Aparate de Masura Neacsu [PDF]

  • 0 0 0
  • Gefällt Ihnen dieses papier und der download? Sie können Ihre eigene PDF-Datei in wenigen Minuten kostenlos online veröffentlichen! Anmelden
Datei wird geladen, bitte warten...
Zitiervorschau

LICEUL TEHNOLOGIC CONSTRUCTII DE MASINI MIOVENI JUDETUL ARGES

PROIECT PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENTELOR PROFESIONALE PROFIL TEHNIC

CALIFICAREA: TEHNICIAN IN AUTOMATIZARI

INDRUMATOR:

ABSOLVENT:

PROF. ING. FLOREA ELENA Gheorghe-Catalin

CLASA a XII –a A

1

Neacsu

TEMA APARATE DE MASURA ANALOG-INDICATOARE SI DIGITALE

ÎNDRUMĂTOR: PROF. ING. FLOREA ELENA Elev: Neacsu Gheorghe-Catalin Clasa: XII A

2018

2

Cuprins Argument………………………………………………………….pag4

Cap I Aparate analogice……………………………….pag5 1.1 Principiul de functionare ale aparatelor analogice indicatoare…..pag5 1.2Clasificarea aparatelor de masurat indicatoare..............................pag6 1.3Aparate Magnetoelectrice......................................................pag6 1.4Aparate Feromagnetice..........................................................pag7 1.5Aparate Electrodinamice.......................................................pag9

Cap II Masurarea intensitati curentului cu aparate Analogice.....................................................pag11 2.1 Ampermetre........................................................................pag11 2.2 Montarea ampermetrelor in circuit.....................................pag11 2.3 Extinderea domeniului de masurare la ampermetre de curent continuu.....................................................................................pag12 2.4 Ampermetre cu mai multe domenii de masurare...............pag13 2.5 Extinderea domeniului de masurare la ampermetre de curent alternativ...................................................................................pag14

Cap.III Masurarea intensitati curentului cu aparate digitale...............................................pag18 Norme de protectia muncii....................................pag21 Bibliografie..............................................................pag23

3

Argument Masurarea intensitatii curentului electric se poate realiza atat cu aparate analogice cat si cu aparate digitale. Aparatele de masurat analogice se caracterizeaza prin : -

marimea perceptibila de la iesirea lor variaza continuu in functie de marimea de masurat

-

masurarea este continua

-

rezultatul masurarii poate lua orice valoare

Aparatele de masurat digitale . se caracterizeaza prin: -

rezultatul masurarii este afisat direct sub forma numerica;

-

masurarea nu este continua , ci discreta efectuinduse, la anumite intervale de timp

-

rezultatul masurarii nu poate lua orice valoare , deoarece indicatia variaza in trepte.

Aparatele de masura digitale au aparut odata cu dezvoltarea tehnicii de calcul si a dispozitivelor de automatizare. Folosind cele mai noi cuceriri a tehnicii moderne , aceste aparate au atins in prezent performante deosebit de inalte si sunt in continua perfectionare.In acelasi timp

tehnica moderna se

dezvolta si se perfectioneaza din ce in ce mai mult aparatura de masurat si control digitala. In acest proiect am prezentat aparate si metode de masurare a intensitatii curentului cu aparate analogice si digitale In capitolul I am prezentat variante constructive de aparate analogice.

4

Capitolul II contine metodele de masurare a intensitatii curentului cu aparate analogice .Capitolul III se refera la masurarea intensitati curentului cu aparate digitale

CAP I APARATE ANALOGICE 1.1 Principiul de functionare ale aparatelor analogice indicatoare Functionarea aparatelor de masurat indicatoare se bazeaza pe transformarea unei parti din energia electrica sau magnetica a marimii de masurat sau a semnalului electric intermediar in energia mecanica , care produce marimea perceptibila de la iesire , respectiv deplasarea unui indicator in fata unei scari gradate transformarea energiei are loc in conformitate cu fenomenul fizic care sta la baza constructiei si functionarii instrumentului de masurat . Instrumentele de masurat ale aparatelor indicatoare sau in constructia lor: o o parte fixa o o parte mobila Partea mobila pe care este fixat si indicatoru,se deplaseaza sub actiunea unui cuplu de forte denumit si cuplu activ care apare ca urmare a interactiuni dintre marimile fizice existente intre cele doua parti ale instrumentelor.Cuplul activ depinde de valoarea marimi de masurat x , fiecarei valori a marimi de masurat corespunzandui o valoare bine determinata a cuplului activ,adica. Ma=f(X) Daca asupra echipajului mobil ar actiona numai cuplul activ acesta sar deplasa pana la limita extrema,diferenta de valoarea marimi de masurat.Pentru ca fiecare valori a marimi de masurat se corespunde o anumita dpelasare a echipajului mobil,cuplul activ este echilibrat cu un cuplu de sens contrat proportional cu deplasarea α a echipajului mobil,denumit cuplu rezistent Mr. Mr=Dα Caracteristica statica de functionare.Echipajul mobil se roteste sub actiunea simulta a celor doua cupluri pana cand cuplul rezistent,crescand cu unghiul de rotire devine egal cu cuplul activ.Pozitia de echilibru se

5

caracterizeaza deci prin aceea ca suma cuplurilor care actioneaza asupra echipajului mobil este 0.

1.2 Clasificarea aparatelor de masurat indicatoare Aparatele de masurat se construesc intro mare varietate si de aceea este necesara in clasificarea lor.Clasificarea se poate face dupa mai multe criterii. - Dupa marimea masurata - Dupa precizie - Dupa utilizare - Dupa natura fenomenelor pe care se bazeaza functionarea lor.Se deosebesc: 1. aparate de inductie 2. aparate termince cu fir cald 3. aparate bimetalice 4. aparate cu termocuplu 5. aparate cu redresor 6. aparate electrostatice 7. aparate cu lame vibrante 8. aparate electronice. 9. aparate magneto electrice 10.aparate fermomagnetice 11.aparate electrodinamice 12.aparate ferodinamice Dintre acestea se utilizeaza ca ampermetre aparatele magnetoelectrice, feromagnetice, electrodinamice

1.3 Aparate Magnetoelectrice Principiul de functionare: Functionarea aparatelor magnetoelectrice se bazeaza pe interactiunea dintre campul magnetic al unui magnet permanent si o bobina mobila parcursa de curentul de masurat. In urma acestei interactiuni apare un cuplu activ care pune in miscare bobina mobila cu intregul echipaj mobil .

6

Descrierea aparatului Din principiul de functionare, se observa ca elementele de baza ale aperatelor magnetoelectrice sunt:  magnetul permanent  bobina mobila Functionare:

La trecerea unui curent continuu I prin bobina, ca urmare a interactiuni curentului cu campul magnetic al magnetului permanent ,asupra partilor active ale spirelor bobinelor actioneaza fortele F care dau nastere cuplului activ Ma ce roteste bobina.Avand in vedere ca distanta intre punctele de aplicatie ale celor doua forte este b(latimea unei spire) si ca lungimea conductorului supus unei forte F este egala cu inaltimea unei spire, l ,inmultita cu numarul de spire N al bobinei , se poate deduce: M a  F b  IBNlb  BNAI

Bobina mobila se roteste pana cand cuplul rezistent produs de arcurile spirale crescand cu unghiul de rotire, egaleaza cuplul activ . Inlocuind in aceasta egalitate expresiile celor doua cupluri se obtine: BNAI  D



de unde

BNA I D

Avand in vedere ca prin constructia speciala a circuitului magnetic,se obtine in intrefier o inductie constanta,se poate nota: BNA S D

si rezulta

  SI

1.4 APARATE FEROMAGNETICE

7

Aparatele feromagnetice sunt cunoscute sub denumirea de aparate electromagnetice sau aparate cu fier mobil. Principiul de functionare Aparatele feromagnetice functioneaza pe baza actiunii campului magnetic al unei bobine fixe parcurse de curentul de masurat asupra unor placute de material feromagnetic, care sunt atrase sau respinse in interiorul bobinei Descrierea aparatului Pot exista doua variante constructive - cu atractie - cu cu respingere Aparatul feromagnetic cu atractie – are dispozitivul pentru producerea cuplului actv compus dintro bobina fixa , plata in interiorul careia , la trecerea curentului prin bobina este atrasa o piesa din material feromagnetic asezata excentric pe axul echipajului mobil Cuplul rezistent este produs de un singur arc spiral care are un capat fixat pe axul echipajului mobil iar pe celalalt la corectorul de 0 . Odata cu echipajul mobil se deplaseaza si acul indicator care impreuna cu scara gradata formeaza dispozitivul de citire . Aparatul feromagnetic cu respingere – are dispozitivul pentru prducerea cuplului actv compus dintr-o bobina fixa de forma cilindrica si din doua placute din material feromagnetic dintre care o placuta este fixata pe bobina iar celalta este fixata pe axul echipajului mobil. La trecerea curentului prin bobina cele doua placute se magnetizeaza si se resping intre ele , dand nastere cuplului activ care pune in miscare echipajul mobil . Cuplul rezistent este produs de arcul spiral care are un capat montat la corectorul de 0 . Acul indicator fixat pe axul echipajului mobil impreuna cu scara gradata formeaza dispozitivul de citire.

Functionarea la trecerea curentului electric prin bobina piesele din material feromagnetic se magnetizeaza si sunt atrase sau respinse in interiorul bobinei 8

-

-

cuplu activ ,care ia nastere si care pune in miscare echipajul mobil este proportional cu patratulintensitatii curentului ce trece prin bobina: cuplul rezistent , creat de arcul spiral creste proportional cu unghiul de deviatie ,   M r  D  la un moment dat , cuplu rezistent devine egal cu cuplu activ ,

.

obtinandu-se starea de echilibru  M a  M r  Inlocuind in ecuatia de echilibru expresiile celor doua cupluri , rezulta: kI 2  D



Notand

k K D

k 2 I D

, se obtine caracteristica statica de functionare a

aparatelor feromagnetice:   KI 2

1.5 APARATE ELECTRODINAMICE Principiul de functionare Functionarea se bazeaza pe actiunea fortelor electrodinamice ce se exercita intre bobine fixe si mobile parcurse de curenti Descrierea aparatului: Dispozitivul pentru producerea cuplului activ este realizat din doua bobine fixe, legate in serie sau paralel prin care trece echipajul mobil pe care este fixata bobina mobila . Cuplu rezistent este creat de doua arcuri spirale , care servesc la aducerea curentului la bobina mobila. Unul dintre arcuri are un capat fixat la corectorul de 0. Pe ax este montat acul indicator care impreuna cu scara gradata formeaza dispozitivul de citire . Amortizorul este pneumatic sau cu piston

9

Aparat electrodinamic Functionare: Cuplul activ.Aparatele electrodinamice avand doua circuite pot fi parcurse de doi curenti I 1 si I 2 prin bobina mobila . Cuplul activ depinde de produsul celor doi curenti. In curent continuu , cuplul activ va fi: M a  kI 1 I 2

In curent alternativ , cuplul activ depinde de produsul valorilor instantanee ale intensitati celor doi curenti: ma  ki1i2 Din relatia de echilibru M a  M , rezulta caracteristica statica de functionare a aparatelor electrodinamice. In curent continu   KI 1 I 2 , in curent alternativ   KI 1 cos 

10

Cap II. MASURAREA INTENSITATII CURENTULUI CU APARATE ANALOGICE      

2.1 AMPERMETRE Intensitatea curentului electric este definita drept cantitatea de electricitate,unitatea de timp printr-o sectiune a unui circuit.Unitatea de masura ,amperul, teste o unitate fundamentala a sistemului SI.In general intenstitatea curentului electric se masoara prin metode cu citrire directa ,cu aparate indicatoare ce se numesc ampermetre . Ampermetrele sunt aparate de masurat a caror indicatie dpinde de intensitatea curentului electric ce trece prin ele. α=f(I). Din caracteristica statica de functionare a aparatelor magnetoelectrice. α=S·I, se observa ca aceste aparate pot fi folosite ca ampermetre.Ampermetrele magnetoelectrice vor fi numai de current continuu ,deoarece aparatele magnetoelectrice functioneaza numai in current continuu.

2.2 MONTAREA AMPERMETRELOR IN CIRCUIT

11

Deoarece la ampermetre indicatia depinde de intensitatea curentului ce le strabate pentru a masura intnsitatea curentului intr-un circuit este necesar ca ampermetru sa fie montat in serie in circuitul respectiv pentru ca astfel curentul de masurat sa treaca prin aparat. Orice circuit in care se masoara intensitatea curentului poate fi redus la o schema echivalenta care contine o sursa de tensiune E si o rezistenta R. In acest caz intensitatea curentului va fi: I=E/R Dupa montarea ampermetrului in circuit intervine in serie si rezistenta sa proprie ra iar intensitatea curentului va fi : I=E/R+ra Ca urmare masurarea va fi afectata de o eroare sistematica de metoda.

Pentru ca la montarea ampermetrului intru-un circuit functionarea circuitului sa se modifice cat mai putin este necesar ca rezistenta proprie a ampermetrului sa fie mult mai mica decat rezistenta circuitului. Cu cat rezistenta ampermetrului este mai mica fata de rezistenta circuitului cu atat erorile datorate acestei rezistente sunt mai mici ,deci calitatea masurarii este mai buna . La montarea gresita a ampermetrului , in paralel pe circut, datorita rezistentei foarte mici a acestuia prin aparat va trece un curent cu o intensitate foarte mare. Deoarece montarea in paralel a ampermetrului duce la defectarea lui,aceasta se considera o greseala foarte grava in tehnica masurarilor

12

2.3 EXTINDEREA DOMENIULUI DE MASURARE LA AMPERMETRE DE CURENT CONTINUU Orice aparat magnetoelectric este construit pentru un anumit domeniu de masurare ,caracterizat prin valoarea intensitatii curentului nominal Ia (valoarea de la capatul scarii),si are o rezistenta proprie ra .Daca este necesar sa se masoare un curent cu o intensitate I›Ia se poate extinde domeniul de masurare cu ajutorul unor dispozitive auxiliare numite sunturi. Suntul este o rezistenta ,de obicei de valoare mica care se monteaza in paralel cu aparatul de masurat,si prin care trece o parte din curentul de masurat.

rş=r a/ (n-1) Relatia arata ca pentru a extinde de n ori limita de masurare a unui ampermetru este necesar un sunt cu rezistenta n-1 ori mai mica decat rezistenta aparatului. • Tipuri de sunturi.Sunturile pot fi interioare (montate in aceeasi cu cutie aparatul magnetoelectric )sau exteriore. Sunturile exterioare pot fi individuale adica pot fi folosite numai impreuna cu aparatul cu care au fost etalonate (au marcata pe ele seria aparatului cu care trebuie sa fie utilizate sau calibrate care pot fi utilizate la orice aparat cu o anumita limita de masurare .Pe aceste sunturi se marcheaza curentul nominal si caderea de tensiunea nominala.

2.4 AMPERMETRE CU MAI MULTE DOMENII DE MASURARE 13

In mai multe aplicatii practice este necesar sa se masoare atat intensitatii mici ale curentului cat si intensitatii mari .In acest caz se folosesc aparate cu sunturi pentru mai multe domenii de masurare care se schimba cu ajutorul unui comutator. Aparatele cu mai multe domenii de masurare se pot realiza pe mai multe sunturi cate unul pentru fiecare domeniu de masurare sau cu sunt universal. Suntul universal.Suntul universal reprezentat in figura este un ansamblu de rezistente conectate intre ele in serie si care se distribuie fie in serie fie in paralel cu aparatul de masurata in functie de un comutator care schimba domeniile de masurare.

R1

R2

mA r a R3

2 1

R4

3 K 4 a

b

2.5 EXTINDEREA DOMENIULUI DE MASURARE LA AMPERMETRE DE CURENT ALTERNATIV

Transformatoare de curent Transformatorul de curent este o solutie simpla de masurare izolata galvanic în cazul particular, dar des întalnit, al curentului alternativ pur sinusoidal. La fel

14

cu senzorii de curent magnetici acesta este construit de obicei pe un tor din material feromagnetic (fig. 11A). Transformatorul de curent funcţionează ca orice transformator, curentii din înfasurarile primar si secundar fiind legati de relatia: i S NS = i P NP (4) unde

iP = curentul din primar; iS = curentul din secundar; NP = numarul de spire din primar; NS = numarul de spire din secundar (fig. 11B).

Curentul din primar induce în secundar un curent care este transformat de rezistenta de sarcina RL într-o tensiune (fig. 11C). În aplicatiile tipice ale transformatorului de curent secundarul are mai multe spire decat primarul care de obicei are o singura spira. Astfel curentul din secundar are valori substantial mai mici si mai usor de masurat decat cele din primar.

Transformatorul de curent este o solutie simpla de masurare izolata galvanic în cazul curentului alternativ (A). Curentii primar si secundar sunt dati de relatia iP NP = iS NS (B). Utilizarea corecta presupune o rezistenta de valoare mica pe bornele înfasurarii secundare.RT . Un transformator de curent ideal nu apare ca o sarcina inductiva, asa cum apare senzorul de curent cu efect Hall, ci ca un rezistor în serie cu înfasurarea primara. Valoarea acestui rezistor este data de relatia: 15

RP = RS (NP / NS)2 Rezistenta parazita produce în circuitul primar o cadere de tensiune la fel ca o rezistenta reala de aceasi valoare în serie cu primarul. Comportarea neideala a transformatorului de curent necesita cateva precizari. În masuratorile de curenti la frecvente joase pana la moderate ( 10 RS) pentru a avea în secundar un curent care sa reflecte cu precizie curentul primar. Reactanta se poate calcula cu formula: ZL = 2p f N2 AL / 109 Unde: f =frecventa de masurare in Hz N=numarul de spire; AL = inductanta caracteristica în mH/1000 spire ZR = reactanta inductiva în Ohm-i. Fenomenul de saturatie se poate manifesta si în transformatoarele de curent, dar curentul alternativ necesar saturatiei este semnificativ mai mare decat cel din curent continuu deoarece curentul indus în secundar genereaza un flux magnetic în opozitie cu cel din primar (legea Lenz). Trebuie avut grija sa nu existe componente continui suprapuse peste curentul alternativ fiindcă acestea pot satura rapid miezul si distorsiona măsurătorile.

16

Transformatorul de măsură de curent este folosit în instalaţiile de medie sau înaltă tensiune pentru a măsura valori de ordinul zecilor, sutelor sau miilor de amperi.

Montarea transformatorului se realizeaza ca în figura :

Ampermetrul este construit pentru a suporta un curent de 5 A. Acesta se va monta în secundarul transformatorului de măsură. Observaţie: secundarul transformatorului de măsură de curent nu trebuie lăsat să funcţioneze în gol. Curentul care va trece prin secundar va fi foarte mare, în consecinţă, datorită efectului termic, se va arde.

17

CAP III Masurarea intensitatii curentului electric cu aparate digitale

Schema bloc a aparatelor de masurat numerice

18

Blocurile functionale ale unui aparat de masura digital sunt: circuitul de intrare , convertorul analog-numeric , numaratorul , decodorul , dispozitivul de afisare , blocul de comanda si blocul de alimentare.

- Circuitul de intrare -prelucreaza marimea de masurat pentru a obtine o marime convenabila la intrarea convertorului. El poate fi un amplificator cand marimea de masurat este prea mica , un atenuatorcand marimea de masurat este prea mare,un redresor cand marimea de masurat este alternativa si la intrarea convertorului se cere un semnal continuu etc. In acelasi timp circuitul de intrare asigura impedanta necesara la intrarea aparatului de masurat numeric. - Convertorul analog-digital -transforma marimile de masurat analogice in marimi digitale.

-Numaratorul

-numara impulsurile de la iesirea convertorului ,in sistem de numeratie binar sau binar-zecimal. -Decodorul -transforma rezultatul masurarii din sistemul binar in sistem zecimal. -Dispozitivul de afisare-dupa cum arata numele sau,afiseaza sub forma numerica rezultatul masurarii. -Blocul de comanda-asigura comanda automata a operatiilor. -Blocul de alimentare-alimenteaza toate celelalte blocuri functionale

Ampermetrele digitale -Ampermetrele digitale sunt voltmetre digitale de curent continuu prevazute cu circuite auxiliare.

Voltmetre digitale -voltmetrele digitale sunt aparate utilizate la masurarea tensiunilor continue in limitele 1  V- 1000 V, la care rezultatul masurarii este afisat sub forma numerica . Ele pot fi utilizate si pentru masurarea tensiunilor alternative , daca sunt prevazute cu circuite speciale de detectie . Voltmetrele digitale sunt foarte raspandite si se caracterizeaza prin : - precizie foarte buna - impedanta de intrare foarte mare - viteza de masurare mare - functionare automata Convertoarele analog-digitale utilizate in voltmetrele digitale sunt de diferite tipuri , dar functionarea lor se bazeaza pe cateva metode de conversie - metoda conversiei intermediare in timp sau frecventa 19

metoda compensari metode mixte Un exemplu de voltmetru digital este VOLTMETRUL DIGITAL CU CONVERTOR TENSIUNE-TIMP -Functionarea acestuia se bazeaza pe convertirea tensiunii continue de masurat intr-un interval de timp proportional cu acesta,interval de timp ce se masoara apoi numeric ca la cronometrele digitale. -

GENERATOR DE IMPULSURI

COMPARATOR

CIRCUIT POARTA

GENERATOR ETALON TLV

NUMARATOR

DECODIFICATOR

AFISARE a.Schema bloc

20

b.Tensiunile in diferite puncte Pentru masurarea intensitatii curentului electric,curentul de masurat este trecut prin rezistente de precizie si se masoara caderea de tensiune la bornele acestor rezistente. NORME DE PROTECTIA MUNCII Curentul electric are o acţiune complexă şi caracteristică asupra tuturor componentelor organismului omenesc producând tulburări interne grave (aşanumitele şocuri electrice) sau leziuni externe (arsuri electrice, electrometalizări şi semne electrice). Accidentele electrice se produc din următoarele cauze: - folosirea curentului electric la tensiuni care depăşesc pe cele prevăzute în normele de tehnica securităţii; - atingerea conductorilor neizolaţi sau insuficient izolaţi aflaţi sub tensiune. - contactul direct cu anumite părţi metalice ale instalaţiilor care au intrat sub tensiune în mod întâmplător; Pentru a se evita o astfel de accidentare, se va asigura legarea la pământ sau legarea la nul a aparatelor (de exemplu, maşini-unelte), conform normelor de electrosecuritate. Periodic (STAS 12604/5-90) se va verifica instalaţia de legare la pământ, lucrările efectuându-se de către persoane de specialitate, autorizate în acest scop; - apropierea de instalaţiile sub tensiune înaltă se impune afişarea plăcilor avertizoare şi îngrădirea locurilor respective iar elevii care vizitează 21

întreprinderile trebuie să fie sub stricta supraveghere a cadrelor didactice şi a delegatului întreprinderii; - alimentarea aparatelor electrice portative de la reţeaua de curent în încăperi umede sau cu gaze, praf etc. şi alimentarea aparatelor electrice portative se vor folosi tensiunile reduse prevăzute în normele de electrosecuritate. De asemenea, revizia periodică a întregii instalaţii electrice şi a aparatelor respective se va face de către personal calificat. Aparatele şi utilajele electrice vor fi instalate numai în încăperi uscate şi curate; alimentarea acestora, prin derivaţii provizorii, de la tabloul de distribuţie este interzisă. Se interzice utilizarea maşinilor şi utilajelor la puteri nominale mai mari decât suportă reţeaua. Toate instalaţiile electrice aflate în locuri de muncă periculoase, unde personalul ar putea veni în contact cu ele, vor fi prevăzute cu izolaţiile şi apărătorile reglementare, precum şi cu tăbliţele avertizoare respective (specifice instalaţiilor şi locului de muncă). In caz de electrocutare, măsurile de prim ajutor trebuie luate în funcţie de starea în care se găseşte accidentatul, astfel: - scoaterea rapidă a accidentatului de sub tensiune prin întreruperea circuitului respectiv, cu respectarea tuturor prevederilor din normele în vigoare, deoarece, dacă accidentatul este atins de o persoană înainte de scoaterea lui de sub tensiune, aceasta poate fi electrocutată; - cel care oferă ajutorul va folosi obiecte din materiale uscate, rău conducătoare de electricitate (ţesături, funii, prăjini, mănuşi, covoare şi galoşi de cauciuc etc.), iar la instalaţiile de înaltă tensiune este obligatorie folosirea mănuşilor şi a cizmelor din cauciuc electroizolant; îndepărtarea conductoarelor căzute la pământ se va face cu o prăjină uscată din lemn, iar ruperea lor se face prin lovirea, de la distanţă, cu corpuri rău conducătoare de electricitate; - în cazul când accidentatul este în stare de leşin, trebuie chemat neîntârziat un medic sau ,,Salvarea"; până la sosirea acestora, persoana accidentată se va aşeza într-o poziţie comodă, liniştită, îmbrăcămintea îi va fi desfăcută pentru facilitarea respiraţiei, accidentatului dându-i-se în acelaşi timp să miroasă o soluţie de amoniac; dacă accidentatul a încetat să mai respire sau respiră anormal, rar, convulsiv, i se va face imediat respiraţie artificială. Pentru reanimarea accidentatului, fiecare secundă este preţioasă. Dacă scoaterea de sub tensiune şi începerea respiraţiei artificiale se fac imediat după electrocutare, readucerea la viaţă reuşeşte de cele mai multe ori. De aceea, primul ajutor trebuie acordat fără întârziere, chiar la locul accidentului.

22

Toate masurarile (sub tensiune sau fara), cu aparate si instrumente portative, trebuie sa se efectuieze pe partea de joasa tensiune, prin intermediul transformatoarelor de masura. Masurarile directe in instalatiile de inalta tensiune sunt permisa numai cu aparate speciale. Cand aparatele speciale (construite pentru masurari la inalta tensiune) lipsesc, se vor utiliza transformatoare de masura portative La executarea lucrarilor, aparatele portative trebuie sa fie controlate asupra starii lor, integritatii, verificarii in termen si tensiunii nominale pentru care sunt construite. Folosirea unui aparat la o tensiune superioara celei prescrise este interzisa. Carcasele aparatelor de masura speciale pentru executarea de masurari directe la inalta tensiune, in cazul in care sunt confectionate din materiale rau conductoare de electricitate, trebuie sa asigure o buna izolatie fata de pamant. Carcasele metalice ale acestor aparate de masura, precum si carcasele transformatoarelor de masura si nulul infasurarii secundare a acestora, trebuie legate la pamant. Atat la executarea montajului cat si la efectuarea masurarilor este interzisa apropierea personalului la distante periculoase fata de instalatiile sub tensiune mai mici mdecat cele prescrise in norme

BIBLIOGRAFIE 1. EUGENIA ISAC -Masurari electrice si electronice, Editura Didactica si pedagogica,Bucuresti-1991 2.EDMOND NICOLAU

MARIANA BELIS -MASURARI ELECTRICE GENERALE ......................... 3. DRAGOS COSMA

DOINITA BALASOIU TATIANA BALASOIU TANIA SANDU - Masurari electrice si electronice,Editura Economica Preuniversitaria,Bucuresti 2000 23