Dezvoltarea Psiho-Motorie La Copii [PDF]

Zitiervorschau

DEZVOLTAREA PSIHO-MOTORIE LA COPII

E. T. Podubnîi d.ş.m., conferenţiar Catedra Pediatrie şi Neonatologie FPM

Chişinău, 2010

Dezvoltarea psiho-motorie la copii În literatură se folosesc mai mulţi termeni privitor dezvoltarii sistemului nervos la copii. Mai frecvent se utilizează dezvoltarea neuropsihică şi dezvoltarea psihomotorie. Aceşti termeni sunt sinonimi şi sunt utilizaţi de pediatri şi medici de familie. În psihologie, psihiatrie, psiho-neurologie sunt folosite teste mai complicate – testul Wisc, testul Denver, sau alte teste speciale pentru alegerea specialităţilor. Dezvoltarea psihomotorie la copii, după naştere parcurge destul de repede şi se apreciază prin maturizarea analizatorilor specifici diminuarea reflexelor necondiţionate şi dezvoltarea rapidă a celor condiţionate, perfecţionarea manifestărilor motorii, apariţia şi perfecţionarea vorbirii şi a activităţii sistemului nervos central. Aceste performanţe apar şi se maturizează paralel, iar procesul de iniţiere necesită o bună cunoaştere a metodelor efectuării şi aprecierii rezultatelor. Indicii dezvoltării psihomotorii a copilului primului an de viaţă sunt prezentaţi în tabelul 1, în al doilea an în tabelul 2, în al treilea an în tabelul 3, în anii 4-6 în tabelul 4, în tabelul 5 sunt prezentate activităţile motorii şi termenii apariţiei lor pe parcursul primului an de viaţă.

Tabelul 1

Dezvotarea psihomotorie a copiilor pe parcursul primului an de viaţă (după T. Capitan 2004) Vârsta (luni) 1

2

3 4

5

6

7 8

Motorica

Statica

Activitatea reflectorie Vorbirea condiţionată Hipertonusul muscular, mişcări Fixează capul câteva clipe în Apar primele priviri scurte a La sfârşitul lunii pronunţă atetoide a extremităţilor dispar la poziţie orizontală, fiind plasat pe mediului înconjurător şi unele sunete. sfîrşitul lunii. Reflexele burtă la sfârşitul lunii. concentrare acustică. necondiţionate pronunţate. Primele mişcări ale capului. Mişcă capul în diferite părţi. Fixează capul pentru câteva Priveşte obiectele în Pronunţă mai des sunete Reflexe necondiţionate treptat minute în poziţia verticală. mişcare, reacţionează la scurte. dispar. sunetele externe. La două luni apare zâmbetul. Dispar majoritatea reflexelor Ţine capul bine. La sunete şi lumină Pronunţă mai des sunete şi necondiţionate. Se întinde după pronunţată se concentreză. mai îndelungat. jucărie. Apar mişcări cu scop de a obţine În poziţie verticală se sprijină cu Atenţie la lumină, sunete, Frecvent şi mai îndelungat jucăria, se întoarce de pe spate pe picoarele. obiecte, se învioreză la gângureşte, pronunţă mai burtică. Apar reflexe posturale. apariţia maturilor, cunoaşte multe sunete. mama. Se întoarce de pe burtă pe spate, ia Stă în picioare susţinut de Reacţii clare la sunet şi Gângureala mai pronunţată în mâini jucăriile propuse. subţiori. lumină, apariţia maturilor, şi îndelungată cu diferite ia în gură obiectele, sunete. cunoaşte membrii familiei, bucurie când apare alt copil. Se întoarce liber de pe spate pe Primele încercări de a şedea şi a Reacţii mai adecvate când Apare gângureala mai burtă şi de pe burtă pe spate. Ţine se târâi. apare mama, sau altor pronunţată, bolboroseşte. în mâini timp îndelungat jucăria şi membri a familiei. o priveşte. Plasează jucăriile din mână în mână Şede sinestătător şi se târâie bine. Înţelege vorbirea străină, Bolboroseşte bine. sau le schimbă locul. reacţie clară la apariţia maturilor. Se joacă cu jucăriile. Sinestătător se culcă, se aşează, se Poate arăta cu mînile „la Bine bolboroseşte

9

scoală. Merge ţinându-se de cineva. Se joacă îndelungat cu multe Cu ajutor merge de la un obiect la jucărele. altul, sinestătător stă în picioare.

10

Mişcările cu scop se măresc, construieşte piramide, pune jucăriile la loc, închide lădiţele.

11

Toate mişcările şi alte activităţi motorii devin mai pronunţate.

12

Se poate juca cu jucăriile mai mult timp.

revedere”, de bucurie bate din palme. Adecvat îndeplineşte rugăminţile: dă-mi păpuşa, stai aici. Cunoaşte numele, reacţionează la muzică prin mişcări de dans. Se plasează ţinut de o mână, se Repetă mişcările maturilor, târâie la suprafeţe mai înalte. Stă tot mai mult şi mai bine în picioare sinestătător. sunt pronunţate activităţile premergătorii, mult zâmbeşte. Stă în picioare fără a se sprijini, Îndeplineşte mai multe începe să meargă. rugăminţi şi ceceri. Înţelege „şezi aici”, „nu lua”. Apar primii prieteni cu care se joacă. Merge sinestătător. Îndeplineşte mai multe rugăminţi şi ceceri. Numărul reacţiilor adecvate se măreşte.

Bine bolboroseşte

Pronunţă primele cuvinte pe care le înţelege.

Pronunţă câteva cuvinte.

Pronunţă 8-12 cuvinte.

Tabelul 2

Indicii dezvoltării neuropsihice a copiilor în al doilea an de viaţă (după A. Mazurin, I. Voronţov 1985) Indicii dezvoltării Dezvoltarea senzorială Mişcări

Jocuri şi obiecte

activităţi

Vorbire activă Înţelegerea vorbirii

Deprinderi

Vârsta 1 an 1 lună În timpul jocului deosebeşte două obiecte de diferite dimensiuni Merge mult, schimbă des poziţia, se apleacă se aşează

1 an 6 luni 1 an 9 luni Din mai multe obiecte În timpul jocului deosebeşte deosebeşte două de aceeaşi trei obiecte diferite formă şi le alege Păşeşte peste obstacole Poate merge pe suprafaţa cu o lăţime de 15-20 cm sau mai sus de podea cu 15-20 cm Poate reproduce unele Construieşte poartă, bancă, observaţii din viaţă – căsuţe piaptănă păpuşa o spală Poate numi obiectele care îl Foloseşte propoziţii din interesează două cuvinte

cu Reproduce în jocuri mişcări învăţate – hrăneşte păpuşa, construieşte piramida Bolboroseşte şi se foloseşte de expresii „bi-bi” şi „auau” Numărul de cuvinte înţelese La rugăminte între mai se măreşte mult multe obiecte regăseşte pe două obiecte de diferite culori şi dimensiuni Sinestătător mănâncă cu Sinestătător mănâncă linguriţa mâncare lichidă cu linguriţa

2 ani La rugăminte alege obiecte de aceeaşi culoare Trece peste obstacole, schimbând pasul

În jocuri reproduce unele activităţi logice (spală păpuşa şi o şterge) Foloseşte propoziţii din trei cuvinte în contactele cu maturii la întrebările Întelege povestioare scurte la privirea privitor evenimentelor cu conţinut cunoscute lui

Răspunde maturilor tablourilor cunoscut Parţial se dezbracă singur Parţial se îmbracă singur cu cu ajutorul părinţilor ajutorul maturilor

Tabelul 3

Indicii dezvoltării neuropsihice a copiilor în anul 3 de viaţă (după A. Mazurin şi I. Voronţov) Indicii dezvoltării Senzoriale Mişcări Jocuri şi acţiuni cu obiecte Vorbirea activă Deprinderi

Vârsta 2 ani 6 luni 3 ani Alege obiecte de diferite culori (roşu, albastru, Numeşte principalele 4 culori galben, verde) Păşeşte peste cîteva obstacole care sunt plasate Păşeşte peste obstacole cu înălţimea de 10-15 pe podea la distanţă apropiată cm cu paşi consecutivi Jocurile sunt cosecutive – hrăneşte păpuşs şi o În jocuri îndeplineşte rolurile memei sau a culcă doctorului Alcătuieşte propoziţii din trei şi mai multe Începe a folosi propoziţii complicate cuvinte Se îmbracă singur, însă încă nu se poate încheia Se îmbracă sinestătător sau cu un mic ajutor a şi lega şireturile maturilor, încheie bumbii singur, leagă şireturile

Tabelul 4 Dezvoltarea neuro-psihică a copiilor în vârsta de 4-6 ani Vorbirea şi gândirea Motorica Atenţia şi ţinerea de minte

Grupează obiectele după aparţinere (mobilă, veselă, îmbrăcăminte, animale). Alcătuieşte o mică povestioară după conţinutul unui tablou. Răspunde corect la întrebări al conţinutului poveştii. Alcătuieşte o mică poveste de evenimente conform poveştii. Sare cu amândouă picioare plasându-se dintr-un loc în loc, sare în înălţime. Încheie bumbii şi şireturile, se îmbracă şi se dezbracă complet, vopseşte colorat figurile. Ţine minte poezii, povestioare, nu întotdeauna este atent.

Tabelul 5 Termenii medii şi limetele posibile a dezvoltării activităţilor motorii la copiii primului an de viaţă (după A. Mazurin, I. Voronţov) Manifestări motorii Zâmbetul Gângureala Ţine capul Mişcări cu scop Se întoarce Şede Se târâie Apucă cu scop Se scoală Se mişcă cu sucţinere Stă în picioare sinestătător Merge sinestătător

Vârsta medie de achiziţie 5 săpt. 7 săpt. 2 luni 4 luni 5 luni 6 luni 7 luni 8 luni 9 luni 9,5 luni 10,5 luni 11,7 luni

Devieri posibile 3-8 săpt. 4-11 săpt. 1,5-3 luni 2,5-5,5 luni 3,5-6,5 luni 5,5-8 luni 5,9 luni 5,7-10,5 luni 6-11 luni 6,5-12,5 luni 8-13 luni 9-14 luni

Criteriile determinării dezvoltării psihomotorii T. Capitan (2004) socoate necesare pentru determinarea dezvoltării psihomotorii următoarele criterii: • Motorica • Statica • Activitatea reflector condiţionată (sistema 1 de semnale condiţionate) • Vorbirea (sistema 2 de semnale condiţionate) • Activitatea sistemului nervos central Motorica Motorica – mişcări orientate, activitate manipulatorie a copilului. Nou-născutul se află într-o poză îndoiată determinată de tonusul muscular mărit. Hipertonusul muscular este pronunţat în toate poziţiile. Când copilul se află pe burtă, pe spinare, pe partea laterală sau verticală. Mâinile sunt îndoite în toate articulaţiile, alipite de piept. Mâinile sunt strânse în pumn, degetele mari ascunse în palmă. Picioarele sunt de asemenea îndoiate în toate încheieturile şi puţin abducte în regiunea femurului, laba piciorului este îndoiată dorsal. Nici în timpul somnului nu are loc discontractarea. Mişcările nou-născutului sunt limitate, haotice, iregulate, atetoide, tremurătoare. Aceste fenomene dispar după prima lună de viaţă. Ulterior indicii motoricii se dezvoltă în următoarea consecutivitate: 1. La început coordonate devin mişcările muşchilor oculari (săptămână a 2-3). Când copilul fixează privirea asupra unui obiect strălucitor. 2. Întoarce capul după jucărie ce este determinat de muşchii gâtului. 3. Activitatea manuală a mâinilor se începe din luna a 4. ridică mâinile la nivelul ochilor şi le priveşte. Ia jucăriile în mână, poate lua sticluţa cu lapte să bea. 4. În lunile 4-5 apar mişcări coordonate a spatelui ce se manifestă prin întoarcerea capului de pe spinare pe spate, iar în lunile 5-6 de pe burtică pe spate. 5. mişcările devin coordonate când copilul în vârsta de un an se duce în altă parte a camerei pentru a aduce o jucărie.

Statica

Statica – fixarea şi continenţa unor părţi a corpului în poziţie necesară. Primul semn static ţinerea capului, care apare în lunile 2-3. La trei luni copilul trebuie să ţină bine capul în poziţie verticală. Al doilea semn static – copilul şede. Acest semn static apare la 6 luni, iar la 7 luni copilul se târâie. Al treilea semn static – copilul stă în picioare ce se manifestă la 9-10 luni. Al patrulea semn static copilul merge. Acest semn se manifestă la 11-12 luni sau mai înainte. Activitatea reflector condiţionată Activitatea reflector condiţionată prezintă o reacţie adecvată la factorii excitanţi ai mediului ambiant şi necesităţile proprii. Principalul reflex la copii este dominanta alimentară. Foamea apărută la copii duce la excitarea lui. Aplicarea la sân, primirea laptelui, duce la liniştirea lui şi adormire. La sfârşitul primei luni peste 1-2 minute după aplicarea copilului la sân apare o pauză, când copilul examinează cu privirea faţa mamei, pipăie sânul. Pe parcursul lunii a doua se formează zâmbetul, lunii a treia – mişcări a mâinilor şi picioarelor când o vede pe mama. Aceste evenimente dovedesc formarea reflexelor condiţionate la excitanţii ambientali. La aprecierea dezvoltării psihomotorii e necesar de ţinut cont că fiecare criteriu se manifestă diferit în diferite perioade. Reflexele condiţionate de asemenea sunt concentraţiile auditive şi oculare. Aceste semne sunt detaliat controlate de neurolog pe parcursul lunii a doua. Ele pot fi uşor apreciate şi de medicul familiei, pediatrul şi aistentele medicale. Pentru aprecierea auzului se bate din palme la o distanţă de 30-40 cm de la copil. Copilul sănătos va clipi cu pleoapele. Pentru aprecieri oculare cu un obiect strălucitor puternic se efectuează mişcări deasupra copilului plasat în poziţie orizontală. Copilul sănătos va mişca cu ochii după acest obiect. Vorbire Vorbirea apare la copil în săptămânile a 4-6 când începe a gânguri. La 6 luni copilul pronunţă unele sunete „ba-ba-ba”, „ma-ma-ma”. Către sfârşitul primului an în lexiconul copilului sunt deja 8-12 cuvinte, înţelese de el – papa, mama, dă-mi, na, av-av, am-am, tic-tac. Către 2 ani lexiconul copilului include circa 300 cuvinte, apar primele propoziţii scurte. Consecutivitatea dezvoltării copilului în diferite luni este prezentată în tabelul. Activitatea superioară a SNC Activitatea superioară a SNC este apreciată în baza maturizării criteriilor sus-numite, educaţiei şi dezvoltării copilului. Ea este semn al maturizării intelectuale. Concluzie privitor sistemului nervos poate fi făcut numai la 5-6 ani. Reflexe necondiţionate În perioada nou-născutului, cât şi în celelalte vârste mai deosebesc şi reflexe necondiţionate. Ele prezintă fenomene filogenetic întărite. Deosebesc trei grupe de reflexe necondiţionate: reflexe stabile, tranzitorii şi posturale. Reflexe stabile Se manifestă de la naştere şi se păstreză toată viaţa. În acest grup de reflexe intră:  reflexul de deglutiţie  reflexele tendinoase  reflexul cornean  reflexele conjunctivale  reflexul supraorbital

Reflexul de deglutiţie este bine exprimat la naştere. Expresia lui la prematuri depinde de gradul prematurităţii. Reflexele tendinoase uşor pot fi controlate prin lovituri atente pe tendoanele musculare în rezultatul cărora apar contracţii a muşchilor respectivi. Reflexele conjunctival şi cornean sunt evidenţiate prin atingerea uşoară cu o fascicolă subţire de hîrtie de suprafaţa respectivă ca rezultat are loc închiderea pleoapelor. Reflexul supraorbital este depistat prin lovitura atentă pe partea inferioară a dungii supraorbitale în rezultatul căreia are loc închiderea pleoapelor. Reflexe tranzitorii Aceste reflexe există după naştere şi treptat, în anumite perioade dispar. În acest grup de reflexe intră:  reflexe orare  reflexe spinale  reflexe pozotonice şi mieloencefalice Principalele reflexe orale includ reflexul suptului, reflexul de căutare, reflexul de trompă, palmo-oro-cerebral. Reflexul suptului condiţionează alimentaţia copilului şi se păstrează până la 1,5-2 ani. Reflexul de căutare se evidenţiază uşor prin netezirea uşoară a pielii feţii în regiunea unghiului gurii după ce copilul întoarce capul în parte excitată. Se păstrează pânî la 3-4 luni. Reflexul de trompă este estimat prin lovituri uşoare pe buza copilului în rezultatul cărora ele formează trompa şi o îndreaptă înainte. Poate fi depistat până la 2-3 luni. Reflexul pamo-oro-cerebral (R. Babkin) poate fi depistat prin apăsarea pe palma copilului în rezultatul căreia copilul deschide gura şi apleacă capul înainte înspre piept. Poate fi depistat până la 2-3 luni. Reflexele spinale includ reflexul de apărare, reflexul de sprijinire, reflexul de pas automat, reflexul Moro, reflexul Robinson, reflexul Galant, reflexul Peres, reflexul Bauer. Reflexul de apărare se manifestă prin întoarcerea capului pe o parte când copilul este plasat pe burtă. Se păstrează până la două luni. Reflexul de sprijinire se păstrează până la 2 luni şi se manifestă prin sprijinirea cu picioarele în poziţie verticală când este susţinut de subţiori. Reflexul pasului automat se manifestă prin efectuarea de către copil al pasului automat, când este controlat reflexul de sprijinire. Se păstrează până la două luni. Reflexul de prehensiune Robinson – la aplicarea degetelor în mâna copilului, el le strânge puternic. Uneori în aşa poziţie poate fi ridicat. Se păstrează până la trei luni. Reflexul Moro se estimează prin aplicarea unei lovituri pe suprafaţa de examinare. În momentul loviturii copilul aduce mânile lateral şi desface pumnişorii. Se păstrează până la 4 luni. Reflexul Galant – copilul est eplasat pe abdoment. La netezirea pielii paralel cu coloana vertebrală are loc flexia trunchiului în formă de arc în partea excitaţiei. Se păstrează până la 4 luni. Reflexul Peres – copilul se plasează pe abdomen. După o apăsare uşoară linear de-a lungul proceselor spinoase a coloanei vertebrale de la coccis spre gât, copilul ţipă, ridică capul, trunchiul are poziţie de lordoză, ridică bazinul. Se păstrează până la 3-4 luni. Reflexul Bauer – copilul este plasat pe abdomen, capul situat pe linia mediană. Copilul începe mişcări de târâire la sprijinul tălpilor cu mâniile târâirea este mai efectivă. Se păstrează pânâ la 4 luni. Reflexele pozotonice mieloencefalice pot fi simetrice şi asimetrice. Reflexul simetric se estimează prin îndoirea înainte a capului copilului plasat orizontal. Are loc îndoirea mâinilor, picioarele se îndreaptă. La plasarea capului în poziţie orizontală poziţia mânilor şi picioarelor se restabilesc. Se păstrează până la două luni.

Reflexul asimetric poate fi controlat prin întoarcerea capului spre braţ aşa ca bărbia copilului să se lipească de braţ. Pe aceeaşi parte are loc micşorarea tonusului muscular, picioruşul se întinde, pe când în partea opusă are loc îndoirea piciorului deoarece se măreşte tonusul muscular. Reflexe posturale După naştere aceste reflexe nu există şi se formează în anumite vârste. În acest grup de reflexe intră:  reflexul superior Landau  reflexul inferior Landau Reflexul superior Landau apare la 4 luni – plasat pe burtă copilul ridică capul, partea superioară a corpului, sprijinit în mâini şi se ţine în aşa poziţie. Reflexul inferior Landau apare la 5-6 luni – culcat pe burtică copilul dezdoaie şi ridică picioarele. Aprecierea rezultatelor investigaţiilor stării reflexelor necondiţionate Este necesar de menţionat că starea reflexelor necondiţionate are o mare importanţă în aprecierea generală a sistemului nervos a copilului. De fiecare dată se va preciza: • este prezent sau nu reflexul • este exprimat simetric sau nu • timpul apariţiei şi dispariţiei lui • corespunderea reflexului vârstei copilului În condiţii normale reflexele apar şi dispar la anumite vârste. Lipsa lor la anumite vârste denotă retenţia dezvoltării neuropsihice a copilului. Vor fi socotite patologice cele reflexe care se păstrează în vârsta când ele trebuie să lipsească. Aprecierea dezvoltării psihomotorie la prematuri Atât adaosul în greutate, statură, cât şi dezvoltarea psihomotorie a copiilor prematuri se deosebeşte considerabil de valorile acestor parametri la copii născuţi la timp. La prematuri de gradul I (greutatea la naştere 2500-2000 g) dezvoltarea psihomotorie întârzie cu 1-2 luni, gradul II cu 2-3 luni, iar la copiii prematuri de gradul III cu 3-3,5 luni. Indicii dezvoltării psihomotorii la copii născuţi la timp şi la prematuri sunt indicaţi în tabelul 6. Tabelul 6

Termenii în luni orientativi ai dezvoltării psihomotorii la copii născuţi la timp şi prematuri Indicii dezvoltării Încearcă să ridice capul culcat pe burtică Primul zîmbet Urmăreşte după mişcarea obiectelor Culcat pe burtă ţine capul sprijinit în antebraţ La vorbire cu el manifestă bucurie, zâmbeşte, pronunţă sunete, mişcări înviorate cu mâinele şi picioarele Fixează cu privirea obiectele staţionare aflându-se în diferite poziţii

Simbo lul

Născuţi la termen

Prematuri Gr. II 20001500 2-3 2-3 3-4 4-5

Mg E Av Mg

1 1 2 2-3

Gr. I 25002000 1-2 1-2 2-3 3-4

E

3

3-4

4-5

5-6

Av

3

3-4

4-5

5-6

Gr. III 15001000 3-4 3-4 4-5 5-6

Recunoaşte mama Întoarce capul în direcţia sunetului Râde tare Se întoarce de pe spinare pe burtă Apucă jucăria suspendată Gângureşte îndelungat Deosebeşte pe ai săi de cei străini Înţelege în ce ton se vorbeşte cu el Stă fără să îndoaie picioarele susţinut de subţioară Ia jucăria care se află pe pieptul lui Se întoarce de pe spate pe burtă şi de pe burtă pe spate Pronunţă unele sunete „ba”, „ma” Liber ia jucăria aflându-se în diferite poziţii Se târâie bine Loveşte cu o jucărie în alta, le schimbă din mână în mână Pronunţă silabe, gângureşte La întrebarea „unde?” găseşte obiectul, plasat în loc anumit Bea din cană, mănâncă cu linguriţa Sinestătător se aşează, se scoală la sprijin, se mişcă ţinându-se de barieră Timp îndelungat se joacă cu jucărelele La rugămintea maturului îndeplineşte „dă-mi pixul”, „la revedere”, „bate din palme” Imitând maturii repetă cuvinte pronunţate de el înainte Merge sprijinit de amândouă mâini Ţine cana cu mâinile şi bea din ea Scoate, aranjează, împinge jucăriile Cunoaşte numele sau scoate obiectele din grămada cu jucării Deschide, închide cutia, păpuşa, plasează un obiect în altul Imitând maturul repetă după el diferite sunete şi silabe Ştie denumirea părţilor corpului, oferă obiectul cunoscut la rugămintea maturului Stă în picioare fără susţinere Pune cubice, îi scoate pune unele pe piramidă Foloseşte primele cunvinte „chis-chis”, „au-au”ş.a. Îndeplineşte cerinţele elementare a adulţilor Merge sinestătător

Av Av E Mg Mm Vi Av Aa Mg

4 4 4 4 4 4 5 5 5

4,5 4,5 4,5 4,5 4,5 4,5 5,5 5,5 6

5,5 5,5 5,5 5,5 5,5 5,5 6 6 6,5

6 6 6 6 6 6 6,5 6,5 7,5

Mm Mg

5 5-6

5,5 6-6,5

6 6,5-7

6,5 7-7,5

Vi Mm

6 6

6 6,5

7,5 7

8 7,5

Mg Mm

7 7

8,5 7-7,5

9 7,5-8

10,5 8,5

Vi Vc

7 7

9,5 8,5

10 9

11 10

D Mg

7 8

7-7,5 9-9,5

7,5-8 10-10,5

8,5 11-12

Mm Vc

8 9

8,5 9,5

9 10

10 11

Va

9

10,5

11

12,5

Mg D Mm Vc

9 9 9 9

9,5 9 9,5 10

10,5 10 10,5 10,5

11,5 11 11,5 11,5

Mm

10

11

11,5

12,5

Vi

10

11,5

12

13,5

Vc

10

10,5-11,5

12-12,5

12-13,5

Mg Mm

11 11

11 11,5

11,5 12

13 13

Vi

11

12,5

13,5

14,5

Vc

11

11,5

12

13

Mg

12

12-13

14

15

Pronunţă 8-10 cuvinte Sinestătător ia cana şi bea

Vi D

12 12

13-14 12-13

15 14

16 16

Abrevieri: Av – analizatorul vizual Aa – analizatorul auditiv Mg – mişcări generale E – emoţii Mm – mişcările mâinilor Vi – vorbirea incipientă D – deprinderi Ao – acţiuni cu obiecte Va – vorbirea activă Vc – vorbire clară Sd – dezvoltarea senzorială J – jocuri Aprecierea dezvoltării psihice la copii Dezvoltarea psihică a copilului se începe pe parcursul primului an de viaţă sub influenţa familiei. În acest timp se stabilesc relaţiile sociale ale copilului datorită sensibilităţii reacţiilor adecvate, iubirii din partea familiei. Ulterior (anii 2-3) are loc o autonomie când apare dorinţa de a participa şi rezolva singur micile sarcini, îndeplinirea cărora aduce copilului siguranţă şi încredere. Între 4-5 ani se începe formarea personalitîţii cu încredere în sine. Familia, trebuie să creeze în jurul copilului aşa situaţii care ar stimula gândirea copilului, activităţile logice spre atingerea scopului. Vârsta de 6-12 ani se caracterizează prin achiziţia abilităţilor şcolare şi sociale, care corect stimulate duc la realizarea integrării sociale, şcolare. Contrar acestor factori apar achiziţii şcolare slabe, izolarea socială. Identitatea care apare în clasele superioare şi adolescenţă duc la alegerea unei cariere potrivite, relaţii sexuale satisfăcătoare şi lipsa dereglărilor psihice. Înţelegerea dezvoltării normale şi a dereglărilor psihice a şcolarilor şi a adolescenţilor în prezent se bazează pe teoria Maslov 1970 mai numită şi teoria nevoilor. Conform acestei teorii adolescentul afară de nevoile fiziologice clasice ca setea, foamea mai are nevoie de securitate, dragoste, aparţinere la un grup, acceptare socială, apreciere, autoacceptare, autorealizare. De asemenea au o importanţă mare nevoile de mişcare, curiozitate, exploarare, cunoaştere a lumii şi alte generatoare de experienţe sau dorinţa de a-şi asuma o situaţie neobişnuită. Ca rezultat multe situaţii apar iraţional – furtul, mitomania, aderenţa la grupuri de aceeaşi vârstă adesea antisociale. O analiză minuţioasă a particularităţilor vegeto-vasculare şi a particularităţilor social pedagogice a dezvoltării psihice a copilului cu depistarea precoce a dereglărilor şi înlăturarea lor previn transformarea lor în dereglări psihice vădite. Indicii dezvoltării psihice a copilului şi a adolescentului semiologia anormalităţilor lor sunt prezentate în tabelul 7. Tabelul 7

Dezvoltarea psihică a copilului (după Capitan 2004) Indicii Somnul

Aprecierea lor Comportamentul vegeto-vascular Adormirea: normală, înceată, neliniştită Caracterul somnului: liniştit, profund, superficial, neliniştit Durata: normală, puţin, mult Trezirea: obişnuită, cu greutăţi Particularităţi: coşmaruri, vorbeşte în somn, somnambulism

Apetitul Starea de veghe Sudoriparea Cefaleea

Oboseală Plângeri nemotivate Vertijuri, lipotimie Nu suportă Purtarea Vorbire Comportarea cu maturii, copii şi animalele Învăţătura Reuşita în şcoală Atenţia Memoria Dispoziţie (după 2 ani) Emoţii

Contacte Deprinderi patologice Mişcări obsedante, ticuri Enureze

Obişnuit Dereglat: micşorat, exagerat, selectiv, instabil, mănâncă încet, suge hrana, nu mestecă, refuză de mâncare, se îneacă, greţuri, vomă Activă Pasivă Normală Mărită: a mânilor, picioarelor, generală, permanentă, în retrăiri Lipseşte Are: frecvent, rar, dimineaţa, seara, noaptea, indiferent de ora zilei, difuzii, surde, acute, localizate, nediferenţiate, paroxistice, greutate encefalică, vomă, pierderea conştiinţei Nu are Are: frecvent, rar Legată cu: suprasolicitare fizică, psihică Lipsesc Prezente Lipsesc Pot fi Căldura, transportul, sunete puternice, lumina puternică Comportamentul social-pedagogic Liniştit, balansat, agresiv, excitat, cruzime Corespunde vârstei Nu vorbeşte, poate pronunţa un conglomerat de cuvinte, vorbirea este neclară Pozitivă cu iniţiativă Negativă: lipsesc relaţii cu maturiik ainiţiativi, grosolan, nu cunoaşte relaţiile cu maturii, cu copii şi animalele se poartă cu cruzime Uşor, înţelege repede, este activ, iniţiativ Anevoioasă, pasiv, fără activitate, fără iniţiativă Cu succese Greutăţi la învăţătură: greu înţelege, citeşte şi scrie greu Atent Este neatent, rapid se epuizează, rapid pierde logica povestirii Bună Nesatisfăcătoare Pozitivă – curajoasă, bună, rezistentă, îmbucurătoare Negativă – rea, nerezistentă, alarmantă Pentru copii primului an – pozitive sau negative, puţine emoţii Peste doi ani – emoţii pozitive, diferite. Negative – puţine emoţii, fără amimică, excitaţie, plaxiv, inhibat, dispoziţie instabilă, agresiv, îşi muşcă mâinile, părinţii, se ascunde, accese afective de excitare Uşor intră în contact, activ joacă cu alţi copii, este iubitor de prietenie Nu intră în contact, este închis, predomină negativismul, intră în conflict, se fereşte de grupe de copii Nu are Are: suge înrăutăţit degetele, suzeta, tetina, se trage de păr, de bumbi, roade unghiile, face mişcări ondulante cu capul, cu trupul Lipseşte Prezente: clipeşte din ochi, încreţeşte fruntea, face grimase, secuse umerilor, netezeşte părul Nu are Are: nocturn, diurn

Encoprez Frica

Nu are Are Nu are Are: de întuneric, singurătate, animale, monstru, schelete, boală, moarte, înălţime, foc, apă, apaţiu deschis

Aprecierea integrală a dezvoltării psihomotorii a copilului Aprecierea integrală a dezvoltării copilului se efectuează respectând următoarele condiţii:  încăperea trebuie să fie călduroasă  peste o oră după mâncare şi nu se efectuează când copilul este flămând  sunt apreciate toate cinci criterii a dezvoltării psihomotorii  aprecierea reflexelor necondiţionate se începe când copilul este culcat pe spate, apoi pe buritcă, şi în ultimul rând, în poziţie verticală. Pentru o activitate cu succes privitor evaluării dezvoltării psihomotorii, a fost propusă efectuarea lor prin metode screaning (tabelul 8). Reflexele necondiţionate cât şi motorica genearală şi fină, dezvoltarea individual-socială, vorbirea la copii de vârstă fragedă sunt determinate obligatoriu în 6 etape. Tabelul 8

Etapele obligatorii a efectuării sceeningului dezvoltării psihomotorii a copiilor de vârstă fragedă Etapa 1 2 3 4 5 6

Vârsta în luni 0-1 1-3 3-6 6-9 9-12 12-18 ani

Ulterior aceste determinări se efectuează la 4 ani, 5 ani, 5-12 ani, 12-18 ani (vezi tabelul 9).

Tabelul 9

Metode screaning în aprecierea dezvoltării psihomotorii a copiilor Vârsta 1 lună 2 luni 3 luni 6 luni 9 luni 1 an 1 an 5 luni 2 ani 2 ani 5 luni 3 ani 4 ani 5 ani 5-12 ani 12-18 ani

Motorica generală

Motorica fină

Culcat pe spate ridică bărbia Culcat pe spate ridică capul Culcat pe burtică se ridică Spontan desface mâinile se sprijinit pe antebraţ, ţine capul întinde după jucărie Şede Plasează jucăria din mână în mână Se ridică cu ajutorul mâinilor Apucă obiecte mici cu degetele Merge ţinut de mână Îţi dă obiecte la rugăminte, înţelege „nu”, mănâncă cu linguriţa Cu ajutor urcă pe scări Mănâncă cu linguriţa Aleargă Construieşte căsuţe din cuburi Merge pe scări schimbând Construieşte căsuţe din cuburi picioarele Stă pe un picior, se plimbă cu Poate desena un cerc, cruce bicicleta cu trei roţi Sare pe un picior După model construieşte din cuburi Sare, se plimbă cu bicileta cu trei Copie un triunghi, desenează, roţi încheie bumbii Se plimbă cu bicicleta cu două roţi, patine, schiuri. Sare peste sfoară, se joacă cu mingea Lucrează cu calculatorul, conduce automobilul, se foloseşte de tehnica casnică, se plimbă cu schiuri

Dezvoltarea individual socială (relaţiile cu membrii familiei) Urmăreşte după obiecte Fixează privirea, se întoarce la sunet Întreţine contact social, ascultă muzică, zâmbeşte Preferă mama, exprimă nemulţumirea

Vorbirea Ascultă, zâmbeşte Ascultă vocea, zîmbeşte, gângureşte Râde, gângureşte Formează multe sunete

Se joacă cu maturii, arată „la revedere” La chemare vine, îndeplineşte rugăminţile „dă-mi”, „adă”

Imită „mama”, „papa” Pronunţă 2-3 cuvinte scurte

Face mişcări similare maturului Se joacă cu prietenii Strânge jucăriile

Pronunţă 6 cuvinte Pronunţă fraze din 2-3 cuvinte Pronunţă „eu, ştie numele său”

Spală mâinile se foloseşte de tualetă, ajută la îmbrăcare Joacă cu copii în jocul cu roluri

Ştie versuri, numără la 3 obiecte

Se joacă cu copiii, inventează jocuri

Numeşte 4 culori, numără până la 10, spune poezii, poveşti, dă întrebări Recită versuri, povesteşte. Preşcolarii cunosc alfabetul

Desenează, scrie

Prieteneşte cu elevi din clas

Desenează, scrie

Prieteneşte cu copii de sexul opus, poate comunica în grupe

Povesteşte istorioare

Scrie compuneri, povestioare, discută, lucrează cu cartea

După aprecierea tuturor criteriilor dezvoltării neuro-psihice a copilului, reflexelor necondiţionate, datele obţinute se compară cu indicii normale. În condiţii normale parametrii dezvoltării neuropsihice a copilului corespund vârstei lor caracteristice. Uneori dezvoltarea unor semne (criterii) întârzie cu o perioadă sau anticipează vârsta normală. Stări patologice îndelungate, defecte educaţionale duc la întârzierea dezvoltării neuropsihice cu o etapă. Astfel de dereglări sunt numite funcţionale. Dacă întârzierea este mai mult de două etape, se vorbeşte despre patologie a sistemului nervos. În condiţii normale dezvoltarea neuropsihică a copilului este finisată către 2-3 ani, când se stabileşte definitiv unul din diagnosticurile unei boli cronice a sistemului nervos. Tabelul 10

Indicii orientativi ai dezvoltării neuro-psihice pentru copilul 1-3 ani (Bucureşti, Institutul A. Rusescu) Vârsta

Postură şi locomoţie

1 lună

- uşoară hipertonie musculară a flexorilor - în decubit dorsal, poziţie laterală a capului - ţinut vertical, îşi ridică pentru cîzeva momente capul - în decubit ventral, îşi ridică umerii şi capul câteva momente - se sprijină pe antebraţ când este culcat pe abdomen - îşi ţine sus capul când este culcat pe abdomen - şede sprijinit scurt timp

2 luni

3 luni

4 luni

5 luni

- şede sprijinit mai mult timp

6 luni

- îşi ridică, din decubit dorsal, capul; se întoarce de pe spate pe abdomen

9 luni

Coordonarea mişcărilor - reflexul de apucare prezent

Comportament adaptiv - ţipă de foame şi se calmează când este luat în braţe

- reflexul de agăţare se menţine

- fixează cu privirea persoane străine

- gângureşte

- îşi ţine mâna deschisă în somn - se agaţă de haine, obiecte

- zâmbeşte - întoarce capul la zgomote

- ţine jucăria cu patru degete şi palma; o scutură - schiţează mişcarea de apucare - în decubit ventral îşi ridică toracele - ţine mâinele pe cană - mută jucăria dintr-o mână în alta - strânge în pumn obiecte mici

- zâmbeşte persoanelor familiale - priveşte activ în jur - deosebeşte persoanele străine de cele familiale - întinde mâinele pentru a fi ridicat - îşi manifestă simpatie şi antipatie - îşi ţine singur cana - se joacă „bau” sau „pa-pa”

- râde sau emite sunete voioase - reacţionează la oameni sau obiecte cunoscute - tendinţă la o modulare a vocii

- poate sta în şezut fără - apucă obiecte cu sprijin două degete - se ţine de mobilă - se poate hrăni cu degetele (pentru unele alimente) 12 luni - merge singur sau - aruncă jucăriile ţinut de o mână - dă jucăria (obiecte) - se răsuceşte când când i se cere

- ajută când este îmbrăcat - vine când este

Limbaj - emite mici sunete laringiene

- emite grupe de sunete cu ritm rapid - gângureşte

- înţelege „nu” şi „pa-pa” - caută să imite sunete repetate - înţelege şi altceva decât „mama”, „da”,

este aşezat 18 luni - merge pe scări cu ajutor - poate arunca o jucărie din picioare fără să cadă 2 ani

- fuge fără să cadă - urcă şi coboară scările singur

2 ani şi - sare cu ambele 6 luni picioare de pe podea - aruncă o minge din mână

3 ani

- poate pedala un triciclu - merge pe scări alternând picioarele

strigat - poate întoarce 2-3 pagini, dintr-o carte deodată - începe (încearcă) să se hrănească singur cu linguriţa - întoarce câte o singură pagină la carte - îşi scoate pantofii singur - deschide nasturii - ţine un creion ca adultul

- are un lexic de 6 cuvinte

- îşi şterge mâinele dacă i se spune - se îmbracă şi se dezbracă încheind şi descheind nasturii din faţă

- împarte cu cineva propriile jucării - se joacă cu alţi copii, bine, se învârteşte

- cere oliţa - se joacă cu alţi copii - îşi spune numele întreg - merge să bea singur, fără ajutor

„dă” - mişcă din cap „nu” - imite unele acţiuni ale adultului - îi plac jocurile cu alţi copii - vorbeşte în propoziţii mici - utilizează „mie, ţie, el, al meu, al tău” - foloseşte pluralul şi trecutul - utilizează „eu” corect în majoritatea cazurilor - povesteşte pe scurt experienţe proprii - îşi cunoaşte sexul

Dezvoltarea sexuală şi adolescenţa Dezvoltarea sexuală deasemenea necesită o mare atenţie în timpul examinărilor profilactice a copilului în orice vârstă şi obligatoriu începând cu vârsta de 9-10 ani. Maturaţia sexuală apare treptat, la fetiţe mai devreme ca la băieţi. În mare măsură este influenţa de factorii ereditari, alimentaţia copilului, bolile suportate. În părţile nordice dezvoltarea sexuală are loc aproximativ cu 1-1,5 ani mai târziu în comparaţie cu copii din părţile sudice.

Consecutivitatea dezvoltării sexuale (tabelul 12) Apariţia semnelor maturizării sexuale la fetiţe, de obicei are loc în următoarea consecutivitate. Tabelul 12.1. 9-10 ani Creşterea oaselor bazinului, regiunii fesiere, o proeminenţă neînsemnată a mugurelui mamar 10-11 ani Mărirea în formă de cupol (stadia butonului) a glandei mamare, apariţia pilozităţii pubiene 11-12 ani Mărirea genitalelor externe, schimbarea epiteliului vaginal 12-13 ani Dezvoltarea glandelor mamare, pigmentarea mameloanelor, apariţia primei menstruaţii 13-14 ani Creşterea pilozităţii în fosele axilare, menstruaţii neregulate 14-15 ani Schimbarea formei feselor şi a bazinului 15-16 ani Apariţia acneelor, menstruaţii regulate 16-17 ani Stoparea creşterii scheletului

La băieţi semnele clinice a maturizării sexuale apar în următoarea cronologie a vârstei Tabelul 12.2. 10-11 ani Debutul creşterilor testicolelor şi a penisului 11-12 ani Creşterea prostatei şi a laringitului 12-13 ani Creşterea testicolelor şi penisului, creşterea pilozităţii pubiene 13-14 ani Creşterea testicolelor şi penisului, schimbarea vocii 15-16 ani Maturizarea spermatozoizilor 16-17 ani Pilozitatea pubiană de tip masculin 17-21 ani Stoparea creşterii scheletului

Prepubertatea şi pubertatea Debutul maturizării sexuale, cât şi stabilirea definitivă trece prin două etape principale: prepubertatea şi pubertatea. Debutul acestor perioade, manifestările clinice, particularităţile somatice şi psihoemoţionale sunt prezentate în tabelul 13. Tabelul 13

Caracteristica prepubertăţii şi pubertăţii Parametrii caracteristici Debutul, ani Clinic

Prepubertate F 10 Apariţia mugurelui mamar la fetiţe

B 12 Creşterea scrotului, testicolelor

Particularităţile somatice

Creşterea rapidă şi dezvoltarea semnelor sexuale secundare

Particularităţile psihoemoţionale

Criza identităţii la ambele sexe

Pubertate F 13 Apariţia menarhei

B 16 Poluţia spontană

Creştere Cicluri anormale, pronunţată, creştere dezvoltarea pronunţată semnelor sexuale secundare mai pronunţate Tendinţa la intimitate la ambele sexe Tabelul 14

Caracteristicile prepubertăţii şi pubertăţii A. 1. 2. 3. 4. B. 1. 2. 3. 4.

Pubertatea incipientă (prepubertatea) Se începe la fetiţe la 10 ani, la băieţi la 12 ani Evenimentul clinic la debut este apariţia mugurelui mamar la fetiţe şi începerea creşterii testicolelor şi scrotului la băieţi Particularităţile somatice a etapei: dezvoltarea sexuală şi creşterea rapidă la fetiţe şi dezvoltarea sexuală cu începutul creşterii rapide la băieţi Particularitatea psihoemoţională de etapă: criza identităţii la ambele sexe Pubertatea propriu-zisă Debutează la 13 ani la fete şi 16 ani la băieţi Evenimentul clinic la debut este apariţia menarhei la fete şi a primei poluţii spontane la băieţi Particularitatea somatică de etapă: continuarea dezvoltării sexuale, cicluri anovulare, creşterea pronunţată la fetiţe; la băieţi – dezvoltarea sexuală pronunţată, creştere rapidă Particularităţile psihoemoţionale a etapei: tendinţa la intimitate la ambele sexe

Criteriile aprecierii dezvoltării sexuale Criteriile aprecierii dezvoltării sexuale atât pentru băieţi cât şi pentru fetiţe nu prezintă mari greutăţi. Pentru aprecierea dezvoltării sexuale la fetiţe sunt folosite:

• starea dezvoltării glandelor mamare cu pigmentarea mamelonului şi a areolei • apariţia pilozităţii pubiene şi axilare • creşterea organelor sexuale interne şi externe • apariţia menarhei • apariţia acneelor vulgare • mutaţia vocii La băieţi sunt utilizate criterii care de asemenea uşor pot fi controlate: • creşterea dimensiunilor testicolelor şi plasarea lor pe fundul scrotal • creşterea penisului • pilozitatea pubiană şi axilară • pilozitatea buzei superioare, feţei şi bărbiei • forma de conus a mameloanelor şi culoarea cafenie a areolei • mărirea laringelui • mutaţia vocii • apariţia acneelor

Aprecierea dezvoltării sexuale Apariţia şi dezvoltarea semnelor sexuale, atât la fetiţe, cât şi la băieţi sunt efectuate în stadii cât şi în puncte după Tanner (tabelul 15 şi tabelul 16). Tabelul 15

Aprecierea dezvoltării sexuale la fetiţe după Tanner Glanda mamară Glandele nu proeminează deasupra cutiei toracice Glandele proeminează slab, areola mamară formează împreună cu mamelonul un mic conus Glandele mamare proeminează vădit, mamelonul şi areola au formă de conus Glandele mamare devin rotunde, mameloanele proeminează vădit din areolă Pilozitate pubiană Pilozitatea lipseşte Fire unice Fire rare lungi Pilozitate pronunţată, fire dese lungi Pilozităţi axilare Pilozitatea lipseşte Fire unice Fire rare în sectorul central Pilozitate pronunţată Funcţia menstruală Lipsa menstruaţiei Menstruaţie 1-2 ani Menstruaţii neregulate Mentruaţii regulate

Stadia

Puncte

Ma 0 Ma 1

0.0 1.2

Ma 2

2.4

Ma 3

3.6

P0 P1 P2 P3

0.0 0.3 0.6 0.9

Ax 0 Ax 1 Ax 2 Ax 3

0.0 0.4 0.8 1.2

Me 0 Me 1 Me 2 Me 3

0.0 2.1 4.2 6.3

Tabelul 16

Aprecierea dezvoltării sexuale la băieţi după Tanner Pilozităţi axilare Lipsa pilozităţii Fire unice Fire rare în sectorul central Pilozitate pronunţată Pilozitate pronunţată pe toată suprafaţa axilară Pilozitate pubiană Lipsa pilozităţii Fire puţine Câteva fire în zona centrală Pilozitate pronunţată Pilozitate pronunţată în formă de triunghi Pilozitate pubiană şi răspândirea ei pe suprafaţa internă a femurului şi în direcţia ombelicală Cartilajul tiroidian Lipsa creşterii Începutul creşterii Creştere pronunţată (mărul lui Adam) Schimbarea vocii Voce de copil Mutaţia vocii Tembrul bărbătesc al vocii Pilozitatea feţii Lipsa pilozităţii Apariţia pilozităţii pe buza superioară Pilozitatea buzei superioare, feţei şi bărbiei Pilozitatea buzei superioare, bărbiei, tendinţe la unirea lor, apariţia barbetelor Pilozitatea pronunţată a buzei superioare, bărbiei, creşterea pronunţată a barbetelor Contopirea tuturor pilozităţii feţii

Stadia

Puncte

Ax 0 Ax 1 Ax 2 Ax 3 Ax 4

0.0 1.0 2.0 3.0 4.0

P0 P1 P2 P3 P4 P5

0.0 1.1 2.2 3.3 4.4 5.5

L0 L1 L2

0.0 0.6 1.2

V0 V1 V3

0.0 0.7 1.4

F0 F1 F2 F3

0.0 1.6 3.2 4.8

F4

6.4

F5

8.0 Tabelul 17

Formule pentru aprecierea şi valorile diagnostice a scorului dezvoltării sexuale la fetiţe după Tanner Vârsta 10 ani 11 ani 12 ani 13 ani

Formula dezvoltării normale MaoPoAxoMeo Ma1PoAxoMao --------Ma2P1AxoMeo Ma1PoAxoMeo --------Ma2P3Ax1Me1 Ma2P2AxoMeo

Aprecierea dezvoltării în puncte Normală Retard Precoce 0 – 2,7 >2.7 2,7 1,2 - 27 7

11,6

1,2 - 7

14 ani 15 ani

--------Ma3P3Ax2Me3 Me3P2Ax2Meo ---------Ma3P3Ax3Me3 Ma3P3Ax3Me3 ---------------

3 – 11,6