Albert Einstein [PDF]

Zitiervorschau

UNIVERSITATEA HYPERION BUCUREŞTI FACULTATEA DE PSIHOLOGIE

Psihologia creativitatii ALBERT EINSTEIN, CREATIVITATEA GENIULUI

Coordonator: Monica Calugaru Bratu

2015-2016 1

Adriana Stefania Banaru Constantin Brasoveanu

I. Albert Einstein – imagine de ansamblu Personalitate complexasi om de stiinta vizionar,Albert Einstein este cel mai cunoscut fizician al tuturor timpurilor, un tip pacifist cu o freza traznita, dar care, paradoxal, a contribuit indirect la una dintre cele mai mari catastrofe din istoria omenirii (atacurile nucleare de la Hiroshima si Nagasaki). Printre contributiile sale stiintifice se numara: teoria relativitatii restranse, teoria relativitatii generalizate, mecanica statistica, teoria gravitatiei, miscarea browniana, ecuatiile lui Einstein, ipoteza fotonica, laserul, difuzia luminii. Scrierile sale includ: "Relativitatea: teoria speciala si generalizata"(1916), "Despre sionism"(1931), "Constructori ai universului"(1932), "De ce razboi?"(scrisa impreuna cu Sigmund Freud), "Lumea asa cum o vad eu"(1934), "Evolutia fizicii"(1938), si "Din ultimii mei ani"(1950). Documentele adunate ale lui Einstein sunt publicate intr-o opera de mai multe volume incepand din 1987. Pana la inceputul secolului al XX-lea, majoritatea oamenilor considerau timpul un element universal, ce se manifesta in acelasi fel oriunde si pentru oricine. Einstein a fost cel care a schimbat radical perspectiva asupra timpului, explicand ca acesta este relativ, nu absolut, asa cum sustinea Isaac Newton. Experienta timpului este pur subiectiva, fiecare om percepandu-l in functie de viteza cu care calatoreste prin spatiu si de distanta fata de un camp gravitational (cu cat este mai departe un ceas de sursa de gravitatie, cu atat timpul trece mai repede, asadar timpul se scurge mai repede pe Everest decat pe malul marii).

II. Biografia unui geniu Einstein s-a nascut in Ulm, un mic orasdin Germania,la 14 martie 1879, intr-o familie de evrei. Se spune ca mama lui Albert, cand l-a vazut pe micut, era sa lesine. Acesta cantarea mai mult decat un copil normal si avea capul umflat si patratos. Cand Albert a ajuns la varsta de trei ani, fara sa articuleze un cuvant, parintii sai au crezut ca este retardat si isipierdusera orice speranta. Se spune ca 2

Einstein le-a spulberat temerile parintilor intr-o seara, la cina, cand acesta a fost extrem de vorbaretsi a spus: "Supa asta este prea fierbinte!". Usurati, parintii l-au intrebat de ce nu a vorbit pana atunci. Albert a raspuns: "Pentru ca pana acum totul a fost in ordine, n-am avut de ce sa vorbesc!". Ca urmare, din senin, copilul a deschis gura si a inceput sa vorbeasca cu fluenta si vocabutarul unui adult.” Ce se intamplase? Copilul analizase pana atunci utilizarea cuvantului, iar apoi a exteriorizat ceea ce invatase. Metoda autodidacta, dezvoltatainca din copilarie, a continuat saii foloseascasi pe durata anilor de scoala. In timp ce interesul sau pentru anumite materii plictisitoare era simulat, acest lucru nu se intampla cand venea vorba despre fizicasi filozofie, materii care l-au captivat in mod real. Dupa nasterea lui Albert, familia s-a mutat la Munchen, iar Hermann, tatal sau a pus bazele unui atelier de producere a echipamentelor electrice. Mama lui Einstein, Paulina, era casnica, insa iubea mult muzica, era o pianista remarcabila, iar casa familiei rasuna intotdeauna de muzica. Datorita insistentei acesteia, micutul Albert a inceput lectiile de vioara, devenind ulterior un bun violonist. Cand Albert era foarte mic, tatal sau i-a aratat o busola. Faptul ca acul ramanea nemiscat indiferent de miscarea busolei i-a provocat micutului Albert o surpriza extraordinara, intrucat a constientizat ca exista o putere nevazutasi independenta, pe care nu o poate percepe. Ceea ce tinea nemiscat acul busolei era magnetismul, care a fost descoperit in secolul al XIX-lea si care a contribuit la obtinerea unor progrese tehnologice remarcabile. Einstein a simtit de mic copil ca lumea vazuta este guvernata de principii si legi nevazute. La varsta de 11 ani, Albert Einstein a inceput sa frecventeze un gimnaziu din Munchen, care oferea o educatie de elita. Scoala insa functiona pe baza modelelor militare ale Germaniei, profesorii faceau abuzuri de putere si pretindeau elevilor respect si supunere absolute. Albert, care ura disciplina si activitatile colective, nu s-a adaptat cerintelor mediului scolar. In anul 1889, familia Einstein a invitat un tanar polonez, student la medicina,cu o situatie materiala precara, Maz Talmud, sa vinain casa lor in fiecare joi pentru cina. Talmud a devenit meditator neoficial pentru tanarul Albert, pe care l-a invatat matematicasi filosofie la nivel avansat. Cand Albert avea 15 ani, afacerile tatatui au inceput sa mearga prost, asa ca acesta si-a mutat atelierul intr-un mic oras, de langa Milano. Asadar, Albert a ramas singur, in Munchen, pentru a-si continua studiile, intr-o scoala pe care el o detesta. In plus, in Germania, serviciul militar era obligatoriu dupa varsta de 16 ani, iar 3

Albert s-a hotarat sa faca orice pentru a evita aceasta obligatie. In acest sens, a rugat un medic, pe care-l cunostea, sa-i elibereze o adeverinta, apoi Einstein a plecat in Italia, la familia sa. Parintiiii impartaseau sentimentele, dar erau ingrijorati de viitoarele consecinte pe care ar trebui sa le infrunte Albert ca urmare a abandonului scolar, a evitarii serviciul militar si pentru ca nu avea aptitudini care sail ajute saisi gaseasca un loc de munca. A mers totusi la un liceu special in Aarau, Elvetia si a absolvit in anul 1896 la varsta de 17 ani. Albert era incantat ca spre deosebire de ceea ce se intampla in Germania, aici profesorii respectau personalitatea fiecarui elev, promovandu-se libertatea de gandire. A devenit prieten pe viata cu familia profesorului sau de istorie, Jost Winteler, la care a locuit in aceasta perioada, cand a fost si indragostit pentru prima data, de fiica acestuia, Marie. In acel moment, Einstein a renuntat la cetatenia germana si s-a inscris la scoala din Zürich. In ciuda caracterului sau introvertit si singuratic, Einstein isi va aminti ca anii petrecuti in Zürich au fost cei mai fericiti din viata sa. A intalnit multi studenti care aveau sa ii devina prieteni loiali, precum matematicianul Marcel Grossmann. In acelasi timp, a cunoscut-o si pe viitoarea sa sotie, Mileva Maric, studenta la fizica. Sederea sa in Elvetia l-a ajutat pe Einstein sa se rupa din visare sisa socializeze; neatentia si dispozitia de a visa, raman totusi elementele caracteristice ale vietii si cercetarii lui de mai tarziu. Dupa absolvirea Institutului Politehnic, a urmat perioada cea mai grea din viata lui Einstein. Fiind autodidact, a chiulit de la cursuri, castigand, astfel, antipatia unora dintre profesorii sai, de unde si problema recomandarii pentru un loc de munca. Nu se putea casatori cu Maric si saintretina o familie fara un loc de munca, iar afacerea tatalui sau intrase in faliment. Fiind somer si disperat, Einstein medita copii, dar nu se putea tine de treaba. Lucrurile au luat o turnura interesanta la sfarsitul anului 1902, cand tatal prietenului sau de-o viata, Marcel Grossmann, l-a recomandat pentru un post de functionar la oficiul de brevete elvetian din Berna. Acest lucru i-a permis luiEinstein sa se casatoreasca cu Mileva, avand acum un venit mic, dar stabil. La oficiul de brevete, Albert Einstein evalua cererile de brevetare pentru dispozitive electromagnetice. In acesta perioada, a descoperit ca viteza luminii ramanea constanta. Cu toate acestea, noua descoperire incalca legile de miscare ale lui Newton pentru ca nu exista vitezain teoria lui Newton. Aceasta observatie il determina pe Einstein sa formuleze principiul relativitatii. 4

In 1905 - adesea numit „anul miraculos” al lui Einstein – acesta scrie o lucrare pentru doctorat si ii sunt publicate alte patru lucrari in „Analele Fizicii” (Annalen der Physik), unul dintre cele mai recunoscute jurnale de fizica. Cele patru lucrari – efectul fotoelectric, miscarea browniana, relativitatea speciala si echivalenta dintre materie si energie – vor schimba cursul fizicii moderne si il vor aduce in atentia lumii academice. In lucrarea despre materie si energie, acesta a dedus binecunoscuta ecuatie E=mc2, sugerand ca mici particule de materie pot fi transformate in acumulari uriase de energie, anticipand dezvoltarea puterii nucleare. Au existat speculatii ca Einstein si sotia sa, Maric, au lucrat impreuna la celebrele lucrari din 1905 ale fizicianului, dar se pare ca nu au gasit dovezi ale implicarii acesteia. La inceput, munca lui Einstein a fost ignorata de comunitatea fizicienilor. Lucrurile au inceput sa se schimbe atunci cand a avut parte de atentia lui Max Planck, cel mai influent fizician al generatiei sale si fondatorul teoriei cuantice. Primind comentariile laudative ale lui Planck prin prisma experimentelor care ii confirmau teoriile, Einstein a fost invitat satina prelegeri la intalniri internationale, avansand rapid in lumea academica. I-au fost oferite o serie de posturi la cele mai prestigioase instutitii. In anul 1915, fizicianul a terminat teoria generala a relativitatii, capodopera sa. Era convins ca relativitatea generala era corecta din cauza frumusetii sale matematice,dar si pentru ca a prezis cu exactitate periheliul orbitei lui Mercur in jurul Soarelui, care era incompletain teoria lui Newton. Teoria generala a relativitatii a prezis, de asemenea, o deviere masurabila a luminii in jurul Soarelui cand o planeta sau un alt soare orbiteazain jurul acestuia. Aceasta anticipare a fost confirmatain observatii facute de astronomul britanic Sir Arthur Eddington in timpul eclipsei solare din 1919. Dupa aceasta data, Einstein a capatat renume international, lucru de care s-a folosit pentru a promova cele doua miscari sociale la care aderase: pacifismul si sionismul. In timpul primului razboi mondial a fost unul din putinii savanti germani care au deplans implicarea Germaniei in razboi. In 1921, Albert Einstein a primit vestea ca a castigat Premiul Nobel pentru fizica. Pentru ca relativitatea era inca o controversa, Einstein a primit premiul pentru explicarea efectului fotoelectric. In 1920, Einstein a lansat noua stiinta a cosmologiei. Ecuatiile sale au prevestit ca universul este dinamic, fiind mereu in expansiune sau in contractare, contrar a ceea ce anterior crezuse 5

chiar el.In 1929, astronomul Edwin Hubble a descoperit si el ca universul se extinde, astfel confirmand munca lui Einstein. Dupa ce realizase, in 1924, ultima sa descoperire stiintifica importanta, a vizitat in mai multe randuri America de Sud. Einstein dusese pana atunci o viata foarte agitata, facand in 1928 o depresie pricinuita de surmenarea intelectuala. In timp ce Einstein era in turneu in jurul lumii pentru a-si prezenta teoriile,in anii 1920, nazistii prindeau putere sub conducerea lui Adolf Hitler. Teoriile relativitatii ale fizicianului au devenit o tinta a propagandei naziste. Ca urmare, in decembrie 1932, Einstein a decis sa paraseasca Germania pentru totdeauna. A acceptat un post la noul Institut de studii avansate din Princeton, New Jersey, care a ajuns sa fie o Mecca a fizicienilor de pe tot globul. Savantul dobandeste cetatenia americana in 1940. Isi continua acolo activitatea politica si il convinge pe presedintele american Theodore Roosvelt sa dezvolte programul bombei atomice inainte ca Germania sa reuseasca sa faca acest lucru. Cu toate acestea, multi dintre colegii sai au fost invitati sa ajute la elaborarea bombei atomice, insa Einstein nu s-a aflat printre ei. Potrivit mai multor cercetatori care au studiat dosarele FBI de-a lungul anilor se pare ca motivul pentru care guvernul SUA nu avea incredere in Einstein era asocierea de-a lungul vietii cu organizatiile socialiste. Directorul FBI, J. Edgar Hoover a recomandat ca Einstein sa fie exclus din America prin Legea pentru excluderea strainilor, dar a fost respinsa de Departamentul de Stat al SUA. In schimb, in timpul razboiului, Einstein a ajutat Marina SUA sa evalueze designul viitoarelor sisteme de arme si a contribuit cu fonduri oferind spre licitatie manuscrise personale nepretuite. Un exemplu a fost o copie scrisa de mana a lucrarii sale din 1905 privind relativitatea speciala care s-a vandut cu 6,5 milioane de dolari, iar acum se gaseste la Biblioteca Congresului. In timp ce era in concediu, pe 6 august 1945, Einstein a auzit ca o bomba atomica a fost lansatain Hiroshima, Japonia. Profund afectat de aceasta situatie, s-a implicat curand in efortul international pentru a incerca satina bomba atomica sub control. Tot in acea perioada, Einstein a continuat sa lucreze la multe aspecte cheie ale teoriei generale ale relativitatii, precum gaurile de vierme, posibilitatea de a calatori in timp, existenta gaurilor negre si crearea universului. Cu toate acestea, s-a izolat tot mai mult de restul comunitatii fizicienilor. Datorita descoperirii secretelor atomilor si a moleculelor, incurajati de elaborarea bombei atomice, majoritatea savantilor lucrau la teoria cuantica, nu la cea a relativitatii. Un alt motiv pentru 6

care s-a distantat de colegii sai era obsesia sa cu descoperirea teoriei campului unificat. In anii 1930, Einstein s-a lansat intr-o serie de dezbateri istorice private cu Niels Bohr, inventatorul modelului atomic Bohr. In ultimii sai ani, a incetat sa se opuna teoriei cuantice si sa o incorporeze, impreuna cu lumina si gravitatia, in teoria campurilor unificate pe care o elabora. In ultimul deceniu al vietii sale, Einstein s-a retras din viata publica, calatorind rar si limitandu-se la plimbari lungi in jurul orasului cu prieteni apropiati cu care purta discutii profunde despre politica, religiesi desigur teoria campurilor unificate. Ultimele zileale savantului -In 17 aprilie 1955, in timp ce lucra la un discurs pentru comemorarea celei de-a saptea aniversare a Israelului, Einstein a suferit un anevrism abdominal, urmat de o hemoragie interna. A fost dus la spital pentru tratament, dar a refuzat operatia, multumit saisi accepte soarta. „Vreau sa plec cand vreau” a spus el atunci. „Nu are sens sa prelungim viata artificial. Miam indeplinit sarcinile, este timpul sa plec. Si o voi face cu eleganta.” Einstein a murit la Centrul Universitar Medical in zorii zilei urmatoare – 18 aprilie 1955 – la varsta de 76 de ani. A fost incinerat asa cum a cerut, insa creierul sau a fost pastrat ca obiect de studiu. Mai tarziu, dupa moartea sa , Einstein a primit si mai multa recunoastere: In Germania, Ministeriul pentru Educatie si Cercetare a declarat "Anul Fizicii 2005" ca "Anul Einstein": seimplineau 100 de ani de la lansarea teoriei relativitatii si 50 de ani de la moarte si au avut loc o serie de manifestari stiintifice si de popularizare a teoriilor sale.In cinstea sa, elementul cu numarul de ordine 99 in sistemul periodic al elementelor a fost numit Einsteiniu.De asemenea, un crater lunar ii poarta numele.

III. Viata personalasi bizareriile savantului Sora lui Einstein, Maria (alintata Maja), cu doi ani mai mica decat el, i-a fost prietena cea mai apropiata in copilarie, Albert avand intotdeauna o atitudine protectoare fata de ea. De altfel, Albert a fost atasat de sora lui pana in utlima clipa a vietii ei, aceasta locuind vreme de 11 ani in casa fratelui sau, unde s-a si stins din viata in 1951. 7

Maia a publicat o biografie a celebrului ei frate, iar mare parte despre informatiile privind copilaria lui Einstein se datoreaza scrierilor eisi in special informatiile legate de dislexia copilului Albert. Einstein s-a casatorit in ianuarie 1903 cu o studenta la fizica, Mileva Maric, imediat dupa ce absolvise Institutul Politehnic si gasise un loc de munca. Desi Mileva mergea schiopatat, avea cu 4 ani mai mult decat el, era de origine sarba si de religie crestin ortodoxa si nici nu era o femeie frumoasa, dupa cum el insusi spunea mai tarziu, Einstein si-a infruntat parintii evrei, care se opuneau acestei relatii si a smuls tatalui binecuvantarea sa se casatoreasca, cand acesta era pe patul mortii. Cu un an inainte de casatorie, cei doi au avut o fiica, Lieserl, care potrivit unora ar fi murit, iar dupa alte surse fata ar fi fost data spre adoptie rudelor Milevei in Serbia, iar Einstein, spre sfarsitul vietii i-ar fi trimis acesteia o multime de scrisori cu pareri de rau. In mai 1904 au avut primul fiu, Hans Albert, iar in 1910 pe cel de-al doilea, Eduard. Casnicia lui Einstein s-a destramat o data cu succesul sau. Calatoriile dese si studiul intens asupra muncii sale, certurile despre copii si veniturile putine ale familiei si gelozia patologica a Milevei, dupa cum se plangea el, l-au determinat pe Einstein sa ajunga la concluzia ca mariajul sau s-a terminat.In 1917 savantul se imbolnaveste si aceasta stare dureaza trei ani, timp in care este ingrijit cu devotament de verisoara sa, Elsa Lowenthal, de care se indragosteste.In 1919 divorteaza oficial de Mileva si se casatoreste cu Elsa.In ciuda divergentelor, savantul nu s-a indepartat total de prima sa sotie, ba chiar i-a dat o suma mare din banii castigati pentru Premiul Nobel, asa cum ii promisese. Cea de-a doua sotie a lui Einstein ii acorda savantului mai mult spatiu personal si mai multa libertate de miscare. Pe masura ce faima lui crestea, femeile au inceput sa fie atrase de el. Flirturile acestea o iritau intr-o oarecare masura pe Elsa, dar ea nu i le reprosa sotului ei, convinsa ca un asemenea geniu merita sa i se tolereze micile infidelitati. Un alt aspect interesant din viata savantului il constituie Eduard Einstein, care a trait toata viata in umbra tatalui sau. Obsedat de parintele absent, fiul fizicianului a fost el insusi o mare absenta: la 19 ani se imbolnaveste de schizofrenie si ramane internat pana la moarte intr-o clinica pentru alienatii mintal, din Zürich. Niciun tratament nu l-a ajutat pe tanarul Einstein, care a asistat de la 8

distantala gloria parintelui sau, sfasiat intre dragoste si ura. Fiul savantului a fost ingrijit cu devotament demama lui, Mileva Marić, lucru care nu s-a intamplat si cu Einstein, care si-a vizitat fiul o singura data, iar dupa ce a emigratin Statele Unite, legatura firava dintre ei s-a rupt definitiv. Cand Albert Einstein lucra la Institutul Politehnic din Zurich, Elvetia, a dezvoltat o pasiune pentru navigatie. Acesta obisnuia deseori sa mearga cu barca pe lac, unde se relaxa, medita si isi lua notite. Chiar daca nu a invatat niciodata sainoate, a navigat ori de cate ori a avut ocazia in viata sa. Casa savantului purta pecetea personalitatii Elsei. Era in responsabilitatile ei sa aleaga materialele, mobilierul si ornamentele. Singura camera din casa care era inaccesibila celorlalti era cabinetul lui Einstein. Elsei ii era interzis sa mature sau sa stearga praful acolo. Biroul savantului era intr-un haos permanent, plin de carti si hartii, iar podeaua se vedea numai pe alocuri. Si totusi, Einstein stia intotdeauna cu precizie unde se gasea orice avea nevoie. Faptul ca Albert Einstein avea parul ciufulit, nu este singurul lucru neobisnuit. Acesta nu purtasosete! Fie ca naviga pe mare sau ca lua o cina oficiala la Casa Alba, cu presedintele SUA, Einstein mergea farasosete. Acesta nu vedea utilitatea lor, spunand ca nu intelege de ce trebuie purtate impreunasosetele si pantofii! La 21 de ani distanta, dupa ce a scris Teoria Speciala a Relativitatii, Albert Einstein a inventat un frigider care functiona cu ajutorul aburilor de alcool. Frigiderul a fost brevetat in 1926, dar niciodata nu a intrat in productie, intrucat noua tehnologie era mai buna. El a hotarat sa inventeze acest tip de frigider dupa ce a citit ca o familie a murit otravita de dioxidul de sulf, emis de vechile frigidere. Albert Einstein a fost un fumator inrait. Era pasionat de pipa, cu toate acestea Albert Einstein nu a refuzat niciodata o tigara sau un trabuc. Tot in ultima parte a vietii, Einstein a urmat o dieta vegetariana. Potrivit acestuia, nimic nu creste sansa de supravietuire a umanitatii mai mult decat o astfel de dieta. Din povestirea surorii sale mai aflam ca Albert mostenise comportamentul bunicului sau dupa mama si facea uneori crize de isterie. Einstein a avut toata viata o incapacitatede a-si aduce aminte detalii din trecutul sau, care era cu atat mai surprinzatoare cu cat 9

avea o memorie aproape perfecta in privinta chestiunilor stiintifice. Isi putea aminti cu usurinta detalii despre lucruri care il interesau, dupa ani si ani de la descoperirea acestora, dar nu retinea multe evenimente din viata lui personala. La un moment dat, chiar el i-a spus unui medic de familie, Janos Plesch, ca gasea absolut uluitor acest fenomen si ca probabil tinea de psihanaliza. Intr-adevar, eminentul psiholog Anthony Storr, a avut multe de spus despre acest subiect. El considera ca aceasta ar putea fi considerata o proba in sprijinul ideii ca Einstein demonstra tendinte schizofrenice, iar hotararea lui timpurie de a se elibera de orice legaturi personale reprezinta o trasatura comuna a caracterelor schizoide. Dispretul lui Einstein la adresa autoritatii, demonstrat de atitudinea lui rebela in scoala, dorinta de a nu apartine nici unui stat, ura fara echivoc fata de natiunea germana, precum si desprinderea lui de viata personala prin lipsa totala de interes pentru haine sau alti factori de confort, pot fi considerate confirmari ale acestei stari mintale. Faptul ca Einstein avea o memorie foarte slaba in raport cu propria lui copilarie demonstreaza o tentativa subconstienta de a-si uita trecutul personal, indepartandu-se astfel si mai mult de lumea reala. De fapt, Storr, in studiul sau The Dynamics of Creation (Dinamica Creatiunii) sugereaza ca daca nu ar fi fost schizofrenic, Einstein nu ar fi putut elabora teoria relativitatii, intrucat aceasta nu putea fi creata decat de o personalitate cu un puternic sentiment de detasare, de o minte care nu voia sa se identifice cu o prezenta fizica, ce era capabila de a face un pas inapoi pentru a observa totul din afara. Einstein a manifestat un respect deosebit pentru lucrarile lui Freud, ei fiind de altfel in stransa legatura. In corespondentele celor doi, Einstein a ridicat un semn de intrebare interesant: din ce cauza liderii mondiali persista in initierea conflictelor armate, constienti fiind de impactul devastator al acestora? Raspunsul: Instinctul uman este violent; la fel cum un organism supravietuieste prin lupta impotriva tuturor bolilor care il afecteaza, o comunitate de oameni 10

trebuie sa supravietuiasca invadatorilor umani.

prin

lupta

castigata

impotriva

La cativa ani dupa producerea catastrofelor nucleare, Einstein a marturist ca una dintre greselile vietii sale a fost redactarea scrisorii care a dus la fabricarea bombei nucleare si ca daca ar fi fost constient de consecintele devastatoare ale acesteia, ar fi preferat sa isi petreaca restul vietii ca fabricant de pantofi. Se spune ca, atunci cand a aflat vestea aruncarii bombei nucleare, Einstein a izbucnit in plans. Dupa razboi, savantul a activat deci pentru cauza dezarmarii internationale si a guvernarii mondiale. Si-a continuat sprijinul activ pentru sionism, dar a respins oferta facuta de conducatorii statului Israel de a deveni presedinte al tarii.

Conceptiile religioase ale marelui savant sunt bazate pe cercetarea naturii. Credea in acel Dumnezeu al lui Spinoza, care se manifesta prin armonia legilor universului, nu intr-unul care se ocupa cu destinele si faptele omenirii. Ideile sale nu sunt foarte diferite de filosofia New Age care spune ca Dumnezeu se afla in fiecare creatura de pe pamant. In lumea savantului, credinta putea fi asociata atat cu religia cat si cu stiinta, cu Dumnezeu,dar si cu evolutia tehnologica. Einstein insusi dorea cu pasiune sa descopere actiunile lui Dumnezeu si gandurile sale. Recent, cercetatorul Gregg Braden, cunoscut pentru cercetarile sale din domeniul fizicii cuantice, a dezvaluit pe contul sau de Twitter scrisoarea secreta pe care Albert Einstein a lasat-o fiicei sale Lieserl, pe care unii au crezut-o moarta. Scrisoarea se pare ca este una dintre cele 1400 donate in anii 1980 de Lieserl Universitatii Ebraice din Ierusalim, cu mentiunea de a nu fi publicate decat dupa minimum doua decenii de la moartea tatalui sau. In scrisoare, Albert Einstein dezvaluie ca cea mai puternica forta din univers este Iubirea.

11

“Cand am propus teoria relativitatii, foarte putini oameni m-au inteles, iar ceea ce urmeaza sa destainui umanitatii acum, se va ciocni de neintelegerea și prejudecatile din aceasta lume. Te rog sa pastrezi aceste scrisori atat timp cat este necesar, pana cand societatea este suficient de avansata pentru a accepta ceea ce voi explica mai jos. Exista o forta extrem de puternica, pentru care, cel putin panain prezent, știinta nu a gasit o explicatie formala. Este forta care include și guverneaza totul, este chiar in spatele oricarui fenomen care are loc in univers și inca nu a fost identificata de noi. Aceasta forta universala este IUBIREA, iar iubirea este Dumnezeu. Cand cercetatorii au investigat o teorie unificata a universului, au uitat cea mai puternica forta nevazuta. Iubirea este Lumina, care ii lumineaza pe cei ce o ofera și o primesc. Iubirea este gravitatie, deoarece ii face pe unii oameni sa se simta atrași de altii. Iubirea e putere, deoarece multiplica tot ce avem mai bun și ofera umanitatii șansa de a nu pieri in propriul egoism orb. Iubirea expune și reveleaza. Pentru iubire noi traim și murim. Iubirea e Dumnezeu și Dumnezeu este Iubire. Aceasta forta explica totul și ofera sens vietii. Aceasta este variabila pe care am ignorat-o de prea mult timp, poate pentru ca ne este frica de iubire deoarece este singura energie din univers pe care fiinta umana nu a invatat sa o controleze dupa vointa sa. Pentru a evidentia iubirea, am creat o simpla subtituire in cea mai faimoasa ecuatie de-a mea. Dacain loc de E=mc2, acceptam ca energia pentru a vindeca intreaga lume poate fi obtinuta din multiplicarea iubirii cu viteza luminii la patrat, atunci ajungem la concluzia ca iubirea este cea mai puternica forta ce exista, deoarece nu are nicio limita. Dupa eșecul umanitatii in a utiliza și controla celelalte forte din univers, care pana la urma s-au intors impotriva noastra, este imperios sa ne hranim pe noi inșine cu o alta forma de energie. 12

Daca vrem ca speciile noastre sa supravietuiasca, daca vrem sa descoperim sensul vietii, daca vrem sa salvam lumea și fiecare fiinta conștienta ce traiește, atunci iubirea este unicul raspuns. Probabil nu suntem inca pregatiti sa cream o bomba a iubirii, un mecanism destul de puternic pentru a distruge ura, egoismul și lacomia care devasteaza planeta. Cu toate acestea, fiecare individ poarta cu sine un mic, dar puternic generator de iubire, a carui energie așteapta sa fie eliberata. Cand o sainvatam sa oferim și sa primim aceasta energie universala, draga Lieserl, vom putea afirma ca iubirea invinge tot, ca poate transcende totul și orice, deoarece iubirea este chintesenta vietii. Regret profund ca nu am fost capabil sa exprim ceea ce este in inima mea, care a batut in liniște pentru tine intreaga mea viata. Poate e prea tarziu pentru scuze, dar cum timpul e relativ, simt nevoia saiti impartașesc ca Te Iubesc și datoritatie am ajuns la raspunsul suprem! Tatal tau,Albert Einstein”

IV. Studii asupra creierului marelui savant

Dupa moartea savantului, encefalul i-a fost extras pentru cercetari. Ciudat este ca medicul Thomas Stoltz Harvey a pastrat aproape toate fragmentele din creierul lui Einstein, vreme de 20 de ani, oferind numai ocazional cate o parte altui cercetator. Ulterior, aceste studii microscopice si fotografiile cu creierul fizicianului au fost distribuite catre 18 cercetatori din intreaga lume. Studiile au descoperit o densitate mai mare a neuronilor in anumite parti ale creierului si un numar neobisnuit de mare de nevroglii (celule care ajuta neuronii sa transmita impulsuri nervoase) in raport cu neuronii. Alte doua studii ce s-au aplecat asupra 13

anatomiei creierului lui Einstein au aratat ca lobii parietali prezentau un tipar neobisnuit al circumvolutiunilor. Encefalul avea o textura ciudata de santuri sau striatii in zonele corespunzatoare matematicii. Alti cercetatori au comparat encefalul lui Einstein cu creierele a 85 de oameni ce au fost deja descrise in literatura de specialitate si au descoperit ca, intr-adevar, fizicianul beneficia de un organ special. Desi avea dimensiuni obisnuite, cantarea 1230 de grame, poate chiar mai mic decat media, avea o suprafata cu 15% mai mare decat un encefal obisnuit; mai multe regiuni prezentau circumvolutiuni suplimentare si pliuri nemaivazute la alti subiecti. De exemplu, regiunile din partea stanga a creierului, ce faciliteaza perceptia senzoriala si controlul fetei si al limbii, erau mult mai mari decat in mod obisnuit. De asemenea, cortexul prefrontral – regiune asociata planificarii, atentiei si perseverentei in momentele dificile – era mult mai mare fata de alte creiere. Rezultatul acestor studii: gandirea lui Einstein era diferita de o gandire normala, dar nu se poate spune ca structura fizica a creierului reprezinta unicul motiv pentru uimitoarele sale realizari. Factorii care au contribuit la genialitatea sa au fost atat de natura anatomica cat si interioara, care tineau poate de acele forte nevazute care l-au incitat pe Einstein toata viata.

V. Sursa creativitatii lui Einstein

Desi evaluat de catre mai multi cercetatori prin prisma anatomiei creierului, disecat la nivel de structura neuronala, totusi sursa creativitatii sale ar putea fi cautata in interactiunile dintre el si parintii sai, in energia parintilor. Toate acestea au imprimat, inca din primele momente de viata, trasaturile celui ce va deveni un geniu al fizicii si un deschizator de drumuri.

14

Unul dintre cercetatorii ce au studiat creierul lui Einstein, savanta Dean Falk, subliniază că mediul în care a crescut Einstein este la fel de important în înţelegerea genialului ca şi creierul acestuia. Cercetătorul relatează că părinţii lui Albert Einstein au dorit să-l cultive, încurajându-l să fie independent şi creativ. Aceştia nu lau susţinut numai în eforturile ştiinţifice, ci şi în muzică, finanţându-i lecţiile de pian şi de vioară, motiv pentru care, Falk afirmă că regiunea din creierul fizicianului asociată talentului muzical era foarte dezvoltată. O alta sursa importanta pentru creativitatea sa este dezvaluita de doua din propriile afirmatii, reproduse de nenumarate ori: “Un intelectual rezolvă problemele, un geniu le evită.” si “Secretul creativităţii constă în a şti cum să-ţi ascunzi sursele.” Din cele doua afirmatii precum si din istoria descoperirilor sale intelegem ca adevarata sa creativitate consta in abilitatea iesita din comun de a combina ideile si descoperirile predecesorilor sai intr-un mod ce reusea sa aduca lumina in fizica secolului XX . Studiile sale asupra lucrarilor publicate de Lorentz, Maxwell, Newton venite in completarea intuitiei asupra fenomenelor fizice au condus la elaborarea teoriilor pentru care a ramas cunoscut. În baza celor menționate, putem identifica cel puțin două dintre principiile descrise de profesorul Ion Moraru în “Psihologia Creativitatii”: - Principiul asocierii ideilor din mai multe creiere si - Principiul ruperii aleatorii a grupurilor ideatice Prin studiul asupra lucrarilor precursorilor si prin asocierea ideilor lor, Einstein a reusit sa genereze concepte si idei noi, multe din ele depășind cu mult granițele a ceea ce era acceptabil din punct 15

de vedere academic in perioada in care acesta le enunțase. O dovadă în acest sens poate fi chiar scrisoarea din cauza căreia Einstein a fost respins în ocuparea postului de profesor universitar, întrucat lucrarea aplicată de el în vederea evaluării pentru acel post era considerată mai curand fantezie literară decât cercetare stiintifica. De asemenea, ideile sale se disociau la un moment dat de ideile studiilor care au reprezentat baza cercetarii sale, Einstein ducându-și mai departe cercetarea sa, pe acel fir, prin silogisme, deductii logice si calcule matematice. Un alt aspect important al creativitatii sale este INTUIȚIA, cea care a alimentat fiecare din cercetarile sale. Alexis Carrel – chirurg si biolog francez, laureat al PremiulNobel pentru Medicina, spunea: “Toți marii oameni sunt înzestrati cu intuitie. Ei stiu, fără analize, fără rationamente, ce este important pentru ei să știe. Un adevarat conducator nu are nevoie de teste psihologice sau de referințe, pentru a-și alege subordonatii. Un bun judecator, fără a intra in detaliile argumentelor legale, chiar pornind de la premise eronate, este capabil să dea o sentință corecta. Un mare om de stiință merge în mod instinctiv pe calea care conduce catre descoperire.” Intuitia a fost abordata dintr-o perspectiva sistemică, în strânsă relatie cu elemente care o preced și o succed, în contextul rezolvarii de probleme. Intuitia euristica reprezinta un fenomen psihic prin intermediul căruia este dezlegată o enigmă, este gasita solutia unei probleme indelung si insistent cautate. Aceasta se manifesta ca o strafulgerare a mintii ( Evrika! ) prin care relativ brusc are loc înțelegerea unui fenomen, apariția unei idei noi si originale hotărâtoare în realizarea unei invenții sau descoperiri stiintifice. Adesea, intuitia este numita iluminare, inspiratie, solutie sau idee. Interpretând-o drept “ghicire” ce precede orice rationament, N. Bourbaki considera că “Intuitia domneste ca stăpână în geneza descoperirilor matematice”. Dintr-o perspectiva mai larga, cu referire la metoda stiintifica , G. Polya noteaza : “Si daca vreti o descriere in trei cuvinte a metodei stiintifice, eu va propun: ghiceste si verifica”. 16

Din acest punct de vedere, intuitia de “ghicire” nu are de regula un temei logic (clar, evident, cert, care ar putea sa fie argumentat), ci mai degraba o “motivatie” infralogica (obscura, palida, incerta, posibila, probabila) care se cere verificată ulterior.

Întrebați adesea de ce au ales o cale sau alta în solutionarea unei probleme, unii savanti nu sunt întotdeauna în măsură să furnizeze argumente întemeiate rațional. Nu de puține ori, în activitatea de creație, ei se bazeaza pe simțul lor anticipativ, pe flerul lor stiintific, de natura intuitiva. Intr-o scrisoare adresata lui M. Born in legatura cu interpretarea statistica a fenomenelor cuantice, Albert Einstein isi sustine punctul de vedere in felul următor: “Nu pot însă aduce argumente logice pentru a justifica aceasta convingere, ci doar degetul meu cel mic ca martor, adică o autoritate care nu inspira încredere dincolo de limitele pielii mele”. Programul euristic stabilit de conștient, destul de vag și aproape în fază inițială, functionează ca o matrice selectiva, care nu lasa sa treaca decât acele solutii care corespund structurii matricei. Jocul asociativ-combinatoriu si al operării cu matrici selective este specific creativitatii si creatiei tehnico-stiintifice, este foarte pronuntat in anumite ramuri ale stiintei si pentru anumiti creatori. Se pare ca prin masura ei, matematica (creatia matematica) solicita in foarte mare masura functia asociativ-combinatorie a psihicului, care se exercita mai ales in planul asocierilor si combinarilor simbolurilor matematice. Raspunzand la intrebarea dintr-un chestionar al matematicianului francez, J. Hadamard, prin intermediul caruia erau investigate unele aspecte ale creativitatii matematice, Albert Einstein nota: “Dar din punct de vedere psihologic, jocul acesta combinatoriu pare sa fie aspectul inițial al gândirii productive înainte de stabilirea vreunei legături între aceste elemente combinatorii si constructii logice exprimabile cu ajutorul cuvintelor sau al simbolurilor, care pot fi comunicate și altora”. Capacitatea asociativ-combinatorie face parte din calitatile indispensabile ale acestui mare creator în domeniul matematicii și al 17

altor stiinte ce presupun temeinice fundamente matematice, printre care și fizica. Despre Albert Einstein, B.G. Kuznetov notează: “Geniul lui Einstein se manifestă în capacitatea, în abilitatea acestuia de a asocia, de a combina, uneori de a identifica notiuni foarte îndepartate una de alta. În creierul gânditorului, fiecare noțiune (sau în etapa precedenta - fiecare imagine) era înconjurată de un nor de legaturi virtuale sau de un câmp de forțe, care (legaturi, forțe) captează alte notiuni noi, uneori le reconstruieste, stabileste legatura lor cu notiunea data, inițiază generarea unor noțiuni noi și anihilarea altora vechi. Puterea colosală a acestui nor, intensitatea acestui câmp, raza de acțiune a acestor forțe - toate acestea sunt însemne ale geniului. (B.G. Kuznetov, 1968).

VI. Albert Einstein si Divinitatea Se pare că persoanele cu un stil cognitiv intuitiv sunt predispuse la credinţe în zei şi forţe sau capacităţi supranaturale. Datele empirice, oferite de trei studii dintr-un articol publicat în faimosul Journal of Experimental Psychology: General (2012, vol.141, no.3), sprijină această ipoteză. Stilul cognitiv a fost măsurat cu CRT sau Cognitive Reflection Test, care conţine probleme simple de matematică. Participanţii care au oferit soluţii mai intuitive la CRT au declarat credinţe mai puternice în Zeu. Iar asta în condiţiile în care alte variabile au fost egale sau controlate (venituri, educaţie, orientare politică şi alte variabile demografice). Mai mult, IQ-ul şi diferite aspecte ale personalităţii nu modifică relaţia de asociere între scorurile la CRT şi credinţa în divinitate. Experimentul, care a indus un set mental subiectilor ce favoriza intuiţia şi nu reflecţia, ne arată că stilul intuitiv determină o credinţă mai puternică în supranatural. În celălalt mod 18

de prelucrare a informaţiei, când judecăm, facem o pauză (da, începe cu pauza!) şi examinăm critic ceea ce intuiţia ne oferă, astfel încât putem ajunge la concluzii contra-intuitive. Conform cu modelul procesării duale, gândirea intuitivă include tipuri de gândire holistică, euristică, experienţială, în timp ce gândirea prin reflecţie presupune tipuri de gândire algoritmică, bazată pe reguli, sistematică, controlată sau gândirea „raţională”. Aceste tipuri de gândire lucrează în paralel, însă unul poate fi predominant. Revenind la datele studiilor, măsura în care cineva crede în divinitate e influenţată de tendinţa sa mentală de a se baza pe gândirea intuitivă şi mai puţin pe cea de reflecţie. „Simţul divinităţii”, deşi divină ar putea fi iubita ta sau o simplă floare de cireş, are rădăcini în gândirea predominant intuitivă. (Deşi pentru un îndrăgostit iubita sa nu e deloc simplă şi simplă nu e nici floarea de cireş pentru un botanist). N-o deranja şi pe ea va creşte o puternică credinţă religioasă. O minte matură cognitiv înseamnă rafinarea stilului intuitiv prin dezvoltarea celui de reflecţie. Demersul ştiinţific şi investigaţia filosofică exact asta i-au oferit lui Einstein începând încă din viata alături de părinti si mai apoi în scolile urmate. Treptat, credinţele iraţionale (sau intuitive) au avut tot mai puţin loc. Nu au mai avut loc în structura cognitivă extinsă şi profundă, spaţioasă şi aerisită, ce integrează intuiţia cu raţiunea pe un nivel superior al minţii – sau poate nu au avut niciodata loc…? Probabil minţile înalt creative (sau iluminate! Desigur, de Cel de Sus) reuşesc această performanţă, de unde şi soluţiile lor geniale. Sigur, nu fără partea consistentă de transpiraţie, amintindu-ne de becul motanului Thomas. De fapt, Einstein chiar a insistat asupra faptului că o curiozitate spirituala este absolut necesara pentru a fi un adevarat om de stiinta si pentru toate demersurile stiintifice. Stiinta poate fi creata doar de cei ce sunt mânați de aspiratia catre adevar si intelegere. Unul din citatele lui spune : “Ştiinţa fără religie e incompletă, religia fără ştiinţă e oarbă.” 19

Acest lucru ne duce cu gândul că poate Einstein a fost și poate este un spirit (etern) elevat, venit cu o misiune clară în universul nostru tridimensional, iar sursa creativitatii sale izvorăște din însăși cunoasterea universală divină. Pornind de la ideea ca opera creativă este simptomul autorului, putem spune că Einstein și-a sublimat conflictele interioare, frustrările si incapacitatea lui de adaptare la lume, într-o manieră ce a contribuit decisiv la evoluția omenirii. Genialitățile își exprimă durerile și suferințele în actul lor creator, în timp ce oamenii obisnuiti le neagă, dezvoltând poate patologii. Omul normal abolește creativitatea , iar omul de geniu o sporește. Din păcate însă, orice inovatie act creator poate avea și efecte nedorite, fapt ce a fost exemplificat plenar de Einstein prin teoria relativității și bomba atomică pusă în act de minți dezlănțuite. Spre finalul vieții, Einstein a înțeles și mai profund importanța sensului pe care îl dai creației - pro viață sau pro evoluție sau pro distrugere sau moarte.

20

BIBLIOGRAFIE:

1. ”101 lucruri inedite despre Einstein. Sex, știinta și misterele universului” – autori: Cynthia Phillips, Shana Priwer; 2. “Albert Einstein – Omul mileniului 2” – autori: Michael White si John Gribbin 3.Site-ul http://news.sciencemag.org/2012/11/why-einstein-wasgenius

21