Datoria Publică [PDF]

Zitiervorschau

UNIVERSITATEA „ȘTEFAN CEL MARE” SUCEAVA FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ MANAGEMENT ANUL I

Datoria publică - structura și mecanismul de gestionare

PROFESOR COORDONATOR: GRIGORAȘ ICHIM CLAUDIA

STUDENT: FOCA FLORENTINA

1

Cuprins

I. Conceptul de datorie publică.. ... ... ... ... .. ... .. .. ..3 I.1. Definirea datoriei publice.. ... .. .... .. ... .. .. . 3 I.2. Clasificarea datoriei publice și formele acesteia... .. ... .. ... .. ... ... ... .. ... .. ... .. .. .. .4-5 I.3. Indicatori privind datoria publică.. ... .. ... .. ..6 I.4. Instrumentele datoriei publice... .. ... .. ... ... .. 7 I.5. Contractarea datoriei publice.. ... .. ... .. ... ... .8 II. Gestiunea datoriei publice.. ... ... ... ... ... ... .. .. ... ..9 II.1. Definirea gestiunii datoriei publice.. ... .. ... ..9 II.2. Obiectivele gestiunii datoriei publice.. ... ... 10 III. Studiu de caz privind datoria publică externă a României .. ... ... ... ... ... ... .. ... .. ... .. ... .. ... ... .. 11 III.1. Cadrul juridic. .. … … .. … .. … .. . .. … ... 11 III.2. Cauzele datoriei publice în România .. ... ...12 III.3. Evoluția datoriei publice în România în perioada 2000-2009.. ... .. ... ... ... ... ... ..12 -13 IV. Concluzii.. ... ... ... ... ... ... ... ... ... .... .... ... .. ... .. 14 V. Bibliografie... ... ... ... ... ... ... .. ... ... ... .. ... .. ... .. 15

2

I.Conceptul de datorie publică 1.1.Definirea datoriei publice

Din punct de vedere conceptual, datoria publică se referă la suma totală a împrumuturilor contractate de autoritățile publice centrale și locale (inclusiv de entitățile publice autonome), de la posesorii de capitaluri temporar disponibile (aflați fie pe pia ța internă, fie pe cea externă), și rămase de rambursat la un moment dat. În accepţiune mai largă noţiunea de datorie publică semnifică existenţa unor obligaţii de plată ale autorităţilor publice, faţă de persoane fizice şi juridice, rezultate din raporturi economice sau de altă provenienţă, considerate în ansamblu. Ea implică acţiuni de interes public generatoare de datorii, între care cele mai frecvente se concretizează prin consumuri şi cheltuieli publice finanţate de împrumuturi.1 În opinia lui Dan Moraru, datoria publică semnifică totalitatea obligaţiilor interne şi externe ale statului, la un moment dat, contractate de guvern, prin Ministerul Economiei şi Finanţelor. ’’ Datoria publică este efectul direct al deficitelor bugetare cumulate din perioada anterioară ce trebuie finanţate prin împrumuturi.’’2 Datoria publică se stabileşte şi se gestionează în mod distinct pe cele două forme ale ei:  datoria publică guvernamentală  datoria publică locală. Valoarea totală a datoriei publice este înscrisă în “Registrul datoriei publice”, care are patru componente:  Subregistrul datoriei publice guvernamentale interne;  Subregistrul datoriei publice guvernamentale externe;  Subregistrul datoriei publice locale interne;  Subregistrul datoriei publice locale externe. 1 FiliP G. -“Finanţe Publice”,suport de curs an 2, specializarea finanţe-bănci , p.129 2 Hoanţă N. -“Economie si Finanţe Publice”, Editura Junimea, Iaşi, 2003, p. 250 3

Fiecare din cele patru subregistre au două poziţii distincte, respectiv pentru datoria publică directă şi datoria publică garantată. La sfârşitul anului datoria publică angajată este evidenţiată în documentul numit “contul general al datoriei publice”. Acesta este însoţit de un raport în care se analizezază principalele probleme legate de nivelul datoriei publice, de serviciul datoriei publice, precum şi de garanţiile statului pentru creditele contractate de agenţii economici.

1.2.Clasificarea datoriei publice și formele acesteia

 În funcţie de termenul pe care se contractează: –

Datorie publică pe termen scurt sau flotantă,

–

Datorie publică pe termen mediu şi lung sau consolidată.

 În funcţie de calitatea creditorilor: –

Datorie publică brută – valoarea totală a împrumuturilor, indiferent unde sunt plasate acestea,

–

Datorie publică netă – nu cuprinde valoarea împrumuturilor plasate la instituţii ale statului.

 În funcţie de beneficiarul direct al sumelor împrumutate: –

Datorie publică directă,

–

Datorie publică garantată.

 În funcţie de rezidenţa creditorului: –

datorie publică internă,

–

datorie publică externă.

4

Figura 1:Structura datoriei publice3

Formele datoriei publice - definire

Datoria publică flotantă reprezintă datoria publică pe termen scurt şi cuprinde împrumuturile contractate, pe perioade de până la un an, în scopul acoperirii golurilor de casă generate de neconcordanţa , în timp, a veniturilor cu cheltuielile publice. Datoria publică pe termen mediu şi datoria publică pe termen lung fac parte din categoria denumită datorie consolidată. Datoria publică consolidată cuprinde totalitatea datoriilor rezultate din împrumuturile de stat contractate pe termen mediu şi lung, precum şi a celor rezultate din prelungirea termenelor de rambursare a împrumuturilor pe termen scurt, pe perioade de timp mediu şi lung. Datoria publică totală se calculează şi se gestionează separat pe cele două forme ale sale, respectiv datoria publică internă şi datoria publică externă Datoria publică reprezintă o parte din datoria totală a unei tări, alături de datoria privată. Datoria publică internă este reprezentată de totalitatea sumelor de plată aferente împrumuturilor primite de la rezidenţii statului, persoane fizice şi juridice. Datoria publică externă este generată de totalitatea obligaţiilor asumate direct sau indirect ( prin garanţii acordate de stat ) faţă de guverne străine, instituţii financiare 3 http://www.scritube.com 5

internaţionale, persoane fizice şi juridice nerezidente. Deci ,împrumuturile de pe pieţele externe de capital, indiferent de forma lor, sunt instrumentele datoriei publice.

1.3.Indicatori privind datoria publică

Indicatori de nivel      

Volumul datoriei publice;



Scadența medie.

Nivelul datoriei publice externe; Serviciul datoriei publice (totale/interne/externe); Datoria publică(totală/internă/externă)/PIB; Datorie publică externă/importuri; Dobândă medie(aferentă împrumuturilor totale/interne/externe)/Datoria publică totală/internă/externă;

Indicatori de structură  Structura datoriei publice: - datoria publică internă/datoria publică; - datoria publică externă/datoria publică. 

Structura datoriei publice interne: - destinații; - instrumente; - tipuri de scadențe; - tipuri de deținători.

Structura datoriei publice externe: 6

- surse de finanțare; - scadențe; - valută.

Indicatori de dinamică Variația absolută sau relativă a datoriei publice(totale/interne/externe).

7

1.4. Instrumentele datoriei publice

Instrumentele datoriei publice guvernamentale: - titluri de stat emise pe piața internă sau externă; - împrumuturi de stat de la bănci, de la alte instituții de credit, persoane juridice române sau străine în condiții rezultate în urma negocierilor; - împrumuturi de stat de la guverne și agenții guvernamentale străine, instituții financiare internaționale sau de la alte organizații internaționale; - împrumuturi temporare din disponibilitățile contului curent general al Trezoreriei Statului, în condițiile legii; - garanții de stat.  Guvernul este autorizat să contracteze datorie publică guvernamentală directă numai prin Ministerul Finanțelor Publice, folosind instrumentele de mai sus însă fără a se limita la acestea.

Instrumentele datoriei publice locale: - titluri de valoare; - împrumuturi de la societățile comerciale bancare sau de la alte instituții bancare.

8

1.5. Contractarea datoriei publice Se face specific fiecărui instrument în parte: a) Certificate de trezorerie adresate populație: se emit de unitățile de trezorerie, au la bază un prospect de emisiune, pot fi cu dobândă/cu discount, pot fi în lei/ în valută,se emit pe termen scurt(de la 30 la 360 de zile) iar metoda de plasare este subscripția publică. b) Titluri de stat în lei și valută emise pe piața interbancară: se derulează pe baza unei convenții încheiate între Ministerul Finanțelor Publice și agentul desemnat(BNR). c) Pe bază de legi speciale: se efectuează prin emisiunea de titluri de stat ale căror caracteristici sunt prevăzute în legea specială. d) Obligațiuni emise pe piețele internaționale interbancare; e) Împrumuturi de la instituțiile financiare internaționale; f) Împrumuturi de la bănci comerciale străine; g) Subîmprumutarea: are la bază Acorduri de împrumut Subsidiar. h) Emiterea de garanții pentru împrumuturi contractate de agenții economici; i) Emiterea de garanții pentru împrumuturi externe contractate de autorități ale administrației publice locale; j) Emiterea de garanții pe bază de legi speciale.

II. Gestiunea datoriei publice 9

2.1. Definirea gestiunii datoriei publice

Gestiunea datoriei constă în:  Elaborarea unei strategii de administrare a datoriei autorităților administrației publice capabile să mobilizeze necesarul dorit de finanțat, să realizeze obiectivele privind costul și riscul, precum și alte obiective vizând gestiunea datoriei pe care autoritățile administrației publice le pot stabili( de exemplu: dezvoltarea și menținerea unei piețe performante a titlurilor de stat);  Menținerea îndatorării sectorului public la un nivel sustenabil;  Elaborarea unei strategii credibile pentru reducerea datoriei publice. În cadrul politicii naționale statul trebuie să:  Vegheze ca nivelul și ritmul de creștere a datoriei publice să fie suportabile;  Asigure serviciul datoriei publice în situații diferite cu condiția respectării obiectivelor de risc și cost. Obiectivul principal al gestiunii datoriei publice :  Satisfacerea necesarului de finanțare a statului și a obligațiilor sale de plată cât mai puțin costisitoare pe termen mediu și lung, menținând riscul la un nivel prudent;  Evitarea structurilor și strategiilor de împrumut periculoase mai ales prin finanțarea monetară a deficitului;  Atenuarea gravelor consecințe macroeconomice pe care le antrenează încetarea plăților și amplitudinea pierderilor de producție, precum și a costurilor asociate datoriei publice.

10

2.2. Obiectivele gestiunii datoriei publice

Gestiunea datoriei publice vizează:  Obligațiile financiare interne și externe ale statului urmărind identificarea domeniilor în care există un consens larg asupra a ceea ce constituie, în mod general, o bună punere în practică a obiectivelor gestiunii datoriei publice;  Identificarea principiilor aplicabile diverselor țări aflate în diferite stadii de dezvoltare, cu o structură instituțională variată de gestionare a datoriei;  Înscrierea într-un cadru macroeconomic clar astfel încât autoritățile să urmărească și să asigure menținerea volumului și ritmului creșterii datoriei publice la un nivel suportabil. Fixarea obiectivelor gestiunii datoriei publice depinde de o serie de factori precum:    

Constrângerile ce vizează piața de capital; Regimul de schimb; Calitatea politicilor macroeconomice și reglementarea acestora; Capacitatea instituțională de a concepe și aplica reformele.

Practici prudente de gestiune a datoriei publice: Fixarea clară a obiectivelor datoriei publice; Estimarea cât mai corectă a riscurilor în ceea ce privește costul; Coordonarea distinctă între gestiunea datoriei și gestiunea monetară; Limitarea expansiunii datoriei; Administrarea cu prudență a riscului de refinanțare și a dobânzilor aferente datoriei publice;  Menținerea unei structuri instituționale sănătoase, mai ales prin repartizarea clară a responsabilităților, precum și obligația de a răspunde ce antrenează diferite organisme publice implicate în gestiunea datoriei publice.     

11

III. Studiu de caz privind datoria publică externă a

României 3.1. Cadrul juridic În România Guvernul este autorizat să angajeze în numele şi în contul statului obligaţii de natura datoriei publice guvernamentale numai prin Ministerul Economiei şi Finanţelor, în următoarele scopuri: 

finanţarea deficitului bugetului de stat, finanţarea temporară a deficitelor din anii precedenţi ale bugetului asigurărilor sociale de stat, finanţarea deficitelor temporare ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor

  

sociale de stat din exerciţiul curent; refinanţarea şi rambursarea anticipată a datoriei publice guvernamentale; menţinerea în permanenţă a unui sold corespunzător în contul curent general al Trezoreriei Statului; finanţarea pe bază de lege a unor programe/proiecte sau altor necesităţi prioritare pentru economia românească.4

3.2. Cauzele datoriei publice în România In general, datoria publică a unei țări poate avea una sau mai multe cauze, printre care: războaiele (necesitatea finanțării acestora peste veniturile fiscale), lucrările publice, statul bunăstării (investițiile sociale), naționalizarea unei părți a sectorului privat, deficitele bugetare, crize ale balanței de plăți, etc. “Problemele actuale generate de gestionarea datoriei publice în România îşi au originea în schimbarea regimului politic la începutul anilor ’90 ai secolului trecut. Eforturile considerabile făcute de România în perioada regimului comunist pentru achitarea întregii datorii externe către străinătate au făcut ca, la începutul anului 1990, aceasta să fie practic inexistentă. Începerea acumulării datoriei publice prezente coincide cu schimbarea regimului politic.”5 4Văcărel I.-„Finanţe Publice”,

5 Călin

Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2003, p. 495

M.-“Datoria Publică”, Editura Didactică si Pedagogică, Bucureşti, 2006,p. 20

12

3.3. Evoluţia datoriei publice în România în perioada 2000-2009 Cea mai mare parte a datoriei publice interne provine de la împrumuturile contractate pentru finanţarea şi refinanţarea deficitelor bugetare, iar cealaltă parte s-a format în urma contractării unor împrumuturi de stat cu destinaţie specială. „În perioada 2000-2006, datoria publică totală, exprimată în lei, a înregistrat o creştere nominală de 39,1% influenţată de evoluţia preţurilor interne şi a cursului de schimb valutar. Exprimată în euro, datoria respectivă, în 2006, s-a situat aproape de nivelul anului 2000, ca urmare a aprecierii leului în raport cu moneda comunitară.”6 Scăderea ponderii datoriei publice totale în produsul intern brut, mai ales în ultimii patru ani ai perioadei de referinţă, a fost influenţată şi de diminuarea apelului la resurse de împrumut pentru satisfacerea nevoilor financiare ale ţării. În perioada 2000-2006, cuantumul serviciului datoriei publice interne a înregistrat o evoluţie descendentă, atât în lei, cât şi în euro, ca urmare a reducerii ratei dobânzii la care au fost contractate împrumuturile pe piaţa internă, respectiv ca efect al aprecierii leului în raport cu euro. Conform datelor BNR la sfârsitul lunii septembrie 2009, datoria externă pe termen mediu şi lung a României a ajuns la 62.86 miliarde euro, cu 14.76 mld mai mare decât cea înregistrată în urma cu exact un an, când suma era de 48.1 mld euro. În acelaşi timp însă, datoria externă pe termen scurt a scăzut cu 5.3 miliarde euro comparativ cu decembrie 2008, ajungând în septembrie la 15.26 mld, ceea ce duce totalul datoriei externe la valoarea de 78.1 miliarde euro, cu aproximativ 6 miliarde euro mai mare decât la sfârşitul anului trecut. „De menţionat totuşi că în această perioadă, o parte a datoriei pe termen scurt s-a transformat în datorie pe termen mediu şi lung prin prelungirea finanţărilor atrase de bănci pe termene mai lungi.”7 6 Văcărel I.-„Finanţe Publice”, Editura Didactica si Pedagogica, Bucureşti, 2003, p.496 13

14241.1 15000.0

11601.0

10000.0

datoria publica

datoria de stat

5000.0

16331.6 13805.3

13898.9 11604.4

BNM

1787.5 659.1 193.5

Intreprinderi din sec torul public

1736.5 421.1 136.9

UAT

1798.4 611.2 116.7

0.0 9 luni, 2008

2008

9 luni,2009

Figura 3 Evoluţia datoriei publice în perioada 2008-2009

Concluzii  Datoria publică reprezintă totalitatea împrumuturilor de stat contractate de stat şi nerambursate încă. 7 http://khris.ro/index.php/11/2009/cum-a-evoluat-datoria-externa-a-romaniei-in-ultimul-an/

14

 Formele datoriei publice sunt: -totală; -internă/externă; -flotantă/consolidată; -netă/brută.  Există trei tipuri de indicatori ai datoriei publice: - de nivel; - de structură; - de dinamică.  Instrumentele datoriei publice sunt: - titluri de stat; - împrumuturi de stat; - garanții de stat; - titluri de valoare.  Datoria publică a unei țări poate avea una sau

mai multe cauze, printre care:

războaiele (necesitatea finanțării acestora peste veniturile fiscale), lucrările publice, statul bunăstării (investițiile sociale), naționalizarea unei părți a sectorului privat, deficitele bugetare, crize ale balanței de plăți, etc  Datoria publică a României manifestă o tendință de creștere continuă , ceea ce atrage după sine în mod inevitabil sporirea dobânzilor aferente , precum și a cheltuielilor publice totale.  La sfârșitul lunii septembrie 2009, datoria externă pe termen mediu şi lung a României a ajuns la 62.86 miliarde euro, cu 14.76 mld mai mare decât cea înregistrată în urma cu exact un an, când suma era de 48.1 mld euro.

Bibliografie



Călin M.-“Datoria Publică”, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2006



Filip, Gheorghe, „Finanţe Publice”, Suport de curs, anul II,Finanţe-Bănci, anul universitar 2009-2010



www.capital.ro



Hoantă N. -“Economie si Finanţe Publice”, Editura Junimea, Iaşi, 2003 15



Moraru D.-“Finanţe publice şi evaziune fiscală”, Editura Economică, Bucureşti, 2008



Moşteanu T.- „Finanţe Publice”,Editura Universitară,Bucureşti, 2005



Văcărel I.-„Finanţe Publice”, Editura Didactică si Pedagogică, Bucureşti, 2003



http://www.scritube.com/



http://www.scrib.com/

16

17