Cursuri de Limba Japoneza [PDF]

Zitiervorschau

CURSURI DE LIMBA JAPONEZĂ LECŢIA

NR. 1 PREZENTAREA FIZICO - GEOGRAFICĂ A JAPONIEI .

Insulele Honshu, Shikoku, Kyushu, Hokkaido. Arhipeleagul japonez este alcătuit dintr-un lanţ de insule ce se întind sub formă de arc, în mijlocul întinderii de ape, de-a lungul coastei de est a continentului asiatic, începând din sud, de la tropice şi până în partea de nord. Arhipeleagul japonez este format din 4 mari insule: Hokkaido, Honshu, Kyushu şi Shikoku şi o sumedenie de insule mici (peste o mie), pe o suprafaţă de 377.835 km patraţi. Lungimea totală a coastelor japoneze este de 30.605 km patraţi. În Nord se află Insula Hokkaido (Yezo) cu climat subpolar, unde o jumătate de an se află sub zăpadă, iar temp. medie este de 6,3 grade Celsius. Aici se află oraşul Olimpic Sapporo unde se organizează competitii internaţionale de ski. Honshu este cea mai mare şi mai importantă insulă, având o suprafaţă de 230.841 Km patraţi. Vechea ei denumire era Hondo. Pe această insulă se află oraşul Tokyo, supranumit New York-ul japonez. Oraşele Kobe, Kyoto, Oosaka, sunt şi importante centre culturale. In jurul acestor oraşe se află o mulţime de golfuri: golful Tokyo, Sagami, Suruga, Isse, Osaka, Tosa, Kagoshima, Toyama şi Tsugaru. Insulele Kyushu şi Shikoku comunică între ele prin canalul Hayatoma, lung de 12 km. Insulele Kyushu sunt păzite de insulele mici Iki şi Tsushima considerate poarta de intrare în Marea Japoniei aflată în vecinătatea Coreii. Pe aici treceau toate informaţiile în materie de cultură şi civilizaţie venite din China. Marea interioară a Japoniei nu desparte ci uneşte insulele mici. Aici, pe mare au loc schimburi intense de produse comerciale, fiind recunoscută ca o adevărată piaţă. Marea Japoniei are o suprafaţă de 975.000 km patraţi si o adâncime de 3669 m. Comunică cu Oceanul Pacific prin strâmtoarea Soya care face legătura cu Ohotsk, insulele Hokkaido şi Honshu şi strâmtoarea Tsugaru. Munţii Alpii Japonezi (Shinano Hida) îl reprezintă un lanţ de vulcani (196) din care aprox, 30 sunt în activitate. Cel mai înalt este Fujisan sau Fujiyama cu o înălţime de 3776 m. Urmează muntele Kitadake 3192 m, Hotadake 3190 m, Ontake 3063 m, Tateyama de 3015 m. etc. La poalele muntelui Fujisan se află lacul Biwa care are o suprafaţă de 685 km patraţi. Alte lacuri mai mici: Shinano, Mogami, Kitakami, Hakone, Chuzenji. Japonia este o ţară musonică, având însă şi influenţe oceanice. Deosebirea dintre climatul de Nord al ţării şi cel de Sud este evidentă. Zona temperată a insulelor se caracterizează prin ploi abundente şi un climat dulce. N-E arhipeleagului se află în direcţia musonului care străbate Japonia, Coreea, China, India, etc. Taifunul este un fenomen familiar japonezilor, deoarece acesta se formează în sudul Pacificului, în Marea Filipinelor.

Alternanţa musonilor se face în mod regulat, primăvara şi toamna. Anotimpul ploios, NIBAI, poate ţine chiar mai puţin de 4 săptămâni. 1. Cultura şi Limba Japoneză – prezentare generală Influenţele culturii chineze în scriere, pictură, poezie. Limba Japoneză este formată din alfabetul Hiragana, Katakana, Kanji – hieroglifele chinezesti care de-a lungul timpului au căpătat înţeles şi citiri diferite. Dacă în limba chineză o ideogramă, un hieroglif sau semn, are o singură citire, cel mult două, în limba japoneză aceasta poate avea chiar şi opt sau nouă citiri diferite. Sistemul de scriere japonez constituie un trio, după părerea specialiştilor, cel mai complicat din lume, dar, poate tocmai de aceea, mai interesant decât orice altă limbă europeană. Referitor la cele două forme de alfabet, Hiragana şi Katakana, primul este folosit curent, atât simplu, cât şi în cuvinte compuse, ce conţin inflexiunile gramaticale ale verbului, adverbului, sau scrierea prepoziţiilor, conjuncţiilor, intejecţiilor, etc. Katakana se foloseşte la transcrierea numerelor străine, telegramelor, neologismelor, etc. Pentru transcrierea ideogramelor rare se foloseste Furigana, de fapt Hiragana la dimensiuni mici. Romaji este scrierea cu litere romane, de fapt o transcriere fonetică fidelă a cuvintelor japoneze. Modul de citire în română şi în japoneză al scrierii Romaji. În româneşte

în Romaji

Cia................................................................... cha Ciu................................................................... chu ci....................................................................... chi cio..................................................................... cho gia..................................................................... ja giu..................................................................... ju gio..................................................................... jo ghi...................................................................... gi ghe...................................................................... ge şa......................................................................... sha şi.......................................................................... shi şu..........................................................................shu şo...........................................................................sho ţu............................................................................tsu ua............................................................................wa.. Vocala U, atunci când apare în verbele desu, arimasu, itashimasu, kimasu, ikimasu, shimasu, etc., nu se citeşte. Aşadar, se va citi: des, arimas, itashimas, kimas, ikimas, shimas.

4. Hiragana – vocalele a, e, i,o, u Vocala A se pronunţă ca în limba română: Ana, are, am, albă. Vocala E – se pronunţă totdeauna deschis: sake. Vocala I – se pronunţă deschis: ni, niua, ninja. Vocala O – se pronunţă deschis: to, do, go, io Vocala U – se pronunţă deschis: kudasai, kiku, kaeru, etc. 5. -

Vom prezenta câteva formule de politeţe în scrierea Romaji. Bună ziua – konnichi wa La revedere- sayoonara Noapte bună – oyasuminasai Bună seara – konban wa Mulţumesc frumos- doomo arigatoo gozaimasu. Da – hai , nu – iie,

6. Test de atenţie – să se repete expresiile învăţate 1. 2. 3. 4. -

În ce zonă geografică se află Japonia? – desen – harta Japoniei Care sunt principalele insule care formează Japonia? Din ce este compusă scrierea japoneză? Traduceţi expresiile învăţate în timpul cursului: bună ziua, la revedere, ce mai faceţi, noapte bună scrieţi care sunt vocalele care aparţin limbii japoneze ? formaţi combinaţii de vocale – ie, aoi, ai, au, etc. LECŢIA Nr. 2

Astăzi vom afla câteva noţiuni din gramatica japoneză. 1 Pronumele Demonstrativ KORE, SORE, ARE A. KORE – acesta, aceasta indică pronumele demonstrativ de apropiere. Obiectul despre care se vorbeşte se află aproape, atât de persoana care ascultă, cât şi de persoana care vorbeşte: Kore wa iie desu. Aceasta este o casă. Kore wa kiku desu. Aceasta este o crizantemă. Kore wa ringo desu. Acesta este un măr. Kore wa zasshi desu. Aceasta este o revistă. B. SORE - aceea, indică depărtarea obiectului despre care se vorbeşte faţă de vorbitor, dar şi apropierea lui faţă de persoana care ascultă. Sore wa shimbun desu. Acela este un ziar. Sore wa hon desu. Aceea este o carte.

Sore wa hana desu. Sore wa uchi desu.

Aceea este o floare. Aceea este o caasă.

C. Are - acela, aceea indică depărtarea obiectului atât de persoana care vorbeşte, cât şi de cea care ascultă. Are wa hon desu. Aceea este o carte. Are wa kiku desu. Aceea este o crizantemă. Are wa sakana desu. Acela este un peşte. Are wa mado desu. Aceea este o fereastră. 2. DORE ? - Care? Este interogativul pronumelui demonstrativ şi se referă la lucruri 3. Particula WA însoţeşte subiectul propoziţiei. Nu are echivalent în limba română. Ex.: Are wa hon desu. Sore wa hana desu. Kore wa uchi desu. Are wa sakana desu. Sore wa mado desu. 4. Desu - A Fi Este o particulă similară cu verbul A Fi din limba română. Are aceeaşi formă pentru toate persoanele. Forma negativă este DEWA ARIMASEN. Ex.: Kore wa uchi desu. Kore wa uchi dewa arimasen. Sore wa mado desu. Sore wa mado dewa arimasen. Are wa sakana desu. Are wa sakana dewa arimasen.

Aceasta este o casă. Aceasta nu este o casă. Aceea este o uşă. Aceea nu este o uşă. Acela este un peşte. Acela nu este un peşte.

5. Particula KA aflată la sfârşitul propoziţiei exprimă îndoiala. Are sens interogativ. Kore wa nan desuka? Ce este aceasta? 6. Forma afirmativă de întărire a propoziţiei se obţine cu ajutorul expresiei HAI, SOO DESU DA, AŞA ESTE 7. Forma negativă a propoziţiei se obţine cu ajutorul negaţiei NU la care se adaugă forma negativă a verbului arimasu - a fi, arimasen – a nu fi. Iie, soo dewa arimasen – nu, nu este aşa Structura unei propoziţii simple este.

A wa B desu

(forma pozitivă)

A este B

A wa B dewa arimasen ( forma negativă) A nu este B. Kore wa hon desu. Aceasta este o carte. Kore wa hon dewa arimasen. Aceasta nu este o carte. Exerciţii 1. Traduceţi în limba japoneză: a) b) c) d) e) f) g) h)

Aceasta este o casă. Aceasta nu este o casă. Aceea este o revistă. Aceea nu este o revistă. Acela este un peşte. Acela nu este un peşte. Aceea este o grădină. Aceea nu este o gradină.

2. Traduceţi în limba română următoarele propoziţii: a) b) c) d) e) f)

Kore wa mado desu. Kore wa kiku desu. Sore wa hana desu. Sore wa niwa desu. Are wa hon desu. Are wa iie desu.

3. Puneţi la forma negativă următoarele propoziţii. a) b) c) d) e) f) g) h) i)

Kore wa iie desu. Kore wa iie dewa arimasen. Kore wa hana desu.......................................... Kore wa shimbun desu.................................... Sore wa mado desu........................................... Sore ea hon desu............................................... Sore wa sakana desu........................................... Are wa niwa desu................................................ Are wa kiku desu................................................. Are wa uchi desu................................................ CURSURI DE LIMBA JAPONEZĂ - 3

1. Propoziţii afirmative Kore wa hana desu. Aceasta este o floare Sore wa sakana desu. Acela este un peşte. Are wa hon desu. Aceea este o carte. 2. Forma interogativă a propoziţiilor

O propoziţie afirmativă poate deveni interogativă atunci când conţine întebarea Nan? – Ce? Ex.: Kore wa nan desuka ? Ce este aceasta? Kore wa hana desu. Sore wa nan desuka? Ce este aceea? Sore wa sakura desu. Are wa nan desuka ? Ce este aceea? Are wa sakana desu. 3. Propoziţii afirmative şi negative Kore wa hana desuka? Aceasta este o floare ? Hai, kore wa hana desu. Da, aceasta este o floare. Iie, kore wa hana dewa arimasen. Nu, aceasta nu este o floare. Aşadar, prin răspunsul floare, o casă, etc.

Hai – Da..aceasta este... se întăreşte afirmaţia că aceea este o

Iie – se traduce prin Nu + particula dewa arimasen – forma negativă a verbului a fi. Nu, aceasta nu este o floare. Aşadar se întăreşte negaţia că aceea nu este o floare, o casă, etc. Sore wa sakana desuka?

Acela este un peşte?

Hai, sore wa sakana desu.

Acela este un peşte.

Iie, sore wa sakana dewa arimasen. Are wa neko desuka ? Hai, are wa neko desu. Iie, are wa neko dewa arimasen.

Nu, acela nu este un peşte. Aceea este o pisică? Da, aceea este o pisică. Nu, aceea nu este o pisică.

4. Pronumele Posesiv. Se formează prin adăugarea particulei NO, substantivului. Se traduce : - al meu, al tău, al său, al nostru, al vostru, al lor, al copiilor, al părinţilor, al pisicii, etc. Vom exemplifica după ce vom învăţa pronumele personal. 5. Pronumele personal Eu - watashi se pronunţă uatashi Tu - anata El - kare Ea - kanojo Noi - watashitachi Voi - anatatachi Ei - anohitotachi

Watashi no - al meu Anata no - al tău Kare no - al lui Kanojo no - al ei Watashitachi no - al nostru Anatatachi no - al vostru Anohitotachi no - al lor Exerciţii recapitulative: Kore wa watashino hon desu. Aceasta este cartea mea. Sore wa anatano sakana desu. Acela este peştele tău. Are wa kanojono hana desu. Aceea este floarea ei. Traduceţi următoarele propoziţii: A. 1. Ce este aceasta? 2. Aceasta este o floare. 3. Ce este aceea? 4. Aceea este o carte. 5. Ce este aceea? 6. Aceea este o pisică 7. Aceea este pisica mea. 8. Acesta este peştele meu. 9. Aceea este cartea mea. B. Formaţi propoziţii afirmative , negative şi interogative şi traduceţi-le în limba japoneză: 1. Ce este aceasta? 2. Aceasta este o casă? 3. Da, aceasta este o casă. 4. Nu, aceasta nu este o casă. 5. Ce este aceea? 6. Aceea este o pisică? 7. Da, aceasta este o pisică. 8. Nu, aceasta nu este o pisică. 9. Aceea este o grădină? 10. Da, aceea este o grădină. 11. Nu, aceea nu este o grădină. 12. Aceea este o casă. CURSURI DE LIMBA JAPONEZA 4 Astăzi vom studia particulele limbii japoneze: To, Ya, No, Wo (O), Ni.

1) Particula TO se traduce prin conjuncţia ŞI, care este o conjuncţie. Aşadar face legătura între anumite părţi din propoziţie. Ex.: Kodomo to sensei - elevul şi profesorul Tomodachi to sensei - prietenii şi profesorul Haha to chichi - mama şi tata Neko to inu - pisica şi căţelul Hon to hana - cartea şi floarea Particula To se foloseşte şi când urmează o enumerare, o înşiruire, echivalentul etc... Ex. Ringo to pan to tamago....mere, pâine, ouă II. Particula No este o particulă gramaticală care determină substantivul pe care-l însoţeşte: - cartea lui – kare no hon - cartea prietenului – tomodachi no hon - mărul meu - watashi no ringo - pisica mea – watashi no neko - căţelul meu – watashi no inu - floarea ta - anata no hana Particula No poate avea sensul de „referitor la ceva sau cineva”. Ex. Ziare româneşti – romaniya no shimbun Particula No are rolul de adjectiv şi pronume posesiv, aşa cum s-a observat în exemplele date. III. Particula WO (O) reprezintă cazul acuzativ şi are următoarele funcţii: - complement direct - complement circumstanţial de timp Ex.: Uchi o demasu – ies din casă IV. Particula NI reprezintă cazul Dativ şi are funcţii importante în cadrul complementului indirect: - locul unde se desfăşoară acţiunea - direcţia acţiunii - timpul în care are loc acţiunea, etc. Ex. : jimusho ni ikimasu – merg la birou Koko ni hon ga arimasu – aici se află o carte Test recapitulativ: I. Completaţi spaţiile punctate cu cuvintele din paranteză. 1. 2. 3. 4. 5. 6. II.

kore wa..........................................desu (watashi no uchi) sore wa.........................................desu ( anata no inu) are wa .......................................... desu ( kare no neko) kore wa ....................................... desu ( anata no hana) sore wa........................................ desu ( anata no hon) are wa ........................................ desu ( anata no niwa) Traduceţi următoarele propoziţii:

1. Aceasta este casa ta. 2. Aceea este pisica mea.

3. 4. 5. 6.

Acela este câinele meu. Aceasta este floarea mea. Aceea este grădina mea. Acela este profesorul meu.

III. Traduceţi următoarele cuvinte: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

cartea mea floarea mea casa ta camera ta câinele lui pisica ei grădina ta casa mea. LECŢIA NR. 5

I . Pronumele demonstrativ KOKO; SOKO; ASOKO 1. Koko, soko, asoko - aici, acolo – arată apropierea sau depărtarea vorbitorului faţă de obiectul respectiv, corespunzând lui Kore, sore, are. Acestea se comportă ca şi substantivele. Ele sunt urmate de particula NO, care arată posesia. II. Pronumele interogativ NAN ? – Ce? nu se foloseşte în combinaţie cu KOKO, SOKO şi ASOKO, el fiind înlocuit de DOKO ? – UNDE? Exemple: 1. Koko wa doko desuka ? Ce este aici? 2. Koko wa Tokyoo desu. Aici este Tokyo. 3. Asoko wa hana desu. Acolo se află o floare. 4. Asoko wa nan desuka? Ce se află acolo? 5. Asoko wa nanimo arimasen. Acolo nu se află nimic. 6. Soko wa nan desuka? Ce se află acolo? 7. Soko wa inu desu. Acolo se află un câine. Atenţie la formula: Koko, soko, asoko + mo + forma negativă arimasen = aici, acolo nu se află nimic. Nanimo Koko wa inu desu. Aici se află un căţel. Koko mo nanimo arimasen. Aici nu se află nimic. Soko wa neko desu. Aici se află o pisică. Soko wa nanimo arimasen. Aici nu se află nimic. Asoko wa sakana desu. Acolo se află un peşte. Αsoko wa nanimo arimasen. Acolo nu se află nimic.

III.

Kono, sono, ano, dono - indică, de asemeni, apropierea sau depărtarea de obiect. Ca orice adjectiv, stă înaintea substantivului pe care îl determină.

Exemple: Kono hana wa bara desu. Această floare este un trandafir. Sono sensei wa Kimura desu. Acest domn este Kimura. Ano neko wa Mura desu. Acea pisică este Mura. Conversaţie - Konnichi wa! Bună ziua! - Konnichi wa ! Bună ziua! - Kore wa nan desuka? Ce este aceasta? - Kore wa inu desu. Acesta este un câine. - Koko wa nan desuka? Ce este aceasta? - Koko wa watashi no uchi desu. Aceasta este casa mea. - Sore wa nan desuka? Ce este aceasta? - Sore wa jidoosha desu. Aceasta este o maşină. - Sore wa watashi no niwa desu. Aceasta este grădina mea. - Anata no uchi desuka? Este casa dv. ? - Iie, soo dewa arimasen. Nu, nu este casa mea. - Asoko wa nan desuka? Ce este aceea? - Asoko wa neko desu. Aceea este o pisică. - Asoko mo nan desuka? Şi acolo ce este? - Asoko mo nanimo arimasen. Acolo nu este nimic. IV. Folosind construcţiile învăţate, traduceţi următoarele propoziţii: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

Ce este acesta? Acesta este un căţel. Aceea este grădina voastră? Nu, nu este grădina noastră. Ce este aceea? Aceea este o pisică. Nu aceea nu este o pisică. Acolo nu se află nimic. CURSURI DE LIMBA JAPONEZĂ NR. 6 OHAYOO GOZAIMASU !

- SALUT !

Limba Japoneză este asemeni muntelui FUJI: trebuie cucerit pas cu pas. La fiecare lecţie nouă veţi repeta din urmă, principalele construcţii japoneze învăţate până acum. Aşadar, am studiat la lecţia nr. 3 şi pronumele personal: EU – WATASHI TU - ANATA

EL - KARE, ANOHITO EA - KANOJO NOI – WATASHITACHI VOI - ANATATACHI EI - ANOHITOTACHI Cunoscând pronumele personal vom forma propoziţii simple, dar foarte utile. Aşadar, vom învăţa să ne prezentăm şi să spunem ce profesie avem: Anata no namae wa nan desuka? Cum te numeşti? Watashi wa Popesuku desu. Eu sunt Popescu. (Mă numesc Popescu). Watashi wa Rumania – jin desu. Eu sunt român. Anata no namae wa nan desuka? Cum te numeşti? Watashi wa Anjira desu. Eu sunt Angela. Watashi wa furansu – jin desu. Eu sunt francez. Watashi wa kanada – jin desu. Sunt canadian. Anohito wa nippon – jin desu. El este japonez. Watashi wa gakusei desu. Eu sunt student. Watashi wa sensei dewa arimasen. Eu nu sunt profesor. Anata wa issha dewa arimasen. Tu nu eşti doctor. Cuvinte noi Namae - nume Rumania –jin – român Furansu – jin – francez Kanadian – jin – canadian Nippon – jin - japonez Gakusei – student Sensei – profesor Issha - doctor Bengoshi – avocat Kenchikuka - arhitect Shuppansha – editor Denkigishi – electrician Yakuzaishi – farmacist Ekaki – pictor Sakka – scriitor Yakusha – actor Untenshu – şofer Hambainin – vânzător Shimbunkisha – ziarist Kaikeishi – contabil Shikai – dentist Hikooshi – aviator Yakunin – funcţionar

KAIWA - Conversaţie -

Anata wa nan desuka? Watashi wa gishi desu. Kare wa heitai desu. Anata wa gakusei desuka? Hai, watashi wa gakusei desu. Anata wa bengoshi desuka? Hai, soo desu. Kanojo wa shuppansha desu. Anata wa nan desuka? Watashi wa sakka desu.

Ι. Traduceţi în limba japoneză: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

Eu sunt profesoară. El este avocat. Noi suntem aviatori. Ei sunt arhitecţi. Tu eşti pictor. El este scriitor. Noi suntem şoferi. Ea este farmacistă.

II. a. b. c. d. e. f. g. h.

Cum te numeşti? Mă numesc Ionescu. Sunt român. El este francez. Noi suntem canadieni. El este japonez. Voi nu sunteţi studenţi. El nu este doctor, este farmacist.

III. Completaţi spaţiile punctate cu cuvintele potrivite ca sens: 1. Watashi wa.................................................desu. 2. Watashi no namae wa...........................jin desu. 3. Watashi wa............................................jin desu. 4. Watashi wa issha...................................arimasu. 5. Anata wa............................................desuka? 6. Hai, .....................................................desu. 7. Iie, ........................................................dewa arimasen. Vom învăţa să numărăm până la 10. 1. Ichi ( se pronunţă ici- cu accent pe ultimul i.), itsu, hito, hitotsu. 2. Ni, futo, futatsu. 3. San , mi, mitsu.

4. Shi, yo, yotsu. 5. Go, itsu. 6. Roku, mu, mutsu. 7. Shichi, nana, nano, nanatsu. 8. Hachi, ya, yatsu, yoo. 9. kyuu, ku, kokono, kokonotsu. 10. juu, jit, too, to. Repetaţi de 3 ori pe zi numeralul. Este foarte important. Veţi vedea în cursul următor. Sayoonara! LECŢIA NR.8 KONNICHI WA ! Astăzi vom învăţa Indicarea orelor. I. Indicarea orelor se realizează prin adăugarea sufixului JI, care înseamnă oră, timp, la numeralul respectiv: ora ora ora ora ora

1 ichiji 2 niji 3 sanji 4 yoji 5 goji

Cât este ora ?

ora ora ora ora ora

6 7 8 9 10

rokuji shichiji hachiji kuji juuji

- Nan ji desuka?

Acum este ora 3 - Ima wa sanji desu. Acum este ora 4 - Ima wa yoji desu. Acum este ora 5 - Ima wa goji desu. Acum este ora 6 - Ima wa rokuji desu. Acum este ora 7 - Ima wa shichiji desu. Acum este ora 8 - Ima wa hachiji desu. Acum este ora 9 - Ima wa kuji desu. Acum este ora 10 - Ima wa juuji desu. II.

Indicarea minutelor se realizează prin adăugarea sufixului FUN care înseamnă minut, la numeralul cardinal respectiv. Există totuşi, unele excepţii:

Ippun Nippun Sampun Yompun Gofun

un minut două minute trei minute patru minute cinci minute

Roppun şase minute Nanafun şapte minute Happun opt minute Kyuufun nouă minute Jyuupun zece minute

III. Indicarea timpului a) Sufixul Mae - fără, înainte, se foloseşte atunci când durata timpului trece de treizeci de minute. Ex.: - ora 3 şi 45‘ (4 fără 15’) - shiji juugofun mae;

- ora 4 şi 45 ‘ (5 fără 15’) – goji juugofun mae; b) Sufixul Sugi - după, trecut, se foloseşte atunci când durata timpului nu depăşeşte treizeci de minute. Ex: - ora 3 şi 20 ‘ - sanji nijuuppun sugi; - ora 10 şi 29’ - juuji nijuukyuufun sugi; c) Sufixul Han – jumătate, deci şi minutul 30. - Ora 3 şi 30 de minute – sanji han sau sanji sanjuuppun; - Ora 4 şi 30 de minute – shiji han sau shiji sanjuuppun; - Ora 5 şi 30 de minute - goji han sau goji sanjuuppun. De asemenea, se folosesc termenii: asa - dimineaţă hiru - amiază ban - seară yoru - noaptea -

Dimineaţa, la ora 5 - asa gojini Ziua, la orele 13 - hiru ichiji Noaptea, la orele 11 – yoru juu ichiji

Nan ji desuka ? Ce oră este? Ima, nan ji desuka? Cât e ceasul acum? Hachi ji juugofun mae desu. Este ora opt fără un sfert. Iie, soo dewa arimasen. Nu, nu este aşa. Choodo shi ji desu. Este ora patru fix. Kono tokei wa atte imasuka? Ceasul acesta merge bine? Hai, atte imasu. Da, merge bine. Iie, atte imasen. Nu, nu merge bine. Kono tokei wa susunde imasuka, okurete imasuka? Ceasul acesta merge înainte sau rămâne în urmă? Nampun okurete imasuka? Câte minute rămâne în urmă? Jippun okurete imasu. Rămâne în urmă zece minute. Kono tokei wa tomatte imasu. Ceasul acesta stă. Vocabular Tokei - ceas Choodo - fix, exact Ima - acum Sugi - după, trecut

Han - jumătate Atte imasu – a fi corect, exact Susunde imasu - a fi prea repede Okurete imasu - a fi încet, a rămâne în urmă Tomatte imasen - nu merge, nu lucrează Notă: dublarea unor consoane în unele cuvinte, înseamnă accentuarea vocalei din faţă: ate, tomatte, zasshi, Exerciţii: I. Traduceţi în limba japoneză: 1. Cât este ceasul acum? 2. Este ora cinci. 3. Este ora opt. 4. Este ora zece. 5 Este ora trei fix. 6. Ceasul ăsta rămâne în urmă cu cinci minute. 7. Ceasul acesta nu merge (s-a oprit). 8. Ceasul aesta merge înainte cu patru minute. II. Traduceţi următoarele propoziţii în limba japoneză, după modelul dat: 1. dimineaţa la ora 5 - asa goji ni 2. dimineaţa la ora 6 - ....................................................... 3. dimineaţa la ora 7 -........................................................... 4. dimineaţa la ora 8 - ........................................................ 5. dimineaţa la ora 9............................................................ 6. dimineaţa la ora 10.......................................................... 7. ziua la ora 13 - hiru ichiji 8. ziua la ora 14..................................................................... 9. ziua la ora 15.................................................................... 10. ziua la ora 16.................................................................. 11. ziua la ora 17................................................................ 12. ziua la ora 18.............................................................. 13. ziua la ora 19................................................................. 14. noaptea la ora 11 - yoru juuichiji 15. noaptea la ora 12................................................................ 16. noaptea la ora 1................................................................ 17. noaptea la ora 2............................................................... Kaiwa

Conversaţie

- Ohayoo gozaimasu ! Salut! - Ohayoo gozaimasu ! Salut! - Ogenki desuka? Sunteţi bine? - Hai, ogenki desu ! Da, sunt bine! - Anata no namae wa nan desuka? - Cum vă numiţi? - Watashi wa Tanaka (Popesuku) desu. - Mă numesc Tanaka (Popescu).

- Anata wa nan desuka? - Ce eşti dumneata? - Watashi wa Rumani – jin desu. - Sunt român. - Watashi wa Furansu – jin desu. - Sunt francez. - Watashi wa Igirisu – jin desu. - Sunt englez. - Watashi wa Canada – jin desu. - Sunt canadian. - Soo desuka. - Aha! ( Aşa deci!). - Sayoonara ! La revedere! - Sayoonara ! La revedere! LECŢIA NR. 9 Vă rog să nu uitaţi să repetaţi de fiecare dată şi lecţia anterioară. Tot ce învăţăm este important. Lecţia de azi va fi foarte plăcută şi uşoară. Aşadar... CE ZI ESTE AZI ? KYOO WA NANYOOBI DESUKA ? Kyoo wa nichiyoobi desu. Azi este duminică. Kinoo wa dooyoobi deshita. Ieri a fost sâmbătă. Ashita wa kayoobi desu. Mâine este marţi. Kinoo wa mokuyoobi deshita. Ieri a fost joi. Ashita wa naniyoobi desuka? Mâine ce zi este ? Ashita wa kinuyoobi desu. Mâine va fi vineri. Ookata jikan desu. E timpul. Osoku desu. E târziu. Moo osoi desuka? E prea târziu ? Moo jikan ga nai. Nu mai e timp. Sayoonara! La revedere!

Zilele săptămânii - Shuu no hi Duminică - nichiyoobi nichi + particula yoobi Luni - getsuyoobi getsu + particula yoobi Marţi - kayoobi ka + particula yoobi Miercuri - suiyoobi sui + particula yoobi Joi - mokuyoobi - moku + yoobi Vineri - kinuyoobi - kinu + yoobi Sâmbătă - dooyoobi - doo + yoobi Ce zi a săptămânii este ? nan nichi? Sau naniyoobi? O săptămână - isshuukan ( dublarea literei s înseamnă accentuarea vocalei i). Săptămâna asta - konshuu Zilnic - mainichi Ieri - kinoo, sakujitsu Alaltăieri – ototoi Azi - kyoo, konnichi Mâine - ashita Poimâine - asatte (dublarea lui t înseamnă că vocala a din faţa consoanei este lungă) Dimineaţă - asa Fiecare dimineaţă - mai asa Fiecare zi - mai nichi Fiecare seară - mai ban Kaiwa - Conversaţie - Ohayoo gozaimasu! - Ohayoo gozaimasu! - Kyoo wa naniyoobi desuka? - Kyoo wa nichiyoobi desu. - Watashi wa hima desu. Gakkoo e ikimasen. Koen e sanpo shimasu. ( sunt liber. Nu merg la şcoală. Merg prin parc să mă plimb). - Anata wa doo shimasuka? ( tu ce faci?) - Watashi wa terebi o mimasu. ( Privesc la televizor). - Osoku desunee! Jikan ga nai. ( Ce târziu e! Nu am timp!) - Hai, osoku desu. Ce târziu e! - Sayoonara! La revedere! Exerciţii I.

Traduceţi în limba japoneză:

a: Zilele săptămânii sunt: luni, marţi, miercuri, joi, vineri, sâmbătă, duminică. b. Ce zi a săptămânii este ? c. Ce zi e azi? d. Azi e duminică. e. Nu mai e timp. f. E târziu.

g. E prea târziu. h. Mâine e miercuri. i. Poimâine e joi. II. Completaţi spaţiile punctate cu cuvinte potrivite ca sens: 1. Kyoo wa ................................................ 2. Ookata..................................................... 3. Nan nichi............................................... 4. Ashita wa............................................... 5. Kinoo wa................................................ 6. Moo osoi................................................ III.Completaţi spaţiile punctate cu cuvintele potrivite ca sens: 1. Watashi wa .......................................desu. 2. Anata wa............................................desu. 3. Kare wa..............................................desu. 4. Kanojo wa..........................................desu. 5. Watashitachi wa..................................desu. 6. Anatatachi wa......................................desu. 7. Anohitotachi wa...................................desu. LECŢIA NR. 10

KISETSU - ANOTIMPURI

Haru wa ii tenki desu. Primăvara este timp frumos. Natsu wa atsui desu. Vara este cald. Aki wa warui tenki desu. Toamna este timp urât. Fuyu wa samui desu. Iarna este frig. Ruumaniya dewa sangatsu to shigatsu to gogatsu wa haru desu. În România, lunile martie, aprilie şi mai, sunt luni de primăvară. Haru no mae wa fuyu desu. Înaintea primăverii este iarna. Haru no tsugi wa natsu desu, natsu no tsugi wa aki desu. Primăverii îi urmează vara, iar verii îi urmează toamna. Ruumaniya dewa juunigatsu to ichigatsu to nigatsu fuyu desu. În România, lunile decembrie, ianuarie şi februarie sunt luni de iarnă.

Vocabular Kisetsu – anotimpuri Haru - primăvară Natsu - vară Aki - toamnă Fuyu - iarnă Ii tenki desu - e timp frumos Atsui desu - e cald Warui tenki desu - e timp urât Samui desu - e frig Mae - înainte Tsugi - urmează Lunile anului În limba japoneză, lunile anului se formează astfel: Sufixul gatsu care înseamnă lună, se va adăuga numeralului respectiv: ianuarie – ichigatsu februarie - nigatsu martie - sangatsu aprilie - shigatsu mai - gogatsu iunie - rokugatsu iulie - nanagatsu august - hachigatsu septembrie - kugatsu octombrie - juugatsu noiembrie - juuichigatsu decembrie - juunigatsu Anul se exprimă adăugând numeralului cuvântul NEN ( an) şi clasificatorul kan (opţional). Un an – ichi nen (kan) Doi ani – ni nen (kan) Trei ani – san nen (ken) Patru ani – yo nen (kan) Cinci ani – go nen (kan) Şase ani - roku nen (kan) Şapte ani - nan nen (kan) Opt ani – hachi nen (kan) Nouă ani – ku nen (kan) Zeci ani - juu nen (kan) Exerciţii I. Traduceţi în limba japoneză următoarele propoziţii: 1. Iarna este frig.

2. Primăvara este cald. 3. Vara este foarte cald. 4. Lunile de iarnă sunt: decembrie, ianuarie, februarie. 5. Lunile de primăvară sunt: martie, aprilie, mai. 6. Lunile de vară sunt : iunie, iulie, august. 7. Toamna este timp urât. 8. Lunile de toamnă sunt: septembrie, octombrie, noiembrie 9. În România, lunile martie, aprilie şi mai sunt luni de primăvară. 10. Anotimpurile sunt: primăvara, vara, toamna, iarna. II. Număraţi de la 1 la 10 în scris. III. Număraţi din 10 în 10 în scris. IV. Traduceţi din lecţiile anterioare: 1. Ce este aceasta? 2. Aceasta este o floare. 3. Aceea este o casă. 4. Acela este un măr. 5. Aceasta este o crizantemă. 6. Aceea este o carte. 7. Aceea este pisica mea. 8. Acela este câinele meu. 9. Acesta este un ziar. 10. Acela este un cireş. V. 1. 2. 3. 4. 5. 6. VI. 1. 2. 3. 4. 5. 6.

Traduceţi din limba japoneză în limba română: Ima wa nan ji desuka? Ima wa san ji desu. Ima wa kuji desu. Ima wa goji desu. Ima wa shichiji desu. Ima wa hachiji desu. Completaţi spaţiile punctate cu cuvintele potrivite ca sens: Anata wa nan...............................? Watashi wa..........................desu. Ogenki ........................................? Hai ................................................ Anata no namae.............................? Watashi wa...............................desu. LECŢIA NR. 11 GOHAN DESYOO NE!

Gohan desyoo ! Doozo wagari kudasai! Doozo tabete kudasai! Kono suupu wa oishii desu. Juubun desuka? Arigatoo, moo kekko desu.

MASA ESTE GATA!

Masa este gata! Poftiţi la masă! Vă rog să mâncaţi! Supa aceasta este gustoasă. E destul? Mulţumesc, am destul.

Sarada o totte kudasaimasenka ? Puteţi să-mi daţi o salată? Kono tabemono wa taihen kekkoo desu Mâncarea aceasta este foarte bună. Kono yakiniku wa ikaga desuka Cum este friptura? Oishikute ya waraka desu. Este bună şi fragedă. Hai, aji ga ii. Da, are gust bun. Sonna tabemono o tabetsukemasen. Nu am mâncat o astfel de mâncare. Moo nanimo irimasen. Nu mai doresc altceva. Koohi ni shimasuka? Doriţi o cafea? Arigatoo gozaimasu. Itadakimasu. Mulţumesc mult, voi lua. Moo kekkoo desu. Am mâncat destul. Gochisoosama deshita. Vă mulţumesc. ( Sărut mâna pentru masă) Vocabular Pan - pâine Tamago - ouă Satoo - zahăr Koohi - cafea Kokoa - cacao Ocha - ceai Koocha - ceai negru Ryokucha - ceai verde Niku - carne Toriniku - carne de pui Gyuuniku - carne de vită Tonniku - carne de porc Hitsuji no niku - carne de oaie Yakitori - pui fript Bifuteki – friptură de vacă Maruyaki – friptură la rotisor Sakana - peşte Sashimi – peşte crud Yasai - legume Kudamono - fructe Ryoori - mâncare Suupu - supă Shokuji suru – a lua masa Oishii - gustos Ajiau - a gusta Mizu - apă Juusu - suc Biiru - bere Wain, budoshi - vin Onaka ga suite imasu – mi-e foame Onaka ga suku - a-i fi foame Nodo ga kawaku - a-i fi sete Nodo ga kawaite imasu - mi-e sete Chotto matte kudasai – staţi puţin Hitori de – desigur

Ii desuka? - se poate? Gomen kudasai – vă rog să mă scuzaţi Gramatică Verbele Onorifice : Kudasaru, Nasai, Irasshai Verbul Kudasaru face parte din grupa verbelor onorifice şi provine de la verbul kureru care înseamnă A Da. Verbul Kudasaru are următoarele forme: Prezent

Viitor

Afirmativ Simplu Onorific

kudasaru kudasaimasu

eu vă dau, eu vă voi da

Negativ Simplu Onorific

kudasaimasen kudasaimasen Trecut Afirmativ

eu nu vă dau, eu nu vă voi da

Kudasatta

vă dădeam, v-am dat

Gerunziu Kudasatte

dându-vă

Imperativ Kudasai !

Vă rog!

Cea mai întâlnită formă este cea politicoasă, cea a imperativului, kudasai! – vă rog! Există, de asemenea, încă o formă politicoasă care se construieşte cu ajutorul unui verb la gerundiv terminat în te – de. Vă rog să memoraţi pe dinafară următoarele exemple: Matte kudasai! - vă rog să aşteptaţi! Matanaide kudasai! - Vă rog să nu aşteptaţi! Tetsudatte kudasai! - Vă rog să mă ajutaţi! Okite kudasai ! - sculaţi-vă! Okake kudasai! - staţi jos!

Isoide kudasai! - grăbiţi-vă! Aratte kudasai ! - vă rog să o spălaţi! Motte kite kudasai ! - adu-mi te rog.... Misete kudasai ! - arătaţi-mi, vă rog.... Chotto matte kudasai - aşteptaţi, vă rog, o clipă! Shinpai shinaide kudasai! - te rog, nu te supăra! Gomen kudasai! - vă rog să mă iertaţi! Doyoobi ni kite kudasai ! - vă rog să veniţi sâmbătă! Mizu o kudasai! - daţi-mi, vă rog, nişte apă! Wasurenaide kudasai! - vă rog, să nu uitaţi! Yurushite kudasai! - permiteţi-mi vă rog! Shite mite kudasai! - vă rog să încercaţi! Doozo, chuui shite kudasai! - vă rog să fiţi atent! Isoide kudasai! - vă rog, grăbiţi-vă! NASAI Nasai provine de la verbul Nasaru, forma politicoasă a verbului Suru. Acest verb are următoarele forme: Prezent

Viitor Afirmativ

Simplu Onorific

Nasaru Nasaimasu Negativ Nasaimasen

Trecut Gerunziu Imperativ

Nasatta, Nasutta Nasatte, Nasutte Nasai

În combinaţie cu alte verbe va forma imperativul, astfel: Yomimasu - Yomi nasai - Yominasai Citeşte! - Citiţi! Sufixul Nasai se foloseşte atunci când are loc o discuţie cu superiorii. În conversaţia zilnică se foloseşte la imperativ. Ex. Hidari e oide nasai ! - Mergeţi la stânga! Massugu oikinasai! – mergeţi drept înainte! Okakenasai ! - luaţi loc! Koko ni inasai ! - rămâneţi aici ! Shizuka ni nasai! - fii liniştit! Koo shinasai! - fă asta! Ikinasai! - pleacă! Okaerinasai! - întoarce-te!

Koko ni namae o kaki nasai – vă rog să vă scrieţi numele aici! IRASSHAI (se citeşte iraşai) Irasshai provine de la verbul Irassharu, care se compune din trei verbe: Kuru – a veni Iru - a fi, a exista, a se afla Iku - a merge Acestea prezintă următoarele forme: Prezent Viitor Afirmativ Simplu Onorific

Irassharu Irasshaimasu

a veni, a merge vin, merg

Negativ Irasshaimasen

nu vin, nu merg

Trecut Irasshata, irasshita

am venit, am mers

Gerunziu Irasshate, Irasshita

venind, mergând

Imperativ Irasshai Exemple: Doozo irasshai! - poftiţi! Koko e irrashai! - veniţi aici! Yoku irasshaimasuka ! bine aţi venit!

Vino, mergi

Reţineţi : To şi Ya au aceeaşi funcţie. Înseamnă şi...sau etc...şi face legătura între cuvinte. Kore, Sore şi Are nu au gen şi număr, şi nu se declină. Sunt pronume demonstrative de apropiere, iar genul şi numărul reiese din context. Exerciţii I. 1. 2. 3. 4.

Traduceţi în limba japoneză următoarele propoziţii. Vă rog să vă grăbiţi! Vă rog să-mi daţi puţină apă! Vă rog să aşteptaţi! Vă rog să vă grăbiţi!

5. 6. 7. 8.

Vă rog să nu uitaţi! Vă rog să mă ajutaţi! Vă rog să veniţi aici! Vă rog să luaţi loc!

II. Vă rog să completaţi spaţiile punctate cu cuvintele potrivite ca sens: 1. Gomen ......................................... 2. Chotto.......................................... 3. Isoide............................................. 4. Motte............................................... 5. Shinpai............................................ 6. Koko............................................... 7. Shizuka........................................... 8. Matanaide....................................... 9. Matte................................................. 10. Biiru o............................................... 11. Pan to tamago.................................... 12. onaka ga............................................. 13. nodo ga............................................... 14. koohi o............................................... 15. toriniku.............................................. 16. Doozo................................................. 17. Arigatoo............................................... 18. Moo...................................................... 19. Mizu o.................................................... 20. Kono........................................................ III. Traduceţi vă rog în limba japoneză: 1. Masa este gata. 2. Poftiţi la masă! 3. Vă rog să mâncaţi! 4. Supa este foarte gustoasă. 5. E destul? 6. Puteţi să-mi daţi o salată? 7. Ce doriţi să beţi? 8. Vreau un suc, o bere, şi o cafea. 9. Nu vreau nimic. 10. Nu mai doresc altceva. LECŢIA NR. 12

KAZOKU

FAMILIA

Kore wa watashi no kazoku desu. Aceasta este familia mea: Okaasan, otoosan, sofu, soba, kyoodai, obasan, itoko, mei, susuko. Mama, tata, bunicul, bunica, fraţi şi surori, mătuşă, văr, nepoată, nepot. Watashitachi wa rokunin desu. Suntem şase personae. Okaasan wa ikutsu desuka? Ce vârstă are mama ta?

Okaasan wa rokujissai desu. Mama are şaizeci de ani. Kodomo ga arimasuka? Aveţi copii? Hai, kodomo ga arimasu. Da, avem copii. San nin kodomo ga arimasu. Sunt trei copii. Watashi wa hitori desu. Eu sunt singur. Watashi wa kodomo ga arimasen. Nu am copii. Boku wa oniisan to, oneesan to, imooto ga imasu. Eu am un frate mai mare, o soră mai mare şi o soră mai mică. Oneesan wa totemo kirei desu. Sora mea mai mare este foarte frumoasă. Yonin kyoodai desu. Suntem patru fraţi şi surori. Boku no kazoku wa , hitori hitori, sorezore kosei ga arimasu. Natsuyasumi ni, kazoku minna de Okinawa e ikimashita. În timpul vacanţei de vară, toată familia mea a mers în Okinawa. Yasumi no hi ni, yama e ikimashita. Într-o zi de odihnă am mers la munte. Soko kara wa, Fujisan ga miemasu. De acolo, se putea vedea Muntele Fuji. Vocabular Kazoku, katei - familia Sofu - bunic Soba - bunică Okaasan, haha - mamă Onna - femeie Onna no ko - fată Otoosan, chichi – tată Otoko - bărbat Obasan - mătuşă Kodomo - copil Kyoodai - fraţi şi surori Imooto - soră mai mică Ane - soră mai mare Akachan - copilaş Oniisan - frate mai mare Itoko - văr, vară Mago, mei - nepoată Dokushin, mikon - necăsătorit Inaka ni - la ţară Miemasu - se poate vedea Yasumi no hi - în zi de vacanţă, de odihnă

Natsumi no hi Kazoku minna Totemo Kirei desu Hitori hitori

- în vacanţa de vară - toată familia - foarte - este frumoasă - fiecare

Vârsta persoanelor se exprimă astfel: Un an – issai Doi ani – nisai Trei ani – sansai Patru ani – yonsai Cinci ani – gosai Şase ani – rokusai Şapte ani – nanasai Opt ani - hassai Nouă ani – kyuusai Zece ani - juusai 20 de ani – nijuusai (hatachi) 30 de ani - sanjisai 40 de ani – yonjisai 50 de ani – gojissai Gramatică Particula E – indică direcţia- la – Exemple: a) Watashi wa Kyotoo e ikimasu. Merg la Kyotoo. b) Anata wa doko e ikimasuka ? Tu, unde mergi? c) Doko e mo ikimasen. Nu merg nicăieri. d) Watashi wa Indonejia e ikimasu. Eu merg în Indonezia. f) Watashi wa byooin e ikimasu. Eu merg la spital. Particula DE – cu – 1. Watashi wa basu de Tookyo e ikimasu. Eu merg la Tookyo cu autobuzul. 2. Watashi wa takushi de Tookyo e ikimasu. Eu merg cu taxiul la Tookyo. 3. Anata wa jidoosha de Tookyo e ikimasu. Tu mergi cu maşina la Tookyo. 4. Kare wa shinkansen de Tookyo e ikimasu. El merge cu shinkansenul la Tookyo.

Particula TO ISSHOONI – Împreună 1. Watashi wa tomodachi to isshooni Nihon e kimashita. Eu şi prietenii mei am plecat în Japonia. 2. Kare wa kaisha no hito to isshooni Nihon e kimashita. El a plecat în Japonia împreună cu colegii din companie. 3. Anata wa dare to isshooni Nihon e kimashitaka? Tu cu cine ai plecat în Japonia? Particula KARA - de la, din - indică direcţia 1. Watashi wa Indo kara kimashita. Eu am venit din India. 2. Anata wa Iran kara kimashita. Tu ai venit din Iran. Exerciţii I. Traduceţi în limba japoneză: 1. Eu am 10 ani. 2. Tu ai 20 de ani. 3. El are 30 de ani. 4. Noi avem 50 de ani. 5. Bunica are 60 de ani. 6. Fratele mai mic are 10 ani. 7. Fratele mai mare are 40 de ani. 8. Mama are 30 de ani. 9. Tata are 40 de ani. 10. Bunicul are 80 de ani. II. 1. 2. 3. 4. 5. 6.

Completaţi spaţiile punctate cu cuvintele potrivite ca sens. Anata wa..........................................................desuka? Watashi wa......................................................desu. Akachan wa.....................................................desu. Haha wa...........................................................desu. Anohito wa.......................................................desu. Yasumi no hi ni................................................ikimashita. LECŢIA NR. 13

WATASHI NO NIWA

GRĂDINA MEA

Anata wa zuibun ii o niwa desune. Aveţi o grădină foarte frumoasă. Niwa kara kimashita. Am venit din grădină. Niwa wa hiroi desuka? Grădina este mare?

Hai, sono uchi ni wa hiroi niwa ga arimasu. Da, casa are grădină mare. Niwa ni wa kirei hana ga arimasu. În grădină sunt flori frumoase. Anata wa donna hana suki desuka? Ce fel de flori îţi plac? Watashi wa bara ga suki desu. Mie îmi plac trandafirii. Bara ga akai hana desu. Trandafirul este roşu. Watashi no uchi wa suki desu. Îmi place casa mea. Gramatică Dono, Donna - care? ce fel de? Dono - care? este interogativul adjectivului demonstrativ şi se foloseşte împreună cu substantivul la care se referă. Ex. : Dono booshi ga anata wa suki desuka? Ce fel de pălărie îţi place? Dono ringo ga anata wa suki desuka? Care măr îţi place? Dono hon ga anata wa suki desuka? Care carte îţi place? Dono niwa ga anata wa suki desuka? Care grădină îţi place? Donna – Ce fel de? Poate fi înlocuit şi de Nan no, care se traduce tot prin Ce fel de? Ex.: Sore wa nan no hon desuka? – Ce fel de carte este aceasta? Furansu go no hon desu. – Este o carte de limba franceză. Nihongo no hon desu. - Este o carte de limba japoneză. Donna - Ce fel de? exprimă însuşirea obiectului, calitatea lui: Kore wa donna hana desuka? – Ce fel de floare este? Kono hana wa kirei desu. – Este o floare frumoasă. Sore wa donna tatemono desuka? – Ce fel de clădire este? Sore tatemono wa furui desu. – Acea clădire este veche. Anohito wa donna hito desuka? – Ce fel de om este? Anohito wa shitsurei desu. – Este un om nepriceput. Anohito wa joozu desu. – Este un om priceput. Vocabular Iro - culori

Shiro kuroi – alb-negru Cha iro – maro Aoi – albastru, verde Kuroi – negru Botan – bujor Fuji – glicină Sumire – violete Ajisai – hortensie Ansurium – anturium Bara – trandafir Himawari – floarea – soarelui Wasurenagusa – nu-mă-uita Iroirono hana – diferite flori Suki desuka? – îţi place? Shiroi – alb Midori – verde Momo – roz Akai – roşu Orenji – portocaliu Murasaki – mov Shida – ferigă Rairakku – liliac Suzuran – lăcrimioare Keshi – mac Hasu – lotus Saboten – cactus Yuri – crini Exerciţii I.

Traduceţi în limba japoneză următoarele propoziţii:

1. Care carte îţi place? 2. Care floare îţi place? 3. Care maşină îţi place? 4. Care clădire îţi place? 5. Care templu îţi place? 6. Care măr îţi place? 7. Care pălărie îţi place? 8. Care cameră îţi place? 9. Care grădină îţi place? 10. Care scaun îţi place? II. 1. 2. 3. 4. 5.

Completaţi spaţiile punctate cu cuvintele potrivite ca sens: Himawari wa.........................desu. Hasu wa..................................desu. Rairakku wa..............................desu. Suzuran wa...............................desu. Dono hon.........................................

6. Kono hana........................................ 7. Dono ringo....................................... 8. Hana ga............................................ 9. Shida wa.......................................... 10. Bara wa.......................................... III. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

Traduceţi în limba japoneză următoarele propoziţii:

Liliacul este alb şi violet. Trandafirii sunt roşii şi albi. Mie îmi plac garoafele. Ţie îţi plac crinii albi. Lalelele sunt albe, roşii, galbene şi negre. Mie îmi place lotusul. Nouă ne plac bujorii. Mie îmi plac hortensiile. CURSURI DE LIMBA JAPONEZĂ LECŢIA NR. 14 OHAYOO GOZAIMASU ,

Aceasta este o lecţie recapitulativă. Aşadar, ne vom reaminti cele mai importante structuri gramaticale japoneze. 1. Pronumele Demonstrativ Kore, Sore, Are – acesta aceasta, acela. - Kore wa kiku desu – aceasta este o crizantemă. - Sore wa hana desu – aceasta este o floare. - Are wa sakana desu – acela este un peşte. Deci, puteţi folosi cuvintele învăţate până acum pentru a forma o mulţime de propoziţii. 2. Dore ? înseamnă care?, cine? Ce? - Kore wa kiku desu. – Aceasta este o crizantemă. - Kore wa dore desuka? – Ce este aceasta? 3. Paricula Wa însoţeşte subiectul propoziţiei. Nu are echivalent în limba română. - Are wa hon desu. Aceea este o carte. 4. Verbul DESU - A FI are aceeaşi formă pentru toate persoanele. Forma Negativă - DEWA ARIMASEN - NU ESTE KORE WA UCHI DESU - Aceasta este o casă KORE WA UCHI DEWA ARIMASEN - Aceasta nu este o casă 5. Particula KA aflată la sfârşitul propoziţiei exprimă îndoiala. Are sens interogativ. Kore wa nan desuka? Ce este aceasta? 6. Forma afirmativă de întărire a propoziţiei se obţine cu ajutorul expresiei HAI; SOO DESU – DA, AŞA ESTE 7. Forma negativă a propoziţiei se obţine cu ajutorul negaţiei NU, la care se adaugă forma negativă a verbului arimasu - a fi, arimasen- a nu fi. Iie, soo dewa arimasen – nu, nu este aşa

8. Structura propoziţiei simple este: A WA B DESU forma pozitivă A este B A WA B DEWA ARIMASEN forma negativă - A nu este B Kore wa hon desu. Kore wa hon dewa arimasen. (lecţia 2) În lecţia 3-a veţi recapitula : - propoziţiile afirmative – Are wa hon desu. - propoziţiile negative - Iie, kore wa hana dewa arimasen. 9. Pronumele Posesiv NO- se traduce prin : al meu, al tău, al său, al nostru, al vostru, al lor. 10. Pronumele Personal Eu – watashi Tu – anata El – anohito. Kare Ea – kanojo Noi – watashitachi Voi – anatatachi Ei – anohitotachi Al meu – watashi no...etc ( Lecţia 3) Particulele limbii japoneze Το (şι), Υα ( şι, şi) , No ( a, al, ai, ale), Wo (O) – pe, cu, Ni – la, spre- sau forma dativului, Mie. (Lecţia 4) Pronumele Demonstrativ KOKO; SOKO; ASOKO – Aici sau acolo, în funcţie de depărtarea vorbitorului. Pronumele Interogativ NAN ? – CE? Se foloseşte şi în combinaţie cu KOKO, SOKO şi ASOKO. În mod obişnuit se foloseşte DOKO? – UNDE? KOKO, SOKO, ASOKO + MO + forma negativă arimasen – aici, acolo, nu se află nimic. Nanimo arimasen – nu se află nimic KONO, SONO, ANO; DONO – indică de asemeni apropierea sau depărtarea de obiect. Ca orice adjectiv, stă înaintea substantivului pe care-l determină. ( Lecţia nr.5) Formule de prezentare Cum te numeşti? Eu sunt român, francez, englez......etc. Eu sunt student…….etc. Profesii

(Lecţia nr. 6) NUMERALUL CARDINAL ( de la 1 la 10.000.000) Clasificatori pentru om ( hitori), etaje (kai), pentru animale ( câini, pisici, peşti, etc.) (lecţia 7) Indicarea orelor – indicarea minutelor (sufixul fun), indicarea timpului ( sufixul mae – fără, înainte, etc) (lecţia 8) Zilele săptămânii: Luni- Getsuyoobi Marţi – Kayoobi Miercuri – Suyoobi Joi – Mokuyoobi Vineri – Kinuyoobi Sâmbătă – Dooyobi Duminică – Nichiyoobi (lecţia 9) Anotimpurile Vara, iarna, toamna, primăvara. Lunile anului Sufixul pentru an – Nen Ichi nen – un an Ni nen – doi ani San nen – trei ani Yo nen – patru ani Go nen - cinci ani Roku nen – şase ani Nan nen – şapte ani Hachi nen – opt ani Ku nen – nouă ani Juu nen – zece ani (lecţia 10) Verbele Onorifice: Kudasaru, Nasai, Irasshai ( a merge, a veni) ( a da) (forma politicoasă a verbului Suru- a face) Expresii des utilizate ale verbelor mai sus menţionate. (lecţia 11) Particula E- indică direcţia- la Particula De- cu Particula To Isshooni – împreună Particula Kara – de la, din, indică direcţia Lecţia – Familia

(lecţia 12) Dono, Donna – care? Ce fel de? Este interogativul adjectivului demonstrativ şi se foloseşte împreună cu substantivul la care se referă. Ex: Dono ringo ga anata wa suki desuka? Ce fel de pălărie îţi place? Dono hon ga anata wa suki desuka? Care carte îţi place? Dono niwa ga anata wa suki desuka? Care grădină îţi place? Donna – ce fel de? Poate fi înlocuit şi de Nan no, care se traduce prin Ce fel de? Sore wa nan no hon desuka? Ce fel de carte este aceasta? Culorile: alb- shiroi, negru – kuroi, cha iro – maro, aoi – albastru, verde midori – verde, momo – roz, akai – roşu, orenji – portocaliu, murasaki – mov Florile: fuji – glicină, botan – bujor, sumire – violete, bara – trandafir, keshi – mac hasu – lotus, saboten – cactus, yuri – crini, suzuran- lăcrimioare, ajisai- hortensie ansurium – anturium, himawari – floarea soarelui, wasurenagusa – nu-mă uita, rairakku – liliac, etc. În speranţa că se va organiza şi nivelul mediu al cursului de limba japoneză, vă urez succes în aprofundarea studiului.

CURSURI DE LIMBA JAPONEZĂ LECŢIA NR.15 Ohayoo gozaimasu ! Întrucât avem bonus încă o lecţie, să încercăm să profităm de timpul care ne-a rămas. Aşadar, vom vorbi despre verbele : I. a) - SUKI DESU - A PLĂCEA - KIREI DESU - A DISPLACE ( A NU PLĂCEA)

Exemple: Watashi wa ringo ga suki desu. Îmi plac merele. Watashi wa tomato ga kirai desu. Nu-mi plac roşiile. Anata wa banana ga suki desu. Ţie îţi plac bananele. Nihonjin wa sakura ga suki desu. Japonezilor le plac cireşii. Taroo wa Hanako ga suki desu. Lui Taroo îi place Hanako. Anata wa ringo ga kirai desu ka ? Ţie nu-ţi plac merele? Kare wa tomato ga suki desu. Ei îi plac roşiile (tomatele). Anata wa tenisu ga suki desu ka? Ţie îţi place tenisul? Iie, watashi wa tenisu ga kirai desu. Nu, mie nu-mi place tenisul. I b). Trecutul verbului desu – deshita – a fi- a fost Watashi wa gakusei desu. Eu sunt student. Watashi wa gakusei deshita. Eu am fost student. Chichi wa sensei desu. Tata este profesor. Chichi wa sensei deshita. Tata a fost profesor. Kono uchi wa watashi no desu. Această casă este a mea. Kono uchi wa watashi no deshita. Această casă a fost a mea. Sono heya wa shizuka desu. Această cameră este liniştită.

Sono heya wa shizuka deshita. Această cameră a fost liniştită. În cadrul acestui curs, pentru a stabili nivelul fiecăruia dintre dumneavoastră, vă rog să completaţi următorul test şi să-l trimiteţi prin e-mail. 1. Traduceţi în limba japoneză următoarele propoziţii: a) b) c) d) e) f) g) h) i) j) k)

Eu sunt student. Eu am fost student. Tu eşti profesor. Tu ai fost profesor. El este doctor. El a fost doctor. Imi plac merele. Nu-mi plac merele. Imi plac bananele. Nu-mi plac merele. Lui îi place tenisul. Lui nu-i place tenisul. Această casă este a mea. Această casă a fost a mea. Eu sunt român. El este japonez. Mă numesc Ion Ionescu. Vin din România. El se numeşte Tanaka Kenzo. Vine din Japonia. Lui îi plac fructele. Mie nu-mi plac fructele.

2. Completaţi spaţiile punctate cu cuvintele potrivite ca sens: a) b) c) d) e) f)

Anata wa........desuka? Watashi wa........desu. Kanojo wa...........desu. Kore wa................desu. Kore wa..........dewa arimasen. Are wa.............desu.

3. Traduceţi în limba japoneză formulele de salut: a) b) c) d) e) 4. a) b) c) d) e) f) g) h) i)

Salut, bună ziua! Bună dimineaţa! Bună seara! Noapte bună! La revedere!

Traduceţi în limba română următoarele propoziţii: Kanojo wa shuppansha desu. Anata wa nan desuka? Watashi wa gishi desu. Anata wa gakusei desuka? Watashi wa sakka desu. Anohito wa hikooshi desu. Kare wa yakusha desu. Anata wa bengoshi desuka? Hai, soo desu. În speranţa că veţi reuşi să rezolvaţi testul cu rezultate bune, vă urez SUCCES! GANBATTE KUDASAI !

http://www.syvum.com/cgi/online/serve.cgi/squizzes/japanese/learn/japanesesl3.html