CURS 1 Metodica Si Practica Predării Baschetului În Şcoală [PDF]

Zitiervorschau

METODICA ŞI PRACTICA PREDĂRII BASCHETULUI ÎN ŞCOALĂ

CURSUL 1 - BASCHETUL - FORMĂ SPECIFICĂ DE MANIFESTARE ŞI PRACTICARE A EXERCIŢIULUI FIZIC ÎN ŞCOALĂ 1.1 CONSIDERAŢII GENERALE Jocul de baschet prin gradul crescut de atractivitate constituie un mijloc principal al lecţiei de educaţie fizică, asigurând o eficienţă crescută a acesteia. Realizează în totalitate obiectivele cadru ale programei educaţiei fizice şcolare (Figura 1.1).

JOCUL SPORTIV BASCHET

MIJLOC AL EFS

Realizează funcţiile EFS

DISCIPLINĂ SPORTIVĂ

Competiţii şcolare

DISCIPLINĂ ŞTIINŢIFICĂ

Teoria şi metodica baschetului

Figura 1.1 Argumente privind jocul de baschet - mijloc al EFS

Practicat în mod ştiinţific şi metodic, baschetul contribuie la realizarea principalelor obiective şi sarcini ale educaţiei fizice şcolare:  Formarea deprinderilor motrice de bază şi specifice, a unor cunoştinţe speciale de tehnică, tactică sportivă, noţiuni de regulament .  Asigurarea şi întărirea sănătăţii, recreere şi refacere intelectuală  Dezvoltarea calităţilor motrice sub aspectul lor general şi specific.  Dezvoltarea capacităţilor morale, volitive.  Formarea capacităţii şi obişnuinţei de practicare sistematică a exerciţiilor fizice. Legat de valoarea formativă, se dezvoltă în principal următoarele calităţi motrice (aptitudini psihomotrice)- Figura 1.2 :

APTITUDINI PSIHOMOTRICE

Îndemânare

Viteză

Forţă

Rezistenţă

Figura 1.2 - Aptitudini psihomotrice pe care le dezvoltă jocul de baschet

În funcţie de evoluţia particularităţilor şi a nivelului de cunoştinţe ale elevilor (din învăţământul primar şi gimnazial) care desfăşoară lecţii cu teme din jocul de baschet, se realizează metodica predării, învăţării şi consolidării principalelor procedee tehnice şi acţiuni specifice jocului. Din punct de vedere a gradului de dificultate a execuţiei procedeelor tehnice şi acţiunilor tactice, se recomandă pentru învăţare atât

utilizarea metodei globale (de exemplu: pase, dribling, mişcare în teren, marcaj -

demarcaj) precum şi a metodei analitice (de exemplu: aruncările la coş din deplasare). După încheierea etapei de învăţare, exersările prevăzute în scopul consolidării, se efectuează numai în condiţii apropiate de joc. În acest scop procedeele tehnice se repetă în structuri simple, combinate cu modificări de ritm, intensitate şi direcţie folosind pentru acestea ambele braţe (ambidextrie). Elevul trebuie să aplice procedeele tehnice şi acţiunile tactice însuşite, în acţiuni simple prin: 

exersarea tehnicii fiecărui procedeu până la însuşirea mecanismului de bază;



exersarea acţiunilor individuale simple prin: demarcaj, depăşire, pătrundere, marcaj, recuperare; 

exersarea de structuri tehnice cu două procedee: prindere – pasare- dribling – oprire, oprire – pivotare, dribling – aruncare, pas – aruncare, etc.

 aplicarea procedeelor tehnice şi acţiunilor tactice în jocuri dinamice, pregătitoare, joc

şcoală, ştafete;  întreceri şi jocuri organizate în lecţii la nivelul şcolii sau între şcoli.

Conceptul actual de model privind orientările şi tendinţele de predare a jocului de baschet, impun organizarea şi planificarea riguroasă a următorului flux tehnologic  iniţiere, învăţare, consolidare, în vederea pregătirii eşalonului de bază a sportului de performanţă. Baschetul poate fi predat la nivel şcolar sub următoarele forme:

 lecţia de educaţie fizică;  lecţia de activităţi sportive (cercul sportiv). Programele şcolare prevăd:

 obiective cadru;  obiective de referinţă;  conţinuturi (mijloace);  probe de evaluare;  indicaţii metodice. Bibliografie : 1. 2.

CIOCOIU D.L - Baschet. Repere didactice pentru predarea jocului în liceu. – Galaţi: Europlus, 2013, p.6-9. CIOCOIU D.L - Baschet. Identificarea posibilităţilor de mişcare a segmentelor corpului prin abordarea jocului de baschet. Europlus, Galaţi, 2011, p. 11- 20.