Documentele Profesorului - Clasa Pregatitoare [PDF]

Zitiervorschau

CUPRINS

Prefaţă .....................................................................................................................................................................5 Programe şcolare pentru clasa pregătitoare ............................................................................................................7 • Comunicare în limba română .......................................................................................................................7 • Matematică şi explorarea mediului ............................................................................................................15 • Arte vizuale şi abilităţi practice .................................................................................................................23 • Muzică şi mişcare ......................................................................................................................................30 • Dezvoltare personală ..................................................................................................................................34 Planificare anuală .................................................................................................................................................40 Proiectări ale unităţilor tematice ...........................................................................................................................45 • Povestea celor zece picături ......................................................................................................................45 • Întâmplări cu furnici ..................................................................................................................................59 • Opt Roţi ......................................................................................................................................................73 • Degeţica .....................................................................................................................................................84 • Jocuri şi jucării ..........................................................................................................................................97 • Cum se fabrică ........................................................................................................................................ 117 • De la Pământ la Soare ............................................................................................................................ 131 • Aventurile familiei Cangur ...................................................................................................................... 146 • Carnavalul diversităţii ............................................................................................................................ 160 Cum folosim caietele de lucru ............................................................................................................................177 • Povestea celor zece picături ....................................................................................................................177 • Întâmplări cu furnici ................................................................................................................................182 • Opt Roţi ....................................................................................................................................................186 • Degeţica ...................................................................................................................................................188 • Jocuri şi jucării ........................................................................................................................................192 • Cum se fabrică ........................................................................................................................................ 196 • De la Pământ la Soare ............................................................................................................................ 199 • Aventurile familiei Cangur ...................................................................................................................... 202 • Carnavalul diversităţii ............................................................................................................................ 205 Câteva repere metodice de folosire a cărţilor uriaşe ...........................................................................................210 Date de contact ale elevilor ................................................................................................................................213

Dragi colegi,

În toamnă deschideţi o nouă uşă în învăţământul românesc, uşă pe care vor intra cu emoţie elevii clasei pregătitoare. Şi poate că emoţiile nu sunt numai în micile ghiozdane... Ştim că la orice început de drum, când lucrurile par mai grele decât sunt, orice ajutor e binevenit. Iată de ce ne-am strâns gândurile bune şi experienţa de mulţi, mulţi ani la catedră şi le trimitem către dumneavoastră. În acest sens am creat un set pentru întregul an şcolar, set format din: – caiete de lucru pentru elevi, în care activităţile sunt abordate integrat şi au ca punct de pornire poveşti din „cărţile uriaşe“ propuse; – „cărţi uriaşe“ cu poveşti atractive, potrivite nivelului de vârstă 5-7 ani, pentru fiecare semestru; – planificare anuală integrată; – proiectare integrată a unităţilor tematice. • Toate resursele sunt concepute într-un demers firesc, coerent, ţinând seama de interesele copiilor. Povestea celor zece picături, Întâmplări cu furnici, Opt Roţi, Degeţica, Jocuri şi jucării, Cum se fabrică, De la Pământ la Soare, Aventurile familiei Cangur, Carnavalul diversităţii sunt unităţi tematice în cadrul cărora am construit exemple variate de antrenamente prin care se pot dezvolta competenţele specifice formulate în programele pentru clasa pregătitoare. • Caietul de lucru are 32 de pagini (incluzând 8 pagini cartonate). Fiecare pagină reprezintă o resursă bogată pentru activităţi variate. Copertele (paginile cartonate) pot fi utilizate pentru intuirea evenimentelor poveştii, în activitatea de comunicare, la matematică şi explorarea mediului, pentru dezvoltarea personală, la arte vizuale şi abilităţi practice. În plus, copertele sunt gândite a fi decupate şi astfel pot fi utilizate sub forma unor cărţi de joc. Cărţile de joc pot fi valorificate în repovestire, la identificarea acţiunilor sau personajelor, la numărarea de elemente, pentru observarea unor elemente din natură etc. • Pe spatele fiecărei ilustraţii din poveste sunt alte imagini ce pot fi folosite pentru formularea unor mesaje şi povestiri, pentru conversaţii prin care se realizează o paralelă între acţiunile din poveste şi activitatea oamenilor, la construcţia de mulţimi de elemente şi compararea lor etc. • Ultimele coperte se decupează ca jetoane care se utilizează la numărare (cifre), la identificarea literelor, la recunoaşterea unor elemente din natură, la completarea Calendarului naturii (semne meteo). Tot aici sunt planşe care se folosesc la orele de Arte vizuale şi abilităţi practice pentru crearea unor compoziţii. Atenţie! Paginile cartonate se decupează având grijă să rămână marginea de sus şi cea dinspre cotor, pentru ca paginile cu exerciţii să nu se desprindă. Dacă analizaţi cu atenţie modalitatea de realizare a proiectării unităţilor tematice, veţi observa că am evidenţiat prin marcaj bold acele elemente pe care se focalizează demersul didactic al fiecărei ore (în coloanele intitulate Competenţe specifice şi Conţinuturi vizate/ activate). Conţinuturile nemarcate/ nesubliniate sunt mijloace care se vehiculează pe parcursul orelor pentru formarea/ exersarea altor competenţe. Evaluarea va avea în vedere cu preponderenţă acele elemente pe care se focalizează fiecare lecţie. Prin tot ce am creat am dorit să aducem în faţa dumneavoastră credinţa noastră că experienţele de învăţare în context şcolar pentru toţi copiii, în special pentru copiii de şase ani, ar trebui să fie semnificative, motivante şi pline de bucurie. Vă dorim succes! Daniela Stoicescu, Daniela Beşliu, Otilia Brebenel, Gheorghiţa Dorobanţu, Aniela Mancaş, Nicoleta Stănică, Magdalena Tâlvan, Cătălina Zagaradniuc

5

6

PROGRAME ŞCOLARE PENTRU CLASA PREGĂTITOARE APROBATE PRIN ORDINUL MINISTRULUI NR. 3418/19.03.2013

COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ A. Notă de prezentare Programa disciplinei Comunicare în limba română este elaborată potrivit unui nou model de proiectare curriculară, centrat pe competenţe. Construcţia programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competenţe permite accentuarea scopului pentru care se învaţă şi a dimensiunii acţionale în formarea personalităţii elevului. Structura programei şcolare include următoarele elemente: – Notă de prezentare – Competenţe generale – Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare – Conţinuturi – Sugestii metodologice Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare. Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei Comunicare în limba română jalonează achiziţiile elevului pentru întregul ciclu primar. Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale, reprezintă etape în dobândirea acestora şi se formează pe durata unui an şcolar. Pentru realizarea competenţelor specifice, în programă sunt propuse exemple de activităţi de învăţare care valorifică experienţa concretă a elevului şi care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învăţare variate. Conţinuturile învăţării se constituie din inventarul achiziţiilor necesare elevului pentru dobândirea competenţelor de bază. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii: – Comunicare orală (ascultare, vorbire, interacţiune) – Citire/ lectură – Scriere/ redactare – Elemente de construcţie a comunicării Sugestiile metodologice includ strategii didactice, proiectarea activităţii didactice, precum şi elemente de evaluare continuă. Prezenta programă şcolară propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modifice, să completeze sau să înlocuiască activităţile de învăţare. Se urmăreşte astfel realizarea unui demers didactic personalizat, care să asigure formarea competenţelor prevăzute de programă în contextul specific al fiecărei clase şi al fiecărui elev. Includerea clasei pregătitoare în învăţământul general şi obligatoriu implică o perspectivă nuanţată a curriculumului la acest nivel de vârstă. Este necesară o abordare specifică educaţiei timpurii bazată, în esenţă, pe stimularea învăţării prin joc, care să ofere în acelaşi timp o plajă largă de diferenţiere a demersului didactic, în funcţie de nivelul de achiziţii variate ale elevilor. Curriculumul disciplinei are în vedere modelul comunicativ-funcţional, axându-se pe comunicare ca domeniu complex ce înglobează procesele de receptare a mesajului oral şi scris precum şi cele de exprimare orală şi scrisă. Actuala programă şcolară situează în centrul preocupării sale învăţarea activă, centrată pe elev. Învăţarea nu este un proces pasiv, care li se întâmplă elevilor, ci o experienţă personală, la care ei trebuie să participe. Studiul disciplinei Comunicare în limba română, început în clasa pregătitoare, se continuă până în clasa a II-a şi asigură o dezvoltare progresivă a competenţelor, prin valorificarea experienţei specifice vârstei elevilor şi prin accentuarea dimensiunilor afectiv-atitudinale şi acţionale ale formării personalităţii elevilor.

7

B. Competenţe generale 1. Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute 2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare 3. Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, în contexte de comunicare cunoscute 4. Redactarea de mesaje simple în diverse situaţii de comunicare

C. Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute Competenţe specifice 1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj scurt, pe teme familiare, rostit clar şi rar

1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un mesaj scurt, rostit clar şi rar

1.3. Identificarea sunetului iniţial şi/sau final dintr-un cuvânt, a silabelor şi a cuvintelor din propoziţii rostite clar şi rar

Exemple de activităţi de învăţare - selectarea unei imagini dintr-un set, pentru a indica despre ce este vorba în mesaj - realizarea unui desen pentru a indica despre ce este vorba în mesaj - oferirea de răspunsuri la întrebarea: „Despre ce este vorba (în acest fragment de poveste)?“ - aprecierea ca adevărate sau false a unor enunţuri scurte care testează înţelegerea textului audiat - formularea unor răspunsuri la întrebări despre conţinutul unui mesaj/ text scurt audiat - reformularea unor mesaje - repovestirea unor secvenţe preferate dintr-un text audiat - observarea, recunoaşterea, executarea unor comenzi simple (priveşte, ascultă, fii atent) - audierea unor poveşti sau a unei descrieri şi manifestarea reacţiilor corespunzătoare - decodificarea mesajului încifrat în ghicitori - numirea personajului/ personajelor dintr-un fragment de poveste audiat - oferirea unor răspunsuri la cererea elementară de informaţii: „Cine? Ce? Unde? Cum?“ - oferirea de replici afirmative/ negative la enunţuri scurte care vizează diverse informaţii din text – Exemplu: numele greşit al personajului, locul corect în care se petrece acţiunea - recunoaşterea unor enunţuri care nu se potrivesc ca sens cu un mesaj audiat anterior - indicarea prin semne (ridicarea unui deget/ a creionului etc.) pentru a selecta detaliul corect dintr-un set de enunţuri/ cuvinte - îndeplinirea unei instrucţiuni simple - participarea la jocuri de grup, ca urmare a înţelegerii regulilor jocului - indicarea sunetelor/ silabelor/ cuvintelor percepute prin diferite semne: bătăi din palme, ridicarea unui deget, a unui obiect, jetoane puse pe bancă, săritură etc. – Exemplu: „Pune pe masă atâtea jetoane câte cuvinte ai auzit“ - numărarea cuvintelor dintr-un enunţ scurt - stabilirea poziţiei sau succesiunii cuvintelor din propoziţii orale de 3-4 cuvinte - punerea în corespondenţă a unui cuvânt rostit cu imaginea potrivită - identificarea sensului unui cuvânt rostit de cadrul didactic/ colegi - rostirea cuvintelor pe silabe, în jocuri, cântece sau numărători ritmate - audierea unor înregistrări cu sunete din mediul înconjurător - discriminarea sunetelor din natură şi a sunetelor din cuvinte - interpretarea unor cântece care conţin onomatopee - construirea de rime pornind de la cuvinte date - identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/ se termină cu un anumit sunet - sortarea jetoanelor care reprezentă obiecte din mediul familiar, după diferite criterii (sunet iniţial/ final, număr de silabe etc.) 8

1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale, în contexte de comunicare

- desenarea unor obiecte/ fiinţe cu relevanţă pentru copii, a căror denumire conţine (în poziţie iniţială sau finală) sunetul specificat - participarea la jocuri de rol de tipul vorbitor–ascultător, folosind păpuşi pe deget, pe mână, marionete, măşti etc. - audierea unor poveşti citite/ înregistrate/ povestite de adulţi/ copii - participarea la activităţi de tipul „Ştirile zilei“, în care copiii ascultă întâmplări/ evenimente povestite de colegi sau adulţi invitaţi - vizionarea unor scurte secvenţe din emisiuni pentru copii - rezolvarea unor probleme întâlnite în jocurile pe computer (unde instrucţiunile sunt oferite verbal)

2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare Competenţe specifice 2.1. Pronunţarea clară a sunetelor şi a cuvintelor în enunţuri simple

2.2. Transmiterea unor informaţii referitoare la sine şi la universul apropiat, prin mesaje scurte

2.3. Participarea cu interes la dialoguri scurte, în situaţii de comunicare uzuală

Exemple de activităţi de învăţare - jocuri de mişcare pentru exersarea corectă a actului respirator, cu accent pe pronunţia corectă - exerciţii-joc de dicţie, cântece, numărători ritmate - formulare de răspunsuri la ghicitori - participarea la activităţi de tipul „Tu eşti ecoul meu“ (reproducerea unor mesaje formulate de adult sau copii) - rostirea cuvintelor cu prelungirea unor sunete stabilite anterior - reglarea tonului, volumului şi vitezei vorbirii, prin rostirea repetată a aceluiaşi enunţ, cu schimbarea tonului, volumului sau vitezei vorbirii - asocierea unor imagini sau obiecte, cu onomatopeele corespunzătoare - jocuri de pronunţare a onomatopeelor, însoţite de mişcare - reproducerea unui mesaj scurt cu schimbarea intonaţiei, în funcţie de intenţia de comunicare (aserţiune, întrebare, exclamaţie, supărare, bucurie etc.) - simularea unor situaţii care presupun verbalizarea unor trăiri diferite - jocuri de rol - repovestirea unor fragmente din poveşti audiate, cu reproducerea intonaţiei interpreţilor (cadrul didactic, actori etc.) - dramatizări ale poveştilor/ fragmentelor din basme audiate - sesizarea utilizării formulelor specifice în situaţii concrete de tipul: invitaţie, urare, prezentarea unor scuze etc. pentru a transmite intenţii, gânduri, sentimente etc. - formularea de mesaje despre sine (nume, vârstă, adresă), despre familie, colegi, animalul preferat, culoarea preferată, mâncarea preferată etc. - formularea unor răspunsuri la întrebări adresate de colegi, pe teme de interes pentru copii - prezentarea unor evenimente semnificative din viaţa proprie - discuţii privind comportamentul unor personaje; evidenţierea unor modele de comportament - formularea/ completarea unor enunţuri orale care să conţină comparaţii între obiecte familiare - alegerea cuvintelor potrivite pentru numirea şi descrierea unor lucruri şi evenimente familiare - exprimarea îngrijorării sau aprecierii faţă de evenimente, persoane, lucruri cunoscute - identificarea a cel puţin două trăsături ale unor personaje de desene animate/ benzi desenate/ poveşti cunoscute - formularea unor descrieri/ prezentări elementare ale unor activităţi/ jocuri preferate - exersarea unor formule de salut, de adresare, prezentare şi solicitare, adecvate contextului - dialoguri în diferite contexte, reale sau simulate, pe teme de interes - jocuri de exersare a unor reguli de comunicare eficientă, civilizată: vorbire pe rând, ascultarea interlocutorului, păstrarea ideii – Exemplu: „Spune şi dă mai departe“, „Repetă şi continuă“, „Statuile vorbitoare“ etc.

9

2.4. Exprimarea propriilor idei în contexte cunoscute, manifestând interes pentru comunicare

- jocuri de rol: „La doctor“, „La telefon“, „În parc“, „La cumpărături“, „O zi în familie“, „Aniversări“ etc. - formularea de sarcini/ instrucţiuni adresate colegilor - jocuri de tipul: „Să ne imaginăm“; „Ce s-ar întâmpla dacă …“ - povestirea unor experienţe trecute sau prezente - planificări, preziceri şi presupuneri realizate pe baza unor experienţe posibile sau a unora imaginare - combinarea unor propoziţii simple prin folosirea unor cuvinte de legătură - folosirea unor cuvinte descriptive pentru a îmbogăţi o descriere - utilizarea şi interpretarea tonului folosit în vederea exprimării unor emoţii variate - iniţierea şi menţinerea unei discuţii pe o temă de interes - recunoaşterea unui obiect, prin formularea de întrebări despre caracteristicile acestuia – joc de tipul „Cutiuţa fermecată“ - conversaţii scurte în grup, pe baza unui text audiat sau a unei imagini - jocuri de modificare a poveştilor audiate: schimbarea succesiunii evenimentelor, modificarea finalului - crearea unor poveşti orale pornind de la idei/ imagini date sau desene create de copii - poveşti despre istoria scrisului de-a lungul timpului

3. Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, în contexte de comunicare cunoscute Competenţe specifice

Exemple de activităţi de învăţare

3.1. Recunoaşterea unor cuvinte uzuale, din universul apropiat, scrise cu litere mari şi mici de tipar

- recunoaşterea şi numirea literelor mari şi mici de tipar pe diferite suporturi (tablouri, cuburi, truse de jucării, asocierea formei unui nor cu o literă) - asocierea unor litere şi sunete - observarea etichetelor din clasă, plasate pe dulapuri, sertare, deasupra cuierelor, pe coşuleţe de plastic, nuiele sau carton (în care se depozitează diferite lucruri) etc.; etichetarea se realizează împreună cu copiii - citirea globală a numelui scris cu litere de tipar pe dulăpior, la cuier, la colţul de prezentare al clasei, la panoul „Responsabilităţi“ etc. - jocuri care au cuvinte scrise sub imagine: „Loto“, „Domino“, „Bingo“ - punerea în corespondenţă a unor cuvinte formate din 1-2 silabe cu imagini potrivite, reprezentând obiecte din universul apropiat - jocuri folosind carduri cu imagini ale unor obiecte şi denumirea acestora - răsfoirea unor cărţi care conţin doar imagini şi „citirea“ acestora în grup/ cu ajutorul cadrului didactic - formularea unor răspunsuri ce presupun alegere duală/ multiplă – Exemplu: „În prima imagine este Cenuşăreasa sau Frumoasa din pădurea adormită?“ - lectură după una sau mai multe ilustraţii/ benzi desenate - prezentarea unor albume personale cu fotografii sau imagini - „citirea“/ povestirea creaţiilor proprii sau de grup (desene, şir de imagini) - citirea orarului clasei (activităţile sunt reprezentate prin imagini corespunzătoare fiecărei discipline) - audierea unui fragment dintr-o poveste şi selectarea imaginilor corespunzătoare acesteia - continuarea unei poveşti pe baza imaginilor selectate, cu sprijin din partea cadrului didactic sau al colegilor - identificarea semnificaţiei unor simboluri întâlnite în situaţii cotidiene: M - metrou, H - spital, I - informaţii, intrare, ieşire, farmacie, trecere de pietoni, semafor etc. - sortarea unor semne, simboluri grafice identice - „citirea“ simbolurilor pentru vreme şi a calendarului naturii, a orarului şi/ sau a jurnalului ilustrat - punerea în corespondenţă a imaginilor cu mesajele orale indicate - codarea sau decodarea unor mesaje scrise – Exemplu: expunerea în clasă a unor panouri care prezintă reguli de comportament, aniversări ale copiilor, mesaje ale copiilor sau ale cadrului didactic etc.

3.2. Identificarea semnificaţiei unei/ unor imagini care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiare

3.3. Identificarea semnificaţiei unor simboluri care transmit mesaje de necesitate imediată, din universul familiar

10

3.4. Exprimarea în cuvinte proprii a mesajelor redate pe suport vizual sau auditiv, manifestând interes pentru lucrul cu cartea

- observarea (intuitivă) a cărţilor de diverse forme, dimensiuni, grosimi, cu sau fără imagini etc. - răsfoirea unor cărţi în colţul amenajat cu o mini-bibliotecă, în biblioteca şcolii etc. - observarea şi stabilirea unor asemănări şi diferenţe între suporturi de lectură variate – Exemplu: carte de colorat, carte de poveşti cu ilustraţii, carte ce conţine doar text etc. - observarea amplasării imaginilor în raport cu textul - audierea unei poveşti, însoţită/ urmată de răsfoirea cărţii ce conţine textul şi observarea imaginilor - jocuri de rol: „La librărie“; „Toneta cu reviste“ etc.

4. Redactarea de mesaje simple în diverse situaţii de comunicare Competenţe specifice

Exemple de activităţi de învăţare

4.1. Trasarea elementelor grafice şi a contururilor literelor, folosind resurse variate

- exersarea musculaturii fine a mâinii şi a coordonării mişcărilor prin colorare, haşurare în interiorul unui contur, înşirare de mărgele - coaserea unor puncte pe etamină, în vederea pregătirii copilului pentru respectarea liniaturii - modelarea plastilinei, ruperea hârtiei după un contur etc. - poziţionarea corectă a suportului de scriere, în raport cu propriul corp - orientarea în spaţiul scrierii, prin joc: sus, jos, dreapta, stânga etc. - exersarea poziţiei corecte la scris - utilizarea corectă a instrumentelor de trasare/ de scris - jocuri de tip labirint - observarea literelor din plastic/ din alfabetarul magnetic sau tipărite în relief pe diferite suporturi - construirea literelor din plastilină, pastă de modelaj, „fir“ de hârtie creponată sau hârtie reciclată răsucită etc. - scrierea pe diferite suporturi (pe etamină, pe tablă, pe nisip, pe geamuri aburite etc.) şi cu diferite instrumente, a unor modele liniare, simboluri etc. - decorarea literelor mari şi mici de tipar prin desene sau prin colare, folosind seminţe, hârtie, fire etc. - scrierea elementelor grafice de dimensiuni şi culori variate (mari/ mici, groase/ subţiri), pe foaie velină sau pe spaţii de 1-2 cm - realizarea unor lucrări plastice, decorative (folosind linia şi punctul), utilizând instrumente diferite - realizarea unor desene cu litere personificate - confecţionarea unor felicitări şi bileţele cu litere de tipar rupte sau decupate din reviste, ziare etc. (învăţătoarea va comunica/ va arăta mesajul care trebuie scris – Exemplu: „Pe felicitare vom scrie 1 Martie“) - decorarea unor obiecte/ desene folosind semne grafice - „scrierea“ unor bileţele folosind diferite semne, linii curbe, linii frânte şi „citirea“ mesajului - „scrierea“ unor bileţele cu mesaje diverse, folosind desene, simboluri (inventate spontan sau stabilite anterior) - exprimarea răspunsului la anumite întrebări cu ajutorul desenului sau prin simboluri – Exemplu: „Cum putem arăta prin „scris“ ce frumoasă e primăvara?“ - etichetarea originală a unor obiecte personale - confecţionarea unor minicărţi pe teme familiare, în care se vor folosi limbaje neconvenţionale - organizarea în clasă a unui colţ/ panou intitulat „Peretele vorbitor“, în care copiii să-şi poată lăsa mesaje şi informaţii pe o temă aleasă de ei, în cadrul unui proiect (prin desene, cuvinte şi simboluri) - organizarea unor concursuri – Exemplu: „Cine realizează cel mai interesant colaj/ puzzle/ desen/ poster din desene/ cuvinte/ alte simboluri?“ - crearea unor ecusoane personalizate (cu simboluri, cuvinte sau imagini) - crearea unui orar pe un cod de culori sau simboluri - completarea jurnalului clasei folosind desene, fotografii, simboluri

4.2. Redactarea unor mesaje simple, în contexte uzuale de comunicare

4.3. Exprimarea unor idei, trăiri personale şi informaţii prin intermediul limbajelor neconvenţionale

11

D. Conţinuturi • Comunicare orală (ascultare, vorbire, interacţiune) – Acte de vorbire: a saluta persoane cunoscute, a se prezenta, a identifica un obiect, o persoană, a formula o rugăminte – Cuvântul. Propoziţia/ Enunţul Utilizarea cuvintelor noi în enunţuri adecvate – Dialogul Formularea de întrebări şi răspunsuri despre: jocuri şi jucării, membrii familiei, prieteni, animale, reguli de igienă alimentară şi personală – Forme ale discursului oral Povestirea după imagini • Citire/ lectură – Cartea Coperte, foaie, pagină, text, ilustraţii – Literele mici şi mari de tipar Simboluri uzuale din universul apropiat: metrou, intrare, ieşire, spital, trecere de pietoni etc. Citirea cuvintelor pe etichete asociate unor imagini sau obiecte – Propoziţia/ enunţul (fără teoretizări) Formularea de propoziţii cu suport intuitiv Ordonarea propoziţiilor pe baza unui suport intuitiv • Scriere/ redactare – Elemente grafice care intră în componenţa literelor de mână: linii, puncte, bastonaşe, zale, bucle, semiovale, ovale, noduleţe Desenarea literelor de tipar – Simboluri neconvenţionale folosite în exprimarea scrisă – Scrierea funcţională folosind desene, simboluri Felicitarea Biletul • Elemente de construcţie a comunicării – Vocabular Cuvântul Cuvinte cu sens asemănător Cuvinte cu sens opus – Fonetică Sunete specifice limbii române Despărţirea cuvintelor în silabe Cuvinte alcătuite din una, două sau trei silabe, care nu conţin diftongi, triftongi sau consoane redate în scris prin grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi

E. Sugestii metodologice Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei şcolare pentru proiectarea şi derularea la clasă a activităţilor de predare–învăţare–evaluare, în concordanţă cu specificul acestei discipline. Copilul va învăţa, prin metode adecvate vârstei, ceea ce îi este necesar pentru dezvoltarea sa armonioasă la această etapă de vârstă şi pentru a face faţă cu succes cerinţelor şcolare. La acest nivel de vârstă, cadrul didactic va urmări sistematic realizarea unor conexiuni între toate disciplinele prevăzute în schema orară a clasei respective, creând contexte semnificative de învăţare pentru viaţa reală. Strategii didactice Această etapă de şcolaritate reprezintă un moment important pentru stimularea flexibilităţii gândirii, precum şi a creativităţii elevului. 12

În acest sens, cadrul didactic va insista pe trezirea interesului copilului pentru această disciplină şi pe dezvoltarea încrederii în sine. Astfel, jocul didactic va predomina, asigurând contextul pentru participarea activă, individuală şi în grup, care să permită exprimarea liberă a propriilor idei şi sentimente. Tot ceea ce se întâmplă la „ora“ de Comunicare în limba română ar trebui să se deruleze sub forma unei suite de jocuri sau antrenamente amuzante, atât în cazul clasei pregătitoare, cât şi în cazul claselor I şi a II-a. Din spaţiul clasei nu trebuie să lipsească jucăriile. De asemenea, accentul se va pune pe spontaneitatea şi creativitatea răspunsurilor şi nu pe rigurozitatea ştiinţifică a acestora. Prin reluări succesive şi prin utilizarea obiectelor, copilul ajunge să se corecteze singur, pe măsură ce noţiunile devin înţelese şi interiorizate. Scrierea se va consolida treptat, pe măsură ce se dezvoltă musculatura mâinii. În clasa pregătitoare, scrierea semnelor grafice va începe cu exerciţii de desenare a unor elemente preluate din mediul înconjurător (beţişoare, cârcei de viţă-de-vie, bastoane, buline etc.), continuându-se apoi cu scrierea lor pe foaie velină şi pe liniatură tip I. Activitatea didactică se va desfăşura într-o interacţiune permanentă cu copiii, astfel încât să răspundă intereselor acestora. Copiii vor fi stimulaţi să întrebe, să intervină, să aibă iniţiativă, să exprime idei şi sentimente despre ceea ce învaţă. O altă sugestie metodologică se referă la folosirea nonverbalului pentru intuirea conceptelor, fie că e vorba de nume de obiecte sau de acţiuni, fie că e vorba de filtre de comunicare de tipul funcţiilor limbii/actelor de vorbire. Dacă profesorul mimează acţiunea de a se ridica/sta jos atunci când enunţă aceste activităţi, pentru elev va fi mult mai clar despre ce este vorba. În acelaşi context, învăţarea va fi facilitată dacă elevii sunt stimulaţi să combine verbalul (ceea ce au receptat sau ceea ce exprimă) cu limbajul corporal, vizual sau muzical. Foarte importantă este şi învăţarea în context. Dezvoltarea competenţelor de comunicare are loc în contexte de comunicare şi, bineînţeles, cu un scop inteligibil copiilor. În absenţa contextului, elevii ajung să recite doar cuvinte şi fraze memorate fără să poată să le transfere apoi în alte situaţii. De altfel, oricine învaţă mult mai bine dacă înţelege de ce învaţă ceea ce învaţă. Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învăţământ. Se recomandă cu prioritate metode moderne de evaluare precum: observarea sistematică a comportamentului elevilor, centrarea pe progresul personal, autoevaluarea, realizarea unor proiecte care să valorifice achiziţiile copiilor şi să stimuleze în acelaşi timp dezvoltarea de valori şi atitudini în contexte fireşti, sincretice, adaptate vârstei. Este recomandabil ca evaluarea să se realizeze prin raportare la competenţele specifice, evitându-se comparaţiile între elevi. De asemenea, evaluarea orientează cadrul didactic în reglarea strategiilor de predare, pentru o mai bună adecvare la particularităţile individuale şi de vârstă ale elevilor. Procesul de evaluare valorifică şi experienţele de învăţare/ competenţele dobândite de către copii în contexte nonformale sau informale. Rezultatele elevilor vor fi înregistrate, comunicate şi discutate cu părinţii. În întreaga activitate de învăţare şi evaluare va fi urmărit, încurajat şi valorizat progresul fiecărui copil. Prezentăm în continuare un exemplu de abordare integrată, în cadrul căruia activităţile de învăţare au fost structurate astfel încât să concure la dezvoltarea de competenţe specifice, rămânând totodată circumscrise unei teme accesibile şcolarului mic. Exemplu de abordare integrată la clasa pregătitoare TEMA: Jucării Ce urmărim? - competenţe Cum procedăm? specifice Ordinea realizării activităţilor nu coincide cu ordinea prezentării competenţelor. Activităţile se vor desfăşura pe parcursul unei săptămâni. Se recomandă proiectarea în manieră integrată: comunicare în limba română + matematică şi explorarea mediului + arte vizuale şi abilităţi practice + muzică şi mişcare Comunicare în limba română 1.1.  selectarea unei imagini dintr-un set, pentru a indica despre ce este vorba în textul audiat – Exemplu: „Cum au fugit odată jucăriile de la un copil“  realizarea unui desen pentru a indica despre ce este vorba în mesaj oferirea de răspunsuri scurte la întrebarea: „Despre ce este vorba poveste?“  aprecierea cu adevărat/ fals a unor enunţuri scurte care testează înţelegerea globală  formularea unor răspunsuri la întrebări despre conţinutul textului audiat – Exemplu: „Ce jucării avea Petrişor?“ „Ce au făcut ele?“ „Din ce motiv au plecat?“  repovestirea secvenţei preferate din povestea audiată 13

 numirea personajelor din poveste  oferirea unor răspunsuri la cererea elementară de informaţii – Exemplu: „Cum arătau jucăriile lui Petrişor?“, „Care sunt jucăriile tale preferate?“, „Cum le îngrijeşti?“ 1.3.  indicarea cuvintelor percepute prin diferite semne: bătăi din palme/ jetoane puse pe bancă – Exemplu: „Pune pe masă atâtea jetoane câte cuvinte ai auzit în propoziţia Jucăriile au fugit.“  numărarea cuvintelor dintr-un enunţ  punerea în corespondenţă a unui cuvânt rostit cu imaginea potrivită – Exemplu: minge, ursuleţ, jucării, maşină etc.  despărţirea cuvintelor în silabe  indicarea prin mimică a silabelor (prima silabă din cuvintele maşină, jucării, minge)  indicarea sunetelor percepute prin diferite semne (ridicaţi un deget când auziţi sunetul j – jucărie, jar, cenuşă, curaj, jumătate, minge etc.)  sortarea unor jetoane reprezentând obiecte din mediul familiar, după criteriul: „Încep cu sunetul j“ (se dau jetoane care reprezintă: jucării, jaluzele, minge, cojoc etc.)  colorarea unor imagini care reprezintă obiecte/ fiinţe a căror denumire începe cu sunetul j (jucării, jder, jardinieră) 1.4.  audierea unor poveşti citite, înregistrate sau povestite de adulţi sau copii  participarea la activităţi de tipul „Tu eşti ecoul meu“ (reproducerea unor mesaje formulate de adult sau copii) 2.1.  jocuri de cuvinte – Exemplu: „Spuneţi cuvinte în care sunetul j se aude la început“ (jumătate, jucărie, jumulit, japonez etc.)  reproducerea unui mesaj scurt cu schimbarea intonaţiei, în funcţie de intenţia de comunicare (aserţiune, întrebare, exclamaţie, supărare, bucurie etc.)  ridicarea unui jeton-simbol, în funcţie de intenţia de comunicare – Exemplu: „Ridică jetonul roşu atunci când auzi o întrebare.“ 2.2.  prezentarea jucăriei preferate 1.1.  repovestirea textului audiat, respectând succesiunea momentelor prezentate 1.2.  participarea la jocuri de grup 3.1.  punerea în corespondenţă a unor cuvinte formate din 1-2 silabe cu imaginile potrivite – Exemplu: minge, urs, copil, robot 3.2.  lectură după una sau mai multe ilustraţii 3.3.  punerea în corespondenţă a imaginilor cu mesaje orale indicate 3.4.  observarea unor pliante despre jucării  observarea cutiilor jocurilor din sala de clasă (identificarea unor specificaţii referitoare la vârsta participanţilor la joc, la regulile jocului etc.) 4.1.  decorarea unor jucării realizate din hârtie sau carton  construirea literei J din plastilină, pastă de modelaj, „fir“ de hârtie creponată sau hârtie reciclată răsucită etc.  trasarea literelor de tipar J şi j după contur dat sau prin unirea punctelor, folosind instrumente diferite de scris (pensulă, carioca, creioane colorate, stilou etc.)  colorarea conturului literei, pe o fişă de dimensiuni A4 4.3.  etichetarea originală a jucăriilor din clasă/ din camera personală  realizarea unor „prezentări“ ale jucăriilor preferate, utilizând desene, simboluri şi cuvinte, care vor fi afişate în spaţiul denumit „Peretele/ Panoul vorbitor“)  completarea jurnalului clasei folosind desene, fotografii, simboluri (la finalul săptămânii) 2.4.  crearea unei povestiri în grup despre jucăriile fericite ale unui copil; povestea va fi scrisă de către profesor şi ilustrată de copii Matematică şi explorarea mediului 1.1.  numărarea jucăriilor şi distribuirea lor  construirea unor mulţimi din jucării 1.2.  compararea mulţimilor de jucării 2.2.  construcţii cu ajutorul figurilor geometrice  confecţionarea unor jucării utilizând cutii, cilindri, sfere  jocuri de construcţii cu cuburi 2.1.  jocuri de orientare şi de poziţionare a jucăriilor în funcţie de diferite repere 1.2.

14

 jocuri care presupun rezolvarea unor situaţii practice: „Ia din coş cu două jucării mai mult decât are colegul tău.“ 3.1.  crearea/ completarea unor modele repetitive de cel mult 10 jucării  recunoaşterea efectelor unor tipuri de forţe în jocuri cu obiecte (lovirea/ lansarea mingii; lansarea/ împingerea maşinuţelor etc.)  utilizarea jucăriilor muzicale pentru identificarea relaţiei vibraţie-sunet 4.2.  jocuri cu jucării de tipul „Ce s-ar întâmpla dacă...“ 5.1.  organizarea şi întreţinerea colţului cu jucării  gruparea jucăriilor după un anumit criteriu 5.2.  jocuri care necesită rezolvarea de adunări şi scăderi cu 1-5 unităţi în concentrul 0-31 6.1.  ordonarea jucăriilor după înălţime; comparări succesive şi exprimarea rezultatului 6.3.  joc de rol: „La magazinul/ raionul de jucării“ Arte vizuale şi abilităţi practice 1.3.  vizionarea unui fragment din filmul pentru copii „Toy story/ Povestea jucăriilor“ şi discutarea mesajului transmis 2.1.  enumerarea unor caracteristici ale jucăriei/ jucăriilor preferate 2.3.  realizarea unor construcţii libere, spontane  realizarea unor construcţii libere cu materiale puse la dispoziţie  confecţionarea unor jocuri şi jucării simple Muzică şi mişcare 2.1; 2.2.  însuşirea şi interpretarea unor cântece în colectiv („Cutia cu jucării“ –www.gradinitaonline.wordpress.com sau www.trilulilu.ro/ muzica-diverse/ cutia-cujucarii-melodii-gradinita) 1.6.

MATEMATICĂ ŞI EXPLORAREA MEDIULUI A. Notă de prezentare Programa disciplinei Matematică şi explorarea mediului este elaborată potrivit unui nou model de proiectare curriculară, centrat pe competenţe. Construcţia programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competenţe permite accentuarea scopului pentru care se învaţă şi a dimensiunii acţionale în formarea personalităţii elevului. Structura programei şcolare include următoarele elemente: – Notă de prezentare – Competenţe generale – Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare – Conţinuturi – Sugestii metodologice Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse. Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei Matematică şi explorarea mediului jalonează achiziţiile de cunoaştere şi de comportament ale elevului pentru întregul ciclu primar. Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale, reprezintă etape în dobândirea acestora şi se formează pe durata unui an şcolar. Pentru realizarea competenţelor specifice, în programă sunt propuse exemple de activităţi de învăţare care valorifică experienţa concretă a elevului şi care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învăţare variate. Conţinuturile învăţării se constituie din inventarul achiziţiilor necesare elevului pentru alfabetizarea cu elemente de bază ale celor două domenii integrate. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii: – Numere – Figuri şi corpuri geometrice – Măsurări 15

– Date – Ştiinţele vieţii – Ştiinţele Pământului – Ştiinţe fizice Sugestiile metodologice includ strategii didactice, proiectarea activităţii didactice, precum şi elemente de evaluare continuă. Prezenta programă şcolară propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modifice, să completeze sau să înlocuiască activităţile de învăţare exemplificate. Se urmăreşte astfel realizarea unui demers didactic personalizat, care să asigure formarea competenţelor prevăzute de programă, în contextul specific al fiecărei clase şi al fiecărui elev. Includerea clasei pregătitoare în învăţământul general şi obligatoriu implică o perspectivă nuanţată a curriculumului la acest nivel de vârstă. Este necesară o abordare specifică educaţiei timpurii, bazată în esenţă pe stimularea învăţării prin joc, care să ofere în acelaşi timp o plajă largă de diferenţiere a demersului didactic, în funcţie de nivelul de achiziţii variate ale elevilor. Disciplina Matematică şi explorarea mediului are un caracter de noutate în raport cu disciplinele studiate până în prezent în clasele I şi a II-a din învăţământul primar. În planul-cadru de învăţământ, disciplina Matematică şi explorarea mediului face parte din aria curriculară Matematică şi Ştiinţe ale naturii, realizând o abordare integrată a conceptelor specifice domeniilor Matematică şi Ştiinţe ale naturii, pentru care sunt alocate, la clasa pregătitoare şi clasa I, 4 ore pe săptămână, iar la clasa a II-a, 5 ore. Principalele motive care au determinat abordarea integrată a matematicii şi a unor elemente de ştiinţe ale naturii în cadrul aceleiaşi programe sunt următoarele: • O învăţare holistică la această vârstă are mai multe şanse să fie interesantă pentru elevi, fiind mai apropiată de universul lor de cunoaştere. • Contextualizarea învăţării prin referirea la realitatea înconjurătoare sporeşte profunzimea înţelegerii conceptelor şi a procedurilor utilizate. • Armonizarea celor două domenii: matematică şi ştiinţe permite folosirea mai eficientă a timpului didactic şi măreşte flexibilitatea interacţiunilor. Studiul disciplinei Matematică şi explorarea mediului, început în clasa pregătitoare, se continuă până în clasa a II-a, urmărind o dezvoltare progresivă a competenţelor, precum şi a celorlalte achiziţii dobândite de elevi, prin valorificarea experienţei specifice vârstei elevilor, prin accentuarea dimensiunilor afectiv-atitudinale şi acţionale ale formării personalităţii elevilor. Programa de Matematică şi explorarea mediului pentru clasa pregătitoare a fost structurată astfel încât să promoveze un demers didactic centrat pe dezvoltarea unor competenţe incipiente ale elevului de vârstă mică, în scopul construirii bazei pentru învăţări aprofundate ulterioare.

B. Competenţe generale 1. Utilizarea numerelor în calcule elementare 2. Evidenţierea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte localizate în spaţiul înconjurător 3. Identificarea unor fenomene/ relaţii/ regularităţi/ structuri din mediul apropiat 4. Generarea unor explicaţii simple prin folosirea unor elemente de logică 5. Rezolvarea de probleme pornind de la sortarea şi reprezentarea unor date 6. Utilizarea unor etaloane convenţionale pentru măsurări şi estimări

16

C. Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Utilizarea numerelor în calcule elementare Competenţe specifice 1.1. Recunoaşterea şi scrierea numerelor în concentrul 0-31

1.2. Compararea numerelor în concentrul 0-31

1.3. Ordonarea numerelor în concentrul 0-31, folosind poziţionarea pe axa numerelor 1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi în concentrul 0-31, prin adăugarea /extragerea a 1-5 elemente dintr-o mulţime dată

1.5. Efectuarea de adunări repetate/ scăderi repetate prin numărare şi reprezentări obiectuale în concentrul 0-31 1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, diferenţă, =, +, –) în rezolvarea şi/ sau compunerea de probleme

Exemple de activităţi de învăţare - numărarea elementelor unei mulţimi, pentru evidenţierea faptului că numărul de elemente ale acesteia este dat de ultimul număr din succesiunea 1, 2,…x, unde x ≤ 31 - recunoaşterea cifrelor de la 0 la 9, ca simboluri convenţionale ale numerelor mai mici decât 10 - recunoaşterea cifrelor pe tastele unui calculator sau ale altor resurse digitale - reprezentarea numerelor de la 1 la 31 cu ajutorul unor obiecte (jetoane, creioane, mărgele etc.) sau semne (cerculeţe, linii etc.) - citirea numerelor de la 0 la 31 - scrierea numerelor de la 0 la 31 - numărarea înainte şi înapoi, în variante complete sau de la un punct al seriei, din 1 în 1, cu/ fără manipularea obiectelor - explorarea mediului înconjurător pentru a identifica şi număra fiinţe şi lucruri - gruparea unor jetoane reprezentând animale, mijloace de transport etc. după numărul unor elemente specifice - colorarea unor planşe în care codul culorilor este dat de numere - joc: Zilele de naştere „Găseşte colegul născut în aceeaşi zi cu tine“ - compararea grupurilor de obiecte (bile, beţişoare, puncte etc.) prin figurarea lor unele sub altele, încercuirea părţilor comune ale grupurilor, punerea în corespondenţă 1 la 1 a elementelor grupurilor - colorarea elementelor unei mulţimi după criterii date (ex.: „Colorează mulţimea care are cele mai multe/cele mai puţine ...“; „Construieşte/ desenează o mulţime cu tot atâtea/ cu mai multe/ cu mai puţine ...“ etc.) - identificarea „vecinilor“ unui număr - selectarea unor numere după un criteriu dat (ex.: „Încercuiţi cu verde numerele mai mari decât 3 şi mai mici decât 15“) - ordonarea unor numere date, crescător sau descrescător - completarea unor serii numerice - identificarea numerelor lipsă de pe axa numerelor, în situaţia în care se dau două numere - numărare cu pas dat (ex.: din 2 în 2, din 3 în 3), cu suport intuitiv (ex.: pietre/ frunze pe care sare o broscuţă, flori din care culege albina polen) - compunerea şi descompunerea unor mulţimi de obiecte având drept cardinal un număr de elemente mai mic decât 10; mai mic decât 31 - adăugarea şi extragerea de elemente dintr-o mulţime de obiecte, fiecare operaţie fiind însoţită de numărarea obiectelor - adăugarea/extragerea de elemente dintr-o mulţime dată, pentru a obţine mulţimi „cu tot atâtea elemente“ - rezolvarea de exerciţii de adunare şi scădere cu 1-5 unităţi în concentrul 0-31 şi verificarea operaţiilor efectuate prin numărare de obiecte/ prin desene - folosirea unui calculator pentru operaţii simple de adunare şi verificarea rezultatelor cu ajutorul obiectelor - jocuri de extragere repetată a unui anumit număr de elemente dintr-o mulţime dată (ex.: „Câţi copii pot primi de la tine câte 2 baloane dacă tu ai 10 baloane?“ „Un băieţel dă câte 10 jetoane celor 3 colegi ai săi. Câte a dat în total?“) - numărare cu pas indicat prin desen sau obiecte, crescător şi descrescător - aflarea sumei/ diferenţei a două numere mai mici decât 31 - aflarea unui termen necunoscut, folosind metoda balanţei - jocuri de rol care necesită gruparea/regruparea de obiecte şi relaţia întreg-parte (ex.: „La ora de sport“, „La bibliotecă“ etc.) - crearea unor probleme simple după imagini date - formularea şi rezolvarea unor probleme pornind de la o tematică dată, prin schimbarea numerelor/ acţiunilor/ întrebării dintr-o problemă rezolvată 17

- schimbarea componentelor unei probleme (date numerice, tematică, acţiuni), fără ca tipul de problemă să se schimbe - transformarea unei probleme de adunare în problemă de scădere şi invers - transformarea unei probleme prin extinderea/ reducerea numărului de operaţii

2. Evidenţierea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte localizate în spaţiul înconjurător Competenţe specifice

Exemple de activităţi de învăţare

2.1. Orientarea şi mişcarea în spaţiu în raport cu repere/ direcţii precizate, folosind sintagme de tipul: în, pe, deasupra, dedesubt, lângă, în faţa, în spatele, sus, jos, stânga, dreapta, orizontal, vertical, oblic

- jocuri de poziţionare a obiectelor în spaţiu, în raport cu alte obiecte precizate - identificarea poziţiei pe care o ocupă diverse obiecte în spaţiu în raport cu alte obiecte precizate - jocuri de identificare a obiectelor din realitatea imediată sau din imagini, în funcţie de poziţia pe care o au faţă de un reper - prezentarea propriei persoane în funcţie de poziţia din clasă şi prin raportarea la ceilalţi colegi - utilizarea unui program simplu de calculator pentru vizualizarea unor deplasări în plan - scrierea de elemente grafice: liniuţe verticale, orizontale, oblice, separat şi în combinaţii - reprezentarea prin desene a unor modele decorative simple, folosind linii orizontale, verticale, oblice - colorarea unor elemente în funcţie de poziţia pe care o ocupă faţă de un anumit reper într-un desen - descrierea unor figuri şi corpuri geometrice din mediul apropiat - recunoaşterea unor figuri şi corpuri geometrice: pătrat, dreptunghi, cerc, triunghi, cub, sferă, în mediul înconjurător şi în materiale tipărite - reproducerea, prin desen, a formelor geometrice plane (pătrat, triunghi, dreptunghi, cerc) cu ajutorul unor şabloane sau cu mâna liberă pe foaie cu pătrăţele - folosirea formelor geometrice (pătrat, dreptunghi, cerc, triunghi) în realizarea unor desene (casă, robot, vapor etc.) pe foaie velină sau cu pătrăţele - recunoaşterea Soarelui, a Lunii şi a Pământului folosind imagini sau modele - construirea unor obiecte uzuale folosind suportul desfăşurat al unui cub (ex.: suport de creioane, cutia pentru cadouri) - jocuri de construcţii folosind piese din lemn sau plastic

2.2. Identificarea unor forme geometrice plane (pătrat, triunghi, dreptunghi, cerc) şi a unor corpuri geometrice (cub, cuboid, sferă) în obiecte manipulate de copii şi în mediul înconjurător

3. Identificarea unor fenomene/ relaţii/ regularităţi/ structuri din mediul apropiat Competenţe specifice

Exemple de activităţi de învăţare

3.1. Descrierea unor fenomene/ procese/ structuri repetitive simple din mediul apropiat, în scopul identificării unor regularităţi

- continuarea unor modele repetitive reprezentate prin obiecte, desene sau numere; - descoperirea „intrusului“ în cadrul unui model repetitiv - găsirea elementelor unei mulţimi, fiind date elementele celeilalte mulţimi şi regula de corespondenţă dintre acestea - exerciţii variate de asocieri şi corespondenţe (ex.: păpuşă-rochie, pantof-picior, maşină-şofer, ploaie-umbrelă, pătrat-linie etc.) - identificarea regulii de corespondenţă în cazul unor maşinării funcţionale (care presupun intrare – ieşire) - jocuri de tipul: „Ce anotimp este?“ pentru recunoaşterea fenomenelor naturii în situaţii reale sau în imagini (ploaie, ninsoare, vânt etc.) - diferenţierea anotimpurilor, două câte două, în funcţie de caracteristicile specifice observate - completarea unui calendar pe o săptămână/ lună cu starea vremii, prin lipirea/ desenarea unor simboluri – nori, soare, vânt etc. - observarea unor modificări apărute în viaţa omului, animalelor, plantelor, în funcţie de anotimp - observarea părţilor componente ale vieţuitoarelor (plante, animale) pentru identificarea structurii lor comune

18

3.2. Manifestarea grijii pentru comportarea corectă în relaţie cu mediul familiar

- numărarea florilor/ frunzelor unei plante care apar în interval de o săptămână, în scopul evidenţierii creşterii acesteia - marcarea înălţimii personale, din 2 în 2 luni, cu ajutorul fâşiilor de hârtie colorată, fixate pe tocul uşii/dulap/perete - urmărirea creşterii unei plantule ţinând sub observaţie unul dintre factorii care întreţin viaţa - identificarea simţurilor şi utilizarea acestora în explorarea mediului înconjurător; - observarea directă în mediul natural a unor plante, insecte etc. - identificarea şi denumirea corectă a părţilor componente ale corpului omenesc, pentru evidenţierea rolului acestora - compararea propriilor fotografii cu cele ale colegului de bancă, în scopul identificării caracteristicilor comune oamenilor - compararea fotografiilor personale cu acelea ale părinţilor, în scopul identificării asemănărilor (transmiterea moştenirii genetice de la generaţie la generaţie) - enumerarea unor aparate electrocasnice, electronice care funcţionează cu ajutorul electricităţii - identificarea activităţilor zilnice în care intervine electricitatea - identificarea unor surse de electricitate (baterii, acumulatori) care asigură funcţionarea unor obiecte - utilizarea jucăriilor muzicale pentru producerea sunetelor (identificarea relaţiei vibraţie – sunet) - explorarea unor softuri educaţionale adecvate vârstei - realizarea unor desene având ca tematică locuinţa, camera proprie - participarea la acţiuni care implică un mediu curat şi prietenos în cadrul clasei - identificarea efectelor pozitive şi negative ale acţiunilor proprii asupra mediului apropiat - realizarea unor desene/ afişe/ colaje care să prezinte norme de comportare civilizată - realizarea unor postere referitoare la regulile de igienă colectivă

4. Generarea unor explicaţii simple prin folosirea unor elemente de logică Competenţe specifice 4.1. Formularea unor observaţii asupra mediului apropiat folosind limbajul comun, reprezentări prin desene şi operatorii logici „şi“, „nu“

4.2. Identificarea relaţiilor de tipul „dacă... atunci…“ între două evenimente succesive

Exemple de activităţi de învăţare - jocuri de mişcare în care se folosesc operatorii logici „şi“, „nu“ (ex.: „Copiii care au ochi verzi şi păr blond să ridice mâna.“) - executarea unor instrucţiuni care folosesc operatorii logici (ex.: „Copiii care nu au şosete verzi să facă 2 paşi în faţă.“) - transmiterea unor instrucţiuni simple, de tipul celor de mai sus, în cadrul unor jocuri în perechi/ de grup - exerciţii care implică atenţie concentrată pe detalii: observă elemente de detaliu dintr-un desen, componente ale unei scheme simple, componente de mici dimensiuni ale unei plante etc. - jocuri logico-matematice referitoare la intersecţia a două mulţimi - identificarea consecinţelor unor acţiuni asupra propriului corp - jocuri de mişcare pentru evidenţierea forţelor şi a efectelor acestora: deformarea/ ruperea/ spargerea - analiza consecinţelor acţiunilor unor personaje din poveşti - organizarea unor jocuri de tip „Ce s-ar întâmpla dacă…?“ - vizionarea unor filme/prezentări pentru identificarea efectelor pozitive/ negative ale unor alimente, a necesităţii hranei pentru creştere şi dezvoltare etc.

5. Rezolvarea de probleme pornind de la sortarea şi reprezentarea unor date Competenţe specifice 5.1. Sortarea/ clasificarea unor obiecte/ materiale etc., pe baza unui criteriu dat

Exemple de activităţi de învăţare - gruparea obiectelor/corpurilor după un anumit criteriu (formă, culoare, mărime, grosime, gust, utilitate, naturale/prelucrate etc.) - gruparea materialelor după caracteristici observate: transparenţă, duritate, flexibilitate, utilizare etc. 19

5.2. Rezolvarea de probleme în care intervin operaţii de adunare sau scădere cu 1-5 unităţi în concentrul 0-31, cu ajutorul obiectelor

- sortarea pe diverse categorii: legume/fructe; cu gust dulce/acru etc. - identificarea unor elemente/ prototipuri din diverse categorii (plante, animale, figuri geometrice, mulţimi etc.) - identificarea categoriei căreia îi aparţine un anumit element - clasificarea animalelor în funcţie de numărul de picioare, de mediul de viaţă, de modul de hrănire etc. - jocuri de rol în care intervin operaţii de adunare sau scădere cu 1-5 unităţi în concentrul 0-31 (ex.: „La cumpărături“, „În parc“ etc.) - rezolvarea de probleme în care numerele sunt date obiectual sau figurate prin semne simple: puncte, cerculeţe, linii etc. - identificarea situaţiilor contextuale care impun rezolvarea unor probleme prin adunare/scădere: am primit, a adus, au venit, au urcat, a spart, a dat, pleacă, zboară, s-au ofilit, au coborât etc. şi asocierea lor cu operaţia corespunzătoare - folosirea unor reprezentări simbolice simple pentru a reda înţelegerea enunţului unei probleme - rezolvarea unor probleme cu sprijin în imagini date - recunoaşterea reprezentării prin desen a rezolvării unei probleme

6. Utilizarea unor etaloane convenţionale pentru măsurări şi estimări Competenţe specifice 6.1. Utilizarea unor măsuri neconvenţionale pentru determinarea şi compararea lungimilor

6.2. Utilizarea unor unităţi de măsură pentru determinarea/ estimarea duratelor unor evenimente familiare

6.3. Realizarea unor schimburi echivalente valoric folosind reprezentări neconvenţionale în probleme-joc simple de tip venituri-cheltuieli, cu numere din concentrul 0-31

Exemple de activităţi de învăţare - alegerea potrivită a unor unităţi neconvenţionale (palma, creionul etc.) pentru măsurarea lungimii - precizarea dimensiunii unui obiect cu ajutorul unor unităţi de măsură neconvenţionale - exerciţii-joc de comparare a unor lungimi - ordonarea unor obiecte după lungime, comparări succesive şi exprimarea rezultatelor („mai lung“, „mai înalt“, „cel mai lung“ etc.) - colorarea selectivă a elementelor unui desen, pe baza unui criteriu precizat (ex.: cel mai scurt/ lung) - completarea unui desen prin realizarea unui element asemănător cu unul dat, dar mai lung/ mai scurt; mai înalt/ mai scund - estimarea unor lungimi pe baza unor unităţi neconvenţionale date - marcarea unei săptămâni pe calendar - ordonarea cronologică a anotimpurilor/ zilelor săptămânii - realizarea unui orar săptămânal, cu ajutorul desenelor şi simbolurilor - aşezarea unor imagini în ordinea derulării evenimentelor dintr-o zi - plasarea unui eveniment în timp, utilizând repere cronologice (ieri, azi, mâine) - jocuri de evidenţiere a duratelor, de tipul „Cine ajunge mai repede la...?“ „A cui activitate a durat mai mult?“ - recunoaşterea bancnotelor de 1 leu, 5 lei, 10 lei - confecţionarea „banilor“ necesari pentru o activitate-joc - jocuri de utilizare a banilor (ex.: „La magazin“, „În parcul de distracţii“ etc.) - jocuri de gestionare a unui mic buget – pentru excursie, vizită la muzeu, plimbare în parc, vizionarea unui film etc.

D. Conţinuturi • Numere – Numerele naturale 0-31: recunoaştere, formare, citire, scriere (cu cifre), comparare, ordonare: - de la 0 la 10 - de la 10 la 20 - de la 20 la 31 – Adunarea şi scăderea în concentrul 0 – 10, prin numărare Adunarea şi scăderea în concentrul 0 – 31 fără şi cu trecere peste ordin, prin numărare/ cu suport intuitiv 20

– Probleme simple de adunare sau scădere cu 1-5 unităţi în concentrul 0-31, cu suport intuitiv • Figuri şi corpuri geometrice – Orientare spaţială şi localizări în spaţiu Repere/ direcţii în spaţiu: în, pe, deasupra, dedesubt, lângă, în faţa, în spatele, sus, jos, stânga, dreapta, orizontal, vertical, oblic – Figuri plane/ 2D Pătrat, dreptunghi, triunghi, cerc: denumire, conturare – Corpuri/ 3D Cub, cuboid, sferă: denumire • Măsurări – Lungime Unităţi nonstandard – Timp Ziua, săptămâna, luna: denumire, ordonare Anotimpurile: denumire, ordonare – Bani Leul (bancnotele de 1 leu, 5 lei, 10 lei) Schimburi echivalente valoric în concentrul 0-31 • Date – Colectarea şi gruparea datelor • Ştiinţele vieţii – Corpul omenesc Părţi componente şi rolul lor Simţurile Igiena corpului Hrana ca sursă de energie: importanţa hranei pentru creştere şi dezvoltare; igiena alimentaţiei – Plante şi animale Părţi componente Hrana ca sursă de energie: importanţa hranei pentru creştere şi dezvoltare Condiţii de viaţă (apă, aer, lumină, căldură) • Ştiinţele Pământului Elemente intuitive privind: – Pământul Prezenţa apei în natură sub diverse forme (precipitaţii, râuri, lacuri, mare etc.) Fenomene ale naturii: ploaie, ninsoare, vânt, fulger, tunet – Universul Pământul, Soarele şi Luna: recunoaştere în modele simple • Ştiinţele fizicii – Forţe şi mişcare Efecte observabile ale forţelor: împingere, tragere Mişcarea corpurilor şi schimbarea formei: deformare, rupere – Forme şi transfer de energie Electricitate: aparate care utilizează electricitatea şi reguli de siguranţă în mânuirea aparatelor electrice Unde şi vibraţii: producerea sunetelor

E. Sugestii metodologice Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei şcolare pentru proiectarea şi derularea la clasă a activităţilor de predare-învăţare-evaluare, în concordanţă cu specificul acestei discipline integrate. Elevul va învăţa, prin metode adecvate vârstei, ceea ce îi este necesar pentru dezvoltarea sa armonioasă la această etapă de vârstă şi pentru a face faţă cu succes cerinţelor şcolare. 21

La acest nivel de vârstă, cadrul didactic va urmări sistematic realizarea de conexiuni între toate disciplinele prevăzute în schema orară a clasei respective, creând contexte semnificative de învăţare pentru viaţa reală. Strategii didactice Această etapă de şcolaritate reprezintă un moment important pentru stimularea flexibilităţii gândirii, precum şi a creativităţii elevului. În acest sens, cadrul didactic va insista pe trezirea interesului copilului pentru această disciplină şi pe dezvoltarea încrederii în sine. Astfel, jocul didactic va predomina, asigurând contextul pentru participarea activă, individuală şi în grup, care să permită exprimarea liberă a propriilor idei şi sentimente. De asemenea, accentul se va pune pe spontaneitatea şi creativitatea răspunsurilor şi nu pe rigurozitatea ştiinţifică a acestora. Prin reluări succesive şi prin utilizarea obiectelor, elevul ajunge să se corecteze singur, pe măsură ce noţiunile devin înţelese şi interiorizate. Scrierea se va consolida treptat, pe măsură ce se dezvoltă musculatura mâinii. Se poate începe direct cu antrenamentul mental, pe de o parte şi cu scrierea globală a cifrei, pe de altă parte, având în vedere faptul că elevul nu are dificultăţi în a reproduce forma cifrei, ci la încadrarea ei în pătrăţelul cu latura de 0,5 cm. Activitatea didactică se va desfăşura într-o interacţiune permanentă cu copiii, astfel încât să răspundă intereselor acestora. Copiii vor fi stimulaţi să întrebe, să intervină, să aibă iniţiativă, să exprime idei şi sentimente despre ceea ce învaţă. Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învăţământ. Se recomandă cu prioritate metode moderne de evaluare precum: observarea sistematică a comportamentului elevilor, centrarea pe progresul personal, autoevaluarea, realizarea unor proiecte care să valorifice achiziţiile copiilor şi să stimuleze în acelaşi timp dezvoltarea de valori şi atitudini, în contexte fireşti, sincretice, adaptate vârstei. Este recomandabil ca evaluarea să se realizeze prin raportare la competenţele specifice, evitându-se comparaţiile între copii. De asemenea, evaluarea orientează cadrul didactic în reglarea strategiilor de predare, pentru o mai bună adecvare la particularităţile individuale şi de vârstă ale elevilor. Procesul de evaluare va pune accent pe recunoaşterea experienţelor de învăţare şi a competenţelor dobândite de către elevi în contexte nonformale sau informale. Rezultatele elevilor vor fi înregistrate, comunicate şi discutate cu părinţii. În întreaga activitate de învăţare şi evaluare va fi urmărit, încurajat şi valorizat progresul fiecărui elev. Prezentăm în continuare exemple de abordare integrată, în cadrul cărora activităţile de învăţare au fost structurate astfel încât să conducă la dezvoltarea unor anumite competenţe specifice, rămânând totodată circumscrise unei teme accesibile şcolarului mic şi reprezentative pentru specificul acestei discipline din planul de învăţământ. Exemplu de abordare integrată la clasa pregătitoare TEMA: Ne jucăm cu maşinuţe

Ce urmărim? - competenţe Cum procedăm? specifice Copiii aduc maşinuţe în scopul simulării unor situaţii similare celor din viaţa reală – Exemplu: Curse de maşini (Ordinea realizării activităţilor nu coincide cu ordinea prezentării competenţelor) 1.1.  realizarea unei parcări, organizate pe sectoare A, B, C, D etc., pentru maşinuţele participante la curse şi numărarea în ordine crescătoare a maşinuţelor din sectorul ...  împărţirea maşinuţelor (în număr mai mic decât 10) în cadrul perechilor de copii participante la concursuri  numărarea maşinuţelor care participă la concurs 2.1.  stabilirea poziţiei maşinuţelor în parcare  jocuri de deplasare a maşinilor către diverse puncte, în funcţie de anumite cerinţe  jocuri cu maşinuţe într-un labirint 3.1.  crearea de situaţii concrete în care să se aplice adunarea şi scăderea cu 1-5 unităţi, în contextul parcării şi al participării la concursurile de maşinuţe  completarea unor şiruri de maşinuţe ordonate după o anumită regulă  transcrierea unui model repetitiv în funcţie de culoarea maşinuţei  continuarea unor modele repetitive reprezentate cu ajutorul maşinuţelor din parcare 22

4.1.

4.2. 5.1. 5.2.

6.1.

6.3.

 observarea efectului deformator al unei forţe („maşinuţele sunt testate înainte de intrarea în concurs pentru stabilirea rezistenţei acestora, precum şi a siguranţei piloţilor“) – maşinuţele intră în contact cu construcţii de plastilină (se observă modificarea formei plastilinei)  recunoaşterea mişcării ca efect al forţei – organizarea unui concurs de maşinuţe şi identificarea câştigătoarei trofeului; realizarea de discuţii în scopul familiarizării cu noţiuni precum: forţă, mişcare, viteză – Exemplu: De ce acea maşinuţă a ieşit pe locul I?, De ce nu au ajuns acele maşinuţe la linia de sosire? (Se introduc cuvinte cheie – folosite în limbajul comun şi cu aceeaşi semnificaţie fizică, atunci când se furnizează explicaţii: are „viteză“ mai mare, este trasă cu o „forţă“ mai mare)  identificarea distanţei parcurse la concursul „Ce distanţă parcurge maşinuţa mea“? Se folosesc două piste de concurs (cu rugozităţi diferite – Exemplu: podeaua şi o coală mare de hârtie velină), dispuse în paralel, pentru vizualizarea tuturor marcajelor şi rezultatelor obţinute în vederea comparării acestora. 1. Se foloseşte podeaua şi se marchează cu creta până unde a ajuns fiecare maşinuţă. 2. Se foloseşte o coală velină şi se marchează cu un marker până unde a ajuns fiecare maşinuţă din concurs.  realizarea unor discuţii în scopul familiarizării cu noţiuni precum: forţă, mişcare, viteză: Exemplu: De ce maşina mea a depăşit maşina ta?, De ce maşinile de pe pista 2 au ajuns mai departe? etc., acordându-se atenţie folosirii cuvintelor cheie menţionate  compararea distanţelor: „mai departe/ mai aproape“ sau „distanţă mai mare parcursă/ distanţă mai mică parcursă şi compararea vitezelor „viteză mai mare/ viteză mai mică“  formularea de comenzi adresate colegilor, folosind operatorii logici „şi“, „nu“ în concursul de maşinuţe - Exemplu: Cristi şi Ioana la linia de start! Nu Ionuţ, nici Mihai! etc.  organizarea jocului „Ce s-ar întâmpla dacă…“- Exemplu: Ce s-ar întâmpla dacă maşinuţele ar concura pe zăpadă?; …Dacă maşinuţa s-ar lovi de un obstacol (o altă maşinuţă etc.)? etc.  gruparea maşinuţelor după culoare în parcare sau la linia de start  numărarea maşinuţelor care s-au oprit înainte de linia de sosire; rezolvarea unor probleme cu maşinuţe în contextul concursurilor/ jocului la care au participat  realizarea unor desene care corespund unei situaţii transpuse în adunare sau scădere, în contextul concursurilor organizate  măsurarea distanţelor parcurse de maşinuţe folosind diferite etaloane – Exemplu: Câte rigle a parcurs maşinuţa X?  compararea distanţelor parcurse şi colorarea distanţei celei mai mici etc.  vânzarea de bilete la cursa de maşini

ARTE VIZUALE ŞI ABILITĂŢI PRACTICE A. Notă de prezentare Programa disciplinei Arte vizuale şi abilităţi practice este elaborată potrivit unui nou model de proiectare curriculară, centrat pe competenţe. Orientarea demersului didactic pornind de la competenţe pune accentul pe dezvoltarea gândirii şi pe extinderea posibilităţilor de comunicare interumană prin imagine, folosind trăirea artistică şi contribuind astfel la conturarea profilului de formare al absolventului de învăţământ primar. Structura programei şcolare include următoarele elemente: – Notă de prezentare – Competenţe generale – Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare – Conţinuturi – Sugestii metodologice. Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse. Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei Arte vizuale şi abilităţi practice jalonează achiziţiile de cunoaştere şi de comportament ale elevului pentru întregul ciclu primar. 23

Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale, reprezintă etape în dobândirea acestora şi se formează pe durata unui an şcolar. Pentru realizarea competenţelor specifice, în programă sunt propuse exemple de activităţi de învăţare care valorifică experienţa concretă a elevului, integrând strategii didactice adecvate unor contexte de învăţare variate. Exemplele de activităţi au doar valoare orientativă. Pentru formarea competenţei specifice, profesorul este cel care îşi alege şi proiectează activităţile de învăţare în funcţie de specificul disciplinei, de particularităţile de vârstă ale elevilor şi de interesele fiecărui copil, de mijloacele şi materialele pe care le are la dispoziţie. Toate acestea presupun personalizarea demersului didactic, prin implicarea activă şi creativă a profesorului. Conţinuturile învăţării se constituie din inventarul achiziţiilor necesare elevului pentru familiarizarea cu elemente de bază ale celor două domenii integrate. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii: Desen, Pictură, Modelaj, Textile şi hârtie, Construcţii, Foto-video Sugestiile metodologice includ elemente de proiectare a activităţii didactice, precum şi elemente de evaluare continuă. Includerea clasei pregătitoare în învăţământul general şi obligatoriu implică o perspectivă nuanţată a curriculumului la acest nivel de vârstă. Este necesară o abordare specifică educaţiei timpurii, bazată în esenţă pe stimularea învăţării prin joc, pe individualizarea învăţării, pe trezirea curiozităţii copilului şi pe dezvoltarea încrederii în sine. Disciplina Arte vizuale şi abilităţi practice are un caracter de noutate în raport cu disciplinele studiate până în prezent în învăţământul primar, fiind o disciplină integrată, situată la intersecţia ariilor curriculare Arte şi Tehnologii. În Planul-cadru de învăţământ, disciplina Arte vizuale şi abilităţi practice are alocate 2 ore pe săptămână clasa pregătitoare, clasele I, a II-a, a III-a şi 1 oră pe săptămână la clasa a IV-a. Principalele motive care au determinat abordarea integrată a artelor vizuale şi a abilităţilor practice în cadrul aceleiaşi discipline de studiu sunt următoarele: • Domeniul artelor vizuale acoperă: pictură, desen, grafică, artă decorativă (tapiserie, scenografie, ceramică, vestimentaţie, design, arta bijuteriilor etc.), fotografie artistică, arta tiparului, sculptură, arhitectură, artă monumentală, artele spectacolului etc. Toate acestea sunt prezente în cotidian şi omul contemporan se raportează la ele. Abordarea doar a artelor plastice limitează sfera preocupărilor şi intereselor copiilor. În secolul pe care îl traversăm, aceştia sunt expuşi unei multitudini de informaţii şi influenţe, cele mai multe venind pe cale vizuală. Cu cât se realizează mai devreme explorarea în adâncime a unor concepte-cheie specifice limbajului vizual, cu atât sunt şanse mai mari ca elevii să facă alegeri pertinente şi corecte. • Mutarea accentului de pe însuşirea diverselor tehnici şi dezvoltarea unor abilităţi practice, pe formarea caracterului. Reprezentanţii Şcolii Active considerau că practicarea îndelungată a lucrărilor manuale este o adevărată şcoală de cultură morală, întrucât realizarea manuală a unor produse presupune combinarea armonioasă de priceperi şi deprinderi, responsabilitate şi inteligenţă. • Expunerea copilului la o mare varietate de domenii artistice şi culturale, precum şi îmbinarea acestora cu experienţa concretă a realizării unor produse, au drept consecinţă creşterea sensibilităţii pentru frumos, sporirea îndemânării şi încrederii în variate posibilităţi de exprimare a sinelui, consolidând respectul pentru valori, tradiţii şi semeni. • Activităţile de învăţare propuse pentru fiecare domeniu al acestei discipline integrate ajută la dezvoltarea muşchilor mici ai mâini, având implicaţii importante în formarea deprinderilor corecte de scris şi de executare a diverselor tehnici specifice artelor vizuale. • Integrarea acestor domenii ajută la înţelegerea concomitentă a două realităţi esenţiale pentru dezvoltarea la elevi a spiritului estetic şi practic: utilitatea produsului artistic şi valoarea estetică a lucrurilor utile. Studiul disciplinei Arte vizuale şi abilităţi practice urmăreşte dezvoltarea progresivă a competenţelor specifice, prin valorificarea experienţelor de învăţare ale elevilor şi prin accentuarea dimensiunilor afectivatitudinale şi acţionale ale formării personalităţii acestora.

B. Competenţe generale 1. Explorarea de mesaje artistice exprimate în limbaj vizual într-o diversitate de contexte familiare 2. Realizarea de creaţii funcţionale şi/ sau estetice folosind materiale şi tehnici elementare diverse

24

C. Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Explorarea de mesaje artistice exprimate în limbaj vizual într-o diversitate de contexte familiare Competenţe specifice

Exemple de activităţi de învăţare

1.1. Sesizarea semnificaţiei unui mesaj vizual simplu, exprimat prin desen/ pictură/ modelaj/ colaj/ film/ desen animat, care reflectă un context familiar

- formularea de răspunsuri la întrebări simple - formularea de răspunsuri ce presupun alegere duală/ multiplă: „În desen este căţelul tău sau pisica ta?“ - povestirea unui eveniment sau a unui lanţ scurt de evenimente personale, cu ajutorul desenului, picturii, modelajului, colajului etc. - identificarea unor momente din activitatea zilnică, când se prezintă imagini corespunzătoare - punerea în corespondenţă a desenelor, picturilor, modelajului, colajului cu mesaje orale indicate - precizarea culorilor obiectelor personale - realizarea de grafice cu postituri sau bucăţele de hârtie colorată, în care să surprindă: „Culoarea preferată“, „Culorile preferate ale membrilor familiei (fraţi, surori, mama, tata, bunicul, bunica etc.)“ - recunoaşterea diferitelor tipuri de linii şi puncte întâlnite în mediul familiar - jocuri de recunoaştere, descoperire, sortare, diferenţiere etc.- Exemple: joc de tipul „Săculeţul fermecat“ (copiii introduc mâna într-un săculeţ cu obiecte, le pipăie şi recunosc obiectul doar după formă); joc de tipul „Obiectul surpriză“ (ghicirea obiectului după caracteristici aflate prin întrebări; fiecare elev va aduce pe rând, de acasă un obiect cu semnificaţie personală, o jucărie etc.); jocuri pe teme diverse, de tipul Găseşte diferenţele/ intrusul; Ghiceşte ce s-a schimbat etc.; jocuri de jocuri de sortare după formă, culoare, valoare estetică, utilitate etc. - marcarea elementelor unei mulţimi după formă, culoare, textură, claritate etc. – Exemple: „Marchează obiectele roşii“, „Marchează fotografiile clare“, „Alege materialele netede“, „Marchează obiectele rotunde“ ; - gruparea produselor în funcţie de materialele din care au fost confecţionate – Exemplu: jocuri de tip puzzle, Loto - descrierea materialelor folosind drept criteriu proprietăţile lor - explorarea mediului înconjurător pentru a identifica forme, culori, materiale, obiecte artistice – Exemplu: Joc „Cine observă ceva… (roşu, rotund, neted, frumos etc.)“ - expunerea, observarea şi analizarea unor lucrări artistice şi meşteşugăreşti, pentru a stimula curiozitatea copiilor (ce reprezintă, cine le-a realizat, când, cum, în ce scop?) - exerciţii de identificare a valorilor estetice şi etice din mediul înconjurător (mediul natural, social, construit, cultural, religios) - expunerea, observarea şi analizarea unor lucrări valoroase ale culturii româneşti tradiţionale şi contemporane, precum şi ale culturii universale, redate pe suport electronic sau în albume - vizionarea unor expoziţii de artă, ateliere meşteşugăreşti, filme documentare - joc: Mie îmi place să ... (pictez, modelez, cos, desenez, construiesc), pentru că… - participarea cu lucrări proprii la diverse expoziţii organizate în mediul şcolar sau extraşcolar - observarea modului diferit de ilustrare a aceluiaşi subiect – Exemplu: „Autoportret“ – prin desen, pictură, modelaj, colaj etc. - vizionarea unor fragmente din filme de desene animate, cu caracter educativ şi formularea de răspunsuri simple la întrebări legate de mesaj - vizionarea de spectacole de teatru şi teatru de păpuşi, adecvate vârstei - participarea la ateliere de lucru comune părinţi-copii, în care se demonstrează îndeletniciri casnice actuale: amenajarea unei mesei festive, ornarea platourilor, aranjamente florale, ornamente de iarnă, împodobirea bradului etc.

1.2. Identificarea liniei, a punctului, a culorii şi a formei în ipostaze familiare, în spaţiul înconjurător

1.3. Manifestarea curiozităţii faţă de explorarea de mesaje artistice simple, exprimate vizual

25

2. Realizarea de creaţii funcţionale şi/ sau estetice folosind materiale şi tehnici elementare diverse Competenţe specifice

Exemple de activităţi de învăţare

2.1. Observarea unor caracteristici simple ale materialelor întâlnite în mediul familiar

- exprimarea de mesaje orale simple despre: textura, culoarea, dimensiunea, forma, grosimea şi utilitatea unor obiecte, strânse într-o colecţie sau la Colţul de Artă amenajat special în clasă - gruparea materialelor după criterii date – Exemplu: jocul „Cenuşăreasa“: „Ajut-o pe Cenuşăreasa să pună în coşuleţe diferite, materiale de acelaşi fel; Grupează materialele care pot fi tăiate cu foarfecele; Grupează materialele roşii; Grupează materialele care se pot rupe, care sunt transparente“ etc. - enumerarea unor caracteristici observabile ale materialelor şi instrumentelor întâlnite în mediul familiar – Exemplu: jocul „Eu spun ceva, tu spui altceva“ despre creioanele tale, uniforma ta, penarul tău etc. - sortarea materialelor de lucru şi a instrumentelor în funcţie de proprietăţi/utilizări etc.; depozitarea în spaţii special amenajate şi etichetarea lor – Exemplu: „Borcanul cu pietricele“, „Găletuşa cu scoici“, „Coşuleţul cu fire“, „Cutia cu ghinde“ etc. - realizarea de aplicaţii ce au la bază iniţiative spontane, atunci când li se pun la dispoziţie materiale şi instrumente diverse, într-un miniatelier amenajat în sala de clasă sau în Colţul de Artă - realizarea unor compoziţii, individual/în perechi/în grup, folosind culori la alegere şi tehnici improvizate – Exemplu: stropire, suflare, ştampilare, tragere şi zgâriere, amprentare cu frunze, fructe, legume, obţinerea formelor spontane prin presarea hârtiei, dactilopictură, modelaj, decolorare cu pic etc. - folosirea liniei cu scop de contur şi cu scop decorativ în aplicaţii/ compoziţii liber alese - explorarea modalităţilor de exprimare a ideilor şi sentimentelor prin mijloacele artei vizuale şi ale tehnologiei- Exemple: Pictez o imagine dintr-un vis, Desenez ce-mi doresc, Autoportretul, Am o idee de construcţie, de joc etc.; Mă desenez pe mine când sunt plictisit, construiesc o casă pe care mi-o doresc, pictez şcoala, modelez supărarea etc. - realizarea unor cadouri, felicitări pentru cei dragi şi explicarea alegerilor făcute (exemplu: Decorez un globuleţ pentru prietenul meu deoarece…) - realizarea de construcţii libere, spontane, atunci când li se pun la dispoziţie materiale şi instrumente diverse, într-un miniatelier amenajat în sala de clasă sau în Colţul de Artă - utilizarea unor tehnici simple de îndoire, pliere, înşirare, răsucire, lipire, rupere, tăiere, decupare după contur, modelaj, în funcţie de nevoile/opţiunile copiilor - confecţionarea de jocuri şi jucării simple – Exemplu: „Morişca“, „Bărcuţa“, „Cubul“, „Puzzle“, „Cărţi de joc“, „Loto cu imagini“ - utilizarea corectă a instrumentelor de lucru: copilul ţine corect creionul, pensula, aparatul foto etc.–Exemplu: Joc: „Eu sunt profesorul de ... fotografie, pictură, modelaj etc.“ (fiecare copil e „profesor“ într-un domeniu, iar copiii învaţă, pe rând, unii de la alţii) - exersarea muşchilor mici ai mâinii prin operaţii de frământare, coasere, înşirare, împletire etc. - exersarea modului de îngrijire/ păstrare a instrumentelor şi materialelor de lucru - mototolirea, ruperea şi tăierea hârtiei cu texturi diferite; formularea de întrebări simple şi răspunsuri despre cele observate - modelarea plastilinei, a lutului etc.; formularea de întrebări simple şi răspunsuri despre cele observate - tăierea firelor şi a materialului textil; formularea de întrebări simple şi răspunsuri despre cele observate - înşirarea mărgelelor; formularea de întrebări simple şi răspunsuri despre cele observate - lipirea diverselor materiale pe suporturi diferite; formularea de întrebări simple şi răspunsuri despre cele observate - identificarea unei operaţii simple la care a fost supus un material, prin comparare cu starea iniţială a acestuia – Exemplu: jocul „Spune ce observi“ (hârtie – hârtie

2.2. Exprimarea ideilor şi trăirilor personale, în aplicaţii simple, specifice artelor vizuale

2.3. Realizarea de aplicaţii/ compoziţii/ obiecte/ construcţii simple, pe baza interesului direct

2.4. Transformarea unui material prin tehnici simple

26

2.5. Exprimarea utilităţii obiectelor realizate prin efort propriu

2.6. Participarea la activităţi integrate adaptate nivelului de vârstă, în care se asociază elemente de exprimare vizuală, muzicală, verbală, kinestezică

ruptă, hârtie – hârtie tăiată, hârtie mototolită, hârtie îndoită, hârtie lipită; fire lungi – fire scurte etc.) - jocuri de rol: „La croitorie“, „La cizmărie“, „La brutărie“ - confecţionarea de obiecte prin tehnici simple: „Rochiţa păpuşii“, „Pălăria“, „Cizmuliţa“, „Batista“ etc. - formularea de întrebări şi răspunsuri la întrebări despre utilitatea şi aspectul obiectelor întâlnite în mediul familiar – Exemplu: „Ajut-o pe Furni să înţeleagă de ce avem nevoie de şireturi? De ce avem nevoie de fular şi căciulă iarna? De ce avem nevoie de suporturi pentru creioane?“ etc. - decorarea sălii de clasă cu obiectele realizate prin efort propriu - participarea cu obiectele realizate prin efort propriu la expoziţii şi târguri organizate în şcoală şi în comunitate cu diferite ocazii: „Zilele şcolii, Zilele oraşului/ comunei/ satului“, „Mărţişor“, „Paşti“, „Crăciun“ - realizarea unor lucrări în care să se asocieze elemente de exprimare plastică, cu alte forme de exprimare artistică – Exemplu: ilustrarea unei poveşti cunoscute prin desen sau prin cântec, ilustrarea mişcării sugerate într-un tablou etc. - realizarea de scurte dramatizări (fragmente din poveşti) cu ajutorul păpuşilor pe băţ, pe deget sau pe mână - realizarea unor decoruri pentru diverse evenimente din viaţa şcolii - punerea în scenă a serbărilor tematice specifice anotimpurilor

D. Conţinuturi • Desen – Materiale şi instrumente hârtie, diverse obiecte creion grafit, creioane colorate (opţional: PC, tabletă) – Tehnici de lucru Linie modulată, repetiţie – Elemente de limbaj plastic linia, punctul, forma (fără terminologie) – Sugestii de creaţii/ produse ale activităţii desen liber, decoraţii simple • Pictură – Materiale şi instrumente acuarele, tempera, hârtie, hârtie colorată, burete, pensulă, deget, ştampilă, creioane colorate, PC, tabletă – Tehnici de lucru pensulaţie, colaj, amprentare, ştampilare, tamponare, pulverizare – Elemente de limbaj plastic pata – Sugestii de creaţii/ produse ale activităţii compoziţii • Confecţii şi jucării – Materiale şi instrumente hârtie, materiale textile, folii de plastic, ac, foarfece, ramă de ţesut, cretă, materiale din natură (frunze/petale uscate, ghinde) – Tehnici de lucru origami, tangram, croit, cusut – Elemente de limbaj plastic punct, linie, nod, formă – Sugestii de creaţii/ produse ale activităţii Obiecte decorative şi de îmbrăcăminte pentru păpuşi

27

• Modelaj – Materiale şi instrumente plastilină presare, modelare liberă – Elemente de limbaj plastic formă – Sugestii de creaţii/ produse ale activităţii obiecte decorative, figurine etc. • Colaj – Materiale şi instrumente foarfece, lipici, fire, mărgele, cuburi, hârtie, diferite obiecte – Tehnici de lucru mototolire, rupere, tăiere, decupare după contur, îndoire, răsucire, lipire – Elemente de limbaj plastic formă, volum – Sugestii de creaţii/ produse ale activităţii obiecte decorative, bijuterii, spaţii, jucării, instalaţii, figurine etc. • Foto-film – Materiale şi instrumente aparate de redare şi înregistrare (telefon, aparate foto, PC, tabletă) filme, fotografii – Sugestii de creaţii/ produse ale activităţii vizionarea unor filme şi fotografii; realizarea unor fotografii

E. Sugestii metodologice Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei şcolare pentru proiectarea şi derularea la clasă a activităţilor de predare-învăţare-evaluare, în concordanţă cu specificul disciplinei Arte vizuale şi abilităţi practice. Cadrul didactic va urmări sistematic realizarea de conexiuni între toate disciplinele prevăzute în schema orară a clasei respective, creând contexte semnificative de învăţare pentru viaţa reală. Astfel, disciplina Artele vizuale şi abilităţile practice poate sprijini consistent achiziţionarea scrisului, prin dezvoltarea muşchilor mici ai mâinii şi coordonarea mână-ochi, prin exerciţiile de caligrafie şi gravură, prin liniatura etaminei. Această disciplină poate sprijini şi Matematica, prin deprinderea de sesizare a formelor şi volumului diverselor obiecte; poate fi utilă disciplinei Dezvoltare personală prin exersarea exprimării în contexte variate, prin sensibilizarea în faţa frumosului şi a obiectelor cu valoare artistică, prin exersarea cunoaşterii de sine şi a celorlalţi, din mediul apropiat. Astfel, copilul va învăţa, prin metode adecvate vârstei, ceea ce îi este necesar pentru dezvoltarea sa armonioasă în această etapă şi pentru a face faţă cu succes cerinţelor şcolare. Strategii didactice Programa permite o abordare didactică flexibilă, care lasă loc adaptării la particularităţile de vârstă şi individuale ale copiilor, din perspectiva opţiunilor metodologice ale fiecărui profesor. În abordarea integrată a acestei discipline, se recomandă utilizarea unor strategii didactice prin care se încurajează iniţiativa şi libertatea de exprimare prin limbaj vizual. La această vârstă este foarte important accentul pus pe elementul ludic, prin care se cultivă spontaneitatea constructivă şi creatoare a copiilor. Mediul educaţional ar trebui să permită o explorare activă şi interacţiuni variate cu resursele materiale, cu ceilalţi copii şi cu adulţii. Abordarea integrată permite cadrului didactic să propună teme şi subiecte interesante, dorite de elevi la această vârstă, organizând cunoaşterea ca un tot unitar, închegat. Se recomandă realizarea de secvenţe didactice în care copiii să-şi poată manifesta libertatea de alegere atât în ceea ce priveşte instrumentele, cât şi în ceea ce priveşte subiectele realizate. Un Colţ de Artă amenajat în sala de clasă, în care materialele şi instrumentele sunt la îndemâna copiilor, ar facilita atingerea acestui obiectiv. Evaluarea reprezintă o componentă intrinsecă a predării şi învăţării. Se recomandă cu prioritate abordarea modernă a evaluării ca activitate de învăţare. În acest context, sunt adecvate metode precum: observarea sistematică a comportamentului elevilor, urmărind progresul personal, autoevaluarea, realizarea unor 28

proiecte care să valorifice achiziţiile copiilor şi să stimuleze în acelaşi timp dezvoltarea de valori şi atitudini, în contexte fireşti, sincretice, adaptate vârstei. Procesul de evaluare va pune accent pe recunoaşterea experienţelor de învăţare şi a competenţelor dobândite de către copii în contexte nonformale sau informale. Evoluţia copilului va fi înregistrată, comunicată şi discutată cu părinţii. În întreaga activitate de învăţare şi evaluare va fi urmărit, încurajat şi valorizat progresul fiecărui copil. Exemplu de abordare integrată la clasa pregătitoare TEMA: Meşteşuguri populare – olărit şi panificaţie Ce urmărim? - competenţe specifice 1.3.

2.2. 2.3.

Cum procedăm?  vizionare film desen animat „Turtiţa fermecată“  discuţii libere: Ce imagini v-au impresionat? De ce? (revenire la imaginile din film indicate de copii); Ce amintiri vă trezesc aceste imagini?  realizarea de descrieri scurte ale persoanelor familiare, ale locurilor, ale lucrurilor şi ale evenimentelor din viaţa copiilor care au legătură cu imagini din film (bunici, covată, coacerea pâinii, cuptorul bunicilor, portul ţărănesc, tricotatul ciorapilor etc.) Notă: diferite imagini din film pot fi folosite ca puncte de plecare în abordarea unor teme variate: Povestea bobului de grâu, Povestea unei linguri de lemn, Motive tradiţionale  întâlnire cu părinţi/ bunici/ reprezentanţi ai comunităţii; prezentarea unor obiecte confecţionate manual şi utilizate odinioară pentru frământarea aluatului (covată, lingură de lemn, strachină de lut)  observarea ornamentelor/ motivelor populare desenate pe vase/ linguri  discuţii despre materialele şi tehnicile prin care au fost realizate, despre aspectul şi utilitatea acestor obiecte, despre meşteşuguri populare  modelarea unui obiect (farfurie, strachină, cană etc.) din plastilină, pastă de modelaj sau lut  formularea de întrebări simple şi răspunsuri despre fenomenele observate  decorarea vaselor modelate cu puncte şi linii utilizând tehnici simple: amprentarea cu diferite instrumente puse la dispoziţie (pix, riglă, furculiţă de plastic, cuţit de plastic etc.)  pictura pe vase din lut

2.6.

 desenarea pe saci de rafie a chipului vesel/trist/furios/uimit (în funcţie de starea fiecărui copil)  scurtă dramatizare – interpretarea unor imagini din film prin redarea mişcărilor turtiţei (copiii folosesc sacii desenaţi drept recuzită)

2.1.

 sortarea unor materiale de lucru naturale (diferite seminţe) în funcţie de proprietăţi – mărime, formă, culoare – Exemplu: „Ajut-o pe mama/ bunica să facă ordine pe raft!“  depozitarea materialelor sortate în spaţiul special amenajat (Colţul de artă); etichetarea lor – „Castronul cu boabe de grâu“, „Strachina cu boabe de porumb“, „Săculeţul cu boabe de orez“ etc.  persoana invitată la activitate (mama/ bunica unui elev/ o persoană resursă din comunitate) le va explica/ demonstra copiilor cum se frământă aluatul (drept recompensă pentru sprijinul acordat)  discuţii despre caracteristicile/ proprietăţile făinii  realizarea de predicţii orale: Ce crezi că s-ar întâmpla dacă amestecăm făina cu sare?... cu apă?... cu tempera?  identificarea unei operaţii simple la care a fost supusă făina (amestecul cu apă şi sare), prin comparare cu starea iniţială a acesteia

2.4.

29

 copiii primesc o turtiţă din aluat pe care o modelează utilizând diferite instrumente alese de ei – sucitor, ciocan, cuţit de plastic, podul palmei, forme de plastic folosite pentru prăjituri etc.  observarea diferitelor forme obţinute (prin tehnici alese de copii), din cantităţi aproximativ egale de aluat

MUZICĂ ŞI MIŞCARE A. Notă de prezentare Programa disciplinei Muzică şi mişcare este elaborată potrivit unui nou model de proiectare curriculară, centrat pe competenţe. Construcţia programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competenţe permite accentuarea scopului pentru care se învaţă şi a dimensiunii acţionale în formarea personalităţii elevului. Disciplina Muzică şi mişcare reprezintă o ofertă curriculară pentru învăţământul primar, înscriindu-se în categoria disciplinelor abordate integrat. Situată la intersecţia ariilor curriculare Arte şi Educaţie fizică, sport şi sănătate, această disciplină este prevăzută în planul-cadru de învăţământ cu un buget de timp de 2 ore /săptămână, la clasele pregătitoare, I, a II-a şi 1 oră /săptămână la clasele III-IV. Structura programei şcolare include următoarele elemente: – Notă de prezentare – Competenţe generale – Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare – Conţinuturi – Sugestii metodologice. Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse. Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei Muzică şi mişcare jalonează achiziţiile de cunoaştere ale elevului pentru întregul ciclu primar. Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale, reprezintă etape în dobândirea acestora şi se formează pe durata unui an şcolar. Pentru realizarea competenţelor specifice, în programă sunt propuse exemple de activităţi de învăţare care valorifică experienţa concretă a elevului şi care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învăţare variate. Conţinuturile învăţării se constituie din inventarul achiziţiilor necesare elevului pentru familiarizarea cu elemente de bază ale muzicii şi mişcării. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii: - Cântare vocală - Cântare instrumentală - Elemente de limbaj muzical - Mişcare pe muzică. Sugestiile metodologice includ recomandări de strategii didactice şi elemente de evaluare continuă. Pornind de la competenţele generale, sunt analizate strategiile de formare care contribuie predominant la realizarea acestora. Prezenta programă şcolară propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modifice, să completeze sau să înlocuiască activităţile de învăţare. Se urmăreşte astfel realizarea unui demers didactic personalizat, care să asigure formarea competenţelor prevăzute de programă în contextul specific al fiecărei clase şi al fiecărui elev. Includerea clasei pregătitoare în învăţământul general şi obligatoriu implică o perspectivă nuanţată a curriculumului la acest nivel de vârstă. Este necesară o abordare specifică educaţiei 30

timpurii, bazată în esenţă pe stimularea învăţării prin joc, care să ofere în acelaşi timp o plajă largă de diferenţiere a demersului didactic, în funcţie de nivelul de achiziţii variate ale elevilor. Disciplina Muzică şi mişcare are un caracter de noutate în raport cu disciplinele studiate până în prezent în învăţământul primar, prin caracterul său integrat. Principalele motive care au determinat abordarea integrată a acestei discipline sunt următoarele: – învăţarea holistică la această vârstă are mai multe şanse să fie interesantă pentru elevi, fiind mai apropiată de universul lor de cunoaştere; – contextualizarea învăţării prin referirea la realitatea înconjurătoare sporeşte profunzimea înţelegerii conceptelor şi a procedurilor utilizate; – abordarea integrată permite folosirea mai eficientă a timpului didactic şi măreşte flexibilitatea interacţiunilor; – asocierea muzicii cu mişcarea este, pe de o parte, adecvată particularităţilor de vârstă ale copiilor, iar pe de altă parte are valenţe pedagogice în sfera sprijinirii dezvoltării fizice armonioase, a coordonării motrice, a dezvoltării simţului estetic, a dezvoltării afective şi dezvoltării intelectuale. În clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a, disciplina Muzică şi mişcare vizează un parcurs educativ specific etapei intuitive, ca primă etapă în realizarea educaţiei muzicale. Asocierea muzicii şi a mişcării la nivelul curriculumului oficial prezintă câteva avantaje, prezentate mai jos. • Stimulează manifestarea expresivă a elevului. De la cea mai fragedă vârstă, reacţia spontană şi naturală a copilului este mişcarea. Respectând acest specific, combinarea audiţiei şi a cântecului cu mişcarea este pe deplin motivată, asigurându-se prin aceasta o practică muzicală tip joc, consonantă cu caracterul sincretic al activităţii şcolarului mic. • Reduce diferenţa contraproductivă între şcoală şi viaţă. Elevul este motivat în spaţiul şcolar să înveţe prin contactul cu un mediu prietenos, care îi valorifică exprimarea personală şi creativă. • Pune bazele învăţării conceptelor muzicale la nivel elementar într-o manieră intuitivă, accesibilă. Studiul disciplinei Muzică şi mişcare, început în clasa pregătitoare, se continuă până în clasa a IV-a, urmărind o dezvoltare progresivă a competenţelor prin valorificarea experienţei specifice vârstei elevilor şi prin accentuarea dimensiunilor afectiv-atitudinale şi acţionale ale formării personalităţii elevilor.

B. Competenţe generale 1. Receptarea unor cântece pentru copii şi a unor elemente simple de limbaj muzical 2. Interpretarea de cântece pentru copii, cu mijloace specifice vârstei 3. Exprimarea unor idei, sentimente şi experienţe prin intermediul muzicii şi mişcării, individual sau în grup

C. Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Receptarea unor cântece pentru copii şi a unor elemente simple de limbaj muzical Competenţe specifice 1.1. Receptarea unor sunete din mediul înconjurător, cu durate şi intensităţi contrastante 1.2. Diferenţierea sunetelor vorbite sau cântate

1.3. Receptarea sunetelor emise de jucăriile muzicale şi percuţia corporală

Exemple de activităţi de învăţare - jocuri de ascultare şi comparare intuitivă a unor sunete emise de obiecte cunoscute, cu sonorităţi distincte - jocuri de ascultare a unor sunete lungi sau scurte, emise tare sau încet de obiecte cunoscute - jocuri de audiere alternativă şi comparată a sunetelor vorbite şi cântate – Exemplu: ascultarea unei poezii, în comparaţie cu audierea unui cântec - exerciţii alternative în colectiv – Exemplu: o parte din copii prezintă poezia sau cântecul, iar ceilalţi recunosc auditiv - observarea/ familiarizarea cu aspectul jucăriilor muzicale - mânuirea liberă a jucăriilor muzicale, respectiv executarea percuţiei corporale, detaşat de cântec, în colectiv şi individual 31

1.4. Receptarea cântecelor cu un ambitus cuprins între Do1-La, cu o structură ritmico-melodică asemănătoare cântecelor din folclorul copiilor

- audiţie: Leopold Mozart – „Simfonia Jucăriilor“ - audierea cântecului demonstrat de propunător sau redat cu ajutorul mijloacelor tehnice - observarea unor ilustraţii pe textul cântecului care uşurează receptarea - implicarea activă şi dirijată în receptarea cântecelor

2. Interpretarea de cântece pentru copii, cu mijloace specifice vârstei Competenţe specifice

Exemple de activităţi de învăţare

2.1. Cântarea în colectiv, asociind mişcarea sugerată de text

- exersarea asimilării integrale a cântecului – Exemplu: „Căldăruşă plină“ (din folclorul copiilor), „Huţa, huţa“ (din folclorul copiilor), sau pe strofe; indiferent de procedeul abordat, cântecul se însuşeşte ca un tot unitar – text şi melodie, care nu se despart - reproducerea în colectiv a cântecelor însuşite intuitiv, pronunţând corect cuvintele - jocuri pe cântec cu executarea unor mişcări potrivite conţinutului de idei al textului (acţiuni, personaje) – Exemplu: „La moară“ (din folclorul copiilor), „Moş Cioc-Boc“ de L. Comes etc. - acompanierea cântecelor cu jucării muzicale (tobe, lemne etc.) - acompanierea cântecelor cu percuţie corporală (bătăi din palme, bătăi cu degetul în bancă etc.) - jocuri de recunoaştere auditivă a unor sonorităţi din mediul înconjurător şi imitarea lor folosind onomatopee

2.2. Cântarea în colectiv, asociind acompaniamentul liber 2.3. Emiterea unor onomatopee asemănătoare cu sunetele din mediul înconjurător, cu durate şi intensităţi diferite

3. Exprimarea unor idei, sentimente şi experienţe prin intermediul muzicii şi mişcării, individual sau în grup Competenţe specifice

Exemple de activităţi de învăţare

3.1. Manifestarea liberă, adecvată, pe muzică, apelând la diverse forme de exprimare

- exersarea mişcării spontane pe cântec – Exemplu: „Fluturaş, fluturaş“ (din folclorul copiilor ), însoţit de imitarea zborului; „Huţa, huţa“ (din folclorul copiilor), cu balansul braţelor, „Căldăruşă plină“, „Umblă ursul“, „Ariciul“ (din folclorul copiilor) - desenarea unor imagini sugerate de textele cântecelor - audierea unor creaţii muzicale care declanşează mişcarea liberă, spontană – Exemplu: J. Haydn – Simfonia „Ceasornicul“ Partea a II-a (fragment incipient), Partea a IV-a (fragment) - organizarea unor jocuri inspirate de muzica audiată – Exemple de audiţii: W. A. Mozart – „Mica serenadă“, Partea I; George Enescu – „Impresii din copilărie“ (fragment) - jocuri pe cântece cu caracter de dans, prin asocierea cu o mişcare simplă (paşi, ridicări pe vârfuri etc.)

3.2. Executarea unui dans cu mişcare repetată, pe un cântec simplu, din folclorul copiilor 3.3. Descoperirea şi selectarea unor sonorităţi din mediul înconjurător, pentru acompanierea cântecelor 3.4. Improvizarea unei combinaţii ritmice asemănătoare celor din folclorul copiilor şi asocierea acesteia cu mişcări adecvate

- acompanierea liberă a cântecelor, cu sonorităţi emise de obiecte din clasă (creioane, beţişoare, masă, podea, dulap etc.)

- crearea spontană a unor combinaţii ritmice de silabe onomatopeice, însoţite de mişcare - asocierea unor mişcări ritmice sau sunete în relaţie cu poveşti, poezii, cântece - discuţii despre propriile creaţii, analiza şi aprecierea lor

32

D. Conţinuturi • Cântare vocală – Cântarea vocală în grup şi individual Poziţia, emisia naturală, tonul, semnalul de început, dicţia, sincronizarea • Cântare instrumentală – Percuţia corporală (bătăi din palme, cu degetul pe bancă etc.) – Jucării muzicale improvizate Mânuirea jucăriilor muzicale (tobe, lemne) – Cântarea cu acompaniament Acompaniament instrumental realizat de cadrul didactic Acompaniament de jucării muzicale realizat de copii • Elemente de limbaj muzical – Timbrul Sunete din mediul înconjurător Sunete vocale (vorbite sau cântate) Sunete muzicale instrumentale – Ritmul Sunete lungi/ scurte – Melodia Genuri muzicale: folclorul copiilor; colinde – Interpretarea Nuanţe: Tare/ încet/ mediu Cântec vesel/ trist • Mişcare pe muzică Mişcări libere pe muzică Mişcări sugerate de textul cântecului Sugestii pentru repertoriul de cântece şi pentru audiţii Repertoriu de cântece: Moş Cioc-Boc – Liviu Comes; Soldaţii – G. Breazul, N. Sacsu; Degeţelele – D. D. Stancu; Trenuleţul – D. Voiculescu; Cu ciocan şi cleştişor – Harry Brauner; Voinicii – N. Ionescu; Moara – C.Mereş; Cântece din folclorul copiilor: Numărători; Huţa, huţa; Melc, melc; Mama; Căldăruşă plină; Fluturaş, fluturaş; La moară; Fluture roşu; Umblă ursul; Ariciul; Trompeta; Ninge, ninge; Baba Oarba. Audiţii: Jocuri populare din zonă; A. Vivaldi: Anotimpurile; Leopold Mozart: Simfonia jucăriilor; W. A. Mozart: Mica serenadă; J. Haydn: Simfonia „Ceasornicul“; R. Schumann: Scene pentru copii (pian); F. Mendelssohn-Bartholdy: Uvertura la Visul unei nopţi de vară; G. Enescu: Suita Impresii din copilărie.

E. Sugestii metodologice Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei şcolare pentru proiectarea şi derularea la clasă a activităţilor de predare-învăţare-evaluare, în concordanţă cu specificul acestei discipline integrate. Copilul va învăţa, prin metode adecvate vârstei, ceea ce îi este necesar pentru dezvoltarea sa armonioasă la această etapă de vârstă şi pentru a face faţă cu succes cerinţelor şcolare. Cadrul didactic va urmări sistematic realizarea de conexiuni între discipline, creând contexte semnificative de învăţare pentru viaţa reală. Programa şcolară se adresează profesorilor. Proiectarea demersului didactic începe cu lectura personalizată a programei şcolare, lectură realizată pe orizontală, în succesiunea următoare: competenţe generale, competenţe specifice, activităţi de învăţare, conţinuturi. Demersul permite să se răspundă succesiv la următoarele întrebări: – În ce scop voi face? (identificarea competenţelor) – Cum voi face? (determinarea activităţilor de învăţare) – Ce conţinuturi voi folosi? (selectarea conţinuturilor) – Cu ce voi face? (analiza resurselor) – Cât s-a realizat? (stabilirea instrumentelor de evaluare) 33

Strategii didactice Această etapă de şcolaritate reprezintă un moment important pentru stimularea flexibilităţii gândirii, precum şi a creativităţii elevului. În acest sens, cadrul didactic va insista pe trezirea interesului copilului pentru această disciplină şi pe dezvoltarea încrederii în sine. Astfel, jocul didactic va predomina, asigurând contextul pentru participarea activă, individuală şi în grup, care să permită exprimarea liberă a propriilor idei şi sentimente. De asemenea, accentul se va pune pe spontaneitatea şi creativitatea ideilor/ mesajelor / manifestărilor copilului. Cântarea vocală, cântarea instrumentală (cu jucării muzicale) şi audiţia muzicală sunt mijloacele esenţiale de realizare a educaţiei muzicale, fiecare dintre acestea fiind însoţită de mişcare. Mişcarea pe muzică, la această vârstă, înseamnă: - bătăi din palme, pe genunchi, pe piept etc.; - paşi egali, pe loc sau în deplasare; - paşi simpli de dans; - ridicare ritmică pe vârfuri; - mişcări ale braţelor, ale trunchiului; - mişcări sugerate de textul cântecului (acţiuni, personaje); - mânuirea jucăriilor muzicale; - dirijat intuitiv. Cântecul ocupă locul cel mai important în educaţia muzicală a copiilor, cu condiţia ca ambitusul, linia melodică, structura ritmică, conţinutul de idei şi îmbinarea textului cu melodia să respecte capacitatea vocală şi particularităţile de vârstă ale copiilor. Propunerea programei de realizare a educaţiei muzicale prin joc înseamnă asocierea mişcării, ca mijloc interpretativ specific copiilor, atât cu cântecul, cât şi cu audiţia. Această modalitate de lucru dă copilului bucuria unor manifestări spontane şi originale pe muzică, acte menite să-i trezească în final interesul şi atracţia pentru muzică, încrederea în capacitatea sa de a opera cu muzica. O altă cerinţă desprinsă din programă este aceea a utilizării în forme variate a jucăriilor muzicale, ceea ce reprezintă o contribuţie la firescul, exuberanţa, creativitatea şi spontaneitatea copiilor în manifestarea lor muzicală. Însuşirea intuitivă a cântecului reprezintă o preluare prin imitaţie ca un tot unitar (text-melodie) a acestuia, respectând traseul de la colectiv spre individual şi înapoi la colectiv, asigurând mereu percepţia întregului. În reluările repetate ale cântecului (în vederea însuşirii lui) este bine să se aducă mereu procedee noi, atractive pentru copii, care să transforme acest proces mecanic într-unul viu şi eficient. Competenţele prevăzute de programă conduc demersul didactic de la receptare spre redare şi apoi spre dezvoltarea creativităţii, atât în ceea ce priveşte repertoriul de cântece, cât şi elementele de limbaj muzical. Modalităţile de lucru propuse sunt menite să dezvolte abilităţile creative ale copiilor, abilităţi care să poată fi transferate într-o varietate de contexte educative. Evaluarea reprezintă o componentă intrinsecă a predării şi învăţării. Se recomandă cu prioritate abordarea modernă a evaluării ca activitate de învăţare. În acest context, sunt adecvate metode precum: observarea sistematică a comportamentului elevilor, urmărind progresul personal, autoevaluarea, realizarea unor proiecte care să valorifice achiziţiile copiilor şi să stimuleze în acelaşi timp dezvoltarea de valori şi atitudini, în contexte fireşti, sincretice, adaptate vârstei. Este recomandabil ca evaluarea să se realizeze prin raportare la standarde generale şi nu la nivelul clasei. De asemenea, evaluarea orientează cadrul didactic în reglarea strategiilor de predare, pentru o mai bună adecvare la particularităţile individuale şi de vârstă ale elevilor. Procesul de evaluare va pune accent pe recunoaşterea experienţelor de învăţare şi a competenţelor dobândite de către copii în contexte nonformale sau informale. Evoluţia copilului va fi înregistrată, comunicată şi discutată cu părinţii. În întreaga activitate de învăţare şi evaluare va fi urmărit, încurajat şi valorizat progresul fiecărui copil.

DEZVOLTARE PERSONALĂ A. Notă de prezentare Programa disciplinei Dezvoltare personală este elaborată potrivit modelului de proiectare curriculară centrat pe competenţe. Construcţia programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de studiu, demersul didactic pornind de la competenţe permite accentuarea scopului pentru care se învaţă şi a dimensiunii acţionale în formarea personalităţii elevului. 34

În Planul-cadru de învăţământ, disciplina Dezvoltare personală face parte din aria curriculară Consiliere şi orientare, având alocate 2 ore pe săptămână în clasa pregătitoare şi câte o oră pe săptămână în clasele I şi a II-a. Structura programei şcolare include următoarele elemente: – Notă de prezentare – Competenţe generale – Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare – Conţinuturi – Sugestii metodologice. Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte diverse. Competenţele generale pentru disciplina Dezvoltare personală vizează achiziţiile elevului pentru întregul interval de studiu al disciplinei. Competenţele specifice se formează pe parcursul unui an şcolar, sunt derivate din competenţele generale şi reprezintă etape în dobândirea acestora. Competenţele specifice sunt corelate cu exemple de activităţi de învăţare. Exemplele de activităţi de învăţare constituie modalităţi de organizare a activităţii didactice în scopul realizării competenţelor. Programa şcolară propune, cu caracter de exemplu, diferite tipuri de activităţi de învăţare, care valorifică experienţa concretă a elevului şi care integrează strategii didactice. Cadrul didactic are libertatea de a utiliza exemplele de activităţi de învăţare pe care le propune programa şcolară sau de a le completa astfel încât acestea să faciliteze un demers didactic adecvat situaţiei concrete de la clasă. Se asigură, în acest fel, premisele aplicării contextualizate a programei şcolare şi a proiectării unor parcursuri de învăţare adaptate nevoilor clasei şi elevilor. Conţinuturile învăţării se constituie din inventarul achiziţiilor necesare elevului, organizate pe următoarele domenii: - Autocunoaştere şi stil de viaţă sănătos - Dezvoltare emoţională şi socială - Aspecte specifice ale organizării învăţării şi pregătirii pentru viaţă la şcolarul mic. Sugestiile metodologice includ strategii didactice, proiectarea activităţii didactice, precum şi elemente de evaluare continuă. Disciplina Dezvoltare personală este dedicată activităţilor de învăţare care au ca scop dezvoltarea capacităţii elevului de a se autocunoaşte şi de a-şi exprima într-o manieră pozitivă interesele, aptitudinile, trăirile personale, abilităţile de relaţionare şi comunicare, reflecţiile cu privire la învăţare. În cadrul disciplinei, se formează în primul rând abilităţi şi se dezvoltă atitudini, finalitatea fiind dobândirea încrederii în sine, starea de bine a copiilor, pregătirea lor pentru viaţă si pentru viitor. De-a lungul anilor de studiu, toate ariile curriculare îşi asumă o parte din responsabilitatea privind dezvoltarea personală/socială, educaţională şi de carieră a elevilor, existând astfel posibilitatea abordării integrate a unora dintre activităţile propuse. În elaborarea prezentei oferte curriculare au fost valorificate şi recomandările documentelor internaţionale ale Consiliului Europei prin cele două Rezoluţii (2004, 2008)1 care subliniază rolul important al consilierii şi orientării ca suport concret pentru câştigarea autonomiei învăţării, pentru deciziile cotidiene ale individului, facilitarea accesului la servicii de consiliere pentru toţi cetăţenii, de la vârste tot mai mici.

B. Competenţe generale 1. Manifestarea interesului pentru autocunoaştere şi a atitudinii pozitive faţă de sine şi faţă de ceilalţi 2. Exprimarea adecvată a emoţiilor în interacţiunea cu copii şi adulţi cunoscuţi 3. Utilizarea abilităţilor şi a atitudinilor specifice învăţării în context şcolar

1

http://register.consilium.eu.int, http://register.consilium.europa.eu 35

C. Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Manifestarea interesului pentru autocunoaştere şi a atitudinii pozitive faţă de sine şi faţă de ceilalţi Competenţe specifice 1.1. Identificarea unor trăsături personale elementare

1.2. Identificarea unor obiecte şi activităţi simple de igienă personală

Exemple de activităţi de învăţare - jocuri de identificare şi denumire a trăsăturilor fizice (culoarea ochilor, lungimea părului, înălţimea, greutatea) - desenarea conturului corpului în mărime naturală, colorarea conturului astfel încât să semene cât mai bine cu sine (culoarea părului, culoarea ochilor etc.), decuparea şi afişarea produselor - vizualizarea în oglindă a elementelor corporale şi denumirea acestora - realizarea de desene de tip autoportret, colaje despre propria persoană - prezentarea fotografiei proprii, la vârste diferite - discuţii în perechi sau în grupuri mici pe baza desenelor şi poveştilor create de fiecare persoană despre părţile corpului şi rolul acestora - jocuri pentru recunoaşterea copiilor, pe baza enumerării trăsăturilor fizice relevante - jocuri de identificare a obiectelor de igienă personală şi explicarea modului de folosire a acestora - ghicitori, poezii, cântece despre obiecte de igienă personală - vizionarea unor filme scurte despre igiena personală - activităţi practice de exersare a acţiunilor de îmbrăcare/ dezbrăcare sau legarea şireturilor, spălarea mâinilor înainte de servirea mesei, după utilizarea toaletei, ordonarea hainelor, aranjarea/ împachetarea hainelor, închiderea fermoarului, nasturilor, în vederea dezvoltării independenţei faţă de adult - exerciţii de reprezentare grafică a unor obiecte, activităţi şi reguli simple de igienă personală

2. Exprimarea adecvată a emoţiilor în interacţiunea cu copii şi adulţi cunoscuţi Competenţe specifice 2.1. Recunoaşterea emoţiilor de bază în situaţii simple, familiare

2.2. Identificarea regulilor de comunicare în activitatea şcolară

Exemple de activităţi de învăţare - vizionarea unor secvenţe din desene animate, filme pentru copii, audierea unor poveşti consacrate, pentru identificarea şi denumirea emoţiilor de bază ale personajelor (Exemplu: cocoşul supărat, iedul fricos, împăratul fericit, albina curajoasă etc.) - completarea frazelor lacunare (Exemplu: Cum se simt copiii? „Băieţelul a terminat de colorat un desen frumos şi este ...(bucuros).“, „Fetiţa a spart o cană şi este …(supărată)“, „Bunica a plecat astăzi la ţară şi Monica este… (tristă)“ etc. - jocuri de tipul „Roata emoţiilor“, pentru aprecierea emoţiilor în diferite situaţii (Exemplu: Cum m-am simţit? Situaţii: prima zi de şcoală, întâlnirea cu noii colegi, când este încurajat/ certat de părinţi, sărbătorirea zilei de naştere, apariţia unui nou membru în familie etc.) - jocuri din folclorul copiilor, practicate în şcoală sau în afara şcolii, vizând exprimarea emoţiilor - exerciţii de identificare a regulilor de comunicare în imagini: anunţarea răspunsului; aşteptarea rândului; completarea răspunsurilor colegilor după ce aceştia au încheiat; exprimarea opiniei personale; criticarea ideii, nu a colegului - exprimarea prin desen a regulilor de comunicare la şcoală şi afişarea acestora pentru a fi vizualizate de elevi – exemplu: vorbim pe rând, ascultăm activ, respectăm programul şcolar, ajutăm colegii când ne solicită sprijinul, adresăm întrebări etc. - jocuri de tipul „Continuă propoziţia“, „Continuă povestea“ - jocuri de rol cu marionete ilustrând modalităţi pozitive/ negative de interacţiune verbală sau fizică: se ajută unii cu ceilalţi, se exprimă politicos (te rog, mulţumesc), se întrerup, se lovesc, se împing etc. - jocuri de selecţie şi plasare de jetoane: Da (comunicare eficientă)/ Nu (comunicare ineficientă)

36

2.3. Explorarea caracteristicilor fiinţelor şi obiectelor preferate şi a interacţiunii simple cu acestea

- jocuri de cunoaştere/intercunoaştere de tipul „Pot să te prezint eu?“ în care fiecare copil îşi prezintă colegul/ colega, jucăria preferată, animalul preferat, activităţi preferate - realizarea unui jurnal în imagini „Eu şi prietenul/prietenii mei“, în care copilul desenează prietenul/ prietenii, activităţile preferate desfăşurate împreună, obiectele/ fiinţele de care se simte ataşat - organizarea unor evenimente: „Ziua clasei noastre“, „Expoziţie de lucrări plastice dedicate prietenilor“ - activităţi şi jocuri de tipul „Prietenul secret“

3. Utilizarea abilităţilor şi a atitudinilor specifice învăţării în context şcolar Competenţe specifice 3.1. Identificarea unor rutine în activitatea şcolară

3.2. Aplicarea unor tehnici simple care sprijină învăţarea şi succesul şcolar

3.3. Identificarea hobby-urilor, jocurilor şi activităţilor preferate

Exemple de activităţi de învăţare - discuţii la începutul anului şcolar despre noile rutine (orar zilnic, orar săptămânal, pauze, vacanţe etc.) - discuţii despre statutul de preşcolar/şcolar - discuţii de explorare a intereselor şi a experienţelor anterioare ale copiilor (la începutul fiecărei zile/ teme/ săptămâni, în cadrul „Întâlnirii de dimineaţă“, în cadrul altor lecţii sau al activităţilor extraşcolare) - transformarea spaţiului clasei într-un mediu prietenos de învăţare: modalităţi de prezentare personală afişate pe mese/ bănci, construirea în echipă a simbolului, expunerea produselor activităţilor la nivelul elevilor, pentru a fi vizualizate - interpretarea unor melodii preferate pentru anunţarea pauzei: „Cum mi-ar plăcea să sune clopoţelul în şcoala mea?“ - teatru de marionete: „Sunt în clasa pregătitoare“ - exerciţii de identificare în imagini a organizării învăţării: întreruperea jocului, pregătirea materialelor, concentrarea asupra rezolvării sarcinilor, eliminarea surselor de perturbare a atenţiei, momente de relaxare etc. - organizarea orarului prin lipirea imaginilor cu activităţile zilnice şi săptămânale - personalizarea orarului: desen, colaj, pictură, elemente grafice artistice - jocuri de rol: „Cum, ce, cu cine învăţăm la şcoală?“ - desenarea momentelor specifice unei zile obişnuite de şcoală - distribuirea şi asumarea unor sarcini în clasă (aranjarea jucăriilor, udatul florilor, distribuirea fişelor de lucru, afişarea produselor învăţării, ştergerea tablei, ordonarea consumabilelor, inserarea produselor activităţii în portofolii etc.) - vizite în şcoală (biroul directorului, cancelaria profesorilor, cabinetul de consiliere, toaletă, alte clase, bibliotecă, sală de sport, cabinet medical, cabinet stomatologic etc.) - sărbătorirea primelor 100 de zile de şcoală prin desene, lucruri interesante învăţate sau momente în care s-au simţit bine, lucrări inedite realizate împreună cu părinţii - prezentarea în faţa grupului a unor obiecte personale care exprimă cel mai bine ceea ce îi place fiecăruia să facă, pentru valorizarea abilităţilor fiecărui copil, indiferent de domeniu - ghicitori, colaje despre hobby-uri şi activităţi preferate: „Ce îmi place să fac?“ - „Micul colecţionar“, prezentarea colecţiilor pe care fiecare le are acasă sau a obiectului/ jucăriei/ activităţii preferate - realizarea unor albume, agende speciale, portofolii care cuprind date personale despre activităţi preferate, aptitudini, realizări etc. - jocuri/ activităţi/ concursuri de identificare a unor abilităţi, a predispoziţiilor native/ talentelor copiilor în diverse domenii: muzică, dans, sport, desen, matematică, relaţionare cu ceilalţi etc. (cântat vocal sau la un instrument, desenat, decupat, sărit coarda, bun la fotbal, povestit, a fi curajos, a fi politicos, a răspunde la întrebări, calcul matematic simplu etc.) - realizarea unor expoziţii cu temă, care să cuprindă produsele/ lucrările tuturor elevilor clasei - crearea unor spaţii în clasă cu recuzită specifică (construcţii, pictură, lectură, ştiinţe, muzică etc.), unde copiii pot opta să lucreze, în funcţie de interese pe diferite teme 37

D. Conţinuturi • Autocunoaştere şi stil de viaţă sănătos – Autocunoaştere şi atitudine pozitivă faţă de sine şi faţă de ceilalţi – Igiena personală • Dezvoltare emoţională şi socială – Trăire şi manifestare emoţională, starea de bine – Comunicare şcolară eficientă – Interacţiuni simple cu fiinţe şi obiecte familiare • Aspecte specifice ale organizării învăţării şi pregătirii pentru viaţă la şcolarul mic – Rutine şi sarcini de lucru – Abilităţi şi atitudini de învăţare – Explorarea meseriilor

E. Sugestii metodologice Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei şcolare, pentru proiectarea şi derularea la clasă a activităţilor de predare-învăţare-evaluare, în concordanţă cu specificul disciplinei. O notă aparte a disciplinei Dezvoltare personală este dată de contribuţia la dezvoltarea emoţională, socială şi pentru carieră a elevului. Valorificarea experienţelor elevilor fundamentează autenticitatea învăţării. Există o raportare permanentă la ceea ce gândesc şi simt, precum şi la modul în care se comportă elevii. Domeniile tematice ale programei conferă un spaţiu generos, în care elevii sunt invitaţi să conştientizeze cine sunt, să analizeze emoţiile pe care le au, să se raporteze sănătos la ceilalţi (diversitate), să fie motivaţi să înveţe cu succes, să exploreze ce meserii/profesii le-ar plăcea să practice. Este important de luat în considerare opţiunea realizării unor activităţi integrate sau diversificarea/ extinderea activităţilor extraşcolare. Abilităţile şi atitudinile „învăţate“ la Dezvoltare personală reprezintă acele achiziţii transferabile necesare obţinerii succesului şcolar, în carieră şi în viaţă. Strategii didactice Disciplina Dezvoltare personală oferă un cadru semnificativ pentru stimularea flexibilităţii cognitive şi a creativităţii elevului, aceştia fiind încurajaţi să adreseze întrebări, să comunice propriile opinii, să aibă intervenţii argumentate, să reflecteze asupra temelor puse în discuţie, să manifeste iniţiativă, să exprime idei originale şi emoţii autentice despre ceea ce învaţă. Registrul complex al strategiilor didactice, organizate sub diferite forme, stimulează participarea activă, în mod individual sau în echipă. Accentul în orele de Dezvoltare personală este dat de spontaneitatea şi creativitatea răspunsurilor elevilor la sarcinile propuse. Analizele succesive, momentele de autoevaluare şi de reflecţie oferă copiilor cadrul necesar pentru interiorizarea conceptele tematice, pentru dezvoltarea încrederii în sine, pentru conturarea perspectivei pozitive asupra resurselor personale, astfel încât să facă faţă provocărilor şcolare sau celor din viaţa de zi cu zi. O atenţie deosebită este acordată explorării intereselor şi exersării abilităţilor de învăţare, identificării experienţelor anterioare şi cunoaşterii aşteptărilor elevilor cu privire la activităţile care urmează a fi derulate. La finalul unui modul tematic sau al unei lecţii, elevii sunt invitaţi să îşi exprime emoţiile cu privire la ceea ce au descoperit sau experimentat. Expoziţiile, discuţiile pe baza portofoliului sunt oportunităţi pentru valorizarea intereselor şi aptitudinilor personale. Astfel, se creează contextul exprimării emoţiilor şi a atitudinii elevilor faţă de progresul în învăţare. Reflectarea „împreună“ asupra produselor individuale sau create în echipă contribuie la dezvoltarea coeziunii grupului. Valorizarea rezultatelor prin acordarea de feedback pozitiv fiecărui elev asigură cadrul pentru optimizarea imaginii de sine şi dezvoltarea încrederii în sine. Crearea unui climat securizant, de nonetichetare, încurajator reprezintă un aspect important, care depinde, în principal, de atitudinea cadrului didactic în relaţia cu elevii. Disciplina Dezvoltare personală este realizată de către cadrul didactic de la clasă. În cazul aprofundării unor teme, acesta poate colabora cu psihologul sau consilierul şcolar pentru eficientizarea activităţilor derulate, spre exemplu: consultări cu privire la cele mai adecvate modalităţi de lucru cu elevii, recomandarea unor resurse suplimentare care pot fi utilizate sau organizarea unor activităţi în parteneriat. 38

Implicarea părinţilor presupune participarea în activităţi cum ar fi: expoziţii/târguri, serbări, concursuri, excursii, carnavaluri, proiecte în echipă părinţi-copii, discuţii pe baza portofoliilor elevilor, vizite la locul de muncă al părinţilor etc. În cadrul activităţilor de Dezvoltare personală elevii explorează, apoi aplică şi ulterior reflectează asupra propriului progres. Din această perspectivă, predarea se distanţează considerabil de înţelesul ei tradiţional de „transmitere de cunoştinţe“. Rolul cadrului didactic este de a organiza şi oferi oportunităţi de joc şi învăţare care să-i permită elevului să-şi descopere şi să experimenteze propriile abilităţi şi atitudini, de a particulariza şi facilita transferul acestora în viaţa reală. Selecţia activităţilor se va face şi în funcţie de specificul local, precum şi de resursele materiale disponibile. Strategiile didactice recomandate pentru orele de Dezvoltare personală sunt cele activparticipative. Disciplina are un accentuat caracter explorator şi practic-aplicativ, care presupune implicarea directă a elevilor. Elevii conştientizează, exersează abilităţi şi atitudini într-un mediu prietenos de învăţare, devin responsabili pentru modul în care se implică în jocurile şi activităţile propuse. Este foarte important ca activităţile să-i ajute pe copii să se simtă bine, să le placă şi, astfel, să fie motivaţi intrinsec să înveţe. Sarcinile de lucru pot fi realizate individual, în perechi/echipă, independent sau facilitate de cadrul didactic. O activitate poate debuta cu un scurt brainstorming care valorifică ideile creative şi experienţele anterioare ale elevilor. Metodele şi tehnicile art-creative permit utilizarea unei palete largi de resurse (de la cele uzuale, precum creioanele şi colile colorate, pensule şi acuarele, foarfece, lipici, la materiale reciclabile, elemente din natură, bucăţi de material textil, plastic sau lemnos etc.) care antrenează şi motivează elevii. Este recomandată crearea unor produse diverse, colorate, originale, care să valorifice imaginaţia şi creativitatea elevilor. Jocul de rol şi simularea (dramatizare, marionete, teatru) pregătesc copilul pentru situaţii reale de viaţă şi facilitează dezvoltarea comunicării verbale şi nonverbale, a empatiei, a toleranţei. Lucrul în echipă antrenează strategiile de rezolvare a conflictelor şi modalităţile de comunicare eficientă. Problematizarea oferă oportunitatea de a căuta soluţii pentru diferite situaţii de tip investigativ şi de a stimula curiozitatea naturală elevilor. Exerciţiile şi jocurile vor combina mişcarea, verbalizarea, manipularea unor obiecte. Conversaţia euristică, dezbaterea şi discuţiile de grup permit elevilor să se raporteze, să înveţe şi să valorizeze atât experienţa personală, cât şi experienţa colegilor. Tehnicile specifice dezvoltării gândirii critice (de exemplu: turul galeriei, ciorchinele, jurnalul cu dublă intrare, pălăriile gânditoare etc.) asigură exprimarea propriilor opinii şi creează premisele dezvoltării asertivităţii. Utilizarea unor secvenţe din filme sau a imaginilor din planşe/cărţi de poveşti reprezintă, printre altele, suporturi intuitiv-concrete indispensabile învăţării la această vârstă. În ceea ce priveşte contextele nonverbale şi informale de realizare a activităţilor de Dezvoltare personală, sunt recomandate: vizite în diferite organizaţii publice sau private (bibliotecă, muzee, companii/ firme, fabrici, magazine, cabinete, primării, alte şcoli, poliţie etc.), participarea la spectacole de teatru, film, invitarea la clasă a unor personalităţi de succes din comunitate (actori, sportivi, profesori, pompieri, medici etc.) sau „întâlniri“ cu personaje din desene animate/filme preferate. Atunci când este posibil, activităţile vor fi realizate într-un spaţiu neconvenţional, cum ar fi: parcuri, în curtea şcolii, locaţii din cadrul excursiilor/ taberelor organizate, locuri de muncă ale părinţilor, ONG/companii/firme. Sub îndrumarea cadrului didactic, copiii vor fi încurajaţi să organizeze şi să participe la evenimente educaţionale: expoziţii, festivaluri, târguri, ateliere de lucru etc., care să valorifice rezultatele activităţii lor. Sunt recomandate parteneriatele cu alte clase din şcoală sau din alte şcoli, acţiunile de voluntariat şi caritabile, cu ocazia diferitelor sărbători. Evaluarea reprezintă o componentă importantă a procesului de învăţare. La disciplina Dezvoltare personală, evaluarea se realizează din mai multe perspective: a cadrului didactic, a elevului însuşi (autoevaluare) şi a colegilor (interevaluare). Pentru evaluarea fiecărui elev, se recomandă metode de evaluare precum: activităţi practice, proiecte individuale şi de grup, postere/desene/colaje, portofolii. Este important feedbackul permanent faţă de progresul fiecărui elev, încurajarea exprimării ideilor şi a argumentelor personale, expunerea şi valorizarea produselor învăţării. Portofoliul va fi prezentat părinţilor în diferite momente pe parcursul anului şcolar, iar acesta va constitui un prilej de dialog pe marginea intereselor/ talentului elevilor şi a ariilor recomandate pentru îmbunătăţire. Alte modalităţi de realizare a evaluării sunt reprezentate de discuţiile de grup, utilizarea cadranului învăţării (Ce mi-a plăcut, Ce nu mi-a plăcut, Ce am învăţat, Ce voi folosi etc.), precum şi a fişelor individuale de observaţie (completate de către cadrul didactic). Evaluarea nu reprezintă numai un instrument de control şi măsurare a competenţelor elevilor, ci şi o modalitate de reglare a strategiilor de predare-învăţare, de adaptare a cadrului didactic la nevoile individuale şi de vârstă ale elevilor. Cadrul didactic va urmări progresul elevilor reflectat în achiziţii cognitive, emoţionale, comportamentale şi atitudinale.

39

40

Unitatea tematică

Competenţe specifice Conţinuturi vizate/activate

SEMESTRUL I Evaluare iniţială – probe care vizează: evidenţierea achiziţiilor dobândite anterior; determinarea raportului percepţie-reprezentare; verificarea acuităţii vizuale şi auditive; determinarea volumului vocabularului; calitatea pronunţiei, abilităţi de lucru cu diferite instrumente şi materiale etc. CLR: 1.1; 2.1; CLR: Acte de vorbire – a saluta persoane cunoscute, a se prezenta, a identifica un obiect, o persoană, a 1. Povestea 2.2; 2.3; 2.4; formula o rugăminte; Utilizarea cuvintelor noi în enunţuri adecvate; Enunţul; Dialogul – formularea de celor zece 3.4; 4.3 întrebări şi răspunsuri despre membrii familiei; Povestirea după imagini; Sunete specifice limbii picături MEM: 1.1; române; Literele mici şi mari de tipar: P, I, C, A, Ă; Elemente grafice din componenţa literelor de 1.3; 2.1; 2.2; mână; Simboluri neconvenţionale folosite în exprimarea scrisă 3.1; 3.2; 4.1; MEM: Elemente pregătitoare pentru înţelegerea unor concepte matematice 4.2; 5.1 – orientare spaţială şi localizări în spaţiu - repere/direcţii în spaţiu: în, pe, deasupra, dedesubt, lângă, în DP: 1.1; 2.1; faţa, în spatele, sus, jos, stânga, dreapta, orizontal, vertical, oblic 2.2; – sortarea şi clasificarea obiectelor/ simbolurilor/ conceptelor simple după criterii variate MM: 1.1;1.3; – aprecierea globală, compararea numărului de elemente a două mulţimi prin procedee variate, inclusiv 2.1; 2.2; 2.3; punere în corespondenţă; Numărare. Compararea numărului de elemente a două mulţimi; Modele 3.1 repetitive; Măsurarea lungimii folosind unităţi nonstandard; Fenomene ale naturii (ploaie, ninsoare, AVAP: 1.1; vânt, fulger, tunet) 1.2; 2.2; 2.3; DP: Autocunoaştere şi atitudine pozitivă faţă de sine şi faţă de ceilalţi; Trăire si manifestare 2.4 emoţională, starea de bine; Interacţiuni simple cu fiinţe şi obiecte familiare; Reguli de comunicare în activitatea şcolară. Comunicarea cu colegii MM: Sunete de intensităţi diferite; Cântarea vocală; Mişcare pe muzică; Cântarea instrumentală; Creaţii muzicale accesibile AVAP: Desen liber; Linia cu scop de contur; Culorile spectrului solar; Compoziţii; Transformarea unui material prin tehnici simple: conturare, decupare după contur, mototolire, rupere, tăiere CLR: 1.1; 1.2; CLR: Acte de vorbire – a formula idei despre petrecerea timpului liber; A prezenta un obiect/fiinţă; 2. Întâmplări 1.3; 2.3; 2.4; Povestirea după imagini; Dialog despre roluri şi activităţi zilnice în familie; Sunetele şi literele mari şi cu furnici 3.2; 4.3 mici de tipar: F, U, R, N; Silaba. Cuvântul; Despărţirea cuvintelor în silabe MEM: 1.1; MEM: Numere naturale de la 1 la 5: recunoaştere, scriere, comparare, ordonare; Categorii de insecte; 1.3; 1.4; 2.1; Medii de viață ale insectelor; Alcătuirea corpului unei insecte; Vremea în anotimpul toamna; Ciclul de 3.1; 5.1; 6.1 viaţă al fluturelui; Hrana ca sursă de energie: importanţa hranei pentru creştere şi dezvoltare; Igiena DP: 1.1; 2.1; alimentaţiei 2.2; 2.3; 3.1; DP: Obiecte şi activităţi zilnice de igienă personală; Autocunoaştere şi atitudine pozitivă faţă de sine; 3.3 Comunicarea cu colegii şi cadrele didactice; Reguli de comunicare în activitatea şcolară; Fiinţe MM: 1.1; 2.1; preferate; Reguli elementare ale rutinelor din clasa pregătitoare; Emoţii de bază denumite prin cuvinte 2.2; 3.1 (bucurie, tristeţe, frică, furie) în activităţi/ contexte familiare AVAP: 1.1;

Nr. crt.

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ Nr. ore

Obs.

S5-S7

S2-S4

60

60

1 săptămână S1

Săpt.

Nr. ore – Trunchi comun 19 ore: (5 CLR + 4 MEM + 2 AVAP + 2 MM + 2 DP) + (1 Religie + 2 Ed. fizică şi sport + 1 Limbă modernă); CDŞ – 1 oră

41

4.

3.

Degeţica

Opt Roţi

CLR: 1.2; 1.3 1.4; 2.1; 2.2; 2.3; 2.4; 3.1; 3.2; 4.2; 4.3 MEM: 1.1; 1.2; 1.3; 1.5; 2.2; 3.1; 4.1; 4.2; 5.1 DP: 1.1; 1.2; 2.1; 2.2; 2.3; 3.1 MM: 1.1; 1.2; 1.4; 2.2 AVAP: 1.2; 2.1; 2.2; 2.3; 2.4; 2.5 CLR: 1.1; 1.2; 1.3; 1.4; 2.2; 2.3; 2.4; 3.1; 3.2; 4.1; 4.2; 4.3 MEM: 1.1; 1.3; 1.4; 1.6; 3.1; 3.2; 4.1; 4.2; 5.1; 5.2; 6.2; DP: 2.1; 2.2; 2.3; 3.1; 3.2 MM: 1.1; 1.2; 1.4; 2.1; 2.2; 2.3; 3.1 AVAP: 1.1, 1.2; 1.3; 2.2; 2.3

1.2; 2.2; 2.3; 2.4; 2.5

CLR: Acte de vorbire – a formula idei despre grupul despre o poveste audiată; Sunetele şi literele mari şi mici de tipar: T, Ţ, D, Z; Desenarea literelor T, Ţ, D, Z; Cuvântul. Propoziţia. Enunţul; Elemente grafice din componenţa literelor de mână; Dialogul – formularea de întrebări şi răspunsuri despre anotimpuri, despre anumite preferinţe şi despre sărbătorile de iarnă; Simboluri neconvenţionale folosite în exprimarea scrisă; Povestire după imagini; Scrierea funcţională folosind desene, simboluri – Biletul MEM: Numere şi cifre: 8, 9, 10 recunoaştere, comparare, ordonare, scriere; Adunare şi scădere cu 1-5 unităţi; Unităţi de măsură a timpului: ziua, săptămâna, luna, anotimpurile; Sortare după criterii date; Organizarea datelor; Figuri geometrice; Corpul omenesc – părţile componente şi rolul lor; Simţurile (auz, miros, văz); Igiena corpului DP: Autocunoaştere şi atitudine pozitivă faţă de sine şi faţă de ceilalţi; Comunicare şcolară eficientă; Trăire şi manifestare emoţională, starea de bine; Preferinţe personale; Rutine şcolare; Abilităţi şi atitudini în învăţare; Autoservire, îngrijirea sănătăţii MM: Cântarea vocală în colectiv şi individual; Mişcare pe muzică; Cântarea instrumentală; Creaţii muzicale accesibile AVAP: Culorile spectrului solar; Pata de culoare; Linia cu scop de contur şi decorativ; Punctul; Compoziţii; Tehnici simple: amprentare cu frunze, fructe, legume etc.; Caracterisitice ale obiectelor şi materialelor; Tehnici simple: decupare după contur, colaj;

MM: Cântarea vocală în grup şi individual; Sunetul din mediul înconjurător: lung-scurt, tare-încet; Jucării muzicale; Mişcarea pe muzică; cântarea instrumentală; creaţii muzicale accesibile AVAP: Rolul constructiv al punctului; Linia cu scop de contur; Rolul decorativ al punctului şi al liniei Dactilopictura; Tehnica obţinerii formelor spontane; Pictură pe suporturi variate; Transformarea unui material prin tehnici simple – mototolire, rupere, decupare după contur, modelaj; Prezentarea unui produs realizat în grup Vacanţă intrasemestrială CLR: Acte de vorbire – a formula idei despre grupuri de apartenenţă: grupul de învăţare (relaţii, reguli); grupul de prieteni (relaţii, reguli); norme de conduită în societate; Dialogul – formulare de întrebări şi răspunsuri despre mesajul poveştii; Sunetele şi literele mari şi mici de tipar: S, Ş, O, M; Elemente grafice din componenţa literelor de mână; MEM: Relaţii de tipul „dacă... atunci…“ între două evenimente succesive; Numere naturale: 0, 6, 7 recunoaştere, comparare, ordonare, scriere; Forţe: efecte observabile ale forţelor (împingere, tragere) – mişcarea corpurilor şi schimbarea formei corpurilor (deformare, rupere, întindere) DP: Autocunoaştere şi atitudine pozitivă faţă de sine şi faţă de ceilalţi; Comunicare şcolară eficientă; Trăire şi manifestare emoţională; Interacţiuni simple cu fiinţe şi obiecte familiare MM: Cântarea vocală; mişcare pe muzică; cântarea instrumentală; Creaţii muzicale accesibile AVAP: Linia cu scop de contur şi cu scop decorativ; Pata de culoare; Tehnici simple – rupere, tăiere, decupare după contur, lipire, modelaj etc.

S11-S13

S8-S10

60

60

42

Cum se fabrică?

De la Pământ la Soare

7.

Jocuri şi jucării

6.

5.

CLR: 1.1; 1.2; 2.1; 2.2; 3.1; 3.2; 4.1; 4.2; 4.3 MEM: 1.1.; 1.2.; 1.3; 1.4; 1.6; 2.2; 3.1; 3.2; 4.2; 5.2 DP:1.2; 3.3 MM: 1.2; 2.1; 2.2; 2.3; 3.1; 3.2; 3.3 AVAP:1.1; 1.2;1.3;2.1;2.2 2.3; 2.6 CLR: 1.1; 1.2; 2.1; 2.2; 3.1; 3.2; 4.1; 4.2; 4.3 MEM: 1.1.; 1.2.; 1.3; 1.4;

CLR: 1.1; 1.2; 1.3; 1.4; 2.1; 2.2; 2.3; 2.4; 3.1; 3.2; 4.1 MEM: 1.1; 1.4; 2.1; 2.2; 3.1; 3.2; 3.3; 4.2; 5.2; 6.1; 6.2; 6.3 DP: 2.2; 2.3; 3.1; 3.2; 3.3; MM: 1.1; 1.4; 2.1; 2.2; 3.1 AVAP: 1.1; 2.2; 2.3; 2.6

CLR: Acte de vorbire – a formula o rugăminte; Sunetele şi literele mari şi mici de tipar: Â, Î; Povestire după imagini; Cuvinte alcătuite din una, două sau trei silabe, care nu conţin diftongi, triftongi; Formularea de propoziţii cu suport intuitiv; Elemente grafice din componenţa literelor de mână; Simboluri neconvenţionale folosite în exprimarea scrisă MEM: Numărare de la 20 la 31; probleme simple de adunare sau scădere cu 1-5 unităţi, în concentrul 0-31 cu suport intuitiv; Figuri plane/ 2D, Corpuri/ 3D; Pământul: observarea prezenţei apei în natură

Vacanţă de iarnă CLR: Acte de vorbire – a formula o solicitare; Dialogul – formularea de întrebări şi răspunsuri despre jocuri şi jucării; Povestire după imagini; Sunetele şi literele mari şi mici de tipar: B, E, V, L; Elemente de construcţie a comunicării: Cuvântul. Silaba; Utilizarea cuvintelor noi în enunţuri adecvate; Elemente grafice din componenţa literelor de mână; Simboluri uzuale din universul apropiat; Simboluri neconvenţionale folosite în exprimarea scrisă MEM: Numărare 0-10 în ordine crescătoare şi descrescătoare; Denumiri şi simboluri matematice; Probleme simple de adunare sau scădere în concentrul 0-10 cu suport intuitiv; Figuri geometrice; Măsurări cu unităţi nonstandard pentru lungime; Măsurări. Banii; Electricitate: aparate care utilizează electricitatea şi reguli de siguranţă în mânuirea aparatelor electrice; Ştiinţele vieţii – plante, părţi componente. Hrana ca sursă de energie: importanţa hranei pentru creştere şi dezvoltare. Condiţii de viaţă (apă, aer, lumină, căldură) DP: Autocunoaştere şi atitudine pozitivă faţă de sine şi faţă de ceilalţi; Trăire şi manifestare emoţională, starea de bine; Igiena sălii de clasă (aranjarea jucăriilor/ cărţilor, utilizarea coşului de gunoi, ştergerea prafului, aerisire); Hobby-uri şi activităţi preferate; Rutine şi sarcini de lucru; Comunicare cu colegii şi cu cadrul didactic MM: Cântarea vocală; Mişcare pe muzică; Cântarea instrumentală; Creaţii muzicale accesibile AVAP: Pata de culoare: stropire, suflare, ştampilare, tragere şi zgâriere etc.; Tehnici simple de tăiere, decupare după contur, lipire Vacanţă intersemestrială CLR: Cartea: coperte, foaie, pagina, text, ilustraţii; Povestirea după imagini; Sunetele şi literele mari şi mici de tipar: J, G, K, H; Citirea cuvintelor pe etichete asociate unor imagini sau obiecte; Elemente grafice din componenţa literelor de mână; Scrierea funcţională folosind desene, simboluri – Felicitarea; MEM: Numărare de la 10 la 20; Denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, diferenţă); Probleme simple de adunare sau scădere cu 1-5 unităţi, în concentrul 0-20 cu suport intuitiv; Figuri plane/2D; Corpuri/3D; Unde şi vibraţii: producerea sunetelor; Electricitate: aparate care utilizează electricitatea şi reguli de siguranţă în mânuirea aparatelor electrice DP: Autocunoaştere şi atitudine pozitivă faţă de sine şi faţă de ceilalţi; Trăire şi manifestare emoţională, starea de bine; Hobby-uri şi activităţi preferate; Rutine şi sarcini de lucru; Comunicare cu colegii şi cu cadrul didactic; Abilităţi şi atitudini de învăţare MM: cântarea vocală; mişcare pe muzică; cântarea instrumentală; creaţii muzicale accesibile AVAP: Tehnica colajului folosind materiale şi tehnici diverse; decupare după contur, înnodare; Tehnica plierii hârtiei; Punctul; Linia cu scop de contur; Culorile spectrului solar; Pata de culoare; Tehnici simple – mototolire, rupere, tăiere, decupare după contur, modelaj, înşirare, răsucire, lipire etc. S22-S25

S18-S21

S14-S17

80

80

80

43

9.

8.

Carnavalul diversităţii

Aventurile familiei Cangur

CLR: 1.1; 1.2; 1.4; 2.3; 2.4; 3.1; 3.2; 3.3; 4.1; 4.3 MEM: 1.1; 1.2; 1.4; 2.2; 4.2; 5.1; 5.2; 6.1; 6.2 DP: 2.1; 2.2; 2.3; 3.2; 3.3 MM: 1.4; 2.1; 2.2; 3.3

CLR: 1.1; 1.2; 1.3 1.4.; 2.2; 2.3; 2.4; 3.1; 3.2; 3.3; 4.2; 4.3; 4.4 MEM: 1.1;1.4; 2.2; 3.1; 3.2; 5.1; 5.2; 6.1 DP: 1.2; 2.2; 2.3; 3.1 MM: 1.4; 2.1; 2.2 ; 3.1 AVAP: 1.2; 1.3; 2.2; 2.3; 2.6

1.6; 2.2; 3.1; 3.2; 4.2; 5.2 DP:1.2; 3.3 MM: 1.2; 2.1; 2.2; 2.3; 3.1; 3.2; 3.3 AVAP:1.1; 1.2;1.3;2.1;2.2 2.3; 2.6 Să ştii mai multe, să fii mai bun! Vacanţa de primăvară CLR: Acte de vorbire – a formula idei despre norme de conduită în contexte familiare: la şcoală, în familie, pe stradă, în mijloacele de transport în comun, în sala de spectacole, în excursie, la muzeu, în raport cu mediul înconjurător/natural etc.; Dialogul; Povestirea după imagini; Ordonarea propoziţiilor pe baza unui suport intuitiv; Sunetele şi literele mari şi mici de tipar: X, Y, W; Elemente grafice din componenţa literelor de mână; Simboluri uzuale din universul apropiat; Simboluri neconvenţionale folosite în exprimarea scrisă; Scrierea funcţională folosind desene, simboluri MEM: Adunarea şi scăderea în concentrul 0-31 fără şi cu trecere peste ordin, prin numărare/cu suport intuitiv; Figuri plane /2D; Corpuri/ 3D; Măsurări cu unităţi non-standard (palmă, creion, beţişor etc.) pentru lungime; Plante şi animale (părţi componente); Hrana ca sursă de energie: importanţa hranei pentru creştere şi dezvoltare; Condiţii de viaţă (apă, aer, lumină, căldură) DP: Autocunoaştere şi atitudine pozitivă faţă de sine şi faţă de ceilalţi; Trăire şi manifestare emoţională; Rutine şi sarcini de lucru; Interacţiuni simple cu fiinţe şi obiecte familiare; Reguli de comunicare în activitatea şcolară. Comunicarea cu colegii; Abilităţi şi atitudini de învăţare MM: Cântarea vocală; Mişcare pe muzică; Cântarea instrumentală; Ritmul; Creaţii muzicale accesibile AVAP: Desen liber, linia şi forma, pata de culoare, obţinerea formelor spontane prin amprentare, dactilopictură, modelaj, pulverizare; Tehnici de lucru – mototolire, rupere, tăiere, decupare după contur, îndoire, răsucire, lipire, modelare liberă CLR: Acte de vorbire – a prezenta pe cineva; Descifrarea/ exprimarea unor idei despre o temă dată; Sensul cuvintelor; Cuvântul; Cuvinte cu înţelesuri diferite; Dialog pe o temă dată; Povestire după imagini; Scrierea elementelor grafice după contur şi liber; Recapitulare finală – sunetele şi literele mari şi mici de tipar; Simboluri uzuale din universul apropiat MEM: Numerele de la 0 la 31; Adunări şi scăderi în concentrul 0-31, prin adăugarea /extragerea a 1-5 elemente dintr-o mulţime dată; Situaţii contextuale care impun rezolvarea unor probleme prin adunare/ scădere; Probleme de adunare/ scădere cu 1-5 unităţi, prin numărare; Figuri geometrice; Sortare după un criteriu dat, clasificare; Măsurarea lungimii folosind unităţi nonstandard; Relaţii de tipul „dacă..., atunci...”; Estimări şi verificare prin numărare; Plante şi animale – condiţii de viaţă; Efecte ale acţiunii omului asupra mediului înconjurător DP: Hobby-uri şi activităţi preferate; Fiinţe preferate; Manifestarea emoţională; Emoţii de bază denumite prin cuvinte; Caracteristici ale fiinţelor/ obiectelor preferate din mediul înconjurător; Respectarea

sub diverse forme (precipitaţii, râuri, lacuri, mare etc.); Universul – Pământul, Soarele şi Luna: recunoaştere în modele simple DP: Obiecte şi activităţi zilnice de igienă personală; hobby-uri şi activităţi preferate MM: Cântarea vocală; Mişcare pe muzică; Cântarea instrumentală; Creaţii muzicale accesibile AVAP: Transformarea unui material prin tehnici simple – mototolire, rupere, decupare după contur, modelaj; Cusut

S31-S34

S26-S30

80

80

44

Recapitulare finală Vacanţă de vară

regulilor – în comunicare şi în timpul jocului; Reguli elementare ale noilor rutine specifice activităţii clasei pregătitoare MM: Cântarea vocală în colectiv; Mişcarea liberă pe muzică; Cântarea instrumentală; Creaţii muzicale accesibile AVAP: Tehnica colajului folosind materiale şi tehnici diverse; Decupare după contur; Înnodare; Tehnica plierii hârtiei; Punctul; Linia cu scop de contur; Culorile spectrului solar; Pata de culoare

CLR – Comunicare în limba română MEM – Matematică şi explorarea mediului DP – Dezvoltare personală MM – Muzică şi mişcare AVAP – Arte vizuale şi abilităţi practice

Legendă:

10.

AVAP:1.1; 1.2; 2.2; 2.3; 2.6

S35

20

45

Ziua

Realizarea de predicţii şi exprimarea propriilor dorinţe referitoare la activităţile săptămânii (conţinut – tematică, forme de organizare) Joc: Ghici, ce este? (recunoaşterea elementelor din spaţiul clasei după descrierea lor)/ activitate frontală

CLR 2.3

MEM 2.1

Achiziţii anterioare

Descrierea colţurilor specifice şi a obiectelor din clasă – precizarea poziţiei acestora/ activitate frontală

MEM 2.1

Dialog despre interesele de studiu

Enunţul

Joc Tu eşti ecoul meu – reproducerea unor mesaje formulate de adult sau copii/ (cu intensităţi diferite) activitate frontală

CLR 2.1

Linia cu scop de contur

Utilizarea cuvintelor noi in enunturi adecvate

Acte de vorbire – a saluta persoane cunoscute, a se prezenta

Comunicarea cu colegii şi cadrele didactice

Conţinut vizat/ activat

Desenarea jucăriei preferate/ activitate individuală Prezentarea jucăriei preferate – Joc Mima: După ce copilul prezintă desenul, mimează un joc/ o acţiune cu respectiva jucărie. Colegii trebuie să ghicească ce se joacă/ activitate frontală

Joc: Cine sunt eu – Fiecare copil îşi spune prenumele şi ceva despre el: ce este – elev, băiat/ fată etc., culoarea preferată, jocul preferat, animalul preferat, sportul preferat, activitatea care nu-i place etc. Mascota clasei trece pe la fiecare copil, atunci când acesta se prezintă/ activitate frontală Desenarea mascotei clasei/ activitate individuală şi prezentarea desenului realizat/ activitate frontală Jocul cuvintelor – Copiii denumesc obiectele reprezentate în imaginile de pe paginile 2 şi 4 din caiet, apoi formulează enunţuri cu acestea/ activitate frontală

Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă: salutul, identificarea zilei, precizarea datei Distribuirea responsabilităţilor pentru săptămâna în curs Reactualizarea normelor de conduită la şcoală/ activitate frontală

Activităţi integrate/ pe discipline; organizarea colectivului de elevi

Proiectarea unităţii tematice: „Povestea celor zece picături“ Perioada: 3 săptămâni

AVAP 2.2 CLR 2.2

CLR 2.1

AVAP 2.2

CLR 2.3

DP 2.2

Competenţe specifice

Săptămâna I

Luni

• obiectele din clasă

• coli A5

• paginile 2 şi 4 din caietul de lucru

• mascota clasei

Resurse materiale

Observarea comportamentului participativ în cadrul discuţiei

Observarea comportamentului participativ Observarea disponibilităţii de a vorbi despre sine, despre jucăria preferată Observarea calităţii pronunţiei şi a corectitudinii mesajelor formulate Observarea reacţiilor copiilor la prezentarea fiecărui colţ

Observarea reacţiilor copiilor pe parcursul activităţii Observarea modului de formulare a mesajelor

Observarea modului de a se prezenta

Evaluare/ Feed-back

46

Marţi

Miercuri

CLR 3.2 AVAP 1.2

DP 2.2 CLR 1.2

MEM 6.1

AVLM 2.3

MEM 4.1

CLR 2.3

Autocunoaştere şi atitudine pozitivă faţă de sine şi faţă de ceilalţi

Achiziţii anterioare – folosirea instrumentelor

Întâlnirea de dimineaţă: prezenţa, noutăţi, impresii, orarul zilei Audierea Poveştii celor zece picături – efectuarea de predicţii pornind de la titlul poveştii, apoi pe parcursul lecturii Prezentarea imaginilor din cartea uriaşă/ activitate frontală Observarea cărţilor de joc cu imagini din poveste – recunoaşterea momentelor reprezentate; / activitate individuală.

Activităţi integrate

Dialogul

Comunicarea cu colegii

Activităţi pe discipline: Lb. modernă

Comunicarea cu colegii şi cadrele didactice Joc: Salutul – copiii se deplasează prin clasă şi îşi salută colegii, folosind Acte de vorbire – formule de salut preferate/ activitate frontală a saluta persoane Joc de prezentare „Eu sunt... şi-mi place...“/ activitate frontală cunoscute, a se prezenta Activităţi pe discipline: Religie Activităţi integrate Jocuri de mişcare în care se folosesc operatorii logici „şi“, „nu“/ acti- Elemente pregătitoare pentru vitate frontală Compararea şi descrierea obiectelor din desenele de pe pagina 5, folosind înţelegerea unor termenii „mai mare/ mai mic“, „mai înalt/mai scund“, „mai mult/ mai concepte matematice puţin“, „mai lung/ mai scurt“ / activitate frontală Colorarea obiectului mai scurt/ mai mic/ mai lung etc. în cadrul fiecărei Culorile spectrului perechi de obiecte desenate pe pagina 5 din caiet/ activitate independentă solar Numărarea elementelor din fiecare mulţime şi colorarea elementelor mulţimii cu mai multe elemente/ activitate frontală Conturarea picăturilor/ activitate independentă Măsurarea Măsurarea lungimii obiectelor din clasă cu unităţi neconvenţionale (cu lungimii folosind palma, cu sfoara etc) şi compararea lor/ activitate frontală unităţi nonstandard

Joc de cunoaştere cu mişcare: Mingea călătoare – mingea trece de la un copil la altul; cine are mingea trebuie să spună la alegere: o impresie despre ziua de şcoală care se încheie, o dorinţă, ceva despre sine etc. / activitate frontală Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă: Salutul, prezenţa, identificarea zilei şi precizarea datei; orarul zilei

DP 1.1

DP 2.2

„Autoportret“ – Realizarea unui desen al propriei persoane (numai capul). Copiii apreciază mărimea elementelor desenate, comparând dimensiunea capului cu cea a colii de desen/ activitate individuală Prezentarea desenului realizat/ activitate frontală

AVAP 2.2

• pag cartonate 1 şi 3 din caietul de lucru

• Cartea uriaşă Povestea celor zece picături

• obiecte şi jucării din clasă • sfoară

• pagina 5 din caiet

• pagina 5 din caietul de lucru

• o jucărie/ mascota clasei

• coli albe, creioane colorate, carioci

Observarea sistematică a comportamentului de ascultător Aprecierea răspunsurilor date

Observarea comportamentului participativ la activitatea practică

Observarea reacţiilor la comenzile primite Observarea modului de rezolvare a sarcinilor de lucru

Observarea modului în care salută colegii

Observarea comportamentului participativ

Observarea comportamentului participativ şi a modului de formulare a enunţurilor despre sine

Aprecieri individuale

47

Joi

MEM 2.1

AVAP 2.4

CLR 1.3

MEM 2.1

MM 2.3 MM 3.1 AVAP 2.2

DP 2.2

AVAP 2.3

MEM 4.2

MEM 5.1

AVAP 1.2

CLR 2.2

Culorile spectrului solar Utilizarea cuvintelor noi în enunţuri adecvate Culoarea Sortarea şi clasificarea obiectelor pe baza unui criteriu

Colorarea elementelor din povestea audiată, reprezentate pe pagina 6 din caietul de lucru, folosind culori calde;/ activitate inde pendentă Clasificarea elementelor reprezentate pe pagina 6 (obiecte – fiinţe), numărarea lor, identificarea mulţimilor cu cele mai multe/ cele mai puţine/ tot atâtea elemente; / activitate frontală Joc: Dacă... atunci (pornind de la evenimente din poveste) Sortarea jucăriilor şi obiectelor/ rechizitelor din sala de clasă pe baza unor criterii specificate Joc: Semnătura personală – Conturarea propriei mâini, decuparea pe Tehnici de lucru: contur, şi lipirea „mâinii“ lângă regulile clasei, ca acceptare a acestora/ conturare, decupare activitate independentă Activităţi pe discipline: Disciplina opţională Activităţi pe discipline: Educaţie fizică şi sport Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă: prezenţa, noutăţi, agenda zilei Comunicarea cu Reactualizarea regulilor clasei colegii si cadrele didactice Jocuri de receptare a sunetelor de intensităţi diferite – Ghiceşte ce sau cine sunt; / activitate frontală Sunete de Jocuri de mişcare cu cântec şi onomatopee; /activitate frontală intensitati diferite Realizarea unui desen inspirat de cântecele audiate;/ activitate independentă Compozitii Alegerea traseului corect prin labirintul de pe pagina 7 din caiet;/ activi- Orientare tate individuală spaţială şi Descrierea traseului, menţionând elementele întâlnite, direcţia aleasă / localizări în activitate în perechi spaţiu Joc: Labirintul silabelor – Despărţirea în silabe a cuvintelor care denu- Despărţirea cuvintelor în mesc elementele de pe traseul corect; /activitate frontală silabe Tehnici simple – Decuparea cărţilor de joc de pe paginile 1 şi 3 din caiet/ activitate decupare individuală Poziţia elementelor Recunoaşterea unor elemente din imagini după cerinţe referitoare la în spaţiul paginii culoare şi poziţionare în spaţiu;/ activitate frontală Activităţi pe discipline: Limba modernă

Identificarea culorilor împrumutate de picături în imaginile cărţilor de joc, desenate pe paginile 1 şi 3 din caietul de lucru. Jocuri de activizare a vocabularului (utilizarea unor cuvinte noi/ sugerate de imagini în enunţuri proprii)/ activitate frontală.

• paginile 1 şi 3 din caietul de lucru • foarfece

• pagina 7 din caietul de lucru

• CD-uri cu muzică pentru copii

• coli colorate • carioci • foarfece

• pagina 6 din caietul de lucru • creioane colorate • jucării • rechizite

Interevaluare: compararea traseului, descrierea lui Observarea modului de rezolvare a sarcinii: ridicarea numărului de degete egal cu numărul silabelor unui cuvânt

Observarea acuităţii auditive Autoevaluare

Observare sistematică

Observarea modului de realizare a „semnăturii“ Aprecieri individuale

Observarea sistematică a modului de implicare în sarcină şi de rezolvare

Observarea modului de folosire a cuvintelor în enunţurile proprii

48

Vineri

CLR 2.2

MM 1.1 MM 3.1

AVAP 2.2

CLR 2.2

DP 2.1

AVAP 2.2

CLR 2.2

MEM 2.1

CLR 3.4

Culorile spectrului

Acte de vorbire

Orientare în spaţiu

Povestirea după imagini

Acte de vorbire: a prezenta un obiect

Linia, culoarea, punctul

Autocunoaştere şi atitudine pozitivă faţă de sine şi faţă de ceilalţi Joc de continuare a frazei „Îmi place de mine pentru că...“ Acte de vorbire: a se prezenta Realizarea blazonului personal de pe pagina 10 din caiet Trăsături Prezentarea blazonului realizat personale Activităţi pe discipline: Ed. fizică şi sport Audierea a trei cântece pentru copii Mişcare pe Jocuri de mişcare propuse de profesor şi de copii sugerate de un cântec muzică (sugerată) ales împreună;/ activitate frontală Descrierea modului de desfăşurare a jocului gândit de copii;/ activitate Dialog despre joc frontală

Identificarea traseului corect în labirintul de pe pagina 9 din caiet (drumul picăturilor spre ibric)/ activitate individuală Realizarea de predicţii: la ce se gândeşte/ cum se simte una dintre picături. Formularea unui mesaj simplu prin care să-şi exprime ideea./ activitate frontală Conturarea şi colorarea picăturilor a căror stare este pe placul copiilor;/ activitate independentă Discuţii referitoare la valoarea şi calităţile fiecărei persoane (a fiecărui copil)

Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă – salutul, prezenţa, identificarea zilei şi precizarea datei, reactualizarea regulilor clasei, orarul zilei Repovestirea textului „Povestea celor zece picături“ cu ajutorul cărţilor de joc (aranjarea lor în ordine, povestirea unui anumit moment, selectarea unui moment preferat etc.)/ activitate frontală

Prezentarea desenului obţinut; / activitate în perechi

CLR 2.3

AVAP 2.3

Intuirea elementelor de limbaj plastic de pe pagina 8 – linie, pată de culoare, forme /activitate frontală Completarea desenului cu linii şi puncte şi realizarea unei compoziţii; / activitate independentă

AVAP 1.1

Activităţi integrate

• CD cu cântece pentru copii

• pagina 10 din caietul de lucru • creioane colorate

Interevaluare în perechi • pagina 9, caietul de lucru

Observarea comportamentului participativ Aprecierea creativităţii

Aprecieri individuale

Observarea comportamentului participativ Observarea modului de formulare a mesajelor despre sine

Observarea modului de formulare a mesajelor Observarea comportamentului participativ

Constatarea calităţii pronunţiei

Observarea modului de implicare şi de realizare a sarcinii

Observarea comportamentului participativ – ridicarea cărţii de joc ce conţine elementul descris

• Cartea uriaşă • cărţile de joc cu imagini din poveste

• pagina 8 din caietul de lucru • creioane colorate, carioci, acuarele

• Cartea uriaşă Povestea celor zece picături

49

Ziua

Realizarea unui desen după ghicitoare/ activitate individuală Memorarea unei ghicitori despre ploaie „Cad din nori mărgele,/ Lacrimi mari şi grele. Pământul le primeşte/ Căci se răcoreşte/ Grâul bine creşte.“ Discuţii despre vreme şi fenomenele meteo Identificarea fenomenelor meteo specifice fiecărui anotimp pe baza imaginilor de pe pagina 29 din caiet/ activitate frontală

Decuparea jetoanelor cu fenomene ale naturii din caietul de lucru, pagina 29/ activitate independentă Prezentarea şi completarea Calendarului naturii, folosind jetoanele obţinute/ activitate frontală Asocierea fiecărui element reprezentat prin desen (obiect, acţiune) cu fenomenul meteo potrivit, din desenele de pe pagina 11 din caiet/ activitate independentă Joc LOTO cu fenomene ale naturii/ activitate în perechi Decorarea umbrelei de pe pagina 12 din caiet, folosind hârtie glasată, creponată sau de mătase ori creioane colorate;/ activitate independentă

AVAP 2.2

AVAP 2.4

DP 1.1

AVAP 2.4

MEM 3.1

MEM 3.1

MEM 3.1

Joc: Ce aş face eu cu o umbrelă vrăjită;/ activitate frontală

Crearea unei poveşti în grup „Povestea unei picături de ploaie“ (povestea va fi scrisă de către profesor pentru realizarea unei culegeri de poveşti a clasei) Dramatizarea poveştii create;/ activitate în grupuri mici

CLR 2.3

CLR 2.3

Realizarea unui mesaj către colegi cu ajutorul desenelor, simbolurilor şi, dacă este cazul, al literelor şi cuvintelor cunoscute;/ activitate individuală Prezentarea mesajelor realizate

Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă: salutul, prezenţa, ziua şi data, noutăţi; distribuirea responsabilităţilor pentru săptămâna care începe, reactualizarea regulilor clasei

Activităţi integrate/ pe discipline; organizarea colectivului de elevi

CLR 4.3

DP 2.2

Competenţe specifice

Săptămâna a II-a

Luni

Tehnici simple: mototolire, rupere, tăiere Trăiri emoţionale, stare de bine

Fenomene ale naturii

Fenomene ale naturii (ploaie, ninsoare, fulger, lapoviţă) Tehnici simple de lucru: decuparea

Linie, punct, culoare

Acte de vorbire: a prezenta o întâmplare Dialogul

Simboluri neconvenţionale

Comunicarea cu colegii şi cu cadrele didactice

Conţinut vizat/ activat

• pagina 12 caiet • hârtie glasată, creponată sau de mătase • foarfece, lipici

Interevaluare Observarea modului de folosire a tehnicii de lucru alese

Observarea modului de realizare a sarcinii Prezentarea cartonaşului necesar completării Calendarului • pagina 29 cartonată, din caietul de lucru, foarfece • pagina 11 din caietul de lucru • jetoanele decupate

Observarea comportamentului participativ

Observarea modului şi frecvenţei de intervenţie în activitate Observarea comportamentului participativ în cadrul grupului mic Aprecieri individuale

Observarea sistematică a colectivului de elevi Expunerea mesajelor scrise

Evaluare/ Feed-back

• planşe – imagini fenomene meteo diferite; pagina 29

• coli A5, creioane colorate, carioci

• foaie de flipchart

• coli albe A5

Resurse materiale

50

Marţi

Miercuri

CLR 1.3

MEM 5.1

CLR 3.2

DP 2.2

CLR 2.2

MEM 4.1

MEM 3.1

MEM 4.1

CLR 4.3

CLR 1.3

DP 2.2

Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă: salutul, prezenţa; identificarea zilei şi precizarea Comunicarea cu colegii si cu datei, completarea Calendarului naturii; agenda zilei Prezentare „Familia mea“; conversaţie de grup – membrii familiei, profesorul rolurile pe care le avem în familie;/ activitate frontală Separarea, din mesajele formulate, a cuvintelor care denumesc membrii Sunete şi litere unei familii; familiarizarea cu noţiunile de sunet şi literă Indicarea prin bătaie din palme a recunoaşterii prezenţei unui sunet din cuvinte rostite de profesor/ activitate frontală Realizarea de către fiecare copil, a unui mesaj adresat familiei sale, Simboluri neconvenţionale folosind desene, cuvinte şi simboluri/activitate independentă Prezentarea/ „citirea“ mesajelor (dacă copiii doresc acest lucru)/ activitate utilizate în mesajele scrise frontală Activităţi pe discipline: Religie Activităţi integrate Discuţii despre picăturile de ploaie: de unde vin, ce se întâmplă cu ele, Apreciere când plouă/ activitate frontală. globală şi Formularea de predicţii: Câte picături de ploaie acoperă o frunză mică, compararea mâna unui copil, o furnică etc./ activitate frontală. numărului de Formularea de predicţii şi completarea primei coloane a tabelului de la elemente a două pagina 13 cu tot atâtea semne (X, ☼) câte picături de apă cred copiii că mulţimi umplu o linguriţă şi un capac de plastic/ activitate independentă. Observarea experimentului – verificarea predicţiilor şi consemnarea rezultatelor în a doua coloană a tabelului – desenează tot atâtea buline câte picături au încăput în linguriţă şi în dop/ activitate frontală. Compararea răspunsurilor din fiecare etapă a experimentului şi formula- Dialogul rea unor concluzii: ce estimare a fost mai aproape de adevăr, ce i-a făcut să spună un număr mai mare sau mai mic; Continuarea predicţiilor: cu câte linguriţe umplu un capac, câte capace umplu un pahar etc./ activitate frontală. Activităţi pe discipline: Lb. modernă Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă: salutul, prezenţa, identificarea zilei şi precizarea Comunicarea cu datei, completarea Calendarului naturii; agenda zilei. colegii si cu Lectură după imaginile de la pagina 14 din caietul de lucru/ activitate cadrele didactice frontală. Numărarea fiinţelor şi a obiectelor desenate pe pagina 14/ activitate frontală. Identificarea sunetului a în cuvintele folosite la formularea mesajului pe Sunetul a. baza imaginii. Literele A şi a • pagina 14 din caietul de lucru

• pahar cu apă, pipetă, linguriţă, capac de sticlă

• pagina 13 din caietul de lucru

• coli albe A5 (sau mai mici)

Observarea sistematică a comportamentului participativ

Verificarea completării fişei experimentului

Aprecieri asupra comportamentului de observator şi raportor

Observarea modului de rezolvare a sarcinii

Observarea comportamentului participativ la discuţie

Aprecierea modului de răspuns la sarcini: indicarea prin bătaie din palme a prezenţei unui sunet într-un cuvânt auzit

Observarea sistematică a participării la discuţie

51

Joi

AVAP 2.2

MM 1.3

MM 1.1 MM 2.1 MM 3.1

CLR 2.4

DP 2.2

AVAP 2.3

MEM 3.2

MEM 1.3

MEM 4.2 DP 3.1

AVAP 2.2 CLR 4.1

Sortare şi clasificare

Joc de mişcare: Poştaşul (Copiii stau în cerc. Conducătorul jocului spune: Operatori logici „Poştaşul a adus scrisori pentru copiii blonzi şi cu vestuţe roşii... pentru Reguli elementare copiii care preferă fructele nu cartofii prăjiţi etc.“ . Cei care consideră că ale rutinelor din li se potrivesc descrierile schimbă locurile între ei, în ritm alert.)/ clasa pregatitoare activitate frontală. Jocul mulţimilor – descrierea jetoanelor pe care sunt desenate jucării; Compararea gruparea lor: au acelaşi număr de jucării, au un număr mai mare de jucării numărului de decât numărul...; ordonarea lor de la cele mai puţine la cele mai multe şi elemente a două invers/ activitate frontală. mulţimi Observarea primului şir de desene de pe pagina 15 din caietul de lucru şi identificarea numărului de elemente componente, felul lor, compararea Modele repetitive numărului de elemente, identificarea regulii de formare a şirului;/ activitate frontală. Observarea şi continuarea următoarelor 3 şiruri/ activitate independentă Realizarea unui şir cu elemente la alegere, pe spaţiul avut la dispoziţie pe Linia şi punctul pagina 15;/ activitate independentă. Activităţi pe discipline: Disciplină opţională Activităţi pe discipline: Educaţie fizică şi sport Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă: salutul, prezenţa, ziua şi data, Calendarul naturii; Comunicarea cu colegii şi cu agenda zilei. Discuţie despre activităţile desfăşurate în familie, toamna;/ activitate cadrul didactic Anotimpul toamna frontală. Audierea cântecului „Bate vântul frunzele“. Exersarea asimilării integrale a cântecului. Creaţii muzicale Executarea unor mişcări potrivite conţinutului, pe muzică;/ activitate accesibile frontală. Joc-concurs de recunoaştere şi imitare a sunetelor din natură (după CD Sunete din sau în natură/ în curtea şcolii)/ activitate frontală. natură Desenarea unor elemente sugerate de conţinutul cântecului învăţat;/ Compoziţii activitate independentă.

Intuirea literelor A şi a scrise cu diferite fonturi/ activităţi frontale. Încercuirea literei A în cuvintele scrise pe fişă/ activitate individuală. Numărarea literelor din cuvintele scrise. Ridică tot atâtea degete câte litere are cuvântul FATĂ etc./ a literelor A din cuvinte etc. Recunoaşterea şi colorarea cuvintelor care se referă la familie (MAMA, TATA, FAMILIE, FRATE)/ activităţi frontale. Realizarea literei A din fire, sârmă/ activitate individuală. Desenarea literelor A şi a;/ activităţi individuale

• CD cu cântecul de învăţat şi cu sunete din natură • coli albe A5

• planşă (activităţi de toamnă)

Aprecieri privind rezolvarea sarcinilor independente • creioane colorate

Observarea comportamentului participativ la discuţie Aprecierea comportamentului de ascultător Observarea modului în care copiii execută mişcările Acumulare de puncte Expunerea desenelor

Aprecierea răspunsurilor

Observarea modului de ordonare a cărţilor de joc

Aprecieri individuale – acordare de recompense ☺ Observarea participării la jocurile de mişcare

• pagina 15 din caietul de lucru

• cărţile de joc (jucării şi elemente din natură) decupate din paginile cartonate ale caietului de lucru

• jetoane cu denumirile membrilor unei familii • sârmă

Observarea modului de realizare a sarcinii: indicarea prin ridicarea degetelor a numărului de litere

52

Vineri

DP 1.1; 2.1

CLR 4.1

AVAP 2.2

CLR 1.3

CLR 2.4

DP 2.2

AVAP 2.4 DP 1.1

AVAP 1.2

AVAP 1.2

MEM 1.3

MEM 2.2

AVAP 1.2

MEM 5.1

Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă: salutul, prezenţa, ziua şi data, Calendarul naturii, agenda zilei Crearea unei poveşti de grup: Povestea norului de ploaie, pe baza imaginii de la pagina 18 din caietul de lucru;/ activitate frontală Identificarea cuvintelor care încep cu sunetul p, folosite pe parcursul dramatizării (Profesorul pronunţă un şir de cuvinte în care se află şi cele avute în vedere; copiii bat din palme sau fac un alt semn convenit, la recunoaşterea cuvintelor)/ activitate frontală Intuirea şi descrierea literelor P şi p, urmărirea conturului cu degetul, cu vârful creionului, trasarea conturului în aer, pe palmă etc./ activitate frontală Colorarea literelor P şi p (titlu);/ activitate individuală Identificarea poziţiei literei P în cuvintele scrise pe pagina 18 şi încercuirea sa, apoi numărarea literelor P de pe pagină;/ activităţi frontale Desenarea literelor P şi p/ activitate independentă Joc Dacă aş fi ... (o picătură de apă/ de cerneală/ de lapte..., mi-ar plăcea să...)/ activitate frontală Discuţii despre trăirile şi manifestările emoţionale (Ce crezi că simte norul din imagine? Dar picăturile? Tu te-ai simţit vreodată aşa? Când?)/ activitate frontală

Trăire şi manifestare emoţională

Autocunoaştere

Povestire dupa imagini Sunetul p Literele P şi p de tipar

Gruparea desenelor după elemente comune, care se repetă;/ activitate pe Sortarea şi grupe clasificarea Asocierea fiecărei forme colorate de pe pagina 16 cu imaginea simbol din obiectelor partea de sus a paginii şi cu pata de culoare din josul paginii;/ activitate independentă Culorile spectrului Compararea numărului de figuri geometrice de pe pagina 16 grupate după solar diferite criterii;/ activitate frontală Ordonarea jetoanelor cu figuri geometrice după modelul primului rând şi descrierea figurilor şi a şirului obţinut;/ activitate frontală Joc LOTO cu figuri geometrice şi culori;/ activitate în perechi Activităţi pe discipline: Lb. modernă Activităţi integrate Discuţie despre culoarea picăturilor de apă (De ce picăturile din poveste Culorile au culori diferite?) Precizarea culorilor pe care picăturile de apă le-au spectrului solar împrumutat de la obiectele pe care au căzut./ activitate frontală Identificarea culorii unor obiecte din clasă – Joc: Ghici ce culoare am!/ activitate frontală Decorarea ramei de la pagina 17 (pictură)/ activitate independentă Trăiri emoţionale, Realizarea unui tablou intitulat Familia mea;/ activitate independentă stare de bine

• pagina18 din caietul de lucru

• pagina18 din caietul elevului

Aprecierea verbală a răspunsurilor

Aprecieri individuale şi globale

Observarea sistematică a participării la activitate şi a integrării enunţurilor proprii în povestea grupului Observarea realizării sarcinilor de lucru

Observarea comportamentului participativ şi a corectitudinii răspunsurilor ridicarea jetonului colorat ca răspuns la întrebare

• Cartea uriaşă/ cărţile de joc cu imagini din poveste • jetoane-culori • pagina 17 din caietul de lucru, hârtie, lipici

Interevaluare, în cadrul jocului în perechi

Observarea modului de rezolvare a sarcinilor de lucru

• jetoanele cu figuri geometrice şi culori, decupate din paginile cartonate (pagina 30)

• pagina 16 din caietul de lucru

53

MM 3.1 AVAP 2.2

MM 2.1 MM 2.2

AVAP 2.2

Ziua

AVAP 2.2 CLR 4.1

CLR 1.3

DP 2.2

Competenţe specifice

Săptămâna a III-a

Luni

Întâlnirea de dimineaţă: Salutul şi prezenţa – Joc: Ghemul magic – Ghemul este ţinut de profesor, care îl transmite unui copil, numindu-l şi salutându-l (Bună dimineaţa, Maria!). Copilul care primeşte ghemul îl transmite mai departe, salutând un alt copil, ţinând de o parte a firului. Ghemul trebuie să ajungă la fiecare copil, formând o reţea. Copiii sunt întrebaţi cum s-au simţit pe parcursul jocului şi se discută despre faptul că reţeaua formată reprezintă clasa lor. - Ziua şi data, reactualizarea regulilor clasei, distribuirea responsabilităţilor pentru săptămâna care începe, Calendarul naturii Exerciţiu cu cărţile de joc reprezentând imagini din Povestea celor zece picături: identificarea unor obiecte a căror denumire începe cu sunetul i;/ activitate frontală Joc: Spune cuvinte care încep cu sunetul i;/ activitate frontală Prezentarea şi intuirea literelor I şi i;/ activitate frontală Colorarea literelor I şi i (titlu)/ activitate independentă Reprezentarea prin cerculeţe a literelor care formează cuvântul-nume al obiectelor reprezentate pe pagina 19 din caietul de lucru. Colorarea cu roşu a cerculeţelor corespunzătoare literei I./ activitate independentă

Activităţi integrate

Activităţi integrate/ pe discipline; organizarea colectivului de elevi

Reproducerea în colectiv a cântecului „Bate vântul frunzele“ Acompanierea cântecului cu jucării muzicale sau/şi cu percuţie corporală;/ activităţi frontale Audierea unor cântece de toamnă pentru copii;/ activitate frontală Realizarea unor desene sugerate de textul cântecelor audiate/ activitate individuală

Sunetul i Literele I şi i de tipar

Comunicarea cu colegii şi cu cadrele didactice

Conţinut vizat/ activat

Cântare vocală şi instrumentală Creaţii muzicale accesibile Culorile toamnei

Colorarea picăturii preferate. Argumentarea alegerii picăturii şi a culorii Culoarea folosite;/ activitate individuală + frontală Acte de vorbire: a Discuţie: Ce fac atunci când sunt.../ activitate frontală formula o idee Mesaj la sfârşit de săptămână: reprezentarea prin desen a propriei stări despre sine sufleteşti (pe postit-uri)/ activitate individuală Starea de bine Activităţi pe discipline: Ed. fizică şi sport

• pagina 19 din caietul de lucru

• cărţile de joc cu imagini din Povestea celor zece picături

• ghem de sfoară

Resurse materiale

• CD cu cântece pentru copii • jucării muzicale • coli A4, creioane colorate, carioci

• postit-uri

• creioane colorate

Observarea sistematică a modului în care se răspunde la sarcinile de lucru: ridicarea cărţii de joc pe care este desenat obiectul

Observarea reacţiilor copiilor în timpul jocului

Evaluare/Feed-back

Observarea modului de interpretare a cântecului şi a comportamentului participativ Expunerea desenelor şi acordarea de recompense ☺

Observarea participării la dialog Postarea mesajelor la Panoul vorbitor

54

Marţi

CLR 1.3

CLR 2.3

DP 3.1

CLR 2.2

AVAP 2.4

AVAP 1.2

CLR 2.3

AVAP 2.3

MEM 2.1

CLR 2.4

CLR 4.1

MEM 2.1

Trasarea drumului prin labirintul de pe pagina 19./ activitate independentă, suplimentară (recompensă) Desenarea literelor I şi i pe spaţiul din josul paginii./ activitate independentă Povestirea unei întâmplări prin care ar fi putut trece copilul şi pisica (găsirea unor nume potrivite care să înceapă cu sunetul i)/ activitate frontală Joc de rol de tipul vorbitor-ascultător (dialog copil – pisică singură/ tristă/ bolnavă etc)/ activitate frontală Ghiceşte unde este – joc de orientare spaţială şi localizare în spaţiul clasei. Un copil se întoarce cu spatele sau iese din clasă. Profesorul ascunde un obiect. Când copilul este chemat în clasă, colegii îi descriu unde a fost ascuns obiectul folosind sintagmele în, pe, deasupra, dedesubt, lângă, în faţa, în spatele, sus, jos/ activitate frontală Desenarea unei gărgăriţe pe stupul galben/ un melc lângă furnică/ pe ciupercă un fluture/ sus un nor etc. Colorarea gărgăriţei de pe frunză etc. Completarea desenului cu elemente indicate de profesor şi/sau de copii/ activitate frontală Joc Ghici cine sunt! – identificarea obiectelor din clasă după indicii referitoare la localizarea, forma, culoarea şi mărimea lor./ activitate frontală Prezentarea propriei persoane în funcţie de poziţionarea în clasă/ activitate frontală Observarea elementelor desenate pe pag. 31-32 şi precizarea culorii fiecăruia;/ activitate frontală Decuparea pe contur a elementelor de pe pag. 31-32 (nor, picături/ petale, soare)/ activitate independentă Realizarea unei lucrări, la alegere: „Norul picăturilor de culoare“ sau „Floarea curcubeului“/ activitate independentă Formularea unui mesaj simplu, prin care să-şi exprime opinia, referinduse la lucrările colegilor./ activitate frontală Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă: salutul, prezenţa, ziua şi data, Calendar, agenda zilei Discuţii despre programul zilnic şi despre activităţile preferate;/ act. frontală Lectură după imaginea de la pagina 21. Colorarea jucăriilor din camera copiilor ;/ activitate frontală Formularea de mesaje simple despre sine, cu referire la camera personală/ colţul personal / activitate frontală A prezenta un obiect personal Sunetul c

Reguli elementare ale noilor rutine

A formula o idee apreciativă

Culorile spectrului solar Tehnici simple – decupare dupa contur

A se prezenta

Elemente de limbaj plastic

Orientare spaţială şi localizare în spaţiu

Dialogul

Povestire după imagini

Orientarea în spaţiu Literele I şi i

• pagina 21 din caietul de lucru

• paginile cartonate 31-32 • foarfece, lipici, fire de aţă albă, subţire (pentru nor) sau pai de suc (pentru floare)

• pagina 20 din caietul de lucru • creioane colorate, carioci

• jucării/ marionete

• pagina 19 din caietul de lucru

Observarea sistematică a comportamentului participativ Observarea modului de formulare a mesajului

Turul galeriei (interevaluare)

Acumulare de puncte pentru răspunsurile corecte Observarea modului de formulare a mesajelor Observarea modului de aplicare a tehnicii de lucru (tăiere)

Aprecieri globale şi individuale

Observarea activităţii copiilor

Observarea modului de realizare a sarcinii de lucru Aprecierea povestirii create şi a participării la jocul de rol

Autoevaluare

55

Miercuri

AVAP 2.2 CLR 4.1

CLR 1.3

DP 2.2

MM 2.3

MEM 4.1

MEM 4.1 AVAP 1.2

MM 2.3

CLR 2.3

CLR 4.1

AVAP 2.2

Identificarea dintr-un şir de cuvinte (folosite în mesajele formulate) a Literele C şi c celor care încep cu sunetul c;/ activitate frontală Observarea literelor C/c şi asocierea cu sunetul c; colorarea literelor titlu/ Tehnici de lucru activitate frontală; Încercuirea literei C în cuvintele scrise pe pagina 21/ simple - modelare activitate frontală; Modelarea literei C din plastilină;/ act. independentă Desenarea literelor C şi c pe spaţiul de pe pag. 21/ activitate independentă Activităţi pe discipline: Religie Activităţi integrate Discuţie despre locuinţele oamenilor şi condiţiile de viaţă necesare;/ A formula o idee despre fapte activitate frontală cunoscute Joc: Casa animalelor – numirea adăpostului unor animale indicate şi Condiţii de viaţă imitarea sunetelor produse de acestea (onomatopee)/ activitate frontală Asocierea fiecărei fiinţe cu locul unde trăieşte;/ activitate frontală Sortare şi Colorarea animalelor întâlnite doar într-unul dintre mediile de viaţă clasificare A formula idei prezentate, la alegere;/ activităţi independente Precizarea cât mai multor lucruri despre... (se indică, pe rând, câteva despre animale cunoscute dintre animalele reprezentate pe pagina 22) Numirea doar a fiinţelor cu două picioare reprezentate pe pagina caietului Identificarea de asemănări şi deosebiri între două fiinţe/ medii de viaţă precizate;/ activităţi frontale Jocul sunetelor – Copiii se împart în cinci grupe (de exemplu, grupa Sunete din natura răţuştelor, a pisicilor, a câinilor, a urşilor şi a puilor de găină). Se va interpreta melodia „Melc, melc codobelc“, dar nu pronunţând cuvintele cântecului, ci cu onomatopeele specifice grupei din care fac parte copiii (mac, mac, mac/ miau, miau, miau ş.a.m.d.)/ activitate frontală Activităţi pe discipline: Lb. modernă Activităţi integrate Comunicarea cu Întâlnirea de dimineaţă: salutul, prezenţa, ziua, data, Calendarul naturii, colegii si cu agenda zilei cadrele didactice Joc de rol de tipul vorbitor-ascultător, folosind păpuşi pe deget şi marionete, pe teme sugerate de copii/ activitate pe grupe mici Joc Ghiceşte diferenţa – prezentarea literelor A şi Ă şi observarea Sunetul ă diferenţei; asocierea fiecărei litere cu sunetul corespunzător;/ activitate Literele Ă şi ă de frontală tipar Joc Cine spune mai multe cuvinte ... care conţin sunetul ă;/ activitate frontală Asocierea imaginilor de pe pagina 23 cu litera iniţială a cuvântului şi cu cuvântul corespunzător; / activitate frontală Colorarea literei Ă - titlu şi încercuirea acesteia în cuvinte. Transcrierea prin fotografiere vizuală a cuvintelor indicate pe pagină (CAP şi AC)/ activitate individuală • pagina 23 din caietul de lucru

• jetoane/ planşe cu literele A şi Ă, a şi ă sau paginile 14 şi 23 din caiet

• păpuşi pe deget, marionete, jucării de pluş

• pagina 22 din caietul elevului

• plastilină

Observarea comportamentului participativ Observarea efectuării sarcinilor de lucru.

Observarea participării la jocul de rol

Observarea participării la joc şi a reacţiilor avute pe parcursul acestuia

Aprecierea răspunsurilor

Observarea modului de rezolvare a sarcinilor de lucru

Observarea comportamentului participativ

Acordarea de semne recompensă ☺

56

Joi

MEM 3.2

MEM 1.1 MM 3.1

MM 1.1 MM 2.1 MM 2.3 MM 3.1 AVAP 2.4

DP 2.2 AVAP 1.1

MEM 5.1

MEM 1.2

MEM 1.1

AVAP 2.2

Apreciere globală, compararea numărului de elemente a două mulţimi A formula o idee pe baza unor observaţii

Culorile spectrului solar

Linia de contur

Activităţi pe discipline: Disciplină opţională Activităţi pe discipline: Educaţie fizică şi sport Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă: salutul, prezenţa, agenda zilei, Calendarul naturii Vizionarea unui film documentar/PPT despre toamnă - fenomene ale Mesaje vizuale naturii, activităţile oamenilor, viaţa animalelor simple despre fenomene ale Audierea cântecului „Acum e toamnă da“ naturii Exersarea asimilării integrale a cântecului Cântare vocală şi Reproducerea cântecului cu acompaniament – percuţie corporală (bătăi instrumentală din palme, bătăi cu degetul în măsuţă etc.) Realizarea unor marionete sugerate de textul cântecului Tehnici simple de lucru: tăiere Jocuri cu mişcare – Formarea unor mulţimi cu ajutorul marionetelor Compararea realizate (mulţimi de copii cu marionete)/ activitate frontală numărului a Compararea elementelor a două mulţimi prin realizarea corespondenţei două mulţimi element cu element (formarea de perechi între copiii din două mulţimi distincte);/ activitate frontală Observarea exerciţiilor de pe pagina 25 din caietul de lucru. Încercuirea cu roşu a celor două litere „rătăcite“ în fiecare dreptunghi/ grup de litere./ activitate independentă

Desenarea şi colorarea imaginilor corespunzătoare acestor cuvinte/ activitate individuală Observarea literelor scrise pe pagina 24 din caietul de lucru. Colorarea literelor respectând codul: A - albastru închis, Ă - albastru deschis, I - indigo, C - violet, P - verde;/ activitate independentă Numărarea literelor colorate şi necolorate şi completarea unui grafic (pe axa x – culori, pe axa y valori; spaţiul cuprins între axe, împărţit în pătrăţele; fiecare literă de o anumită culoare va fi marcată cu un semn, de exemplu ■ , sau se haşurează pătrăţelele)/ activitate frontală Compararea coloanelor obţinute şi formularea de concluzii: Ce culoare a fost folosită mai des? Câte litere sunt necolorate? Care sunt mai multe, cele colorate sau cele necolorate?/ activitate frontală Desenarea unei mulţimi cu tot atâtea elemente (cerculeţe) câte litere sunt colorate cu albastru (o mulţime) şi a unei a doua mulţimi cu tot atâtea elemente câte litere au fost colorate cu verde (Se oferă model). Compararea numărului de elemente ale celor două mulţimi realizând corespondenţa între elemente/ activitate frontală + independentă Identificarea şi haşurarea elementului care nu este literă – pagina 24;/ activitate independentă

Observarea respectării instrucţiunilor şi a rezolvării sarcinilor Interevaluare în perechi

• CD cu cântecul învăţat • marionetele lucrate • pagina 25 din caietul de lucru

• CD cu cântecul „Acum e toamnă, da“ • hârtie glasată, foarfece, paie

Observarea comportamentului de observator/ receptor al mesajului vizual Observarea comportamentului participativ Observarea produselor

Expunerea fişelor cu mulţimi

Observarea modului de formulare a observaţiilor

Observarea comportamentului participativ

Observarea implicării în sarcină

• prezentare PPT sau film documentar

• pagina 24 din caietul de lucru

• coli albe A5, creioane colorate

• foaie de flip-chart

• pagina 24 din caietul de lucru

Aprecierea rezolvării sarcinii

57

Vineri

CLR 4.3

DP 2.1

DP 2.1 MEM 3.2

AVAP 2.2 AVAP 2.3

CLR 3.2

AVAP 1.2; AVAP 2.3

MEM 4.1

CLR 3.4

MEM 1.2

MEM 5.1

Selectarea şi colorarea din şir numai a literelor care formează cuvântul Sortare scris lângă fiecare imagine./ activitate independentă Litere cunoscute Desenarea a tot atâtea bile câte litere are fiecare cuvânt. Compararea şi cuvinte mulţimilor de bile obţinute/ activitate frontală Activităţi pe discipline: Lb. modernă Activităţi integrate Descifrarea cuvântului ascuns în mesajul cu simboluri de pe pagina 27 / Mesaje cu activitate frontală simboluri Discuţii despre curcubeu: când apare, ce culori are, unde şi când au mai Fenomene din observat grupul de culori din curcubeu;/ activitate frontală natură Observarea şi discutarea imaginii de pe pagina 27 Realizarea unei compoziţii în care apare un curcubeu;/ activitate independentă Culorile Jocul culorilor – Un copil spune o culoare/ ridică un jeton colorat, iar spectrului solar ceilalţi, până se numără la trei, trebuie să numească un obiect care are acea culoare/ activitate frontală Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă: salutul, prezenţa, ziua şi data, meteo, agenda zilei Povestire dupa Repovestire „Povestea celor zece picături“/ activitate frontală Asocierea unor enunţuri verbale cu cărţile de joc ce prezintă momente din imagini poveste; / activitate frontală Dialogul Discuţii despre formula de încheiere a poveştii – pagina 27 din caiet: AM ÎNCĂLECAT PE-O ŞA CA SĂ-ŢI ZIC POVESTEA AŞA. ŞI-AM ÎNCĂLECAT PE ... UN ZMEU CA SĂ-ŢI ZIC DE CURCUBEU. Sunete şi litere Colorarea literelor învăţate care apar în textul de pe pagina 27 Culorile spectrului Desenarea şi colorarea unui zmeu folosind toate culorile din spectrul solar solar / activitate independentă Completarea unui tabel privind starea sufletească a copiilor; argumen- Trăire şi tarea stării (Sunt bucuros pentru că.../ Sunt trist pentru că...)/ activitate manifestare frontală. emoţională. Observarea datelor obţinute şi interpretarea lor / activitate frontală. Starea de bine Joc Şi mie îmi place – Copiii stau în cerc, pe scaune. Profesorul face o afirmaţie (Îmi place să mă uit la desene animate). Cei cărora le place această activitate se ridică spunând „Şi mie îmi place“, însoţind formula de un gest care să exprime bucuria, la alegerea copiilor sau stabilit de comun acord./ activitate frontală. Realizarea unui mesaj către un membru al familiei, în care să-şi exprime Simboluri sentimentele, gândurile, folosind simboluri, desene, cuvinte. Se dau neconvenţionale cuvintele MAMA, TATA, FRATE etc, pentru a putea fi transcrise prin utilizate în mesajele scrise fotografiere vizuală/ activitate individuală • coli A5 albe sau colorate, creioane, carioci

• cartea uriaşă Povestea celor zece picături • cărţile de joc cu imagini din poveste • pagina 27 din caietul de lucru

• creioane colorate/ acuarele; coli de bloc mic de desen

• pagina 27 din caietul de lucru

Observarea modului de realizare a mesajului şi de participare la discuţie

Observarea comportamentului participativ

Expunerea desenelor

Observarea corectitudinii pronunţiei şi a vitezei de memorare

Observarea sistematică a comportamentului participativ

Observarea comportamentului partcipativ

Observarea sistematică a comportamentului participativ Expunerea planșelor

Observarea modului de formulare a răspunsurilor

58

MARŢI

Comunicare în limba română

Religie

Matematică şi explorarea mediului

Dezvoltare personală

Comunicare în limba romănă

Comunicare în limba română

Matematică şi explorarea mediului

Arte vizuale şi abilităţi practice

Educaţie fizică şi sport

Disciplină opţională

Matematică şi explorarea mediului

Comunicare în limba română

MIERCURI

JOI

Arte vizuale şi abilităţi practice

Limbă modernă

VINERI

Aprecierea răspunsurilor date

Observarea comportamentului participativ

Muzică şi mişcare

Educaţie fizică şi sport

Dezvoltare personală

Comunicare în limba română

• CD cu cântece pentru copii

Matematică şi explorarea mediului

Muzică şi mişcare

ORARUL UNITĂŢII TEMATICE

LUNI

*Paginile 26 şi 28 sunt la dispoziţia profesorului.

CLR 2.4

MM 2.1 MM 2.2

Activităţi pe discipline: Educaţie fizică şi sport Interpretarea cântecelor învăţate pe parcursul unităţii tematice/ activitate Cântare vocală şi frontală. instrumentală Acompanierea cu jucării muzicale şi cu percuţie corporală/ activitate frontală. Joc Ghiceşte melodia – Audierea liniei melodice şi identificarea cântecului/ activitate frontală. Jocul rimelor – Crearea de rime pornind de la cuvinte selectate din textul Cuvântul A formula o idee, cântecelor/ activitate frontală. Discuţii privind activitatea din săptămâna care se încheie; recomandări o preferinţă privind petrecerea timpului liber.

59

Ziua

MM 3.1

MEM 3.1

MEM 5.1

DP 2.2

CLR 1.2

CLR 2.3

DP 2.2

Competenţe specifice

Săptămâna I

Luni

Identificarea în diferite ilustrații a insectelor cunoscute; gruparea/sortarea acestora în funcție de mediul de viață în care trăiesc/activitate în grup Formulare de predicții „Ce insecte credeți că veți întâlni în curtea şcolii?” – tabel 1, pagina 5 din caietul elevului/ activitate individuală Observarea directă, în mediul natural din apropierea școlii, a unor insecte și identificarea acestora pe imaginile din tabelul cu predicții /activitate individuală Discuții despre mediul de viață al furnicilor pe baza ilustrațiilor din cartea uriaşă/activitate frontală Exersarea mişcărilor sugerate de textul cântecelor intonate de învățător (mersul în șir al furnicilor, zborul fluturilor, saltul greierilor etc.) /activitate frontală

Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc. Joc în aer liber: „Salutăm natura!” (Bună dimineaţa, fir de iarbă! Salut, soare vesel! Bună, furnicuţo! Bună dimineaţa, Ionuţ! Bună dimineaţa, doamna învăţătoare! ...) Discuţii despre locurile din natură în care copiii și-au petrecut timpul liber la sfârşitul săptămânii anterioare /activitate frontală Formularea de predicţii pe baza titlului și pe parcursul audierii poveştii „Întâmplări cu furnici”/activitate frontală Recunoaşterea unor comportamente bazate pe grijă/ neglijenţă faţă de sine şi faţă de ceilalţi prin raportare la comportamentul personajelor din poveste; formulare de răspunsuri la întrebări care dezvoltă gândirea critică despre reguli ale conviețuirii în grup/ activitate frontală

Cântece adecvate temei Mişcarea pe muzică sugerată de textul cântecului

Medii de viață ale insectelor

Cartea uriaşă „Întâmplări cu furnici”, reviste, atlas zoologic Tabel 1/pagina 5, creioane Categorii de insecte

Observarea comportamentului de ascultător

Observarea comportamentului participativ în cadrul discuţiei

Autoevaluare

Interevaluare

Observarea comportamentului participativ în cadrul discuţiei

Observarea sistematică a comportamentului de ascultător

Cartea uriaşă „Întâmplări cu furnici”

Dialog despre petrecerea timpului liber

Reguli de comunicare în activitatea şcolară

Observarea modului în care sunt utilizate formulele de salut

Evaluare/ Feed-back

Calendarul naturii

Resurse materiale

Comunicarea cu colegii şi cadrele didactice

Activități integrate/pe discipline; organizarea colectivului de Conținut vizat / activat elevi Activități integrate

Proiectarea unității tematice: „ÎNTÂMPLĂRI CU FURNICI“ Perioada: 3 săptămâni

60

Marți

MEM 5.1

MEM 3.1

CLR 3.2

AVAP 1.2 CLR 4.1

CLR 1.3

CLR 2.4

DP 1.1

CLR 2.3 AVAP 2.4

AVAP 2.4

AVAP 1.2

Selectarea jetoanelor cu imagini care conțin literele f și F/ activitate individuală Formularea de răspunsuri la întrebări pe baza imaginii de pe jetonul mare cu litera F/activitate frontală Observarea și identificarea părților componente ale corpului unei insecte – imaginea 1, pagina 7 din caiet Completarea părților componente care lipsesc în imaginile 2, 3, 4 și 5 – pagina 7 din caiet /activitate individuală Observarea diferențelor existente între părțile componente ale diferitelor insecte, în funcţie de mediul în care trăiesc; gruparea/ clasificarea insectelor în funcție de mediul de viaţă/activitate în grup

Alcătuirea corpului unei insecte

Literele f și F

Activități integrate

Activități pe discipline: Religie

Autoevaluare Pagina 7 din caietul elevului

Observarea modului în care copiii utilizează formulele de adresare

Interevaluare

Observarea sistematică

Autoevaluare

Aprecieri globale și individuale

Interevaluare

Interevaluare

Proiect: În lumea furnicilor – machetă Analiza produselor activităţii de grup

Observarea sistematică a comportamentului de observator

Cărţile de joc, jetoane cu litere

Sârmă, fire, plastilină Pagina 6 din caiet

Cartea uriaşă „Întâmplări cu furnici”, cărţile de joc din poveste Pagina 6 din caiet

Cărţile de joc din caietul de lucru

Hârtie (de mătase, creponată etc.), castron de plastic, lipici

Ruperea, mototolirea şi lipirea hârtiei

Dialogul Decupare după contur

Cartea uriaşă „Întâmplări cu furnici”

Rolul constructiv al punctului

Activităţi integrate Caracteristici personale Întâlnirea de dimineață - noutăți, impresii, meteo etc. Joc: „Dacă aş fi o insectă, aş vrea să fiu... deoarece...” Povestire „Întâmplări cu furnici”, pe baza cărţilor de joc /activitate Povestirea după imagini în perechi sau în grupuri mici Identificarea unor obiecte/ființe a căror denumire începe/conţine/ Sunetul f se termină cu sunetul f/activitate frontală Observarea literelor f și F și identificarea lor în șirul de litere scrise cu diferite fonturi –pagina 6 din caietul elevului/ activitate Rolul constructiv al liniei individuală Realizarea literei F din fire, sârmă/activitate individuală Desenarea literelor f și F în diferite contexte (pagina 6 din caiet)/ Literele f și F activitate individuală

Joc de rol „O zi în mușuroiul de furnici” (activitate în grup) sau decuparea după contur a cărților de joc din caietul de lucru.

Proiect: În lumea furnicilor – machetă (Activitatea 1) Observarea aspectului unui mușuroi de furnici pe baza imaginilor din cartea uriașă/activitate frontală Recunoașterea diferitelor tipuri de puncte întâlnite în mediul familiar/activitate frontală Ruperea și mototolirea hârtiei/activitate individuală Lipirea hârtiei mototolite pe un suport având formă de mușuroi (castron, ghiveci etc.)/activitate în grup

61

Miercuri

Selectarea din setul de jetoane mari a celui corespunzător mesajului emis de învățător: Un arici cară un măr / activitate individuală Identificarea pozițiilor spațiale ale unor obiecte din imaginea de pe cartea de joc selectată, prin exerciții orale de tipul Adevărat/Fals

CLR 1.1

MEM 2.1

Ilustrarea prin desen (pagina 9 din caiet) a rolului membrilor propriei familii / activitate individuală

DP 2.3

CLR 1.1

CLR 1.3

CLR 1.2

Înţelegerea mesajului audiat

Carte de joc – coş cu fructe

Caietul elevului – pagina 9

Cartea uriașă „Întâmplări cu furnici” (pagina 2)

Acuarele, carioci, coli flip-chart

Poziţii spaţiale

Dactilopictura Proiect: În lumea furnicilor – machetă (Activitatea 2) Realizarea unei compoziții „Drumul către mușuroi”, pe o coală de flip-chart pe care se află aşezat muşuroiul confecționat anterior utilizarea dactilopicturii pentru a reprezenta capul, abdomenul și toracele furnicilor. Utilizarea diferitelor tipuri de linii pentru a reda antenele și picioarele furnicilor/activitate în grup Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă - noutăţi, impresii, meteo etc. Lectură după imagini (pagina 2 din cartea uriașă) pentru Comunicarea cu colegii identificarea rolului/responsabilităţilor membrilor unei familii/ activitate frontală Identificarea într-o suită de imagini (pagina 9 din caietul elevului) a celei corespunzătoare personajului principal din poezia audiată („O furnică” de T. Arghezi) /activitate individuală Despărţirea cuvintelor Despărțirea în silabe a cuvintelor (pagina 9 din caiet) Selectarea dintr-o suită de imagini (pagina 9) a cuvintelor care în silabe conţin sunetul f şi identificarea poziţiei acestuia în silabă/ activitate individuală Joc de mimă pe versurile poeziei „O furnică” de T. Arghezi rostită Dialog despre roluri în familie de elevi împreună cu învăţătorul/ activitate individuală

AVAP 2.3

Reviste, atlas zoologic, manuale vechi, videoproiector, CD

Caietul elevului – pagina 9, creioane colorate, carioci Cărţi de joc

Linia cu scop de contur

Observarea pe diferite imagini a rolului constructiv al liniei în realizarea unor părți ale corpului furnicilor /activitate frontală

AVAP 1.2

Caietul elevului – pagina 8; diferite obiecte de dimensiuni mici

Carte de joc cu litera F

Dialog despre activităţi zilnice in familie

Corpul insectelor

Aproximarea mărimii unei furnici pe baza unor unităţi de măsură neconvenţionale /activitate individuală Compararea mărimii unei furnici în raport cu obiecte din mediul apropiat (pagina 8 din caiet)/ activitate în perechi

MEM 6.1

DP 2.2

Comunicarea cu colegii

Joc de rol: „Invitaţie la masă” (simularea unei conversaţii pe baza imaginii din cartea de joc cu litera F)/ activitate în perechi

DP 2.2

Observarea răspunsurilor oferite la

Autoevaluare

Aprecieri globale şi individuale

Interevaluare

Autoevaluare

Autoevaluare

Observarea participării copiilor la formularea de răspunsuri

„Turul galeriei”

Proiect: În lumea insectelor - machetă

Autoevaluare

62

Joi

AVAP 1.2 CLR 4.1

CLR 3.1

CLR 1.3

CLR 3.2

DP 1.1

MM 2.2

AVAP 2.3

CLR 2.4

MM 1.1

MEM 1.1

Jucării muzicale

Sunetul din mediul înconjurător: lungscurt, tare-încet Formularea de intrebari si raspunsuri despre un obiect

Numărul și cifra 1

Activităţi integrate Caracteristici personale Întâlnirea de dimineaţă - noutăţi, impresii, meteo etc. Discuții pe baza imaginii de la pagina 3 din cartea uriașă /activitate frontală Joc de intercunoaștere: „Găsește-ți perechea!” (elevii se grupează câte 2 în funcție de activitatea preferată) Selectarea jetoanelor cu imagini care conțin literele u și U / Sunetul și literele u/U, de tipar activitate individuală Formularea de răspunsuri la întrebări pe baza imaginii de pe jetonul mare cu litera U /activitate frontală Identificarea unor obiecte/ființe a căror denumire începe/ conține sunetul u/ activitate frontală Observarea literelor u și U și identificarea lor în șirul de litere scrise cu diferite fonturi – pagina 11 din caietul elevului /activitate individuală Realizarea literei U din fire, sârmă /activitate individuală Desenarea literelor u și U în diferite contexte (pagina 11 din caiet)/ activitate individuală

Activităţi pe discipline: Educație fizică

(pentru enunțurile adevărate emise de învățător, elevii ridică jetonul – emoticon vesel) / activitate frontală Identificarea în ilustrația de pe cartea de joc selectată a obiectelor/ ființelor care apar o singură dată. Scrierea cifrei corespunzătoare numărului de elemente ale unei mulțimi cu un element; construirea unor mulțimi având drept cardinal numărul 1 (pagina 10 din caietul elevului)/ act. în perechi Recunoașterea cifrei 1 dintr-un șir de cifre scrise cu diferite fonturi/ activitate individuală Scrierea pe contur sau scrierea liberă a cifrei 1/ act. individuală Joc: ascultarea înregistrărilor unor sunete lungi sau scurte emise tare/încet de insecte diferite și asocierea acestora cu mișcări corporale corespunzătoare /activitate frontală Recunoașterea unui instrument muzical prin formularea de întrebări despre caracteristicile acestuia (joc: „Ghicește instrumentul la care m-am gândit!” – pagina 10 din caietul elevului) / act. frontală Confecționarea unor jucării muzicale simple /activitate individuală Acompanierea cu jucării muzicale a cântecului „Greieraşul” de D.D. Stancu /activitate frontală

Autoevaluare

Aprecieri globale şi individuale

Interevaluare Pagina 11 din caietul elevului, creioane, fire, sârmă

Pagina 11 din caietul elevului

Observarea participării copiilor la formularea de răspunsuri

Observarea reacţiilor copiilor

Interevaluare

Observarea reacţiilor copiilor

Evaluarea prin sondaj

Aprecieri globale și individuale

sarcină

Cartea uriaşă – pagina 3

Borcane, doze metalice, sticle de plastic, pietre

Pagina 10 din caietul elevului

CD-player

Pagina 10 din caietul elevului

Jeton – emoticon vesel

63

Vineri

CLR 1.3

CLR 2.4

DP 1.2

MEM 4.2

DP 1.1

MEM 1.1

CLR 3.2

Numărul și cifra 2

Dialog despre elemente de acelaşi fel

Numărul 2

Tehnici variate

Povestire dupa imagini

Predicţii folosind cartea de joc care ilustrează un frigider: „Ce credeţi că se află în borcan/ în castron? etc” /activitate frontală Marcarea prin bătaie din palme a acelor cuvinte care conţin sunetul u /activitate frontală

Întâlnirea de dimineaţă - noutăţi, impresii, meteo etc. Completarea graficului „Mâncarea preferată”/ activitate frontală Vizionare fragment din desenul animat „Andi în lumea animalelor. Furnici” – discuţii libere referitoare la hrana insectelor/activitate frontală Realizarea de corespondenţe între diverse tipuri de hrană şi vieţuitoare (pagina 13 din caietul elevului) /activitate individuală Realizarea unui desen reprezentând alimentele preferate (pagina 13) /activitate individuală Discuţii pe baza imaginilor de la pagina 14 din caietul elevului privind beneficiile respectării regulilor de igienă personală /activitate frontală Desenarea unor obiecte de igienă personală (pagina 14) /activitate individuală

Sunetul u – consolidare

Obiecte şi activităţi zilnice de igienă personală

Hrana – sursă de energie

Activităţi integrate

Activități pe discipline: Limbă modernă

Numărarea insectelor din imaginea de la pagina 12 din caietul elevului/activitate individuală Completarea desenului de la pagina 12 din caietul elevului cu câte două elemente corespunzătoare/ activitate individuală Selectarea din setul de cărți de joc a acelora în care se regăsesc câte două elemente de același fel; formulare de enunțuri („Doi copii cară un coș.”, „Două insecte se joacă.” etc.) / act. în perechi Scrierea cifrei corespunzătoare numărului de elemente din mulțimi cu unul/două elemente; construirea unor mulțimi având drept cardinal numărul 2 (pagina 12 din caietul elevului); Recunoașterea cifrei 2 dintr-un șir de cifre scrise cu diferite fonturi/activitate în perechi Scrierea pe contur și/sau scrierea liberă a cifrei 2 /activitate individuală

MEM 1.1

AVAP 2.6

Crearea unei povestiri pe baza imaginii din Cartea uriaşă - pagina 3/ activitate în grup Realizarea unui poster ce reprezintă povestea creată, prin tehnici variate de lucru/activitate în grup

CLR 2.4; 4.3

Cartea de joc care ilustrează frigiderul cu alimente

Caietul elevului – paginile 13 şi 14

Videoproiector, CD Caietul elevului – pagina 13

Grafic pe coală flipchart

Pagina 12 din caietul elevului, jetoane cu cifrele 1, 2

Cărţi de joc, jetoane mici şi mari cu litere şi imagini

Pagina 12 din caietul elevului

Coală flip-chart

Cartea uriaşă – pagina 3

Aprecieri globale şi individuale Observarea modului în care copiii fac predicţii

Interevaluare

Autoevaluare

Observarea modului în care copiii completează tabelul

Autoevaluare

Aprecieri globale şi individuale

Interevaluare (în perechi)

Interevaluare

„Turul galeriei”

Observarea implicării elevilor în dialog

64

MM 3.1

AVAP 2.6.

MM 2.1

CLR 4.1

MEM 4.2

Ziua

DP 2.1

DP 3.1

CLR 2.4

Competențe specifice

Săptămâna a II-a

Luni

Cântarea vocală în grup şi individual

Litera U - consolidare

Igiena alimentaţiei

Discutarea urmărilor negative asupra propriei persoane și asupra celorlalți, ale încălcării unor reguli de grup, pe baza imaginilor din cartea uriaşă (paginile 3-4) / activitate frontală

Selectarea din setul cărți de joc a celor în care se regăsesc diferite contexte/situații ce presupun respectarea unor reguli de grup (la școală, în grupul de prieteni, în familie) /activitate individuală Joc: „Ghicește regula încălcată!” (simularea unor situații imaginare/ sugerate de învățător sau de imaginile din poveste în care sunt încălcate reguli din grupuri variate de apartenență – ex: Trei copii vorbesc concomitent, tare, gesticulând pentru a simula încălcarea regulii: „Vorbim pe rând”) /activitate în grup

Întâlnirea de dimineaţă - noutăţi, impresii, meteo etc. Conversații despre importanța respectării regulilor din grupul de apartenență pe baza imaginilor din secvența de început a desenului animat „A bug's life”/activitate frontală

Emoţii de bază denumite prin cuvinte (bucurie, tristeţe, frică, furie) în activităţi / contexte familiare

Reguli elementare ale rutinelor din clasa pregătitoare

Activități integrate/ pe discipline; organizarea colectivului de Conținut vizat / activat elevi Activități integrate

Materiale şi instrumente de lucru Mişcări sugerate de textul cântecului Activități pe discipline: Educație fizică

Predicții „Hrana preferată a furnicilor” (completare tabel 2 – pagina 5 din caietul elevului) /activitate individuală Discuții igiena alimentației/activitate frontală Realizarea literei U pe diferite suporturi (asfalt, nisip, iarbă) cu materiale diferite (frunze, beţişoare, pietre, cretă colorată etc.)/ activitate în grup Receptarea şi însuşirea cântecului „Câte unul pe cărare” sau unui alt cântec la alegerea învăţătorului în concordanţă cu tema actuală/activitate frontală Realizarea unor decoruri/trasee inspirate de textul cântecului/ activitate în grup Mişcare liberă pe muzică

Cartea uriașă „Întâmplări cu furnici” – pagina 3 și pagina 4

Cărți de joc decupate din caietul elevului

Calendarul naturii Videoproiector, CD

Resurse materiale

Frunze, petale, beţişoare, pietre, flori

Frunze, beţişoare, pietre, cretă colorată

Caietul elevului – pagina 5, tabelul 2

Aprecieri globale și individuale

Interevaluare

Autoevaluare

Observarea participării copiilor la formularea de răspunsuri

Evaluare/ Feed-back

Interevaluare Observarea reacţiilor copiilor

Observarea reacţiilor copiilor

Observarea participării copiilor la formularea de răspunsuri Interevaluare

65

Marți

MEM 1.1

AVAP 1.2 CLR 4.1

CLR 1.3

CLR 1.3

MEM 3.1

AVAP 2.2

AVAP 1.2

MEM 1.2

MEM 1.1

CLR 3.2

Rolul decorativ al punctului și al liniei

Numerele naturale din concentrul 1-3

Numărul și cifra 3

Vremea în anotimpul Întâlnirea de dimineaţă - noutăţi, impresii, meteo etc. Discuții despre vremea în anotimpul toamna, pornind de la toamna imaginea din cartea uriașă – pagina 4/ frontal Selectarea din setul de cărți de joc a acelora care evidențiază fenomene meteo (nori, soare, vânt etc.) /activitate individuală Selectarea cuvântului „nor” din propoziții formulate de copii pe baza imaginii din cartea de joc cu litera N /activitate individuală Identificarea altor cuvinte care încep cu sunetul n utilizând același Sunetul și literele n și N jeton /activitate în perechi Familiarizarea cu literele n și N; Identificarea lor din șirul de litere scrise cu diferite fonturi – pagina 17 din caietul elevului/activitate individuală Realizarea literei N din fire, sârmă/activitate individuală Scrierea după contur și liberă a literelor n și N în diferite contexte (pagina 17 din caiet)/ activitate individuală Activităţi pe discipline: Religie Activităţi integrate Jocuri folosind jetoanele cu numere, făcându-se raportare la cartea Compararea numerelor de joc cu litera n (Ex: Ridicați jetonul care arată câte nuci sunt în în concentrul 1-3 copac!, Găsiți în imagine trei elemente de același fel!) /activitate frontală

Activități integrate

Selectarea din setul de cărţi de joc a acelora în care se regăsesc câte trei elemente de același fel; formulare de enunțuri (ex: „Trei flori sunt roșii”, „Trei furnicuțe sunt ascultătoare” etc) /activitate în perechi Numărarea insectelor din imaginea de la pagina 15 din caietul elevului/activitate individuală Scrierea cifrei corespunzătoare numărului de elemente din mulțimi cu unul/două/trei elemente /activitate individuală Recunoașterea cifrei 3 dintr-un șir de cifre scrise cu diferite fonturi/activitate în perechi Scrierea pe contur sau scrierea liberă a cifrei 3/ activitate individuală Desenarea pe aripile fluturelui (pagina 16) a unor elemente grafice după criterii date de învățător (ex: Desenează 3 inimioare! Tot atâtea cercuri! Triunghiuri mai puțin cu 1 etc.) /activitate individuală Observarea rolului decorativ al punctului și al liniei pe diferite imagini /activitate frontală Decorarea fluturelui cu puncte/linii de diferite culori /activitate individuală

Autoevaluare

Observarea participării copiilor la formularea de răspunsuri

Jetoane cu numere decupate din caietul elevului

Aprecieri globale și individuale

Interevaluare

Observarea implicării elevilor în dialog

Aprecieri globale și individuale

Interevaluare

Autoevaluare

Aprecieri globale și individuale

Evaluare în perechi

Fire, sârmă

Pagina 17 din caietul elevului, creioane

Cărți de joc decupate din caietul elevului

Cartea uriașă – pagina 4

Reviste, reproduceri de artă

Caietul elevului – pagina 16, creioane colorate, carioci, acuarele

Caietul elevului – pagina 15, creioane

Cărți de joc decupate din caietul elevului

66

Miercuri

MEM 1.2

MEM 1.1

AVAP 2.2

CLR 2.4

CLR 1.1

MEM 1.3

AVAP 2.4

MEM 1.3

AVAP 2.4

MM 3.1

MEM 1.3

Numerele și cifrele de la 1 la 3

Numerele și cifrele de la 1 la 3 Tehnici simple - modelaj

Transformarea unui material prin tehnici simple

Compararea numerelor în concentrul 1-3

Mișcarea pe muzică

Întâlnirea de dimineaţă - noutăţi, impresii, meteo etc. Formularea de răspunsuri la întrebări despre conținutul poeziei audiate „Greierele și furnica”/ activitate frontală Formulare de enunțuri pe baza imaginilor de la pagina 18 din caietul elevului despre pregătirile pe care le fac oamenii/animalele în anotimpul toamna /activitate frontală Realizarea în spațiul liber de la pagina 18 a unui desen reprezentând cămara cu provizii, pornind de la un enunț dat de învăţător Numărarea insectelor/plantelor din imaginea de la pagina 5 din cartea uriașă / activitate individuală Gruparea a câte 4 elemente de acelaşi fel – pagina 19 din caietul elevului / activitate individuală Compararea numărului de elemente din mulțimi cu unul/ două/ trei/ patru elemente prin punerea în corespondenţă 1 la 1 /activitate în perechi

Interevaluare (în perechi)

Interevaluare Cartea uriașă - pagina 5 Pagina 19 din caietul elevului

Numărul și cifra 4

Observarea modului în care copiii participă la dialog

Aprecieri globale și individuale

Autoevaluare

Interevaluare

Interevaluare

Observarea sistematică

Observarea reacțiilor copiilor în timpul jocului

Interevaluare

Suport text însoțit de imagini pentru poezia „Greierele și furnica” Pagina 18 din caietul elevului, creioane colorate

Paie din plastic, hârtie colorată, hârtie creponată – trei culori Foarfece Plastilină Scotch

CD cu creații muzicale accesibile, casetofon

Jetoane cu diferite insecte

Punctul și linia cu scop de contur

Dialog despre conținutul unei poezii

Activități integrate

Construirea unor mulțimi cu tot atâtea/cu mai multe/cu mai puține elemente decât cele indicate de învățător /activitate individuală Joc de mișcare: Elevii își aleg de pe mese câte un jeton reprezentând insecta preferată (categoriile de insecte au un număr diferit de elemente – 1 fluture, 2 gărgărițe, 3 albine, 1 greier, 2 lăcuste, 3 furnici etc.). În ritmul muzicii, imită zborul/mersul insectei alese și își caută partenerii (grupare după categoria de insecte). Învățătorul desenează pe tablă două flori, iar grupele formate din 2 copii se deplasează pe muzică către o grădină imaginară. Învățătorul adaugă/ șterge câte o floare, iar grupele de copii corespunzătoare numărului se deplasează în locul celorlalți /activitate în grup Proiect: În lumea furnicilor – Machetă (Activitatea 3) Realizarea de către fiecare elev a câte 3 flori de culori diferite pe pai prin decupare după contur sau rupere /activitate individuală Gruparea florilor în mulțimi de câte 3 și scrierea numerelor de la 1 la 3, câte un număr pe fiecare floare /activitate în grup Realizarea unor bile din plastilină în număr identic cu cel al florilor realizate anterior și înfigerea paielor fiecărei flori în bila de aceeași culoare/activitate în grup Așezarea florilor pe coala de flip-chart în preajma mușuroiului de furnici în ordinea crescătoare a numerelor, pentru a întregi cu detalii macheta/ activitate în grup

67

Joi

CLR 3.1

CLR 1.3

MEM 3.1

MM 3.1.

AVAP 2.4.

MM 1.4

MEM 1.1

AVAP 2.2

Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă - noutăţi, impresii, meteo etc. Joc de activare „Pânza de păianjen”: copilul care începe jocul spune numele unei insecte și aruncă ghemul altui copil fără a da drumul capătului de ață. Cel care prinde, numește o altă insectă și aruncă ghemul altui copil, păstrând şi el firul de aţă. Jocul se încheie când ghemul a fost prins de fiecare copil. Se formează o reţea asemănătoare pânzei de păianjen care se aşază pe covor/ activitate frontală Identificarea unor obiecte/ființe a căror denumire începe/ conține sunetul r pe baza imaginii din jetonul mare al literei r /activitate frontală Selectarea unor jetoane cu insecte a căror denumire începe/ conţine/ se termină cu sunetul r. Aşezarea acestora pe reţea/ activitate în grup Identificarea prin colorare a literelor care intră în componenţa cuvântului RĂDAŞCĂ – pagina 20 din caietul elevului /activitate individuală Observarea literelor r şi R şi identificarea lor din şirul de litere scrise cu diferite fonturi – pagina 20 din caietul elevului/ activitate individuală

Sunetul și literele r și R

Insecte

Activităţi pe discipline: Educație fizică

Pagina 20 din caietul elevului

Jeton mare cu litera R decupat din caietul elevului Jetoane cu variate insecte

Ghem de sfoară

Hârtie creponată, lipici

Tehnici simple: ruperea și lipirea hârtiei Mișcarea pe muzică

CD cu creații muzicale accesibile, casetofon

Mișcarea pe muzică

Pagina 19 din caietul elevului

Numărul și cifra 4

Recunoașterea cifrei 4 dintr-un șir de cifre scrise cu diferite fonturi/activitate individuală Scrierea pe contur/liberă a cifrei 4/ activitate individuală

Audierea unui cântec despre buburuze. Observarea unor ilustraţii pe textul cântecului care uşurează receptarea /activitate frontală Confecționarea prin rupere, din hârtie creponată roșie a unor aripi de buburuză pe care se vor aplica buline negre (4 pe o aripă și cu una mai puțin pe cealaltă) /activitate individuală Exersarea mişcării spontane pe jocul-cântec din folclorul copiilor „Gărgăriţă-riţă” /activitate frontală

Pietre, coji de nucă, scoici rotunde, acuarele, carioci

Pictura pe suporturi variate

Proiect: În lumea furnicilor – Machetă (Activitatea 4) Realizarea unei aplicații „Buburuza” din materiale și instrumente diverse puse la dispoziție (coji de nuci, pietre, scoici rotunde etc). Aplicarea a patru buline negre pe o aripă și cu una mai puțin pe cealaltă aripă a buburuzei /activitate în grup Produsele vor fi așezate pe macheta fiecărei grupe.

Autoevaluare

Aprecieri globale și individuale

Interevaluare

Observarea participării copiilor la joc

Observarea participării copiilor la joc

Observarea comportamentului de ascultător

Autoevaluare

Interevaluare

Aprecieri globale și individuale

68

Vineri

Cântarea în colectiv

Formularea de întrebări şi răspunsuri despre insecte Fiinţe preferate Compararea, ordonarea numerelor în concentrul 1-4

MM 2.1

DP 2.2

Cântarea în colectiv

Formulare de enunțuri pe o temă dată

Audierea poeziei „Tâlharul pedepsit” – Tudor Arghezi Recitarea versurilor preferate împreună cu învățătorul /activitate frontală Discutarea mesajului global şi a detaliilor de conţinut /activitate frontală Formularea de opinii cu privire la comportamentul personajelor „Ce-ai fi făcut dacă erai şoarecele/albina?” /activitate frontală Joc muzical: „Albina și florile” /activitate frontală

CLR 1.1

CLR 2.4

Insecte folositoare/ dăunătoare

Dezbatere în urma vizionării unui documentar/PPT despre insecte folositoare/dăunătoare și relația omului cu acestea /activitate frontală

Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă - noutăţi, impresii, meteo etc. Emoții de bază Conversație despre reacțiile omului în raport cu diferite insecte având ca suport al discuțiilor imaginea de la pagina 6 din cartea uriașă /activitate frontală Joc: „Roata amintirilor” – descrierea de către fiecare copil a unui moment/întâmplare din viața sa care are legătură cu o anumită insectă /activitate frontală

Activități pe discipline: Limbă modernă

Joc: Pe podea se trasează cu cretă/scotch colorat o rețea de pătrate cu 5 rânduri și 5 coloane. În celule sunt scrise aleatoriu numerele de la 1 la 5. Elevii sunt așezați câte 2 pe o latură, iar restul sunt așezați în rând alături. Elevii de pe marginea rețelei vor sări în pătratele ce conțin numărul spus de învățător. Primul care ocupă pătratul rămâne în joc. Ceilalți merg în rândul alăturat fiind înlocuiți de următorii colegi. Numărul indicat de învățător poate fi rostit direct sau prin expresii de tipul „numărul mai mare/mai mic decât...”, „vecinul mai mare al lui...” Intonarea cântecului „Una este Luna” indicându-se numerele din text cu ajutorul degetelor /activitate frontală

Realizarea unui desen care să reprezinte insecta preferată/activitate individuală

Scrierea după contur și liberă a literelor r și R în diferite contexte (pagina 20 din caiet)/ activitate individuală Joc didactic: Ce ştii despre…(insecte)?/activitate frontală

MEM 3.1

DP 2.1

DP 2.1

MM 2.1.

MEM 1.2; 1.3

MEM 1.1

DP 3.3

CLR 2.4; 4.3

CLR 4.1

Suport text însoțit de imagini pentru poezia „Tâlharul pedepsit”

Videoproiector, PPT

Pagina 6 din cartea uriașă

Rețea de pătrate realizată pe podea cu cretă/scotch colorat

Coli A4

Observarea modului în care copiii participă la dialog

Observarea comportamentului de ascultător

Observarea modului în care copiii participă la dialog

Aprecieri globale și individuale

Interevaluare

„Turul galeriei”

Aprecieri globale și individuale Autoevaluare

69

AVAP 2.4 MM 3.3

MM 2.1

Ziua

Selectarea din setul de cărți de joc a acelora în care se regăsesc câte cinci elemente de același fel; formulare de enunțuri (ex: „Cinci furnici cară merinde”)/ activitate în perechi Numărarea și gruparea câte 5 a insectelor din imaginea de la pagina 22 - caietul elevului/activitate individuală Scrierea cifrei corespunzătoare numărului de elemente din mulțimi cu 1-5 elemente /activitate individuală Recunoașterea cifrei 5 dintr-un șir de cifre scrise cu diferite fonturi/ activitate în perechi Scrierea pe contur/liberă a cifrei 5/activitate individuală Realizarea unei omide din 5 discuri obținute prin tăiere/ activitate individuală Numerotarea discurilor și lipirea acestora pentru a forma șirul numerelor de la 1 la 5 /activitate individuală

CLR 3.2

AVAP 1.1

AVAP 2.4

MEM 1.1

DP 2.1

Joc cu litere: „Ajută fluturașul să culeagă polen!” – colorarea imaginii de la pagina 23 din caietul elevului, folosind un cod dat de litere /activitate individuală

Întâlnirea de dimineaţă - noutăţi, impresii, meteo etc. Discuţii despre locurile din natură în care copiii și-au petrecut timpul liber la sfârșitul săptămânii anterioare /activitate frontală Lectură după imagini (pagina 21 din caietul elevului) pentru identificarea unor norme de comportament moral-civic adecvate situațiilor date – la picnic /activitate în perechi Promovarea unor comportamente moral-civice pozitive și discutarea urmărilor pozitive/negative asupra propriei persoane, asupra celorlalți și asupra viețuitoarelor – servirea gustării în aer liber /activitate frontală

DP 3.1

Cântarea vocală în grup şi individual Jucării muzicale Acompaniament cu jucării muzicale

Interevaluare

Caietul elevului – pagina 23, creioane colorate

Culorile spectrului solar

Autoevaluarea

Aprecieri globale și individuale

Evaluare în perechi

Observarea atitudinii/ comportamentului elevilor în relația cu mediul

Observarea modului în care copiii participă la dialog Aprecieri globale și individuale

Evaluare/ Feed-back

Observarea participării copiilor la activitate

Aprecieri globale și individuale

Hârtie colorată, lipici, foarfece, creioane

Caietul elevului – pagina 22, creioane

Cărți de joc

Pagina 21 din caietul elevului

Calendarul naturii

Resurse materiale

CD cu melodia de învăţat Pietre mici, pahare de unică folosinţă, scotch

Decuparea după contur

Numărul și cifra 5

Dialog despre elemente de același fel

Emoţii de bază

Reguli elementare

Activități integrate/ pe discipline; organizarea colectivului de Conținut vizat / activat elevi Activități integrate

Activități pe discipline: Educație fizică

Receptarea şi însuşirea unui cântec de toamnă la alegerea învăţătorului/activitate frontală Confecționarea unor jucării muzicale simple /activitate individuală Acompanierea liberă a cântecului cu jucăria muzicală/activitate frontală

CLR 2.3

Competențe specifice

Săptămâna a III-a

Luni

70

Marți

MEM 1.4

MM 1.3

MEM 1.1; 1.2, 1.3

MEM 1.3

CLR 2.4

MEM 3.1

CLR 3.1

CLR 1.1

MM 3.1

AVAP 2.3

Realizarea unor secvențe sonore ritmice prin percuție corporală realizând diferite tipuri de bătăi (una din palme, două pe genunchi, 3 pe bancă ...) /activitate frontală Joc didactic – „La fabrica de bomboane cu miere” (compunerea/descompunerea unor mulțimi având cardinal un număr de elemente mai mic decât 6)/ activitate frontală

Identificarea „vecinilor” unor numere date în concentrul 1-5 (pagina 25 din caietul elevului) Identificarea șirului crescător al numerelor în concentrul 1-5 – Labirint „Ajută albina să ajungă la floare!”/activitate individuală Joc de mișcare - „Rețeaua cu numere” (explicat la ora de MEM de joi, 18 octombrie, formularea unor sarcini diferite – Ex: sărituri în căsuțe în ordinea crescătoare/ descrescătoare a numerelor din concentrul 1-5)/ activitate frontală

Hrana ca sursă de energie: importanţa hranei pentru creştere şi dezvoltare; igiena alimentaţiei

Mișcarea pe muzică

Recapitulare: Numerele de la 1 la 5: recunoaştere, comparare, ordonare, scriere

Activităţi integrate

Activităţi pe discipline: Religie

Proiect: În lumea furnicilor – Machetă (Activitatea 5) Tehnica obținerii Realizarea unei compoziții individuale „Fluturașul” folosind formelor spontane culori la alegere și tehnica obținerii formelor spontane /activitate individuală Lipirea fluturașilor pe florile de pe machetă Executarea unor mișcări spontane pe cântecul „Fluturaș, fluturaș” Mișcarea pe muzică (din folclorul copiilor), însoțit de imitarea zborului/activitate frontală Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă - noutăţi, impresii, meteo etc. Receptarea mesajului Formularea de răspunsuri la ghicitori despre insecte, rostite de audiat învățător /activitate frontală Citirea globală a Citirea globală a cuvântului soluție (pagina 24 din caietul cuvintelor elevului)/activitate frontală Citirea globală a unor cuvinte însoțite de imagini și recunoașterea acestora în grila de cuvinte date (pagina 24) /activitate în perechi Ciclul de viață al Observarea ciclului de viață al unui fluture folosind cartea de joc fluturelui de la pagina 4, detalii ale imaginilor din cartea uriașă (paginile 1, 3, 8) și film documentar/ activitate frontală Formularea de enunțuri Crearea în grup a unei povești „Aventurile unui fluturaș” pe o temă dată Dramatizarea poveștii create /activitate în grup

Pagina 25 din caietul elevului

Rețea de pătrate realizată pe podea

Pagina 25 din caietul elevului

Cartea uriașă Carte de joc cu ciclul de viață al fluturelui decupat din caietul elevului Documentar video

Pagina 24 din caietul elevului

Contur fluture pe coală albă A4, foarfece, acuarele, lipici

Interevaluare

Aprecieri globale și individuale

Interevaluare

Autoevaluarea

Interevaluare

Aprecieri globale și individuale

Autoevaluarea

Interevaluare

Aprecieri globale și individuale

Aprecieri globale și individuale

71

Miercuri

Joi

AVAP 1.1

CLR 1.2; 1.3; 3.1; 4.1

Mișcarea pe muzică

Conținuturi matematică și științe

Recapitulare: Sunetele și literele F/f, U/u, R/r, N/n; Silaba. Cuvântul Despărţirea cuvântului în silabe

Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă - noutăţi, impresii, meteo etc. Sunetele și literele F/f, U/u, R/r, N/n; Evaluare sumativă Silaba. Cuvântul Dialogul Oră de ameliorare/aprofundare/dezvoltare Sunetele și literele F/f, U/u, R/r, N/n; Silaba. Cuvântul Dialogul Observarea diferențelor între două imagini relativ asemănătoare Semnificația mesajului Joc de atenție: „Găsește diferențele!” (pagina 27- caietul elevului) vizual /activitate individuală

Activităţi pe discipline: Educație fizică

Exersarea asimilării integrale a cântecului „Greierașul (Spune-mi iubite copilaș)” /activitate frontală Exersarea mișcării spontane pe cântec, organizarea unor jocuri inspirate de cântecele intonate/ frontal

MM 2.1

Realizarea de corespondențe între cuvinte care rimează (pagina 26 din caietul elevului) / activitate individuală Joc-concurs între echipe: „Roiul cel mai harnic” Câte silabe are cuvântul? Caută cuvinte cu un număr de .... silabe! Lipeşte cifra corespunzătoare numărului de silabe! /activitate în grupuri mici

Întâlnirea de dimineaţă - noutăţi, impresii, meteo etc. „Teatrul furnicilor talentate” – găsirea cât mai multor rime pentru cuvinte date; crearea de versuri rimate /activitate frontală

Evaluare sumativă: Numerele de la 1 la 5: recunoaştere, comparare, ordonare, scriere Animale (părţi componente); Hrana ca sursă de energie: importanţa hranei pentru creştere şi dezvoltare; igiena alimentaţiei

CLR 1.2; 1.3; 3.1; 4.1

Prezentarea unui produs realizat în grup

Activități integrate

Proiect: În lumea furnicilor – Machetă (Activitatea 6) Realizarea pe holul școlii a unei expoziții „În lumea furnicilor” cu produse realizate în cadrul proiectului /activitate în grup Prezentarea verbală a activităților și a produselor proiectului, altor colegi din școală, părinților /activitate în grup

MEM 1.1; 1.2; 1.3; 1.4; 3.1

CLR 1.2; 1.3; 3.1; 4.1

CLR 2.4

AVAP 2.5

Pagina 27 din caietul elevului

Fișă de lucru

Fișă de lucru

CD-player

Fișă de lucru

Pagina 26 din caietul elevului

Machetele realizate de fiecare grup

Interevaluare

Observarea sistematică

Probă scrisă

Observarea comportamentului de ascultător

Probă scrisă

Interevaluare

Autoevaluarea

Interevaluare

Interevaluare Aprecieri globale și individuale

72

AVAP 2.2

MM 1.4; 2.1; 3.1

CLR 4.1

AVAP 2.2

CLR 2.4

DP 2.1

DP 2.1

MM 3.1

MEM 1.1; 1.2, 1.3

Numerele naturale în concentrul 1-5

Matematică şi explorarea mediului Arte vizuale şi abilităţi practice

Marţi Comunicare în limba română Religie

Desen liber

Educaţie fizică

Miercuri Comunicare în limba română Matematică şi explorarea mediului Muzică şi mişcare

Matematică şi explorarea mediului Limbă modernă

Observarea comportamentului elevilor Aprecieri globale și individuale

Autoevaluarea

Aprecieri globale și individuale

Interevaluare

Aprecieri globale și individuale

Observarea comportamentului de ascultător Observarea modului în care copiii participă la dialog

Aprecieri globale și individuale

Educaţie fizică

Muzică şi mişcare

Vineri Dezvoltare personală Comunicare în limba română

Cretă colorată

CD- player

Coli A4, creioane colorate, carioci

Pagina 28 din caietul elevului Coli A4, creioane colorate

Joi Comunicare în limba română Comunicare în limba română

Activități pe discipline: Educație fizică

Desenarea pe asfalt a unor momente reprezentative din textul cântecului

Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă - noutăţi, impresii, meteo etc. Mișcarea pe cântec Intonarea cântecului „Dacă vesel se trăiește” asociat cu mișcări corporale spontane /activitate frontală Conversație despre emoțiile trăite de personajele din cartea uriașă Emoţii de bază denumite prin cuvinte (bucurie, în diferite momente – pagina 28 din caietul elevului /activitate tristeţe, frică, furie) în frontală activităţi / contexte Redarea prin desen a unor situații de viață care au provocat anumite stări emoționale echivalente cu ceea ce a simțit furnica în familiare momente diferite ale poveștii –pagina 28 din caietul elevului/ activitate individuală A prezenta un Formularea de enunțuri prin care sunt prezentate însușiri ale obiect/ființă insectei preferate în vederea ghicirii acesteia de către colegi - Joc: „Ghicește insecta mea preferată!” /activitate frontală Redarea prin desen a trăirilor personale ale copilului față de Compoziții libere insecta preferată sau față de lumea insectelor/ activitate individuală Scrierea/transcrierea de către fiecare copil a prenumelui pe lucrarea plastică realizată /activitate individuală Exersarea asimilării integrale a cântecului „Albina” (sau alt cântec Cântarea vocală în grup la alegerea învăţătorului)/activitate frontală

Activități pe discipline: Limbă modernă

Numărare, comparare, ordonare cu numere în concentrul 1-5 în contexte variate pe baza imaginilor de la pagina 27 din caietul elevului

Luni Dezvoltare personală Matematică şi explorarea mediului Arte vizuale şi abilităţi practice Disciplină opţională

Vineri

73

Ziua

AVAP 2.4

MM 3.1

AVAP 2.2

AVAP 2.2

MEM 5.1

DP 2.1; 2.2; 3.1

Graficul prietenilor (activitate individuală) - Cerinţa: fiecare elev trece pe la cât mai mulţi colegi şi îi întreabă dacă prietenul preferat este un vecin, un coleg, fratele sau sora, un animal sau o jucărie; în funcţie de răspuns, bifează în căsuţele corespunzătoare din tabel sau scriu iniţiala prenumelui; se numără rezultatele obţinute pagina 5 din caietul elevului (activitate individuală) Desenează în casete şi numără: 2 colegi cu care se joacă la şcoală, un joc preferat, 3 jucării preferate – pagina 5 (activitate individuală) Desen: fiecare elev îşi va desena/picta prietenul sau jocul preferat împreună cu acesta (individual) Organizarea unor jocuri inspirate de muzica audiată (activitate în grupuri mici). Decuparea cărţilor de joc din povestea OPT ROŢI şi pregătirea pentru activitatea de a doua zi (activitate individuală) Întâlnirea de plecare: Ce mi-a plăcut azi? Ce am învăţat azi? Cum m-am simţit azi? (grupuri mici)

Creaţii muzicale accesibile

Forma Linia cu scop de contur

Sortare şi clasificare după criterii date

Dialogul – formulare de întrebări şi răspunsuri despre mesajul poveştii

Audierea poveştii OPT ROŢI - predicţii cu titlu dat şi predicţii pe parcurs (activitate frontală) Discuţii despre mesajul poveştii; formulare de întrebări care dezvoltă gândirea critică despre relaţii şi reguli în grupul de colegi şi în grupul de prieteni (act. frontală)

CLR 1.2; 3.2

MM 2.1; 3.1; 3.2;

DP 2.1; 2.2; 3.1

Activităţi integrate/ pe discipline; organizarea colectivului de Conţinut vizat / activat elevi Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă - noutăţi, impresii, meteo etc. Interacţiuni simple cu Discuţii despre activităţile pe care le-au desfăşurat la sfârşit de fiinţe şi obiecte săptămână, împreună cu prietenii familiare Joc: Cerinţă - elevii se organizează în două cercuri concentrice Mişcare pe muzică aşezate faţă în faţă. Toţi se rotesc spre dreapta atât cât se aude linia melodică. Învăţătorul opreşte de câteva ori melodia. Pe loc elevii au ca sarcină să-şi facă urări pentru ziua/săptămâna care începe; să facă aprecieri unii la adresa celorlalţi; să se salute altfel.

Proiectarea unităţii tematice „OPT ROŢI“ Perioada: 3 săptămâni

Competenţe specifice

Săptămâna I

Luni

Bloc de desen, acuarele Simfonia jucăriilor – Leopold Mozart

Pagina 5; creioane

Pagina 5 din caietul elevului; creion

Cartea uriaşă OPT ROŢI

Calendarul naturii

Resurse materiale

Observarea reacţiilor copiilor în timpul activităţilor

Observarea modului în care copiii completează tabelul despre prieteni

Observarea participării la dialog Observarea reacţiilor în timpul audierii poveştii

Observarea participării la dialog

Evaluare/ Feed-back

74

Marti

Miercuri

DP 2.2; 3.1 CLR 1.4; 2.2 2.4; 3.1

DP 2.1; 2.3

MEM 4.1; 4.2

CLR 4.2

AVAP 1.2

DP 2.2; 3.1 CLR 3.2;1.3 1.4; 3.1

Întâlnirea de dimineaţă - noutăţi, impresii, meteo etc. Joc didactic: Știm să circulăm? – folosirea cărţilor de joc, pe partea cu indicatoarele de circulaţie (frontal) Recunoaşterea cuvintelor uzuale scrise alături de imagini, în puzzle-ul de pe pagina 8 din caiet

A cere şi a da informaţii; a formula idei despre circulaţie Simboluri uzuale din universul apropiat

Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă - noutăţi, impresii, meteo etc. Repovestire OPT ROŢI, pe baza cărţilor de joc (în perechi sau în A formula idei despre o grupuri mici) Care este numele personajului principal din poveste audiată poveste? Cu ce sunet începe cuvântul Opt (Roţi)? (activitate frontală) - intuirea literei O Sunetul o Realizarea literei O din sârmă, fire, plastilină (act. individuală) Litera mică şi litera Realizarea de corespondenţe între fiecare obiect desenat şi litera mare de tipar o/O iniţială a numelui acestuia (activitate individuală) Conturarea literelor mici din casetă Colorarea imaginilor care corespund unui cuvânt-etichetă dat/a căror denumire conţine litera (o) Încercuirea literei o în fiecare cuvânt (activitate frontală şi individuală) Desenarea literelor o şi O pe spaţiile date, cu diferite instrumente (activitate individuală) - pagina 6 din caiet Activităţi pe discipline: Religie Activităţi integrate Complicarea poveştii OPT ROŢI după formula „Ce s-ar întâmpla Relaţii de tipul „dacă... dacă...” (activitate frontală) atunci…” între două Rezolvarea labirintului cu cerinţa: Ajută personajul principal din evenimente succesive poveste să ajungă la unul dintre prietenii săi. (activitate individuală) Realizarea corespondenţei dintre imaginile din stânga paginii, reprezentând detalii mărite, şi imaginile din dreapta, din care au fost decupate aceste imagini Vizionarea unei secvenţe din desenul animat „Povestea jucăriilor” Interacţiuni simple cu sau „Maşinuţe” (activitate frontală) fiinţe şi obiecte familiare Formularea de întrebări/răspunsuri referitoare la conţinutul secvenţei vizionate, cu accent pe relaţiile din grupul de prieteni (activitate frontală) Activităţi pe discipline: Limbă străină Activităţi integrate

Pagina 8 din caietul elevului

Cărţile de joc din povestea „Opt Roţi“

Videoproiector, dvd cu desene animate „Povestea jucăriilor” sau „Maşinuţe”

Pagina 7 din caietul elevului

Pagina 7 din caietul elevului

Pagina 6 din caietul elevului

Sârmă, fire, plastilină

Cartea uriaşă OPT ROŢI, cărţile de joc din poveste

Observarea răspunsurilor la cerinţe, prin sondaj

Observarea comportamentului participativ la film şi în cadrul discuţiei

Observarea modului în care copiii realizează relaţii de tipul „dacă... atunci…”

Observarea răspunsurilor la cerinţe, prin sondaj

Observarea modului în care copiii repovestesc cu ajutorul cărţilor de joc

75

Joi

CLR 1.4

CLR 4.2

AVAP 2.3

DP 2.2; 3.1 CLR 1.4; 2.2 2.4; 3.1

AVAP 2.2

MM 1.4; 2.1; 2.2

Educaţie fizică şi sport

MEM 1.1

AVAP 2.3

Indicarea silabelor percepute, prin diferite semne: ridicarea unui deget, a unui obiect, prin mimică sau prin semne grafice (activitate Pata de culoare frontală) Colorarea desenelor reprezentând mijloacele de transport (activitate individuală) Numărarea şi scrierea cifrei corespunzătoare numărului de Numărul şi cifra 0 elemente ale unei mulţimi (cardinalul mulţimii)/ (activitate individuală) Recunoaşterea cifrei 0 dintr-un şir de cifre scrise cu diferite fonturi (activitate individuală) Scrierea pe contur sau scrierea liberă a cifrei 0 folosind instrumente variate (activitate individuală) Joc de mişcare„Bucheţelele”: copiii formează un cerc şi merg pe circumferinţa acestuia executând diferite mişcări după comenzi date - mers obişnuit, ca piticul, sărituri ca iepuraşul etc. La un moment dat, învăţătoarea strigă un număr, de exemplu 4. Copiii trebuie să formeze bucheţele de câte 4. Cei care nu au reuşit vor fi penalizaţi să stea într-un picior, până se numără la 4. Jocul continuă şi se strigă alte numere - din cele învăţate. Exersarea asimilării integrale a cântecului „Prietenii mei” – (actiCântare vocală şi vitate frontală) mişcare pe muzică Joc de mişcare pe melodie (activitate pe grupe) Pata de culoare Desen inspirat de melodie (activitate individuală) Activităţi pe discipline: Educaţie fizică şi sport Activităţi integrate A formula idei Întâlnirea de dimineaţă - noutăţi, impresii, meteo etc. Discuţii despre imaginea de pe pagina 10 Cu ce sunet începe cuvântul maşini? intuirea literei m/M (activitate frontală) Realizarea literelor m, M din sârmă, fire, plastilină (activitate Sunetul m individuală) Literele m/ M de tipar Colorarea tuturor literelor care formează cuvântul maşini (activitate individuală); Colorarea obiectelor al căror nume începe sau conţine literele m, M (activitate individuală) Încercuirea literelor m, M în fiecare cuvânt de sub casete (activitate frontală şi individuală) Desenarea literelor m şi M, cu diferite instrumente (activitate individuală) Introducerea în activitate se face prin reactualizarea concluziilor A formula idei formulate pe imaginea de la pagina 10; se continuă cu discuţii Mişcare şi schimbarea despre cele patru imagini de pe pagina 11: A - deformare; formei corpurilor Pagina 10 din caietul elevului

Pagina 10, creioane colorate sau alte instrumente: pix, creion, carioca, stilou

Pagina 10 din caietul elevului

Acuarele, tempera

CD, casetofon

Pagina 9, creioane şi alte instrumente de scris

Pagina 8, creioane colorate

Observarea reacţiilor copiilor în timpul activităţilor

Observarea modului de rezolvare a cerinţelor, prin sondaj

Observarea răspunsurilor la cerinţe, prin sondaj

Observarea reacţiilor copiilor în timpul asimilării cântecului

Observarea răspunsurilor la cerinţe, prin sondaj

76

Vineri

AVAP 2.3

CLR 4.2; 4.3;

DP 2.3 MM 2.1 DP 2.1

CLR 2.4

AVAP 2.3

DP 2.2; 3.1

AVAP 2.2

Exersarea asimilării integrale a cântecului „Trenuleţul” – Cântare vocală şi D. Voiculescu (activitate frontală) mişcare pe muzică Joc de mişcare pe melodie (activitate pe grupe) Desen inspirat de melodie (activitate individuală) Pata de culoare Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă - noutăţi, impresii, meteo etc. Joc de rol: Vrei să fii prietenul meu? (activitate frontală) Pentru Decupare după contur jocul de rol copiii decupează personajele de pe pag. 29 şi le lipesc pe paie sau pe creioane. Cu ajutorul lor vor adresa colegilor Reguli în grupul de întrebarea Vrei să fii prietenul meu? pentru că eu sunt o persoană prieteni care respectă următoarele reguli..... Jocuri de grup cu figurinele pe băţ confecţionate Jocuri de mişcare pe muzică (activitate frontală şi pe grupe) Discuţii despre sentimentele faţă de prieteni Trăire şi manifestare (activitate frontală) emoţională Realizarea unui colaj/puzzle/desen/poster din desene/ cuvinte/alte Simboluri simboluri la alegere pentru a fi oferit unui prieten (activităţi neconvenţionale folosite individuale) în exprimarea scrisă Activităţi pe discipline: Disciplină opţională Activităţi pe discipline: Educaţie fizică şi sport

Ruperea, tăierea şi lipirea hârtiei; decupare după contur

Completarea seriilor conform unei succesiuni logice (activitate individuală) Decorarea ramei tabloului desenat în ora anterioară folosind tehnici la alegere (linii cu pixuri colorate; rupere sau tăiere şi lipire etc.)

MM 1.4; 2.1; 2.2

(deformare, rupere, întindere)

B - rupere; C - spargere; D - întindere; Care ar putea fi cauzele care au dus la efectele observate? (activitate frontală)

MEM 3.1; 4.1; 4.2; 5.1;

Creioane colorate, pixuri, foarfece, lipici etc.

Pagina 29 foarfece, scotch, paie sau creioane Figurine pe băţ confecţionate de copii, CD cu melodii din folclorul copiilor

Expunerea produselor la panoul intitulat Prietenul meu

Observarea relaţiilor dintre copii în timpul jocurilor

Observarea reacţiilor copiilor în timpul asimilării cântecului

CD, casetofon

Acuarele, tempera

Interevaluare „Turul galeriei”

Hârtie de mătase, hârtie creponată, foarfece, lipici

Pagina 11 din caietul elevului

77

Ziua

DP 3.1

AVAP 1.2

DP 1.2; 2.2 CLR 2.2; 2.4 MEM 1.1

AVAP 1.2; 2.3

CLR 2.2; 2.3; 3.2

DP 1.2; 2.2

MEM 1.1

AVAP 2.3

DP1.1; 2.2; 3.1

Competenţe specifice

Săptămâna a II-a

Luni

Activităţi integrate/ pe discipline; organizarea colectivului de Conţinut vizat / activat elevi Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă - noutăţi, calendar, meteo etc. Comunicare eficientă Norme de conduită în Exerciţii de identificare a unor norme elementare de conduită în contexte familiare copiilor (pe stradă, în mijloacele de transport în societate comun, în raport cu mediul înconjurător/natural) Pata de culoare; tăiere pe Colorarea cu carioca a tabloului paginile 31 şi 32 contur Decuparea sub fomă de puzzle şi reconstituirea imaginii; formulare de observaţii Numărare şi scrierea cardinalului unei mulţimi date; realizarea unei Numerele naturale de la mulţimi cu tot atâtea elemente, prin corespondenţă; realizarea unei 0 la 5 mulţimi care are cu un element mai mult decât o mulţime dată Discuţii referitoare la poziţionarea maşinilor în parcare şi la culorile acestora. Completarea primei casete din josul paginii, cu cifra corespunzătoare numărului total de locuri de parcare. Completarea celei de-a doua casete cu cifra corespunzătoare numărului de locuri ocupate. Completarea celei de-a treia casete cu cifra corespunzătoare numărului de locuri rămase libere. Norme de conduită în Joc de rol : În parcare - Copiii sunt maşinuţe care circulă pe un traseu stabilit printre bănci; se opresc la semafor; parchează respec- societate tând reguli. Folosesc indicatoarele de circulaţie de pe cărţile de joc Observarea fotografiei de pe pagina 13 cu covoraşul de maşini. Se A formula idei despre poartă discuţii despre utilitatea acestuia. Se observă tipurile utilitatea obiectelor variate de linii. (activitate. frontală) Desen: fiecare elev va decora cu ajutorul liniei şi punctului un Punctul şi linia cu scop covoraş de maşină - pagina 13 (activitate individuală) de contur şi decorativ Ieşire în faţa şcolii, în curtea şcolii, în apropiere (oriunde sunt Numerele de la 0-5 câteva maşini). Exerciţii de numărare a maşinilor, de identificare a culorilor şi mărcilor. Observarea felului în care este scris numărul (ce reprezintă literele şi cifrele). Copiii memorează un număr şi la intrarea Linia cu scop de contur în clasă desenează o plăcuţă de maşină şi scriu numărul memorat, apoi îl transcriu pe spaţiul de scriere (activitate individuală) Întâlnirea de plecare: Ce mi-a plăcut azi? Ce am învăţat azi? Cum m-am simţit azi? Activităţi integrate Creioane, creioane colorate, carioca, pixuri, o coală A4 etc.

Maşinile parcate în apropierea şcolii

Pagina 13 din caietul elevului, creioane, creioane colorate, carioca, pixuri etc.

Cărţile de joc cu indicatoare de circulaţie. Cartoane colorate: roşu şi verde

Pagina 12 din caietul elevului, creioane

Pagina 31 din caietul elevului; carioca, foarfece

Calendarul naturii

Resurse materiale

Observarea comportamentului elevilor în momentul ieşirii în afara şcolii

Interevaluare „Turul galeriei”

Observarea răspunsurilor la cerinţele de pe pag. nr. 12, prin sondaj

Observarea modului în care copiii participă la dialog

Evaluare/ Feed-back

78

Marţi

Miercuri

CLR 2.2; 3.2

MEM 1.1; 1.2; 1.3

DP 2.1; 2.3 CLR 2.2; 2.3; 4.3; 4.1

MEM 1.1; 1.2; 1.3

CLR 2.3; 2.4

CLR 1.2; 2.2; 2.4; 4.1; 4.3

DP 2.2; 3.1

Comunicare şcolară Întâlnirea de dimineaţă: calendar, impresii, meteo etc. eficientă Reactualizarea poveştii OPT ROŢI pornind de la cerinţa: Ce personaj v-a plăcut? De ce? Pornind de la cuvintele stradă/semafor: copiii intuiesc litera s/S; remarcă asemănări cu elemente din experienţa proprie/ experienţe din clasă etc. Realizarea literei din plastilină, sârmă, fire (activitate individuală). Identificarea şi încercuirea literei S; încercuirea cu o altă culoare Sunetul s a literelor cunoscute; trasarea literelor s/ S pe spaţiile date (cu Literele s/S de tipar creion, stilou, carioca); desenarea literelor în cuvintele scrise lacunar; transcrierea cuvintelor formate Activităţi pe discipline: Religie A formula idei despre Exerciţiu joc: pe cartonaşe sunt scrise cifrele de la 1-5 semnificaţia personală a Elevii se joacă în perechi; extrag o carte şi spun colegului la ce se gânnumerelor desc atunci când văd cifra respectivă (ex. doi fraţi, cinci degete etc.) Numărarea copiilor din desenul de la pagina 15 caietul elevului Rezolvarea sarcinilor de la pagina 15: Numărul şi cifra 6 - desenează tot atâtea mingi - desenează în fiecare mulţime tot atâtea elemente câte indică numărul dat (cardinalul mulţimii). Exerciţiu în perechi: pe rând, copiii arată unul altuia un număr de obiecte/rechizite pe care le au la îndemână: 2 creioane, 1 gumă, 4 carioca etc. Fiecare are sarcina să spună cardinalul mulţimii de obiecte. Activităţi pe discipline: Limba străină Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă: calendar, impresii, meteo A formula idei despre Discuţii libere pornind de la întrebarea: Ce vezi în drumul către drumul către şcoală şcoală? Trasarea drumului pe care cred ei că îl parcurge OPT ROŢI până la şcoală; prezentarea elementelor întâlnite pe drum, până la Elemente grafice din şcoală; indicarea numărului de silabe pentru fiecare cuvânt, prin componenţa literelor de ridicarea unui număr corespunzător de creioane mână Completarea spaţiilor cu elementele grafice indicate Formarea de mulţimi cu 1, 3, 5, 6, 7 obiecte, prin adăugare Numărul şi cifra 7 consecutivă Numărarea maşinilor din desenul de la pagina 17; colorarea în tabel a tot atâtea elemente cât indică cifra din dreptul fiecărei coloane; scrierea cifrei 7 Discuţii despre locul în care preferă să meargă în călătorie A formula idei despre împreună cu părinţii; motivarea alegerii locuri preferate Pagina 16 din caietul elevului, creion, creioane colorate, carioca Pagina 17 din caietul elevului

Rechizite

Pagina 15 din caietul elevului, creion

Cărţile de joc cu cifrele de la 1 la 5

Plastilină, sârmă, fire Pagina 14 din caietul elevului

Cartea uriaşă

Observarea răspunsurilor la cerinţele de la pagina 16, prin sondaj Observarea modului în care copiii rezolvă sarcinile de la pagina 17

Interevaluare

Observarea răspunsurilor la cerinţele de la pagina 15, prin sondaj

Observarea răspunsurilor la cerinţele de la pag. 14, prin sondaj

Observarea participării copiilor la dialog

Joi

Vineri

79

Tehnici simple: modelaj

Cântarea vocală şi mişcarea pe muzică Tăierea şi lipirea hârtiei, decupare Autocunoaştere şi atitudine pozitivă faţă de sine si fata de ceilalţi

Exersarea asimilării integrale a cântecului Fructele (activitate frontală) Joc de mişcare pe melodie (activitate frontală/ pe grupe) Realizarea unui colaj – Coşul cu fructe (activitate în grup)

Întâlnirea de dimineaţă: prezenţă, meteo, calendar Joc de cunoaştere şi autocunoaştere: Trenul calităţilor Desfăşurare: copiii formează un cerc cu faţa spre interior. Un copil este locomotiva şi cu sunete specifice se învârte de jurîmprejurul cercului. Se opreşte în faţa unui coleg/ă, îşi spune numele şi o calitate. Copilul în faţa căruia s-a oprit se prinde de

MM 1.1; 1.4; 2.2 AVAP 1.2; 2.2; 2.1; 2.3

DP 2.1; 2.3; 3.1

A formula o solicitare Numerele de la 0-7

Respectarea diversităţii

Completare contur maşină (1-7) Modelarea din plastilină a unor fructe (maxim 7); expunerea în cadrul Muzeului fructelor

Jocul cu tematică - Fructe Cerinţă: fiecare copil trece pe la cât mai mulţi colegi şi îi întreabă ce fructe preferă; în funcţie de răspuns, bifează în căsuţele corespunzătoare sau scrie iniţiala prenumelui; se numără rezultatele – pagina 19 din caiet Scrierea pe etichetele de sub coş a cifrei corespunzătoare numărului de mere din coş; desenarea în coş a tot atâtea fructe (la alegere) cât arată cardinalul; ordonare crescătoare, conform cantităţii, a cifrelor corespunzătoare; completarea axei

Exersarea asimilării integrale a cântecului Semaforul (activitate Cântarea vocală şi frontală) mişcarea pe muzică Joc de mişcare pe melodie (activitate frontală/ pe grupe) Tăierea şi lipirea hârtiei, Realizarea unui colaj – Semaforul (activitate în grup) decupare Activităţi pe discipline: Educaţie fizică şi sport Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă: calendar, meteo, impresii etc. A formula idei Discuţii despre anotimpul din poveste şi despre activităţile pe care le desfăşoară OPT ROŢI - imaginile de la fermă care indică activităţile specifice anotimpului toamna, din cartea uriaşă (activitate frontală) Pornind de la cuvântul ŞERPUIT (drumul de la pagina 16 din caietul elevului) se intuieşte litera Ş Stabilirea de asemănări şi deosebiri între literele Ş şi S; Identificarea drumului pe care trebuie să-l urmeze OPT ROŢI Sunetul ş pentru a ajunge în livadă (labirint) Literele ş/Ş de tipar Identificarea şi colorarea literelor Ş /ş; Desenarea literelor ş şi Ş, cu diferite instrumente (activitate individuală)

AVAP 1.2; 2.2; 2.3

CLR 2.3; 3.2 MEM 1.1; 1.2; 1.5

DP 1.3; 3.1

AVAP 1.2

DP 2.2; 2.3; CLR 1.2; 2.2, 4.2; 4.3

MM 1.1; 1.4; 2.2 AVAP 1.2; 2.2; 2.1; 2.3

CD cu fond muzical adecvat, casetofon

Calendarul naturii

Cântecul Fructele Hârtie colorată, lipici, foarfece, creioane, coli A4

Plastilină

Pagina 20 din caietul elevului creioane colorate

Pagina 19 din caietul elevului, creion

Pagina 18 din caietul elevului, creioane colorate

Cartea uriaşă

Cântecul Semaforul Hârtie colorată, lipici, foarfece, creioane, coli A4

Observarea participării la joc a copiilor

Interevaluare „Turul galeriei”

Expunerea produselor realizate; aprecieri frontale

Evaluare prin sondaj

Observarea modului în care relaţionează copiii

Evaluare prin sondaj

Observarea participării la dialog

Interevaluare „Turul galeriei”

DP 1.1; 1.2

AVAP 1.2; 2.1

MEM1.1 CLR 2.2; 3.2; 4.3

Ziua

CLR 2.3; 2.4

MEM 1.1; 1.4

DP 2.1; 2.2; 2.3; 3.1

Competenţe specifice

Săptămâna a III-a

Luni

80

Activităţi integrate/ pe discipline; organizarea colectivului de Conţinut vizat/activat elevi Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă: noutăţi, impresii, meteo etc. Autocunoaştere şi Joc de cunoaştere şi autocunoaştere: Grupurile atitudine pozitivă faţă Cerinţă: grupul de elevi se aşază în două şiruri faţă în faţă de-a de sine lungul unei sfori, la distanţă de 2-3 paşi în spate. Profesorul spune pe rând enunţuri de tipul: Să calce pe sfoară toţi cei care iubesc anotimpul toamna! (sunt număraţi copiii care formează grupul, scurtă motivare a alegerii făcute). Copiii se retrag la locurile lor. Să calce pe sfoară toţi cei care, asemenea lui Opt Roţi, şi-au găsit la şcoală noi prieteni! (sunt număraţi copiii care formează grupul, se face comparaţie cu grupul anterior ca mărime, sunt întrebaţi care sunt noii prieteni, de ce îi consideră prieteni). Să calce pe sfoară toţi cei care îşi ajută părinţii în treburile de acasă! (se face comparaţie ca mărime cu grupurile anterioare, sunt întrebaţi care sunt activităţile şi cum se simt când ajută etc.) Jocul poate continua cu alte enunţuri care favorizează recunoaşterea comportamentelor moral-civice.

locomotivă, devenind vagon. Pe rând, fiecare vagon nou prin oprire în faţa unui alt copil îşi spune numele şi o calitate, până ce toţi participanţii formează o garnitură de tren. Treptat sunt numărate vagoanele pe care le are trenul. Se va observa că de fiecare dată numărul lor creşte. Discuţii despre tren ca mijloc de transport. Din joc se observă Dialogul – formulare de componenţa lui, sunetul specific. Se analizează imagini cu diferite întrebări şi răspunsuri feluri de trenuri. despre tren, ca mijloc de Descoperirea diferenţelor care apar la „Opt Roţi“ transport Trasarea conturului celor trei mijloace de transport Colorarea mijlocului de transport preferat Culoarea Scrierea numelui mijlocului de transport preferat, desenand literele; corespondenţă între imaginea cu mijlocul de transport şi Reguli de conduită în imaginea mediului pe unde circulă (aer, apă, sol) mijloace de transport Reguli de comportare în mijloacele de transport. Activităţi pe discipline: Disciplină opţională Activităţi pe discipline: Educaţie fizică şi sport

Calendarul naturii Sfoară

Resurse materiale

Imagini cu trenuri Pagina 23 din caietul elevului Creioane colorate

Observarea modului în care copiii participă la joc şi la dialog

Evaluare/ Feed-back

Observarea participării la dialog

Evaluare prin sondaj

Marţi

Miercuri

81

DP 2.1; 2.3 CLR 2.2; 2.3; 4.3; 4.1;

MEM 1.1; 1.2; 1.3

CLR 2.3; 2.4

DP 2.2; 3.1 CLR 1.2; 2.2; 2.4; 4.1; 4.3

MM 3.1 DP 3.1

AVAP 1.2

MEM 4.1

AVAP 2.3

CLR 2.3 MEM 3.2

Discuţii despre mijloace de transport A formula idei Modele repetitive Joc didactic: crearea unor modele repetitive cu mijloace de transport pe liniatură de matematică Decuparea maşinuţelor de pe pagina 21 din caietul elevului. Tehnici simple: Organizarea de jocuri în care copiii folosesc/răspund unor decuparea după contur comenzi în care sunt folosiţi operatorii logici „şi”, „nu” – cu ajutorul jetoanelor decupate (Exemplu: „Aşază pe coală 3 Operatorii logici maşinuţe verzi şi 3 albastre.”; „Pune pe mijlocul mesei maşinuţe „şi”, „nu” de orice culoare, dar nu albe.”; „Lipeşte în josul paginii două autoturisme şi o betonieră.”; „Lipeşte pe latura stângă a foii de hârtie un camion.” etc.) (activitate individuală) Realizarea unor compoziţii, individual/în perechi/în grup, folosind Tehnici simple: culori la alegere şi tehnici improvizate – Exemplu: stropire, stropire, suflare, suflare, tragere şi zgâriere, amprentare, obţinerea formelor amprentare etc. spontane prin presarea hârtiei etc. (activitate individuală) Audierea unor creaţii muzicale accesibile; exersarea mişcării spontane pe muzică Creaţia muzicală Întâlnirea de plecare: Ce mi-a plăcut azi? Ce am învăţat azi? Cum accesibilă m-am simţit azi? Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă: calendar, impresii, meteo etc. Comunicarea eficientă Repovestire prin ordonarea imaginilor prezente pe cărţile de joc A formula idei despre o povestea OPT ROŢI (activitate în perechi) poveste Activităţi pe discipline: Religie Exerciţiu joc: copiii privesc imaginea de la pagina 24 şi A formula idei despre o formulează enunţuri respectând următorul algoritm: imagine dată Văd/Observ, Mă gândesc, Mă întreb Numărare de elemente de pe pagina 24: case, poduri, treceri de Recapitulare: pietoni, copii, semafoare, clădiri (individual) Numerele de la 0-7 Completarea unui tabel pe coală de flip-chart cu cifre corespunzătoare elementelor numărate în imagine Activităţi pe discipline: Limba străină Activităţi integrate A formula idei despre ce Întâlnirea de dimineaţă: calendar, impresii, meteo etc. Discuţii libere pornind de la întrebarea: Ce a învăţat OPT ROŢI în se învaţă la şcoală Școala Maşinuţelor? Oare a învăţat şi să scrie? Se face legătura Elemente grafice din cu elementele grafice care intră în componenţa literelor de mână componenţa literelor de Completarea spaţiilor de la pagina 25 cu elementele grafice mână indicate (activitate individuală) Pagina 25 din caietul elevului, creion, creioane colorate, carioca

Coală de flip-chart, markere

Pagina 24 din caietul elevului, creion

Cartea uriaşă OPT ROŢI

CD cu creaţii muzicale accesibile

Acuarele, coală de bloc de desen, pensule etc.

Pagina 21 din caietul elevului, foarfece, lipici, o coală albă A4

Ppt - mijloace de transport

Observarea modului în care copiii realizează elementele grafice

Interevaluare

Observarea răspunsurilor elevilor

Observarea participării copiilor la repovestire

Interevaluare „Turul galeriei”

Observarea modului în care copiii înţeleg operatorii logici „şi”, „nu”

Evaluarea produselor prin sondaj

Observarea respectării desenului dat

Joi

Vineri

82

MM: 1.1; 1.2

MEM1.1

DP 2.1; 2.3; 3.1

Întâlnirea de dimineaţă: prezenţă, meteo etc. Joc de cunoaştere şi autocunoaştere: Dacă aş fi... Desfăşurare: copiii îşi prezintă opţiunile, motivând alegerea făcută – Dacă aş fi maşină, aş fi... .pentru că ... În funcţie de opţiunile pe care le fac se pot grupa apoi şi se pot număra în fiecare grup. Joc de recunoaştere a sunetelor din natură/ zgomotelor, printre care sunt şi cele făcute de mijloace de transport (activitate frontală)

Sunete din natură

Numere naturale

Autocunoaştere şi atitudine pozitivă faţă de sine

Compozitia

Cântarea vocală şi mişcarea pe muzică

Exersarea asimilării integrale a cântecului Fuga jucăriilor (activitate frontală) Joc de mişcare pe melodie (activitate frontală/ pe grupe) Realizarea unei compoziţii inspirate de melodie

MM 1.4; 2.1; 2.2;

AVAP 1.2; 2.2

Tehnici simple: modelaj, tăierea hârtiei, lipire etc.

Realizarea unei machete Parcarea din faţa blocului

Decuparea formelor geometrice de la pagina 27 Tehnici simple-decuparea Reconstituirea maşinii de la pagina 26 prin lipirea formelor după contur geometrice în conturul dat Recapitulare: Numărarea figurilor geometrice de fiecare fel şi completarea cu Numerele de la 0-7 cifra corespunzătoare în tabelul dat Exersarea de numărători din folclorul copiilor (frontal) Cântarea vocală şi Jocuri de mişcare (activitate frontală/ pe grupe) mişcarea pe muzică Desen liber inspirat de melodiile audiate (individual) Linie şi punct Activităţi pe discipline: Educaţie fizică şi sport Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă: calendar, meteo, impresii etc. A formula idei despre Discuţii despre meserii care au legătură cu mijloacele de transport: meserii care au legătură mecanic, şofer, spălător de maşini, vopsitor, electrician etc. cu mijloacele de (activitate frontală) transport Tehnici de lucru Povestirea unui eveniment sau a unui lanţ scurt de evenimente personale legate de un mijloc de transport, cu ajutorul desenului, picturii, modelajului, colajului etc. (activitate individuală) Jocuri cu maşinuţe în parcări create de copii; deplasarea Forţe: efecte maşinuţelor în funcţie de anumite cerinţe formulate de către elevi: observabile ale forţelor (Exemplu: Împinge maşina numărul 2 către locul de parcare!) (împingere, tragere) Discuţii despre efectele observabile ale forţelor Realizarea de construcţii libere, spontane, pe care le pot folosi în Tehnici simple: modelaj, jocul cu maşinile (activitate frontală) tăierea hârtiei, lipire etc.

AVAP 2.2; 2.3

AVAP 2.2; 2.3

MEM 2.2

AVAP 1.1

DP 2.2; 2.3; CLR 1.2; 2.2

MM 1.1; 1.2; 2.2 AVAP 1.2

MEM 1.1; 1.2; 1.3

AVAP 2.4

CD cu fond muzical adecvat, casetofon, CD cu sunete din natură

Calendarul naturii

plastilină, hârtie, creioane colorate, lipici, carton, Cântecul Fuga jucăriilor jucării muzicale Creioane colorate, coli A4

Maşinuţe numerotate cu cifrele de la 0 la 7; materiale şi instrumente diverse

Creioane colorate, acuarele, foarfece, lipici

Cartea uriaşă

CD cu cântece din folclorul copiilor Coli A4, culori

Paginile 26 şi 27 din caietul elevului

Observarea participării la jocuri a copiilor

Observarea participării copiilor la activitate

Turul galeriei

Observarea modului în care relaţionează copiii în timpul jocului

Observarea participării la dialog

Interevaluare „Turul galeriei”

Observarea modului în care copiii rezolvă sarcinile

83

Marţi Comunicare în limba română Religie

Matematică şi explorarea mediului Limbă modernă

Matematică şi explorarea mediului Arte vizuale şi abilităţi practice Educaţie fizică şi sport

Miercuri Comunicare în limba română Matematică şi explorarea mediului Muzică şi mişcare

Cartea uriaşă

Muzică şi mişcare

Joi Comunicare în limba română Matematică şi explorarea mediului Arte vizuale şi abilităţi practice

Verificarea poveştii OPT ROŢI Dialogul – formulare de Sarcini: - învăţătorul face diverse afirmaţii pe baza textului. Elevii întrebări şi răspunsuri trebuie să răspundă cu ADEVĂRAT sau FALS. despre conţinutul - elevii sunt solicitaţi să formuleze întrebări pentru colegi poveştii pe baza textului. -pe grupuri elevii îşi aleg momentul care le-a plăcut cel mai mult şi explică alegerea făcută. Joc de rol: OPT ROŢI este colegul meu/ Îi adresez o întrebare/ Îi dau un sfat Activităţi pe discipline: Disciplină opţională Activităţi pe discipline: Educaţie fizică şi sport

Luni Dezvoltare personală Comunicare în limba română

CLR 1.1; 1.2; 2.1; 2.3; 2.4

Educaţie fizică şi sport

Disciplină opţională

Vineri Dezvoltare personală Comunicare în limba română

Observarea participării la dialog

84

Ziua

MM 1.4

AVAP 2.3

CLR 4.1.

MEM 1.1; 6.2

MEM 5.1

MEM 3.1; 5.1

DP 2.2; 2.3

Decuparea cărților de joc din povestea „Degețica“ și pregătirea pentru activitățile următoare (act. individuală) Audiţie muzicală

Audierea poveștii „Degețica“ – predicții cu termeni dați și predicție pe parcurs (activitate frontală) Discuții despre mesajul poveștii; formulare de întrebări care dezvoltă gândirea critică despre relații și reguli în familie și în grupul de prieteni (activitate frontală) Copiii formează grupuri mici, după anotimpul preferat şi enunţă caracteristicile anotimpului, povestesc întâmplări ce au avut loc în anotimpul preferat (activitate în grupuri mici) Calendarul evenimentelor importante din luna decembrie (activitate frontală) - Cerința: se identifică evenimentele lunii decembrie - Sf. Nicolae, Crăciunul, sf. anului etc. și fiecare elev își încercuiește pe calendarul de pe pagina 5 din caiet zilele respective; individual, marchează și alte zile importante pentru ei, pe care le cunosc; numără zilele încercuite - pagina 5 (activitate individuală) Marcarea săptămânii curente în calendar (activitate frontală) Transcrierea liberă a numelui evenimentului/ evenimentelor preferate din decembrie pe o coală A4 (ex: Moş Nicolae, Crăciun, Anul Nou)

CLR 1.2; 1.4; 3.2

DP 2.3

AVAP 2.2

Întâlnirea de dimineață - noutăți, impresii, meteo etc. Discuții despre semnificația lunii decembrie; observarea calendarului de la pagina 5 din caietul elevului; discuții despre membrii familiei și prieteni născuți în această lună/ sărbători în familie Desen (act. individuală): fiecare elev va desena cu creion sau direct cu acuarele, în ferestrele de la pagina 5 din caietul elevului elementele preferate specifice fiecărui anotimp Anotimpul preferat – Fiecare copil va numi anotimpul preferat şi va preciza un lucru/ motiv pentru care îndrăgeşte anotimpul respectiv.

Activități integrate/ pe discipline; organizarea colectivului de elevi Activități integrate

Decupare după contur Receptarea creaţiilor muzicale

Desenarea literelor de tipar

Sortare după criterii date

Sortare – grupare

Comunicarea în cadrul grupului

Dialogul

Preferinţe personale

Pata de culoare

Comunicarea în activitatea şcolară Autocunoaştere şi atitudine pozitivă faţă de sine şi faţă de ceilalţi

Conținut vizat / activat

Proiectarea unității tematice „DEGEŢICA“ Perioada: 3 săptămâni

DP 2.2; 3.1

Competențe specifice

Săptămâna I

Luni

Paginile 1 și 3, foarfece Anotimpurile de A. Vivaldi

Coala A4, creion

Pagina 5 din caietul elevului; creion

Cartea uriașă „Degețica“

Pagina 5 din caietul elevului

Calendarul naturii

Resurse materiale

Aprecieri individuale și frontale

Observarea modului în care copiii completează calendarul cu evenimente

Observarea reacțiilor în timpul audierii poveștii

Observarea realizării desenelor Observarea reacțiilor copiilor în timpul activităților

Observarea participării la dialog

Evaluare/ Feed-back

85

Marți

Miercuri

DP 2.2; 3.1 CLR 1.4; 2.2 2.4; 3.1;

DP 1.2

CLR 2.2 AVAP 1.2

MEM 3.1; 4.1; 4.2; 6.2

CLR 4.1

AVAP 1.2

DP 2.2.; 3.1 CLR 1.3; 1.4.; 3.1; 3.2

DP 2.3; 3.1

Sunetul d Litera mică și litera mare de tipar d/D

Povestire dupa imagini

Rutine şcolare

Autoservire, îngrijirea sănătăţii

Culorile spectrului solar

Dialogul-Formulare de întrebări şi răspunsuri

Unități de măsură a timpului: anotimpurile

Întâlnirea de dimineață – noutăți, impresii, meteo etc. Joc didactic: Recunoaște anotimpul! – folosirea cărților de joc, pe partea cu imaginile specifice anotimpurilor (activitate în perechi)

Dialogul – a formula întrebări şi răspunsuri despre anotimpuri

Activități integrate

Activități pe discipline: Limba modernă

Numirea şi ordonarea anotimpurilor şi a lunilor anului cu ajutorul cărţilor de joc (activitate frontală) Identificarea consecinţelor schimbării anotimpurilor asupra propriului corp (activitate frontală) Observarea imaginilor de la pagina 7 și realizarea de corespondenţe între numele anotimpurilor și imaginea corespunzătoare, apoi numele anotimpului și hainele corespunzătoare (activitate individuală) Se observă pagina din cartea uriașă în care Degețica și-a luat o frunză pentru a se feri de frig. Se poartă discuţii despre utilitatea îmbrăcămintei. Colorarea hainelor pe care le poartă în anotimpul preferat. (individual) Joc în perechi: De ce? – Întreabă colegul de ce ar alege să poarte un anumit obiect de îmbrăcăminte într-un anumit anotimp. De ce porţi iarna căciulă/ vara şapcă etc.? De ce nu porţi iarna sandale? etc. (activitate în perechi)

Activități integrate

Activități pe discipline: Religie

Întâlnirea de dimineață - noutăți, impresii, meteo etc. Repovestire „Degețica“, pe baza cărților de joc (în perechi sau în grupuri mici) Care este numele personajului principal din poveste? Cu ce sunet începe cuvântul Degețica? (activitate frontală) - intuirea literei D Realizarea literei D din sârmă, fire, plastilină (individual) Colorarea literelor D și d de la titlu Conturarea literelor de pe carte pentru a obține numele poveștii Recunoașterea literelor d, D în șirul literelor scrise cu fonturi diferite Completarea literei D în fiecare cuvânt (frontal și individual) Desenarea literelor d și D pe spațiile date cu diferite instrumente (activitate individuală) - pagina 6 din caiet

Activități integrate

Întâlnirea dinaintea plecării: Ce mi-a plăcut azi? Ce am învățat azi? Cum m-am simțit azi?

Cărțile de joc din povestea „Degețica“

Pagina 7 din caietul elevului

Pagina 7 din caietul elevului

Cărţile de joc

Sârmă, fire, plastilină Pagina 6 din caietul elevului

Cartea uriașă „Degețica“, cărțile de joc din poveste

Observarea reacției copiilor în timpul jocului

Observarea reacţiilor copiilor şi a gradului de implicare în sarcină

Observarea modului în care copiii realizează corespondența între anotimpuri, numele lor și îmbrăcămintea necesară

Observarea răspunsurilor la cerințe, prin sondaj

Observarea modului în care copiii repovestesc cu ajutorul cărților de joc

86

Joi

AVAP 2.3

CLR 1.4; 2.2 2.4; 3.1

DP 2.2; 3.1

DP 3.1

AVAP 2.3

MM 1.1; 2.1; 2.2

AVAP 2.3

CLR 2.3

MEM 1.1

AVAP 2.3

CLR 4.1

Sunetul. Cuvântul

Sunetul t Literele t și T de tipar

Dialog despre anotimpuri

Activități integrate

Întâlnirea de dimineață - noutăți, impresii, meteo etc. Discuții despre imaginea de pe pagina 11 Cu ce sunet începe cuvântul toamnă? intuirea literelor t/T (activitate frontală) Ce s-a întâmplat în anotimpul toamna, în povestea Degețica? Realizarea literelor t, T din sârmă, fire, plastilină (act. individuală) Colorarea literelor t/T (activitate individuală) Identificarea în imagine a elementelor a căror denumire conţine sunetul t şi specificarea poziţiei acestuia. (activitate frontală)

Creioane colorate sau alte instrumente: pix, creion, carioca, stilou

Pagina 11 din caietul elevului

Acuarele, tempera sau creioane colorate şi carioci Pata de culoare Rutine şcolare

CD, casetofon

Cântare vocală și mișcare pe muzică

Observarea formulării răspunsurilor la cerințe, prin sondaj

Observarea participării la dialog

Expunerea desenelor realizate

Observarea reacțiilor copiilor în timpul asimilării cântecului

Interevaluare

Obiecte din sala de clasă

A formula o solicitare

Compoziţii

Observarea răspunsurilor la cerințe, prin sondaj

Analiza individuală a realizării semnelor grafice

Observarea modului de marcare a silabelor din cuvinte

Pagina 9, creioane și alte instrumente de scris

Pagina 8, creioane colorate

Numărul și cifra 8

Elemente grafice din componența literelor de mână Linia şi punctul

Activități pe discipline: Educație fizică și sport

Exersarea asimilării integrale a cântecului „Ninge, ninge “ (activitate frontală) Joc de mișcare pe melodie; acompaniere cu jucării muzicale (activitate pe grupe) Desen inspirat de melodie (activitate individuală) Întâlnirea dinaintea plecării: Ce mi-a plăcut azi? Ce am învățat azi? Cum m-am simțit azi?

Numărarea și scrierea cifrei corespunzătoare numărului de elemente ale unei mulțimi (activitate individuală) Recunoașterea cifrei 8 dintr-un șir de cifre scrise cu diferite fonturi (activitate individuală) Scrierea pe contur şi/ sau scrierea liberă a cifrei 8 (activitate individuală) Joc didactic în perechi: Spune-mi despre...! În perechi, copiii își indică pe rând, unul celuilalt, obiecte din clasă pe care trebuie să le numere, apoi să le descrie. Câștigă cine nu greșește numărătoarea. (activitate în perechi) Crearea unui desen amuzant pornind de la cifra 8 (activitate individuală)

Joc didactic: Cuvântul interzis – descrierea unui anotimp evitând folosirea numelui acestuia. Colegii trebuie să ghicească despre ce anotimp este vorba. Indicarea silabelor percepute în diferite cuvinte rostite, prin diferite semne: ridicarea unui deget, a unui obiect, prin mimică sau prin semne grafice (activitate frontală) Completarea spaţiilor de la pagina 8 cu elementele grafice indicate (activitate individuală) Colorarea căciulilor și a fularelor (activitate independentă)

87

Vineri

MEM 3.2

DP 2.2; 3.2

AVAP 2.3 DP 3.1

MM 1.1; 2.1; 2.2

AVAP 2.2; 2.3

CLR 1.1; 1.2

MEM 5.2

CLR 4.2

MEM 3.1; 6.2

CLR 1.4

CLR 2.3; 4.1

Pata de culoare

Întâlnirea de dimineață - noutăți, impresii, meteo etc. Discuții despre reguli elementare ale noilor rutine specifice activităţii şcolare: pauze, orar zilnic, orar săptămânal (activitate frontală)

Abilități și atitudini în învățare Durata activităţilor

Activități integrate Pagina 10 din caietul elevului

Acuarele, tempera sau creioane colorate şi carioci

Cântare vocală și mișcare pe muzică

Exersarea asimilării integrale a cântecului „Săniuţa fuge“ (activitate frontală) Joc de mișcare pe melodie; acompaniere cu jucării muzicale (activitate pe grupe) Desen inspirat de melodie (activitate individuală) Întâlnirea dinaintea plecării: Ce mi-a plăcut azi? Ce am învățat azi? Cum m-am simțit azi?

Rutine şcolare

Ciorapul lui Moş Nicolae, paginile 31-32 din caiet Creioane colorate sau alte instrumente: pix, creion, carioca, stilou CD, casetofon

Jetoane cu numere

Coli albe sau liniate cu spaţii de 1-2 cm

Cărțile de joc

Dialogul – formulare de întrebări şi răspunsuri despre sărbătorile de iarnă Decupare după contur, colaj

Adunarea şi scăderea cu 1-5 unităţi

Literele mari şi mici de tipar

Unități de măsură a timpului – lunile anului

Povestire dupa imagini

Discuţii despre sărbătorile de iarnă, despre semnificaţia lor (activitate frontală) Decuparea după contur a ciorapului de pe paginile 31-32, decorare folosind liber linia și punctul cu scop de decor (activitate individuală sau în perechi)

Realizarea corespondenței dintre anotimpuri și lunile care îl alcătuiesc (verso cărți de joc) Numirea şi ordonarea anotimpurilor şi a lunilor anului cu ajutorul cărţilor de joc (activitate frontală) Identificarea prezenţei apei în natură sub diverse forme (nori, zăpadă, marea) în imaginile de pe cărţile de joc. Identificarea unor fenomene ale naturii (ninsoarea) (activitate frontală) Transcriere – numele lunii în care s-a născut fiecare sau numele lunii preferate (activitate individuală) Crearea si rezolvarea de probleme de aflare a sumei sau a diferenţei cu numere de la 0 la 8, pe baza imaginilor de pe cărţile de joc (activitate frontală)

Încercuirea cuvintelor în componența cărora se întâlnesc literele t, T (activitate individuală) Completarea literelor t, T în fiecare cuvânt scris sub desene (activitate frontală și individuală) Crearea unei poveşti în lanţ în care să apară toate cele patru elemente (activitate frontală) Trasarea pe contur sau scrierea liberă a literelor t și T, cu diferite instrumente (activitate individuală)

Observarea participării la dialog

Expunerea desenelor realizate

Observarea reacțiilor copiilor în timpul asimilării cântecului

Expunerea produselor elevilor

Verificarea răspunsurilor în urma ridicării jetoanelor cu numerele care reprezintă rezultatele operaţiilor

Interevaluare

Observarea modului de rezolvare a cerințelor

Observarea modului de rezolvare a cerințelor, prin sondaj

88

CLR 3.1; 4.1 AVAP 2.3

CLR 1.4; 2.2 2.4;

Ziua

Numărarea elementelor unor mulţimi date (individual) Numărarea elementelor unor mulţimi date şi încercuirea cifrei corespunzătoare + completarea căsuțelor libere cu tot atâtea elemente câte are mulţimea vecină (individual)

MEM 1.1

MM 2.3; 3.1

Repovestire „Degeţica“, pe baza cărţilor de joc şi a cărţii uriaşe Alegerea unui moment din poveste preferat şi prezentarea acestuia. Motivarea alegerii (activitate frontală) Formularea de întrebări/ răspunsuri referitoare la conţinutul imaginilor de pe cărţile de joc sau pornind de la conţinutul poveştii (activitate frontală) – Ce întrebări aş pune dacă vreau să primesc răspunsul „Rândunica a îndrăgit-o pe Degeţica pentru că era harnică şi bună.“? (se dă răspunsul şi se solicită întrebarea) Joc Mima -Mimarea unei secvenţe din poveste, pe muzică, fără a folosi cuvinte ci doar onomatopee (activitate în perechi sau în grupuri mici)

Numărul și cifra 9

Mişcare pe muzică

Povestire dupa imagini

Activități integrate/ pe discipline; organizarea colectivului de Conținut vizat / activat elevi Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, calendar, meteo etc. Joc de rol: Prietene, ajută-mă! Simularea unor situații problemă în Emoţii de bază în contexte familiare care se cere și se oferă ajutor Formulare de idei despre urmările pozitive şi negative ale diferitelor acte de comportament asupra propriei persoane şi asupra grupului de prieteni (activitate frontală) Compoziţii libere Realizarea unui desen care prezintă o situaţie în care cineva are nevoie de ajutor (activitate individuală)

Joc de rol: Cum îmi pregătesc ghiozdanul; (activitate în perechi) Jocuri libere Discuţii despre semnificaţia zilei de 6 decembrie (activitate Scriere funcţională frontală) Biletul Joc de rol: Întâlnire cu Moş Nicolae (activitate în grupuri mici) Realizarea unui bilet de mulţumire adresat lui Moş Nicolae Elemente de limbaj folosind desene şi simboluri (activitate individuală). Prezentarea plastic biletului realizat (activitate frontală) Disciplină opţională Activități pe discipline: Educație fizică și sport

CLR 2.2; 2.3; 3.2

AVAP 2.3

DP 2.1; 2.3

Competențe specifice

Săptămâna a II-a

Luni

Pagina 12 din caietul elevului, creion

Cartea uriaşă „Degeţica“, cărţile de joc

Imagini suport

Calendarul naturii Scaunul meteorologului de serviciu

Resurse materiale

Coli albe, creioane colorate, carioci, stilou, pix

Observarea modului de rezolvare a cerințelor, prin sondaj

Observarea modului de implicare în sarcină Aprecierea selectivă a răspunsurilor/ întrebărilor formulate din punct de vedere al corectitudinii şi logicii lor Observarea reacţiilor copiilor din fiecare grup

Expunerea desenelor

Observarea participării la dialog

Evaluare/ Feed-back

Observarea participării copiilor la activitate Aprecieri individuale şi colective

89

Marți

MEM 3.1; 3.2

CLR 2.3; 2.4

CLR 4.3 AVAP 2.3

DP 2.2; 3.1 CLR 1.2; 2.2; 2.4; 4.1;

DP 3.1

CLR 2.2

AVAP 1.2; 2.3 AVAP 1.2

MEM 1.4; 1.6; 5.2

CLR 2.3

Identificarea simţurilor şi a utilității acestora în explorarea mediului înconjurător (activitate frontală)

Pagina 15 din caietul elevului, creion

Eșarfe, fructe diverse, flori etc.

Coli A4, creioane colorate, carioci, hârtie glasată

Sârmă, fire, plastilină, creioane, creioane colorate

Pagina 14 din caietul elevului

Pagina 13 din caietul elevului, foarfece, lipici Cartea uriașă Bloc de desen, acuarele

Tehnici simple: tăiere și lipire

Dialogul Rutine şcolare

Planşe cu imagini Jetoanele cu numere

Obiecte din sala de clasă, ce pot fi numărate

Adunarea şi scăderea cu 1-5 unitati

Cuvântul

Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă: calendar, impresii, meteo etc. Se formulează răspunsuri la întrebări despre imaginea de pe Sunetul ţ pagina 14 din caietul elevului Litera mică și litera Ce sunet se aude la începutul cuvântului țânțar? Intuirea literelor mare de tipar ţ/Ţ ț/ Ț Realizarea literei din plastilină, sârmă, fire (activitate individuală) Identificarea și prin încercuire a literei ț în șirul literelor date; încercuirea cu o altă culoare a literelor cunoscute; trasarea literelor ț/ Ț pe spaţiile date (cu creion , stilou, carioca); scrierea literelor în cuvintele scrise lacunar; transcrierea liberă a cuvintelor formate pe un alt caiet; despărţirea cuvintelor în silabe şi indicarea numărului de silabe (activitate individuală+frontală) Realizarea unei „planşe“ pentru alfabetarul clasei pentru o literă preferată (activitate individuală) Activităţi pe discipline: Religie A identifica un obiect Joc didactic: Ghici ce e? Copiii sunt legați la ochi pe rând și li se dă să miroasă diferite legume şi fructe. Trebuie să recunoască obiectul după miros. Formulează răspunsuri la întrebări despre simțuri și despre părțile corpului omenesc. Corpul omenesc. Realizarea corespondenței între desene și cuvintele care Simțurile denumesc părțile corpului (activitate frontală)

Se creează haine de iarnă pentru silueta de la pagina 13, pe coli de bloc de desen, cu acuarele (activitate individuală). Se decupează hainele de iarnă create și se lipesc pe silueta de la pagina 13 din caietul elevului Se formulează idei despre utilitatea elementelor (hainelor) create Întâlnirea dinaintea plecării: Ce mi-a plăcut azi? Ce am învățat azi? Cum m-am simțit azi?

Scrierea pe contur sau scrierea liberă a cifrei 9 (activitate individuală) Joc didactic în perechi: Numește nouă obiecte de același fel! În perechi, copiii își indică pe rând, unul, celuilalt obiecte din clasă care sunt cel puțin câte nouă (nouă creioane etc.) Rezolvarea de probleme în care intervin operaţii de adunare şi scădere cu 1-5 unităţi, cu suport intuitiv

Observarea comportamentului copiilor în timpul jocului

Afişarea planşelor realizate pentru alfabetar

Observarea modului de rezolvare a cerințelor, prin sondaj

Observarea şi verificarea răspunsurilor la probleme indicate cu ajutorul jetoanelor cu numere Observarea modului de rezolvare a cerințelor Interevaluare „Turul galeriei“

Interevaluare

Miercuri

Joi

90

Exersarea asimilării integrale a cântecului Deschide urechea bine (activitate frontală) Joc pe melodie (activitate frontală/ pe grupe) Repetarea unor cântece de iarnă

MM 1.1; 1.2; 2.2 DP 2.1

DP 2.2; 2.3; CLR 1.2; 2.1; 2.2

Cântarea vocală şi mişcarea pe muzică

Acte de vorbire – a exprima o ideee

Corpul omenesc. Simțurile Apreciere globală. Sortare

Întâlnirea de dimineaţă: calendar, meteo, impresii etc. Discuţii despre desenul de la pagina 17 din caietul elevului, despre alternanța zi și noapte, despre zilele și nopțile de iarnă. Pornind de la cuvântul Zi se pronunță sunetul z și se intuieşte litera Z (activitate frontală)

Sunetul z. Litera mică și litera mare de tipar z/Z

Activități integrate

Activități pe discipline: Educaţie fizică şi sport

Realizare de predicții: copiii au pe mese pahare mate cu capac, în care sunt puse boabe/ semințe amestecate. Ce credeți că este în pahare? (copiii spun – fără să atingă și fără să se uite în pahare, apoi după ce încearcă să miroasă) Ce credeți că este în pahare? (copiii spun – după ce agită paharul, orientându-se după zgomot, dar nu se uită) După ce au făcut predicții, se uită în pahare și descoperă dacă au făcut corect aceste predicții. Când a fost mai uşor să formulaţi o părere despre conţinutul paharului? De ce? Realizare de estimări și numărări: elevii apreciază din ochi numărul de boabe și estimează câte sunt de fiecare fel. Completează tabelul de la pagina 16 înainte de numărare. Numără și completează în tabel după numărare. Compară numărul estimat cu cel găsit (activitate frontală)

CLR 2.2; 3.2

Caracteristici ale obiectelor şi materialelor

Activităţi pe discipline: Limba modernă Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă: calendar, impresii, meteo Mesaje vizuale Vizionarea unui fragment din desenul animat Degețica; recunoașterea momentului poveștii Povestire dupa imagini Repovestire în perechi cu ajutorul cărților de joc Indicarea numărului de silabe pentru fiecare cuvânt indicat de învățătoare, prin ridicarea unui număr corespunzător de creioane

Joc didactic: Ghici, ce este? Fiecare copil se gândeşte la un lucru pe care îl descrie folosind însuşiri descoperite cu ajutorul simţurilor. Ceilalţi copii trebuie să ghicească la ce obiect s-a gândit copilul care a făcut descrierea (Ex: Am un obiect rotund, roşu, parfumat, dulce, cu coaja fină. Ghici, ce este?)

MEM 1.1; 1.2; 1.3; 3.1; 4.1

CLR 2.2; 2.3; 1.3

DP 2.1; 3.1 AVAP 1.1;1.3

AVAP 1.2

Pagina 17 din caietul elevului

Cântecul Deschide urechea bine

Pagina 16 din caietul elevului

Boabe porumb, fasole, seminţe floarea-soarelui Pahare plastic Folie aluminiu

Cartea uriașă „Degețica“, cărțile de joc din poveste

Observarea modului de rezolvare a cerințelor, prin sondaj

Observarea reacţiei copiilor în timpul jocului

Observarea modului de rezolvare a cerințelor, prin sondaj

Observarea comportamentului copiilor în timpul vizionării desenului animat Aprecierea răspunsurilor Observarea comportamentului copiilor în timpul realizării sarcinilor

91

DP 3.1

MM 1.1; 1.2; 2.1; 2.2 AVAP 2.3

MM 1.4

AVAP 2.3

AVAP 1.1; 1.2; 1.3

MEM 4.1

AVAP 1.2;

MEM 1.1; 1.2; 1.3;

AVAP 1.2; 2.3

CLR 4.1

Exersarea asimilării integrale a unui colind (activitate frontală) Realizarea unui desen sugerat de colindul învăţat (activitate individuală) Repetarea unor cântece de iarnă (activitate frontală) Întâlnirea dinaintea plecării: Ce mi-a plăcut azi? Ce am învățat azi? Cum m-am simțit azi?

Numărarea elementelor unor mulțimi date (individual) Completarea unei mulțimi cu numărul de elemente indicat de cardinalul acesteia. Numărare în ordine crescătoare şi descrescătoare (activitate frontală) Numărarea elementelor unor mulțimi date și indicarea cardinalului (activitate individuală) Joc didactic: Desenează tot atâtea! Elevii numără pe rând elementele date în mulțimile de la pagina 18 din caietul elevului și desenează mulțimi cu tot atâtea elemente Compararea numărului de elemente. (Ex: Mulţimea cu cel mai mare număr de elemente este mulţimea bomboanelor/ morcovilor. In mulţimea peştilor sunt tot atâtea elemente cât în mulţimea elicopterelor. Mulţimea bomboanelor are cu un element mai mult decât mulţimea maşinuţelor etc.) Discuţii pe baza tabloului „Pădure iarna“ de Ion Andreescu şi a unor fotografii care prezintă natura iarna – sesizarea elementelor constructive, diferenţe şi asemănări etc. (activitate frontală) Compoziţie liberă folosind tehnica amprentării cu vârful degetelor: A venit iarna Audiţie muzicală – cântece de iarnă

Identificarea şi încercuirea literei Z în cuvintele date Scrierea pe contur sau scrierea liberă a literelor z și Z, cu diferite instrumente (activitate individuală) Desenarea unui om de zăpadă în caseta dată şi trasarea pe conturul dat a numelui acestuia (activitate independentă)

Cântare vocală în colectiv si individual Pata de culoare

Elemente de limbaj muzical

Pata de culoare. Tehnica amprentării cu degetul (dactilopictură)

Linia cu scop de contur

Numărul 10

Linia cu scop de contur

Reproducere după tabloul „Pădure iarna“ de I. Andreescu Fotografii cu peisaje de iarnă Acuarele, coli de bloc de desen CD/casetofon CD/ casetofon Coli albe, creioane colorate, carioci

Coli A4 și creioane colorate

Pagina 18 din caietul elevului

Creioane colorate, carioci

Observarea comportamentului pe parcursul activităţii şi a gradului de implicare în sarcină

Expunerea planşelor realizate interevaluare

Observarea reacţiei copiilor la prezentarea suportului vizual

Observarea modului de rezolvare a cerințelor, prin sondaj

Aprecieri frontale și individuale

AVAP 2.3

CLR 1.3

CLR 3.1; 3.2; 4.1

CLR 1.4; 2.2; 2.4;

AVAP 1.1; 2.3

DP 2.1; 2.2; 3.1

Ziua

CLR 1.4

DP 2.2; 3.1; 3.2

Competențe specifice

Săptămâna a III-a

Vineri

Luni

92

Linia cu scop de contur

Activități integrate/ pe discipline; organizarea colectivului de Conținut vizat / activat elevi Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă: noutăţi, impresii, meteo etc. Abilităţi şi atitudini în Discutarea orarului săptămânal. (activitate frontală) învăţare Joc de rol: Cum învăţăm la şcoală (activitate frontală) Memorizarea unor poezii de iarnă pentru serbarea de Crăciun Cuvântul. Propoziţia/ (activitate frontală) enunţul Discuţii despre semnificaţia perioadei sărbătorilor de iarnă în familie (activitate frontală)

Disciplină opţională Activitate pe discipline – Educaţie fizică şi sport

Desen liber – obiecte în al căror nume se aud sunete învățate

Orarul clasei

Resurse materiale

Coli albe A4 și creioane colorate

Pagina 19 din caietul elevului

Aprecieri frontale și individuale

Observarea participării la dialog a copiilor

Evaluare/ Feed-back

Prezentarea desenelor şi aprecierea lor de către colegi

Observarea modului de rezolvare a cerințelor, prin sondaj

Observarea participării la dialog a copiilor

Cartea uriașă „Degețica“, cărțile de joc din poveste

Repovestire selectivă; discuții despre activitățile care se pot desfășura în timpul iernii (plecând de la ceea ce a făcut Degețica iarna) Realizarea corespondenței între cuvintele scrise și imaginile date la pagina 19 din caietul elevului Recunoașterea și încercuirea literelor învățate, în cuvintele scrise sub imaginile de la pagina 19 Indicarea silabelor percepute în cuvintele rostite, prin diferite semne: ridicarea unui deget, a unui obiect, prin mimică sau prin semne grafice (activitate frontală) Literele învățate (recapitulare)

Aprecieri frontale și individuale

Observarea participării la dialog a copiilor

Coli albe A4, creioane colorate

Cartea uriașă „Degețica“, imagini cu emoții de bază

Calendarul naturii

Desen liber: Un moment fericit sau vesel

Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă: prezenţă, meteo, calendar, impresii etc. Identificarea stărilor emoționale prin care a trecut Degețica, de-a Trăire și manifestare lungul întregii povești. emoțională, starea de Dialog având ca suport imagini cu emoţii de bază, cu ajutorul bine cărora să se analizeze: „Ce fac atunci când sunt trist, când mi-e frică, când sunt fericit, când sunt relaxat?“

93

MEM 1.2; 1.3

AVAP 1.2

CLR 2.3 MEM 1.3

CLR 3.1; 4.1 MEM 1.1; 2.1

CLR 1.1; 1.2; 1.3; 1.4

Deşi are coarne, el nu-mpunge, Pe la casa lui, poştaşul n-ajunge. Alcătuirea de enunţuri cu cuvintele care reprezintă răspunsurile la ghicitori (activitate frontală) Citirea şi completarea tabelului de la pagina 20. Utilizarea cuvintelor „linie/ rând“ şi „coloană“ Găsirea imaginilor cu animalele care au fost personaje în povestea „Degeţica“ şi marcarea lor cu un semn stabilit de comun acord.(activitate frontală) Pe al treilea rând al tabelului (primul rând liber) Transcrierea cuvintelor scrise sub imagini sau scrierea numărului de litere din care este format fiecare cuvânt (activitate individuală) Scrierea numărului de silabe al fiecărui cuvânt (pe a patra linie a tabelului) Scrierea numărului lipsă în şirul cifrelor date (pagina 20 din caietul elevului) (individual) Colorarea elementelor. Descompunerea numărului 10 pe baza imaginilor date la pagina 21 din caietul elevului (Colorează părţile corpului omizii după cum este indicat în tabelul din dreapta.) (activitate individuală, urmată de discuţii frontale) Omul de zăpadă! – completarea desenului prin unirea cifrelor în ordine crescătoare (activitate individuală)

E pe lac în fapt de seară Tot într-o orăcăială.

Roade tot ce întâlneşte, Caşcaval mult îşi doreşte.

Mereu în costum de gală, E la noi în primăvară, Pe sub streaşina la casă Zideşte frumoasa-i casă.

Are ochi, nu vede bine, Însă sapă de minune.

Marcarea răspunsului la ghicitori, pe primul rând din tabelul de la pagina 20 din caietul elevului: Este rege pe câmpii, Poartă multe culori vii.

Numerele de la 0 la 10

Pata de culoare

Numărul 10 (consolidare)

Organizarea datelor

Cuvântul. Propoziţia/enunţul

Pagina 22 din caietul elevului

Paginile 20 și 21 din caietul elevului

Pagina 20 din caietul elevului, creioane colorate, stilou

Observarea reacţiilor copiilor pe parcursul activităţii

Observarea modului de rezolvare a cerințelor de la paginile 20 și 21

Acordare de puncte pentru enunţurile corect alcătuite şi diferite de cele ale colegilor

Observarea participării copiilor la dialog/ rezolvarea sarcinilor de lucru

94

Marți

Miercuri

AVAP 2.3

DP 2.1; 2.3 CLR 1.3; 2.2; 2.3; 2.4; 4.1

MEM 1.4; 1.6; 5.2

MEM 1.1; 1.2; 1.3

CLR 2.3; 2.4

CLR 4.2; 4.3 AVAP 2.3

DP 2.2; 3.1 CLR 1.2; 2.2; 2.4; 4.1;

DP 3.1

AVAP 2.3

Rutine şcolare

Pata de culoare; tehnici simple combinate

Biletul

Dialog – formularea de întrebări şi răspunsuri despre anumite preferințe

Numerele de la 0 la 10 (recapitulare)

Povestire după imagini

Întâlnirea de dimineaţă: calendar, impresii, meteo etc. Discuţii libere pornind de la întrebarea: Care au fost personajele care au ajutat-o la greu pe Degețica? Cu ce sunet începe cuvântul...? Care este litera corespunzătoare? (activitate frontală) Colorarea literelor învăţate de pe aripile fluturelui/ pagina 25 (activitate individuală) Completarea desenului de la pagina 25 din caietul elevului cu linii, puncte sau pete de culoare

Tehnici simple combinate

Literele învățate (recapitulare)

Activităţi integrate

Activităţi pe discipline: Limba modernă

Exerciţiu- joc: Copiii privesc imaginea de la pagina 24 și formulează enunțuri respectând următorul algoritm: Văd/Observ, Mă gândesc, Mă întreb (activitate individuală) Numărare de elemente din desenul de pe pagina 24 (activitate individuală); completarea în căsuțe a cifrelor corespunzătoare elementelor numărate în imagine Crearea şi rezolvarea de probleme de aflare a sumei şi diferenţei cu numere în concentrul 0-10 (activitate frontală)

Activităţi pe discipline: Religie

Întâlnirea de dimineaţă: calendar, impresii, meteo etc. Personaje preferate (activitate în perechi). În fiecare pereche elevii povestesc colegului despre personajul preferat din povestea sau desenul animat preferat Se descoperă și se încercuiesc în careul dat numele personajelor scrise sub desene (activitate individuală) Realizarea unui bilet în care să-şi exprime idei/ păreri/ sentimente legate de sărbătorile de iarnă (activitate individuală) Joc: A venit poştaşul – Fiecare copil face schimb de bilete cu unul dintre colegi şi încearcă să descopere ce a vrut colegul să transmită (activitate în perechi)

Activităţi integrate

Decorarea omului de zăpadă folosind instrumente şi tehnici la alegere (activitate individuală) Joc „Dacă aş fi un om de zăpadă“ (activitate frontală) Întâlnirea dinaintea plecării: Ce mi-a plăcut azi? Ce am învățat azi? Cum m-am simțit azi?

Pagina 25 din caietul elevului, creioane colorate, carioci, hârtie glasată şi creponată, lipici

Pagina 24 din caietul elevului, creioane colorate

Urmărirea şi îndrumarea copiilor

Sferturi de coli A4, creioane colorate, carioci, stilou

Interevaluare

Observarea participării la dialog a copiilor

Observarea participării la dialog a copiilor

Observarea schimbului de replici în cazul a 3-4 perechi de copii

Observarea participării la dialog a copiilor

Pagina 23 din caietul elevului

Evaluare în perechi

95

Joi

Recunoașterea și decuparea figurilor geometrice de la pagina 27 din caietul elevului (activitate frontală) Reconstituirea prin lipire a imaginii de la pagina 27 (activitate individuală) Numărarea figurilor geometrice folosite în realizarea bradului și completarea tabelului cu numerele corespunzătoare (activitate frontală) Sărbătorile vin! – realizare de decoruri/ obiecte utile pentru sărbătorile de iarnă sau pentru serbarea de Crăciun (activitate în grupuri mici) Audierea unor creaţii muzicale care declanşează mişcarea liberă, spontană sau audierea de creații accesibile specifice sărbătorilor de iarnă (activitate frontală)

Interpretarea în colectiv şi în grupuri mici a colindelor şi cântecelor de iarnă învăţate Acompanierea cu jucării muzicale

AVAB 2.2

MM 1.4; 2.1; 2.2

MM 3.1

AVAP 1.2

MEM 1.1; 2.2; 5.1

Cântare vocală în colectiv cu acompaniament Rutine şcolare

Mişcare liberă pe muzică

Pata de culoare; tehnici simple combinate Caracteristicile materialelor

Tehnici simple: decuparea după contur

Figuri geometrice

Linia cu scop de contur

Dialogul –intrebari si raspunsuri despre sărbătorile de iarnă

Activități integrate

Întâlnirea de dimineaţă: calendar, meteo, impresii etc. Discuţii despre sărbătorile de iarnă (activitate frontală) Memorizarea unei poezii cu specific de iarnă sau audiere – Legenda bradului de Crăciun; Observarea paginii de carte care conţine poezia/legenda (activitate frontală) Desen liber, inspirat de conținutul poeziei sau al legendei (activitate individuală)

AVAP 2.3

Linia cu scop de contur

Cântarea vocală şi mişcarea pe muzică

Punctul și linia cu rol constructiv/decorativ

Numerele de la 0 la 10 (recapitulare)

Activități pe discipline: Educaţie fizică şi sport

Jocul numerelor: învățătoarea arată imagini cu obiecte diferite pe care copiii trebuie să le numere și să ridice jetonul cu numărul corespunzător (activitate frontală) Desen pe căsuțe de matematică: elemente de iarnă (brazi, stele etc.) Exersarea de cântece din folclorul copiilor, cu specific de iarnă – colinde etc. (activitate frontală) Jocuri de mişcare (activitate frontală/ pe grupe) Desen liber inspirat de muzică (activitate individuală)

DP 2.2; 3.1; CLR 1.2; 2.2; 2.4

AVAP 2.3

MM 1.1; 1.2; 2.2

AVAP 2.3

MEM 1.1; 1.2; 1.3

Hârtie și carton colorat de texturi diferite, foarfece J. Haydn - Simfonia „Ceasornicul“, Partea a II-a (fragment incipient), Partea a IV-a (fragment) CD/ casetofon

Paginile 26 și 27 din caietul elevului

Cărţi care conţin poezii de iarnă (cu text şi imagini)

Colinde

Imagini cu obiecte Jetoanele cu numere Creioane colorate Foi cu pătrăţele

Aprecieri colective şi individuale referitoare la realizarea sarcinilor

Expunerea produselor elevilor Interevaluare „Turul galeriei“

Autoevaluare

Observarea reacţiilor copiilor Aprecierea răspunsurilor date/ implicării în activitatea de memorizare prin acordarea de steluţe Copiii ridică forma geometrică plană indicată de învăţător, decupată

Interevaluare „Turul galeriei“

Observarea participării la activitate

Observarea sistematică

96

Luni

MM: 1.1; 1.2; 2.1

DP 2.1; 2.3; 3.1

DP 3.1

Matematică și explorarea mediului

Limbă modernă

Arte vizuale și abilităţi practice

Religie

Comunicare în limba română

Marți

Educație fizică și sport

Muzică şi mişcare

Matematică și explorarea mediului

Comunicare în limba română

Miercuri

Muzică și mișcare

Arte vizuale şi abilităţi practice

Matematică și explorarea mediului

Vineri

Observarea participării la dialog a copiilor

Educație fizică și sport

Disciplină opţională

Comunicare în limba română

Dezvoltare personală

CD cu fond muzical adecvat, casetofon,

Calendarul naturii

Comunicare în limba română

Joi

Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă: prezenţă, meteo, calendar, impresii etc. Trăire și manifestare Formulare de idei plecând de la tema: Planuri pentru vacanța de emoțională, starea de iarnă (Ce simt înaintea vacanţei de Crăciun? Ce aş vrea să se bine întâmple? etc) Audierea unor piese specifice sărbătorilor de iarnă din folclorul Cântarea vocală și copiilor şi interpretarea cântecelor preferate (activitate frontală) acompaniamentul cu jucării muzicale Evaluare sumativă Disciplină opţională Activități pe discipline: Educaţie fizică şi sport

Întâlnirea dinaintea plecării: Ce mi-a plăcut azi? Ce am învățat azi? Cum m-am simțit azi?

Matematică și explorarea mediului

Dezvoltare personală Comunicare în limba română

Vineri

97

Ziua

Desen: Fiecare elev îşi va desena/ picta jucăria sau jocul preferat (individual) Organizarea unor jocuri inspirate de muzica audiată (activitate în grupuri mici)

Decuparea desenului realizat în ora anterioară şi realizarea unui colaj cu toate jucăriile preferate ale copiilor din clasă Decuparea cartonaşelor de pe foile cartonate 1-2 şi 3-4 din caietul de lucru și pregătirea pentru activităţile din zilele a doua şi a treia (activitate individuală) Întâlnirea de plecare: Ce mi-a plăcut azi? Ce am învăţat azi? Cum m-am simţit azi?

AVAP 2.6 MM 3.1

AVAP 2.3

DP 3.1

MEM 1.1

Joc: Ghiceşte jucăria mea preferată (activitate frontală) Cerinţa: Copiii vor încerca să ghicească jucăria preferată a colegului/ colegei, cu ajutorul întrebărilor ajutătoare. Colegul răspunde cu DA/ NU – de exemplu: Este din pluş? (NU) Funcţionează cu telecomandă? (DA) Denumirea începe cu „m“? (DA) – e o maşină Scrie în casetă câte jucării de acelaşi fel sunt – pagina 11 (activitate individuală)

Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă – salutul de dimineaţă, meteo, reguli de comportare în şcoală etc. Discuţii despre jocurile pe care copiii le-au desfăşurat în vacanţă, împreună cu prietenii şi familia Audierea poveştii „Jocuri şi jucării“ – predicţii cu titlu dat şi predicţii pe parcurs (activitate frontală) Discuţii despre mesajul poveştii; formulare de întrebări care dezvoltă gândirea critică despre interacţiuni simple cu fiinţe şi obiecte familiare preferate, în contextul jocurilor prezentate în carte (activitate frontală)

Activităţi integrate/ pe discipline; organizarea colectivului de elevi

Tehnici simple de tăiere, decupare după contur, lipire

Elemente de limbaj plastic Pata de culoare Cântarea vocală; mişcare pe muzică

Numărare 0-10

Fiinţe şi obiecte preferate (Jucării preferate, Cu cine mă joc? Cum mă joc?) Dialogul – formulare de întrebări şi răspunsuri

Reguli elementare ale noilor rutine specifice activităţii clasei pregătitoare

Conţinut vizat / activat

Proiectarea unităţii tematice „JOCURI ŞI JUCĂRII“ Perioada: 4 săptămâni

CLR 1.2; 1.3; 2.3

DP 2.3

CLR 1.1; 1.2

DP 3.1

Competenţe specifice

Săptămâna I

Luni

caietul de lucru – paginile 1-2 şi 3-4

foarfece, lipici, carton mare

Bloc de desen, acuarele Simfonia jucăriilor – Leopold Mozart

Pagina 11 din caietul elevului; creion

Cartea uriașă JOCURI ŞI JUCĂRII

Resurse materiale

Interevaluare „Turul galeriei“

Observarea reacţiilor copiilor în timpul activităţilor

Identificarea şi numărarea tuturor obiectelor de acelaşi fel

Observarea modului în care copiii formulează întrebări şi răspunsuri

Observarea reacţiilor în timpul audierii poveștii

Observarea participării la dialog

Evaluare/ Feed-back

98

Marţi

Marţi

CLR 1.3

MEM 1.1

CLR 2.3 MEM 3.1

CLR 4.1

AVAP 2.3

DP 3.1 CLR 1.3

Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc. Joc: Aşezarea cărţilor de joc reprezentând scenele din cartea uriaşă, Povestire după urmând firul logic al povestirii (activitate în perechi sau în grupuri mici) imagini Care sunt numele copiilor din poveste? (pagina 1 din cartea uriaşă) Cu ce sunet începe numele Luca? – intuirea literei L; Unde se aude sunetul l în cuvântul Elena? (în interiorul cuvântului) – intuirea literei l (activitate frontală) Sunetul L Realizarea literei L din sârmă, fire, plastilină (activitate individuală) Litera mică și Denumirea obiectelor ilustrate în caseta din dreapta titlului; despărţirea în litera mare de silabe a acestor cuvinte; identificarea locului pe care îl ocupă în fiecare tipar l/L dintre aceste cuvinte sunetul l) Colorarea literelor l şi L ce alcătuiesc titlul (pagina 5 din caietul elevului) Bifează cu X caseta corespunzătoare locului în care sunetul l se află în cuvântul ilustrat. (exemplu: X dacă sunetul se află la începutul cuvântului, X dacă sunetul se află în interiorul cuvântului X dacă sunetul se află la sfârşitul cuvântului) (activitate individuală) Colorarea cercului cu cifra corespunzătoare numărului de silabe din fiecare cuvânt (de exemplu: colorăm cercul cu cifra 3 pentru libelulă) (activitate individuală) Încercuirea literelor l şi L din şirul de litere dat (activitate individuală) Trasarea literelor l şi L pe spaţiile date cu diferite instrumente (activitate individuală) - pagina 5 din caiet Activităţi pe discipline: Religie Activităţi integrate Repovestire pagina 4 din cartea uriaşă Povestire după Joc de rol: La coafor/ La frizerie (imitarea unor acţiuni specifice; de imagini exemplu: uscatul părului cu ajutorul foehnului, pieptănatul etc.; identi- Forme şi transfer ficarea acţiunilor care implică folosirea aparatelor electrice; evidenţierea de energie unor reguli de siguranţă în mânuirea aparatelor electrice) Electricitate: Rezolvarea sarcinii din caietul elevului pagina 14. Cerinţă: Uneşte aparate care punctele în ordine crescătoare. Spune ce ai obţinut. Colorează desenul! utilizează electricitatea şi (activitate individuală) Trasează în eticheta din dreapta desenului atâtea liniuţe orizontale câte reguli de siguranţă în mânuirea silabe are cuvântul veioză (pagina 14, caietul elevului) aparatelor electrice Cartea uriașă JOCURI ŞI JUCĂRII - pagina 4

Creioane colorate sau alte instrumente: pix, creion, carioca, stilou

Pagina 5 din caietul de lucru

Sârmă, fire, plastilină

Cartea uriașă JOCURI ŞI JUCĂRII, cărţile de joc din poveste – pagina 1

Observarea modului de grupare a cartonaşelor: aparate de uz casnic/ aparate electrice utilizate la coafor

Scrierea literelor l şi L Aprecieri globale și individuale

Identificarea locului pe care sunetul l îl ocupă în cuvinte date

Observarea răspunsurilor la cerinţe, prin sondaj

Observarea modului în care copiii repovestesc cu ajutorul cărţilor de joc

99

Miercuri

DP. 2.2; 3.3

CLR 2.3 MEM 1.1

MM 2.1; 3.1

MM 2.1; 3.1

DP 3.1 CLR 1.3; 2.1 2.3; 3.1

DP 2.2

CLR 2.2

MEM 1.1

Cântecul numerelor: (Hai să zicem una/ Una este luna etc..) (activitate frontală) Repovestire pagina 1. Numărarea cuburilor din imagine. Completarea tabelului de la pagina 15, caietul de lucru, cu numărul de corpuri geometrice utilizate de către fiecare copil în jocul său de construcţii. Găseşte drumul fiecărui şoricel şi completează căsuţa cu cifra corespunzătoare de pe tricou (caietul de lucru, pagina 15) Joc de mișcare Jocul numerelor: copiii îşi aleg un număr de la 1 la 10 apoi se deplasează liber în jurul învăţătoarei. La un moment dat, învăţătoarea strigă un număr, de exemplu 3. Copiii care şi-au ales acel număr trebuie să formeze un cerc şi să se ţină de mână. Ceilalţi rămân nemişcaţi. Copiii care nu au respectat regulile jocului vor fi penalizaţi să stea într-un picior, până se numără la 3. Jocul continuă şi se strigă alte numere – de la 1 la 10.

Numărare 0-10

Cântarea vocală; mişcări libere pe muzică

A formula o rugăminte Elemente de construcţie a comunicării: cuvântul

Numărare 0-10

Joc: Dă-mi, te rog frumos! Copiii sunt aşezaţi în cerc. Fiecare are o jucărie în mână. În mijlocul cercului se află un copil fără jucărie. Acesta cere jucăria unui coleg care se află în cerc. Dă-mi, te rog frumos X! (X denumirea jucăriei pe care o cere). Acesta o dă şi primeşte mulţumiri din partea copilului care o primeşte. Cei doi fac schimb de locuri în timp ce colegii aplaudă. Jocul continuă în mod asemănător. Activităţi pe discipline: Limbă modernă Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc. Repovestire pagina 3 Joc: Jocuri cu mingea – folosirea cărţilor de joc ce reprezintă jocuri cu Acte de vorbire: A formula o idee mingea (activitate frontală) Alcătuire de propoziţii pe baza imaginilor de pe cartonaşe. Despărţire în silabe a unor cuvinte ca joc, tenis, minge, jucător etc. Elemente de Reprezentare simbolică a unor cuvinte/ silabe/ sunete referitoare la jocu- construcţie a rile ilustrate în cărţile de joc. comunicării: Joc: Eu spun una, tu spui mai multe (de exemplu: jucător – jucători etc.) Cuvântul. Silaba Cântec: Jocul degeţelelor (activitate frontală) (Ne jucăm, ne jucăm/ Cu degetul mare noi ne jucăm/ Când degetul mare a obosit/ Arătătorul a şi Cântarea vocală; mişcări libere pe sosit ş.a.m.d.) muzică

Identifică cifra corespunzătoare numărului de jucării de pe fiecare raft (trasează câte o linie de la fiecare cifră la raftul care are tot atâtea jucării câte indică această cifră) (pagina 14, caietul elevului)

Observarea respectării regulilor jocului

Pagina 15 din caietul de lucru Creioane și alte instrumente de scris

Ridicarea corectă a numărului de degeţele potrivit versurilor din cântec

Identificarea degetului/ palmelor potrivit sarcinii exprimate în cântec

Observarea comportamentului participativ

Observarea răspunsurilor la cerinţe, prin sondaj

Observarea comportamentului participativ Interevaluare

Observarea modului de identificare corectă a cardinalului unei mulţimi

Cartea uriașă JOCURI ŞI JUCĂRII - pagina 1

CD

CD, orgă pentru acompaniament

Cartea uriașă JOCURI ŞI JUCĂRII – pagina 3 Cărţile de joc din povestea JOCURI ŞI JUCĂRII Foaie A4, creioane

Pagina 14 din caietul de lucru Creioane colorate

Observarea modului de rezolvare a sarcinilor de lucru

100

Joi

DP 2.2;3.3 MEM 1.4

MEM 1.1

MM 2.1; 3.1

AVAP 2.3 CLR 4.1

DP 2.2; 3.1 CLR 1.3; 1.4 2.4

AVAP 2.6

MM 1.4; 2.1; 3.1 Cântarea vocală Mişcări sugerate de textul cântecului Pata de culoare

Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă - noutăţi, impresii, meteo etc. Discuţii despre imaginea de pe pagina 5 Cu ce sunet începe cuvântul băiat? Găsiţi un nume de băiat care începe cu B (de exemplu: Bogdan). Cu ce sunet începe Bogdan? Ce nume poate avea fetiţa, dacă numele ei începe cu B? Intuirea literei b/ B (activitate frontală) Denumirea obiectelor ilustrate în caseta din dreapta titlului; despărţirea în silabe a acestor cuvinte; identificarea locului pe care îl ocupă în fiecare dintre aceste cuvinte sunetul b) Colorarea literelor b şi B ce alcătuiesc titlul (pagina 6 din caietul elevului) Bifează cu X caseta corespunzătoare locului în care sunetul b se află în cuvântul ilustrat. (exemplu: X dacă sunetul se află la începutul cuvântului, X dacă sunetul se află în interiorul cuvântului, X dacă sunetul se află la sfârşitul cuvântului) (activitate individuală) Colorarea cercului cu cifra corespunzătoare numărului de silabe din fiecare cuvânt (de exemplu: colorăm cercul cu cifra 1 pentru cub) (activitate individuală) Încercuirea literelor b şi B din şirul de litere dat (activitate individuală) Trasarea literelor b şi B pe spaţiile date cu diferite instrumente (activitate individuală) - pagina 6 din caiet Numărătoare muzicală (Un elefant se legăna pe o pânză de păianjen...) Pagina 12 din caietul de lucru. Completează casetele cu cifrele care lipsesc (activitate individuală) Numără oiţele. Numără căţeluşii. Câte animale sunt în imagine? Joc: Albinuţa. Se formează grupe cu 10 copii sau cu număr par de copii. Fiecare copil reprezintă o floare. Se numără florile. Un alt copil reprezintă albinuţa. La comanda învăţătoarei, „albinuţa“ sare de pe o floare pe alta,/ din două în două flori, începând cu floarea nr ... etc. Copilul care reprezintă albinuţa atinge florile pe care „aterizează“. Floarea trebuie să spună numărul pe care îl reprezintă. Numărare 0-10 în ordine crescătoare şi descrescătoare

Cântare vocală și mișcare pe muzică

Sunetul B Literele b/ B de tipar

A formula idei

Activităţi pe discipline: Educaţie fizică și sport

Exersarea asimilării integrale a cântecului Cu ciocan şi cleştişorul – Harry Brauner (activitate frontală) Joc de mişcare pe melodie (activitate pe grupe). Acompaniament cu ciocănele din plastic Desen inspirat de melodie (activitate individuală)

Pagina 12 din caietul elevului

Creioane colorate sau alte instrumente: pix, creion, carioca, stilou

Pagina 6 din caietul de lucru

Cartea uriașă JOCURI ŞI JUCĂRII - pagina 5

Acuarele, tempera

CD, casetofon

Observarea respectării regulilor jocului

Observarea modului de completare a unor serii numerice lacunare

Observarea modului de rezolvare a cerinţelor, prin sondaj

Observarea răspunsurilor la cerinţe, prin sondaj

Observarea reacţiilor copiilor în timpul asimilării cântecului

AVAP 2.6

CLR 1.3

CLR 2.4

MM 2.1

DP 1.2

AVLM 1.3

DP 2.2; 3.1

MM 2.1; 3.1

Ziua

DP 2.2; 2.3

CLR 1.1; 1.2; 1.4

DP 3.2

Competențe specifice

Săptămâna a II-a

Vineri

Luni

101

Cântare vocală și mișcare pe muzică

Igiena sălii de clasă (Aranjarea jucăriilor) Cuvinte şi Silabe

Igiena sălii de clasă (aranjarea jucăriilor/ cărţilor, utilizarea coşului de gunoi, ştergerea prafului, aerisirea clasei) Acte de vorbire A formula idei

Întâlnirea de dimineaţă – salutul de dimineaţă, prezenţa, agenda zilei, meteo, noutăţi, impresii, reguli de comportare în şcoală etc. Discuţii despre jocurile pe care copiii le-au desfăşurat la sfârşit de săptămână, împreună cu prietenii şi familia Audierea poveştii JOCURI ŞI JUCĂRII (citită de învăţător) - predicţii cu titlu dat şi predicţii pe parcurs (activitate frontală). Discuţii despre mesajul poveştii; formulare de întrebări care dezvoltă gândirea critică despre comportamente moral-civice bazate pe respect faţă de sine şi faţă de ceilalţi, faţă de obiectele de lucru şi de joacă (activitate frontală). Discuţii despre mesajul imaginilor din caietul elevului; formulare de întrebări care dezvoltă gândirea critică despre comportamente moral-

Activități integrate

Activități integrate/ pe discipline; organizarea colectivului de elevi

Aspecte specifice ale organizării învăţării şi pregătirii pentru viaţă la şcolarul mic (Rutine şi sarcini de lucru) Identificarea unor reguli de comunicare Dezvoltare emoţională şi socială

Conținut vizat / activat

Activităţi pe discipline: Educaţie fizică şi sport

Întâlnirea de dimineaţă - noutăţi, impresii, meteo etc. Vizionarea unei secvenţe din filmul Albă-ca-Zăpada referitoare la curăţenia din casa piticilor. Discuţii referitoare la modul în care arăta casa piticilor înainte de/ după venirea Albei-ca-Zăpada. Mişcare ce imită acţiuni de curăţenie realizate de Albă-ca-Zăpada (Dau cu mătura, şterg praful etc). Fondul muzical este asigurat de cântecul Albei-ca-Zăpada din film Observarea stării de curăţenie a clasei. Stabilirea unor sarcini pentru fiecare copil pentru menţinerea curăţeniei clasei (activitate frontală) Pagina 23 din caietul de lucru. Formulare de propoziţii referitoare la acţiunile efectuate de către fiecare copil. Conversaţie despre locul potrivit fiecărei jucării/ obiect, după folosirea ei/ lui. Reprezentare simbolică în eticheta corespunzătoare fiecărei imagini a unei propoziţii, cuvinte şi sunete componente.

Activităţi integrate

Activităţi pe discipline: Limbă modernă

Cântecul albinuţei (Prin livezi şi prin ogoare alergăm din floare-n floare/ Zum, zum, zum/ albiniţa mea) (activitate frontală)

Caietul elevului pagina 19

Cartea uriașă JOCURI ŞI JUCĂRII - pagina 6

Resurse materiale

Pagina 23 din caietul elevului, creione colorate

CD cu secvenţe din filmul Albă-caZăpada

Observarea selectivă în timpul povestirii

Observarea reacţiilor în timpul audierii poveştii

Observarea participării la dialog

Evaluare/ Feed-back

Observarea modului de rezolvare a sarcinilor de lucru

Observarea reacţiilor copiilor în momentul vizionării filmului Observarea reacţiilor copiilor atunci când execută mişcări ce simulează acţiuni de curăţenie

102

Marţi

Colaj: fiecare elev își va decupa brăduţii de la pagina 27 (triunghiurile verzi cu pătrat maro): 1. se vor tăia elementele fiecărui triunghi pe rând câte unul; 2. se va lipi întâi tulpina bradului (pătratul maro), la mică distanţă coroana (elementele verzi) ca în model; 3. se vor lipi toţi brazii. Organizarea unor jocuri inspirate de muzică – „O, brad frumos!“ (activitate în perechi).

Decuparea unor imagini potrivite cu tema lucrării realizate în ora anterioară şi completarea colajului prin lipirea imaginilor sau completarea planşei în acuarelă. Realizarea unei mini-expoziţii şi prezentarea/ afişarea unor criterii de evaluare a lucrărilor. Decuparea cartonaşelor de joc din caietul de lucru, paginile 29 şi 30, care vor fi utilizate într-o activitate din a ziua a treia (miercuri, la CLR). Întâlnirea de plecare: Ce mi-a plăcut astăzi să fac? Ce lucruri interesante am învăţat azi? Cum m-am simţit azi la şcoală? Ce mi-ar plăcea să mai fac? Activități integrate

Întâlnirea de dimineaţă – salutul de dimineaţă, prezenţa, agenda zilei, meteo, noutăţi, impresii, reguli de comportare în şcoală, etc. Repovestire JOCURI ŞI JUCĂRII, pe baza cărților de joc (în perechi sau în grupuri mici)

AVAP 2.2; 2.3

AVAP 2.2; 2.3

DP 3.2

DP 3.3

MM 1.1; 1.4; 2.1; 2.2; 3.1

Desenează în primul tabel, în coloana din stânga, tot atâtea beţişoare câte jucării de acelaşi fel sunt în coloana din mijloc; desenează în coloana din dreapta cu un triunghi mai mult decât jucăriile de acelaşi fel aflate în coloana din mijloc. Desenează în al doilea tabel, în coloana din stânga, cu un cerc mai puţin decât jucăriile de acelaşi fel aflate în coloana din mijloc, desenează în coloana din dreapta tot atâtea pătrate câte jucării de acelaşi fel sunt în coloana din mijloc – pagina 20 (activitate individuală). Crearea unor probleme simple de adunare şi scădere cu 1-2 unităţi în concentrul 0-10, prin explorarea unor contexte concrete.

MEM 1.1; 3.1

CLR 2.1

civice bazate pe respect faţă de sine şi faţă de ceilalţi, faţă de munca şi activităţile celorlalţi (activitate frontală) (pot colora din caiet situaţiile în care sunt prezentate comportamente bazate pe respect, iar celelalte să rămână necolorate; pot colora în culori vesele comportamentele civice corecte şi în culori triste comportamentele civice necorespunzătoare). Recitare: în cor, poezia „O alună, două, trei“

Aspecte specifice ale organizării învăţării şi pregătirii pentru

Tehnici simple de tăiere, decupare după contur, lipire Tehnici simple: ştampilare, stropire

Caietul de lucru al elevului – pagina 27

Cântare vocală, mişcare pe muzică

Cartea uriașă JOCURI ŞI JUCĂRII - pagina 8, cărțile de

Caietul de lucru al elevului – paginile 29 şi 30

CD, casetofon foarfece, lipici, coli A4 colorate – galben, oranj, roşu sau albe

Foarfece, lipici, coli A4 colorate – galben, oranj, roşu sau albe

Pagina 20 din caietul elevului Creion/ stilou.

Tehnici simple: tăiere, decupare după contur, lipire

Acte de vorbire: a recita şi a da informaţii Numărare 0-10 Adunarea şi scăderea în concentrul 0-10 cu 1-2 unităţi prin numărare

Interacţiuni simple cu fiinţe şi obiecte familiare

Observarea modului în care copiii repovestesc

Interevaluare „Turul galeriei“.

Observarea selectivă a perechilor.

Observarea selectivă a lucrărilor copiilor Observarea reacțiilor copiilor în timpul activităților

Scrierea semnelor în casetă

Identificarea şi numărarea tuturor obiectelor de acelaşi fel

după imagini a modului de raportare a copilului la tipul de comportament prezentat. Observarea modului în care copiii formulează probleme simple şi întrebări

103

CLR 2.3

CLR 1.4; 2.3

MEM 3.3; 5.2

AVAP 2.3

CLR 1.1; 1.2; 1.4; 2.4; 3.2; 3.2; 4.1

Ce nume pot avea copiii din poveste (de la pagina 8 din cartea uriaşă)? viaţă la şcolarul (de exemplu: Elena şi Emil, Elvira şi Eugen). Cu ce sunet începe numele mic (Rutine şi sarcini lor? (activitate frontală) – intuirea literei E. Realizarea literei E din sârmă (activitate individuală). Exemplificarea de lucru) unor alte cuvinte în care sunetul e apare la începutul, la mijocul sau la Utilizarea finalul cuvântului – intuirea literei e. cuvintelor noi în Realizarea literei e din sârmă (activitate individuală). enunţuri Realizarea de corespondențe între fiecare obiect desenat și litera inițială a adecvate Formularea de numelui acestuia (activitate individuală) (pagina7 din caietul elevului). întrebări şi Colorarea literei mari şi mici din caiet. răspunsuri Identificarea literelor e/E în şirul de litere dat. Modelaj Încercuirea literei e/E în ficare cuvânt (activitate frontală şi individuală) Trasarea literelor e şi E pe spaţiile date cu diferite instrumente - creion, Sunetul e Litera mică și stilou (activitate individuală) – pagina 7 din caiet. Realizarea corespondenţei între imaginile colorate de sus şi cuvântul care litera mare de conţine litera e. tipar e/E Despărţirea în silabe şi indentificarea numărului de silabe prin colorarea Litera numărului corespunzător. Silaba Colorarea pătrăţelei corespunzătoare aşezării sunetului în cuvânt – la Cuvântul început, la mijloc, la final. Activităţi pe discipline: Religie Activităţi integrate Ghicitoare: Sunt făcut din metal şi din plastic,/ Am, pentru om, un rol Electricitate: apafantastic,/ Pot să tai, să cânt şi să joc,/ Pot să te plimb, pâinea îţi coc rate care utilizează (Roboţii). electricitatea şi Rezolvarea sarcinii din caietul elevului, pagina 9 – colorarea cu culori reguli de sigudiferite a unui număr de dreptunghiuri egal cu numărul de roboţi ai ranţă în mânuifiecărui copil. rea aparatelor Identificarea copilului care are cei mai puţini roboţei şi cei mai mulţi electrice roboţei (colorarea numelor lor cu maro şi roşu, de exemplu). Stabilirea unei ierarhii – de la copilul care are cei mai mulţi roboţi la cel care are Adunarea şi cei mai puţini şi scrierea numărului ierarhic, în dreapta, în tabelul cu scăderea în nume. concentrul 0-10 Discuţii: Cum funcţionează roboţii? De unde au energie? La ce folosesc? cu 1-2 unităţi, (taie, toacă, spală etc.) Dă exemplu de roboţi pe care îi foloseşti acasă. La prin numărare Elemente de ce ne ajută? (uşurează munca, economisesc timp etc.) construcţie a Audierea textului de la pagina 4. comunicării: Identificarea unor roboţi în imaginea din cartea uriaşă. Joc: Simularea unor situaţii în care aparatura electrică/ electronică este sunete şi silabe folosită necorespunzător. Discuţii: modalităţi de economisire a energiei/ de protejare a mediului. Cartea uriașă JOCURI ŞI JUCĂRII – pagina 4

Pagina 9 din caietul elevului Creioane colorate, stilou.

Pagina 7 din caietul elevului

Sârmă

joc din caietul elevului.

Observarea comportamentului participativ

Observarea modului de rezolvare a sarcinilor de lucru

Observarea selectivă a modului de lucru

Observarea selectivă a modului de rezolvare a sarcinilor de lucru.

Observarea răspunsurilor la cerințe, prin sondaj

cu ajutorul cărților de joc

104

Miercuri

Joi

CLR 2.2; 2.3; 2.4

DP 3.2

AVAP 2.2

MM 1.1; 1.4; 2.1; 2.2; 3.1

CLR 1.1; 1.2 MEM 1.1; 1.4; 3.2

AVAP 2.2; 2.3

CLR 1.4; 2.2; 2.4; 3.1

DP 3.2

Pata de culoare

Cântare vocală și mișcarea liberă pe muzică

Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă – salutul de dimineaţă, prezenţa, agenda zilei, meteo, noutăţi, impresii, reguli de comportare în şcoală etc. Discuții pe baza ultimei imagini de pe pagina 19: Cum trebuie să vorbeşti la telefon? 1. Convorbirea începe cu „Alo!“.

Aspecte specifice ale organizării învăţării şi pregătirii pentru viaţă la şcolarul

Activităţi pe discipline: Educație fizică şi sport

Exersarea asimilării integrale a cântecului „Am o păpuşică mică“ – (activitate frontală) Joc de mişcare pe melodie (activitate pe grupe). Acompaniament cu negativul de pe CD. Desen inspirat de melodie (activitate individuală)

Activităţi pe discipline: Limbă modernă Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă – salutul de dimineaţă, prezenţa, agenda zilei, Aspecte specifice ale organizării meteo, noutăţi, impresii, reguli de comportare în şcoală, etc. Joc didactic: Jocuri cu mingea – folosirea cărţilor de joc de la paginile învăţării şi 29, 30. Copilul căruia învăţătorul îi aruncă mingea trebuie să ridice pregătirii pentru cartonaşul cu litera cerută, să-l întoarcă pe faţa cealaltă şi să identifice viaţă la şcolarul imaginea. Elevul va arunca mingea la alt coleg care va scrie pe tablă mic (Rutine şi cuvintele scrise pe cartonaş şi va arunca mingea învăţătorului. Jocul se sarcini de lucru) reia. (Cartonaşele stau cu faţa cu litera în sus şi cu imaginea în jos.) – Cuvântul activitate frontală Silaba Indicarea silabelor percepute, în diferite moduri: ridicarea unui deget, a Sunetul unui obiect sau prin semne grafice (activitate frontală). Litera Desenarea unor imagini care să reprezinte cuvinte ce conţin sunetele: e, Desenarea, conturarea - pata b, l. Scrierea schemei cuvântului. Identificarea sunetului cerut prin colorarea de culoare. bulinei corespunzătoare. Acte de vorbire: a Audierea unei lecturi despre istoria automobilului / calculatorului etc. formula o idee Numărarea elementelor unei mulțimi – autovehicule, aparate de calcul, baterii etc. (activitate individuală) (pagina 10 din caietul elevului) Numărare 0-10 Corelarea consumatorului cu sursa sa de energie. Electricitate: Discuţii: Legătura dintre producerea energiei şi poluarea mediului. aparate care utilizează electricitatea

Pagina 19 din caietul elevului

Creioane colorate, carioca

CD, casetofon

Caietul elevului pagina 10 Creioane și alte instrumente de scris

Coli de scris, post-ituri, creioane

Cartonaşe de joc de la paginile 29, 30 din caietul elevului

Observarea modului de construire a dialogului

Observarea reacțiilor copiilor în timpul asimilării cântecului Aprecierea selectivă a lucrărilor în funcţie de concordanţa imaginetext.

Observarea globală a corectitudinii numărării prin ridicarea unui număr de degete egal cu numărul de obiecte

Observarea modului de formulare a ideii

Interevaluarea la măsuţe

Observarea comportamentului participativ

Observarea răspunsurilor la cerințe, prin sondaj

105

Vineri

MM 1.1; 1.4; 2.1; 2.2; 3.1

AVAP 2.2; 2.3 DP 1.1; 3.3

DP 3.2

AVAP 2.3

MEM 1.1; 1.3

MM 1.1; 1.4; 2.1; 2.2; 3.1

AVAP 2.3

Conturare, colorare

Pata de culoare

Numărare 0-10 în ordine crescătoare şi descrescătoare

Cântare vocală și mișcare pe muzică

Pata de culoare

mic (Rutine şi sarcini de lucru) Utilizarea cuvintelor noi în enunţuri adecvate Formularea de întrebări şi răspunsuri

Întâlnirea de dimineaţă – salutul de dimineaţă, prezenţa, agenda zilei, meteo, noutăţi, impresii, reguli de comportare în şcoală etc. Colorarea florii după preferinţa fiecăruia. Decuparea (doar dacă se doreşte). Completarea florii cu datele de mai jos cu desene, scris. - Pe floare: o bucurie recentă. - Pe o frunză: o dorinţă. - Pe a doua frunză: o zi de neuitat. - Pe tulpină: locul preferat. - Pe rădăcină: un secret. Dacă ai fi o floare, ce floare ai fi? De ce? Deseneaz-o sau scrie-i numele pe una dintre petele. Intonarea cântecului Dacă vesel se trăieşte.

Activităţi integrate

Pata de culoare Dezvoltare emoţională şi social - Trăire şi manifestare emoţională, starea de bine

Aspecte specifice ale organizării învăţării şi pregătirii pentru viaţă la şcolarul mic (Rutine şi sarcini de lucru)

Activități pe discipline: Limbă modernă

Pagina 21 din caietul elevului. Numerotează casetele (activitate individuală). Ce animal este desenat? (caracatiţa – i se mai spune şi octopus pentru că are 8 tentacule) Colorarea imaginii de la pagina 21 din caietul elevului (activitate individuală) Joc: Octopus vrea să deseneze câte un element din mediul înconjurător specific fiecărei cifre scrise (de exemplu: 1 – soare, 2 – mâini, 3 – trifoi, 4 – roţi la maşină, 5 – degete la mână, 6 – picioare la insecte, 7 – culorile curcubeului, 8 – tentacule) activitate frontală

Colorarea imaginii de la pagina 19 din caietul elevului. (activitate individuală) Numărătoare muzicală: („De-a ostaşii“) - grupare câte 1, câte 2, câte 3 şi câte 4.

2. Salută-l politicos pe cel cu care vorbeşti. Atenţie cine este la celălalt capăt al firului! 3. Adresează-te scurt, politicos şi la obiect. 4. Nu abuza de telefon! 5. Termină conversaţia cu urări de bine şi salut! Joc de rol: dialoguri la telefon. Discuţii: utilitatea telefonului.

CD, casetofon

Caietul elevului – pagina 17

Pagina 21 din caietul elevului

Creioane colorate sau alte instrumente: pix, creion, carioca, stilou

Observarea selectivă a modului în care elevii cântă

Observarea selectivă a reacţiilor unora dintre copii atunci când află preferinţele celorlalţi

Observarea reacţiilor copiilor în momentul prezentării lucrărilor

Observarea respectării regulilor jocului

Observarea prin sondaj a modului de colorare Observarea modului de numărare prin sondaj

MM 1.1; 1.4; 2.1; 2.2; 3.1

CLR 1.1; 1.3; 1.4; 2.1; 2.2; 2.4

Ziua

CLR 1.2; 1.3

DP 3.1

Competențe Specifice

Săptămâna a III-a

Luni

106

Cântarea în colectiv, cu acompaniament; mişcarea pe muzică

Întâlnirea de dimineaţă – salutul de dimineaţă, prezenţa, agenda zilei, meteo, noutăţi, impresii, reguli de comportare în şcoală etc. Discuţii despre jocurile pe care copiii le-au desfăşurat la sfârşit de săptămână, împreună cu prietenii şi familia Audierea poveştii JOCURI ŞI JUCĂRII (citită de învăţător) - predicţii cu titlu dat şi predicţii pe parcurs (activitate frontală). Discuţii despre mesajul poveştii; formulare de întrebări care dezvoltă gândirea critică despre comportamente bazate pe respect faţă de sine şi faţă de ceilalţi, faţă de obiectele de lucru şi de joacă (activitate frontală).

Activități integrate

Activități integrate/ pe discipline; organizarea colectivului de elevi

Reguli de comunicare în activitatea şcolară. Comunicarea cu colegii

Acte de vorbire – a prezenta ceva

Conținut vizat/ activat

Activități pe discipline: Educație fizică şi sport

Observarea imaginii de la pagina 2 din cartea uriaşă JOCURI ŞI JUCĂRII. Identificarea jocului practicat de copiii din imagine. Predicţii legate de text. Audierea povestirii. Identificarea unor jocuri specifice copilăriei mici: Raţele şi vânătorii, Ţară, ţară, vrem ostaşi, Podul de piatră etc. Formularea unor propoziţii pe baza textului/imaginii de la pagina 2 din cartea uriaşă JOCURI ŞI JUCĂRII. Numărarea cuvintelor. Identificarea prin încercuire a literelor de la pagina 16 din caietul elevului – JOCURI ŞI JUCĂRII. Identificarea cuvintelor propoziţiilor, completarea cu cifra corespunzătoare a numărului de cuvinte – pagina 16 din caietul elevului. Identificarea prin colorare a literelor l, b, e (activitate individuală). Audierea/ intonarea cântecului „Podul de piatră“ – însoţirea cântecului de joc.

(Emoţii de bază denumite prin cuvinte (bucurie, frică) în activităţi / contexte familiare) Cântarea în colectiv, cu acompaniament; mişcarea pe muzică Litera Propoziţia Cuvântul Silaba Sunetul

Cartea uriașă JOCURI ŞI JUCĂRII, pagina 5

Resurse materiale

CD, casetofon

Pagina 16 din caietul elevului, creioane colorate Coli de scris

Cartea uriașă JOCURI ŞI JUCĂRII, pagina 2

Observarea participării la dialog Observarea reacțiilor în timpul audierii poveștii Observarea selectivă în timpul dialogului a modului de raportare a copilului la interlocutor, observarea

Evaluare/ Feed-back

Observarea modului de rezolvare a sarcinilor de lucru

Observarea selectivă a modului de participare, a interesului pentru activitate

107

Marţi

CLR 1.3; 2.3; 3.1; 4.1

DP 2.2; 3.1

DP 3.1

AVAP 2.2; 2.3

MM 2.1; 3.1

AVAP 2.2; 2.3

Întâlnirea de dimineaţă – salutul de dimineaţă, prezenţa, agenda zilei, meteo, noutăţi, impresii, reguli de comportare în şcoală etc. Repovestire JOCURI ŞI JUCĂRII pe baza cărților de joc (în perechi sau în grupuri mici) Ce nume ar putea avea copiii din poveste, nume care să înceapă cu sunetul v? (de exemplu – Veronica şi Valentin, Viorica şi Vlad). Cu ce sunet începe numele lor? (activitate frontală) - intuirea literei V. Realizarea literei V din sârmă (activitate individuală).

Realizarea unei mini-expoziţii şi prezentarea/afişarea unor criterii de evaluare a lucrărilor. Întâlnirea de plecare: Ce mi-a plăcut astăzi să fac? Ce lucruri interesante am învățat azi? Cum m-am simțit azi la şcoală? Ce mi-ar plăcea să mai fac? Activități integrate

Colaj: fiecare elev își va decupa florile de la pagina 27 (triunghiuri, pătrăţele şi dreptunghiuri): 1. se vor decupa toate elementele; 2. se vor aşeza după formă şi culoare; 3. se vor lipi sub formă de flori (se poate lăsa la alegerea elevului cum arată floarea, câte petale are, dacă realizează un vas cu flori – pe care să îl deseneze sau un câmp cu flori). Organizarea unor jocuri inspirate de muzică – Eşti o floare, eşti un crin (activitate în două grupe). Decuparea unor imagini potrivite (de exemplu o fetiţă care culege flori) cu tema lucrării realizate în ora anterioară şi completarea colajului prin lipirea imaginilor sau completarea planşei în acuarelă.

Ghicitori: 1. E o casă tare bună,/ Pentru cei ce merg pe Lună. 2. Om îţi pare, da-i de fier,/ Face treburi fel de fel (activitate frontală) – Cerinţa: Copiii vor încerca să ghicească răspunsurile corecte. Scrie în tabel câte figuri geometrice de acelaşi fel sunt – pagina 26 (activitate individuală)

CLR 2.3

MEM 1.1; 2.2

Joc de rol: Formulele magice „Te rog! Poftim! Mulţumesc.“ Un copil îi cere unui coleg jucăria acestuia, folosind formula magică „Te rog!“. Colegul îi dă jucăria, spunând „Poftim!“. Copilul care a primit jucăria spune „Mulţumesc!“. Copiii sunt aplaudaţi. Jocul continuă în mod asemănător cu alte perechi de copii.

DP 2.2

Sunetul v Litera mică și

Emoţii de bază A formula idei despre o poveste audiată

Tehnici simple de tăiere, decupare după contur, lipire Tehnici simple: ştampilare, stropire Pata de culoare Emoţii de bază

Cântarea vocală, mişcare pe muzică

Numărare 0-10 Figuri geometrice: pătrat, triunghi, dreptunghi, cerc Tehnici simple: tăiere, decupare după contur, lipire

Acte de vorbire: a cere şi a da informaţii

Cartea uriașă JOCURI ŞI JUCĂRII - pagina 7, cărțile de joc din poveste din caietul elevului.

Caietul de lucru al elevului – pagina 27

Foarfece, lipici, coli A4 colorate – galben, oranj, roşu sau albe

Caietul de lucru al elevului – pagina 27

Observarea modului în care copiii repovestesc cu ajutorul cărților de joc

Evaluarea şi notarea lucrărilor conform criteriilor afişate.

Observarea selectivă a lucrărilor copiilor Observarea reacțiilor copiilor în timpul activităților

Foarfece, lipici, coli A4 colorate – verde închis sau albe

Creion/ stilou, creioane colorate

Observarea modului în care copiii formulează răspunsuri Identificarea şi numărarea tuturor figurilor geometrice de acelaşi fel Scrierea cifrei în tabel

Pagina 26 din caietul elevului

formulelor de salut, de prezentare, a modului de construire a dialogului.

108

Miercuri

CLR 1.3, 2.1, 2.3, 3.1

DP 2.2; 3.1

AVAP 2.6 MM 2.1; 3.1

CLR 1.3

MEM 1.1; 5.2

AVAP 2.3

Adunarea şi scăderea în concentrul 0-10 cu 1-2 unităţi prin numărare Numărare 0-10 Formularea unor idei, mesaje orale Pata de culoare Cântarea vocală; mişcare pe muzică Activităţi pe discipline: Limbă modernă Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă – salutul de dimineaţă, prezenţa, agenda zilei, Acte de vorbire: meteo, noutăţi, impresii, reguli de comportare în şcoală etc. a formula o idee. Audierea povestirii. Extragerea temei, mesajului. Formularea unor propoziţii pe baza imaginii. Propoziţia Joc didactic: Cu mingea – un copil aruncă mingea altuia şi îi cere să îi Cuvântul spună care este jucăria preferată. (activitate frontală) Silaba

Joc: „Ne jucăm de-a cumpărăturile“. Se creează situaţii-problemă reale. Se compun şi se rezolvă probleme. Rezolvarea sarcinii din caietul elevului pagina 24. Cerinţă: formularea de probleme de adunare şi scădere după primele două imagini (activitate individuală) Numărarea animalelor de acelaşi fel din imagini. Colorarea primelor două imagini. Organizarea unor jocuri inspirate de muzică – „Un elefant se legăna“ (activitate în două grupe).

Exemplificarea unor alte cuvinte în care sunetul v apare la începutul, la litera mare de mijocul sau la finalul cuvântului – intuirea literei v. tipar v/V Realizarea literei v din sârmă (activitate individuală). Litera Realizarea de corespondențe între fiecare obiect desenat și litera inițială a Silaba Cuvântul numelui acestuia (activitate individuală) (pagina 8 din caietul elevului). Colorarea literei mari şi mici din caiet. Identificarea literelor v/V în şirul de litere dat. Încercuirea literei v/V în fiecare cuvânt (activitate frontală şi Modelare individuală). Trasarea literelor v şi V pe spaţiile date cu diferite instrumente – creion, stilou (activitate individuală) – pagina 8 din caiet. Realizarea corespondenţei între imaginile colorate de sus şi cuvântul care conţine litera v. Despărţirea în silabe şi indentificarea numărului de silabe prin colorarea numărului corespunzător. Colorarea pătrăţelei corespunzătoare aşezării sunetului în cuvânt – la început, la mijloc, la final. Colorarea bulinei corespunzătoare literei v/V de la pagina 16 din caietul elevului. Activităţi pe discipline: Religie Activități integrate

Cartonaşe de joc având imagini din carte

Cartea uriaşă JOCURI ŞI JUCĂRII, pagina 6

Pagina 24 din caietul elevului Creioane colorate

Cartea uriașă JOCURI ŞI JUCĂRII, pagina 5

Sârmă Pagina 8 din caietul elevului

Sârmă

Observarea comportamentului participativ

Observarea răspunsurilor la cerințe, prin sondaj

Observarea comportamentului participativ

Observarea modului de alcătuire şi rezolvare a problemelor

Observarea selectivă a modului de rezolvare a sarcinilor de lucru.

Observarea răspunsurilor la cerințe, prin sondaj

109

Joi

Exersarea asimilării integrale a cântecului Numărătoare cu broscuţe – versuri Vali Slavu (activitate frontală). Joc de mişcare pe melodie (activitate pe grupe). Desen inspirat de versurile cântecului (activitate individuală).

MM 1.4; 2.1; 3.1

AVAP 2.6

CLR 1.3; 2.3; 4.1

DP 2.2; 3.1

AVAP 2.6

AVAP 2.6 MM 2.1; 3.1

Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă – salutul de dimineaţă, prezenţa, agenda zilei, meteo, noutăţi, impresii, reguli de comportare în şcoală, etc. Discuţii despre imaginea de pe pagina 7 din cartea uriaşă JOCURI ŞI JUCĂRII Cu ce sunet începe cuvântul băiat? Pe băiat îl cheamă Barbu. Cu ce sunet începe Barbu? Ce nume poate avea fetiţa, dacă acest nume începe cu B? (Bianca) Dar dacă numele băiatului începe cu E? Şi al fetiţei tot cu E? Dar dacă numele băiatului începe cu L? Şi al fetiţei tot cu L? Dar dacă numele băiatului începe cu V? Şi al fetiţei tot cu V? (activitate frontală) Exemplificarea cu cuvinte a locului sunetelor cerute în poziţia iniţială, mediană, finală. Formularea unor propoziţii cu aceste cuvinte. Conturarea literelor E, L, B, V şi transformarea lor în personaje. (activitate individuală)

Conturarea, haşurarea, colorarea

Sunetele e, l, b, v Literele e/E, l/L, b/B, v/V de tipar

A formulare idei

Activităţi pe discipline: Educație fizică și sport

Cântare vocală și mișcarea liberă pe muzică Pata de culoare

Joc: Ne jucăm de-a cumpărăturile. Se creează situaţii problemă reale. Se compun şi se rezolvă probleme. Rezolvarea sarcinii din caietul elevului, pagina 24. Cerinţă: formularea de probleme de adunare şi scădere după ultimele două imagini (activitate individuală) Numărarea animalelor de acelaşi fel din imagini. Colorarea ultimelor două imagini. Organizarea unor jocuri inspirate de muzică – Hai să zicem… (activitate în două grupe).

MEM 1.1; 5.2 CLR 1.3

MM 2.1; 3.1

Reguli de comunicare în activitatea şcolară. Comunicarea cu colegii Cântarea vocală; mişcare pe muzică Adunarea şi scăderea în concentrul 0-10 cu 1-2 unităţi prin numărare Numărare 0-10 Formularea unor idei, mesaje orale Pata de culoare Cântarea vocală; mişcare pe muzică

Indicarea silabelor percepute în cuvintele care denumesc jucăriile, prin diferite semne: ridicarea unui deget, a unui obiect sau prin semne grafice (activitate frontală). Scrierea schemelor corespunzătoare cuvintelor, silabelor, sunetelor. Discuţii despre modul în care ne jucăm şi folosim jucăriile. Cântec: „La ospeţe“ (activitate frontală)

Coli de scris, creioane colorate sau alte instrumente: pix, creion, carioca, stilou

Cartea uriaşă JOCURI ŞI JUCĂRII, pagina 7

Creioane colorate, carioca

CD, casetofon

Pagina 24 din caietul elevului Creioane colorate

Cartea uriașă JOCURI ŞI JUCĂRII, pagina 5

CD, casetofon cu negativul

Creioane, coli de scris

Observarea modului de lucru frontal prin ridicarea planşelor

Observarea prin sondaj a corectitudinii înţelegerii mesajului şi a formulării răspunsului

Observarea reacțiilor copiilor în timpul asimilării cântecului Aprecierea globală a lucrărilor după concordanţa imagine-text.

Observarea modului de alcătuire şi rezolvare a problemelor Observarea comportamentului participativ

110

Vineri

MM 2.1; 3.1

AVAP 2.6

DP 2.1

DP 2.1

MEM 1.1; 4.2 6.1; 6.2

MM: 2.1; 3.1.

Autocunoaştere şi atitudine pozitivă faţă de sine: caracteristici personale simple

Numărare 0-10 în ordine crescătoare şi descrescătoare Măsurări cu unităţi non-standard (creion, beţişor) pentru lungime

Cântare vocală și mișcare pe muzică

Audierea/ intonarea cântecului Cântec pentru părinţii mei – muzica şi versurile Virgil Popescu.

Întâlnirea de dimineaţă – salutul de dimineaţă, prezenţa, agenda zilei, meteo, noutăţi, impresii, reguli de comportare în şcoală etc. Colorarea florii după preferinţa fiecăruia. Decuparea (doar dacă se doreşte). Completarea florii cu datele de mai jos cu desene, scris. - Pe floare – în mijloc şi cu săgeţi spre fiecare petală: Ce activitate îţi place cel mai mult la şcoală/acasă? - Pe o frunză: numele persoanelor dragi. - Pe a doua frunză: un obiect de care nu te desparţi niciodată. - Pe tulpină: Ce îţi place cel mai mult la tine? - Pe rădăcină: Ce ai vrea să ştie părinţii de la tine, dar n-ai avut curaj să le spui?

Activităţi integrate

Trăire şi manifestare emoţională, starea de bine. Emoţii de bază: bucurie. Cum se exprimă emoţiile în comportamente Autocunoaştere şi atitudine pozitivă faţă de sine: Cine sunt eu? Caracteristici personale simple

Tehnici simple de decupare, lipire Pata de culoare

A formula idei

Activități pe discipline: Limbă modernă

Pagina 25 din caietul elevului. Numără cerculeţele în total. Completează cerculeţele cu roşu respectând regula – una roşie, două albe, una roşie, două albe. Numără cerculeţele albe. Numără cerculeţele roşii. (activitate individuală) Numără mâinile. Colorează cu albastru drumul cel mai scurt şi cu roşu pe cel mai lung. Încercuieşte maşina care ajunge prima în staţie, dacă toate circulă cu aceeaşi viteză. Încercuieşte jucăria care urmează în fiecare şir. Câte jucării poate ţine Octopus în „mâinile“ (tentaculele) ei, dacă fiecare nu poate ţine mai mult de una? Joc: Octopus e cam mofturoasă şi preferă doar anumite lucruri, ca şi tine. Scrie/ desenează pe fiecare etichetă ce preferi: 1. Culoarea preferată 2. Jocul preferat 3. Jucăria preferată 4. Animalul preferat 5. Povestea preferată 6. Fructul preferat 7. Mâncarea preferată

Numărătoare muzicală: (1-2, 1-2, mergem toţi în pas vioi...)

Pagina 22 din caietul elevului.

CD, casetofon

Caietul elevului – pagina 18

Observarea selectivă a modului de interpretare

Observarea selectivă a reacţiilor celorlalţi copii atunci când află preferinţele celorlalţi

Observarea reacţiilor copiilor în momentul prezentării lucrărilor

Observarea comportamentului participativ

Observarea rezolvării sarcinilor de lucru prin sondaj

Creioane colorate, carioca, stilou

Creioane colorate, carioca, stilou

Observarea modului de completare a unor serii numerice lacunare

Pagina 25 din caietul elevului.

Observarea comportamentului participativ

111

AVAP 2.6 MM 2.1; 3.1

CLR 1.1; 1.3; 2.1; 2.3

Ziua

Prezentarea în faţa grupului a unor obiecte personale care exprimă cel mai bine ceea ce îi place fiecăruia să facă, pentru valorizarea abilităţilor fiecărui copil (activitate frontală).

Desenarea jucăriei preferate.

Recitare: în cor, poezia „O alună, două, trei“ Desenează pe o foaie A4 o mulţime cu tot atâtea pătrate câte cuburi sunt pe raft (3) în imaginea cu cei doi copii jucându-se cu păpuşi. Alăturat

AVAP 1.1; 2.2

CLR: 2.1 MEM: 1.1; 3.1

Întâlnirea de dimineaţă – salutul de dimineaţă, prezenţa, agenda zilei, meteo, noutăţi, impresii, reguli de comportare în şcoală etc. Discuţii despre jocurile pe care copiii le-au desfăşurat la sfârşit de săptămână, împreună cu prietenii şi familia Audierea poveştii Povestea jucăriilor noastre preferate – câţiva copii spun povestea celei mai îndrăgite jucării (Cum au primit-o, de ce s-au ataşat de ea etc.) – predicţii cu titlu dat şi predicţii pe parcurs (activitate frontală).

Activități integrate

Activități integrate/ pe discipline; organizarea colectivului de elevi

Acte de vorbire: a recita şi a da informaţii

Aspecte specifice ale organizării învăţării şi pregătirii pentru viaţă la şcolarul mic (Rutine şi sarcini de lucru) Identificarea unor reguli de comunicare Dezvoltare emoţională şi socială Interacţiuni simple cu fiinţe şi obiecte familiare Compoziţie

Conținut vizat / activat

Observarea imaginilor de la pagina 13. Identificarea diferenţelor. Acte de vorbire Alcătuirea orală a unor propoziţii cu trei - patru - cinci cuvinte. A formula idei Scrierea schemei (propoziţia, cuvintele etc.) a trei propoziţii pe o coală albă. Propoziţia Identificarea cuvintelor propoziţiilor, despărţirea în silabe a unor cuvinte, Cuvântul identificarea suntelor. Silaba Identificarea anotimpului şi a locului în care se petrece acţiunea din ima- Sunetul gini. Identificarea unor jocuri/sporturi specifice iernii – bătaie cu bulgări, Tehnici simple de construirea de oameni de zăpadă, săniuş, schi, patinaj (activitate frontală). Decuparea, asamblarea, lipirea omului de zăpadă. Colajul poate fi com- decupare, lipire Pata de culoare pletat cu decupaje potrivite temei sau poate fi completat prin desen. Audierea/intonarea cântecului Ce-i atâta gălăgie colo-n margine de sat? Activităţi pe discipline: Educaţie fizică şi sport

DP 2.2; 2.3

CLR 1.1; 1.2; 1.4

DP 3.2

Competențe specifice

Săptămâna a IV-a

Luni

Foi A5, creioane colorate, carioca

Povestea jucăriei mele preferate

Resurse materiale

Caietul elevului, paginile 31-32 Coli bleu, acuarele, decupaje cu tematică de iarnă CD, casetofon

Pagina 13 din caietul elevului, creione colorate Coli de scris

Observarea selectivă în timpul desenării jucăriei.

Observarea reacţiilor în timpul audierii povestirilor

Observarea participării la dialog

Evaluare/ Feed-back

Observarea modului de rezolvare a sarcinilor de lucru

Observarea selectivă a modului de participare, a interesului pentru activitate.

112

Marţi

AVAP 2.3

CLR 1.1; 1.2; 1.4; 2.4; 3.1; 3.2; 4.1

DP 3.2

MM 1.1; 1.4; 2.1; 2.2; 3.1

AVAP 2.2; 2.3

AVAP 2.2; 2.3

Întâlnirea de dimineaţă – salutul de dimineaţă, prezenţa, agenda zilei, meteo, noutăţi, impresii, reguli de comportare în şcoală, etc. Povestire după imagini – O zi în parc – pagina 13, caiet. (Ce pot face în parc?, Cu ce scop merg?, Cu cine merg?, Cu ce mă joc?, Ce haine port? etc. ). Ce nume pot avea copiii din imagine (de la pagina 1, caiet)? (de exemplu – Victor, Bianca, Lavinia, Emil). Cu ce sunet începe numele lor? (activitate frontală) - recapitularea literelor V, B, L, E. Realizarea literelor E, L, V, B din plastilină (activitate individuală). Exemplificarea unor alte nume care încep cu aceleaşi sunete/litere. Despărţirea în silabe a cuvintelor şi identificarea numărului de silabe prin ridicarea numărului corespunzător de degete. Alcătuirea de propoziţii cu aceste cuvinte.

Activități integrate

desenează o mulţime cu tot atâtea triunghiuri câte cuburi sunt pe jos (8). Realizează corespondenţa, scriu numărul corespunzător de elemente al mulţimilor. Compară. Colorează mulţimea cu cele mai multe elemente. Desenează pe mijlocul foaii A4 o mulţime cu tot atâtea cercuri câţi copii joacă şotronul şi în stânga o mulţime cu două elemente (cercuri) mai puţine, iar în dreapta o mulţime cu două elemente (cercuri) mai multe. Realizează corespondenţa. Scrie numerele corespunzătoare. Adună/ scade elementele primelor/ ultimelor două mulţimi. Face suma tuturor elementelor şi o scrie. Creează probleme simple de adunare şi scădere cu 1-2 unităţi în concentrul 0-10, prin explorarea unor contexte concrete din imaginile cu povestea. Colaj: fiecare elev primeşte o coală de desen, o jumătate de cerc cu diametrul de 10 cm (element de bază în realizarea colajului – o felie de pepene, un răsărit de soare, un cărucior, o pălărie şi personajul care o poartă etc.) şi acuarele şi hârtie colorată: 1. se va lipi semicercul pe coala de desen în funcţie de ceea ce doreşte copilul să realizeze; 2. se va completa spaţiul plastic cu elementele necesare prin decupare şi lipire sau prin pictură. Decuparea unor imagini potrivite cu tema lucrării realizate în ora anterioară şi completarea colajului prin lipirea imaginilor sau completarea planşei în acuarelă. Realizarea unei mini-expoziţii şi prezentarea/ afişarea unor criterii de evaluare a lucrărilor. Organizarea unor jocuri inspirate de muzică – Ce-i atâta gălăgie, Săniuţa fuge etc. (activitate în perechi). Aspecte specifice ale organizării învăţării şi pregătirii pentru viaţă la şcolarul mic (Rutine şi sarcini de lucru) Utilizarea cuvintelor noi în enunţuri adecvate Formularea de întrebări şi răspunsuri

coli A4, post-it de diferite culori, creioane, creioane colorate

Plastilină

Caietul JOCURI ŞI JUCĂRII – pagina 13.

Foarfece, lipici, coli A4 colorate, coli de desen, acuarele, pensule, pahare de apă. CD, casetofon.

Foarfece, lipici, coli A4 colorate, coli de desen, acuarele, pensule, pahare de apă.

Tehnici simple: tăiere, decupare după contur, lipire Compoziţie

Tehnici simple de tăiere, decupare după contur, lipire Compoziţie cântarea vocală; mişcare pe muzică

Cartonaşele cu imaginile din poveste Foi A4, creion.

Numărare 0-10 Adunarea şi scăderea în concentrul 0-10 cu 1-2 unităţi prin numărare

Observarea selectivă a modului de rezolvare a sarcinilor de lucru

Observarea răspunsurilor la cerințe, prin sondaj

Observarea modului în care copiii repovestesc cu ajutorul cărților de joc

Observarea selectivă a perechilor.

Interevaluare „Turul galeriei“.

Observarea reacțiilor copiilor în timpul activităților

Observarea modului în care copiii formulează probleme simple şi întrebări

Identificarea şi numărarea tuturor obiectelor de acelaşi fel

113

Miercuri

AVAP 2.2; 2.3

CLR 1.4; 2.2; 2.4; 3.1

DP 3.2

CLR 2.3

MEM 3.1; 5.2; 6.3

CLR 1.4; 2.3

Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă – salutul de dimineaţă, prezenţa, agenda zilei, meteo, noutăţi, impresii, reguli de comportare în şcoală, etc. Joc didactic: Jocuri cu mingea – folosirea cărţilor de joc de la paginile 29, 30. Copilul căruia învăţătorul îi aruncă mingea trebuie să ridice cartonaşul cu litera cerută, să-l întoarcă pe faţa cealaltă şi să identifice imaginea. Elevul va arunca mingea la alt coleg care va scrie pe tablă cuvintele scrise pe cartonaş şi va arunca mingea învăţătorului. Jocul se reia. (Cartonaşele stau cu faţa cu litera în sus şi cu imaginea în jos) – (activitate frontală) Indicarea silabelor percepute, în diferite moduri: ridicarea unui deget, a unui obiect sau prin semne grafice (activitate frontală). Desenarea unor imagini care să reprezinte cuvinte ce conţin sunetele: e, v, b, l. Scrierea schemei cuvântului. Identificarea sunetului cerut prin colorarea bulinei corespunzătoare.

Desenarea, conturarea - pata de culoare.

Aspecte specifice ale organizării învăţării şi pregătirii pentru viaţă la şcolarul mic (Rutine şi sarcini de lucru) Cuvântul. Silaba Sunetul. Litera

Desenarea a patru copii (doi pe o foaie, în dreapta lor două post-it-uri şi Modelaj alţi doi pe altă foaie şi în dreapta lor două post-it-uri) şi scrierea unor Literele mici și nume simple prin fotografierea cuvintelor de pe tablă: Ema, Luca, Vlad, mari de tipar e/E, Bianca. Desenarea pe posti-it-uri asociat fiecărui nume un obiect al cărui l/L, v/V, b/B. nume să înceapă cu acelaşi sunet – de exemplu: Ema-ecran, cu realizarea Silaba. Cuvântul schemei grafice a cuvântului, silabelor, sunetelor, sunetul e fiind colorat. Activităţi pe discipline: Religie Activităţi integrate Ghicitoare: O cutie sunt ce-i drept/ Cu ecran plat şi curent./ Toţi ai casei Electricitate: apamă-ndrăgesc/ Pentru ce le dăruiesc:/ Film, desene, ştiri şi meci,/ Nici rate care utilizează nu-ţi vine să mai pleci. (Televizorul). electricitatea şi Decuparea din reviste de reclamă/desenarea unor imagini cu aparate reguli de siguranelectrice/ electronice şi lipirea lor într-un colaj pe o foaie de hârtie. ţă în mânuirea Discuţii: Cum funcţionează aparatele din imagini? De unde au energie? aparatelor (curent electric, baterii, acumulatori). La ce folosesc? (taie, toacă, spală, electrice transmit etc.) Dă exemplu de astfel de aparate pe care le foloseşti acasă. Adunarea şi La ce ne ajută? (uşurează munca, economisesc timp, ne informează, ne scăderea în relaxează etc.). Care sunt riscurile folosirii incorecte a acestor aparate? concentrul 0-10 Joc: Simularea unor situaţii în care folosim aparatura electrică/ cu 1-2 unităţi, electronică – „La telefon“, „La coafor/ frizerie“, „La bucătărie“ etc. prin numărare Crearea/ rezolvarea unor probleme de utilizarea banilor, legate de jocuri. Comunicare orală - dialogul Discuţii: modalităţi de economisire a energiei/ de protejare a mediului.

Coli de scris, post-ituri, creioane

Cartonaşe de joc de la paginile 29, 30 din caietul elevului

Pagina 9 din caietul elevului Imagini cu aparate electrice/ electronice din revistele de reclamă sau creioane pentru a le desena, coli A4.

Interevaluarea la măsuţe

Observarea comportamentului participativ

Observarea răspunsurilor la cerințe, prin sondaj

Observarea comportamentului participativ

Observarea modului de rezolvare a sarcinilor de lucru

Observarea selectivă a modului de lucru

114

Joi

MM 1.1; 1.4; 2.1; 2.2; 3.1 MEM 1.1; 1.3; 3.1; 4.2 AVAP 2.3

AVAP 2.3

CLR 2.2; 2.3; 2.4

DP 3.2

Paginile 17/18 din caietul elevului. Numără petalele florii, frunzele (activitate individuală). Colorarea imaginii de la paginile 17/18 (dacă nu s-a făcut) din caietul elevului (activitate individuală)

Întâlnirea de dimineaţă – salutul de dimineaţă, prezenţa, agenda zilei, meteo, noutăţi, impresii, reguli de comportare în şcoală etc. Discuții pe baza imaginilor de pe pagina 19: Cum mă port la teatru? De ce merg la teatru? Cum mă îmbrac? De ce aplaud? Etc. 1. Reguli de comportare. 2. Vizionarea piesei de teatru. 3. Aplauze. Joc de rol: Mici scenete din poveşti îndrăgite de copii cu simularea participării la un spectacol de teatru. Discuţii: utilitatea şi necesitatea tetrului. Desenaţi o scenă cu o secvenţă dintr-o piesă de teatru pusă în scenă de colegii voştri. (activitate individuală). Numărătoare muzicală: De-a ostaşii - grupare câte 1, câte 2, câte 4.

Activităţi integrate

Cântare vocală și mișcare pe muzică Numărare 0-10 în ordine crescătoare şi descrescătoare.

Aspecte specifice ale organizării învăţării şi pregătirii pentru viaţă la şcolarul mic (Rutine şi sarcini de lucru) Formularea de întrebări şi răspunsuri. Dialogul Pata de culoare

Activităţi pe discipline: Educație fizică

Pata de culoare

Cântare vocală și mișcarea liberă pe muzică

Exersarea asimilării integrale a cântecelor învăţate în această – (activitate frontală) Joc de mişcare pe cântecele învăţate (activitate pe grupe). Acompaniament cu negativul de pe CD. Desen inspirat de melodie (activitate individuală)

MM 1.1; 1.4; 2.1; 2.2; 3.1

AVAP 2.2

Acte de vorbire: a formula o idee Numărare 0-10 Electricitate: aparate care utilizează electricitatea Măsurări. Banii

Audierea unei lecturi despre istoria telefonului / automobilului. Numărarea elementelor unei mulțimi – autovehicule, aparate de calcul, baterii etc. (Elevul decupează din reviste – maşini de spălat, telefoane, automobile, ceasuri, televizoare etc.) şi realizează un colaj cu elementele grupate astfel încât să poată forma mulţimi. Identificarea numărului de elemente al fiecărei mulţimi şi scrierea lui. (activitate individuală). Identificarea sursei de energie a consumatorului, mai ales în cazurile care nu sunt evidente – telefon, automobil etc. Discuţii: Legătura dintre producerea energiei şi poluarea mediului. Confecţionarea „banilor“ necesari pentru o activitate-joc Jocuri de utilizare a banilor.

CLR 1.1; 1.2 MEM 1.1; 1.4; 3.2; 6.3

O floare artificială

Paginile 17/18 din caietul elevului

Creioane colorate sau alte instrumente: pix, creion, carioca, stilou

Pagina 19 din caietul elevului

Creioane colorate, carioca (Vivaldi Iarna)

CD, casetofon

Coli de hârtie, imagini cu aparate care funcţionează pe baza energiei electrice, creioane și alte instrumente de scris

Observarea modului de numărare prin sondaj

Observarea prin sondaj a modului de colorare

Observarea modului de construire a dialogului

Observarea reacțiilor copiilor în timpul asimilării cântecului Aprecierea selectivă a lucrărilor în funcţie de concordanţa imaginetext.

Observarea globală a corectitudinii numărării prin ridicarea unui număr de degete egal cu numărul de obiecte Observarea globală a corectitudinii folosirii banilor

Observarea modului de formulare a ideii

115

Vineri

CLR 1.1; 1.3; 1.4; 2.1; 2.2; 2.4

MM 1.1; 1.4; 2.1; 2.2; 3.1

DP 1.1; 3.3

DP 3.2

Rezolvare de probleme Pata de culoare, colorare Ştiinţele vieţii Plante - Părţi componente. Hrana ca sursă de energie: importanţa hranei pentru creştere şi dezvoltare. Condiţii de viaţă (apă, aer, lumină, căldură)

Istoria Cubului Rubik, puzzle-ului, lego-ului sau a oricărui alt joc. Audierea povestirii. Identificarea unor jocuri specifice copilăriei mici: Şotronul, Elasticul, Baba-Oarba, Am pierdut o batistuţă etc. Redarea regulilor jocului. Formularea unor propoziţii pe baza textului audiat. Numărarea cuvintelor. Decuparea din reviste/ziare a literelor învăţate şi scrierea unui mesaj simplu unui coleg (în combinaţie cu desene acolo unde copilul nu poate să scrie).

Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă – salutul de dimineaţă, prezenţa, agenda zilei, meteo, noutăţi, impresii, reguli de comportare în şcoală etc. Prezentarea în faţa grupului a unor obiecte personale care exprimă cel mai bine ceea ce îi place fiecăruia să facă, pentru valorizarea abilităţilor fiecărui copil, indiferent de domeniu. Prezentarea unor ghicitori, colaje despre hobby-uri şi activităţi preferate: „Ce îmi place să fac?“ „Micul colecţionar“, prezentarea colecţiilor pe care fiecare le are acasă sau a obiectului/jucăriei/activităţii preferate Intonarea cântecului Dacă vesel se trăieşte.

Aspecte specifice ale organizării învăţării şi pregătirii pentru viaţă la şcolarul mic (Rutine şi sarcini de lucru) Hobby-uri şi activităţi preferate Cântarea în colectiv, cu acompaniament; mişcarea pe muzică Sunetul. Litera. Cuvântul. Propoziţia

Activități pe discipline: Limbă modernă

Identificarea părţilor componente ale plantei, a hranei ca sursă de energie, a condiţiilor optime de viaţă. Jocuri de tipul „Ce s-ar întâmpla dacă...“. Joc: Se va folosi o floare artificială sau una dintre florile decupate. Un copil dăruieşte altuia floarea, iar acesta trebuie să spună numele unei flori (lalea) şi să o dăruiască altui copil care trebuie să spună cine are acea floare şi câte flori are (Ana are 5 lalele.) şi o dăruieşte mai departe, iar următorul copil trebuie să spună cine are mai multe/ puţine lalele şi cu câte şi dăruieşte floare învăţătorului, care formulează întrebarea problemei. Problema va fi desenată la tablă şi rezolvată. – frontal.

Decupaje din reviste/ziare – litere, texte, creioane colorate. Coli de scris.

CD, casetofon

Observarea selectivă a modului de participare, a interesului pentru activitate

Observarea selectivă a modului în care elevii cântă

Observarea selectivă a reacţiilor celorlalţi copii atunci când află preferinţele celorlalţi

Observarea reacţiilor copiilor în momentul prezentării lucrărilor

Observarea respectării regulilor jocului

116

Comunicare în limba română

Religie

Matematică şi explorarea mediului

Limbă modernă

Matematică şi explorarea mediului

Arte vizuale şi abilităţi practice

Arte vizuale şi abilităţi practice

MARŢI

Educaţie fizică şi sport

Muzică şi mişcare

Matematică şi explorarea mediului

Comunicare în limba română

MIERCURI

Comunicare în limba română

Limbă modernă

Matematică şi explorarea mediului

Comunicare în limba română

JOI

Cântarea în colectiv; mişcarea pe muzică

ORARUL UNITĂŢII TEMATICE

Activități pe discipline: Educație fizică

Identificarea cuvintelor, enunţurilor dintr-un text decupat din reviste/ziar prin încercuirea cuvintelor şi delimitarea cu linie a enunţurilor. Identificarea prin colorare a literelor l, v, b, e într-un text decupat dintr-o revistă/ziar (activitate individuală). Scrierea unor elemente grafice care să ajute copilul la scrierea cu duct continuu – grupuri de 3 e/l de mână legaţi, câte două rânduri. Intonarea cântecului Am pierdut o batistuţă - însoţirea cântecului de joc.

Dezvoltare personală

LUNI

MM 1.1; 1.4; 2.1; 2.2; 3.1

Muzică şi mişcare

Educaţie fizică şi sport

Comunicare în limba română

Dezvoltare personală

VINERI

Observarea modului de rezolvare a sarcinilor de lucru

117

Ziua

Fiecare elev va colora după preferinţă obiectele desenate în cele patru căsuţe de la pagina 7 (activitate individuală). Audiere de piese clasice potrivite vârstei (activitate frontală). Cele patru obiecte colorate se decupează după contur şi se lipesc pe paie, pentru a obţine figurine pe băţ. (activitate individuală). Jocuri de rol – cu figurinele pe băţ obţinute, elevii îşi vor imagina scurte dialoguri (activitate în perechi sau în grupuri mici). Întâlnirea de plecare: Ce mi-a plăcut azi? Ce am învăţat azi? Cum m-am simţit azi?

AVAP 2.2

DP 3.1

CLR 1.5

MM 3.1 AVAP 2.3

Desen liber - Cum mi-ar plăcea să arate setul meu de tacâmuri?

Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc. Discuţii despre activităţile pe care le-au desfăşurat elevii la sfârşit de săptămână, împreună cu familia (activitate frontală). Audierea poveştii Cum se fabrică? – predicţii cu titlu dat şi predicţii pe parcurs (activitate frontală). Discuţii despre mesajul poveştii; formulare de întrebări care dezvoltă gândirea critică despre modul în care iau naştere anumite obiecte din mediul familiar (activitate frontală). Sertarul cu tacâmuri (activitate individuală) - Cerinţele: fiecare elev numără pe rând tacâmurile din cele două sertare şi completează cu cifra corespunzătoare în coloanele din tabele. - se observă diferenţele în fiecare caz (câte linguri sunt în primul sertar? dar în al doilea?) - se discută despre diferenţa apărută; cineva a mai pus o lingură; se realizează prima operaţie din coloanele de operaţii date; câte furculiţe sunt în primul sertar? dar în al doilea? - se discută despre diferenţa apărută; cineva a mai pus o furculiţă etc.

Activităţi integrate/ pe discipline; organizarea colectivului de elevi

Pagina 5 din caietul elevului; creion

Numărare în concentrul 0-10

Linia cu scop de contur Pata de culoare Creaţii muzicale accesibile Decupare sau rupere după contur şi lipire A formula idei având la dispoziţie resurse date

Pagina 7 din caietul elevului, foarfece, scotch de hârtie sau transparent, paie

Coală albă, creioane colorate sau acuarele Pagina 7 din caietul elevului

Pagina 5; creioane

Cartea uriaşă Cum se fabrică?

A formula idei pe baza unui titlu dat

Adunarea şi scăderea în concentrul 0-10 cu 1-2 unităţi

Calendarul naturii

Resurse materiale

Comunicare eficientă

Conţinut vizat/ activat

Proiectarea unităţii tematice „CUM SE FABRICĂ?” Perioada: 4 săptămâni

AVAP 2.2

MEM 5.2

MEM 1.1

CLR 1.2; 3.2

DP 1.1

Competenţe specifice

Săptămâna I

Luni

Expunerea produselor elevilor Observarea reacţiilor copiilor în timpul activităţilor Interevaluare „Turul galeriei”

Observarea modului în care copiii completează tabelele aflate sub desene

Observarea reacţiilor în timpul audierii poveştii

Observarea participării la dialog

Evaluare/ Feed-back

118

Marţi

Miercuri

DP 2.2; 3.1 CLR 1.4; 2.2 2.4; 3.1

AVAP 2.2

DP 1.1 DP 2.3

MEM 1.1, 1.2

CLR 4.2

AVAP 1.2

DP 2.2 CLR 3.2; 1.3 1.4; 3.1

Activităţi integrate Comunicarea Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc. şcolară eficientă Repovestire Cum se fabrică? – pe baza cărţilor de joc (în perechi sau în grupuri mici). Care este numele personajului principal din poveste? Cu ce sunet începe cuvântul Horia? (activitate frontală) - intuirea literei H Sunetul h Realizarea literei H din sârmă, fire, plastilină (activitate individuală); Litera mică şi colorarea literelor h, H. litera mare de Încercuirea hainelor care i s-ar potrivi personajului principal din poveste, tipar h/ H Horia, cu motivarea alegerii făcute. (activitate individuală) Încercuirea instrumentelor folosite în confecţionarea hainelor; discuţii despre fiecare dintre acestea; despărţirea cuvintelor în silabe; desenarea cuvântului HAINE pe contururile trasate şi liber. Încercuirea literei h în şirul literelor date (activitate individuală) Trasarea literelor h şi H pe spaţiile date, cu diferite instrumente (activitate individuală) – pagina 6 din caietul elevului. Activităţi pe discipline: Religie Activităţi integrate Observarea şirului de imagini de la pagina 9 din caietul elevului. Cerinţe: Număraţi cuburile şi descoperiţi numărul ce ar trebui scris în fiecare Numerele casetă. Număraţi şi scrieţi numerele de la 10 la 20. naturale de la 10 Observaţi calendarul lunii februarie 2014 şi spuneţi ce vecini ar trebui la 20 scriţi în căsuţele goale. Câte zile are luna februarie 2014? În ce zile este sâmbătă? Dar duminică? Câte zile de miercuri sunt în luna respectivă? Dar zile de joi? Comunicarea cu colegii Câţi copii din clasa noastră sunt născuţi în luna februarie? Vizionarea unei secvenţe din desenul animat „Frumoasa şi bestia” în Fiinţe şi obiecte care obiectele personificate dansează (activitate frontală). preferate Formularea de întrebări/ răspunsuri referitoare la conţinutul secvenţei vizionate, cu accent pe relaţiile din grupul de prieteni (activitate frontală). Desen liber inspirat de povestea „Frumoasa şi bestia”. Elevii vor avea de adus a doua zi cartea preferată. Activităţi integrate A cere şi a da Se recomandă desfăşurarea activităţii în bibliotecă Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, mesajul zilei etc. informaţii; a Joc didactic: Cartea preferată. Fiecare copil va prezenta colegilor cartea formula idei preferată pe care a adus-o de acasă. Învăţătoarea va descrie câteva despre cărţile personaje din cărţile aduse de copii, iar aceştia vor ghici povestea din preferate care face parte respectivul personaj. Se va observa cu atenţie modul în care este amenajată biblioteca. Comportamente Învăţătoarea îi va familiariza pe elevi cu modalitatea de derulare a moral-civice Cartea preferată (poate fi orice fel de carte)

Videoproiector, DVD cu desene animate Frumoasa şi bestia

Pagina 9 din caietul elevului

Sârmă, fire, plastilină Pagina 6 din caietul elevului

Cartea uriaşă Cum se fabrică?, cărţile de joc din poveste

Observarea comportamentului participativ în cadrul discuţiei

Observarea răspunsurilor la cerinţe, prin sondaj

Observarea comportamentului participativ la film şi în cadrul discuţiei

Observarea modului în care copiii realizează sarcinile

Observarea răspunsurilor la cerinţe, prin sondaj

Observarea modului în care copiii repovestesc cu ajutorul cărţilor de joc

119

Joi

CLR 4.2

AVAP 2.3

DP 2.2; 3.1 CLR 1.4; 2.2 2.4; 3.1

AVAP 2.2

Ed. fizică şi sport MM 1.1; 2.1; 2.2

CLR 2.3

MEM 1.1; 5.2

MEM 1.1

Poziţia corectă a corpului Cântare vocală şi mişcare pe muzică

Adunarea şi scăderea în concentrul 0-20

bazate pe respect faţă de lucrurile încredinţate

Linia şi pata de culoare Activităţi pe discipline: Educaţie fizică şi sport Activităţi integrate A formula idei Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, calendarul naturii etc. despre o poveste Discuţii despre imaginile de pe paginile 2, 3 şi 4 din cartea uriaşă. Se pronunţă cuvântul lingură şi se localizează sunetul g; intuirea literelor audiată g/G (activitate frontală) Se discută despre imaginile de la pagina 11: Imaginile desenate vă amintesc de ceva anume? (o poveste citită/ascultată, o întâmplare trăită, un film de desen animat văzut). Povestiţi colegilor despre acest lucru. Se pronunţă cuvintele şi se localizează sunetul g (activitate frontală) Sunetul g Realizarea literelor din sârmă, fire, plastilină (activitate individuală). Literele g/ G de Colorarea literelor g şi G; colorarea tuturor literelor care formează tipar cuvântul lingură din literele amestecate date (activitate individuală); desenarea cuvântului LINGURI pe contururile trasate. Încercuirea literelor g, G din şirul de litere date (activitate frontală şi individuală) Desenarea pe contur sau liberă a literelor g şi G, cu diferite instrumente.

Exersarea asimilării integrale a unei numărători din folclorul copiilor Hai să zicem una, una este luna! (activitate frontală) Jocuri de mişcare pe cântecul învăţat (activitate pe grupe). Desen inspirat de melodie (activitate individuală).

activităţii în spaţiul respectiv şi cu denumiri noi (bibliotecă, autori, împrumut, restituire etc.). Indicarea silabelor percepute, prin diferite semne: ridicarea unui deget, a unui obiect, prin mimică sau prin semne grafice (activitate frontală) Numărarea cărţilor listate în ordinea alfabetică (de exemplu, cele de la litera H - învăţată anterior) – activitate individuală sau în grupuri mici. Observarea paginii 10 din caietul elevului. Cerinţe: Număraţi cărţile aşezate pe raft în picioare şi culcat. Observaţi desenul şi completaţi enunţurile: Cineva a mai pus două cărţi pe raft şi atunci sunt ..... /Cineva doreşte să ia două cărţi de pe raft şi atunci rămân ......... cărţi. Completaţi operaţiile corespunzătoare cu numerele corecte. Număraţi cărţile albastre desenate în cazul A şi în cazul B. Spuneţi ce observaţi. Priviţi imaginile şi spuneţi câte cărţi sunt în afara dulapului şi câte înăuntru, dacă numărul total de cărţi este 20? (activitate frontală şi individuală) Mers în echilibru, pe o linie trasată pe podea, având pe cap o carte.

Pagina 11 din caietul elevului, creioane colorate sau alte instrumente: pix, creion, carioca, stilou

Cartea uriaşă Cum se fabrică?

Creioane colorate/ acuarele

CD, casetofon

O carte

Pagina 10 din caietul elevului, creioane şi alte instrumente de scris

Rafturile cu cărţi aranjate în ordine alfabetică

Observarea corectitudinii rezolvării sarcinilor prin sondaj

Observarea răspunsurilor la cerinţe, prin sondaj

Expoziţie

Observarea reacţiilor copiilor în timpul asimilării cântecului

Observarea corectitudinii rezolvării sarcinii

Observarea răspunsurilor la cerinţe, prin sondaj

120

Vineri

AVAP 2.3

MM 2.1; 2.2

MEM 3.2

AVAP 2.3

CLR 2.2

DP 2.2; 3.1

DP 1.2

MEM 5.1; 3.2

Exersarea asimilării integrale a cântecului Cu ciocan şi cleştişor – Harry Brauner. Jocuri de mişcare pe cântecul învăţat (activitate pe grupe). Desen inspirat de melodie (activitate individuală).

Cântare vocală şi mişcare pe muzică Linia cu scop de contur

Activităţi pe discipline: Opţional Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă - noutăţi, impresii, calendarul naturii etc. Joc de rol: La masă (activitate în grupuri mici). Pentru jocul de rol se vor Igiena personală folosi farfurii şi tacâmuri de plastic. Elevii au ca sarcină să aşeze o masă corect şi să simuleze cum şi la ce folosesc tacâmurile (activitate în grupuri mici). Se discută despre regulile de comportare la masă (frontal). Copiii formulează întrebări şi răspunsuri despre posibile materiale din A formula idei care sunt confecţionate obiectele de la pagina 13; discuţii despre acestea despre materialele şi despre prilejul cu care se foloseşte fiecare. din care sunt Se realizează scrierea cuvintelor pe contururile trasate. confecţionate Elevii exersează desenarea obiectelor pe pagina 13 din caietul elevului diferite obiecte de (activitate individuală). folosinţă Completarea seriilor, conform unei succesiuni logice, pe pagina 13 din caietul elevului (activitate individuală). Activităţi pe discipline: Educaţie fizică şi sport

Numărarea separat a lingurilor, furculiţelor, cuţitelor, linguriţelor şi Adunarea şi completarea cu cifra corespunzătoare în prima coloană din tabel scăderea în (activitate individuală) concentrul 0-10 Comparare: Cu cât sunt mai multe linguri? Cu cât sunt mai puţine cu 1-2 unităţi linguriţe decât furculiţe sau cuţite? Câte mai punem la fiecare pentru a avea un set, respectiv 6 linguri, 6 furculiţe etc.? Se completează cu cifra corespunzătoare în a doua coloană a tabelului. Efectuarea operaţiilor date (activitate individuală) Unde, când şi cum se folosesc tacâmurile? (activitate frontală) Activităţi pe discipline: Limbă modernă

Creioane colorate

CD, casetofon

Observarea reacţiilor copiilor în timpul asimilării cântecului

Observarea realizării cerinţelor prin sondaj

Observarea participării la dialog

Pagina 13 din caietul elevului

Creioane colorate, pixuri etc.

Observarea relaţiilor dintre copii în timpul jocului

Observarea modului de rezolvare a cerinţelor, prin sondaj

Farfurii şi tacâmuri de plastic

Set de 6 tacâmuri

Pagina 12 din caietul elevului

121

Ziua

Activităţi integrate/ pe discipline; organizarea colectivului de elevi

AVAP 2.2; 2.3; 2.4

MEM 2.1

Identificarea figurilor geometrice de la pagina 15 din caietul elevului. (activitate frontală) De trasat conturul figurilor geometrice date. Cerinţa: Ajută-l pe Horia să traseze conturul figurilor geometrice. Ajută-l pe Horia să contureze desenul şi să-l coloreze. Dacă ar trebui să desenăm floarea obţinută folosind doar figuri geometrice, cum ar arăta ea? Faceţi mai multe încercări alături de desenul dat (activitate individuală).

Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, calendarul naturii etc. CLR 1.1; 1.3 DP 2.1; 3.1 Joc: Cercul prieteniei. Elevii se aşază în cerc. La alegere se formează perechi sau grupuri mici de copii care se consideră prieteni. Fiecare din grup numeşte motivul pentru care crede că ceilalţi îl consideră prieten (Cred că mă consideră prieten pentru că sunt...). Ceilalţi copii pot enumera şi alte calităţi (activitate în grupuri mici) CLR 1.1; 1.3; Joc de rol: La telefon (dialog cu prietenul tău); elevii pot utiliza aparate 1.5; 2.1; 2.3; telefonice de mai multe tipuri (mobil, fix), pot mima etc. 2.2 Observarea imaginilor de la pagina 14 din caietul elevului; descrierea mărimii, formei fiecărui aparat telefonic în parte. Completarea prin răspunsuri a diagramei Venn, realizată prin desen de către învăţătoare la tablă (asemănări şi deosebiri între două aparate telefonice din fişa de lucru) (activitate frontală). Ordonarea în funcţie de momentul apariţiei (vechime), a imaginilor reprezentând aparate telefonice – pe baza întrebărilor puse de învăţătoare (activitate frontală) MEM 1.1; 5.1; Scrierea numărului de telefon pe care şi l-ar dori (număr format din 9 cifre alese la întâmplare) (activitate individuală) 6.1 Elevii fac schimb de numere de telefon, citesc numerele (activitate în perechi). Scrierea numărului de telefon din viitor: combinaţii din patru cifre şi cinci litere. Se pot face exerciţii variind numărele de cifre şi litere (activitate independentă). Elevii citesc colegului de bancă numărul ales (activitate în perechi). Să deseneze în caseta de la pagina 14 cum i-ar plăcea să arate propriul/ AVAP 2.2; viitorul său telefon (activitate individuală). 2.3; 2.4 CLR 2.4; 3.4 Să-şi prezinte propria lucrare (activitate în perechi sau în grupuri mici).

Competenţe specifice

Săptămâna a II-a

Luni

Pagina 14 din caietul elevului, creioane colorate, carioca Postit-uri Linia cu scop de contur şi cu scop de ornament A formula idei despre un obiect personal Discriminarea unor forme geometrice plane Linia cu scop de contur şi cu scop de ornament

Pagina 15 din caietul elevului, creioane, creioane colorate, carioca

Coli A4, creioane, carioca, pixuri colorate

Turul galeriei

Observarea modului în care copiii participă la activitate

Interevaluare prin prezentarea produselor; votarea celul mai reuşit design

Observarea modului în care copiii participă la dialog şi la realizarea sarcinilor

Observarea modului în care copiii participă la jocul de rol

Aparate telefonice

Pagina 14 din caietul elevului, creioane, carioci

Observarea modului în care copiii participă la joc şi la dialog

Evaluare/ Feed-back

Calendarul naturii

Resurse materiale

Numerele naturale de la 0-10 (scriere, ordonare)

Autocunoaştere şi atitudine pozitivă faţă de sine A formula idei despre calităţi personale A formula idei în situaţii de comunicare uzuale

Conţinut vizat/ activat

122

Marţi

Miercuri

CLR 2.1; 2.3

MEM 1.1; 1.2

CLR 2.1; 2.3

DP 2.1

DP 2.3

CLR 2.3; 2.4

MEM 1.1; 1.3; 3.1; 5.2

CLR 1.4; 2.2; 2.4; 3.1

MEM 1.1; 1.3

DP 2.1; 3.1

Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă – calendar, impresii, mesajul zilei etc. A formula idei Joc de rol: La piaţă (sunt indicate de către elevi cantităţi de fructe şi despre instrumente legume). Se observă cântarul (mai multe tipuri), greutăţile utilizate. de măsură Observarea cifrelor scrise pe ele; explicaţii, semnificaţie. Exerciţiu-joc: Care obiect crezi că este mai greu: un creion sau un caiet; o carte sau un ghiozdan; cartea lui... R sau cartea lui... M ? (R, M sunt elevi din clasă) – activitate frontală Se pronunţă cuvântul kilogram şi se localizează sunetul k; intuirea Sunetul k literelor k/ K (activitate frontală). Literele k/K de Se discută pe marginea imaginilor de la pagina 16; se pronunţă cuvintele tipar şi se localizează sunetul k (activitate frontală). Realizarea literelor din sârmă, fire, plastilină; colorarea literelor k /K (activitate individuală); completarea literelor în cuvintele date. Încercuirea literelor k, K din şirul de litere date (activitate individuală). Desenarea pe contur sau desenarea liberă a literelor k şi K, cu diferite instrumente (activitate individuală). Activităţi pe discipline: Religie Intuirea imaginii din partea de sus a paginii 16 din caietul elevului. Crearea unor (activitate frontală). probleme simple de adunare şi Citirea şi compararea numerelor scrise pe pachete. Stabilirea numărului scădere cu 1-2 de pachete identice. Rezolvarea unor exerciţii de adunare şi scădere cu unităţi în ajutorul pachetelor desenate în imagine (activitate frontală). concentrul 0-20 A formula idei despre imagini date Cerinţe pornind de la imaginile de la pagina 16: Obiectele desenate în Interacţiuni casete vă aduc aminte de ceva anume? (un obiect drag, o întâmplare, o simple cu fiinţe şi poveste, un film văzut) Povestiţi în perechi despre asta. obiecte familiare Activităţi integrate A formula idei Întâlnirea de dimineaţă – calendar, impresii, meteo etc. despre anotimpul Exerciţiu-joc: Desenează pe postit un element reprezentativ pentru preferat anotimpul care-ţi place. Spune cu voce tare ce ai desenat. Colegii încearcă să ghicească despre ce anotimp este vorba. Fiecare copil aşază postit-ul pe coloana anotimpului ales. Se stabileşte la final: care este anotimpul cel mai îndrăgit, câţi copii au ales fiecare anotimp, care este simbolul care se repetă de cele mai multe ori (activitate frontală). Se formează patru grupe în urma completării graficului. Fiecare grup Exprimarea de prezintă motivele comune pentru care preferă anotimpul ales (activitate idei în contexte în grupuri mici). cunoscute Observarea modului în care copiii realizează elementele grafice

Coală de flip-chartgrafic, postit-uri

Observarea modului în care elevii participă la realizarea sarcinilor

Observarea răspunsurilor elevilor

Observarea răspunsurilor elevilor

Observarea modului în care copiii rezolvă sarcinile, prin sondaj

Observarea participării copiilor la joc

Pagina 16 din caietul elevului

Pagina 16 din caietul elevului, creioane, carioca, coli albe A4

Instrumente de scris diferite

Sârmă, plastilină

Pagina 16 din caietul elevului, creioane, carioci

Rechizitele şcolarului

Calendarul naturii Cântar, greutăţi

123

Joi

MEM 1.1; 2.1

DP 1.2; 2.2

AVAP 2.3; 2.2

MEM 1.1; 1.2; 1.3

CLR 2.1; 2.2; 2.4; 3.1

DP 2.1; 3.1

AVLM 2.2

MM 1.1; 2.1; 2.2

AVAP 2.2; 2.3

MEM 3.2; 5.1

Pata de culoare

Numărarea în concentrul 0-20

Cântarea vocală şi mişcarea pe muzică Linia cu scop de contur Activităţi pe discipline: Educaţie fizică şi sport Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă – calendar, meteo, impresii etc. A formula idei Observarea imaginilor de la pagina 18 din caietul elevului. despre imagini Identificarea imaginilor, stabilirea corespondenţei cu anotimpul căruia îi date aparţin (activitate frontală). Discuţii referitoare la: părţile plantei, unde trăieşte barza, când se Recunoaşterea întoarce din locurile calde, ce facem când plouă, câţi pui sunt, ai cui sunt unor cuvinte puii, când ies din ouă etc. Despărţirea cuvintelor în silabe (act. frontală). scrise cu litere Observarea cuvintelor care însoţesc imaginile. Transcrierea invers pe mari de tipar spaţiul punctat a cuvintelor date (activitate individuală). Joc: În oglindă – desenarea invers de către elevi a altor cuvinte cunoscute CUC, TOT, COJOC, CAPAC, POTOP, ANA etc. Discuţii şi concluzii (activitate individuală şi frontală). Observarea desenului de pe pagina 18 (Mandala). Scrierea cifrei Numerele corespunzătoare numărului de lalele din interiorul cercului/din exteriorul naturale în lui. Scrierea cifrei corespunzătoare numărului de frunze mici/frunze mari. concentrul 0-31 Scrierea cifrei corespunzătoare numărului de petale interior/ exterior. Compararea numerelor: numărul de frunze mici cu numărul de frunze mari (activitate frontală). Colorarea mandalei. Linia cu scop de Realizarea propriei mandale, utilizând elemente de primăvară (activitate contur şi cu scop individuală) ornamental Activitate pe discipline: Limbă modernă Activitate pe discipline: Opţional Întâlnirea de dimineaţă – prezenţă, meteo, mesajul zilei etc. Reguli de igienă Activitate practică pe grupe: Salata de fructe. personală Fiecare grupă are un punct de lucru cu materialele necesare. Identificarea tuturor obiectelor prezente pe masa de lucru (act. frontală). Discuţii libere referitoare la: numărul farfuriilor, culoarea fructelor, numele fructelor şi numărul lor, forme geometrice etc. Reguli de igienă Relaţionarea în bucătărie (activitate frontală). pozitivă cu alţi

Completarea paginii 17 din caietul elevului. Cerinţe: Decoraţi obiectele conturate folosind tot atâtea figuri geometrice câte sunt indicate sub fiecare desen în parte. Coloraţi doar imaginea care vă place şi care vă aduce aminte de ceva. Prezentaţi alegerea colegului de bancă şi motivaţi. Exersarea asimilării integrale a cântecului Trenuleţul – D. Voiculescu (activitate frontală). Jocuri de mişcare pe cântecul învăţat (activitate pe grupe). Desen inspirat de melodie (activitate individuală).

Farfurii, cuţite, linguriţe de plastic, tocătoare, fructe, şorţuri de plastic

Coli A4 – şablon cerc

Pagina 18 din caietul elevului, creioane, carioci

Pagina 18 din caietul elevului, creioane, carioca, coli A4

Calendarul naturii

CD, casetofon Coli A4, culori

Pagina 17 din caietul elevului, creion, creioane colorate, carioca

Observarea participării la activitate a copiilor

Observarea modului în care se realizează sarcina Observarea modului în care copiii rezolvă sarcinile

Observarea participării la dialog

Interevaluare „Turul galeriei”

Observarea modului în care copiii rezolvă sarcinile

AVAP 2.2

MM 1.1; 2.1; 2.2

MEM 4.2

CLR 2.4; 3.2; 4.2; 4.3

Ziua

CLR 2.2

DP 2.1

CLR 2.2

Competenţe specifice

Săptămâna a III-a

Vineri

Luni

124

Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc. Joc de cunoaştere: Barometrul emoţiilor (copiii desenează pe un postit o faţă care exprimă cum se simt la începutul acelei zile (vesel, trist, furios, indiferent etc.); postit-urile se grupează pe coloane diferite, în funcţie de desen, unul deasupra celuilalt, pe o coală de flip-chart); se analizează rezultatele obţinute. Se identifică modalităţi posibile de depăşire a situaţiilor în care copiii sunt trişti sau furioşi, cu ajutorul grupului de prieteni. Joc: Ghiceşte la ce aparat m-am gândit (învăţătoarea enumeră caracteristici ale aparatelor electrice din imaginile de pe cărţile de joc, iar copiii trebuie să ghicească ridicând cartea de joc corespunzătoare; exemplu: funcţionează cu ajutorul curentului electric, seamănă cu o cană, e gradată, încălzeşte apa... este...

Activităţi integrate

Activităţi integrate/ pe discipline; organizarea colectivului de elevi

A formula idei despre obiecte utile în bucătărie

Starea de bine

A formula idei despre grupul de prieteni

Conţinut vizat/ activat

Activitate practică: fiecare copil are ca sarcină să taie în cubuleţe un membri ai fruct: măr, pară, banană; fiecare grupă va avea bolul cu propria salată. Se grupului în folosesc cuţite de plastic. La activitate pot participa ca voluntari părinţii rezolvarea unor sau fraţii/ surorile mai mari ale copiilor. Produsul rezultat se va servi în sarcini de lucru clasă (activitate în grupuri mici). În măsura în care este posibil, se aduc în sala de clasă aparate electrice Desprinderea folosite în bucătărie (vezi imaginile de la pagina 2); învăţătoarea semnificaţiei demonstrează cum se folosesc acestea şi se discută despre importanţa unor imagini fiecăruia. Se face corespondenţa cu imaginile de pe cărţile de joc de la date pagina 2. Relaţii de tipul Se formulează enunţuri despre evenimente succesive în legătură cu „dacă..., atunci...” aparatele electrice prezentate: ex. „dacă lăsăm prea mult timp sendvişul în aparatul electric, atunci...; dacă introducem în storcătorul de fructe bucăţi mai mari decât orificiul aparatului, atunci...” etc. Activităţi pe discipline: Educaţie fizică şi sport Exersarea asimilării integrale a cântecului La moară (activitate frontală) Cântarea vocală Jocuri de mişcare pe cântecul învăţat. (activitate pe grupe) şi mişcarea pe muzică Decuparea cărţilor de joc de la paginile 2 şi 4 din caietul elevului. Decupare după (activitate individuală) contur

Cărţile de joc de pe paginile 2 şi 4 din caietul elevului

Calendarul naturii Postit-uri, creioane, coală de flip-chart

Resurse materiale

Pagina 2 din caietul elevului, foarfece

CD cu cântece din folclorul copiilor

Cărţile de joc cu imagini reprezentând obiecte care se folosesc în bucătărie pagina 2 din caietul elevului

Observarea cartonaşului pe care îl ridică elevii, prin sondaj

Observarea modului în care copiii participă la joc şi la dialog

Evaluare/ Feed-back

Interevaluare „Turul galeriei”

Interevaluare

Observarea participării la activitate a copiilor

125

Marţi

Realizarea unei construcţii libere, spontane, cu ajutorul materialelor şi instrumentelor de la colţul de artă (activitate individuală). Întâlnirea de plecare: Ce mi-a plăcut azi? Ce am învăţat azi? Cum m-am simţit azi? (activitate frontală) Pentru ziua de marţi au de adus jucăria preferată.

AVAP 2.3

AVAP 2.2, 2.3

MEM 1.4, 2.1, 2.2, 5.1

CLR 2.2; 2.3; 3.2

CLR 1.4; 2.2; 2.4; 3.1

DP 2.1; 3.1

DP 3.1

Audiţii cu creaţii muzicale Tehnici combinate

Electricitate: aparate care utilizează electricitatea şi reguli de siguranţă în mânuirea aparatelor electrice Pata de culoare; forma

Activităţi integrate A formula idei Întâlnirea de dimineaţă – calendar, impresii, meteo etc. despre jucăria Elevii au avut ca sarcină să aducă jucăria preferată. O prezintă colegilor preferată (numele, cu ce ocazie a primit-o, de ce o preferă etc.) Reguli de comportament cu jucării, cu prietenii cu care ne jucăm. Se pronunţă cuvântul jucării şi se localizează sunetul j; intuirea literelor j/J. Desenarea de obiecte în al căror nume se întâlneşte sunetul j la Sunetul j început, la mijloc şi la sfârşit. Se discută despre imaginile de la pagina Literele j/J de 19; se pronunţă cuvintele şi se localizează sunetul j (activitate frontală) tipar Realizarea literelor din sârmă, fire, plastilină. (activitate individuală) Colorarea literelor j/J. Încercuirea literelor j/J din şirul de litere date (activitate frontală şi individuală). Desenarea pe contur sau desenarea liberă a literelor j şi J, cu diferite instrumente (activitate individuală). Activităţi pe discipline: Religie Observarea paginii 20 din caietul elevului. Cerinţe: Priviţi imaginea şi A formula idei despre imagini spuneţi ce observaţi. Unde ar putea fi obiectele desenate? Vă plac date jocurile de construcţii? De ce? Ce anume construiţi? Identificaţi şi spuneţi câte corpuri sunt de acelaşi fel. Discriminarea Conturaţi corpul geometric din centrul imaginii. unor corpuri Decoraţi/coloraţi feţele cuburilor la alegere: forme preferate, litere, geometrice cifre, linii, culori etc. (activitate individuală)

Joc de creaţie: Inventatorii. Cerinţă: dacă aţi fi inventatori, ce aparat electric aţi inventa? Desenaţi/ realizaţi un colaj/ modelaţi un aparat electric din viitor (activitate individuală). Audierea unor creaţii muzicale clasice accesibile (activitate frontală).

AVAP 2.2

MM 3.1

Enumerarea altor aparate electrocasnice, electronice care funcţionează cu ajutorul electricităţii. Discuţii despre reguli de folosire în siguranţă a acestor aparate (activitate frontală). Identificarea activităţilor zilnice în care intervine electricitatea. Identificarea unor surse de electricitate (baterii, acumulatori) care asigură funcţionarea unor obiecte utile în viaţa de zi cu zi.

MEM 3.2

Pagina 20 din caietul elevului, creioane cerate, colorate, carioca

Sârmă, plastilină

Pagina 19 din caietul elevului, creioane, carioca

Coală de bloc de desen, acuarele/ tempera, pensule, CD cu creaţii muzicale accesibile Acuarele, coală de bloc de desen, pensule, hârtie colorată, glasată, foarfece, lipici, jocuri de construcţie etc.

Fotografii cu alte aparate electrocasnice sau electronice

Interevaluare

Observarea răspunsurilor elevilor

Observarea participării copiilor la rezolvarea sarcinilor, prin sondaj

Interevaluare „Turul galeriei”

Evaluarea produselor prin sondaj

Observarea modului în care copiii participă la dialog

126

Miercuri

Joi

AVAP 2.2

MEM 2.2

CLR 2.4

DP 2.1; 3.1 AVAP 2.2

AVAP 2.2

MM 1.1; 2.1; 2.2

CLR 2.2; 2.3; 3.2 MEM 1.4; 2.1; 2.2; 5.1 AVAP 2.2; 2.3

DP 2.1 CLR 1.4; 2.2; 2.4; 3.1

CLR 2.1

DP: 3.3

Se discută pe baza ilustraţiilor despre drumul pe care îl face cartea până Explorarea ajunge la cititor (activitate frontală). Se discută despre activităţile meseriilor preferate care pot duce în viitor la alegerea anumitor meserii. Memorizare Cartea de Grigore Vieru (activitate frontală). Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă – calendar, impresii, meteo etc. A formula idei Joc didactic: Priveşte şi povesteşte (Selectarea imaginii preferate din despre scena povestea Cum se fabrică). preferată dintr-o Argumentarea de către copii a alegerii făcute. Desenarea de cuvinte poveste audiată cunoscute pe baza suportului vizual (activitate frontală şi individuală). Desenarea altor elemente care ar putea completa imaginea dată. (activitate individuală) Observarea paginii 21 din caietul elevului. Cerinţe: Priviţi imaginea şi A formula idei despre imagini spuneţi ce observaţi. Unde credeţi că ar putea fi atâtea sfere la un loc? date Număraţi corpurile de acelaşi fel. Conturaţi corpul geometric din centrul imaginii. Desenaţi pe feţele sferelor forme la alegere. Discriminarea Poziţionarea unor corpuri în raport cu altele: deasupra, pe, sub, în faţă, în unor corpuri spate (activitate individuală). geometrice Exersarea asimilării integrale a cântecului Moş Cioc-Boc – Liviu Comes Cântarea vocală (activitate frontală). şi mişcarea pe Jocuri de mişcare pe cântecul învăţat (activitate pe grupe). muzică Desen inspirat de melodie (activitate individuală). Linia/culoarea Activităţi pe discipline: Educaţie fizică şi sport Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă – calendar, meteo, mesajul zilei etc. Decuparea cărţilor de joc de la pagina 31 din caietul elevului (activitate Decupare după independentă) contur Joc didactic: Continuă povestea. Copiii îşi aşază aleator în mână cărţile de joc, cu faţa spre ei fiind Drumul cărţii. În perechi fiecare trage pe Repovestire cu rând câte o carte de la coleg şi formulează unul, două enunţuri despre ajutorul cărţilor acţiunea care urmează cărţii pe care a ales-o. de joc Cărţile se întorc cu Drumul pâinii spre copii şi jocul continuă. Recunoaşterea şi numirea poziţiei pe care o ocupă figurile geometrice în Figuri geometrice; careul dat – pagina 22 din caietul elevului. orientare spaţială Folosirea formelor geometrice (pătrat, triunghi, dreptunghi, cerc) în Linia cu scop de realizarea unor desene (casă, robot, vapor etc.) pe foaie velină sau cu contur pătrăţele (activitate individuală). Activitate pe discipline: Limbă modernă Activitate pe discipline: Opţional Pagina 22 din caietul elevului, creioane, carioca

Foarfece, plic pentru păstrarea cărţilor de joc

Pagina 31 din caietul elevului

CD, casetofon Coli A4, culori

Pagina 21 din caietul elevului, creioane, creioane colorate, carioca

Cartea uriaşă cu povestea Cum se fabrică Creion, creioane colorate, carioca

Cartea uriaşă Cum se fabrică

Observarea modului în care se rezolvă sarcina, prin sondaj

Observarea participării copiilor la jocul didactic

Interevaluare „Turul galeriei”

Observarea modului în care copiii rezolvă sarcinile, prin sondaj

Observarea modului în care copiii realizează sarcinile, prin sondaj

Recitarea poeziei Interevaluare

127

AVAP 2.2

MM 1.1; 2.1; 2.2

MM 3.1

AVAP 2.2 CLR 2.4

DP 1.1

Ziua

MM 3.1

AVAP 2.2

AVAP 2.2

MEM 2.2

DP 1.2

CLR 2.2

Competenţe specifice

Săptămâna a IV-a

Vineri

Luni

Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc. Joc de cunoaştere: Bingo! Desertul preferat (învăţătoarea distribuie elevilor fişe cu careuri în care sunt desenate 16 deserturi. Fiecare copil are ca sarcină să treacă pe la colegi şi să-i întrebe despre desertul preferat, bifând în căsuţa în care au găsit un coleg; dacă ştiu, pot scrie în căsuţă iniţiala acestuia; câştigă cine a completat primul o linie sau o coloană sau o diagonală.). Se citesc rezultatele obţinute. Se discută despre deserturile considerate cele mai sănătoase. Se poate prezenta copiilor şi piramida alimentelor sănătoase. Identificarea poziţiei pe care ar trebui să o ocupe în careu figurile geometrice date – pagina 25 din caietul elevului. Desenarea şi colorarea conform codului de culori dat a formelor geometrice (pătrat, triunghi, dreptunghi, cerc), în căsuţele corespunzătoare (activitate individuală). Se pregătesc mărţişoarele pe cârlig, de la paginile 23 şi 24 din caietul elevului. Mod de realizare: se decupează simbolurile de primăvară din cercuri, fie pe conturul simbolului desenat, fie pe cerc. Se decupează pe contur şi fâşiile de hârtie colorată din care se confecţionează cu elevii Scara pisicii (activitate individuală).

Activităţi integrate/ pe discipline; organizarea colectivului de elevi

Figuri geometrice; orientare spaţială Linia cu scop de contur Decupare după contur şi pliere Mişcarea pe muzică

Autocunoaştere

A formula idei despre desertul preferat

Conţinut vizat/ activat

Întâlnirea de dimineaţă – prezenţă, meteo, mesajul zilei etc. Explorarea Ghicitori despre profesii/ meserii. Discuţii despre meseria/profesia meseriilor părinţilor (activitate frontală). Linia, punctul, Desen liber: Ce mi-ar plăcea să devin când voi creşte? culoarea Se prezintă copiilor imagini specifice pentru diferite meserii. Copiii Formulare de privesc cu atenţie imaginile şi formulează enunţuri respectând următorul idei care dezvoltă algoritm: Văd... Mă gândesc... Mă întreb... gândirea critică Mimă pe muzică: Ghiceşte ce meserie am! Mişcare pe muzică Activităţi pe discipline: Educaţie fizică şi sport Exersarea asimilării integrale a cântecului Moara – C. Mereş (activitate Cântarea vocală frontală) şi mişcarea pe Jocuri de mişcare pe cântecul învăţat (activitate pe grupe). muzică Desen inspirat de melodie (activitate individuală). Linia cu scop de contur

Paginile 23 şi 24 din caietul elevului

Pagina 25 din caietul elevului Creioane colorate

Calendarul naturii Postit-uri, creioane, coală de flip-chart

Resurse materiale

CD, casetofon Coli A4, culori

CD, casetofon

Fişă cu ghicitori despre meserii Acuarele, pensule, coală de desen Imagini cu meserii/ profesii cunoscute

Evaluarea produselor prin sondaj

Observarea respectării coordonatelor date

Observarea modului în care copiii participă la joc şi la dialog

Evaluare/ Feed-back

Interevaluare „Turul galeriei”

Observarea participării la dialog Interevaluare „Turul galeriei” Observarea rezolvării sarcinilor, prin sondaj

128

Marţi

Miercuri

MM 2.2

MEM 3.2

CLR 2.3

AVAP 2.3

DP 1.2 CLR 2.3

MEM 2.1 CLR 1.1

CLR 1.4; 2.2; 2.4; 3.1 AVAP 2.2

DP 2.1; 3.1

DP 3.1

AVAP 2.2

Pe cârlige de lemn se lipeşte întâi scara pisicii şi deasupra acesteia se Lipirea elemenfixează tot prin lipire elementul decupat. Acesta va sta mai departe de telor decupate cârlig şi în felul acesta se evită degradarea datorită apropierii de haine. după contur pe Se adaugă şnur împletit şi înnodat. Se păstrează la portofoliu pentru a fi un suport; dăruite în ziua de 1 martie. Se discută despre semnificaţia mărţişorului. împletire şi (activitate frontală). înnodare Întâlnirea de plecare: Ce mi-a plăcut azi? Ce am învăţat azi? Cum m-am simţit azi? Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă – calendar, impresii, meteo etc. A formula idei Se pleacă de la rezultatele obţinute la jocul Bingo – Desertul preferat în despre o poveste discuţia despre produsele de panificaţie şi patiserie. audiată Se revăd imaginile care ilustrează Drumul pâinii şi se discută despre acesta (activitate frontală). Culoarea şi forma Desen liber – Mâncarea preferată (activitate individuală). Activităţi pe discipline: Religie Probleme simple de adunare şi scădere în concentrul 0-20, pornind de la Adunarea şi scăderea în imaginile date în casete. Ce ştiţi despre pâine, covrigi şi chifle? Cum se concentrul 0-20 fabrică? Care este diferenţa dintre ele? A formula idei despre produse de panificaţie Activităţi pe discipline: Limbă modernă Activităţi pe discipline: Dezvoltare personală Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă: calendar, impresii, meteo etc. Joc didactic: Să ne construim singuri jucării muzicale! Discuţii despre A formula idei rolul jucăriilor muzicale în acompaniamentul cântecelor şi despre despre jucării posibile jucării muzicale pe care copiii şi le pot construi singuri. muzicale (activitate frontală) Confecţionarea de jucării muzicale prin introducerea de boabe diverse în Tehnici simple de lucru cutiuţe de carton, de plastic sau sticlă etc. Observarea imaginilor de la pagina 27 din caietul elevului şi realizarea Unde şi vibraţii distincţiei între sunete şi zgomote. (activitate frontală) producerea Joc didactic: Ce poate fi? Sunt priviţi comparativ copiii din imaginile sunetelor notate cu A şi B şi se fac predicţii privind motive posibile pentru care faţa şi corpul lor exprimă anumite emoţii. Cântece cunoscute Utilizarea jucăriilor muzicale pentru producerea sunetelor (identificarea însoţite de relaţiei vibraţie – sunet). acompaniamente Jucăriile muzicale create de copii

Pagina 27 din caietul elevului

Observarea modului în care copiii participă la dialog

Cutii de medicamente sau borcănele mici de sticlă, plastic, boabe de fasole, porumb, nuci găurite etc.

Expunerea produselor într-un Muzeu al jucăriilor muzicale Observarea modului în care copiii rezolvă sarcinile de lucru, prin sondaj

Observarea modului în care elevii rezolvă sarcinile Interevaluare

Expunerea produselor elevilor

Observarea participării copiilor la dialog

Interevaluare „Turul galeriei”

Pagina 26 din caietul elevului

Coli A4, acuarele, tempera, pensule

Cartea uriaşă Cum se fabrică

Cârlige de lemn, lipici CD cu creaţii muzicale accesibile

129

Joi

Vineri

AVAP 2.2

MM 1.1; 2.1; 2.2

CLR 3.2

AVAP 2.2

DP 1.1

AVAP 2.2

AVAP 2.2 MEM 3.1; 5.2

DP 2.1; 3.1 CLR 2.3

AVAP 2.2

MM 1.1; 2.1; 2.2

Activitate pe discipline: Limbă modernă Activitate pe discipline: Opţional Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă – prezenţă, meteo etc. Autocunoaştere Semnificaţia zilei de 1 Martie (activitate frontală) şi imagine de sine Pregătirea felicitării de 1 Martie - decuparea fluturelui de pe paginile pozitivă 29-30 (activitate individuală). Decupare după contur şi lipire pe pai Transcrierea pe partea albă a fluturaşului a unei urări pentru persoana Recapitulare – pentru căreia i se va dărui fluturaşul pe pai. literele de tipar învăţate Activităţi pe discipline: Educaţie fizică şi sport Exersarea asimilării integrale a cântecului Fluturaş, fluturaş – din Cântarea vocală folclorul copiilor. (activitate frontală) şi mişcarea pe Jocuri de mişcare pe cântecul învăţat. (activitate pe grupe) muzică Desen inspirat de melodie. (activitate individuală) Linia cu scop de contur

Exersarea asimilării integrale a cântecului La moară – din folclorul Cântarea vocală copiilor (activitate frontală). şi mişcarea pe Acompaniament cu jucăriile muzicale confecţionate. muzică Jocuri de mişcare pe cântecul învăţat (activitate pe grupe). Linia cu scop de Desen inspirat de melodie (activitate individuală). contur Activităţi pe discipline: Educaţie fizică şi sport Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă – calendar, meteo, impresii etc. A formula idei Reactualizarea cunoştinţelor despre semnificaţia zilei de 1 Martie. despre sărbăMemorizare: o poezie de 1 Martie, la alegere. toarea de 1 Martie Desen liber inspirat de versurile poeziei (activitate individuală) Culoarea şi forma Rezolvarea unor probleme cu sprijin în imagini date - pagina 28 din Adunarea şi caietul elevului (activitate frontală). scăderea în Transformarea unei probleme de adunare în problemă de scădere şi concentrul 0-20 invers (activitate frontală). Realizarea unui colaj, la alegere, pe baza căruia să poată fi compusă o Tehnici simple de problemă (activitate individuală). lucru

CD, casetofon Coli A4, culori

Fluturele pe pai, carioca sau pixuri colorate

Paginile 29 şi 30 din caietul elevului Foarfece, lipici, pai

Coli A4, foarfece, lipici, coli colorate sau hârtie de mototolit

Coli A4, creioane colorate, cerate, pixuri Pagina 28 din caietul elevului

CD, casetofon Coli A4, culori

Interevaluare „Turul galeriei”

Observarea rezolvării sarcinilor, prin sondaj

Observarea rezolvării sarcinilor, prin sondaj

Observarea participării la dialog Recitarea poeziei, prin sondaj Observarea modului în care copiii rezolvă sarcinile de lucru, prin sondaj

Interevaluare „Turul galeriei”

130

Matematică şi explorarea mediului Arte vizuale şi abilităţi practice Arte vizuale şi abilităţi practice Muzică şi mişcare Educaţie fizică şi sport

Matematică şi explorarea mediului

Dezvoltare personală

Disciplină opţională

Limbă modernă

Matematică şi explorarea mediului

Matematică şi explorarea mediului

Religie

Joi Comunicare în limba română

Comunicare în limba română

Comunicare în limba română

Miercuri Comunicare în limba română

Marţi

Luni

ORARUL UNITĂŢII TEMATICE

Muzică şi mişcare

Educaţie fizică şi sport

Comunicare în limba română

Dezvoltare personală

Vineri

131

Ziua

MEM 1.3

AVAP 2.3

MEM 1.1; 1.2

CLR 1.1; 1.2; 1.4

DP 1.1; 3.3 CLR 2.3

AVAP 2.3

DP 1.1

DP1.1; 2.2; 3.3 CLR 2.3

Competenţe specifice

Săptămâna I

Luni

Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo, reguli etc. Discuţii despre ce înseamnă să fii copil, care sunt activităţile specifice copilăriei (activitate frontală) „Eu, copilul“ – în grupuri mici (4-5 elevi) se realizează un portret în mărime naturală al unui copil. Cel mai scund copil din grup se aşază pe spate, ţinând mâinile uşor depărtate de corp, pe o coală de flipchart (eventual o coală şi încă ½, lipite pe spate cu bandă adezivă), întinsă pe podea. Ceilalţi copii din grup îl conturează, folosind creioane. La final, toţi membrii grupei vor realiza detaliile: elementele feţei, obiectele de îmbrăcăminte. Se pictează cu acuarele. Definitivarea şi prezentarea lucrărilor de grup. Discuţie frontală „Ce activităţi credeţi că preferă personajul creat de grupa voastră?“ Audierea poveştii De la Pământ la Soare – predicţii cu titlu dat şi predicţii pe parcurs (activitate frontală) Discuţii despre: personajele şi momentele acţiunii, mesajul poveştii – identificarea unor detalii de conţinut; realizarea de asocieri/ stabilirea de asemănări între ei şi personajul-copil din poveste; formulare de întrebări care dezvoltă gândirea critică (activitate frontală) Observarea imaginilor de pe pagina 5 şi numărarea cuburilor colorate din fiecare grup Identificarea cardinalului fiecărei mulţimi Familiarizarea cu citirea şi scrierea numerelor de la 20 la 31 (activitate frontală) Numărarea cuvintelor de pe un rând/ o pagină din cartea uriaşă Desenarea unor mulţimi cu număr de elemente dat folosind culoarea indicată de cadrul didactic sau de un coleg (activitate individuală) „Citirea“ foii de calendar pentru luna martie; încercuirea zilei şi a săptămânii curente (activitate frontală) Identificarea vecinilor numerelor date/ a numărului aflat între două numere date (activitate frontală)

Activităţi integrate/ pe discipline; organizarea colectivului de elevi

Măsurarea timpului (ziua, săptămâna, luna)

Culorile spectrului solar

Formularea de întrebări şi răspunsuri Numerele de la 20 la 31

Acte de vorbire

Activităţi preferate

Activităţi preferate Dialog pe temă dată Caracteristici personale şi generale Tehnici simple – pensulaţie

Conţinut vizat/ activat

Proiectarea unităţii tematice „DE LA PĂMÂNT LA SOARE“ Perioada: 4 săptămâni

Cartea uriaşă Coli albe, creioane colorate

Pagina 5 din caietul elevului

Cartea uriaşă De la Pământ la Soare

Coli de flip-chart, creioane, acuarele, pensule

Resurse materiale

Observarea comportamentului copiilor şi a gradului de implicare în sarcină Verificare selectivă

Interevaluare

Observarea participării la dialog Observarea reacţiilor în timpul audierii poveştii Aprecierea răspunsurilor şi întrebărilor formulate Aprecierea verbală a răspunsurilor date

Obsevarea participării la activitatea de grup

Aprecierea răspunsurilor date

Evaluare/ Feed-back

132

Marţi

Miercuri

CLR 4.3

MEM 1.1

DP 2.2; 3.1 CLR 2.1; 2.2; 2.4;

MEM 1.4; 5.2

MEM 1.1; 1.2; 1.3 AVAP 2.3

CLR

AVAP 1.2; 2.2

MEM 5.1

DP 2.2; 3.1 CLR 3.2; 1.2; 1.4;

DP 2.1

AVAP 2.2; 2.3; Starea de bine

Tehnici simple: decupare

Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc. Repovestirea poveştii cu ajutorul cărţii uriaşe şi a cărţilor de joc Acte de vorbire – Jocul întrebărilor isteţe (Pe rând, copiii pun întrebări referitoare la conţi- a formula nutul poveştii, într-un mod cât mai interesant, apoi numesc colegul care întrebări şi să răspundă.) răspunsuri Selectarea şi gruparea cărţilor de joc în funcţie de anumite criterii (prezintă loSortare, grupare curi unde poţi călători, prezintă aspecte din România etc.) (activitate frontală) Desenarea secvenţei preferate din povestea audiată (activitate Linia şi pata de culoare individuală) Activităţi pe discipline: Religie Activităţi integrate Joc: Să ne imaginăm – crearea de scurte „poveşti“ despre personajele care Acte de vorbire – formularea de apar în imaginea de pe pagina 7 (activitate frontală) Observarea şi numărarea elementelor din imagine. Completarea tabelului enunţuri cu numărul elementelor (activitate frontală) Numerele de la 20 Conturarea imaginii prin unirea punctelor corespunzătoare numerelor de la 31 Linia cu scop de la 0 la 31. Colorarea imaginii obţinute (activitate individuală) Identificarea în careu a „drumului“ de la 0 la 31 şi colorarea casetelor contur care îl formează (activitate individuală) Crearea şi rezolvarea de probleme de adunare şi scădere cu 1-5 unităţi, pe Adunarea şi baza imaginii (activitate frontală) scăderea Activităţi pe discipline: Limbă modernă Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc. Joc: Cuvinte magice – în perechi, folosirea unor formule pentru a exprima Acte de vorbireo rugăminte, solicitare în diverse situaţii. Fiecare pereche extrage dintr-o Formularea unei cutie un jeton cu imagini care sugerează o anumită situaţie de comunicare rugăminţi (copil - vânător; copil - profesor; copil - părinte; copil - copil cu jucărie etc.) (activitate frontală) Povestire după imagini (bandă desenată): „Petru construieşte un robot” Povestire după (activitate frontală) imagini Numere naturale Identificarea numerelor care apar în imagini; numărarea elementelor din imagine (activitate frontală) Biletul Realizarea unui bilet prin care să transmită o rugăminte, folosind desene, cuvinte şi/ sau simboluri (activitate individuală)

Decuparea cărţilor de joc cu imagini din poveste (activitate individuală) Prezentarea unui moment preferat din poveste pe baza cărţilor de joc (activitate frontală) Întâlnirea de plecare: Ce mi-a plăcut azi? Ce am învăţat azi? Cum m-am simţit azi?

Pagina 6 din caietul de lucru

Jetoane cu imagini

Pagina 7 din caietul de lucru

Coli albe A5 creioane colorate şi carioci

Cartea uriaşă De la Pământ la Soare, cărţile de joc decupate din caietul de lucru

Paginile 1 şi 3 din caietul de lucru

Interevaluare – „Turul galeriei“

Aprecierea participării la activitate

Observarea comportamentului copiilor. Aprecierea prin aplauze a corectitudinii formulărilor utilizate

Observarea modului de participare la activitate Verificarea completării tabelului în perechi Compararea imaginilor conturate şi a drumului colorat cu cele ale colegului

Observarea modului în care copiii repovestesc cu ajutorul cărţilor de joc Aprecierea verbală a răspunsurilor la cerinţe, prin sondaj Interevaluare – „Turul galeriei“

Observarea reacţiilor copiilor în timpul activităţilor

133

Joi

CLR 2.4

CLR 2.3; DP 1.2 AVAP 2.2; 2.3

AVAP 2.3

MEM 1.1; 5.1 DP 1.2

CLR 2.3 MEM 3.2

CLR 1.3; 4.1

CLR 2.2; 4.1; 4.2

AVAP 2.3

MM 1.1; 2.1; 3.1 AVAP 2.3

CLR 2.3; 4.2; 4.3 AVAP 2.3

CLR 2.3 MEM 3.2 DP 1.2

Participarea la dialog Igiena corpului Utilizarea unor simboluri neconvenţionale în exprimarea scrisă Tehnici simple Receptarea şi însuşirea cântecului Gospodina (activitate frontală) Cântare vocală şi Joc de mişcare pe muzică (activitate pe grupe) mişcare pe muzică Realizarea unui desen pe baza versurilor Culorile spectrului solar Activităţi pe discipline: Educaţie fizică şi sport Activităţi integrate Creaţii muzicale Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc accesibile Audierea cântecului Drag mi-e jocul românesc şi mişcare liberă pe muzică Discuţii despre România şi identificarea acesteia pe harta lumii şi pe Sunetul â, literele globul pamântesc (activitate frontală)  şi â Observarea şi discutarea hărţii de la pagina 8 din caietul de lucru Identificarea şi intuirea literei  (â) Pronunţarea unor cuvinte în componenţa cărora intră sunetul  şi observarea poziţiei acestuia (în interiorul cuvântului) (activitate frontală) Transcrierea cuvântului ROMÂNIA Trasarea literelor  şi â (activitate individuală) Desene cu litere (transformarea literelor în personaje amuzante) Acte de vorbire – Joc de rol: Interviul (discuţie în perechi despre modul în care au grijă de a formula idei sănătatea lor) despre sănătate Realizarea unei cutii de prim-ajutor care să fie folosită la jocul de rol La medic, folosind diferite materiale Igiena corpului Numărarea obiectelor utilizate la cutia de prim-ajutor; clasificarea acestora pe categorii (medicamente, instrumente) Trasarea, pe panoul din imaginea de la pagina 10, a unor litere de diferite dimensiuni Pata de culoare Colorarea obiectelor ce pot fi găsite într-un cabinet medical, din a doua imagine de pe pagina 10 Reguli pentru Joc de rol: La medic (activitate în grupuri mici) păstrarea sănătăţii Realizarea unei lucrări libere „Un loc îndrăgit“, utilizând tehnici la Tehnici simple alegere – desen, pictură, colaj (activitate individuală) Acte de vorbire – Prezentarea lucrării fiecărui copil (activitate frontală) a prezenta o lucrare proprie

Discuţii despre cum ne apărăm sănătatea, regulile de igienă pe care le respectă copiii, cât de important este să se prevină îmbolnăvirile etc. (activitate frontală) Crearea unei scrisori către copiii care nu au grijă de sănătatea lor (li se sugerează copiilor că pot folosi oricare dintre tehnicile simple învăţate, de exemplu, decupare şi lipire, trasare, rupere şi lipire etc. combinate cu desenul) (activitate individuală)

Observarea modului de realizare a sarcinii

CD cu cântece Pagina 8 din caietul de lucru

Acuarele, creioane colorate, hârtie colorată, lipici

Pagina 10 din caietul de lucru

Jucării şi obiecte pentru trusa medicală

Coli albe, creioane colorate

Observarea comportamentului copiilor

CD cu melodii pentru copii

Interevaluare

Expunerea lucrărilor

Observarea şi aprecierea realizării sarcinilor de lucru

Observarea modului de participare la dialog a copiilor din 4-5 perechi

Interevaluare

Indicarea prezenţei sunetului â în cuvintele auzite prin ridicarea unui jeton cu litera â

Aprecierea scrisorilor afişate la Panoul vorbitor

Observarea participării la activitatea de grup

Coli albe şi colorate, creioane colorate, carioci, foarfecă, lipici

Pagina 9 din caietul de lucru

CLR 2.4; 3.1; 4.1; 4.3 AVAP 2.3 CLR 2.2

AVAP 2.3 CLR 2.1; 2.3

DP 2.2; 3.1 DP 1.2 CLR2.2

DP 3.1

AVAP 2.3

MM 1.4; 2.1

Ziua

DP 1.1; 3.3 CLR 4.3 AVAP 2.2; 2.3

CLR 1.4; 2.2; DP 3.2

DP 2.2; 3.1

Competenţe specifice

Săptămâna a II-a

Vineri

Luni

134

Igienă şi păstrarea sănătăţii Acte de vorbire – a exprima o părere Pata de culoare Acte de vorbire: a formula idei despre păstrarea curăţeniei Exprimarea scrisă a ideilor cu mijloace diverse Tehnici simple

Cântarea vocală şi mişcarea pe muzică Punctul şi linia; tehnici simple Starea de bine

Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc Joc de rol: Vă rog, puteţi să mă ajutaţi? – activitate în perechi; formularea unei rugăminţi în diverse situaţii (activitate în perechi) Jocul asemănărilor – se cere copiilor să numească obiecte care seamănă cu: o minge, un pantof, un caiet etc. Copiii pot fi împărţiţi pe grupe şi se poate realiza un clasament, acordând câte 1 punct pentru fiecare răspuns dat. Joc Floarea personală – se distribuie fiecărui copil câte o pagină pe care este desenată o floare cu patru petale. Pe fiecare petală, copiii vor desena/ reprezenta/ scrie: 1. activitatea preferată când sunt singuri; 2. activitatea preferată cu prietenii; 3. activitatea preferată cu familia; 4. un obiect preferat. Decorarea florilor (activitate individuală).

Activităţi integrate/ pe discipline; organizarea colectivului de elevi

Hobby-uri şi activităţi preferate Tehnici simple de lucru

Acte de vorbire – a formula o rugăminte Starea de bine

Conţinut vizat/ activat

Disciplina opţională Activităţi pe discipline: Educaţie fizică şi sport

Prezentarea „regulamentului“ (activitate frontală)

Realizarea unui „regulament“ de păstrare a igienei personale şi a locuinţei (activitate individuală)

Însuşirea integrală a cântecului Drag mi-e jocul românesc (activitate frontală şi pe grupe) Audiţie muzicală – fragment din Rapsodia I de G. Enescu Reprezentarea prin desen colectiv a mesajului melodiei audiate, în grupuri mici Întâlnirea de plecare: Ce mi-a plăcut azi? Ce am învăţat azi? Cum m-am simţit azi? Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă - noutăţi, impresii, meteo etc Joc: Ghiceşte ce fac! (un copil mimează o activitate de îngrijire personală sau a locuinţei, iar colegii încearcă să ghicească ce face acesta) (activitate frontală) Colorarea desenelor de la pagina 9 din caietul de lucru (activitate individuală) Joc de rol: Facem curăţenie (activitate în grupuri mici)

Coli cu desenul unei flori cu 4 petale pentru fiecare copil creioane colorate, carioci

Resurse materiale

Observarea modului de grupare a copiilor

Observarea comportamentului copiilor Aprecierea răspunsurilor creative, inedite

Evaluare/ Feed-back

Aprecierea modului de mimare a activităţii de îngrijire a locuinţei; aprecierea răspunsurilor date Observarea participării la activitatea de grup Aprecieri individuale şi colective Expunerea regulamentelor

Pagina 9 din caietul de lucru

Coli A4, creioane colorate şi carioci, decupaje din reviste, lipici

Observarea comportamentului copiilor şi a modului de implicare în activitate Expunerea desenelor Interevaluare – „Turul galeriei“

CD cu cântece pentru copii şi cu “Rapsodia I” Coli A3, creioane colorate, carioci, decupaje din reviste

135

Marţi

Numărarea elementelor din imaginea de la pagina 11 şi asocierea jetoanelor cu numărul corespunzător. Ordonarea jetoanelor cu numere crescător/ descrescător (activitate frontală) Crearea şi rezolvarea de probleme cu adunare şi scădere pe baza imaginilor de la pagina 11 (activitate frontală) „Citirea“ imagiScrierea operaţiilor corespunzătoare rezolvărilor (activitate frontală) nilor Crearea de probleme utilizând jucării şi obiecte din clasă – concurs „Cea Linia şi pata de mai interesantă problemă” / Realizarea unui desen care să ilustreze o culoare problemă (activitate individuală) Decuparea jocurilor-puzzle de pe paginile cartonate 29 şi 30 (activitate Tehnici simple – individuală) decupare Jocuri-puzzle: Pământul; Universul (activitate individuală sau în perechi) Forme geometrice Întâlnirea de plecare: Ce mi-a plăcut azi? Ce am învăţat azi? Cum m-am Starea de bine simţit azi? Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc Sunetul î, literele Crearea unei povestiri pe baza imaginii de pe pagina 13 din caietul de Î şi î Povestire după lucru (activitate frontală) imagini Selectarea, din povestirea creată, a cuvintelor care încep cu sunetul î – pronunţarea lor şi despărţirea în silabe Intuirea literelor Î şi î; trasarea literelor pe spaţiul din caiet Prezenţa apei în Observarea cuvintelor care conţin literele Î şi î natură – precipitaţii Dialoguri în perechi despre ploaie (cum apar picăturile de ploaie, de ce este importantă ploaia, alte tipuri de precipitaţii) Tehnici simple Realizarea unui desen despre ploaie/ decuparea unor „picături” şi înşirarea lor pe fir de aţă, apoi atârnarea firelor de un nor (activitate individuală şi de grup) Activităţi pe discipline: Religie Activităţi integrate

AVAP 2.3

CLR 3.1; 2.3 MEM 3.1

CLR 3.2; 1.2; 1.3;

CLR 3.3 DP 2.1

AVAP 2.3

AVAP 2.3

MEM 1.4; 1.6; 5.2 CLR 2.3

DP 2.2; 3.2

MEM 1.1; 1,3

Linia cu scop de contur, pata de culoare Comunicarea eficientă Adunări şi scăderi cu 1-5 unităţi în concentrul 0-31

Acte de vorbire – a prezenta un loc

Desenarea locului de joacă preferat; completarea acestuia cu simboluri şi/sau cuvinte care exprimă sentimentele pe care le au în acest loc (activitate individuală) Prezentarea desenului colegului de interviu

După ce fiecare copil îşi prezintă floarea, li se cere să se grupeze după asemănările pe care le sesizează între preferinţele lor (activitate frontală) Povestire după imaginea de la pagina 11 din caietul de lucru (activitate frontală) Joc Interviul – prezentarea locului de joacă preferat (activitate în perechi)

AVAP 2.2; 2.3

CLR 2.3

CLR 3.2; 2.2

DP 1.1

Hârtie glasată, foarfecă, aţă subţire, lipici

Pagina 13 din caietul de lucru

Paginile cartonate 29 şi 30

Coli albe, creioane colorate, carioci

Pagina 11 din caietul de lucru

Coli albe, creioane colorate, carioci

Pagina 11 din caietul de lucru

Aprecieri individuale privind traseul ales Observarea participării la activitate

Observarea comportamentului copiilor

Aprecierea formulărilor problemelor Ridicarea jetonului cu numărul care reprezintă răspunsul problemei Observarea modului de implicare în sarcina de lucru

Observarea ordonării jetoanelor

Interevaluare

Corectarea formulărilor copiilor Observarea comportamentului partcipativ

Miercuri

Joi

136

CLR 2.1; 2.2; 2.4

CLR 3.1; 4.1 AVAP 2.3 MM 1.2; 2.1; 2.2; AVAP 2.3 MM 3.1; 3.2 CLR 2.3

CLR 2.3 MEM 3.2; CLR 4.1 MEM 3.2

CLR 2.3; 2.4 MEM 3.1; 3.2

AVAP 2.2; 2.3

CLR 2.3

CLR 2.2 MEM 3.1; 3.2

CLR 3.2; 1.4

AVAP 2.3

MEM 4.2; 3.2

MEM 3.1; 3.2

Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc Acte de vorbire – Repovestirea poveştii De la Pământ la Soare cu ajutorul cărţilor de joc formularea de (activitate frontală) enunţuri Joc: Poştaşul – Unul dintre copii, care este poştaşul, spune: „Am de dus o scrisoare pe Lună/ Pământ/ Soare/ în deşert etc. Arată-mi unde trebuie s-o Universul: Pământul, duc”. Ceilalţi ridică jetonul care reprezintă locul indicat. Soarele şi Luna Discuţie frontală: Ce ştiţi despre Univers, sateliţi, Lună etc.? Ce reprezintă pentru noi Pământul? Cum putem avea grijă de Pământ? Linia, pata de Realizarea unor afişe de atenţionare pentru ocrotirea Pământului culoare (activitate în perechi) Observarea plantelor din curtea şcolii/ din sala de clasă – câtă lumină au, Condiţii de viaţă dacă plantele aflate în locuri umbroase diferă de cele din locuri însorite, pentru plante şi cine le îngrijeşte şi cum etc. (activitate frontală) animale „Citirea Discutarea imaginii de pe pagina 14. Conversaţie referitoare la condiţiile imaginilor” de viaţă necesare plantelor şi animalelor (activitate frontală) Conturarea obiectelor desenate punctat în imagine (activitate individuală) Elemente grafice Selectarea (colorarea/ încercuirea) cuvintelor care arată condiţiile necesare pentru ca o plantă să se dezvolte (activitate frontală) Reproducerea cuvintelor de pe pagina 14 Pata de culoare Colorarea uneltelor desenate pe pagina 14 (activitate individuală) Receptarea şi însuşirea cântecului Căldăruşă plină (d.f.c.) – activitate Cântare vocală şi frontală mişcare pe Realizarea unor flori-marionetă (activitate individuală) muzică Joc de rol: În grădină/ De-a grădinarul (activitate în grupe mici) Tehnici simple Jocuri - mişcare liberă pe muzică, folosind marionetele create (activitate Dialoguri în grupuri mici) Activităţi pe discipline: Educaţie fizică şi sport Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc. Dialogul Joc de rol: Pământul, Soarele şi Luna – dialoguri libere în grupuri de câte trei copii Universul

Observarea imaginii şi identificarea formelor sub care se găseşte apa în Prezenţa apei în natură (activitate frontală) natură: lacul, Joc: Ce s-ar întâmpla dacă... (apa mărilor nu s-ar evapora, nu ar mai râul, marea ploua etc.) – activitate frontală Culori Dialog – Cum poate fi economisită apa; realizarea unei liste cu reguli minimale (activitate frontală) Colorarea imaginii de pe pagina 12 (activitate individuală) Activităţi pe discipline: Limbă modernă

Pagina 16 din caietul de lucru

Hârtie colorată, foarfecă, beţişoare, lipici

CD cu cântecul de învăţat

Pagina 14 din caietul de lucru Creioane colorate, carioci

Coli A4, creioane colorate şi carioci

Cartea uriaşă De la Pământ la Soare, cărţile de joc decupate din paginile cartonate 1 şi 3

Pagina 12 din caietul de lucru

Observarea comportamentului copiilor

Aprecierea modului de participare la activitate Observarea implicării în realizarea jocului

Observarea modului de implicare în sarcinile de lucru. Aprecieri privind corectitudinea răspunsurilor Expunerea afişelor Aprecierea comportamentului participativ Aprecierea răspunsurilor Observarea modului de realizare a sarcinilor

Aprecieri privind modul de repovestire

Formularea regulilor pentru economisirea apei

Observarea participării la activitate

137

Vineri

Joc: Ce nu se potriveşte? – Descoperă elementele din desen care sunt greşit introduse. Explică alegerea făcută. În ce mediu poate trăi fiecare dintre animalele reprezentate în desen? De ce condiţii au nevoie acestea? (activitate frontală)

CLR 1.4; 3.1; 3.2 MEM 3.1

DP 2.3 AVAP 2.3 CLR 2.4 DP 2.1; 2.2

DP 2.1; 2.2

DP 2.1; 3.1

Exerciţii-joc de dicţie – frământări de limbă (activitate frontală) Audierea unor înregistrări cu sunete din natură – Joc Ghici, cine/ ce se aude! Receptarea şi însuşirea cântecului Soare, ieşi din închisoare (d.f.c) Interpretarea cântecului cu acompaniament (jucării muzicale, percuţie corporală) Jocuri de mişcare pe muzică – piese instrumentale Întâlnirea de plecare: Ce mi-a plăcut astăzi? Ce am învăţat azi? Cum m-am simţit azi? Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc. Joc: Dacă aş fi...(copiilor li se cere să-şi imagineze că ar fi o plantă/ un animal, apoi să spună ce şi-ar dori în fiecare caz) (activitate frontală) Desenarea animalului şi a plantei preferate (activitate individuală) Prezentarea desenului realizat (activitate frontală) Gruparea copiilor după elemente asemănătoare desenate (animale sălbatice/ domestice; pisici/ câini/ iepuri etc.; flori de primăvară/ de vară etc.)

Povestire pe baza imaginii de la pagina 16 din caietul de lucru (activitate frontală). De ce Pământul întinde braţele spre Soare? Scrierea prin „fotografiere” a cuvintelor care denumesc cele trei corpuri cereşti. Despărţire în silabe, identificarea sunetului iniţial şi a celui final (activitate individuală – frontală) Completarea (adăugarea de elemente) şi colorarea imaginii (activitate individuală) Jocuri-puzzle în perechi Vizionarea unei prezentări sau a unui film despre Pământ, Soare şi Lună Discuţii pe baza prezentării/filmului (activitate frontală) Selectarea şi prezentarea cărţilor de joc care “seamănă”/ evocă momente din prezentarea PPT sau din filmul vizionat (activitate frontală) Joc: Dacă aş fi cosmonaut.../ De-a cosmonauţii (activitate pe grupe mici) Studierea unor reviste şi enciclopedii despre Univers (activitate în grupuri mici) Pământul, Soarele şi Luna – lucrare liberă cu tehnici la alegere (activitate individuală) Prezentarea lucrării realizate (activitate frontală)

CLR 1.3; 2.1 MM 1.1; 1.2; 2.3 MM 2.1; 2.2

CLR 3.4

AVAP 2.2; 2.3

CLR AVAP 1.3 MEM 3.2; 4.2 5.1 CLR 3.1; 4.2 CLR 3.4

AVAP 2.3

MEM 3.1 CLR 3.1; 3.2 4.2; 1.3

Pagina 17 din caietul de lucru

Aprecieri individuale privind prezentarea desenului Observarea reacţiilor copiilor Observarea modului de realizare a sarcinilor de lucru Preferinţe personale Linia cu scop de contur Acte de vorbire Acte de vorbire – a formula idei despre animale Medii de viaţă

Observarea modului de lucru Aprecierea prezentării lucrării personale (autoevaluare) Observarea comportamentului participativ Aprecierea modului de relaţionare

Observarea comportamentului pe parcursul activităţii

Interevaluare în grupuri mici

Observarea participării la joc

Coli A4, creioane colorate şi carioci

Înregistrări cu sunete din natură CD cu melodii pentru copii Jucării muzicale

Acuarele, hârtie colorată, lipici, foarfecă

Cărţile de joc decupate din paginile cartonate 2 şi 4

Prezentare PPT

Creioane colorate Cărţile de joc decupate, cartea uriaşă, harta lumii, globul pământesc, piesele de puzzle decupate din caiet

Trăire emoţională şi stare de bine

Trăire şi manifestare emoţională

Cântarea instrumentală

Sunete Cântarea vocală

Tehnici de lucru Acte de vorbire – a prezenta o lucrare

Acte de vorbire: exprimarea unei idei

Universul Dialogul

Linia cu scop de contur

Povestire după imagini

138

AVAP 2.3

CLR 4.1; 1.3;

CLR 1.4; 2.3; 2.4

Ziua

CLR 3.2; 2.2

MM 1.2; 2.1

CLR 4.1 AVAP 2.3

CLR 2.2

CLR 2.3 DP 3.3

DP 2.2 DP 3.3 CLR 2.2 AVAP 1.3

Competenţe specifice

Săptămâna a III-a

Luni

Cuvinte, litere şi sunete Culorile spectrului solar

Acte de vorbire – scurte descrieri

Audierea unor melodii populare specifice zonei; Dans liber pe muzica audiată (activitate frontală) Realizarea unei scurte povestiri pe baza imaginii de la pagina 15 din caietul de lucru

Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc Convorbire: Observarea elementelor din imgine şi descrierea lor; Ce ştim despre meşteşuguri şi ocupaţii mai vechi şi mai noi ale oamenilor din zona în care locuim (activitate frontală) Discuţii pe baza unei prezentări – recunoaşterea meşteşugurilor reprezentate în imagini (activitate frontală) Joc de rol: În atelierul de... (activitate pe grupuri mici) Joc: Ghici, ce-mi place! (mimarea unei activităţi preferate şi recunoaşterea acesteia de către colegi) (activitate frontală sau pe grupuri mici) • Anunţarea copiilor că trebuie să pregătească, pentru săptămâna următoare, o „prezentare” a hobby-ului fiecăruia. Se poate realiza un portofoliu de lucrări sau pot fi aduse fotografii făcute de părinţi pe parcursul desfăşurării unor activităţi Conversaţie: Cine face obiecte din lemn? Dar costume populare? Ce materiale se folosesc? Cum sunt împodobite/ înfrumuseţate? (activitate frontală) Decorarea iei şi a lingurii de lemn de pe pagina 18 din caietul elevului (activitate individuală)

Activităţi integrate/ pe discipline; organizarea colectivului de elevi

Acte de vorbire – exprimarea unei idei Trasarea elementelor grafice Linia şi punctul cu scop decorativ Mişcare liberă pe muzică Povestire după imagini

Meşteşuguri. Hobby-uri şi activităţi preferate Exprimarea unei păreri Explorarea mesajului artistic

Conţinut vizat/ activat

Activităţi pe discipline: Educaţie fizică şi sport

Joc: Ghici cine sunt – Copiii creează scurte poveşti-ghicitori despre animalele din imagine sau alte animale, folosind verbele la persoana I, fără a rosti numele acestora. Colegii trebuie să ghicească ce animal este. (activitate frontală) Copierea cuvintelor de sub imagini (activitate individuală) Despărţirea cuvintelor în silabe, identificarea sunetului iniţial şi a celui final; formularea de enunţuri despre animalele prezentate în desen Colorarea desenului / a elementelor corect folosite (activitate individuală) Disciplina opţională

CD cu melodii populare Pagina 15 din caietul elevului

Pagina 18 din caietul de lucru

Cartea uriaşă De la Pământ la Soare – pagina 2 PPT – Imagini cu costume populare, unelte, case ţărăneşti, meşteşuguri populare etc.

Resurse materiale

Observarea participării la activitate

Expunerea caietelor

Observarea comportamentului participativ

Observarea participării copiilor la activitate

Aprecierea răspunsurilor date de copii

Evaluare/ Feed-back

Autoevaluare

Interevaluare în perechi

Acordarea de steluţe/ puncte pentru „ghicitorile“ create

Marţi

Miercuri

139

AVAP 2.3 MM 1.2; 2.1

MEM 2.2; 3.1 CLR 4.1

CLR 2.2; 2.3

DP 2.2

CLR 3.4 MEM 1.4; 6.3

MEM 2.2

CLR 3.2

CLR 2.2 MM 2.1

CLR 4.1; 2.1 AVAP 2.3

AVAP 2.3 CLR 4.1 MM 1.1; 2.1

MM 1.1; 3.1 AVAP 2.1

MEM 5.2; 1.4; 1.6

DP 3.3

Linia şi punctul Acte de vorbire Mişcare pe muzică

Elemente grafice

Cântare vocală şi instrumentală

Elemente grafice

Adunarea şi scăderea cu 1-2 unităţi Mişcare pe muzică Tehnici simple: cusut

Activităţi preferate

Activităţi pe discipline: Limbă modernă Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă - noutăţi, impresii, meteo etc. Observarea modelului realizat pe primul ou/ pagina 20 din caietul de Elemente grafice lucru – identificarea elementelor grafice folosite, exersarea lor în aer sau cu degetul pe bancă; numărarea elementelor, identificarea poziţiei fiecărui Poziţia faţă de un element grafic în raport cu un alt element (activitate frontală) reper Trasarea elementelor grafice de pe primul ou (activitate individuală) Completarea modelelor de pe următoarele patru ouă Linia şi punctul cu rol decorativ Realizarea unui model propriu pe ultimul ou Ritm Numărători muzicale

Activităţi pe discipline: Religie Activităţi integrate Descrierea imaginii din cartea uriaşă, pagina 2 (activitate frontală) Acte de vorbire – a prezenta o Crearea şi rezolvarea unor probleme de adunare şi de scădere pe baza imagine imaginii din cartea uriaşă (activitate frontală) Adunarea şi Joc de rol: La Muzeul Satului (activitate în grupuri de câte 5-6 elevi) scăderea cu 1-2 unităţi

Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc. Decorarea costumelor populare ale celor doi copii de pe pagina 19 din caietul elevului (activitate individuală) Descrierea costumelor realizate (activitate frontală) Dansuri populare (Alunelul) (activitate frontală)

Dialog: De ce îi place copilului să lucreze în grădină? Cum se simte? Tu cum te-ai simţi în locul lui? Motivează Crearea şi rezolvarea de probleme cu adunări şi scăderi pe baza imaginilor (activitate frontală) Scrierea operaţiilor corespunzătoare rezolvării problemelor create Numărătoare muzicală/ joc de mişcare pe muzică, cu numărare Cusutul – familiarizarea cu materialele de lucru: observarea caracteristicilor Instructaj de protecţie a muncii (activităţi frontale) Demonstrarea şi exersarea punctului în urma acului, cu menţinerea rândului de lucru (activitate frontală şi individuală) Audierea unor melodii populare specifice zonei

Creioane colorate, carioci, stilou

Pagina 20 din caietul de lucru

Copii ale bancnotelor uzuale, „bilete” de intrare la muzeu, obiecte/ imagini

Cartea uriaşă De la Pământ la Soare – pagina 2

Imagini cu costume populare Pagina 19 din caietul de lucru

CD cu melodii populare

Ac şi aţă colorată, etamină

Interevaluare: „Turul galeriei“

Observarea modului de realizare a sarcinii de lucru

Observarea implicării în jocul de rol

Observarea participării copiilor la formularea de mesaje

Observarea modului de realizare a modelelor Interevaluare în perechi Observarea reacţiilor în timpul dansului

Observarea comportamentului participativ Autoevaluare/ Interevaluare

Ridicarea jetoanelor cu numărul corespunzător rezultatului corect

140

Joi

Realizarea unui model repetitiv folosind simbolurile date în tabel (activitate individuală) Receptarea şi însuşirea cântecului Copăcelul (activitate frontală) Cântare vocală însoţită de mişcări sugerate de versuri şi melodie (activitate pe grupuri) Realizarea unor marionete (copăcel, soare) şi utilizarea lor pentru „dramatizarea” cântecului (activitate individuală)

MEM 3.1

Tehnici simple de lucru

Linia şi punctul decorativ Măsurare neconvenţională Cusut

Observarea unor semne de carte; discutarea utilităţii acestora (activitate frontală) Compararea lungimii unor fire de aţă şi alegerea lungimii potrivite pentru uşurarea muncii (activitate frontală) Ornarea unui semn de carte cu linii create prin coasere (activitate individuală)

AVAP 1.2; 2.1

AVAP 2.3

MEM 6.1

Linia şi punctul cu rol decorativ

Decorarea numerelor dintr-un şir din intervalul 20-31 (numere scrise cu cifre de 3-4 cm) (activitate independentă)

AVAP 2.3

CLR 4.2 MEM 1.4; 1.6; 5.2

CLR 4.1 AVAP 2.3

DP 2.2 CLR 2.1; 2.2

DP 2.2

AVAP 2.3 MM 2.1; 3.1

Cântare vocală

Poziţionarea spaţială a elementelor Simboluri neconvenţionale utilizate în exprimarea scrisă Modele repetitive

Întâlnirea de plecare: Ce mi-a plăcut azi? Ce am învăţat azi? Ce aş dori Starea de bine să fac şi acasă din cele învăţate? Activităţi pe discipline: Educaţie fizică şi sport Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă - noutăţi, prezenţă, impresii, meteo etc. Rutine şcolare Realizarea unei povestiri pe baza imaginii de la pagina 21 din caietul de Acte de vorbire – lucru; stabilirea unui titlu potrivit (activitate frontală) a formula idei Decorarea unei farfurii de carton cu modele populare (activitate în peElemente grafice rechi sau individuală) Elemente decorative Transcrierea urărilor de Paşti din josul paginii 21 (activitate individuală) Litere şi cuvinte Crearea şi rezolvarea de probleme cu adunare şi scădere, utilizând Adunarea şi elemente din imaginea de pe pagina 21 şi obiecte concrete (activitate scăderea cu 1-5 frontală) unităţi

Reconstituirea mesajului transmis prin simbolurile neconvenţionale (activitate frontală)

CLR 3.1; 4.1

MM 1.2; 2.1

Găsirea drumului corect prin labirint: Ajută fetiţa să ajungă la iepuraşi (activitate individuală) Numărarea simbolurilor de pe pagină şi gruparea lor

MEM 2.1 CLR 2.2; 2.1; 3.2

Pagina 21 din caietul elevului Foi albe A5, jucării, jetoane cu imagini, numere şi semne matematice, 31 de creioane/ carioci Etamină, aţă colorată, ac, semne de carte

Pagina 21 din caietul elevului Jetoane cu imagini şi/ sau jucării

Îndrumarea copiilor pe parcursul activităţii Discutarea lucrărilor şi evidenţierea străduinţei copiilor de a realiza obiectul propus

Verificarea scrierii mesajelor Verificarea răspunsurilor: ridicarea jetoanelor cu numărul corespunzător Expoziţie cu planşele decorate – Turul galeriei

Aprecierea modului de formulare a mesajelor Autoevaluare

Observarea şi aprecierea comportamentului participativ Aprecieri privind marionetele realizate

Aprecierea şirurilor realizate de către fiecare copil

Coli A5, creioane colorate şi carioci

CD cu melodia de învăţat hârtie glasată, paie/ beţe de frigărui, foarfecă, lipici

Autoevaluare

Pagina 22 din caietul de lucru

CLR 3.4 CLR 2.3; 41; 4.2 AVAP 2.3

MM 3.1 DP 1.1

DP 2.1; 2.2 CLR 2.2; 2.3

DP 2.2

MM1.2; 2.1; 2.2 AVAP 2.3

Ziua

Interpretarea mesajelor realizate de colegi şi expuse în clasă (activitate frontală)

CLR 2.3 MEM 3.2

Activităţi integrate/ pe discipline; organizarea colectivului de elevi

CLR 4.1; 4.2; 4.3

CLR 4.2

DP 2.2;3.2; 3.3

Trăire şi manifestare emoţională, starea de bine Acte de vorbire Mişcare liberă pe muzică Acte de vorbire – prezentarea unei acţiuni Tehnici simple: rupere pe contur şi lipire

Cântare vocală şi mişcare pe muzică Tehnici de lucru: îndoire şi rupere Starea de bine

Simboluri neconvenţionale utilizate în exprimarea scrisă Comportamente corecte faţă de mediu

Biletul

Starea de bine. Rutine şcolare

Conţinut vizat/ activat

Confecţionarea unei felicitări de Paşte pe care să fie scrisă una dintre urările învăţate (activitate individuală) • Reamintirea faptului că urmează prezentarea activităţii preferate – albume, portofolii, fotografii etc. Disciplină opţională Activităţi pe discipline: Educaţie fizică şi sport

Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă – prezenţă, noutăţi, impresii, meteo etc Joc: Continuă povestea – crearea unei poveşti în lanţ, despre emoţiile trăite de copii atunci când desfăşoară o activitate îndrăgită/ preferată (activitate frontală) Jocuri de mişcare pe muzică (activitate în grupuri mici) Jocuri de continuare a unor fraze: Îmi place de mine pentru că...; Eu pot să....; Mi-ar plăcea să... Joc de rol: De vorbă cu Iepuraşul de Paşte (activitate în perechi)

Receptarea şi însuşirea cântecului Iepuraş drăgălaş (activitate frontală) Jocuri de mişcare pe melodie (activitate pe grupe) Realizarea unui iepuraş din hârtie, prin plierea hârtiei şi ruperea pe contur (activitate frontală) Întâlnirea de plecare: Ce mi-a plăcut astăzi? Ce am învăţat azi? Cum m-am simţit azi?

Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă – prezenţă, noutăţi, impresii, meteo etc. Prezentarea unor lucrări realizate / fotografii din momente plăcute datorate hobby-urilor sau activităţilor preferate (activitate frontală) Realizarea unui bilet de felicitare pentru copilul care a prezentat o activitate interesantă Realizarea unor bileţele/ scrisori cu mesaje despre natură, despre protejarea acesteia (activitate individuală)

Competenţe specifice

Săptămâna a IV-a

Vineri

Luni

141

Coli A5, creioane colorate şi carioci

Albume cu lucrări personale, fotografii, jucării/obiecte realizate dee copii

Resurse materiale

Carton colorat, hârtie glasată, şablon (ou), lipici

CD cu melodii pentru copii

Hârtie albă (pătrat)

CD cu melodii pentru copii

Observarea comportamentului participativ Aprecieri privind prezentarea Observarea activităţii elevilor Interevaluare – „Turul galeriei“ Observarea reacţiilor copiilor în timpul activităţii

Evaluare/ Feed-back

Aprecieri globale şi individuale

Observarea participării copiilor la jocul de rol

Observarea sistematică

Observarea reacţiilor copiilor

Aprecieri globale şi individuale

Interevaluare

Observarea comportamentului copiilor

142

Marţi

AVAP 1.2

CLR 3.1

MEM 5.1

DP 3.2 CLR 2.1; 2.2

DP 3.2

MEM 2.2

AVAP 2.3

CLR 1.3

MEM 5.2

MEM 2.2; 3.1

MEM 2.1; 2.2 CLR 2.1; 2.2; 2.4

MM 2.1; 2.2

Forme – Linia cu rol de contur

Cuvinte şi silabe

Sortare şi grupare după un anumit criteriu

Rutine şcolare Acte de vorbire

Silabe, sunete şi litere Forme şi culori Tehnici simple de lucru: decupare, îndoire Forme şi corpuri geometrice Starea de bine. Rutine şcolare

Corpuri şi figuri geometrice Formulare de enunţuri

Mişcarea pe muzică

Activităţi pe discipline: Religie Activităţi integrate

Întâlnirea de plecare: Ce am învăţat azi? Ce mi-a plăcut azi ? Cum m-am simţit astăzi? Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă - noutăţi, impresii, meteo etc Joc: Poştaşul – Copiii stau pe scaune în cerc; unul dintre ei se află în mijlocul cercului, în picioare. Acesta va spune „Poştaşul are o scrisoare pentru toţi copiii care ... au scris o scrisoare Iepuraşului de Paşte/ vor vopsi ouă de Paşte/ merg la slujba de Înviere/ pregătesc un cadou pentru părinţi etc”. Copiii care se regăsesc în descrierea conducătorului de joc se ridică de pe scaune şi, împreună cu cel care a făcut anunţul încearcă să ocupe un alt scaun. Copilul care rămâne fără scaun va face următoarea descriere. Completarea rebusului de la pagina 27 din caietul de lucru; despărţirea cuvintelor în silabe (activitate frontală) Găsirea părţii de coajă corespunzătoare spărturii din ou; colorarea fragmentului (activitate individuală)

Interpretarea unor cântece potrivite, însoţite de mişcări libere care întăresc mesajele transmise prin bileţelele realizate de colegi (activitate frontală) Joc de construcţii Descrierea construcţiei (activitate în grupuri mici) Descoperirea şi numirea obiectelor din clasă care seamănă cu un cub sau cu o sferă/ al căror contur este un pătrat/ un dreptunghi/ un triunghi/ un cerc (activitate frontală) Asocierea obiectelor reprezentate pe pagina 24 cu corpurile geometrice corespunzătoare (activitate individuală) Numărarea corpurilor geometrice din desen şi completarea tabelului cu numerele corespunzătoare. Crearea şi rezolvarea de probleme utilizând elementele din desen (activitate în perechi) Despărţirea în silabe a cuvintelor ce denumesc obiectele din imagini şi gruparea lor după numărul de silabe. Trasarea literelor care arată sunetul iniţial al fiecărui cuvânt (activitate frontală) Construirea unui cub din carton – cutie pentru cadouri; decorarea lui cu figuri geometrice înainte de asamblare (activitate independentă)

Pagina 27 din caietul de lucru

Carton colorat, hârtie glasată, foarfecă, lipici

Carton colorat, hârtie glasată, foarfecă, lipici

Pagina 24 din caietul de lucru

Observarea participării la joc Aprecieri individuale privind formularea enunţurilor Observarea modului de completare a rebusului Aşezarea pe masă a tot atâtea jetoane câte silabe are fiecare cuvânt Interevaluare în perechi

Expunerea cuburilor realizate – „Turul galeriei“

Interevaluare în grupuri mici

Observarea participării la joc Aprecierea descrierilor verbale

Miercuri

Joi

143

1.4;

DP 3.2 MEM 2.2; 5.1

MM 1.1; 2.1; 3.1; AVLM 2.3 MM 3.1 MM 1.2

MEM 1.6; 5.2

MEM 2.1; 2.2 AVAP 2.3

MEM 3.1

MEM 2.2; 3.1

DP 2.2; 3.2 CLR 1.1; 1.2 2.1; 2.3 AVAP 2.3

AVAP 2.3

CLR 2.3; 1.2 MEM 4.2

MEM 3.1

CLR 2.1; 2.2; 2.3

MEM 2.2; 3.1

Universul – Pământul, Soarele şi Luna

Adunarea şi scăderea

Cântarea vocală şi instrumentală Culorile spectrului solar; Tehnici simple Mişcare pe muzică Activităţi pe discipline: Educaţie fizică şi sport Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă – prezenţa, noutăţi, impresii, meteo etc. Starea de bine. Asocierea imaginii florilor şi arborilor cu umbrele corespunzătoare Rutine şcolare (activitate individuală) Plante şi animale

Rezolvarea adunărilor şi scăderilor cu suport intuitiv în imaginile de pe pagina 23. Crearea unor probleme pornind de la operaţiile efectuate (activitate frontală) Receptarea şi însuşirea unui cântec de primăvară „Înfloresc grădinile” (activitate frontală) Desene pe asfalt: Soarele şi primăvara (activitate pe grupe mici) Jocuri de mişcare pe muzică în aer liber (activitate frontală şi pe grupe) Recunoaşterea şi imitarea unor sunete din natură (activitate pe grupe)

Experiment – Ziua şi noaptea pe Pământ – demonstrarea modului în care Acte de vorbire Pământul este luminat de către Soare pe parcursul unei zile (activitate frontală) Succesiunea Joc didactic: Adevăr sau minciună – aprecierea gradului de adevăr ale noapte-zi unor afirmaţii despre Pământ, Soare, Lună, succesiunea zi-noapte etc. (exemplu: La miezul nopţii, câinele meu a început să latre la Soare; Dacă este noapte, atunci înseamnă că Soarele stă ascuns după nori) Pata de culoare Realizarea unui desen în care este reprezentat globul pământesc: „Culorile Pământului” Activităţi pe discipline: Limbă modernă Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă - prezenţa, noutăţi, impresii, meteo etc Starea de bine Lectură: Legenda „Soarele şi Luna” - predicţii pe baza titlului şi pe Acte de vorbire – parcursul lecturii; repovestire (activitate frontală) a formula idei Reprezentarea prin desen a celor două personaje principale (activitate individuală) Linia cu scop de Joc: Puzzle „Universul” (activitate în perechi) contur; Culori Forme geometrice Jocuri logico-matematice cu figuri şi corpuri geometrice: Găseşte intrusul Figuri şi corpuri (activitate în grupuri mici) geometrice Linia cu scop de Realizarea desenelor pe pătrăţele, de la pagina 23 din caietul de lucru contur (activitate individuală)

Identificarea Pământului, a Soarelui şi a Lunii în imaginile de pe cărţile de joc (activitate frontală) Joc de rol: Interviul (discuţii în perechi despre Pământ/ Soare/ Lună)

Pagina 25 din caietul de lucru

Cretă colorată

CD cu melodia de învăţat

Pagina 23 din caietul de lucru Creioane colorate, carioci

Coli albe A5, creioane colorate şi carioci Puzzle decupat din paginile cartonate 29-30

Pagina 4 din cartea uriaşă, coli albe, creioane colorate

glob pământesc, lanternă

Cărţile de joc decupate din caietul de lucru (pagina 2)

Interevaluare Observarea participării la dialoguri şi aprecieri privind for-

Eliminarea figurii/ corpului care nu se potriveşte în şir Observarea modului de realizare a desenelor Verificarea operaţiilor şi rezultatelor notate în caiete Observarea participării la activitate Aprecierea desenelor Numirea sursei sunetelor recunoscute după consultarea în grup

Verificarea predicţiilor şi aprecierea modului de formulare a enunţurilor proprii Observarea gradului de implicare în sarcină

Expunerea lucrărilor

Aprecierea modului de formulare a enunţurilor şi a răspunsurilor

Observarea reacţiilor copiilor în timpul activităţilor

144

Vineri

Realizarea desenului pe reţeaua de puncte de pe pagina 26 din caietul de lucru

Completarea desenului cu alte 2-3 elemente (activitate individuală) Realizarea unei poveşti de grup „În castelul fermecat” (activitate frontală) Joc: Loto cu plante şi animale/ cu forme geometrice sau Realizarea unor modele repetitive cu forme geometrice (activitate în grupuri mici)

MEM 2.1; 2.2

AVAP 1.2; 2.3 CLR 2.2; 2.3

Receptarea şi însuşirea cântecului joc Bat din palme Jocuri de percuţie corporală Audiţie muzicală – muzică de relaxare cu sunete din natură Realizarea unui desen/colaj inspirat de melodia audiată (activitate individuală) Întâlnirea de plecare: Ce mi-a plăcut astăzi? Ce am învăţat azi? Cum m-am simţit azi? Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă – prezenţă, noutăţi, impresii, meteo etc. Joc: Ce părere ai? – Prezentarea unor situaţii de comunicare posibile în clasa de elevi. Exprimarea opiniei faţă de situaţia respectivă (activitate frontală) Joc de rol cu marionete pentru a exemplifica situaţii din clasă sau comportamentul în diferite situaţii indicate de către profesor (ex: Ce facem dacă suntem la picnic/ întâlnim un copil care loveşte un căţel etc.)

Identificarea denumirii obiectelor reprezentate în casetele de pe pagina 28; notarea literei iniţiale a fiecărui cuvânt în caseta sa (activitate frontală) Completarea casetelor mici din josul paginii cu literele descoperite, în ordinea în care apar pe pagină (activitate individuală) Recunoaşterea mesajului format din literele transcrise

MM 2.1; 2.2; 2.3 MM 3.1; 3.2; 3.3 AVAP 2.3

CLR 1.3; 2.1; 4.1

CLR 1.1; 2.2; 2.3

DP 2.1; 3.2

DP 3.2

CLR 2.3

Realizarea suportului de ouă – Etape: decupare, tăierea fantei, îmbinare; lipirea urechilor iepuraşului pe un ou Prezentarea produsului

AVAP 2.1; 2.3

MEM 5.1

CLR 4.1

AVAP 2.3

Dramatizări – Crearea de dialoguri între elemente ale naturii: floare – arbore; palmier – stejar; narcisă – rândunică etc. (activitate frontală) Colorarea florilor reprezentate în partea de jos a paginii 25 din caietul de lucru (activitate individuală) Transcrierea numelor florilor (activitate frontală)

CLR 2.1; 2.4

Simboluri neconvenţionale utilizate în exprimarea scrisă

Trăire şi manifestare emoţională Reguli de comportament în grup Acte de vorbire – a exprima o opinie

Tehnici simple Starea de bine. Rutine şcolare

Cântare vocală şi instrumentală

Acte de vorbire – a exprima o idee Culorile spectrului solar Literele alfabetului, cuvinte Forme geometrice. Orientare în spaţiu Linia cu scop de contur Acte de vorbire – a exprima o opinie Sortare şi grupare Tehnici simple de lucru Acte de vorbire

Pagina 28 din caietul de lucru

Marionete

Creioane colorate, carioci, hârtie glasată, lipici

Jetoane cu plante şi animale, cu forme geometrice Ou fiert, modelele decupate de pe paginile 31-32 din caietul elevului CD cu melodii pentru copii

Pagina 26 din caietul de lucru

Creioane colorate

Aprecieri globale şi individuale Autoevaluare Aprecieri globale şi individuale

Aprecieri individuale

Observarea comportamentului copiilor

Expunerea lucrărilor Aprecieri globale şi individuale

Observarea comportamentului pe parcursul activităţii

Interevaluare

Observarea modului de realizare a desenului Aprecierea modului de participare la realizarea poveştii de grup

mularea, intonaţia şi pronunţia enunţurilor Aprecieri privind transcrierea cuvintelor

145

Comunicare în limba română

Religie

Matematică şi explorarea mediului

Limbă modernă

Comunicare în limba română

Matematică şi explorarea mediului

Arte vizuale şi abilităţi practice

MARŢI

Educaţie fizică şi sport

Muzică şi mişcare

Matematică şi explorarea mediului

Comunicare în limba română

MIERCURI

JOI

Muzică şi mişcare

Arte vizuale şi abilităţi practice

Matematică şi explorarea mediului

VINERI

Observarea realizării cerinţei, prin sondaj

Educaţie fizică şi sport

Disciplină opţională

Comunicare în limba română

Dezvoltare personală

Coli albe sau colorate, creioane şi carioci

Comunicare în limba română

ORARUL UNITĂŢII TEMATICE

„Scrierea” unor cuvinte simple utilizând desene şi luând în considerare Elemente grafice doar iniţialele denumirilor acestor obiecte (activitate frontală/individuală) Realizarea unei scrisori către Iepuraşul de Paşte, utilizând desene şi Linia cu scop de cuvinte contur Disciplina opţională Activităţi pe discipline: Educaţie fizică şi sport

Dezvoltare personală

LUNI

AVAP 2.3; 2.6

CLR 4.1; 4.2

Ziua

DP 2.2; 3.1 CLR 1.4; 2.2; 2.4; 3.1; 3.2

AVAP 2.2 DP 2.1; 2.2

MEM 1.1; 5.2

CLR 2.2

CLR 1.4; 2.2; 2.4; 3.1,1.2, 3.1

AVAP 1.2, 1.3

DP 2.2; 3.1

Competenţe specifice

Săptămâna I

Luni

Marţi

146

Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc. Discuţii despre activităţile pe care le-au desfăşurat în timpul liber, împreună cu familia sau prietenii. Joc: Trenul prieteniei. Cerinţă: fiecare copil porneşte în călătorie prin clasă şi îşi alege un prieten cu care i-ar plăcea să meargă la drum. Fiecare copil argumentează alegerea făcută. Desenează-ţi prietenul, respectând culoarea ochilor, a părului. Colegii trebuie să recunoască cine este în imagine. Autorul îşi prezintă desenul. Audierea poveştii Aventurile familiei Cangur – predicţii cu titlu dat şi pe parcurs (activitate frontală). Discuţii despre mesajul poveştii; formulare de întrebări care dezvoltă gândirea critică despre relaţii şi reguli în grupul de colegi şi în grupul de prieteni. (activitate frontală) Bagheta magică – Cerinţă: pe rând fiecare copil ţine în mână bagheta şi formulează un enunţ de tipul Dacă aş putea să mă transform într-un animal aş vrea să fiu... (un animal) pentru că... . Scrie cifra corespunzătoare numărului total de ursuleţi, pinguini. Scrie cifra corespunzătoare fiecărei mulţimi (mulţimea urşilor); cifra ce reprezintă totalul. Desenează (animalul preferat) numărul de animale indicat de cifra din casetă. Completează casetele cu semnul grafic „+“. Decorarea Invitaţiei (pentru ziua de naştere) Decuparea cărţilor de joc din povestea Aventurile familiei Cangur şi pregătirea pentru activitatea de a doua zi. (act. individuală) Întâlnirea de plecare: Ce mi-a plăcut azi? Ce am învăţat azi? Cum m-am simţit azi? Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc. Repovestire Aventurile familiei Cangur, pe baza cărţilor de joc (în perechi sau în grupuri mici)

Activităţi integrate/ pe discipline; organizarea colectivului de elevi

A formula idei despre o poveste audiată

Ruperea, tăierea şi lipirea hârtiei; decupare după contur

Adunarea şi scăderea în concentrul 0-31

A formula idei despre un titlu dat

Reguli de comunicare în activitatea şcolară. Comunicarea cu colegii

Conţinut vizat/ activat Resurse materiale

Pagina 7 din caietul elevului, creion, creioane colorate, opţional stilou

Pagina 6 din caietul elevului Coperta 1 şi 3 din caietul elevului, foarfece

Pagina 5 din caietul elevului, creion, creioane colorate

Cartea uriaşă Aventurile familiei Cangur

coli, carioci, creioane colorate

Calendarul naturii

Cartea uriaşă Aventurile familiei Cangur

Proiectarea unităţii tematice „AVENTURILE FAMILIEI CANGUR“ Perioada: 4 săptămâni

Observarea răspunsurilor la cerinţe, prin sondaj

Observarea modului de impliare al elevilor

Observarea răspunsurilor la cerinţe, prin sondaj

Observarea răspunsurilor la cerinţe, prin sondaj

Observarea răspunsurilor la cerinţe, prin sondaj

Observarea participării la dialog

Evaluare/ Feed-back

147

Miercuri

CLR 2.2

MEM 1.1; 5.2

MEM 3.2

AVAP 2.3

DP 2.2; 3.1 CLR 1.4; 2.2; 2.4; 3.1,1.2, 3.1

CLR 2.2

AVAP 2.3

MEM 1.1; 5.2

CLR 4.2

AVAP 2.3

Sunetul x Litera mică şi litera mare de tipar x/X

Completarea prin numărare a cifrelor corespunzătoare, completarea simbolurilor care indică operaţia de scădere. Realizarea unui desen care respectă operaţia de scădere dată. Scrierea semnului grafic „–“ (linia orizontală). (activitate individuală) Formularea de enunţuri pe baza imaginilor. Formularea de întrebări.

Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc. Joc de rol: Este ziua mea, am invitaţi! (pe grupuri mici) Fiecare copil salută gazdele potrivit vârstei acestora (copii, părinţi); se prezintă. Recunoaşterea cuvintelor uzuale scrise alături de imagini, de pe pagina 9 din caiet. Indicarea silabelor percepute, prin diferite semne: ridicarea unui deget, a unui obiect, prin mimică sau prin semne grafice (activitate frontală) Transcrierea cu litere de tipar a cuvintelor date. Colorarea imaginilor reprezentând animale (activitate individuală) – pagina 9 din caietul elevului.

Adunarea şi scăderea în concentrul 1-10 (scăderea cu 1) A formula idei

Animale: medii de viaţă

Acte de vorbire: salutul, a se prezenta, a prezenta pe cineva

Activităţi pe discipline: Limbă străină

Activităţi pe discipline: Religie Realizarea corespondenţei dintre imaginea din centru, şi cuvintele care Animale, părţi indică părţile componente ale corpului/ imaginea din centru şi cea care componente, corespunde mediului de viaţă. condiţii de viaţă Colorarea imaginii care reprezintă ursul. Realizarea corespondenţei între imaginea care reprezintă ursul brun şi A cere şi a da informaţii despre ursul polar cu imaginile care reprezintă hrana fiecăruia dintre ei. imaginile vizionate Vizionarea desenului animat Fratele Urs. Formulare de întrebări şi răspunsuri pe baza desenului animat.

Ce nume de familie aţi reţinut din poveste? Cu ce instrument de scris credeţi că era scrisă invitaţia? (activitate frontală) – intuirea literei X. Realizarea literei X din sârmă, fire, plastilină. (activitate. individuală) Scrierea literei X, lipsă în cuvânt. Realizarea de corespondenţe între fiecare obiect desenat şi litera iniţială a numelui acestuia (activitate individuală) Identificarea prin încercuire a literei X din casetă. Colorarea imaginilor care corespund unui cuvânt-etichetă dat/ă a căror denumire conţine litera x. Încercuirea literei x în fiecare cuvânt (activitate frontală şi individuală) Trasarea literelor x şi X pe spaţiile date cu diferite instrumente (activitate individuală) – pagina 7 din caiet.

Calendarul naturii Pagina 9 din caietul elevului Pag. nr. 10 din caietul elevului, creioane şi alte instrumente de scris

Coperţile 1 şi 3 din caietul elevului, foarfece

Cartea uriaşă Aventurile familiei Cangur

Pagina 8 din caietul elevului, creion Desenul animat Fratele Urs

Pagina 5 din caietul elevului, creion, creioane colorate

Observarea răspunsurilor la cerinţe, prin sondaj

Observarea comportamentului participativ la film şi în cadrul discuţiei

Observarea răspunsurilor la cerinţe, prin sondaj

Observarea răspunsurilor la cerinţe, prin sondaj

Observarea modului de rezolvare a cerinţelor, prin sondaj

148

Joi

Vineri

CLR 2.4 DP 2.3 MEM 2.1 AVLM 2.3 DP 2.1 CLR 4.3; 4.4 AVLM 2.3

DP 2.2; 3.1; 1.2

MM 3.1

MEM 5.1; 6.1 AVAP 2.3

CLR 1.4

DP 2.1 CLR 4.3; 4.4 AVLM 2.3

AVAP 2.2

MM 1.4; 2.1; 2.2

Sunetul şi literele y, Y, de tipar Pata de culoare

Activităţi pe discipline: Disciplină opţională Activităţi pe discipline: Educaţie fizică şi sport

Compunerea unei poveşti scurte care să conţină lucruri care încep cu sunetul X, Y (activitate pe grupe) Realizarea unui desen colectiv care să reprezinte cât mai fidel povestirea (activitate pe grupe)

Exersarea asimilării integrale a cântecului Vulpe tu mi-ai furat gâsca. Cântare vocală şi (activitate frontală) mişcare pe Joc de mişcare pe melodie (activitate pe grupe). muzică Desen inspirat de melodie (activitate individuală). Pata de culoare Activităţi pe discipline: Educaţie fizică şi sport Activităţi integrate Discuţii despre imaginea de pe pagina 11. Sunetul şi literele Cu ce sunet începe cuvântul YOYO? intuirea literei Y/y. (activitate frontală) y, Y, de tipar Pata de culoare Realizarea literelor y, Y din sârmă, fire, plastilină. (activitate individuală) Colorarea tuturor literelor y/Y din cuvintele date. (activitate individuală) Simboluri Realizarea corespondenţei între nume şi personaje. neconvenţionale Încercuirea literelor y, Y din casetă. (activitate individuală) folosite în Scrierea pe contur şi scrierea liberă a literelor y şi Y, cu diferite exprimarea scrisă instrumente (activitate individuală). Aplicaţie practică: Se adresează întrebări ce vizează efectuarea de Măsuri cu unităţi estimări. Câţi paşi crezi că sunt până la uşă? Dar până la tablă? (datele non-standard se consemnează în prima coloană a tabelului estimărilor de pe flip-chart). Se verifică de către aceiaşi copii prin numărarea paşilor. Datele se consemnează în coloana a doua a tabelului. Sunt încercuite cele care coincid: estimare-verificare. Linia cu scop de Desenarea conturului palmei de către fiecare elev pe coală A4 (una în contur continuarea celeilalte). Fiecare numără şi trage concluziile. Exersarea asimilării integrale a cântecului Ursul doarme (activitate frontală). Cântare vocală şi Joc de mişcare pe melodie (activitate pe grupe). mişcare pe muzică Desen inspirat de melodie (activitate individuală). Pata de culoare Întâlnirea de plecare: Ce mi-a plăcut astăzi? Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc. Discuţii despre programul zilnic al copilului de clasă pregătitoare. A formula idei Ordonarea numerelor din programul zilnic al puiului de cangur prin numerotare cu numere de la 1 la 6 Programul zilnic Colorarea imaginii în care el se simte bine. al copilului

Creioane colorate, acuarele coli etc.

Pagina 12 din caietul elevului, creion, creioane colorate, carioci

Jucării muzicale

Coală A4, creioane colorate

Coală flip-chart cu tabel

Pagina 11, creioane colorate sau alte instrumente: pix, creion, carioca, stilou

Pagina 11 din caietul elevului

Acuarele, tempera

CD, casetofon

Expunerea produselor „Turul galeriei“

Observarea răspunsurilor la cerinţe, prin sondaj

Observarea modului de implicare a copiilor

Observarea răspunsurilor la cerinţe, prin sondaj

Expunerea produselor „Turul galeriei“

Observarea modului de rezolvare a cerinţelor, prin sondaj

Observarea reacţiilor copiilor în timpul asimilării cântecului

149

Ziua

MEM 1.1; 1.4; 2.2; 3.1; 5.2

DP 1.2; 2.2; 3.1 CLR 2.2; 2.3

AVAP 2.3

AVAP 2.3 DP 1.2; 2.2

Linia cu scop de contur Pata de culoare

Pata de culoare

A formula idei

Adunarea şi scăderea numerelor 0-31

A formula idei

A formula idei Programul zilnic al copilului

Conţinut vizat/ activat

Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc. A formula idei Discutarea imaginii din fişă: Ce animal este în imagine? Sunetul şi literele Unde se află el? Ce litere recunoaşteţi pe baloane? W şi w de tipar Coloraţi litera nouă! Realizarea literelor w,W din sârmă, fire, plastilină. (act. individuală) Completarea literei W în cuvântul WILLY. Identificarea prin încercuire a literelor w şi W din careu. Scrierea literei w şi W pe spaţiul liniat. Exerciţiu de imaginaţie: De unde credeţi că ar fi putut primi puiul de cangur baloanele? De ce? Activităţi pe discipline: Religie Rezolvarea de sarcini pe baza imaginii din fişă: Orientarea şi Coloraţi cu roşu balonul care se ridică primul (sus)! mişcarea în Coloraţi cu verde balonul care se ridică al doilea (jos)! spaţiu în raport

Rezolvarea pe baza imaginii, prin numărare, de probleme, de tipul: Pe raftul al doilea sunt 9 ursuleţi, pe raftul de jos sunt 5 ursuleţi. Câţi ursuleţi sunt în cameră? Identificarea poziţiei spaţiale (deasupra, dedesubt). Identificarea, prin încercuire, a mărimii obiectelor (cel mai mare). Colorarea jucăriei preferate. Discuţii despre cum păstrăm jucăriile, cum ne jucăm cu ceilalţi, ce putem face cu ele pe măsură ce creştem? Realizarea portretului colegului cu care doreşti să te joci în camera jucăriilor. Întîlnirea de plecare: Cum m-am simţit astăzi?

Discuţii despre programul personal, momentul cel mai plăcut dintr-o zi – impresii personale: De ce îmi place acel moment? Care sunt persoanele cu care îl petrec? Ce activităţi desfăşor? Ce obiecte utilizez? Completarea prin numărare a cifrelor corespunzătoare care indică numărul de jucării

CLR 2.2; 2.3; 2.4 DP 3.1; 3.2 MEM 1.1;1.4; 2.2; 3.1; 5.2

CLR 2.4

Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc. Joc: Mima. Sarcina: elevii mimează activităţi din momentul cel mai plăcut dintr-o zi. Colegii recunosc momentul.

Activităţi integrate/ pe discipline; organizarea colectivului de elevi

DP 2.2; 3.1; 1.2

Competenţe specifice

Săptămâna a II-a

Luni

Marţi

Pagina 14 din caietul elevului, creioane colorate, carioci

sârmă, fire, plastilină

Pagina 14 din caietul elevului, creioane colorate, carioci

Pagina 13 din caietul elevului, creioane colorate, carioci, acuarele

Pagina 13 din caietul elevului, creioane colorate, carioci

Diverse obiecte: caiet, creion, pernă, farfurie, ceaşcă, minge etc.

Resurse materiale

Observarea modului de rezolvare a cerinţelor, prin sondaj

Observarea modului de rezolvare a cerinţelor, prin sondaj

Prezentarea produsului – autoevaluarea

Observarea răspunsurilor la cerinţe, prin sondaj Observarea modului de rezolvare a cerinţelor, prin sondaj

Observarea răspunsurilor la cerinţe, prin sondaj

Evaluare/ Feed-back

Miercuri

Joi

150

CLR 2.2; 2.3; 4.2; 1.4

AVAP 2.2 MEM 3.1; 3.2

DP 1.2; 2.2; 3.1

AVAP 2.2

MM 1.4; 2.2

AVAP 2.3

MEM 2.2; 5.1;

MEM 1.1

DP 1.2; 2.2; 3.1 CLR 2.2; 2.3; 4.2; 1.4

CLR 4.2

AVAP 2.3

cu repere/ direcţii Unde este aşezată casa faţă de puiul de cangur? Dar puiul faţă de casă? Scrierea în pătratul gol a cuvântului care indică numărul de baloane; folosind sintagme numărul puilor de cangur. în spate, în faţă Numărarea baloanelor şi scrierea cuvintelor corespunzătoare: UNU, sus, jos TREI. Linia cu scop de Exerciţiu joc: Aşezaţi pe masă caietul deasupra penarului; creionul sub contur penar; în penar; creionul roşu lângă creionul albastru etc. Activităţi pe discipline: Limbă modernă Activităţi integrate A formula idei Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc. Completarea cuvintelor rebusului din fişa de lucru, pe baza imaginilor date. Trasarea Discuţii despre prietenia dintre animalele din poveste, dintre oameni. conturului Indicarea numărului de silabe pentru fiecare cuvânt prin ridicarea cifrei literelor în corespunzătoare. contexte variate Recunoaşterea continentului pe care trăieşte fiecare din animalele date. Alcătuirea de enunţuri despre fiecare animal prezentat. Identificarea numărului de cuvinte din enunţ. Ghicitori despre animale. Numirea formelor geometrice din fişa de lucru. Numărarea laturilor Figuri plane/2D figurilor geometrice date. Construirea din plastilină a figurilor geometrice Linia cu scop de contur indicate. Completarea şirului repetitiv. Colorarea cu roşu a triunghiurilor din şir; cu albastru a pătratelor din şir; cu o culoare la alegere a cercurilor. Crearea de personaje prin utilizarea formelor geometrice date. (Selectaţi o figură geometrică sau mai multe şi transformaţi-le în personaje din poveste. Puteţi adăuga alte figuri geometrice pentru a realiza personajul.) Exersarea asimilării integrale a cântecului Umblă ursul din folclorul Cântare vocală şi copiilor (activitate frontală) mişcare pe Joc de mişcare pe melodie (activitate pe grupe) muzică Desen inspirat de melodie (activitate individuală) Pata de culoare Activităţi pe discipline: Educaţie fizică şi sport Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc. A formula idei Completarea imaginii din fişa de lucru cu elemente care construiesc mediul de viaţă al ursului/ la alegere ultima scenă din poveste. Exprimarea de idei Scrierea pe liniatură a cuvintelor ce reprezintă elementele desenate şi informaţii prin in(exemplu: a desenat munte, scrie cuvântul munte). termediul limbajelor neconvenţionale Prezentarea produsului în faţa clasei prin enunţuri, precizând poziţia Trasarea contuobiectelor unele faţă de altele. rului literelor în contexte variate Pagina 16 din caietul elevului, creioane colorate, carioci

Acuarele, tempera

CD, casetofon

Pagina 15 din caietul elevului, creioane colorate, carioci

Pagina 15 din caietul elevului, creioane colorate, carioci – cartonaşe cu cifrele de la 1 la 9

Prezentarea produsului în faţa colegilor – autoevaluare/ interevaluare

Observarea modului de rezolvare a cerinţelor, prin sondaj

Prezentarea produsului în faţa colegilor – autoevaluare/ interevaluare Observarea reacţiilor copiilor în timpul asimilării cântecului

Observarea modului de rezolvare a cerinţelor, prin sondaj

Observarea modului de rezolvare a cerinţelor, prin sondaj

Observarea modului de participare la joc

151

Vineri

CLR 2.2; 2.3; 3.3 AVLM 2.2

CLR 2.2; 2.3

AVLM 2.2

DP 1.2; 2.2; 3.1

MM 1.4; 2.2; AVAP 2.2

AVAP 2.2 CLR 2.2; 2.3 AVAP 2.3 CLR 1.1;2.2;3.3;

MEM 1.1; 1.4; 2.2; 3.1; 5.2

A formula idei Manifestarea interesului pentru autocunoaştere

Cântare vocală şi mişcare pe muzică Pata de culoare

Linia cu scop de contur, pata de culoare A formula idei Vizitarea unor obiective din comunitate: primăria, poşta, magazin etc. Acte de vorbire: Discuţii pe parcurs. salutul, a se preRedarea prin desen a unui obiectiv vizitat, care i-a plăcut. zenta, a da informaţii Simboluri uzuale din universul apropiat Linia cu scop de contur, pata de culoare Activitate pe discipline: Disciplină opţională Activitate pe discipline: Educaţie fizică şi sport

Joc: Eu spun....Tu spui cu unu, ...cu doi mai mult. Completarea fişei de lucru conform sarcinilor: Desenaţi încă 3 borcane cu miere; eliminaţi prin tăiere cu o linie oblică 4 copaci. Rezolvarea de probleme pe baza imaginilor: În cămara ursului erau 9 borcane cu miere. Tatăl urs a adus încă 3 borcane. Câte credeţi că sunt acum în cămară? Realizarea unui desen cu momentul cel mai plăcut dintr-o zi. Joc: Privesc, mă gândesc şi spun! Identificarea pe baza desenului a colegului care l-a realizat (Ce anume te-a făcut să crezi că... (numele)... a realizat acest desen?) Exersarea asimilării integrale a cântecului Iepurele şi ariciul din folclorul copiilor (activitate frontală) Joc de mişcare pe melodie (activitate pe grupe) Desen inspirat de melodie (activitate individuală) Întâlnirea de plecare: Astăzi mi-a plăcut pentru că........ Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc. Completarea prin desen a celor patru piese de puzzle astfel: desenaţi familia şi scrieţi cifra corespunzătoare numărului de persoane; desenaţi locul unde vă place să mergeţi cu familia, scrieţi cuvântul corespunzător (mare, munte, ţară...); desenaţi jocul preferat; desenaţi pe cei mai buni prieteni, scrieţi câţi aveţi. Prezentarea de către elevi a unei piese din puzzle la alegere în faţa clasei.

Orientarea şi mişcarea în spaţiu în raport cu repere/ direcţii folosind sintagme în spate, în faţă sus, jos Adunarea şi scăderea nr. 0-31 Linia cu scop de contur, pata de culoare A formula idei Linia cu scop de contur

Coli, creioane colorate, carioci

Pagina 17 din caietul elevului, creioane colorate, carioci

Pagina 17 din caietul elevului, creioane colorate, carioci

Acuarele, tempera

CD, casetofon

Pagina 16 din caietul elevului, creioane colorate, carioci

Prezentarea produsului în faţa colegilor – autoevaluare/ interevaluare Observarea comportamentului elevilor Prezentarea produsului în faţa colegilor – autoevaluare/ interevaluare

Observarea modului de rezolvare a cerinţelor, prin sondaj

Observarea reacţiilor copiilor în timpul asimilării cântecului

Expunerea produselor Turul galeriei

Observarea modului de rezolvare a cerinţelor, prin sondaj

152

Ziua

AVAP 2.2

AVAP 2.1.

MEM 3.1

AVAP 2.2

MEM 3.2

MEM 6.1

MM 3.1

CLR 2.3 DP 2.2; 2.1.

AVAP 2.2

CLR 2.3

DP 3.1;2.1;2.2

Competenţe specifice

Săptămâna a III-a

Luni

Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, calendar, meteo etc. Discuţii despre activităţile, locurile şi persoanele pe care le-au vizitat în timpul liber, la sfârşitul săptămânii anterioare (activitate frontală) Joc de imaginaţie: Unde ţi-ar plăcea să fii? De ce ?(În locuri diferite din clasă se afişează câte un desen A4 reprezentând diferite locuri de pe glob: pădure, mare, Polul Nord, munte etc). La semnalul învăţătorului fiecare copil se îndreaptă către desenul care semnifică locul în care ar dori să se afle. Grupurile formate astfel argumentează motivul alegerii. Realizarea unui desen în care fiecare copil redă ce animale crede că ar putea vedea în locul ales. Discuţii despre modul de comportare atunci când se află în mijloace de transport în comun – pe baza imaginii din cartea uriaşă de la pagina 4. (activitate frontală) Joc de rol: În vizită. (activitate în grup) Exersarea mişcării spontane pe cântece pentru copii despre animale (exemplu: Umblă ursul). Ordonarea animalelor în funcţie de înălţime şi exprimarea rezultatelor: pagina 18 din caietul elevului (activitate individuală) Joc: clasa de elevi va fi împărţită în 2 echipe. La semnalul învăţătorului membrii echipelor trebuie să se aşeze în linie, în ordinea crescătoare a înălţimii. Se face concurs între echipe, iar prima echipă care a rezolvat sarcina corect este aplaudată (activitate frontală) Observarea părţilor componente ale corpului unui animal – pagina 5 din cartea uriaşă (activitate frontală) Denumirea părţilor necolorate ale animalelor din pagina 18 din caietul elevului şi colorarea acestora corespunzător (activitate individuală) Identificarea părţilor componente ale corpului unui animal pe baza imaginii din caietul elevului pagina 19. (activitate individuală) Selectarea materialelor de lucru şi a instrumentelor în vederea realizării temei Girafa – pagina 19 din caietul elevului. (activitate individuală) Realizarea unei compoziţii individuale folosind diferite tehnici şi materiale. Exemplu: ruperea hârtiei şi lipirea acesteia pe conturul desenului, reprezentând petele girafei sau obţinerea unor forme spontane ale petelor prin dactilo-pictură, tăierea unor fire şi lipirea lor pentru a reda coama girafei, sau tăierea unor fâşii de hârtie şi lipirea acestora, sau desenarea acestora cu carioca. Întâlnirea de plecare: M-am simţit bine pentru că...

Activităţi integrate/pe discipline; organizarea colectivului de elevi

Tehnica colajului

Alcătuirea corpului animalelor Alcătuirea corpului animalelor

A formula idei Interacţiuni simple cu fiinţe şi obiecte familiare Mişcarea pe muzică Măsurări cu unităţi nonstandard

Rutine în activitatea şcolară Interacţiuni simple cu fiinţe şi obiecte familiare. A formula idei

Conţinut vizat / activat

Hârtie creponată,fire textile, materiale textile, lipici, carioci etc. Pagina 19 din caietul elevului.

Caietul elevului pagina 19

Autoevaluare

Cântece adecvate temei Caietul elevului – pagina 18, creioane, creioane colorate, carioci

Interevaluare

Autoevaluare Aprecieri globale şi individuale

Aprecieri globale şi individuale

Observarea participării copiilor la joc

Interevaluare

Observarea comportamentului participativ în cadrul discuţiei

Evaluare/ Feed-back

Cartea uriaşă Aventurile familiei Cangur – pagina 4

Calendarul naturii

Resurse materiale

153

Marţi

Miercuri

AVAP 2.1

CLR 4.2

CLR 1.4

MEM 3.2

DP 3.1

MEM 1.3.

MEM 3.1

CLR 3.2

CLR 4.2.

CLR 1.2; 2.1;

DP 3.1

Activităţi integrate Rutine în Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, calendar, meteo etc. activitatea şcolară Joc: Adevărat sau fals. Cerinţă: copiii se împart în două echipe şi se aşază pe covor. Cei din prima echipă formulează câte o propoziţie care necesită răspuns adevărat/ A formula idei fals (exemplu: Puiul de cangur a căzut într-o vale? Adevărat/ Fals?, Puiul de girafă cade în apă? Adevărat/ Fals?). Cealaltă echipă răspunde ridicând jetonul A/F, apoi formulează o propoziţie pentru echipa adversă (activitate pe grupuri) Elemente de Scrierea pe etichete a numelor personajelor din poveste cu ajutorul diferitelor instrumente de scris – pagina 20 din caietul elevului (activitate construcţie a comunicării individuală) Observarea şi identificarea formei şi dimensiunii unui obiect. Joc Cheia potrivită – pagina 20 din caietul elevului (activitate individuală) Activităţi pe discipline: Religie Activităţi integrate Formularea de enunţuri respectând algoritmul: Văd/ Observ, Mă gândesc, A formula idei Mă întreb - pe baza imaginii din caietul elevului pagina 20. (activitate în despre o imagine perechi) dată Alcătuire de probleme pornind de la imaginea din pagina de la pagina 20 din caietul elevului. (activitate în perechi) Adunare şi scădeJoc: Cine sunt vecinii mei? re în concentrul Completarea „vecinilor” numerelor lipsă din seriile lacunare - pagina 20 0-31 din caietul elevului. (activitate individuală) A formula o idee, Întâlnirea de plecare: Ce am învăţat azi? o preferinţă Activităţi pe discipline: Limbă modernă Activităţi integrate Rutine în Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, calendar, meteo etc. Joc: Grupări şi regrupări ale copiilor în funcţie de anumite criterii (ex: activitatea şcolară Formaţi şiruri de câte 5 copii, primul fiind băiat/ fată; Formaţi şiruri de câte 6 copii, primul fiind băiat şi ultimul fată etc. (activitate în grup) Identificarea sunetelor iniţiale şi finale a cuvintelor care denumesc obiectele din pagina 21 – caietul elevului (activitate frontală) Scrierea literelor iniţiale corespunzătoare primelor trei cuvinte şi literelor Sunetele limbii finale corespunzătoare ultimelor două cuvinte pentru a descoperi un române/ Litere cuvânt ce reprezintă cadoul primit de cangur din partea ursului (activitate individuală) Formulare de enunţuri folosind imaginile din fişă. Discuţii despre alimente sănătoase. (activitate frontală) Utilizarea diferitelor linii şi puncte în vederea realizării unui desen ce Punctul şi linia reprezintă cadoul primit de cangur din partea ursului. (activitate individuală) Creioane, creioane colorate, carioci

Caietul elevului – pagina 21

Calendarul naturii

Caietul elevului – pagina 20 Creioane, creioane colorate, carioci

Caietul elevului – pagina 20 Creioane

Calendarul naturii Cartea uriaşă Aventurile familiei Cangur. Jetonul Adevărat/ Fals

Autoevaluare

Observarea participării copiilor la formularea de răspunsuri Interevaluare Aprecieri globale şi individuale

Observarea participării la dialog a copiilor Autoevaluare

Observarea participării la dialog a copiilor Interevaluare

Autoevaluare

Aprecieri globale şi individuale

Interevaluare

154

Joi

MEM 3.2;1.2

CLR 1.2

AVLM 2.2

CLR 2.2

DP 1.1

MM 2.2.

MM 2.1.

AVAP 2.3

MEM 3.1; 1.1

MM 3.1

Sunetul vorbit sau cântat Mânuirea jucăriilor muzicale

Tehnici simple

Ordonare după model

Mişcarea pe cântec

Activităţi pe discipline: Educaţie fizică şi sport Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, calendar, meteo etc. Bagaj pentru o călătorie – discuţii libere pornind de la întrebarea: Ce lucruri luăm într-o călătorie? (activitate frontală) Acte de vorbire Enumerarea obiectelor necesare unei persoane în călătorie şi scrierea/ Elemente de construcţie a desenarea acestora sub forma unei liste (activitate frontală) comunicării Selectarea de către copii a unui set de articole strict necesare într-o anumită călătorie (ex: un grup va alege să plece la mare, altul la munte, altul la bunici etc.) din lista realizată anterior şi listarea acestora pe o Punctul şi linia cu coală de flip-chart (desene + cuvinte scrise) (activitate pe grupuri) scop de contur Prezentarea listei grupului în faţa clasei formulând răspunsuri la cererea elementară de informaţii: Ce? Unde? Cum? (activitate pe grupuri) Joc: Ce ştii despre…? (despre hrana animalelor) (activitate frontală + Hrana ca sursă dialoguri în pereche) de energie: Completarea pe pagina 22 din caietul elevului a traseelor pinguinilor importanţa conform indicaţiilor învăţătorului (ex: Pinguinii trăiesc în grupuri. Ei se hranei pentru creştere şi hrănesc cu peşti, creveţi şi calmari. Ajută pinguinii să prindă peşte dezvoltare astfel: Primul pinguin merge către primul peşte – trasează cu roşu; Al doilea pinguin merge către al doilea peşte – trasează cu albastru; sau Numere naturale Primul pinguin se îndreaptă către ultimul peşte – trasează cu linie punctată de culoare galben) (activitate individuală) Trăire şi Număr are de elemente de acelaşi tip şi colorarea în graficul de la pagina manifestare 22 din caietul elevului unui număr egal de pătrate precum şi completarea emoţională, starea cu numărul în spaţiul dat. de bine

Intonarea cântecului Una este luna asociat cu mişcări corporale spontane. (activitate frontală) Completarea unor şiruri după un model dat de învăţătoare sau la alegere (ex: creion - jeton - creion). (activitate în perechi) Completarea şirurilor de elemente după model dat din caietul elevului pagina 21. (activitate individuală) Numărare de elemente - pagina 21 din caietul elevului şi completarea cu cifra corespunzătoare în tabelul dat. (activitate individuală) Confecţionarea unor jucării muzicale folosind un număr dat de pietricele (ex: 7 pietricele introduse într-o sticlă). (activitate individuală) Exerciţii de vorbire/ cântat tare - încet. Intonarea cântecului Voiniceii – versuri şi muzică: A. Ivăşcanu. Marcarea ritmului prin acompaniere folosind jucăriile muzicale confecţionate în ora anterioară.

Caietul elevului – pagina 22, creioane, creioane colorate, carioci

Atlas, Cartea Aventurile familiei Cangur

Coală flip-chart, creioane, carioci

Calendarul naturii

Jucării muzicale confecţionate Cretă

Sticle/ pahare de plastic, pietricele, scotch CD-player

Pagina 21 din caietul elevului

Creioane, culori

Aprecieri globale şi individuale

Interevaluare; Expunerea lucrărilor Observarea participării copiilor la formularea de răspunsuri Autoevaluare Interevaluare (în perechi)

Aprecieri globale şi individuale

Observarea participării copiilor la formularea de răspunsuri

Interevaluare

Autoevaluare Observarea reacţiilor copiilor în timpul intonării cântecului

Observarea modului în care copiii completează tabelul

Observarea participării copiilor la activitate Interevaluare

155

Vineri

CLR 2.3

CLR 2.2

MEM 1.2

CLR 1.4

CLR 3.4

DP 1.1 MM 1.4

MEM 3.2; 4.2

DP 1.1, 1.2;3.1

Acte de vorbire: a prezenta informaţii

Elemente de construcţie a comunicării

Activitate pe discipline: Disciplină opţională Activitate pe discipline: Educaţie fizică şi sport

Citire de imagini prin răsfoirea unor cărţi/ reviste puse la dispoziţia copiilor de către învăţător în colţul amenajat în clasă sau la biblioteca şcolii, pe tema Apa (activitate pe grupuri) Marcarea silabelor unor cuvinte prin bătăi din palme (activitate frontală) Identificarea numărului de silabe şi marcarea acestora prin colorarea a tot atâtea cercuri – fişa de lucru de la pagina 23 din caietul elevului (activitate independentă) Formulare de răspunsuri pe teme de interes pentru copii: Spune colegului cât mai multe lucruri pe care le cunoşti despre un lucru din fişă. (activitate în perechi) Crearea unei poveşti în grup Povestea unei bob de rouă.

Caietul elevului – pagina 23 Creioane colorate Coli flip-chart

Reviste, cărţi în care se pot regăsi imagini şi informaţii despre apă

Aprecieri globale şi individuale

Interevaluare (în perechi)

Autoevaluare

Aprecieri globale şi individuale Autoevaluare Interevaluare Observarea participării copiilor la activitate

Observarea comportamentului copiilor în timpul vizionării filmelor Videoproiector, CD Caietul elevului – pagina 23 Creioane colorate

Norme de igienă personală

Jucării muzicale realizate de copii

Observarea participării copiilor la formularea de răspunsuri

Aprecieri globale şi individuale

Jucării muzicale

Calendarul naturii

Aprecieri globale şi individuale

Mica serenadă (Allegro)/ W.A. Mozart

Rutine în activitatea şcolară Apa – sursă de energie

Sunetul vorbit sau cântat Mânuirea jucăriilor muzicale

Intonarea cântecului Sar într-un picior asociat cu mişcări corporale spontane Jocuri create de copii pe baza cântecului învăţat (activitate pe grupuri)

MM 2.1; 2,2;

Întâlnirea de plecare: Mi-a plăcut alături de colegii mei deoarece..... Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, calendar, meteo etc. Joc de continuare a frazei: Dacă aş fi o picătură de apă, aş merge la… (ex: în paharul unui copil, în nori, în mare etc.). (activitate frontală) Vizionare filmuleţe despre Ziua mondială a apei. Discuţii despre folosirea raţională a apei (activitate frontală) Identificarea profesiilor şi realizarea corespondenţelor de pe pagina 23 din caietul elevului referitoare la profesii care folosesc în mod deosebit apa. (activitate individuală) Joc de tipul: Eu pot să… pe tema apei (activitate frontală) Producere şi ascultarea unor sunete asemănătoare ploii sau susurului unui râu, valurilor mării prin folosirea unor jucării muzicale (activitate individuală)

Linia cu scop de contur

Desenarea pe podea sau afară a urmelor personajului preferat din povestea Aventurile familiei Cangur (activitate individuală) Imitarea mersului animalului preferat pe o melodie potrivită (lent sau repede) pe urmele desenate.

AVAP 2.2. DP 1.1. MM 3.1

156

Ziua

AVAP 2.2

DP 3.2

AVAP 2.1

DP 3.3

MEM 6.2; 3.1; 5.2

AVAP 2.2

DP 3.2

CLR 2.3; 2.4

DP 1.1;2.2

CLR 2.4

Competenţe specifice

Săptămâna a IV-a

Luni

Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă - noutăţi, impresii, calendar, meteo etc. Discuţii despre importanţa unor comportamente bazate pe respect/ lipsă de respect, curaj/ laşitate, pe baza unor poveşti (activitate frontală) Selectarea din setul de jetoane a celor în care se regăsesc diferite contexte/ situaţii ce ilustrează comportamente moral-civice (activitate individuală) Discutarea urmărilor negative asupra propriei persoane şi asupra celorlalţi ale unor acte de comportament prin care se încalcă reguli de grup, pe baza imaginilor din cartea uriaşă (activitate frontală) Formularea de enunţuri pe baza imaginii din caietul elevului pagina 24. (activitate în perechi) Joc de rol: Ce crezi că scrie în scrisoarea primită de cangur? (Fiecare copil intră în pielea personajului şi prezintă ce-şi imaginează că scrie în scrisoare.) Marcarea cu numere de la 1 la 4 a succesiunii evenimentelor detaliate în pagina 24 din caietul elevului (activitate individuală) Colorarea la alegere a una-două imagini de la pagina 24 Rezolvarea unor probleme simple după imaginile date în pagina 24 din caietul elevului (activitate individuală) Joc: Câţi suntem/ am fost? Cerinţe: Clasa de elevi se împarte în două grupuri. Un grup construieşte şi propune celuilalt o problemă, primul grup jucând rolul personajelor din problemă, iar grupul advers trebuie să rezolve problema şi să indice răspunsul corect. Fiecare răspuns corect aduce câte un punct. Câştigă grupul care strânge mai multe puncte într-un interval de timp dat (activitate în grup) Joc: Dacă aş fi un personaj din povestea Aventurile Familiei Cangur aş alege să fiu… deoarece… Cerinţe: grupul de copii se va împărţi în mai multe echipe. Fiecare echipă va alege un moment/ fragment preferat din poveste pe care îl va reda printr-o compoziţie de grup folosind diferite tehnici şi instrumente. (activitate în grup) Selectarea şi descrierea caracteristicilor materialelor puse la dispoziţia fiecărui grup în funcţie de modalitatea de realizare a aplicaţiei. Distribuirea sarcinilor între membrii grupurilor în funcţie de modul de realizare al lucrării ales de grup (modelaj, colaj). (activitate în grup) Realizarea aplicaţiei de către fiecare grup. Întâlnirea de plecare: Astăzi am reuşit să...

Activităţi integrate/ pe discipline; organizarea colectivului de elevi

Tehnici simple: modelaj Tehnica colajulu

Autocunoaştere şi atitudine pozitivă faţă de sine

Adunarea şi scăderea în concentrul 0-31

Plastilină/ lut Coli A3, lipici, foarfece, culori, hârtie colorată, hârtie de ziar etc.

Caietul elevului – pagina 24 Creion, creioane colorate

Acte de vorbire Succesiunea unor evenimente

Setul de jetoane Cartea uriaşă Aventurile Familiei Cangur

Calendarul naturii

Resurse materiale

Reguli de comunicare în activitatea şcolară. Comunicarea cu colegii.

Conţinut vizat / activat

Interevaluare

Observarea modului în care copiii argumentează alegerea făcută Observarea modului în care copiii contribuie la activitatea de grup

Autoevaluare Interevaluare

Observarea participării copiilor la formularea de enunţuri

Aprecieri globale şi individuale

Observarea participării copiilor la formularea de răspunsuri Autoevaluare

Evaluare/ Feed-back

157

Marţi

Miercuri

CLR 4.2

MEM 1.3;

AVAP 2.2, 2.3

CLR 4.1; 4.3;

DP 2.3

DP 1.1

MEM 1.1

MEM 6.1

CLR 1.3;1.4

AVAP 1.1

CLR 2.4; 3.1

AVAP 2.3

Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, calendar, meteo etc. Decuparea jetoanelor de la paginile 31-32 din caietul elevului (activitate Tehnici simple: individuală) decupare după Conversaţii scurte, pe baza imaginilor decupate (activitate în perechi) contur Punerea în corespondenţă a imaginilor cu denumirea scrisă a acestora. Numărarea cuvintelor din enunţuri şi indicarea acestora prin bătăi din palme şi prin aşezarea pieselor pe bancă (activitate individuală) Elemente de Sortarea jetoanelor care conţin un număr dat de silabe (activitate construcţie a individuală) comunicării Activităţi pe discipline: Religie Exerciţii joc de comparare a greutăţii unor obiecte (ex: penarul este mai greu decât un creion) /activitate în perechi Aprecieri asupra greutăţii unor obiecte şi indicarea acesteia prin Măsurări cu desenarea unor săgeţi îndreptate în sus pentru obiectele uşoare/ îndreptate unităţi nonîn jos pentru obiectele mai grele pe caietul elevului – pagina 25 standard pentru (activitate individuală) greutate Anunţarea rezultatelor cu privire la aprecierile făcute pe fişă şi gruparea copiilor în funcţie de opţiunea făcută (ex: Câţi copii au apreciat că o minge este mai grea decât o eşarfă?). Autocunoaştere şi Argumentarea alegerii făcute de fiecare grup şi numărarea copiilor din atitudine pozitivă grupul respectiv. (activitate pe grupuri) faţă de sine Întâlnirea de plecare: Cum m-am simţit azi? Activităţi pe discipline: Limbă modernă Activităţi integrate Joc de cunoaştere: Astăzi îmi prezint prietenul! Fiecare copil va prezenta în faţa clasei cel mai bun prieten prin descrieri verbale (ex: Prietenul meu este… şi are aceeaşi vârstă cu mine. Ne place să jucăm mingea împreună etc.) Discuţii despre sentimentele legate de prietenie (activitate frontală) Decuparea invitaţiei de pe paginile 29, 30 din caietul elevului (activitate Elemente de individuală) construcţie a Decorarea invitaţiei cu elemente grafice cunoscute de copii sau scrierea comunicării câtorva cuvinte adresate destinatarului (în limitele în care copiii pot acest lucru) (activitate individuală) Realizarea unui desen care să reprezinte motivul invitaţiei (ex: dacă invitaţia este pentru un concurs sportiv, atunci desenul va reprezenta copii care fac sport) (activitate individuală) Numărare din 2 în 2 prin colorarea peştilor (fiecare al doilea peşte) din Numere naturale caietul elevului pagina 26. (activitate individuală) de la 0-31 Joc tip labirint: Ajută pinguinul să găsească drumul de pe care poate aduna cât mai mulţi peşti. (activitate individuală) Caietul elevului pagina 26 Creioane, creioane colorate, carioci

Caietul elevului – paginile 29, 30 Foarfece, creioane, carioci

Calendarul naturii

Caietul elevului – pagina 25

Calendarul naturii Caietul elevului – paginile 31-32 Foarfece

Interevaluare (în perechi) Autoevaluare Observarea modului de rezolvare a sarcinilor

Autoevaluare

Aprecieri globale şi individuale

Observarea participării copiilor la activitate

Aprecieri globale şi individuale

Interevaluare

Autoevaluare

Interevaluare

Autoevaluare

Observarea modului în care copiii rezolvă sarcinile Interevaluare

158

Joi

DP 1.1

AVLM 2.6

MM 3.1 MM 2.2

MM 2.1

CLR 2.4

AVAP 2.2 2.5

AVAP 1.1

AVLM 1.1 MEM 5.2; 2.2

CLR 2.1; 2.2

DP 3.1

AVAP 2.6 DP 1.1

MM 3.1 MM 2.2

MM 2.1

MEM 1.3;3.1

Cântarea instrumentală

Mişcarea pe muzică

Linia cu scop de contur Activităţi pe discipline: Educaţie fizică şi sport Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, calendar, meteo etc. Abilităţi şi Formulare de răspunsuri la ghicitori despre animale. (activitate în grupuri) atitudini de Formulare de răspunsuri la întrebări adresate de colegi pe teme de interes învăţare (animale) (activitate în perechi) Observarea diferenţelor între două imagini relativ asemănătoare. Joc de Acte de vorbire atenţie: Găseşte diferenţele! – caietul elevului, pagina 27 (activitate individuală) Identificarea unor situaţii contextuale care impun rezolvarea unor Numere naturale probleme de adunare/ scădere: am primit, am cumpărat, am adus, a luat, de la 0 la 10 a plătit, au rămas etc. Joc de rol: La cumpărături. (activitate în grupuri) Joc de identificare a obiectelor/ fiinţelor din imaginea din caietul elevului pagina 27 în funcţie de poziţia pe care o au relativ la un reper. Recunoaşterea diferitelor tipuri de linii şi puncte întâlnite în imaginea de la pagina 27 din caietul elevului. (activitate individuală) Continuarea/ definitivarea lucrării începute în ora anterioară (activitate în Tehnici simple: grup) modelaj Scrierea pe etichetă a denumirii lucrării precum şi autorii (activitate de grup) Tehnica colajului Realizarea pe holul şcolii a unei expoziţii cu produse realizate în cadrul proiectului (activitate în grup) Prezentarea verbală a activităţilor şi a produselor proiectului (activitate de grup) Exersarea asimilării unui cântec adecvat ales de învăţător. (activitate Mişcarea pe frontală) muzică Executarea mişcărilor sugerate de text. (activitate individuală) Cântarea Acompanierea cântecului cu jucării muzicale. (activitate în grupuri) instrumentală Marcarea ritmului bătând cu degetul în masă. (activitate individuală) Realizarea unui desen sugerat de textul cântecului. (activitate individuală) Linia cu scop de contur Întâlnirea de plecare: Azi mi-a plăcut foarte mult …

Reconstrucţia desenului din caietul elevului pagina 26 prin unirea punctelor marcate de numere în ordine crescătoare (activitate individuală) Exersarea asimilării unui cântec adecvat ales de învăţător. (activitate frontală) Executarea mişcărilor sugerate de text. (activitate individuală) Acompanierea cântecului cu jucării muzicale. (activitate în grupuri) Marcarea ritmului bătând cu degetul în masă. (activitate individuală) Realizarea unui desen sugerat de textul cântecului. (activitate individuală) Întâlnirea de plecare: Azi mi-a plăcut foarte mult …

Coli A4, culori, carioci

Jucării muzicale

CD-player

Etichete Carioci

Caietul elevului – pagina 27, creioane colorate

Autoevaluare

Caietul elevului – pagina 27

Observarea reacţiilor copiilor în timpul asimilării cântecului Aprecieri globale şi individuale Interevaluare (in perechi) Autoevaluare

Interevaluare „Turul galeriei”

Autoevaluarea Aprecieri globale şi individuale

Observarea modului în care copiii participă la joc Aprecieri globale şi individuale

Observarea modului în care copiii participă dialog Interevaluare

Calendarul naturii Cartea uriaşă Aventurile familiei Cangur

Coli A4, culori, carioci

Jucării muzicale

CD-player

Interevaluare (în perechi) Observarea reacţiilor copiilor în timpul asimilării cântecului Aprecieri globale şi individuale Interevaluare (in perechi) Autoevaluare

159

Religie

Matematică şi explorarea mediului

Limbă modernă

Matematică şi explorarea mediului

Arte vizuale şi abilităţi practice

Educaţie fizică şi sport

Muzică şi mişcare

Arte vizuale şi abilităţi practice

Matematică şi explorarea mediului

Matematică şi explorarea mediului Muzică şi mişcare

Comunicare în limba română

JOI

VINERI

Aprecieri globale şi individuale

Observarea sistematică a comportamentului

Autoevaluarea

Interevaluarea

Aprecieri globale şi individuale

Educaţie fizică şi sport

Disciplină opţională

Comunicare în limba română

Dezvoltare personală

Caietul elevului pagina 28 Creioane, carioci Film documentar/ PPT

Caietul elevului pagina 28 Cartea uriaşă Aventurile familiei Cangur

Cartea uriaşă Aventurile familiei Cangur

Calendarul naturii

Comunicare în limba română

MIERCURI

ORARUL UNITĂŢII TEMATICE

Comunicare în limba română

MARŢI

Elemente de construcţie a vorbirii

Acte de vorbire

Abilităţi şi atitudini de învăţare Trăire şi manifestare emoţională

Activităţi pe discipline: Disciplină opţională Activităţi pe discipline: Educaţie fizică şi sport

Repovestirea unor fragmente din povestea Aventurile familiei Cangur cu reproducerea unei intonaţii adecvate/. (activitate în grupuri) Vizionarea unui film documentar/ prezentări de animale. Discutarea filmului. (activitate frontală) Identificarea sunetului iniţial al cuvintelor reprezentate în imaginile din caietul elevului – pagina 28 şi scrierea acestora în spaţiile indicate. (activitate individuală)

Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, calendar, meteo etc. Dialog având ca suport imagini cu emoţii de bază, cu ajutorul cărora se va analiza: Ce fac atunci când sunt speriat, când sunt fericit, când sunt trist etc. Exprimarea de către copii printr-un desen a unei trăiri puternice pe care a avut-o alături de un prieten – Alături de prietenul meu /prietena mea – caietul elevului – pagina 28.

Comunicare în limba română

LUNI

MEM 4.2 CLR 1.4; 4.2

CLR 2.1

AVAP 2.6

DP 1.2; 2.1

DP 3.1

Dezvoltare personală

Vineri

160

Ziua

AVAP 1.3

MM 2.1

MEM 1.4

MEM 1.1

CLR 3.2

DP 3.3

C.L.R 3.2

DP 3.3

Competenţe specifice

Săptămâna I

Luni

Observarea modului diferit de ilustrare a aceluiaşi subiect – Peisaj În pădure, în picturi, imagini din reviste, PPT etc. (activitate frontală)

Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc. Joc de intercunoaştere: Dacă ar fi să plec oriunde în vacanţă, împreună cu familia, mi-ar plăcea să merg.... (activitate frontală) Discuţii despre locul în care se află copiii din imaginea de la pagina 5 din caietul elevului. (activitate frontală) Lectură după imagine pentru identificarea regulilor ce trebuie respectate în pădure, despre jocurile ce pot fi practicate în pădure (activitate frontală) Proiect: Universul copilăriei (Activitatea 1 – lansarea proiectului) Realizarea unui brainstorming pentru identificarea temelor ce ar putea fi abordate, a activităţilor sugerate de către copii pentru a fi derulate în cadrul proiectului Universul copilăriei („Sporturi preferate”, „Copii de naţionalităţi diferite”, „Jocuri ale copilăriei”, „Ce vreau să devin când voi fi mare?”, „Mâncăruri preferate” etc.) Stabilirea paşilor ce vor fi urmaţi, realizarea hărţii proiectului (activitate frontală) Formularea de răspunsuri care necesită numărarea elementelor sugerate în enunţul întrebării – pe baza imaginii de la pagina 5 din caietul elevului (ex: Câţi copii se joacă în cerc?) (activitate frontală) Recunoaşterea cifrei corespunzătoare numărului de elemente indicate (Colorează cu roşu caseta care îţi indică numărul copiilor care adună flori!, Colorează cu galben caseta care îţi indică numărul copiilor care se joacă în cerc!, Colorează cu verde caseta care îţi indică numărul florilor! etc.) (activitate individuală) Completarea imaginii din caiet cu diverse elemente indicate (păsări, animale şi insecte ce pot fi întâlnite în zăvoi/ pădure): Tot atâţia fluturi câţi copii sunt în zăvoi; Ciuperci, cu cinci mai mult decât numărul florilor etc. (activitate individuală) Compunerea/ descompunerea unor mulţimi având drept cardinal un număr de elemente mai mic decât 31 (activitate în perechi) Reproducerea în colectiv a cântecului În pădure (activitate frontală)

Activităţi integrate/ pe discipline; organizarea colectivului de elevi

Adunări şi scăderi în concentrul 0-31, prin adăugarea/ extragerea a 1-5 elemente dintr-o mulţime dată Cântarea vocală în colectiv Tehnica colajului

Numerele de la 0 la 31

Citirea imaginii

Hobby-uri şi activităţi preferate

Formularea de propoziţii cu suport intuitiv

Hobby-uri şi activităţi preferate

Conţinut vizat / activat

Proiectarea unităţii tematice „CARNAVALUL DIVERSITĂŢII” Perioada: 4 săptămâni

Coală flip-chart, foarfece,

CD-player

Caietul elevului – pagina 5

Coală flip-chart, marker

Caietul elevului – pagina 5

Resurse materiale

Interevaluare Observarea reacţiilor copiilor Observarea comportamentului participativ

Aprecierea corectitudinii rezolvării sarcinii de lucru

Interevaluare

Observarea participării copiilor la formularea de răspunsuri

Aprecieri globale şi individuale

Observarea comportamentului participativ în cadrul discuţiei

Evaluare/ Feed-back

Marţi

Miercuri

161

AVAP 1.2

MEM 4.1

MEM 1.4

MEM 5.2

MEM 1.4

CLR 2.3

AVAP 1.3

CLR 1.1

CLR 1.2

DP 2.3

DP 3.1

AVAP 2.3

AVAP 2.3

Realizarea unei lucrări în format mare (coală flip-chart) În pădure folosind tehnica colajului (activitate în grup) Decuparea cărţilor de joc din povestea Carnavalul diversităţii şi Decupare după pregătirea pentru activităţile următoare (activitate individuală) contur Întâlnirea dinaintea plecării: Ce mi-a plăcut azi? Ce am învăţat azi? Cum m-am simţit azi? Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc. Fiinţe preferate Joc de intercunoaştere: Floarea mea preferată este.... deoarece.... . Formularea de predicţii pe baza titlului şi pe parcursul audierii poveştii Formulare de Carnavalul diversităţii (activitate frontală) întrebări şi Formularea de răspunsuri la întrebări despre conţinutul textului audiat. răspunsuri (activitate frontală) Culorile spectrului Vizionarea unui film documentar despre cameleon şi formulare de răspunsuri simple, pe baza observaţiei, referitoare la culorile acestuia solar/ Compoziţii (activitate frontală) Activităţi pe discipline: Religie Activităţi integrate Participarea la jocul Să ne imaginăm ce discută cameleonul cu florile din Formulare de întrebări şi jurul său (activitate frontală) Descompunerea unor mulţimi având drept cardinal un număr de elemente răspunsuri mai mic decât 31 prin colorarea diferită a elementelor din imaginea de la pagina 6 din caietul elevului (exemplu: Coloraţi 5 lalele cu roşu şi zece Descompunerea lalele cu galben!) (activitate individuală) numerelor din Rezolvarea unor probleme de adunare/ scădere cu 1-5 unităţi pe baza ima- concentrul 0-31 ginii de la pagina 6 din caietul elevului. Completarea tabelului cu rezultatele Probleme de obţinute în urma efectuării operaţiilor prin numărare (activitate frontală) Adăugarea/ extragerea de elemente din mulţimi date pentru a obţine adunare/ scădere mulţimi cardinal echivalente (două mulţimi care nu au acelaşi număr de cu 1-5 unităţi, prin numărare elemente să devină cu tot atâtea elemente) (activitate în perechi) Executarea unor instrucţiuni care folosesc operatorii logici (ex: Taie cu o Operatori logici: linie florile care nu înfloresc primăvara!) (activitate individuală) şi/nu Activităţi pe discipline: Disciplină opţională Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc. Culorile spectrului Participarea la jocul Atinge ceva albastru!: copiii stau în picioare. La solar startul dat de învăţătoare, fiecare trebuie să caute un obiect de culoare albastră (un stilou, un caiet, un pantof, un tricou etc.) şi să îl atingă (activitate frontală) Diverse obiecte din sala de clasă

Caietul elevului – pagina 6 Beţişoare

Laptop, videoproiector, film documentar

Cartea uriaşă Carnavalul diversităţii

diverse tipuri de hârtie Cărţile de joc din caietul de lucru (paginile cartonte)

Observarea implicării copiilor în timpul jocului

Autoevaluare

Interevaluare

Aprecierea corectitudinii rezolvării sarcinii de lucru

Autoevaluare

Observarea comportamentului participativ în cadrul discuţiei

Aprecieri globale şi individuale

Observarea participării copiilor la formularea de răspunsuri

Observarea reacţiilor copiilor

al elevilor

162

Joi

CLR 1.1

MM 3.1

MEM 1.3

CLR 1.4

MEM 5.2

AVAP 2.3

CLR 4.3

MEM 3.1

CLR 3.4

Răsfoirea unor cărţi de poveşti, de colorat, de la biblioteca clasei, a unor reviste, pliante pentru a descoperi imagini care conţin elemente specifice anotimpului primăvara (activitate în grup) Enumerarea unor caracteristici ale anotimpului primăvara ce se desprind din imaginea de la pagina 2 din cartea uriaşă Carnavalul diversităţii. Indicarea altor aspecte specifice primăverii pe care elevii le cunosc (modificări apărute în viaţa plantelor şi a animalelor) (activitate frontală) Exprimarea prin desen a unor răspunsuri la întrebarea: Cum putem arăta cât de frumoasă este primăvara? – completarea spaţiului dat pentru desen, în caietul elevului pagina 7 (activitate individuală) Confecţionarea prin colorare, decupare, lipire a unor figurine pe băţ, din jetoane reprezentând diferite elemente naturale specifice primăverii (fluturi, albine, flori) (activitate individuală) Identificarea situaţiilor contextuale care impun rezolvarea unor probleme prin adunare/ scădere: au înflorit, s-au ofilit, au venit, au zburat etc. şi asocierea lor cu operaţia corespunzătoare, pe baza imaginii de la pagina 2 din cartea uriaşă Carnavalul diversităţii (activitate frontală) Alcătuirea de probleme pe tema În grădina de flori folosind ca material de lucru figurinele pe băţ confecţionate anterior, prin schimbarea numerelor/ acţiunilor/ întrebării dintr-o problemă rezolvată (activitate în grup) Participarea la joc de rol de tipul vorbitor-ascultător, pe tema „Pregătiri pentru Petrecerea naturii”, folosind figurinele pe băţ confecţionate în ora anterioară (activitate în grup) Reconstituirea şirului de numere din concentrul 0-31 prin completarea paginii 7 din caietul elevului („Ajută cameleonul să parcurgă drumul corect până la floare pentru a primi invitaţia la Petrecerea naturii!”) (activitate individuală) Audierea unor creaţii muzicale care declanşează mişcarea liberă, spontană (Antonio Vivaldi – Anotimpurile. Primăvara) (activitate frontală) Organizarea unor jocuri de mişcare inspirate de muzica audiată, având tema Petrecerea naturii (activitate în grup) Activităţi pe discipline: Educaţie fizică şi sport Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc. Participarea la jocul Traista cu poveşti: învăţătorul extrage dintr-o traistă cu jucării un obiect a cărui denumire poate avea şi alte înţelesuri (broască de pluş, leu de pluş, rachetă cosmică, zebră etc.). Le spune elevilor o poveste despre el, care poate fi adevărată sau neadevărată (reliefând celălalt sens al cuvântului). Pe baza cunoştinţelor despre acel obiect, copiii trebuie să spună dacă povestea este adevărată (cu argumente). Copiii pot alege un alt obiect şi pot spune la rândul lor o poveste (activitate frontală) Sensul cuvintelor

Mişcarea liberă pe muzică

Numărarea cu pas dat

Situaţii contextuale care impun rezolvarea unor probleme prin adunare/scădere

Tehnici simple de lucru: decupare, lipire

Caracteristici ale anotimpului „primăvara”

Povestire după imagini

Traistă cu diferite jucării

CD-player, fragment muzical Antonio Vivaldi (Anotimpurile. Primăvara)

Caietul elevului – pagina 7

Figurine pe băţ reprezentând insecte, flori Figurine pe băţ reprezentând insecte, flori

Cartea uriaşă Carnavalul diversităţii – pagina 2

Caietul elevului – pagina 7 Coală de hârtie, culori, carioci, foarfeci, lipici, beţe/ paie

Cartea uriaşă Carnavalul diversităţii – pagina 2

Diverse tipuri de cărţi, reviste, pliante, albume, enciclopedii

Observarea participării copiilor la formularea de răspunsuri

Observarea reacţiilor copiilor

Autoevaluare

Interevaluare Aprecieri globale şi individuale

Observarea participării copiilor la formularea de răspunsuri

Interevaluare Aprecieri globale şi individuale

Observarea comportamentului participativ în cadrul discuţiei

Observarea reacţiilor copiilor

163

Vineri

DP 2.1

CLR 4.1

CLR 2.4

DP 2.3

AVAP 1.2;

MM 2.2

MM 1.4; 1.1

MEM 5.2

MEM 2.1

AVAP 1.1

CLR 1.3

AVAP 2.6

Asocierea unor elemente de exprimare verbală cu alte forme de expri- Forme de mare (plastică, kinestezică) – Exemplu: Reprezintă prin desen/ mimează exprimare înţelesuri diferite ale cuvântului ochi/ sare/ toc etc. (activitate în grup) Punerea în corespondenţă a unui cuvânt indicat de învăţător cu imaginile Sensul cuvintelor potrivite diferitelor înţelesuri ale acestuia (pagina 8 din caietul elevului) (activitate individuală) Identificarea prin bifare, în imaginea de la pagina 8 din caietul elevului, a Orientare acelor elemente indicate de învăţător: boboci, coş. (activitate individuală) spaţială şi Completarea imaginii de la pagina 8 din caietul elevului cu elemente localizări în reprezentând sensuri diferite ale cuvintelor indicate anterior (boboci de spaţiu raţă, coşul casei), în funcţie de poziţiile precizate de învăţător: în faţa casei/ deasupra acoperişului (activitate individuală) Alcătuirea unor probleme pornind de la imaginea completată anterior, Sintagme care prin adăugarea de elemente grafice, în funcţie de poziţiile precizate de indică poziţii învăţător (activitate frontală) spaţiale Activităţi pe discipline: Limbă modernă Crearea de jocuri de mişcare utilizând sintagme care indică poziţii Cântarea vocală spaţiale (Exemplu: Un pas înainte, doi înapoi, mâinile sus, mâinile jos şi mişcarea pe etc.) (activitate frontală) muzică Acompanierea cu percuţie corporală a cântecului Floarea mea, cu mişcări indicate de sintagme specifice anumitor poziţii spaţiale (bătăi din palme pe genunchi/ bancă, deasupra capului etc.) (activitate frontală) Compoziţie Desen liber inspirat de textul cântecului intonat (activitate individuală) plastică Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc. Fiinţe preferate Proiect: Universul copilăriei (Activitatea 2 – „Animalele, prieteni ai copiilor”) Joc de intercunoaştere: Animalul meu preferat este… deoarece... Discuţii despre animale de companie, animale preferate, jocuri cu acestea Formulare de întrebări şi (activitate frontală) Realizarea corespondenţelor de la pagina 9 din caietul elevului (activitate răspunsuri individuală) Exersarea scrierii, în spaţiul dat, a literelor mari de tipar prin copierea cuvintelor oferite ca model la pagina 9 din caietul elevului (activitate individuală) Exprimarea prin desen a emoţiilor/ stărilor sufleteşti faţă de animalul de Trăire şi companie preferat, a activităţilor desfăşurate cu acesta (activitate manifestare individuală) emoţională Realizarea unei cărticele cu titlul Animalele, prieteni ai copiilor prin reunirea tuturor desenelor realizate anterior. Coli albe, carioci, creioane colorate

Caietul elevului – pagina 9

Interevaluare „Turul galeriei” Coli A4, culori

Interevaluare

Aprecieri globale şi individuale

Observarea comportamentului participativ în cadrul discuţiei

Observarea participării copiilor la formularea de răspunsuri

Aprecieri globale şi individuale CD cu cântece din folclorul copiilor

Observarea reacţiilor copiilor

Aprecieri globale şi individuale

Interevaluare

Aprecieri globale şi individuale

Caietul elevului – pagina 8

Creioane colorate, carioci

Autoevaluare

Aprecierea corectitudinii rezolvării sarcinii de lucru

Caietul elevului – pagina 8

Coli de hârtie, creioane colorate

CLR 2.4 AVAP 2.2

CLR 4.1

AVAP 1.1

CLR 4.1

MM 1.1

CLR 1.4

CLR 4.3

AVAP 1.3

Ziua

M.E.M 3.2

DP 2.3

Competenţe specifice

Săptămâna a II-a

Luni

164

Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc. Discuţii despre activităţile preferate pe care le-au desfăşurat copiii la sfârşit de săptămână. Proiect: Universul copilăriei (Activitatea 3 – „Natura, prietena copiilor”) Identificarea efectelor pozitive şi negative ale acţiunilor proprii asupra mediului apropiat, în timpul unei plimbări în apropierea şcolii (activitate frontală)

Activităţi integrate/ pe discipline; organizarea colectivului de elevi

Caracteristici ale fiinţelor/ obiectelor preferate din mediul înconjurător

Conţinut vizat / activat

Vizionarea unei secvenţe din filmul de desen animat Madagascar 2 şi Forme variate de formularea de răspunsuri simple la întrebări legate de mesaj (activitate exprimare artistică frontală) Reprezentarea prin desen a personajului preferat din desenul animat vizionat şi a unei secvenţe preferate, în casetele libere de la pagina 9 din Formulare de caietul elevului (activitate individuală) întrebări şi Organizarea şi participarea la activitatea Ştirile zilei în care copiii ascultă răspunsuri întâmplări/ evenimente povestite de colegi care au legătură cu animalele (activitate frontală) Jocuri de ascultare şi comparare intuitivă a unor sunete emise de diferite Sunete din mediul înconjurător animale (Recunoaşte animalul!) (activitate frontală) Exersarea musculaturii fine a mâinii şi a coordonării mişcărilor prin colo- Scrierea rare/ trasare pe contur punctat – pagina 10 din caietul elevului (activitate elementelor individuală) grafice, după Punerea în corespondenţă a desenului de la pagina 10 din caietul elevului contur şi liber cu mesaje orale emise de învăţător. Observarea unor detalii din imagine (Observă imaginea timp de 1 minut şi desenează trei elemente pe care le-ai reţinut!) (activitate frontală) Identificarea prin încercuire în grila de cuvinte de la pagina 10, a celor Scrierea prin scrise de învăţător la tablă. Copierea acestora în spaţiul liber de pe caiet copiere a (activitate individuală) cuvintelor Alcătuirea de enunţuri cu cuvintele indicate anterior. (activitate frontală) Colorarea imaginii de la pagina 10 din caietul elevului (activitate Culorile spectrului solar individuală) Activităţi pe discipline: Educaţie fizică şi sport Observarea reacţiilor copiilor Aprecierea corectitudinii rezolvării sarcinii de lucru

CD-player

Resurse materiale

Observarea sistematică a comportamentului

Evaluare/ Feed-back

Interevaluare

Aprecieri globale şi individuale

Aprecieri globale şi individuale

Caietul elevului – pagina 9

Caietul elevului – pagina 10

Observarea participării copiilor la formularea de răspunsuri

Laptop, videoproiector, film desen animat Madagascar 2

165

Marţi

MEM 1.1

MEM 2.2

CLR 4.1

CLR 1.3

MM 3.1

DP 2.1

AVAP 2.3

AVAP 2.2

AVAP 2.3

MEM 4.2

AVAP 2.2

MEM 5.2

CLR 2.2

DP 2.1

Tehnici simple colaj

Tehnica plierii hârtiei

Întreg – jumătate

Acte de vorbire: a formula idei Probleme de adunare/ scădere cu 1-5 unităţi, prin numărare Culorile spectrului solar

Întâlnirea de plecare: Discuţii pe tema: Cum putem să înveselim natura? (activitate frontală) Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc. Exersarea mişcării spontane pe cântece din folclorul copiilor (activitate în Mişcarea pe perechi) muzică Exerciţiu de observare (caietul elevului, pagina 12): Încercuieşte cuvântul care corespunde imaginii! (activitate frontală) Elemente de Copierea, după modelul corect dat, a cuvintelor corespunzătoare fiecărei construcţie a imagini (activitate individuală) comunicării Activităţi pe discipline: Religie Activităţi integrate Recunoaşterea formelor geometrice folosite în imaginea din caietul Figuri geometrice elevului – pagina 12 (activitate în perechi) Numărarea formelor geometrice de acelaşi fel şi desenarea în tabel a unor mulţimi echivalente (tot atâtea … câte triunghiuri/ pătrate/ dreptunghiuri/ cercuri sunt în desen) (activitate individuală)

Identificarea urmărilor unor acţiuni asupra obiectelor (ex: Ce se întâmplă dacă rupi o pâine în două părţi egale?) (activitate frontală) Identificarea prin colorare a jumătăţilor elementelor date (activitate individuală) Identificarea prin încercuire a numărului de părţi egale ale unor figuri geometrice date – pagina 11 din caietul elevului (activitate individuală) Utilizarea tehnicii de pliere a hârtiei în vederea realizării lucrării Laleaua (activitate frontală) Decorarea lucrării folosind culori şi tehnici la alegere (activitate individuală) Crearea unui afiş: Natura – prietena copiilor. (activitate în grup)

Joc de tipul Roata emoţiilor, pentru aprecierea emoţiilor trăite în situaţia anterioară (Exemplu: Cum m-am simţit în mijlocul naturii?, Cum m-am simţit în preajma gunoaielor/ pe spaţiul verde/ în grădiniţa cu flori? etc.) Discuţii pe baza observării imaginii din caietul elevului, pagina 11 (activitate în perechi) Rezolvarea unor probleme, cu sprijin în imaginea observată, şi scrierea operaţiei corespunzătoare (activitate frontală) Colorarea imaginii de la pagina 11 din caietul elevului (activitate individuală)

Creioane colorate, carioci

Caietul elevului – pagina 12

Aprecieri globale şi individuale

Caietul elevului – pagina 12

Autoevaluare

Interevaluare

Autoevaluare

Interevaluare

Aprecieri globale şi individuale

Turul galeriei

Autoevaluare

Aprecieri globale şi individuale

Autoevaluare

Aprecieri globale şi individuale

Interevaluare

CD-player

Coală flip-chart Lipici, foarfece, coli colorate

Coală albă având formă de pătrat

Caietul elevului – pagina 11 Creioane colorate

Creioane colorate, carioci

Caietul elevului – pagina 11

166

Miercuri

AVAP 2.2

MM 1.4; 2.1; 2.2

MEM 1.4

MEM 1.1, 1.2

AVAB 1.1

MEM 4.2

AVAP 2.4

CLR 3.4

CLR 2.2

DP 2.3

MEM 2.2

AVAB 1.1

Joc folosind un cod dat de culori: Colorează figurile geometrice de acelaşi fel cu o culoare (activitate individuală) Joc de construcţii (cuburi din lemn sau plastic) (activitate în grup) Activităţi pe discipline: Disciplină opţională Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc. Joc de atenţie Ghiceşte schimbarea!: Colectivul de elevi se împarte în două echipe, prin numărare până la doi. Elevii se aşază faţa în faţă, având fiecare o pereche. După cele 3 minute în care perechile se observă cu atenţie, una dintre echipe părăseşte pentru puţin timp sala de clasă, timp în care membrii celeilalte echipe schimbă măcar un lucru din înfăţişare (se dau jos veste, se pun eşarfe, şepci, bentiţe etc.). Coechipierii se întorc şi încearcă să recunoască schimbările. Se inversează rolurile. Câştigă echipa care a ghicit cele mai multe diferenţe. Participare la discuţia pe tema Terra – o planetă a diversităţii pe baza A formula idei vizionării unui PPT/ film documentar (marcarea Zilei internaţionale a despre o temă biodiversităţii) (activitate frontală) dată Răsfoirea unor cărţi de poveşti, de colorat, de la biblioteca clasei, a unor reviste, pliante pentru a descoperi imagini cu animale/ plante din colţuri diferite ale lumii (activitate în grup) Realizarea unui poster cu titlul Terra – o planetă a biodiversităţii cu Tehnica colajului imagini decupate din ziare/ reviste vechi (activitate în grup) Vizionarea unui film/ PPT pentru identificarea efectelor pozitive/ nega- Plante şi animale tive ale intervenţiei omului în natură. Analiza consecinţelor acţiunii – condiţii de viaţă omului Ce s-ar întâmpla dacă....? (activitate frontală) Discriminarea formelor dintr-o mulţime de elemente variate şi colorarea acestora după un cod de culori stabilit de către fiecare elev (activitate Rolul constructiv al liniei individuală) Numărarea elementelor unor mulţimi, scrierea în tabelele de la pagina 13 a cardinalelor corespunzătoare şi compararea acestora (activitate frontală) Adăugarea/ extragerea de elemente din mulţimi indicate pentru a obţine Numerele de la 0 mulţimi cardinal echivalente (două sau mai multe mulţimi care nu au la 31 – numărare, acelaşi număr de elemente să devină cu tot atâtea elemente) (activitate în comparare perechi) Exersarea asimilării integrale a cântecului Tot ce e pe lume are-un rost Cântare vocală şi anume. (activitate frontală) mişcare pe muzică Joc de mişcare pe melodie. (activitate în grup) Desen inspirat de textul cântecului. (activitate individuală) Pata de culoare Activităţi pe discipline: Educaţie fizică şi sport Acuarele, tempera

CD, casetofon

Caietul elevului – pagina 13, creioane colorate

Coli A3, ziare, reviste vechi, foarfece, lipici Laptop, videoproiector

Manuale de biologie, reviste, enciclopedii

Laptop, videoproiector

Cuburi de lemn sau plastic

Observarea reacţiilor copiilor în timpul asimilării cântecului

Interevaluare

Aprecieri globale şi individuale

Observarea participării copiilor la formularea de răspunsuri Autoevaluare

Interevaluare

Observarea comportamentului participativ în cadrul discuţiei

Observarea reacţiilor copiilor în timpul jocului

Interevaluare

167

Joi

Vineri

CLR 2.3

AVAP 2.6

MM 2.3; 3.1

MEM 5.1

CLR 2.4

MEM 5.1

AVAP 2.2

DP 2.1

CLR 2.4

CLR 2.4

CLR 3.2

Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc. Discuţii pe tema Fapte bune (activitate frontală) Proiect: Universul copilăriei (Activitatea 4 - „De la copii, la copii”)

A formula idei pe o temă dată

Activităţi integrate A formula idei Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc. Repovestirea textului Carnavalul diversităţii cu ajutorul cărţii uriaşe şi a despre o poveste audiată cărţilor de joc. (activitate frontală) Jocul întrebărilor isteţe: Pe rând, copiii pun întrebări referitoare la personajele principale ale poveştii, într-un mod cât mai interesant, apoi numesc colegul care să răspundă. (activitate frontală) A formula idei Crearea orală a unei poveşti colective pornind de la cuvintele ilustrate la pornind de la pagina 14 din caietul elevului pe care învăţătorul le introduce treptat în cuvinte date firul poveştii, în ordinea indicată de şirul de numere de sub imagini. Trăire şi (activitate frontală) Marcarea stării emoţionale a personajelor, în diferitele momente ale manifestare poveştii colective, prin desenarea unui emoticon corespunzător în caseta emoţională liberă aferentă. (activitate individuală) Desenarea secvenţei preferate din povestea audiată. (activitate Exprimarea prin desen a emoţiilor individuală) Sortarea pe diverse categorii a elementelor din grila de la pagina 14 – Sortare, caietul elevului: fiinţe/ obiecte, fructe cu gust dulce/ acru etc. clasificare Identificarea categoriei căreia aparţine un anumit element din grila dată. (activitate frontală) Participarea la jocul Săculeţul fermecat: un copil extrage un lucru dintr-un sac în care se află diferite obiecte, fructe, legume, fără a-l arăta A formula colegilor. Copiii formulează întrebări pentru a afla caracteristici ale întrebări despre un obiectului extras, la care pot primi doar răspunsurile Da sau Nu. Copilul obiect care ghiceşte continuă jocul printr-o nouă extragere. (activitate frontală) Identificarea elementelor din grila cu imagini care corespund unui Sortare după un criteriu dat: Găseşte drumul dintre cireşe, ştiind că acesta are culoarea criteriu dat fructelor respective! (activitate individuală) Activităţi pe discipline: Limbă modernă Jocul sunetelor: Copiii recunosc auditiv sonorităţi din mediul înconjurător şi le imită folosind onomatopee (activitate frontală) Elemente de La reluare, emiterea onomatopeelor va fi însoţită de mişcarea braţelor limbaj muzical (sus-jos, cu-cu, muuuu - drept etc.) (activitate frontală) Realizarea unor desene care reprezintă animale pe care le pot imita (vocal - cu onomatopee şi în mişcare).

Calendarul naturii

Observarea modului în care copiii participă la dialog

Interevaluare

Observarea reacţiilor copiilor Aprecieri globale şi individuale

Sunete din natură înregistrate în format electronic Coală albă de hârtie, creioane, creioane colorate, carioci

Autoevaluare

Aprecierea corectitudinii rezolvării sarcinii de lucru Observarea reacţiilor copiilor în timpul jocului

Interevaluare

Autoevaluare

Aprecieri globale şi individuale

Observarea modului în care copiii repovestesc cu ajutorul cărţilor de joc

Caietul elevului – pagina 14

Un săculeţ în care se află diferite obiecte, fructe, legume, părţi ale plantelor

Creioane colorate, carioci, coli albe Caietul elevului – pagina 14

Caietul elevului – pagina 14

Cartea uriaşă Carnavalul diversităţii, cărţi de joc cu imaginile reprezentative din poveste

168

CLR 4.1

AVAB 2.6

CLR 3.1

AVAP 2.2

CLR 2.3

CLR 1.1

DP 2.1

MM 2.1

DP 2.1

Scrierea literelor

Exprimarea verbală şi nonverbală

Exprimarea prin desen a ideilor Cuvântul

„Citirea” imaginilor Exprimarea ideilor pe o temă dată

Emoţii de bază denumite prin cuvinte

Activităţi pe discipline: Educaţie fizică şi sport

Colectarea de cărţi, jucării pentru realizarea unor donaţii către copii proveniţi din medii defavorizate. (activitate la nivelul clasei) Lectură după imagini (pagina 15 din caietul elevului) pentru identificarea unor emoţii de bază adecvate situaţiilor date. Crearea unei poveşti de grup pe baza imaginilor, folosind cuvinte adecvate pentru a denumi emoţii de bază (activitate frontală) Joc din folclorul copiilor care vizează exprimarea emoţiilor (Exemplu: Am pierdut o batistuţă.) (activitate frontală) Dialog având ca suport imaginile din cartea uriaşă (stările emoţionale prin care trece cameleonul), cu ajutorul cărora să se analizeze situaţiile: Ce fac atunci când sunt trist/ când mi-e frică/ când sunt fericit/ când sunt relaxat? (activitate frontală) Selectarea din setul de cărţi de joc a imaginilor corespunzătoare unor mesaje formulate de către colegul de bancă (activitate în perechi) Participarea la joc de rol pornind de la ilustraţia din cartea uriaşă – pagina 4. Ce povestesc bobocii de raţă cameleonului?. (activitate în grup) Reprezentarea prin desen a dialogului dintre bobocii de raţă şi cameleon, în spaţiul liber de la pagina 15 din caietul elevului (activităţile desfăşurate de om în grădină /în curtea casei, în anotimpul primăvara) (activitate individuală) Participarea la jocul Calculatorul: copiii sunt invitaţi să-şi imagineze că sunt litere pe tastatura unui calculator. Primesc fiecare câte o literă din carton. Se amestecă şi, la semnalul învăţătoarei, încearcă să refacă cuvântul scris pe tablă cu litere de tipar (învăţătoarea va asigura suficiente litere pentru compunerea cuvântului) (activitate frontală) Exprimarea în diferite forme artistice (desen, mimă, mişcări ale corpului) a mesajului unor proverbe, a conţinutului unor ghicitori pentru ghicirea acestora de către colegi. (activitate frontală) Copierea prin „fotografiere vizuală” a cuvintelor din enunţuri scrise ca model. (activitate individuală) Caietul elevului – pagina 16

Jetoane cu litere

Aprecierea corectitudinii rezolvării sarcinii de lucru

Aprecieri globale şi individuale

Aprecieri globale şi individuale Observarea reacţiilor copiilor în timpul jocului

Observarea reacţiilor copiilor în timpul jocului

Cartea uriaşă Carnavalul diversităţii Caietul elevului – pagina 15, creioane colorate, carioci

Interevaluare

Observarea participării copiilor la formularea de răspunsuri

Aprecieri globale şi individuale

Cărţi de joc

Cartea uriaşă Carnavalul diversităţii

Caietul elevului – pagina 15

Cărţi, jucării, cutii, coli de ambalat

169

Ziua

MEM 6.1

MEM 6.1

MM 2.1

D.P 3.2

CLR 3.3 DP 2.2

DP 2.1

Competenţe Specifice

Săptămâna a III-a

Luni

Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc. Proiect: Universul copilăriei (Activitatea 5 – „Culorile copilăriei”) Discuţii despre activitatea extraşcolară pe care au desfăşurat-o la sfârşit de săptămână (aceea de distribuire a cărţilor/ jucăriilor strânse pentru alţi copii) şi despre emoţiile pe care le-au simţit în timpul activităţii (activitate frontală) Alcătuirea de propoziţii despre situaţii din viaţa de zi cu zi care impun respectarea anumitor reguli, având ca sprijin imaginile de la pagina 17 din caietul elevului (activitate frontală) Alcătuirea de propoziţii care respectă schemele date – propoziţii alcătuite din 2, 3, respectiv, 4 cuvinte (activitate frontală) Realizarea schemei grafice pentru propoziţiile formulate de către învăţător/ elevi pornind de la imaginile din caietul elevului, pagina 17 (al doilea rând) (activitate individuală) Joc de mişcare Semaforul: jocul se desfăşoară în cerc sau în coloane. Copiii se deplasează păstrând distanţă între ei. La comanda roşu, se opresc, la comanda galben, merg pe loc, la comanda verde, continuă mersul. Joc de mişcare Unu-doi: „Merg soldaţii-n pas vioi, tot la fel mergem şi noi, 1-2, 1-2 (se imită mersul soldatului) Pot să fiu un uriaş, pasul meu are doi paşi, 1-2, 1-2 (se imită mersul uriaşului) Pot să fiu şi un pitic şi să merg cu pasul mic, 1-2, 1-2 (se imită mersul piticului) Moşul merge-ncetişor, că-i bătrân şi toate-l dor, 1-2, 1-2 (se imită mersul moşneagului) Iar ştrengarul face saltul de pe un picior pe altul, 1-2, 1-2 (se imită pasul ştrengarului)” (activitate frontală) Precizarea lungimii drumului parcurs de fiecare maşină (pagina 17 din caietul elevului) cu ajutorul unităţilor de măsură neconvenţionale (număr de pătrate). Compararea lungimii drumurilor şi exprimarea rezultatelor folosind sintagmele cel mai lung/ cel mai scurt/ mai lung (activitate individuală) Alegerea potrivită a unor unităţi neconvenţionale (pasul, palma, creionul, beţişorul etc.) pentru măsurarea lungimii unor obiecte (activitate în perechi)

Activităţi integrate/ pe discipline; organizarea colectivului de elevi

Măsurarea lungimii folosind unităţi nonstandard

Mişcarea pe muzică

Respectarea regulilor – în comunicare şi în timpul jocului

Simboluri uzuale din universul apropiat

Emoţii de bază – starea de bine

Conţinut vizat / activat

Creioane, beţişoare

Caietul elevului – pagina 17

Caietul elevului – pagina 17

Resurse materiale

Aprecieri globale şi individuale

Autoevaluare

Observarea reacţiilor copiilor

Observarea reacţiilor copiilor în timpul jocului

Autoevaluare

Observarea participării copiilor la formularea de răspunsuri

Evaluare/ Feed-back

170

Marţi

MEM 1.2

CLR 1.1

CLR 4.3

DP 2.1

CLR 2.2

MEM 1.1

MM 3.1

AVAP 2.3; 2.6

AVAP 1.1

CLR 3.3

AVAP 1.1

Tehnici simple: decupare după contur, înnodare Mişcare pe muzică

Simboluri uzuale din universul apropiat „Citirea” imaginilor

„Citirea” imaginilor

Exersarea mişcării spontane pe diferite cântece adecvate având ca temă Culorile copilăriei (activitate frontală) Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc. Completarea unui grafic scris pe coală de flip-chart Cine m-a însoţit azi Numărarea/ în drumul spre şcoală? (părinţii/ bunicii/ sora sau fratele etc). Precizarea compararea numărului de copii pentru fiecare dintre situaţiile date, compararea numerelor în numărului de copii prin punerea în corespondenţă 1 la 1 a elementelor concentrul 0-31 grupurilor (activitate frontală) Conversaţii scurte despre persoanele dragi din viaţa copiilor, activităţi desfăşurate în prezenţa acestora (activitate frontală) A prezenta pe Realizarea unor descrieri elementare pe tema Persoane dragi din viaţa cineva mea (activitate în perechi) Joc Roata amintirilor – descrierea de către fiecare copil a unui moment/ întâmplare din viaţa sa care are legătură cu o anumită persoană dragă A descrie emoţii (activitate frontală) Confecţionarea, la nivelul clasei, a unei mini-cărţi cu titlul Persoane A exprima emoţii dragi din viaţa noastră cu desene realizate de copii însoţite de cuvinte prin limbaje simple, familiare (activitate individuală şi în grup) variate Activităţi pe discipline: Religie Activităţi integrate Joc Poveste cu numere: Copiii stau pe scaune. Fiecărui copil îi este A descifra sensul atribuit un anumit număr (mai mulţi copii pot primi acelaşi număr). unui mesaj oral Învăţătorul începe să spună o poveste inventată cu titlul Cu bunicul prin parc în care implică multe numere. De fiecare dată când îşi aude numărul, fiecare copil trebuie să se ridice în picioare (apoi să se aşeze la loc) (activitate frontală) Compararea numărului de flori de diverse culori întâlnite pe drumul Numerele de la 0 corect parcurs de fetiţă împreună cu bunicul său – Labirint (pagina 18 din la 31 caietul elevului). (activitate individuală) - comparare

Identificarea pe cărţile de joc şi pe cartea uriaşă a imaginilor reprezentând instituţiile precizate verbal de către învăţător (activitate frontală) Selectarea din suita de imagini reprezentând instituţii/ locuri în care îşi desfăşoară oamenii activitatea (cărţile de joc) a acelora existente în localitatea natală (activitate individuală) Observarea modului diferit de ilustrare a aceluiaşi subiect – Locuri în care îţi desfăşoară oamenii activitatea, în picturi, imagini din reviste, PPT etc. (activitate frontală) Confecţionarea unor măşti de carnaval (activitate individuală)

Caietul elevului – pagina 18

Coli albe, creioane colorate, carioci

Flip-chart, marker

Albume de artă, fotografii, reviste, ziare, PPT Caietul elevului – paginile 31-32 Foarfece, elastic/beţişor CD-player

Cărţi de joc Cartea uriaşă Carnavalul diversităţii

Aprecierea corectitudinii rezolvării sarcinii de lucru

Observarea sistematică a comportamentului de ascultător

Aprecieri globale şi individuale

Observarea comportamentului participativ în cadrul discuţiei

Aprecieri globale şi individuale

Aprecieri globale şi individuale

Autoevaluare

Observarea reacţiilor copiilor

Aprecieri globale şi individuale

Interevaluare

Miercuri

Joi

171

AVAP 2.6

AVAP 2.2

MM 1.4; 2.1; 2.2

MEM 5.1

MEM 4.2

CLR 4.1 CLR 3.2

CLR 2.3

CLR 1.1

DP 3.3

MEM 6.1

MEM 5.2

Rezolvarea unor probleme de adunare/ scădere cu 1-5 unităţi, cu sprijin - adunare/ scădere în imagini date (activitate frontală) cu 1-5 unităţi Exerciţii de măsurare a înălţimii copiilor (cu ajutorul unor fâşii de hârtie Măsurarea şi expunerea lor pe un perete în ordine crescătoare (activitate frontală) lungimii folosind Ordonarea persoanelor din familie în funcţie de înălţimea lor (pagina 18 unităţi din caietul elevului) (activitate individuală) neconvenţionale Activităţi pe discipline: Disciplină opţională Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc. Joc de autocunoaştere: Când voi fi mare, mi-ar plăcea să devin ... deoarece... Identificarea pe cărţile de joc şi pe cartea uriaşă a imaginilor repre- A recepta/ A zentând meserii descrise verbal de către învăţător (activitate frontală) exprima idei pe o Participarea la jocuri de rol: „La doctor”, „La brutărie”, „La poştă”, „La temă dată magazin”, „La restaurant” etc. (activitate în grup) Scrierea literelor Scrierea literelor folosind un cod de semne (Joc: Descoperă mesajul mari de tipar – actualizare codificat! – pagina 19 din caietul elevului) (activitate individuală) Continuarea unor enunţuri logice cu elementele corespunzătoare în A formula funcţie de situaţia dată Ciorba se mănâncă cu lingura, iar friptura cu... – enunţuri logice pagina 19 din caietul elevului (activitate individuală) Formulare de enunţuri de tipul „Dacă..., atunci...” pe baza imaginilor din cărţile de joc, în vederea realizării corespondenţei „loc de muncă- Relaţii de tipul ocupaţie” (Exemplu: Dacă intru într-un spital, atunci voi întâlni un „dacă..., medic) (activitate individuală) atunci...” Sortarea cărţilor de joc pe diverse categorii: locuri de muncă/ ocupaţii/ instrumente de lucru (activitate în perechi) Gruparea cărţilor de joc pentru a crea serii de elemente ordonate logic: Sortare după loc de muncă – meserie – instrument de lucru (activitate individuală) criterii date Exersarea asimilării integrale a cântecului Sunt atâtea meserii (activitate Cântare vocală şi frontală) mişcare pe Joc de mişcare pe melodie (activitate în grup) muzică Desen inspirat de textul cântecului (activitate individuală) Pata de culoare Activităţi pe discipline: Educaţie fizică şi sport Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc. Participarea la jocul Mimă cu rimă: Copiii sunt aşezaţi în cerc şi mimează cuvinte care au legătură cu cuvântul-cheie „petrecere”. Copilul care începe jocul spune: Mă gândesc la un cuvânt care rimează cu „____“ şi apoi mimează cuvântul la care s-a gândit. (Exemplu: Mă gândesc la un cuvânt care rimează cu CASCĂ şi apoi mimează cuvântul MASCĂ). Acuarele, tempera

CD, casetofon

Interevaluare

Cărţi de joc

Observarea reacţiilor copiilor în timpul jocului

Observarea reacţiilor copiilor în timpul asimilării cântecului

Autoevaluare

Aprecieri globale şi individuale Cărţi de joc

Caietul elevului – pagina 19

Autoevaluare Interevaluare

Aprecieri globale şi individuale

Observarea participării copiilor la formularea de răspunsuri

Cărţi de joc Cartea uriaşă Carnavalul diversităţii

Caietul elevului - pagina 19

Autoevaluare

Observarea reacţiilor copiilor

Caietul elevului – pagina 18

Fâşii de hârtie

172

Vineri

CLR 3.2

DP 1.1

AVAP 2.2

MM 1.4; 2.1; 2.2

MEM 5.2

MEM 6.1

CLR 4.3

CLR 2.2

CLR 4.1

CLR 3.1

CLR 3.2

Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc. Joc de cunoaştere şi autocunoaştere Trenul calităţilor: copiii formează un cerc cu faţa spre interior. Un copil este locomotiva şi cu sunete specifice se învârte de jur-împrejurul cercului. Se opreşte în faţa unui coleg/ă, îşi spune numele şi o trăsătură fizică. Copilul în faţa căruia s-a oprit se prinde de locomotivă, devenind vagon. Pe rând fiecare vagon nou prin oprire în faţa unui alt copil îşi spune numele şi o calitate – trăsătură fizică, până ce toţi participanţii formează o garnitură de tren. Discuţii pe baza imaginii din caietul elevului, pagina 23, despre relaţionarea pozitivă cu alţi copii provenind din alte ţări, alte medii sociale etc. (activitate frontală)

Formularea de propoziţii cu suport intuitiv

Trăsături fizice personale

Jocul este continuat de copilul care descoperă primul cuvântul mimat A formula idei (activitate frontală) prin variate Prezentarea de albume personale cu fotografii de la petreceri organizate forme de pentru copii (activitate frontală) exprimare Citirea globală a cuvintelor scrise cu litere mari de tipar. Punerea în corespondenţă a unor cuvinte formate din 1-2 silabe cu imaginile corespunzătoare de la pagina 20 din caietul elevului (activitate individuală) Copierea prin „fotografiere vizuală” a cuvintelor, în caseta din dreptul Scrierea literelor actualizare imaginii corespunzătoare (activitate individuală) Formularea de răspunsuri la întrebări formulate de colegi pa baza imaginii de la pagina 7 din cartea uriaşă Carnavalul diversităţii A cere/ a da (activitate în perechi) Realizarea unei liste de cumpărături necesare pentru organizarea unei informaţii petreceri, folosind cuvinte familiare, simboluri, desene (activitate în grup) Recunoaşterea bancnotelor de 1 leu, 5 lei, 10 lei (activitate individuală) Schimburile Confecţionarea „banilor” necesari pentru o activitate-joc (activitate în echivalente grup) valoric Joc de utilizare a banilor în scopul achiziţionării celor scrise în lista de cumpărături La magazin (activitate în grup) Crearea unor probleme simple pornind de la situaţii concrete legate de Compunerea de probleme jocul de rol (activitate în grup) Activităţi pe discipline: Limbă modernă Exersarea asimilării integrale a cântecului Astăzi e sărbătoare (activitate Cântare vocală şi frontală) mişcare pe muzică Joc de mişcare pe melodie (activitate în grup) Pata de culoare Desen inspirat de textul cântecului (activitate individuală)

Caietul elevului – pagina 23

Acuarele, tempera

CD, casetofon

Bancnote de 1 leu, 5 lei, 10 lei Coli de hârtie, creioane colorate, diverse obiecte necesare la o petrecere

Cartea uriaşă Carnavalul diversităţii - pagina 7 Coală de hârtie A3, creioane colorate, carioci

Caietul elevului – pagina 20

Albume cu fotografii de la petreceri ale copiilor

Observarea comportamentului participativ în cadrul discuţiei

Observarea reacţiilor copiilor în timpul jocului

Observarea reacţiilor copiilor în timpul asimilării cântecului Aprecieri globale şi individuale

Interevaluare

Aprecieri globale şi individuale

Aprecieri globale şi individuale Observarea participării copiilor la formularea de întrebări/ răspunsuri

Interevaluare

Aprecieri globale şi individuale

173

AVAP 2.2

MEM 2.2

CLR 1.2

CLR 2.4

CLR 4.1

CLR 3.1

MM 2.1

CLR 1.4

MEM 5.2

DP 3.1; 2.2

A exprima idei prin mişcări ale corpului Recunoaşterea literelor mari de tipar Scrierea literelor mari de tipar actualizare A formula idei depre conţinutul unui text audiat

Exprimarea ideilor pe o temă dată

Reguli elementare ale noilor rutine specifice activităţii clasei pregătitoare

Sesizarea modificărilor făcute de colegul de bancă în ordonarea cărţilor de joc în raport cu firul poveştii Carnavalul diversităţii. (activitate în perechi) Formulare de răspunsuri la întrebări referitoare la conţinutul textului (Care sunt animalele cu care s-a împrietenit cameleonul?, Care sunt mijloacele de transport cu care a călătorit cameleonul?, Cum credeţi că a ajuns cameleonul pe alte meleaguri, departe de locul natal?) (activitate frontală) Folosirea formelor geometrice în realizarea unui desen reprezentând unul Figuri geometrice dintre mijloacele de transport întâlnite în poveste (activitate individuală) Completarea desenului cu elemente din poveste (activitate individuală) Activităţi pe discipline: Educaţie fizică şi sport

Colorarea imaginii din caietul elevului, pagina 23, şi găsirea unui titlu potrivit (activitate individuală) Identificarea unor rutine în activitatea şcolară cu ajutorul imaginii de la pagina 23 din caietul elevului şi a unor reguli de comunicare eficientă cu colegii (activitate frontală) Rezolvarea de probleme cu sprijin în imaginea dată în caietul elevului, pagina 23 (activitate frontală) Participare la joc de rol de tipul vorbitor–ascultător, folosind păpuşi pe deget, pe mână, marionete reprezentând diferite animale, pe tema Prietenia (activitate în grup) Intonarea unor cântece cunoscute de copii despre animale, cu executarea unor mişcări potrivite conţinutului de idei (activitate frontală) Punerea în corespondenţă a unor cuvinte formate din 1-2 silabe cu imaginile corespunzătoare de la pagina 21 din caietul elevului (Scrieţi, în dreptul fiecăruia dintre cuvintele enumerate, cifra corespunzătoare animalului pe care îl denumeşte!) (activitate individuală) Scrierea pe spaţiul dat a literelor iniţiale ale cuvintelor enumerate folosind un cod de numere (Joc: Descoperă mesajul codificat! – pagina 21 din caietul elevului – activitate individuală)

Caietul elevului – pagina 22 Creioane colorate

Cărţi de joc Cartea uriaşă Carnavalul diversităţii

Caietul elevului – pagina 21

Păpuşi pe deget, pe mână, marionete reprezentând diferite animale

Caietul elevului – pagina 23

Creioane colorate, carioci

Autoevaluare Aprecieri globale şi individuale

Observarea participării copiilor la formularea de răspunsuri

Interevaluare

Aprecieri globale şi individuale

Autoevaluare

Observarea comportamentului participativ în cadrul jocului de rol

Aprecieri globale şi individuale

Autoevaluare

174

Ziua

MEM 4.2

CLR 4.1; 4.3

DP 2.1

MEM 1.1; 1.2

DP 2.3

CLR 3.1; 4.1

DP 2.3 AVAP 2.6

Competenţe specifice

Săptămâna a IV-a

Marţi

Miercuri

Conţinut vizat/ activat

Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc. Preferinţe Joc de continuare a frazei: Mâncarea mea preferată este… Ilustrarea prin desen a mâncărurilor/ alimentelor preferate, în spaţiul liber personale de la pagina 24 din caietul elevului, şi scrierea numelui personal în caseta de sub desen. (activitate individuală) Joc de cunoaştere: BINGO! Cerinţă: Găseşte 4 copii care să prefere aceeaşi mâncare ca şi tine şi Dialogul roagă-i să îşi scrie numele în pătratele de pe fişă! Cel care termină spune: BINGO!. (activitate frontală) Activităţi pe discipline: Religie Activităţi integrate Joc de continuare a unor fraze: Sucul meu preferat este… (activitate Preferinţe frontală) personale Copiii au pe mese pipetă, linguriţă, ceaşcă, borcan şi un vas opac în care se află apă. Estimări şi verifiRealizarea de predicţii: Ce credeţi că este în vasul acoperit? (activitate care prin număfrontală) rare Realizarea de estimări şi numărări: copiii apreciază numărul de picături care încap într-o linguriţă, numărul de linguriţe cu lichid care încap într-o ceaşcă, numărul de ceşti care încap într-un borcan (activitate în perechi) Completarea casetei cu numărul corespunzător de... picături/ linguriţe etc., în urma activităţii concrete de numărare (activitate individuală) Activităţi pe discipline: Disciplină opţională Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc. Emoţii de bază Exerciţii de explicare a unor trăiri afective pozitive/ negative în urma vizionării unor documentare despre mediu – Exemplu: Mediul este fericit/ trist pentru că…(activitate frontală) Exprimarea unor răspunsuri prin desen – Exemplu: Cum putem arăta Elemente de prin desen ce înseamnă un mediu curat? – caietul elevului, pagina 25 construcţie a (activitate individuală) comunicării Joc de tipul Ce s-ar întâmpla dacă…? pe baza imaginii din caietul Efecte ale acţiunii elevului pagina 25 (activitate frontală) omului asupra mediului înconjurător

Activităţi integrate/ pe discipline; organizarea colectivului de elevi

Creioane, creioane colorate, carioci Caietul elevului – pagina 25

Caietul elevului – pagina 25

Creioane colorate, carioci

Pipetă, linguriţă, ceaşcă, borcan, vas opac în care se află apă

Caietul elevului – pagina 24

Caietul elevului – pagina 24

Resurse materiale

Observarea reacţiilor copiilor în timpul jocului

Interevaluare

Observarea comportamentului participativ în cadrul discuţiei

Aprecieri globale şi individuale

Observarea participării copiilor la formularea de răspunsuri

Observarea reacţiilor copiilor în timpul jocului

Aprecieri globale şi individuale

Evaluare/ Feed-back

Joi

Vineri

175

DP 2.3

MEM 5.2

DP 2.1 CLR 2.2; 2.3

MM 1.4; 1.1; 2.2 AVAP 1.2;

AVAP 2.3

MEM 3.1, 6.1, 6.2

AVAP 1.1

DP 2.2; 2.3; CLR 1.2; 2.2,

AVAP 2.6

MM 2.2; 3.3

MEM 3.2

Tehnici de lucru: tăiere după contur

Măsurări - Timp

Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc. Joc: Continuă povestea – crearea unei poveşti în lanţ, despre emoţiile trăite de copii la o petrecere (activitate frontală) Rezolvare de probleme pe baza imaginilor de la pagina 27 din caietul elevului (activitate frontală) Realizarea unei pagini de jurnal în imagini „Eu şi prietenul/ prietenii mei”, în care copilul desenează prietenul/ prietenii, activităţile preferate desfăşurate împreună, obiectele/ fiinţele de care se simte ataşat.

Exersarea de numărători din folclorul copiilor (activitate frontală) Jocuri de mişcare (activitate frontală/ pe grupe) Desen liber inspirat de melodiile audiate (activitate individuală)

Emoţii de bază Rezolvarea unor probleme cu sprijin în imagini date Trăiri emoţionale faţă de fiinţe/ obiecte preferate

Cântarea vocală şi mişcarea pe muzică Linie şi punct

Activităţi pe discipline: Limbă modernă

Joc logico-matematic Găseşte intrusul în mulţimea de elemente date! (obiecte cu care nu se măsoară timpul/ lungimea etc.) (activitate individuală) Plasarea în timp a unor activităţi/ evenimente completând calendarul lunii utilizând numere pentru date şi simboluri pentru evenimente/ starea vremii. Confecţionarea unui calendar prin decuparea după contur.

Participarea la acţiuni de îngrijire şi protejare a mediului, în curtea/ grădina şcolii (activitate frontală) Acompanierea unor cântece cunoscute de copii şi adecvate temei Ziua Cântarea Mediului cu sonorităţi emise de obiecte din clasă (creioane, beţişoare instrumentală etc.). Realizarea unor desene care reprezintă momente descrise în cântecele Linia cu scop de interpretate. contur Activităţi pe discipline: Educaţie fizică şi sport Activităţi integrate Întâlnirea de dimineaţă – calendar, meteo, impresii etc. A formula idei Discuţii despre meserii care au legătură cu imaginile prezentate la pagina despre meserii 26 în caietul elevului: bucătar, cofetar. Identificarea elementelor care nu se potrivesc cu majoritatea celor date (activitate frontală) Povestirea unui eveniment sau a unui lanţ scurt de evenimente personale legate de utilizarea unuia dintre obiectele prezentate, cu ajutorul dese- Punctul şi linia cu scop de contur nului, picturii, modelajului, colajului etc. (activitate individuală)

Caietul elevului – pagina 27

CD cu cântece din folclorul copiilor Coli A4, culori

Caietul elevului – paginile 29-30, foarfece

Creioane colorate, acuarele, foarfece, lipici Caietul elevului – pagina 26

Cartea uriaşă – pagina 7 Caietul elevului – pagina 26

Coală albă de hârtie, creioane, creioane colorate, carioci

Observarea sistematică

Observarea reacţiilor copiilor

Interevaluare „Turul galeriei”

Aprecieri globale şi individuale

Autoevaluare

Observarea participării la dialog

Aprecieri globale şi individuale

Aprecieri globale şi individuale Observarea reacţiilor copiilor

176

Matematică şi explorarea mediului Arte vizuale şi abilităţi practice Arte vizuale şi abilităţi practice

Dezvoltare personală

Luni

AVAP 2.2

CLR 4.1

CLR 2.4

Matematică şi explorarea mediului Muzică şi mişcare Educaţie fizică şi sport

Matematică şi explorarea mediului

Disciplină opţională

Comunicare în limba română

Miercuri

Religie

Comunicare în limba română

Marţi

Joi

Muzică şi mişcare

Limbă modernă

Matematică şi explorarea mediului

Vineri

Aprecieri globale şi individuale

Observarea comportamentului participativ în cadrul discuţiei

Educaţie fizică şi sport

Comunicare în limba română

Comunicare în limba română

Dezvoltare personală

Caietul elevului – pagina 28

Comunicare în limba română

ORARUL UNITĂŢII TEMATICE

Conversaţie pe tema Pământul – planeta diversităţii. (activitate frontală) Exprimarea Scrierea în ordine alfabetică a denumirilor unor fiinţe realizându-se astfel ideilor pe o temă un Alfabet al fiinţelor (activitate frontală) dată Realizarea unei lucrări colective Planeta diversităţii prin desenarea/ Alfabetul limbii lipirea unor elemente pe un suport de hârtie în formă de cerc, de române Tehnici de lucru dimensiuni mari (activitate în grup) Evaluare sumativă integrată Activităţi pe discipline: Educaţie fizică şi sport

CUM FOLOSIM CAIETELE DE LUCRU? 1. Exemple de utilizare a caietului de lucru pentru unitatea tematică „Povestea celor zece picături“ Activităţi de învăţare propuse, folosind cărţile de joc şi jetoanele de pe paginile cartonate: • Paginile 1 şi 3 cartonate – Identificarea unor detalii din povestea audiată: momentele poveştii, locul, timpul şi personajele. – Descrierea elementelor observate. – Repovestirea textului audiat. – Ordonarea cărţilor de joc conform firului povestirii. – Decuparea cărţilor de joc cu imaginile din poveste. – Asocierea unui mesaj oral cu imaginea potrivită. – Identificarea unor elemente de detaliu din imagini. – Crearea unei poveşti, pornind de la una dintre cărţile de joc. – Observarea elementelor de limbaj plastic: linie, punct, pată de culoare. – Identificarea culorilor elementelor din imagini. • Paginile 2 şi 4 cartonate (spatele cărţilor de joc) – Numărarea elementelor desenate. Compararea mulţimilor (Joc în perechi Compară şi spune – Fiecare copil îşi aşază cărţile de joc în teanc, astfel încât să nu se vadă faţa pe care sunt desenate jucăriile şi elementele din mediu. Cei doi copii întorc câte o carte şi compară, pe rând, numărul de elemente, folosind sintagmele „mai mult/ mai puţin/ tot atâtea“). – Joc LOTO în perechi – Asocierea cărţilor pe care sunt desenate acelaşi număr de elemente. – Ordonarea cărţilor de joc de la cele mai puţine la cele mai multe elemente sau invers. – La învăţarea numerelor, în unităţile tematice următoare – Asocierea fiecărei cărţi de joc cu jetonul cu numărul corespunzător. – Gruparea cărţilor de joc după categoria din care fac parte elementele reprezentate (jucării, elemente din mediul înconjurător). • Paginile cartonate 29 şi 30 (jetoane cu fenomene ale naturii, pe verso figuri geometrice şi culori) – Completarea Calendarului naturii. – Asocierea fenomenelor naturii cu imagini reprezentând mediul înconjurător, anotimpuri. – Recunoaşterea formelor geometrice şi a culorilor din spectrul solar. – Realizarea de corespondenţe formă sau culoare cu diverse obiecte/ desene. – Joc LOTO pe culori/ forme geometrice. • Paginile cartonate 31 şi 32 (nor, picături, soare) – Decuparea elementelor pe contur. – Realizarea unei lucrări, la alegere: „Norul picăturilor de culoare“ Norul se perforează acolo unde sunt marcate cele trei cerculeţe albe. De aici se agaţă trei fire de aţă albă, subţire pe care se lipesc picăturile. Picăturile pot fi înşirate pe aţă, dacă profesorul le perforează cu un ac mai gros. „Floarea curcubeului“ În jurul soarelui (disc galben) se lipesc petalele (picăturile colorate). Se lipeşte totul pe un pai pentru suc, obţinându-se o marionetă. Se poate completa cu frunze obţinute din hârtie creponată. Norul se lipeşte pe un pai. Se pot face dialoguri între nor şi floare. Exemple de formulare a sarcinilor de lucru pentru exerciţiile de pe paginile necartonate: • Pagina 5 – Elemente pregătitoare pentru înţelegerea unor concepte matematice – Ce vezi în imagini? Cum este primul nor faţă de cel de-al doilea? – Colorează norul mai mare. Casa mai mare. Ghiozdanul mai mare. – Cum este primul pom faţă de al doilea? Colorează pomul mai scund. Ibricul mai mic. Fereastra mai îngustă (mică). 177

– Câte jucării sunt în fiecare mulţime? În care sunt mai multe/ mai puţine elemente? Realizează corespondenţa. – Colorează mulţimea care are mai multe elemente. – Conturează picăturile. – Câte flori sunt în fiecare mulţime? În care sunt mai multe/ mai puţine elemente? Realizează corespondenţa. – Colorează mulţimea care are mai puţine elemente. • Pagina 6 – Sortarea şi clasificarea obiectelor pe baza unui criteriu – Colorează elementele din poveste pe care le recunoşti. Foloseşte numai culorile roşu, galben şi oranj/ portocaliu. – Câte elemente ai colorat cu roşu? Dar cu oranj? – Care sunt fiinţe? Dar obiecte? – Care dintre elemente se repetă de mai multe ori? – Ce element este desenat doar o singură dată? • Pagina 7 – Orientare spaţială şi localizări în spaţiu – Găseşte drumul de ieşire din labirint. Desenează-l cu creionul. Arată-i colegului de alături drumul găsit de tine. – Explică-i colegului în ce direcţie ai luat-o şi pe lângă ce elemente ai trecut. – Joc Labirintul silabelor – Desparte în silabe cuvintele care sunt numele elementelor de pe traseul corect. – Cum se numesc celelalte elemente din labirint? La ce folosesc? Ce rol au? – Câte elemente din labirint sunt de culoare roşie? Găseşte două elemente de culoare galbenă etc. • Pagina 8 – Culorile spectrului solar – Ce observi pe această pagină? De ce crezi că desenul nu este „terminat“? – Ce ai putea desena? Ce instrumente ţi-ar plăcea să foloseşti? – Ce culori ai vrea să foloseşti? De ce? • Pagina 9 – Acte de vorbire – Ajută picăturile să găsească drumul spre ibric. Compară drumul găsit de tine cu cel al colegului tău. – La ce crezi că se gândeşte fiecare picătură? Cum crezi că se simte ea? Ce te-a făcut să crezi acest lucru? Tu te-ai simţit aşa vreodată? Povesteşte. – Conturează picăturile. Colorează fiecare picătură, folosind culoarea care crezi că i se potriveşte. Sau Colorează picătura care îţi place mai mult/ care simte ce ai vrea să simţi şi tu. – Câte picături ai conturat? Câte sunt pe fiecare rând? Dar pe fiecare coloană? Câte picături vor să ajungă în ibric? • Pagina 10 – Blazonul personal – Ce crezi că este un blazon? Unde/ Când ai mai auzit despre blazon? – Completează blazonul cu desene care crezi că ţi se potrivesc. Poţi folosi şi cuvinte, dacă ştii să scrii. Colorează elementele desenate de tine. – Colorează castelul şi cavalerul. • Pagina 11 – Fenomene ale naturii (ploaie, ninsoare, fulger, lapoviţă) – Cum se numeşte fiecare fenomen meteo desenat? În ce anotimp poate să apară? – Uneşte fiecare imagine cu fenomenul meteo potrivit. Explică de ce ai ales să uneşti ... (ploaia) cu ... (imaginea de toamnă) etc. – Realizează un mesaj adresat prietenului tău. Arată-i cum este astăzi vremea şi ce ai vrea să faci. Foloseşte o foaie de hârtie, multe simboluri şi desene. • Pagina 12 – Umbrela – Decorează umbrela, folosind hârtie glasată, creponată sau de mătase. – Poţi să rupi hârtia şi să o lipeşti în interiorul conturului. – Poţi să mototoleşti hârtia şi să o lipeşti de jur-împrejur. – Poţi tăia fâşii de hârtie şi să le lipeşti aşa cum doreşti. – Poţi decora umbrela folosind creioane colorate. – Joc Ce aş face eu cu o umbrelă vrăjită – Haideţi să ne imaginăm că umbrela noastră nu este una obişnuită, ci o umbrelă magică, fermecată. Ce aţi face cu ea?

178

• Pagina 13 – Apreciere globală şi compararea numărului de elemente a două mulţimi – De unde vin picăturile de ploaie? Când plouă? Ce se întâmplă cu picăturile de apă care cad pe pământ? – Câte picături de ploaie crezi că pot să acopere o frunză de trandafir? Dar o frunză de salată? În palma ta, oare câte picături de ploaie ar putea să intre? – Priveşte această linguriţă. Câte picături de apă crezi că încap în ea? Desenează în tabel, în prima căsuţă, tot atâtea X câte picături crezi că intră. – Dar într-un dop de plastic, câte picături crezii că intră? Desenează tot atâtea X în căsuţa de lângă imaginea dopului. – (Pe parcursul experimentului sau la finalul acestuia) Câte picături de apă au încăput în linguriţă? Desenează tot atâtea buline în a doua căsuţă de pe primul rând. – Câte picături au încăput în dop? Desenează tot atâtea buline în a doua căsuţă de pe al doilea rând. – Numără semnele puse în tabel, pe rândul potrivit linguriţei. Când ai desenat un număr mai mare de semne? Cine a fost mai aproape de răspunsul corect? (la fel pentru dop) – Când a fost nevoie de un număr mai mare de picături? Când am umplut linguriţa sau dopul? De ce? – Cu câte linguriţe crezi că umplu un capac? Cu câte capace crezi că umplu un pahar? etc. • Pagina 14 – Sunetul a. Literele A şi a – Ce observi în imagine? – Numără fiinţele şi obiectele care apar în imagine. Numeşte-le. Găseşte acele elemente al căror nume începe cu sunetul a. – Colorează literele A şi a din titlu. – Unde descoperi în imagine aceste litere? – Încercuieşte litera A din cuvintele scrise pe pagină. Unde se află în cuvinte? Desparte cuvintele în silabe. – Încercuieşte/ colorează cu roşu cuvântul MAMA, cu albastru cuvântul TATA, cu verde cuvântul FAMILIE. – Observă în câte feluri pot fi scrise literele A şi a. Care ţi se pare mai interesantă/ atrăgătoare/ uşor de scris? – Scrie literele pe spaţiul din josul paginii. • Pagina 15 – Compararea numărului de elemente a două mulţimi. Modele repetitive – Priveşte primul şir de desene. Câte elemente sunt? Numeşte elementele. Ce observi?/ Ce regulă respectă? – Priveşte al doilea şir de desene. Câte elemente sunt? Numeşte-le. În ce şir sunt mai multe elemente? Uneşte cu o linie primul element din primul şir cu primul din al doilea şir, al doilea cu al doilea etc. – Completează al doilea şir de desene. – Găseşte regula. Continuă al treilea şi al patrulea şir. – Pe spaţiul liber din josul paginii, desenează şi tu un model după regula pe care o doreşti. – Găseşte şirul/ mulţimea cu cel mai mare/ cel mai mic număr de elemente. • Pagina 16 – Apreciere globală. Sortarea şi clasificarea obiectelor – Uneşte fiecare figură colorată cu modelul-contur. Uneşte figurile cu pata de culoare corespunzătoare. – Numără figurile de culoare galbenă. Numără figurile roşii. Care sunt mai multe? – Numără figurile cu colţuri/ vârfuri. Numără figurile fără vârfuri. Care sunt mai puţine? – Aşază jetoanele cu figuri geometrice după modelul şirului cu figuri-contur. Numeşte figurile de pe jetoanele tale. Ce culoare are fiecare? • Pagina 17 – Culorile spectrului solar – Decorează rama. Poţi folosi acuarele sau creioane colorate. – Enumeră culorile pe care le-ai folosit. – Realizează un desen al familiei tale. – Numeşte membrii familiei pe care i-ai desenat. • Pagina 18 – Sunetul p. Literele P şi p – Priveşte imaginea. Ce vezi în imagine? – Gândeşte-te la o poveste (Povestea norului de ploaie) – poveste colectivă. – În ce cuvinte ai auzit sunetul p (picătură, ploaie)? Care sunt cuvintele care încep cu sunetul p? Găseşte şi tu alte cuvinte care încep cu sunetul p. – Priveşte literele P şi p. Conturează-le cu degetul. Colorează-le. – Încercuieşte litera P în cuvintele: PIC, PAPAGAL, COPIL, PETALĂ. – Formulează propoziţii folosind cuvintele: papagal, copil, petală. 179

– Priveşte felul în care poate fi scrisă literele P şi p. – Scrie literele pe spaţiul de jos, respectând sensul săgeţilor. – Ce crezi că simte norul din imagine? Dar picăturile? Tu te-ai simţit vreodată aşa? Când? – Colorează picătura preferată. Spune de ce ai ales tocmai această picătură. Ce te-a făcut să foloseşti aceste culori? – Ce faci atunci când eşti trist/ bucuros/ îngrijorat etc. • Pagina 19 – Sunetul i. Literele I şi i – Ajută fluturele să ajungă la crăiţă (floare). – De ce crezi că fluturele îşi dorea să ajungă la floare? În poveste, cum l-a ajutat floarea? Cine i-a făcut ceai fluturelui înfrigurat? Găseşte în imaginile de pe foaie un obiect util atunci când facem ceai. Cu ce sunet începe cuvântul IBRIC? – Formulează propoziţii folosind cuvintele date. Desparte în silabe cuvintele. Încercuieşte litera i în cuvintele date. – Priveşte felul în care poate fi scrisă literele I şi i. – Scrie literele pe spaţiul de jos, respectând sensul săgeţilor. – Ce nume care să înceapă cu sunetul i ar putea avea băiatul? (Ionuţ, Ilie, Iulian, Iancu, Irinel) – Povesteşte o întâmplare prin care crezi că au trecut băiatul şi pisica. • Pagina 20 – Orientare spaţială şi localizare în spaţiu – Priveşte imaginea. Spune ce elemente vezi. Unde se află stupul portocaliu? Dar şoricelul? – Ce vezi pe stupul galben? Conturează şi colorează albina. – Unde crezi că va cădea picătura de apă? – Unde stă fluturele? Dar gărgăriţa? Colorează-i. – Desenează o gărgăriţă lângă furnică/ un fluture pe stupul verde/ câteva păsări deasupra grădinii etc. – Colorează elementele de deasupra fluturelui/ gărgăriţa de pe frunză etc. – Colorează tot atâtea frunze câte sunt deja colorate. • Pagina 21 – Sunetul c. Literele C şi c – Priveşte imaginea. Povesteşte ce vezi. Colorează jucăriile. Numără-le. – Povesteşte despre camera ta/ spaţiul tău din camera copiilor. – Găseşte jucăria care este desenată şi în camera copiilor şi în şirul de imagini. (cub) – Cu ce sunet începe cuvântul CUB? Spune şi tu alte cuvinte care încep cu sunetul c. Găseşte cuvinte care se termină cu sunetul c. – Colorează literele din titlu. – Numără de câte ori apare litera C pe această pagină. – Formulează propoziţii folosind cuvintele date. Desparte în silabe cuvintele. Încercuieşte litera c în cuvintele date. – Priveşte felul în care poate fi scrisă literele C şi c. – Scrie literele pe spaţiul de jos, respectând sensul săgeţilor. – Modelează litera C din plastilină. • Pagina 22 – Sortare şi clasificare – Spune cum se numesc fiinţele din imagini. Unde trăiesc ele? – Cum se numeşte adăpostul fiecărei fiinţe desenate pe această pagină? – Spune ce ştii despre pădure. Dar despre zona de lângă baltă? Dar despre oraşe/ localităţi? – Uneşte fiecare fiinţă cu locul unde trăieşte. – Colorează numai fiinţele care trăiesc în pădure sau lângă apă sau în localităţi. – Numeşte fiinţele cu două picioare/ cu patru picioare. Numeşte fiinţele care pot zbura/ nu pot zbura. – Spune cât mai multe lucruri pe care le ştii despre ... leu/ câine/ copii (oameni) etc. – Încercuieşte animalele care nu pot trăi libere (în sălbăticie) în ţara noastră. • Pagina 23 – Sunetul ă. Literele Ă şi ă – Joc Ghiceşte diferenţa: Priveşte aceste două litere (A şi Ă). Pe care dintre acestea o cunoşti? Care este diferenţa dintre ele. Schimbă cuvântul astfel încât să se audă sunetul ă în locul sunetului a (fata – fată; banca – bancă etc.). – Joc Cine spune mai multe cuvinte ... care conţin sunetul ă. – Colorează literele Ă şi ă. 180

– Uneşte fiecare imagine cu cuvântul corespunzător, apoi cu litera iniţială a cuvântului. – Încercuieşte litera Ă în cuvintele de pe pagină. Formulează propoziţii cu cuvintele date. Numără cuvintele fiecărei propoziţii. – Scrie cuvintele CAP şi AC urmărind contururile punctate. Transcrie cele două cuvinte. Desenează imaginea care se potriveşte fiecărui cuvânt scris. • Pagina 24 – Apreciere globală. Compararea numărului de elemente a două mulţimi – Priveşte literele. Pe care le recunoşti? – Colorează literele, respectând codul de culoare A - albastru închis, Ă - albastru deschis, I - indigo, C violet, P - verde. – Literele necolorate sunt mai multe sau mai puţine decât cele colorate? Verifică, numărând literele colorate, apoi pe cele necolorate. – Desenează tot atâtea cerculeţe albastre câte litere ai colorat cu albastru. Desenează tot atâtea cerculeţe verzi câte litere ai colorat cu verde. Uneşte câte un cerculeţ albastru din prima mulţime cu câte un cerculeţ verde din a doua mulţime. (Realizează corespondenţa element cu element între cele două mulţimi.) Care mulţime de cerculeţe are mai multe elemente? – Găseşte elementul care nu este literă. Haşurează-l. • Paginile 25 şi 26 – Sortare – Priveşte primul grup de litere. Care sunt literele care nu se potrivesc în grup? Încercuieşte-le cu roşu. (Se procedează la fel pentru toate celelalte mulţimi de litere.) – Observă cu atenţie cuvintele scrise lângă imagini. Încercuieşte cu o culoare la alegere literele de care ai nevoie să scrii aceste cuvinte, în ordinea în care ai nevoie de acestea. – Scrie şi tu cuvintele, ca şi cum le-ai fotografia. – Conturează literele scrise punctat pe spaţiul cu pătrăţele. Continuă şirul de litere, respectând modelul. • Pagina 27 – Culorile spectrului solar. Acte de vorbire (prima oră) – Spionii care nu voiau să se afle ce mesaje scriau foloseau nişte coduri secrete. Ca să descoperim mesajul ascuns de pe pagina aceasta, trebuie să vedem care este codul. Care este codul? Înlocuieşte fiecare semn cu litera corespunzătoare. Care este cuvântul secret? – Când apare curcubeul? Cum arată el? Care sunt culorile din care se compune? – Ai mai observat culorile curcubeului, grupate la fel, şi cu alte ocazii? Când? – Numeşte culorile curcubeului. – Culoarea căror obiecte putea fi văzută prin cele zece picături din poveste? – Jocul culorilor – Un copil spune o culoare/ ridică un jeton colorat. Ceilalţi, până se numără la trei, trebuie să numească un obiect care are acea culoare. Cine reuşeşte să numească obiectul primeşte un punct. (Fiecare copil trebuie să ţină socoteala punctelor acumulate). (a doua oră) – Ştii cum se încheie poveştile? Iată cum se termină Povestea celor zece picături (se citesc cele patru versuri). – Să învăţăm şi noi aceste versuri. (Memorizare) – În cele patru versuri, colorează toate literele pe care le cunoşti. • Pagina 28 – Recapitulare – Uneşte cuvintele din coloană cu imaginile corespunzătoare. – Spune cu ce sunet începe/ se sfârşeşte fiecare cuvânt. – Subliniază cu verde cuvintele care încep cu sunetul c. Colorează cu galben cuvintele care se termină cu c etc. Pronunţă aceste cuvinte. – Încercuieşte cu roşu litera A din cuvintele din coloană. Spune unde se află litera A/ sunetul a în aceste cuvinte. – Priveşte imaginile din tabel. Spune ce vezi. Care sunt cuvintele scrise sub imagini? – Scrie după model cuvintele, în căsuţele libere din tabel, ca şi cum le-ai fotografia.

181

2. Exemple de utilizare a caietului de lucru pentru unitatea tematică „Întâmplări cu furnici“ Activităţi de învăţare propuse, folosind cărţile de joc şi jetoanele de pe paginile cartonate: • Paginile 1 şi 3 cartonate – Se identifică momentele poveştii şi personajele. – Se descriu elementele observate; repovestire cu sprijinul învăţătorului. – Se decupează cărţile de joc cu imaginile din poveste. – Selectarea cărţilor de joc în care se regăsesc elemente a căror denumire începe cu o literă indicată. – Selectarea cărţilor de joc în care se regăseşte un număr indicat de elemente. – Joc de rol O zi în muşuroiul de furnici. • Pagina 2 cartonată (spatele cărţilor de joc) – Selectarea cărţilor de joc în care se regăsesc elemente a căror denumire începe cu o literă indicată. – Selectarea cărţilor de joc în care se regăseşte un număr indicat de elemente. – Discuţii în care se realizează o paralelă între activitatea furnicilor şi cea a oamenilor. – Identificarea poziţiilor spaţiale (carte de joc – coş cu fructe). – Discuţii libere despre ce alimente mănâncă oamenii şi cum le păstrează. – Activităţi în funcţie de vreme. • Pagina 4 cartonată – Selectarea cărţilor de joc în care se regăsesc elemente a căror denumire începe cu o literă indicată. – Selectarea cărţilor de joc în care se regăseşte un număr indicat de elemente. – Discuţii care să evidenţieze asemănări între modul de trai al diferitelor animale. – Crearea unei poveşti despre regulile de circulaţie. – Ciclul de viaţă al unui fluture. • Pagina 5 Tabelul 1 – Predicţii: – Ce insecte credeţi că veţi întâlni în curtea şcolii? Bifaţi în primul rând al tabelului, în căsuţele corespunzătoare. – Vom merge afară să observăm insectele. Marcaţi cu X pe rândul de jos insectele văzute în curte. – Adaugaţi un • (punct) dacă aţi văzut o altă insectă decât cele din tabel. Tabelul 2 – Predicţii „Hrana preferată a furnicilor“: – Care credeţi că este hrana preferată a furnicilor? Bifaţi în primul rând al tabelului, în caseta corespunzătoare. – În grădina şcolii, puneţi ca momeală pentru furnici diferite alimente ilustrate în tabel. – La sfârşitul orei, aproximaţi unde s-au strâns mai multe furnici! Consemnaţi rezultatul observării bifând pe al doilea rând din tabel. – Urmăriţi şirul format de furnici şi observaţi cum cară hrana către muşuroi. – Ce puteţi spune voi despre o furnică? Găsiţi cel puţin două calităţi pe care le deţine. – Ce crezi că ar spune furnica despre tine, ...? • Pagina 6 – Sunetul şi literele F/f – Identificaţi în imagine elementele a căror denumire începe cu sunetul F. Coloraţi-le. – Coloraţi literele F/f. – Încercuiţi literele F/f în şirul de litere dat. – Scrieţi literele F/f pe liniile punctate, în sensul indicat de săgeţi. – Priviţi imaginile din chenare şi spuneţi ce vedeţi. Unde se află sunetul f în fiecare din cuvintele rostite? Găsiţi alte cuvinte care să conţină sunetul f! Scrieţi litera F pentru a întregi cuvintele date. – Formulaţi propoziţii folosind cuvintele: floare, tufiş, pantof. • Pagina 7 – Furnica - alcătuirea corpului – Unor furnici le lipsesc părţi ale corpului. Priviţi furnica 1 şi observaţi ce lipseşte surorilor ei. – Desenaţi părţile lipsă ale celorlalte furnici. • Pagina 8 – Aproximări – Cât de mică este o furnică în comparaţie cu agrafa de birou? Dar faţă de monedă? – Comparaţi mărimea fiecărei furnici cu mărimea obiectelor din fiecare imagine. 182

– Comparaţi dimensiunile unei furnici cu mărimea unor obiecte aflate la îndemână (furnica este mare/ mică, faţă de cartea/ penarul/ degetul meu etc.). – Desenaţi câte o furnică: 1. mare cât o agrafă; 2. mică cât un bob de orez; 3. mai mare decât o pastilă; 4. mare cât o monedă. • Pagina 9 – Despărţirea cuvintelor în silabe – Încercuiţi imaginea care indică personajul principal din poezia audiată (O furnică de T. Arghezi). – Denumiţi obiectele/ fiinţele din imagini! Despărţiţi cuvintele în silabe. – Scrieţi în dreptunghiurile de sub imagini tot atâtea cercuri câte silabe are fiecare cuvânt. – Coloraţi imaginile a căror denumire conţine două silabe. – Scrieţi X în dreptul imaginii a cărei denumire conţine sunetul f. – Realizaţi în spaţiul liber un desen prin care să ilustraţi rolul membrilor din familia voastră. • Pagina 10 – Numărul şi cifra 1 – Desenaţi sub fiecare instrument muzical câte o floare. – Ajutaţi greieraşul să îşi aleagă un instrument muzical potrivit pentru concert. Uniţi cu o linie greierele şi instrumentul pe care l-aţi ales. – Coloraţi floarea de sub instrumentul muzical ales. – Număraţi elementele din prima mulţime şi scrieţi în casetă tot atâtea liniuţe. – Desenaţi în fiecare mulţime tot atâtea elemente cât arată numărul din casetă. – Încercuiţi cifra 1 în şirul de cifre dat. – Trasaţi cifra 1 pe liniile punctate, în sensul indicat de săgeţi. – Joc Ghiceşte instrumentul la care m-am gândit. • Pagina 11 – Sunetul şi literele U/u – Priviţi imaginile. În cazul în care cuvântul din imagine începe cu sunetul u coloraţi cercul în care este scris DA. În cazul în care cuvântul începe cu alt sunet colorează cercul în care este scris NU. – Coloraţi literele U/u. – Încercuiţi literele U/u în şirul de litere dat. – Scrieţi literele U/u pe liniile punctate în sensul indicat de săgeţi. – Priviţi imaginile din chenare şi spuneţi ce vedeţi. Unde se află sunetul u în fiecare din cuvintele rostite? Găsiţi alte cuvinte care să conţină sunetul u. Scrieţi litera U pentru a întregi cuvintele date. – Formulaţi propoziţii folosind cuvintele: umbrelă, fulger, curcubeu. • Pagina 12 – Numărul şi cifra 2 – Număraţi insectele din imagine şi descrieţi ceea ce observaţi. – Desenaţi câte două buline negre pe aripile buburuzei şi câte două buline roşii pe fiecare aripă a fluturelui. – Desenaţi antenele fluturaşului. – Coloraţi cu galben două flori şi încă două cu albastru. – Număraţi elementele din fiecare mulţime dată şi scrieţi în casete tot atâtea liniuţe câte aţi găsit în fiecare situaţie. – Desenaţi în ultima mulţime tot atâtea elemente câte arată numărul din casetă. – Încercuiţi cifra 2 în şirul de cifre dat. – Trasaţi cifra 2 pe liniile punctate, în sensul indicat de săgeţi. • Pagina 13 – Hrana, sursă de energie – Ajutaţi fiecare vieţuitoare să găsească mâncarea preferată (trasaţi câte o linie de la fiecare vieţuitoare la hrana pe care o preferă). – Ştiţi să le denumiţi? Ce cunoaşteţi despre fiecare? Există preferinţe comune între vieţuitoarele prezentate şi hrana lor preferată? – În spaţiul de jos desenaţi preferinţele voastre în ceea ce priveşte hrana (fel de mâncare, fruct preferat, suc preferat, desert, legume etc.). • Pagina 14 – Norme de igienă personală – Priviţi imaginile şi precizaţi când se întâmplă acţiunea. – Formulaţi propoziţii folosind următoarele cuvinte: dimineaţa, prânz, seara, noapte. – Desenaţi în spaţiul din casetele libere diferite obiecte de igienă personală pe care le folosiţi.

183

• Pagina 15 – Numărul şi cifra 3 – Încercuiţi trei frunze. Formaţi mulţimea licuricilor! Câte elemente are? – Desenaţi pe cer trei stele. – Număraţi elementele din fiecare mulţime dată şi scrieţi în casete tot atâtea liniuţe câte aţi găsit în fiecare situaţie. – În fiecare noapte luna ascultă poveştile spuse de licurici. Întregiţi imaginea lunii unind punctele de la 1 la 3. – Încercuiţi cifra 3 în şirul de cifre dat. – Trasaţi cifra 3 pe liniile punctate, în sensul indicat de săgeţi. • Pagina 16 – Rolul decorativ al punctului şi al liniei – Desenaţi pe aripile fluturelui 3 inimioare. Tot atâtea cercuri. Triunghiuri mai puţin cu 1. – Completaţi desenul cu diferite puncte şi linii şi apoi pictaţi. • Pagina 17 – Sunetul şi literele n şi N – Denumiţi ceea ce este reprezentat în imagini. Observaţi cum sunt scrise cuvintele care denumesc elementele din imagini. – Pentru fiecare cuvânt din rândul al doilea, realizaţi desenul corespunzător. – Coloraţi literele N/n. – Încercuiţi literele N/n în şirul de litere dat. – Scrieţi literele N/n pe liniile punctate în sensul indicat de săgeţi. – Priviţi imaginile din chenare şi spuneţi ce vedeţi. Unde se află sunetul n în fiecare din cuvintele rostite? Găsiţi alte cuvinte care să conţină sunetul n. Scrieţi litera N pentru a întregi cuvintele date. – Formulaţi propoziţii folosind cuvintele: nor, albină, motan. • Pagina 18 – Provizii de iarnă – Priviţi imaginile şi spuneţi ce anotimp ilustrează. – Descrieţi activităţile desfăşurate de oameni în anotimpul toamna. – Descrieţi pregătirile pe care animalele le fac toamna în aşteptarea anotimpului rece. – Formulaţi propoziţii folosind cuvintele: toamna, provizii ... – Desenaţi în spaţiul liber un desen prin care să ilustraţi enunţul „Cămara mamei este plină cu provizii pentru iarnă“. • Pagina 19 – Numărul şi cifra 4 – Număraţi insectele din chenarul mic. – Încercuiţi câte patru elemente din fiecare rând al chenarului mare. – Câte grupe de patru aţi format pe fiecare rând? – Număraţi elementele din fiecare mulţime dată şi scrieţi în casete tot atâtea liniuţe câte aţi găsit în fiecare situaţie. – Care este mulţimea cu cele mai multe elemente? – Trasaţi o linie de la fiecare floare către un fluture. Cu cât sunt mai mulţi fluturi decât flori?... – Încercuiţi cifra 4 în şirul de cifre dat. – Trasaţi cifra 4 pe liniile punctate, în sensul indicat de săgeţi. • Pagina 20 – Sunetul şi literele r şi R – Priviţi imaginea şi coloraţi toate literele care se regăsesc în cuvântul RĂDAŞCĂ. – Coloraţi literele R/r. – Încercuiţi literele R/r în şirul de litere dat. – Scrieţi literele R/r pe liniile punctate în sensul indicat de săgeţi. – Priviţi imaginile din chenare şi spuneţi ce vedeţi. Unde se află sunetul r în fiecare din cuvintele rostite? Găsiţi alte cuvinte care să conţină sunetul r. Scrieţi litera R pentru a întregi cuvintele date. – Formulaţi propoziţii folosind cuvintele: rochie, furnică, ţânţar. • Pagina 21 – La picnic – norme de conduită – Coloraţi lucrurile pe care le puteţi lua cu la picnic. – Tăiaţi cu o linie obiectele care nu corespund. – Desenaţi în caseta liberă ce aţi mai putea lua la picnic (plasă pentru fluturi, lupa etc.). – Observaţi diferenţele dintre desenul de sus şi cel de jos. – Tăiaţi cu o linie pe desenul din josul paginii elementele care nu corespund unui comportament adecvat. – Formulaţi reguli pe care trebuie să le respectăm atunci când mergem la picnic. 184

• Pagina 22 – Numărul şi cifra 5 – Formaţi grupe de câte 5 furnici. Desenaţi în interiorul chenarului o mulţime cu 5 seminţe. – Număraţi elementele din fiecare mulţime dată şi scrieţi în casete tot atâtea liniuţe câte aţi găsit în fiecare situaţie. – Care este mulţimea cu cele mai multe elemente? – Trasaţi câte o linie de la fiecare coş către o furnică ce cară în spate un grăunte. Cu cât sunt mai puţine furnici decât coşuri? – Încercuiţi cifra 5 în şirul de cifre dat. – Trasaţi cifra 5 pe liniile punctate, în sensul indicat de săgeţi. • Pagina 23 – Culori – Ce culoare corespunde literei F? Dar literei ...? – Coloraţi conform codului de culori dat. • Pagina 24 – Citirea globală a cuvintelor – Încercuiţi imaginile care ilustrează răspunsurile la ghicitorile spuse de mine. – Observaţi scrierea cuvintelor de sub fiecare imagine. – Găsiţi în grila de mai jos cuvintele scrise sub imagini. Coloraţi-le! • Pagina 25 – Numerele naturale în concentrul 1-5 – Coloraţi cu roşu vecinul mai mic al lui 2. Coloraţi cu verde vecinul mai mare al numărului 4. – Ajutaţi albina să aşeze polenul în fiecare cameră a fagurelui, în ordinea crescătoare a numerelor de la 1 la 5, pentru a ajunge din nou la floare. Coloraţi traseul cu galben. – Joc didactic La fabrica de bomboane cu miere (compunerea/ descompunerea unor mulţimi având cardinal un număr de elemente mai mic decât 6). • Pagina 26 – Recapitulare – Denumiţi obiectele/fiinţele ilustrate. – Uniţi cu o linie cuvintele care rimează. – Întregiţi desenul unind punctele de la 1 la 5. – Pălăria acestei ciuperci poate adăposti de soare,vânt sau ploaie mici insecte. Ce insecte credeţi că se pot adăposti sub ciupercă? Desenaţi-le. Reprezentaţi prin desen un fenomen meteo care determină insectele să se ascundă (soare, ploaie, vânt). – Vorbeşte despre tine: Tu cum te protejezi de soare, vânt, ploaie? • Pagina 27 – Diferenţe – Priviţi cu atenţie cele două desene şi descoperiţi diferenţele! – Desenaţi cu carioca elementele care lipsesc şi tăiaţi cu o linie ceea ce este în plus (intrusul)! • Pagina 28 – Emoţii – Descrieţi momentele din poveste din care fac parte ilustraţiile date. Cum credeţi că se simţea furnica în fiecare moment prezentat? – Povesteşte despre tine: Când te simţi vesel, speriat, trist, uimit/surprins, fericit? – Redaţi prin desen situaţii de viaţă care v-au provocat anumite stări emoţionale asemănătoare cu ceea ce a simţit furnica în momentele prezentate. • Paginile 29 şi 30 cartonate – Decuparea jetoanelor. – Ordonarea numerelor. – Jocuri cu numere de tipul „Ridică jetonul corespunzător numărului de obiecte dat!“, „Ridică jetonul cu litera corespunzătoare sunetului cu care începe cuvântul rostit de mine!“ – Puzzle cu imagini care facilitează numărarea. • Pagina 31 şi 32 cartonate – Selectarea cărţilor de joc în care se regăsesc elemente a căror denumire începe cu o literă indicată. – Identificarea pe imagini a cuvintelor care încep/ conţin în interior/ se termină cu un sunet indicat. – Selectarea cărţilor de joc în care se regăseşte un număr indicat de elemente. – Joc de rol Invitaţie la masă (simularea unei conversaţii pe baza imaginii din cartea de joc cu litera F).

185

3. Exemple de utilizare a caietului de lucru pentru unitatea tematică „OPT ROŢI“ Activităţi de învăţare propuse, folosind cărţile de joc şi jetoanele de pe paginile cartonate: • Paginile 1 şi 3 cartonate – Se identifică momentele poveştii. – Se descriu elementele observate. – Se decupează cărţile de joc din poveste. – Se repovesteşte prin ordonarea cărţilor de joc. – Se formulează întrebări şi răspunsuri despre anotimpul din poveste şi despre activităţile pe care le desfăşoară OPT ROŢI. • Paginile 2 şi 4 cartonate – Joc didactic: Ştim să circulăm? – Joc de rol: În parcare. • Pagina 5 – Tabel: Graficul prietenilor – Mergeţi la colegi şi întrebaţi-i care sunt prietenii lor preferaţi. – Bifaţi în căsuţele corespunzătoare din tabel sau scrieţi iniţiala prenumelor colegilor; număraţi rezultatele obţinute şi spuneţi ce observaţi. – Desenaţi în casete apoi număraţi: 2 colegi cu care vă jucaţi la şcoală, un joc preferat, 3 jucării preferate. • Pagina 6 – Sunetul şi literele o şi O – Trasaţi linii între obiectele desenate şi literele iniţiale ale denumirii acestora. – Trasaţi literele mici din casetă. – Coloraţi imaginile care corespund unui cuvânt-etichetă dat/ a cărui denumire conţine litera (o). – Încercuiţi litera o din interiorul cuvintelor. – Trasaţi literele o şi O pe spaţiile date, cu diferite instrumente. • Pagina 7 – „Ce s-ar întâmpla dacă...“ – Ajutaţi personajul principal din poveste să ajungă prin labirint la unul dintre prietenii săi. – Uniţi imaginile care reprezintă detalii mărite şi imaginile din care au fost decupate aceste detalii. • Pagina 8 – Silabe – Denumiţi imaginile. – Câte silabe conţin cuvintele? Număraţi prin bătăi din palme. – Coloraţi folosind instrumentele preferate. • Pagina 9 – Identificaţi prin încercuire cifra 0 din şirul de cifre. – Scrieţi pe contur, apoi liber, cifra 0, folosind instrumente diferite. • Pagina 10 – Sunetul şi literele m şi M – Coloraţi toate literele care conţin cuvântul MAŞINI. – Priviţi imaginile şi denumiţi-le! – Găsiţi cât mai multe prenume care să înceapă cu sunetul m. – Coloraţi obiectul a cărui denumire începe cu sunetul m. – Încercuiţi literele m şi M din şirul de litere. – Scrieţi literele M şi m pe linia punctată, apoi liber. • Pagina 11 – Priviţi imaginile şi spuneţi ce vedeţi. – Care ar putea fi cauzele care au dus la efectele observate? (A - deformare; B - rupere; C - spargere; D - întindere) – Observaţi regula şi continuaţi şirul. • Pagina 12 – Număraţi şi scrieţi pe etichetă numărul corespunzător mulţimii date. – Desenaţi în diagrama următoare, prin corespondenţă, tot atâtea elemente. 186

– Desenaţi în ultima diagramă o mulţime care are cu un element mai mult decât mulţimea dată. – Precizaţi care este poziţia maşinilor din parcare. – Completaţi prima casetă din josul paginii, cu cifra corespunzătoare numărului total de locuri de parcare. – Completaţi cea de-a doua casetă cu cifra corespunzătoare numărului de locuri ocupate. – Completaţi cea de-a treia casetă cu cifra corespunzătoare numărului de locuri rămase libere. • Pagina 13 – Linii şi puncte – Priviţi cu atenţie şi descrieţi tipurile de linii întâlnite în fotografie. – Desenaţi în chenarul liber un covoraş de maşină şi decoraţi-l cu ajutorul liniei şi al punctului. • Pagina 14 – Sunetul şi literele s şi S – Denumiţi imaginile prezentate. – Precizaţi unde se află sunetul s – la începutul cuvântului sau la sfârşit. – Găsiţi alte cuvinte care să înceapă/ să conţină sunetul s. – Scrieţi literele lipsă. – Scrieţi literele S şi s pe linia punctată, apoi liber. • Pagina 15 – Numărul şi cifra 6 – Număraţi copiii din imaginea de sus a paginii. – Desenaţi în diagrame tot atâtea elemente câte indică numerele date. – Scrieţi cifra 6 pe linia punctată, respectând sensul săgeţilor. • Pagina 16 – Drumul către şcoală – Trasaţi drumul pe care credeţi că îl parcurge OPT ROŢI până la şcoală. – Prezentaţi elementele întâlnite pe drum, până la şcoală. – Indicaţi numărul de silabe pentru fiecare cuvânt, prin ridicarea unui număr corespunzător de creioane. – Completaţi rândurile cu elementele grafice indicate. • Pagina 17 – Numărul şi cifra 7 – Număraţi maşinile din desenul din partea de sus a paginii. – Realizaţi corespondenţa între cele două mulţimi şi spuneţi ce observaţi. – Scrieţi cifra 7 pe linia punctată, folosind instrumente variate. • Pagina 18 – Sunetul şi literele ş şi Ş – Observaţi forma literelor Ş şi ş. – Găsiţi asemănări şi deosebiri între literele Ş şi S. – Găsiţi drumul pe care trebuie să-l urmeze OPT ROŢI pentru a ajunge în livadă. – Încercuiţi literele Ş şi ş. – Scrieţi pe contur, apoi liber, literele ş şi Ş, cu diferite instrumente de scris. • Pagina 19 – Joc cu tematică: Fructe – Treceţi pe la cât mai mulţi colegi şi întrebaţi-i ce fructe preferă. – Bifaţi în căsuţele corespunzătoare sau scrieţi iniţiala prenumelui. Număraţi rezultatele obţinute. Ce observaţi? • Pagina 20 – Număraţi merele din coş. – Scrieţi pe etichetă cifra corespunzătoare numărului de mere. – Desenaţi în coş tot atâtea fructe (la alegerea învăţătorului) cât arată numărul. – Completaţi pe axă numerele lipsă. – Întregiţi desenul unind punctele în ordine, de la 1 la 7. • Pagina 21 – Decupaţi jetoanele. – Lipiţi în mijlocul unei coli albe o maşinuţă de orice culoare, dar nu albă. – Lipiţi în partea de jos a paginii o betonieră şi două autoturisme. – Lipiţi în partea de sus a paginii un camion. • Pagina 23 – Diferenţe – Găsiţi diferenţele. – Trasaţi conturul celor trei mijloace de transport. – Uniţi imaginile mijloacelor de transport cu imaginile mediului pe unde circulă (aer, apă, sol). 187

– Coloraţi mijlocul de transport preferat. • Pagina 24 – Văd/ Observ, Mă gândesc, Mă întreb – Priviţi imaginea şi formulaţi enunţuri respectând următorul algoritm: Văd/ Observ, Mă gândesc, Mă întreb. – Număraţi elementele din desen: case, poduri, treceri de pietoni, copii, semafoare, clădiri. – Coloraţi corespunzător. • Pagina 25 – OPT ROŢI şi elementele grafice – Ce a învăţat Opt Roţi în Şcoala Maşinuţelor? Oare a învăţat să scrie? – Trasaţi pe spaţiile punctate elementele grafice. • Pagina 26 – Reconstituiţi maşina prin lipirea formelor geometrice în conturul dat. – Număraţi figurile geometrice de fiecare fel şi completaţi corespunzător în tabelul dat. • Pagina 27 – Decupaţi după contur. • Paginile 29 şi 30 cartonate – Decuparea jetoanelor. – Joc de rol: Vrei să fii prietenul meu? – Jocuri de grup cu figurinele pe băţ confecţionate. – Cărţile de joc cu litere completează setul de cărţi asemănător din unităţile tematice Povestea celor zece picături şi Întâmplări cu furnici. • Paginile 31 şi 32 cartonate – Coloraţi cu carioca. – Decupaţi şi reconstituiţi imaginea povestind colegului despre ea.

4. Exemple de utilizare a caietului de lucru pentru unitatea tematică „Degeţica“ Activităţi de învăţare propuse, folosind cărţile de joc şi jetoanele de pe paginile cartonate: • Paginile 1 şi 3 cartonate – Identificarea unor detalii din povestea audiată: momentele poveştii, locul, timpul şi personajele. – Descrierea elementelor observate. – Repovestirea textului audiat. – Ordonarea cărţilor de joc conform firului poveştii. – Decuparea cărţilor de joc cu imaginile din poveste. – Asocierea unui mesaj oral cu imaginea potrivită. – Identificarea unor elemente de detaliu. – Schimbarea cursului poveştii, pornind de la momentul indicat de una dintre cărţile de joc. – Observarea elementelor de limbaj plastic: linie, punct, pată de culoare. • Paginile 2 şi 4 cartonate (spatele cărţilor de joc) – Identificarea anotimpurilor reprezentate şi specificarea elementelor caracteristice. – Ordonarea anotimpurilor. – Asocierea cărţilor de joc cu imagini reprezentative pentru un anotimp cu numele acestuia şi lunile componente. – Formularea de enunţuri pornind de la imagini. – Exprimarea unei păreri personale. (Exemplu: Anotimpul meu preferat este ... pentru că ...) – Numărarea elementelor desenate. Compararea mulţimilor – Joc LOTO în perechi. – Descrierea imaginilor folosind termeni care precizează poziţia spaţială a elementelor. – Ordonarea cărţilor de joc de la cele mai puţine la cele mai multe elemente sau invers. – Asocierea fiecărei cărţi de joc cu jetonul cu numărul corespunzător. – Numărarea unor elemente din imagini. – Formularea de probleme care se rezolvă prin adunare sau scădere. 188

– Identificarea culorilor specifice fiecărui anotimp. Asocierea fiecărui anotimp cu o anumită culoare. – Numirea şi ordonarea anotimpurilor şi a lunilor anului. – Identificarea prezenţei apei în natură sub diverse forme: nori, zăpadă, mare. – Identificarea unor fenomene ale naturii: ninsoarea. – Identificarea consecinţelor schimbării anotimpurilor asupra propriului corp. Exemple de formulare a sarcinilor de lucru pentru exerciţiile de pe paginile necartonate: • Pagina 5 – Anotimpurile. Sortare după criterii date – Completaţi desenele cu ceea ce aţi putea vedea pe fereastră în fiecare anotimp. Povestiţi colegilor ce aţi desenat. – Calendarul evenimentelor importante din luna decembrie – Încercuiţi pe calendarul din caiet zilele când vin Moş Nicolae şi Moş Crăciun, când se serbează Crăciunul şi venirea Anului Nou etc; număraţi zilele încercuite. – Încercuiţi ziua voastră de naştere/ alte evenimente importante pentru voi. – În ce lună aţi încercuit cele mai multe zile? Dar cele mai puţine? – În ce anotimp au avut loc cele mai plăcute evenimente pentru voi? • Pagina 6 – Sunetul d, literele d şi D – Conturaţi literele de pe coperta cărţii. – Coloraţi literele d şi D de la titlu. – Completaţi desenul în care apare Degeţica, cu trei elemente semnificative din poveste. De ce aţi ales aceste trei elemente? – Încercuiţi literele d, D în şirul literelor scrise cu fonturi diferite. Număraţi literele încercuite. – Completaţi fiecare cuvânt care conţine cu litera D. – Trasaţi literele d şi D pe spaţiile date cu diferite instrumente. • Pagina 7 – Anotimpurile. Reguli de menţinere a sănătăţii – Uniţi numele fiecărui anotimp cu imaginea corespunzătoare/ cu hainele cele mai potrivite pentru acel anotimp. – Formulaţi întrebări referitoare la conţinutul imaginilor. – Ce întrebări aţi pune dacă vreţi să primiţi răspunsul „Rândunica a îndrăgit-o pe Degeţica pentru că era harnică şi bună.“? (Se dă răspunsul şi se solicită întrebarea.) – Coloraţi hainele pe care le purtaţi în anotimpul preferat. – Explicaţi colegului de ce alegeţi să purtaţi iarna fular; vara sandale; şapcă primăvara şi vara etc. – Joc: Cuvântul interzis – descrierea unui anotimp evitând folosirea numelui acestuia. Colegii trebuie să ghicească despre ce anotimp este vorba. • Pagina 8 – Elemente grafice – Ce observaţi pe această pagină? De ce credeţi că desenul nu este „terminat“? – Ce aţi putea desena? Ce instrumente v-ar plăcea să folosiţi? – Ce culori aţi vrea să folosiţi? De ce? • Pagina 9 – Numărul şi cifra 8 – Număraţi elementele din imagine. – Găsiţi în imagine mulţimi cu tot atâtea elemente. – Încercuiţi, în tabel, cifra corespunzătoare numărului de elemente din imagine (sticle, boabe, castronaşe, foi de hârtie). – Conturaţi cifra 8 pe linia punctată şi terminaţi rândul. – Creaţi un desen (amuzant) pornind de la cifra 8. • Pagina 10 – Programul zilnic. Înregistrarea datelor în tabel – Ce activitate este reprezentată prin fiecare desen din tabelul-orar? – Ce activităţi desfăşuraţi în fiecare zi? Desenaţi. – Marcaţi prin semnul X ziua în care aveţi activitatea reprezentată prin desen. – Comparaţi orarul vostru cu cel al Ioanei. Care sunt activităţile comune? Ce activităţi aveţi în plus faţă de Ioana?

189

• Pagina 11 – Sunetul t, literele t şi T – Coloraţi cu roşu litera mică de tipar şi cu verde litera mare de tipar. – Realizaţi o poveste pornind de la imaginea de toamnă. – Găsiţi în imagine elemente ale căror denumire conţine sunetul t. Arătaţi locul acestuia în cuvânt. – Încercuiţi litera T în cuvintele date. – Trasaţi conturul literelor. – Completaţi cuvintele cu litera T. Formulaţi enunţuri cu aceste cuvinte. Număraţi cuvintele din fiecare enunţ. – Creaţi o poveste în care să apară toate cele patru elemente desenate. • Pagina 12 – Numărul şi cifra 9 – Număraţi elementele mulţimilor date. – Număraţi crescător şi descrescător. – În tabelul dat, desenaţi tot atâtea cerculeţe/ steluţe/ pătrăţele etc. Câte elemente are fiecare mulţime dată? – Încercuiţi cifra care arată numărul corect de elemente. – Trasaţi cifra 9 după model. • Pagina 13 – Corpul omenesc. Utilitatea îmbrăcăminţii – Cum se numeşte fiecare parte a corpului omenesc? Care este rolul/rostul fiecărei părţi. – Desenaţi şi coloraţi obiecte de îmbrăcăminte potrivite pentru silueta din imagine. – Decupaţi îmbrăcămintea realizată şi „îmbrăcaţi“ silueta. Explicaţi de ce aţi ales aceste obiecte de îmbrăcăminte. • Pagina 14 – Sunetul ţ, literele Ţ şi ţ – Ce observaţi în imagine? Imaginaţi-vă un alt curs al poveştii pornind de la momentul prezentat în imagine. – Numiţi obiectele şi fiinţele din imagine. Găsiţi acele elemente al căror nume începe cu sunetul ţ/ conţine sunetul ţ. – Coloraţi literele Ţ şi ţ din titlu. – Încercuiţi literele ţ şi Ţ din şirurile date. – Completaţi cuvintele cu litera Ţ. Despărţiţi în silabe cuvintele. – Trasaţi literele pe spaţiul dat. • Pagina 15 – Corpul omenesc. Simţurile – Uniţi fiecare parte a corpului cu denumirea acesteia. Care este rolul fiecărei părţi a corpului? – Uniţi fiecare element desenat cu organul de simţ care ne ajută să cunoaştem obiectul respectiv. Explicaţi alegerea făcută. – Joc: Ghici, ce este? Fiecare copil se gândeşte la un lucru pe care îl descrie folosind însuşiri descoperite cu ajutorul simţurilor. Ceilalţi copii trebuie să ghicească la ce obiect s-a gândit copilul care a făcut descrierea. • Pagina 16 – Corpul omenesc. Simţurile. Apreciere globală. Sortarea şi clasificarea obiectelor – Experiment. Materiale necesare pentru fiecare copil: câte un pahar mat (de unică folosinţă) care conţine câte 5-10 seminţe de floarea-soarelui, porumb, fasole; paharul este acoperit cu un capac din staniol, astfel încât să nu se vadă ce este înăuntru. – Predicţii: Ce credeţi că se află în pahare? (Copiii nu au voie să atingă paharele.) – Mirosiţi şi încercaţi să ghiciţi ce aveţi în pahare. – Luaţi paharele în mână şi agitaţi-le. Ascultaţi sunetele produse. Ce credeţi că se află înăuntru? – Scoateţi capacul. Cine a fost cel mai aproape de răspunsul corect când a apreciat ce se află în pahar? Când a fost mai uşor să daţi un răspuns despre conţinutul paharului? De ce? – Câte seminţe de floarea-soarelui/ porumb/ fasole credeţi că aveţi fiecare în pahar? Notaţi numărul apreciat în coloana Înainte din tabelul din caiet. Număraţi seminţele din fiecare categorie şi notaţi răspunsul în ultima coloană. Comparaţi numărul estimat cu cel găsit prin numărare. • Pagina 17 – Sunetul z, literele z şi Z – Descrieţi ceea ce vedeţi în imagine. Cum credeţi că se realizează schimbul dintre noapte şi zi? – Pronunţaţi sunetul z. Spuneţi cuvinte care încep cu sunetul z. – Coloraţi cu roşu litera z şi cu verde litera Z. – Încercuiţi litera Z din cuvintele date. – Trasaţi literele scrise punctat. – Desenaţi un om de zăpadă. 190

• Pagina 18 – Numărul 10 – Priviţi imaginea. Completaţi mulţimea bilelor verzi astfel încât să aibă tot atâtea elemente câte degete aveţi la ambele mâini. – Desenaţi elementele mulţimilor. – Indicaţi numărul de elemente din fiecare mulţime. Comparaţi numărul elementelor. (Ex: Mulţimea cu cel mai mare număr de elemente este mulţimea bomboanelor/ morcovilor. În mulţimea peştilor sunt tot atâtea elemente câte sunt în mulţimea elicopterelor. Mulţimea bomboanelor are cu un element mai mult decât mulţimea maşinuţelor etc.) • Pagina 19 – Sunetele şi literele învăţate – Uniţi fiecare desen cu cuvântul potrivit scris în coloane. – Coloraţi desenele. – Încercuiţi literele învăţate, în cuvintele scrise sub imagini. – Câte silabe are fiecare cuvânt? Ridicaţi tot atâtea degete/ puneţi degetul pe nas când auziţi un cuvânt format dintr-o silabă şi pe obraz când auziţi un cuvânt din două silabe. – Desenaţi tot atâtea liniuţe orizontale câte silabe are cuvântul. – Uniţi fiecare cuvânt cu litera pe care o conţine (Z sau D). • Paginile 20 şi 21 – Numărul 10: compunere, descompunere – Găsiţi în tabel imaginile animalelor care au fost personaje în povestea Degeţica. – Marcaţi cu X desenul care reprezintă fiinţa despre care vorbeşte ghicitoarea. – Scrieţi câte litere are fiecare cuvânt (pe prima linie a tabelului). – Scrieţi numărul de silabe al fiecărui cuvânt (pe a doua linie a tabelului). – Scrieţi numărul lipsă în şirul cifrelor date. – Coloraţi părţile corpului omizii după cum este indicat în tabelul din dreapta. Din câte elemente este format corpul omizii în fiecare caz? • Pagina 22 – Numerele de la 0 la 10. Pata de culoare – Conturaţi omul de zăpadă unind punctele în ordine crescătoare/ descrescătoare. – Decoraţi omul de zăpadă. – Joc: Dacă aş fi un om de zăpadă • Pagina 23 – Sunetele şi literele învăţate – Descoperiţi în careul dat cuvintele scrise sub imagini. Coloraţi căsuţele fiecărui cuvânt. • Pagina 24 – Numerele de la 0 la 10 Văd/ Observ, Mă gândesc, Mă întreb – Priviţi imaginea şi formulaţi enunţuri respectând următorul algoritm: Văd/ Observ, Mă gândesc, Mă întreb. – Număraţi elementele din desen. – Formulaţi şi rezolvaţi probleme de aflare a sumei/ diferenţei folosind elementele din imagine. – Completaţi tabelul cu numărul de elemente descoperit. – Adunaţi numărul degetelor indicate în desen. Scrieţi totalul în căsuţa corespunzătoare • Pagina 25 – Coloraţi literele învăţate. – Decoraţi aripile fluturelui cu elemente grafice (linii şi puncte). • Paginile 26 şi 27 – Decupaţi elementele colorate şi recompuneţi brăduţul conturat. Lipiţi bradul recompus pe pagina 26. – Notaţi în tabel câte elemente de fiecare fel au fost folosite la recompunerea brăduţului. • Paginile 29 şi 30 cartonate – Decuparea jetoanelor. – Realizarea şi completarea unei felicitări. • Paginile 31 şi 32 cartonate – Decoraţi ciorapul lui Moş Nicolae. Folosiţi materiale şi tehnici la alegere (carioci sau acuarele, hârtie glasată sau creponată etc.) – Decupaţi ciorapul.

191

5. Exemple de utilizare a caietului de lucru pentru unitatea tematică „Jocuri şi jucării“ Activităţi de învăţare propuse, folosind cărţile de joc şi jetoanele de pe paginile cartonate: • Paginile 1-4 cartonate – Elemente de construcţie a comunicării: Cuvântul. Silaba. Decupare şi lipire. Numărare. Formularea de probleme. Utilizarea obiectelor electrocasnice. – Decuparea cartonaşelor de pe foile cartonate – Aşezarea cartonaşelor conform firului logic al povestirii. Povestirea după imagini. – Alcătuirea de propoziţii pe baza imaginilor de pe cartonaşe. Despărţirea în silabe a unor cuvinte ca joc, tenis, minge, jucător etc. – Reprezentarea simbolică a unor cuvinte/ silabe/ sunete referitoare la jocurile ilustrate în cartonaşe. – Joc: Eu spun una, tu spui mai multe (de exemplu: jucător – jucători etc.). – Identificarea sporturilor practicate de copii şi a unor reguli ale jocului. Formularea unor mesaje orale având ca suport cartonaşele cu jocuri. – Numărarea cuburilor, cuierelor, copiilor din imagini. Recunoaşterea cifrelor din şotron. Citirea numerelor de pe şotron. – Crearea unor probleme simple după imaginile cu copii. Formularea unor observaţii asupra mediului apropiat folosind limbajul comun, reprezentări prin desene şi operatorii logici „şi“, „nu“ (observarea unor elemente de detaliu din desene). – Identificarea unor aparate care utilizează electricitatea şi a unor reguli de siguranţă în mânuirea aparatelor electrice. Identificarea activităţilor zilnice în care intervine electricitatea. – Jocuri de utilizare a banilor. – Identificarea culorilor în cartonaşele cu copii. – Decuparea şi lipirea omului de zăpadă. Numirea formelor geometrice folosite şi a culorilor acestora. • Pagina 5 – Sunetul l, literele l şi L – Denumirea obiectelor ilustrate în caseta din dreapta titlului; despărţirea în silabe a acestor cuvinte; identificarea locului pe care îl ocupă în fiecare dintre aceste cuvinte sunetul l); realizarea corespondenţei imagine-cuvânt. – Colorarea literelor l şi L din titlu. – Bifarea cu X a casetei corespunzătoare locului în care sunetul l se află în cuvântul ilustrat. (exemplu: X dacă sunetul se află la începutul cuvântului, X dacă sunetul se află în interiorul cuvântului X dacă sunetul se află la sfârşitul cuvântului) – Colorarea cercului cu cifra corespunzătoare numărului de silabe din fiecare cuvânt (de exemplu: colorăm cercul cu cifra 4 pentru libelulă). – Încercuirea literelor l şi L din şirul de litere dat. – Desenarea literelor l şi L pe spaţiile date cu diferite instrumente. • Pagina 6 – Sunetul b, literele b şi B – Colorarea literelor b şi B ce alcătuiesc titlul. – Bifarea cu X a casetei corespunzătoare locului în care sunetul b se află în cuvântul ilustrat. – Colorarea cercului cu cifra corespunzătoare numărului de silabe din fiecare cuvânt (de exemplu: colorăm cercul cu cifra 1 pentru cub). – Încercuirea literelor b şi B din şirul de litere dat. – Trasarea literelor b şi B pe spaţiile date cu diferite instrumente. • Pagina 7 – Sunetul e, şiterele e şi E – Denumirea obiectelor ilustrate în caseta din dreapta titlului; despărţirea în silabe a acestor cuvinte; identificarea locului pe care îl ocupă în fiecare dintre aceste cuvinte sunetul e; realizarea corespondenţei imagine-cuvânt. 192

– Colorarea literelor e şi E din titlu. – Bifarea cu X a casetei corespunzătoare locului în care sunetul e se află în cuvântul ilustrat. (exemplu: X dacă sunetul se află la începutul cuvântului, X dacă sunetul se află în interiorul cuvântului X dacă sunetul se află la sfârşitul cuvântului) – Colorarea cercului cu cifra corespunzătoare numărului de silabe din fiecare cuvânt (de exemplu: colorăm cercul cu cifra 3 pentru pepene). – Încercuirea literelor e şi E din şirul de litere dat. – Desenarea literelor e şi E pe spaţiile date cu diferite instrumente. • Pagina 8 – Sunetul v, literele v şi V – Denumirea obiectelor ilustrate în caseta din dreapta titlului; despărţirea în silabe a acestor cuvinte; identificarea locului pe care îl ocupă în fiecare dintre aceste cuvinte sunetul v; realizarea corespondenţei imagine-cuvânt. – Colorarea literelor v şi V din titlu. – Bifarea cu X a casetei corespunzătoare locului în care sunetul v se află în cuvântul ilustrat. (exemplu: X dacă sunetul se află la începutul cuvântului, X dacă sunetul se află în interiorul cuvântului X dacă sunetul se află la sfârşitul cuvântului) – Colorarea cercului cu cifra corespunzătoare numărului de silabe din fiecare cuvânt (de exemplu: colorăm cercul cu cifra 2 pentru vacă). – Încercuirea literelor v şi V din şirul de litere dat. – Desenarea literelor v şi V pe spaţiile date cu diferite instrumente. • Pagina 9 – Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, diferenţă, =, +. –) în rezolvarea de probleme – Numărarea din tabel a roboţilor fiecărui copil şi colorarea în tabelul de jos a unui număr egal de căsuţe, pe verticală. – Completarea cu numărul corespunzător în funcţie de forma robotului şi aflarea sumei/ diferenţei roboţilor. • Pagina 10 – Forme şi transfer de energie. Electricitate: aparate care utilizează electricitatea şi reguli de siguranţă în mânuirea aparatelor electrice – Enumerarea unor aparate electrocasnice, electronice care funcţionează cu ajutorul electricităţii. Identificarea activităţilor zilnice în care intervine electricitatea. Identificarea unor surse de electricitate (baterii, acumulatori) care asigură funcţionarea unor obiecte. – Realizarea corespondenţei între aparat şi sursa de energie. – Cuvântul. Silaba. Formularea unor mesaje scurte pe baza imaginilor. – Numirea fiecărui obiect. Despărţirea în silabe a cuvintelor care le denumesc. Formularea unor enunţuri simple despre utilitatea obiectelor din imagini. • Pagina 11 – Numărare 0-10 – Numărarea jucăriilor de pe rafturile dulapului. Scrierea în casetă a numărului jucăriilor de acelaşi fel. – Poziţionarea unei jucării date în funcţie de alta. – Crearea/ rezolvarea unor probleme simple de aflare a sumei/ diferenţei pe baza imaginii. – Desenarea pe o coală albă a jucăriei preferate/ dorite. • Pagina 12 – Numărare 0-10 în ordine crescătoare şi descrescătoare – Completaţi casetele (pietrele) cu cifrele care lipsesc. – Număraţi oiţele. Număraţi căţeluşii. Câte animale sunt în imagine? 193

– Crearea/ rezolvarea unor probleme simple de aflare a sumei/ diferenţei pe baza imaginii (de exemplu: Câte păsări sunt pe cer, dacă erau 3 şi mai vin 2?). • Pagina 13 – Formularea unor enunţuri – Formularea unor enunţuri pe baza imaginii date. Formularea unor întrebări pe baza imaginii – Orientare spaţială şi localizări în spaţiu. Forme şi transfer de energie. Probleme simple de adunare sau scădere cu 1-5 unităţi în concentrul 0-31, cu suport intuitiv – Identificarea poziţiilor unor obiecte în raport cu altele. Repere/ direcţii în spaţiu: în, pe, deasupra, dedesubt, lângă, în faţa, în spatele, sus, jos, stânga, dreapta, orizontal, vertical. – Identificarea modalităţii de punere în mişcare a caruselului. – Crearea/ rezolvarea unor probleme pe baza imaginii. – Observarea unor elemente de detaliu din imaginile date şi stabilirea diferenţelor. • Pagina 14 – Forme şi transfer de energie. Electricitate: aparate care utilizează electricitatea şi reguli de siguranţă în mânuirea aparatelor electrice – Uniţi punctele în ordine crescătoare. Spuneţi ce aţi obţinut. Coloraţi desenul! – Trasaţi în eticheta din dreapta desenului atâtea liniuţe orizontale câte silabe are cuvântul veioză. – Identificaţi cifra corespunzătoare numărului de jucării de pe fiecare raft (trasaţi câte o linie de la fiecare cifră la raftul care are tot atâtea jucării câte indică această cifră). • Pagina 15 – Numărare 0-10 – Completarea tabelului cu numărul de corpuri geometrice utilizate de către fiecare copil în jocul său de construcţii. – Găsirea drumului fiecărui şoricel şi completarea căsuţei cu cifra corespunzătoare de pe tricou. – Acte de vorbire. A formula idei. Cuvinte și silabe – Formulare de propoziţii referitoare la acţiunile efectuate de către fiecare copil. Conversaţie despre locul potrivit fiecărei jucării/ obiect, după folosirea ei/ lui. – Reprezentare simbolică în eticheta corespunzătoare fiecărei imagini a unei propoziţii, cuvinte şi sunete componente. • Pagina 16 – Litere mari şi mici – Încercuirea cu o culoare a literelor. – Stabilirea numărului de cuvinte (fără a fi citite neapărat) din propoziţiile date, pornind de la regula că fiecare cuvânt este separat de celălalt printr-un spaţiu. Completarea casetelor cu numărul corespunzător cuvintelor. – Reprezentarea grafică a cuvântului, silabelor, sunetelor. Identificarea unui sunet anume prin colorarea lui cu o culoare distinctivă. – Numerele şi cifrele 0 -10 – Încercuirea cifrelor cu o altă culoare decât cea a literelor. • Paginile 17-18 – Coloraţi floarea cum îţi place. Decupaţi-o. Scrieţi sau desenaţi ce vi se cere pe fiecare parte a plantei. Pe una dintre feţe copilul să scrie sau să deseneze:  Pe floare: o bucurie recentă.  Pe tulpină: locul preferat.  Pe o frunză: o dorinţă.  Pe rădăcină: un secret.  Pe a doua frunză: o zi de neuitat. – Dacă aţi fi o floare, ce floare aţi fi? Desenaţi-o sau scrieţi-vă numele pe una dintre petale. Pe cealaltă faţă copilul să scrie sau să deseneze:  Pe floare: în mijloc şi cu săgeţi spre fiecare petală: Ce îţi place să faci?  Pe o frunză: numele persoanelor dragi.  Pe a doua frunză: un obiect de care nu te desparţi niciodată.  Pe tulpină: Ce îţi place cel mai mult la tine?  Pe rădăcină: Ce ai vrea să ştie părinţii de la tine, dar n-ai avut curaj să le spui? • Pagina 19 – Priviţi imaginile şi spuneţi care dintre copii se poartă frumos şi care nu. Coloraţi imaginea în care copilul arată că este politicos, civilizat în fiecare dintre situaţiile date. – Când vorbiţi la telefon e bine să ţineţi seama de:  Convorbirea începe cu „Alo!“. 194

 Salută-l politicos pe cel cu care vorbeşti. Atenţie cine este la celălalt capăt al firului!  Adresează-te scurt, politicos şi la obiect.  Nu abuza de telefon!  Termină conversaţia cu urări de bine şi salut! – Joc de rol: la telefon sau orice situaţie din imaginile date. • Pagina 20 – Desenaţi în coloanele din stânga şi din dreapta numărul cerut de forme (în primul tabel – în prima coloană: acelaşi număr cu cel de jucării desenate, iar în ultima coloană: cu unu mai mult; în al doilea tabel – în prima coloană: cu unu mai puţin decât numărul de jucării desenate, iar în ultima coloană: acelaşi număr cu cel de jucării desenate). • Pagina 21 – Trasaţi conturul caracatiţei. Coloraţi-o cum vă place. Desenaţi, scrieţi sau decupaţi şi lipiţi imagini potrivite cerinţelor.  Culoarea preferată  Povestea preferată  Jocul preferat  Fructul preferat  Jucăria preferată  Mâncarea preferată  Animalul preferat  Sportul preferat Dacă vreţi puteţi lipi poza voastră pe corpul caracatiţei. • Pagina 22 – Trasaţi conturul caracatiţei. Coloraţi-o cum vă place. Desenaţi, scrieţi sau decupaţi şi lipiţi imagini potrivite cerinţelor.  Lipiţi/ desenaţi/ scrieţi care sunt bunicii din partea mamei şi a tatălui.  Lipiţi/ desenaţi/ scrieţi care sunt părinţii voştri.  Lipiţi/ desenaţi/ scrieţi cine sunteţi voi (şi fraţii/ surorile voastre). • Pagina 23 – Coloraţi imaginile sau doar anumite elemente cerute. – Formulaţi propoziţii şi alcătuiţi schema lor. • Pagina 24 – Clasificarea animalelor în funcţie de numărul de picioare, de mediul de viaţă, de modul de hrănire. – Crearea/ rezolvarea unor probleme de adunare şi scădere după imaginile date. • Pagina 25 – Continuaţi şirul, colorând bulinele pe care va sări fetiţa. – Coloraţi cu roşu distanţa cea mai scurtă, cu galben pe cea mai lungă şi cu albastru pe cea medie. – Încercuiţi maşina cu cele mai multe roţi. – Alegeţi din dreapta jucăria care continuă şirul. • Pagina 26 – Priviţi cu atenţie racheta şi robotul. Numiţi formele geometrice din care sunt făcute. Număraţi formele geometrice şi treceţi în tabel numărul corespunzător. • Paginile 27-28 – Decupaţi formele geometrice date. Orientaţi-vă după modelul dat şi lucraţi pe o foaie elemente din natură cu forme geometrice.

195

6. Exemple de utilizare a caietului de lucru pentru unitatea tematică „Cum se fabrică“ Activităţi de învăţare propuse, folosind cărţile de joc şi jetoanele de pe paginile cartonate: • Paginile 1 şi 3 cartonate – Se identifică momentele poveştii. – Se descriu elementele observate. – Se decupează cărţile de joc din poveste. – Se repovesteşte prin ordonarea cărţilor de joc. – Se formulează întrebări şi răspunsuri despre meseriile prezentate şi produsele obţinute. • Paginile 2 şi 4 cartonate – Se decupează cărţile de joc. – Realizaţi corespondenţa între imagine şi obiectul de pe masă. – Formulaţi enunţuri în care să folosiţi aceste cuvinte. – Joc: Ghiceşte la ce aparat m-am gândit? (Sunt prezentate caracteristici, iar elevii trebuie să recunoască aparatul ridicând cartea de joc corespunzătoare.) – Enumeraţi şi alte aparate care funcţionează cu ajutorul electricităţii. – Identificaţi acele activităţi zilnice în care avem nevoie de electricitate. • Pagina 5 – Număraţi tacâmurile din cele două sertare şi scrieţi în tabel cifra corespunzătoare. – Comparaţi pe rând numărul de tacâmuri din cele două sertare: unde sunt mai multe, mai puţine, câte sunt în plus, câte în minus. – Se citesc semnele grafice: + (plus), = (egal), – (minus). • Pagina 6 – Încercuiţi hainele care s-ar potrivi personajului principal din poveste. Motivaţi. – Încercuiţi instrumentele folosite în confecţionarea hainelor şi denumiţi-le. – Despărţiţi cuvintele în silabe. – Discutaţi în perechi: Dacă aţi fi croitor/ croitoreasă, ce haine v-ar plăcea să creaţi? De ce? – Desenaţi după contur, apoi liber, cuvântul HAINE. – Încercuiţi litera h/ H din şirul de litere dat. – Desenaţi după contur litere H/ h de tipar. • Paginile 7-8 – Observaţi imaginile şi spuneţi ce credeţi că reprezintă. De ce credeţi că obiectele desenate au ochi, nas, gură? Ce ar putea povesti/ spune? Care obiect este vesel/ foarte vesel? De ce oare? Ce obiect este supărat? De ce oare? – Coloraţi după cum doriţi obiectele desenate. – Decupaţi obiectele colorate sau rupeţi-le pe contur. – Lipiţi pe paie/ beţe de frigărui imaginile decupate/ rupte, pentru a obţine figurine pe băţ. – Creaţi scurte dialoguri/ poveşti cu figurinele pe băţ. Puteţi lucra în perechi sau în grupuri mici. Prezentaţi povestea creată întregii clase. • Pagina 9 – Număraţi cuburile şi descoperiţi numărul ce ar trebui scris în fiecare casetă. – Număraţi şi scrieţi numerele de la 10 la 20. – Observaţi calendarul lunii februarie 2014 şi spuneţi ce vecini ar trebui scrişi în căsuţele goale. – Câte zile are luna februarie 2014? În ce zile este sâmbătă? Dar duminică? Câte zile de miercuri sunt în luna respectivă? Dar zile de joi? Câţi copii din clasa noastră sunt născuţi în luna februarie?

196

• Pagina 10 – Număraţi cărţile aşezate pe raft în picioare şi culcat. – Observaţi desenul şi completaţi enunţurile: Cineva a mai pus două cărţi pe raft şi atunci sunt.../ Cineva doreşte să ia două cărţi de pe raft şi atunci rămân.... – Completaţi operaţiile corespunzătoare cu numerele corecte. – Număraţi cărţile albastre desenate în cazul A şi în cazul B. Spuneţi ce observaţi. – Priviţi imaginile şi spuneţi câte cărţi sunt în afara dulapului şi câte înăuntru, dacă numărul total de cărţi este 20? • Pagina 11 – Priviţi imaginea şi spuneţi ce vedeţi. – Coloraţi literele g/ G. – Desenaţi după contur cuvântul LINGURI. – Recunoaşteţi literele scrise în interiorul chenarului. Încercuiţi şi coloraţi toate literele care formează cuvântul LINGURI. – Încercuiţi literele g/ G din şirul de litere dat. – Completaţi spaţiul cu litera corespunzătoare pentru a obţine cuvintele complete. – Despărţiţi cuvintele în silabe. Ridicaţi tot atâtea degete câte silabe are cuvântul. – Imaginile desenate vă amintesc de ceva anume? (o poveste citită/ascultată, o întâmplare trăită, un film de desen animat văzut) Povestiţi colegilor despre acest lucru. – Desenaţi după contur, apoi liber, literele G/ g. • Pagina 12 – Număraţi separat lingurile, furculiţele, cuţitele, linguriţele şi completaţi în prima coloană a tabelului cifra corespunzătoare. – Exerciţii de comparare: Cu cât sunt mai multe linguri decât cuţite? Mai puţine... decât... (se completează cifra în cea de-a doua coloană). – La ce folosim lingura? Dar furculiţa? Ce ştiţi despre cuţite? De ce linguriţa este mai mică decât lingura? – Efectuaţi operaţiile date. • Pagina 13 – Formulaţi întrebări şi răspunsuri despre obiectele din imagini. – Discuţii despre materialul din care sunt confecţionate obiectele prezentate. – Desenaţi cuvintele după contur. – Desenaţi obiectele după contur. – Completaţi şirul respectând regula. Creaţi şi voi alte şiruri respectând anumite reguli care ţin de formă, culoare, număr etc. • Pagina 14 – Priviţi imaginile şi spuneţi ce observaţi. – Discuţii pe baza imaginilor: mărimea, forma, culoarea obiectelor. – Comparaţi două telefoane folosind o diagramă Venn (prin desenarea elementelor componente). – Ordonaţi prin numerotare imaginile în funcţie de momentul apariţiei telefonului. – Scrieţi un număr de telefon format din 9 cifre, pe care vi-l doriţi. – Scrieţi un număr de telefon din viitor: format din 4 cifre şi 5 litere combinate între ele (se pot face şi alte combinaţii). – Desenaţi în casetă telefonul pe care vi l-aţi dori. Prezentaţi-l colegilor explicând facilităţile lui (ce ştie să facă). • Pagina 15 – Identificaţi figurile geometrice. – Ajutaţi-l pe Horia să traseze conturul figurilor geometrice. – Ajutaţi-l pe Horia să contureze desenul şi să-l coloreze. Dacă ar trebui să desenăm floarea obţinută folosind doar figuri geometrice, cum ar arăta ea? Faceţi mai multe încercări alături de desenul dat.

197

• Pagina 16 – Priviţi imaginile şi spuneţi ce observaţi. Ce ştiţi despre făină? Cum se obţine şi la ce foloseşte? Cum se poate ambala? – Discuţii pe baza cifrelor scrise pe pachetele din chenar. Exerciţii de comparaţie. Probleme simple: Dacă aş vrea să cumpăr de la magazin 15 kg de făină, pentru ce variante de ambalare aş putea opta? – Rezolvarea unor exerciţii de adunare şi scădere pe baza imaginii. – Completaţi cuvintele cu litera care lipseşte. – Tăiaţi cu o linie oblică toate literele care nu sunt k/ K. – Desenaţi după contur apoi liber literele k/ K. – Obiectele desenate în casete vă aduc aminte de ceva anume? (un obiect drag, o întâmplare, o poveste, un film văzut) Povestiţi în perechi despre asta. • Pagina 17 – Priviţi imaginile şi spuneţi ce observaţi. – Decoraţi obiectele conturate folosind tot atâtea figuri geometrice câte sunt indicate sub fiecare desen în parte. – Coloraţi doar imaginea care vă place şi care vă aduce aminte de ceva. Prezentaţi alegerea colegului de bancă şi motivaţi. • Pagina 18 – Priviţi imaginile şi spuneţi ce observaţi. – Stabiliţi corespondenţa între imagine şi anotimpul cu care credeţi că are o legătură. Motivaţi alegerea. – Discuţii referitoare la: părţile plantei, unde trăieşte barza, ce facem când plouă, ai cui sunt puii, câţi pui sunt etc. – Despărţiţi cuvintele în silabe. Indicaţi câte silabe are fiecare cuvânt prin bătaie din palme. – Transcrieţi invers, pe spaţiul punctat, cuvintele date. Ce credeţi că denumesc? – Priviţi desenul (Mandala) şi scrieţi cifra corespunzătoare numărului de lalele din interiorul cercului/ din exteriorul lui. – Comparaţi: câte frunze mari/ câte frunze mici sunt? – Coloraţi mandala. – Realizaţi propria mandala cu elemente care credeţi voi că sunt legate de primăvară. • Pagina 19 – Coloraţi literele j/ J. – Desenaţi în casetă obiecte al căror nume conţin sunetul j. – Completaţi cuvintele cu litera care lipseşte. – Localizaţi în cuvânt litera completată. – Despărţiţi în silabe şi număraţi silabele prin bătaie din palme. – Încercuiţi literele j/ J din şirul de litere dat. – Desenaţi după contur apoi liber litera j/ J. – Alegeţi un desen de pe pagină şi povestiţi-i colegului de ce vă place desenul. • Pagina 20 – Priviţi imaginea şi spuneţi ce observaţi. Unde ar putea fi obiectele desenate? Vă plac jocurile de construcţii? De ce? Ce anume construiţi de obicei? – Identificaţi şi spuneţi câte corpuri de acelaşi fel sunt. Completaţi numărul lor în partea de jos a paginii. – Conturaţi corpul geometric din centrul imaginii. – Decoraţi/ coloraţi feţele cuburilor la alegere. • Pagina 21 – Priviţi imaginea şi spuneţi ce observaţi. Unde credeţi că ar putea fi atâtea sfere la un loc? – Număraţi corpurile de acelaşi fel. Completaţi numărul lor în partea de jos a paginii. – Conturaţi corpul geometric din centrul imaginii. – Desenaţi pe feţele sferelor imagini la alegere. • Pagina 22 – Numiţi poziţia pe care o ocupă figurile geometrice în careu, indicând numărul şi litera. – Utilizaţi figuri geometrice în realizarea unui desen la alegere. 198

• Paginile 23 şi 24 – Decupaţi simbolurile de primăvară date (fie pe cerc, fie pe contur). Decupaţi fâşiile de hârtie colorată. – Confecţionaţi scara pisicii din fâşiile decupate. – Lipiţi pe cârlig unul dinntre capetele scării pisicii, iar deasupra celuilalt capăt elementul decupat. Veţi obţine un mărţişor pe cârlig pe care-l puteţi dărui unei persoane dragi. Ce ştiţi despre mărţişor? • Pagina 25 – Conturaţi şi coloraţi figurile geometrice în careu, respectând poziţiile date. • Pagina 26 – Alcătuiţi probleme simple pornind de la imaginile date în casete. Ce ştiţi despre pâine, covrigi şi chifle? Cum se fabrică? Care este diferenţa dintre ele? • Pagina 27 – Priviţi imaginile şi spuneţi ce observaţi. Discuţii pe baza imaginilor – distincţia între sunete şi zgomote. – Realizarea de predicţii pe baza imaginilor A şi B: De ce credeţi că fata şi-a pus mâinile la urechi? Ce credeţi că ascultă băiatul? De unde ştiţi? • Pagina 28 – Compuneţi şi rezolvaţi probleme simple pe baza imaginilor date. – Realizaţi un colaj pe baza căruia poate fi compusă o problemă. • Paginile 29 şi 30 – Decupaţi fluturele după contur. Pliaţi după linia punctată. Lipiţi pe pai. – Decupaţi jetoanele cu litere. (Acestea pot fi decupate în activităţi anterioare pentru a putea fi utilizate pentru predare-învăţare sau la finalul unităţii tematice pentru exerciţii de consolidare.) • Paginile 31 şi 32 – Decupaţi cărţile de joc. – Joc: Continuă povestea (Drumul cărţii: în perechi, copiii aşază cărţile aleator în mână, cu faţa spre ei. Fiecare trage de la partener o carte şi formulează 1-2 enunţuri despre acţiunea care urmează sau despre acţiunea de dinainte). – Jocul continuă cu Drumul pâinii.

7. Exemple de utilizare a caietului de lucru pentru unitatea tematică „De la Pământ la Soare“ Activităţi de învăţare propuse, folosind cărţile de joc şi jetoanele de pe paginile cartonate: • Paginile 1 şi 3 cartonate – Se identifică momentele poveştii şi personajele. – Se descriu elementele observate; repovestire cu sprijinul învăţătorului. – Se decupează cărţile de joc cu imaginile din poveste. – Selectarea cărţilor de joc în care se regăsesc elemente a căror denumire începe cu o literă indicată. – Prezentarea unui moment preferat din poveste pe baza cărţilor de joc. • Paginile cartonate 2 şi 4 – Selectarea cărţilor de joc în care se regăsesc elemente a căror denumire începe cu o literă indicată. – Selectarea cărţilor de joc în care se regăseşte Pământul, Soarele şi Luna. • Pagina 5 – Observarea imaginilor de pe pagină şi numărarea cuburilor colorate din fiecare grup. – Identificarea cardinalului fiecărei mulţimi. – „Citirea“ foii de calendar pentru luna martie; încercuirea zilei şi a săptămânii curente. – Identificarea vecinilor numerelor date/ a numărului aflat între două numere date. • Pagina 6 – Povestire după imagini: „Petru construieşte un robot“ (activitate frontală). – Identificarea numerelor care apar în imagini; numărarea elementelor din imagine. 199

– Realizarea unui bilet prin care să transmită o rugăminte, folosind desene, cuvinte şi/ sau simboluri. • Pagina 7 – Joc: Să ne imaginăm – crearea de scurte „poveşti“ despre personajele care apar în imagine. – Observarea şi numărarea elementelor din imagine. Completarea tabelului cu numărul elementelor. – Conturarea imaginii prin unirea punctelor corespunzătoare numerelor de la 0 la 31; colorarea imaginii obţinute. – Identificarea în careu a „drumului“ de la 0 la 31 şi colorarea casetelor care îl formează. – Crearea şi rezolvarea de probleme de adunare şi scădere cu 1-5 unităţi, pe baza imaginii. • Pagina 8 – Discuţii despre România şi identificarea acesteia pe harta lumii şi pe globul pământesc. – Observarea şi discutarea hărţii. – Identificarea şi intuirea literei  (â). – Pronunţarea unor cuvinte în componenţa cărora intră sunetul  şi observarea poziţiei şi scrierea acestuia (în interiorul cuvântului). – Transcrierea cuvântului ROMÂNIA. – Trasarea literelor  şi â. • Pagina 9 – Discuţii despre cum ne apărăm sănătatea, regulile de igienă. – Denumirea şi identificarea obiectelor din imagini. – Încercuirea obiectelor pe care le foloseşte medicul. – Colorarea desenelor. • Pagina 10 – Numărarea obiectelor utilizate din cutia de prim-ajutor; clasificarea acestora pe categorii (medicamente, instrumente). – Trasarea, pe panoul din imagine, a unor litere de diferite dimensiuni. – Colorarea obiectelor ce pot fi găsite într-un cabinet medical. • Pagina 11 – Povestire după imaginea de la pagina 11 din caietul de lucru. – Numărarea elementelor din imagine şi asocierea jetoanelor cu numărul corespunzător. Ordonarea jetoanelor cu numere crescător/ descrescător. – Crearea şi rezolvarea de probleme cu adunare şi scădere pe baza imaginilor. – Scrierea operaţiilor corespunzătoare rezolvărilor. • Pagina 12 – Identificarea formelor sub care se găseşte apa în natură. – Formularea unor propoziţii folosind cuvintele: nori, ploaie, apă. – Predicţii : Ce s-ar întâmpla dacă... (exemplu: apa mărilor nu s-ar evapora, nu ar mai ploua etc.). – Colorarea imaginii. • Pagina 13 – Crearea unei povestiri pe baza imaginii. – Selectarea cuvintelor care încep cu sunetul î. – Intuirea literelor Î şi î, precum şi scrierea lor. – Observarea cuvintelor care conţin literele Î şi î. – Dialoguri în perechi despre apă/ ploaie (cum apar picăturile de ploaie, de ce este importantă ploaia, alte tipuri de precipitaţii). • Pagina 14 – Discuţii referitoare la condiţiile de viaţă necesare plantelor şi animalelor. – Conturarea obiectelor desenate punctat în imagine. – Colorarea uneltelor desenate. – Formularea unor propoziţii folosind cuvinte ca: greblă, stropitoare, cazma, foarfecă. – Scrierea în dreptunghiurile libere a cuvintelor ce însoţesc imaginile.

200

• Pagina 15 – Realizarea unor scurte povestiri pe baza imaginilor. – Discuţii despre modul de folosire al uneltelor de grădinărit. – Crearea şi rezolvarea de probleme cu adunări şi scăderi pe baza imaginilor. • Pagina 16 – Reproducerea cuvintelor care denumesc cele trei corpuri cereşti. – Crearea unei povestiri e baza imaginii. – Scrierea prin „fotografiere“ a cuvintelor care denumesc cele trei corpuri cereşti. – Despărţire în silabe, identificarea sunetului iniţial şi al celui final. – Completarea (adăugarea de elemente) şi colorarea imaginii. • Pagina 17 – Descoperirea elementelor din desen care sunt greşit introduse. Joc: Ce nu se potriveşte? – Discuţii despre mediul în care trăiesc animalele reprezentate în desen. – Colorarea desenului. – Formularea unor propoziţii folosind cuvinte ca: urs, cămilă, vulpe. – Copierea cuvintelor de sub imagini. – Despărţirea cuvintelor în silabe, identificarea sunetului iniţial şi a celui final. • Pagina 18 – Decorarea iei şi a lingurii de lemn cu diferite elemente grafice la alegere. • Pagina 19 – Decorarea costumelor populare cu elemente grafice. – Descrierea costumelor realizate. – Scrierea denumirii localităţii şi a ţării. • Pagina 20 – Observarea modelului realizat pe primul ou de pe pagină şi identificarea elementelor grafice folosite. – Trasarea elementelor grafice de pe primul ou. – Completarea modelelor de pe următoarele patru ouă. – Realizarea unui model propriu pe ultimul ou. • Pagina 21 – Realizarea unei povestiri pe baza imaginii; stabilirea unui titlu potrivit. – Rezolvarea de probleme cu adunare şi scădere, utilizând elemente din imagine şi obiecte concrete. – Transcrierea urărilor de Paşti. • Pagina 22 – Găsirea drumului corect prin labirint: Ajută fetiţa să ajungă la cei doi iepuraşi! – Numărarea simbolurilor de pe pagină şi gruparea lor. – Reconstituirea mesajului transmis prin simbolurile neconvenţionale. – Realizarea unui model repetitiv folosind simbolurile date în tabel. • Pagina 23 – Realizarea desenelor pe pătrăţele. – Rezolvarea adunărilor şi scăderilor cu suport intuitiv în imaginile prezentate. – Crearea unor probleme pornind de la operaţiile efectuate. • Pagina 24 – Descoperirea şi numirea obiectelor din clasă care seamănă cu un cub sau cu o sferă/ al căror contur este un pătrat/ un dreptunghi/ un triunghi/ un cerc. – Identificarea şi asocierea desenelor ce reprezintă obiecte cu desenele ce reprezinte corpuri geometrice (prin trasare cu o linie). – Numărarea corpurilor geometrice din desen şi completarea tabelului cu numerele corespunzătoare. • Pagina 25 – Asocierea imaginii florilor şi arborilor cu umbrele corespunzătoare. – Crearea de dialoguri între elemente ale naturii: floare – arbore; palmier – stejar; narcisă – rândunică etc. Colorarea florilor reprezentate în partea de jos a paginii. 201

– Transcrierea numelor florilor. • Pagina 26 – Realizarea desenului pe reţeaua de puncte. – Completarea desenului cu alte elemente. • Pagina 27 – Completarea rebusului. – Despărţirea cuvintelor în silabe. – Găsirea părţii de coajă corespunzătoare spărturii din ou; colorarea corespunzătoare a fragmentului identificat. • Pagina 28 – Recunoaşterea şi denumirea obiectelor desenate şi notarea literei iniţiale a fiecărui cuvânt în caseta sa. – Completarea casetelor mici din josul paginii cu literele descoperite, în ordinea în care apar pe pagină. – Recunoaşterea mesajului format din literele transcrise. • Paginile 29 şi 30 cartonate – Decuparea jetoanelor. – Jocuri puzzle. • Pagina 31 şi 32 cartonate – Realizarea suportului de ouă. Etape: decupare, tăierea fantei, îmbinare; lipirea urechilor iepuraşului pe un ou.

8. Exemple de utilizare a caietului de lucru pentru unitatea tematică „Aventurile familiei Cangur“ Activităţi de învăţare propuse, folosind cărţile de joc şi jetoanele de pe paginile cartonate: • Paginile 1 şi 3 cartonate – Se identifică momentele poveştii. – Se descriu elementele observate. – Se decupează cărţile de joc din poveste. – Se repovesteşte prin ordonarea cărţilor de joc. – Se formulează întrebări şi răspunsuri despre personajele din poveste şi întâmplările prin care acestea trec. • Paginile 2 şi 4 cartonate – Joc didactic: Ştim să circulăm? – Formulare de enunţuri de tipul: Acesta este.... Cu el pot merge pe... • Pagina 5 – Formulaţi un enunţ de tipul: Mi-aş dori să fiu ... (un animal) pentru că... – Scrieţi cifra corespunzătoare numărului total de ursuleţi, pinguini. – Scrieţi cifra corespunzătoare fiecărei mulţimi (a urşilor); cifra corespunzătoare numărului total. – Completează casetele cu semnul grafic „+“. • Pagina 6 – Decoraţi Invitaţia. – Precizaţi cui îi este adresată; cu ce prilej. • Pagina 7 – Repovestirea Aventurilor familiei Cangur pe baza cărţilor de joc. – Realizaţi corespondenţa între fiecare obiect desenat şi litera iniţială a numelui acestuia. – Încercuiţi literele x şi X. – Completaţi cuvântul cu litera care lipseşte. – Despărţiţi în silabe fiecare cuvânt; precizaţi numărul silabelor. – Scrieţi pe contur, apoi liber, literele x şi X. 202

• Pagina 8 – Realizaţi corespondenţa între imaginea din centru şi cuvintele care indică părţile componente ale corpului; imaginea din centru şi cea care corespunde mediului de viaţă. – Coloraţi corespunzător ursul. – Realizaţi corespondenţa între imaginea care reprezintă ursul brun/ ursul polar şi imaginile care reprezintă hrana fiecăruia dintre ei. – Prezentaţi imaginile. • Pagina 9 – Identificaţi (prin asociere) cuvintele scrise sub fiecare imagine. – Despărţiţi cuvintele în silabe; precizaţi numărul acestora. – Transcrieţi cu litere de tipar cuvintele date. – Coloraţi imaginile. • Pagina 10 – Completaţi prin numărare cifrele corespunzătoare operaţiei de scădere. – Scrieţi pe contur apoi liber semnul grafic „–“. – Formulaţi întrebări pe baza imaginilor. (Câte vagoane au rămas? Câte vagoane s-au desprins? Câte au fost? Câte baloane au rămas în lăbuţa cangurului? etc.) • Pagina 11 – Priviţi imaginea şi spuneţi ce vedeţi (formulare de întrebări şi răspunsuri). – Identificaţi personajul care îşi poartă numele. – Identificaţi sunetul cu care începe cuvântul YOYO. – Despărţiţi cuvântul în silabe. – Coloraţi literele y/ Y din cuvintele date. – Realizaţi corespondenţa între personaje şi numele lor. – Încercuiţi literele y/ Y din casetă. – Tăiaţi cu o linie oblică toate literele care nu sunt y/ Y din şirul dat. – Scrieţi pe contur, apoi liber, literele y şi Y. • Pagina 12 – Priviţi imaginile şi spuneţi ce vedeţi (formulare de întrebări şi răspunsuri). – Ordonaţi prin numerotare de la 1 la 6 momentele din programul puiului de cangur. – Coloraţi imaginea în care credeţi că puiul se simte mai bine. • Pagina 13 – Priviţi imaginea şi spuneţi ce vedeţi. – Scrieţi cifrele corespunzătoare numărului de jucării din cameră. – Rezolvarea de probleme (formulate pe baza imaginii) de tipul: Pe raftul de sus sunt 11 canguri, pe masă sunt 2 canguri. Câţi canguri sunt în cameră? – Identificarea poziţiei spaţiale. – Identificarea prin încercuire a mărimii obiectelor. – Desenaţi jucăria pe care doriţi să o aveţi şi voi. • Pagina 14 – Priviţi imaginea şi spuneţi ce vedeţi. – Identificaţi literele scrise pe baloane. – Coloraţi litera nouă. – Coloraţi cu roşu balonul care se ridică primul; cu verde pe cel care se ridică al doilea. – Identificarea poziţiei spaţiale (puiul faţă de....; casa faţă de....). – Scrieţi în spaţiul gol din dreapta cuvintele care indică numărul baloanelor (TREI), numărul puilor de cangur (UNU). – Încercuiţi în careu literele w şi W. – Tăiaţi cu o linie oblică din şirul de litere pe acelea care nu sunt w şi W. – Scrieţi după contur, apoi liber, literele w şi W.

203

• Pagina 15 – Completaţi rebusul. – Despărţiţi în silabe cuvintele; indicaţi numărul de silabe şi sunetul iniţial. – Alcătuiţi enunţuri cu fiecare cuvânt. – Identificaţi formele geometrice din fişa de lucru. – Completaţi şirul respectând regula. – Coloraţi cu roşu triunghiurile, cu albastru pătratele, cu o culoare la alegere cercurile. – Transformaţi prin desen una dintre figurile geometrice într-un personaj. • Pagina 16 – Desenaţi în jurul ursuleţului elemente ce reprezintă mediul lui de viaţă. – Scrieţi pe spaţiul liniat cuvinte ce reprezintă elementele desenate. – Desenaţi încă 3 borcane cu miere/ eliminaţi prin tăiere, cu o linie oblică, 4 copaci. Rezolvarea de probleme pe baza imaginilor. • Pagina 17 – Completaţi cele patru piese de puzzle astfel: desenaţi familia şi scrieţi cifra corespunzătoare numărului de persoane; desenaţi locul unde vă place să mergeţi cu familia şi scrieţi cuvântul corespunzător; desenaţi jocul preferat, desenaţi pe cei mai buni prieteni şi scrieţi câţi aveţi. – Desenaţi ce v-a plăcut în vizita voastră prin localitatea unde se află şcoala. • Pagina 18 – Ordonaţi prin numerotare animalele în funcţie de înălţime. – Denumiţi părţile necolorate ale corpurilor animalelor; coloraţi-le corespunzător. • Pagina 19 – Identificaţi părţile componente ale corpului girafei. – Scrieţi cifra corespunzătoare fiecărei părţi a corpului. – Completaţi desenul cu elementele lipsă: pete şi coamă cu ajutorul hârtiei şi firelor de aţă. • Pagina 20 – Scrieţi pe etichete numele personajelor din poveste. – Joc: Cheia potrivită – observaţi forma şi dimensiunea cheilor şi încercuiţi-le pe cele identice cu cheia dată. – Completaţi vecinii numerelor lipsă din seriile lacunare. • Pagina 21 – Identificaţi sunetele iniţiale şi pe cele finale ale cuvintelor care denumesc imaginile. – Scrieţi în primele trei casete literele iniţiale ale cuvintelor ce reprezintă imaginile. – Scrieţi în ultimele două casete literele finale ale cuvintelor care reprezintă imaginile. – Citiţi cuvântul descoperit. – Desenaţi în chenarul din dreapta cu ajutorul liniei şi punctului cadoul primit de cangur din partea ursului. – Completaţi şirurile respectând regula. – Număraţi elementele şi scrieţi cifra corespunzătoare. • Pagina 22 – Completaţi traseele respectând indicaţiile: primul pinguin la primul peşte cu culoarea roşu... – Număraţi elementele şi coloraţi tot atâtea casete. – Scrieţi cifra corespunzătoare numărului de elemente. • Pagina 23 – Identificaţi profesiile şi realizaţi corespondenţa. – Despărţiţi cuvintele în silabe; identificaţi sunetul iniţial, apoi cel final. – Coloraţi tot atâtea cercuri câte silabe are cuvântul. – În perechi: Povesteşte colegului cât mai multe despre un lucru/ fiinţă din fişă. • Pagina 24 – Formulaţi enunţuri pe baza imaginilor. – Ordonaţi momentele cu cifre de la unu la patru. – Coloraţi o imagine la alegere – motivaţi. 204

– Joc de rol: Ce crezi că scrie în scrisoarea primită de cangur? – Rezolvaţi probleme pe baza imaginii. • Pagina 25 – Comparaţi greutatea obiectelor şi marcaţi pe cele uşoare cu o săgeată îndreptată în sus, iar pe cele grele cu o săgeată îndreptată în jos. – Completaţi desenul astfel încât greutăţile să fie egale. • Pagina 26 – Număraţi din doi în doi (coloraţi fiecare al doilea peşte). – Formulaţi întrebări de tipul: Câţi peşti ai colorat pe primul traseu/dar pe al treilea? Câţi peşti au rămas necoloraţi pe primul traseu? Care sunt mai mulţi: cei coloraţi sau cei necoloraţi? – Ajutaţi pinguinul să găsească drumul de pe care poate aduna cât mai mulţi peşti. – Uniţi în ordine punctele de la 1 la 28 şi veţi vedea unde stă pinguinul. • Pagina 27 – Găseşte diferenţele. – Poziţionarea obiectelor/fiinţelor faţă de un reper dat. – Recunoaştere diferitelor tipuri de linii şi puncte. • Pagina 28 – Realizaţi un desen care să arate o stare (bucurie, tristeţe) pe care aţi avut-o alături de un prieten. – Identificaţi ce reprezintă imaginile. – Despărţiţi cuvintele în silabe; ridicaţi tot atâtea degete câte silabe sunt. – Identificaţi sunetul iniţial al fiecărui cuvânt. – Scrieţi litera corespunzătoare. • Paginile 29-30 – Decupaţi INVITAŢIA. – Decoraţi invitaţia cu elemente grafice pe care le cunoaşteţi. – Scrieţi pe spaţiul liniat câteva cuvinte destinatarului. – Realizaţi un desen care să reprezinte motivul invitaţiei. • Paginile 31-32 – Decupaţi jetoanele. – Puneţi în corespondenţă imaginile cu denumirea scrisă a acestora. – Număraţi cuvintele din enunţuri; bateţi din palme de tot atâtea ori. – Ridicaţi jetonul care conţine un cuvânt cu două silabe, cu o silabă...

9. Exemple de utilizare a caietului de lucru pentru unitatea tematică „Carnavalul diversităţii“ Activităţi de învăţare propuse, folosind cărţile de joc şi jetoanele de pe paginile cartonate: • Paginile 1 şi 3 cartonate – Identificarea pe imagini a unor informaţii variate din povestea audiată: momentele poveştii, locul, timpul şi personajele. – Descrierea elementelor observate/ indicate. – Repovestirea textului audiat cu sprijinul învăţătorului/ colegilor. – Decuparea cărţilor de joc cu imaginile din poveste. – Ordonarea cărţilor de joc conform firului povestirii. – Asocierea unui mesaj oral audiat cu imaginea potrivită. – Sesizarea modificărilor făcute de colegul de bancă în ordonarea cărţilor de joc în raport cu firul poveştii Carnavalul diversităţii. – Crearea unei poveşti, pornind de la una dintre cărţile de joc. – Selectarea cărţilor de joc în care se regăsesc elemente ale căror denumiri încep cu un anumit sunet/o literă indicată. – Selectarea cărţilor de joc în care se regăseşte un număr indicat de elemente. 205

– Observarea elementelor de limbaj plastic: linie, punct, pată de culoare. • Paginile 2, 4, 31 şi 32 cartonate – Identificarea imaginilor reprezentând meserii descrise verbal de către învăţător. – Participarea la jocuri de rol: „La doctor”, „La brutărie”, „La poştă”, „La magazin”, „La restaurant” etc. – Formularea de enunţuri de tipul „Dacă..., atunci...” pe baza imaginilor din cărţile de joc, în vederea realizării corespondenţei „loc de muncă – ocupaţie” (Exemplu: Dacă intru într-un spital, atunci voi întâlni un medic). – Sortarea cărţilor de joc pe diverse categorii: locuri de muncă/ ocupaţii/ instrumente de lucru. (activitate în perechi) – Gruparea cărţilor de joc pentru a crea serii de elemente ordonate logic: loc de muncă – meserie – instrument de lucru. – Observarea elementelor de limbaj plastic: linie, punct, pată de culoare. – Sortarea/ gruparea cărţilor de joc după categoria din care fac parte elementele reprezentate (instituţii, meserii, instrumente de lucru). – Decuparea măştii de carnaval, lipirea pe o laterală a acesteia a unui beţişor. • Paginile cartonate 29 şi 30 (jetoane cu fenomene ale naturii, pe verso figuri geometrice şi culori) – Confecţionarea unui calendar prin decuparea după contur. – Scrierea pe calendarul „blank” a numerelor de la 1 la 30/ 31 conform lunilor mai şi iunie din anul în curs. – Desenarea în căsuţele alocate zilelor din lună a unor simboluri corespunzătoare vremii din data respectivă. Exemple de formulare a sarcinilor de lucru pentru exerciţiile de pe paginile necartonate: • Pagina 5 – Numerele naturale în concentrul 0-31. Formularea de propoziţii cu suport intuitiv – Discuţii despre locul în care se află copiii din imagine. – Lectură după imagine pentru identificarea regulilor ce trebuie respectate în pădure, despre jocurile ce pot fi practicate în pădure. – Formularea de răspunsuri care necesită numărarea elementelor sugerate în enunţul întrebării (Exemplu: Câţi copii se joacă în cerc?). – Recunoaşterea cifrei corespunzătoare numărului de elemente indicate (Colorează cu roşu caseta care îţi indică numărul copiilor care adună flori!, Colorează cu galben caseta care îţi indică numărul copiilor care se joacă în cerc!, Colorează cu verde caseta care îţi indică numărul florilor! etc.). – Completarea imaginii cu diverse elemente indicate (păsări, animale şi insecte ce pot fi întâlnite în zăvoi/ pădure): Tot atâţia fluturi câţi copii sunt în zăvoi; Ciuperci, cu cinci mai mult decât numărul florilor; Albine, cu cinci mai puţin decât numărul copiilor din cerc etc. – Compunerea/ descompunerea unor mulţimi având drept cardinal un număr de elemente mai mic decât 31. • Pagina 6 – Descompunerea numerelor din concentrul 0-31 – Descompunerea unor mulţimi având drept cardinal un număr de elemente mai mic decât 31 prin colorarea diferită a elementelor (ex: Coloraţi cinci lalele cu roşu şi zece lalele cu galben!). – Rezolvarea unor probleme de adunare/ scădere cu 1-5 unităţi. Completarea tabelului cu rezultatele obţinute în urma efectuării operaţiilor prin numărare. – Adăugarea/ extragerea de elemente din mulţimi date pentru a obţine mulţimi cardinal echivalente (două mulţimi care nu au acelaşi număr de elemente să devină cu tot atâtea elemente). – Executarea unor instrucţiuni care folosesc operatorii logici (Exemplu: Taie cu o linie florile care nu înfloresc primăvara!). • Pagina 7 – Caracteristici ale anotimpului primăvara – Exprimarea prin desen a unor răspunsuri la întrebarea: Cum putem arăta cât de frumoasă este primăvara? – completarea spaţiului dat pentru desen – Reconstituirea şirului de numere din concentrul 0-31 („Ajută cameleonul să parcurgă drumul până la floare pentru a primi invitaţia la Petrecerea naturii!”).

206

• Pagina 8 – Poziţii spaţiale – Identificarea prin bifare a elementelor indicate de învăţător: boboc, coş. – Completarea imaginii din partea de jos a paginii cu elemente reprezentând sensuri diferite ale cuvintelor indicate anterior (boboci de raţă, coşul casei), în funcţie de poziţiile precizate de învăţător: în faţa casei/ deasupra acoperişului. – Sesizarea sensului diferit al cuvintelor ilustrate. – Alcătuirea unor probleme pornind de la imaginea completată anterior, prin adăugarea de elemente grafice, în funcţie de poziţiile precizate de învăţător. • Pagina 9 – Fiinţe preferate – Discuţii despre animale de companie, animale preferate, jocuri cu acestea. – Realizarea corespondenţelor: animal-obiect adecvat, cuvinte scrise cu litere mari de tipar - cuvinte scrise cu litere mici de tipar. – Exersarea scrierii, în spaţiul dat, a literelor mari de tipar prin copierea cuvintelor oferite ca model. – Exprimarea prin desen a emoţiilor/ stărilor sufleteşti faţă de animalul de companie preferat, a activităţilor desfăşurate cu acesta. – Reprezentarea prin desen a personajului preferat din desenul animat Madagascar 2 şi a unei secvenţe preferate, în casetele libere din partea de jos a paginii. • Pagina 10 – Scrierea elementelor grafice, după contur şi liber. Scrierea prin copiere a cuvintelor – Exersarea musculaturii fine a mâinii şi a coordonării mişcărilor prin colorare/ trasare pe contur punctat. – Identificarea prin încercuire în grila de cuvinte a acelora scrise de învăţător la tablă. – Copierea cuvintelor încercuite pe grilă în spaţiul liber de pe caiet. – Alcătuirea de enunţuri cu cuvintele identificate anterior. – Punerea în corespondenţă a desenului din partea de jos a paginii cu mesaje orale emise de învăţător. – Observarea unor detalii din imagine (Observă imaginea timp de 1 minut şi desenează trei elemente pe care le-ai reţinut!). – Colorarea imaginii. • Pagina 11 – Rezolvarea de probleme de adunare/scădere cu 1-5 unităţi – Discuţii pe baza observării imaginilor. – Rezolvarea unor probleme, cu sprijin în imaginile observate, şi scrierea operaţiilor corespunzătoare. – Colorarea imaginilor. – Identificarea urmărilor unor acţiuni asupra obiectelor. (Exemplu: Ce se întâmplă dacă rupi o pâine în două părţi egale?) – Identificarea prin colorare a jumătăţilor elementelor date. – Identificarea prin încercuire a numărului de părţi egale ale unor figuri geometrice date. • Pagina 12 – Literele mari de tipar. Figurile geometrice – Exerciţiu de observare a cuvintelor scrise cu litere de tipar; Identificarea cuvântului corect: Încercuieşte cuvântul care corespunde imaginii! – Copierea, după modelul corect dat, a cuvintelor corespunzătoare fiecărei imagini. – Recunoaşterea formelor geometrice folosite în imagine. – Numărarea formelor geometrice de acelaşi fel şi desenarea în tabel a unor mulţimi echivalente (tot atâtea … câte triunghiuri/ pătrate/ dreptunghiuri/ cercuri sunt în desen). – Joc folosind un cod dat de culori: Colorează figurile geometrice de acelaşi fel cu culoarea…!. • Pagina 13 – Numerele de la 0 la 31 – numărare, comparare – Discriminarea formelor dintr-o mulţime de elemente variate şi colorarea acestora după un cod de culori stabilit de către fiecare elev. – Numărarea elementelor unor mulţimi, scrierea în tabele a cardinalelor corespunzătoare şi compararea acestora. – Adăugarea/extragerea de elemente din mulţimi indicate pentru a obţine mulţimi cardinal echivalente (două sau mai multe mulţimi care nu au acelaşi număr de elemente să devină cu tot atâtea elemente). • Pagina 14 – A formula idei pornind de la cuvinte date. Sortare, clasificare – Crearea orală a unei poveşti colective pornind de la cuvintele ilustrate, pe care învăţătorul le introduce treptat în firul poveştii, în ordinea indicată de şirul de numere de sub imagini. 207

– Marcarea stării emoţionale a personajelor, în diferitele momente ale poveştii colective, prin desenarea unui emoticon corespunzător în caseta liberă aferentă. – Sortarea pe diverse categorii a elementelor din grila dată: fiinţe/ obiecte, fructe cu gust dulce/ acru etc. Identificarea categoriei căreia aparţine un anumit element din grila dată. – Identificarea elementelor din grila cu imagini care corespund unui criteriu dat: Găseşte drumul dintre cireşe, ştiind că acesta are culoarea fructelor respective!. • Pagina 15 – Emoţii de bază denumite prin cuvinte. A formula idei – Lectură după imagini pentru identificarea unor emoţii de bază adecvate situaţiilor date. – Crearea unei poveşti de grup pe baza imaginilor, folosind cuvinte adecvate pentru a denumi emoţii de bază. – Reprezentarea prin desen a dialogului dintre bobocii de raţă şi cameleon (activităţile desfăşurate de om în grădină /în curtea casei, în anotimpul primăvara). • Pagina 16 – Exprimarea verbală şi non-verbală – Exprimarea în diferite forme artistice (desen, mimă, mişcări ale corpului) a mesajului proverbelor date, a conţinutului unor ghicitori pentru ghicirea acestora de către colegi. – Copierea prin „fotografiere vizuală” a cuvintelor din enunţurile scrise ca model. • Pagina 17 – Simboluri uzuale din universul apropiat. Măsurarea lungimii folosind unităţi nonstandard – Alcătuirea de propoziţii despre situaţii din viaţa de zi cu zi care impun respectarea anumitor reguli, având ca sprijin primele trei imagini. – Alcătuirea de propoziţii care respectă schemele date – propoziţii alcătuite din 2, 3, respectiv, 4 cuvinte. – Realizarea schemei grafice pentru propoziţiile formulate de către învăţător/elevi pornind de la imaginile de pe al doilea rând (maxim 4 cuvinte). – Precizarea lungimii drumului parcurs de fiecare maşină cu ajutorul unităţilor de măsură neconvenţionale (număr de pătrate). – Compararea lungimii drumurilor şi exprimarea rezultatelor folosind sintagmele cel mai lung/ cel mai scurt/ mai lung. • Pagina 18 – Numerele de la 0 la 31. Măsurarea lungimii folosind unităţi neconvenţionale – Compararea numărului de flori de diverse culori întâlnite pe drumul corect parcurs de fetiţă împreună cu bunicul său – Labirint. – Rezolvarea unor probleme de adunare/ scădere cu 1-5 unităţi, cu sprijin în imagini date. – Ordonarea persoanelor din familie în funcţie de înălţimea lor. • Pagina 19 – Desenarea literelor mari de tipar. A formula enunţuri logice – Scrierea literelor folosind un cod de semne (Joc: Descoperă mesajul codificat!). – Continuarea unor enunţuri logice cu elementele corespunzătoare în funcţie de situaţia dată Ciorba se mănâncă cu lingura, iar friptura cu ...). • Pagina 20 – Desenarea literelor mari de tipar. Leul (bancnotele de 1 leu, 5 lei, 10 lei) – Citirea globală a cuvintelor scrise cu litere mari de tipar. Punerea în corespondenţă a unor cuvinte formate din 1-2 silabe cu imaginile corespunzătoare. – Copierea prin „fotografiere vizuală” a cuvintelor, în caseta din dreptul imaginii corespunzătoare. – Recunoaşterea bancnotelor de 1 leu, 5 lei, 10 lei, desenarea acestora după model. • Pagina 21 – Recunoaşterea literelor mari de tipar – Punerea în corespondenţă a unor cuvinte formate din 1-2 silabe cu imaginile corespunzătoare (Scrieţi, în dreptul fiecăruia dintre cuvintele enumerate, cifra corespunzătoare animalului pe care îl denumeşte!). – Scrierea pe spaţiul dat a literelor iniţiale ale cuvintelor enumerate folosind un cod de numere (Joc: Descoperă mesajul codificat!). • Pagina 22 – Figuri geometrice – Folosirea formelor geometrice în realizarea unui desen reprezentând unul dintre mijloacele de transport întâlnite în poveste. – Completarea desenului cu elemente din poveste.

208

• Pagina 23 – Reguli elementare ale noilor rutine specifice activităţii clasei pregătitoare – Discuţii pe baza imaginii despre relaţionarea pozitivă cu alţi copii provenind din alte ţări, alte medii sociale etc. – Colorarea imaginii şi găsirea unui titlu potrivit. – Identificarea unor rutine în activitatea şcolară cu ajutorul imaginii şi a unor reguli de comunicare eficientă cu colegii. – Rezolvarea de probleme cu sprijin în imaginea dată. • Pagina 24 – Dialogul. Estimări şi verificare prin numărare – Ilustrarea prin desen a mâncărurilor/ alimentelor preferate, în spaţiul liber din stânga paginii şi scrierea numelui personal în caseta de sub desen. – Joc de cunoaştere: BINGO! Cerinţă: Găseşte 4 copii care să prefere aceeaşi mâncare ca şi tine şi roagă-i să îşi scrie numele în pătratele din dreapta paginii! Cel care termină spune: BINGO! – Joc de continuare a unor fraze: Sucul meu preferat este…. – Realizarea de estimări si numărări: copiii apreciază numărul de picături care încap într-o linguriţă, numărul de linguriţe cu lichid care încap într-o ceaşcă, numărul de ceşti care încap într-un borcan. – Completarea casetei cu numărul corespunzător de... picături/ linguriţe etc., în urma activităţii concrete de numărare. • Pagina 25 – Efecte ale acţiunii omului asupra mediului înconjurător – Exprimarea unor răspunsuri prin desen – Exemplu: Cum putem arăta prin desen ce înseamnă un mediu curat? – Joc de tipul Ce s-ar întâmpla dacă…? pe baza imaginii date. • Pagina 26 – A formula idei despre meserii. Obiecte utilizate pentru măsurat – Discuţii despre meserii care au legătură cu imaginile prezentate: bucătar, cofetar etc. – Identificarea elementelor care nu se potrivesc cu majoritatea elementelor date. – Joc logico-matematic Găseşte intrusul în mulţimea de elemente date! (obiecte cu care nu se măsoară timpul/ lungimea etc.). • Pagina 27 – Probleme de adunare/ scădere cu 1-5 unităţi – Rezolvare de probleme pe baza imaginilor. • Pagina 28 – Alfabetul limbii române – recapitulare – Scrierea în ordine alfabetică a denumirilor unor fiinţe realizându-se astfel un Alfabet al fiinţelor.

209

CÂTEVA REPERE METODICE DE FOLOSIRE A CĂRŢILOR URIAŞE Analiza rezultatelor obţinute de elevii claselor a IV-a în urma participării la testările internaţionale (PIRLS 2001, 2006, 2011) indică multe carenţe în înţelegerea textelor citite. Răspunsurile corecte date la itemii de explorare la suprafaţa textului şi la cei de aprofundare a lecturii sunt cuprinse, în cea mai mare parte, în procentul de 25-30%, procent care situează România sub media internaţională şi sub media ţărilor vecine. Astfel, în 2001 ţara noastră s-a situat pe locul 22 din 36 de ţări participante, în 2006 pe locul 36 din 45 de ţări şi în 2011 pe locul 34 din 45 de ţări. Există aşadar o serioasă problemă de învăţare care poate bloca accesul la cunoaştere prin intermediul textului scris. Ce şi de ce greşesc elevii români la PIRLS? Analiza comparativă a bazelor de date obţinute în urma prelucrării răspunsurilor din caietele de teste dar şi din chestionarele aplicate elevilor, părinţilor, învăţătorilor şi directorilor de şcoli, arată că, printre cauzele eşecurilor se pot număra: lipsa de antrenament pe această competenţă din copilăria timpurie, scăderea interesului pentru lectură pe toate palierele de vârstă dar şi abordarea didactică neadecvată a textelor (literare şi nonliterare) în grădiniţă şi şcoală. În acest context sunt mai mult decât binevenite propuneri de soluţii care pot preîntâmpina rezultatele de genul celor înregistrate până acum, iar familia şi şcoala ar trebui să acţioneze împreună în acest sens. Dragostea pentru lectură se cultivă pas cu pas, de la cea mai fragedă vârstă, iar unul dintre aceşti paşi este stârnirea curiozităţii (de altfel un important factor motivant).  Se spune că o carte îţi poate fi cel mai bun prieten. Şi pentru că prietenii sunt diferiţi, copiii trebuie să afle că şi cărţile sunt diferite: subţiri şi groase, cu multe desene, culori, personaje, sau doar cu scris, cu fermoar, cu lacăt, cu arici, pătrate, dreptunghiulare, ovale, foarte mici, de buzunar sau uriaşe chiar, cum sunt cărţile cu care vor face cunoştinţă în săptămânile ce urmează. Într-un Muzeu al cărţilor putem atrage atenţia asupra varietăţii cărţilor. Cum arată un astfel de muzeu? E un loc special amenajat în sala de clasă (pe o masă, de exemplu) unde sunt aduse împreună cărţi de tot felul, strânse cu ajutorul părinţilor, voluntarilor sau luate cu împrumut pentru o anumită perioadă, de la bibliotecă. Fiind permanent la îndemână, copiii le pot explora zilnic. Studiile realizate în anul şcolar 2012-2013 la clasa pregătitoare au arătat că dintr-o mulţime de cărţi expuse, atenţia copiilor se îndreaptă în proporţie de 90% către cărţile uriaşe, numite aşa datorită dimensiunilor pe care le au (30cm/50 cm; 47cm/60 cm etc.). La întrebarea De ce acestea ţi-au atras atenţia? copiii indică în aproximativ egală măsură: 45% – pentru că sunt foarte mari şi 42% – pentru că au multe desene/sunt frumos colorate. Pe măsură ce le deschid şi descoperă scrisul redus la esenţa poveştii dar şi dimensiunea mare a acestuia, interesul copiilor pentru astfel de cărţi creşte. Cu cuvinte puţine dar atent alese, pot fi comunicate o mulţime de lucruri. Un alt argument în favoarea folosirii lor este faptul că pot fi citite împreună: în pereche, alături de colegul de bancă sau de cel mai bun prieten, în grupuri mici sau cu întreg colectivul. Şi atunci, bucuria lecturii e dublată de cea a împărtăşirii celor văzute şi aflate. În astfel de momente copilul se implică afectiv, ceea ce îl va face să-şi dorească să repete experienţa. Bogăţia imagistică e un real suport pentru interpretarea şi integrarea ideilor şi informaţiilor din text. Copiii se ajută de iconic pentru a oferi explicaţii în completarea informaţiilor citite, mai ales în textele ştiinţifice. Desenele fiind mari, permit multe detalii şi îi ajută să vadă dincolo de text. Aceleaşi detalii pot facilita explorarea laturii emoţionale a personajelor dar şi a cititorului. Pe marginea lor se pot face antrenamente care provoacă legătura dintre autorul textului, desenator şi cititor (de câte ori ne gândim oare la cei ce ilustrează poveştile?) prin întrebări de tipul Ce încearcă autorul să te facă să-ţi imaginezi? Dar ilustratorul?  „E vremea poveştilor” – poate fi un moment distinct în fiecare zi, în cadrul Întâlnirii de dimineaţă. Povestea poate fi însoţită de gesturi, mimică, dramatizare cu păpuşi pe mână etc. Acum este momentul ca cei mici să afle că, în alte ţări, există meseria de povestitor. Sunt oameni talentaţi, care pot intra cu uşurinţă în pielea oricărui personaj literar, făcând cunoscută lumea poveştilor, celor care nu ştiu încă să citească. 210

 Poveştile din Cărţile uriaşe pot fi citite sau spuse. În funcţie de grupul de copii cu care lucraţi, puteţi „prelucra” conţinutul, astfel încât să uşuraţi înţelegerea lui. Puteţi înlocui cuvintele sau expresiile care consideraţi că vor fi greu de înţeles de către copii sau dimpotrivă, puteţi îmbogăţi propunerea iniţială. Raportaţi-vă permanent la experienţa de viaţă a elevilor dumneavoastră.  Înainte de a citi o poveste, puteţi solicita elevii să formuleze predicţii pornind de la titlu sau pornind de la termeni daţi: „Am să vă citesc o poveste. Titlul ei este Povestea celor zece picături. Despre ce credeţi că va fi vorba în poveste? Pe ce vă bazaţi?” (Ce dovezi aveţi?) Sau Astăzi am să vă citesc Povestea celor zece picături. În poveste apar şi următoarele cuvinte: ibric, zebră, fluturaş. Despre ce credeţi că va fi vorba în poveste? Ce dovezi aveţi? Copiii pot face predicţiile în perechi. În felul acesta aveţi certitudinea că aţi ajutat fiecare elev să-şi dezvolte competenţe de comunicare. Povestea poate fi citită pe fragmente, elevii continuând să facă predicţii la fiecare oprire.  După ce textul a fost citit integral, se formulează întrebări care stimulează dezvoltarea gândirii critice, pornind de la conţinutul poveştii: Exemple (pagina 3 din cartea uriaşă Povestea celor zece picături): Unde a aterizat cea de-a doua picătură? De ce „a aterizat”? Despre cine se spune că aterizează? De ce? De câte feluri pot fi zebrele? Ce mai poate fi alb pe stradă? Dar negru? Ce este acela un oraş? Dar un sat? Ce se găseşte la oraş şi nu se găseşte la sat? Ce se găseşte la sat şi nu se găseşte la oraş? Unde credeţi că au ajuns celelalte picături? Dacă aţi fi picătură şi aţi putea călători, unde v-ar plăcea să ajungeţi? etc. Sau (pagina 5 din cartea uriaşă Povestea celor zece picături): De ce se îmbolnăvise fluturaşul? De ce îi aducea albina miere? Ce ştiţi despre miere? Ce s-ar fi întâmplat dacă fluturele nu avea o prietenă? Ce v-ar plăcea să fiţi, fluture sau albină? De ce? Sunt importante insectele? De ce?  Strâns legat de conţinutul textului se pot organiza şi activităţile recreative prevăzute în completarea activităţilor de predare-învăţare-evaluare. De exemplu, la Povestea celor zece picături sau la Opt Roţi, atunci când se vorbeşte despre semafor, se poate juca jocul de mişcare Semaforul – jocul se desfăşoară în cerc; copiii se deplasează păstrând distanţă între ei; la comanda roşu, se opresc; la comanda galben, merg pe loc; la comanda verde, continuă mersul. La Întâmplări cu furnici, când copiii au învăţat deja numerele de la 1 la 4 se poate juca jocul de mişcare Bucheţelele – copiii formează un cerc şi merg pe circumferinţa acestuia executând diferite mişcări după comenzi date – mers obişnuit, ca piticul, sărituri ca iepuraşul etc. La un moment dat, învăţătoarea strigă un număr, de exemplu 4. Copiii trebuie să formeze bucheţele de câte 4. Cei care nu au reuşit vor fi penalizaţi să stea într-un picior, până se numără la 4. Jocul continuă şi se strigă alte numere – din cele învăţate (concentrul 1-4).  După citirea poveştii, copiii îşi pot alege una dintre următoarele activităţi: OPŢIUNI

DESCRIERE

Jurnalul cititorului

Completează în jurnalul clasei împreună cu părinţii, acasă, titlul şi autorul textului citit.

Titlul

Explică titlul.

Ilustrarea textului

Ilustrează fragmentul preferat sau personajele preferate.

Benzi desenate

Ilustrează textul cu colegii, sub forma benzilor desenate.

Şezătoare literară

Povesteşte unui coleg fragmentul preferat din poveste.

Semn de carte

Realizează un semn de carte cu întâmplări din textul citit.

Mimă

Mimează un personaj; solicită colegii să ghicească despre cine este vorba.

Afiş

Realizează un afiş pentru poveste.

Reclamă-radio

Fă o reclamă radio pentru poveste.

Teatru de păpuşi

Prezintă povestea sub forma unei piese de teatru de păpuşi.

211

213

NUMELE ŞI PRENUMELE ELEVULUI

ADRESĂ:

TATA:

MAMA:

ADRESĂ:

TATA:

MAMA:

ADRESĂ:

TATA:

MAMA:

ADRESĂ:

TATA:

MAMA:

ADRESĂ:

TATA:

MAMA:

ADRESĂ:

TATA:

MAMA:

DATE DE CONTACT

CLASA ...........................

DATE DE CONTACT ELEVI

ANUL ŞCOLAR: …………………..

214

ADRESĂ:

TATA:

MAMA:

ADRESĂ:

TATA:

MAMA:

ADRESĂ:

TATA:

MAMA:

ADRESĂ:

TATA:

MAMA:

ADRESĂ:

TATA:

MAMA:

ADRESĂ:

TATA:

MAMA:

ADRESĂ:

TATA:

MAMA:

215

ADRESĂ:

TATA:

MAMA:

ADRESĂ:

TATA:

MAMA:

ADRESĂ:

TATA:

MAMA:

ADRESĂ:

TATA:

MAMA:

ADRESĂ:

TATA:

MAMA:

ADRESĂ:

TATA:

MAMA:

ADRESĂ:

TATA:

MAMA:

216

ADRESĂ:

TATA:

MAMA:

ADRESĂ:

TATA:

MAMA:

ADRESĂ:

TATA:

MAMA:

ADRESĂ:

TATA:

MAMA:

ADRESĂ:

TATA:

MAMA:

ADRESĂ:

TATA:

MAMA:

ADRESĂ:

TATA:

MAMA: