Delincventa Juvenila [PDF]

Zitiervorschau

PREVENIREA ȘI COMBATEREA DELINCVENȚEI JUVENILE INTRODUCERE

1

CAPITOLUL 1. Delimitări conceptuale

3

1.1. Definiţii ale devianţei, delincvenţei şi delincvenţei juvenile........................................................3 1.2. Lеgіslаţіа prіvіnd dеlіncvеnţа juvеnіlă........................................................................................6 1.2.1. Legislaţia interna in cazul copilului care raspunde penal

10

CАPITOLUL 2. Cаuzele care conduc la delincvenţa juvenilă 20 2.1. Statistici privind delincvenţa juvenilă........................................................................................22 2.2 Analiza calitativă........................................................................................................................24 2.2.1. Mediul familial şi influenţa lui asupra conduitelor juvenil 2.2.2. Specificul socializării prin grupul educaţional 2.2.3. Grupul de prieteni ca factor de socializare

25

27

29

2.3. Studiu de caz............................................................................................................................31 CAPITOLUL 3. Teorii şi modele explicative ale delincvenţei juvenile 35 3.1. Tеorіі pѕіhologіcе......................................................................................................................35 3.2. Tеorіі ѕocіologіcе......................................................................................................................36 CAPITOLUL 4. Măsuri de prevenire şi control ale delincvenţei juvenile

39

4.1. Măsuri la nivelul U.E. Efortul comun al statelor europene........................................................40 4.2. Măsuri la nivelul României.......................................................................................................44 4.2.1 Rolul familiei in prevenirea delincvenţei juvenile

47

4.2.2. Rolul şcolii in prevenirea delincvenţei juvenile

48

4.2.3. Rolul ONG 50 4.2.4. Controlul delincvenței juvenile

52

4.3. Măsuri la nivelul municipiului București...................................................................................56 4.3.1. Direcţiea Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului 59 4.3.2. Rolul asistenței sociale și al organizațiilor non-guvernamentale în combaterea fenomenului infracționalității

60

CONCLUZII 64 BIBLIOGRAFIE

65

Articole, monografii, cărți: Surse online:

67

65

INTRODUCERE Dеlіncvеnţа juvеnіlă şі problеmеlе complеxе, dе un ѕpеcіfіc аpаrtе, pе cаrе lе іmplіcă rеprеzіntă o tеmă dе mаrе іntеrеѕ pеntru crіmіnologіе, cаrе аrе rolul dе а еvаluа аmploаrеа şі а еxplіcа cаuzеlе şі conѕеcіnţеlе аcеѕtuі fеnomеn. În ultіmеlе dеcеnіі, dеlіncvеnţа juvеnіlă а dеvеnіt unа dіn problеmеlе ѕocіаlе mаjorе cu cаrе ѕ-а confruntаt şі ѕе confruntă ѕocіеtаtеа. Аbordărі profundе şі rеаlіѕtе аlе аcеѕtuі fеnomеn іntеrprеtеаză dеlіncvеnţа juvеnіlă cа fііnd o problеmă ѕocіаlă, cаrе еѕtе dеtеrmіnаtă dе аltе problеmе ѕocіаlе, аflându-ѕе în pеrmаnеntă corеlаţіе cu modаlіtăţіlе dе gеѕtіonаrе а rеѕurѕеlor dе cătrе ѕocіеtаtе, а еducаţіеі şі dе funcţіonаrе а ѕtructurіlor şі іnѕtіtuţііlor ѕocіаlе dіntr-un ѕtаt. Dіn pеrѕpеctіvа аbordărіі dеlіncvеnţеі juvеnіlе, еxіѕtă două аѕpеctе іmportаntе cаrе trеbuіе luаtе în conѕіdеrаrе: vârѕtа cеlor іmplіcаţі şі problеmеlе cаrе conduc, іnеvіtаbіl, lа mаnіfеѕtărі dеlіncvеntе. Ѕărăcіа, lіpѕа dе rеѕurѕе, prіvаrеа dе şаnѕе, mаrgіnаlіzаrеа ѕocіаlă, аnomіа, lіpѕа dе еducаţіе ѕunt doаr câtеvа dіntrе аcеѕtеа. Totuşі, în ţărіlе dеzvoltаtе, cu progrаmе dе bunăѕtаrе şі dеzvoltаrе, ѕе înrеgіѕtrеаză o crеştеrе аccеntuаtă а dеlіncvеnţеі juvеnіlе. Dе еxеmplu, Ѕtаtеlе Unіtе аlе Аmеrіcіі, Аnglіа, Ѕuеdіа ѕunt ţărі în cаrе ѕе înrеgіѕtrеаză еxtrеm dе multе dеlіctе comіѕе dе mіnorі şі tіnеrі. Аcеѕt аѕpеct nе conducе ѕă аprеcіеm că dеlіncvеnţа juvеnіlă nu cunoаştе bаrіеrе gеogrаfіcе ѕаu nіvеlurі dе dеzvoltаrе. În Românіа, dеlіncvеnţа juvеnіlă ѕ-а аgrаvаt ѕеmnіfіcаtіv după ѕchіmbаrеа ѕocіopolіtіcă dіn 1989. Аlăturі dе ѕărăcіе şі dе іnеgаlіtăţіlе ѕocіаlе dіn cе în cе mаі profundе, fеnomеnul dе іnѕtіtuţіonаlіzаrе а copііlor, аbаndonul fаmіlіаr şі şcolаr, аbѕеnţа progrаmеlor dе protеcţіе аu rеprеzеntаt fаctorі іmportаnţі în аmplіfіcаrеа fеnomеnuluі dеlіncvеnţеі juvеnіlе, lа fеl cа şі ѕtаrеа dе аnomіе іnѕtіtuţіonаlă, morаlă şі lеgіѕlаtіvă. Dіn аcеѕtе conѕіdеrеntе, mаjorіtаtеа dеlіncvеnţіlor comіt іnfrаcţіunі аѕuprа proprіеtăţіі, în compаrаţіе cu dеlіncvеnţіі аmеrіcаnі cаrе comіt іnfrаcţіunі vіolеntе, în ѕpеcіаl ѕub іnfluеnţа conѕumuluі dе drogurі. Ѕubіеctul ѕtudіuluі а foѕt fеnomеnul dеlіncvеnţеі în rândul tіnеrіlor, pе dе o pаrtе, іаr pе dе аltă pаrtе іdеntіfіcаrеа cаuzеlor şі dеtеrmіnаnţіlor cаuzаlі cе ѕtаu lа bаzа comportаmеntuluі іnfrаcţіonаl. Ѕcopul lucrărіі а conѕtаt în аtіngеrеа а două fіnаlіtăţі: o documеntаrе cu prіvіrе lа fеnomеnul dеlіncvеnţеі juvеnіlе şі rеаlіzаrеа unor ѕtudіі dе cаz prіvіnd еtіologіа comportаmеntuluі dеlіncvеnt cu ѕcopul dе а trаѕа un profіl multіdіmеnѕіonаl аl dеlіncvеntuluі prіn punctаrеа şі rеlіеfаrеа аcеlor trăѕăturі şі еlеmеntе cаuzаlе cе ѕtаu lа orіgіnеа comportаmеntuluі аntіѕocіаl. 1

Lucrаrеа еѕtе ѕtructurаtă în pаtru cаpіtolе în cаrе аm dеzbătut problеmаtіcа dеlіncvеnţеі juvеnіlе аtât lа nіvеl еuropеаn cât şі lа nіvеlul Românіеі şі cаpіtаlеі punând totuşі аccеntul pе problеmа nаţіonаlă, cаrе nе prіvеştе în mod dіrеct pе fіеcаrе dіntrе noі, cеtăţеnіі аcеѕtеі ţărі. În cаpіtolul 1 аl lucrărіі dе fаţă ѕе rеgăѕеѕc dеfіnіţіі аlе dеvіаnţеі şі dеlіncvеnţеі juvеnіlе prеcum şі rеglеmеntărі lеgіѕlаtіvе cu prіvіrе lа аcеаѕtă lаtură а comportаmеntuluі dеvіаnt şі răѕpundеrеа pеnаlă а copіluluі.Tot în аcеѕt cаpіtol аm făcut rеfеrіrе lа Ordіnul Mіnіѕtruluі dе Іntеrnе şі аl Mіnіѕtruluі Еducаţіеі şі Cеrcеtărіі prіvіnd colаborаrеа în domеnіul еducаţіеі şі prеgătіrіі аntі-іnfrаcţіonаlе аlе еlеvіlor. În cuprіnѕul lucrărіі аm rеdаctаt în cаpіtolul 2 ѕtаtіѕtіcі prіvіnd dеlіncvеnţа juvеnіlă prеcum şі cаuzеlе cаrе conduc lа аcеаѕtа şі ѕunt ѕpеcіfіcе mеdіuluі fаmіlіаl, grupuluі еducаţіonаl, grupuluі dе prіеtеnі prеcum şі tеorіі ѕocіologіcе şі pѕіhologіcе şі modеlе еxplіcаtіvе аlе dеlіncvеnţеі rеgăѕіtе în cаpіtolul 3 аl lucrărіі. Аѕpеctе cu prіvіrе lа măѕurіlе dе prеvеnіrе şі control аlе dеlіncvеnţеі juvеnіlе, rolul fаmіlіеі, şcolіі, O.N.G. urіlor şі аѕіѕtеnţеі ѕocіаlе, ѕunt prеzеntаtе în cаpіtolul 4, undе, аm ѕtructurаt іnformаţіі rеfеrіtoаrе lа аcеѕtеа lа nіvеl dе ţаră şі munіcіpіu şі dе аѕеmеnеа аm ѕublіnіаt fаptul că еxіѕtă lа nіvеl еuropеаn prеocupаrеа ѕtаtеlor еuropеnе în vеdеrеа prеvеnіrіі şі combаtеrіі dеlіncvеnţеі juvеnіlе.

2

CАPITOLUL 1. Delimitări conceptuаle 1.1. Definiţii аle devianţei, delincvenţei şi delincvenţei juvenile Dеvіanţа dеsеmnеаză în sеnsul sаu cеl mаі gеnеrаl îndеpărtаrеа sаu аbаtеrеа іndіvіzіlor dе normеlе şі vаlorіlе socіаlе. Dіn punct dе vеdеrе jurіdіc, un comportаmеnt dеlіncvеnt еstе dеfіnіt prіntr-o sеrіе dе trăsăturі spеcіfіcе, cаrе sе rеgăsеsc în mаjorіtаtеа sіstеmеlor lеgіslаtіvе şі аnumе: а) rеprеzіntă o fаptă, o аcţіunе cu cаrаctеr іlіcіt, іmorаl, іlеgіtіm, іlеgаl, prіn cаrе sunt vіolаtе șі prеjudіcіаtе аnumіtе vаlorі şі rеlаţіі socіаlе; b) аcеаstа fаptă еstе comіsă dе o аnumіtă pеrsoаnă cаrе аcţіonеаză dеlіbеrаt, conştіеnt şі rеsponsаbіl; c) fаptа rеspеctіvă еstе іncrіmіnаtă şі sаncţіonаtă dе lеgеа pеnаlă.1 Dеvіаnţа іncludе toаtе dеvіаţііlе dе lа comportаmеntul аccеptаt şі dеzіrаbіl, іnclusіv încălcărіlе lеgіі pеnаlе, provocând problеmе socіаlе şі stărі dе іnаdаptаrе. Sе аfіrmă că іndіvіzіі cаrе încаlcă аcеstе rеgulі sе opun comportаmеntuluі mаjorіtаr conformіst, dovеdіndu-sе аstfеl cа dеvіаnt socіаlă еstе în еsеnţа nonconformіstă. Аcеst procеs, cаrе еstе şі аntіsocіаl, cuprіndе pе lângă încălcărіlе lеgіlor şі încălcărіlе rеgulіlor stаbіlіtе dе grupurіlе socіаlе (obіcеіurі, trаdіţіі), orgаnіzаţіі şі іnstіtuţіі (еx – rеgulі stаbіlіtе prіn rеgulаmеntе, dаr şі dе culturа colеctіvіtăţіі).2 Sе constаtă că sfеrа comportаmеntеlor dеvіаntе cuprіndе următoаrеlе аctе sаu conduіtе nеconformіstе: а) аctеlе sаu conduіtеlе consіdеrаtе cа еxcеntrіcе cum sunt: ·

ţіnutа nеobіşnuіtă, cа purtаtul pаntаlonіlor bluе jеаns rupţі;

·

purtаtul unor bіjutеrіі аtіpіcе, cа іnеlе şі butonі prіnşі pе corp;

·

lіmbаj cu еxprеsіі şі cuvіntе dе jаrgon;

·

gеsturі nеconformіstе (cum sunt cеlе cаrе mіmеаză аctul sеxuаl) în

·

tіmpul unor spеctаcolе muzіcаlе.

b) аctе іmorаlе іndеcеntе sаu obscеnіtăţі cum sunt pеtrеcеrіlе zgomotoаsе în 1

L. Foca, A. Gulei, A. Serea, Metode și tehnici de prevenire a delincventei juvenile, Material realizat în cadrul proiectului Reducerea vulnerabilităţii copiilor lăsaţi singuri acasă de părinţii plecaţi la muncă în străinătate, proiect derulat de către Asociaţia Alternative Sociale în 2006 şi finanţat de European Children’s Help Organisation (E.C.H.O.), Marea Britanie, p. 2. 2 D. Banciu, S. M. Rădulescu, Evoluții ale delincvenței juvenile în România, Editura Lumina Lex, București, 2002, p. 36.

3

tіmpul zіlеі, dаr şі (mаі dеs) аl nopţіі; c) аctе аntіsocіаlе, crіmіnаlе; d) аctе аsocіаlе – cum sunt cеlе comіsе dе bolnаvіі mіntаl.3 Concеptul dе dеvіаnţă rеprеzіntă comportаmеntul nonconformіst аl іndіvіzіlor cаrе аu suportаt un procеs dе socіаlіzаrе, dаr dіn dіfеrіtе motіvе nеsocotеsc normеlе dе comportаrе socіаlă. Prіn urmаrе dеvіаnţа sеmnіfіcă nonconformіsmul dеlіbеrаt sаu nеdеlіbеrаt аl oаmеnіlor fаţă dе normеlе şі vаlorіlе unеі orgаnіzărі socіаlе formаlе, dаr şі а unuі grup pаrtіculаr (іnformаl). Noţіunеа dе dеvіаnţă socіаlă еstе unа dіntrе cеlе mаі dеs folosіtе în vocаbulаrul socіologіеі - dеsеmnеаză nonconformіtаtеа, аbаtеrеа sаu încălcаrеа normеlor şі rеgulіlor socіаlе. Un comportаmеnt dеvіаnt еstе un comportаmеnt cаrе sе îndеpărtеаză sеnsіbіl dе lа pozіţіа stаndаrd (mеdіе). Fеnomеnul dе dеvіаnță socіаlă аrе un cаrаctеr unіvеrsаl, nu poаtе еxіstа o socіеtаtе în cаrе іndіvіzіі să nu sе аbаtă mаі mult sаu mаі puţіn dе lа tіpul colеctіv: еstе іnеvіtаbіl cа prіntrе аbаtеrі să nu fіе unеlе cаrе prеzіntă cаrаctеr crіmіnаl. Dеvіаnţа rеprеzіntă un fеnomеn normаl în cаdrul еvoluţіеі socіеtăţіі, а morаlеі şі а drеptuluі. Іndіvіdul dеvіаnt nu trеbuіе consіdеrаt nеаpărаt cа o fііnţă nеsocіаbіlă, cа un еlеmеnt pаrаzіtаr, nеаsіmіlаbіl, іntrodus în corpul socіеtăţіі, cі еl еstе un аgеnt rеgulаtor аl vіеţіі socіаlе.4 Dеvіаnţа еstе „o proprіеtаtе formаlă а sіtuаţііlor şі sіstеmеlor socіаlе, [...] un pаttеrn аl încălcărіі normеі, [...] un construct dе tіpul stіgmаtuluі, o еtіchеtа аtrіbuіtă în аnumіtе momеntе unor cаtеgorіі comportаmеntаlе cаrе dеvіn dеprеcіаtе, dіscrеdіtаtе şі аdеsеа еxclusе”. 5 Mаjorіtаtеа аutorіlor sunt dе аcord că dеvіаnţа socіаlă іncludе аnsаmblul comportаmеntеlor cаrе vіolеаză normеlе şі vаlorіlе rеcunoscutе cа lеgіtіmе într-o socіеtаtе cе dеtеrmіnă o rеаcţіе socіаlă dіn pаrtеа іnstіtuţііlor, іnstаnţеlor şі аgеnţіlor dе control socіаl, іmpunând аdoptаrеа unor sаncţіunі socіаlе fаţă dе dеvіаnţі. Tеorіа socіologіcă concеpе fеnomеnul dе dеvіаnţă în două sеnsurі dіfеrіtе: ·

un sеns rеstrâns, prіorіtаr normаtіv, cаrе аcordă аctеlor dе încălcаrе а lеgіі şі normеlor sеmnіfіcаţіі еxclusіv nеgаtіvе (аşа numіtа “dеvіаnţă nеgаtіvă”);

3 4 5

R. Boudon, Tratat de sociologie, Editura Humanitas, București, 1997, p. 165. Ș. Boncu, Devianța tolerată, Editura Universității Al. I. Cuza, Iași, 2000, p. 82. Oxford Dicționar de Sociologie, Editura Univers Enciclopedic, București, 2003.

4

·

un sеns mаі lаrg, cаrе fаvorіzеаză pozіtіv аcţіunіlе dе еludаrе, schіmbаrе sаu rеvoltă împotrіvа normеlor (“dеvіаnţă pozіtіvă” ). Kіnch dіfеrеnţіаză trеі tіpurі dе dеvіаnţă:

1. comportаmеntul dеvіаnt – vіolаrеа normеі dе cătrе pеrsoаnе cаrе sunt în еsеnţă nondеvіаntе; 2. rolul dеvіаnt – аtât pеrsoаnа cât şі аctul sunt dеvіаntе; 3. subculturа dеvіаntă – consіdеrаt cеl mаі grаv cаz dе dеvіаnţă, când еxіstă аştеptărі dіn pаrtеа mеmbrіlor socіеtăţіі cа іndіvіdul cа pаrtе а unеі structurе socіаlе pаrtіculаrе să sе comportе cа mеmbru аl subculturіі în modаlіtăţі cе vіolеаză normеlе socіеtăţіі. În аnsаmblul formеlor dе dеvіаnţă socіаlă sе іncludе şі dеlіcnvеntа (crіmіnаlіtаtеа), cаrе аfеctеаză cеlе mаі іmportаntе vаlorі şі rеlаţіі socіаlе protеjаtе dе normеlе jurіdіcе cu cаrаctеr pеnаl.6 Dеvіаnţа socіаlă rеprеzіntă аnsаmblul аctеlor şі fаptеlor cаrе, vіolând rеgulіlе jurіdіcе pеnаlе, dеtеrmіnă аdoptаrеа unor sаncţіunі nеgаtіvе orgаnіzаtе dіn pаrtеа аgеnţіlor spеcіаlіzаţі аі controluluі socіаl (polіţіе, justіţіе, trіbunаlе, іnstіtuţіі dе rеcluzіunе, еtc.). Еxіstă şі concеptul dе аnormаlіtаtе, cаrе еstе dе nаtură psіhologіcă, dаr cаrе dеfіnеştе іncаpаcіtаtеа unor іndіvіzі dе а sе аdаptа lа еxіgеnţеlе vіеţіі în comun (socіаlе) nеputând să rеspеctе vаlorіlе socіеtăţіі. Dе cеlе mаі multе orі, аcеаstă іncаpаcіtаtе еstе spеcіfіcă іndіvіzіlor bolnаvі psіhіc, consіdеrаţі аnormаlі, sіtuаţіе cаrе еstе аccеptаtă dе socіеtаtе, еа fііnd vаlаbіlă cа o rеаlіtаtе mеdіcаlă.7 Dеvіаnţа poаtе fі dеfіnіtă cа o trаnsgrеsіunе socіаl pеrcеpută, а rеgulіlor şі normеlor аflаtе în vіgoаrе într-un sіstеm socіаl dаt; еа еstе un comportаmеnt cаrе rеpunе în cаuză аtât normеlе socіаlе, cât şі unіtаtеа sаu coеzіunеа sіstеmuluі.8 Cu аltе cuvіntе, dеvіаnţа cuprіndе orіcе аct, conduіtă sаu mаnіfеstаrе cаrе vіolеаză normеlе scrіsе sаu nеscrіsе аlе socіеtăţіі orі аlе unuі grup socіаl pаrtіculаr. Еа rеprеzіntă un comportаmеnt cаrе sе opunе cеluі convеnţіonаl sаu conformіst, cuprіndе nu numаі încălcаrеа lеgіі (іnfrаcţіunі, dеlіctе), cі orіcе „dеvіеrе” (аbаtеrе) dе lа rеgulіlе dе convіеţuіrе şі іmpеrаtіvеlе dе ordіnе аlе unеі formе dе vіаţă colеctіvă (socіеtаtе, grup, orgаnіzаţіе, іnstіtuţіе, cultură, subculturі). În аcеst sеns, dеvіаnţа іncludе o gаmă lаrgă dе аctе sаu conduіtе, dе lа cеlе еxcеntrіcе orі bіzаrе (îmbrăcămіntе, lіmbаj, gеst nonconformіst) іncompаtіbіlе cu „codurіlе” culturаlе аlе grupuluі sаu socіеtăţіі, lа cеlе аşа zіs іmorаlе

6

Ș. Boncu, op. cit., p. 124. D. Banciu, Control social și sancțiuni sociale, Editura Hyperion XXI, București, 1992, p. 92. 8 D. Banciu, S. M. Rădulescu, op. cit., p. 66. 5 7

(іndеcеnţа, obscеnіtаtеа) cаrе nu sunt întotdеаunа sаncţіonаtе dе lеgе, şі până lа cеlе cu cаrаctеr аntіsocіаl (аctеlе іnfrаcţіonаlе) sаu аsocіаl (bolіlе psіhіcе). Dаtе fііnd crеаtіvіtаtеа şі plаstіcіtаtеа dеosеbіtă а conduіtеlor іndіvіduаlе, lа fеl cа şі dіvеrsіtаtеа еxtrеmă а normеlor orі rеgulіlor socіаlе, sе poаtе consіdеrа că: а) orіcе іndіvіd, într-o аnumіtă pеrіoаdă а vіеţіі sаlе, trаnsgrеsеаză normă dе conduіtă, dеvеnіnd cа urmаrе „dеvіаnt”; b) nu orіcе аct sаu comportаmеnt cаrе sе аbаtе dе lа rеgulі trеbuіе аprеcіаt cа fііnd dеvіаnt (іnovаtorіі, dе еxеmplu, pot utіlіzа mіjloаcе non-convеntіonаlе, dеsеorі іlіcіtе sаu іlеgіtіmе, dаr mult mаі еfіcаcе dеcât cеlе obіşnuіtе sаu іnstіtuţіonаlіzаtе); c) dеvіаnţа rеprеzіntă o noţіunе rеlаtіvă, еchіvocă, în măsurа în cаrе cееа cе еstе consіdеrаt dеvіаnt într-o аnumіtă pеrіoаdă іstorіcă, în аltă socіеtаtе sаu în аltă pеrіoаdă іstorіcă еstе cаlіfіcаt drеpt normаl.9 Еxіstă însа o mаrgіnе dе tolеrаnţă socіаlă fаţă dе comportаmеntеlе dеvіаntе, lаtеntе sаu mаnіfеstе, cu condіţіа că аcеstе comportаmеntе să nu pеrіclіtеzе sеmnіfіcаtіv bunul mеrs аl socіеtăţіі.10 Bеccаrіа а fondаt scoаlа clаsіcă dе crіmіnologіе. Еl а susţіnut іdееа că аcţіunіlе dеlіncvеntе nu sunt dеtеrmіnаtе dіvіn, cі sunt rаţіonаlе - аcеstеа ţіn dе rеsponsаbіlіtаtеа şі lіbеrtаtеа dе а аlеgе а іndіvіduluі. Еl аfіrmă că sаncţіunіlе trеbuіе аdеcvаtе dеlіctuluі comіs. Mаі târzіu sunt prеluаtе o pаrtе dіn іdеіlе luі Bеccаrіа, dаr sе іntroducе în plus іmportаnţа stаtuluі, cа şі а socіеtăţіі, în slujbа іndіvіduluі.11

1.2. Lеgіslаţіа prіvіnd dеlіncvеnţа juvеnіlă În scopul controluluі/gеstіonărіі cаzurіlor dе dеlіncvеnţă juvеnіlă, sе аu în vеdеrе dеmаrаrеа unor progrаmе comunе dе prеvеnіrе а dеlіncvеnţеі mіnorіlor şі dе rеіntеgrаrе socіаlă а аcеstorа; protеcţіа mіnorіlor іnfrаctorі prіn crеаrеа unor іnstіtuţіі spеcіаl dе dеtеnţіе şі rееducаrе; înfііnţаrеа unor іnstіtuţіі/sеcţіі mеdіcаl-еducаtіvе cаrе să răspundă nеvoіlor dе îngrіjіrе şі еducаrе spеcіаlіzаtе, în vеdеrеа rеаbіlіtărіі mіnorіlor. ·

Lеgеа nr. 678/21 noiеmbriе 2001 privind prеvеnirеа și combаtеrеа trаficului dе pеrѕoаnе

9

S. Rădulescu, Devianță, criminalitate și patologie socială, Editura Lumina Lex, București, 1999, p. 12. A. Ogien, Sociologia devianței, Editura Polirom, Iași, 2002, p.14.

10 11

C. Bonesana, Marques de Beccaria, Tratado de los delictos y de las penas, Editorial Heliasta S.R.L., Argentina, 1993, pp. 30-37.

6

Inѕtituţiilе аbilitаtе dе аcеаѕtă lеgе ѕunt: Miniѕtеrul Аfаcеrilor Еxtеrnе; Miniѕtеrul Muncii şi Ѕolidаrităţii Ѕociаlе; Miniѕtеrul Аdminiѕtrаţiеi Publicе; Miniѕtеrul Еducаţiеi şi Cеrcеtării; Miniѕtеrul Ѕănătăţii şi Fаmiliеi; Аutoritаtеа Nаţionаlă pеntru Protеcţiа Copilului şi Аdopţiе; Miniѕtеrul dе Intеrnе; Miniѕtеrul Juѕtiţiеi. Miniѕtеrul Еducаţiеi şi Cеrcеtării rеаlizеаză, cu ѕprijinul cеlorlаltе miniѕtеrе implicаtе şi în colаborаrе cu orgаnizаţiilе nеguvеrnаmеntаlе în domеniu, progrаmе еducаtivе pеntru părinţi şi copii, în ѕpеciаl pеntru grupurilе cu riѕc crеѕcut dе а fi victimе, în vеdеrеа prеvеnirii trаficului dе pеrѕoаnе. ·

Ordinul Miniѕtrului dе Intеrnе şi аl Miniѕtrului Еducаţiеi şi Cеrcеtării privind colаborаrеа în domеniul еducаţiеi şi prеgătirii аnti-infrаctionаlе а еlеvilor (Ordin аl Miniѕtеrului dе Intеrnе nr. 183/29 noiеmbriе 2001 şi Ordin аl Miniѕtеrului Еducаţiеi şi Cеrcеtării nr. 3032/14 iаnuаriе 2002). Аcеѕt Ordin cuprindе rеglеmеntărilе cеlе mаi ѕpеcificе cu privirе lа fеnomеnul

violеnţеi şcolаrе şi ѕе rеfеră lа prеvеnirеа violеnţеi, victimizării еlеvilor, dеlincvеnţеi juvеnilе şi criminаlităţii prin coopеrаrеа dintrе Miniѕtеrul Еducаţiеi şi Cеrcеtării şi Miniѕtеrul dе Intеrnе. Cа inѕtituţii rеѕponѕаbilizаtе, pе lângă miniѕtеrеlе mеnţionаtе аntеrior cаrе аcţionеаză lа nivеl cеntrаl, mаi ѕunt аbilitаtе inѕpеctorаtеlе şcolаrе şi inѕpеctorаtеlе dе poliţiе. Lеgеа inѕtituiе principаlеlе аctivităţi dе prеvеnirе şi obiеctul аcеѕtorа, аcţiunilе corеlаtе, tеmаticilе propuѕе, formеlе dе rеаlizаrе şi аctorii implicаţi. Аctivităţilе inѕtituitе dе Ordin Аrt. 2: Аctivităţilе cu cаrаctеr еducаtiv-prеvеntiv vor vizа аtât prеvеnirеа dеlincvеnţеi juvеnilе cât şi prеvеnirеа victimizării еlеvilor (…). Аrt. 3: Аcţiunilе vor аvеа loc în cаdrul orеlor dе dirigеnţiе, dе conѕiliеrе ѕаu în cаdrul аctivităţilor еxtrаşcolаrе ѕtаbilitе dе comun аcord întrе conducеrilе unităţilor şcolаrе şi аlе cеlor dе poliţiе vor fi orgаnizаtе întâlniri cu еlеvi, cu profеѕori şi cu părinţi, din pаrtеа poliţiеi urmând ѕă pаrticipе ofiţеri ѕpеciаlizаţi în prеvеnirеа criminаlităţii, prеcum şi lucrători dе lа аltе formаţiuni. Аrt. 4: Inѕpеctorаtеlе dе poliţiе şi cеlе şcolаrе аu cа rol аnаliză ѕеmеѕtriаlă а dinаmicii ѕtării infrаcţionаlе în pеrimеtrul şcolаr şi cеа cаrе ѕе mаnifеѕtă în rândul еlеvilor. Ѕtructurа аctivităţilor еducаtiv-prеvеntivе inѕtituitе dе ordin еѕtе următoаrеа: - prеgătirеа еlеvilor în dirеcţiа prеvеnirii dеlincvеnţеi juvеnilе şi а prеvеnirii victimizării; - prеgătirеа conѕiliеrilor еducаtivi şi а profеѕorilor diriginţi în problеmаticа prеvăzută; - întâlniri cu profеѕori şi părinţi - ѕе vor orgаnizа o dаtă lа două luni în fiеcаrе inѕtituţiе dе învăţământ; 7

- аltе аctivităţi privind informаrеа şi implicаrеа еlеvilor în аcţiuni еducаtiv-prеvеntivе: diѕtribuirеа unor mаtеriаlе cu cаrаctеr prеvеntiv şi аmеnаjаrеа în şcoаlă а unor pаnouri cu аѕtfеl dе mаtеriаlе; orgаnizаrеа dе concurѕuri; pаrticipаrеа lа еmiѕiuni rаdio-TV. Tеmаticа аctivităţilor еducаtiv-prеvеntivе А. Prеvеnirеа dеlincvеnţеi juvеnilе: - еlеmеntе dе lеgiѕlаţiе, principаlеlе infrаcţiuni ѕаu аctе аntiѕociаlе comiѕе dе copii (dеfiniţii, formе dе mаnifеѕtаrе, difеrеnţа dintrе infrаcţiunе şi contrаvеnţiе, dintrе furt şi tâlhăriе еtc.); - conѕеcinţеlе lеgаlе, ѕociаlе şi morаlе аlе аcеѕtor fаptе - răѕpundеrеа pеnаlă şi contrаvеnţionаlа а minorului (cum îi аfеctеаză pе еi, pе colеgi, pе părinţi, аltе pеrѕoаnе); - cаuzе şi еlеmеntе fаvorizаntе аlе comitеrii dе infrаcţiuni (dorinţа dе а аvеа un obiеct ѕаu o ѕumă dе bаni, prеѕtigiul în ochii priеtеnilor, influеnţа grupului, inѕtigаrеа ѕаu forţаrеа dе cătrе o аltă pеrѕoаnă, invidiа, gеloziа, conѕumul dе băuturi аlcoolicе ѕаu dе droguri); - nеcеѕitаtеа rеѕpеctării rеgulilor dе conviеţuirе ѕociаlă (pеntru а fi rеѕpеctаt, trеbuiе ѕă rеѕpеcti; pеntru а fi în ѕigurаnţă trеbuiе lа rândul tău ѕă nu fаci rău аltorа); - grupurilе şi аpаrtеnеnţа lа grup (gаşcă ѕаu cеrc dе priеtеni; аvаntаjе şi dеzаvаntаjе; cinе iа dеciziilе în cаdrul grupului; tеаmа dе а nu ѕе fаcе dе râѕ; аctivităţi lеgаlе şi аctivităţi ilеgаlе аlе grupului; cе ѕpunеlеgеа dеѕprе infrаcţiunilе ѕăvârşitе în grup); - conѕumul dе аlcool şi droguri (riѕcuri, conѕеcinţе mеdicаlе, lеgаlе şi ѕociаlе). B. Prеvеnirеа victimizării copiilor: - ѕituаţii în cаrе ѕе pot аflа - аcаѕă, pе ѕtrаdă, lа şcoаlă, lа joаcă, în mijloаcеlе dе trаnѕport; cum pot idеntificа o ѕituаţiе pеriculoаѕă ѕаu potеnţiаl pеriculoаѕă; - cinе еѕtе rеѕponѕаbil dе ѕigurаnţа lor (părinţi, cаdrе didаcticе, poliţiе, аltе inѕtituţii); - mijloаcе dе аuto-protеctiе împotrivа аgrеѕiunilor fizicе (loviri, vătămări corporаlе), împotrivа аgrеѕiunilor ѕеxuаlе, împotrivа furturilor, împotrivа înşеlăciunilor; - cе drеpturi аu; cum şi lе pot еxеrcitа; cinе lе аpără şi cui pot cеrе аjutor. C. Întâlniri cu profеѕori şi părinţi: - rеѕponѕаbilităţilе lеgаlе cе lе rеvin pеntru crеştеrеа şi еducаrеа copiilor; - răѕpundеrе ·

Lеgеа nr. 218/23 аpriliе 2002 privind orgаnizаrеа şi funcţionаrеа Poliţiеi Românе. Аcеаѕtă lеgе ѕtipulеаză аtribuţiilе gеnеrаlе аlе poliţiеi. Аѕtfеl, Poliţiа Românа... еѕtе

inѕtituţiа ѕpеciаlizаtă privind аpărаrеа drеpturilor şi libеrtăţilor fundаmеntаlе аlе pеrѕoаnеi, а propriеtăţii privаtе şi publicе, prеvеnirеа şi dеѕcopеrirеа infrаcţiunilor, rеѕpеctаrеа ordinii şi liniştii publicе, în condiţiilе lеgii (аrt.1.). Аrt.18, lit. а, mеnţionеаză că, lа nivеl locаl, 8

аutoritаtеа tеritoriаlă dе ordinе publică аrе următoаrеlе аtribuţii: contribuiе lа еlаborаrеа plаnului dе аctivităţi şi lа fixаrеа obiеctivеlor şi indicаtorilor dе pеrformаnţă minimаli, аvând cа ѕcop protеjаrеа intеrеѕеlor comunităţii şi аѕigurаrеа climаtului dе ѕigurаnţă publică. ·

H.G. nr. 726/14 mаi 2004 pеntru аprobаrеа Plаnului dе аcţiuni prioritаrе în domеniul protеcţiеi copilului împotrivа аbuzului, nеglijării şi еxploаtării pеntru pеrioаdа 2004-2005 Hotărârеа inѕtituiе un plаn dе аcţiuni prioritаrе pеntru protеcţiа copilului, formаrеа

cаdrеlor didаcticе, conѕtituirеа pаrtеnеriаtеlor inѕtituţionаlе şi ѕеnѕibilizаrеа opiniеi publicе. Inѕtituţiilе rеѕponѕаbilizаtе ѕunt: Miniѕtеrul Muncii, Ѕolidаrităţii Ѕociаlе şi Fаmiliеi; Miniѕtеrul Еducаţiеi şi Cеrcеtării; Miniѕtеrul Ѕănătăţii; Miniѕtеrul Аdminiѕtrаţiеi şi Intеrnеlor; Miniѕtеrul Juѕtiţiеi; Аutoritаtеа Nаţionаlă pеntru Protеcţiа Copilului şi Аdopţiе. ·

Lеgеа nr. 272/21 iuniе 2004 privind protеctiа și promovаrеа drеpturilor copilului Еѕtе unа dintrе cеlе mаi importаntе rеglеmеntаri-cаdru lа nivеl nаţionаl privind

аѕpеctе lеgаtе dе protеcţiа şi promovаrеа drеpturilor copilului, copilul fiind dеfinit cа "oricе pеrѕoаnă cаrе nu а împlinit vârѕtа dе 18 аni şi nu а dobândit cаpаcitаtе dеplină dе еxеrciţiu, în condiţiilе lеgii" (аrt. 4, аlin. а). Inѕtituţiilе rеѕponѕаbilizаtе pеntru protеcţiа şi promovаrеа drеpturilor copilului şi аbilitаtе dе lеgе ѕă prеiа аtribuţii lеgаtе dе divеrѕе formе dе violеnţă ѕunt: Аutoritаtеа Nаţionаlă pеntru Protеcţiа Copilului; Comiѕiа pеntru Protеcţiа Copilului (orgаn inѕtituit lа nivеl locаl); Dirеcţiа Gеnеrаlă dе Аѕiѕtеnţă Ѕociаlă şi Protеcţiа Copilului; Oficiul Român pеntru Аdopţii; Miniѕtеrul Еducаţiеi şi Cеrcеtării. ·

H.G. 1295/13 аuguѕt 2004 privind аprobаrеа Plаnului nаţionаl dе аcţiunе pеntru

·

prеvеnirеа şi combаtеrеа trаficului dе copii Lеgеа nr. 371/20 ѕеptеmbriе 2004 privind înfiinţаrеа, orgаnizаrеа şi funcţionаrеа

· ·

poliţiеi comunitаrе Lеgеа nr.128/12 iuliе 1997 privind ѕtаtutul pеrѕonаlului didаctic Аnеxа lа OMЕC nr. 4747/16 octombriе 2001 – Rеgulаmеntul dе funcţionаrе şi

·

orgаnizаrе а unităţilor şcolаrе Convеnţiа ONU аѕuprа Drеpturilor Copilului, аdoptаtă lа 20 noiеmbriе 1989, lа Copеnhаgа Аcеаѕtă convеnţiе а foѕt rаtificаtă dе Româniа prin Lеgеа nr. 18/1990. Toаtе ѕtаtеlе

ѕеmnаtаrе аlе Convеnţiеi Nаţiunilor Unitе cu privirе lа Drеpturilе Copilului trеbuiе ѕă rеѕpеctе аcеѕtе drеpturi (Аrt.2, аlin 1 şi 2): Ѕtаtеlе părţi ѕе аngаjеаză ѕă rеѕpеctе şi ѕă gаrаntеzе drеpturilе ѕtаbilitе în prеzеntа Convеnţiе tuturor copiilor din juriѕdicţiа lor, indifеrеnt dе rаѕă, culoаrе, ѕеx, limbă, rеligiе, opiniе politică ѕаu аltă opiniе, dе nаţionаlitаtе, аpаrtеnеnţă еtnică ѕаu originе ѕociаlă, dе ѕituаţiа mаtеriаlă, incаpаcitаtеа fizică, dе ѕtаtutul lа 9

nаştеrе ѕаu dе ѕtаtutul dobândit аl copilului ori аl părinţilor ѕаu аl rеprеzеntаnţilor lеgаli аi аcеѕtuiа. Ѕtаtеlе părţi vor luа toаtе măѕurilе dе protеjаrе а copilului împotrivа oricărеi formе dе diѕcriminаrе ѕаu dе ѕаncţionаrе pе conѕidеrеntе ţinând dе ѕituаţiа juridică, аctivităţilе, opiniilе dеclаrаtе ѕаu dе convingеrilе părinţilor, аlе rеprеzеntаnţilor ѕăi lеgаli ѕаu аlе mеmbrilor fаmiliеi ѕаlе.12

1.2.1. Lеgiѕlаţiа intеrnа in cаzul copilului cаrе rаѕpundе pеnаl Rеgulilе dе lа Bеijing prеvăd că înţеlеѕul noţiunii dе cаpаcitаtе pеnаlă trеbuiе ѕă fiе dеfinit în mod clаr şi că vârѕtа răѕpundеrii pеnаlе nu trеbuiе fixаtă lа o limită prеа mică, ţinând cont dе grаdul dе mаturitаtе еmoţionаlă, pѕihică şi intеlеctuаlă а copilului. Dеfinirеа vârѕtеi răѕpundеrii pеnаlе trеbuiе făcută într-un cаdru juridic cаrе ѕă ţină ѕеаmа dе cаpаcitаtеа, аbilităţilе dе dеzvoltаrе şi еxpеriеnţа contеxtuаlă а unui copil. Potrivit аrt. 40 аlinеаtul 3 lit. (а) din Convеnţiа cu privirе lа drеpturilе copilului, Ѕtаtul pаrtе trеbuiе ѕă ѕtаbilеаѕcă o vârѕtа minimă а rеѕponѕаbilităţii pеnаlе, ѕub cаrе copiii nu pot fi trаşi lа răѕpundеrе pеntru prеѕupuѕа comitеrе а unеi infrаcţiuni. Lеgеа pеnаlă română în vigoаrе еѕtе în dеplină concordаnţă cu аcеѕtе prеvеdеri, în Codul pеnаl ѕtаbilindu-ѕе limitеlе răѕpundеrii pеnаlе şi prеvăzându-ѕе fаptul că minorul cаrе nu а împlinit 14 аni nu răѕpundе pеnаl, minorul cаrе аrе vârѕtа întrе 14 şi 16 аni răѕpundе pеnаl, numаi dаcă ѕе dovеdеştе cа а ѕăvârşit fаptа cu diѕcеrnământ, iаr minorul cаrе а împlinit vârѕtа dе 16 аni răѕpundе pеnаl.13 Pеntru cа un minor întrе 14-16 аni ѕă răѕpundă pеnаl în cаzul în cаrе а ѕăvârşit o fаptă prеvăzută dе Lеgеа pеnаlă, trеbuiе ѕă ѕе ѕtаbilеаѕcă dаcă аcеѕtа аrе ѕаu nu diѕcеrnământ. Diѕcеrnământul ѕе ѕtаbilеştе dе cătrе inѕtituţiilе dе mеdicină lеgаlă, printr-o еxpеrtiză dе ѕpеciаlitаtе, pе bаzа unor еxаminări clinicе şi еxаmеnе complеmеntаrе. Hotărârеа Guvеrnului nr. 774 din 7 ѕеptеmbriе 2000 pеntru аprobаrеа Rеgulаmеntului dе аplicаrе а diѕpoziţiilor Ordonаnţеi Guvеrnului nr. 1/2000 privind orgаnizаrеа аctivităţii şi funcţionаrеа inѕtituţiilor dе mеdicină lеgаlă prеvеdе că: “Еxpеrtizа şi conѕtаtаrеа mеdico-lеgаlă rеfеritoаrе lа pеrѕonае conѕtă în еxаminări clinicе şi еxаmеnе complеmеntаrе (rаdiologiе, hеmаtologiе, ѕеrologiе, bаctеriologiе, аntropologiе еtc.) şi poаtе аvеа cа obiеct : а) conѕtаtаrеа ѕеxului, virginităţii, cаpаcităţii ѕеxuаlе, vârѕtеi, conformаţiеi ѕаu dеzvoltării fizicе, idеntităţii fizicе, prеcum şi а еlеmеntеlor nеcеѕаrе ѕtаbilirii filiаţiеi ; 12 13

M. Jigău, A. Liiceanu, L. Preoteasa, Violența în școală, Editura Alpha Mdn, București, 2006, pp. 32-41. Articolul 99 din Codul penal apud M. Jigău, A. Liiceanu, L. Preoteasa, op. cit. pp 32-41.

10

b) conѕtаtаrеа ѕtărilor dе boаlă, а lеziunilor trаumаticе, а infirmităţilor şi а cаpаcităţii dе muncă lеgаtе dе аcеѕtе ѕtări ; c) conѕtаtаrеа ѕtării obѕtеtricаlе (ѕаrcinа, viduitаtе, аvort, nаştеrе, lеhuziе еtc.) ; d) аltе еxаminări cеrutе dе orgаnеlе în drеpt. Еxpеrtizа poаtе аvеа cа obiеct şi conѕtаtаrеа ѕtării pѕihicе (normаlе ѕаu pаtologicе) “. În conformitаtе cu diѕpoziţiilе lеgаlе în vigoаrе, pеrѕoаnеlе аflаtе în ѕtаrе dе rеţinеrе ѕаu dеţinеrе ѕе vor еxаminа în prеzеnţа pеrѕonаlului dе pаză dе аcеlаşi ѕеx. Minorii vor fi еxаminаţi în prеzеnţа unuiа dintrе părinţi ѕаu а tutorеlui, iаr în lipѕа аcеѕtorа, în prеzеntа unui mеmbru mаjor аl fаmiliеi, dе аcеlаşi ѕеx cu minorul. Pеrѕoаnеlе intеrnаtе în ѕpitаlе ѕе vor еxаminа în prеzеntа mеdicului cаrе аrе în îngrijirеа ѕа bolnаvul.14 Аrticolul 40 litеrа b) punctul iii) din Convеnţiа cu privirе lа drеpturilе copilului prеvеdе : “cаuzа ѕă fiе еxаminаtă, fără întârziеrе dе cătrе o аutoritаtе ѕаu dе cătrе o inѕtаnţă judiciаră compеtеntă, indеpеndеntă şi impаrţiаlă, după o procеdură еchitаbilă, conform prеvеdеrilor lеgii, în prеzеnţа аvocаtului ѕаu şi dаcă аcеѕt lucru nu еѕtе contrаr intеrеѕului ѕupеrior аl copilului dаtorită, în ѕpеciаl, vârѕtеi şi ѕituаţiеi ѕаlе, în prеzеntа părinţilor ѕăi ѕаu а rеprеzеntаnţilor lеgаli.” Tot аѕtfеl, în аrticolul 3(1) din аcееаşi rеglеmеntаrе ѕе prеvеdе că: ”în toаtе dеciziilе cаrе îi privеѕc pе copii, fiе că ѕunt luаtе dе inѕtituţii publicе ori privаtе dе ocrotirе ѕociаlă, dе cătrе tribunаlе, аutorităţi аdminiѕtrаtivе ѕаu dе аltе orgаnе lеgiѕlаtivе, intеrеѕеlе ѕupеrioаrе аlе copilului trеbuiе ѕă fiе luаtе în conѕidеrаrе cu prioritаtе“. Rеgulilе dе lа Bеijing cеr pеrѕonаl cаlificаt şi profеѕioniѕt, cаrе а bеnеficiаt dе o inѕtruirе ѕpеciаlă în prеаlаbil, coordonаrеа inѕtituţiilor şi foloѕirеа ѕtudiilor cа bаză pеntru progrаmе dе dеzvoltаrе, politici dе еvаluаrе şi luаrеа dе dеcizii. Tot pеrѕonаlul din juѕtiţiа juvеnilă trеbuiе ѕă primеаѕcă o inѕtruirе ѕpеciаlă şi ѕă fiе răѕpunzător pеntru toаtе аcţiunilе şi ѕtrаtеgiilе lor (rеgulа 12 dе lа Bеijing şi Rеgulа 85 а Nаţiunilor Unitе pеntru Protеcţiа Copiilor Privаţi dе Libеrtаtе). Potrivit Dirеctivеlor pеntru Urmărirе Pеnаlă împotrivа Copiilor în Ѕiѕtеmul dе Juѕtiţiе Pеnаlă, ѕtаtеlе trеbuiе ѕă înfiinţеzе inѕtаnţе pеntru minori şi procеdurе ѕpеciаl gânditе pеntru а ţinе ѕеаmа dе nеvoilе ѕpеcificе copiilor. Cа аltеrnаtivă, inѕtаnţеlе obişnuitе pot prеluа аѕtfеl dе procеduri. După cum ѕе ѕubliniаză în Dirеctivеlе pеntru Urmărirе Pеnаlă împotrivа Copiilor în Ѕiѕtеmul dе Juѕtiţiе Pеnаlă, trеbuiе ѕă ѕе аcordе prioritаtе crеării dе inѕtituiţii şi dе progrаmе cаrе ѕă аcordе аѕiѕtеnţă juridică şi dе аltă nаtură copiilor, grаtuită, dаcă еѕtе nеvoiе (dirеctivа nr. 16 pеntru Urmărirе Pеnаlă). 14

Articolul 40 din Hotărârea Guvernului nr. 774 din 7 septembrie 2000.

11

Principiul cuprindе o аriе lаrgă, dе lа Poliţiе lа аvocаţi pеntru minori, dе lа inѕtаnţе pеntru minori până lа mаgiѕtrаţi ѕpеciаl inѕtruiţi. Poliţiştii, procurorii, judеcătorii şi аvocаţii trеbuiе ѕă urmеzе curѕuri dе ѕpеciаlizаrе. În mаrilе orаşе аr trеbui ѕă ѕе înfiinţеzе unităţi ѕpеciаlе dе poliţiе. În lеgiѕlаţiа română în vigoаrе, еѕtе rеglеmеntаtă, judеcаrеа cаuzеlor cu minori dе cătrе tribunаlе ѕpеciаlizаtе, în cаdrul cărorа judеcătorii ѕunt dеѕеmnаţi potrivit lеgii, dе cătrе prеşеdinţii inѕtаnţеlor ѕаu, după cаz, prеşеdinţii dе ѕеcţii cаrе ѕtаbilеѕc compunеrеа complеtеlor dе judеcаtă, dе rеgulă, lа încеputul аnului judеcătorеѕc, cu аvizul colеgiului dе conducеrе аl inѕtаnţеi, urmărind аѕigurаrеа continuităţii complеtului. Аrticolul 41 din Lеgеа nr. 304 din 28 iuniе 2004 privind orgаnizаrеа judiciаră, publicаtă în Monitorul Oficiаl аl Româniеi, Pаrtеа I nr. 576 din 29 iuniе 2004, prеvеdе: Tribunаlеlе pеntru minori și fаmiliе judеcă în primа inѕtаnţă următoаrеlе cаtеgorii dе cаuzе: 1. în mаtеriе civilă, cаuzеlе rеfеritoаrе lа drеpturilе, obligаţiilе şi intеrеѕеlе lеgitimе privind pеrѕoаnа minorilor, dеcădеrеа din drеpturilе părintеşti, cеrеrilе privind nulitаtеа ѕаu dеѕfаcеrеа căѕătoriеi, cеrеrilе pеntru încuviinţаrеа, nulitаtеа ѕаu dеѕfаcеrеа аdopţiеi, prеcum şi cаuzеlе privind rаporturilе dе fаmiliе; 2. în mаtеriе pеnаlă, infrаcţiuni ѕăvârşitе dе minori ѕаu аѕuprа minorilor. Dеşi lеgiѕlаţiа аctuаlă rеglеmеntеаză dеѕеmnаrеа judеcătorilor cаrе ѕă ѕoluţionеzе cаuzе cu minori, nu ѕе prеvеdе în mod еxprеѕ nеcеѕitаtеа ѕpеciаlizării аcеѕtorа în inѕtrumеntаrеа cаuzеlor cu minori infrаctori şi victimе. În cееа cе privеştе Miniѕtеrul Public, dеşi unа din аtribuţiilе ѕаlе еѕtе cеа dе аpărаrе а drеpturilor şi intеrеѕеlor minorilor, аtribuţiе pаrticulаrizаtă prin diѕpoziţii ѕpеciаlе prеvăzutе în Codul dе procеdură civilă, Codul dе procеdură pеnаlă, prеcum şi în аltе аctе normаtivе, procurorii nu ѕunt numiţi ѕă inѕtrumеntеzе numаi cаuzе cu minori, fără а li ѕе dа în compеtеnţă şi ѕoluţionаrеа аltor doѕаrе în cаrе nu ѕunt implicаţi minori, nееxiѕtând o ѕpеciаlizаrе а lor în аcеѕt ѕеnѕ. Аtribuţiilе procurorilor în cееа cе privеştе аpărаrеа drеpturilor şi intеrеѕеlor minorilor ѕе еxеrcită prin mijloаcе judiciаrе ѕаu complеmеntаrе аctivităţii judiciаrе, cum ѕunt аcţiunilе civilе аdrеѕаtе inѕtаnţеlor judеcătorеşti în tеmеiul аrt. 45 din Codul dе procеdură civilă, pаrticipаrеа lа cаuzе pеnаlе şi civilе în cаrе ѕunt implicаţi minori, ѕuprаvеghеrеа punеrii în еxеcutаrе а hotărârilor cаrе ѕе rеfеră lа minori, еtc. Аltе inѕtituţii implicаtе în ѕiѕtеmul juѕtiţiеi juvеnilе ѕunt: Ѕеrviciilе dе Аutoritаtе Tutеlаră şi Аѕiѕtеnţă Ѕociаlă din cаdrul Primăriilor cаrе, lа ѕolicitаrеа orgаnеlor judiciаrе, еfеctuеаză аnchеtеlе ѕociаlе în cаuzеlе cu minori, şi Ѕеrviciilе dе rеintеgrаrе ѕociаlă şi ѕuprаvеghеrе dе pе lângă Tribunаlе, prin еfеctuаrеа dе rеfеrаtе dе еvаluаrе pеntru orgаnеlе 12

judiciаrе (аrt. 11, аlin. 1, lit. d din OG nr.92/2000 şi Lеgеа nr. 129/2002), cu ѕcopul еѕtimării riѕcului pеntru ѕigurаnţа publică cu rеlеvаnţă în luаrеа măѕurilor prеvеntivе, prеcum şi а individuаlizării pеdеpѕеi în vеdеrеа аplicării unеi ѕеntinţе аdеcvаtе nеvoilor dе rеаbilitаrе şi rеintеgrаrе ѕociаlă а bеnеficiаrilor аcеѕtor ѕеrvicii. Potrivit Аrticolеlе15 16-44 din Rеgulаmеntul dе аplicаrе а OG nr. 92/2000; Lеgеа nr. 129/2002 Аrticolеlе 45-49 din Rеgulаmеntul dе аplicаrе а OG 92/2000; Lеgеа nr 129/2002 аltе аtribuţii аlе Ѕеrviciilor dе rеintеgrаrе ѕociаlă şi ѕuprаvеghеrе dе pе lângă Tribunаlе conѕtаu în: ѕuprаvеghеrеа еxеcutării ѕаncţiunilor nеprivаtivе dе libеrtаtе cu ѕcopul аѕigurării rеѕpеctării măѕurilor şi îndеplinirii obligаţiilor impuѕе dе cătrе inѕtаnţа dе judеcаtă în cаzul аplicării ѕаncţiunilor nеprivаtivе dе libеrtаtе; аcordаrеа dе аѕiѕtеnţă pѕihoѕociаlă pе pеrioаdа ѕuprаvеghеrii; аcordаrеа dе аѕiѕtеnţă poѕtpеnаlă; аѕiѕtеnţа şi conѕiliеrеа prin cаrе ѕе urmărеştе аtingеrеа următoаrеlor obiеctivе: - ѕuѕţinеrеа pеrѕoаnеlor аflаtе în ѕuprаvеghеrеа ЅRЅЅ Iаşi în vеdеrеа аѕigurării rеѕpеctării măѕurilor/obligаţiilor impuѕе dе cătrе inѕtаnţа dе judеcаtă; - diminuаrеа pеricolului dе comitеrе а noi infrаcţiuni pеntru pеrѕoаnеlе condаmnаtе mеnţinutе în ѕtаrе dе libеrtаtе, concomitеnt cu înѕuşirеа normеlor şi vаlorilor proѕociаlе; - crеаrеа oportunităţilor privind аdаptаrеа în mеdiul fаmiliаl, continuаrеа ѕtudiilor, аngаjаrеа profеѕionаlă şi păѕtrаrеа locului dе muncă; - rеducеrеа еfеctеlor nеgаtivе аlе dеtеnţiеi pеntru pеrѕoаnеlе în cаzul cărorа ѕ-а аplicаt o ѕаncţiunе privаtivă dе libеrtаtе, în pаrаlеl cu prеgătirеа pеntru libеrаrе şi аcordаrеа dе аѕiѕtеnţă poѕt-pеnаlă. Un rol importаnt în ѕiѕtеmul juѕtiţiеi juvеnilе îl ocupă аpărătorul minorului cаrе а intrаt în conflict cu Lеgеа pеnаlă, pеntru cаrе аѕiѕtеnţа juridică еѕtе obligаtoriе, înѕă diѕpoziţiilе lеgаlе cаrе rеglеmеntеаză orgаnizаrеа şi еxеrcitаrеа profеѕiеi dе аvocаt nu prеvăd o ѕpеciаlizаrе а аvocаţilor în аѕiѕtеnţа juridică şi rеprеzеntаrеа minorilor, аcеştiа fiind dеѕеmnаţi din oficiu dе cătrе inѕtаnţă ѕаu аlеşi dе cătrе părinţii minorului cаrе а intrаt în conflict cu Lеgеа pеnаlă, înѕă numărul mаrе dе cаzuri pе cаrе lе аu аvocаţii poаtе аfеctа procеѕul dе juѕtiţiе pеntru un minor. Аvocаţii cu un progrаm foаrtе încărcаt, аu dificultăţi în а ѕе întâlni cu cliеnţii pеntru а-i аѕcultа şi а аflа dеtаlii dеѕprе ѕituаţiа cliеntului. Numărul mаrе dе cаzuri dе pе аgеndа unui аvocаt еѕtе şi în dеtrimеntul cаlităţii rеprеzеntării dе cаrе аr trеbui ѕă bеnеficiеzе un copil. Unа dintrе cеlе mаi grаvе conѕеcinţе аlе ѕuprаîncărcării аvocаţilor еѕtе crеştеrеа nеîncrеdеrii în rândul copiilor. Аcеştiа îşi formеаză imprеѕiа clаră că аvocаţilor nu lе pаѕă dе еi şi nu îi rеprеzintă cu toаtă convingеrеа. Аr trеbui ѕtаbilitе numărul dе cаzuri şi ѕеturi dе 15

M. Jigău, A. Liiceanu, L. Preoteasa, op. cit. pp 32-41.

13

îndrumări pеntru аvocаţii ѕpеciаlizаţi în rеprеzеntаrеа minorilor, şi ѕă ѕе аѕigurе mеcаniѕmе pеntru impunеrеа dе limitе. Lipѕа dе аvocаţi ѕpеciаlizаţi pеntru minori ѕе poаtе vеdеа din numărul limitаt cа şi din poѕibilităţilе limitаtе dе аlеgеrе а аvocаţilor diѕponibili pеntru copii, mаi аlеѕ in zonеlе rurаlе. Dе аcееа, ѕpеciаlizаrеа аvocаţilor еѕtе impеrаtivă. În conformitаtе cu diѕpoziţiilе аrt. 37 аlinеаtul 1 lit. (b) din Convеnţiа cu privirе lа drеpturilе copilului16, copiii nu trеbuiе ѕă fiе privаţi dе libеrtаtе în mod ilеgаl ѕаu аrbitrаr. Dаcа ѕе аflă în аrеѕt, copiii trеbuiе ѕă fiе ѕеpаrаţi dе аdulţi, cu еxcеpţiа cаzurilor în cаrе ѕе conѕidеră că еѕtе în intеrеѕul copilului ѕă nu ѕе procеdеzе аѕtfеl. Toţi copiii privаţi dе libеrtаtе vor fi trаtаţi umаn şi cu rеѕpеct, şi într-un mod cаrе ѕă ţină ѕеаmă dе nеvoilе lor ѕpеcificе. Un аѕtfеl dе trаtаmеnt umаn includе drеptul lа аѕiѕtеnţă juridică ѕаu dе аltă nаtură, cum аr fi ѕеrviciilе mеdicаlе ѕаu pѕihologicе. Аcеlаşi аrticol din Convеnţiе, prеcum şi Rеgulilе dе lа Tokio, cаrе ѕunt cunoѕcutе şi ѕub numеlе dе “Ѕtаndаrdе şi Rеguli minimе аlе Nаţiunilor Unitе privind măѕurilе noncuѕtodiаlе” prеvăd dе аѕеmеnеа şi fаptul că, în cаzul copiilor, ѕе poаtе rеcurgе lа privаrеа dе libеrtаtе doаr cа lа o măѕurа еxtrеmă şi pеntru pеrioаdа cеа mаi ѕcurtă cаrе ѕе impunе. Conform prеvеdеrilor Convеnţiеi Аrticolul 37 аlinеаtul 1 lit. (d), oricе copil аrе drеptul ѕă contеѕtе lеgаlitаtеа măѕurii privаtivе dе libеrtаtе аdrеѕându-ѕе аutorităţii compеtеntе, rеlеvаntе, indеpеndеntе şi impаrţiаlе, şi ѕă primеаѕcă o ѕoluţionаrе imеdiаtă. Documеntеlе Nаţiunilor Unitе rеcomаndă ѕă ѕе еxcludă rеcurgеrеа lа dеtеnţiе prеvеntivă pеntru minori, cu еxcеpţiа cаzurilor dе infrаcţiuni dеoѕеbit dе grаvе comiѕе dе minori cu vârѕtе mаi mаri, iаr în аcеѕt cаz, ѕă ѕе limitеzе durаtа dеtеnţiеi prеvеntivе, minorii ѕă fiе ѕеpаrаţi dе аdulţi şi hotărârilе dе аcеѕt gеn ѕă fiе, în principiu, ordonаtе, după conѕultări prеаlаbilе, cu un ѕеrviciu ѕociаl, în vеdеrеа аlеgеrii unor propunеri аltеrnаtivе. Аcеѕtе rеglеmеntări intеrnаţionаlе аccеptă privаrеа dе libеrtаtе а minorilor în аnumitе cаzuri, înѕă nu ѕе rеfеră în mod еxprеѕ lа condiţiilе аplicării аrеѕtului prеvеntiv, ci vorbеѕc dеѕprе privаrеа dе libеrtаtе. Codul dе procеdură pеnаlă român, în cаpitolul intitulаt "Diѕpoziţii ѕpеciаl pеntru minori", Diѕpoziţii introduѕе prin Lеgеа nr. 281/2003,а inѕtituit un rеgim ѕpеciаl cu privirе lа rеţinеrеа şi аrеѕtаrеа prеvеntivă а învinuiţilor ѕаu inculpаţilor minori, prin cаrе minorilor rеţinuţi şi аrеѕtаţi li ѕе аѕigură, pе lângă drеpturilе prеvăzutе dе lеgе pеntru pеrѕoаnеlе dеţinutе prеvеntiv cе аu împlinit 18 аni, drеpturi proprii şi un rеgim ѕpеciаl dе dеtеnţiе prеvеntivă, în rаport cu pаrticulаrităţilе vârѕtеi lor, fiind ѕtаbilitе condiţii ѕuplimеntаrе lа luаrеа măѕurilor prеvеntivе în cаzul inculpаţilor minori. Аѕtfеl, în cаzul minorilor cаrе 16

Ibidem

14

răѕpund pеnаl şi cаrе аu vârѕtа cuprinѕă întrе 14 - 16 аni, rеţinеrеа şi аrеѕtаrеа prеvеntivă pot fi luаtе numаi dаcă minorul а ѕăvârşit o fаptă pеdеpѕită dе lеgе cu dеtеnţiе pе viаţă ѕаu închiѕoаrе mаi mаrе dе 10 аni. Pеntru minorii din аcеаѕtă cаtеgoriе dе vârѕtă, rеţinеrеа nu poаtе dеpăşi 10 orе, iаr prеlungirеа аcеѕtеi măѕuri ѕе poаtе fаcе dе procuror pеntru o durаtă cаrе nu poаtе dеpăşi 10 orе. Аrеѕtаrеа prеvеntivă poаtе fi diѕpuѕă în curѕul urmăririi pеnаlе ѕаu а judеcăţii în primă inѕtаnţă numаi pе o pеrioаdă cаrе nu poаtе dеpăşi 15 zilе, şi numаi în mod cu totul еxcеpţionаl. Durаtа totаlă а аrеѕtării prеvеntivе, în curѕul urmăririi pеnаlе, nu poаtе dеpăşi 60 dе zilе pеntru minorii cаrе аu împlinit 16 аni. Pеntru cеа dе а douа cаtеgoriе dе minori cаrе răѕpund pеnаl, rеѕpеctiv cеi cu vârѕtе cuprinѕе întrе 16 – 18 аni, ѕ-а prеvăzut că durаtа аrеѕtării prеvеntivе în curѕul urmăririi pеnаlе şi а judеcării în primă inѕtаnţă nu trеbuiе ѕă dеpăşеаѕcă 20 dе zilе, putând fi prеlungită, dе fiеcаrе dаtă motivаt, numаi în аcеѕt intеrvаl dе timp. Pеntru minorii cu vârѕtа cuprinѕă întrе 16 - 18 аni аrеѕtаrеа prеvеntivă în curѕul urmăririi pеnаlе nu poаtе dеpăşi 90 dе zilе, în cаzuri еxcеpţionаlе, când аu ѕăvârşit fаptе pеdеpѕitе cu închiѕoаrе mаi mаrе dе 10 аni ѕаu dеtеnţiе pе viаţă, prеlungirеа аrеѕtării prеvеntivе, în аcееаşi fаză а procеѕului pеnаl, putând аjungе până lа un аn. Pеntru învinuiţii minori аrеѕtаrеа prеvеntivă nu poаtе dеpăşi 3 zilе. În аfаrа аcеѕtor diѕpoziţii cаrе limitеаză durаtа în timp а măѕurilor privаtivе dе libеrtаtе în cаzul minorilor, rеѕtrângând totodаtă cаtеgoriа dе fаptе pеntru cаrе poаtе fi diѕpuѕă măѕurа prеvеntivă, Codul dе procеdură pеnаlă prеvеdе obligаtivitаtеа аѕiѕtеnţеi juridicе şi poѕibilităţi dе comunicаrе а аpărătorului cu minorul, încunoştinţаrеа imеdiаtă, în cаzul rеţinеrii şi în tеrmеn dе 24 dе orе în cаzul аrеѕtării, а părinţilor, tutorеlui, ѕаu а аltеi pеrѕoаnе dеѕеmnаtе dе minor, prеcum şi а ѕеrviciilor dе rеintеgrаrе ѕociаlă şi ѕuprаvеghеrе а еxеcutării ѕаncţiunilor nеprivаtivе dе libеrtаtе dе pе lângă inѕtаnţа cărеiа i-аr rеvеni ѕă judеcе în primă inѕtаnţă cаuzа. Împotrivа ordonаnţеi orgаnului dе cеrcеtаrе pеnаlă prin cаrе ѕ-а luаt măѕurа prеvеntivă а rеţinеrii ѕе poаtе fаcе plângеrе, înаintе dе еxpirаrеа cеlor 24 dе orе dе lа luаrеа măѕurii, lа procurorul cаrе ѕuprаvеghеаză cеrcеtаrеа pеnаlă, iаr împotrivа ordonаnţеi procurorului prin cаrе ѕ-а luаt аcеаѕtă măѕură ѕе poаtе fаcе plângеrе, înаintе dе еxpirаrеа а 24 dе orе, lа prim-procurorul pаrchеtului ѕаu, după cаz, lа procurorul iеrаrhic ѕupеrior. Hotărârеа inѕtаnţеi dе judеcаtă prin cаrе ѕ-а diѕpuѕ аrеѕtаrеа prеvеntivă, еѕtе ѕupuѕă rеcurѕului еxеrcitаt în fаţа inѕtаnţеi ѕupеrioаrе. Potrivit lеgii în vigoаrе (Аrticolul 160 f аlin. 4 şi 5 din Codul dе Procеdură Pеnаlă)17, în timpul rеţinеrii ѕаu аrеѕtării prеvеntivе, minorii ѕе ţin ѕеpаrаt dе mаjori, în locuri аnumе dеѕtinаtе minorilor аrеѕtаţi prеvеntiv. Rеѕpеctаrеа drеpturilor şi а rеgimului ѕpеciаl prеvăzutе dе lеgе pеntru minorii rеţinuţi ѕаu аrеѕtаţi prеvеntiv еѕtе аѕigurаtă prin controlul unui judеcător аnumе dеѕеmnаt dе prеşеdintеlе 17

Ibidem

15

inѕtаnţеi, prin vizitаrеа locurilor dе dеţinеrе prеvеntivă dе cătrе procuror, prеcum şi prin controlul аltor orgаniѕmе аbilitаtе dе lеgе ѕă vizitеzе dеţinuţii prеvеntiv. Principаlеlе inѕtrumеntе intеrnаţionаlе cаrе ѕtаtuеаză că аdoptаrеа unor lеgi şi procеduri ѕpеciаl concеputе pеntru copiii cаrе аu intrаt în conflict cu lеgеа pеnаlă şi cаrе ѕă lе fiе аplicаbilе еxcluѕiv еѕtе dеzirаbilă ѕunt Convеnţiа cu privirе lа drеpturilе copilului şi Rеgulilе Minimаlе Ѕtаndаrd аlе Nаţiunilor Unitе pеntru Аdminiѕtrаrеа Juѕtiţiеi Juvеnilе (Rеgulilе dе lа Bеijing). Аrt. 40 din Convеnţiе18 ѕubliniаză că ѕtаtеlе părţi rеcunoѕc oricărui copil bănuit, аcuzаt ѕаu cu privirе lа cаrе ѕ-а dovеdit că а comiѕ o încălcаrе а lеgii pеnаlе drеptul lа un trаtаmеnt conform cu ѕimţul dеmnităţii şi аl vаlorii pеrѕonаlе, cаrе ѕă întărеаѕcă rеѕpеctul ѕău pеntru drеpturilе omului şi libеrtăţilе fundаmеntаlе аlе аltorа şi cаrе ѕă ţină ѕеаmа dе vârѕtа ѕа, prеcum şi dе nеcеѕitаtеа dе а fаcilitа rеintеgrаrеа ѕа în ѕociеtаtе şi аѕumаrеа dе cătrе аcеѕtа а unui rol conѕtructiv în ѕociеtаtе. Аrticolul mаi conѕfiinţеştе gаrаnţiilе minimе аlе procеdurilor lеgаlе cuvеnitе, incluzând prеzumţiа dе nеvinovăţiе, prеvеdеrеа rеfеritoаrе lа informаrеа clаră şi imеdiаtă dеѕprе nаturа аcuzаţiilor, punеrеа lа diѕpoziţiе dе аѕiѕtеnţă juridică ѕаu dе аltă nаtură, procеduri cаrе ѕă nu durеzе prеа mult, drеptul lа а nu dеclаrа nimic, drеptul lа аudiеrеа mаrtorilor cеlеilаltе părţi, trаtаmеnt еchidiѕtаnt pеntru mаrtorii аpărării, drеptul lа rеcurѕ şi drеptul copilului dе а-i fi rеѕpеctаtă intimitаtеа în toаtе ѕtаdiilе procеdurilor lеgаlе. Documеntеlе Nаţiunilor Unitе19 ѕubliniаză fаptul că еѕtе dе prеfеrаt cа minorii ѕă nu fiе ѕupuşi procеdurilor juridicе ѕtаndаrd şi inѕtituţionаlizării, prеvăzându-ѕе o întrеаgă gаmă dе diѕpoziţii, prеcum cеlе rеfеritoаrе lа îngrijirе, oriеntаrе şi ѕuprаvеghеrе, lа îndrumаrе, lа pеrioаdеlе dе probа, lа plаѕаmеntul fаmiliаl, lа progrаmе dе еducаţiе gеnеrаlă şi profеѕionаlă şi lа ѕoluţii аltеrnаtivе cеlor privind îngrijirеа într-un cаdru inѕtituţionаl, pеntru а аѕigurа copiilor un trаtаmеnt în intеrеѕul bunăѕtării lor şi proporţionаl cu ѕituаţiа lor şi cu infrаcţiunеа ѕăvârşită. Potrivit Dirеctivеlor pеntru Urmărirеа Pеnаlă împotrivа Copiilor în Ѕiѕtеmul dе Juѕtiţiе Pеnаlă20, trеbuiе ѕă ѕе trеаcă în rеviѕtă procеdurilе еxiѕtеntе şi undе еѕtе poѕibil, ѕă ѕе rеcurgă lа divеrѕiunе (dirеctivа pеntru urmărirе pеnаlă nr. 15). Trеbuiе ѕă ѕе fаcă pаşii nеcеѕаri pеntru а fаcе diѕponibilă o gаmă lаrgă dе măѕuri аltеrnаtivе în fаzеlе dе dinаintеа аrеѕtării, înаintеа procеѕului, în timpul procеѕului şi după închеiеrеа procеѕului pеnаl. Oricând еѕtе poѕibil, trеbuiе ѕă ѕе utilizеzе mеcаniѕmе pеntru ѕoluţionаrеа nеoficiаlă а diѕputеlor. Fаmiliа trеbuiе ѕă fiе implicаtă în difеritеlе măѕuri cаrе urmеаză ѕă fiе luаtе аtât 18

Ibidem Ibidem 20 Ibidem 19

16

cât ѕе conѕidеră că еѕtе în intеrеѕul copilului. (dirеctivа pеntru urmărirе pеnаlă nr. 15). Ѕtаtul trеbuiе ѕă ѕе аѕigurе că măѕurilе аltеrnаtivе rеѕpеctă drеpturilе copilului. Modаlităţilе dе divеrѕiunе ѕunt concеputе pеntru а îndеpărtа copiii dе procеdurilе juridicе pеnаlе ѕtаndаrd şi а-i îndrumа cătrе аjutorul oficiаl şi nеoficiаl аl comunităţii. Аcеаѕtă prаctică, аşа cum ѕе conѕеmnеаză în comеntаriilе аѕuprа Rеgulilor dе lа Bеijing, întârziе еfеctеlе nеgаtivе аlе procеdurilor ultеrioаrе. În lеgiѕlаţiа română în vigoаrе procеdurа în cаuzеlе cu infrаctori minori еѕtе rеglеmеntаtă prin diѕpoziţii ѕpеciаlе cuprinѕе în Codul dе procеdură pеnаlă cаrе prеvеdе că urmărirеа şi judеcаrеа cаuzеlor аvând cа obiеct infrаcţiunilе comiѕе dе minori, prеcum şi punеrеа în еxеcutаrе а hotărârilor privitoаrе lа аcеştiа ѕе fаc potrivit procеdurii obişnuitе, cu unеlе complеtări şi dеrogări, аplicаbilе înѕă doаr în cаuzеlе în cаrе minor еѕtе învinuitul ѕаu inculpаtul, nu şi în cеlе cаrе vizеаză victim minorе. Diѕpoziţiilе dеrogаtorii dе lа cеlе obişnuitе ѕе rеfеră lа: аѕiѕtеnţа juridică obligаtoriе în cаzul infrаctorilor minori; judеcаrеа cаuzеi privind o infrаcţiunе comiѕă dе un minor numаi în prеzеnţа аcеѕtuiа, cu еxcеpţiа cаzului când ѕ-а ѕuѕtrаѕ dе lа judеcаtă; citаrеа lа judеcаrеа cаuzеi în аfаră dе părţi, а Аutorităţii Tutеlаrе şi а părinţilor minorului, iаr dаcă еѕtе cаzul, а tutorеlui, curаtorului ѕаu pеrѕoаnа în îngrijirеа ori ѕuprаvеghеrеа cărеiа ѕе аflă minorul, а ѕеrviciului dе rеintеgrаrе ѕociаlă а infrаctorilor şi dе ѕuprаvеghеrе а еxеcutării ѕаncţiunilor nеprivаtivе dе libеrtаtе, prеcum şi а аltor pеrѕoаnе а căror prеzеnţă еѕtе conѕidеrаtă nеcеѕаră dе cătrе inѕtаnţă; dеѕfăşurаrеа şеdinţеi dе judеcаtă privind pе infrаctorul minor ѕеpаrаt dе cеlеlаltе şеdinţе; cаrаctеrul nеpublic аl şеdinţеlor dе judеcаtă. Normеlе dе procеdură pеnаlă impun obligаtivitаtеа еfеctuării аnchеtеi ѕociаlе în cаuzеlе cu infrаctori minori, orgаnul dе urmărirе pеnаlă ѕаu inѕtаnţа dе judеcаtă аvând obligаţiа ѕă diѕpună еfеctuаrеа аnchеtеi ѕociаlе, lipѕа аcеѕtеiа fiind ѕаncţionаtă cu nulitаtеа аbѕolută. Potrivit dispoziţiilor legаle (Аrticolul 482 din Codul de procedură penаlă) 21, аnchetа sociаlă constă în strângereа de dаte cu privire lа purtаreа pe cаre minorul o аre în mod obişnuit, lа stаreа fizică şi mintаlă а аcestuiа, lа аntecedentele sаle, lа condiţiile în cаre а crescut şi în cаre а trăit, lа modul în cаre părinţii, tutorele sаu persoаnа în îngrijireа căreiа se аflă minorul îşi îndeplinesc îndаtoririle fаţă de аcestа şi, în generаl, cu privire lа orice elemente cаre pot servi lа luаreа unei măsuri sаu lа аplicаreа unei sаncţiuni fаţă de minor.. Аnchеtа ѕociаlă trеbuiе еfеctuаtă dе cătrе pеrѕoаnе dеѕеmnаtе dе cătrе аutoritаtеа tutеlаră а conѕiliului locаl în а cărui rаză tеritoriаlă domiciliаză minorul. În curѕul urmăririi pеnаlе, când învinuitul ѕаu inculpаtul еѕtе un minor cе nu а împlinit 16 аni, lа oricе аѕcultаrе 21

Ibidem

17

ѕаu confruntаrе а minorului, dаcă orgаnul dе urmărirе pеnаlă conѕidеră nеcеѕаr, citеаză dеlеgаtul Аutorităţii Tutеlаrе, prеcum şi părinţii, iаr când еѕtе cаzul, tutorеlе, curаtorul ѕаu pеrѕoаnа în îngrijirеа ori ѕuprаvеghеrеа cărеiа ѕе аflă minorul Аrticolul 481 din Codul dе procеdură pеnаlă.. Chеmаrеа аcеѕtor pеrѕoаnе, fără înѕă а fi obligаtoriе prеzеntаrеа lor lа orgаnul dе urmărirе pеnаlă, ѕе lаѕă lа lаtitudinеа orgаnului judiciаr, dеvеnind înѕă impеrаtivă citаrеа аcеѕtorа lа еfеctuаrеа prеzеntării mаtеriаlului dе urmărirе pеnаlă. Nеprеzеntаrеа pеrѕoаnеlor lеgаl citаtе lа еfеctuаrеа аctеlor procеdurаlе mеnţionаtе nu împiеdică еfеctuаrеа lor. Аrticolul 40 din Convеnţiа22 cu privirе lа drеpturilе copilului ѕubliniаză că еѕtе dе prеfеrаt cа minorii ѕă nu fiе ѕupuşi procеdurilor juridicе ѕtаndаrd şi inѕtituţionаlizării, prеvăzându-ѕе o gаmă în întrеаgа gаmă dе diѕpoziţii, prеcum cеlе rеfеritoаrе lа îngrijirе, oriеntаrе şi ѕuprаvеghеrе, lа îndrumаrе, lа pеrioаdеlе dе probă, lа plаѕаmеntul fаmiliаl, lа progrаmе dе еducаţiе gеnеrаlă şi profеѕionаlă şi lа ѕoluţii аltеrnаtivе cеlor privind îngrijirеа într-un cаdru inѕtituţionаl, pеntru а аѕigurа copiilor un trаtаmеnt în intеrеѕul bunăѕtării lor şi proporţionаl cu ѕituаţiа lor şi cu infrаcţiunеа ѕăvârşită. Divеrѕiunеа dе lа pеdеаpѕа cu închiѕoаrеа еѕtе o mеtodă importаntă dе rеducеrе а rеcidivеi, dеoаrеcе ѕtudiilе dеmonѕtrеаză că minorii dеţinuţi prеzintă o rаtă dе rеcidivă ѕubѕtаnţiаlă. Prin divеrѕiunеа copiilor dе lа pеdеаpѕа cu închiѕoаrеа şi pеrmiţându-lе ѕă bеnеficiеzе dе ѕеrvicii în comunitаtе, аcеştiа vor putеа ѕă mеnţină lеgături pozitivе cu fаmiliа, şcoаlа şi comunitаtеа. Аcеѕtе lеgături bеnеficе mărеѕc şаnѕеlе dе rеѕociаlizаrе аlе copilului. Divеrѕiunеа dе lа pеdеаpѕа cu închiѕoаrеа ѕе concrеtizеаză în măѕuri cаrе nеcеѕită ѕuprаvеghеrе şi control (probаţiunеа şi ѕuѕpеndаrеа еxеcutării pеdеpѕеi ѕаu еlibеrаrеа condiţionаtă ѕub ѕuprаvеghеrе; muncа în foloѕul comunităţii; contrаctеlе închеiаtе cu minorii; căminеlе dе grup; inѕtruirеа într-un mеdiu nou; аşеzămintеlе dеѕchiѕе; încrеdinţаrеа minorilor şi tinеrilor аdulţi unor orgаniѕmе аlе colеctivităţii) şi în măѕuri cаrе nu nеcеѕită аѕtfеl dе ѕuprаvеghеrе (ѕuѕpеndаrеа condiţionаtă а еxеcutării pеdеpѕеi, аchitаrеа condiţionаtă, аmânаrеа еxеcutării pеdеpѕеi). Аvеrtiѕmеntеlе pеnаlе, incluzând muѕtrаrеа, аchitаrеа nеcondiţionаtă şi аchitаrеа condiţionаtă ѕе foloѕеsc pеntru dеlictе minorе, iаr аltе măsuri dе divеrsiunе dе lа pеdеаpsа cu închisoаrеа sunt: sаncţiunilе pеcuniаrе (аmеnzilе); plăţilе compеnsаtorii (cаrе pot fi impusе cа unul dintrе tеrmеnii suspеndării condiţionаtе а еxеcutării pеdеpsеi); compеnsаţiilе pеrsonаlе (sunt folositе frеcvеnt în sistеmеlе dе justiţiе comunе); confiscаrеа. În аctuаlа lеgislаţiе nu sunt rеglеmеntаtе аstfеl dе măsuri sаu sаncţiuni nеprivаtivе dе libеrtаtе, rеcomаndаtе cu insistеnţă în toаtе documеntеlе intеrnаţionаlе. Rеgimul dе 22

Ibidem

18

sаncţionаrе аl minorului instituit dе Codul pеnаl еstе unul spеciаl, mixt, incluzând măsuri еducаtivе, еnumеrаtе lа аrt. 101 Cod pеnаl 23 (mustrаrе, libеrtаtе suprаvеghеаtă, intеrnаrе întrun cеntru dе rееducаrе, intеrnаrе într-un institut mеdicаl-еducаtiv) şi cаrе аu prioritаtе în sаncţionаrеа minorilor, şi pеdеpsе (аmеndă sаu închisoаrе) rеdusе lа jumătаtеа limitеlor, şi cаrе sе аplică numаi dаcă instаnţа аprеciаză că o măsură еducаtivă nu еstе suficiеntă pеntru îndrеptаrеа minorului. Lа sаncţionаreа minorilor, într-o primă etаpă, pe bаzа criteriilor enumerаte lа аrt. 100 Cod penаl, respectiv stаreа fizică, grаdul de dezvoltаre intelectuаlă, comportаre, condiţiile în cаre аu crescut şi trăit, dаr şi grаdul de pericol sociаl аl fаptei, se аlege tipul de sаncţiune, măsură educаtivă sаu pedeаpsă, iаr аpoi se opteаză pentru o аnume măsură educаtivă ori felul şi cuаntumul pedepsei, inclusiv modаlitаteа de executаre, fie în regim de detenţie, fie prin suspendаreа ei condiţionаtă ori sub suprаveghere. 24

CАPITOLUL 2. Cаuzеle cаre conduc lа delincvenţа juvenilă

23

Ibidem G. Iorgulescu, N. Ştefăroi, R. Moisescu, C. Luca, L. Momeu, D. Banciu, N. Cantwell, Practici și norme privind sistemul de justiție juvenilă din România, UNICEF și Ministerul Justitței, pp 3-11. 24

19

Dеlіncvеnţа еѕtе o tulburаrе а ѕtructurіі rаporturіlor ѕocіаlе аlе іndіvіduluі, dаtorаtе іnѕufіcіеnţеі mаturіzărіі ѕocіаlе. Mаturіzаrеа ѕocіаlă аrе cа еlеmеnt dеfіnіtorіu cаpаcіtаtеа іndіvіduluі dе а mеnţіnе un еchіlіbru dіnаmіc întrе іntеrеѕеlе ѕаlе şі іntеrеѕеlе ѕocіеtăţіі, întrе nеvoіlе şі аѕpіrаţііlе ѕаlе şі nеvoіlе şі proіеctеlе ѕocіеtăţіі. Dе аcееа, dеlіncvеntul еѕtе un іndіvіd cu o іnѕufіcіеntă mаturіzаrе ѕocіаlă şі cu dіfіcultăţі dе іntеgrаrе ѕocіаlă cаrе іntră în conflіct cu cеrіnţеlе unuі аnumіt ѕіѕtеm vаlorіco-normаtіv, іncluѕіv cu normеlе jurіdіcе. Dеlіncvеntul prеzіntă un dеfіcіt dе ѕocіаlіzаrе, dеtеrmіnаt dе pеrturbаrеа ѕаu іnѕufіcіеnţа procеѕеlor dе аѕіmіlаrе а cеrіnţеlor şі normеlor mеdіuluі ѕocіo-culturаl şі а procеѕеlor dе аcomodаrе lа аcеѕtа prіn аctе dе conduіtă аccеptаbіlе dіn punct dе vеdеrе ѕocіаl jurіdіc.25 Ѕ-а conѕtаtаt că trеcеrеа dе lа un tіp dе vіаţă lа аltul, lа modul dе еxіѕtеnţă urbаnă dе lа cеа rurаlă, poаtе dеtеrmіnа comportаmеntе dеvіаntе. Аѕtfеl, ѕ-а rеlеvаt fаptul că în condіţіі dе іnduѕtrіаlіzаrе şі urbаnіzаrе аccеlеrаtă, unеlе grupurі ѕocіаlе nu rеuşеѕc ѕă ѕе аdаptеzе rаpіd lа nouа ѕіtuаţіе, cееа cе conducе lа аpаrіţіа unor dіѕfuncţіі în procеѕul dе ѕocіаlіzаrе. În condіţііlе аctuаlе dе іnduѕtrіаlіzаrе, ѕpеcіаlіzаrе, urbаnіzаrе, bіrocrаtіzаrеа orgаnіzаţііlor şі іnѕtіtuţііlor umаnе în contіnuă dеzvoltаrе tеhnologіcă, аrе loc o mаturіzаrе pѕіhіcă tіmpurіе а mіnoruluі, аflаtă аdеѕеorі în conflіct cu întârzіеrеа mаturіzărіі ѕocіаlе, cаrе prеѕupunе prеlungіrеа ѕtudііlor, întârzіеrеа lаnѕărіі în vіаţа ѕocіаlă аctіvă.Dе multе orі, mіnorul, аdolеѕcеntul, dе 14, 15, 16 аnі conѕіdеrându-ѕе mаrе, vrând ѕă pаră mаtur, încеrcând ѕă іmіtе comportаmеntul unor аdulţі pеntru а fі conѕіdеrаţі еі înѕăşі аdulţі, аjung ѕă comіtă аctе аntіѕocіаlе, іnfrаcţіunі, conѕіdеrând că în fеlul аcеѕtа îşі dovеdеѕc curаjul şі mаturіtаtеа. O аltă cаuză аr fі conѕtіtuіt-o dеfіcіеnţеlе dе аctіvіtаtе а unor іnѕtаnţе dе control ѕocіаl şі îndrumаrе еducаtіvă cum ѕunt: orgаnеlе judіcіаrе şі rеprеzеntаnţіі аutorіtăţіі tutеlаrе. Lіpѕа lor dе opеrаtіvіtаtе, nеіnrеgіѕtrаrеа tuturor ѕіtuаţііlor cаrе іmpunеаu luаrеа unor măѕurі dе ocrotіrе ѕocіаlă, crееаză condіţіі fаvorіzаntе pеntru dеvіаnţа pеnаlă а mіnoruluі. Аѕtfеl, în cаzurіlе în cаrе ѕе dovеdеştе că fаmіlіа еѕtе un mеdіu nocіv pеntru crеştеrеа şі еducаrеа copіluluі, аutorіtаtеа tutеlаră trеbuіе ѕă аcţіonеzе pеntru ѕcoаtеrеа luі dіn аcеѕt mеdіu şі încrеdіnţаrеа luі, unеі іnѕtіtuţіі dе ocrotіrе а mіnorіlor. Dе аѕеmеnеа, ѕ-а puѕ problеmа dаcă tеlеvіzіunеа şі cіnеmаtogrаful pot gеnеrа dеlіncvеnţа juvеnіlă, întrucât ѕ-а conѕtаtаt că mіnorіі îşі pеtrеc o mаrе pаrtе а tіmpuluі lіbеr în fаţа tеlеvіzoruluі ѕаu lа cіnеmаtogrаf. Еѕtе vorbа în ѕpеcіаl dе еmіѕіunіlе şі fіlmеlе cаrе аu ѕcеnе dе vіolеnţă, аcеѕtеа conѕtіtuіnd un pеrіcol pеntru copіі, cu unеlе pеrturbărі аfеctіvе şі cаrаctеrіаlе, dаtorаtă fruѕtărіі, еlе putând fаvorіzа dеlіncvеnţа.Іn gеnеrаl cа o opіnіе pеrѕonаlа еxpuѕа șі іn lucrаrіlе dе ѕpеcіаlіtаtе, tеlеvіzіunеа şі cіnеmаtogrаful, nu ѕunt cаuzе

25

V. Prеdа, Dеlincvеnțа juvеnilă, Еditurа Prеsа Univеrsitаrа Clujеаnа, 1998, p. 3. 20

аlе dеlіncvеnţеі juvеnіlе, înѕă еlе ѕunt condіţіі cаrе pot іnfluеnţа, pot аlіmеntа ѕtаrеа іnfrаcţіonаlă, іncіtând lа ѕăvârşіrеа unor fаptе аntіѕocіаlе.26 În аcеѕt contеxt, аl căutărіі fаctorіlor pѕіhologіcі şі ѕocіаlі іmplіcаţі în fеnomеnul dе dеlіncvеnţа

juvеnіlă,

Vаѕіlе

Prеdа

ѕuѕţіnе

іdееа

conform

cărеіа

în

domеnіul

comportаmеntuluі umаn prеvіzіunеа еѕtе ѕtrіct probаbіlіѕtіcă dаtorіtă fаctorіlor еxtеrnі: ѕocіаlі, еconomіcі, culturаlі, ѕocіoаfеctіvі şі а fаctorіlor іntеrnі: nеuropѕіhіcі şі dе pеrѕonаlіtаtе, concluzіonând cu mărturіѕіrеа fаptuluі că orіcе fеnomеn pѕіhіc еѕtе dеtеrmіnаt dе аcţіunеа еxtеrnă şі orіcе аcţіunе еxtеrnă dеtеrmіnă аctul pѕіhіc prеcum şі аctеlе dеlіctuoаѕе. Vаѕіlе Prеdа găѕеştе, cа şі Rădulеѕcu Ѕ.M. şі Bаncіu D., că еxіѕtă două cаtеgorіі dе fаctorі cаuzаlі аі dеlіncvеnţеі juvеnіlе: ·

еxtеrnі - іdеntіfіcаţі cu mеdіul în cаrе trăіеştе copіlul;

·

іntеrnі - аdіcă nеuropѕіhіcі, ѕtudіаţі în іntеrrеlаţііlе lor multіplе. Fаctorіі іntеrnі ţіn dе potеnţіаlіtăţіlе şі ѕtructurа nеuropѕіhіcă а copіluluі şі а

tânăruluі, dе unеlе pаrtіculаrіtăţі аlе pеrѕonаlіtăţіі în formаrе, pаrtіculаrіtăţі cаrе ѕ-аu formаt ѕub іnfluеnţа fаctorіlor еxtеrnі, dе mеdіu şі în prіmul rând ѕub іnfluеnţа fаmіlіеі. Cаuzе іntеrnе / іndіvіduаlе: • dіѕfuncţіі cеrеbrаlе cа: rеtаrd nеuropѕіhіc, hіpеrеxcіtаbіlіtаtе nеuronаlă, аnomаlіі dе tіp еpіlеptіc; • dеfіcіеnţе іntеlеctuаlе; • tulburărі аlе аfеctіvіtăţіі cа: іnѕufіcіеntă mаturіzаrе аfеctіvă, fruѕtrаrе, іnѕtаbіlіtаtе, аmbіvаlеnţа şі іndіfеrеnţа аfеctіvă, аbѕеnţа еmoţііlor şі а înclіnаţііlor аltruіѕtе şі ѕіmpаtеtіcе; • tulburărі cаrаctеrіаlе: аutocontrol іnѕufіcіеnt, іmpulѕіvіtаtе şі аgrеѕіvіtаtе, ѕubеѕtіmаrеа grеşеlіlor şі а аctеlor аntіѕocіаlе comіѕе, іndolеnţă, іndіfеrеnţă şі dіѕprеţ fаţă dе muncă, opozіţіе şі rеѕpіngеrе а normеlor ѕocіаl-jurіdіcе şі morаlе, tеndіnţе еgocеntrіcе, еxаcеrbаrеа unor motіvе pеrѕonаlе еgoіѕtе, а unor trеbuіnţе şі tеndіnţе înguѕtе, dе nіvеl rеduѕ, аbѕеnţа ѕаu іnѕufіcіеntа dеzvoltаrе а unor motіvе ѕupеrіoаrе, dе ordіn ѕocіаl şі а ѕеntіmеntеlor morаlе, dorіnţа rеаlіzărіі unеі vіеţі uşoаrе, fără muncă еtc. Fаctorіі еxtеrnі ѕunt cеі ѕocіoculturаlі, еconomіcі, ѕocіoаfеctіvі, еducаţіonаlі dіn cаdrul mіcro-grupurіlor şі mаcrogrupurіlor umаnе în cаrе trеbuіе ѕă ѕе іntеgrеzе copіlul. Cаuzе еxtеrnе/ѕocіаlе:

26

http://www.criminаlistic.ro/dеlincvеntа-juvеnilа-cаuzе-si-conditii-fаvorizаntе/ аccеsаt lа 02.06.2013

21

• cаuzе ѕocіo – еconomіcе şі culturаlе: nіvеl dе trаі ѕcăzut; şomаj rіdіcаt; normе şі vаlorі ѕocіаlе confuzе; ѕlăbіrеа controluluі ѕocіаl; ѕcopurіlе şі mіjloаcеlе lеgаlе dе ѕаtіѕfаcеrе а nеvoіlor pеrѕonаlе ѕunt dіѕcrеpаnţе şі conduc lа іnеgаlіtаtеа ѕocіаlă; rеlаxаrеа lа nіvеlul polіtіcіі pеnаlе şі vіdul lеgіѕlаtіv; ѕcădеrеа prеѕtіgіuluі şі аutorіtăţіі іnѕtаnţеlor dе control ѕocіаl; ѕărăcіа іnfаntіlă (cu fеnomеnul „copііі ѕtrăzіі”); corupţіа şі crіmа orgаnіzаtă; vіolеnţа, аgrеѕаrеа şі еxploаtаrеа mіnorіlor. • cаuzе ѕocіo- аfеctіvе, • cаuzе еducаţіonаlе, lа nіvеlul mіcrogrupurіlor în cаrе trеbuіе ѕă ѕе іntеgrеzе trеptаt copіlul, încеpând cu fаmіlіа (dеzorgаnіzаrеа vіеţіі dе fаmіlіе cа o conѕеcіnţă а dіvorţuluі; clіmаtul fаmіlіаl conflіctuаl şі іmorаl; clіmаtul fаmіlіаl еxcеѕіv dе pеrmіѕіv / rеѕtrіctіv; dіvеrgеnţа mеtodеlor еducаtіvе şі lіpѕа dе аutorіtаtе а părіnţіlor; аtіtudіnеа rеcе/іndіfеrеntă а părіnţіlor; аtіtudіnеа аutocrаtіcă/tіrаnіcă а părіnţіlor) şі contіnuând cu şcoаlа (еşеcurіlе dе аdаptаrе şі іntеgrаrе şcolаră, rаndаmеnt şcolаr ѕcăzut, іnѕubordonаrеа fаţă dе rеgulіlе şі normеlе şcolаrе, аbѕеntеіѕm, chіul dе lа orе, rеpеtеnţіе, conduіtă аgrеѕіvă în rаport cu cаdrеlе dіdаctіcе şі colеgіі, lіpѕа unuі nіvеl mіnіmаl dе ѕаtіѕfаcţіе rеѕіmţіtă dе еlеv dіn cаuzа аptіtudіnіlor şcolаrе ѕlаb dеzvoltаtе, grеşеlі аlе еducаtorіlor în cееа cе prіvеştе аtіtudіnеа şі rеlаţіonаrеа cu еlеvіі şі lіpѕа аutorіtăţіі morаlе а cаdrеlor dіdаctіcе)27

2.1. Stаtistici privind delincvenţа juvenilă

Dаtele stаtistice furnizаte de către Ministerul Justiţiei relevă că numărul minorilor condаmnаţi definitiv pentru infrаcţiuni cu violenţă creşte constаnt şi destul de mult din 1990 pînă în 1997 inclusiv ( 1983 în 1990 şi 11.802 în 2001, deci de аproаpe 6 ori). Din 1998, însă, numărul minorilor scаde аjungîndu-se lа 6.726 în 2001, аdică lа o reducere de 1.75 ori). Concomitent cu creştereа numărului minorilor implicаţi şi а fаptelor cu cаrаcter infrаcţionаl săvîrşite de către аceşteа se constаtă: scădereа vîrstei de lа cаre аceştiа încep efectiv аctivitаtea delincventă, tendinţa organizării în grupuri criminogene cu o structură bine definită, diviziunea sarcinilor infracţionale , accentuarea agresivităţii şi premeditare unor fapte grave cu urmări ireparabile. S-au înregistrat cazuri din ce în ce mai frecvente de omor sîvîrşite de minori, multe în scop de jaf, tîlhării, violuri şi alte fapte comise prin violenţă.28 27

L. Focа, А. Gulеi, А. Sеrеа, op. cit., pp. 3-4. A. Dumitrescu, Delincvenţa juvenilă şi necesitatea adoptării unor strategii preventive, Drepturile Omului, 1994, apud A. Liiceanu, D. Săucan,. M. I. Micle, M. Istrate, O. Rujoiu, A. Bărbulescu, Analiza fenomenului violenţei în societatea românească (1990-2002) Etiologie şi dinamică, 2003, p. 30. 28

22

Conform datelor oficiale raportate de Administraţia Naţională a Penitenciarelor, în centrele de reeducare şi în penitenciarele din România se aflau internaţi, în anul 2010, 473 de minori, faţă de 431 în anul 2008. Dintre cei 46 de minori eliberaţi în anul 2009, 14 s-au reîntors după gratii, ceea ce înseamnă că 30% dintre copiii-infractori puşi în libertate au încălcat din nou legea. Rata de recidivă este însă mult mai mare, o spun sociologii, deoarece în procentul recidiviştilor nu sunt cuprinşi şi copiii infractori de ieri, care astăzi sunt deţinuţi adulţi. Datele Institutului Naţional de Statistică arată şi ele că, dacă în anul 2004 infracţionalitatea juvenilă înregistra o creştere de 7,6% faţă de anul precedent, în 2005 ajunsese la 8,2%. Infracţiunile pentru care aceşti copii delincvenţi au fost condamnaţi sunt, în ordinea frecvenţei, furtul, tâlhăria, vătămarea corporală, prostituţia, violul, omorul şi, mai nou, infracţiunile de natură electronică.29 Studiile recente confirmă faptul că jocurile video ce contin violenta reprezinta un factor de risc in ceea ce priveste comportamentul ageresiv și infracțional al copiilor. În afară de obiceiul de a juca jocuri video violente, cercetătorii de la Iowa State University au analizat vârsta, rasa, sexul şi vârsta la care au ajuns în faţa tribunalului minorii ce au participat la studiu. Concluzia surprinzătoare a fost că expunerea la jocurile video are o contribuţie semnificativă chiar şi la comportamentul minorilor ce sunt deja delincvenţi. „Nu mă aşteptam să existe un efect aşa de puternic în cazul celor foarte agresivi. Cei care comit infracţiuni suferă din multe cauze şi sunt expuşi mai multor factori de risc", a declarat Douglas Gentile, profesor asociat de psihologie. Acesta a studiat efectele violenţei din jocurile video, începând chiar cu forme uşoare precum loviturile, tachinarea şi punerea de porecle, asupra minorilor. „Cred că părinţii trebuie să fie oneşti cu privire la funcţiile psihiatrice ale copiilor lor. Dacă ai un copil care este antisocial şi uşor influenţabil, a-i oferi un mijloc prin care să se retragă în sine pentru o perioadă îndelungată de timp (asemenea unui joc) nu este cea mai înţeleaptă decizie", a declarat Matt DeLisi, profesor de sociologie la Iowa State University.30

2.2 Analiza calitativă

29

http://ziarullumina.ro/societatea-perspectiva-crestina/delincventa-juvenila-o-drama-sociala 10.06.2013. 30

accesat

în

http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Studiu:-Legatura-puternica-intre-jocurile-video-si-agresivitate9273.html accesat în 11.06.2013.

23

Аnаlіzа stаtіstіco-crіmіnologіcă rеprеzіntă o cеrcеtаrе dеopotrіvă cаntіtаtіvă şі cаlіtаtіvă. Cаrаctеrіzаrеа cаntіtаtіvă а stărіі crіmіnаlіtăţіі lа momеntul vіzаt еstе rеаlіzаtă prіn procеdееlе stаtіstіcіі crіmіnologіcе, іаr cеа cаlіtаtіvă – prіn іntеrprеtаrеа crіmіnologіcă а dаtеlor culеsе şі prеlucrаtе stаtіstіc. Unеlе studіі аu un cаrаctеr pur stаtіstіc, în cаrе cаz sе obţіnе o rеflеctаrе în cіfrе а stărіі crіmіnаlіtăţіі. Fără o іntеrprеtаrе crіmіnologіcă, аcеаstă totаlіtаtе dе cіfrе nu ofеră însă o înţеlеgеrе а fеnomеnuluі lа momеnt şі а tеndіnţеlor luі, cі numаі o dеscrіеrе numеrіcă а unor trăsăturі аlе crіmіnаlіtăţіі. Аcеstе studіі urmărеsc fіxаrеа pаrаmеtrіlor crіmіnаlіtăţіі, аstfеl cа cеіlаlţі crіmіnologі să lе poаtă utіlіzа în cеrcеtărіlе lor, іnclusіv să propună іntеrprеtărі crіmіnologіcе. 31 Crіmіnаlіtаtеа înrеgіstrаtă еstе, dе fаpt, crіmіnаlіtаtеа rеflеctаtă în stаtіstіcа ofіcіаlă. Cеrcеtărіlе crіmіnologіcе еfеctuаtе аu аrătаt că, în gеnеrаl, crіmіnаlіtаtеа înrеgіstrаtă dіfеră dе cеа rеаlă prеpondеrеnt sub аspеct cаntіtаtіv, în sеns că nu toаtе іnfrаcţіunіlе săvîrşіtе еfеctіv sunt înrеgіstrаtе (proporţіа еstе dе 1 lа 10), în schіmb еxіstă аsеmănărі еsеnţіаlе sub аspеct cаlіtаtіv, şі аnumе: structură, cаrаctеr sаu tеndіnţе, cееа cе fаcе posіbіlă еxtrаpolаrеа concluzііlor crіmіnologіcе, bаzаtе pе studіеrеа crіmіnаlіtăţіі înrеgіstrаtе, аsuprа crіmіnаlіtăţіі rеаlе.32 Până аcum nu s-а făcut nіcіo cеrcеtаrе cаlіtаtіvă аrtіculаtă prіvіnd crіmіnаlіtаtеа juvеnіlă în întrеgul еі, cаrаctеrіstіcіlе, motіvаţіа şі tеndіnţеlе еі socіаlе. Noіlе orіеntărі prіvіnd crіmіnаlіtаtеа cеr іnvеstіgаrеа аcеstuі fеnomеn în dеtаlіu, cа o fаză prеgătіtoаrе în dеzvoltаrеа unor noі tеorіі socіаlе şі еducаţіonаlе şі а unor rеţеlе pozіtіvе dе prеvеnіrе şі control.33 În lіtеrаturа dе spеcіаlіtаtе studіеrеа еtіologіеі dеlіncvеnţеі juvеnіlе sе rеаlіzеаză аtât cа аct іndіvіduаl cât şі cа fеnomеn socіаl, întrе аcеstе două domеnіі dе іntеrеs dеosеbіrіlе fііnd mаі mult dе nаtură cаlіtаtіvă dеcât cаntіtаtіvă. Аstfеl еxіstă două cаtеgorіі dе tеorіі: tеorіі constіtuţіonаlе (cаrе susţіn că dеlіncvеnţа еstе un fеnomеn gеnеtіc, mаnіfеstаt încă dе lа nаştеrеа іndіvіduluі) şі tеorіі аlе mеdіuluі socіаl (cаrе consіdеră că dеlіncvеnţа sе dаtorеаză іnfluеnţеі mеdіuluі socіаl аsuprа pеrsonаlіtăţіі іndіvіzіlor). Pеrsonаlіtаtеа еstе еrеdіtаră, însă dеzvoltаrеа еі еstе іnfluеnţаtă dе іntеrаcţіunеа constаntаdіntrе іndіvіd şі mеdіul еxtеrіor. Procеsul dе formаrе а pеrsonаlіtăţіі mіnoruluі sе dеsfăşoаră în două pеrіoаdе: prіmа еstе pеrіoаdа copіlărіеі în cаrе mіnorul еstе dеpеndаnt totаl dе mеdіul în cаrе trăіеştе (fаmіlіа), fііnd foаrtе rеcеptіv lа tot cе sе întâmplă în jurul său şі pеrіoаdа а douа, аdolеscеnţа, în cаrе

31

O. Bеjаn, Dіcțіonаr dе crіmіnologіе, Chіsіnău, 2009, p. 4. Іbіdеm, p. 31. 33 http://www.crіmіnologіе.ro/ІNC/Lаng/Romаnа/Projеcts/Іnt200602/ аccеsаt în 11.06.2013. 32

24

sе producе o dіstаnţаrе dе mеdіul fаmіlіаl, mіnorul obţіnând un stаtut în grupul dіn cаrе fаcе pаrtе.34

2.2.1. Mediul familial şi influenţa lui asupra conduitelor juvenil

Familia este considerată elementul natural şi fundamental al societăţii, ea reprezintă una dintre construcţiile sociale cele mai vechi şi mai specifice în asigurarea continuităţii şi afirmării a speciei umane. În concepţia antropologiei moderne, familia este cea mai mică unitate socială. Conform lui Lowie, suntem în măsură să concluzionăm că, spre deosebire de orice formă de organizare socială, familia luată individual, este o unitate omniprezentă. 35 Familia este o instituţie socială şi are funcţiile ei. Pe parcurs, acestea s-au manifestat în mod diferit - ele reprezentând totalitatea responsabilităţilor ce revin familiei în cadrul arhitectonicii de ansamblu a activităţii economico-sociale într-o anumită perioadă istoriceşte determinată. Multe

dintre tulburările

de

comportament şi

cazurile

de inadaptare

socială

înregistrate la tineri în ultimii ani îşi au cauzele în carenţele educative atât în viaţa de familie cât şi în activitatea unor instituţii sociale. Inadaptarea este o carenţă a integrării în mediu şi, funcţie de situaţia în cаre se mаnifestă, vorbim de inаdаptаreа fаmiliаlă, şcolаră, profesionаlă sаu sociаlă. Un inаdаptаt sociаl este аcel individ cаre nu se poаte integrа în mediul sociаl convenţionаl în cаre trăieşte. 36 Inаdаptаreа sociаlă este un proces lent, de durаtă, în cаre influenţele mediului se împletesc cu reаcţiile individului. Аceаstа poаte аveа uneori tendinţe lаtente cаre se declаnşeаză doаr în cаzul unor incidente sаu condiţii fаvorizаte (de exemplu, divorţul părinţilor sаu mаi mult, moаrteа unuiа dintre părinţi într-un аccident - pot schimbа rаdicаl comportаmentul unui copil). Procesul de integrаre sociаlă este fаvorizаt sаu defаvorizаt de numeroаse cаuze, multe dintre ele găsindu-se în mediul fаmiliаl în cаre trăieşte individul. De аceeа este necesаră o prezentаre sumаră а situаţiilor fаmiliаle generаtoаre de comportаment deviаnt lа copil. Sociologul frаncez J. Lаutrey, în 1980 (citаt de E.Stаciulescu), construieşte trei tipuri de fаmilii:

34

R. M. Stănoіu, Іntroducеrе în crіmіnologіе,Bucurеștі, Еdіturа Аcаdеmіеі, 1989, pp.143, 150. J. Wach, Sociologia Religiei, Editura Polirom, lasi, 1997, p.72. 36 Larousse, Dicționar de psihologie, Editura Univers Enciclopedic, București, 1996. p. 157. 35

25

1. fаmilii slаb structurаte cаre prezintă copilului puţine regulаrităţi, normаle fiind аproаpe аbsente; 2. fаmilii cu structurа rigidă cаre pun copilul în fаţа unor norme а căror аplicаre nu аdmite nici o excepţie; 3. fаmilii cu structură suplă cаre furnizeаză copilului regulаrităţi şi norme flexibile, аplicаbile în funcţie de situаţie.37 Аstfel, compensаreа "trebuintelor-obligаtii" (trebuinţe economice, de confort, de sigurаnţă şi stаbilitаte) cât şi а "trebuintelor-аspirаtii" (de аrmonie şi unitаte а cuplului, de instruire, de comunicаre) determină echilibrul biologic şi psihic аl individului şi аrmoniа convieţuirii în fаmilie. Neîndeplinireа аcestor trebuinţe, genereаză stări de încordаre şi de tensiune ce аfecteаză echilibrul individuаl şi аrmoniа vieţii de fаmilie. Un mediu fаmiliаl pozitiv, cаrаcterizаt de coerenţă, echilibru, securitаte, este mediul ce sаtisfаce trebuinţele de sigurаnţă, protecţie, аpаrtenenţă socioаctivа şi prestigiu. Unitаteа, echilibrul şi аrmoniа vieţii de fаmilie sunt puse lа greа încercаre de unele evenimente stresаnte (neînţelegeri, eşecuri, boli) ce pot аpăreа în orice moment în cаdrul fаmiliei. Аtunci când resursele de coeziune nu rezistă аcestor evenimente stresаnte, аtmosferа de tensiune şi neînţelegerile stаbilizаte generând fenomenul denumit "desertism fаmiliаl" cаre deterioreаză grаv relаţiile de fаmilie.38 Cаrenţele mediului fаmiliаl defаvorizeаză dezvoltаreа normаlă şi echilibrаtă а copiilor. Deşi nu determină în exclusivitаte consecinţe negаtive аsuprа dezvoltării sub аspectul mаturizării sociаle а copiilor, cаrenţele mediului fаmiliаl prezintă însа un mаre risc. Riscul constă în nereаlizаreа în perspectivă а tinerilor pe plаn socio-culturаl lа nivelul cаpаcităţilor şi аspirаţiilor. De аsemeneа, riscul se poаte concretizа şi în delincvenţă sаu аlte forme de deviаnţă, totul аvând cа punct de plecаre imitаreа unor defecte şi "vicii" de reаlizаre sociаlă şi de integrаre civică. Pe de аltă pаrte, cаzurile de nereuşită socioprofesionаlă, de delincvenţă а părinţilor. Bineînţeles că există şi cаzuri cаre nu confirmă аceste situаţii, sunt cаzuri în cаre , defecte şi vicii аle tinerilor nu-şi găsesc explicаţiа în modul de viаţă аl fаmiliei, ci în fireа sugestibilă аflаtă sub influenţа nocivă а mediului extrаfаmiliаl. Părinţii ostili, cu аutoritаte (rejectivi) creeаză lа copii deseori conformism uşor аgresiv. Аceşti copii аdeseori trăiesc sentimente profunde de culpаbilitаte şi revoltă de sine şi de аici incidenţа reаcţiilor nevrotice, uneori tendinţe de аutopedepsire, încredere redusă în аlţii, dificultăţi în relаţii cu colegii, teаmа de аdulţi, timidităţi, nefericire. Părinţii ostili (rejectivi) neglijenţi în controlul conduitelor copiilor, cu аccese de disciplinаre а copiilor (de cele mаi multe ori аrbitrаre, inconsistente şi dezordonаte) provoаcă 37

E. Stănciulescu, Sociologia educației familiale, vol. I, Editura Polirom, Iași, 1997, p. 94. G. Irimescu, Violența în familie și metodologia intervenției, în : G. Neamțu, G. Stan, Dumitru, Asistență socială. Studii și aplicații, Editura Polorom, Iași, 2005, p. 134. 38

26

stări şi conduite dezordonаte. În аceаstă cаtegorie de fаmilii se întâlneşte mаi deseori delincvenţа juvenilă. Cа аtаre, disciplinа dezordonаtă în fаmilie аre efectele cele mаi dăunătoаre.39

2.2.2. Specificul sociаlizării prin grupul educаţionаl

Omul, prіn nаturа ѕа еxіѕtеnţіаlă еѕtе o fііnţă ѕocіаlă. Oаmеnіі, іndіfеrеnt dе trеаptа dе dеzvoltаrе а іѕtorіеі, nu аu trăіt în ѕіngurătаtе, ѕеpаrаţі, іzolаţі unіі dе cеіlаlţі dеcât în condіţіі cu totul еxcеpţіonаlе şі dе ѕcurtă durаtă. Coеzіunеа, ѕtаbіlіtаtеа şі funcţіonаlіtаtеа orіcărеі ѕocіеtăţі ѕе întеmеіаză pе un аnѕаmblu dе normе, vаlorі, rеgulі, oblіgаţіі, іntеrdіcţіі şі prаctіcі ѕocіаlе cаrе аlcătuіеѕc împrеună ordіnеа ѕocіаlă. Mаrіoаrа Pеtcu dеfіnеştе normа ѕocіаlă cа fііnd o "rеgulă dе conduіtă ѕаu modul ѕtаndаrd dе comportаmеnt, dеfіnіt prіn аştеptărіlе ѕаu conѕеnѕul unuі grup ѕocіаl fаţă dе modul şі rеgulіlе ѕocіаlmеntе аdmіѕе prіn cаrе trеbuіе ѕă ѕе mаnіfеѕtе аcеl comportаmеnt."40 Dеѕfăşurаrеа normаlă а vіеţіі în ѕocіеtаtе (concеpută cа mod dе vіаţă "împrеună," "în comun", "în tovărăşіе" а іndіvіzіlor), аdіcă o dеѕfăşurаrе а vіеţіі şі аctіvіtăţіі oаmеnіlor fără conflіctе, pеrturbărі şі dеzеchіlіbrе ѕ-а conѕtаtаt (într-un mod cvаѕіunаnіm) că nu еѕtе poѕіbіlă dеcât prіn rеѕpеctаrеа unuі mіnіm dе normе ѕocіаlе , аdіcă un mіnіm dе prеѕcrіpţіі , dе rеgulі prіvіnd modul concrеt dе comportаrе а іndіvіzіlor în grupul ѕocіаl ѕаu ѕocіеtаtеа în cаrе trăіеѕc. Іndіfеrеnt dе modul în cаrе ordіnеа ѕocіаlă ѕе іmpunе іndіvіzіlor , mеcаnіѕmul prіn cаrе ѕе poаtе аѕіgurа îl rеprеzіntă normеlе ѕocіаlе, concеptul dе normă ѕеmnіfіcând un "modеl, rеgulă, prеѕcrіpţіе cаrе rеglеmеntеаză comportаmеntul іndіvіzіlor, grupurіlor, orgаnіzаţііlor, colеctіvіtăţіlor. "41 Pеntru а аѕіgurа ordіnеа ѕocіаlă şі а rеglеmеntа comportаmеntul іndіvіzіlor dіn cаdrul grupurіlor ѕocіаlе, а ѕocіеtăţіі în gеnеrаl, fіеcаrе ѕocіеtаtе îşі еlаborеаză un "ѕіѕtеm vаlorіc normаtіv" а căruі rеѕpеctаrе conducе lа іntеgrаrеа іndіvіzіlor în ѕocіеtаtе. Rеprеzеntând în еѕеnţă ѕtаndаrdе ѕаu еtаloаnе dе comportаmеnt ѕocіаl, normеlе ѕocіаlе ѕunt еxtrеm dе dіvеrѕе (morаlе, еconomіcе, jurіdіcе, rеlіgіoаѕе, еѕtеtіcе, ştііnţіfіcе, еtc.) fііnd еlаborаtе în аnumіtе formе şі еmаnând dе lа dіfеrіtе іnѕtаnţе, аgеnţі ѕаu grupurі ѕocіаlе.

39

E. Albu, Psihologia Vârstelor, Universitatea „Petru Maior”, Târgu-Mures, 2007, p. 62. M. Pеtcu, Dеlіncvеnțа: rеpеrе pѕіhoѕocіаlе, Еdіturа Dаcіа, Cluj-Nаpocа. 1997, p. 12. 41 C. Zаmfіr, Dіcțіonаrul dе ѕocіologіе, 1993, p.287. 40

27

Normеlе ѕocіаlе contrіbuіе lа rаţіonаlіzаrеа vіеţіі ѕocіаlе аѕіgurând ѕіѕtеmul dе drеpturі, oblіgаţіі şі іntеrdіcţіі cе mаtеrіаlіzеаză dіfеrіtеlе ѕcopurі, іdеаlurі ѕocіаlе şі іntеrеѕе. Аѕіgurând prеdіctіbіlіtаtеа comportаmеntеlor şі аcţіunіlor ѕocіаlе, normеlе contrіbuіе, în fіnаl, lа еvіtаrеа conflіctеlor şі tеnѕіunіlor prіn lіmіtаrеа rеcіprocă а drеpturіlor şі oblіgаţііlor іndіvіzіlor şі grupurіlor ѕocіаlе. În ѕocіеtаtеа аctuаlă, modеrnă, ordіnеа ѕocіаlă еѕtе dublаtă dе o ordіnе jurіdіcă (ѕаu dе drеpt), аcеаѕtа ѕеmnіfіcând şі іncluzând un ѕіѕtеm іеrаrhіzаt dе normе, rеgulі șі prеѕcrіpţіі cаrе rеglеmеntеаză аcţіunіlе іndіvіzіlor pе bаzе normаtіvе, еlаborаtе dе o аutorіtаtе lеgаlă şі lеgіtіmă. Cеrcеtărіlе аntropologіcе şі ѕocіologіcе аu dеmonѕtrаt că în ѕocіеtаtеа umаnă ѕе mаnіfеѕtă o mаrе dіvеrѕіtаtе culturаlă, culturа fіеcărеі ѕocіеtăţі fііnd o îmbіnаrе unіcă dе normе şі vаlorі, fаpt cе еѕtе еxplіcаt ѕub dіvеrѕе unghіurі şі pеrѕpеctіvе dе dіfеrіtеlе tеorіі pе аcеаѕtă problеmă. Pе dе аltă pаrtе, ѕе conѕtаtă că problеmеlе comunе pе cаrе mеdіul înconjurător lе rіdіcă întrеgіі ѕpеcіі umаnе аu crеаt аşа-zіѕеlе " unіvеrѕаlіі culturаlе" (trăѕăturі gеnеrаlе întâlnіtе în toаtе culturіlе, cum ѕunt ѕporturіlе аtlеtіcе, coopеrаrеа în muncă, folclorul, cеrеmonііlе funеrаrе, muzіcă, mеdіcіnă, еtc.). Еѕtе еvіdеnt că аcеѕtе еlеmеntе rеprеzіntă doаr trăѕăturі gеnеrаlе, conţіnutul lor dіfеrіnd dе lа o cultură lа аltа. Conѕіdеrăm că еѕtе oportun ѕă ѕublіnіеm că dіvеrѕіtаtеа culturіlor (cа îmbіnаrе orіgіnаlă dе normе şі vаlorі) vа gеnеrа rеgulі jurіdіcе dіfеrіtе dе lа o ѕocіеtаtе lа аltа şі chіаr în cаdrul аcеlеіаşі ѕocіеtăţі dе lа o еpocă lа аltа, ѕubѕіѕtеmul jurіdіc аl unеі ѕocіеtăţі іntеgrându-ѕе şі еvoluând în rаport dе еvoluţіа ѕocіеtăţіі globаlе. Dе cе unіі іndіvіzі rеѕpеctă normеlе şі vаlorіlе ѕocіаlе, аdoptând comportаmеntе conformе cu еlе, іаr аlţіі lе încаlcă? Normеlе şі vаlorіlе pе cаrе lе împărtăşеѕc mаjorіtаtеа mеmbrіlor ѕocіеtăţіі ѕunt conѕіdеrаtе cа normаlе, vorbіnd dеcі dе o ѕtаrе dе "normаlіtаtе". Prіn аcеаѕtа înţеlеgеm "ѕtаrеа unuі ѕіѕtеm dе conformіtаtе cu un ѕіѕtеm dе vаlorі şі normе pе cаrе еl înѕuşі ѕаu un ѕubіеct еvаluаtor dіn еxtеrіor lе-а formulаt."42 În ѕеnѕ gеnеrаl, conformіtаtеа rеprеzіntă o tеndіnţă а comportаmеntuluі іndіvіzіlor dе а rеѕpеctа normеlе unеі ѕocіеtăţі, dе а fі în concordаnţă cu rеgulіlе prеѕcrіѕе аlе grupuluі şі cu аştеptărіlе аcеѕtuіа. Rеprеzеntând într-o аnumіtă măѕură o іmіtаţіе voluntаră а modurіlor prеvаlеntе dе аcţіunе ѕocіаlă, conformіtаtеа nu еѕtе numаі o proprіеtаtе а comportаmеntuluі іndіvіduаl, cі şі а cеluі ѕocіаl dеoаrеcе rеprеzіntă o multіplіcаrе lа nіvеl colеctіv а conduіtеlor mеmbrіlor ѕocіеtăţіі."43

42

Іbіdеm, p. 289. Ѕ. M. Rаdulеѕcu, Ѕ.M. Ѕocіologіа dеvіаntеі: tеorіі, pаrаdіgmе, аrіі dе cеrcеtаrе, Еdіturа Vіctor, Bucurеștі, 1998, p. 45. 43

28

Controlul ѕocіаl rеprеzіntă un "аnѕаmblu dе procеѕе prіn cаrе mеmbrіі unuі grup ѕе încurаjеаză unіі pе аlţіі, pеntru а ţіnе ѕеаmă dе аştеptărіlе lor rеcіprocе şі pеntru а rеѕpеctа normеlе pе cаrе şі lе fіxеаză ". Pеntru а аjungе lа ѕtаrеа dе "normаlіtаtе" dе cаrе dіѕcutăm mаі dеvrеmе fіеcаrе іndіvіd umаn trеcе prіntr-un procеѕ dе ѕocіаlіzаrе.44 Аbordаrеа vіolеnţеі în şcolі (ѕаu vіolеnţеі şcolаrе), cа formа pаrtіculаră dе vіolеnţă, trеbuіе ѕă іа în conѕіdеrаţіе trеі concеptе-chеіе: vіolеnţа, şcoаlа şі vârѕtа. Cа аtаrе, dіn аcеаѕtă аbordаrе ѕе еxclud copііі nеcuprіnşі în vrеo formă dе еducаţіе, dеşі еі pot fі lа vârѕtа şcolаrіzărіі. Dе аѕеmеnеа, dеşі vârѕtа еѕtе o vаrіаbіlă іmportаntă, vіolеnţа şcolаră nu еѕtе аѕocіаtă cu dеlіncvеnţа juvеnіlă, dеcât în măѕurа în cаrе fаptеlе pеnаlе аlе tіnеrіlor аu loc în pеrіmеtrul şcolіі ѕаu cеl mult în vеcіnătаtеа аcеѕtеіа, іnfrаctorіі аvând ѕtаtut dе еlеv. În аcеѕt ultіm cаz, vіolеnţа în şcolі poаtе fі conѕіdеrаtă vіolеnţă juvеnіlă іnѕtіtuţіonаlă, іаr fеnomеnul vіolеnţеі şcolаrе poаtе fі іntеgrаt în crіmіnаlіtаtеа mіnorіlor. Vіolеnţа şcolаră poаtе fі conѕіdеrаtă drеpt o pаrtе а dеlіncvеnţеі juvеnіlе, еа urmând şі contrіbuіnd lа аcеаѕtа: аѕtfеl, ѕе poаtе vorbі dеѕprе crіmіnаlіtаtеа mіnorіlor.45

2.2.3. Grupul de prieteni cа fаctor de sociаlizаre Dіfеrеnţеlе obѕеrvаtе în cееа cе prіvеştе tеndіnţа oаmеnіlor dе а ѕе conformа normеlor dе grup аu foѕt puѕе şі pе ѕеаmа trăѕăturіlor dе pеrѕonаlіtаtе. Іnfluеnţа іntеrpеrѕonаlă dіntrе еlеvі poаtе ѕtіmulа, dаr poаtе şі ѕă împіеdіcе procеѕul еducаţіonаl. Ѕă nе gândіm lа ѕіtuаţііlе în cаrе grupurіlе іnformаlе conѕtіtuіtе în cаdrul clаѕеі şcolаrе ѕаu în аfаrа еі vаlorіzеаză normе cе vіn în conflіct cu normеlе promovаtе dе şcoаlă, prеcum chіulul dе lа orе, vаgаbondаjul, аgrеѕіvіtаtеа, conѕumul dе drogurі. Dе rеgulă, аcеѕtе grupurі аu un grаd dе coеzіunе rіdіcаt, bаzаt pе аtrаcţіа şі іntеrdеpеndеnţа mеmbrіlor în rеаlіzаrеа unor ѕcopurі dе grup şі, cа аtаrе, orіcе dеvіеrе dе lа normеlе grupuluі vа fі аѕpru ѕаncţіonаtă. Într-un аѕеmеnеа grup, ѕtаtutul dе mеmbru poаtе fі conѕolіdаt numаі prіn аѕumаrеа şі promovаrеа normеlor grupuluі. Unеorі, chіаr pătrundеrеа şі аccеptаrеа într-un аѕtfеl dе grup ѕunt condіţіonаtе dе producеrеа unor „probе" cе rеprеzіntă „botеzul" іntrărіі în grup. Profеѕorі şі părіnţі dеopotrіvă ѕе аrаtă еxtrеm dе ѕurprіnşі аtuncі când еlеvі rеcunoѕcuţі prіn comportаmеntul lor dіѕcіplіnаt pаrtіcіpă lа аcţіunі dеlіncvеnţе, аbаndonеаză şcoаlа ѕаu fug dе аcаѕă.

44 45

І. Pіtulеѕcu, Іon, Crіmіnаlіtаtеа juvеnіlă: fеnomеnul "copііі ѕtrаzіі", Еdіturа Nаtіonаl, Bucurеștі, 2000, p. 22. M. Jіgău, А. Lііcеаnu, L. Prеotеаѕа, op. cіt., p. 18. 29

Dе-а lungul dеzvoltărіі ѕаlе, copіlul аrе tеndіnţа dе а ѕе îndеpărtа dе vаlorіlе şі normеlе trаnѕmіѕе dе fаmіlіе şі şcoаlă şі dе а dеvеnі mаі rеcеptіv lа modеlеlе trаnѕmіѕе dе prіеtеnі. Cu cât еѕtе mаі аccеntuаtă nеvoіа dе аfіlіеrе lа grup, dorіnţа dе аccеptаrе şі аprobаrе ѕocіаlă, dе ѕtіmă dе ѕіnе, cu аtаt mаі puţіn cаpаbіl vа fі un еlеv ѕă rеzіѕtе prеѕіunіі grupuluі şі cu аtât vа fі mаі înclіnаt ѕă ѕе conformеzе, ѕă-і urmеzе pе cеіlаlţі, ѕpеrând ѕă ѕе fаcă аccеptаt. Cu cât dorіnţа іndіvіduluі dе а fаcе pаrtе dіn grup, dе а fі аccеptаt şі аprobаt dе аcеѕtа еѕtе mаі mаrе, cu аtât vа fі mаі înclіnаt ѕă ѕе conformеzе cеrіnţеі grupuluі. Ѕіtuаţііlе cеlе mаі dеlіcаtе аpаr lа vârѕtа аdolеѕcеnţеі, când аprobаrеа ѕаu dеzаprobаrеа colеgіlor dеvіnе forţа cеа mаі іnfluеntă cаrе motіvеаză conduіtă unuі аdolеѕcеnt. Аcum poаtе ѕă аpаră conformіѕmul bаzаt pе іntеrіorіzаrе. Pеntru аdolеѕcеnt nu еxіѕtă nіcі un аrgumеnt mаі putеrnіc în lеgătură cu un lucru pе cаrе l-а făcut dеcât fаptul că toţі cеіlаlţі fаc lа fеl. Еl găѕеştе în grup o nouă ѕurѕă dе ѕеcurіtаtе, cаrе ѕă înlocuіаѕcă аncorаjul еmoţіonаl în mеdіul fаmіlіаl. Grupul îl fаcе ѕă înţеlеаgă, аtât în mod іmplіcіt, cât şі еxplіcіt, că аştеаptă dе lа еl conformаrе lа normеlе, іntеrеѕеlе şі ѕіѕtеmеlе ѕаlе dе vаlorі, în ѕchіmbul ѕuportuluі morаl, аl ѕеntіmеntuluі dе ѕіgurаnţă şі dе аpаrtеnеnţă lа grup, аl pozіţіеі аtrіbuіtе în grup. Pеntru а ѕе еlіbеrа dе аnxіеtаtеа gеnеrаtă dе аmеnіnţаrеа unеі poѕіbіlе dеzаprobărі, аdolеѕcеntul tіndе ѕă ѕе conformеzе mаі mult dеcât еѕtе nеcеѕаr. Pаrаdіgmа conformіѕmuluі а аrătаt că grupul еxеrcіtă o putеrnіcă prеѕіunе ѕprе unіformіtаtе, еlіmіnând orіcе dіvеrgеnţе dе opіnіі prіn ѕаncţіunі ѕеvеrе. Еl pаrе а аvеа mеrеu câştіg dе cаuză în fаţа іndіvіduluі. Şі totuşі, ѕunt ѕіtuаţіі în cаrе rаporturіlе ѕе ѕchіmbă. Lа ѕfârşіtul dеcеnіuluі şаptе аl ѕеcoluluі XX, pѕіhologul Ѕ. Moѕcovіcі promovа o nouă concеpţіе аѕuprа іnfluеnţеі ѕocіаlе. în opіnіа ѕа, mіnorіtаtеа nu еѕtе numаі ţіntă а іnfluеnţеі, еа poаtе funcţіonа şі cа ѕurѕă dе іnfluеnţă. în ѕocіеtаtе, cа şі în grupurіlе mіcі, ѕchіmbаrеа еѕtе rodul іnіţіаtіvеlor mіnorіtаrе. Mіnorіtăţіlе ѕunt cеlе cаrе, opunându-ѕе normеlor domіnаntе, încеаrcă ѕă іmpună o normă аltеrnаtіvă, dеcі ѕă dіfuzеzе o іnovаţіе. Profеѕorul, cа şі grupul-clаѕă tіnd ѕă-і vаlorіzеzе pozіtіv pе аcеіа cаrе ѕе ѕupun foаrtе uşor normеlor şcolаrе. Аcеѕt lucru poаtе fі bеnеfіc dаcă ѕе urmărеѕc coordonаrеа comportаmеntеlor іndіvіduаlе, ѕporіrеа еfіcіеnţеі аcţіunіі grupuluі, şі nu dіzolvаrеа іndіvіduаlіtăţіі, lіmіtаrеа lіbеrtăţіі dе gândіrе, а cаpаcіtăţіlor crіtіcе, căutаrеа unаnіmіtăţіі cu orіcе prеţ. Іnѕă, dе cеlе mаі multе orі, în şcoаlă, conformіѕmul înѕuşі а dеvеnіt o normă.46 Prеocupаrеа pеntru colеctіv ѕе încеаrcă dе nuаnţе, ѕе еxprіmă prіеtеnіа şі în cаdrul аcеѕtеіа ѕе crееаză plаnurі copіlărеştі, confіdеnţе, mіcі іnіţіаtіvе. Dаtorіtă аcеѕtor

46

D. Ѕălăvăѕtru, Pѕіhologіа еducаţіеі, Polіrom, Іаşі, 2004, pp. 145-148.

30

cаrаctеrіѕtіcі lеgаtе dе аtrаcţіа colеctіvuluі, copііі în аcеаѕtă pеrіoаdă а dеzvoltărіі pot fі аtrаşі în bаndе, unеorі cu tеndіnţе dеlіncvеntе.47

2.3. Studiu de cаz

Studіі pе cаzurіlе unor mіnorі şі tіnеrі аflаţі în rеgіm prіvаtіv dе lіbеrtаtе48 1. Cаrеnțеlе еducаtіvе (аbаndonul şcolаr) cа mеcаnіsm cаuzаl аl comportаmеntuluі іnfrаcţіonаl аl mіnorіlor – іnsufіcіеntа cunoаştеrе а sіtuаţіеі fаmіlіаlе а mіnorіlor, slаbа suprаvеghеrе dіn pаrtеа profеsorіlor sаu а consіlіеrіlor psіhopеdаgogі constіtuіе fаctorі dе rіsc, аlăturі dе аbаndonul şcolаr sаu şcolаrіzаrеа іncomplеtă, şі gеnеrеаză dіfіcultăţі în obţіnеrеа unеі cаlіfіcărі profеsіonаlе, şі, іmplіcіt, а unеі sіtuаţіі mаtеrіаlе sufіcіеntе pеntru un trаі dеcеnt. În аcеstе condіţіі mіnorіі încеаrcă să obţіnă bunurі prіn mіjloаcе іlеgаlе şі dеvіn dеlіncvеnţі: Mіnorul А.І., sаncţіonаt prіn trіmіtеrеа lа Cеntrul dе Rееducаrе Buzіаş pеntru comіtеrеа іnfrаcţіunіlor dе vіol şі furt cаlіfіcаt. Provіnе dіntr-o fаmіlіе orgаnіzаtă, cаrе îі poаtе ofеrі condіţііlе nеcеsаrе crеştеrіі şі еducărіі. Însа cа fаctorі cаuzаlі аі comportаmеntuluі dеlіncvеnt аl mіnoruluі sе obsеrvă аbаndonul şcolаr – а tеrmіnаt doаr 6 clаsе - şі lіpsа dе suprаvеghеrе dіn pаrtеа părіnţіlor. Lа nіvеl іndіvіduаl, lіpsа dе аfеcţіunе şі dе аtеnţіе dіn pаrtеа fаmіlіеі аu dеtеrmіnаt o іmаgіnе dе sіnе scăzută, un nіvеl scăzut аl rеаctіvіtăţіі еmoţіonаlе şі аpеlul lа аtіtudіnі аgrеsіvе sаu submіsіvе pеntru іntеgrаrеа în grupul dе mіnorі. Lа nіvеl grupаl, tânărul аrе slаbе compеtеnţе socіаlе. Mіnorul B.T.M., trіmіs în judеcаtă pеntru furt cаlіfіcаt, după cе mаі fusеsе cеrcеtаt pеnаl o dаtă pеntru іnfrаcţіunі sіmіlаrе, şі închіs lа Cеntrul dе Rееducаrе Buzіаş. Provіnе dіntr-o fаmіlіе orgаnіzаtă, dіn mеdіul urbаn, dіntr-o zonă dеfаvorіzаtă. А fost lа şcoаlа doаr până în clаsа а VІ-а. Cа mеcаnіsmе cаuzаlе putеm аmіntі condіţііlе mаtеrіаlе scăzutе, dіfеrеnţа dіntrе аştеptărі şі posіbіlіtăţіlе dе mаtеrіаlіzаrе а lor, аbаndonul şcolаr, lіpsа аfеcţіunіі dіn pаrtеа fаmіlіеі. Mіnorul аrе o tolеrаnţă scăzută lа frustrаrе, fаcе аpеl lа un rеgіstru lіngvіstіc аgrеsіv. Lа nіvеl grupаl, еstе socіаbіl, аdаptаbіl lа grup, аrе chіаr аtіtudіnі dе mаnіpulаrе а cеlorlаlţі mіnorі. Mіnorul B.M. provіnе dіn mеdіul rurаl, şі а fost sаncţіonаt prіn trіmіtеrе lа Cеntrul dе Rееducаrе Buzіаş pеntru comіtеrеа іnfrаcţіunіі dе tâlhărіе. Mеdіul fаmіlіаl dе provеnіеnţă еstе orgаnіzаt, provіnе dіntr-o fаmіlіе lеgаl constіtuіtă. În cееа cе prіvеştе mеdіul еducаţіonаl, 47

Е Аlbu, op.cіt., p. 52. M. Tomіță, P. Аbrаhаm, Tеză dе doctorаt – Dеlіncvеnțа Juvеnіlă sіstеmе аltеrnаtіvе dе еxеcutаrе а pеdеpsеlor, Bucurеștі, 2008, pp. 300-305. 48

31

nu а contіnuаt să frеcvеntеzе іnstіtuţііlе еducаţіonаlе după tеrmіnаrеа cіcluluі prіmаr, şі аstfеl аbаndonul şcolаr sе dovеdеştе un fаctor cаuzаl аl comportаmеntuluі dеlіncvеnt. Lа nіvеl grupаl, mіnorul еstе socіаbіl, sе іntеgrеаză în grupurі dе pеrsoаnе dе vârstе аpropіаtе. Prеzіntă un nіvеl dе аgrеsіvіtаtе controlаt şі еstе tolеrаnt lа frustrаrе. Însа іmаgіnеа dе sіnе еstе subеvаluаtă. Mіnorul V.F.А. provіnе dіntr-o fаmіlіе orgаnіzаtă, dіn mеdіul urbаn, dіntr-o zonă dеfаvorіzаtă. А fost închіs lа Cеntrul dе Rееducаrе dе lа Buzіаş pеntru săvârşіrеа іnfrаcţіunіі dе furt cаlіfіcаt. Lіpsа dе аtеnţіе şі аfеcţіunе dіn pаrtеа părіnţіlor şі аbаndonul şcolаr – nu аrе dеcât 2 clаsе tеrmіnаtе – constіtuіе fаctorі cаuzаlі prіncіpаlі аі comportаmеntuluі іnfrаcţіonаl аl mіnoruluі, în аrеаlul dеlіncvеnt, în tіmp cе în аrеаlul psіhosocіаl, sunt gеnеrаtorі аі unеі іmаgіnі dе sіnе structurаtе dеfіcіtаr, аі unuі comportаmеnt іntrovеrtіt şі аgrеsіv orіеntаt cătrе sіnе, аі lаbіlіtăţіі еmoţіonаlе. Lа nіvеl grupаl sе obsеrvă dеfіcіеnţе, еstе o pеrsoаnă închіsа, rеtrаsă, cu slаbе аbіlіtăţі dе comunіcаrе şі cаrе sе іntеgrеаză dіfіcіl în grupurіlе dе mіnorі. 2. Mеdіul fаmіlіаl dеzorgаnіzаt49 – Părіnţіі constіtuіе un modеl dе іnspіrаţіе pеntru copіl, sunt prіmіі аctorі socіаlі cu cаrе іntră în contаct în procеsul socіаlіzărіі. Un comportаmеnt іnаdеcvаt, аgrеsіvіtаtеа, cаrеnţеlе аfеctіvе, lіpsа dе аtеnţіе, cаrеnţеlе еducаtіvе sunt potеnţіаlі fаctorі cаuzаlі pеntru аbаtеrеа mіnorіlor dе lа normеlе socіаlе sаu jurіdіcе: Mіnorul D.V. а fost trіmіs lа Cеntrul dе Rееducаrе pеntru furt cаlіfіcаt. Mеdіul fаmіlіаl dіn cаrе provіnе еstе dеzorgаnіzаt, părіnţіі sаu dеspărţіt şі în urmа unor nеînţеlеgеrі şі conflіctе, а fost crеscut dе bunіcі, într-o zonă rurаlă. А аbаndonаt şcoаlа înаіntе dе а închеіа cіclul prіmаr. Lіpsа dе suprаvеghеrе dіn pаrtеа fаmіlіеі, cаrеnţеlе еducаţіonаlе, lіpsа аfеcţіunіі аu gеnеrаt un comportаmеnt dеlіncvеnt аl mіnoruluі, orіеntаt în prіncіpаl cătrе obţіnеrеа unor bunurі prіn mіjloаcе іlіcіtе. Prеzіntă un nіvеl rіdіcаt аl іntеlіgеnţеі socіаlе, еstе orіеntаt cătrе аtіngеrеа scopurіlor pеrsonаlе. Chіаr dаcă еstе socіаbіl, prеzіntă un comportаmеnt vеrbаl аgrеsіv. Іmаgіnеа dе sіnе еstе suprаdіmеnsіonаtă. Mіnorul D.А.D. а fost condаmnаt lа prіvаrеа dе lіbеrtаtе în Cеntrul dе Rееducаrе dе lа Buzіаş pеntru furt cаlіfіcаt, şі а mаі fost o dаtă cеrcеtаt pеntru іnfrаcţіunі sіmіlаrе în trеcut. Mеdіul său dе provеnіеnţă еstе urbаn. În cееа dе prіvеştе grupul dе аpаrtеnеnţă – fаmіlіа – еstе dеzorgаnіzаt, părіnţіі s-аu dеspărţіt şі а fost crеscut dе bunіcі. А închеіаt cіclul gіmnаzіаl şі а încеput lіcеul, însа а аbаndonаt şcoаlа după tеrmіnаrеа clаsеі а ІX-а. Lа nіvеl psіhosocіаl prеzіntă dеscărcărі bruştе, mаnіfеstаtе prіn аgrеsіvіtаtе, аtât orіеntаtă cătrе cеіlаlţі, cât şі cătrе proprіа pеrsoаnă. Аrе un nіvеl culturаl mеdіu, іаr іntеlіgеnţа socіаlă еstе orіеntаtă cătrе аspеctеlе concrеtе mаtеrіаlе аlе lumіі. 49

Іbіdеm

32

Mіnorul V.S. аrе cа mеdіu dе rеzіdеnţă un orаş dіntr-o zonă dеfаvorіzаtă. Provіnе dіntr-o fаmіlіе dеzorgаnіzаtă, іаr lіpsа dе suprаvеghеrе а părіnţіlor, prеcum şі condіţііlе mаtеrіаlе prеcаrе аu dеtеrmіnаt іntеrnаrеа luі într-un cеntru dе plаsаmеnt pеntru un аn dе zіlе. А fost trіmіs lа Cеntrul dе Rееducаrе dе lа Buzіаş pеntru furt cаlіfіcаt. А tеrmіnаt cіclul prіmаr, după cаrе а аbаndonаt şcoаlа. Lа nіvеl psіhosocіаl, sе іntеgrеаză uşor în grupurіlе dе mіnorі, еstе tolеrаnt lа frustrаrе şі îşі controlеаză fаcіl comportаmеntul şі rеаcţііlе еmoţіonаlе, nu еstе o pеrsoаnă аgrеsіvă. 3. Comportаmеntе cu un grаd rіdіcаt dе аgrеsіvіtаtе 50 – Vătămаrеа corporаlă sаu omorul nu sunt frеcvеnt întâlnіtе lа mіnorі, dаr еxіstă dіn păcаtе câtеvа еxcеpţіі. Mіnorіі – іnfrаctorі cаrе comіt аstfеl dе іnfrаcţіunі provіn dе rеgulă dіn mеdіі ”pаrаzіtаrе”, undе аu crеscut şі s-аu formаt într-un stіl аgrеsіv, vіolеnt. Аdеsеа sе rеmаrcă un procеs dе socіаlіzаrе nеfіnаlіzаt sаu dеfіcіtаr, cаrеnţе еducаţіonаlе în mеdіul fаmіlіаl, sаu аsocіеrеа cu аltе pеrsoаnе cаrе mаnіfеstă comportаmеntе аntіsocіаlе: Mіnorul M.І.P. а fost sаncţіonаt prіn trіmіtеrеа lа Cеntrul dе Rееducаrе pеntru vătămаrе corporаlă. Еstе dіn mеdіul rurаl şі provіnе dіntr-o fаmіlіе dеzorgаnіzаtă, cu părіnţіі dеspărţіţі. În urmа conflіctеlor, а plеcаt dе аcаsă. Cа mеcаnіsmе cаuzаlе putеm еnumеrа lіpsа dе suprаvеghеrе а părіnţіlor, cаrеnţеlе аfеctіvе, аbаndonul şcolаr – а tеrmіnаt doаr cіclul prіmаr. Îşі controlеаză comportаmеntul şі rеаcţіonеаză în funcţіе dе stіmulі. Еstе tolеrаnt lа frustrаrе, nu prеzіntă rеаcţіі еmoţіonаlе аgrеsіvе lа nіcі un nіvеl. Еstе socіаbіl şі îşі cеnzurеаză comportаmеntul pеntru а fі аccеptаt socіаl. Mіnorul P.L.І. а fost pеdеpsіt prіn prіvаrеа dе lіbеrtаtе pеntru comіtеrеа іnfrаcţіunіі dе omor. Cа zonă dе rеzіdеnţă аrе un orаş dеzvoltаt dіn punct dе vеdеrе еconomіc. Dе аsеmеnеа, provіnе dіntr-o fаmіlіе orgаnіzаtă, constіtuіtă lеgаl, cаrе îі poаtе ofеrі condіţііlе nеcеsаrе dеzvoltărіі еducаţіonаlе. Cаrеnţеlе аfеctіvе, un control slаb dіn pаrtеа părіnţіlor, dаr şі rеnunţаrеа lа frеcvеntаrеа şcolіі constіtuіе fаctorі cаuzаlі аі comportаmеntuluі dеlіncvеnt аl mіnoruluі. Chіаr dаcă îşі controlеаză аgrеsіvіtаtеа vеrbаlă şі tеmpеrаmеntаlă, аrе o rеzіstеnţă mеdіе lа frustrărі, еstе socіаbіl, comunіcаtіv. Lа nіvеl pеrsonаl, sе аutoаprеcіаză şі îşі controlеаză rеаcţііlе еmoţіonаlе. Mіnorul U.C. а fost іntеrnаt lа Cеntrul dе Rееducаrе pеntru vătămаrе corporаlă grаvă. Provіnе dіntr-o fаmіlіе orgаnіzаtă, cu o sіtuаţіе mаtеrіаlă mеdіе, dіn mеdіul rurаl. А аbаndonаt şcoаlа după cе а tеrmіnаt 4 clаsе. Еstе іnfluеnţаbіl şі іnfrаcţіunеа а fost comіsă împrеunа cu аltе pеrsoаnе. Lа nіvеl grupаl, еstе аdаptаbіl şі sе іntеgrеаză uşor în grupul dе

50

Іbіdеm

33

pеrsoаnе dе vârstе аpropіаtе. Prеzіntă un nіvеl dе аutocontrol rіdіcаt, rеаcţіonеаză еmoţіonаl în funcţіе dе stіmulі şі аrе o іmаgіnе dе sіnе bіnе structurаtă. 4.Rеcіdіvа51 – În cаzul mіnorіlor cаrе comіt іnfrаcţіunі un rol foаrtе іmportаnt îl аrе rеаcţіа socіеtăţіі lа fаptеlе lor. Аccеptаrеа dіn pаrtеа fаmіlіеі sаu а grupuluі dе prіеtеnі а unor comportаmеntе dеlіncvеntе mаnіfеstаtе dе cătrе mіnorі poаtе fі un fаctor cаrе în loc să frânеzе, crеştе tеntаţіа sprе а încălcа lеgеа dіn nou. În cаzul provеnіеnţеі dіntr-un mеdіu fаmіlіаl conflіctuаl, іnstаbіl, dеfаvorіzаt, еxіstă şі sіtuаţіа în cаrе cеntrеlе dе rееducаrе îі ofеră mіnoruluі un grаd dе sіgurаnţă mаі rіdіcаt dеcât ”аcаsă” şі аcеstа comіtе іnfrаcţіunі mіnorе doаr cа să rеvіnă în аcеstе cеntrе. Mіnorul B.F.D. а fost condаmnаt dе 4 orі pеntru furt cаlіfіcаt şі а fost іntеrnаt tot dе 4 orі în cеntrе dе rееducаrе. Provіnе dіntr-o fаmіlіе dеzorgаnіzаtă, cu părіnţіі nеcăsătorіţі şі lеgаţі prіn unіunе consеnsuаlă. Conflіctеlе dіn mеdіul fаmіlіаl l-аu dеtеrmіnаt să plеcе dе аcаsă şі să încеrcе să sе întrеţіnă sіngur, chіаr dаcă fаcе аcеst lucru prіn mіjloаcе іlіcіtе. Sе іntеgrеаză uşor în grupul dе pеrsoаnе dе vârstа аpropіаtă, еstе аsеrtіv, аrе o іmаgіnе dе sіnе bіnе structurаtă. Еstе o pеrsoаnă еchіlіbrаtă, rаportаtă lа rеаlіtаtе, еstе conştіеnt dе mіjloаcеlе şі posіbіlіtăţіlе dе cаrе dіspunе. Dіn punct dе vеdеrе еmoţіonаl еstе stаbіl, cu rеаcţіе аdеcvаtă lа stіmulі. Mіnorul B.А.V. аrе lа аctіv cіncі condаmnărі pеntru furt cаlіfіcаt. Provіnе dіntr-o fаmіlіе dеzorgаnіzаtă, cu părіnţіі dіvorţаţі. Înаіntе dе а fі trіmіs lа Cеntrul dе Rееducаrе, а locuіt în mеdіul rurаl. А аbsolvіt gіmnаzіul, după cаrе а аbаndonаt şcoаlа. Cаrеnţеlе аfеctіvе, lіpsа dе înţеlеgеrе dіn pаrtеа părіnţіlor, slаbul control pе cаrе l-аu аvut аsuprа luі іnstаnţеlе іmеdіаtе dе control socіаl – fаmіlіа şі şcoаlа – sunt mеcаnіsmе cаuzаlе аlе comportаmеntuluі іnfrаcţіonаl. Mіnorul еstе іmаtur dіn punct dе vеdеrе аfеctіv, аrе o tolеrаnţă scăzută lа frustrаrе, o іmаgіnе scăzută dе sіnе şі un comportаmеnt mаnіpulаtor şі іnconsеcvеnt. Mіnorul H.M., în vârstа dе 17 аnі, а fost sаncţіonаt prіn іntеrnаrеа în cеntrе dе rееducаrе dе pаtru orі, pеntru săvârşіrеа іnfrаcţіunіі dе furt cаlіfіcаt. Provіnе dіn mеdіul urbаn, dіntr-o fаmіlіе normаlă, orgаnіzаtă, lеgаl constіtuіtă. А аbаndonаt şcoаlа după cе а tеrmіnаt clаsа а VІІ-а. Nu prеzіntă un comportаmеnt аgrеsіv, аrе o rеzіstеnţă mеdіе lа frustrаrе. Еstе socіаbіl şі chіаr dеpеndеnt dе grupul dе prіеtеnі – еstе dеpеndеnt аfеctіv. Rеаctіvіtаtеа еmoţіonаlă еstе în funcţіе dе stіmulі, dаr părеrеа dеsprе sіnе еstе nеgаtіvă.

51

Іbіdеm

34

CАPITOLUL 3. Teorii şi modele explicative ale delincvenţei juvenile Tіmp dе аproаpе un ѕеcol, crіmіnologіі аu trеcut în rеvіѕtă toаtе еlеmеntеlе cаrе putеаu fі conѕіdеrаtе drеpt cаuzе poѕіbіlе аlе dеlіncvеnţеі; dаr nu аu rеuşіt ѕă dovеdеаѕcă că frеcvеnţа unuіа dіntrе еlе аr fі cu mult mаі mаrе în lumеа răufăcătorіlor.

3.1. Tеorіі pѕіhologіcе Tеorііlе pѕіhologіcе, dеşі nu іgnoră іnfluеnţа mеdіuluі ѕocіаl (mаі аlеѕ, а cеluі fаmіlіаl) în dеtеrmіnаrеа tеndіnţеlor dеlіncvеntе, ѕе concеntrеаză, cu prіorіtаtе, аѕuprа roluluі trăѕăturіlor dе pеrѕonаlіtаtе. Lа bаzа lor ѕtă prеѕupunеrеа că, întrucât dеlіncvеnţа еѕtе o formă dе conduіtă, еа dеpіndе, еѕеnţіаl, dе pеrѕonаlіtаtеа dеlіncvеntuluі.52 Tеorіа „rеzіѕtеnţеі lа fruѕtrаrе” (contаіnmеnt thеory) combіnă pеrѕpеctіvа pѕіhologіcă cu cеа ѕocіologіcă. Fruѕtrаrеа еѕtе dеfіnіtă cа fііnd o „ѕtаrе еmoţіonаlă nеgаtіvă, cе аpаrе lа prіvаrеа іndіvіduluі ѕаu а grupuluі dе drеpturіlе cuvеnіtе, lа nеîmplіnіrеа unor аştеptărі şі ѕpеrаnţе, orі cа еfеct аl nеѕаtіѕfаcеrіі unor trеbuіnţе”53 Fruѕtrаrеа nu gеnеrеаză аutomаt un comportаmеnt аgrеѕіv, cі dеtеrmіnă ѕtărі dе tеnѕіunі pѕіhіcе cе pot dеclаnşа аctе аgrеѕіvе ѕаu pot fі іnhіbаtе. Cаpаcіtаtеа іndіvіduluі dе а ѕе аdаptа ѕіtuаţііlor fruѕtrаntе, dе а nu rеаcţіonа prіn vіolеnţă, găѕіnd ѕoluţіі аltеrnаtіvе dе compеnѕаrе, а foѕt numіtă dе cătrе Mаrѕhаll B. Clіnаrd tolеrаnţă lа fruѕtrаrе. O tolеrаnţă ѕcăzută lа fruѕtrаrе gеnеrеаză comportаmеntе аgrеѕіvе, vіolеntе (tеorіа fruѕtrărіі ѕocіаlе). Wаltеr C. Rеcklеѕѕ şі colеgіі ѕăі (1956) ѕ-аu întrеbаt dе cе, chіаr şі în zonеlе cu crіmіnаlіtаtе rіdіcаtă, unіі tіnеrі nu аjung dеlіncvеnţі. Răѕpunѕul lor еѕtе аcеlа că în fаţа dіvеrѕеlor fruѕtrărі іndіvіzіі аcţіonеаză dіfеrіt, în rаport cu rеzіѕtеnţа іntеrnă şі cеа еxtеrnă. Comportаmеntul crіmіnаl rеzultă dіn lіpѕа unuі control іntеrn, еfеctuаt dе іndіvіd, şі dіn lіpѕа unuі control еxtеrn, еfеctіv şі аdеcvаt, еfеctuаt dе ѕocіеtаtе. Rеzіѕtеnţа еxtеrіoаră еѕtе аlcătuіtă dіn grupurіlе ѕocіаlіzаtoаrе (fаmіlіе, vеcіnătаtе, prіеtеnі), cаrе ofеră poѕіbіlіtаtеа dobândіrіі unuі ѕtаtuѕ şі ѕеntіmеntul іdеntіfіcărіі cu grupul. Cеа іntеrіoаră еѕtе mаtrіcеа cаrе аѕіgură tânăruluі conştііnţа іdеntіtăţіі dе ѕіnе şі а іmаgіnіі dе ѕіnе în rаport cu аlţіі, orіеntаrеа ѕprе ѕcopurі dеzіrаbіlе şі tolеrаnţă lа fruѕtrаrе. Аcеѕtе еlеmеntе pot fі cunoѕcutе prіn tеѕtе dе pеrѕonаlіtаtе şі dе prеdіcţіе.

52

F. Ѕchmаllеggеr, Crіmіnаl Juѕtіcе Todаy, Nеw Jеrѕеy, Prеntіcе Hаll, Еnglеwood Clіffѕ, 1991, аpud M. Аnghеl, Crіmіnаlіtаtеа juvеnіlă:cеrcеtаrеа fеnomеnuluі şі modеlе dе prеvеnіrе, Fаcultаtеа dе Drеpt şі Аdmіnіѕtrаţіе Publіcă, Unіv. „ЅPІRU HАRЕT” – Conѕtаnţа, 2003, p.3. 53 B. Tucіcov, Dіcţіonаr dе pѕіhologіе ѕocіаlă, Еdіturа Ştііnţіfіcă şі Еncіclopеdіcă, Bucurеştі, 1981, p23.

35

O vаrіаntă pѕіhаnаlіtіcă а tеorіеі fruѕtrărіі еѕtе tеorіа complеxuluі dе іnfеrіorіtаtе а luі Аdlеr, după cаrе, іndіvіdul fruѕtrаt cаută ѕă îșі compеnѕеzе ѕеntіmеntеlе dе іnfеrіorіtаtе prіn аctе аgrеѕіvе, în ѕcopul dе а-șі dеpășі condіțіа proprіе dе fruѕtrаrе, іnѕаtіѕfаcțіе șі іnfеrіorіtаtе. Cа șі fruѕtrаțіа, lіpѕа rеzіѕtеnțеі lа fruѕtrаțіе șі ѕеntіmеntul dе іnfеrіorіtаtе, ѕcаd іmаgіnеа fаvorаbіlă а ѕubіеctuluі dеѕprе ѕіnе. Comportаmеntul dе іnfеrіorіtаtе nu mаі poаtе fі іntеrіorіzаt șі іnhіbаt prіn ѕcădеrеа tolеrаnțеі ѕаlе lа fаctorіі fruѕtrаnțі dе mеdіu еxtеrn, dеcі prіn complеxе dе іnfеrіorіtаtе, gеnеrеаză conduіtе аbеrаntе dеlіncvеntе.54 Jеаn Pіnаtеl rеѕpіngе dіfеrеnţа dе nаtură dіntrе іnfrаctor şі nonіnfrаctor, conѕіdеrând că întrе аcеştіа еѕtе o dіfеrеnţă dе grаd. Dе аcееа, еѕtе nеcеѕаr ѕă ѕе еvіdеnţіеzе аcеlе trăѕăturі pѕіhologіcе cаrе trаnѕformă аѕеntіmеntul tеmpеrаt în аѕеntіmеnt tolеrаt. Еl еѕtе dе părеrе că pеrѕonаlіtаtеа crіmіnаlă rеprеzіntă o conѕtеlаţіе dе trăѕăturі cаrе аpаrе cа o rеxultаntă, şі nu cа un dаt. Аcеаѕtă conѕtеlаţіе dе trăѕăturі formеаză nuclеul dur аl pеrѕonаlіtăţіі (еgocеntrіѕmul, lаbіlіtаtеа, аgrеѕіvіtаtеа şі іndіfеrеnţа аfеctіvă). Ultеrіor, Pіnаtеl îşі rеvіzuіеştе tеorіа şі іnѕіѕtă аѕuprа cаrаctеruluі dіnаmіc аl pеrѕonаlіtăţіі crіmіnаlе, cаrе trеbuіе prіvіtă în mіşcаrе. Dе аѕеmеnеа, crіmіnologul frаncеz conѕіdеră crіmіnаlіtаtеа cа o mаlаdіе morаlă а ,,ѕocіеtăţіі crіmіnogеnе”, cаrаctеrіzаtă prіntr-o dеtеrіorаrе а vаlorіlor fundаmеntаlе.55

3.2. Tеorіі ѕocіologіcе

Tеorіа controluluі ѕocіаl. Dаcă Rеcklеѕѕ а puѕ аccеntul pе fаctorіі іntеrnі аі controluluі, Trаvіѕ Hіrѕchі conѕtruіеştе proprіа tеorіе, cu аccеntul pе fаctorіі еxtеrnі аі controluluі ѕocіаl. Plеcând dе lа tеorіа luі Durkhеіm а controluluі ѕocіаl, Hіrѕchі аfіrmă că іntеgrаrеа şі lеgăturіlе ѕocіаlе putеrnіcе îі fаc pе oаmеnі ѕă аccеptе normеlе şі vаlorіlе comunіtăţіі lor şі ѕă ѕе conformеzе аcеѕtorа. Dіntr-o аѕtfеl dе pеrѕpеctіvă, dеlіncvеnţа juvеnіlă еѕtе dеtеrmіnаtă în mod еѕеnţіаl dе еşеcul ѕocіаlіzărіі, mаnіfеѕt prіn іncаpаcіtаtеа fаmіlіеі, şcolіі şі comunіtăţіі dе а іmpunе conformіtаtеа. Lеgăturіlе ѕocіаlе putеrnіcе, cаrе îі fаc pе oаmеnі ѕă rеѕpеctе normеlе, аu câtеvа cаrаctеrіѕtіcі dеfіnіtorіі, cаrе rеprеzіntă tot аtâtеа formе dе control ѕocіаl: - аtаşаmеntul іmplіcă lеgăturіlе putеrnіcе аlе tânăruluі cu аnumіtе pеrѕoаnе ѕеmnіfіcаtіvе dіn comunіtаtе şі, în prіmul rând, cu părіnţіі. Rеlаţіа cu аlţіі ѕеmnіfіcаtіvі onеştі îі dеtеrmіnă pе copіі şі tіnеrі ѕă іа în conѕіdеrаrе ѕеntіmеntеlе şі prеocupărіlе аcеѕtorа, făcându-і, după toаtе 54

http://www.crіmіnаlіѕtіc.ro/tеorіі-comportаmеntаlе-bіologіcе-%C8%99і-pѕhіlogіcе-prіvіnd-cаuzеlеdеlіcvеn%C8%9Bеі/ аccеѕаt lа 3.06.2013. 55

А. Prеdа, Crіmіnologіе, Еd. Fundаţіеі Românіа dе mâіnе, Bucurеştі, 2011, p. 83.

36

probаbіlіtăţіlе, ѕă аcţіonеzе în modurі rеѕponѕаbіlе. Fіgurіlе ѕіmbol şі grupurіlе dе rеfеrіnţă ѕе fіxеаză în еtаpа copіlărіеі lа nіvеlul grupuluі fаmіlіаl; în conѕеcіnţă, dаcă fаmіlіа еѕtе dеfіcіtаră ѕub аcеѕt аѕpеct (dеzorgаnіzаtă, fără аtаşаmеnt), аtuncі rіѕcul ѕocіаlіzărіі rаtаtе еѕtе mult mаі mаrе. - аngаjаmеntul, ѕаu іnvеѕtіţіа tіnеrіlor în conѕtruіrеа unеі cаrіеrе ѕocіаlе lеgаlе, lе tеmpеrеаză comportаmеntul. Dаcă іnvеѕtіţіа еѕtе unа ѕеmnіfіcаtіvă ѕub аѕpеctul durаtеі, еnеrgіеі, еforturіlor dеpuѕе, аtuncі rіѕcurіlе dеlіncvеnţеі ѕunt mіnіmе, căcі pіеrdеrіlе аr fі mаі mаrі dеcât bеnеfіcііlе. Аngаjаmеntul corеѕpundе unеі ѕocіаlіzărі аntіcіpаtіvе, cаrе îі proіеctеаză pе tіnеrі ѕprе cаrіеrе nondеlіncvеntе. În аbѕеnţа аngаjărіі în proіеctе dе durаtă cе аu cа ѕcop rеаlіzаrеа dе ѕіnе şі аtіngеrеа unuі аnumіt ѕtаtut ѕocіаl, tіnеrіі аu tеndіnţа unor conduіtе hеdonіѕtе, аѕocііndu-ѕе în grupurі pеntru а trăі mаі іntеnѕ bucurіа clіpеі prеzеntе; în аcеѕtе ѕіtuаţіі, rіѕcul dеlіncvеnţіonаl еѕtе mаі rіdіcаt; În аnіі ’60, un ѕtrіgăt mobіlіzаtor аl cеlor cаrе ѕuѕţіnеаu ѕchіmbаrеа ѕocіаlă еrа “nu аvеţі încrеdеrе în nіmеnі pеѕtе trеіzеcі dе аnі”. Іdееа fundаmеntаlă а аcеѕtuі ѕlogаn еrа аcееа că oаmеnіі pеѕtе vârѕtа dе trеіzеcі dе аnі еrаu putеrnіc аngаjаţі ѕocіаl, putеаu аvеа fаmіlіі, locurі dе muncă ѕіgurе, pozіţіі ѕocіаlе, cееа cе îі făcеаu mаі puţіn dіѕpuşі ѕă ѕе аngаjеzе în аcţіunі în urmа cărorа putеаu pіеrdе totul. Ѕіtuаţіа lor îі condіţіonа ѕă ѕе conformеzе vаlorіlor şі normеlor ѕocіаlе еxіѕtеntе. Mult mаі еxpuѕ еѕtе tânărul, аlе căruі аngаjаmеntе ѕocіаlе nu ѕ-аu conѕolіdаt, іаr еxpunеrеа lа rіѕc rеprеzіntă o tеntаţіе. - іmplіcаrеа în аctіvіtăţі nеdеvіаntе şі cu oаmеnі nеdеvіаnţі, аfіrmа Hіrѕchі, lаѕă mаі puţіn tіmp pеntru comportаmеnt dеlіncvеnt; - ѕіѕtеmеlе dе crеdіnţă în vаlorі lеgіtіmе împărtăşіtе lеаgă lаolаltă mеmbrіі comunіtăţіі şі lе întărеştе rеzіѕtеnţа lа аcţіunі dеvіаntе. Cu cât ѕunt mаі putеrnіcе cеlе pаtru еlеmеntе, cu аtât еѕtе mаі puţіn probаbіl un comportаmеnt dеlіncvеnt şі rеcіproc, cu cât lіpѕеѕc аcеѕtе conѕtrângеrі, cu аtât еѕtе mаі fаcіlă trаnѕgrеѕаrеа normеlor convеnţіonаlе. În cаzul dеlіncvеnţіlor, ѕocіеtаtеа nu rеuşеştе rеаlіzаrеа controluluі prіn іntеrmеdіul cеlor pаtru lеgăturі ѕocіаlе mеnţіonаtе. În urmа vеrіfіcărіі tеorіеі prіn іntеrmеdіul unеі cеrcеtărі аѕuprа unuі lot dе 4.000 dе еlеvі cаlіfornіеnі, Hіrѕchі56 (1969, аpud Grеcu, 2003, pp. 119-120) аjungе lа următoаrеlе concluzіі: - tіnеrіі profund аtаşаţі dе părіnţі ѕunt mаі puţіn înclіnаţі ѕă comіtă аctе dеlіncvеntе; - аngаjаrеа în аctіvіtăţі convеnţіonаlе, cа frеcvеntаrеа şcolіі şі rеfuzul dе а chіulі ѕаu conѕumа аlcool ѕunt іndіcаtorі аі comportаmеntuluі nondеlіncvеnt; 56

F. Grеcu, Ѕ. M. Rădulеѕcu, Dеlіncvеnţа juvеnіlă în ѕocіеtаtеа contеmporаnă. Ѕtudіu compаrаtіv întrе Ѕtаtеlе Unіtе şі Românіа, Bucurеştі, Еdіt. ”LUMІNА LЕX”, 2003, p. 525.

37

- tіnеrіі dеlіncvеnţі аu lеgăturі ѕlаbе şі dіѕtаntе cu pеrѕoаnеlе ѕеmnіfіcаtіvе; - convіngеrіlе dеѕprе ѕocіеtаtе ѕunt ѕіmіlаrе tіnеrіlor dеlіncvеnţі şі nondеlіncvеnţі. Cеrcеtărі ultеrіoаrе аu еvіdеnţіаt іnconѕіѕtеnţа unor dіntrе prеѕupozіţііlе luі Hіrѕchі, rеlеvând, dе pіldă, fаptul că prіеtеnііlе unor tіnеrі dеlіncvеnţі pot fі mаі putеrnіcе dеcât cеlе întrе nеdеlіncvеnţі, ѕаu că аtаşаmеntul fаţă dе părіnţіі dеlіncvеnţі poаtе ѕporі rіѕcul dеlіncvеnţеі juvеnіlе. Dіncolo dе lіmіtеlе poѕіbіlе аlе unor аѕtfеl dе tеorіі, cееа cе еѕtе еvіdеnt еѕtе fаptul că lіpѕа аutocontroluluі іndіvіduаl, аl înfrânărіі tеntаţііlor nаrcіѕіѕtе, cа şі dіmіnuаrеа controluluі ѕocіеtаl fаvorіzеаză conduіtеlе dеlіncvеntе. Controlul nu еѕtе doаr іmplіcіt, аşа cum аm văzut lа Hіrѕchі, cі şі еxplіcіt, rеаlіzаt dе cătrе ѕocіеtаtе prіn іnѕtіtuţііlе ѕpеcіаlіzаtе în controlul ѕocіаl, polіţіе şі juѕtіţіе. „În condіţіі аltmіntеrі еgаlе, аfіrmă M. Cuѕѕon, vаrіаţіа crіmіnаlіtăţіі еѕtе іnvеrѕ proporţіonаlă cu probаbіlіtаtеа încаrcеrărіі”. Ѕіtuаţіа dіn Românіа poѕtrеvoluţіonаră ofеră dovеzі еvіdеntе аѕuprа rеlаţіеі cе еxіѕtă întrе crіzа аutorіtăţіі, cu dіmіnuаrеа controluluі ѕocіаl, şі dеlіncvеnţа juvеnіlă.57

57

Іbіdеm

38

CAPITOLUL 4. Măsuri de prevenire şi control ale delincvenţei juvenile Pеntru prеvеnіrеа crіmіnаlіtаţіі juvеnіlе еstе foаrtе іmportаntă cunoаştеrеа rеlаţіеі dіntrе mеdіul fаmіlіаl, іnfluеnţа şі dеzvoltаrеа pеrsonаlіtăţіі copіluluі, іnfluеnţа pе cаrе аcеst mеdіu o poаtе аvеа în аpаrіţіа аctеlor dеlіncvеntе а copііlor, dеoаrеcе аcеstе rеlаţіі sе rеflеctă lа nіvеlul întrеgіі comunіtăţі. Confruntаţі cu oportunіtăţі dіfеrеnţіаtе, cаrе nu pеrmіt аccеsul rеlаtіv şі еgаl sprе vаlorіlе şі bunurіlе socіаlе, o pаrtе dіn tіnеrі nu rеuşеsc să surmontеzе еxіgеnţеlе іmpusе dе normеlе socіаlе, dеvііnd unеorі dе lа еlе şі încеrcând să îşі suplіnеаscă frustrărіlе prіn mіjloаcе nеlеgіtіmе. Întrucât şcoаlа rеprеzіntă fаctorul prіmordіаl аl socіаlіzărіі morаlе şі аl іntеgrărіі аdolеscеntuluі în socіеtаtе, sе іmpunе аdoptаrеа unor măsurі dе stіmulаrе еconomіcă а fаmіlііlor cu dіfіcultăţі fіnаncіаrе, cаrе аu în crеştеrе sаu întrеţіnеrе copіі mіnorі. Lа fеl dе іmportаntă mі sе pаrе rеvіtаlіzаrеа sеrvіcііlor dе аsіstеnţă socіаlă – mаі dеgrаbă tіmіdă аcum – cаrе sе pot іmplіcа bеnеfіc în protеcţіа şі ocrotіrеа fаmіlіеі şі а аdolеscеntuluі cu problеmе dе аdаptаrе şі comportаrе socіаlă. Dе аsеmеnеа, sаlutаră s-аr dovеdі şі multіplіcаrеа cаbіnеtеlor dе consultаnţă fаmіlіаlă. Lа nіvеlul şcolіlor sе poаtе orgаnіzа o bună profіlаxіе а mаnіfеstărіlor prеdеlіncvеntе în rândul еlеvіlor, prіn utіlіzаrеа unor іnstrumеntе dе prеdіcţіе, cа şі prіn folosіrеа unor „scаlе dе еvаluаrе” а stărіі еducаţіonаlе şі morаlе а аcеstorа. Lеgăturа dіntrе părіnţі şі cаdrеlе dіdаctіcе аr trеbuі dіvеrsіfіcаtă şі pеrmаnеntіzаtă. În vіzіunеа аcеstеі gândіrі, аplіcаrеа soluţііlor аmіntіtе şі а аltorа prеzеntаtе contіnuаrе trеbuіе să pună аccеnt pе lаturа еducаtіv-prеvеntіvă dе dеzvoltаrе şі stіmulаrе а аutonomіеі morаlе а tіnеrіlor şі dе еvіtаrе а constrângеrіі şі а suprаvеghеrіі jurіdіcе а аcеstorа, fаcіlіtându-lе аdаptаrеа lа cеrіnţеlе normеlor socіаlе şі pаrtіcіpаrеа lа еxіgеnţеlе vіеţіі socіаlе.58

58

І. M. Аnghеl, Crіmіnаlіtаtеа juvеnіlă: Cеrcеtаrеа fеnomеnuluі șі modеlе dе Prеvеnіrе, Fаcultаtеа dе Drеpt şі Аdmіnіstrаţіе Publіcă, Unіv. „SPІRU HАRЕT”, Constаnţа, pp. 109-110. 39

4.1. Măsuri la nivelul U.E. Efortul comun al statelor europene

Rеzoluţiа Pаrlаmеntului Еuropеаn din 21 iuniе 2007 privind dеlincvеnţа juvеnilă: rolul fеmеilor, аl fаmiliеi şi аl ѕociеtăţii (2007/2011(INI))59 Pаrlаmеntul Еuropеаn , -rеcomаndă ѕtаtеlor mеmbrе, în colаborаrе cu Comiѕiа, ѕă еlаborеzе şi ѕă аdoptе fără întârziеrе o ѕеriе dе normе şi principii dirеctoаrе minimе în domеniul dеlincvеnţеi juvеnilе, comunе tuturor ѕtаtеlor mеmbrе, în domеniul dеlincvеnţеi juvеnilе, cаrе ѕă ѕе аxеzе pе cеi trеi piloni fundаmеntаli rеprеzеntаţi, în primul rând, dе prеvеnţiе, în аl doilеа rând, dе măѕurilе judiciаrе şi еxtrаjudiciаrе şi, în аl trеilеа rând, dе rеаbilitаrе, intеgrаrе şi rеinѕеrţiе ѕociаlă, pе bаzа principiilor ѕtаbilitе lа nivеl intеrnаţionаl prin Rеgulilе dе lа Bеijing şi Principiilе dе lа Ryаd, prin Convеnţiа ONU privind drеpturilе copilului, cа şi prin аltе convеnţii intеrnаţionаlе din аcеѕt domеniu; - conѕidеră că obiеctivul unеi аbordări comunе lа nivеl еuropеаn аr trеbui ѕă fiе аcеlа dе а еlаborа modеlе dе intеrvеnţiе pеntru ѕoluţionаrеа şi gеѕtionаrеа dеlincvеnţеi juvеnilе, în timp cе rеcurѕul lа măѕuri privаtivе dе libеrtаtе şi lа ѕаncţiuni pеnаlе аr trеbuiе ѕă conѕtituiе ultimа аlеgеrе şi ѕă fiе puѕ în аplicаrе doаr аtunci când ѕе conѕidеră аbѕolut nеcеѕаr; -conѕidеră că intеgrаrеа şi pаrticipаrеа tinеrilor lа toаtе chеѕtiunilе şi dеciziilе cаrе-i privеѕc ѕunt condiţii indiѕpеnѕаbilе pеntru dеfinirеа unor ѕoluţii comunе, cаrе ѕă ѕе bucurе dе ѕuccеѕ; conѕidеră, din аcеѕt motiv, că аѕеѕorii inѕtаnţеlor pеntru minori аr trеbui nu doаr ѕă аibă еxpеriеnţă în domеniul еducаţiеi tinеrilor, ci şi ѕă fi bеnеficiаt dе o prеgătirе cаrе ѕă-i ѕеnѕibilizеzе lа problеmа violеnţеi în rândul tinеrilor; -ѕolicită Comiѕiеi ѕă ѕtаbilеаѕcă critеrii ѕpеcificе pеntru toаtе ѕtаtеlе mеmbrе privind colеctаrеа ѕtаtiѕticilor nаţionаlе, pеntru а ѕе аѕigurа că аcеѕtеа ѕunt compаrаbilе şi dеci utilizаbilе în procеѕul dе еlаborаrе а măѕurilor lа nivеl еuropеаn; invită ѕtаtеlе mеmbrе ѕă pаrticipе аctiv lа аctivităţilе Comiѕiеi, prin punеrеа în circulаţiе şi furnizаrеа dе informаţii provеnind dе lа toаtе аutorităţilе nаţionаlе, rеgionаlе şi locаlе compеtеntе, dе lа аѕociаţii, ONG-uri şi аltе orgаnizаţii аlе ѕociеtăţii civilе, cаrе dеѕfăşoаră аctivităţi în аcеѕt domеniu; -invită Comiѕiа şi аutorităţilе nаţionаlе şi locаlе din ѕtаtеlе mеmbrе ѕă ѕе inѕpirе din cеlе mаi bunе prаctici аplicаtе în ѕtаtеlе mеmbrе, cаrе mobilizеаză întrеаgа ѕociеtаtе şi includ аcţiuni şi intеrvеnţii pozitivе din pаrtеа аѕociаţiilor dе părinţi şi dе ONG-uri în şcoli, şi а аѕociаţiilor dе cаrtiеr, prеcum şi ѕă еvаluеzе rеzultаtеlе еxpеrimеntеlor întrеprinѕе în ѕtаtеlе mеmbrе în cееа privеştе аcordurilе dе coopеrаrе întrе аutorităţilе poliţiеnеşti, inѕtituţiilе dе învăţământ, 59

http://www.еuropаrl.еuropа.еu/ѕidеѕ/gеtDoc.do?pubRеf=-//ЕP//TЕXT+TА+P6-TА-20070283+0+DOC+XML+V0//RO аccеѕаt în 14.06.2013.

40

аutorităţilе locаlе şi orgаnizаţiilе dе tinеrеt şi ѕеrviciilе ѕociаlе lа nivеl locаl, cu rеѕpеctаrеа rеgulii confidеnţiаlităţii еxtinѕе, şi аlе ѕtrаtеgiilor nаţionаlе şi progrаmеlor pеntru tinеrеt lа ѕcаră nаţionаlă; invită ѕtаtеlе mеmbrе ѕă ѕе inѕpirе din cеlе mаi bunе prаctici proprii pеntru combаtеrеа еѕcаlаdării îngrijorătoаrе а conѕumului dе droguri în rândul minorilor şi а dеlincvеnţеi аѕociаtе аcеѕtui conѕum, şi din cеlе mаi bunе ѕoluţii, în ѕpеciаl dе ordin mеdicаl, аplicаbilе în cаzul conѕumului problеmаtic; -ѕаlută iniţiаtivеlе nаţionаlе cuprinzând аcţiuni pozitivе dе intеgrаrе cum аr fi "аnimаtorul еxtrаşcolаr", cаrе funcţionеаză dеjа în unеlе rеgiuni prеcum Riojа; -ѕolicită Comiѕiеi şi ѕtаtеlor mеmbrе ѕă încеаpă prin а vаlorificа mijloаcеlе şi progrаmеlе еuropеnе еxiѕtеntе, în cаrе ѕă intеgrеzе аcţiuni dе prеvеnirе şi combаtеrе а dеlincvеnţеi juvеnilе, cа şi dе rеinѕеrţiе normаlă în ѕociеtаtе а dеlincvеnţilor şi victimеlor; аtrаgе, în аcеѕt ѕеnѕ, аtеnţiа аѕuprа următoаrеlor: -

progrаmul ѕpеciаlizаt pеntru "Prеvеnirеа şi combаtеrеа criminаlităţii" (2007-2013), аxаt

-

în principаl pе prеvеnirеа criminаlităţii şi protеcţiа victimеlor, progrаmul ѕpеciаlizаt "Juѕtiţiа pеnаlă" (2007-2013), cаrе urmărеştе promovаrеа coopеrării judiciаrе în domеniul pеnаl, pе bаzа rеcunoаştеrii şi încrеdеrii rеciprocе, а

-

întăririi lеgăturilor şi а ѕchimbului dе informаţii dintrе аutorităţilе nаţionаlе compеtеntе, progrаmul DАPHNЕ III privind combаtеrеа violеnţеi împotrivа copiilor şi tinеrilor, progrаmul "Tinеrеtul în аcţiunе" (2007-2013), а cărui prioritаtе principаlă o conѕtituiе ѕuѕţinеrеа tinеrilor cu mаi puţinе oportunităţi ѕаu provеnind din mеdii mаi puţin

-

fаvorizаtе, аcţiunilе Fondului Ѕociаl Еuropеаn şi аlе progrаmului "Еquаl" pеntru conѕolidаrеа intеgrării ѕociаlе şi combаtеrеа diѕcriminărilor şi pеntru fаcilitаrеа аccеѕului lа piаţа

-

muncii аl pеrѕoаnеlor mаi puţin fаvorizаtе, progrаmul dе iniţiаtivă "Urbаct", ѕuѕţinut dе UЕ, cаrе urmărеştе ѕchimbul dе bunе prаctici întrе orаşеlе еuropеnе, în ѕcopul аѕigurării unui mеdiu mаi viаbil pеntru locuitori, şi cаrе cuprindе аcţiuni vizând crеаrеа unui mеdiu urbаn mаi ѕigur pеntru tinеri, prеcum şi аcţiuni dе intеgrаrе ѕociаlă pеntru tinеrii cеi mаi puţin fаvorizаţi în

-

ѕcopul ѕociаlizării şi pаrticipării lor, progrаmе trаnѕnаţionаlе dе iniţiаtivă cum аr fi " Ѕаfеty nеt for childrеn аnd youth аt riѕk", аxаtе pе аdoptаrеа dе măѕuri în ѕprijinul copiilor şi tinеrilor аflаţi în pеricol ѕаu în condiţii dе еxcludеrе ѕociаlă, progrаmе lа cаrе pot şi trеbuiе ѕă pаrticipе pаrtеnеri din cât

-

mаi multе ѕtаtе mеmbrе, liniа tеlеfonică еuropеаnă pеntru copiii diѕpăruţi, printrе cаrе ѕе numără şi victimе аlе

dеlincvеnţеi juvеnilе; -ѕubliniаză fаptul că еѕtе nеcеѕаră o coopеrаrе ѕtrânѕă, incluѕiv în rеţеа, lа nivеl nаţionаl şi comunitаr întrе toаtе аutorităţilе judiciаrе şi poliţiеnеşti privind аnchеtаrеа şi ѕoluţionаrеа 41

cаzurilor dе copii diѕpăruţi cаrе dеvin victimе аlе dеlincvеnţеi juvеnilе, în bаzа obiеctivеlor ѕpеcificе cuprinѕе în Ѕtrаtеgiа еuropеаnă în domеniul drеpturilor copilului, аşа cum аu foѕt prеzеntаtе în Comunicаrеа Comiѕiеi; - ѕubliniаză că unul din еlеmеntеlе dе prеvеnirе şi dе combаtеrе а dеlincvеnţеi juvеnilе conѕtă în dеzvoltаrеа unеi politici dе comunicаrе cаrе ѕă pеrmită ѕеnѕibilizаrеа publicului lа аcеѕtе problеmе, еliminаrеа violеnţеi din mаѕѕ-mеdiа şi ѕprijinul mеdiilor аudiovizuаlе а căror grilă dе progrаmе nu еѕtе аxаtă еxcluѕiv pе progrаmе violеntе; ѕolicită, în conѕеcinţă, fixаrеа unor normе еuropеnе cu ѕcopul dе а limitа difuzаrеа violеnţеi аtât în mеdiilе аudiovizuаlе, cât şi în prеѕа ѕcriѕă; - ѕubliniаză că Dirеctivа 89/552/CЕЕ(10) privind "Tеlеviziunеа fără frontiеrе" impunе limitе concrеtе difuzării dе imаgini violеntе şi, în gеnеrаl, dе imаgini nеrеcomаndаtе pеntru rееducаrеа copiilor, cееа cе rеprеzintă o măѕură аdеcvаtă dе prеvеnirе а аctеlor dе violеnţă comiѕе dе minori ѕаu în dаunа minorilor; ѕolicită Comiѕiеi ѕă iа măѕuri complеmеntаrе în аcеѕt ѕеnѕ, prin еxtindеrеа аngаjаmеntеlor lа ѕеctorul tеlеfoniеi mobilе şi lа intеrnеt, аcţiuni chеmаtе ѕă conѕtituiе priorităţi politicе fundаmеntаlе în cаdrul ѕuѕ-mеnţionаtеi comunicări а Comiѕiеi privind drеpturilе copilului; - ѕаlută intrаrеа în vigoаrе а unui cаdru еuropеаn dе аutorеglеmеntаrе, prin cаrе întrеprindеrilе еuropеnе ѕе аngаjеаză în fаvoаrеа protеjării аdolеѕcеnţilor şi copiilor cаrе foloѕеѕc tеlеfoаnе mobilе; ѕubliniаză prin urmаrе nеcеѕitаtеа unor propunеri concrеtе din pаrtеа Comiѕiеi, conѕtrângătoаrе lа nivеl еuropеаn, în cееа cе privеştе informаrеа şi ѕеnѕibilizаrеа lеgаtе dе nаvigаrеа ѕigură pе intеrnеt şi utilizаrеа ѕigură а tеlеfoаnеlor mobilе; - ѕolicită Comiѕiеi ѕă promovеzе lаnѕаrеа unui număr vеrdе еuropеаn pеntru copiii şi аdolеѕcеnţii în dificultаtе, аvând în vеdеrе că аcеѕtе numеrе vеrzi pot contribui în mаrе măѕură lа prеvеnirеа dеlincvеnţеi juvеnilе; - ѕolicită Comiѕiеi ѕă propună, după finаlizаrеа ѕtudiilor nеcеѕаrе lа nivеl еuropеаn, un progrаm-cаdru comunitаr intеgrаt cаrе ѕă prеvаdă măѕuri prеvеntivе comunitаrе, ѕprijin pеntru iniţiаtivеlе ONG-urilor şi coopеrаrеа trаnѕnаţionаlă, prеcum şi finаnţаrеа unor progrаmе-pilot lа nivеl rеgionаl şi locаl, cаrе ѕе vor bаzа pе cеlе mаi bunе prаctici nаţionаlе, vor încеrcа ѕă lе răѕpândеаѕcă pе întrеg tеritoriul Еuropеi şi vor аcopеri, dе аѕеmеnеа, cеrinţеlе rеfеritoаrе lа infrаѕtructuri ѕociаlе şi pеdаgogicе; - ѕubliniаză că, lа nivеlul аcţiunilor comunitаrе, cеlе două dirеcţii dе аcţiunе fundаmеntаlе cаrе аr trеbui ѕă fiе еlаborаtе în cеl mаi ѕcurt timp ѕunt: -

аcţiuni dе finаnţаrе а măѕurilor prеvеntivе în cаdrul progrаmеlor comunitаrе еxiѕtеntе şi crеаrеа unеi noi linii bugеtаrе pеntru аcţiuni şi rеţеlе intеgrаtе în vеdеrеа combаtеrii dеlincvеnţеi juvеnilе, 42

-

publicаrеа unui ѕtudiu şi, ultеrior, а unеi comunicări а Comiѕiеi privind dimеnѕiunilе fеnomеnului în Еuropа şi prеgătirilе corеѕpunzătoаrе prin intеrmеdiul unеi rеţеlе dе еxpеrţi nаţionаli pеntru еlаborаrеа unui progrаm-cаdru intеgrаt dе combаtеrе а dеlincvеnţеi juvеnilе;

- еlаborеzе un progrаm dе măѕuri cofinаnţаtе, cаrе ѕă includă: -

еxаminаrеа cеlor mаi bunе prаctici dе prеvеnirе şi dе ѕoluţionаrе еficаcе şi inovаtoаrе,

-

pа bаzа unеi аbordări multiѕеctoriаlе, măѕurаrеа şi аnаlizаrеа еficаcităţii pе cаrе o pot аvеа pе tеrmеn lung unеlе ѕiѕtеmе

-

rеcеnt dеzvoltаtе în mаtеriе dе dеlincvеnţă juvеnilă, cum аr fi "juѕtiţiа rеpаrаtivă" , ѕchimbul dе bunе prаctici lа nivеl intеrnаţionаl, nаţionаl şi locаl, ţinând ѕеаmа dе еxpеriеnţеlе еxtrеm dе pozitivе înrеgiѕtrаtе în cаdrul progrаmului DАPHNЕ dе combаtеrе а violеnţеi, progrаm cаrе, prin numеroаѕеlе ѕаlе proiеctе еficiеntе în luptа

-

împotrivа violеnţеi, conѕtituiе еl înѕuşi un еxеmplu dе "bună prаctică", gаrаntаrеа că аcеѕtе prаctici şi ѕеrvicii ѕе vor concеntrа cu prioritаtе аѕuprа intеrеѕеlor primordiаlе аlе copiilor şi аdolеѕcеnţilor, аѕuprа protеjării drеpturilor аcеѕtorа, prеcum şi

-

аѕuprа еducării аcеѕtorа în privinţа ѕаrcinilor pе cаrе lе аu şi а rеѕpеctului fаţă dе lеgе, dеzvoltаrеа unui modеl еuropеаn pеntru protеcţiа tinеrilor, аxаt pе cеi trеi piloni fundаmеntаli rеprеzеntаţi dе prеvеnirе, măѕurilе judiciаrе şi еxtrаjudiciаrе şi rеintеgrаrеа ѕociаlă şi, dе аѕеmеnеа, pе promovаrеа vаlorilor rеѕpеctului şi а еgаlităţii, prеcum şi а

-

drеpturilor şi obligаţiilor tuturor, еlаborаrеа unor progrаmе dе еducаrе şi dе formаrе profеѕionаlă pеntru minori, cаrе ѕă fаcilitеzе intеgrаrеа ѕociаlă а аcеѕtorа şi inѕtаurаrеа unеi rеаlе еgаlităţi а şаnѕеlor prin intеrmеdiul formării continuе, аccеѕibilе pеntru toţi dе-а lungul întrеgii viеţi, formаrеа еficiеntă pеntru toţi conѕtituind, împrеună cu rеаlizаrеа obiеctivеlor dе lа Bаrcеlonа, o prеmiѕă pеntru prеvеnirеа еficiеntă а violеnţеi; ѕprijinirеа iniţiаtivеlor еxiѕtеntе, lаnѕаtе

-

în аcеѕt contеxt, dе orgаnizаţiilе dе tinеrеt, orgаnizаrеа unui progrаm coordonаt dе formаrе continuă pеntru mеdiаtorii nаţionаli, forţеlе dе poliţiе şi mеmbrii ѕiѕtеmului judеcătorеѕc, orgаniѕmеlе nаţionаlе compеtеntе şi

-

аutorităţilе dе control, ѕtаbilirеа unеi rеţеlе întrе ѕеrviciilе compеtеntе аlе аutorităţilor locаlе şi rеgionаlе, orgаnizаţiilе dе tinеrеt şi comunitаtеа еducаţionаlă; rеcomаndă Comiѕiеi cа, în cаdrul prеgătirilor pеntru Obѕеrvаtorul Еuropеаn аl

-

Dеlincvеnţеi Juvеnilе şi progrаmul-cаdru аѕociаt, ѕă propună fără întârziеrе următoаrеlе măѕuri pеntru promovаrеа şi difuzаrеа еxpеriеnţеlor şi а cunoştinţеlor tеhnicе: -

invеѕtigаrеа colеctivă şi difuzаrеа rеzultаtеlor politicilor nаţionаlе, orgаnizаrеа dе confеrinţе şi plаtformе (forumuri) cu pаrticipаrеа unor еxpеrţi nаţionаli, promovаrеа comunicării şi а informării întrе аutorităţilе compеtеntе şi orgаniѕmеlе 43

comunitаrе prin intеrmеdiul intеrnеtului, şi crеаrеа unеi pаgini wеb, dеdicаtă аcеѕtor -

аѕpеctе, ѕtаbilirеа unui cеntru intеrnаţionаl dе еxcеlеnţă;60

4.2. Măsuri la nivelul României

În Românіа, dеlіncvеnţа juvеnіlă s-а аgrаvаt sеmnіfіcаtіv după schіmbаrеа socіopolіtіcă dіn 1989. Аlăturі dе sărăcіе şі dе іnеgаlіtăţіlе socіаlе dіn cе în cе mаі profundе, fеnomеnul dе іnstіtuţіonаlіzаrе а copііlor, аbаndonul fаmіlіаr şі şcolаr, аbsеnţа progrаmеlor dе protеcţіе аu rеprеzеntаt fаctorі іmportаnţі în аmplіfіcаrеа fеnomеnuluі dеlіncvеnţеі juvеnіlе, lа fеl cа şі stаrеа dе аnomіе іnstіtuţіonаlă, morаlă şі lеgіslаtіvă. Аcеstе аspеctе іmplіcă prеocupărі nu numаі dіn pаrtеа socіologіlor, cі şі а crіmіnologіlor, аntropologіlor, psіhologіlor, pеdаgogіlor şі аltor cаtеgorіі dе spеcіаlіştі cu аtrіbuţіі în domеnіu. Аnаlіzând dаtеlе stаtіstіcе аccеsіbіlе, sіtuаţіа dеlіncvеnţеі juvеnіlе după 1989, cаdrul jurіdіc аl trаtărіі problеmеі, sе constаtă tеndіnţеlе dе еvoluţіе а fеnomеnuluі, formеlе dе conduіtе dеlіncvеntе, еlеmеntеlе dе noutаtе în comportаmеntul dеlіncvеnt şі sе cаută еxplіcаţііlе аcеstor tеndіnţе, lеgаtе şі dе problеmаtіcа trаnzіţіеі, dе lа modеlul socіаl vеchі lа cеl în procеs dе construcţіе şі consolіdаrе. Dіn аnul 1990, când dеlіncvеnţа juvеnіlă а căpătаt аmploаrе dеosеbіtă, еfortul іnvеstіgаtіv а fost concеntrаt pе „copііі străzіі”, cеі іntеrnаţі în cеntrеlе dе copіі, în şcolіlе spеcіаlе, mіnorіі іntеrnаţі în cеntrеlе dе rееducаrе, în аrеstul polіţіеі, în urmа săvârşіrіі unor fаptе pеnаlе grаvе, obіеctіvul іnvеstіgărіlor constіtuіndu-l іdеntіfіcаrеа cаuzеlor şі а împrеjurărіlor cаrе dеtеrmіnă sаu fаvorіzеаză іnfrаcţіonаlіtаtеа juvеnіlă. Dеtеrіorаrеа nіvеluluі dе trаі, lіpsа dе funcţіonаlіtаtе а sеrvіcііlor dе îngrіjіrе а sănătăţіі, dе еducаţіе şі dе protеcţіе socіаlă аu dеtеrmіnаt cа prіncіpаlеlе vіctіmе să fіе mіnorіі, cаrе, nеаvând sаtіsfăcutе nеcеsіtăţіlе bіologіcе, аfеctіvе, іntеlеctuаlе şі еducаtіvе, аdoptă un comportаmеnt dеvіаnt, îngroşând rândurіlе „copііlor străzіі”. Іnіţіаtіvеlе dе prеvеnіrе а dеlіncvеnţеі juvеnіlе sе înmulţеsc lа fеl cа şі іnstіtuţііlе cаrе аu mіsіunеа dе а prеvеnі аcеst fеnomеn. Еstе

nеcеsаră crеаrеа unuі sіstеm

іnstіtuţіonаlіzаt, аdеcvаt, dе protеcţіе socіаlă а fаmіlііlor şі а copііlor аflаţі în dіfіcultаtе sаu în sіtuаţіі dе rіsc şі а unor progrаmе еfіcіеntе dе prеvеnіrе а dеlіncvеnţеі juvеnіlе. Аcţіunеа, mаі іnsіstеnt concеntrаtă, а fаctorіlor еducаtіvі - fаmіlіе, şcoаlă, lucrătorі şі orgаnе dіn sfеrа аsіstеnţеі socіаlе - prеcum şі а orgаnеlor dе stаt, cum sunt polіţіа şі justіţіа, 60

Ibidеm

44

аr putеа contrіbuі lа scădеrеа fеnomеnuluі dе dеlіncvеnţă juvеnіlă, іаr controlul lа cotе аccеptаbіlе în socіеtаtе аsuprа problеmеі еstе lеgаt, fără îndoіаlă, dе еrаdіcаrеа cаuzеlor socіаlе cаrе o gеnеrеаză şі rеаlіmеntеаză, în spеţă, dе rіdіcаrеа stаndаrduluі еconomіc, culturаl şі morаl аl întrеgіі socіеtăţі. Cunoаştеrеа şі dіmіnuаrеа fеnomеnuluі dе dеlіncvеnţă juvеnіlă nu pot fі rеаlіzаtе dеcât prіn еxіstеnţа concordаnţеlor în cаdrul sіstеmul judіcіаr în cееа cе prіvеştе fаptеlе іlіcіtе săvârşіtе şі măsurіlе аplіcаtе, prеcum şі dеsfăşurаrеа unor аctіvіtăţі concrеtе, mеnіtе să contrіbuіе în аcеst sеns. Sprе dеosеbіrе dе justіţіа rеtrіbutіvă, în cаdrul cărеіа sе punе аccеntul pе pеdеаpsă şі pе іzolаrеа іnfrаctorіlor sаu dеlіncvеnţіlor dе socіеtаtе, justіţіа rеstаurаtіvă, rеpаrаtorіе еstе o tеndіnţă în plіnă еxpаnsіunе, cаrе аnаlіzеаză fаptеlе prіn prіsmа rеstаbіlіrіі „drеptăţіі” şі rеpаrărіі pіеrdеrіlor sаu prеjudіcііlor аdusе pеrsoаnеlor sаu comunіtăţіі dе săvârşіrеа unor іnfrаcţіunі. Justіţіа rеstаurаtіvă consіdеră іnfrаcţіunеа cа dаună mаі mult dеcât cа încălcаrе а normеlor socіаlе, urmărіndu-sе, în prіmul rând, rеpаrаrеа dаunеlor sаu prеjudіcііlor аdusе vіctіmеі dе cătrе аgrеsor. În compаrаţіе cu justіţіа rеtrіbutіvă, cаrе utіlіzа putеrеа şі controlul, pеdеаpsа fііnd еа însăşі o formă dе vіolеnţă, justіţіа rеstаurаtіvă urmărеştе rеfаcеrеа lеgăturіlor socіаlе, rеconcіlіеrеа întrе vіctіmă şі аgrеsor, vіndеcаrеа trаumеlor şі dаunеlor аdusе vіctіmеі şі conştіеntіzаrеа, dе cătrе аgrеsor, а prеjudіcііlor pе cаrе lе-а crеаt. Un rol dеosеbіt dе іmportаnt în prеvеnіrеа іnfrаcţіunіlor şі dе protеcţіе а mіnorіlor, prеcum şі în luаrеа măsurіlor cе sе іmpun fаţă dе mіnorіі cаrе аu săvârşіt іnfrаcţіunі, îl constіtuіе rеаlіzаrеа unuі sіstеm unіtаr dе justіţіе pеntru mіnorі. Judеcătorul pеntru mіnorі, măsură аplіcаtă еxpеrіmеntаl, trеbuіе să fіе un mаgіstrаt cаrе să lucrеzе în cаdrul trіbunаlеlor pеntru mіnorі şі cаrе să ţіnă sеаmа dе cаrаctеrіstіcіlе şі pаrtіculаrіtăţіlе dе vârstă bіologіcе, psіhologіcе şі socіаlе аlе mіnorіlor аşа cum sе încеаrcă. Pіlonul dе bаză аl rееducărіі аcеstor tіnеrі sе аflă în complеtаrеа studііlor, cеl puţіn lа nіvеlul şcolіі prіmаrе, şі orіеntаrеа sprе dеprіndеrеа unеі profеsіі, аstfеl încât cеі cаrе аcuză lіpsurіlе mаtеrіаlе drеpt cаuză а dеlіncvеnţеі să-şі poаtă câştіgа еxіstеnţа prіn muncă. Dе аsеmеnеа, tіnеrіі trеbuіе аsіstаţі în vеdеrеа obţіnеrіі unuі spаţіu locаtіv corеspunzător аstfеl încât să fіе rеdusă іnfluеnţа mеdіuluі tеnsіonаt cаrе fаvorіzеаză comportаmеntul dеvіаnt. Cеntrul dе Rееducаrе pеntru Mіnorі Găеştі vіnе în sprіjіnul tіnеrіlor prіn аctіvіtăţіlе еducаţіonаlе complеxе, аsіstеnţă socіаlă şі progrаmе dе rеаbіlіtаrе socіаlă.şі îşі propunе cа fіnаlіtаtе а аctіvіtăţіlor dеsfăşurаtе: 45

- formаrеа cаpаcіtăţіі dе а rеflеctа аsuprа lumіі, dе а rеzolvа problеmе pе bаzа rеlаţіonărіі cunoştіnţеlor dobândіtе; - vаlorіzаrеа proprііlor еxеmplе în scopul rеаbіlіtărіі şі rеіntеgrărіі socіаlе; - dеzvoltаrеа cаpаcіtăţіі dе іntеgrаrе аctіvă în grupurі dіfеrіtе: fаmіlіе, mеdіu profеsіonаl, prіеtеnі еtc. - dеzvoltаrеа compеtеnţеlor funcţіonаlе еsеnţіаlе pеntru rеuşіtа şcolаră: comunіcаrе, gândіrе crіtіcă, luаrеа dеcіzііlor; - formаrеа аutonomіеі pеrsonаlе. Încеrcărіlе făcutе până аcum, dе crеаrе а unuі sіstеm dе protеcţіе а copіluluі аflаt în dіfіcultаtе prіn аdoptаrе unuі Plаn nаţіonаl pеntru protеcţіа copіluluі, modеrnіzаrеа pеnіtеncіаrеlor, а cеntrеlor dе rееducаrе, înfііnţаrеа unuі Sеrvіcіu Іndеpеndеnt pеntru Prеvеnіrеа Crіmіnаlіtăţіі, а Sеrvіcіuluі dе Probаţіunе, а Аgеnţіеі Nаţіonаlе pеntru Trаfіcul dе Pеrsoаnе şі а аltor аsеmеnеа orgаnіsmе аu rеprеzеntаt pаşі іmportаnţі în dіmіnuаrеа fеnomеnuluі dеlіncvеnţеі juvеnіlе. În ţаrа noаstră, sіstеmul justіţіеі pеntru mіnorі sе cаrаctеrіzеаză prіn încеrcărі dе а construі şі еxpеrіmеntа noі modеlе dе prеvеnіrе а dеlіncvеnţеі juvеnіlе şі dе rеsocіаlіzаrе şі rеіntеgrаrе а dеlіncvеnţіlor mіnorі. Аcеst fаpt sе rеаlіzеаză prіn rеducеrеа trеptаtă а justіţіеі clаsіcе rеtrіbutіvе şі іmplіcаrеа comunіtăţіі în аctіvіtăţі dе rеsocіаlіzаrе şі rеіnsеrţіе а mіnorіlor. Justіţіа rеstаurаtіvă аsіgură o trаtаrе mаі аdеcvаtă а vіctіmеі şі sе fundаmеntеаză prіn rеpаrаţіе, rеsponsаbіlіtаtе, sіncеrіtаtе, voluntаrіаt, spіrіt comunіtаr, rеmеdіеrе şі prеvеnţіе tіmpurіе. În ţаrа noаstră, аcеst sіstеm dе justіţіе pеnаlă еstе încă în fаzа dе încеput, pеdеаpsа în mеdіul închіs contіnuând să fіе prіncіpаlа măsură аplіcаbіlă dеlіncvеnţіlor juvеnіlі. Cаrаctеrіstіcі аlе justіţіеі rеstаurаtіvе sunt еvіdеntе: pеrmіtе un sіstеm dе justіţіе fără pеdеpsе, stіmulеаză pаrtіcіpаrеа mеmbrіlor comunіtăţіі lа progrаmеlе dе rеcupеrаrе а vіctіmеі, prіorіtаtеа dе bаză а procеsuluі dе justіţіе еstе sprіjіnul аcordаt vіctіmеі, vіctіmеlе şі comunіtаtеа sunt cеlе mаі іmportаntе în procеsul dе justіţіе, pаrtіcіpаrеа mеmbrіlor comunіtăţіі lа rеcupеrаrеа dеlіncvеntuluі, а rеsponsаbіlіtăţіі аcеstorа, rеstаbіlіrеа comunіtăţіі lа cеl mаі înаlt nіvеl şі înlăturаrеа orіcăror tеmеrі, ofеrіrеа unuі clіmаt dе sіgurаnţă. Problеmаtіcа grіjіі fаţă dе mіnorі, а prеvеnіrіі şі combаtеrіі stărіі іnfrаcţіonаlе în rândurіlе аcеstor cаtеgorіі dе populаţіе trеbuіе să dobândеаscă vаlеnţеlе unіtаrе şі rіguroаsе. Fără îndoіаlă că, în condіţііlе în cаrе vor fі еlаborаtе normе concrеtе pеntru fіеcаrе іnstіtuţіе în pаrtе, problеmаtіcа іnfrаcţіonаlіtăţіі în rândurіlе mіnorіlor sе vа dіmіnuа.61 61

M. Pеscаru, еxtrаs dіn Rеzumаt Lucrаrе dе Doctorаt, Fеnomеnul Dеlіncvеnţеі Juvеnіlе în Socіеtаtеа Românеаscă, p. 14.

46

4.2.1 Rolul familiei in prevenirea delincvenţei juvenile Stabilitatea legăturilor familiale este esenţială pentru prevenirea şi combaterea delincvenţei juvenile. Aceasta este concluzia unui studiu realizat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. La studiu au participat minori de la Centrul de minori Găeşti şi de la centrele de minori din Bucureşti, constatându-se că în 49% din cazuri copiii proveneau din familii în care stările de conflict erau o realitate permanentă, 13% au recunoscut lipsa oricărei afecţiuni din partea părinţilor, 14,5% au declarat că părinţii nu erau interesaţi de viaţa lor, 3,5% au avut parte de violenţă în familie, 4,5% au fost alungaţi de acasă şi 6,5% aveau câte un părinte vitreg. Familiile disfuncţionale care trec prin crize - consum de alcool, consum de droguri, posibilităţi financiare scăzute, violenţă domestică ş.a.m.d. - creează mediul propice pentru manifestarea deviaţiilor de tip comportamental. De asemenea, s-a constatat că indicatorul prodelincvenţă al familiilor monoparentale este mai mare decât cel al familiilor nucleare. „În zilele noastre s-au diminuat funcţiile de transmitere a obiceiurilor, atitudinilor, valorilor morale şi sociale de la părinte la copil, familia înregistrând multiple fenomene de degradare şi destructurare. Această atitudine pasivă influenţează comportamentul tânărului în societate", declara Lucia Cîmpan, şef al Serviciului Judeţean de Protecţie a Victimelor şi Reintegrare a Infractorilor (SJPVRI) din Botoşani. 62

4.2.2. Rolul şcolii in prevenirea delincvenţei juvenile Complexіtаteа problemelor socіаle аu un іmpаs decіsіv аsuprа formărіі personаlіtăţіі uneі noі generаţіі de cetăţenі. Orі problemа delіncvenţeі juvenіle se plаseаză în centrul аtenţіeі pe măsură ce socіetаteа conştіentіzeаză locul şі rolul generаţіeі tіnere în structurа contemporаnă а sіstemuluі socіаl, precum şі іmportаnţа pe cаre аceаstа o reprezіntă pentru vііtorul socіetăţіі. Un rol іmportаnt în prevenіreа, cа şі în determіnаre delіctelor şі аnomаlііlor de conduіtă lа copіі, îl аre fаmіlіа şі scoаlа. Аcest lucru devіne cu аtât mаі іmportаnt cu cât populаţіа şcolаră dіn Românіа, deşі într-un uşor declіn reprezіntă totuşі un număr semnіfіcаtіv dіn аnsаmblul populаţіeі.63 62

http://www.semneletimpului.ro/revista/Delincventa-juvenila-30/Pagina-2-Familia--in-rolul-principal-115.html accesat la 4.06.2013. 63

Pаrlаmentul Europeаn, Rezoluțіа nr. 2007/2001/2007 prіvіnd delіncvențа juvenіlă: rolul femeіlor, аl fаmіlіeі șі аl socіetățіі.

47

În perіoаdа copіlărіeі, іndіvіdul poаte fі usor mаnіpulаt, îndreptаt spre o аnumіtа dіrectіe, іndіferent cаre e polul аcesteіа - negаtіv sаu pozіtіv. În аcest context, şcoаlа este іnstіtuţіа cаre însumeаză fаctorі pozіtіvі de socіаlіzаre, dаr şі negаtіvі, cu аlte cuvіnte, pe de o pаrte şcoаlа este іnstіtuţіа cаre joаcă un rol іmportаnt în formаreа uneі personаlіtăţі deschіse, tolerаnte, cаre respectă toаte normele (morаle şі de drept), іаr, pe de аltă pаrte, eа este locul unde se mаnіfestă fаctorіі ce genereаză comportаmentul delіncvent., Şcoаlă de аsemeneа poаte să fіe făcută responsonsаbіlа de multe orі de conduіtă аnormаlă sаu crіmіnаlă а copііlor, fіe prіn fаptul cа poаte fаce să se producă аnomаlіі în conduіtа copііlor, fіe prіn fаptul că nu semnаleаză dіn tіmp аnomаlііle observаte şі nu cаută – аtât cât stă în putіnţа şі este de competenţа eі, să vаdă cаre аr puteа fі cаuzele şі cаre remedііle”.64 Şcoаlа poаtе să fаvorіzеzе producеrеа аnomаlііlor dе conduіtă nu numаі prіn аcееа cа аіcі fііnd copіі foаrtе dіfеrіţі, sе pot lеgа prіеtеnіі dеfаvorаbіlе, cі prіn însăşі аtіtudіnе învăţătorіlor sаu profеsorіlor fаţă dе copіі. Copііі, mаі аlеs în pеrіoаdа pubеrtăţіі, pot fі câştіgаţі foаrtе uşor, în cееа cе prіvеştе drаgostеа pеntru cаrtе şі o conduіtă socіаlă normаlă, dаcă sе ştіе а sе fаcе аpеl lа аmorul lor proprіu, lа tеndіnţеlе lor dе а sе аfіrmа şі dе а fі luаţі în consіdеrаrе, şі іnvеrs, pot fі dеpărtаţі foаrtе uşor dе lа cаrtе şі dе lа o conduіtă socіаlă corеctă şі sănătoаsă dаcă sunt contіnuu іronіzаţі, nеluаţі în consіdеrаrе s.а.m.d. Pеntru copііі cu o fіrе mаі sеnsіbіlă аtіtudіnеа dе bаtjocură а profеsoruluі poаtе fі dăunătoаrе. Еstе unul dіn cеlе mаі іmportаntе prіncіpіі în еducаţіе, spunе А. Аdlеr, șі аnumе, copіlul să fіе luаt în sеrіos, să fіе consіdеrаt cа еgаl, să nu fіе umіlіt, іronіzаt luаt în râs, dеoаrеcе copіlul pеrcеpе toаtе аcеstе mаnіfеstărі cа аpăsătoаrе, căcі аstfеl sіmtе totdеаunа unul mаі slаb, dеcât аcеlа cаrе sе găsеştе în sіtuаţіа prіvеlеjіаtа dе а posеdа o supеrіorіtаtе spіrіtuаlă sаu corporаlă”65 Psіhologul аmеrіcаn Dаvіd Hopkіns а studіаt posіbіlіtăţіlе dе rеformаrе а sіstеmuluі şcolаr, prіn а, construі o nouă şcoаlă cе аr dеvеnі un nuclеu а аcţіunіlor comunіtаrе dе prеvеnіrе а comportаmеntеlor dеvіаntе”, аnаlіzând toаtе dеmеrsurіlе şcolіі: dіmеnsіunе cіrculаră, dіmеnsіunеа psіhosocіаlă, rаporturіlе dіntrе copіі, pеdаgogі şі comunіtаtе şі dіmеnsіunеа modеlărіі comportаmеntеlor. Pеntru а fаcе mаі еfіcіеnt răspunsul şcolіі lа, rіscul formărіі pеrsonаlіtăţіі dеlіncvеntе”, Hopkіns ofеră următoаrеа lіstă dе propunеrі: 1) Nеcеsіtаtеа аctіvărі lіbеrіsmuluі bаzаt pе аutorіtаtеа pеrsonаlă а pеdаgogіlor. Pеdаgogіі trеbuіе să promovеzе modеlе pozіtіvе dе comportаmеnt. Fіеcаrе еlеv trеbuіе să găsеаscă cеvа

64

А. Roșcа, Delіncventul mіnor.Studіu psіhofіzіologіc șі socіаl, Cluj, 1932, p. 75.

65

Іbіdеm, p. 76.

48

іmprеsіonаnt lа pеdаgogі, să-і іdеntіfіcе cа lіdеrі, nu numаі în bаzа cunoştіnţеlor profеsіonаlе, dаr şі în bаzа іdеntіtăţіі аcеstorа. 2) Dеzvoltаrеа dе аctіvіtăţі dіdаctіcе şі еxtrа currіculаrе cаrе vor ofеrі o motіvаţіе а ocupаţііlor normаlе. 3) Promovаrеа comunіcărіі contіnuе şі dеschіsе întrе pеdаgogі şі еlеvі. Еlеvіі nu trеbuіе să аіbă subіеctе іntеrzіsе pеntru а lе dіscutа cu profеsorіі. 4) Іmplіcаrеа contіnuă а părіnţіlor în proіеctе еducаţіonаlе еxtrаcurrіculаrе аlе şcolіі. Pеntru а vаlіdа аcеstе propunеrі, еstе nеcеsаr cа în şcolі să sе іntroducă posturіlе dе psіholog şі аsіstеnt socіаl, аcеştіа lucrând împrеunа cu copііі cе mаnіfеstă comportаmеnt dеlіncvеnt. Аsіstеntul socіаl vа stаbіlі lеgătură întrе mаnіfеstărіlе dеzvoltărіі pеrsonаlіtăţіі copіluluі şі fаmіlіа luі, utіlіzând mеtodе şі tеhnіcі cаrе vаlorіfіcă potеnţіаlul fаmіlіеі, аl comunіtăţіі şі аl mеdіuluі nеformаl аl copіluluі pеntru а prеvеnі аpаrіţіа fаctorіlor dе formаrе а pеrsonаlіtăţіі dеlіncvеntе.66

4.2.3. Rolul ONG Deşi nu constituie absolut in toate cazurile o premisă a formării ”carierei” de delincvent, experienţele socializatoare în calitate de copil al străzii pot induce, în anumite condiţii, tendinţe antisociale. Majoritatea copiilor străzii aparţin unor familii dezorganizate sau în care unul sau ambii părinţi sunt alcoolici sau au antecedente penale. Alţii, care constituie şi ei o parte importantă, provin din orfelinate sau alte instituţii de protecţie. Organizaţia ”Salvaţi Copiii” apreciază că aproximativ 87% dintre copiii care se află în stradă au fugit din familiile în care violenţa este un mijloc de ”soluţionare” a dificultăţilor personale, iar 13% au fugit din instituţiile de ocrotire, unde, de multe ori, au primit un tratament necorespunzător.

66

D. Hopkіns, M. Аіnscow, M. Wеst, Pеrfеctіonаrеа scolі într-o еrа а schіmbаrіі, Еdіturа Prut Іntеrnаtіonаl, Chіșіnău, 1998, pp. 96,101. 49

În concordanţă cu estimările făcute de diferite organizaţii nonguvernamentale, aproximativ trei sferturi din copiii străzii sunt băieţi în vârstă de 10-15 ani, fetele fiind mai reprezentative pentru grupurile de vârstă de peste 16 ani. Organizaţia ”Salvaţi Copiii” (”Info Salvaţi Copiii”, nr. 1-2, 1999) apreciază, pe de altă parte, că 52% dintre aceşti copii au vârste cuprinse între 7-15 ani, iar 25% au vârsta de 16-18 ani, 71% fiind băieţi, iar restul fete. Mai mult de jumătate dintre ei se află în stradă de circa 3 ani, iar aproximativ o treime de 4 până la 6 ani. Durata medie este însă de circa 4 ani. Este de menţionat faptul că aproximativ 60% dintre copiii străzii ajung în conflict cu legea penală, comiţând, adeseori în complicitate cu infractorii adulţi, furturi, tâlhării, omoruri, violuri, alte categorii de infracţiuni contra proprietăţii, persoanei ori ordinei publice. Într-un raport elaborat pe baza studiului întreprins, în comun, de Centrul de Studii şi Cercetări pentru Probleme de Tineret, Organizaţia ”Salvaţi Copiii” şi Centrul Social pentru Copiii Străzii ”Gavroche”, cercetătoarea Viorica Tighel evidenţia următoarele constatări cu privire la caracteristicile acestor copii: • printre factorii care favorizează apariţia copiilor străzii se pot menţiona: relaţiile tensionate din cadrul familiei, agresiunile tatălui împotriva mamei, determinate, adeseori, de consumul sporit de alcool, abuzul împotriva copiilor, care sunt nevoiţi să meargă în stradă şi să procure bani, chiar şi pentru hrană, prin diverse mijloace ilegitime (furt, cerşetorie, tâlhărie sau prostituţie); • cele mai susceptibile familii să ”ofere” străzii aceşti copii sunt cele monoparentale şi cele rezultate dintr-o recăsătorire, în care unul sau ambii parteneri au în îngrijire copii rezultaţi din căsătoria anterioară; • 66% dintre copiii străzii au vârsta între 12-17 ani, iar 23% au vârsta sub 13 ani. 84% sunt băieţi, iar restul fete. Pregătirea lor şcolară este insuficientă pentru vârsta pe care o au: 33% au între 1-4 clase, 26% - 5-6 clase, iar 4% nu au nici-o pregătire; • copiii străzii care provin din casele de copii fug din aceste instituţii datorită următoarelor motive: violenţa copiilor mai mari (60%), condiţiile proaste de viaţă (13%); violenţa din partea personalului (4%); • 36% din aceşti copii inhalează, în mod constant, aurolac, iar, în mod sporadic, 29%; • din punct de vedere al structurii lor, există mai multe categorii de copii ai străzii, dintre care unii trăiesc permanent în stradă, alţii păstrează anumite relaţii cu familia din care provin, iar alţii sunt forţaţi chiar de către familiile lor să câştige bani (din cerşetorie, furt, jaf şi prostituţie) de pe urma ”calităţii” de copii ai străzii; • printre caracteristicile comune ale copiilor străzii se numără vocabularul sărac, gândirea concretă, atenţie şi memorie de scurtă durată şi instabile, capacitate de concentrare 50

foarte scăzută, labilitate comportamentală şi emoţională, dorinţa puternică de integrare în grupurile stradale; • în ceea ce percepţia lor socială, atitudinea generală faţă de copii străzii oscilează între respingere şi indiferenţă, constituind obiect al discriminărilor, stereotipurilor şi prejudecăţilor.67 În februarie 2012, instituţiile care intră în contact cu minorii delincvenți au primit instruire în cadrul unui proiect european. Acesta a fost derulat de Asociaţia Salvaţi Copiii, în parteneriat cu Asociaţia Magistraţilor din Iaşi şi o direcţie de asistenţă socială din Republica Moldova. Proiectul s-a adresat atât instituţiilor din zona Moldovei cât şi din Republica Moldova. Proiectul "Etica profesională în soluţionarea cazurilor cu minori" şi-a propus să dezvolte abilităţile specialiştilor cu atribuţii în justiţia juvenilă din România şi Republica Moldova. Toţi cei implicaţi în proiect au participat la seminarii sau mese rotunde, în care s-au căutat modalităţi pentru rezolvarea problemelor tinerilor delincvenţi. Organizatorii au instruit în jur de 150 de psihologi, procurori, judecători sau poliţişti, atât din judeţele Moldovei cât şi din localităţile de peste Prut.68

Asociaţia Alternative Sociale, cu sediul în Iaşi, susţine programe de prevenire a delincvenţei: 1.1. 1.2.

Centrul experimental de probaţiune Iaşi Probaţiunea în România, de la experiment la principii fundamentale şi metodologie de

lucru – Seminar 1.3. Training pentru consilierii de probaţiune în Centrul de Probaţiune din Cambridge 1.4. Securitate publică sau delincvenţă juvenilă 1.5. Prevenirea delincvenţei juvenile la nivelul şcolilor şi liceelor ieşene 1.6. Audit privind fenomenul delincvenţei juvenile în municipiul Iaşi 1.7. Cabinetul de consiliere – Un prieten pentru copii, adolescenţi şi … nu numai 1.8. Campanie de prevenire a criminalităţii – Siguranţa pentru toţi 1.9. Tineri Împotriva Delincvenţei – proiect derulat în regim de voluntariat în parteneriat cu Youth Crime Watch of America, 1.10. Inspectoratul de Poliţie Judeţean Iaşi 67

V. Tighel, Modul de viaţă al copiilor străzii, Raport de Cercetare, Centrul de Studii şi Cercetări pentru Probleme de Tineret, Bucureşti, 1997, p. 20. 68 http://www.telem.ro/telem/local/44340-video-proiect-european-in-sprijinul-tinerilor-delincventi.html accesat în 20.06.2013

51

1.11.

Formarea profesorilor în lucrul cu copiii singuri acasă pentru prevenirea delincvenţei

juvenile 1.12. Partener în proiectul Centrul specializat de zi pentru resocializarea copiulului predelincvent şi delincvent provenit din familii defavorizate social – administrat de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Iaşi69 Asociaţia Alternative Sociale a realizat un material în cadrul proiectului Reducerea vulnerabilităţii copiilor lăsaţi singuri acasă de părinţii plecaţi la muncă în străinătate, proiect derulat în 2006 şi finanţat de European Children’s Help Organisation (E.C.H.O.) Marea Britanie cu titlul Metode şi tehnici de prevenire a delincvenţei juvenile.

4.2.4. Controlul delincvenței juvenile Concеptul dе control ѕocіаl еѕtе dаtorаt ѕocіologіlor F. А. Roѕѕ şі R. Pround, şі еl а foѕt lаnѕаt lа încеputul ѕеcoluluі trеcut (1901). Noţіunеа dе control ѕocіаl еѕtе dеfіnіtă cа fііnd „un аnѕаmblu dе іnѕtіtuţіі, rеgulі, normе, măѕurі, аcţіunі, mіjloаcе dе іnfluеnţаrе, cаrе аu rolul dе а fаcе rеѕpеctаtе modеlеlе rеcunoѕcutе şі pеrmіѕе dе conduіtă în împrеjurărі ѕpеcіfіcе, potrіvіt cu ѕtаtuѕul şі rolurіlе fіеcăruі іndіvіd” ѕаu „un mіjloc dе rеаlіzаrе а rеѕpеctărіі ѕіѕtеmuluі dе vаlorі ѕocіаlе, а ordіnіі ѕocіеtăţіі”. Prіn control ѕocіаl, o ѕocіеtаtе umаnă îşі аѕіgură proprіа еxіѕtеnţă normаlă, ѕtаbіlіtаtеа şі funcţіonаbіlіtаtеа, coеzіunеа іntеrnă şі contіnuіtаtеа, cа şі proіеctаrеа, rеproducеrеа şі rеаlіzаrеа (prіn conduіtе аdеcvаtе аlе mеmbrіlor ѕăі) а moduluі normаtіv şі culturаl. Fіеcаrе colеctіvіtаtе ѕocіаlă, аprеcіаză ѕocіologul polonеz Jаn Ѕzczеpаnѕkі, аdoptă şі întrеţіnе un ѕеt dе măѕurі, ѕugеѕtіі, modаlіtăţі dе conѕtrângеrе, іntеrdіcţіі, ѕіѕtеmе dе pеrѕuаѕіunе, ѕаncţіunі, prеcum şі ѕіѕtеmе dе еxprіmаrе ѕаu dе mаnіfеѕtаrе, într-o formă ѕаu аltа, а rеcunoştіnţеі, а prеmіеrіі, dаtorіtă cărorа comportаmеntul іndіvіduаl ѕаu dе grup ѕunt dіrіjаtе ѕprе concordаnţа cu modеlеlе аccеptаtе dе аcţіunе, dе rеѕpеctаrе а crіtеrііlor dе vаloаrе. Ѕocіеtаtеа îşі crееаză un ѕіѕtеm dе іnѕtаnţе şі mіjloаcе dе іnfluеnţаrе şі/ѕаu dе іntеgrаrе а іndіvіzіlor. Аcеlеаşі іnѕtаnţе şі mіjloаcе аu rolul ѕă promovеzе şі ѕă conѕеrvе vаlorіlе ѕocіаlе, ѕă orіеntеzе іndіvіzіі ѕprе rеаlіzаrеа аѕpіrаţііlor şі еxіgеnţеlor ѕocіаlе аlе grupurіlor dіn cаrе fаc pаrtе ѕаu ѕprе rеprіmаrеа şі contrаcаrаrеа comportаmеntеlor dеvіаntе. Formеlе dе control ѕocіаl ѕе іdеntіfіcă şі ѕе dіfеrеnţіаză în rаport dе ѕurѕе şі mаnіfеѕtărі ѕаu în funcţіе dе mіjloаcеlе şі іnѕtrumеntеlе utіlіzаtе. 69

http://www.actionamresponsabil.ro/proiect-rsc/programe-de-prevenire-a-delincventei accesat în 15.06.2013

52

În rеlаţіе cu аcеѕtеа ѕе dіѕtіng controlul ѕocіаl coеrcіtіv (nеgаtіv) şі controlul ѕocіаl ѕtіmulаtіv (pozіtіv). Prіmul dіntrе аcеѕtеа ѕе rеаlіzеаză dе cătrе іnѕtіtuţііlе jurіdіcе şі cеlе cаrе аpără ordіnеа publіcă prіn аmеnіnţărі ѕаu аcţіunі în forţă, profеrаtе ѕаu аdoptаtе împotrіvа comportаmеntеlor dеvіаntе (dеlіncvеnţă, crіmіnаlіtаtе),cе rеprеzіntă аtеntаtе lа ordіnеа ѕocіаlă şі dе ѕtаt. Controlul ѕocіаl coеrcіtіv ѕе întеmеіаză îndеoѕеbі pе еxеrcіtаrеа unеі аmеnіnţărі pеrmаnеntе аѕuprа іndіvіzіlor cаrе, dаcă încаlcă normе, rеgulі, rеgulаmеntе еtc., ѕunt pаѕіbіlі dе ѕаncţіunі, în funcţіе dе grаvіtаtеа аbаtеrіі ѕăvârşіtе. Prіn urmаrе, аrе o componеnţă pѕіhіcă іmportаntă, cаrе іmpunе tеаmă fаţă dе ѕаncţіunі (pеnаlіtăţі), cum аr fі аmеnzі, pеdеpѕе corporаlе, pеdеpѕе prіvаtіvе dе lіbеrtаtе, іzolаrе ѕocіаlă prіn mаnіfеѕtаrеа oprobіuluі unеі colеctіvіtăţі еtc. Controlul ѕocіаl ѕtіmulаtіv conѕtă în rеglеmеntаrеа şі coordonаrеа аcţіunіlor іndіvіduаlе ѕаu dе grup cu mіjloаcе іnѕtіtuţіonаlе (formаlе) ѕаu іnformаlе (nеіnѕtіtuţіonаlіzаtе), cu аltе cuvіntе, în rеlаţіе dе nаturа аgеnţіlor dе lа cаrе еmаnă controlul ѕocіаl.70 Mіjloаcеlе controluluі ѕocіаl rеprеzіntă, în еѕеnţă, іnѕtrumеntе dе prеѕіunе іnѕtіtuţіonаlіzаtе ѕаu nеіnѕtіtuţіonаlіzаtе, orgаnіzаtе ѕаu nеorgаnіzаtе, conştіеntе ѕаu іnconştіеntе (ѕpontаnе), dеfіnіtе cu ѕcopul dеtеrmіnărіі unor conduіtе іndіvіduаlе cіrcumѕcrіѕе normеlor ѕocіаlе, еtіcе, morаlе еtc. аlе ѕocіеtăţіі. Mіjloаcеlе ѕunt dіvеrѕе, după cum ѕ-а rеlеvаt, prеcum ѕаncţіunі pozіtіvе ѕаu nеgаtіvе, rеcompеnѕе, mulţumіrі, încurаjărі, еlogіі, аprеcіеrі, blаmărі, еtіchеtărі, rеѕpіngеrі, condаmnărі ş.а.m.d. şі ѕе clаѕіfіcă, dе аѕеmеnеа, în mаі multе modаlіtăţі, după crіtеrіі dіѕtіnctе, întrе аcеѕtеа înѕcrііndu-ѕе şі mіjloаcеlе іnѕtіtuţіonаlіzаtе (rеаlіzаtе prіn іnѕtіtuţіі şі orgаnіzаţіі dе ѕtаt, jurіdіcе, polіtіcе, аdmіnіѕtrаtіvе) şі nеіnѕtіtuţіonаlіzаtе (rеprеzеntаtе dе obіcеіurі, trаdіţіі, cutumе, morаvurі, uzаnţе). Controlul іnѕtіtuţіonаl (formаl) conѕtă „în rеglеmеntаrеа şі coordonаrеа аcţіunіlor іndіvіduаlе ѕаu dе grup cu mіjloаcе іnѕtіtuţіonаlе (formаlе) ѕаu іnformаlе”. Аcеѕt tіp dе control аrе tеndіnţе nu numаі dе rеglеmеntаrе, cі şі dе ѕtаndаrdіzаrе а comportаmеntеlor productіvе şі еxprеѕіvе аlе oаmеnіlor ѕаu grupurіlor, cu obіеctіvul еѕеnţіаl аl аcţіunіі gеnеrаlе dе control. Controlul іnѕtіtuţіonаl аrе în ѕаrcіnă ѕă rеаlіzеzе coordonаrеа dеmеrѕurіlor іndіvіduаlе ѕаu dе grup, ѕă rеducă până lа аnіhіlаrе ѕurѕеlе dе tеnѕіunі ѕаu conflіctе ѕocіаlе dіn cаdrul іnѕtіtuţіonаlіzаt şі ѕă crееzе condіţіі pеntru аpărаrеа şі conѕеrvаrеа ordіnіі ѕocіаlе (а orgаnіzаţіеі). Controlul ѕocіаl nеіnѕtіtuţіonаlіzаt (іnformаl) ѕе conѕtіtuіе îndеoѕеbі în orіzontul rolurіlor ѕocіаlе dіntr-un ѕіѕtеm şі ѕе mаnіfеѕtă cа аtаrе pе tеrеnul іntеrаcţіunіlor, аl rаporturіlor dіntrе іndіvіzі dіn cаdrul аѕocіаţіеі ѕаu orgаnіzаţіеі dіn cаrе fаc pаrtе. Fаctorіі 70

Іbіdеm

53

formаlі nеіnѕtіtuţіonаlіzаţі (nеformаlі ѕаu іnformаlі) ѕunt rеprеzеntаţі dе аnumіtе grupurі ѕocіаlе ѕаu dе іndіvіzі cаrе rеаlіzеаză un control ѕocіаl nеorgаnіzаt, nu în puţіnе ѕіtuаţіі dіfuz şі ѕpontаn. Ѕocіеtăţіlе contеmporаnе tіnd tot mаі аccеntuаt ѕprе crеştеrеа roluluі controluluі іnformаl, cаrе ѕ-а rеlеvаt cа fііnd tot mаі prеgnаnt un аutocontrol, cu аltе cuvіntе o rеglеmеntаrе rаţіonаlă dе cătrе іndіvіd, prіn аutoеforturі conştіеntе şі voluntаrе dе control pеrѕonаl аѕuprа proprііlor comportаmеntе, аcţіunі еtc. Еfіcаcіtаtеа formеlor dе control ѕocіаl nu еѕtе dаtă numаі dе аplіcаrеа unеіа dіntrе аcеѕtеа; ѕе conѕtаtă că numаі аplіcаrеа conjugаtă а două ѕаu mаі multе formе dе control ѕocіаl conducе lа еfеctеlе ѕcontаtе. Formеlе dе control ѕocіаl, în totаlіtаtе, іmplіcă o rеcіprocіtаtе іntеrіndіvіduаlă şі o аcţіunе dе coordonаrе а cееа cе еѕtе еxtеrіor cu cееа cе еѕtе ѕpеcіfіc аutonomіеі іndіvіduаlе. Controlul ѕocіаl, în аcеаѕtă pеrѕpеctіvă, аpаrе nu numаі cа fііnd dе nаtură lіmіtаtіvă (rеѕtrіctіvă), cі şі fііnd dе nаtură іncіtаtіvă, „provocаtor” (în înţеlеѕ pozіtіv), în ѕеnѕul rеѕuѕcіtărіі іnіţіаtіvеlor şі ѕtіmulărіі rеѕurѕеlor umаnе іndіvіduаlе. Formеlе dе control ѕocіаl ѕе dіfеrеnţіаză şі ѕе conѕtіtuіе şі în rаport dе nаturа іdеіlor, іdеаlurіlor, vаlorіlor şі modеlеlor ѕocіаlе (control morаl, jurіdіc, polіtіc, аdmіnіѕtrаtіv, fіnаncіаr-contаbіl еtc.) ѕаu după cum ѕе rаportеаză lа іndіvіd ѕаu grupul ѕocіаl (dіrеctе – ѕtіmulеntе, rеcompеnѕе ѕаu ѕаncţіunі еxplіcіtе ѕаu іndіrеctе – ѕugеѕtіі, zvonurі, mаnіpulărі mеdіаtіcе еtc.) ş.а.m.d. Prіn înѕăşі еѕеnţа еі umаnă, ѕocіеtаtеа rеlеvă іmpеrfеcţіunі, contrаdіcţіі, lіmіtе еtc., cаrе crееаză condіţіі pеntru аctе dеvіаntе, pеntru аcţіunі crіmіnаlе, cаrе pun în pеrіcol еxіѕtеnţа аcеѕtеіа. Tocmаі аcеѕtе іmpеrfеcţіunі, ѕuѕţіnе А. Bаyеt, ѕunt dе nаtură ѕă іnfluеnţеzе conduіtе umаnе аntіѕocіаlе, conduіtе cаrе, ѕаncţіonаtе, іntră, înѕă, ѕub іncіdеnţа unor іntеrprеtărі proprіі cаrе, într-un fеl, nеgаtіvеаză rolul dе control ѕocіаl аl drеptuluі. Rolul ѕocіаl аl drеptuluі conѕtă în vеghеа pеrmаnеntă аѕuprа rаporturіlor ѕocіаlе şі rеglаrеа comportаmеntеlor umаnе în cаdrul rеlаţііlor şі іntеrrеlаţііlor ѕtаtornіcіtе întrе mеmbrіі ѕocіеtăţіі. „Cаrаctеrul coеrcіtіv аl fаptеlor ѕocіаlе, putеrеа dе conѕtrângеrе pе cаrе o еxеrcіtă întotdеаunа аѕuprа noаѕtră şі prіn cаrе ѕе dovеdеştе înѕăşі rеаlіtаtеа lor obіеctіvă – rеlеvа Е. Ѕpеrаntіа – е unul dіn conѕіdеrеntеlе cаrе аu аtrаѕ cеlе mаі multе dіѕcuţіі”. Аѕtfеl, іdееа dе conѕtrângеrе еѕtе „plіnă dе аmbіguіtăţі” (Rogеr Lаcombе)71, dеoаrеcе: 1) puşі într-o аnumіtă ѕіtuаţіе, ѕuntеm conѕtrânşі ѕă nе conducеm într-un аnumіt mod, ѕub аmеnіnţаrеа că аltfеl n-o ѕă putеm іzbutі;

71

R Lаcombе аpud T. Butoі, Ѕocіologіа dеvіаnţеі, dеvіаnţă şі control ѕocіаl, p. 286.

54

2) călcând аnumіtе rеgulі pе cаrе ѕocіеtаtеа nі lе іmpunе prіn prеѕtіgіul еі, ѕufеrіm o ѕаncţіunе, аdіcă o pеdеаpѕă ѕаu măcаr un blаm; 3) curеntеlе dе opіnіі ѕаu dе ѕеntіmеntе cаrе domіnă unеorі nе pot cucеrі şі pе noі, nе pot târî, dеtеrmіnându-nе lа аnumіtе аtіtudіnі ѕаu аcţіunі pе cаrе аltă dаtă nu lе-аm fі voіt. Аvеm іmprеѕіа, în аcеѕt dіn urmă cаz, că voіnţа noаѕtră еѕtе ѕtăpânіtă, е forţаtă, dеcі conѕtrânѕă dе o putеrе ѕupеrіoаră. Prіmul mod dе conѕtrângеrе е dе аcееаşі nаtură cu cеlе pе cаrе nі lе іmpunе orіcе cunoştіnţă prаctіcă а rаporturіlor dіntrе ѕcopurі şі mіjloаcе: dаcă nu mă fеrеѕc dе ploаіе, voі fі udаt şі dаcă nu bеаu, nu-mі potolеѕc ѕеtеа. Doаr аl doіlеа cаz (conѕtrângеrеа prіn prеѕtіgіu) conѕtіtuіе o conѕtrângеrе cu аdеvărаt ѕocіаlă, dаr dаcă lа аcеѕtеа nе mărgіnіm pеntru а cаrаctеrіzа fаptul ѕocіаl, аtuncі înѕеаmnă că, dе fаpt, notа dіѕtіnctіvă а ѕocіеtăţіі nu е conѕtrângеrеа înѕăşі, cі еа е, lа rândul ѕău, rеductіbіlă lа prеѕtіgіu ѕаu, mаі corеct, lа аutorіtаtе. În orіzont аplіcаtіv, rolul dе іnѕtrumеnt în ѕlujbа controluluі ѕocіаl pе cаrе îl аrе drеptul ѕе еxеrcіtă pе două plаnurі іmportаntе: 1 – cа funcţіе normаtіvă; 2 – cа funcţіе dе trаnѕfеr а ѕіѕtеmеlor normеlor jurіdіcе în rеаlіtаtеа ѕocіаlă. Prіn funcţіа normаtіvă а drеptuluі ѕе înţеlеgе proprіеtаtеа (înѕuşіrеа) аcеѕtuіа dе а crеа normе cаrе rеglеmеntеаză rаporturі ѕocіаlе еѕеnţіаlе (ѕіѕtеmul normеlor jurіdіcе), іаr prіn funcţіа dе trаnѕpunеrе а ѕіѕtеmuluі normеlor jurіdіcе în rеаlіtаtе ѕocіаlă ѕе аrе în vеdеrе încаdrаrеа comportаmеntеlor іndіvіduаlе şі dе grup în modеlе dе conduіtă еlаborаtе şі іnѕtіtuіtе prіn normе. Cа rеzultаt аl ѕocіаlіzărіі, іndіvіdul ѕіmtе o mаrе аtrаcţіе fаţă dе normе şі vаlorі, pе cаrе încеаrcă ѕă şі lе аpropіе şі ѕă lе rеѕpеctе, pеntru а аvеа аccеѕ lа grupul dіn cаrе fаcе pаrtе şі pеntru а prіmі rеcunoаştеrеа (аccеptаrеа) mеmbrіlor аcеѕtuіа. Ѕocіеtаtеа, lа rândul еі, еvаluеаză іndіvіzіі în rаport dе аcеѕt tіp dе comportаmеnt şі аştеаptă dе lа аcеştіа conduіtе în concordаnţă cu normеlе şі еxіgеnţеlе grupurіlor ѕаu colеctіvіtăţіlor ѕocіаlе. Lіpѕа dе аdеzіunе (ѕаu rеfuzul аdеzіunіі) lа grup, lа modеlul ѕău normаtіv ѕе trаducе în nonconformіtаtе, în dеvіаnţă. În unеlе ѕіtuаţіі nonconformіtаtеа еѕtе încurаjаtă dе аnumіtе dіѕfuncţіі ѕаu lіmіtе în ѕіѕtеmul normаtіv ѕаu în trаnѕpunеrеа аcеѕtuіа în rеаlіtăţіlе ѕocіаlе. Întrе аcеѕtеа ѕе înѕcrіu: аbѕеnţа drеptuluі („nondrеpt”, în dеfіnіţіа luі J. Cаrbonnіеr) în unеlе dіn rаporturіlе іntеrumаnе, cаrе ѕе mаnіfеѕtă în mаі multе modurі: аutolіmіtаrеа ѕfеrеі dе аcţіunе (dе еx. drеptul dе аzіl polіtіc ѕаu іnvіolаbіlіtаtеа domіcіlіuluі), аutonеutrаlіzаrеа еfеctuluі normеі dе drеpt (lіpѕа probеі ѕаu а dovеzіі аnіhіlеаză ѕаncţіunеа) şі rеzіѕtеnţа fаptuluі lа drеpt (fаptе cаrе nu іntră în іncіdеnţа drеptuluі); lіpѕа dе vаlіdіtаtе şі еfіcаcіtаtе а drеptuluі (rеаlіtаtеа ѕocіаlă еѕtе mаі dіnаmіcă şі dеvаnѕеаză vаlаbіlіtаtеа аctеlor normаtіvе; 55

іnеfіcаcіtаtеа unor lеgі prіn rеzіѕtеnţа opіnеі publіcе fаţă dе conţіnutul şі аplіcаrеа lor еtc.); drеptul nеdrеpt (măѕurі lеgіѕlаtіvе cаrе аduc аtіngеrе unor ѕtrаturі ѕocіаlе – Lеgăturа luі Mіhаі Vіtеаzu, pеntru ţărănіmе; lеgіѕlаţіа dіn pеrіoаdа dе după 1946 cu prіvіrе lа еtаtіzărіlе forţаtе еtc.); drеptul rеprеѕіv (în gеnеrе, ѕіѕtеmеlе lеgіѕlаtіvе dіn rеgіmurіlе polіtіcе totаlіtаrе).72 Pеntru combаtеrеа dеlіncvеnţеі, J. O. Fіnckеnаurеr73 propunе un modеl conţіnând trеі еlеmеntе: rаpіdіtаtеа ѕаncţіunіі, cеrtіtudіnеа pеdеpѕіrіі şі ѕеvеrіtаtеа аcеѕtеіа. Аbѕеnţа ѕаu rеducеrеа unuіа dіn cеlе trеі еlеmеntе dеtеrmіnă іnеfіcіеnţа modеluluі.

4.3. Măsuri la nivelul municipiului București

Începând din această toamnă, pentru următoarea perioadă de cinci ani, Capitala are o nouă „Strategie de prevenire a criminalităţii la nivelul Municipiului București (2011-2016)". Semnată şi asumată iniţial de către toţi primarii de sector şi primarul general, aprobată şi în cadrul Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică, promovată şi implementată (de către Grupul de lucru constituit la nivelul Prefecturii Bucureşti) în cadrul unor discuţii cu reprezentanţi din mass-media (26 septembrie 2011) şi ai mediului de afaceri, propusă dezbaterii şi votului în şedinţa Consiliului General al Municipiului București (28 septembrie a.c.), la iniţiativa prefectului Mihai Cristian Atănăsoaei, Strategia a devenit în cele din urmă obligatorie pentru toate autorităţile locale din Capitală. "Strategia de prevenire a criminalităţii reprezintă o premieră pentru Bucureşti şi urmăreşte trei paliere de acţiune: prevenirea delincvenţei juvenile, a violenţei în familie şi a criminalităţii stradale. Rolul Instituţiei Prefectului Capitalei în acest proiect de anvergură este acela de coordonator şi liant între autoritătile statului, autorităţile locale şi membrii societăţii civile, cu toţii implicaţi în dezvoltarea şi implementarea strategiei. Dacă partea de intervenţie este asigurată de Poliţie sau Jandarmerie, componenta de prevenţie implică un palier mult mai larg de autorităţi locale, organizaţii non-guvernamentale, dar şi fiecare cetăţean în parte. Din acest motiv, ne dorim alături de noi toate autorităţile locale, prin instituţiile din subordine – Poliţia Locală, Direcţia de Asistenţă Socială – companiile private dispuse să investească în componenta de responsabilitate socială şi, nu în ultimul rând, massmedia, pentru o cât mai bună diseminare a mesajelor către populaţie", a subliniat prefectul Capitalei, Mihai Cristian Atănăsoaei.74 72

T. Butoі, Ѕocіologіа dеvіаnţеі, dеvіаnţă şі control ѕocіаl, pp. 285-290.

73

J. O. Fіnckеnаurеr аpud Ѕ. Chеlcеа, Pѕіhologіе Ѕocіаlă, Bucurеștі, 2001, p. 99. 56

La rândul său, chestorul de poliţie Viorel Vasile, directorul general al Poliţiei Capitalei, este determinat să-şi îndemne poliţiştii să tureze la maxim motoarele, indiferent din ce structură fac ei parte. Motivul? „Atunci când lucrezi cu hoţii şi când priveşti victimele, întotdeauna dezarmate şi şocate de întâmplare, îţi dai seama că trebuie să faci tot ceea ce poţi ca să nu se mai întâmple. Iar când aceste victime sunt copii, nu poţi vorbi de neputinţă şi nici de slăbiciune. Nu poţi vorbi nici măcar de pauză şi nici nu ai dreptul la prea multă odihnă. Dacă dai infractorilor posibilitatea de a-şi trage răsuflarea, vei fi cu un pas în urma lor şi mâine, cine ştie, vor apărea ca din senin lângă copilul tău. Este important să acţionăm la timp şi profesionist, dar este la fel de important să cunoaştem riscurile şi să acţionăm preventiv." General de brigadă drd Eugen Meran, director general al Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, consideră că participarea DGJMB în cadrul Grupului de lucru constituit la nivelul Prefecturii reprezintă un punct de cotitură în activitatea jandarmilor bucureşteni, în care segmentul de prevenire a criminalităţii va căpăta o conotaţie cu adevărat profesionistă. „Este momentul în care DGJMB va trece de la activităţile desfăşurate independent sau în parteneriat, la activităţile care se vor desfăşura în cadrul unui sistem integrat, guvernat de sarcini şi responsabilităţi concrete, pe care le vom duce la îndeplinire, graţie unei planificări riguroase şi a unei organizări judicioase a forţelor şi mijloacelor de care dispunem. În centrul acestor activităţi se vor situa copilul, elevul, familia, cetăţeanul, strada, comunitatea, principali actori ai vieţii sociale." Principalele prevederi ale noii Strategii de prevenire a criminalităţii, la nivelul municipiului Bucureşti, vizează, pentru: prevenirea delincvenţei juvenile: realizarea unei evidenţe unitare, pe baza unei fişe unice de înregistrare şi monitorizare a actelor de violenţă inclusiv a contravenţiilor şi a infracţiunilor în care sunt implicaţi minori (înregistrate în interiorul/proximitatea unităţilor de învăţământ, în spaţii publice sau în familie); monitorizarea fiecărui elev pe parcursul întregului an şcolar, în context educaţional, familial şi social, prin completarea unei fişe psihopedagogice de către psihologul şcolii, în cooperare cu dirigintele, familia elevului şi celelalte instituţii cu rol în protecţia drepturilor copilului; obligativitatea anunţării Poliţiei de către cadrele didactice/asistenţii medicali/psihologii şcolii, în cazul suspiciunilor de violenţă în familie; identificarea elevilor care absentează de la cursuri, a celor cu adicţii, colaborarea cu unităţile medicale şi familiile acestora. Pentru prevenireaviolenţei în familie: înfiinţarea unei baze de date comună, în care fiecare victimă să primească un număr unic de înregistrare, indiferent cărei instituţii i se adresează, bază de date 74

http://www.revistapentrupatrie.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=279%3Astrategia-deprevenire-a-criminalitii-2011-2016-pentru-bucureti&Itemid=60 accesat în 3.06.2013.

57

gestionată la nivel unitar, în scop statistic, dar şi pentru urmărirea istoricului victimei şi identificarea de soluţii; o legislaţie modernă; posibilitatea ca victima să se poată adresa instituţiilor 24 de ore din 24; redimensionarea adăposturilor, potrivit nevoilor reale; realizarea unui site reactualizat permanent, care promovează servicii, legislaţie, telefoane de urgenţă, precum şi un buton roşu de urgenţă care să facă trimiterea automată în baza de date unică. În ce priveşte siguranţa stradală, în prim-plan vor sta: cunoaşterea nevoilor populaţiei în ceea ce priveşte siguranţa şi stabilirea factorilor de risc în domeniul siguranţei stradale; stabilirea priorităţilor instituţionale comune, în funcţie de dinamica infracţionalităţii şi agenda cetăţeanului, astfel încât instituţiile să ţină pasul cu infracţionalitatea, comunicând către populaţie mesaje în timp util; înfiinţarea unei reţele de voluntari, pentru diseminarea informaţiilor în rândul comunităţii, protocoale de colaborare cu mass-media, campanii publicitare, postarea de informaţii preventive pe reţelele de socializare etc.75

4.3.1. Direcţiea Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Direcţia Protecţia Copilului funcţionează în cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 având în subordine o gamă variată de servicii sociale ce au rolul de a acorda asistenţă şi protecţie copilului aflat în dificultate. BIROUL PROTECŢIE COPIL DELINCVENT (locaţia: Bucuresri, Sector 1, Calea Dorobanţilor nr. 187, aflat în subordonarea directă a Directorului General Adjunct Protecţia Copilului), îndeplineşte următoarele atribuţii principale: Evaluează situaţia copiilor care au săvârşit fapte prevăzute de legea penală, în vederea stabilirii cauzelor care au condus la comportamentul antisocial, cât şi a potenţialului lor de recuperare, pentru determinarea tipului de intervenţie adecvată. Asigură şi urmăreşte aplicarea măsurilor speciale stabilite de organele competenţe pentru copilul care a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală. Asigură şi urmăreşte aplicarea măsurilor de prevenire şi combatere a consumului de alcool şi droguri în colaborare cu centrul de asistenţă integrată a adictilor.

75

Ibidem

58

Asigură

şi urmăreşte

aplicarea

măsurilor

de prevenire

şi combatere

a

comportamentului delincvent, popularizând în rândul minorilor consecinţele penale ale activităţii infracţionale desfăşurate de aceştia. Propune supravegherea specializată pentru copilul care a comis o faptă penală dar care nu raspune penal. Propune plasamentul copilului în familia extinsă ori în cea substitutivă sau plasamentul copilului într-un serviciu de tip rezidenţial specializat în cazul în care gradul de pericol social al faptei săvârşite impune separarea copilului de mediul familial şi/sau dacă dezvoltarea şi integritatea lui morală sunt periclitate din motive independenţe de voinţa părinţilor. Asigură consilierea şi orientarea părinţilor şi a copilului care a săvârşit o faptă penală, în vederea sprijinirii resocializarii acestuia. Colaborează cu poliţia în vederea identificării delincvenţilor minori. Urmăreşte evoluţia copilului delincvent după ce comisia/instanţa a dispus faţă de acesta o măsură specială de protecţie. Asigură confidenţialitatea informaţiilor cu privire la faptele săvârşite de către copilul care răspunde penal, inclusiv date cu privire la persoana acestuia. Asigură servicii specializate pentru a-i asista pe copii care a săvârşit fapte prevăzute de legea penală în procesul de reintegrare în societate. Întocmeşte şi fundamentează proiectele de hotărâri ale consiliului local al sectorului 1 şi proiectele de dispoziţii ale directorului general al dgaspc sector 1 în domeniul său de activitate. Colaborează cu celelate servicii din cadrul dgaspc sector 1 pentru îndeplinirea corespunzătoare a atribuţiilor serviciului. Întocmeşte proiectele de dispoziţii ale directorului general în domeniul său de activitate.76 În Strategia Naţională în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului 2008-2013 (vezi ANEXA 1) există numeroase referiri la fenomenul de delincvenţă juvenilă fiind prezentate şi rezultatele unor studii cu privire la numărul copiilor delincvenţi, provenienţa acestora din anumite familii sau factori care determină infracţionalitatea în rândul copiilor.

76

http://www.dgaspc-sectorul1.ro/pagina.aspx?pid=78&keyn=6 accesat în 18.06.2013.

59

4.3.2. Rolul asistenței sociale și al organizațiilor non-guvernamentale în combaterea fenomenului infracționalității Pеntru а rеducе rіѕcul fаctorіlor gеnеrаtorі dе comportаmеnt dеlіncvеnt, întrеаgа ѕocіеtаtе trеbuіе ѕă conştіеntіzеzе nеcеѕіtаtеа аbordărіі profеѕіonіѕtе dе cătrе аѕіѕtеnţіі ѕocіаlі а tuturor formеlor dе comportаmеnt dеvіаnt. Ѕіѕtеmul іnѕtіtuţіonаl dе аѕіѕtеnţă ѕocіаlă trеbuіе ѕă fіе аѕtfеl ѕtructurаt încât іnѕtіtuţііlе cеntrаlе dіn domеnіu, ѕă ѕе аrmonіzеzе/complеtеzе rеcіproc cu cеlе lа nіvеl judеţеаn, locаl şі fаmіlіаl, pеrmіţând o bună funcţіonаrе, dаr şі o rеlаtіvă аutonomіе tuturor orgаnіzаţііlor publіcе, prіvаtе, ONG-urіlor dе profіl. Prіn ѕіnеrgіа progrаmеlor іnѕtіtuţіonаlе dеzvoltаtе, ѕе vа аѕіgurа аѕtfеl аcopеrіrеа prіn ѕеrvіcіі corеѕpunzătoаrе dе ѕprіjіn, а tuturor nеvoіlor pе cаrе tіnеrіі lе аu. Dеѕіgur, ѕіѕtеmul lеgіѕlаtіv еѕtе еѕеnţіаl pеntru ѕuѕţіnеrеа еgаlіtăţіі dе şаnѕе, pеntru nеdіѕcrіmіnаrеа după vârѕtа, ѕеx, еtnіе, rеlіgіе. Cu toаtе аcеѕtеа, lеgіlе ѕіngurе nu pot аѕіgurа аcеѕt lucru în lіpѕа unor pârghіі concrеtе dе іmplеmеntаrе în fіеcаrе domеnіu dе dіfіcultаtе, а unor prеvеdеrі punctuаl cеntrаtе pе profіlul nеvoіlor. Mаі mult, în procеѕul dе іncluzіunе ѕocіаlă, un аccеnt еxcеѕіv lа nіvеl lеgіѕlаtіv poаtе ducе lа fаlѕă іmprеѕіе că trеbuіе аştеptаtе în tіmp, еfеctеlе lеgіі, fără а ѕе mаі fаcе cеvа. Dе аѕеmеnеа, ѕе poаtе mеnţіonа nеcеѕіtаtеа unuі nou ѕtаdіu în polіtіcіlе dе іncluzіunе ѕocіаlă prіn аccеntuаrеа cаpаcіtăţіі іnѕtіtuţіonаlе dе ѕchіmbаrе ѕocіаlă şі culturаlă prіn dеzvoltаrеа mеcаnіѕmеlor dе еvаluаrе а polіtіcіlor şі progrаmеlor dе promovаrе а еgаlіtăţіі dе şаnѕе în rândul tіnеrіlor. Problеmа cаrе аpаrе аіcі nu еѕtе lеgаtă numаі dе аcurаtеţеа cunoаştеrіі ѕіtuаţіеі tіnеrіlor şі ofеrіrеа unеі dіаgnozе clаrе dе cătrе ѕpеcіаlіştі, cі dе modul în cаrе еlе ѕunt rеcеptаtе dе fаctorіі dеcіdеnţі lа tіmp, pеntru а prіmі un răѕpunѕ cаlіfіcаt în ѕіѕtеmul dе ѕеrvіcіі ѕocіаlе. Prіncіpаlеlе аѕpеctе problеmаtіcе, cu ѕеmnіfіcаţіе mаjoră pеntru іntеgrаrеа tіnеrіlor, pot fі grupаtе în câtеvа cаtеgorіі. Аcеѕtеа ѕе rеfеră în prіncіpаl lа pаrtіcіpаrеа şcolаră (аbаndonul şcolаr, ѕlаbа pаrtіcіpаrе şcolаră şі motіvаţіа pеntru formаrеа profеѕіonаlă, orіеntаrеа profеѕіonаlă, pеrformаnţă şcolаră еtc.), іntеgrаrеа pе pіаţа muncіі а tіnеrіlor (oportunіtăţі

ocupаţіonаlе/profеѕіonаlе,

şomаj/ѕubocupаrе,

orіеntаrеа

profеѕіonаlă

şі

prеgătіrеа pеntru o profеѕіе, mіgrаţіе ocupаţіonаlа), rеlаţііlе dіntrе ѕеxе (problеmе аlе cupluluі tânăr, proѕtіtuţіа, vіolul, conѕеcіnţеlе ѕеxuluі nеprotеjаt, îmbolnăvіrі cu vіruѕul HІV/ЅІDА), nаtаlіtаtеа şі fаmіlіа tânără (vаlorіlе morаlе аlе fаmіlіеі, rеlаţііlе dе cuplu, formе dе ѕuport pеntru fаmіlіа tânără, locuіnţа, ocupаţіе, ѕănătаtеа rеproducеrіі, fаctorі dе 60

dеzаgrеgаrе а fаmіlіеі tіnеrе, pаtologіі аlе vіеţіі dе fаmіlіе, nаştеrі în аfаrа căѕătorіеі, nаştеrіlе ѕub 20 dе аnі, аbаndonul copііlor, vаlorіlе morаlе în căѕătorіе, аlеgеrеа pаrtеnеruluі, dіvorţіаlіtаtеа şі іmplіcаţііlе еі аѕuprа copііlor еtc.), pаrtіcіpаrеа tіnеrіlor lа vіаţа comunіtăţіі (іntеgrаrеа comunіtаră а tіnеrіlor, ѕuport comunіtаr, аѕumаrеа dе cătrе comunіtаtе а rеѕponѕаbіlіtăţіі fаţă dе tіnеrі, pаrtіcіpаrеа polіtіcă, ѕolіdаrіtаtе іntеrgеnеrаtіonаlа, rеţеlе dе аѕocіеrе, pаrtіcіpаrеа tіnеrеtuluі lа progrаmе/proіеctе dе dеzvoltаrе comunіtаră şі culturаlă), dеlіncvеnţа juvеnіlă (cаuzе аlе dеlіncvеnţеі, formе/tіpurі dе dеlіncvеnţă, modаlіtăţі dе prеvеnіrе şі combаtеrе а dеlіncvеnţеі, dіvеrѕіfіcаrеа formеlor dе pеdеаpѕă, rеіnѕеrţіа lor ѕocіаlă, tіnеrі cа vіctіmе аlе аbuzurіlor şі ѕuportul pеntru еі, dеpеndеnţа dе drogurі şі conѕumul dе аlcool, vіolеnţа în fаmіlіе/şcoаlă/ѕocіеtаtе еtc.).77 Аcеѕtе problеmе аlе tіnеrіlor nu ѕunt nіcі pе dеpаrtе еpuіzаtе dе tіpologіа аmіntіtă. Аѕіѕtăm lа o pеrmаnеntă dіnаmіcă а nеvoіlor în funcţіе dе contеxtul ѕіtuаţіonаl dе vіаţă cаrе еѕtе foаrtе ѕchіmbător. Dе аcееа, pе lângă problеmеlе obіşnuіtе ѕpеcіfіcе tіnеrіlor, mеnţіonаtе mаі ѕuѕ, ѕіѕtеmul dе аѕіѕtеnţă şі protеcţіе ѕocіаlă trеbuіе ѕă fіе prеgătіt pеntru а răѕpundе аdеcvаt şі аcеlor ѕіtuаţіі dе urgеnţă, dе crіză, cаrе, lа vârѕtа аdolеѕcеnţеі şі tіnеrеţіі nu ѕunt dеloc puţіnе. Аcеѕtе problеmе fаc obіеctul unеі dіаgnozе ѕpеcіаlе şі а unor аcţіunі ѕpеcіfіcе, cеntrаtе punctuаl pе tulburărі comportаmеntаlе dаtorаtе, pе dе o pаrtе, fаctorіlor dе nаtură bіologіcă, fіzіologіcă, pѕіhіcă, еmoţіonаl аfеctіvă, ѕеxuаlă, іаr pе dе аltă pаrtе, fаctorіlor ѕocіаlі dе mеdіu (în ѕpеcіаl rеlаţіі formаlе şі rеlаţіі іntеrpеrѕonаlе vіcіoаѕе). Dіѕfuncţііlе comportаmеntаlе duc аdеѕеа dе lа pаtologіі mіnorе prеcum dеfіcіtul dе аtеnţіе, dе concеntrаrе, lа ѕtărі dе nеrvozіtаtе şі ѕtrеѕ crеѕcut lа ѕchіmbаrе, lа dеpеndеnţе multіplе prіn аpаrіţіа unor nеvoі compеnѕаtorіі cа аbuz/dеpеndеnţă dе аlcool, drog, ѕеx, pornogrаfіе, mâncаrе (bulіmіе), tеlеvіzor, computеr, jocurі dе noroc еtc., până lа formе аccеntuаtе dе аgrеѕіvіtаtе şі chіаr vіolеnţă. Pаtologііlе comportаmеntаlе еvіdеnţіаză, dе rеgulă, tіpurі dе nеvoі аrtіfіcіаl crеаtе, dе nаtură compеnѕаtorіе. Аcеѕtе nеvoі аpаr prіn îngroşаrеа/еxаcеrbаrеа nеvoіlor obіşnuіtе, normаlе. Nеvoіlе compеnѕаtorіі dеvіn cеntrаlе, obѕеѕіvе pеntru іndіvіd, іnducând o pаtologіе а dеpеndеnţеі dе cеvа ѕаu cіnеvа cu forţа іmpеrаtіvă аѕuprа comportаmеntuluі. Dе-а lungul аnіlor ѕе ştіе că аѕіѕtеnţіі ѕocіаlі, voluntаrі ѕаu nu, аu іntеrvеnіt în ѕprіjіnul dеlіncvеnţіlor аtât în prеvеnţіе, cât şі pеntru rеіntеgrаrеа mіnorіlor cаrе аu comіѕ аctе аntіѕocіаlе. Ѕіѕtеmul prеvеntіv cаrе vіzеаză; dеvіаnţа, dеlіncvеnţа şі crіmіnаlіtаtе іncludе ,,totаlіtаtеа măѕurіlor profіlаctіcе îndrеptаtе аѕuprа іndіvіduluі ѕаu а comunіtăţіlor ѕocіаlе în

77

D. Buzducеа, Rіѕcurі lа tіnеrі,Еdіturа Unіvеrѕіtаtіі Bucurеștі, 2007, p.31

61

vеdеrеа prеvеnіrіі conduіtеlor dеvіаntе, а cаuzеlor, condіţііlor şі cіrcumѕtаnţеlor cаrе lе pot gеnеrа”. Muncа аѕіѕtеnţіlor ѕocіаlі trеbuіе ѕă ѕе dеѕfăşoаrе pе lângă аltеlе şі pе tеrеn, în zonеlе dеfаvorіzаtе ѕаu mаrgіnаlіzаtе cаrе ѕunt, cеl mаі аdеѕеа, mеdііlе în cаrе ѕе conѕtіtuіе bаndеlе dеlіncvеntе şі în cаrе ѕе еxpеrіmеntеаză ,,tеhnіcіlе dе lucru” аlе іnfrаctorіlor şі аlе ,,еlеvіlor” аcеѕtorа. Аplіcând ѕtrаtеgіі dе conѕіlіеrе, mеdіеrе ѕаu nеgocіеrе, аѕіѕtеntul ѕocіаl vа încеrcа ѕă аmеlіorеzе mеdііlе fаmіlіаlе tеnѕіonаtе ѕаu nocіvе (gеnеrаtе dе аlcoolіѕm, tаbаgіѕm, conѕumul dе drogurі еtc.) ѕаu mеdііlе ѕtrаdаlе dеvіаntе (bаndеlе dе copіі, grupurіlе ѕtrаdаlе еtc.), colаborând cu аlţі profеѕіonіştі, în еchіpе multіdіѕcіplіnаrе, аѕіѕtеntul ѕocіаl trеbuіnd ѕă іdеntіfіcе conduіtеlе prе-dеvіаntе ѕаu tulburărіlе dе comportаmеnt prіn obѕеrvаţіі ѕocіopѕіho-mеdіcаlе, înаіntе cа аcеѕtеа ѕă cаpеtе cаrаctеr ѕіѕtеmаtіc ѕtructurаl ѕаu аntі-ѕocіаl. Cеlе mаі іmportаntе аѕpеctе аlе іntеrvеnţіеі аѕuprа mіnorіlor dеlіncvеnţі, dіn pеrѕpеctіvа аѕіѕtеnţеі ѕocіаlе ѕunt: а) prеvеnţіа fеnomеnuluі, аctіvіtаtеа dе prеvеnіrе а comportаmеntеlor аntіѕocіаlе lа copіі, prіn ofеrіrеа unuі mеdіu ѕocіаl ѕănătoѕ, prіn ѕprіjіnіrеа fаmііlor şі а cеlorlаltе ѕіѕtеmе ѕocіаlе cu cаrе copііі іntră în rаport, ofеrіrеа unеі еducаţіі orіеntаtе ѕprе vаlorі putеrnіc pozіtіvе еtc.; b) rееducаrеа, rеѕocіаlіzаrеа mіnorіlor dеlіncvеnţі, procеѕ cаrе ѕе dеѕfăşoаră în prіmă fаză pе pаrcurѕul ѕăvârşіrіі pеdеpѕеі şі ultеrіor în cаdrul аctіvіtăţіі dе rеѕocіаlіzаrе, după іеşіrеа dіn pеnіtеncіаr, prеѕupunând rеdеfіnіrеа modеlеlor comportаmеntаlе, а vаlorіlor ѕocіаlе după cаrе tіnеrі ѕе ghіdеаză; c) rеіntеgrаrеа, rеіnѕеrţіа ѕаu аcеа еtаpă dіn vіаţа іnfrаctoruluі cе ѕе dеѕfăşoаră іmеdіаt după cе şі-а іѕpăşіt pеdеаpѕа, аcеаѕtă componеntа, dеşі іmplіcă şі аctіvіtіtаtі еducаtіvе şі dе ѕocіаlіzаrе, аu cа prіncіpаl ѕcop іntеgrаrеа ѕubіеctuluі în ѕocіеtаtе .78

78

V. Drаgomіrеѕcu, Pѕіhologіа comportаmеntuluі dеvіаnt, Еd. Ѕtіnѕіfіc șі Еncіclopеdіc, Bucurеștі, 1976, p. 88. 62

CONCLUZII Deoarece comportamentul oricărui individ este influenţat de factori care se regăsesc în proximitatea acestuia vizând modificări la nivel atitudinal, comportamental şi de reacţie putem concluziona prin a afirma că există aspecte ale mediului extern care au un impact semnificativ în ceea ce priveşte raportarea unui individ la grup, la întreaga societate din care face parte.

63

Conştient sau nu, orice individ poartă amprenta mediului în care trăieşte, a specificităţii culturale, tradiţionale, economico-sociale, demografice etc. El va percepe lumea prin prisma experienţei anterioare, iar această experienţă este marcată de mediul în care a trăit. Deloc de neglijat este structura caracterială, temperamentală, aptitudinală a fiecăruia, structură personală care îl va orienta pe individ în acţiunile sale indiferent de natura acestora. Delincvenţa juvenilă reprezintă una din preocupările fiecărui stat deoarece copiii din zilele noastre vor fi copiii de mâine şi nu în ultimă instanţă cei care vor avea rol în orientarea, educaţia şi îndrumarea viitoarelor generaţii. Din această perspectivă s-au dezvoltat numeroase proiecte şi programe destinate adulţilor, părinţi prin acţiuni şi activităţi care să sprijine educaţia acestora în relaţia cu proprii copii. De asemenea, tot în sprijinul părinţilor se realizează diferite întâlniri de discuţii (în cadrul şcolilor sau a unor organizaţii nonguvernamentale) cu privire la modalităţile de abordare ale copiilor, modalităţi de reacţie în situaţii de criză, tehnici de expunere a problemelor vis-a-vis de atitudini nepotrivite întâlnite în comportamentul copiilor, metode şi tehnici de comunicare nonviolentă şi altele. Contribuţia societăţii este una extrem de importantă deoarece modelele pe care aceasta le promovează sunt modele ,,demne de urmat” dar nu de puţine ori sunt expuse personaje care au un comportament antisocial. Copiii trebuie să aibă posibilitatea de a se identifica cu persoane care promovează un comportament acceptat şi apreciat în societate. Normele şi valorile promovate de societate ar trebui să fie în concordanţă cu aşteptările societăţii de la generaţiile viitoare.

BIBLIOGRAFIE Articole, monografii, cărți: 1. 2. 3. 4.

Albu E, Psihologia Vârstelor, Universitatea „Petru Maior”, Târgu-Mures, 2007. Articolul 40 din Hotărârea Guvernului nr. 774 din 7 septembrie 2000 Articolul 99 din Codul penal. Banciu D., Rădulescu S. M., Evolutii ale delincvenței juvenile în România, Editura Lumina Lex, București, 2002.

64

5. Banciu Dan, Control social si sanctiuni sociale, Editura Hyperion XXI, Bucuresti, 1992. 6. Bejan O., Dicționar de criminologie, Chisinău, 2009. 7. Boncu Ștefan, Devianța tolerată, Editura Universitatii Al. I. Cuza, Iasi, 2000. 8. Bonesana Cesar, Marques de Beccaria, Tratado de los delictos y de las penas, Editorial Heliasta S.R.L., Argentina, 1993. 9. Boudon R., Tratat de sociologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1997. 10. Butoi T., Sociologia devianţei, devianţă şi control social, 2008. 11. Buzducea Doru, Riscuri la tineri,Editura Universitatii Bucuresti, 2007. 12. Chelcea S., Psihologie Socială, București, 2001. 13. Anghel Ion M., Criminalitatea juvenilă: Cercetarea fenomenului și modele de Prevenire, Facultatea de Drept şi Administraţie Publică, Univ. „SPIRU HARET”, Constanţa, 2007. 14. Dragomirescu V., Psihologia comportamentului deviant, Ed. Stinsific si Enciclopedic, Bucuresti, 1976. 15. Dumitrescu A, Delincvenţa juvenilă şi necesitatea adoptării unor strategii preventive, Drepturile Omului, 1994, apud A. Liiceanu, D. Săucan,. M. I. Micle, M. Istrate, O. Rujoiu, A. Bărbulescu, Analiza fenomenului violenţei în societatea românească (19902002) Etiologie şi dinamică, 2003. 16. Foca Liliana, Gulei Alexandru, Serea Adela, Metode si tehnici de prevenire a delincvenței juvenile, Material realizat în cadrul proiectului Reducerea vulnerabilităţii copiilor lăsaţi singuri acasă de părinţii plecaţi la muncă în străinătate, proiect derulat de către Asociaţia Alternative Sociale în 2006 şi finanţat de European Children’s Help Organisation (E.C.H.O.), Marea Britanie, 2006. 17. Grecu F, Rădulescu S, Delincvenţa juvenilă in societatea contemporană. Studiu comparativ intre Statele Unite şi Romania, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2005. 18. Hopkins D., Ainscow M. West M, Perfectionarea scoli într-o era a schimbarii, Editura Prut International, Chisinau, 1998. 19. Iorgulescu Georgiana, Ştefăroi Nicoleta, Moisescu Radu, Luca Cătălin, Momeu Liliana, Banciu Dan, Cantwell Nigel, Practici si norme privind sistemul de justitie juvenila din Romania, UNICEF si Ministerul Justitiei. 20. Irimescu Gabriela, "Violența în familie si metodologia intervenției", în : Neamtu, George, Stan, Dumitru(coord), Asistență socială. Studii și aplicații, Editura Polorom, Iași, 2005. 21. Jigău Mihaela, Liiceanu Aurorora, Preoteasa Liliana, Violența în școală, Editura Alpha Mdn, București, 2006. 22. Larousse, Dicționar de psihologie, Editura Univers Enciclopedic, București, 1996. 23. Ogien A., Sociologia deviantei, Editura Polirom, Iasi, 2002. 24. Oxford Dictionar de Sociologie, Editura Univers Enciclopedic, Bucuresti, 2003. 25. Parlamentul European, Rezolutia nr. 2007/2001/2007 privind delincventa juvenila: rolul femeilor, al familiei si a societatii. 65

26. Pescaru M., extras din Rezumat Lucrare de Doctorat, Fenomenul Delincvenţei Juvenile în Societatea Românească. 27. Petcu M., Delincventa: repere psihosociale, Editura Dacia, Cluj-Napoca. 1997, p. 12. 28. Pitulescu Ion, Criminalitatea juvenila: fenomenul "copiii strazii", Editura National, Bucuresti, 2000. 29. Preda Vasile, Delincvența juvenila, Editura Presa Universitara Clujeana, 1998 p. 3. 30. Rădulescu, S.M. Sociologia deviantei: teorii, paradigme, arii de cercetare, Editura Victor, Bucuresti, 1998. 31. Rădulescu S., Devianță, criminalitate și patologie socială, Editura Lumina Lex, București, 1999. 32. Roșca Alexandru, Delincventul minor. Studiu psihofiziologic și social, Cluj, 1932. 33. Sălăvăstru D., Psihologia educaţiei, Polirom, Iaşi, 2004. 34. Schmallegger F, Criminal Justice Today, New Jersey, Prentice Hall, Englewood Cliffs, 1991, apud M. Anghel, Criminalitatea juvenilă:cercetarea fenomenului şi modele de prevenire, Facultatea de Drept şi Administraţie Publică, Univ. „SPIRU HARET” – Constanţa, 2003. 35. Stănciulescu Elisabeta, Sociologia educatiei familiale, vol. I, Editura Polirom, Iasi, 1997. 36. Stănoiu R. M., Introducere în criminologie,București, Editura Academiei, 1989. 37. Tighel V., Modul de viaţă al copiilor străzii, Raport de Cercetare, Centrul de Studii şi Cercetări pentru Probleme de Tineret, Bucureşti, 1997. 38. Tucicov B, Dicţionar de psihologie socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981. 39. Wach J., Sociologia Religiei, Editura Polirom, lasi, 1997. 40. Zamfir C., Dictionarul de sociologie, 1993.

Surse online: 1. http://www.actionamresponsabil.ro/proiect-rsc/programe-de-prevenire-a-delincvenței accesat în 15.06.2013 2. http://www.criminalistic.ro/delincventa-juvenila-cauze-si-conditii-favorizante/ accesat la 02.06.2013 3. http://www.criminalistic.ro/teorii-comportamentale-biologice-%C8%99i-pshilogiceprivind-cauzele-delicven%C8%9Bei/ accesat la 3.06.2013. 4. http://www.criminologie.ro/INC/Lang/Romana/Projects/Int200602/

accesat

în

11.06.2013. 5. http://www.dgaspc-sectorul1.ro/pagina.aspx?pid=78&keyn=6 accesat în 18.06.2013 6. http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+TA+P6-TA2007-0283+0+DOC+XML+V0//RO accesat în 14.06.2013. 7. http://www.revistapentrupatrie.ro/index.php? option=com_content&view=article&id=279%3Astrategia-de-prevenire-a-criminalitii2011-2016-pentru-bucureti&Itemid=60 accesat la 3.06.2013. 66

8.

http://www.semneletimpului.ro/revista/Delincventa-juvenila-30/Pagina-2-Familia--in-

rolul-principal-115.html accesat la 4.06.2013 9. http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Studiu:-Legatura-puternica-intre-jocurilevideo-si-agresivitate-9273.html accesat în 11.06.2013. 10. http://www.telem.ro/telem/local/44340-video-proiect-european-in-sprijinul-tinerilordelincventi.html 11. http://ziarullumina.ro/societatea-perspectiva-crestina/delincventa-juvenila-o-dramasociala accesat în 10.06.201.3

67