromanica.ro

Santier Seyne

GEORGE BARBIERI

Natura moan A

11T

www.dacoromanica.ro

L. VIORESCU

Strada din Bucure§ti

EL . VAVILYNA

Peisaj

www.dacoromanica.ro

VASILE POPESCU

Vili la mare

VASILE POPE:SCU

Pavilion de muziCi

www.dacoromanica.ro

fit in felul cum il vedem i acuma. Tonurile, desi le repetä in toate lucrArile fie peisaj, naturá moart5, nud sau portret, de Cate ori le aplica pe panza ies adevärate cldan §i Andreescu i e dusa mai departe perle pretioase, pe care ori cat ar cauta cide acesti doi artisti. Activitatea noasträ ar- neva sa le imite, nu va putea, fiindca ele tistica nu se margineste desigur la Pallady sunt sufletul artistului. Sirato. Mai sunt Inca talente reale a caDaca putem asemana lucrarile unora din ror lucrari pot sta in orice muzeu, alaturi artistii nostri cu cei dela Paris, in orice de pictori cu nume mondial. acela nu va fi Petrascu. caz Tonitzei, artist cu exceptionale calitäti de La Petracu dela inceputul carierei culoare, a continuat drumul lui Luchian, sale artistice, pana la expozitia din urma se vede o linie dreapta, o continuitate rarä, realizand adevarate podoabe in pictura rope care n'o au multi pictori. Aceasta dove- maneasca. ,tefan Dutnitrescu, plecat atat de timpudeste c artistul a avut un crez sau a simajuns acesti doi artisti, de cari orice Ora ar putea fi mandra, mai ales noi, cari n'avem o traditie cum au tärile din Occident. Pictura de chevalet incepe la noi cu Lu-

VAS1LE POPESCLI 120

www.dacoromanica.ro

Interior

ELENA CONSTANTE

riu, n'a dat totul. A lAsat lucrAri de culoare interesantA, insd in desene s'a gäsit, läsAnd opere cari vor rAmâne. Marius Bunescu, ile-a dovedit i cu ultima expozitie, modestd in aparentä acelas fond cunoscut in evolutia d-sale, ajungând la realizAri mature. Steriade, a venit cu expozitie, ceeace de mult n'a fAcut. Lucrdri bune. Desene de o rarA sensibilitate. Aceeas sensibilitate si la

Sena

putinele aquarele ; mai ales peisaje de artist, acele realizate in Franta ; eliminând violetul, lucrärile cAstigd foarte mug, de unde reese cA contactul cu Apustil e binevenit. Teodorescu-Sion, cu rare

resurse de a

face si pe drept cuvânt realizeazA. Expune, mai in fiecare an. Prin asta dovedeste cA nu intAmpind greutäti tehnice, in dragostea de-a picta. In

ultima d-sale expozitie, ne aduce 121

www.dacoromanica.ro

lucrAri de culoare. Se vAd si acum aceleas calitAti de compozitie i desen, cu cari neam obisnuit sA-I cunoastem : artist al specificului românesc. Dar nu rAmâne numai la specific, ci trece dincolo. D-sa cunoaste cel mai bine mestesugul picturii. Mai sunt artisti cari pot reprezenta arta noastrA, ori unde i incA foarte bine, cunt e Camil Ressu, Iser, Stoenescu i altii. In afarA de artisti cu vArstA, ocurând un loc bine defillit in constelatia noastrd plasticA actualA, urmeazA o generatie de tineret matur, care prin manifestAri in plinA ascensiune, contopit in marea scoalA apuseanA, a animat frAmântArile dela noi prin diversitatea liberA i inclividualA a nouilor concertii, elc-

CELINE EMILIAN

Domni;a Map

CELINE EMILIAN 1 22

www.dacoromanica.ro

Camil Petrescu

SCHWEITZER.CUMPANA

Naturä rnoartä

mente evaluate la realizAri de mare valoare.

lorgulescu-Ior, evoluat la o viziune fru-

UrmeazA apoi generatia de tineret minor,

moasA de culoare vibrantA §i vie, cu joc de pretiozitate a pastei cum rar se vede la noi, rezolvA problema nu mult diferitä de cea a lui lonescu-Sin, trecut la rafinament §i intelegere de pur colorist.

plinA de elan, neprecizatA nebulozA, "in a cArei

frAmAntare se vAd reflexe de preocupAri a da o formA nouA §i luminoasA, cu elemente care vor intrece poate i speranta. Trebufe aruncatA privirea de intelegere §i

Manz Baltatu, cu ultima expozitie se siincurajare asupra acestor docA generatii, tucazA pe plan Malt de originalA viziune, cu vdzute rar prin elementele ei pure in conglomeratul de expozitii ce tapiseazA toate sAlile. Putinele expozitii personale, grupArile §i Salonul OficiaI, reunesc cadre tinere §i dau putinta, mai mult sau mai putin, unei sumare aprecieri obiective.

distinsä seriozitate in culoare §i compunere. Vasile Popescu, in recenta expozitie ne surprinde cu sufletul plin de armonii ce vibreazA delicat §i pictural ; trece peste orice §i se afirmA pe teren propriu.

M. W. Arnold §i mai mult ne surprinde 123

www.dacoromanica.ro

NUTZI ACONTZ

colorat

TANIA $EPTELIC1

Desen

www.dacoromanica.ro

C. BA12ASCHI

Nud

C. BARASCHI

Cap (Lemn)

ELENA TALASESCU

Cap de fetitd

125

www.dacoromanica.ro

RISA PROPSTKRAID

Din Istambul

cu aquarelele sale. Aduce o vie si sincerd incântare sub jocul spontan i liber, ne dà pur si simplu o constiintd adâncd, find a picta, In spiritul evaluat al vremii. Margareta Sterian, In locul bine cucerit, se mentine prin ultima expozitie. Mandia Ullea, ne aduce un temperament sobru In culoare, interpretat dupd peisajele dela noi. Magda lorga, cu toatd diversitatea de in-

flue*, se afirma cu serioase resurse, care cu timpul se vor elibera. Din cadrul Salonului Oficial si din grupdri

se integreazd distinct: Henry Catargi, Tache Soroceanu, Eleutheriade, Daniel Henri, Paul Miracovici, H. Avachian, Stefan ConstantiAl. Phoebus, Florenta Pretorian, Cassilda Miracovici, O. Angízelutei, Aurel Kessler, Anatole Vulpe, George Zlotescu, Marcela Florica Cordescu §i altii. In drumul larg deschis al plasticei, cu

nescu,

reactionari i excesive avandgarde, miscarea

serioasd prinde teren si se cristalizeazd bine pe mica noasträ traditie si nu e mult ca aceastd traditie sd ajungà o piatrd frumoasd. A. O.

126

www.dacoromanica.ro

CECILIA CUTESCU-STORCK

Fresca

Fresca din aula Academici de Ina Be Sludil Comerciale i Industriale, opera d.nei Cecilia Culescu-$lorck. Compozifia e Inchegatá i cinsleste: pe artista Arguitoare, cu resurse bagate, cu palela vie cu skit decoraliv si prelioase insusiri de compozilie i viziune.

127

www.dacoromanica.ro

_

NELLY STILTBEI

Interior

128

www.dacoromanica.ro

EVENIMENTE ARTISTICE EXPOZITII

Sala Da lles", Ianuarie : Expozitia de picturä a d:nei Constanta Ef. Ionescu si

a

d:soarei Magda Iorga ; expozitia de sculpturä

a d:nei Elena Täläscscu si expozitia de pie: 1ur5 a d:lor: S. Mützner, C. Isachie i Em. Nicolescu:Nic. Luna Februarie : Expozitia de picturä a d:soarei Rodica Maniu, Risa Propst:Kraid a

Expozitia de pictura a cl:lor Stefan Con: stantinescu:Hrandt Avachian, dela 25 Fe: bruarie pänä. la 1 Madie si S. Triester.

Librâria de arlá Hasefer", Ianuarie : Ex. pozitia de xilografii si aquaforte a d.nei Ma. nolescu:Bruteanu. Luna Februarie : Expozitia de pictur5 a d:nei

Lola Diamandi:Ghelenter si a pictorului L.

Biju A. L. Luna Martie : Expozitia retrospectivä a cl:lui

Stefan Popescu. Aieneul Român", Ianuarie : Expozitia de picturä a d:nei Eugenia Filloti:Atanasiu, Man. dia Ullea si a d:lui Paul Verona. Luna Februarie : Expozitia de picturS a d:soarei Elisa Ghioculescu si a cl.lui Richard Mayol. D. Iosif Fekeie expune sculpturä.

Sala Mozart", Ianuarie : Expozitia

de desene a cl.soarei Violeta Cherulescu si de

picturä a &lull Pantely:Stanciu. Luna Februarie : expune d. Arnold M.V.

Keletti.

0 Sala Beane, Ianuarie : Expozitia de pie: furs a d-lui George Barbieri, Ana si Aurel Jiquidi si de sculptur5 a d:lui I. Pantazi. Luna Februarie: Expozitia de picturä a d:lui Vasile Popescu. Luna Mantle : Expozitia dcnei Milita PAtrascu si Marcel Iancu.

Sala Universul", Ianuarie: Expozitia de picturä a d-nei Elena Bacaloglu. Luna Februarie: Expun d:soara Benedic. tina Papadopol si M. Mihalcea pictur5. 129

www.dacoromanica.ro

STEFAN FEKETE

UN NOU STUDIU AL Dslui PETRANU Profesorul Coriolan Petranu dela Univers sitatea din Cluj, autor al unei serii de lucräri in legäturä cu arta de peste munti, cunoscä . torul cel mai serios al problemelor pe cari le

ridic5 bisericile noastre de lemn, a fkut sä aparä la Sibiu un nou studiu privitor la bis sericile de lemn din judetul Bihor. Ca primä parte a unei lucräri mai mari ce

tinde a cuprinde in genere monumentele istorice

ate pomenitului judet, volumul dslui Petranu prezintä interesul dublu al unui documentar $i al unei analize stilistice aprofundate. Dupa studiul din 1866 al lui Schultz $1 dupä cel din 192T al dslui Petranu privis tor la Sätmar $1 Arad, lucrarea aceasta nouä, apare ca o fericitä complectare in yes

Post de Radio.emisiune

Fata de cele vreo 1200 biserici ale Ardeas lului, Bihorul numara 150 la 431 de comune, 3 din ele grecoscatolice, restul ortodoxe. Asemanätoare celor din judetul Arad, ele

par a fi mai vechi deat cele din acest judet, cki pe când in Arad inscriptia cea mai veche dateazA din 1T34, in Bihor ea dateazä din 1692.

Mai variate ca plan decal cele din Arad, mai lungi, de mult mai multe ori preväzute cu pridvoare, având turnuri cu coifuri svelte de reminiscentä gotica, ele sunt in aceastä privintä mai aproape de cele din Cluj $i Sat. mar cleat de cele din Arad. Superioare de asemenea in ce priveste mobilierul si obiectele liturgice in mare parte de provenientä ruralä. Pe baza acestor elemente ca si pe baza unei adâncite analize de plan, de ornamentas

derea unei monografii care sä imbräti$eze problema bisericilor de lemn pe intregul ei.

tie, de variante in genere, dsl Petranu crede

Cu eat mai fericitä complectare cu eat dupa spusa autorului, o bunä park din biserici sunt pe punctul sä disparä, inlocuile fiind cu cele de piatra.

Bisericile de lemn din Bihor fac parte din grupul estseuropean fixat de Strzygowski, dupa care monumentele românesti merg mânä in mânä cu cele slave, ori dupä Wesser din

a desprinde urmätoarele concluzii :

130

www.dacoromanica.ro

grupul patru, care este cel românesc. Dar §i realiz5rile tuturor scolilor de picturä con. chiar in grupul fixat de Strzygowski, bises temporanä. André Lothe, a devenit prin ricile noastre de lemn au o individuali. aceastà operä, unul din cei mai de seamä fate proprie, astfel cà ele meritä a fi tratate independent. In cadrul bisericilor de lemn crifici de artà al timpului nostru. române, cele din judeful Bihor, fac parte din grupul ardelean care are aceia§i constructie, ARTA ROMANEASCA LA ROMA infälisare exterioarä §i interioarS, acela§ cons linut, acelas plan.

Pe deasupra acestor concluzii ce sunt in

dependentà stransa de tipologia lui Strzy.

gowski, tipologie încà in plina disculie a sa. vanfilor, lucrarea domnului Petranu pa-streaz5

valoarea necontestatà a unei serioase, obiec, live si complecte prezentäri de material. I. ZURESCU

LA PEINTURE

La Roma s'a inaugurat in toamna anului ¡recut, din inifiativa si sub presidenlia d-lui F. T. Marinetti, expozilia artei tinere roma's nesti in ciclul artei futuriste mondiale.

Au expus artistii: Nina Arbore, Mac Constantinescu, Olga Greceanu, Marcel Iancu, Octav Doicescu, Maxy, Milita PStrascu, Mi. rica Râmniceanu, Tania *eptelici, Margareta Sterian.

Academicianul F. T. Marinetti a trimis cu Volumul lui André Lothe a fost editat de acest prilej prietenilor sài români, urmalorul Donoel si Sfiele". E o operà in care se salut : Sclipitoare aplauze, de marine italiene, gAse§te adunat intreg materialul privitor la pictura modern5. Sunt discutate modurile, tchnicele, idealurile

you'd'

scumpi futuristi români

i

operelor

voastre ce contin a igulatura dinamid a ne.

$TEFAN FEKETE

Biseria 131

www.dacoromanica.ro

grelor paduri imbatate de privighetori $i rits muri adanciale sondelor voastre pline de lus mina

Una dintre acestea se aprinse, arzand de pas siune Limp de doi ani, cu atata vraja de aurite splendori, inalta de o mie de metri, incat misa fost u$or s'o zugräsesc in capodopera cuvins telor In libertate. Scumpi prieteni, Constantinescu, Costin, Codreanu, Iancu, Maxy, Patrascu, Sterian, Septelici, Vinea, Voronca, v amintiti desigur bucuria, ce ardea In trupurile noastre de poeti, pictori i sculptori ai focului. Tu, JanCU, arhitect genial, cautai in uria$ele

spirale sclipitoare, involburatul spirit suitor al lui Sant Elia, primul futurist al oraselor noi. Tu, Costin i tu Voronca aprindeati suflete inflackate in primitivele fipare ale poeziei romane$ti. Puternicele armaturi ale sondclor petrolifere se luau la intrecere in soliditate cu sculpturile tale, Patra$cu. Gustarn atunci impreun5 cu voi in revers beranta veselie a padurilor Inamorate de sonda in flacari, pasionata inteligenta artistica ce caracterizeaza poporul vostru reprezentat precedat de voi printeo eroica i necbositä indrazneala inovatoare".

Ne cinstesc amintirile ce le purtati despre poporul nostru, arta lui $i despre noi, cari in putinele clipe petrecute laolalta, am incercat &A và imparta$im din minunile solului, terns peramentul i arid romane$ti ca i realizärile noastre personale.

Chiar daca arta noastra nu a luat destul de timpuriu exemplul avantului vostru neintrecut ca

prima arta revolutionarä, chiar daca prin ins fatipre i continut aria noastra se deosebe$te de forentul de inspiratie $i verva märeata fus turisrnului italian, noi marturisim ca mereu nesam incalzit la flacara vie $i vecinic tanara a marei oastre revolutii artistice. In numele artiVilor moderni din Romania : IonVinea, Marcel lancu, Mililza PâtraKu,

I. G. Coslin.

ISTOR IA ESTETICEI DELA KANT PANA AZI. E titlul unui valoros

i

unic studiu, apas

rut in editura Colectia textelor filosofice", al dslui T. Vianu, de istoria esteticei, In care cuprinde texte alese din diferiti esteticicni $i e precedat de un studiu introductiv $i note bibliografice.

E o carte care trebuie s5 complecteze bis Àrtitii romani au raspuns : blioteca fiecaruia. Mesagiul vostru primit cu prilejul primei 0 revistä poriughez5 Inchinaiä arid ro. expozitii romane$ti inaugurata sub auspiciile voastre cu atat de calde sentimente de prie- rnâne,Fli. Revista 0 Correio de Portugal" tenie, in ciclul artei mondiale futuriste, ne din Lisabona, a inchinat numärul ski din Ia. nuarie Artei plastice românesti". cinste$te, ne imbarbäteazä. Ne imbärbäteaza ca in zilele de care ne Domnita Bälasa", lucrarea dsnei Celine amintim cu drag and erati printre noi cu Emilian a fost expusA la Salonul Oficial din sufletul inflacarat i verbul viril de poet $i Bucuresti in luna Mai 1933 $i invitata la Exs luptator. Cand, in lupta cu passeismul reacs pozitia internationalä din Venezzia Biennale" 1934, unde va figura fácuta din piatra. tionar, ces$i fäurise o noua masca mai bus Aceasta este o exceptie facuta artistei ros hala i gangava, nesati insuflat putere nouà mance, deoarece tara noastra nu are pavilion mai ales increderea victoriei finale. deci arti$tii romani nu pot expune. 132

www.dacoromanica.ro

Tombola Revistei Arta si Omul" Revista Arta si Omul", spre a putea fi la inälfimea misiunei ce si-a impus, de-a prezenta in condifiuni cat mai bune manifestarea aitei plastice dela noi, a pus la cale o tombold de picturä si sculpturA cu concursul aititilor nostri de &HA, cari au luteles rolul acestei publicalii, raspunzand unanim la apelul nostin cu Cate o lucraie. Pentru gestul spontan i sincer le aducem viile noastre mulfumiri d-lor pictori sculptori :

Th. Pallad y, Fr. 5ir at o, N. N. To nitz A, O. Han, O. Petrascu, t. Popescu, C. Medrea, Cecilia Cufescu-Storck, Ion Jutea, Marius Bunescu, TheodorescuSion, L. A. Biju, Fr. Storck, D. GhiafA, C. Bacalu, N. C. DdrAscu, Nina Arbore, Elena Vavilyna, Margareta Sterian, Tania *eptelici, Vasile Popescu, Tache Soroceanu, BorgoPrund, Const. Baraschi, Merica Ramniceanu, Onofrei Mihail, M. W. Arnold, George Barbieri, Alex. Ciucurencu, Risa Propst Kraid, Iosif Fekete, Olga Greceanu, Lucretia Mihail Silion, Boris Caragea, Alex. Phoebus, Delavrancea-Dona, Hrandt Avachian, natole Vulpe, D. Sevastian, Vasiliu-Fälfi, Suntem fericifi cd am putut pune la cale aceastA operA colectivA, unde iubitorii de frumos, impreunA cu tofi artistii de seamä ai tärii, coopereazA cu tendinfele noastre pentru popularizarea gustului artistic.

CARP SI REV1STE PRIM1TE Argintaru C. Agotria Soarelui" Ed. Hyperion Cluj 1933 ; Petranu C. Monumentele istorice ale judetului Bihor" ; Revista Fundatidor Regale (Anul I. No. 1 si 2) ; Reporter (Anul II No. 5, 6, 7, 8, 9, 10 si 11) ; Herald (Anul I No. 1 si 2); Hyperion (Anul Ill, No. 1) ; Societatea de mtline" (Anul XI No. 1 2); Gilnd Românesc" (Anul I Nr. 8); Blajul (Anul I Nr. si 2) ; Cele trei Cripri" (Anul XIV No. 11-12); Revista administratia financiard" (Anul VIII No. 75); Progres $i culturti" (Anul II 1

No. 4); Poporul Românesc" (Anul III Nr. 1); Cuvtint Moldovenesc" (Anul IX No. 2, 3, 4,

5, 6, 7, 8); Lanuri" (Anul I lanuarieFebruarie Nr. 4-5); SO4 H2" (Anul III No. 9; Satul" (Anul III No. 37). Grafilca" No. 3 si 4 (Polonia); Velhagen i Klasings Monatshefte (Decembrie 1933 si lanuarie 1934); Hollar", Ianuarie, (Gehoslovacia); Umelcka Beseda Slovenska, lanuarie (Cehoslovacia).

REDACTIA SI ADMINISTRATIA : BUCURESTI I, STR. ROMANA No. 82 ABONAMENTE ANUALE : INSTITUTIUNI LEI 1000, PARTICULARI 400. 133

www.dacoromanica.ro

A S T 19 A Prima fabria românà de vagoane i moloare S. A. Capital social 420.000.000 lei deplin vArsat. Telefon 2.1850 Directia generalA: Bucure§ti III, Strada Biserica Amzei II

Uzinele in Arad

Executà : VAGOANE de persoane, speciale $i de marfA ; VAGOANE CISTERNE ; VAGOANE pentru cài ferate industriale. Reconstructiuni, $i re: paratiuni de locomotive, cazane de aburi de inaltà presiune. Constructiuni de fier.

Piese de

forjä $i presate. Instalatiuni

moderne pentru rafinerii, etc.

« M I CA» Societate AnonimA Româna BLICURESTI Str. Benitto Mussolini Nr. 24

Capital Social: Lei 125.000.000 deplin vársat Rezerve Lei 31.811.000 134

www.dacoromanica.ro

Fabricile D. Mociorni¡à V, Sir. Ape le Minerale Nr. 6TT5 Bucure§ii

Produc : Toate felurile de pei,

,.., i

-

I

'1

tall* crupoane

!

i!!.0i!

tPI

flancuri, tovale etc. de prima

i-i-.

i

4,1 1 14 ii 2 ,

..

VI

calitate dupä sistem lent (na:

i

-

.x

,

_

..f

." ! I--

--- , -

-

\

.. ' 'r" 1

,

tural).

i

'

I I

.

,

k..,

IncAltäminte durabilà §i solid lucratA. Articole de voiaj. Haine de piele.

Confectiuni militare §i sport.

),HOR NUL"

Prima intreprindere tehnicA pentru curl= tatul sobelor §i a coprilor cu speciali§ti , f. --!-----.-4,4--- ;

/ e

V 4ia

_-

0 --

,o,

-7 , J ,'

'-"'

:r