Culegere Teste-Grila Pentru Admiterea in Magistrat - 220914 - 151841 [PDF]

Zitiervorschau

concursuri şi examene

Testele-grilă reprezintă o constantă Ia aproape toate examenele şi concursurile juridice de Ia examene de an, de Iicenţă şi până Ia concursurile de admitere, de definihvat sau de promovare în profesiilejuridice şi, pe cale de consecinţă, poate fi dificilă alegerea unei Iucrări adecvate hpului de examen sau concurs, cu atât mai mult cu cât in ultimii ani s-au publicat numeroasecărţi şi culegeri dete5tecu diferitegrade de dificultate. Pentru cei care vorsă se pregătească pentru orice examen de tip test-grilă, Editura Hamangiu publică, într-o singură Culegere de teste-griIă, toate întrebările, însoţite de explicaţii ale tuturor variantelor de răspuns, date Ia concursurile de admitere INM şi magistratură şi examenele de primire in profesia de avocat stagiar şi deňnitv, după intrarea în vigoare a noilor coduri, adică din anul 2012 şi pânăin prezent. Cuiegerea de teste-grilă cuprinde într-un singur volum peste 2000 de teste-grilă, structurate pe cele patru discipline de concurs—Drept dvii, Drept procesuol civU, Drept penal, Drept procesual penal, iar, pentru facilitarea autoevaluării obiective asupra cunoşdnţelor dobândite, grilele date Ia concursurile şi examenele de admitereîn profeshlejuridice au fostseparate de răspunsurile şi explicaţiile autorilor. Astfel, fiecare disciplină cuprinde o primă parte doar cu testele-grilă, grupate pe instituţii, urmând ca in partea a doua candidatul să găsească răspunsul corect şi explkaţiile autorilor. Toate variantele de răspuns sunt explicate şi comentate cuprinzător, autorii indicând concret răspunsurile corecte sau greşite: • prin raportare Ia Iegislaţie şi în conformitate cu deciziile Curţii Constitu ţionale, decizhleîn recursuri în interesul Iegh şi privind dezlegarea unor probleme de dreptaleÎnaltei Curţi de Casaţieşiiustiţie; • frecvente trímiteri Ia opiniile din doctrină, facilitând modul in care un asemenea subiect trebuie gândit şi rezolvat; • mohvările comisiilor de soluţionare a çontestaţiilor Ia barem, acolo undea fost cazul; • actualizările răspunsurilor, în mod corespunzător, în cazul în care varianta de răspuns din barem nu mai este de actualitate din cauza schimbărilor Iegislauve. Scopul acestei culegeri este dea oferi candidatului o imagine de ansamblu a problemelor de drept ce au constituitîntrebări de concurs/examen în uldmii ani śi totodată dea simula in mod real condiţhle de examen, acesta primind o evaluare clară şi corectă a cunoştinţeloracumulate. —

—

n o n

c -t

c -t

CD

s CD CD

Preţ 170 de IeI ISBN 978-606-27-1589-2

hII

ihIM III

9 786062 715892

www.hamangiu.ro

Ioan-PauI Chis, Mădălina Dinu, Cristinel Ghigheci, Teona Elena Rădulescu, Tudor-VIad Rădulescu, Victor Văduva

Culegere de teste-grilă pentru admiterea în magistratură i avocatură cu expĺicaţii ale variantelor de răspuns • DREPT CIVIL B DREPT PROCESUAL CIVIL B DREPT PENAL• DREPT PROCESUAL PENAL

• Admitere 1NM Admitere în magistratură • Primire în profesie avocat definitiv

Primire în profesie avocat stagiar —

—

r

r

Copyright@2020 Editura Hamangiu SRL Editură de prestigiu recunoscut in domeniul ştünţelor sociale CNATDCU Toate drepturile rezervate Edituńi Hamangiu Nicio parte din această Iucrare nu poate fi copiată fără acordul scris aI Editurü Hamangiu Editura Harnangiu: Str. Mitropolit Filaret nr. 39-39A, Sector 4, Bucureşti, O.R 5, C.R 91 TeI./Fax: 021.336.04.43; 031.805.80.21; Vănzări: 021.336.01.25; 031.425.42.24 E-mail: redactiahamangiu.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a Romäniei Culegere de teste-grilă pentru admiterea in magistratură i avocaturä cu explicaţii ale variantelor de răspuns Drept civil, Drept procesual civil, Drept penal, Drept procesual penal / Ioan-PauI Chi. Mädälina Bucuresti Editura Hamangiu, 2020 Dinu, Cristinel Ghigheci, ISBN 978-606-27-1 589-2 ...

1. Chis, Ioan PauI 11. Dinu, Mädă!ína 11. Ghighecí, Cristinel 34

-

--

r

—.

—

La elaborarea prezentei Iucrări, autorii au contribuit după cum urmează: Drept cívil

Teona Elena Rădulescu, Tudor-VIad Rádulescu

Drept procesual civil

Mădălina Dinu

Drept penal

Ioan-PauI Chiş, Cristinel Ghigheci

Drept procesual penal

Ioan-PauI Chiş, Victor Văduva

DESPRE AUTORI IOAN-PAUL CHIŞ Activitate profesională: Procuror Ia Parchetul Militar de pe Iângä Tribunalul Militar Bucureşti (1 mai 2019-prezent); procuror in cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (februarie 2017-aprilie 2019); procuror la Parchetul de pe Iăngă Tribunalul Brăila (ianuarie 2017); procuror detaşat in cadrul ŞcoIfl Naţionale de Greĺieri ca ĺormator (2016); procuror Ia Parchetul de pe Iăngă Tribunalul Bucureşti (martie 2014-decembrie 2015); procuror Ia Parchetul de pe Iângă Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti (februarie 2014); procuror Ia Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti (iulie 2012-ianuarie 2014); membru in comisiile de elaborare a subiecteior de promovare in funcţii de execuţie a judecätorilor şi procurorilor. Studü: Doctorin Drept disciplina Drept procesu& penal (coordonator ştiinţific prof. univ. dr Nicolae Volonciu), Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti (2020); absolvent aI Institutului Naţional aI Magistraturii (2012); master, Ştiinţe Penale. Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti (2012); Iicenţiat in Drept, Facultatea de Drept a Universităţii Tibiscus din Timişoara (2007). Activitate didactică: Prezentări cu caracter teoretic şi aplicativ în cadrul cursurilDr de masterat, Ştiinţe Penale. disciplina Reglementarea măsuńlorpreventive prin prisma protecţiei europene a drepturilor omului în procesul penal (2013-2017); prezentări cu caracter teoretic şi aplicativ in cadrul cursurilor de masterat, Ştiinţe Penale, disciplina Aplicarea sancţiunilorproc&durale prin prisma CEDO (2015-2016); activitate de seminarizare Ia disciplina Drept procesualpenal (2016-2017); activitate de seminarizare Ia disciplina Cńminalistică (201 7-prezent). Publicaţii recente: Metoda tehnico-juńdică în tiinţa dreptuluipenal (ingrijitor de ediţie), Ed. Hamangiu, 2020; Codul de procedură penală, Comentariu pe adico/e (coordonator Mihail Udroiu) (coautor), ed. a 2-a, ed. a 3-a, Ed. CH. Beck, 2017,2020 (două ediţii); Culegere de subiecte date Ia concursud şi examene. Procedură penală. Partea generală, Partea specială (coautor). Ed. Hamangiu, 2019; Culegere de subiecte date Ia concursurişi examene cu explicaţii ale variantelor de răspuns. Drept penal, Partea generală (coautor), Ed. Hamangiu, 2018; Culegere de subiecte date Ia concursuri şi examene cu explicaţii ale vańantelor de răspuns. Drept penaL Partea specială (coautor), Ed. Hamangiu. 2018; Culegere de subiecte date Ia concursuń şi examene cu explicaţii ale variantelor de răspuns. Procedură penală. Partea generalä (coautor), Ed. Hamangiu, 2018; Culegere de subiecte date Ia concursuri şi examene cu explicaţii ale variantelor de răspuns. Procedură penală. Partea specială (coautor), Ed. Hamangiu, 2018; Procedurä penală Partea generală, Partea specială (coautor), Ed. C.H. Beck, 2018, 2019 (două ediţii); Teste grilă. Drept penal& Procedură penală (coautor), Ed. Solomon. 2016. 2017, 2018. 2019 (patru editii); Codul penal şi Codul de procedurä penalä (ingrijitor de ediţie), Ed. Solomon, 2017; Codul de procedură penală (ingrijitor de ediţie), Ed. Solomon, 2016,2018; Codul penal (ingrijitor de ediţie). Ed. Solomon, 2018; Admisibilitatea contestaţiei formulate de procurorul care nu a răspuns in termenul de 5 zile cu privire Ia menţinerea tńmitedi ín judecatä sau a solicitat expres restituirea cauzei la parchet, in revista Dreptul nr 5/2020 (coautor); The benetits of a special criminal proceedings in absentia, Lex ET Scientia International Journal Juridical Series, 2019; The witness's right against self-incrimination. National standard, Lex ET Scientia International Journal Juridical Series, 2018; CaIcuIuĺ termenelorprescripţieirăspunderäpenale, in revista Dreptul nr 12/2018, revistă indexată BDI EBSCO, ProQuest şi SSRN, ISSN 1018-0435; Competenţa instanţeide execuĺare. Competenţă funcţională. Competenţă exclusivă, în revista Dreptul nr 8/2018, revistă indexatá BDI EBSCO, ProQuest şi SSRN, ISSN 1018-0435; lnťracţiunea progresivă. Ne bis in idem, Conferinţa internaţională a doctoranzilor in drept, Timişoara, 9 iunie 2017; Confirmarea măsurü arestărň preventive. Procedura-remediu. Competenţa. Soluţu, in Analele Universităţii din Bucureşti, Seria Drept, 2016; Admisibiĺitatea contestaţiei impotriva incheierü de finalizare a procedurií camerei preliminare. Regresarea cauzei din faza judecăţii in faza camerei pre/iminare, in revista —

—

—

—

—

—

..

r

Ureptul nr 5/2U16; Competenţa materiala a instanţelor judecătore şti in cazul infracţiunü de favorizare a făptuitorului. Competenţa în procedurUe incidentale, in revista Dreptul nr. 2/2016; Redeschiderea urmărirü penale urmată de conťirmarea de către judecător. Excepţie, in Analele Universităţii din Bucureşti, Seria Drept, 2015; InconcUiabilitate sau încă!carea autorităţii Iucrului judecat?, în revista Dreptul nr. 11/2015; Contesta ţie impotriva încheierii de indreptare a erorUor materiale intocmită de judecătorul de drepturi şi hbertăţi. Inadmisibilitate, in revista Dreptul nr 5/2015; Notă Ia sentinţa penală nr 534 din 24 februarie 2014 pronunţată de Judecătoria Sectoru/ui 4 Bucure şti, în Analele Universităţii din Bucureşti, Seria Drept, 2014; Soluţionarea lat urii civile în procesuI penal în caz de dezincriminare. Situaţii tranzUorü, în Caiete de drept penal nr 4/2014; Aspecte teoretice de diferenţiere a cazului de revizuire privind inconciliabilitatea hotărărilor de cazul de contesta ţie in anulare privind încălcarea autorităţii de Iucru judecat, in Caiete de drept penal nr 3/2014. MĂDĂLINA DINU Tn prezent este avocat in Baroul Ilfov şi conferenţiar universitar Ia Catedra de Drept privat a Facultăţii de Drept a Universităţii „Titu Maiorescu" din Bucureşti, Ia disciplina Drept procesual civil, precum şi formator Ia Institutul Notarial Român şi Ia Institutul Naţional de Pregătire şi Perfecţionare a Avocaţilor formare iniţială, Ia disciplina Drept procesual civil. Din anul 2019 este arbitru in cadrul Curţh de Arbitraj Comercial International de pe Iăngă Camera de Comerţ şi Industrie a Romăniei. Studii: A absolvit Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti in anul 2007 şi Facultatea de Drept a Universităţii „Titu Maiorescu" din Bucureşti, în anul 2008, ca şefă de promoţie. A urmat cursurile de master Ia disciplina Drept civü şi Drept procesual civil, in cadrul Facultăţii de Drept a Universităţii „Titu Maiorescu", precum şi cursuriie postuniversitare de specializare Reglementări cuprinse în Noui Cod civii şi Noui Cod de procedură civUă, in cadrul Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti,. A absolvit cursurile INPPA in noiembrie 2010 şi este doctor în Drept din anu 2013, teza de doctorat ĺiirid susţinutä printr-un proiect interdisciplinar derulat de Academia Română, În perioada mai 2014-decembrie 2015 a avut calitatea de postdoctorand in cadrul proiectului POSDRU Modernizarea iegislaţiei naţionale in contextul uniformizărü dreptului Ia nivel european şi implicaţiile socio-politice asupra sistemului administrativ, tema proiectului de cercetare fiind Procesui civil, Judecata în primă instanţă. —

Publicaţii: a publicat, ca autor unic sau în coautorat, mai multe articole în reviste de specialitate. Printre ultimele cărţi publicate amintim: Drept procesual civil, Ed. Hamangiu, 2020; Fişe de procedură civilä pentru admiterea in magistratură şi avocatură, (in coautorat cu Gabriela Răducan) Ed. Hamangiu (şase ediţfl); Fie privind organizarea şiexercitareaprofesieide avocat (în coautoratcu Claudiu Constantin Dinu), ed. a 3-a, Ed. Hamangiu, 2019; Executarea silită in Codul de procedură civilă, Comentariu pe articole (in coautorat cu Roxana Stanciu), Ed. Hamangiu, 2017, 2019 (două ediţii); Culegere de subiecte date Ia concursuri şi examene cu exp/icaţU ale variantelorde răspuns. Procedurä civilă, Ed. Hamangiu, 2018, 2019 (două ediţii); Legislaţia profesiei de avocat, Ed. Hamangiu, 2017, 2018, 2019; Enciclopedia Juridică Română (Drept procesual civil), vol. 1, Fd. Universul Juridic, 2018; Executarea silită în noul Codde procedură civílă (in coautorat cu Roxana Stanciu), Ed. Hamangiu, 2015; Procesul civiL Judecata în primă instanţă, Ed. Hamangiu, 2016; Räspunderea producătorului pentru calitatea produselor alimentare, Ed. Hamangiu, 2016; Teste grile pentru concursuri & examene (in colaborare cu Gabriela Răducan, Marius Voineag, Carolina Niţă şi Răzvan IIie), Ed. Hamangiu (opt ediţii); Teste grilă pentru examenele de an, Iicenţă şi admitere în profesële juridice (coautor) (patru ediţfl), Ed. Hamangiu; Legislaţia asigurărilor şi reasigurărilor în Romănia comentarii şi explicaţii (in colaborare cu Manuela Tăbăraş), Ed. C.H. Beck, 2010; Asigurări-culegere de practică judiciară (în colaborare cu Manuela Tăbăraş), Ed. C.H. Beck, 2010; Cadastru şipublicitate imobiliară culegere de practică judiciară (în colaborare cu Manuela Tăbăraş), Ed. C.H. Beck, 2009. —

—

I

CRISTINEL GHIGHECI Studii: Doctor in Drept, disciplina Drept penal şi Drept Pmcesual Penal (coordonator ştHnţiřic prof. univ. dr. George Antoniu), Institutul de Cercetări Juridice Acad. Andrei Rădulescu" aI Academiei Române (2007-2011); masterat in Drept penal, Universitatea Transilvania din Braşov, Facultatea de Drept (2005-2007); absolvent aI Institutului Naţional aI Magistraturfl (2001); Iicenţiat in Drept, Universitatea Valahia din Târgovişte, Facultatea de Drept (1996-2000). Activitate profesională: Judecător Ia Curtea de apeI Braşov (201 2-prezent); judecător Ia Tribunalul Braşov (2006-2012), judecător Ia Judecătoria Zărneşti (2002-2008); procuror stagiar Ia Parchetul de pe Iăngă Judecătoria Moreni (2001-2002). Activitate didactică: Formator Ia Institutul Naţional aI MagistraturU (2011-prezent); Iector universitar Ia Universitatea Transilvania din Braşov, Facultatea de Drept (2011-prezent); membru in Comisia de elaborare a subiectelor pentru examenul de promovare in funcţiile de execuţie a judecătorilor şi procurorilor, organizat de Institutul Naţional aI Magistraturü; speaker Ia conferinţele organizate de Institutul Naţional aI Magistraturii. Publicaţii recente: Metoda tehnico-juridică in stünţa dreptului penal (ingrijitor de ediţie), Ed. Hamangiu, 2020; Codul de procedură penală adnotat (coautor), vol, I şi 11, Ed. Universul Juridic, 2019; Culegere de subiecte date la concursuri şi examene cu expl/caţíi ale varianteior de răspuns. Drept penaL Partea generală (coautor), Ed. Hamangiu, 2018; Cuiegere de subiecte date ia concursuri şi examene cu exphcaţü ale variantelor de răspuns. Drept penaL Parlea speciaiă (coautor), Ed. Hamangiu, 2018; Codul de procedură penală comentat (coordonatori Nicolae Volonciu şi Andreea Simona Uzlău) (coautor), Ed. Hamangiu, 2014, 2015, 2017 (trei ediţfl); Cereri ş/ excepţ// de cameră prelim/nară, vol, I şi 11, Ed. Hamangiu, 2017; Procedur/ penale (coautor), vol. 1, Ed. Universul Juridic, 2017; Etica pmfesülorjurid/ce, Ed. Hamangiu, 2017; Minispeţe. VoL IIL Drept penal (coautor), Ed. Solomon, 2016; M/nispeţe. VoL IV Procedură penală (coautor), Ed. Solomon, 2016; Testegrilă (coautor), ed. a 2-a, Ed. Solomon, 2015; Dreptul la un proces ech/tabU. Aspecte penale. Hotărăr/ ale Curtü Europene a Dreptur/lor Omulu/ pronunţate în cauzele împotriva României (coordonator), Ed. Universitară, 2015; Arestarea preventivă şi deţinerea nelegală. Hotărăń ale Curţü Europene a Drepturilor Omului pronunţate în cauzele împotriva Romăniei (coordonator), Ed. Universitară, 2015; Noul Cod penaL Ghid de aplicare pentru practicieni (coautor), Ed. Hamangiu, 2014; Principi/le procesului penal in noul Cod de procedură penală, Ed. Universul Juridic, 2014; Cauzele care inlătură răspunderea penală, Ed. Universul Juridic, 2014; HotărârUe CEDO in cauzele impotriva Românie/. Anahză. Consecinţe. Autorităţi potenţial responsabUe (coautor), Ed. Universitară, 2012, 2013 şi 2014; L/beflatea de expr/mare. Hotărări ale Curţü Europene a Orepturilor Omului pronunţate in cauzele împotriva României (coautor), Ed. Universitară, 2013; lnfracţ/unea complexă Aspecte teoret/ce şi pra ctică judiciară, Ed. Hamangiu, 2012; peste 20 de articole de specialitate. —

—

TEONA ELENA RĂDULESCU A absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universităţii „AI.I. Cuza" din Iaşi in anul 2013, urmând ca in aceIaşi an să acceadă in profesia de avocat in cadrul Baroului Bucureşti. Ulterior, in anul 2018, in urma admiterii concursului de intrare in proĺesie, a devenit notar stagiar. Publicaţii: Asociaţii depropńetari. Legea nr. 196/2018 privind infi/nţarea, organizarea şifuncţionarea asoc/aţi/lor de proprietari şi adm/nistrarea condom/ni/lor comentată şi adnotată, Ed. Hamangiu, 2019; Culegere de subiecle date la concursur/ şi examene cu exphcaţ// ale variantelor de răspuns. Drept civ/l, Ed. Hamangiu 2018, 2019 (două ediţfl); Fişe de drept civil (in colaborare cu G. Boroi, M-M. Pivniceru, CA. Anghelescu, B. Nazat, 1. Nicolae, T.-V. Rădulescu şi D. Dumitru), ed. 1, Ed. Hamangiu, 2016. —

TUDOR-VLAD RÁDULESCU Aabsolvit Facultatea de Drept a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi în anul 2004. Afost timp de 10 ani preparator şi asistent universitar Ia Facultatea de Drept a Universităţii AIexandru Ioan Cuza" din Iaşi, unde a predat Ia disciplina Drept civil, şi avocat in Baroul Iaşi. În anul 2016 a absolvit Institutul Naţional aI Magistraturii, iar din 201 8 este judecător Ia Judecătoria Iaşi. Publicaţii: Culegere de subiecte date Ia concursuri şi examene cu explica ţii ale variantelorde răspuns Drept civil, Ed. Hamangiu, 2018, 2019 (două ediţii); Fişe de drept civil (in colaborare cu G. Boroi, M.-M. Pivniceru, C.A.Anghelescu, B. Nazat, 1. Nicolae), Ed. Hamangiu, 2016,2017 şi 2018 (trei ediţii); NouI Codcivil—comentańi, doctrină, jurisprudenţă (coautor), Ed. Hamangiu, 2012; Drept civil. Drepturile reale principale. Note de curs. Jurisprudenţă relevantă. Speţe. Teste gńlă (in colaborare cu G. Boroi, M.-M. Pivniceru şi C.A. Anghelescu), Ed. Hamangiu, două ediţii, 2009 şi 2011; Drept civiL Partea generală. Explicaţii teoretice, speţe şi griie (in colaborare cu G. Boroi, M.-M. Pivniceru şi L. Irinescu), Ed. Hamangiu, 2008. VICTOR VÄDUVA Studii: Doctor in Drept, disciplina Drept procesual penal (coordonator şthnţiřic prof. univ. dr. Nico!ae Volonciu), Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti (2018); master, Facultatea de Administraţie Publică din cadrul Scolii Nationale de Stiinţe Politice i Administrative din Bucuresti (2007); master, Facultatea de Drept din cadrul Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza" din Bucureşti (2006); Iicenţiat in Drept, Facultatea de Drept din cadrul Academiei de Poliţie AIexandru Ioan Cuza" din Bucureşti (2003). Activitate profesională; Judecätor cu grad de curte de apel, director adjunct responsabil cu formarea continuă in cadrul ŞcoIfl Naţionale de Grefieri (iunie 2018-prezent); membru in comisia de corectare a Iucrărilor in cadrul concursului de admitere Ia InsUtutul Naţional aI Magistraturfl (2019-2020); detaşat ca formator in cadrul Şcolii Naţionale de Grefieri (rnai 201 6-iunie 2018); judecător în cadrul Judecătoriei Constanţa, Secţia penală (iunie 2009-mai 2016); preşedinte aI Secţiei penale a Judecătoriei Constanţa (decembrie 2014-mai 2015). Activitate didactică: Cadru universitar colaborator Ia Facultatea de Drept din cadrul Universităţii din Bucureşti, disciplina Criminalistică (201 8-prezent); expert formator in cadrul Proiectului Asistenţă pentru consolidarea capacităţii sistemului judiciar din România de a face faţä noilorprovocări legislative şi instituţionaIe, derulat de către Institutul Naţional aI Magistraturh (2014, 2015). Publicaţii recente: Culegere de subiecte date Ia concursuri şi examene. Procedurä penalä. Partea generalä. Partea specială (coautor), Ed. Hamangiu, 2019; Judecata in cazul recunoaşterü invinuirii, Ed. Hamangiu, 2019, Culegew de subiecże daĺe Ia concursuti şi examene cu expflcaLü ale varianlelor de răspuns. Procedură penală. Partea generală (coautor), Ed. Hamangiu, 2018; Culegere de subiecte date Ia concursuri şiexamene cu explicaţu ale vańantelor de răspuns. Procedură penală. Partea specială (coautor), Ed. Hamangiu, 2018; Codulpenal(ingriji(or de ediţie), Ed. Solomon, 2018, 2019; Codul de procedură penală (ingrijitor de ediţie), Ed. Solomon, 2016, 2018,2019; Codulpenal şi Codul de procedură penală (ingrijitor de ediţie), Ed. Solomon, 2017,2018,2019; NouI Cod de procedură penală comentat (coordonatori Nicolae Volonciu şiAndreea Simona Uzlău) (coautor), Ed. Hamangiu, 2014,2015,2017 (trei ediţii); Dreptul Ia tăcere almadorului coinculpat versus dreptul recunoscut de art 6 parag. 3 Iit. d) din Convenţia europeană a dreptudloromului, ańicol publicat in cadrul Conferinţei internaţionale a doctoranzilorin drept, Timişoara, Ed. Universul Juridic, 2017; NouI Codde procedură penală. Ghid de aplicare pentru practicieni (coautor), Ed. Hamangiu, 2014; Judecata in cazul recunoaşterU vinovăţiei, in revista Dreptul nr. 512014; Judecata in cazul recunoaşterü vinovăţiei. Art 3201 C.proc.pen. Jurisprudenţă cornentată, Ed. Hamangiu, 2013; Veriücarea regularităţUactului de sesizare şia Iegaleisesizări a instan ţeL Jurisprudenţä comentată şi reglementarea în noul Cod de procedură penală, Ed. Hamangiu, 2013; Infracţiuni contra Iibertăţü persoanei. Jurisprudenţă comentată şi reglementarea din noul Cod penal, Ed. Hamangiu, 2012; Infracţiuni de abuz şi negIenţă în sen4ciu. Pra ctică judiciară, Ed. Hamangiu, 2012. —

—

CUPRINS 1. DREPT CÍVIL

A.TESTE-GRILĂ

3

CAPITOLUL 1. PARTEA GENERALÄ, PERSOANA FIZICĂ ŞI PERSOANA JURIDICÄ • Aplicarea Iegii civile în timp, spaţiu şi asupra persoanelor §2.

§3.

Raportul

Actul

juridic

juridic

civil

civil

3.1. Noţiune şi clasificäň, Condiţii de fond şi formă 3.2. Modalităţile actului juridic civil 3.3. Nulitatea actului juridic civil 3.4. Efectele actului juridic civil §4. Prescripţia extinctivä şi decăderea §5, Persoana fizică şi persoana juridică

3 3 3 4 4 7 8 10 12 16

CAPITOLUL AL II-LEA. DREPTURILE REALE PRINCIPALE §1. Dreptul de proprietate §2. Modalităţile juridice ale dreptului de proprietate §3. Dezmembrămintele dreptului de proprietate privată §4.

Posesia

20 23

§5. Moduńle de dobândirea drepturilor reale principale §6. Apárarea drepturilor reale principale CAPITOLUL AL III-LEA, TEORIA GENERALĂ A OBLIGAŢIILOR §1. §2. §3. §4. §5. §6. §7. §8.

Obligaţia civilă Particularităţi ale contractului Faptele juridice Iicite Faptele ilicite şi celelalte fapte juridice extracontractuale cauzatoare de prejudiciu Executarea obtigaţiitor Transmisiunea şi transformarea obligaţiilor Stingerea obligaţiilor Garanţiile obligaţiilor

CAPITOLUL AL IV-LEA. CONTRACTE SPECIALE §1. §2. §3. §4. §5. §6.

Contractul Contractul Contractul Contractul Contractul Contractul

de de de de de de

vănzare donaţie Iocaţiune societate mandat imprumut

27 27

41 44 46 47 47 55 58 58

CUPRINS

X

§7. Contractul de asigurare

61

§8. Con(ractul de rentă viageră

61

—

§9. Contractul de intreţinere

61

§1O. Contractul de tranzacţie

63

CAPITOLUL AL V-LEA. SUCCESIUNI

65

§1, Regulile generale ale moştenirii

65

§2.

Moştenirea

05

legală

53. Moştenirea testamentarä, rezerva succesoralä şi cotitatea disponibilă

68

54. Transmisiunea si partajul moştenirii

69

—

CAPITOLULALVI-LEA. FAMILIA

71

51. Desíacerea căsătoriei

71

52. Filiaţia

71

53. Autoritatea părinteascä

72

—

54. Obligaţia Iegală de intreţinere

B. RÄSPUNSURI

ŞI

—

73

-

EXPLICAŢII

74

CAPITOLUL 1. PARTEA GENERALĂ, PERSOANA FIZICĂ Şl PERSOANA JURIDICĂ

§1, Aplicarea legii civile in timp, spaţiu şi asupra persoanelor 52. Raportul juridic civil

74

74

-

75

53. Actul juridic civil 3 1

77

Nojiune si clasiĺicäri

Condiţii de fond

i

forrua

77

3.2. Modalităţile actului juridic civil 3.3. Nulitatea actului juridic civil 3.4.

Efectele

actului

juridic

84 88 94 98 108

-________________________________________________________

civil_

54. Prescripţia extinctivă şi decăderea 55. Persoana fizicä i persoana juridic CAPITOLUL AL II-LEA, DREPTURILE REALE PRINCIPALE

51. Dreptul de proprietate 52. Modalitájile juridice ale dreptului 53. Dezmembrămintele dreplului de

de proprietate

—-

-

proprietate privată

54. 55.

Posesia

56.

Apărarea drepturilor reale principale

—_______________________________________________________________

-

Modurile de dobândire a dreplurilor reale principale

CAPITOLUL AL III-LEA. TEORIA GENERALÁ A OBLIGAŢIILOR 51.

Obligaţia

civilă

-—

—

-

—

—

52. Particularităţi ale conlractului

53. Faptele juridice licite 54. Faptele ilicite i celelalte 55. Executarea obhgaţiilor 56. Transmisiunea

57.

i

-

fapte juridice extracontractuale cauzatoare de prejudicřu

transformarea obligaţiilor

Stingerea oblšgaţiior

58. Garanţiile obligaţiilor

110

110 1i2 116

122 124 126 131 131 132 136 142 153 166 174 178

XI

CUPRINS

CAPITOLUL AL IV-LEA, CONTRACTE SPECIALE

180

51. Contractul de vânzare 52. Contractul de donaţie 53. Contractul de Iocaţiune §4. Contractul de societate 55. Contractul de mandat 56. Contractul de imprumut 57. Contractul de asigurare 58. Contractul de rentă viageră 59. Contractul de intreţinere 510. Contractul de tranzacţie

180 191 197 203 204 209 211 211 212 215

CAPITOLUL AL V-LEA. SUCCESIUNI

219

51. Regulile generale ale moştenirii 52. Moştenirea Iegală 53. Moştenirea testamentară, rezerva succesorală şi cotitatea disponibilă 54. Transmisiunea şi partajul moştenirU CAPITOLUL AL VI-LEA. FAMILIA

51. Desfacerea căsătoriei 52. Filiaţia 53. Autoritatea părintească 54. Obligaţia Iegalâ de intreţinere

219 220 227 229 232 232 234 236 238

11. DREPT PROCESUALCIVIL A. TESTE-GRILk Capitolul 1. DISPOZIŢII GENERALE

51. Principiile fundamentale ale procesului civil 52. Aplicarea Iegii de procedură civilă

243 243

243 244

53. Acţiunea civilă 245 54. Participanţii Ia procesul civil 247 4.1. Incidente referitoare Ia compunerea şi constituirea instanţei__________________________________ 247 4.2. Părţile Tn procesul civil 249 4.3. Reprezentarea părţilor in judecată. Participarea Ministerului Public Tn procesul civil 253 55. Competenţa instanţelor judecătoreşti 255 5.1. Competenţa generală. Competenţa materială. Competenţa teritorială 255 5.2. Incidente procedurale privitoare Ia instanţa sesizată____________________________________________ 260 56. Actele de procedură şi termenele procedurale 263 CAPITOLUL AL II-LEA. PROCEDURA CONTENCIOASĂ

268

51. Judecata in faţa primei instanţe 268 1.1. Sesizarea instanţei de judecată 268 1.1.1. Cererea de chemare in judecată__________________________________________________________ 268

• •-

xlI

CUPRINS

270

1.1.2. Întâmpinarea şi cererea reconvenţionaiă 1.2. Etapele cercetärii procesului şi a dezbaterii in fond a procesului 1.2.1. Şedinţa dejudecată. Încheierile

273 273

1.2.2. Excepţiile procesuale 1.2.3, Probele

274 276 279 279 281

.

1.2.4. Asigurarea probelor 1.2.5. Incidente procedurale 1.2.6. Actele procesuale de dispoziţie ale părţilor 1.3. Etapa deliberărfl şi pronunţării hotärării judecătoreşti

282

1.4. Hotărârea judecătorească

283

§2, Judecata in căile de atac

287

2.1. ApeluI 2.2. Recursul

287 289

2.3. Contestaţia in anulare

291

2.4. Revizuirea

293

§3. Recursul in interesul Iegii. Sesizarea Tnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie in vederea pronunţării unei hotärări prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Contestaţia privind tergiversarea procesului

295

CAPITOLUL AL lll-LEA. PROCEDURA NECONTENCIOASĂ JUDICIARĂ

296

CAPITOLUL AL IV-LEA. EXECUTAREA SILITĂ

297

CAPITOLUL AL V-LEA. PROCEDURI SPECIALE

302

§1. Procedura divorţului

302

-

.

—

-

§2 Măsuri!e asigurătorii şi provizorii §3. Procedura partajului judiciar

304 305

§4, Procedura ordonanţei preşedinţiale

306

§5, Procedura ordonanţei de plată

307

§6, Procedura cu privire la cererile de valoare redusă §7. Procedura evacuärii din irnobilele folosite sau ocupate fără drept §8. Cauţiunea judiciară

307

§9. Procedura ofertei de platä şi consemnaţiunii §10, Procedura privitoare Ia inscrierea drepturilor dobăndite in temeiul uzucapiunii

307 308 308 309

—.

310

IL RĂSPUNSURI ŞI EXPLICAŢII CAPITOLUL 1. DISPQZIŢII GENERALE

310

§1. Principiile fundamentale ale procesului civil §2. Aplicarea Iegii de procedură civilă

310 314

§3. Acţiunea civilă

315

§4, Participanţii la procesul civil

320

4.1. Incidente procedurale privind compunerea sau constituirea instanţei 4.2. Părţile in procesul civiI_, 4.3. Reprezentarea părţilor in judecată. Participarea Ministerului Public in procesul civil §5. Competenţa instanţelor judecătoreşti

‚

—

5.1. Competenţa generală. Competenţa materială. Competenţa teritorială

‚

320 326

.335 338 338

CUPRINS

xIII

5.2. Incidente procedurale privitoare Ia instanţa sesizată________________________________________ 349 355 §6. Actele de procedură şi termenele procedurale

CAPITOLUL AL II-LEA. PROCEDURA CONTENCIOASĂ

365

365 §l, Judecata in faţa primei instanţe 1.1. Sesizarea instanţei dejudecatä_____________________________________________________ 365 365 1.1.1. Cererea de chemare în judecată 1.1.2. ĺntămpinarea şi cererea reconvenţională 371 377 1.2. Etapele cercetării procesului şi a dezbaterii in fond a procesului 377 1.2.1. Şedinţa de judecată. Incheierile 1.2.2. Excepţiile procesuale 380 1.2.3. Probele 384 12.4. Asigurarea probelor________________________________________________________________ 390 391 1.2.5. Incidente procedurale 1.2.6. Actele procesuale de dispoziţie ale părţilor 395 13. Etapa deliberării şi pronunţării hotărării judecătoreşti 399 400 1 .4. Hotărărea judecătorească 408 §2, Judecata in căile de atac 2.1. ApeIuI 409 2.2. Recursul 414 2.3. Contestaţia in anulare 417 2.4. Revizuirea 421 §3. Recursul in interesul Iegii. Sesizarea Tnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie in vederea pronunţării unei hotărăh prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept Contestaţia privind tergiversarea procesului 425 CAPITOLUL AL III-LEA. PROCEDURA NECONTENCIOASĂ

427

CAPITOLUL AL IV-LEA. EXECUTAREA SILITĂ

429

CAPITOLULALV-LEA. PROCEDURI SPECIALE

438

§1. Procedura divorţului §2. Măsurile asigurätorii şi provizorii §3. Procedura partajuluijudiciar §4, Procedura ordonanţei presedinţiale §5, Procedura ordonanţei de plată §6. Procedura cu privire Ia cerehle de valoare redusă §7. Procedura evacuăňi din imobilele folosite sau ocupate fără drept §8. Cauţiunea judiciară §9. Procedura ořerlei de plată şi consemnaţiuni §10, Procedura privitoare Ia inscrierea drepturilor dobândite in temeiul uzucapiunii

438 441 443 444 446 447 449 451 451 451

xIv

CUPRINS

111. DREP1 PENAL A. TESTE—GRILĂ

455

CAPITOLUL 1. PARTEA GENERALĂ

-455

§1. Aplicarea Iegii penale în timp_ §2. Aplicarea Iegii penale în spaţiu §3. Infracţiunea 3.1. Dispoziţii generale 3.2. Cauzele justiflcative 3.3. Cauzele de neimputabilitate 3.4. Formele infracţiunii 3.5. Unitatea şi pluralitatea de infracţiuni 3.6. Autorul şi participanţii

-455 -457 _458 _458 459 460 461 462

-

§4.

-

-

Pedepsele

4.1. CategorUle pedepselor 4.2. Pedepsele principale 4.3. Pedeapsa accesorie şi pedepsele complementare 4.4. CaIcuIuI duratei pedepselor 4.5. Individualizarea pedepselor 4.5.1, Circumstanţele atenuante 4.5.2. Circumstanţclc agravanto 4.6. Renunţarea Ia aplicarea pedepsei 4.7. Amânarea aplicärii pedepsei 4.8. Suspendarea executärii pedepsei sub supraveghere -

4.9.

Liberarea

condiţionată

§5. Măsurile de siguranţă §6. Minoritatea §7. Răspunderea penală a persoanei juridice §8. Cauzele care inlătură răspunderea penală____________ §9. Cauzele care inlăturä sau modifică executarea pedepsei §10. Cauzele care inlätură consecinţele condamnării_______ §11. Inţelesul unor termeni sau expresü in Iegea penalä CAPITOLUL AL II-LEA, PARTEA SPECIALĂ

469 469 470 471 471 7'.) ‘11

472 472 473 475 476 476 477 478 480 480 481 482

§1. Infracţiuni contra persoanei_____________________ 1.1. Infracţiuni contra vieţii 1.2. Infracţiuni contra integrităţii corporale sau sănătăţii 1.3. Infracţiuni săvărşite asupra unui membru de familie 1.4. Infracţiuni contra Iibertăţii persoanei 1.5. Infracţiuni contra Iibertăţii şi integrităţii sexuale 1.6. Infracţiuni ce aduc atingere domiciliului şi vieţii private §2. Infracţiuni contra patrimoniului 2.1. Furtul 2.2. Tălhăria şi pirateria 2.3. Infracţiuni contra patrimoniului prin nesocotirea increderii —

482 482 486 488 488 490 492 493 493 496

XV

CUPRINS

24. Distrugerea şi tulburarea de posesie

500

§3. lnfracţiuni contra autorităţii

501

§4. lnfracţiuni contra infăptuirii justiţiei

502

§5. lnfracţiuni de corupţie şi de serviciu

506

5.1. Infracţiuni de corupţie

506 508

5.2. Infracţiuni de serviciu 56. lnfracţiuni de fals

510

57.

512

lnfracţiuni contra siguranţei publice

58. lnfracţiuni care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea socialä

513

59.

513

lnfracţiuni prevăzute Tn legi speciale

IL RĂSPUNSURI Şl EXPLICAŢII

314

CAPITDLUL 1, PARTEA GENERALĂ

514

51. Aplicarea legii penale in timp

514

52. Aplicarea legii penale in spaţiu

518

53.

520

lnfracţiunea

520

3.1. Dispoziţii generale

3.2. Cauzelejustificative___________________________________________________________________ 522 3.3.

Cauzele de neimputabilitate

527

3.4.

Formele infracţiunfl

529

3.5.

Unitatea şi pluralitatea de infracţiuni

531

3.6. Autorul şi participanţii

545

550

Pedepsele

§4.

4.1. Categoriile pedepselor____________________________________________________________ 550 4.2. Pedepsele principale 4.3.

552

Pedeapsa accesorie şi pedepsele complementare

4.4. CaIcuIul duratei pedepselor

553 555

4.5. Individualizarea pedepselor_____________________________________________________________ 556 4.5.1. Circumstanţele atenuante

556

4.5.2. Circumstanţele agravante

559

4.6. Renunţarea la aplicarea pedepsei

560

4.7. Amânarea aplicării pedepsei

560

4.8. Suspendarea executării pedepsei sub supraveghere

563

4.9. Liberarea condiţionată

55.

566 567

Măsurile de siguranţă

56. Minoritatea

569

57.

571

Răspunderea penală a persoanei juridice

58. Cauzele care inlătură răspunderea penală

59.

Cauzele care Tnlătură sau modifică executarea pedepsei

510. Cauzele care Tnlătură consecinţele condamnării 511. ĺnţelesul unor termeni sau expresii in legea penală CAPiTOLUL AL il-LEA, PARTEA

SPECIALĂ

573 577 579 581

582

51. lnfracţiuni contra persoanei

582

1.1. lnfracţiuni contra vieţii

582

XVI

CUPRINS

1.2. Infracţiuni contra integritäţii corporale sau sănătăţii

-

—

597

1.4. Infracţiuni contra Iibertăţii persoanei

598

1.5. Inĺracţiuni contra Iibertăţii şi integrităţii sexuale

603

1.6. Infracţiuni ce aduc atingere domiciliului şi vieţii private §2. Inĺracţiuni contra patrimoniului

608 -

609

-_________________

2.1. Furtul

—

2.2. Tălhăria şi pirateria

621

—

2.4. Distrugerea şi tulburarea de posesie

626

§3. Infracţiuni contra autorităţii

629

§4. Infracţiuni contra infăptuirii justiţiei

631

§5. Infracţiuni de corupţie şi de serviciu

5.1. 5.2.

609 616

2.3. tnfracţiuni contra patrimoniului prin nesocotirea increderii

§6.

593

1.3. Infracţiuni săvărşite asupra unui membru de familie

-

Infracţiuni de corupţie

640 644 647 652 652 654

—___________________________________

Infracţiuni de serviciu

—

Infracţiuni de fals

-

§7. Infracţiuni contra siguranţei publice §8 Infracţiuni care aduc atingere unor relaţü privind convieţuirea socială §9. Infracţiuni prevăzute in Iegi speciale

IV DREPT PROCESUAL PENAL A.TESTE-GRILÄ CAPiTOLUL 1. PARTEA GENERALĂ §1. Principiile şi Iimitele aplicării Iegii procesuale penale 659 §2. Acţiunea pena!ă şi acţiunea civilä in procesu! penal 659 §3, Participanţii in procesul penal 663 3.1. Părţile, subiecţii procesuali principali şi drepturile acestora___________________________________ 663 3,2. Competenţa organelorjudiciare________ 665 3.3. Avocatul. Asistenţa juridicä şi reprezentarea 672 §4. Probele. mijloacele de probă şi procedeele probatorii 674 §5. Măsurile preventive şi alte măsuri procesua!e 677 5.1. Măsurile preventive 677 5.2. Aplicarea provizorie a mäsurilor de siguranţă cu caracter medical 681 5.3. Măsurile asigurätorii, restituirea Iucrurilor şi restabilirea situaţiei anterioare sävárşirii infracţiunii 681 §6. Acte procesuale şi acte procedurale comune 682 6.1. Citarea, comunicarea actelor procedurale şi mandatul de aducere. Noţiunile de act procesual şi act procedural 682 6.2. Termenele 683 6.3. Cheltuielile judiciare_________________________________________________________________________ 663 6.4. Sancţiunile procesuale 683 6.5. Amenda judiciarä ‚

—_________

-

--

•‚_„

CUPRINS

CAPITOLUL AL II-LEA. PARTEA SPECIALĂ

XVII

686

686 §1. Urmărirea penală 686 1.1. Dispoziţii generale 686 1.2. Sesizarea organelor de urmărire penală 687 1.3. Conducerea şi supravegherea activitäţii organelor de cercetare penalä de către procuror 688 14. Desfăşurarea urmăririi penale 689 1.5. Suspendarea urmäririi penale 690 1.6. Clasarea şi renunţarea Ia urmărirea penală 692 1 .7. Reluarea urmăririi penale 1.8. Dispoziţii privind efectuarea urmăririi penale de către procuror________________________________ 692 693 1 .9. Rezolvarea cauzelor şi sesizarea instanţei 693 1.10. Plăngerea împotriva măsurilor şi actelor de urmărire penală 695 §2. Camera preliminară 698 §3. Judecata 698 3.1. Dispoziţii generale 3.2. Judecata în primă instanţă___________________________________________________________________ 701 706 3.3. ApeIuI 711 3.4. Contestaţia 711 3.5. Căile extraordinare de atac 711 3.5.1. Conteslaţia in anulare 712 3.5.2. Revizuirea 713 3.5.3. Redeschiderea procesului penal in cazul judecării in Iipsa persoanei condamnate 714 §4. Proceduri speciale 4.1. Acordul de recunoaşterea vinovăţiei_____________________________________________________ 714 715 4.2. Procedura in cauzele cu infractori minori 716 4.3. Procedura reabilitării 717 55. Executarea hotărâńlor penale

B. RÄSPUNSURI ŞI EXPLICAŢII

719

719 CAPITQLUL 1. PARTEA GENERALĂ 719 §1. Principiile şi Iimitele aplicării Iegii procesuale penale 719 §2. Acţiunea penală şi acţiunea civilă in procesul penal 728 §3, Participanţii în procesul penal 3.1. Părţile, subiecţii procesuali principali şi drepturile acestora___________________________________ 728 734 3.2. Competenţa organelorjudiciare 749 3.3. Avocatul, Asistenţa juridică şi reprezentarea 752 54. Probele, mijloacele de probä şi procedeele probatorii 762 55. Măsurile preventive şi alte măsuri procesuale 762 5.1. Măsurile preventive 771 5.2. Aplicarea provizorie a măsurilor de siguranţă cu caracter medical 5.3. Măsurile asigurätorii, restituirea Iucrurilor şi restabilirea sítuaţiei anterioare săvăririi 772 infracţiunii 773 §6. Acte procesua!e şi acte procedurale comune 6.1. Citarea. comunicarea actelor procedurale şi mandatul de aducere. Ńoţiunile de act 773 procesual şi act procedural

XVIII

ÇUPRINS

6.2.

Termenele

5.3, Cheltuielile judiciare___________________________________________________________________ 776 6.4. Sancţiunile procesuale_________________________________________________________________ 773 6.5.

Amenda

judiciarä

—________________________________________________________________

CAPITOLUL AL II-LEA, PARTEA SPECIALĂ

781

783

Urmăńrea penală

783

1.1. Dispoziţii generale

783

1.2. Sesizarea organelor de urmărire penală

784

1.3. Conducerea şi supravegherea activităţii organelor de cercetare penală de către procuror

787

1.4. Desťäşurarea urmăririi penale

788

1.5. Suspendarea urmáhrii penale

791

1 .6. Clasarea şi renunţarea Ia urmärirea penală

792

1.7. Reluarea urmăririi penale

796

1.3. Dispoziţü privind efectuarea urmăririi penale de cátre procuror________________________________ 798 1.9. Rezolvarea cauzelor şi sesizarea instanţei

799

1.10. Plăngerea împotriva măsurilor şi actelor de urmărire penalä

800

§2. Camera preliminară

803

§3. Judecala

810

3.1.

Dispoziţii

810

generale

3.2. Judecata in primă instanţă________________

..

-

3.3. ApeIuI

828

3.4. Contestaţia

834

3.5.

Cäile extraordinare de atac

836

3.5.1. Contestaţia în anulare 3 5 2

-

—

836

-.

Reyizuirea

839

3.5.3. Redeschiderea procesului penal in cazul judecării in Iipsa persoanei condamnate §4. Proceduri speciale 4.1.

4.2.

Acordul

de

Procedura

recunoaşterea

in

cauzele

cu

vinoväţiei

infractori

minori

4 3 Procedura reabilitării §5. Executarea hotárárilor penale

-

842 842 842 845 847 848

ABREVIERI alin. art. C.civ. C.civ. 1864 CPC CPC 1865 CP CFP Completul DCD Completul RIL Ed. ed. hot. iccj INM JCP LPA lit. n.fl nr. O.U.G. p. parag. pct.

—

—

—

—

—

—

—

—

—

—

—

—

—

—

—

—

—

—

—

—

—

—

—

—

alineatul adicolul Codul civil Codul civil din 1864 Codul de procedură civilă Codul de procedură civilă din 1865 Codul penal Codul de procedură penală Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept Completul pentru soluţionarea recursului în interesul Iegii Editura ediţia hotärărea ĺnalta Curte de Casatie i Justiţie Institutul National al Magistraturii judecător de cameră preliminară Legea de punere in aplicare litera nota noasträ numărul Ordonanţa de urgenţă a Guvernului pagina paragraĺul punctul

2 u

A. TESTE-GRILĂ CAPITOLUL 1. PARTEA GENERALĂ. PERSOANA FIZICĂ SI PERSOANA JURIDICĂ §1. Aplicarea legii civile în timp, spaţiu şi asupra persoanelor 1. Cu excepţia cazurilorin care prin iege se dispune altfel, Codul civil din 2009 se aplică şi: A. uzucapiunilor incepute şi neîmplinite Ia data intrării sale in vigoare; B. efectelor actelorjuridice incheiate inainte de intrarea sa in vigoare, insă numai dacă aceste efecte se vor produce după intrarea sa in vigoare; C. efectelor viitoare ale situaţńlorjuridice născute anterior intrării sale in vigoare, derivate din raporturile de vecinătate, dacă aceste situaţii juridice subzistă după intrarea sa in vigoare. (admitere /NM şi in magistratură, 2012) 2. Potrivit prevederilor cuprinse in Legea nr. 71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 28712009 privind Codul civii, modificarea in anul 2012 (adică după intrarea in vigoare a noului Cod civil) a unui contract valabil incheiatin anul 2010 (adică inainte de intrarea in vigoare a noului Cod civil) se realizează: A, cu respectarea tuturor condiţiilor prevăzute de Iegea in vigoare Ia data incheierii sale; 0. cu respectarea tuturor condiţiilor prevăzute de Iegea in vigoare Ia data modificării sale; C, in privinţa elementelor contractului care nu fac obiectul moditicării, contractul este supus dispoziţiilor Iegii in vigoare Ia data cănd a fost încheiat in tot ceea ce priveşte incheierea, interpretarea, efectele, executarea şi incetarea sa. (primire În profesie avocat stagiaĘ 2012) —

3. Dispoziţiile Codului civil (Legea nr. 287/2009 privind Codul civil) se aplică: A. efectelor viitoare ale actelorjuridice incheiate anterior intrării sale in vigoare; B. efectelor viitoare ale situaţiilorjuhdice născute anterior intrărü in vigoare a acestuia, născute, printre altele, din rapor turile de vecinătate, dacă aceste situaţii juridice subzistă după intrarea in vigoare a Codului civil; C. actelor juridice nule, anulabile sau afectate de alte cauze de ineflcacitate prevăzute de Codul civil de Ia 1864, dacă pot fi considerate valabile sau eficace potrivit Codului civil din 2009. (primire În profesie avocat sta giar 2014) —

I

4. Acţiunea revocatorie: A. va fi guvernată de dispoziţHle Codului civil din 2009, chiar şi in ipoteza in care creanţa creditorului reclamant s-a näscut dintr-un act incheiat inainte de data de 01.10.2011, insă scadenţa acesteia se situează după această dată; B, va fi guvernată de dispoziţiile Codului civil din 2009, chiar şi în ipoteza in care creanţa creditorului reclamant devenise scadentă anterior datei de 01.10.2011, insă acesta a dobăndit-o prin cesiune de creanţă incheiatä ulterior inträrii in vigoare a Codului civil din 2009; C. in ipoteza in care ar fi admisă, va avea ca efect declararea actului atacat ca inopozabil exclusiv faţă de creditorul reclamant. (primire În proťesie avocat detinitiv, martie 2019) —

§2. Raportul juridic civil 5. Minorul de 14 ani: A, nu poate dispune prin testament; B, nu poate dispune prin testament decât de jumătate din bunurile de care ar fi putut dispune dacă ar fi fost major; C, poate dispune prin testament numai in favoarea părinţilor săi. (admitere JNM şi În magistratură, 2012)

6. Minorul: A, păstrează capacitatea deplină de exerciţiu dobăndită prin căsătorie, in toate cazurile in care căsătoria este anulată; 8. poate invoca singur, în apărare, anulabilitatea actului pentru incapacitatea sa rezultată din minoritate; C, care nu a implinitvărsta de 14 ani nu răspunde pentru prejudiciul produs prin fapta sa ilicită delictuală, chiar dacă se dovedeşte că avea discernămănt Ia data faptei. (primire in profesie avocat sta giar 2016) —

7. Incapacitatea de a contracta a minorului sau a ceiui pus sub interdicţie: A. poate fi opusă minorului sau celui pus sub interdicţie de persoanele capabile de a contracta; B. atrage anularea actelor incheiate de incapabil, cu condiţia dovedirii unui prejudiciu; C. poate fi invocată, in apărare, ca temei aI anulabilităţii actului, chiar de către incapabil. (primire În proťesie avocat sta giar, 2014) —

4

DREPT CIVIL, L PARTEA GENERALĂ, PERSOANA FIZICĂ SI PERSOANA JURIDICĂ

GRILE

8. La data de 15.08.2014, A. dobândeşte prin cumpa rare de Ia minorul B., în vârstă de 17 ani, un ceas valoros, achitând preţuI său de catalog, La data de 13.02.2016, A. iI notiHcă pe B., somăndu-I să confirme actul anulabil sau să introducă acţiunea in anulare, Prin cererea de chemare injudecată, introdusă Ia data de 14.08.2017, B. solicită anularea contractului şi restituirea bunului văndut, cu daune-interese, arătând că refuză să confirme vănzarea. În apărare, A. invocă prescripţia dreptului Ia acţiune şi, in subsidiar, decăderea din dreptul dea cere anularea vânzării. Instanţa: A, va admite acţiunea în anularea vânzării; B, va respinge acţiunea in anularea vănzärii, considerând implinită prescripţia extinctivă; C, va constata că reclamantul B. este decăzut din dreptul dea cere anularea vănZärii şi va respinge acţiunea. (prîmire în proťesie avocat stagîar, 2017) —

C. Z. este indreptäţit să refuze restituirea către X. a sumei de 400 Iei, motivat de faptul că plata nu a fost obţinutá prin doI sau violenţă. (primire in proťesie avocat stagfar, 2016) —

§3. Actul juridic civil 3.1. Nohune şi clasificări, Condiţii de fond şi formă 11, in materia actului juridic civil: A, dacă prin Iege nu se prevede altfel, bunurile unui terţ pot face obiectul unei prestaţfl; B. obiectul trebuie să fle determinat şi Iicit, sub sancţiunea nulităţii relative; C, spre deosebire de terţul autor aI unui dol, terţul autor aI unei violenţe, independent de anularea contractului pentru viciul de consimţämănt respectiv, räspunde pentru prejudiciile ce ar rezulta. (admitere INM şi în magistratură, 2015)

9. X., in várstă de 17 ani, pretinzănd că este major, a incheiat un contract cu Y, prin care i-a vândut acestuia 12. ln materia viciilor de consimţămănt, eroarea: din urmă un telefon mobil cu preţuI de 1.200 Iei. Din A, poate conduce Ia anularea unui contract de tranZacţie, acest preţ, X. şi-a achitat o datorie în valoare de 200 Iei, j chiar atunci când este nescuzabilă; şi-a cumpărat cu 600 de Iei un alt telefon şi a organizat B, nu poate conduce Ia declararea nulităţii relative a unui contract de comodat, dacä poartä asupra unui fapt care, o petrecere pentru prietenii säi, pentru care a cheltuit suma de 300 Iei. rămănănd cu 100 Iei. Ulterior. X. a I dupä împrejurări, putea fi cunoscut cu diligenţe rezonabile; C. poate ü invocată cu privire Ia interpretarea dispoziţiilor solicitat anularea contractului pentru Iipsa capacităţii Iegale, chiar dacă acestea sunt accesibile şi previzibile. depline de exerciţiu şi restituirea telefonului, iar Y. a (admŕtcro în magistraturö, îunio 2019) solicitat restituirea preLului. Instanţa. A, va respinge cererea în anularea contractului, reţinănd 13. Spre deosebire de eroare, ca viciu de consim săvărşirea de către X. a Unui delict civil prin declaraţia că ţământ, dolul: este capabil să contracteZe şi considerând că menţinerea A. poate angaja räspunderea autorului său, pentru actului ca valabil este cea mai potrivită formă de reparare prejudiciile cauzate; a prejudiciului ce ar fi fost cauzat Iui Y.; B. este aplicabi! şi actelor juridice unilaterale; B, va dispune anularea contractului, obligăndu-I pe C, nu se presupune. Y. să restituie telefonul, iar pe X. sä-i restituie Iui Y. suma (admitere (NM şi in magistraturä, 2014) de 900 Iei; 14. Contractul nu poate fi anulat pentru eroare atunci C. va dispune anularea contractului, obligăndu-I pe Y. să cănd: restituie telefonul, iar pe X. să-i plătească Iui Y, suma de A. faptul asupra cäruia a purtat eroarea putea fi cunoscut, 1.200 Iei, dacă va stabili că X., cu intenţia dea face restituirea după imprejurări, cu diligenţe reZonabile; imposibilă, a risipit o parte din preţuI obţinut. B. eroarea poartă asupra unei imprejurări considerate (primire În profesie avocat deflnitiv, 2017) de părţi esenţialä Ia data încheierii actului, în absenţa căreia contractul nu s-ar fi incheiat; 10. X. şi Y. imprumută de Ia Z, suma de 800 Iei, fără C. eroarea poartă asupra unui element cu privire Ia dobăndă şi cu termen de restituire Ia data de 17.11.2014, fiecare dintre cei doi primind câte 400 Iei. X. achită l care riscul de eroare a fost asumat de ceI care o invocă. (admitere in magistratură, aprilie 2017) suma de 800 Iei către Z., Ia data de 25.11.2014, in urma notificării prin care creditorul ii solicită plata intregii 15. Eroarea: sume. Prin raportare Ia această situaţie de fapt: A, de drept nu poate fi considerată viciu de consimţămănt, A 7 este indreptäţit sä solicite suma de 400 de Iei l chiar dacă priveşte o normă juridică determinantă, potrivit de Ia Y.; voinţei părţilor, pentru încheierea contractului; B. X, este îndreptăţit să solicite de Ia Z. restituirea sumei B, provocată de manoperele frauduloase ale celeilalte de 400 Iei; părţi, viciază consimţământul chiar dacă nu a fost esenţială; —

DREPT CIVIL, L PARTEA GENERALĂ, PERSOANA FIZICĂ l PERSOANA JURIDICÄ

C. care poartă asupra unui element CU privire la care riscul de eroare trebuia să fie asumat de ceI care o invocă, nu atrage anularea contractului. (prímire in profesie

—

avocat deťinitiv, 2015)

16. În ipoteza acteior juridice bilaterale, dolul: A. constituie viciu de consimţământ şi atunci când provine de Ia reprezentantul celeilalte părţi; B, nu conduce Ia anularea actului decât dacă eroarea in care s-a aUat ceI aI cărui consimţămănt a fost viciat a fost esenţială; C. conferă celui aI cărui consimţămănt a fost viciat de către cealaltă parte dreptul de a pretinde, în afară de anularea actului juridic, şi daune-interese. (admitere INMşí in magistratură, 2016) 17. A, pretinde că a încheiat un contract cu B. sub imperiul unei temeri justificate insuflate, fără drept de B., prin ameninţarea cu exerciţiul unui drept, cu scopul de a obţine avantaje injuste, Care credeţi că sunt opţiunile juridice pe care Ie are A.? A. anularea contractului pentru viciul de consimţămănt aI Ieziunii şi repunerea părţilor in situaţia anterioară prin restituirea prestaţiilor reciproce; 6. menţinerea contractului anulabil pentru vicierea consimţămăntului prin violenţă şi reducerea prestaţiei Iui A. cu valoarea daunelor-interese Ia care ar fi îndreptăţit; C. anularea contractului pentru vicierea consimţămăntului prin violenţă şi daune-interese. (primire in profesie avocat sta giar, 2014) —

GRILE

5

3. presupune, in toate cazurile, o disproporţie evidentă de valoare intre prestaţii; C, nu este aplicabilă in cazul tranzacţiei. (admitere in magistratură, august 2013)

21. În ceea ce priveşte Ieziunea: A, poate fi invocată ca viciu de consimţămănt doar in cazul actelorjuridice incheiate de minorii intre 14 şi 18 ani, fără incuviinţarea ocrotitorului Iegal; 3. partea unui contract aleatoriu, aI cärei consimţământ a fost viciat prin Ieziune, poate cere anularea contractului intr-un termen de prescripţie de 3 ani de Ia incheierea contractului; C. dreptul Ia acţiunea in anularea contractului sau reducerea obligaţiilor pentru Ieziune se prescrie in termen de un an de Ia data incheierii contractului. (primire in proťesie avocat sta giar, 2013) —

22. Leziunea: A, există numai dacă depăşeşte jumătate din valoarea pe care o avea, Ia momentul încheierii contractului, prestaţia executată de minorul care a fost victima Ieziunii; 3. conferă victimei Ieziunii dreptul dea obţine anularea actului, cu excepţia cazului in care cealaltă parte oferă diferenţa dintre prestaţia pe care a executat-o şi aceea pe care a primit-o de Ia victimă; C, nu poate exista in privinţa contractului de intreţinere incheiat pe durată nedeterminată. (admitere in magistraturä, apri/ie 2017)

18. In cazul violenţei ca viciu de consimţămánt: A. ceI aI cărui consimţământ a fost viciat poate solicita reducerea prestaţiei sale rezultate din contract cu valoarea daunelor-interese Ia care ar fi indreptăţit; 6. se poate cere anularea contractului de către partea care a contractat sub imperiul unei temeri justificate induse, cu drept, de cealaltă parte sau de un terţ; C. terţul, autor aI violenţei, răspunde pentru prejudiciile cauzate de fapta sa, numai dacă partea contractantă în favoarea căreia a exercitat violenţa nu a avut cunoştinţă şi nici nu putea avea cunoştinţă de violenţa terţului. (admitere in magistratură, mai 2018)

23. Reclamantul I-a chematinjudecată pe pârât pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună anularea contractului de vănzare a unui apartament şi repunerea părţilor in situaţia anterioară. In motivarea cererii de chemare in judecată, reclamantul a arătat că, având nevoie de bani pentru suportarea costului unei intervenţii chirurgicale pentru salvarea vieţii fiului său, aspect cunoscut de părăt, a văndut un apartament cu preţuI de 25.000 euro, deşi valoarea de piaţă era, Ia momentul vănzării, de peste 40.000 euro. in apărare, pârâtul a arătat că, in prezent, preţuI apartamentelor a scăzut flind, pentru unuI similar, đe aproximativ 30.000 euro şi că ar fi dispus, dacă instanţa consideră, să 19. ĺn caz de violenţă, ceI aI cărui consimţămănt plătească incă 5.000 euro, În raport de această situaţie, este viciat are dreptuL instanţa: A, dea pretinde anularea contractului şi daune-interese; 3. de a solicita reducerea prestaţiei sale cu valoarea A, va dispune anularea contractului şi repunerea părţflor daunelor-interese care i se cuvin; in situaţia anterioară; C, dea cere adaptarea contractului. 3. va respinge acţiunea; (admitere JNM, noiembrie 2019) va menţine contractul şi-I va obliga pe R să plătească C, suma de 5.000 de euro către M. I 20. Leziunea: (primire in proťesie avocat definitiv, august 2019) A. în cazul majorului, este aplicabilă numai actelor dispoziţie; juridice bilaterale de —

I 6

GRILE

DREPT CIVIL L PARTEA GENERALÄ. PERSOANA FIZICÄ I PERSOANA JURIDICĂ

24. Acţiunea în anulare pentru Ieziune a unui act juridic incheiat de un minor: A. poate fi admisä şi atunci cănd prin actul juridic atacat minorul şi-a asumat o obligaţie excesivă prin raportare la starea sa patrimonialä; B, se va respinge dacă disproporţia de valoare dintre prestaţii nu mai există Ia data introducerii Cererii de Chemare in judecatä; C, se va respinge in cazul în care, prin intermediul ei, se atacä un act juridic aleatoriu. (admitere /NM şi in magistraturä, 2012)

B, cererea de despägubiri va fi admisă, intrucăt conflr marea tacită a contractului anulabil pentru vicierea consim ţămăntului prin doI nu implicä, prin ea insăşi, renunţarea Ia dreptul dea cere daune-interese; C, acţiunea va fi admisă in intregime, intrucăt, chiar dacă B. a executat obligaţia, conflrmarea contractului nu a fost expresă. (primire în profesie avocat defînitiv, 2014) —

28. Actul confirmativ aI unui act juridic anulabil pentru vicierea consimţămăntului prin violenţă: A. pentru a fi valabil sub aspectul cuprinsului său Iegal, trebuie să conţină, printre aILeIe, obiectul, cauza şi natura obligaţiei; B. implică, prin eI insuşi, renunţarea Ia dreptul de a cere daune-interese; C, poate fi incheiat, cu respectarea celorlalte condiţii de validitate, de ceI aI cărui consimţămănt a fost viciat, numai după incetarea violenţei. (admitere ÍNM şi in magistratură, 2016)

25. Profitănd de vârsta inaintată şi starea de nevoie în care se afla Q, cumpărătorul W, l-a determinat pe primul să-i vândă, Ia data de 25.07.2016, cu un preţ de aproximativ 40% din valoarea reală de piaţă a bunului, un teren pe care vănzătorul iI recuperase de Ia stat in procesul de restituire, La data de 10.03.2018, cumpărătorul a fost chemat in judecatä de Q. pentru anularea contractului de vânzare pentru leziune. Păr&uI W. a formulat o singură apărare arătând că, între timp, preţu! de piaţă a! terenului a scăzut, Ia data introducerii acţiunii, fiind chiar mai mic decât ceI plătit vănzätorului in anul 2016. Instanţa: A, va respinge acţiunea ca neintemeiatä; B, va admite acţiunea; C, va respinge acţiunea ca fiind preschs dreptul material Ia acţiune. (prirnire în profesie avocat definitiv, 2018)

29. T. a cumpărat de Ia E un automobil de epocă, speránd sä íie admis intr-o competiţie automobilistică de proŕi!, aspect pe care i I-a adus Ia cunoştinţä Iui F. Desi E cunostea faptul că automobilul nu se incadra in condiţiile de participare Ia competiţia respectivă din cauza anului de fabricaţie, profitănd de faptul că r credea contrariul şi că acesta mai avea Ia dispoziţie două zile pentru inscriore. i-a văndut automobilul cu un preţ cu 20% mai mare decát valoarea sa de piaţă. In această situaţie, T.: A, poate obţine anularea contractului invocănd Ieziunea, deoarece E a profltat de eroarea in care s-a aflat cu privire Ia condiUile de participare Ia competiţie;

—

26. Potrivit noului Cod civil (Legca nr. 287/2009): A. dreptul Ia acţiunea in anulare sau in reducerea obligaţiilor pentru Ieziune se prescrie in termen de 3 ani de Ia data incheierii contractului; B. simpla temere izvorătă din respect, fără să ĺi fost violenţă, nu atrage anularea contraclului; C. partea aI cärei consimţämănt a fost viciat prin doI poate cere anularea contractului, chiar dacă eroarea în care s-a aflat nu a fost esenţială. (primire in proťesie avocat stagiaĘ 2012)

B. poate să opteze pentru menţinerea contractului şi

reducerea preţului cu valoarea daunelor-interese Ia care ar fi indreptăţit; C, poate obţine anularea contractului invocănd eroarea esenţială. (primire in profesie avocat sta giar, 2018)

—

27, La data de 01,02,2014, A. I-a notificat pe 8. fie să confirme contractul anulabil pentru vicierea con simţămăntului prin dol, fie să exercite acţiunea in anulare, in termen de 6 Iuni de Ia notificare. 8. nu a confirmat expres contractul, dar şi-a executat voluntar obligaţia in termenul menţionat. Ulterior, Ia data de 01.09.2014, B. a introdus o acţiune prin care solicită anularea contractului şi obligarea lui A. Ia plata unor daune-interese suferite ca urmare a vicierii consimţământului său Ia data incheierii contractului, Care credeţi că va fi soluUa instanţei şi motivarea acesteia? A, cererea de anulare va fi respinsä, intrucăt 8. a confir mat tacit contractuL

—

I

30. Eroarea asupra motivului care a determinat o parte sä incheie un act juridic: A. atrage sancţiunea nulităţii absolute; 8. nu influenţează valabilitatea actului juridic, decăt dacă eroarea este comună ambelor părţi ori cealaltă parte a cunoscut-o sau, după imprejurări, trebuia să o cunoască; C. atrage sancţiunea nulilăţii, dacă sunt indeplinite condiţiile privitoare la eroarea esenţială. (primire în profesíe avocat sta giar, 2016) —

31, Cauza actului juridic civil este ilicită: A. când este prohibită de Iege şi contravine ordinii publice ori bunelor moravuri;

I

GRILE

OREPT CIVIL 1. PARTEA GENERALĂ, PERSOANA FIZICĂ I PERSOANĂ JURIDICĂ

6. şi atunci când actul juridic este doar mijlocul pentru a eluda aplicarea unei norme Iegale imperative; C, numai atunci când este contrară ordinii publice, iar cealaltă parte a cunoscut sau trebuia să cunoască această Tmprejurare. (admitere INM şi în magistratură, 2012) 32. Cauza: A. este ilicită şi atunci cănd contractul este doar mijlocul pentru a eluda aplicarea unei norme Iegale imperative; B. ilicită sau imorală atrage nulitatea absolută a con tractului dacă este comună sau, în caz contrar, dacă cea Ialtă parte a cunoscut-o sau, după imprejurări, trebuia să o cunoască; C. Iipsă intr-un contract atrage nulitatea absolută a acestuia. (primire în profesie avocat sta giar, 2014) —

33. Prin excepţie, tăcerea vaiorează consimţămänt: A, în toate cazurile în care nu este necesară, ad vah ditatem sau ad prnbationem, forma scrisă a actuluijuridic; 6. în cazul tacitei relocaţiuni; C. dacă, prin voinţa expresă a pärţilor, se atribuie tăcerii o atare semniflcaţiejuridică. (admitere INM, 2013) 34. Nerespectarea formei cerute de Iege ad validi tatem pentru incheierea actului juridic: A. trebuie invocatä de instanţă din oficiu; B. poate fl invocată de instanţă din oflciu; C, nu poate fi invocatä de instanţă din oflciu în nicio situaţie în care partea interesată a invocat un alt motiv de nulitate. (admitere INM şi in magistraturâ, 2012) 3.2. Modalităţile actului juridic civil 35. Cererea pentru stabiiirea, pe cale judiciară, a termenului, ca modalitate a actului juridic A. se soluţionează potrivit regulilor aplicabile ordonanţei preşedinţiale; 6. este imprescriptibilă extinctiv; C, va fi respinsă in cazul in care cererea Vizează stabilirea unui termen suspensiv. (admitere INM şi în magistratură, 2014) 36. Spre deosebire de termenul suspensiv, in cazul termenului extinctiv: A. prescripţia începe să curgă de Ia implinirea termenului sau, după caz, de Ia data renunţării la beneficiul termenului stabilit exclusiv in favoarea creditorului unei obligaţii de a face; B. evenimentul viitor pe care părţile îI consideră ca fIind termen, poate avea o dată de implinire necunoscută Ia momentul incheierii actuluijuridic;

7

C. Ia implinirea acestuia, obligaţia se stinge. (admitere INM şi in magistratură, 2016) 37. Decăderea din beneficiul termenului: A, face ca obligaţia să devină de indată exigibilă; 6. a unui debitor solidar este opozabilă şi celorlalţi codebitori; C, poate fi cerută şi atunci cănd debitorul ajunge in situaţia dea nu mai satisface o condiţie considerată, în mod tacit, esenţială de creditor Ia data incheierii contractului, chiar dacă nu este stipulată expres posibilitatea sancţiunii decăderii. (primire in proťesie avocat definitiv, 2015) —

38. Spre deosebire de sarcină, condiţia: A, poate afecta şi un act juridic cu titlu oneros; 6. rezolutorie, chiar dacă ar fi potestativă din partea gratificatului, nu creează nicio obligaţie pentru acesta; C, afectează numai eflcacitatea actului juridic. (admitere INM, 2013) 39. Condiţia: A. imposibilă, contrară legii sau bunelor moravuri, dacă este insăşi cauza contractului, atrage nulitatea relativă a acestuia; 6. pănă Ia proba contrară, se prezumă a fi rezolutorie, ori de căte ori scadenţa obligaţiilor principale precedă momentul Ia care condiţia s-ar implini; C, este socotită indeplinită, dacă obligaţia este contrac tată sub condiţia producerii unui eveniment într-un anumit termen, iar termenul s-a îndeplinit fără ca evenimentul să se producă. (primire in proťesie avocat sta giar, 2014) —

40. Pănă Ia indeplinirea condiţiei suspensive: A. dacă debitorul plăteşte, eI este îndreptăţit să solicite restituirea plăţfl ca fIind nedatorată; 6. obligaţia se poate stinge prin compensaţie; C, nu se produce efectul translativ în cazul actelorjuridice translative de drepturi reale. (admitere INM, 2013) 41. Pănă Ia indeplinirea condiţiei suspensive: A. dacă debitorul plăteşte, eI nu este indreptăţit să solicite restituirea plăţii; B. obligaţia nu se poate stinge prin compensaţie; C, se produce efectul translativ in cazul actelor juridice translative de drepturi reale. (admitere in magistraturä, august 2013) 42. Ulterior realizärii condiţiei suspensive: A. transmisiunile de drepturi consimţite anterior reall zării condiţiei de către titularul dreptului condiţional sunt desflinţate;

.....-

8

GRILE

DREPT civlL. 1. PARTEA GENERALą PERSOANA FIZICĂ şI PERSoANA

B. o plată efectuată anterior realizärii condiţiei, deşi nedatorată, nu mai poate b restituitä; C. o garanţie constituită de vânzätor in favoarea unui Ierţ asupra imobilului vândut sub condiţie suspensivä se conso!idează, (admitere in magistraturä, mai 2016) 43. índepinirea condiţiei rezolutorii: A. în lipsa unei stipulaţii contrare, nu are efecte asupra prestaţiilor executate in baza unui contract cu executare succesivä; B, nu are efecte asupra posibilităţii de a renunţa Ia condiţie; C, produce efecte relroactiv, din momentul incheierii contractului, dacă din voinţa părţilor, natura contractului ori dispoziţiile legale nu rezultă contrariul. (admitere INM şi ín magistratură, 2017) 44. in cazul condiţiei suspensive a cărei realizare depinde de voinţa creditorului: A. dacă debitorul plăteşte inainte de implinirea condiţiei, nu va putea cere restđuirea p!äţii; B. obligaţia asumată esle valabilă, chiar dacă realizarea condiţiei nu depinde şi de un element exlerior voinţei creditorului; C. prescripţia extinctivă va incepe să curgă de momentul incheierii actului juridic. (primire in proťesie avocat stagiaĘ 2016)

juioic

6. creditorul nu poate cere executarea obligaţiei inainte de indeplinirea condiţiei; C. elicacitatea obligaţiei depinde de un eveniment víitor şi sigur ca realizare.

(admitere 1NM şi in magistratură, septembrie 2016) 3.3. Nulittea actului juridic civil 48. n materia nuiităţii: A. nulitatea contractului poate fi constatată sau declaratä prin acordul părţilor, dacă prin lege nu se prevede altfel; B, de regulă, nulitatea relativă a contractului poate fi opusă oricănd, chiar ş dupä implinirea termenului de prescripţie a dreplului la acţiune in anulare, de către partea căreia i se cere executarea contractului: C. în cazul refacerii unui conlract nul, efectele contractului refăcut se produc retroactiv. (admitere INA4 şi in magistratură, 2014) 49. h materia nulitäţii absolute; A. instanţa este obligată să o invoce din oficiu; B, actul juridic lovit de nulitate absolulă este susceptibil de confirmare in cazurile anume prevăzule de lege; C. prin acordul părţilor, pot fi instituite cauze de nulitate absolutä, (admitere in magistratură, august 2013)

—

50. Potrivit noului Cod civil (Legea nr 287l2009) 45. ĺn cazul condiţiei suspensive a cărei realizare A, prin acordul părţilor pot fi instituite sau suprimate dcpinde de voinţa creditorului: cauze de nulitate A, condiţia se consideră indeplinită dacă debitorul 6. dacă prin lege nu se prevede altfeL nulitatea contrac impiedică realizarea eL tului poate fi conslatatä sau declarată prin acordul părţilor; B. obligaţia asumată esle valabilă, chiardacă realizarea C, in cazurile in care natura nulitäţii (absolută sau condiţiei nu depinde şi de un element exterior voinţei I relativă) nu este determinată ori nu reiese in chip neindoielnic creditorului, din iege, contractu! este lovit de nulitate absolută. C. prescrpţia extinctivä va incepe sä curgä de la momen (primire in profesie avocat sźagiar. 2012) tul incheierii actului juridic 51. Nutitatea retativă: (primire in profesie avocat stagiar, madie 2019) A, poate fi invocată, in principiu, de către instanţă din 46. Obligaţia contractată sub condiţie: oficiu; A, nu poate fi preluată; B. poate fi acoperită prin conflrmare expresă sau tacită; B. ilicitä sau imorală atrage nulitatea contractului, dacă C. este prescriptibilă extinctiv şi în cazul in care se invocă este insăşi cauza acestuia; pe cale de excepţie, atunci când are drept cauză leziunea. C. rezolutorie, intr-un act translativ de proprie(ate, (primire in profesie avocat stagiar, 2017) permite dobănditorului să culeagă fructele, orice stipulaţie 52. Nulitatea: contrarä fIind considerată nescrisă. A. poate ĺi constatată sau declarată numai pe cale (primire in profesie avocat definitiv, martie 2019) judiciară; 47. In cazul obliyaţiei afectate de o condiţie suspen 6. absolută produce efecte diferite de cea relativă; siva; C. a cărei naturä nu este determinată sau nu reiese A. dacă debitowl execută obligaţia inainte de indeplinirea in chip neindoielnic din lege, este prezumatä a fi relativă. condiţiei, acesta este indreptăţit, chiar şi după indeplinirea (primire in profesie avocat deťkiitiv. 2014) condiţiei, să ceară restituirea plăţii ca fiind nedatoratä; —

—

—

—

—

GRILE

DREPT CIVIL. 1. PARTEA GENERAŁĂ, PERSOANA FIZICĂ SI PERSOANA JURIDICĂ

9

53. Nulitatea reiativă: 57. Renunţarea Ia dreptul de a invoca nulitatea A. de regulă, poate fi invocatä pe cale de excepţie relativă a unui contract, pentru violenţă: oricănd; A. poate íi făcută numai prin inscris autentic sau sub R, spre deosebire de nulitatea absolută, poate fi declarată I semnătură privată; prin acordul pärţilor; 6. presupune ca, Ia momentul renunţărü, violenţa să C. înlătură posibilitatea confirmării contractului în caz fi incetat; de violenţă. C işi produce efectele din momentul încheierii con (admitere INM, 2013) tractului. (admitere INM şi in magistratură, 2014) 54, Nu este nul: A. contractul de tranzacţie încheiat pentru executarea 58. X, vinde către Y., Ia data de 02.05.2012, un unui act juridic Iovit de nulitate absolută în cazul în care autoturism de epocă în schimbul sumei de 100.000 euro. părţile tranzacţionează expres asupra nulităţü; Chemat in judecată pentru a fi obligat Ia plata preţului, 6. contractul de donaţie afectat de o condiţie a cărei Y. formulează, Ia data de 08.09.2013, intămpinare prin realizare depinde exclusiv de voinţa donatarului; care invocă excepţia nuiităţii contractului pentru Ieziune, arătând că Ia data vănzării valoarea autoturismului era C. contractul de donaţie prin care donatorul şi-a rezervat dreptul de a dispune de toate bunurile donate. de 55.000 euro, iar Ia momentul formulării intămpinării, (admitere în magístratură, mai 2018) valoarea acestuia este de 47.000 euro. Instanţa: A. invocă din oflciu prescripţia extinctivă a excepţiei de 55. Contractul Iovit de nulitate: nulitate a contractului pentru Ieziune şi admite cererea de A. este desfiinţat pentru viitor dacă este cu executare chemare in judecată; succesivă sau continuă; 6. respinge excepţia nulităţfl contractului şi admite 6. relativă, ca regulä, permite pärţfl căreia i se cere cererea de chemare în judecată; executarea contractului să opună oricănd nulitatea relativă a C, admite excepţia nulităţii contractului pentru Ieziune contractului, chiar şi după implinirea termenului de prescripţie şi respinge cererea de chemare in judecată. a dreptului Ia acţiunea in anulare; (primire in profesie avocat definitiv, madíe 2019) C. refăcut cu respectarea tuturor condiţiilor prevăzute de Iege Ia data refacerH, produce efecte şi pentru trecut 59. Conversiunea actului juridic: de Ia data incheierii acestuia. A. inlätură efectele nulitäţii; (primire in profesie avocat stagiar, 2014) B. nu implică un nou acord de voinţă aI părţilor actului juridic Iovit de nulitate; 56. La data de 15.10.2013, părţile au încheiat, prin C. presupune validarea actului juridic prin confirmare. înscris sub semnătură privată, un contract de vânzare (primire in profesie avocat definitiv, 2017) cu privire Ia un teren situat în intravilanul comunei pe care cumpărătorul intenţiona să-şi construiască o 60. Reprezintă o aplicaţie a conversiunii actului casă de Iocuit, La data semnării actului, vănzătorul a juridic civil: predat posesia terenului către cumpărător, iar acesta A. cazul manifestării de voinţă care e nulă ca vănzare, din urmă a plătit preţuI convenit, După o perioadă de dar valorează antecontract de vănzare; timp, când cumpărătorul a incercat să facă demersuri 6. refacerea actului juridic nul; pentru obţinerea autorizaţiei de construire, a aflat că nu C. novaţia. a devenit proprietarul terenului, intrucăt actul trebuia (admitere in magistratură, iunie 2019) incheiatin formă autentică Ia notar, Care dintre sfaturile 61. Spre deosebiro de reziliere, nulitatea: juridice de mai jos credeţi că este/sunt corecUe din A, produce efecte şi pentru trecut chiar şi in cazul actelor punct de vedere Iegal? juridice cu executare succesivă; A. contractul nul poate fi refăcut cu respectarea tuturor 6, presupune o cauză ulterioară momentului incheierii condiţiilor prevăzute de Iege Ia data refacerii Iui, respectiv actului juridic; terenurilor; forma autentică cerută pentru vânzarea C. se aplică şi contractelor sinalagmatice cu executare 6. contractul refäcut in formă autenticä produce efecte de uno ictu. Ia data incheierii intre părţi a actului sub semnătură privată; (primire in proťesie avocat deľinitiv, 2017) C. contractuL nul ca vănzare, poate produce prin conversiune efectele unei promisiuni bilaterale de vănzare, 62. Esto anulabil actul juridic incheiat: A, ca urmare a violenţei exercitate de un terţ asupra dacă suntindeplinite condiţiile de fond şi de formă prevăzute de Iege pentru aceasta. uneia dintre părţi, chiar dacă cealaltă parte nu cunoştea şi (primire in profesie avocat deľinítiv, 2015) nici nu ar fi trebuit să cunoască violenţa săvărşită de terţ; —

—

—

—

—

—

—

fl••j•.=

-

1U

.n

-

—

DREPT CIVIL 1. PARTEA GENERALĂ, PERSOANA FIZICĂ SI PERSOANA JuRIDICĂ

GRILE

B, ca urmare a temerii Insutlate de ameninţarea cu exerciţiul unui drept, fäCutá CU scopul dea obţine avantaje injuste; C. de minOr ťărä încuviinţarea ocrotitorului Iegal. atunci Când încuviinţarea era cerută de Iege şi suficientă pentru inCheerea valabilă a actului. chiar dacä ulterior acesta din urmă a confirmat actuL (admitere INM şi în magistraturä, 2017)

63. Operează nulitatea absolută a: A. Clauzei prin care se stabileste un termen de decădere ce face excesiv de diŕicilä săVârşirea actului de Către partea interesată; B. actului de administrare cu privire Ia bunurile din moştenire, înCheiat de un nedemn cu un terţ. chiar dacă profitá moştenitorilor; C. recunoaşlerii copilului, făcutá din eroare. fadmitere INM şi în magistraturä, 2017) 64. Spre deosebire de nulitatea relativă, nulitatea absolută; A. desĺiinţează toate eťectele conlractului; B. nu in(ervine in cazul contractului plurilateral, C, nu poate fi acoperită prin conflrmare decât în cazurile prevăzute de ege. (admitere INM şi în magistratiră, 2015) 65. Sub sancţiunea nulităţii absolute: A. cesiunea de creanţä cu titlu gratuit trebuie să fie incheiată în ĺorrnă autentică, B. acceptarea expresä a moştenirii se face numai printr-un inscris autentic; C. bunurile mobile care constituie obiectul donaţiei trebuie enumerate şi evaluate într-un înscris, chiar sub semnătură privatä. (primire ín profesie avocat siagiar, 2015) —

66. Este sancţionată cu nulitatea absolutä neres pectarea formei autentice Ia incheierea: A. promisiunii de vănzare a unui bun imobil, în vederea pronunţăńi unei hotärări care sä ţinä Ioc de act autentic; B. convenţiilor care strámută sau constituie drepturi reale care urmeazä a fi înscrise in cartea funciară. afară de caZurile expres prevăZute de Iege; C. contractului de comodat care include aprobarea prealabilă a comodantului ca bunul sä poată fi folosit şi de un terţ. (admitere INM, noiembrie 2019) 67, in materia nulităţii: A. nulitatea a cărei natură nu este determinată ori nu reiese in chip neîndoielnic din Iege, este prezurnată ca fiind relalivä; B. contractul Iovit de nulitate absolută nu este susceptibil de conflrmare decăt în cazurile prevăzute de Iege;

-

C. nuhtaţea relativă poate h invocatä din oticiu de instanţa de judecată. (primire în profesie avocat sta giar, 2013) —

-

-

68. b cazui desfiinţării contractului, ca urmare a constatärii nulitäţii sale absolute, debitorul obligaţiei de restituirea bunului instrăinat către un terţ, anterior constatării nulităţii contractului, va fi ţinut: A. să plătească valoarea bunului calculată Ia momentul primirii sale; B. să plătească valoarea bunului calculată Ia momentul primirii sale ori Ia momentul instrăinărü, in funcţie de cea mai mică dintre aceste valoń. dacă a fost de bunä-credinţă; C sä plătească valoarea bunului calculată Ia momentul primirń sale ori Ia momentul instrăinării, in funcţie de cea mai mare dintre aceste valori, dacă a fost de rea-credinţä. (primire în proťesie avocat definitiv, 2017) —

69. În materia nulităţii contractului: A. in cazurile in care natura nulităţii nu este determinată ori nu reiese in chip neîndoielnic din ege, contractul este anulabil; B. in cazul în care contractul este menţinut in parte, clauzele nule sunt înlocuite de drept cu dispoziţiile Iegale aplicabile; C cnnfirmarea unui r,nntract aniilahil pRntni viciRrea consimţămăntului prin doI sau violenţă implică prin ea insäşi renunţarea la dreptul dea cere daune-interese, (adniítere lNľvl şi în magistratură, septernbrie 2018)

3.4. Fĺectele actuţui juridic civil 70. Constituie excepţie de Ia principiul forţei obli gatorii in materia efectelor contractului: & incetarea contractului de inlreţinere incheiat pe durată determinată din cauza morţii creditorului întreţineru. dacä aceasta a survenit inainte de expirarea duratei contractului, B. tacita r&ocaţiune; C. cazul in care părţile au convenit Ia încheierea contractului, posibilitatea prelungirii efectelor acestuia sau a reinnoirii sale. (admitere în magistraturä, iunie 2019) 71. În cazui impreviziunii, instanţa poate dispune adaptarea sau, după caz, incetarea contractului dacä, printre altele: k debitoml şi-a asumat hscul schimbării imprejurărilor; B. creditoml a incercat, într-un termen optim şi previzibil, dar nu mai tárziu de inceperea executării contractului, nego cierea adaptárii reZonabile şi echitabile a contractulut C schimbarea împrejurărilor a intervenit după incheierea contractului. (admiżere INM şi în magistratură, 2012)

s4a1% —.w..—,

S

-

GRILE

DREPTCIvIL. 1. PARŢEAGENERALĂ. PERSOANAFIZIcÄ5I PERSOĂNAJURIDICĂ

debitorului obligaţiei de predare, chiar dacă proprietatea a fost Lrans(erată dobănditorului; C. contractul incheiat pe duratä nedeterminată poate fi denunţat unilateral de către oricare dintre părţi, cu respectarea unui termen rezonabil de preaviz. (primire in proťesie avocat sta gíar, 2013)

72. In cazul impreviziunii, instanţa poate dispune adaptarea sau, după caz, incetarea contractului dacă, intre altele: A. schimbarea împrejurărilor nu a fost şi nici nu putea fi avută în vedere de către creditor, in mod rezonabil, in momentul incheierii contractului; B. schimbarea imprejurărilor a intervenit in ceI mult un an de Ia data incheierii contractului; C. debitorul a încercat, intr-un termen rezonabil şi cu bună-credinţă, negocierea adaptärii rezonabite şi echitabile a contractului. (admitere 1NM, 2013)

—

76. La data de 15.06.2012, 0. a incheiat cu M. un contract de Iocaţiune pe durată nedeterminată in care s-a stipulat că Iocatarul M, poate să denunţe unilateral contractul cu un termen de preaviz de 60 de zile şi cu plata unei sume reprezentând echivalentul a 5 chirii lunare, La data de 01.07.2017, M. a trimis o notificare de denunţare unilaterală a contractului, iar. Ia expirarea termenului de preaviz, a eliberat spaţiul inchiriat. 0. I-a chemat in judecată pe M. pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, instanţa să dispunä obligarea părătului Ia executarea contractului şi Ia plata chiriilor restante sau, in subsidiar, obligarea părătului la plata sumei de 5 chirii Iunare pentru a considera contractul încetat prin denunţare, In raport de situaţia descrisă, instanţa; A, va admite acţiunea şi va obliga pârătul la executarea contractului; 8. va admite acţiunea, va obliga părătul Ia plata sumei reprezentând 5 chirii Iunare şi va constata contractul incetaL C, va respinge acţiunea ca neîntemeiată. (primire în proťesie avocat sta giar, maMie 2019)

73, In materia impreviziunii: A, nu este necesará incercarea debitorului de neociere a adaptării rezonabile şi echitabile a contractului, fiind suficient faptul că executarea obligaţiilor a devenit mai oneroasă, fie datorită creşterii costurilorexecutării propriei obligaţii, fie datorită scăderfl vatorii contraprestaţiei; 3. se poate invoca schimbarea unor imprejurări, inter venită anterior incheierii contractului, dacă executarea contractului a devenit excesiv de oneroasă; C. instanţa poate să dispună incetarea contractului, la momentul ş in condiţiile pe care Ie stabileşte. (admitere INM şi in magistratură, 2017) 74. Societatea H. SRL a încheiat, Ia data de 15.08.2013, un contract cu Societatea M. SRL, prin care s-a obligat ca, in schimbul unui preţ, să furnizeze studiile clinice necesare pentru acreditarea unor medicamente. Ca urmare a creşterii costurilor pentru realizarea studiilor clinice, executarea obligaţiilor sale a devenit excesiv de oneroasă, motiv pentru care H, SRL se află in situaţia de a nu furniza prestaţia asumată. H, SRL nu s-a aşteptat Ia schimbarea dramatică a împrejurărilor şi crede că beneficiarul M, SRL nu ar renunţa Ia executarea intocmai a contractului. Ce sfat ii daţi, dacă vă consultă în calitate de avocat? A, să încerce negocierea. cu bună-credinţă, a adaptării rezonabile şi echitabile a contractului cu societatea M. SRL B, să ceară direct instanţei adaptarea contractului pentru impreviziune; C, să se líbereze de obligaţiile faţä de M. SRL, plătind creditoarei despăgubirile prevăzute prin clauza penală. (primire în profesie avocat definuiv, 2016) —

75. Efectele contractului intre părţi: A. adaptarea contractului pentru impreviziune se poate cere şi atunci cănd schimbarea imprejurärilor, care ar face vădit injustä obligarea debitorului Ia executarea obllgael, a intervenit inainte de incheierea contractului; 8. intr-un contrac( translativ de propńetate, dacă părţile nu au convenit altfel, riscul contractului rămâne in sarcina

11

—

77. Obligaţia: A, prin care vănzătorul işi rezervă proprietatea bunului pănă la plata integrală a preţului este valabilă, numai dacă bunul a fost predat; B, prin care locatarul se obligă să plătească despăgubiri pentru denunţarea contractului de locaţiune, încheiat pe durată nedeterminată, se consideră nescrisă; C. dea executa prin echivalent o obligaţie indivizibilă este divizibilă. (päměre in profesie avocat definUiv, 2017) —

i

78. Clauzele considerate de Iege nescrise; A. conduc, de regulă, la nulitatea totală a contractului; 8. sunt inlocuite de drept cu dispoziţiile legale aplicabile; C, pot fi declarale inopozabile numai de către terţii de bună-credinţă. (admitere in magistratură, apri/ie 2017) 79, Este considerată nescrisă: A. clauza prin care părţile ar suprima o cauză de nulitate prevăzută de lege; 8. clauza prin care s-ar modifica termenul de prescripţie stabilit de lege; C. stipulaţia conform căreia subrogaţia ar opera numai cu consimţămăntul debitorului. (primire ín proťesie avocat definitiv, 2016) —

12

GRILE

DREPT CIVIL, L PARTEA GENERALĂ, PERSOANA FIZICĂ SI PERSOANA JURIDICÄ

80. X. şi Y, au încheiat un contract cu executare succesivă pe duratä nedeterminată. Părţile s-au obligat să nu denunţo unilateral contractul sau, in cazul in care una dintre ele il denunţă unilateral, să pläteascä despăgubiri in sumă de xxx Iei, Care dintre urmätoarele reguli corespunde Iegii? A. dacä s-a stipulat o prestaţie in schimbul denunţărü contractului CU exccutare succesivă pe durată nedeterminată, denunţarea produce eĺecte numai atunci cănd prestaţia este executată; 3. contractul cu executare succesivă pe duratä nede terminată poate fI denunţat unilateral de oriçare dintre păĄi. cu respectarea unui termen rezonabil de preaviz: C. clauza prin care părţile se obligă sä nu denunţe unilateral contractul cu executare succesivä pe duratä nedeterminală sau să plălească despăgubiri in schimbul denunţării este considerată nescrisä. (prímire În proťesie avocat sta giar, 2014)

C, nu primeşte de Ia promitent prestaţia promisă, eI poate solicita rezoluţiunea contractului pentru neexecutarea obligaţiei de către promitent. (primíre ín proťesie avocat sta giar 2018) —

J

85, Care dintre enunţurile de mai jos este corect din punct de vedere Iegal: A, stipulaţia pentru altuI poate fi acceptată de către terţul beneficiarşi după decesul stipulantului sau aI promitentului; B. contractul secret nu poate fi opus de pärţi creditorilor dobănditorului aparent care, cu bună.credinţă, au obţinut sechestru asupra bunurilor care au făcut obiectul simulaţiei; C. stipulantul poate revoca oricând stipulaţia. ťără acordul promilentului. (primire în proťesie avocat stagiar, martie 2019) —

§4. ľrescript,ia extinctivă i decăderea

—

81. Nu constituie excepţie de Ia opozabilitatea faţă de terti a efectelor contractului: A. simulaţia; 3. stipulaţia pentru altuI, C. promisiunea faptei altuia (admitere 1NM i in maaistraturä. 2016) 82. n materia simulaţiei; A. creditorii chiroqrafań ai părtilor au calitatea de terţi. B. spre a ne afia in prezenţa unei sirnulaţü este necesar ca actul secret să se fi incheiat concornitent sQu antorior incheierii actului aparent C. sancţiunea specifIcă a simulaţiei este. Ca regulă, nulilatea contractului secret (p,imüs în proťesie avocat sta giar. 2012) —

83. În materia simuiaţiei: A. actul secret poate fi invocat de succesorii cu titlu particular ai pärţilor ĺaţä de terţii de bună credinţä care au dobăndit drepturi de Ia achizitorul aparent 3. actul secret nu produce efecte intre părţi, dacä eI nu indeplineşte condiţiile de fond cerute de Iege pentru incheierea sa valabilă; C. creditorii instrăinătorului aparent sunt preferaţi creditorilor dobânditorului aparent, dacă creanţa primilor este anterioară actului secret (primire in profesie avocat sta giar 2018) —

84. Dacä un terţ beneficiar aI unei stipulaţii pentru altul: A, nu acceptă stipulaţia, dreplul säu se considerä cä nu a existat niciodată; 6. acceptă stipulaţia după decesul promitentului, accep tarea rămâne fără efect;

86. Prescripţia extinctivă: Â, poate fi opusä numai de ceI in folosul cäruia curge, personal sau prin reprezentant, şi fără a fi ţinut să producă vreun titlu contrar ori să fi fost de bunä-credinţä; 3. curge contra moştenitorilor defunctului, de Ia data acceptărü moştenirii, in privinţa creanjelor pe care aceştia le au asupra moş[enirii; C. curge contra creditoňlor defunctului in privinţa crean ţelor pe care Ie au asupra motenirü, de Ia data cunoasterii de cätre creditori a identităţii succesibillor. chiardacă aceştia din urmă încă nu au accoptat motenirea. (admitere INM şî in magistratură, 2016) 87. Prescripţia extinctivă a dreptului Ia acţiunea in anularea actuiui juridic incepe sä curgă: A, in caz de violenţă, din ziua incetärii acesteřa, dar nu mai tărziu de implinirea a 13 luni din ziua incheierii actului juridic: 6. in caz de eroare, cel mai tärziu Ia ünplinirea a î8 luni din ziua descoperirii acesţeia; C, in cazul in care nulitatea relativă poate fi invocată de un terţ, de la data Ia care terţul a cunoscut cauza de nulitate, dacä prin lege nu se dispune altfel. (admitere INM, 2013)

88. Prescripţia extinctivă: A. nu impiedică stingerea prin compensaţie a creanţelor reciproce, chiar dacă dreptul Ia acţiune era prescris in momentul in care s-ar fi putut opune compensaţia; 3. nu operează de plin drept; C. a dreptului la acţiune privind creanţa principală nu atrage şi stingerea dreptului Ia acţiunea ipotecară. (admitere 1NM, 2013)

GRILE

)REPT CIVIL. 1. PARTEA GENERALÄ, PERSOANA FIZICĂ I PERSOANA JURIOICĂ

13

39. Prescripţia: A. dreptului Ia acţiune cu privire Ia prestaţiile succesive Ia ;are s-a obligat debitorul operează pentru flecare prestaţie n parte, cŕiiar dacă prestaţiile alcătuiesc prin finalitatea Ior, )otrivit convenţiei părţilor, un tot unitar B. dreptului Ia acţiune privind creanţa pńncipală nu atrage stingerea dreptului Ia acţiunea ipotecarä, care poate fi ‘alorihcatä in Iimitele Iegii; C. opereazä de plin drept putând fi aplicală din oflciu Ie organul de jurisdicţie competent. (pńmire în profesie avocat sta giar, 2014)

15.10.2011 pentru un termen de două Iuni, Cererea de chemare în judecată este anulată prin hotărâre rămasă deFinitivă Ia data de 07.03.2015, Faţă de o nouă cerere introdusă de 0. Ia data de 0&08.2015; A. dacă, prin intâmpinare, T. va invoca excepţia pres cripţiei extinctive, aceasta va fi admisă; B, nu va putea Ii considerat implinit termenul de pres cripţie extinctivä; C. instanţa va putea invoca din oflciu excepţia prescripţiei extinctive. (primire in profesie avocat definitiv. 2017)

90, La data de 12.09.2011, ii acordă Iui Y. un impru nutfără dobăndâ, in sumă de 100.000 Iei, stabilindu-se că westa va restitui intreaga sumă Ia data de 12.09.2012. La iata de 03.O&2012, părţile incheie un act adiţional Ia :ontractul de imprumut prin care convin plata unei Jobánzi şi, totodată, stahilesc că termenul de prescripţie iplicabil va fi de 6 Iuni, Faţă de cererea de chemare in udecată jntrodusă de către X, Ia data de 12,09.2015, Y. se pără invocând prescripţia extinctivă. Pronunţându-se supra excepţiei prescripţiei, instanţa: o va admite, considerănd că s-a împlinit prescripţia :on(orm convenţiei părţilor; o va respinge, consideránd că este aplicabilă regle nentarea Tn vigoare Ia momentul incheieńi contractului de mprumut, potrivit cäreia termenul de prescripţie nu putea i modificat de părţi; C, o va respinge, invocând din oflciu nuiitatea clauzei actului adiţional prin care părţile stabileau ţermenul de rescripţie. (primire in profesie avocat stagiar, 2016)

94. Sunt prescriptibile extinctiv: A. acţiunea confesorie de abitaţie, acţiunea in repararea patrimonială a unui prejudiciu morat cauzat unei persoane prin tortură şi acţiunea in anularea recunoaşterii de filiaţie pentru eroare; B, acţiunea de pariaj, acţiunea în tăgada paternitäţii introdusă de ceI ce se pretinde tată biologic şi acţiunea in simulaţie; C. acţiunea confesorie de supeďicie, acţiunea in consta tarea dreptului de uzufruct şi acţiunea in nulitatea relativä a unui act juridic nepatrimonial. (admitere INM şi în magistmturä, 2016)

—

—

—

91, Este prescriptibil extinctiv dreptul Ia acţiunea wând ca obiect: A. repararea prejudiciului adus mediului înconjurător; B. constatarea inexistenţei dreptului de creanţă aI pără :ului Iocatar vizând contravaloarea îmbunătäţirilor pretins aduse imobilului reclamantului Iocator: C. partajul folosinţei unui bun comun. (admUere in magistratură, iunie 2019) 92. Dreptul Ia acţiune este imprescriptibil: A, ori de căte ori, prin natura sau obiectul dreptului subiectiv ocrotit, exerciţiul său nu poate fi Iimitat Tn timp; B Tn cazul acţiunii in constatarea nulităţh absolute a certificatului de moştenitor, numai dacă obiectul acestuia iI constituie partajul succesoral; C. atunci cănd părţile convin astfel. (admitere 1NM şi in magistratură, 2017)

I

95. ĺn materia prescripţiei: A. părţile pot conveni ca termenul de prescripţie aI drep tului Ia acţiunea confesorie de supeďlcie să fie de 20 de ani; B. clauza prin care părţile declarä preschptibil in termen de 10 ani dreptul Ia acţiunea confesorie de servitute este Iovită de nulitate absolută; C. debitorul care a făcut plata de bunăvoie, fără să ştie că termenul de prescripţie aI dreptului Ia acţiune era împlinit, poate cere restituirea prestaţiei de Ia creditor. (primire in profesie avocat stagiar, august 2019) —

96. Părţile pot prin acordul Iorexpres, să stabilească faptul că: A. dreptul Ia acţiune izvorăt din contracţul de asigurare se prescrie intr-un termen de 1 an; B. acţiunea confesorie de superficie este preschptibilä in termen de 3 ani de Ia săvărşirea pňmului act de impiedicare a dreptului; C. termenul de prescripţie a drepiului a acţiune privind restituirea imprumutului bănesc incepe să curgă dupä trecerea unui an de Ia scadenţă. (admitere INM, noiembrie 2019)

97, Cu privire Ia prescripţia extinctivă: A. dreptul Ia acţiunea in constatarea nulităţii absolute i a unui act juridic se prescrie in termen de 3 ani de Ia data 93, La data de 07.12.2014,0, I-a chemat in judecată I incheierii actului; B. poate fi opusă, personal sau prin reprezentant numai pe T. solicitănd obligarea acestuia Ia restituirea impru de de in folosul căruia curge; ceI contractat Ia data 10.000 de Iei, mutului în sumă

.-Jc

1•.•.

14

GRILE

DREPT CIVIL. 1. PARTEA OENERALĂ, PERSOANA FIZICĂ SI PERSOANA JURIDIC

C. dreptul Ia acţiune în anularea unui act juridic pentru I suspendare, a rämas mai puţin de o Iună până Ia implinirea violenţâ Tncepe să curgă din ziua când violenţa a fost desco termenului de prescripţie; perită, dar nu mai lárziu de 18 Iuni de Ia încheierea actului. C. se aplică atunci când au rămas mai puţin de 6 Iuni (primire in proťesie avocat stagiar 2013) pănâ Ia implinirea termenului de prescripţie, dacă acesta este do 6 Iuni. 98. La data de 12.08.2012, L., ameninţată de către (prinlire în profesie avocat stagiar, 2017) F. cu dezvăluirea relaţiei dintre ei, ii predä acestuia un tablou al unui pictor celebru, evaluat Ia suma de 102. Repunerea in termenul de prescripţie extinctivă: 400.000 lei, primind dovezile pe care F. îşi intemeia A. poate fi dispusă, din oficiu, chiar de către un organ ameninţarea, La data de 04.032016, L. vă solicită o de jurisdicţie necompetent; consultaţie pentru a identifica modalitatea în care poate B. intervine numai in cazurile expres prevăzute de Iege; obţine recuperarea tabloului, precizándu-vă că acesta C, constituie o instituţie juridică aI cărei regim se aplicä era bunul său propńu, că nu a fost intocmit niciun inscńs şi termenului de opţiune succesorală. Ia data predării către E, că i-a mărturisit soţului său toat (admitere in magistmturä, iunie 2019) intâmplarea imediat după externarea din spital, unde a 103. Prescripţia dreptului Ia acţiune: fost internată in perioada 02.02.2015-28.06.2015. Veţi A. curge intre soţi dacă sunt separaţi in fapt; recomanda formularea unei cereri; B, in răspundere pentru viciile ascunse ale unei Iucräri A. in declararea nulităţii relative a transferului, insoţitä de executate, alta decăt o construcţie, curge de ia imptinirea o cerere de repunere in termenul de prescripţie, intemeiată unui an de Ia data recepţiei ünale a lucrärii, chiardacă viciul pe spitalizarea Iui L in perioada 0202.2015-2806.2015; a fost descoperit mai inainte; B. in declararea nulităţii relative a actului juridic, c nu poate fi apiicată de organul de jurisdicţie chiar considerând că termenul de prescripţe a inceput să curgä dacă ar fi in interesul statului sau aI unităţiior sale admi Ia data Ia care L. i-a mărturisit soţului său transferul tabloului nistrativ-teriţoriale. si motivu acesluia, (priínire in pro(esie avocat definitiu 2015) C. in constatarea nulităţii absolute a transferului. (primire în profesie avocat stagiac 2017) 104. Prescripţia extinctivă este intreruptă prin punerea in intărziere a debitorului, dacă aceasta este 99. Cursul prescripţiei extinctive este suspendat: urmatä de chemarea Iui in judecată in termen de: A. in cazul persoanel a carel integritate corporala a fost A, un an de Ia data implinirii termenului de prescripţie; vălămată printr-o faptă ilicită, pănă Ia stabilirea pensiei de B. un an de la data punerii in intărziere; invaliditate in cadrul sistemului de asigurări sociale; c. 6 Iuni de Ia data punerii in intârziere. B, intre soţii divorţaţi, dar care continuă să Iocuiască (admitere în magistratură, august 2013) impreunä; —

—

—

C, pe durata negocierilor purtate in vederea soluţionării pe cale amiabřlä a Iitigiului, in ultimele 6 Iuni inainte de expirarea terrnenului de prescripţie, chiar dacă acestea au fosţ iniţiate anterior. (admitere in magistratură. mai 2018) 100. Cursul prescripţiei extinctive se suspendă: A, prin orice act prin care ceI in folosul căruia curge prescripţia este pus în intărziere; B. cât timp debitorul, in mod delibera(, ascunde credi torului existenţa datoriei sau exigibilitatea acesteia; C. intre soţi, cât timp durează căsătoria, chiar dacă soţii sunt separaţi in fapt. (admitere in magistratură, aprilie 2017) 101. Efectul special al suspendăhi cursului prescripţiei extinctive: A, se produce in toate cazurile in care intervine o cauză de suspendare. B, determină amânarea implinirii termenului de prescrip ţie extinctivă in ipoteza in care. după incetarea cauzei de

105. Intreruperea prescripţiei prin recunoaşterea dreptului; A, nu poate fi opusä decăt autorului recunoaşterii, 6. operează numai atunci când recunoasterea este oxpresă. C, unuia dintre creditohi solidari nu profitä decăt acestuia. (primire în profesie avocat definitiv, august 2019) -

106, Printr-un contract de Iocaţiune, părţile pot conveni in Iegătură cu dreptul asupra chiriei; A. ca termenul de prescripţie extinctivă să inceapă sâ curgă pentru toate ratele de chirie de Ia data scadenţei ultimei rate; B. ca termenul de prescripţie extinctivă sä aibă o durată de 15 ani; c. că IocataruI renunţä Ia prescripţia extinctivă. (primire in profesie avocat deŕînítiv, 2018) —

107. Termenul de prescripţie al acťiunii in restituirea prestaţiilor: A. dacă actul juridic a fost desflinţat ca urmare a rezo

I

GRILE

DREPT CIVIL 1. PARTEA GENERALĂ, PERSOANA FIZICĂ l PERSOANA JURIDICĂ

luţiunii unilaterale, incepe să curgä, in toate situaţiile, de la data comunicâni către debitor a declaraţiei de rezoluţiune; B, este de 3 ani, cu excepţia cazului in care restituirea prestaţhlor s-a intemeiat pe un act juridic Iovit de nulitate absolută; C. dacă actul juridic a fost desfiinţat ca urmare a rezo luţiunii judiciare, nu începe sä curgă de Ia data efectuării prestaţiilor. (admitere În magistratură, aprilie 2017) 108. ĺn materia prescripţiei extinctive: A. intreruperea prescripţiei impotriva debitorului principal sau contra fideiusorului produce efecte impotriva amăndurora; B. prescripţia se intrerupe, printre altele, prin depunerea cererii de intervenţie in cadrul urmăririi silite pornite de alţi creditori; C, in cazul in care nulitatea relativă poate fi invocată de o terţă persoană, prescripţia incepe să curgâ in cel mult 18 Iuni de Ia data cănd terţul a cunoscut, putea sau trebuia să cunoascä existenţa cauzei de nulitate. (admüere INM şi in magistratură, 2015) 109. Cursul prescripţiei extinctive: A. atunci când obiectul acţiunii constâ in repararea prejudiciului cauzat prin vătămarea integrităţii corporale, se suspendâ pánă la stabilirea pensiei ce s-ar cuveni, in cadrul asigurârilor sociale, celui indreptăţit la reparaţie; B. incepe. atăt in caz de eroare, c& şi in caz de dol, Ia data la care a fost cunoscută cauza de nulitate relativă, dar nu mai tărziu de 18 Iuni de Ia data incheierii actului juńdic; C, in cazul acţiunii privind stabilireajudiciarä a termenului pentru restituirea imprumutului de consumaţie, incepe la data incheierii contractului. (adrnitere INM şi in magistratură, 2017) 110. Cursul prescripţiei extinctive: A. se intrerupe prin invocarea, pe cale de excepţie, a dreptului a cärui acţiune se prescrie; B, nu se intrerupe prin inceperea urmărirfl penale, dacă nu a avut loc constituirea ca parte civilă, chiar dacă despăgubirile se acordă, potrivit Iegii, din oficiu; C, se reia dupä incetarea cauzei de suspendare, dar nu se va implini mai inainte de expirarea unui termen de o Iună de Ia data când suspendarea a incelat pentru prescripţiile de 6 luni sau mai scurte. prirnire in pmfesie avocat stagiar, 2015) —

111. Renunţarea Ia prescripţia extinctivä A, poate fi expresă sau tacită; B. produce eĺecte numai in privinţa celui care a făcut-o; C, nu poate fi făcută cât timp prescripţia nu s-a implinit. (pdmire in proťesie avocat sta giar, 2016) —

;-.

.

15

112. Renunţarea Ia prescripţia extinctivă: A. produce e(ecte numai in privinţa celui care a ťăcut-o; B, poate fi fäcută cât timp prescripţia nu a inceput să curgă; C. poate fi fäcută atăt cu privire la prescńpţia implinită, cât si cu privire la beneficiul termenului scurs pentru prescripţia incepută şi neimplinită. (admitere in magístratură, august 2013) 113. ĺn baza promisiunii bilaterale de vănzare a unui imobil, incheiată Ia data de 15.03.2012, promitentul-cum părător G. a achitat integral preţuI vănzării către promi tentul-vănzător H. şi a intratin posesia imobilului, părţile obligăndu-se să incheie contractul de vănzare in formă autentică până Ia data de 15.03.2013. Prin cererea de chemare in judecată, introdusă Ia data de 10.02.2016, G. solicită instanţei să pronunţe o hotărăre care să ţină Ioc de contract de vănzare, deoarece H. a refuzat ín mod nejustificat să se prezinte Ia notarul public pentru perfectarea vănzării. In apărare, H. a invocat excepţia prescripţiei dreptului material Ia acţiune. Instanţa: A, va admite excepţia invocată, constatănd că este implinit termenul de prescripţie extinctivă şi va respinge acţiunea; 6. va respinge excepţia invocată, in considerarea faptului cä imobilul se află in posesia reclamantului, şi va admite acţiunea; C, va respinge excepţia invocatä. reţinând cä termenul de pmscripţie a dreptului la acţiune s-arfl împlinit pe 15032016. şi va admite acţiunea. (pdmire in profesie avocat sta giar, 2018 —

114, La data de 01.05.2010, L. şi F. au incheiat un contract de Iocatjune prin care L. a inchiriat Iui F. un apartament pentru o perioadă de 2 ani, convenind o chirie Iunară de S00 de Iei, ce trebuia plătită Ia data de 15 a fiecărei Iuni pentru Iuna in curs. Intrucät E nu şi-a indeplinit obIigaa de plată a chiriei pentru Iunile ianuarie 2011-aprilie 2012, Ia data de 22.05.2015, acesta a fost chemat in judecată de L. pentru a fi obligat de către instanţă Ia plata chiriei aferente intervalului menţionat. In raport de această situaţie: A. instanţa invocă din oficiu excepţia de prescripţie a dreptului material Ia acţiune cu privire Ia intreaga creanţă şi respinge in tot acţiunea; 8. dacä $rátul invocă prin intâmpinare excepţia de prescripţie a dreptului material la acţiune, instanţa respin ge excepţia invocată şi admite acţiunea aşa cum a fost formulată; C. instanţa poate admite in parte acţiunea, dacä părătul nu invocă excepţia prescripţiei dreptutui mateňal ta acţiune. (primire in proťesie avocat stagiat marlie 2019) —

M

lG

GRILE

DREPT CIVIL L PARTEA GENERALÁ. PERSOANA FIZJCĂ I PERSOANA JURIOICĂ

115, La data de iü.02.2úi8, r i-a notificat pe F., iar • menţinerea ori repartizarea contractului este condiţionată ulterior, Ia data de 15.06.2018, I-a chemat în judecată de acordul părţii interesate pentru predarea unui utilaj sau plata contravalorii (primire in profesie avocat stagiaĘ 2017) acestuia, conform contractului de vánzare incheiat 119. La infiinţarea societăţii R. SRL, au semnat actul intre părţi Ia data de 01.03.2015. Prin íntämpinare, Ea constitutiv aI societăţii, in calitate de asociaţi, după cum invocat prescripţia dreptului Ia acţiune şi, in subsidiar, urmează: E., administratorul Iui B. SRL, societate in caracterul neíntemeiat al acţiunii reçlamantului, arătând curs de constituire, C., minor, insoţit de soacra sa, şi D., că utilajul a fost distrus integral in urma unui incendiu persoanä fizică, unic asociat aI Iui B. Aportul fiecăruia produs Ia data de 25.03.2015, ulterior notificării sale prin dintre cei trei asociaţia fost in bani, in sumă egală, iar care I-a pus in intărziere peT, pentru ridicarea bunului. obiectul de activitate aI societăţii este inchirierea de In raport de situaţia descrisă, instanţa: utilaje agricole. R. vă solicită asistenţa juridică pentru A. va admile excepţia de prescňpţie a dreptului material a identifĺca eventuale probleme privind infiinţarea sa, la acţiune şi va respinge acţiunea; arătând că actul constitutiv nu a fost incheiat in formă B, va respinge excepţia de prescripţie. Va admile acţiu autentică şi nu a fost indeplinită nicio altă formalitate. In nea şi-I va obliga pe E Ia plala contravalorii utilajului cätre 1; consultaţia pe care i-o prezentaţi arătaţi că in speţă C, va respinge excepţia de prescripţie, precum si neregulile privesc: acţiunea Ca neintemeiată. A. condiţiile de formă ale actului de înflinţare; (primire în proťesie avocat definitiv, martie 2019) B. capacitatea asociaţilor Ia incheierea actului de 116. In matcria decăderii: înfîinţare; A. părţile nu pot modifica lcrmeneie de decădere de C. condiţüle privind inregistrarea persoanei juridice. ordine publică. micsorăndu-Ie sau mărindu-Ie. după caz (primire in profesie avocat definitiv. 2016) B. organul dejurisdicţie este obhgat, în toate cazurile, 120. Nulitatea absolută a persoanei juridice: sä invoce şi să aphce din oI]ciu termenele de decädere, A. se acoperă, dacă nu este invocată în termen de un C. este lovită de nulitale relaiivă clauza prin care se an de Ia data înregistrării sau infiinţării persoanei juridice; stabiIete un termen de decádere ce ar facs excpsiv de B. intervine, dacă nu s-a respectat numărul minim de diflcilă exercitarea dreptului de către partea interesată. fondatori sau asociaţi prevăzut de Iege: (admitere INM şi in magis(ratură. 2Q15) C. constatatä prin hotărăre judecătorească rămasä 117, In materia decăderii de drept substanţial: detinitivä determină intrarea in Iichidare a persoaneijuridice. A. termenul de decädere nu se socoteşte implinil decät (pnhiiro in proťesio avocat sta giar, 2018) după o Iună de Ia data când suspendarea cau2atâ de forţa 121.Caurrnareapublicăhi unorarticoledefăimătoare majoră a incetat; de cätre J, jumalist Ia ziawl online „Sub Iupă", deţinut B atunci când realizarea dreptuui presupune exercitarea de Societatea XX SRL, prin care T era numit „tiran' sau unei acţiuni in justiţie, termenul de decädere esteintrempt pe „maimuţoi fioros", T nu s-a mai inscris Ia concurs i data introducerii cererii de chemare in judecatä. dispoziţiile a pierdut sansa dea fi desemnat director aI Teatrului priviioare Ia intreruperea prescripţiei fiind aplicabile in mod de balet din oraş, deşi ar ti avut cele mai mari şanse corespunzător faţă de experienţa administrativă i managerială a C. neexercitarea dreptului subiectiv inăuntrul termenului contracandidaţilor săi. Mai mult, J a continuat campania de decádere atrage pierderea Iui, iarn cazul actelor unila de denigrare a Iui T şi după desemnarea noului director, terale, impiedicarea, in condiţiile Iegii, a sävárşirii Ior. prin publicarea săptămănală a unui articol defăimátor, (admitere INM şi in magistratură, septembrie 2018) cu scopul vädit de a-I supune pe T Ia umilinţe şi a-I determina să-şi dea demisia din teatru, avánd in vedere §5. Persoana fizică şi persoana juridică cä soţia Iui J era subalterna Iui T, In raport de situaţia descrisä, T poate obţine pe cale judecătoreascä: 118. In cazul divizării totale a unei persoane juridice: A. Iuarea unor măsuri pentru a asigura conservarea A. aceasta presupune, in mod necesar, inliinţarea uneia probelor, potrivit dispoziţiilor privitoare Ia ordonanţa preşe sau mai multor persoane juridice, dinţială, pănă Ia introducerea acţiunii de fond impotriva Iui 0. patrimoniul persoanei juridice divizate se imparte intot J, in solidar cu Societatea XX SRL, in termenul fixat de deauna in mod egal între persoanele juridice dobănditoare; instanţă; C. contractele incheiate in considerarea calilăţii persoa 3. obligarea Teatrului de balet Ia numirea sa in postul nei juridice divizate nu îşi incetează efectele, cu excepţia de director, pentru acoperirea prejudiciului privind pierderea cazului in care părţile au stipulat expres contrariul sau şansei dea obţine un avantaj; —

—

—

GRILE

DREPT CIVIL. L PĂRTEA GENERALĂ, PERSOANA FIZICĂ I PERSOANA JURIDICÂ

C. interzicerea in intregime a publicaţiei „Sub Iupă", potrivit dispoziţUlor privitoare Ia ordonanţa preşedinţială, până Ia introducerea acţiunii de fond impotriva Iui J, in solidar cu Societatea XX SRL, in termenul fixat de instanţă. (primire in proťesie avocat deťinitîv, august 2019) —

122. Pot fi considerate atingeri aduse vieţii private: A. difuzarea de imagini care prezintă interiorul unui spaţiu privat dacă ceI care iI ocupă, chiar färă drept nu şi-a dat acordul;

17

B. utilizarea, cu rea-credinţă, a imaginii unei persoane; C. utilizarea interceptării unei convorbiri private, cunos când că a fost făculă fără drept. (primire în proť&si& avocat defŕnitiv, 2018) —

1=—

CAPĽI OLU L AL 1I-LEA. DREPTURILE REALE PRINCIPALE 1. Dreptul de proprieta(c 1. Dreptul de proprietate privată: A, are caracter relativ, spre deosebire de dreptul de proprietate publică; B, are caracter absolut, spre deosebire de dreptul de proprietate publică: C. Tn condiţiile Iegii. este susceptibil de modalitäţi şi dezmembrăminte, după caz. (admitere INM şi ín magistraturä, 2015) 2. Clauza de inalienabilitate a unui bun: A, poate fi instituită penlru o durată de ceI mult 49 de ani de Ia data dobăndirii bunutuL B. prevăzută intr-un contract cu titlu gratuit este opozabilä şi creditorilor anteriori ai dobănditorului; C trebuie stipulată in inod expres în uori[racteie ce dau naştere obligaţiei dea transmile in viitor proprietatea asupra bunului către o persoanä determinatä sau determinabilä (admitere INM. 2013) 3. Nerespectarea clauzei de inalienabilitate stipuiate intr-o donaţie avánd ca obiect un bun imobil: A. atrage reziiierea contractului subsecvent prin care donatarul a insträinat imobilul; B, nu permite donatorului sä obţină decăt daune-interese atunci cánd clauza a fost supusă formalităţilorde publicitate prevăzute de Iege; C permite donatorului să solicite revocarea donaţiei, inclusiv atunci cănd clauza a ťost stipulată în favoarea unui terţ. (admitere În magistraturä, apritie 2017) 6. Clauza de inalienabilitate stipulată intr-un contract de vănzare: A, nu poate opri transmiterea bunului către moştenitorii Iegali ai cumpärătorului; B. pentru a fi opozabilă. nu trebuie, in niciun caz, să fie supusă formalităţilor de publicitate; C Tşi produce efectelejuridice conform Iegii în vigoare la momentul incălcării clauzei de către cumpărätor (admitere În magistratură. iunie 2019) 5. Dreptul de trecere aI proprietarului fondului care nu are acces Ia calea publică: A, poate fi dobândit şi printr-o folosinţă continuă timp de 5 ani; 6. este imprescriptibil extinctiv;

C, poate fi stabilit numai cu consimţămăntul proprietarului fondului aservit atunci cănd Iipsa accesului Ia calea publică ii esie imputabilă proprietarului fondului dominant (admižere În rnagistratură, august 2013) 6. Limitele Iegale de interes privat in exercitarea dreptuiui de proprietate privată; A. pot fi desfiinţate temporar prin acordul părţilor; 6. nu pot fi modificate prin manifestarea unilaterală de voinţä a proprietamluL C. includ toate Iimitele determinate de raporturile de vecinătate (admítere 1NM şí În magistraturä, 2014) 7. Bunurile proprietate publică: A, nu pot fi dobândite de terţi prin uzucapiune, insă, dacă suni mobile, pot fi dobándite prin posesie de bunä-credinţă: 6. pot fi donate in interes public; C, pot fi dobăndite prin Iegat, acceptat în condiţiite Iegii, dacä, prin natura lor sau prin voinţa dispunătorului. devin de uz ori de inleres public. (primire În profesie avocat deflnitiv, 2015) —

8. Dreptul de proprietate publică asupra unui bun se stinge: A. dacă bunul este dat in foiosinţă cu tit!u gratuit, 6. dacă bunul a fost trecut in domeniul privat, cu res pectarea condiţiilor prevăzute de Iege; C, dacă asupra bunului se constituie un drept de administrare. prin hotărăre a Guvemului. (admitere În magistraturä. apńtie 2017) 9. DR. iocuieşte in sträinătate de câţiva ani şi a mosienit un imobil, situat in oraui R, de la tatăl său. lntrucât nu a fost in măsură să se ocupe de această proprietate, Ia sfatul unui avocat, a đat o deciaraţie in formă autenticä prin care a renunţat ia dreptul de proprietate, iar deciaraţia a fost inregistrată in cartea funciară, la data de 10.082015. Din căte ştie, consiliul local al oraşului R a luat act de renunţarea lui printr-o hotärăre. Recent, D.R. a găsit un posibil cumpărător aI imobiluiui şi s-a răzgânditcu privire la renunţare. lntrucăt in cartea funciară este inregistrată doar deciaraţia lui şi nu figurează un alt proprietar, vă intreabă dacă poate reveni asupra declaraţiei de renunţare pentru a vinde imobilul. Seiectaţi răspunsuilrile pe care Wie consideraţi corectje din cele de mai jos: A. imobilul la care D.R. a renunţat a intrat in domeniul privat aI oraşului P. prin hotărărea consiliului Iocal;

GRILE

DREPT cIVIL. 11. DREPTURILE REALE PRINCIPALE

B. imobilul Ia care D.R. a renunţat nu poate fi dobăndit de oraşul R fără inscriere in cartea funciară; C. dreptul de proprietate aI Iui D.R, s-a stins prin inscrie rea in cartea funciară, in condiţiile Iegii, a declaraţiei de renunţare. (primire in profesie avocat definitiv, 2015) —

§2. Modalităţile juridice ale dreptului de proprietate 10. ĺn cazul coproprietăţii obişnuite: A. denunţarea contractului de Iocaţiune având ca obiect bunul comun se poate face ori de căte ori există acordul majorităţii coproprietarilor; B, nu este necesar acordul tuturor coproprietarilor pentru incheierea unui contract de Iocaţiune cu termen de 3 ani, având ca obiect bunul comun; C. este obligatoriu acordul tuturor coproprietarilor pentru a se încheia un contract de donaţie având ca obiect bunul comun, chiar dacă donaţia este afectată de o condiţie suspensivă. (admitere în magistratură, aprilie 2017) 11. Consiliul Local aI oraşului V. a constituit un drept de administrare Regiei autonome de apă asupra unui teren extravilan af]atîn domeniul public aI oraşului, in scopul construirii unei staţii de epurare ape uzate. T., proprietarul vecin, a chemat în judecată Regia intr-o acţiune in revendicare, contestănd şi dreptul de ađmi nistrare aI părâtei, motivând acţiunea in sensul că există o suprapunere reală intre terenul proprietatea sa şi terenul deţinut in administraro de către părătă. Având in vedere natura juridică a acţiunii, părâta: A. este obligată să introducä in proces pe titularul drep tului de proprietate publică, in condiţiile prevăzute in Codul de procedură civilă; B, are in exclusivitate obligaţia apărărfl in justiţie a dreptului de proprietate publică; C. are obligaţia de a apăra in justiţie dreptul de admi nistrare in calitate de titular aI dreptului. (primire în profesie avocat definitiv, 2018) —

12. Athbuirea in folosinţă exclusivă a părţilor comune din clădirilo cu mai multe apartamente se poate hotări: A, cu o majoritate de două treimi din numărul coproprie B. cu acordul tuturor coproprietarilor; C, cu o majoritate de două treimi din numărul coproprieta rilor şi aI cotelor-părţi. (admüere INM, 2013)

19

legate de incheierea şi denunţarea unor contracte de locaţiune, precum şi Ia reprezentarea in instanţă, care dintre regulile de mai jos estelsunt corectăle? A, fiecare dintre coproprietari poate sta singur in justiţie, indiferent de calitatea procesuală, in orice acţiune privitoare Ia coproprietate, cu excepţia acţiunii in revendicare unde trebuie să stea toţi, potrivit principiului unanimităţii; B actele privind incheierea sau denunţarea unor con tracte de Iocaţiune cu privire Ia bunul comun pot fi fäcute numai cu acordul coproprietarilor care deţin majoritatea cotelor-părţi; C. actele care urmăresc exclusiv infrumuseţarea bunului pot fi încheiate numai prin acordul tuturor coproprietarilor. (primire în profesie avocat stagiaĘ 2014) —

14. Fiecare coproprietar: A, poate sta singur in justiţie, indiferent de calitatea procesuală, in orice acţiune privitoare Ia coproprietate, inclusiv in cazul acţiunii in revendicare; 6. poate dispune Iiber de cota sa parte din dreptul de proprietate, in Iipsă de stipulaţie contrară; C, poate să facă acte de conservare cu privire Ia bunul comun numai cu acordul celorlalţi coproprietari. (primire in profesie avocat stagiaĘ 2013) —

15. În cazul coproprietăţii pe cote-părţi: A. fiecare coproprietar poate sta singur in justiţie in orice acţiune privitoare Ia coproprietate; B actele de administrare cu privire Ia bunul comun nu pot fi efectuate fără acordul coproprietarului căruia i s-ar impune, prin respectivele acte, o sarcină excesivă prin raportare Ia cota sa parte; C. fructele bunului comun se cuvin coproprietarului care a suportat singur cheltuielile producerii sau culegerii fructelor. (primire in profesie avocat definitiv, 2016) —

16. Este necesar acordul tuturor coproprietarilor: A. pentru incheierea unui contract de comodat cu privire Ia bunul comun; B. pentru incheierea unui contract de Iocaţiune a bunului comun mobil pe o duratä de 2 ani; C. pentru incheierea unui contract de intreţinere, dacă proprietatea asupra bunului comun este transmisă in schimbul intreţinerii, insă numai in ipoteza in care in contract s-a stabilit că intreţinerea se datorează pentru toată durata vieţii creditorului intreţinerii. (admitere INM şi in magistratură, 2016)

17. Un coproprietar: Ă. are dreptul sä culeagä fructele produse de bunul aflat • in coproprietate obişnuită, proporţional cu cota Iui parte 13. X. a dobânditin proprietate comună cu Y. şi i o din drept sau toate fructele produse de respectivul bun, clădire de birouri. Intrucăt coproprietarii nu se inţeleg in baza unui contract de administrare a bunului incheiat cu privIre Ia infrumuseţarea clădirii şi alte operaţiuni cu ceilalţi coproprietari;

20

GRILE

DREPT CIVIL. 11. DREPTURILE REALE PRINCIPALE

B, poate denunţa un contract de Iocaţiune a bunului aI]at in copropńetate obişnuitä, färä acordul celodalţi copropńetań. dacă deţine majoritatea cotelor părţi; C. poate ipoteca bunul proprietate periodică, Tn privinţa intervaluiui de timp ce ii revine. (admitere în magistraturä, mai 2018) 18. L., B. şi C. sunt copropńetari asupra unei case din Bucureşti pe care nu o Iocuiesc. L., căruia ii revine 75% din imobil, doreşte să permită nepoatei sale, care a fost admisă Ia o facultate din aceIaşi oraş, să Iocuiască timp de 2 ani şi 9 Iuni (cât dureazä studiile) in respectiva casă, însă coproprietarii săi nu sunt de acord. L. poate să: A. incheie singur un contract de inchińere cu nepoata pe toată durata studiilor acesteia; B, încheie singur un contract de comodat cu nepoata. având ca obiect imobilul, pe toatä durata studiilor acesteia. C soliciie inslanţei padajul de folosinţă asupra imobilului. (prímire în profesie avocat sta giar, 2016) —

19. A., B. şi C au moştenit, in cote egaie, un imobil construcţio, in suprafaţă utilă de 250 mp. Întrucât imobilul este adecvat desfăşurării activitäţii unui cabinet dentar, A. şi B. au incheiat un contract de Iocaţiune, pe termen de 5 (cinci) ani, cu clinica dentară Beauty Smile, !a data de 01.09.2014. C. nu a fost do acord cu actul incheiat de fraţii săi A. şi B, şi vă intreabă ce ar trebui să ştie din punct de vedere Iegal pentru a-şi proteja drepturiie. Selectaţi din ceie de mai jos: A. să exercite, înainte de partaj, o acţiune posesorie împotriva terţului care a intrat Tn posesia bunului comun in urma încheierii actului, pentru restituirea posesiei în folosul tuturor coproprietariíor; B, având in vedere că nu a consimţit expres sau tacit la incheierea contractului de Iocaţiune, acesta nu ii este opozabil, C contraclul de Iocaţiune a imobilului reprezintă un act de administrare cu privire !a bunu! comun care poate h ĺăcut cu acordul coproprietarilor ce deţin majoritatea cotelor-părţi. (primire în profesie avocat deflnitiv. 2015)

—

—

20. Fructele bunului comun insuşite de un copro prietar; A, pot fi supuse partajului oricănd, dacă sunt naturale sau industriale, pot fi identificate şi continuä să existe in patrimoniul coproprietarului; B, dacă sunt fructe civile, ceilalţi copropdetad pot reclama restituirea Ior proporţional cu cotele Ior pärti, in termenul general de prescripţe: C indiferent de natura Ior, se cuvin acestuia, intrucât a suportat singur chelLuielile producerii sau culegerii Ior. (primire în proťesie avocat stagiar, 2018) —

21. Convenţia de partaj: k trebuie incheiatä in formă autentică, sub sancţiunea nulitáţii absolute, dacä are ca obiect ceI puţin un imobil, indiferent de valoarea acestuia 6. este Iovită de nulitate absolută, dacă un coproprietar, deşi avea capacitate de exerciţiu deplină, nu a parlicipat la incheierea acesteia; C nu se poate incheia niciodată in ipoteza coprophetäţii forţate (adrnitere INM şi în magistratură, 2016) 22. ĺn ceea ce priveşte executarea silită privitoare Ia bunul comun: A. creditorii unui copropńetar pot urmări silit cota lui parte din dreptul asupra bunuiui comun; 3. creditorü unui coproprietar pot cere instanţei impär ţeala bunului comun, caz in care urmărirea se va face asupra părţii de bun sau, după caz, asupra sumei de bani cuvenite debitorului; C creditorii care au un drept de garanţie asupra bunului comun au dreptul să urmărească silit bunuL in măinile oricui s-ar gäsi, numai dupä partaj. (admitere INM şi în magistratură, septembrie 2018) 23. X. şi Y. sunt coproprietari asupra unui teren, —.

y

-.-.‘-

‘.ŕ''

v..

‘‘- ťwvII.wa..

—

Ş3. Dezmembrămintele dreptu)ui do propńetalc privată 24. În materia servituţilor convenţionale; A. in Iipsă de prevedere contrară. proprietarul fondului aservit este ţinut să ia toate mäsurile i să suporte toate cheltuielile pentru conservarea servituţii: 6. proprietarul fondului aseMt nu va putea strămuta exercitarea servituţii intr-un alt Ioc, färä un motiv Iegitim şi serios ori cu agravarea exercitării dreptului pentru pro pńetarul fondului dominant: C. in cazul in care cheltuielile pentru întreţinerea şi conservarea servituţii revin proprietarului fondului aservit, acesta se va putea exonera de plata lor, renunţând Ia dreptul de proprietate asupra părţU din fondul aservit necesară exer citării seMtuţii in favoarea proprietarului fondului dominant. (primire in proťesie avocat sta giar. 2018) —

-

‘-...

văndut intregul teren către T., fără a avea acordul Iui X. Ín urma vânzării, T. a intrat in posesia terenului. In aceasta situaţie, X. este mndreptăţit să formuleze: A, acţiune in declararea nulităţii contractului dintre Y. şi 1; 6. acţiune posesorie împotriva Iui T.; 0. acţiune prin care să pretindă despägubiri de Ia Y. pentru prejudiciul cauzat prin incheierea vănzării (primire in profesie avocat deťinitiv, 2018)

-

-.-

DREPT CIVIL. 11, DREPTURILE REALE PRINCIPALE

GRILE

25. Dreptul de superficie: A. este perpetuu, dacă părţile nu au prevăzut un termen extinctiv în convenţia de constituirea superficiei; B. se stinge prin pieirea construcţiei, deoarece, fiind un accesoriu aI dreptului de proprietate asupra construcţiei, nu-i poate supravřeţui acesteia; C. poate fl instrăinat de titular înainte de edificarea construcţiei în vederea căreia a fost constituit. (admitere în magistratură, aprflie 2017)

6. este interzis balconul neparalel cu Iinia de hotar spre fondul invecinat Ia o distanţă mai mică de 2 metri de Iinia de hotar; C. proprietarul are dreptul de a-şi deschide, fără Iimită de distanţă, ferestre de Iumină dacă sunt astfel construite încăt să impiedice vederea spre fondul invecinat. (admitere INM şi în magistratură, septembrie 2018) 31. ĺn materia dezmembrăminteior dreptului de proprietate: A. dreptul de superficie se poate constitui pe durată nelimitată; B. uzufructul in favoarea unei persoane fizice este ceI mult viager; C, in materia uzufructului, cheltuielile şi sarcinile pro prietăţii cad in sarcina uzufructuarului. (primire in profesie avocat stagiar, 2013)

26. Dreptul de superficie: A, este un drept temporar, ce poate fi constituit pe o durată de ceI mult 99 de ani, fără posibilitatea reinnoirii, Ia implinirea termenului; B, nu poate inceta pe calea partajului intre superflciar şi proprietarul terenului; C, este un drept imprescriptibil extinctiv, acţiunea con fesorie intemeiată pe dreptul de superfîcie putănd fi inten tată împotriva oricărei persoane care împiedică exercitarea dreptului, mai puţin împotriva proprietarului terenului. (admitore INM şi in magistratură, 2016)

—

32. Care dintre enunţurile de mai jos nu este corect din punct de vedere legai: A, în caz de neinţelegere intre părţi Ia răscumpărarea servituţii de trecere, instanţa poate suplini consimţămăntul proprietarului fondului aservit; B, dreptul de superĺîcie constituit pe o durată de 99 de ani poate fi reinnoit Ia implinirea acestui termen; C. uzufructuarul are dreptul de a arenda bunul primit in uzufruct. (primire în profesie avocat sta giar, august 2019)

27. Superficiarui, proprietarexciusiv aI unei construc ţii edificate pe un teren, nu poate exercita: A. acţiunea confesorie de supeďicie împotriva proprie tarului terenului; B, acţiunea de partaj avănd ca obiect terenul, promovată in contradictoriu cu proprietarul acestuia; C. acţiunea posesorie. (admitere în magistratură, iunie 2019)

—

33. In cazul incetării superficiei prin expirarea ter menuiui: A. ipotecile constituite cu privire Ia teren pe perioada superfîciei nu se extind asupra construcţiei, dacă proprietarul terenului dobăndeşte dreptul de proprietate asupra clădirii prin accesiune; B. ipotecile constituite cu privire Ia construcţie nu se extind asupra terenului, dacă proprietarul construcţiei dobăndeşte terenul Ia valoarea de circulaţie pe care acesta ar fi avut-o dacă nu se edifica construcţia; C. dezmembrămintele constituite de superficiar se strămută de drept asupra sumei primite de Ia proprietarui terenului, dacă acesta inţelege să invoce accesiunea. (primire in profesie avocat stagiar, 2017)

28. in situaţia in care s-a construit pe terenul altuia: A. superficia se poate inscrie pe baza renunţărh proprietarului terenului Ia dreptul dea invoca accesiunea, in favoarea constructorului; B. supeńcia se poate inscrie în favoarea unui terţ pe baza cesiunü dreptului dea invoca accesiunea; C. dreptul de superficie nu poate fi reînnoit, Ia împlinirea termenului. (admitere INM şi in magistratură, septembrie 2018) 29. In anul 2018, X a construit cu bună-credinţă o casă de Iocuit pe terenul proprietatea Iui Y, iar acesta din urrnă a cesionat dreptul dea invoca accesiunea către Z, in raport de această situaţie, dreptul de superficie se va inscrie in favoarea Iui: A. X; B. ‘Ľ;

—

c. z.

(primire în profesie

—

avocat definitiv, august 2019)

30. in Iegătură cu vederea asupra proprietăţii vecinuiui: A, nu este permis, in niciun caz, să se facă fereastră in zidul comun;

21

I

34. In materia dezmembrăminteior dreptuiui de proprietate: A. dreptul de uzufruct se stinge prin decesul uzufruc tuarului, chiar dacă termenul nu s-a implinit; B. dreptul de servitute se stinge prin neuz timp de 1O ani; C. dreptul de superficie este ceI mult viager. (primire în profesie avocat sta giar, 2014) —

35. Dreptul de superficie: A. poate Iua naştere prin inscrierea cesiunii către un terţ

--

22

GRILE

DREPT CIVIL. 11, DREPTURILE REALE PRINCIPALE

a dreptului proprietarului terenului dea invoca accesiunea faţă de constructorul de bună-credinţă; B. poate inceta, Ia cererea proprietarului terenului, for mulată în termen de trei ani de Ia data Ia care superflciarul modiflcä structura construcţiei; C, se poate constitui pe o durată de ceI mult 30 de ani. (primire in profesie avocat definitiv, 2016) —

36. Uzufructuarul: A, nu poate să exercite acţiunea confesorie şi impotriva nudului proprietar; B. poate ceda dreptul säu unei alte persoane, fără acordul nudului proprietar; C, suportă toate sarcinile şi cheltuielile ocazionate de Iitigiile privind folosinţa bunului, culegerea fructelor ori incasarea veniturilor. (admitere INM, 2013)

Ľ. poate ceda dreptul său unui terţ numai prin act juridic cu titlu oneros. (admUere INM şí in magistratură, 2014) 40. Uzufructuarul: A, spre deosebire de titularul dreptului de uz, poate culege şi fructele civile; 8, asupra unei päduri poate Iua din aceasta araci pentru vie, numai dacă via se află în proprietatea uzufructuarului şi este situată Ia ceI mult un kilometru de marginea pădurii; C. la alegerea sa, are obligaţia dea restitui bunuri de aceeaşi cantitate, calitate şi valoare sau contravaloarea Ior Ia data stingerii uzufructului care are ca obiect numai bunuri consumptibile. (admítere INM şi în magistratură, 2015)

41. N.R este proprietarul unei turme de 100 de oi pentru care a incheiat un contract de uzufruct cu U.Z., Ia data de 15.03.2015. Acesta din urmä a plecat cu turma 37. Uzufructuarul: !a munte unde are o stână şi câţiva ciobani angajaţi A. poate pretinde, Ia incetarea uzufructului, despăgubiri care asigură paza oilor. Intr-una din nopţi, în timpul unei pentru imbunătäţirile aduse unui bun mobil, numai atunci furtuni cu tunete şi trăsnete, animalele s-au speriat şi cănd prin acestea a sporit valoarea bunului; au scăpat din adăpost iar ciobaniior Ie-a fost imposibil B. nu are obligaţia de a întocmi inventarul bunurilor să Ie mai adune. Peste 60 de oi au căzut intr-o prăpastie mobile atunci când uzufmctul asupra acestora este dobăndit şi au murit. Nudul proprietar a fost înştiinţat de către prin uzucapiune; uzufructuar despre nenorocire, Acesta din urmä vä cere C. este ţinut, in orice caz, sä respecte destinaţia datä sĺaWi cu privire ia posibiIităiie pu caru ie aiu din punct bunurílor de nudul proprietar de vedere Iegal pentru a-şi recupera turma de oi de Ia (admitere JNM, noiembrie 2019) uzufructuar, In acest caz: 38. A. a constituit în íavoarea Iui B, un drept de uzu A. uzufructuarul este obligat să restituie numai pieile fruct asupra unui imobil construcţie pentru o durată de I animalelor pierite, sau valoarea acestora; şapte ani, După un an de Ia constituirea uzufructului, 8. nudul proprietar se poate îndrepta impotriva ciobanilor, 8. a cedat dreptul său Iui C. fără acordului A., iar C. a in temeiul răspunderi pentru prejudiciile cauzate de animale; inchiriat imediat imobilul către D, pentru o perioadă C. dacă turma nu a pierit în întregime, uzufructuarul este egală cu cea rămasä până Ia implinirea termenuiui uzu obligat să inlocuiască animalele pierite cu cele de prăsilă. fructului, După trecerea a trei ani de Ia data constituirii (primîre in proťesie avocat deťinitiv, 2015) uzufructului, 8. a decedat, In raport de această situaţie: 42. Uzufructul: A, dacă cesiunea uzufructului a fost inscrisă in cartea k se poate constitui şi in favoarea unei persoane care funciară şi notifîcatä Iui A, anterior decesului Iui B., dreptul va exista in viitor; de uzufruct va continua pănă Ia implinirea termenului pentru 8. constituit până Ia data Ia care o persoană va ajunge care fusese constituit; anumitä vârstä, se stinge prin moartea acelei persoane Ia o B, D, va putea cere respectarea contractului de Iocaţiune inainte de implinirea vârstei stabilite; pănă Ia implinirea termenului pentru care fusese încheiat, C, constituit în favoarea unei persoane juridice, se dacă Iocaţiunea a fost inscrisă in cartea ĺunciară; prezumă că este constituit pe o durată de 30 de ani dacă C. C, nu va putea pretinde Iui A, despăgubiri pentru in convenţia din care a Iuat naştere nu s-a prevăzut durata imbunătăţirile aduse imobilului, chiar dacă acestea au uzufructului. delerminat sporirea valorii construcţiei. (primire în profesie avocat stagiaĘ 2018) (primire in profesie avocat stagiat 2017) —

—

—

39. Uzufructuarul: A. unei turme care a pierit în întregime din cauze neimpu tabile acestuia va restitui numai pieile ori valoarea acestora, 6. va suporta reparaţiîle mari atunci cănd acestea sunt determinate de neefectuarea operaţiilor de intreţinere;

úiť

43. Intre E şi M, proprietarii a două terenuri inve cinate, se incheie o convenţie prin care R constituie în favoarea Iui M, un drept de uzufruct asupra terenului său. M. realizează o construcţie-Iocuinţă parţial pe terenul säu şi parţial pe terenul Iui F, La încetarea dreptului de uzufruct, E poate pretinde:

GRILE

DREPT CIVIL. 11. DREPTURILE REALE PRINCIPALE

A, ridicarea construcţiei de pe terenul său; B, înscrierea in cartea funciară a unui drept de copro prietate aI vecinilor asupra imobilului rezultat, cotele-părţi fiind stabilite ţinăndu-se seama de valoarea terenului său şi de jumätate din valoarea contribuţiei Iui M.; C, înscrierea sa în cartea funciară ca proprietar aI con strucţiei realizate de M., urmând a-i plăti acestuia jumătate din valoarea materialelor şi a manoperei. (primire in profesíe avocat sta gíar martie 2019) —

44. Uzufructul: A. presupune, în toate cazurile, existenţa obligaţiei uzu fructuarului de a depune o garanţie pentru indeplinirea obligaţiilor sale; B, nu se stinge in toate cazurile prin moartea uzufruc tuarului; C. se stinge prin neuz. (primire în profesie avocat sta giar, martie 2019) —

45. In materia dezmembrămintelor dreptului do proprietate: A. dreptul de superflcie se poate constitui pe o durată de ceI mult 49 de ani; B. servitutea de a nu construi peste o anumită inălţime este neaparentă; C, dacă in cazul unui uzufruct viager, uzufructuarul Iocator a decedat Ia data de 01.07.2016, Iocaţiunea unui imobil, inscrisă in cartea funciară, incheiată de defunct Ia data de 10.05.2015 pe termen de 7 ani, este opozabilă proprietarului numai până Ia data de 01.07.2019. (primire in profesie avocat definitiv, martie 2019) —

46. Care dintre următoarele enunţuri nu este corect din punct de veđere Iegal: A. seMtutea nu se poate constitui in vederea unei utilitäţi viitoarea fondului dominant; B. uzufructuarul rentei viagere are obligaţia dea restitui veniturile rentei viagere incasate cu anticipaţie; C. dreptul de supeńcie se stinge prin consolidare. (primire in profesie avocat detînitiv, august 2019) —

§4. Posesia

47. Posesia: A. proprietarului asupra unui bun imobil incetează prin inscrierea in cartea funciarä a declaraţiei de renunţare Ia dreptul säu de proprietate asupra imobilului resĘ3ctiv; B, nu este utilă atât timp cât posesorul o e..ercită cu intermitenţe anormale in raport cu natura bunului; C. de rea-credinţă presupune Iipsa elementului intenţional. (admUere INM şi in magistraturä, 2014) 48. In materia posesiei; A detentorul precar nu poate exercita acţiunile posesorii;

23

B. dacä detentorul precar instrăinează bunul prin act translativ de proprietate cu titlu particular unui dobânditor de bună-credinţă, acesta din urmä devine posesor; C. detentorul precar devine posesor dacă incheie cu bunâ-credinţă un act translativ de proprietate cu titlu particular cu o altă persoană decât proprietarul bunului. (admítere INM şi în magístratură, 2015) 49. Nu constituie posesie stăpânirea unui bun de către: A. Iocatar, cu toate că acesta poate exercita, in condiţiile IegU, acţiunile posesorii; B. titularul dreptului de uzufruct faţă de nuda proprietate; C. coproprietar, în proporţie cu propria sa cotă-pade. (admitere în magîstratură, aprilie 2017) 50. Posesia exercitată asupra unui bun imobil prin intermediul unei alte persoane: A. duce, in toate cazurile, Ia dobăndirea fructelor de către posesor; B, poate duce Ia dobăndirea dreptului de proprietate de cätre posesor; C, poate fi apărată prin acţiunea posesorie in complăn gere, chiar dacă este viciată. (primire in profesie avocat deflnitiv, 2017) —

51. Intervertirea detenţiei precare in posesie are Ioc atunci când detentorul precar: A. instrăineazä bunul printr-un act translativ de proprietate cu titlu particular, doar dacä dobănditorul este de bună-credinţă; B. notifică posesorului refuzul de a-i restitui bunul până Ia îndeplinirea de cätre acesta din urmă a obligaţiilor ce-i revin in temeiul contractului incheiat cu detentorul precar; C. incheie, cu bunä-credinţă, un act translativ de pro prietate cu titlu particular cu o altă persoană decât pro prietarul bunului. (admitere INM şi in magistratură, 2017) 52. Posesia inceteazâ in cazui: A. insträinärii bunului, cu excepţia cazului in care bunul rămâne in detenţia insträinätorului; 8. pieirii bunului; C. deposedării, dacä posesorul rämâne Iipsit de posesia bunului timp de 6 Iuni. (admitere in magistralurä, august 2013) 53. Posesia inceteazä in cazul: A. instrăinării bunului, cu excepţia cazului in care bunul rămâne în detenţia instrăinătorului; B. trecerii bunului în proprietate publică; C. deposedării, dacă posesorul rămâne Iipsit de posesia bunului mai mult de un an. (admitere INM, 2013)

—

24

GRILE

OREPT CIlL. 11. OREPTURILE REALE PRINCIPALE

54. În caz de tulburare ori deposedare paşnică, acţiunea posesorie poate 11: A. exercitată şi de către detentorul precar; B. introdusă de către ceI ce exercitä o posesie viciată, indiferent de durata posesiei sale; C. introdusă şi impotriva proprietarului. (primire în proťesie avocat deťînitiv, 2016) —

55. Violenţa, ca viciu aI posesiei: A, are caracter permanent şi absolut; B, poate să privească dobăndirea posesiei sau conservarea acesteia; C, poate fi invocată numai in privinţa posesiei bunurilor imobile. (admitere in magistratură, Iunie 2019) §5. Modurile de dobândire a drepturilor reale principale 56. Autorul de rea-credinţă aI unei lucrári autonome cu caracter durabil, realizate pe terenul altuia: A, nu este indreptăţit să aleagă modalitalea de stabilire a despăgubirilor pe care i Ie va plăti proprietarul terenului, B, poate fi obligat Ia ridicarea construcţiei pe propria cheltuială. C, nu poate fi obligat să cumpere terenul Ia valoarea de circulaţie pe care acesta ar fi avut-o dacă Iucrarea nu s ar fî realizat. (admitere INM şi in magistratură, 2014) 57. ĺn materia accesiunii imobiliare artificiale: A. prescripţia dreptului Ia acţiune aI autorului Iucrării privind plata indemnizaţiei nu curge căt timp eI este Iăsat de proprietar să deţină mobilul; B. ucrărie autonome pot ťi necesare. utile sau voIuptoare; C. autorul de rea-credinţä aI Iucrării nu poate să opună proprietarului terenului pasivitatea acestuia din urmă pe durata realizării lucrării. (admiłere INM, 2013) 58. In materia Iucrăriior adăugate voluptuare cu caracter durabil asupra imobilului altuia, proprietarul imobílului; Acănd valoarea Iucrärii este considerabilă, are dreptul să cearä obligarea autorului să cumpere imobilul Ia valoarea de circulaţíe pe care acesta ar fi avut-o dacă Iucrarea nu s-ar fi eĺectuat; 6. are dreptul să ceară obligarea autorului de rea-credinţă Ia desfiinţarea Iucrärii, cu readucerea imobilului in situaţia anterioară şi plata de daune-interese; C. are dreptul să devină proprietarul Iucrării, numai prin inscriere in cartea funciarä, fără nicio obligaţie către autorul Iucrărfl. (admitore 1NM şi în magistratură, 2015)

59. Proprietarul terenului pe care s-a edificat, fără acordul säu, o lucrare autonomă cu caracter durabil are dreptul: A. de a pretinde autorului Iucrării să cumpere intregul imobil in schimbul unui preţ reprezentând dublul valorii de circulaţie, cu excepţia cazului în care autorul Iucrării a fost de bună-credinţä; 8. dea pretinde autorului lucrärii deshinţarea acesteia, dacă edificarea s-a fäcut ín Iipsa autorizaţiilor cerute de Iege; C. de a pretinde autorutui de rea-credinţă aI Iucrării desfiinţarea acesteia, chiar dacă proprietarul terenului a stat in pasivitate pe toată durata edificării construcţiei. (admiiere in magistratură. apriíie 2017) 60. În cazul in care se realizează o Iucrare autonomă I cu caracter durabil asupra imobilului altuia, de către o persoană: A. propńetarul imobilului are dreptul să cearä, indiferent de buna sau reaua sa credinţă. obligarea autorului Iucrării să cumpere imobilul Ia valoarea de circulaţie pe care acesta ar fi avut-o. dacă Iucrarea nu s-ar fi efectuat; 6. dacă respectiva persoană a construit avănd autori zaţiile cerute de Iege, proprietarul imobilului, indiferent de buna sau reaua sa credinţă, are dreptul să ceară instanţei să dispună inscrierea sa în cartea funciară ca proprietar ai lucrärii, plätind auiorului iucrării jumătate din valoarea mateńalelor şi a manopereí; C. proprietarul imobilului are dreptul să solicite de Ia constructorul de rea-credinţä desfiinţarea construcţiei şi daune-interese pentru Iipsa de folosinţä. numai dacä dovedeste că nu a fost in pasivitate pe durata realizării construcţiei. • (admitere in magistratură. mai 2018) 61. Ín anul 2014, X. a inceput construirea unei Iocuinţe pe terenul dobândit prin cumpărare dc Ia un terţ. Printr-o notificare expediată Ia două Iuni de Ia inceperea Iucrărilor, vecinul său Z. I-a somat să inceteze construirea, deoarece o suprafaţă de teren de 23 mp, aflată sub viitoarea construcţic, i-ar aparţine. X. a continuat Iucrärile şi a finalizat clădirea. Z. a invocat accesiunea, dovedind dreptul de proprietate asupra terenului menţionat mai sus, precum şi faptul că X. a construit färă autorizaţiile cerute de Iege, In raport de situaţia descrisă, i va putea solicita: A. inscrierea sa in cartea funciarä ca proprietar unic aI Iucrării edificate pe terenul său cu plata a jumătate din valoarea materialelor şi a manoperei; B. ridicarea Iucrării de pe terenul său, cu plata de daune-interese; C. inscrierea în cartea funciară a unui drept de copro prietate, cu Iuarea în calcul a valorii terenului şi a jumătate din valoarea contribuţiei Iui X (primire în profesie avocat definitiv, 2018) —

DREPT CIVIL. 11, DREPTURILE REALE PRINCIPALE

GRILE

25

62, fn materie de carte funciară: A. inscrierea provizorie are ca obiect alte drepturi decăt cele tabulare; B. orice persoanä care justifIcă un interes poate cerceta orice carte funciară; C. titularul unui drept asupra unui imobil dobândit prin moştenire va putea dispune de acesta numai după înscrierea in cartea funciară. (primire in proťesie avocat definitiv, august 2019)

66. Termenul de 3 ani inăuntrul căruia bunul mobil furat poate fi revendicat de către proprietar de Ia posesorul de bunä-credinţă care a dobăndit cu titlu oneros de Ia un neproprietar este: A, un termen de prescripţie extinctivă; 3. un termen de decădere; C, un termen suspensiv, ca modalitate a actului juridic incheiat de posesor cu neproprietarul. (admitere in magistraturä, august 2013)

63. ĺn materia cărţii funciare: A. termenul in care poate fi promovată acţiunea in rectificare de carte funciară impotriva terţilor de bună-credinţă care au dobândit un drept real prin acte cu titlu gratuit este de 5 ani de Ia data inregistrării cererii de inscriere a dreptului Ior Ia biroul teritorial de cadastru şi publicitate imobiliară; B acţiunea in rectificare de carte funciară poate fi introdusă separat de acţiunea de fond, chiar şi atunci cănd acţiunea de fond a fost respinsă; C. dreptul Ia acţiunea în rectiflcarea notării in cartea funciară este imprescriptibil. (primire în profesie avocat definitiv, martie 2019)

67. Acţiunea in revendicare: A, poate fi introdusă de către un singur coproprietar, situaţie in care părătul poate cere instanţei introducerea in cauză a celorlalţi coproprietari in calitate de reclamanţi; 3. dacă va fi admisă, va avea ca efect obligarea părătului Ia plata de despăgubiri dacă bunul a pierit din culpa sa, acestea fiind evaluate in raport cu momentul restituirii; C. este imprescriptibilă in toate cazurile. (primire in profesie avocat definitiv, 2017)

—

—

66. Acţiunea in revendicare imobiliară: A, poate fi admisă în cazul in care este introdusă de comodatar, chiar şi impotriva proprietarului; B a unui bun comun poate fi formulată de către un singur coproprietar chiar dacă ceilalţi coproprietari se opun; C, nu poate fi introdusă impotriva posesorului de bună-credinţă. (admUere in magistratură, iunie 2019)

—

§6. Apărarea drepturilor reale principale 64. În materia acţiunii in revendicare a unui bun proprietate privată: A. dreptul Ia acţiune este imprescriptibil, in toate cazurile; 3. hotărârea judecătorească prin care aceasta a fost admisă este opozabilă şi poate fi executată şi impotriva terţului dobânditor, in condiţiile Codului de procedură civilă; C. părät poate fi numai un posesor (admitere INM şi in magistratură, septembrie 2018) 65. Ín anul 2014, Ea introdus o acţiune în revendicare mobiliară impotriva Iui B., avănd ca obiect un utilaj agricol, acţiune care, in anul 2015, a fost admisă de instanţa de judecată prin hotărăre definitivă. Potrivit hotărării judecătoreşti, B. a fost obligat să restituie bunului E Profitănd de faptul că E nu a pus de indată in executare hotărârea judecătorească, în anul 2016,3. a instrăinat Iui C bunul care a făcut obiectul Iitigiului. C. a intrat in posesia bunului, având cunoştinţă de existenţa hotărării judecătoreşti. Alegeţi varianta optimă care asigură protecţia eficientă şi rapidă a dreptul de proprietate privată a Iui E: A. să formuleze o nouă acţiune in revendicare impotriva Iui C.; B. să formuleze o acţiune in nulitate absolutä a contractu Iui de vănzare, incheiat între 3. şi C., invocănd cauza ilicită; C, să pună in executare impotriva Iui C hotărărea jude cătorească prin care s-a admis acţiunea sa in revendicare formulată impotriva Iui 3. (primire in proťesie avocat sta giar, 2016) —

L

L

69. Reclamantului i s-a admis acţiunea in revendicare a unui imobil construcţie impotriva părătului care, in calitate de posesor de bună-credinţă, a făcut cheltuieli utile Ia imobil şi I-a inchiriat printr-un contract pe durată nedeterminată. Părâtul a cerut, pe cale reconvenţională, plata cheltuielilor utile făcute Ia imobil şi a cheltuielilor făcute pentru culegerea tructelor şi recunoaşterea unui drept de retenţie pănă Ia restituirea acestora. Pe Iângă obligarea părătului Ia restituirea bunului, instanţa a mai dispus, Ia cererea părţilor: A. obligarea părătului Ia restituirea fructelor produse de bun, cu incepere de Ia data Ia care a cunoscut cauza de ineficacitate a titlului său, pănă Ia restituirea bunului către proprietar; 3, admiterea cererii reconvenţionale şi obligarea recla mantului Ia restituirea cheltuielilor utile făcute de părăt, chiar dacă acestea nu au adus un spor de valoare imobilului; C, respingerea cererii părătului de recunoaştere a dreptului de retenţie asupra imobilului pănă Ia achitarea cheltuielilor făcute pentru culegerea fructelor, intrucăt dreptul de retenţie nu poate fi exercitat asupra unui bun frugifer. (primire in proťesie avocat definitiv, 2014) —

70. Pentru a se respinge acţiunea in revendicare mobiliară, buna-credinţă a terţului care a dobândit cu titlu oneros de Ia un neproprietar trebuie sä existe: A. Ia momentul Iuării bunului mobil in posesie efectivă;

L1 .I.jh

26

GRILE

DREPT CIVIL. 11, DREPTURILE REALE PRINCIPALE

B, timp de 3 ani de Ia data încheierii actuIui juridic; C. Ia momentul Tncheierii actului juridic, chiar dacä intrarea Tn posesie are Ioc ulierior. (admitere ÍNM, 2013)

C. acţiunea revocatorie indisponibilizează bunul până Ia incetarea executării silite a creanţei pe care s-a iniemeial acţiunea. (primire in profesie avocat definitiv, 2018)

71. In cazul admiterii acţiunii in revendicare imo biliară: A. părătul va ii obligat, Ia alegerea sa, să restituie bunul sau să plătească despăgubiri către proprietar; B, părătul are dreptul Ia restiluirea chelluielilor necesare, chiar dacă a fost de rea-credinţă; C. toate fructele culese până Ia pronunţarea hotărârii de admitere se cuvin pârâtului, dacä acesta a fost de bună-credinţă Ia data intrării în posesia imobilului. (admitere /NM şi in magistratură, 2014)

74. La data de 10.06.2015, M, I-a chemat in judecatä pe N. intr-o acţiune in revendicare a unui teren intravilan, La data de 15.12.2015, in cursul procesului de fond, profitănd de faptul că Iitigiul nu era notat in cartea funciară, N. a vândut terenui Iui S, Acţiunea in revendicare a fost admisä şi hotărârea a rămas definitivă Ia data de 20.09.2016. In raport de situaţia descrisă? A. M. are dreptul sä pună in executare hotărârea numai impotriva Iui N.; B. M. are dreptul să punâ in executare hotărârea împotriva Iui S.; C. in cazul in care este evins, S. este indreptăţit să ceară angajarea răspunderii pentru evicţiune a Iui N. (primire in profesie avocat stagiar, martie 2019)

72. in cazul admiterii acţiunii in revendicare, conform noului Cod civil: A. părătul are un drept de retenţie asupra bunului frugifer păná Ia restituirea cheltuieliior necesare pentru producerea şi culegerea fructelor; B. posesorul are dreptul de a-şi insuşi Iucrärile efectuate cu cheltuieli voluptuare, care nu se concretizează într-o Iucrare nouă, numai dacă prin aceasta bunul nu se deteriorează; C, hotărârea judecătorească este opozabiă i poate fi executată şi împotriva terţului dobănditor, in condiţiile Codului de procedură civilă. (primire în proťesie avocat stagia 2O15 —

73. Hotärărea judecätoreascä prin care s-a admis: A, acţiunea in revendicare este opozabílă numai părătului posesor neproprietar; B. acţiunea oblică protă tuturor creditorilor, fărä vreo preferinţă in favoarea creditorului-recIamant;

—

—

75. Dacă M. este posesorul unui tablou cumpărat Ia Iicitaţia organizată de o cunoscută casă de artă, iar B. revendică bunul, pretinzánd că i-a fostfuratin urmă cu X. ani, ce sfat juridic ii daţi Iui M., in raport de situaţia invederatä: n

4.—LI— tdUIUU

.___.4_

JuaLt

C

d

_...4_J_RĄ

IVCIIUILdL

Ut

d

ÍVI.,

LIIIdI

UdLO

este posesor de bună-credinţä, in termen de 3 ani de Ia deposedarea pretinsului proprietar; B. M. poate reţine bunul pânä Ia restituirea integralä a preţului de către vănzător, dacă acţiunea este introdusă in 3 ani de Ia deposedarea pretinsului proprietar; C. M. poate invoca prescripţia dreptului Ia acţiune, dacă acţiunea este introdusă pesLe termenul de 3 ani de Ia pierderea stăpănirii materiale a bunului de către pretinsul proprietar (primire in profesie avocat definitiv, 2017) —

CAPITOLUL AL III-LEA. TEORIA GENERALĂA OBLIGAŢIILOR §1. Obligaţia civilă 1. in cazul solidarităţii pasive izvorâte dintr-o faptă ilicită: A. solidaritatea operează exclusiv în raporturile dintre codebitori şi victima prejudiciată; B. solidaritatea operează în raporturile dintre codebitorii solidari; C. pierderea ocazionatä de insolvabilitatea unuia sau unora dintre codebitorü solidari se suportă de către ceilalţi codebitori, proporţional cu partea din datorie ce revine fiecăruia dintre ei. (primire in profesie avocat definitiv, martie 2019) —

2. Dacă obligaţia are ca obiect bunuri de gen: A. debitorul are dreptul să aleagă bunurile ce vor fi predate; B debitorul nu este Iiberat decăt prin predarea unor bunuri de calitate ceI puţin medie; C. debitorul poate invoca imposibilitatea fortuitä de executare. (admitere 1NM şi în magistratură, septembrie 2018) 3. Dacă prejudiciul a fost cauzat prin acţiunea simultană a mai multor persoane, fără să se poată stabili că a fost cauzat sau, după caz, că nu putea fi cauzat prin fapta ilicită a vreuneia dintre ele, toate aceste persoane: A. răspund solidar faţă de victimă; B, nu vor răspunde, in niciun caz, intr-un proces civil vizând plata despăgubirilor pentru prejudiciul produs prin fapta respectivă, dacă au fost achitate printr-o hotărâre penală definitivă pentru motivul că fapta nu a fost săvârşită cu vinovâţie; C nu răspund delictual, dacă există şi culpa comună a victimei. (admitere INM şi in magistratură, septembrie 2018) 4. Decăderea unui debitor din beneficiul termenului care afecteazä obligaţia: A, face ca obligaţia să devină de indată exigibilä; B. este opozabilä celorlalţi codebitori, dacă răspunderea Ior este solidară; C, poate fi cerutä atunci cănd debitorul nu satisface o condiţie considerată esenţială de creditor Ia data incheierii contractuluL chiar dacä nu s-a stipulat expres în conlract despre caracterul esenţial aI condiţiei. (primire in proťesie avocat stagiar, august 2019) —

5. ln materia obligaţiilor solidare: A. obligaţia unui debitor solidar se imparte de drept intre moştenitorii acestuia, afară de cazul in care obligaţia este indivizibilă; 8. între creditori, solidaritatea se prezumă; C. hotărărea judecătoreascä pronunţată în favoarea debitorului comun poate fi invocată şi impotriva creditorilor care nu au fost parte in proces. (primire în profesíe avocat definitiv, august 2019) —

§2. Particularităţi ale contractului 6. In legătură cu incheierea contractului: A. clauzele negociate prevalează asupra clauzelor standard; 8. solicitarea de a formula oferte, adresată uneia sau mai multor persoane determinate, constituie, prin ea insăşi, ofertä dea contracta; C, dacă părţile s-au invoit ca un contract să fie incheiat intr-o anumită formă, pe care Iegea nu o cere, contractul este lovit de nulitate absolută dacă forma nu a fost respectată. (primire în pmťesie avocat sta giar 2013) —

7. in materia încheierii contractului, oferta: A, in formă autentică de a incheia o promisiune de vănzare a unui imobil poate fl acceptatä, in mod valabil, numai printr-un înscris in aceeaşi formă; B. devine caducă dacă destinatarul său o refuză; C, poate fi retrasă dacă retragerea ajunge la destinatar ceI mai tărziu concomitent cu oferta. (primire in profesie avocat stagiar martie 2019) —

8. In materia negocierilor precontractuale: A, iniţierea negocierilor reprezintă promisiune de a contracta; 8. părţile au libertatea ruperii negocierilor şi nu pot fl ţinute răspunzătoare pentru eşecul acestora; C, partea care rupe negocierile poate folosi orice informaţie confidenţială comunicată in cursul negocierilor in interes propriu, dar nu o poate divulga. (primire in profesie avocat stagiar, 2015) —

9. Societatea A. incepe negocieri cu producătorul B. pentru achiziţionarea unor produse de patiserie congelate şi revânzarea Ior in oraşul 0., fără a se incheia un acord de principiu, ln cursul negocierilor, aflănd costurile secrete de producţie ale lui B., A. renunţă Ia incheierea contractului şi il ajută pe producătorul C să lanseze propriile produse de patiserie pe care

2%

GRILE

DREPT CIVIL 111. TEORIA GENERALÂ A OELIGAŢIILOR

A. ie comerciaiizeazä ia un preţ interior preţuiui de vânzare a Iui B. In calitate de avocat, iI veţi consilia pe B. să introducă o cerere de chemare in judecată intemeiată pe: A. răspunderea civilä delictuală a Iui A. pentru incălcarea obligaţiei de confldenţialitate; B răspunderea civilä contractualä a luiA. pentru mperea negocierilor contrar bunei-credinţe; C. răspunderea ciVilă delictuală a Iui A. pentru ruperea negocierilor contrar bunei-credinţe. (primire in profesie avocat deťinitiv. 2017) —

10. Părţile contractante: A. au obligaţia de a nu divulga terţilor niciuna dintre informaţiile pe care şi Ie-au comunicat în cursul negocierilor; B pot conveni efectuarea unor prestaţíi aI căror obiect iI reprezintä bunuri vntoare; C. pot conveni ca un element aI contractului să fie determinat de un teĄ. (admitere /NM şi in magistratură, 2017) 11. V. şi M, au încheiat o promisiune bilaterală de vănzare având ca obiect o motocicletă, stabilind că vor perfecta contractul de vânzare in formă autentică până Ia data de 22.11.2014. M., promitentui-cumpărător, a achitat o parte din preţuI convenit chiar Ia momentul incheierii promisiunii, menţionăndu-se in cuprinsul acesteia că suma a fost piătită cu titlu de arvună. Faţă de această situatie: A. contractul dc Vânzare încheiat între pärţi Ia data de 24112014, constatat printr-un înscris sub semnătură privată, nu este valabd; B V are dreptul că denunţe promisiunea, restituind dublul sumei primite cu titlu de arvună, indiferent dacă acest drept a ĺost sau nu sLipula( in contract, C dacä M, refuza încheierea contractului de vânzare. V va putea cere pronunţarea unei hotärări care să ţină Ioç de contract. (pnmíre in proťesie avocat deflnitiv, 2017) —

12. Ca regulă generală, dacă Ia momentui încheierii unui contract, debitorul este in imposibilitate de a-şi executa obligaţia, contractul este: A. nul absolut; B. valabil; C Iovit de nulitate relativă. (primire in profesie avocat sta giar. 2017) —

13. Riscul pieirii fortuite a bunului aparţine: A. proprietarului bunului, numai dacă acesta nu a fost asumat de o altă persoană; B. creditorului obligaţiei de preluare a bunului, pus in intărziere;

C. cumpărătorului, de Ia momentui plăţii ultimei rate. ĺn cazul unei vănzäń cu plata preţului in rate, chiar dacă predarea bunului s-a făcut anterior (admitere in magistratură. mai 2018) 14. Ciauza: A prin care pärtjle instituie sau inläturä cauze de nulitate

este valabilă, B prin care creditorul are dreptul Ia rezoluţiune atunci cănd neexecutarea este de mică insemnătate este con siderată nescrisă; C prin care Iocatorul este îndreptăţit să diminueze, fără contraprestaţie echivalentă. prestaţiile Ia care s-a obligat prin contract, este considerată nescrisă. (primire in pm(esie avocat sta giar. martie 2019) —

15. Care dintre enunţuriie de mai jos este corect din punct de vedere Iegal: A. donaţia Iovitä de nulitate absolută pentru vicii de formă poate fi conlirmatä de către moştenitorii uniVersali ori cu titlu uniVersal ai donatorului; B in ipoteza în care natura nulităţii nu este determinală ori nu reiese in chip neîndoielnic din lege, operează prezumţia de nulitate relativă; C. contractul in care nu este prevăzutä cauza este Iovit de nulitate absolutä. (primire in profesie avocat stagiar, martie 2019) —

16. In ceea ce priveşte dreptul dea denunţa unilateral contractui: A in Iipsä de convenţie contrară, partea căreia ii este recunoscut acest drept nu iI poate exercita după inceperea executärii contractului cu executare succesivă sau continuă; B in cazul contractului incheiat pe durată nedeterminată, pärtile pot conveni în mod valabil o prestaţie in schimbul dreptului dea denunţa unilateral contractuL C acesta poaie fi exercitat de oricare dintre pärţi in cazul contractului incheiat pe durată nedeterminată, cu respectarea unui termen rezonabil de preaviz. (admitere INM şi in magistratură, septembrie 2018) 17. Care dintre enunţurile de mai jos nu este corect din punct de vedere Iegal: A, dacă un contract este menţinut in parte, ca efect aI nulităţii parţiale. clauzele nule sunt înlocuite de drept cu dispoziţiile egale aplicabile; B. dreptul dea denunţa unilateral un contract incheiat pe durată nedeterminată poate fi exercitat de oricare dintre părţi, cu respectarea unui termen rezonabil de preaViz; C. in cazul nulităţii unui act juhdiccu executare succesivä, partea care a primit o prestaţie in temeiul acestui act nu esle obligată Ia res[ituire. (primire in proťesie avocat stagiar. august 2019) —

GRILE

DREPT CIVIL. 111. TEORIA GENERALĂ A OBLIGAŢIIŁOR

§3.

Faptele juridice licite

18. În materia faptelor juridice Iicite: A, cererea de restituire in temeiul imbogăţirii fără justă cauză nu poate fi admisă, dacă ceI prejudiciat are dreptul Ia o altâ acţiune pentru a obţine ceea ce ii este datorat; 3. gerantul poate să abandoneze oricând gestiunea de afaceri, chiar dacă există riscul unor pierderi pentru gerat; C, nu este supus restituirii pentru plată nedatorată ceea ce s-a plătit cu titlu de Iiberalitate sau gestiune de afaceri. (primire in proťesie avocat sta giar, 2013) —

19. Care dintre enunţurile de mai jos este corect din punct de vedere Iegal? A. gestiunea de afaceri dă dreptul numai Ia restituirea chelluielilor necesare, dacă este continuată de gerantul care cunoaşte impotńvirea titularului afacerii; 8. imbogăţirea fără justă cauzä poate rezulta dintr-un act indeplinit de ceI păgubit cu intenţia dea gratifica; C. restituirea plăţii nedatorate nu poate fi dispusä dacä aceIa care a primit-o cu bună-credinţâ a renunţat Ia garanţiile creanţei. (pńmire în profesie avocat sta giar, 2018) —

20. Există gestiune de afaceri: A. atunci cănd, fără să fIe obligată, o persoană gestio nează in mod voluntar şi oportun afacerile altei persoane, care, cunoscând existenţa gestiunii, nu este in măsurä să işi desemneze un mandatar; 3. atunci când o persoană efectuează reparaţii Ia un bun, iar ulterior află că nu este aI său; C. atunci cănd o persoană incheie unuI sau mai multe acte juridice pe seama altei persoane. cu acordul acesteia din urmă.

(admitere în magistratură, mai 2018) 21. Regulile gestiunii de afaceri: A. îI obligă pe gerant să continue şi dupä decesul geratului gestiunea inceputä pănă cănd moştenitońi acestuia din urmă sunt in măsură să o preia; 3. iI obligă pe gerat să execute obligaţiile născute din actele necesare şi utile incheiate pe seama sa de gerant; C. iI obligă pe gerat să ramburseze gerantului cheliuiehle utile chiar dacă rezultatul gestiunii de afaceri nu a fost atins. (primire in proľesie avocat stagiar, 2017) —

22. În materia gestiunii de afaceri: A. moştenitorii gerantului care cunosc gestiunea sunt ţinuţi să continue afacerile incepute de acesta din urmä, in aceleaşi condiţii ca şi gerantul; 8. atunci cănd gerantul acţionează in nume propriu, terţii cu care a contractat nu se pot regresa in niciun caz impotriva geratului;

29

C, atunci când acţionează in numele geratului, gerantul nu este ţinut faţă de terţii cu care a contractat decăt dacă geratul este obligat faţă de aceştia. (admitere INM, 2013)

23. n materia gestiunii de afaceri: A. geratul trebuie să aibă capacitate deplină de exer ciţiu Ia momentul gestionării in mod voluntar şí oportun a afacerilor sale de către gerant; 3. obiectul acesteia poate privi numai incheierea actelor juridice; C. geratul trebuie să restituie gerantului cheltuielile care, fără a fi necesare ori utile, au fost efectuate pe perioada gestiunii, numai in măsura in care i-au procurat geratului vreun avantaj. (admitere in magistratură, iunie 2019) 24. ĺn materia gestiunii de afaceri: A. moştenitorii gerantului sunt ţinuţi să continue gestiu nea de afaceri incepută de gerant, chiar dacă nu aveau cunoştinţă de aceasta; 3. moştenitorii gerantului nu sunt ţinuţi să continue afacerile începute de gerant, chiar dacă aveau cunoştinţă de aceas(a. insă dovedesc că autorul Ior a acţionat cu intenţia de a gratifica geralul; C. geratul trebuie să ramburseze gerantului şi dobânzile aferente cheltuielilor necesare şi utile pe care gerantul Ie-a efectuat, din ziua in care I-a inştiinţat pe gerat despre gestiunea incepută. (admitere INM, noiembrie 2019) 25. In urma unui incendiu produs accidontal Ia casa Iui A., af]at in vacanţă in strâinătate, vecinul B. a intreprins activităţi de Iocalizare şi stingere a focului iar, ulterior, Iucrări de reparaţii Ia acoperiş şi structura de rezistenţă afectate de incendiu, După câteva zile, in urma unui cutremur, imobilul Iui A. a suferit din nou avarii serioase. B, i-a solicitat Iui A. cheltuielile necesare şi utile efectuate cu reparaţhle, cu dobănzile aferente, insă A. a refuzat, motivănd că imobilul a tost avariat serios Ia cutremur, Ce stat juridic ii daţi Iui B.? A. 3. nu mai poate cere despăgubiri, intwcăt imobilul a fost avariat in urma unui evenimen( de ťorţă majoră 8.8., in calitate de gerant, poate cere cheltuielile nece sare, precum şi, in Iimita sporului de valoare, pe cele utile, impreunä cu dobänzile din zćua in care au fost efectuate; C. carac(eml necesar sau util aI cheltuielilorse apreciază Ia momentul Ia care gerantul 8. Ie-a făcut. (primire in proťesie avocat definitiv, 2014) —

26. In materia gestiunii de afaceri: A. in privinţa actelorjuridice, gesüunea raüflcată produce, de Ia data ratiflcării, efectele unui mandat;

—n

JO

GRILE

DREPT civi 111, TEORIA GENERALĂ A OBLIGAŢIILDR

B. decesul geratului atrage încetarea de drept a gestíunii, de Ia data decesului acestuia; C. ceI care ignorä impotrivirea titularului afacerii este răspunzător pentru prejudiciile cauzate chiar şi din cea mai uşoarä culpä. (admitere 1NM şi in magistratură, 2014) 27. Regulile gestiunii de afaceri: A. iI obligă pe gerant să continue şi după decesul geratului gestiunea incepută pănă cănd moştenitorii acestuia din urmă sunt Tn măsură să o preia; B. îl obligä pe gerat să execute obligaţiile născute din actele necesare şi utile încheiate pe seama sa de gerant; C. iI obligä pe gerat să ramburseze gerantului cheltuielile utile chiardacă rezultatul gestiunii de afaceri nu a ťost atins. (primire in profesie avocat stagiar, 2017) —

28. Dacă, pentru a impiedica inundarea iminentă a casei sale, X., aflat in stare de necesitate, dărámă gardul vecinului Y., acesta din urmă: A, poate cere repararea prejudiciului suferit potrivit regulilor aplicabile imbogăţirfl fără justă cauză; B, poate cere repararea prejudiciului suferit, potrivit regulilor aplicabile răspunderii civile delictuale, C poate cere repararea prejudiciului suferit, potrivit regulilnr aplicahile gestiunii de nfaceri (primire in profesie avocat sta giar 2014) —

29, ln materia gestiunii de aíaceri: A. cănd gestiunea a urmărit să il apere pe gerat de o pagubä iminentă, gerantul nu răspunde decăt pentru prejudiciile cauzate geratului cu intenţie; 6. gerantul trebuie să ii înştiinţeze pe gerat despre gestiunea incepută in ceI mult 15 zile de Ia data Ia care a inceput să gestioneze afacerile geratului; C. actele şi cheltuielile care, fărä a fi necesare sau utile, au fost efectuate pe perioada gestiunii TI obligă pe gerat Ia restituire numai in mäsura in care i-au procurat vreun avantaj. (admitere INM şi in magistratură, 2015) 30. D. a angajat o firmă de construcţii pentru a inter veni rapid şi a repara distrugerea cauzată de o furtună violentă acoperişului casei vecinului său care Iipsea din ţară, Firma de construcţii a cerut suma de 20.000 Iei, din care D. a plătit 10.000 Iei. In timpul Iucrărilor, bucăţi din pereţii exteriori ai casei s-au prăbuşit, ca urmare a infiltraţiilor de apă din timpul furtunii. E, proprietarul casei, I-a chemat in judecată pe D. pentru obligarea Ia despăgubiri in sumă de 50.000 Iei, reprezentând scăderea valorii imobilului ca urmare a degradărilor suferite. Pe cale reconvenţională, D. a cerut obligarea

Iui E. Ia plata sumei de 20.000 Iei, Care credeţi că va fi hotărárea instanţei dejudecată? A, va admite integral cererea principală şi integral cererea reconvenţionalä, va compensa datorhle reciproce şi îI va obliga pe D. Ia plata sumei de 30.000 Iei către E.; B, va respinge cererea principală şi va admite integral cererea reconvenţională; C va respinge cererea principală şi va admite in parte cererea reconvenţională in sensul obligării Iui E. Ia plata sumei de 10.000 Iei cätre D. (primire in profesie avocat definitiv, 2017) —

31. In urma unui incendiu spontan izbucnit Ia Iocuinţa sa, X. a chemat pompierii, care, pentru a izola focarul de incendiu, au distrus in proporţie de 25% Iocuinţa vecinului Y, Acesta din urmă I-a chemat în judecată pe X., pentru a fi obligat Ia despăgubiri in sumă de 70.000 Iei, reprezentănd paguba suferitä, care este de două ori mai mare decât valoarea protejată prin stingerea incendiului pentru locuinţa părâtului, având in vedere calitatea materialelor integrate în Iocuinţa parţial distrusă a reclamantului. Părătul s-a apärat & a cerut respingerea acţiunii, pretinzănd că a acţionat in stare de necesitate. Instanţa: A, va admite acţiunea aşa cum a fost formulată; 6. va respinge acţiunea; C, va admite în parte acţiunea numai in Iimita îmbogăţirii părătului. (rimire in profesie avocat sta giar 2018) —

32. Dacă o pcrsoană, fără să ştie, Iucrează in interesul altuia: A, este ţinută de obligaţiile prevăzute de Iege pentru gerant; 6. este indreptăţită Ia restituirea chel[uielilor efectuate potrivit regulilor aplicabile îmbogăţirii fără justă cauză; C, trebuie să continue Iucrarea incepută pănă cănd o poate abandona fărä riscul vreunei pierderi pentru persoana în interesul căreia Iucrează. (admitere INM şi in magistratură, septembrie 2018) 33. ĺn materia plăţii nedatorate: A, este supus restituirü şi ceea ce s-a plătit cu titlu de gestiune de afaceri; 8. este supusä restituirii plata făcută prin doI sau violenţă inaintea împlinirii termenului suspensiv; C, este supusă restituirii plata fäcutä inainte de implinirea condiţiei suspensive. (primire in profesie avocat sta giar, 2015) —

34. In materia plăţii nedatorate: A, nu este supus restituirfl ceea ce s-a plătit cu titlu de Iiberalitate;

I

GRILE

DREPT CIVIL. 111. TEORIA GENERALÄ A OBLIGAŢIILOR

B, este supus restituirii ceea ce s-a plätit cu titlu de gestiune de afaceri; C, este supusă restituirii plata făcută inainte de implinirea termenului suspensiv numai dacă plata s-a făcut prin doI sau violenţă. (admitere in magistratură, apri/ie 2017) 35. in materia plăţii nedatorate: A. esle supus restituirfl ceea ce s-a plătit cu titlu de gestiune de afaceri; B, se poate restitui ceea ce debitorul a plătit inainte de împlinirea termenului suspensiv, atunci cănd plata s-a íăcut prin dol; C, restituirea nu poate fi dispusă atunci când in urma plăţii cel care a primit-o cu bună-credinţâ a Iăsat să se implinească termenul de prescripţie. (admitere in magistraturá. august 2013) 36. X. achită către Y, suma de 50.000 Iei crezánd cä o datora acestuia. Ulterior, descoperind că suma era datorată, de fapt, de către Z., fostul säu soţ, solici!ă instanţei obligarea Iui Y, Ia restituirea plăţii efectuate. ln această situaţie: A. X, nu va putea obţine restituirea, decăt dacä va inlătura prezumţia efectuării plăţii cu intenţia de a-l gratiflca pe Z.; B. X, nu va putea obţine restituirea, dacă Ia momentul plăţii era deja implinit termenul de prescripţie extinctivă a dreptului lui Y, faţă de Z.; C, cererea sa va fi respinsá dacă, in urma plăţii, Y. a renunţat la ipoteca pe care Z. o constituise in vederea garantării achitării sumei datorate lui Y. (primire in proťesie avocat sta giar martie 2019) —

37. in materia imbogăţirii fără justă cauză: A, cererea de restituire are caracter subsidiar şi nu poate fi admisă dacâ ceI prejudiciat are dreptul Ia o altă acţiune pentru a obţine ceea ce ii este datorat; B. reslituirea este datorată de ceI care s-a imbogäţit fără justă cauză, in mod imputabil, in mäsura pierderii patrimoniate suferite de cea(altă persoană; C, restituirea nu este datorată decât dacă imbogäţirea subzistă la data sesizării instanţei. (primire in profesie avocat definitiv, 2015) —

38. Nu există un drept Ia restituire, întemeiat pe imbogăţirea fără justă cauză, atunci când imbogăţirea: A, nu mai subzistă Ia data sesizării instanţei; B. rezultă din executarea unei obligaţii valabile; C, rezultă dintr-o conduită ilicită. (admitere INM şi în magistratură, 2017)

4

31

§4. Faptele ilicite şi cele]alte fapte juridice extra contractuale cauzatoare de prejudiciu 39. În materia răspunderii civile delictuale: A. ceI care, in temeiul unui contract, este obligat să supravegheze o persoană pusă sub interdicţie, räspunde pentru prejudiciul cauzat de aceasta, numai dacă se do vedeşte că interzisul a acţionat cu discernămănl la data sävârşirii faplei; B. ceI care, in orice feL a intărziat chemarea în judecată a autorului faptei ilicite răspunde solidarimpreună cu acesta din urmă; C, dreptul la despägubire pentru atingerile aduse drepturilor inerente personalităţii oricărui subiect de drept va puĺea fi cedat numai in cazul in care a fost stabilit printr-o tranzacţie sau printr-o hotărăre judecătorească deflnitivä. (admitere INM şi in magistratură, 2014)

40. Un minor, in vârstă de 17 ani, a agresat un con sumator in restaurantul în care lucra cu contract de muncă temporară şi i-a produs Ieziuni care au necesitat câteva zile de ingrijiri medicale, Victima ar dori să obţină despăgubiri şi vă intreabă impotriva cui să se indrepte, având in vedere că autorul faptei ilicite este minor? A. pentru fapta prejudiciabilă săvărşită de minorul care are, Ia dala faptei, calitale de prepus, răspunde, de regulă, comitenlul; B. râspunderea părinţilor poate fi angajată numai dacă au şi calitate de comitent al fiului minor, ar victima optează pentru angajarea răspunderii lor; C. răspund in solidar comilentul şi părinţii minorului. (primire in proťesie avocat definítiv, 2014) —

41. ĺn materia răspunderii civile delictuale: A. chiar dacâ victima faplei ilicile a contribuit la mărirea prejudiciului, ceI chemat să răspundă va fi obligat la aco perirea integrală a prejudiciului; B. proprietarul unui animal sau cel care se serveşte de eI răspunde, independent de orice culpă, de prejudiciul cauzat de animaL chiar dacă acesta a scăpat de sub paza sa; C, nu este răspunzätor cel care a cauzat un prejudiciu dacă, in momentul in care a săvărşit fapta păgubitoare. s-a aflat intr-o stare de tulburare a minţiř, care I-a pus in neputinţă de a-şi da seama de urmările faptei sale, iar această stare a fost provocatä de eI ĺnsuşi, prin beţia produsă de alcool. (primire in profesie avocat sta giar, 2013) —

42. Ín materia räspunderii civile delictuale, despă guhirea acordată trebuie să cuprindă: A, numai pierderea suferită de cel prejudiciat; 8. pierderea suferită de cel prejudiciat, căştigul pe care in condiţii obişnuite eI ar fi putut să il realizeze şi de care a fost lipsit, precum şi cheltuielile pe care le-a făcut pentru evitarea sau limitarea prejudiciului;

32

GRILE

C, numai pierderea suferită de ceI prejudiciat, precum şi cäştigul pe care in condiţii obişnuite el ar fi putut să iI realizeze şi de care a fost Iipsit. (admitere in magistratuM, august 2013) 43. in materia răspunderii civile delictuale: A. nu pot Ii pretinse, in niciun caz, despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin exercitarea unui drept; B. in cazul prejudiciilor cauzate prin ruina edificiului, dacă aceasta este urmarea Iipsei de intreţinere sau a unui viciu de construcţie, victima îI poate chema Tn judecată numai pe paznicul juridic aI edificiului; C, dacă fapta ilicită a determinat pierderea şansei de a obţine un avantaj, reparaţia va fi proporţională cu probabilitatea obţinerii avantajului, ţinând cont de împrejurări şi de situaţia concretă a victimei, (admitere in magistraturä, aprüie 2017) 44. ĺn domeniul răspunderii civile delictuale: A Iipsa discernámăntului nu iI scuteşte pe autorul prejudiciului de plata unei indemnizaţii către victimă ori de câte ori nu poate fi anaajată răspunderea persoanai care avea. potrivit legii. indatorirea de a-l supraveghea; & în cazul a douä persoane care ocupä un imobil. dintre care una îI ocupa färă titlu, iar cealaltă cu titlu, răspunde pen!ru prejudiciul cauzat prin cáderea din imobil a unui Iucr doar persoana care il ocupă in temeiul unui titlu; C proprietarul unui Iucru are paza acestuia, numai dacä se servete de iucru in interes propriu. (admitere INM şi in maoislraturä. 2015) 45. Ín materia răspunderii civile đelictuale: A. sunt valabile clauzele care exclud răspunderea pentru prejudiciile cauzate, printr-o simplă imprudenţă sau rieglijenţă, bunuritor victimei; B. declaraţia de acceptare a riscului producerii unui prejudiciu constituie, prin ea insăşi, renunţarea victimei Ia dreptul de a obţine plata despăgubirilor; C. instanţa civilä este Iegată de hotärărea definitivă de achitare in ceea ce priveşte existenţa prejudiciului ori a vinovăţiei autorului faptei ilicite. (admitere 1NM şi in magistratură, 2015) 46. Ín ceea ce privcşte repararea prejudiciului in cazul râspunderii civile delictuale: A, dacă fapta ilicită a fost săvârşită de prepuşii unor comitenţi diĺeńţi, comitentul care a plătit integral despăgubihe are drept de regres numai impotriva celorlalţi comitenţi şi a prepuşilor Ior, proporţional cu partea ce corespunde contribuţiei liecärui prepus Ia cauzarea prejudiciului; B. comitentul care a plătit despăgubirile se poate regresa impotriva părinţilor prepusului său minor, autor aI ťaptei ilicite, dacă probează că aceasta constituie o exercitare

DREPT CIvIL. 111, TEORIA GENERALĂ A OBLIGAŢIILOR

necorespunzătoare a atribuţfllor prepusului din cauza modului in care părinţii si-au indeplinit indatoririle părintesti; C. notarul public care a autentificat un contract anulat prin hotărăre judecätorească deflnitivă, pentru o cauză de nulitate a cărei existonţă rezultă din însuşi textul acestuia, răspunde numai in Iimita prejudidului nereparat prin anularea actului. (admit&re INM î in magistraturä, 2016) 47. X. şi Y., aflaţi intr-o stare avansată de beţie provocată de alcoolul consumat Ia barul din cartier, s-au impieđicat şi au căzut peste autoturismul Iui Z. Enervaţi de intreaga situaţie, X. şi Y. s-au inarmat cu câte un levier şi au aplicat lovituri repetate1 distrugând autoturismul Iui Z, in proporţie de 60%. Selectaţi dintre răspunsurile de mai jos pe celicele corecUe din punct de vedere Iegal: A. X. şi Y, nu vor fi răspunzätori pentru prejudiciul produs lui Z., dacä vor dovedí că beţia voluntară Ie generase o stare vremelnicä de tulburare a minţii care i-a pus in neputinţă de a-şi da seama de urmädle faptei lor: B. in raporluriie dintre debitorii care răspund solidar. sarcina reparaţiei prejudiciului se imparte intotdeauna in mod egaL C. X. şi Y. vor räspunde solidar faţă de victima preju diciului. (primire in profesie avocat stagiar, 2015) —

48. Starea de necesitate; A, reprezintă o cauză de nulitate absolută a unui contract, dacă partea aflalä sub imperiul säu a consimţit Ia incheierea acestuia in condiţii vădit dezavantajoase pentru ea; B poate fi invocată drept cauzä de nulitate relativă a unui contract incheiat de o parte aflatä sub imperiul säu dacă dovedeste că partea cealaltä a profitat de aceastä împrejurare; C. determinä naşterea obligaţiei celui care, sub imperiul eL a distrus bunurile attuia pentru a Ie apăra pe ale sale, de a repara prejudiciul cauzat, potrivit regulilor aplicabile imbogăţirii fără justă cauză. (primire in profesie avocat detînitiv, martie 2019) —

49. Dacă fapta prin care au fost distruse sau dete riorate bunurile altuia a fost săvârşită in interesul unei terţe persoane, in condiţiile stării de necesitate, ceI prejudiciat: A, se poate îndrepta impotńva terţului. in temeiul imbo găţirii fără justă cauzä; B, se poate indrepta impotriva terţului, in temeiul răs punderii civile delictuale; C. nu poate recupera prejudiciul, (admitere INPA noiembrie 2019)

GRILE

DREPT CIVIL. 111. TEORIA GENERALĂ A OBLIGAŢIILOR

50. În materia răspunderii civile delictuale, ceI care: A. flind in Iegitimä apărare, a cauzat prin fapta proprie un prejudiciu agresorului, de regulă, nu datorează despăgubire; B, suferă un prejudiciu cu caracter de continuitate este indreptăţit Ia despägubiri sub forma unor prestaţii periodice; C, răspunde pentru fapta altuia se poate intoarce intotdeauna impotriva aceluia care a cauzat prejudiciul. (primire în profesie avocat stagiar, 2018) —

51. X. ii solicită vecinului său Y, să-i facă o injecţie, cunoscănd faptul că acesta işi administra singur un tratament injectabil. y, ii face injecţia fărä a pratinde nicio contraprestaţie. Injecţia cauzează Iui X. probleme medicale suplimentare. X. este inđreptăţit să solicite despăgubiri de Ia Y.: A. in temeiul răspunderii contractuale: 6. in temeiul râspunderii delictuale, indiferent de forma culpei Iui Y.; C. in temeiul răspunderU delictuale, numai dacă este dovedită intenţia sau culpa gravä a Iui Y. (primire în profesie avocat detinitív. 2016) —

52. Dacă A. a suferit o infirmitate permanentă intr-o incăierare spontană cu B, C., D, victima A.: A, poate cere repararea prejudiciului suferit de Ia oricare dintre autorii faptei ilicite, potrivit regulilor räspundeńi solidare, dacă nu se poate stabili că prejudiciul a fost cauzat sau, după caz, că nu putea fi cauzat prin fapta vreunuia dintre eL 6. poate cere repararea prejudiciului suferit, potrivit regulilor aplicabile răspunderii civile delictuale, de Ia 6, C, D, care vor suporta reparaţia in mod egal, indiferent de gravitatea culpei fiecăruia; C, poate cere repararea prejudiciului suťerit. potrivit regulílor aplicabile räspundeńi civile delictuale, numai pentru partea de prejudiciu pe care B., C.. D. au pńcinuit-o, dacă victima a contribuit cu intenţie sau din culpă Ia cauzarea ori mărirea prejudiciului sau nu I-a evitat. (primire în profesie avocat stagiar. 2014) —

53. Proprietarul unui căine răspunde pentru preju diciul cauzat de acesta, in temeiul răspunderii pentru prejudiciile cauzate de animale: A, independent de orice culpă; 6. independent de orice culpä, insă numai in cazul in care căinele a scăpat de sub paza sa; C, doar dacă a influenţat in mod direct comportamentul agresiv aI căinelui. (admitere in magîstraturä, mai 2018) 54. CeI care ocupă un imobil răspunde pentru preju diciul cauzat prin căderea din acesta a unui Iucru: A, chiar şi atunci când ocupă imobilul fără niciun titlu; B, chiar dacă aceasta este urmarea unui eveniment pe care nu iI putea prevedea şi nici impiedica;

33

C, chiar dacă poate dovedi că aceasta se datorează unui caz de forţă majoră. (primire in profesie avocat definitiv, 2017) —

55. În cazul in care prejudiciul este cauzat prin căde rea unui Iucru dintr-un imobil, victima, pe acest temei, poate pretinde despăgubiri; A, fie de Ia ceI care ocupă imobilul, însă numai dacă o face in baza unui titlu, fie de Ia proprieiarul imobilului; 6. de Ia ceI care ocupă imobilul, chiar fără niciun titlu, cu excepţia cazului in care sunt indeplinite şi condiţiile răspunderii pentru prejudiciile cauzate de Iucruri; C fără a fi ţinută să facă dovada culpei celui care ocupă imobilul. (admitere INM şi in magistratură, 2017) 56. Prejudiciul: A. cauzat prin pierderea unei şanse de a obţine un avantaj se acoperă numai in cazul räspunderfl civile delictuale, nu şi a celei contractuale; B, pe care creditorul I-ar fi putut evita cu o minimă diligenţä nu dă dreptul Ia despăgubiri; C se stabileşte şi prin includerea cheltuielilor pe care creditorul Ie-a fäcut. intr-o Iimită rezonabilă, pentru evitarea sau Iimitarea prejudiciului. (primíre in profesie avocat definitiv, 2015) —

57. În materia răspunderii pentru fapta minorului: A. victima prejudiciului poate pretinde despăgubiri de Ia minor. dacá. printre altele, dovedeşte câ acesta avea discernămănt Ia data săvárşirii faptei ilicite: 8. persoana care a plătit despăgubirea nu se poate regresa impotriva minowlui, decăt după ce acesta din urmă a devenit major; C. minorul nu răspunde dacă a săvărşit fapta impreună cu un major (admitere INM, 2013) 58. Un copiI in värstă de 12 ani a decedat in urma unui accident rutier. Intrucăt victima a fost crescută de actualul soţ aI mamei, ca şi cum ar fi fost copilul său, stabilindu-se relaţii afective strănse intre ei, acesta din urmă solicitä instanţei obligarea autorului accidentului Ia despăgubiri pentru prejudiciul nepatrimonial suferit prin durerea incercată pentru moartea victimei, precum şi daune materiale pentru contribuţia pe care victima ar fi putut-o avea in viitor Ia intreţinerea reclamantului, dacă ar fi fost in stare de nevoie. Instanţa va dispune: A, respingerea acţiunii ca neintemeiată; B, admiterea in partea acţiunii şi obligarea pârâtului Ia repararea prejudiciului nepatrimonial; C, admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată. (primire in profesie avocat definitiv, 2018) —

34

GRILE

DREPT CIvIL. 111. TEORIA GENERALÄ A OEUGAŢIILOR

59. Minorul R, in värstä de 15 ani, era pus sub interdicţiejudecătorească şi iocuia in casa pärintească cu tutorele säu T, singura rudă rămasă după decesul părinţilor, La data de 05.07.2019, intr-o crizä de furie R I-a atacat pe T şi i-a produs Ieziuni grave in zona capului, acesta din urmă fiind transportat de urgenţă Ia spitai, Imediat după aceea, R a Iuat autoturismul proprietatea Iui T şi in timp ce conducea pe strada principală a intrat in coliziune pe contrasens cu un alt autoturism condus de V, producánd avarierea autoturismelor in proporţie de aproximativ 35% şi vătămarea gravă a integrităţii corporale a Iui V, In raport de situaţia descrisă: A, R nu va răspunde pentru faptele sale ilicite, chiar dacă s-ar dovedi că a acţionat cu discernämănt; B, R poate fi obligat Ia o indemnizaţie către victimele faptelor sale, Tntr-un cuantum echitabil, ţinăndu-se seama de starea patrimonială a părţilor, dar numai dacä se dovedeşte că a avut discernămănt; C. T ar putea fi exonerat de räspundere pentru ťapta Iui R faţä de victima V, dacă dovedeşte că fapta Iui R se datorează ator cauze decăt modului in care T şi-a indeplini[ îndatoririle decurgănd din exerciţiul autorităţii pärinteşti. (primire în profesie avocat stagiar, augusż 2019) —

6fl In materia răsptinderii civi!e de!ictuale: A. repararea prejudiciului se face prin plata unei despăgubiri numai dacä victima nu este interesată de repalaţia in IIa[ula, B. despăgubirea este stabilitä, ca regulă, prin raportare Ia data producerii prejudiciului; C. despăgubirea trebuie sä cuprindă şi cheltuielile pe care victima Ie-a făcut pentru Iimitarea prejudiciului. (phmire în profesie avocat sťagiar, madie 2019) —

61. In cazul răspunderii delictuale, ca şi in cazui celei contractuale, ca regulă: A. autorul räspunde numai pentru prejudiciile pe care Ie-a prevăzut B prejudiciul se repară integral; C. moştenitorii victimei pot cere, după moartea acesteia, repararea prejudiciului nepatrimonial constând in restrăn gerea posibilitäţilor de viaţă socială suferit de victimă prin fapta ilicită. (primire in profesie avocat stagiar, august 2019) —

62. La data de 15.06.2018, X. i-a imprumutat Iui Y. căruţa şi calui său, pentru a-i ajuta pe acesta din urmă să-şi transporte recolta de cereale, In aceeaşi zi, adolescenţii W., K. in vărstă de 17 ani, văzând căruţă plină cu cereale Ia marginea tarlalei, au hotărât să „se distreze" şi au inceput să inţepe calul cu diverse obiecte şi să-I Iovească. In incercarea dea scăpa de agresorii săi, animalul a rästurnat căruţa peste cei doi şi i-a

M

târăt căteva zeci de metri, Din cauza Ieziunilor suferite, W. a rămas cu o infirmitate permanentă, iar K., deşi a suferit ieziuni minore, a decedat Ia sfârşitui anului 2018, cauza exclusivă a decesului fiind o infecţie dobândită in spital, aşa cum rezultă din expertiza medico-Iegalä. De asemenea, căruţa a fost distrusă in proporţie de 60%, iar calul a suferit traumatisme grave care au necesitat multe Iuni de tratament, In raport de situaţia descrisă, răspunderea pentru prejudiciile suferite: A. de X, pentru distrugerea căruţei şi tratamentul animalului, incumbă IuiY, in temeiul răspunderii contractuale; B. de W. prin afectarea integrităţii fizice cu caracter permanent incumbă Iui X, pentru fapta animaluiui; C, de părinţii Iui K., pentru decesul acestuia din urmă, incumbä unităţii sanitare unde a dobăndit inĺecţia ucigaşă. (primire in profesie avocat definitiv, martie 2019) —

63, In ceea ce priveşte repararea prejudiciului in cazul râspunderii civile delictuale: A. Ia stabi!irea despägubirii se va avea in vedere data producerii prejudiciului, dacă prin Iege nu se prevede altfel; B. dreptul Ia reparaţie se naşte din ziua cauzării prejudi ciului, chiar dacä acest drept nu poate fi valorificat imediat; C in cazul prejudiciului viitor, despăgubirea acordată sub forma unor prestaţii periodice nu poate fi sporită sau redusă Tn raport cu evoluţia ulterioară a preiudiciului. (admitere 1NM şi in magistratoră, septembrie 2018) 64. Răspunderea civilă: A contractuală este inläturatä intotdeauna atunci cănd prejudiciul este cauzat de un eveniment de forţă majorä sau caz fortuit, orice clauzä contrară fiind considerată nescrisă; B delictuală pentru fapta animalului nu este inlăturată de cazul fortuit, C. este inlăturată prin declaraţia victimei de acceptare a riscului producerfl unui prejudiciu. (primire in profesie avocat stagiar, 2016) —

65. Prejudiciul, in materia räspundeńi civile delictuale: A. se repară integral, numai prin echivalent, dacă fapta ilicită a fost sävărşită cu intenţie directă; B, poate fi reparat prin plata unei despăgubiri stabilite printr-o convenţie incheiată intre victimă şi autorul prejudiciului, doar dacă aceasta imbracă forma autentică; C, in caz de vătämare a integrităţfl corporale sau a sănătăţii, poate fi reparat prin acordarea şi a unei despăgubiri victimei pentru restrăngerea posibilitäţilor sale de viaţă familialä şi socială. (admitere in magistratură, iunie 2019) 66. Despăgubirile pentru repararea prejudiciului rezultat dintr-o faptă ilicită: A, nu se acordă pentru acoperirea prejudiciului viitor, chiar dacă producerea Iui, ca urmare a faptei ilicite, este neîndoielnică;

GRILE

DREPT CIVIL. 111. TEORIA GENERALĂ A ODLIGAŢIILOR

35

B, pot fi acordate, in caz de vătămare a integrităţii cor B. X, răspunde pentru fapta sa ilicită dacă se dovedeşte porale sau a sănătăţii, şi pentru restrăngerea posibilităţilor că avea discernămănt Ia data faptei; de viaţă familială şi socială; c X, poate fi obligat Ia plata unei indemnizaţii către C. includ şi cheltuielile pe care victima Ie-a făcut pentru I victimă, chiar dacă a acţionat fărä discernămănt, in cazul evitarea sau Iimitarea prejudiciului. I in care nu poate fi angajată răspunderea persoanei care (primíre în profesie avocat stagiar, 2013) avea, potrivit Iegii, indatorirea de a-I supraveghea. (primire in profesie avocat definitiv, 2015) 67. Nu va putea obţine acoperirea integrală a —

—

prejudiciului: A. ceI care a folosit cu titlu gratuit motocicleta vecinului său şi a suferit un accident din cauza deflcienţelor pe care Ie avea bunul, chiar dacă proprietarul cunoştea deficienţele şi nu i Ie-a adus Ia cunoştinţä; B. ceI care declară că acceptă riscul producerii unui prejudiciu integrităţii sale flzice; C. ceI care, ignorănd anunţul, a pătruns într-un imobil aflat în proces de demolare şi a suferit Ieziuni prin căderea in gol de pe o scară şubredă. (primire în proťesie avocat stagiar, 2015) —

66. A., B., şi C, sunt oameni ai străzii şi se adăpostesc intr-un imobii, proprietatea Iui P., incă din toamna anului 2013. intrucăt cei trei au depozitat muite iucruri in balconul şubred aI imobilului, într-una din zile o parte a balconului s-a prăbuşit şi din balcon a căzut un borcan cu murături care, in cădere, I-a Iovit pe V., aflat in trecere pe trotuar. V. a suterit un traumatism cranio-cerebral care a necesitat spitalizare şi căteva intervenţii chirurgicaie. Victima a rămas cu o infirmitate permanentă, intrucăt nu-şi mai poate utiliza braţui drept, ceea cea condus Ia diminuarea capacităţii saie de muncă. Selectaţi dintre răspunsurile de mai jos pe cel/cele corecUe din punct de vedere Iegal: A. V, poate cere despägubiri numai de Ia proprietarul imobilului, intrucăt acesta se face vinovat de Iipsa de intreţinere; B. V, nu poate cere despăgubiri de IaA., B., C., intrucăt aceştia nu au niciun fel de venituri; C. V, are un drept de opţiune intre a-i acţiona pe A., B., C, sau pe proprietarul imobiluiui, dacă sunt indeplinite condiţiile răspunderii pentru prejudiciile cauzate de Iucruri. (primire în profesie avocat sta giar, 2015) —

69. X., pus sub interdicţie prin hotărăre judecăto rească, se afiă in duşmănie cu vecinul său Y. đe multă vreme. Profitănd de faptul că vecinul şi familia acestuia erau plecaţi din ţară in vacanţă, X., intr-un moment de furie1 a pătruns in curtea vecină şi a incendiat un garaj in care vecinul îşi ţinea un autoturism de iux şi diverse alte obiecte. Prejudiciul produs se ridică ia peste 250.000 Iei. Y. vă intreabă care dintre ipotezele de mai jos este iegală: A. intrucăt este pus sub interdicţie, X, nu răspunde pentru fapta sa ilicită, chiar dacă se dovedeşte că avea discernămănt;

70. Lipsa discernămăntului: A, provocată de autorul prejudiciului prin consumul de alcool, iI exonerează pe acesta de räspundere; 6. trebuie dovedită, pentru a obţine anularea unui contract incheiat de o persoană pusă ulterior sub interdicţie, inclusiv in situaţia in care, Ia momentul incheierii actului, cauzele punerii sub interdicţie existau şi erau indeobşte cunoscute; C. nu iI scuteşte pe autorului prejudiciului de plata unei indemnizaţii către victimă, dacă nu poate fi angajatä räspun derea persoanei care avea indatorirea de a-I supraveghea. (primíre in profesie avocat stagiar, 2016) —

71. Cei care: A, răspund pentru fapta altuia au intotdeauna drept de regres impotriva celui care a cauzat prejudiciul; 6. răspund pentru o faptă prejudiciabilă sunt ţinuţi solidar Ia reparaţie; C. moştenesc victima unei fapte ilicite delictuale, pot introduce acţiune pentru repararea prejudiciului nepatńmonial produs autorului Ior. (primire in proťesie avocat stagiar, 2017) —

72. Este indreptăţită Ia repararea prejudiciuiui nepa trimoniai, in condiţiile răspunderii civile đelictuale: A. mama, pentru durerea incercatä prin vătămarea integritäţii corporale a fiului său; B, persoana care a suferit o vătămare a integrităţii corporale, cea condus la restrăngerea posibilităţilor sale de viaţă socială; 0. sora persoanei decedate, pentru durerea incercată prin moartea victimei. (admitere în magistratură, mai 2016) 73. Prejudiciul nepatrimonial: A, poate fi acoperit, in caz de vătămare a integritäţii corporale sau a sănătăţii prin acordarea şi a unei despăgubiri pentru restrăngerea posibilităţilor de viaţă familială şi socialä; 6. poate fi cerut şi de moştenitorii celui care a suferit vătămarea integrităţii corporale, dar nu a pornit acţiunea pănă Ia deces; C, nu se acordă pentru durerea suferită de o persoană prin moartea victimei. (prímire in profesie avocat definitiv, 2014) —

—

-

36

GRILE

DREPT cIvIL. 111. TEORIA GENERALĂ A OBLIGAŢIILOR

74. L. era Iogodnica Iui V, şi urmau să se căsătoreas că in căteva Iuni, Cei doi iocuiau impreună, iar L., care era studentă, se afla in intrcţinerea Iogodnicului său care Iucra intr-o companie multinaţională. Intr-o dimi ncaţă, in timp ce sc indrepta spre Iocul de muncă, V. a fost acroşat de un autoturism care circula haotic şi in viteză şi aruncat căţiva metri de Ia Iocui impactului. V. a suferit traumatisme grave şi a decedat in salvare, in drum spre spital, S-a dovedit că autorul accidentului era in stare de ebrietate. L a urmärit ingrozită întreaga scenă şi a suferit o trauma emoţională serioasă care necesită consiliere psihologică pe termen Iung. L. vă intreabă dacă ar putea obţine despăgubiri de Ia autorul accidentului, potrivit Iegii: A. L. poate obţine despägubiri pentru restrângerea posibilităţilor sale de viaţă familială şi socială; B. L, nu ar putea obţine despăgubiri materiale de Ia autorul accidentului, intrucăt, chiar dacă V ii presta intreţinere în mod cureriţ, nefiind uăsătorilă cu victima, nu era indreptäţitä prin Iege Ia intreţinere din parlea acesleia, C L ar putea obţine despăguhiri de Ia autortil faptei ilicite pentru durerea incercată prin moartea victimei. dacă poate face dovada existenţei unui astfel de prejudiciu (primire in profesie avocat definitiv, 2015) —

§5. Executarea obtigaţiitor 75. Plat-a: A. poate sä fie fäcutä de orice persoanâ, chiar dacâ este un terţ in raport cu acea obligaţie; B. făcutä cu bună-credinţă unui creditor aparent nu este valabilă; C. presupune o datoriç. (primire in profesie avocat sta gíar. 2013) 76. Potrivit dispoziţiilor Codului civil din materia plăţii, pentru a stabili dacă o obligaţie este de mijlaace sau de rezultat, se va ţine seama, intre altele, indeosebi de. Ă. inftuenţa pe care cealaltă parte o are asupra execuţării obligaţiei; R. buna-credinţă a debitorului obligaţiei, existentä Ia momentul asumärii acesteia;

C. numărul persoanelor care şi-au asumat obligaţia. (admitere ÍNM şí in magístratură, 2015) 77. Plata: A. datoratä, ĺăcută de un incapabil nu dă dreptul la restituire;

B. parţială, poate fi refuzată de creditor, chiar dacă fi divizibilă; c. anticipată nu poate fi refuzată de creditor, decät dacă I-a incunoştinţat pe debitor asupra refuzului in termen de 1O zile de Ia data pläţii. (admitere INM, 2013) prestaţia ar

78. Dacă plata se face prin virament bancar: A, ordinul de plată semnat de debitor şi vizat de instituţia de credit plătitoare naşte prezumţia absolută de efectuare a pläţü; 8. data plăţii este aceea la care contul creditorului a fost alimentat cu suma de bani care a făcut obiectul pläţU; C. debitorul poate face dovada plăţii cu confirmarea scrisă din partea instituţiei de credit care a efectuat viramentul. (primire în profesie avocat definitiv, maflŕe 2019) —

79. Plata unei sume de bani poate B efectuată de cätre debitor: A. anterior scadenţei. dacă nu rezultă contmhul din nalura contractului, din inţelegerea părţilor sau din imprejurările in care a fost incheiat ori dacă creditorul nu are un interes Iegitim să refuze plata anticipată: 8. Ia domiciliul creditorului. cheltuielile plăţii fiind suportate de creditor, in Iipsâ de stipulatie contrarä: C. prin virament bancar, situaţie in care data plätii este aceea Ia care contul creditorului a fost alimentat cu suma care a făcut obiectul pläţii. (primire in profesie avocat sta giar. 2018) —

80. Punerea in intărziere: A. a dcbitorului prin cererea de chemare in judecată ťormulată de creditor permite debitorului sä işi execute obligaţia intr-un termen rezonabil după primirea cererii, situaţie in care cheltuielile de judecatä rămân in sarcina reclamantulu 8. a creditorului de către debitor determină preluarea de către creditor a riscului imposibilităţii de executare a obligaţiei, iar debitoml este ţinut să restituie fructele culese după punerea in intărziere: & a debitorului. in folosul câruia curge prescripţia, conduce Ia intrewperea cursului prescńpţiei extinctŃe numai dacă aceasta este urmată de chemarea Iui in judecatá in termen de 6 Iuni de a data punerii in intărziere. (primire in profesie avocat stagiar. 2018) —

81. D. a imprumutat de Ia E suma de 150.000 Iei cu dobândă Iegală pe termen de un an. D. a transferat suma imprumutată cu dobănda Iegală in contul Iui T., persoana indicată de creditor. D. se confruntă, in prezent, cu cererea moştenitorilor Iui E, decedat recont, dea face plata sumei de 150.000 Iei către aceştia. In calitate de avocat, iI sfătuiţi; A. plata este valabil făcută către terţul indicat de creditor şi a stins obligaţia Iui D.; 8. plata făcută Iui T. este nedatorată şi poate cere restituirea ei; c. D, trebuie să facă plata către moştenitorii defunctului. (primîre in profesie avocat definitiv, 2017) —

82. Plata: A. făcută unui creditor incapabil Iiberează debitorul numai dacă prohtä creditorului: B. făcută unui lerţ nu este valabilă nici dacä ceI care a primit plata devine ulteńor titularul creanţei; C, unei sume de bani se poate face prin orice mijloc folosit în mod obişnuit in Iocul unde aceasta trebuie efecluată. (admitere în magistratură, mai 2018) 83. in cazul imputaţiei plăţii făcute de creditor: A, acesta nu poate imputa plata asupra unei datorii Iitigioase; B, atunci când acesta remite debitorului o chitanţă Iiberatorie, este dator să facă imputaţia prin acea chitanţă; C, acesta este obligat să facă imputaţia cu prioritate asupra datorülor negarantate sau pentru care are cele mai puUne garanţü. (admitere INM şi in magistratură, 2014) 84. In materia imputaţiei plăţii făcute de debitor, acesta are dreptul să impute plata asupra unei datorii care nu este exigibilă, cu preferinţă faţä de o datorie scadentă: A. fărä acordul creditorului: B, Ia propria alegere, dacă datoria s-a născut anterior celei scadente; C. atuncí când s-a prevăzut că poate plăti anticipat. (pńmire in profesie avocat sta gíar august 2019) —

85. ln executarea obligaţiei de acoperire a unui prejudiciu produs prin distrugerea accidentală a unei anexe gospodăreşti a vecinului său, debitowl s-a obligat faţă de creditor să-i transfere proprietatea unui teren intravilan care avea o valoare de piaţă mai mare decât prejudiciul efectiv suferit de creditor. După transferul bunului, creditorul a fost chemat în judecată de către un terţ care revendică terenul. Prin raportare Ia situaţia de mai sus: A, dacă este evins, creditorul nu mai poate cere prestaţia iniţială; B. creditorul poate să-I cŕieme în cauză pe debitor care are obligaţia de räspundere pentru evicţiune; C. creditorul poale păstra bunul plătind terţului evingător o sumă de bani pe care poate s-o ceară debitorului. (primire in proťesŕe avocat stagiar, 2017) —

86. In materia dării in plată: A, este necesar consimţămăntul creditorului, insă, dacă valoarea Iucrului oferit este ceI puţin egalä cu aceea a obiectului obligaţiei. instanţa, Ia cererea debitorului, va pronunţa o hotárăre care să ţină Ioc de Iiberare a debitorului prin dare in plată; B. debitorul nu poate oferi. in locul prestaţiei iniţiale. decât o prestaţie constănd într-un bun individual delerminat aflat in proprietatea sa;

37

GRILE

OREPÎ CIV(L. 11Ł TEORÍA GENERALĂ A ooLleArlILoR

r

C. dacä se activează răspunderea debitorului pentru evicţiune, garanţiile oferite de terţi nu renasc in cazul in care creditorul preferă să ceară prestaţia iniţialâ (admitere INM şi in magístraturä, 2017) 87. Atunci cănd debitorul plăteşte o sumă care nu este suficientä pentru a stinge cele două obligaţii băneşti pe care le are faţä de aceIaşi creditor: A, se va stinge mai intăi acea obligaţie care devenise scadentă, insä numai dacă imputaţia plăţii o face debitorul, deoarece crediLorul nu poate pretinde plata anticipată; B. debitorul poate indica obligaţia pe care preferă să o stingă cu prioritate, insă numai dacă imputaţia plăţii nu a fost deja fäcută de creditor; C. obligaţia mai puţin oneroasă nu se va stinge, impotriva voinţei debitorului, cu prioritate faţă de obligaţia mai oneroasä. (admitere INM şi in magístraturä, 2017) 88. In executarea obligaţiilor civile: A. nolilicarea prin care unuI dintre creditorii solidań pune in inlârziere pe unuI dinlre codebitorii solidari produce efecte i in privinţa celorlalţi debitori şi creditoń; B. debitorul care iI pune in intărziere pe creditorul säu. ce a refuzat, in mod nejustificat, plata oferită in mod corespunzător, nu este ţinut să restituie fructele culese după punerea în inlárziere; C, atunci când în convenţia dintre creditor şi debitor s-a stipulat expres cä, prin simpla implinire a termenului stabilit pentru executare. debitorul se află de drept in intărziere. mostenitorii debitorului se vor afla de drept in întârziere, dacă obligaţia devine scadentä după decesul debitorului. (admítere 1NM şi in magistratură, 2016) 89. Excepţia de neexecutare a contractului: A, presupune ca obligaţia să fle exigibilă şi să se nască dintr-un contract sinalagmatic; B, poate fi opusä creditorului de către ceI impotriva căruia se exercită acţiunea oblică; C, poate fi invocată în caz de forţă majoră, dacă imposibilitatea de executare este definitivă. (primire in profesie avocat definitiv, 2018) —

90. La data de 05.04.2019, a fost incheiat un contract intre societăţile C SRL şi D SRL pentru Iivrarea unor materiale de construcţie Ia patru tennene precis stabilite, a cäror respectare era de esenţa contractului, In contract s-a stipulat un pact comisoriu in sensul neindeplinirea obligaţiei de Iivrare a primei cantităţi de materiale, in valoare totală de 500.000 Iei, Ia data de l 5.05.2019, contractul se reziliază de drept, D SRL fiind considerat de dreptin intărziere. In fapt, D SRL nu a Iivrat materialele Ia termenul convenit. Deşi, Ia data de 20.05.2019, C SRL a notificat debitoarea cu privire Ia cä,

pentru

38

GRILE

DREPT cIvIL. IIi TEORIA GEJERALÂ A OBLIGAŢIILOR

desfiinţarea de drept a contractului Ia termenul incălcat, D SRL a Iivrat totuşi cantitatea de materiale la data de 25.05.2019. Totodată, a trimis şi factura către C SRL pentru plata preţului materialelor in termen de 3 zile, sub sancţiunea plăţii unor penalităţi de 0,5% din suma datorată pe zi de intárziere. Intrucât intenţionează să livreze o altä cantitate de materiale, dar C SRL se află in intârziere cu plata facturii rnai bine de 2 luni de Ia data scadenţei, D SRL poate: A. să invoce excepţia de neexeçutare a contractului; B, să obţină obligarea Iui C SRL Ia plata preţului materialelor şi a penalitäţilor de intärziere; C, să obţină restituirea materialelor Iivrate de Ia C SRL. (primire in profesie avocat sta giar, august 2019) —

91. lmposibilitatea de executare a obiectului obli gaţiei: A. constănd Tn predarea unor bunuri de gen, din cauza unui eveniment asimilat cazuluř foduit pűate fi invocală numai pe calea notificării transmise creditorului într-un termen rezonabil; B dacă este totaiä şi deflnitivă şi priveste o obligaţie contractualä importantă. contractul este desfiinţat de plin drept şi färä vreo notiücare, chiar din momeniul producerii evenimentului fortuit; C dacă este materiaiă sau juridică, dar temporară si relativä, la data incheierii contractului, nu afectează vala bilitalea acestuia, afară de caul cănd Iegea prevede aIđel (adműere INM, noiembrie 2019) 92. Creditorul poate fi pus in intărziere de către debitor atunci când refuză plata: A, în cazul în care, deşi obligaţia, potrivit naturii sale, nu putea fi executată decăt de către debitor, prestaţia este oferită, cu titlu de plată, de către o aItă persoană; B. sumei imprumutate färă dobăndă, chiar dacă obligaţia de resbtuire nu a ajuns încă Ia scadenţă; C. in cazul in care, in Iipsa unei prcvcderi contractuale, debitorul oferä predarea bunului la domiciliul său motivănd că acolo se afla bunul la momentul încheierii contractului, chiar dacä practicile statomicite intre părti relevä că predarea unor bunuri de aceIaşi fel se făcea, intotdeauna, Ia domiciliul cred itorului. (admitere INM şi in magistratură, 2017) 93. Debitorul se aHă de drept in intărziere: A. cănd nu a fost executată obligaţia de a preda un bun, asumată in exerciţiul activităţii unei întreprinderi; B. cănd a incălcat o obligaţie dea nu face; C. cănd obligaţia se naşte din săvărşirea unei fapte ilicite extracontractuale. (primire in profesie avocat sta giar, 2015) —

94. La data de 15.11.2014, societatea X., in calitate de vânzătoare, încheie cu societatea Y., in calitate de cumpărătoare, un contract de vänzare a unui utilaj de asfaltare drumuri, In contract s-a prevăzut că societatea Y, trebuie să plătească societăţii X. preţul vänzării, ceI mai tárziu Ia data de 15.12.2014, fără a se stipula că simpla implinire a termenului are ca efect punerea în intărziere, Faţă de neplata preţului la termenul stabilit, societatea X. formulează acţiune in justiţie impotriva societăţii Y., solicitănd obligarea acesteia din urmă la plata preţului, precum şi a dobânzü Iegale, incepănd cu data scadenţei şi pănă Ia data plăţii etective. lnstanţa de judecată: A, admite in totalitate acţiunea; 8. respinge acţiunea; C admite in parte acţiunea şi obligă societatea Y. Ia plata preţului, precum şi a dobănzii Iegale, incepând cu data introducerii acţiunii şi pănă Ia data plăţii efective. Ĺorimire în profesie avocat definitiv, 2016) —

95. Debitowl este de drept in intărziere, atunci cănd: A. incalcă o obligaţie dea nu face; B neglijează in mod repetat execularea unei obligaţii cu executare succesivä; C nu execută o obtigaţie de plată a unei sume de bani. asumatä de cätre un profesionist in afara exerciţiului activităţii intreprinderii sale. (admiterein mag/stratură m3s2018) 96. Punerea in intărzierc: A. prin notificarea de către creditor a unuia dintre codebitorii solidari produce efecte şi in privinţa celorlalţi; 8. prin nolificarea debitorului făcută de unuI dintre creditorii solidari nu produce efec[e in privinţa celor!alţi creditori; C poate b fäcută prin notificare scrisă, care se comunică debitorului numai prin executorjudecătoresc. (admitere în magistratură, iunie 2019) 97. Se află de drept in intărziere; A vănzătorul care a distrus in mod intenţionat bunul individual determinat pe care trebuia sä-l predea cumpă rătorului; 6. moştenitorii debitorului unei obligaţü contractuale de intreţinere devenită scadentă ulterior decesului acestuia: C. Iocalorul care nu predă Ia termen bunul ce formează obiectul locaţiunii, inchiriat in vederea prezentării Ia o expoziţie aI cărei termen a expirat (admltere INM, noiembrie 2019) 98. Care dintre enunţurile de mai jos nu este corect din punct de vedere Iegal: A. debitorul răspunde, de Ia data punerii in intărziere. pentru orice pierdere cauzată de un caz fortuit, chiar şi

-

NWT

—

—:

DREPT CIVIL. 111.

GRILE

TEORIA GENERALĂAOaLIGAŢIILOR

C, nu poate fi cerutä de către creditor decăt dacă face dovada prejudiciului cauzat prin neexecutarea obligaţiei principale. (primire in prof&sie avocat sta giar 2017)

in situaţia în care cazul fortuit iI Iiberează pe debitor de executarea obligaţiei; B. stipulaţia prin care creditorul este exonerat de a face dovada cazurilor in care debitorul se află de drept in intărziere este considerată nescrisă; C notificarea de punere in intărziere a unui codebitor solidar produce efecte şi faţă de ceilalţi. (primire in proťesie avocat sta giar august 2019)

—

102. In cazul in care intr-un contract a fost inserată o clauză penală: A. debitorul se pDate libera oferind prestaţia stabilită in clauza penalä; 8. creditorul nu poate cere atăt executarea obligaţiei principale, cál şi a penalităţii stabilile pentru intărziere dacă acceptä, färä rezerve, executarea obligaţiei; C instanţa poate reduce penalitatea numai in cazul in care este vădit excesívä faţă de prejudiciul ce putea fi preväzut de párţi la încheierea contractului. (primire in profesie avocat stagiar, august 2019)

—

99. Instanţa nu poate reduce penalitatea: A. atunci cănd obligaţia principală a fost executală in parte şi această executarea profitat creditorului; B, atunci când obligaţía principală a fost execulală in parte şi această executare nu a profitat creditorului; C. atunci când penalitatea este vădit excesivă faţă de prejudiciul ce putea fi prevăzut de pärţi Ia incheierea contractului. (admitere in magistmturä. mai 2018) 100. X., in calitate de promitent-vânzător, a incheiat cu Y., in calitate de promitent-cumpărător, o promisiune bilaterală de vânzare a unui imobil prin care păflile şi-au asumat obligaţia perfectärii in formâ autentică a contractului de vânzare in termen de 6 Iuni de la data incheierii promisiunii. Părţile au prevăzut şi daune moratorii egale cu dobânda Iegală calculată Ia preţuI de vânzare, in cazul executării cu intărziere a obligaţiei. X., in calitate de promitent-vânzător, s-a prezentat Ia notariat pentru autentificarea contratului đe vânzare abia după 3 Iuni de la expirarea termenului. Selectaţi regula corectă din punct de vedere Iegal pe care ar trebui să o cunoască Y.: A. promitentul-cumpărător poate cere executarea penalităţii, chiar dacă a acceptat executarea in naturä, fără rezerve, a obligaţiei pňncipale; B, executarea cu intărziere a obligaţiei de a face principale dă intotdeauna dreptul Ia daune-interese egale cu dobănda legală. calculată de Ia data Ia care debitorul este in inlărziere asupra echivalentului in bani aI obligaţiei; C Y, poate cere atăt executarea in natură a obligaţiei principale, cât şi plata penalităţii. dacă a fost stipulată pentru neexecutarea obligaţiei Ia timp. (primire în pmťesie avocat sta giar, 2015) —

101. Prestaţia stabilită prin clauza penaIă A. poate fi redusă de către instanţä, dacă este vädit excesivă faţă de prejudiciul ce putea fi prevăzut de părţi Ia incheierea contractului, insä numai cu condiţia dea rămáne superioară obligaţiei principale; B, poate fi cerutä şi in cazul in care executarea obliga ţiei principale a devenit imposibilă din cauze neimputabile debitorului:

39

—

•

103. Rezoluţiunea: A. operează de plin drept ori de cate ori s-a convenit că rezultä din simplul fapt al neexecutării: B, produce efecte şi asupra clauzelor referitoare la soluţionarea diferendelor; C unilateralâ poate fi declarată de partea interesată şi atunci când comportamentul celeilalte părţi face imposibilă executarea cantractului de intreţinere in condiţii conforme bunelor moravurL (primire in profesie avocat definitiv, 2015) —

104. Rezoluţiunea: A. unilateralä poate avea loc prin notificarea scrisă a debitorului, cănd acesta nu a executat obligaţia in termenul fixat prin punerea in intărziere, chiar dacă părţile nu au prevăzut acest lucru in contract; B, nu poate fi declarală unilateral de către creditorul intreţinerii pentru neexecutarea fără justificare a obligaţiei de către debitor in conlractul de intreţinere; C, poate fi cerută şi atunci cănd neexecutarea este de mică insemnátate. insă are un caracter repetat (pńmire in proťesie avocat sta giar, 2015) —

105. Rezoluţiunea: A, poate opera de plin drept in cazul in care părţile au convenit astfel; 8. nu produce efecte asupra clauzelor reĺeritoare Ia soluţionarea diferendelor; C. poate interveni, in lipsa vreunui pact comisoriu, şi in cazul unei neexecutări de micä insemnătate. (admitere in magistratură, mai 2018) 106. Declaraţia de rezoluţiune unilaterală este irevocabilă: A, de la data comunicărü sale către debitor, in cazul in care acesta nu a executat obligaţia în termenul fixat prin punerea in intărziere;

40

GRILE

DREPT CIVIL. 111. TEORIA OENERALÄA OBLIOAŢIILOR

8. de Ia data comunicăni sale către debitor sau, după caz. de Ia dala expirării termenului fixat prin punerea in intărziere până Ia care debitorul trebuia sä işi execute obligaţia; C de Ia data inscrierii sale in cartea funciară sau, după caz, Tn alte registre publice. (adrnitere INM, 2013) 107. Rezoluţiunea contractului: A. poate ĺi declarată unilateral, in orice contract. prin notificare trimisă de partea indreptăţită; B, nu poate opera de drept; C, poate avea Ioc şi numai pentru o partea contractului, (prinnre in ptofesie avocat sta giar. martie 2019) —

j

112, Dacă o sumă de bani nu este plătită Ia scadonţä: A. creditorul are dreptul Ia daune moratorii, de Ia scadenţă pánä Ia momentul plăţii. in cuantumul convenit de părţi, färă a trebui să dovedească un prejudiciu; B debitorul poate să facă dovada că prejudiciul suferit de creditor, ca urmare a intărzierii Ia plată, este mai mic decát dobânda Iegalä, în Iipsa unui cuantum aI daunelor moratorii convenit de părţi; C creditorul are dreptul, in afara dobănzü Iegale, Ia daune-interese pentru repararea integrală a prejudiciului suferit atunci când dobănzile moratorii datorate nu sunt mai mari decât dobânda Iegală. ‘primire in profesie avocat defînitiv, 2014) —

108. Rezilierea poate interveni: A. prin declaraţie unilateralá a celeilalte părU. alunci când debilorul nu a execulat obligaţia în termenul fixat prin punerea in intârziere; B atunci când neexecutarea are caracter repetat. cu excepţia situaţiei in care părţile au convenit contrariul; C. fără a mai fi necesară punerea in întărziere a debiĺoru lui, când acesta din urmă a incălcat o obligaţie de a nu face. (primire în profesie avocat sta giar, 2016) —

109. Rezoluţiunea judiciară: A, operează retroactiv de Ia data introducerii cererii de chemare in judecată; B se dispune numai dacă debitorul este de drept in intârziere; C, se poate dispune pentru o parte a contractului, numai atunci cănd executarea sa este divizibilă (admitere în magistratură, iunie 2019)

110. Rezilierea contractului: A, produce efecte de Ia data incheierii coniractului, 8. pactul comisoriu de reziliere produce efecte fără punerea in intărziere, prin simpla neexecutare a obligaiiilor chiar dacă părţile nu au menţionat expres obligaţiile a cäror neexecutare atrage rezoluţiunea; C. in cazul contractelor cu executare succesrvă. creditorul are dreptul Ia reziliere, chiar dacă neexecutarea este de micä însemnătate, însă are un caracter repetat (prímire în proťesie avocat sta giar. 2013) —

111. Pactul comisoriu: A. produce, de drept, rezoluţiunea sau rezilierea contrac tutui, chiar dacă debitorul nu a fost pus in intărziere şi nici nu s-a convenit că va rezulta din simplul fapt aI neexecutäriL 8. produce e(ecte dacă prevede, in mod expres. obli gaţiile a căror neexecutare atrage rezoluţiunea sau ne executarea contractului; C, produce efecte chiar dacă punerea in Tnţărzśere realizată de către creditor nu indică în mod expres condiţiile in care pactul comisoriu operează. (primire în profesie avocat definitiv, 2014) —

113. Reclamanta A, l-a chemat in judecată pe B. şi a çerut obligarea acestuia Ia montarea unui aparat de aer condiţionat pe care părătul trebuia să iI predea şi să îI monteze, reparat şi modernizat, Ia atelierul reclamantei, pănă Ia o dată stabilită convenţional. Totodată, recla rnanta a solicitat obligarea lui B. la plata surnei de 1000 Iei, cu titlu de penalităţi contractuale, pentru neexecutarea obligatiei Ia timp si în Iocul stabilit. 8. s-a apărat arătând că, în timpul procesului, a notificat-o pe reclamantă să preia aparatul de Ia Iocul reparaţiei, insă aceasta a refuzat. Mai mult, B, susţine că penalitatea stabilitä prin c!auză penală nu poate fi cumu!ată cu executarea in natură, ori eI a finalizat reparaţiilo şi modernizarea aparatului de aer condiţionat, însă reclamanta-intimată nu a ridicat aparatul. Instanţa: A, va admite in parte acţiunea numai cu privire Ia obligaţia principală, intrucât creditorul nu poate cere atăt executarea in natură a obligaţiei principale, cât şi plata penalităţilor; B va respinge acţiunea, intrucăt, prin reĺuzul dea prelua aparatuL reclamanta este in culpă i nu se impune aplicarea clauzei penale; C va admite acţiunea. intwcăt penalitaiea poate fi cumulatä cu executarea in naturá, dacă obligaţia nu a fost executatä Ia timp şi in Iocul stabilit (primire in proťesie avocat stagíar, 2014) --

114. Creditorul: A. poate sä declare unilateral rezoluţiunea sau rezilierea contractului, dacă părţile au convenit astfeL iar debitorul se află de drept în intărziere sau nu a executat obligaţia in termenul fixat prin punerea in intârziere; 8. unei obligaţii născute dintr-un contract, poate intot deauna inlătura aplicarea regulilor răspunderii contractuale, dacă optează pentru reguhle unei altei forme de răspundere care i-ar fi mai favorabilă; C are dreptul Ia reducerea proporţională a prestaţiei sale, dacă neexecutarea este de mică insemnătate (primire în profesie avocat sta giar, 2014) —

GRILE

DREPT ÇIVIL. 111, TEORIA GENERALĂ A OaLIGAŢIILOR

115. Un creditor a cărui creanţă s-a născut in baza unui contract incheiat Ia data de 01.09.2011: A. poate exercita acţiunea oblică in temeiul Codului civil din 2009, dacă obligaţia de plată aferentă dreptului de creanţă a devenit scadentă după data de 01.10.2011; 8. poate exercita acţiunea oblică in temeiul Codului civil din 2009, dacă obligaţia de plată aferentă dreptului de creanţă este afectată de o condiţie suspensivă, care s-a indeplinit după data de 01.10.2011; C, nu poate exercita acţiunea oblică Tn temeiul CDdului civil din 2009, deoarece contractele sunt supuse dispoziţiilor Iegii Tn vigoare Ia data Ia când au fost incheiate in ceea ce priveşte incheierea, interpretarea, efectele, executarea şi incetarea. (admitere Ţn magistratură, mai 2018) 116. Instanţa nu va admite acţiunea oblică n ipoteza in care; A, pe această cale se formulează o acţiune in revocarea donaţiei pentru ingratitudine; 8. nu a fost formulată de către toţi creditorii debitorului a cărui pasivitate justifică introducerea acţiunii oblice; C. debitorul a cărui pasivitate justifică introducerea acţiunii oblice este insolvabil. (admitere 1NM şi in magistratură, 2017) 117. Spre deosebire de cazul acţiunii revocatorii, in ipoteza acţiunii oblice: A, hotărârea judecătorească de admitere a acţiunii profită tuturor creditorilor, chiar dacă nu au intervenit în cauză, fără nicio preferinţă in favoarea creditorului care a exercitat acţiunea; 8. creanţa invocată de creditor trebuie să fie cedă; C. dispoziţiile in materie ale Codului civil din 2009 se aplică şi creditorilor ale căror creanţe s-au născut inainte de data intrării sale in vigoare, dacă scadenţa se situează după această dată. (admitere 1NM şi řa magístraturä, 2016) 118. Acţiunea revocatorie: A. presupune, printre altele, ca Ia data introducerii ei creanţa să fie certă; 8. este imprescriptibilă extinctiv, dacă prin ege nu se prevede altfel; C, in caz de admitere, are drept consecinţă, printre altele, declararea inopozabilităţii actului atacat faţä de toţi creditorii debitorului, chiar dacă nu au intervenit in cauză. (admitere in magistratură. august 2013) 119. Spre deosebire de acţiunea oblică, acţiunea revocatorie: A. trebuie introdusă in termenul de prescripţie de un an de Ia data Ia care creditowl a cunoscut sau trebuia să cunoască prejudiciul ce rezultă din actul atacat;

41

B. permite creditorului să-şi exercite un drept propriu; C. admisă prin hotărăre judecătorească profită tuturor creditohlor, chiar dacă nu au intervenit in cauză. (primire in proťesie avocat deünitiv, martie 2019) —

56. Transmisiunea şi transŕormarea obligaţiilor 120. Există obligaţia de garanţie: A, in sarcina cedentului, faţä de cesionar, pentru solva bilitatea debitorului cedat, chiar dacă nu s-a obhgat expres; 8. in baza principülor subrogaţiei cu titlu particular. in cazul preluării de datorie, chiar dacă fideiusorul care a constituit garanţia nu şi-a dat acordul Ia preluare; C, in sarcina cedentului, faţä de cesionar, pentru exis tenţa creanţei Ia data cesiunii, dacă aceasta este cu titlu oneros. (admitere in magistraturä, mai 2018) 121. Cesiunea: A. unei universalităţi de creanţe este opozabilă debitorilor din momentul comunicării ei; 8. nu poate avea ca obiect creanţe viitoare; C. de creanţă, transferă, printre altele, accesoriile creanţei cedate. (admitere INM, 2013) 122. Cesiunea de creanţă: A. devenită opozabilă debitorului prin acceptare, nu iI impiedică pe acesta să opună cesionarului compensaţia pe care o putea invoca in raporturile cu cedentul; 3. privitoare Ia o sumă de bani poate fi cedată in parte; C. produce transferul creanţei de Ia cedent a cesionar numai după notificarea debitorului cedat. (primire in proťesie avocat definitiv, 2014) —

123. Poate forma obiect aI cesiunii: A. creanţa viitoare, caz in care actul trebuie să cuprindă elementele care permit identificarea creanţei cedate; 8. dreptul creditorului de a primi prestaţiile necesare intreţinerii şi ingrijirii sate stabilite intr-un contract de intreţinere pe durată determinată; C. dreptul de abitaţie aI soţului supravieţuitor (admitem Tn magistraturâ, iunie 2019) 124. Care dintre enunţurile de mai jos este corect din punct de vedere Iegal? A. novaţia prin inlocuirea debitorului iniţial poate opera fără consimţământul acestuia; B. preluarea datoriei convenită cu debitowl işi produce efectele numai dacä creditorul işi dă acorduL C. subrDgaţia consimţită de creditor operează numai cu cDnsimţămăntul debitorului. (pr/mŕre in pmfesie avocat stagiar 2018) —

I

---.IÇ-

-

-

-

r

42

GRILE

OREFT C1V1L. 111. TEORIA GENERALĂ A OELIGAŢIILOR

125. Cesiunea de creanţă: A. este opozabilă şi fideiusorului, dacă (ormalităţile prevăzute pentru opozabilitatea cesiunii au ĺost îndeplinite faţă de debitor; B unei universalităţi de creanţe este opozabilă debitorilor din momentul înscrierii cesiunü in arhivä, chiar dacă nu le-a fost comunicatä; C, care are ca obiect o altă prestaţie decât o sumă de bani poate fi cedată in parte numai dacă obligaţia este divizibilă, iar cesiunea nu face ca aceasta să devinâ, în mod substanţial. mai oneroasä pentru debitor (primire in profesie avocat sta giar. 2014)

au stipulat nimic in legătură cu obligaţia de garanţie a cedentului faţă de cesionarii succesivi. In raport de această situaţie, X are, de drept, obligaţie de garanţie: A, faţă de Z, in ceea ce priveşte existenţa creanţei la data cesiunii; B faţă de Y, in ceea ce priveşte solvabilitatea Iui D la data cesiunií; C, faţă de Y, in ceea ce priveşte existenţa creanţei la data cesiunii. (primire în profesie avocat detînitiv, august 2019) —

129. Cesiunea unei universalităţi de creanţe: A, poate avea ca obiect numai creanţe exigibile la momentul cesiunii; 126. X. a cesionat către Y. creanţa rezultatä din B permite cesionanilui să efectueze acte de conservare imprumutul acordat Iui 1., pentru care Y. a plătit un preţ reprezentánd 80% din valoarea imprumutului. Selectaţi i cu privire Ia drepturile cedate; C, nu poate fi făcutä cu titlu gratuit. dintre räspunsurile de mai jos pe cel/cele corectie din (admitere INM, 2014) punct de vedere legal: A. cesiunea nu va produce efecte în privinţa Iui 2. dacă 130. Cedentul unei creanţe: era interzisă prin conlraclul de iIupruiJiuI, chiar dacă l nu A, răspunde pentru evicţiunea decurgănd din fapta sa a cunoscut şi nu trebuia să cunoască existenţa interdicţiei propńe, dacă cesionarul nu poate să facă creanţa opozabilă Ia momentul cesiunii: terţilor. B. dobănzile si orice alte venituri aferente creanţei, B, răspunde pentru evicţiunea decurgănd din fapta devenite scadente anterior cesiunii dar neincasate de cálre sa proprie, dacä cesionarul nu dobăndeşte creanţa in X., se cuvin cesionarului Y, de Ia data scadenţei, orice patrimoniul său; clauză contrară fUnd considerată nescrisă; C, nu garantează nici măcar existenţa creanţei la data C. X, răspunde pentru so!vabihtatea lui Z in Iimita preţului cesiunii, dacă cesřunea este cu titlu gratuit fărä posibifltatea cesiunii, Ia care se adaugă cheltuielile supodate de cesionar părţilor dea stipula contrariul. in legäturä cu cesiunea. çadmitere INM si în magistraturt 2016) (primire în profesîe avocat sta giar, 2015) 131. ln niaĹeria cesiunii de creanţă: 127. X. cesioncază Iui Y. creanţa sa faţă de Z., reprc A. cesiunea este opozabilä fideiusorului de la data indeplinirii formalităţilor de opozabilitate a acesteia faţä zentănd preţul vănzării către acesta din urmä a unui bun individual determinat Cesiunea este comunicatâ lui Z., de debitor; 8. dacă este cu titlu oneros. cedentui are, de drept odată cu acţiunea prin care se solicită obligarea sa Ia obligaţie de garanţie faţă de cesionar; plata preţului către Y. Prin rapodare la situaţia de fapt: C creanţele incorporate in titluri la purtător se transmit A. Z, nu va putea fi obligat Ia plata cheltuielilor de prin simplul acord de voinţă aI părţilor judecatä, dacă efectuează plata până Ia prÉmul termen de (pnmire în profesie avocat stagiar. martíe 2019) judecată, cu excepţia situaţiei in care a fost pus în întárziere anterior comunicării cesiunfl; 132. In materia cesiunii de creanţă; B, i nu va putea invoca faţă de Y. ĺaptul cä bunul pierise A. creanţa privitoare la o sumă de bani nu poate fi in intregime înainte de încheierea vănzării; cedatä in parte; C, l va putea opune lui Y. compensaţia pe care o putea B creanţa se consideră transferată din momentul invoca faţă de X. incheierii in formä autenticä a cesiunii de creanţă cu titlu (primire ín proťesie avocat definitiv, 2016) gratuit —

—

—

—

128. La data de 14.04.2018, prin cesiunea de creanţă íncheiată între X şi Y a fost transferată creanţa în sumă de 500.000 Iei pe care debitorul D o avea faţä de X, cu preţul de 350.000 lei. Y a comunicat cesiunea către D Ia data de 25.04.2018, La data de 30.04.2018, X a cesionat aceeaşi creanţă prin act autentic cu titlu gratuit către Z care şi-a inregistrat creanţa la Arhiva Electronică de Garanţii Mobiliare Ia data de 15.05.2019. Părţile nu

C, in raporturile dintre cesionarii succesivi ai aceleiaşi creanţe este preferat cel care a comunicat-o primul către debitor. (primire în profesie avocat deťinitiv, martie 2019) —

133. Spre deosebire de cesiunea de creanţă cu titlu gratuit, în cazul cesiunii cu titlu oneros: A, contractul nu trebuie să imbrace forma scrisă, ad vaíiditatem;

OREPT CIVIL. 111. TEORIA GENERALÄ A OBLIGAŢIILOR

GRILE

B. cesionarul devine creditorul debitorului cedat pentru valoarea nominală a creanţei cedate; C. cesionarul dobăndeşte toate accesoriile creanţei cedate. (admitere INM, noiembrie 2019) 134. Subrogaţia: A, se produce de drept in folosul dobănditorului unui bun care iI pläteşte pe titularul creanţei insoţite de o ipotecä asupra bunului respectiv; 8. ca regulă, dacă este parţială, permite creditorului iniţiaL titular al unei garanţii, să işi exercite drepturile sale pentru partea neplătită din creanţă cu preferinţă faţă de noul creditor; C. convenţională presupune, in toate cazurile, acordul creditorului iniţial. (primire În profesie avocat sta giar 2016) —

135. Atăt în materia subrogaţiei in drepturile credi torului prin plata creanţei, căt şi in materia cesiunii de creanţă, transmiterea calităţii de creditor: A, nu poate depinde de consimţămăntul debitorului; 6. nu se poate produce de drept, în temeiul Iegii; C, atrage şi transmiterea accesoriilor creanţei. (admitere INM şi in magistratură, 2017) 136. Subrogaţia: A. poate li consimţită de către debitor fără consimţămăntul creditorului iniţial, in Iipsă de stipulaţie contrară; 8. nu produce efecte şi impotriva celor care au garantat obligaţia; C, se produce de drept in favoarea celui care a efectuat din eroare o plată şi nu poate obţine restituirea acesteia de Ia creditorul plătit. (primire in profesie avocat stagiar, 2017) —

137. Subrogaţia: A, se produce de drept in folosul celui care, flind obligat împreunä cu alţü sau pentru alţii, are interes să stingä datoha; 8. convenţională, poate fi consimţită, expres sau tacit, de debitor sau de creditor; C. consimţită de creditor, operează cu consimţămăntul debitorului, dacă părţile nu dispun altfel. (primire in profesie avocat sta giar, 2015) —

138. ln afară de alte cazuri prevăzute de lege, subro gaţia se produce de dropt: A, in toate cazurile in care este constatată printr-un inscris; 8. în folosul creditorului, chiar chirografar, care plăteşte unui creditor care are un drept de preferinţă, potrivit Iegii; C. in folosul dobănditorului unui bun care îI plăteşte pe titularul creanţei insoţite de o garanţie asupra bunului respectiv. (admitere INM şi in magistratură, 2015)

I

43

139. X. a imprumutat de Ia Y, suma de 100.000 Iei şi a garantat plata dobitului prin constituirea unui drept de ipotecă asupra unui imobil aI său, in contractul de ipotecă fiind menţionată expres posibilitatea transmisiunii dreptului de creanţă numai cu acordului X. Z. a plătit suma de 50.000 lei către Y, in virtutea unei subrogaţii convenţionale incheiate cu acesta cu privire Ia creanţa sa faţă de X, prin convenţia de subrogaţie Y. obligăndu-se să garanteze suma pentru care a operat subrogaţia, In această situaţie: A. Z. devine creditoral Iui X, pentru suma de 50.000 Iei şi va beneficia de ipoteca ce insoţea imprumutul cu preferinţă faţă de Y.; 8. Z. devine creditor aI Iui X, pentru suma de 100.000 Iei1 dar x, îi va putea opune mijloacele de apărare pe care Ie avea faţă de Y.; C. Z, nu devine creditor aI Iui X., intrucăt Iipseşte acordul acestuia din urmă asupra subrogaţiei. (primire in profesie avocat deflnitiv, 2018) —

140. In materia preluării datoriei prin contract incheiat intre creditor şi noul debitor: A. noul debitor nu poate opune creditorului mijloacele de apărare intemeiate pe raportul juridic dintre noul debitor şi debitorul iniţial decăt dacă acest raport a fost motivul determinant al preluării; 8. cănd contractul de preluare este desfîinţat, obligaţia debitorul iniţial renaşte cu toate accesoriile sale, sub rezerva drepturilor dobăndite de terţii de bună-credinţă, doar dacä aceste drepturi rezultä din inscrisuri autentice; C. obligaţia fideiusorului se va stinge dacă acesta nu şi-a dat acordul Ia preluare. (admitere în magistratură, aprilie 2017) 141. In materia preluării datoriei: A. obligaţia transmisă este supusă regimului stabilit de normele in vigoare Ia data incheierii contractului de preluare a datoriei; 3. dacă creditorul a refuzat preluarea, cel care a incheiat contractul cu debitorul este obligat să iI libereze pe acesta; C. contractul incheiat cu debitorul este considerat ac ceptat de creditor, dacă acesta nu răspunde, în termenul rezonabil de Ia comunicarea contractului, stabilit in acest sens. (admitere INM, noiembrie 2019) 142. Noul debitor: A, care preia o datorie, poate opune creditorului toate mijloacele de apărare pe care le-ar fi putut opune debitorul iniţial, inclusiv compensaţia; 8. care preia o datorie, nu poate opune creditorului mijloacele de apärare intemeiate pe raportul juridic dintre noul debitor şi debitorul iniţiaL

44

DREPT CIVIL 111. TEORIA GENERALÄ A OBLIGAŢIILOR

GRILE

C. in cadrul novaţiei, iI inlocuieste pe cel iniţial numai cu consimţămăntul acestuia din urmă, care este Iiberat de creditor, stingăndu-se astfel obligaţia iniţială. (primire in proľesie avocat sta giar 2015)

C. lipsa consimţământului debitorului U. nu infiuenţeazä eficacitatea novaţiei, insă face să nu subziste ipoteca care insoţea creanţa iniţială. (primire în profesie avocat definitiv, 2017)

143. Preluarea datoriei prin convenţie íncheiatä intre creditor şi noul debitor, respectiv novaţia prin schimbare de debitor se aseamänă prin faptul că: A, produc efect extinctiv asupra garanţiflor străns Iegate de debitorul iniţial; B, nu este necesar acordul debitomlui iniţial; C presupun naşterea unui raport obligaţional nou. (pńmire in proťesie avocat sta giar, 2016)

148. Atunci când novaţia are Ioc prin schimbarea debitorului: A. noul debitor nu poate opune creditorului mijloacele de apärare pe care Ie avea impotriva debitorului iniţiaL B. debitorul iniţial rămăne obligat in calitate de ĺideiusor, dacä noul debitor era insolvabil Ia data novaţiei; C noul debitor poate opune creditorului mijloacele de apărare pe care le avea faţä de acesta din urmă debitorul in iţia 1. (primire in profesie avocat stagiar. 2016)

—

-

144. Preluarea de datorie; A. convenită cu debitorul poate produce efecte si fărä acordul creditorului. B. nu Iiberează pe debitorul iniţial dacă noul debitor era insolvabil Ia data cănd a preluat datoria, iar creditorul a consimţit Ia preluare, fărä a cunoaşte insolvabiiitatea noului debitor, C, nu are niciun efect asupra existenţei garanţiilor creanţei constituite de terţi, chiar dacă aceştia nu şi-au dat acordul Ia preluare (primire in profesie avocať staqiar. august 2019) —

145. Novaţia: A, prin schimbarea debiLorului permite noului debitor să opunä creditnru!ui mijloacele de apârare re care Ie aea impotriva debitorului iniţiaL B. care opereazä intre creditor şi unul dintre debitorii solidari. de reguiă. nu Ti Iiberează pe ceilalţi codebitoń solidań cu privire la creditor; C, nu se prezumă. (admitere in magistraturä. august 2013) 146. Constituie novaţie; A. mcdificarea termenului de executare a obligaţiei sau schimbarea cuantumului datoriei iniţiale; B, convenţia prin care debitorul conţractează (aţä de creditor o obligaţie nouă, care inlocuieşte şi stinge obligaţia iniţială; C refacerea unui contract nul absolut. (admitere INM, noiembríe 2019) 147. Prin incheierea unei novaţii, G. devine creditorul lui U., inlocuíndu-l in această calitate pe N., care deţinea faţä de U. o creanţă provenită dintr-un contract de imprumut in care obligaţia de restituire fusese garan tată prin constituirea unei ipoteci asupra unui bun al debitorului U. Prin raportare ia această situaţie: A. novaţia nu poate produce efecte in Iipsa consim ţămăntului debitorului U.; B. novaţia valabil incheiată determină stingerea obligaţiei Iui U, faţă de N.;

---r

—

—

149. Prin contractul de novaţie incheiat intre cre ditorul W, şi noul debitor K., acesta din urmä se obligă să execute obligaţia de plată a sumei de i00.000 lei, asumatâ de debitorul iniţial Z., garantată cu ipotecă pe imobilul proprietatea Iui l Ín raport de situaţia descrisă: A. novaţia prin schimbarea debitorului l produce efecte fărä acordul acestuia, B. ipoteca pe imobilul Iui Z ce garanta creanţa iniţială. va insoţi noua creanţă; C. ipoteca se strămută de drept asupra bunurilor Iui K, (prímire in proťesie avocat stagiar. martie 2019) —

150. NovaUa: k prin schimbare de debitor operează numai cu consim ţămăntul debitorului iniţial, sens Tn care noul debitor este obligat sä-I notiflce pe debitorul iniţial cu privire Ia intenţia părţilor dea nova, 8. consimţită de un creditor solidar nu este opozabilă celodalţi creditoh decăt pentru partea din creanţä ce revine acelui creditor; C nu trebuie dovedită. (adniiťere INM şi in rnagistraturä. septembńe 2018)

57. Stingerea obligaţiilor 151. Plata: A, efectuată de o altă persoană decăt debitorul, poate fi refuzatä de creditor in cazul in care s-a stipulat expres că obligaţia poate fi executată numai de către debitor; B. efectuatä de un minor in temeiul unui contract anulat ulterior, in mod deflnitiv, pentru Ieziune este supusă restituirii; C, făcută cu bună-credinţă unui moştenitor aparent, in temeiul unui certifIcat de moştenitor anulat ulterior, in mod definitiv, nu iI exonereazä pe debitor de obligaţia pe care o are faţä de adevăratul creditor. (admitere INM, noiembrîe 2019)

GRILE

DREPT CIVIL 111, TEORIA GENERALĂ A OBLIGAŢIILOR

B. ce operează prin reunirea calitäţilor de fideiusor şi creditor ori de fldeiusor şi debitor principal stinge obligaţia principală; C ce operează prin reunirea calităţilor de creditor ipotecar şi de proprietar al bunului ipotecat stinge ipoteca, care insă va renaşte dacă creditorul este evins din orice cauză independentă de eL (admitere INM şi in magistratură, 2016)

152. Stingerea unei obligaţii se poate face: A. prin compensaţie Tntre două datorii reciproce, chiar dacä pentru una dintre ele s-a acordat termen de graţie; B. atunci cănd, în cadrul aceluiaşi raport obligaţional, calităţile de creditor şi debitor se intrunesc in aceeaşi persoană, chiar dacă datoria şi creanţa se găsesc în aceIaşi patrimoniu, dar in mase de bunuri diferite; C. in cazul imposibilităţii fortuite de executare, chiar dacă notificarea debitorului cu privire Ia aceasta nu ajunge Ia creditor într-un termen rezonabil din momentul în care debitorul a cunoscut sau trebuia să cunoască imposibilitatea de executare. (admitere in magistratură. mai 2018)

158. În materie de confuziune: A, aceasta nu operează dacă datoria şi creanţa se găsesc în aceIaşi patrimoniu, dar in mase de bunuri diferite; 6. dispariţia cauzei care a determinat-o face să renască obligaţia de Ia data dispariţiei cauzei; C. confuziunea nu aduce atingere drepturilor dobândite anterior de terţi, in Iegătură cu creanţa stinsă pe această cale, cu condiţia ca drepturile terţilor să fi ťost dobăndite de aceştia prin acte cu titlu gratuit şi cu bunä-credinţă. (admiżere INM şi în magislratură, 2014)

153. ĺn materia compensaţiei: A. termenul de graţie acordat pentru plata unei datorii nu impiedică realizarea compensaţiei; B. compensaţia nu are Ioc atunci când are ca obiect un bun insesizabil; C. părţile nu pot renunţa tacit Ia compensaţie. (admitere INM şi în magistraturä. 2015)

159. Confuziunea; A. nu operează dacă datoria şi creanţa se găsesc in aceIaşi patrimoniu, dar in mase de bunuri diferite; B. cănd operează intre creditor şi fldeiusor nu profită debitorului principal, ci doar celorlalţi fldeiusori: C este dehnitivă, in sensul că nu incetează odată cu dispariţia cauzei care a determinat-o. (admitere INM, noiembrie 2019)

154. Compensaţia nu poate fi Iegală, ci đoar con venţională in cazul datoriilor: A, care au ca obiect un bun insesizabil: 6. pentru plata cärora s-a acordat un termen de graţie in instanţă; C, care nu sunt incă exigibile. (primire în proťesie avocat sta giar, 2014) —

160. Remiterea đe datorie: A. este totală, dacă nu se stipulează contrariuL B, poate fi şi tacită; C, nu poate fi cu titlu gratuit. (admitere in magistratură. august 2013)

155. Compensaţia: A, nu poate fi opusă creditorului popritor de către debitorul care, fiind terţ poprit. dobăndeşte o creanţă asupra creditorului; 6. operează şi când datoria are ca obiect restituirea bunului dat cu titlu de comodat; C, pe care debitorul putea să o invoce impotriva cre ditorului iniţial, poate fi opusă cesionarului după ce debitorul acceptă pur şi simplu cesiunea. (pdmire in proťesie avocat detřnitiv august 2019)

161. Remiterea de datorie: A. făcută debitorului principal iI Iibereazä numai pe fldeiusor, iar nu şi pe alte persoane ţinute pentru eI: 6. nu este prezumată in privinţa creanţei garantate dacă creditorul renunţă expres Ia un privilegiu sau Ia o ipotecă: C dacă este convenită cu unuI dintre fideiusori, ceilalţi rämăn obligaţi să garanteze pentru tot, cu includerea părţii garantate de acesta, numai dacă au consimit expres Ia exonerarea Iui. (admitere JNM şI in magistratură. 2016)

—

156. Compensaţia: A, se deosebeşte de darea in plată, intrucăt nu poate Viza decăt obligaţii băneşti; 6. inVocată de către unuI dintre debitori, profltă celorlalţi codebitorii solidari pentru partea acestuia din da(orie; C, reprezintă situaţia în care obligaţia se stinge, intrucăt calităţile de creditor şi debitor se intrunesc de către aceeaşi persoană in cadrul unui raport obligaţional. (primire în profesie avocat definitiv, 2016) —

157. Confuziunea: A. ce operează prin reunirea calităţilor de creditor şi debitor nu profltă fideiusorilor;

45

I

l 62. X, avea o datorie de 20.000 Iei către Y., garantată de fideiusorul Z. Ulterior, Y. a dobăndit o datorie de l 5.000 Iei către Z, şi o datorie de 10.000 Iei către X. Faţă de această situaţie; A, i ii poate poate opune Iui Y. compensaţia in Iimita sumei de 1O.000 Iei, datorie pe care Y, o are faţă de X.; 6. x, ii poate opune Iui Y. compensaUa în Iimita sumei de 15000 Iei, datorie pe care Y, o are faţă de Z.;

46

GRILE

DREPT CIVIL 111, TEORIA GENERALĂ A OBLIGAŢIILOR

C. X. ii poate opune Iui Y. compensaţia în Iimita sumei de 1O.000 Iei. (primire în profesie avocat detinUiv, martie 2019) —

163. Remiterea de datorie: A, poate fi realizată printr o donaţie; B nu poate fi tacitä; C. este totalá, dacă nu se stipulează contrariuL (admilere INM I în magistraturä. septembrie 2018) 164. Imposihilitatea fortuită de executare: A. nu poale fi invocată de debitor. dacä obligaţia are Ca obiect bunuri de gen; B cănd este temporară, determină suspendarea exe cutării obligaţieŕ pentru ceI mult un an de Ia dala producerü evenimentului care a provocat imposibilitatea de executare; C. iI exonerează de răspundere pe debitor. chiar dacä acesta nu a notiflcat creditorului existenţa evenimentului care a provocat imposibilitatea de executare. (admitere ÍNM. 2013)

165. Imposibilitatea fođuitä de executarea obligaţiei: A trebuie dnvedită de credilnr, in cazul în care eve nimentul s-a produs anterior puneńi debitorului in intărziere: B. dacă esie temporară. conduce Ia suspendarea executării obligaţiei pentru un termen rezonabil, apreciat in funcţie de durata şi urmările cvenimcntului care a provocat imposibilitatea de executare: C, presupune ca nbligaţia asumală de debitor sä nu aiba ca obiect bunurI de gen. (admitere în maqistraturä. aprihe 2017) Ş8. Garanţifle obligaţiilor 166. Fideiusiunea: A, se poate constitui pentru a garanta obligaţia unui alt fldeiusor,

B, va putea fi incheiatä valabil impotriva voinţei debito rului principaL C nu poate fi constituitä pentru o datorie viitoare. (admitere in magistraturä, aprihe 2017)

167. Care dintre enunţurile de mai jos este corect din punct de vedere Iegal? A. contractul prin care se constituie o potecä mobiliară seincheie numai în íormă autentică. sub sancţiunea nulităţh absolute; B cel care a dat cu impmmut o sumä de bani pentru dobândirea unui imobil beneficiază de o ipotecă Iegală asupra imobilului respectív pentru garantarea restituirü imprumutului; C actele de díspoziţie asupra imobilului ipotecat nu sunt valabile dacä există clauză de ina!ienabilitate in contractul de ipotecă. ‘primire in profesie avocat detinitiv. 2018) —

168. In materia garantärii obligaţiilor: A. la stingerea dezmembrămintelor asupra unui bun. ipoteca nudei propdetäţi nu se extinde asupra proprietăţii depline a bunului; B fideiusiunea este valabilă chiar dacă este incheiată impotriva voinţei debitorului principaL C gajul se stinge atunci cánd creditoru! a remis bunul unui alt creditor aI debitorului său în cadrul unei proceduri de urmärire silitä. (primsre in proíesie avocat definiżiv. august 2019) —

169. lpoteca. A, asupra unei construc viitoare nu poate fi intabuată, ci numai inschsă provizońu in cartea funciarä. in condiţiile Iegii: B, poate avea ca obiect dreptul de superficie C nu poate garanta indeplinirea unei obligaţii viitoare. (primire ín proťesie avocat deflnitiv. martie 2019) —

CAPITOLUL AL IV-LEA. CONTRACTE SPECIALE 5. Prin acţiunea introdusă Ia data de 10.06.2018 pe rolul Judecătoriei Timişoara, reclamantul R I-a chemat in judecată pe părátul P pentru ca, prin hotărărea ce 1. Proprietatea se strămută cumpărătorului din se va pronunţa, să se dispună obligarea pärătului Ia m o m entu I: restituirea in deplină proprietate şi posesie a terenului A. încheierii contractului de vânzare cu privire Ia un suprafaţă de 2000 mp situat in Timişoara, La data de in imobil, cu condiţia plăţii preţului; 30.08.2018, prin contractul de vănzare incheiat intre P şi 8. încheierii contractului de vănzare in bloc a unor bunuri transferat dreptul Iitigios asupra terenului cu un J, a fost de gen pentru un preţ unic şi global; preţ avantajos către J, acesta din urmă fiind judecător C. dobăndirii bunului de către vănzător, in cazul vănzării Ia Judecätoria Timişoara şi promitent-cumpărător in bunului altuia. promisiunea bilaterală de vănzare incheiată Ia data de (primire in profesie avocat definitív, 2017) 10.02.2018 cu R In raport de această situaţie, contractul 2. În materia contractului de vânzare: de vânzare este: Ă. când preţul vănzării este stabilit fără intenţia de a fi A. Iovit de nulitate absolută pentru incapacitatea Iui J plătit, vănzarea este Iovită de nulitate absolută; I de a dobăndi dreptul Iitigios; 8. părţile pot conveni să extindă sau sä restrăngä 8. valabil incheiat; obligaţia de garanţie contra evicţiunii; C. anulabil pentru Ieziune. C. garanţia contra viciilor ascunse nu este datorată in (primíre in profesie avocat sta gíar, august 2019) vănzările silite. 6. A. ii imprumută Iui B, suma de 450.000 Iei şi, (primire în profesie avocat sta giar, 2013) in vederea garantării imprumutului, aceştia incheie 3. Sub sancţiunea nulităţii absolute, sunt incapabili in forma autenticä şi un contract de ipotecă asupra dea cumpăra, direct sau prin persoane interpuse: apartamentului in care Iocuieşte B., dreptul ipotecar A. părinţii. tutorele, curatorul, administratorul provizoriu, aI Iui A, fiind înscris în cartea funciară, impreună pentru bunurile persoanelor pe care Ie reprezintâ; cu interdicţia de a instrăina apartamentul pănă Ia 8. funcţionarii publici, judecătorii-sindici, practicienii in rambursarea integrală a imprumutului. După 5 Iuni insolvenţă, executorii, precum şi alte asemenea persoane, de Ia incheierea contractului de ipotecă, B, încheie o care ar putea řnfluenţa condiţiile vânzärfl făcute prin promisiune bilaterală de vănzare a apartamentului. Prin intermediul Ior; raportare Ia această situaţie de fapt: C. judecätorfl, procurorii. grefierii. executorii. avocaţfl, A. contractul de vânzare nu poate fi incheiat valabil in notarii publici, consilierii juridici şi practicienii in insolvenţă Iipsa radierii interdicţiei de instrăinare; pentru un drept Iitigios in vederea indestulärii unei creanţe 3. contractul de vânzare se poate incheia cu ignorarea care s-a născut inainte ca dreptul să devină Iitigios. interdicţiei de insträinare; (pńmire in proťesie avocat definitiv. 2014) C. contractul de vănzare se poate incheia, chiar dacâ promisiunea de vănzare nu a fost perfectată in formă 4. X., avocat inscńs în Baroul Bucureşti, a cumpărat autenticä. de Ia Y. şi Z. cotele Ior párţi din dreptul de proprietate (prímire in profesie avocat defînîtiv, 2016) asupra unui bun care făcea obiectul unei acţiuni in revendicare, aflată pe rolul Judecătoriei sector 1 7. La data de 25.04.2018, p a dat o declaraţie in Bucureşti, Ia data vânzärii. Selectaţi dintre răspunsurile formă autentică prin care s-a obligat irevocabil să-i de mai jos pe celicele corectie din punct de vedere Iegal: vândă Iui B un teren in suprafaţă de 1500 mp, situat A. vănzarea este valabilă dacä X. a cumpărat dreptul în Sinaia, intabulat in cartea funciară nr. 123, ţinută de Iitigios printr-o persoană interpusă; Ofiçiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Prahova, B. vănzarea este lovită de nuliíate absolutä: nr. cadastral 123, cu preţuI de două milioane Iei, dacă C. vänzarea este valabilă dacă X. avea calitatea de B va accepta oferta sa. Pärţile nu au stabilit un termen coproprietar aI bunului, alături de Y. şi Z. de acceptare. Intrucăt au trecut câteva Iunl de la data (prímire in profesie avocat sta gfar, 2015) ofertei, väzănd cä B nu şi-a manifestat opţiunea, P ar

§ 1. Contractul

de vânzare

—

—

—

—

—

—

48

GRILE

DREPT CIVIL. IV CONTRACTE SPECIALE

fi interesat să-i văndă terenul Iui T care ar putea oferi un preţ mai mare, In raport de această situaţie: A, P este Iiber să văndă terenul Iui T, dacä poate obţine un preţ mai mare; B, P poate cere instanţei să pronunţe o hotărâre care să ţină IOC de contract, C P poate cere instanţei să stabileascä prin ordonanţă preşedinţială, cu Citarea părţilor, un termen de manifestare a opţiunii de către 8. (primire în profesíe avocat definitiv, august 2019) —

8. Potrivit Codului civil, in materia contractului de vănzare: A. dreptul convenţional de preempţiune se stinge prin moartea preemptorului, cu excepţia situaţiei in care a fost constituit pe un anumit termen: 8. dreptul de preempţiune este indivizibil. C. dreptul de preempţiune se poate ceda prin inscris autentic. (admitere 1NM si in magístratură. 2014) 9. ĺn cazul in care mai mulţi titulari şi-au exercitat preempţiunea asupra aceluiaşi bun, vănzarea se va considera incheiată cu: A. titularul dreptului Iegal de preempţiune ales de vănzător. dacă sc află in concurs mai mulţi titulari ai unor drepturi Iegate de preempţiune. B titularul dreptului Iegal de preempţiune, dacä se aflä in concurs cu titularul unui drept convenţional de preempţiune şi numai dacă in convenţia in care îşi avea izvorul dreptul acestuia din urmă nu s-a prevăzut contrariuL C. titularul dreptului convenţional de preempţiune inscris mai intăi în cartea funciară, dacă bunul este imobil şi indiferent de natura dreplLlrilor de preempţiLlne ale cetor care vin in concurs. (primire in profesie avocat deĺinitiv, august 2019) —

10. X., hijutier, incheie o convenţie cu un cclecţionar, Y., prin care ii acordă acestuia un drept de preempţiune cu privire Ia un diamant. Ulterior, X. incorporează diamantul respectiv intr-o diademă, alături de alte pietre preţioase, şi vinde diadema unui terţ. Prin raportare Ia această situaţie de fapt A. Y, va putea exercita dreptul de preempţiune, consemnănd o parte proporţională din preţuI stabilit pentru diademă, prin raportare Ia valoarea diamantului; R dreptul de preempţiune va putea fi exercitat in termen de 30 de zile de la notificarea Iui Y, cu privire Ia cuprinsul contractului de vânzare incheiat cu terţul; C. Y, nu se va putea prevala de termenele de platá a preţului stabilite in contractul de vânzare încheiat cu terţul. (primire în profesie avocat sta giar, 2016) —

11, La data de 10.08.2012, X. şi Y. incheie un contract prin care primul ii vinde celui de-aI doilea o ambarcaţiune, stabilindu-se că preţuI va fi achitat in 12 rate Iunare, scadente in prima zi a fiecărei luni, incepánd cu data de 01.09.2012, La data de 03.06.2016, X. iI notiticä pe V., solicitând-i plata intregului preţ, iar, ulterior, Ia data de 12.12.2016, iI cheamă in judecată pe cumpărător pentru ca acesta să Fie obligat să achite preţul. Y. se apără invocănd pieirea fortuită a bunului produsă la data de 29.08.2012, după cinci zile de la predarea către eI a ambarcaţiunii, precum şi prescripţia extinctivä. Prin raportare Ia situaţia de fapt: A. instanţa va respinge cererea de chemare in judecată. intmcăt riscul pieirii bunului este suportat de călre X., din moment ce se convenise transfewl dreptului de proprietate Ia data achitării ultimei rate din preţ: 8. instanţa va respinge cererea de chemare in judecată. apreciind că s-a implinit prescripţia extinctivă; C instanţa va adrnite in parte cererea de chemare in judecatä, apreciind că prescripţia a intervenit in ceea ce priveşte ratele scadente inainte de data de 03 06 2013 (pńmire in profesie avocat deťinitiv, 2016) —

ii ĺn cazul vănzării cu plata preţului in rate şi cu rezerva proprietăţii: A. riscul bunului este transferat cumpărătorului Ia momentul predării acestuia: R in cazul rezoluţiunii contractului, vânzătorul poate reţine, dacă s-a conveni( astfei, toate sumele incasate cu titlu de raie, instanţa nepulănd reduce aceste sume percepute cu titlu de clauzä penalä; C. neplata unei singure rate de o cincime din preţ dă dreptul Ia rezoluţiunea contractuluL (pńmire in profesie avocat stagíar, 2017) —

13. G, I-a chemat in judecatá pe N. pentru ca, prin hotărărea ce se va pronunţa, să se dispună obligarea accstuia Ia plata prcţului unui caI pe care i I-a vândut cu plata preţului in trei rate şi rezerva proprietăţü. Părătul s-a apărat arătănd că, deşi animalul i-a fost predat Ia data incheierii contractului, după plata primei rate de preţ, calul a fost ucis de un copac care s-a prăbuşit peste eI in timpul unei furtuni violente. Pe calea unei cereri reconvenţionale, N. a cerut restituirea primei rate de preţ Instanţa: A, va admite acţiunea aşa cum a fost formulată, intrucăt riscul contractului iI suportă cumpărătorul şi va respinge cererea reconvenţională; B, va respinge acţiunea şi va admite cererea recon venţională, intrucăt reclamantul a rămas proprietarul ani

malului; C, va respinge ambele cereri ca neintemeiate. (primire in profesie avocat defínitiv, 2016) —

GRILE

DREPT CIVIL. IV, CONTRACTE SPECIALE

14. X i-a vândut Iui Y un ceas unicat cu preţuI de 250.000 Iei care urma să fie plătit in 10 rate Iunare egale. Predarea bunului către cumpărător a avut Ioc Ia data incheierii contractului, stabilindu-se că X işi rezerva proprietatea bunului până Ia plata integrală a preţului. Y nu a achitat ultima rată a preţului. ĺn această situaţie, x poate pretinde: A. executarea obligaţiei de plată a ratei neachitate şi dobânda prevăzută Tn contract, chiar dacă bunul pierise fortuit anterior scadenţei ultimei rate a preţuIui B. rezoluţiunea contractului şi obligarea Iui Y Ia restituirea ceasului şi Ia plata unei sume cu titlu de daune-inlerese, inclusiv o compensaţie echitabilă pentru folosirea ceasului de către Y; C. rezoluţiunea contractului şi pästrarea de către X a sumelor incasate cu titlu de rate ale preţului, cu excepţia ípotezei in care s-a convenit altfel in contract (primire in proťesie avocat stagiaĘ august 2019) —

15. Dacă Ia data incheierii unui contract de vânzare a unui bun individual determinat, vânzătorul este coproprietar aI bunului in cotă egală cu altă persoană şi nu işi indeplineşte obligaţia dea asigura transmiterea proprietăţii intregului bun către cumpărător, care sunt opţiunile juridice ale cumpărătorului? A, poate cere reducerea preţului proporţional cu cota-parte din dreptul de proprietate pe care nu a dobăndit-o şi daune-interese; B, poate cere reducerea preţului proporţional cu cota-pade din dreptul de proprietate pe care nu a dobăndit-o, dar nu şi daune-interese, intrucăt cumpărătorul a cunoscut că bunul nu aparţine in intregime vănzătorului;

49

17. In materia vănzării: A, dacă in momentul vănzărh unui bun individual deter minat. acesia pieňse in intregime. cumpărätorul are dreptul Ia restituirea preţuluí, numai dacă nu cunoştea acest fapt; B. sub sancţiunea nulităţii relative, tutorele nu poate cumpăra bunurile persoanei pe care o reprezintă, cu excepţia cazului în care acestea au fost vándute prin Iicitaţie publică;

C, dacă mai multe bunuri sunt văndute in bloc şi pentru un preţ unic şi global, proprietatea se strămută cumpărătorului indată ce contractul s-a incheiat, chiar dacă bunurile nu au fost individualizate. (admitere ÍNM, noiembrie 2019) 18. (n cazu( rn care vânzătorul a cunoscut cauza evicţiunii Ia data incheierii contractului de vănzare şi nu a comunicat-o cumpărătorului, iar acesta din urmă, după efectuarea unor Iucräri voluptuare, a fost evins de bunul a cärui valoare crescuse intre timp: A. vănzătorul este obligat să plătească cumpărătorului cheltuielile de judecată efectuate in procesul cu ceI ce I-a evins, precum şi in procesul de chemare a sa (vănzätorului) in garanţie; 8. vănzătorul nu este dator să ramburseze cumpărătomlui cheltuielile făcute pentru efectuarea sau ridicarea Iucrărilor voluptuare; C. vânzătorul este dator să plătească cumpärätorului, pe Iăngă preţuI vănzării, şi sporul de valoare acumulat de bun pănă Ia data evicţiunii. (primire in profesie avocat deťinitiv, 2014) —

19. Vănzătorul: A, garantează pe cumpărător. intotdeauna, pentru evicţiune: C, poate cere rezoluţiunea contractului, in cazul in care 8. nu mai este ţinut de obligaţia de garanţie pentru evic cumpărătorul nu ar fi cumpărat dacă ar fi ştiut că nu va I ţiune in toate cazurile in care cumpärătorul, in Iipsa unei dobăndi proprietatea intregului bun şi daune-interese. hoţărări judecătoreşti, a recunoscut dreptul terţului evingălor; (primire in proťesie avocat detinitiv. 2014) C. este obligat să garanteze contra evicţiunii pe dobăn ditorul subsecvent cu titlu gratuit aI bunului. 16, In materia vănzării: (admitere in magístratură, mai 2018) A. in cazul unui imobil determinat cu indicarea suprafeţei şi a preţului pe unitatea de măsură, dacă însă suprafaţa 20. La data de 1508.2016, proprietarul R. a incheiat reală se dovedeşte a fi mai mare decât cea stipulată, iar o promisiune unilaterală de cumpărare cu promitentul excedentul nu depăşeşte a douăzecea parte din suprafaţa 8. cu privire Ia un imobil, prilej cu care S. i-a plätit convenită, cumpärătorul este dator să plătească preţuI Iui R, suma de 20.000 Iei, Având nevoie să obţină un acestui excedent; imprumut pentru Iansarea unei afaceri, R. a constituit o B, dacă nu s-a convenit altfel, măsurarea şi căntărirea ipotecă pe imobil Ia data de 10.04.2017. La 10.05.2017, bunului sunt in sarcina cumpărătorului; R, i-a trimis o notificare Iui 5, prin care I-a invitat Ia C. dacä nu s-a cDnvenit altfel, in cazul vănzării după notarul public pentru peńectarea vănzării. Întrucât R. nu mostră sau model, cumpărätorul nu are dreptul Ia fructele s-a prezentat la data stabilitä, 5. poate: produse de bun in intervalul de timp cuprins intre momentul A. să ceară instanţei pronunţarea unei hotărůń care să incheierii contractului şi ceI aI predării bunului. ţină Ioc de contract de vănzare: (admitere in magistratură, iunie 2019) B, să ceară restituirea sumei de 20.000 de Iei de Ia R; —

50

GRILE

DREPT CIVIL. IV, CONTRACTE SPECIALE

C. să cearä rezoluţiunea promisiunii unilaterale pentru refuzul nejustiflcat aI Iui R dea vinde imobilul. (primire în profesie avocat stagiar, 2017) —

21. În materia vănzării: A. vânzătorul este obligat să predea titlurile şi docu mentele privitoare Ia proprietatea sau folosinţa bunului; B, nu se datorează garanţie contra viciilor ascunse, în vănzările silite; C. vänzătorul nu este obligat să 9aranteze contra evicuunií pe dobănditorul subsecvent aI bunului. (admíĺere in magistratt;rä, august 2013) 22. Ín materia vănzării: A. Ia vânzarea dupä mostră sau modeL proprietatea se strämută Ia momentul incheierii contractului. indiĺerent când a avut Ioc predarea bunului, B. obligaţia de garanţie contra evicţiunü este indivizibilá intre debitori; C. vănzătorul este obiigat să garanteze contra evicţiunii pe cumpărătorul subsecvent aI bunului. (admUere /NkL 2013)

interpuse, drepturi Iitigioase care sunt de competenţa inslanţei judecăloreşli in circumscripţia căreia işi desfäşoară aclivilatea; C. stipulaţia prin care vânzătorul işi rezervă proprietatea bunului pănă Ia plata integrală a preţului este valabilă chiac dacă bunul a fost predat. (admitere INM şi in magistratură, 2015) 26. La data de 20.06.2016, M. a vândut Iui V. un teren intravilan in suprafaţă de 1.000 mp, cu un preţ de 70 euro pe metru pătrat. Ulterior, V. s-a Iăudat că suprafaţa reală a terenuiui este de 1.378 mp, mai mare decât cea indicată in contractul de vânzare, aspect despre care a aflat şi M, Ia data de 15.08.2017. In raport de situaţia descrisă, M.: A, poate obţine obligarea cumpärătorului Ia plata suplirnentului de preţ corespunzátorexcedentului de teren: B poate obţine rezoluţiunea judiciarä a vánzärii; C. este decáziit din drepttil de a cere obligarea cumpărătorului Ia plata suplimentului de preţ corespunzător excedentului de teren (prirnire in profesie avocat sźagiar. 2018) —

23. În cazul promisiunii: A. unilaterale de cumrärare a unui bun innividual deter minat. dacă creditorul sáu instrăinează bunul inaintea exe cutării promisiunii. obligaţia promitentului se considerä stinsä; B. bilaterale de vănzare, dacă una dintre pärţi refuză, nejustificaţ. să incheie contractul promis, cealaltă parte poate cere pronunţarea unei hotärâri care să ţină Ioc de contract Tn termenui de prescńpţie de 6 Iuni de Ia incheierea promisiunii; C. sumele plătite Tn temeiul unei promisiuni de vânzare reprezintă avans din preţul vănzării, in Iipsă de stipu!aţie contrarä. (primire in profesie avocat stag/ar, 2014) —

24. In materia contractului de vănzare: A. stipulaţia prin care vânzătorut Tsi rezervă propńetatea bunului pănă ia momentul plätii integrale a preţului este valabilă, chiar dacä bunul a fost predat; B. vănzălorul nu poate fi oblk,at Ia plata de daune-interese in cazul evicţiunii cauzate ulteńor vănzărü prin faptul sâu personaL dacă s-a menţionat expres in contract că nu va datora nicio garanţie; C. vănzătorul este obligat să garanteze impotriva viciilor bunului văndut, numai dacă Ie-a cunoscut Ia data incheierii contractului. (primire în profesîe avocat definitív, 2016) —

25. În materia contractului de vănzare: A preţuI vănzării este suficient determinat dacâ poate fi stabilit potrivit imprejurărilor; B. sub sancţiunea nulităţii relative, printre alţii, practicienii in insolvenţä nu pot cumpăra, direct sau prin persoane

27. La data de 14.03.2016, V. i-a văndut Iui T. un tablou aI unui pictor celebru sub condiţia rezolutorie ca acesta sa nu fie expus intr-o &xpűziţie uC ana ce urma să aibă Ioc Ia data de 15.09.2016. Totodată, in contract era stabilit un drept de pre empţiune in favoarea Iui V., pentru ipoteza vănzării de cätre T. a tablouiui, La data de 03.06.2016, desi nu-i plătise preţuI tabloului Iui V., T, i-a făcut acestuia o ofertă de vânzare şi, după trecerea a 25 de zile fără ca V. să fi acceptat oferta, a vândut tabioul in condiţiile ofertei către H. Cunoscăndu-l pe organizatorul expoziţiei, V. a intervenit şi a obţinut refuzul acestuia de a expune tabloul Ia data de 15.09.2016. In aceastä situaţie. V. va ti indreptăţit: A. să ii exercite dreplul de preempţiune; B. sä considere condiţia rezolutorie indeplinită şi să cearä restituirea către eI a tabloului; C, să ceară rezoluţiunea contractului incheial cu i pentru nepiata preţului. (prirnire in profesie avocat definitiv. 2018) —

28, Atunci cănd bunul văndut nu corespunde calită ţilor convenite prin contractul de vânzare, iar această imprejurare nu putea fi descoperită, Ia data predării, fărä asistenţă de specialitate, de către un cumpărător prudent şi diligent, acesta: A, nu va putea obţine, pe acest temei, rezoluţiunea vănzärii dacă vănzätorul ii oťerä un alt bun ale cărui calităţi corespund celor stipulate in contractul de vănzare; 8. poate invoca, pentru acest rnotiv, dispoziţiile privitoare Ia garanţia vănzätorului contra viciilor ascunse;

DREPT CIVIL. IV. CONTRACTE SPECIALE

C.

are

dreptul să angajeze răspunderea vánzătorului

chiar în cazul pieirii bunului, cu excepţia situaţiei in care

se probează că pieirea a avut o altă cauză decät necores punderea bunului faţă de calităţile convenite prin contractul de vănzare. (admitere INM şi in magistraturä. 2017) 29. În materia obligaţiei vânzătorului de garanţie contra viciilor ascunse ale bunului vândut A. cumpärătorul poate obţine numai reducerea Cores punzătoare a preţului sau rezoluţiunea vănzăńi: 6. părţile pot conveni Tn mod valabil înlăturarea sau Iimitarea räspunderii vänzătorului atunci cănd acesta nu a cunoscut existenţa viciilor Ia data incheierii contractuiui; C una dintre condiţhle Iegale ale angajăńi răspunderii este aceea ca viciul sau cauza Iui să existe Ia data predárii bunului. (admitere INM şi in magístratură. 2016) 30. Stipulaţla prin care; A. vănzätowl nu răspunde de evicţiunea cauzată ulterior vănzării prin faptul säu personal este considerată nescrisá; B. prin care obligaţia de garanţie a vănzătoruluŕ este înlăturată, nu iI exonerează pe acesta de obligaţia de a restitui preţul, chiar dacă cumpărătorul şi-a asumat riscul producerii evicţiunii; C. vănzätorul îşi rezervă proprietatea bunului pânä Ia plata integralä a preţului este valabilă, chiar dacá bunula fost predat. (pdmire în profesie avocat sta giar, 2014)

GRILE

51

6. proprietatea se strămută de drept cumpărătorului din momentul dobăndirii bunului de către vânzător, aşa incăt obligaţia vănzătorului de transmitere a dreptului de proprietate se consideră executată; C. X, poate cere instanţei să pronunţe o hotărăre care să ţină Ioc de contract de vănzare. (primire in profesíe avocat deťinitiv, 2015) —

33. ĺn baza unui contract de Iocaţiune, incheiat Ia data de 01.07.2016, X deţine un imobil proprietatea Iui Y pe termen de 3 ani, La data de 10.03.2018, X încheie cu Z un contract de vănzare, cumpărătoml fiind de bună-credinţă şi în deplinä cunoştinţă de cauză cu privire Ia situaţia juridică a imobilului, In raport de această situaţie, care dintre următoareie enunţuri este corect din punct de veđere Iegal: A. întrucăt deţine imobilul, X este prezumat proprietar aI acestuia; B, x este obligat să asigure transmiterea dreptului de proprietate de Ia Y către Z; C contractul de vânzare este Iovit de nulitate absolută, intrucăt X este detentor precar. (primire in profesie avocat definitív, august 2019) —

31. in materia contractului de vánzare: A. cumpärätorul este ţinut să plătească dobănzi asupra preţului din ziua dobândińi propiietăţii, dacă bunul produce fructe civile sau naturale, chiar dacă s-a convenit aItfeI: B. vănzătorul rămăne răspunzător pentru datoriile moştenirii văndute; C in Iipsa unei inţelegeri contrare, neplata unei singure rate, care nu este mai mare de o optime din preţ nu dă dreptul Ia rezoluţiunea contraclului de vănzare cu plata preţului în rate şi rezerva proprietăţii. (admitere in magisiratură, aprilie 2017)

34. La data de 07.07.2018, X. a incheiat un contract de vânzare cu Y, cu privire Ia o motocicletă pe care s-a obligat să o predea pánă Ia data de 0t082018, intrucăt era inchiriată unui terţZ, La data de 15.07.2018, profitănd de faptul că i i-a oferit un preţ mai mare pentru a renunţa Ia contractul cu Y. şi motocicleta se afla in detenţia acestuia, X. a incheiat un alt contract de vănzare a motocicletei cu Z, motocicleta rămănănd in posesia acestuia. Ulterior, Ia data de 15.082018, X. a incheiat un contract de vănzare cu W., care nu cunoştea despre vânzärile anterioare, Care dintre cei trei cumpărători ai motocicletei va fi considerat proprietar, dacă cel care a sesizat instanţa de judecată pentru obligarea lui X. Ia predarea motocicletei este W,? A. Y; B Z.; Cw (primire in profesie avocat definitiv, martie 2019)

32. X. a cumpărat un imobil, care se afla în proprie tatea unui tel, de Ia Y, acesta din urmă obligăndu-se să asigure transmiterea dreptului de proprietate de Ia titularul său către X, in termen de 3 Iuni de Ia încheierea contractului. X. a aflat recent că Y. a dobăndit proprie tatea asupra imobilului, dar, deşi mai sunt cáteva zile pănă Ia expirarea termenului de 3 Iuni, nu I-a înştiinţat despre aceasta. Ce consultanţă juridică ii acordaţi Iui X.: A. dacă Y. nu incheie un nou contract de vânzare pentru transmiterea proprietăţii către X., acesta din urmä poate cere rezoluţiunea contractului, restituirea preţului şi daune-interese, dacă este cazul;

35. ĺn materia contractului de vănzare: A. dacă obiectul vănzării iI constituie un bun viitor sau un bun dintr-un gen limitat care nu există Ia data incheierii contractului, cumpărătorul rămăne obligat Ia plata preţului atunci când şi-a asumat dscul nerealizării bunului sau genului Iimitat, după caz; B contractul este Iovit de nulitate absolută atunci când preţuI este stabilit fără intenţia dea fi plătit; C. cănd preţuI se determinä in funcţie de greutatea Iucrului văndut, Ia stabilirea cuantumului său nu se ţine seama de greutatea ambalajului. (admitere 1NM şi ín magistratură, septembrie 2018)

—

—

52

DREPT CIVIL. IV, CONTRACTE SPECIALE

GRILE

36. Insolvabilitatea cumpărătorului, dacă intervine între momentul incheierii contractului şi scadenţa obligaţiei de plată a preţului, nu conferă vănzătorului d reptu I: A. de a opta intre rezoluţiunea vănzării şi suspendarea obligaţiei de predarea bunului; B. de a suspenda executarea obligaţiei de predare a bunului, decât dacă i se oferă garanţii indestulătoare in privinţa plăţii preţului; C, dea denunţa unilateral vänzarea. (admítere INM şi in magistratură, 2017) 37. E, F, şi G sunt coproprietari in cote egale a unui teren intravilan, Fără să aibă acordul Iui F şi G, Ia data de 30.06.2018, coproprietarul E a încheiat o promisiune bilaterală de vânzare a terenului in intregul său cu promitentul-cumpărător K pentru preţul de 500.000 euro din care a primit, cu titlu de arvună, suma de 20.000 euro. Potrivit promisiunii, contractul de vânzare urma sä fie perfectat in termen de 3 Iuni de la data incheierii promisiunii. Deşi K I-a notiíicatsă se prezinte Ia notariat in termenul stabilit, E a refuzat, intrucât nu a obţinut acordul Iui F şi G privind instrăinarea imobiluiui. Intre timp, preţuI unui teren asemănător s-a dublat, In raport de această situaţie: A. K pcatc obţine o hotărâre care să ţină Ioc de contract in contradictoriu cu E; B K poate declara rezoluţiunea promisiunii şi cere dublul arvunei de Ia F şi G care s-au opus vänzărll; C. K poate cere rezoluţiunea promisiunii şi daune-interese pentru prejudiciul suferit prin neexecutare in contradictoriu cu E. (primire în profesie avocat definitiv, august 2019) —

§2. Contractul de donaţie 38. Oferta de donaţie: A. poate fi acceptată de moştenitorii destinatarului; B, poate fi revocată căt timp ofertantul nu a Iuat cunoştinţä de acceptarea destinatarului; C. devine caducă in caz de incapacitatea destinatarului. (admitere in rnagisíraturä, mai 2018) 39. B.E. a primit o ofertă de donaţie, in formă autentică, de Ia O.D., cu privire Ia o casă de vacanţă in Buşteni, După cea acceptat donaţia in formă autentică, B.E. s-a irnbolnăvit şi a neglijat să i-o comunice ofertantului. lntre timp, B.E. a decedat, iar moştenitorii săi au găsit şi comunicat acceptarea ofertei către O.D. Din păcate, aceştia au aflat că şi ofertantul decedase intre timp, inainte de comunicarea acceptării. Moştenitorii Iui B.E. vă intreabă in ce măsură oferta şi acceptarea

manifestate separat au produs efecte in sensul incheieńi donaţiei? A. decesul ofertantului aLrage caducitatea ofertei de donaţie; B, moştenitorii destinatarului ofertei pot sä accepte oferta de donaţie după decesul destinatarului ei; C. mostenitorii destinatarului defunct pot să comunice acceptarea făcută de acesta, dar, ca urmare a decesului ofertantului, acceptarea este caducă. (primire în profesie avocat definitiv, 2015) —

40. P., in calitate de promitent, a incheiat cu B., in calitate de beneficiar, o promisiune de donaţie in formă autentică cu privire Ia o casă de vacanţă situată in oraşul Cămpina. B, intenţionează să transforme casa de vacanţă intr-o pensiune de Iux şi, in acest scop, a incheiat un contract cu o firmă de proiectare in vederea elaborării unui proiect tehnic. Pentru serviciila de proiectare, B. a plătit suma de 35.000 Iei cu TVA. Intre fimp insă promitentul s-a răzgăndit şi nu mai doreşte să-i transfere cu titlu gratuit proprietatea Iui B. Selectaţi ce ar putea cere B., conform Iegii: A. intrucăt promisiunea a fost incheiată în formă autentică, B, poate cere instanţei sä consiate că sunt indeplinite condiţiile de fond şi de formă pentru a considera conversiunea actului incheiat in donaţie; B. B. poale cere instanţei să pronunţe o hotărâre care să ţină Ioc de donaţie; C. 8. poate să-i ceară ui P. daune-interese echivalente cu cheltuielile pe care Ie-a făcut in considerarea promisiunü de donaţie. (primire in proťesie avocat sta giar, 2015) —

41. La sărbătorirea majoratului lui F, fiul vecinului său, D i-a făcut o promisiune de donaţie in iormă autentică cu privire Ia un apartament situat in CIuj, intrucăt era ataşat de acesta şi ar ti dorit să-I stimuleze să urmeze cursurile unei facultăţi in aceI oraş. F a acceptat in formă autentică promisiunea şi ulterior a realizat Iucrări de amenajare a apartamentului in valoare de aproximativ 10000 Iei. După căteva luni de Ia terminarea liceului, F a plecat in Franţa unde şi-a găsit un Ioc de muncă, D este nemulţumit de intreaga situaţie, cu atăt mai mult cu cât nu se aştepta ca F să nu-şi continue studiile in CIuj, Pentru acest motiv, D este tentat să vândă apańamentului unui terţ, In raport de situaţia descrisă: A, promisiunea de donaţie se revocă de drept, ca urmare a neexecutării sarcinii de către F; B, dacă D vinde apartamentul, F poate cere rezoluţiunea contractului de vânzare pentru incălcarea clauzei de inalienabilitate;

GRILE

DREPT CIVIL IV CDNTRACTE SPECIALE

C, dacă D nu execută promisiunea, F poate pretinde de Ia acesta daune-interese reprezentând cheltuielile făcute cu amenajarea aparlamentului. (pńmire in proťesie avocat stagiaĘ august 2019) —

42. Părinţii Iui V, i-au făcut o donaţie Iui r cu condiţia de a o iua de soţie pe fiica Ior. Căsătoria nu s-a incheiat, ca urmare a faptului că T. a refuzat să o ia de soţie pe infidela V. Prin raportare Ia situaţia de fapt, donaţia: A. este nulá pentru cauză imorală; 3. este caducă; C. este revocabilă pentru neîndeplinirea sarcinii. (primire in profesie avocat detinitiv, 2018) —

53

47. M., minorin vărstă de 17 ani, s-a căsätorit cu D. n timpul căsătoriei, M. i-a donat Iui D. un imobil, bunul său propriu. Ulterior, căsătoria dintre cei doi a fost declarată nulä ca urmare a faptului că D. era căsătorită Ia incheierea acesteia, fapt pe care i-I ascunsese iui M, In raport de această situaţie: A. donaţia este Iovită de nulitate absolută; 8. M. poale revoca donaţia prin voinţa sa unilalerală şi după rămănerea definitivă a hotărării de declarare a nulităţii căsătoriei dintre eI şi D.; C. donaţia va rămâne valabilă dacă M. o confirmă după aflarea cauzei de nulitate a căsătoriei. (primire in profesie avocat sta giar, 2018) —

43. În materia donaţiei: A, nu sunt supuse condiţiei de validitate a formei inscrisului autentic donaţiile deghizate; B. revocarea pentru ingratitudine operează de drept; C. prorrüsiunea de donaţie este supusă formei autentice, sub sancţiunea nulilăţii relative, deoarece se ocroteşte un interes privat. (admitere in magísfratură, apńuie 2017) 44. În materia contractului de donaţie: A. donatorul răspunde numai pentru doI şi culpă gravă în executarea contractului; 3. in cazul donaţiei cu sarcini, numai dacä valoarea acestora depăşeşte valoarea bunului donat, donatorul răspunde pentru evicţiune C. desfacerea căsătoriei prin divorţ atrage nulitatea absolutä a donaţiei făcute între soţi. (admitere in magistraturä, iunie 2019) 45. Dacă donatarul nu indeplineşte sarcina Ia care s-a obligat: A. numai donatorul poate cere revocarea donaţiei, aceasta FIind o acţiune intuitu personae; 3. acţiunea in revocarea donaţiei pentru neexecutarea sarcinii poate fi introdusă de succesorii in drepturi ai donatorului defunct in termen de trei ani de Ia deschiderea succesiunii; C. în cazul în care sarcina a fost stipulată in favoarea unui terţ, acesta poate cere executarea sarcinii. (primire în profesie avocat sta giar, 2017) —

45. În materia donaţiei: A. nulitatea căsătoriei atrage caducilatea donaţiei făcule soţului de bună sau de rea-credinţă; 3. oferta de donaţie nu mai poate fi acceptată după decesul destinatarului ei; C. dreptul Ia acţiunea prin care se solicită executarea sarcinii se prescrie in termen de un an de Ia data Ia care sarcina trebuie executată. (admitere INM şí in magistmturä, 2014)

48. În materia donaţiei: A. revocarea pentru neindeplinirea sarcinilor nu ope rează de drept; 8. este Iovitä de nulitate orice simulaţie in care donaţia reprezintă contractul secret in scopul dea eluda revocabi Iitatea donaţiilor între soţi; C. sub sancţiunea nulităţii absolute, donaţia indirectă se incheie prin inscris aulenlic dacă bunul ce constiluie obiectul aces(eia are o valoare mai mare de 100.000 Iei. (admitere INM şi in magistraturä, septembrie 2018)

49. Donatorul: A. nu răspunde, in niciun caz, pentru vicüle ascunse ale bunului donat: 3. în toate cazurile, răspunde pentru evicţiune ca şi vănzătorul; C, poate Cere fie executarea sarcinii, fIe revocarea donaţiei, alunci cănd donatarul nu indep)ineşte sarcina Ia care s-a obligat. (admitere ÍNM şi in magistratură, 2016) 50. Defunctul a Iăsat o donaţie Iui H, pentru suma de 100.000 Iei aflată într-un cont deschis Ia Banca Y., printr-un inscris sub semnătură privată, cu sarcina de a-şi continua studiile, După deschiderea succesiunii, moştenitorii Iegali ai defunctului, in deplină cunoştinţă de cauză, au transferat suma donatä către donatar. Inainte de finalizarea studiiior de către H., acesta a fost chemat în judecată de unuI đintre moştenitori care s-a răzgăndit, intrucăt rezerva sa succesorală a fost incălcatä. Acesta invocă nuiitatea absolută a donaţiei şi pretinde restituirea sumei de către H. sau, in subsidiar, reducţiunea Iiberalităţii excesivein Iimita cotei sale de rezervă succesorală. Instanţa: A, va admite cererea de constatare a nulităţii absolute a donaţiei şi-I va obliga pe H, Ia restituirea sumei de 100000 euro; B, va respinge acţiunea in totalitate;

54

GRILE

DREPT clvlL. iv. CONTRACTE SPECIALE

C, va respinge cererea de constatare a nulităţii donaţiei şi va admite cererea de reducţiune a donaţiei in Iimila cotei de rezervă succesorală a reclamantului. (primire în proťesie avocat definitiv, 2017)

56. Constituie caz de revocare a donaţiei: A, naşterea unui copiI aI donatorului, ulterior intrării in vigoare a Codului civil din 2009; 8. dacă donatarul ştia că fratele säu intenţionează să atenteze Ia viaţa unei persoane apropiate donatorului si nu I-a inştflnţat pe acesta din urmă; C. neexecutarea ĺără justificare a sarcinilor Ia care s-a obligat donatarul. (admitere 1NM, noiernbrie 2019)

—

51. Cu cxcepţia cazurilor prevăzutc de Iege, darurile manuale pot avea ca obiect bunuri mobile corporale cu o valoare de pănă Ia; A. 100.000 Iei; 8. 50.000 Iei, C. 25.000 Iei. (admitere INM, 2014)

57. in cazul revocării donaţiei pentru ingratitudine; A. donatarul va fl obligat să restituie fructete pe care Ie-a perceput incepănd cu data faptului de ingratitudine; 8. donatarul va fi obligat să restituie fructele pe care e-a perceput incepănd cu data introducerii cererii de revocare a donaţiei; C, in ceea ce priveste bunuhle care nu sunt supuse unor formalităţi de publicitate, nu sunt afectate drepturile reale asupra bunului donat dobăndite de Ia donatar. cu titlu oneros, de către terţii de bună-credinţä. (primire in profesie avocat deŕinitiv, 2014)

52. Darul manual; A, poate avea ca obiect orice bun mobil corporal cu valoare mai mică de 25000 Iei; 8. este supus condiţülor de fond ale donaţiei; C. se incheie valabil prin acordul de voinţä aI părţilor. dacă bunul mobil se at]ă deja in posesia donatarului. (primire în proťesie avocat deťiniliv. 2016) —

53. Contractul prin care X. transmite cätre Y. pro prietatea asupra unei colecţii de bijuterii in valoare de 500.000 euro, cu obligaţia acestuia din urmă dea pläti Iui Z. anual suma de 1O.000 Iei, timp de patru ani: A. trebuie incheiat in formă autentică sub sancţiunea nulităţii; 8. dă dreptului Z, Ia desfiinţarea contractului. in ipoteza in care Y nu işi execută obligaua asumată. C, ar fi lovit de nulitate absolutä. daca ar permite lui X. să dispună in viitor de colecţia de bijuterii. in cazul in care Y, ar muri fără să fi dispus de aceasta. (primire in profesie avocat stagiar, 2016)

—

58. X. a dăruit Iui Y, o sumă de bani cu obligaţia acestuia din urmă de a-i pläti studiile Ia o facultate privată. Y, nu s-a inscris Ia facultate şi a investit banii intr-un autoturism considerä că Y. s a imbogăţit fără justă cauzä şi ar dori să i se restituie suma. Ce consultanţă juridică ii daţi Iui X.? A, cererea de restituire pentru îmbogäUre färä justä cauză nu poate fi admisă: 8. X. are dreptul să ceară rezoluţiunea darului manual pentru neindeplinirea obligaţiei de către Y.; C. dacă V nu şi-a indeplini[ sarcina Ia care s-a obligat, X. are dreptul să cearä fie executarea sarcinii, fie revocarea darului manual. (pńmire in proťesie avocat deťinitiv, 2014)

—

54. ĺn materia donaţiei: A, nu se poate prevedea in niciun caz intoarcerea bunurilor däruite, deoarece aceasta contravine principiultii irevocabilitäţii donaţiei; 8. este Iovită de nulitate absolută donaţia care conferă donatorului dreptul dea denunţa unilateral con(ractul; C. in cazul in care donatarul nu indeplineşte sarcina la care s-a obligat, dacă sarcina a fost stipulată În favoarea unui terţ, acesta din urmă nu poate cere revocarea donaţiei. (admítere in magistratură, august 2013) 55. Este Iovită de nulitate absolută: A donaţia indirectă care nu se incheie prin inscris autentic; B. donaţia care impune donatarului plata datoriilor pe care donatoml Ie-ar contracta in viitor, dacă valoarea maximă a acestora nu este determinată in contractul de donaţie; C. donaţia care permite donatorului să dispună in viitor de bunul donat, chiar dacă donatorul moare fărá să fi dispus de aceI bun. (admitere INM şi in magistraturä. 2015)

-

L

50. La data de 01.08.2018, X a donat lui Y un aparta ment cu sarcina de a-I pune Ia dispoziţia nepotului său Z, cu titlu gratuit, pe durata studfllor superioare ale acestuia din urmă. Z era student Ia Facultatea de drept din Bucureşti in anul 11. Văzănd că Z Iocuieşte cu prietena sa, Ia data de 01.10.2018, Y a inchiriat apartamentul lui B pe termen nelimitat, La data de 10.05.2019, X a decedat, singurul său moştenitorfiind Z, prin reprezentarea fiului predecedat aI defunctului, In raport de această situaţie, Z ar putea cere: A, numai executarea sarcinii de către Y; 6. revocarea donaţiei; C. chiria obţinută de Y din inchirierea apartamentului de Ia data incheierii contractului. (primire in profesie avocat deflnitiv, august 2019) —

GRILE

DREPT CÍVÍL. l C0NRACTE SPECÍALE

60. În urma incheierii contractului de donaţie asupra unui apartament, Ia data de 15.09.2017, donatarul V. I-a agresat verbal şi Fizic pe donatorul său B., Ia data de 20.12.2017, pretinzănd că acesta din urmă a Iăsat Iiberalităţi mai valoroase unui alt beneticiar. La 30.01.2018, B. a murit intr-un accident de circulaţie, iar Ia 15.11.2018, V. a decedat din cauze necunoscute. Faţă de această situaţie, cererea de revocare a donaţiei: A. putea fi introdusă de moştenitorii Iui 8. împotriva Iui V., dacă 8. a decedat fără să-I fi iertat pe donaiar; 8. putea fi introdusă de moştenitorii Iui 8. impotriva moştenitorilor Iui V.; C, putea fi continuată de moştenitorii Iui 8., dacă ar fi fost introdusă de acesta din urmă. (primire in profesie avocat stagiaĘ martio 2019)

55

C. in ultima zi Iucrătoare a fiecărei Iuni, dacá durata Iocaţiunii este mai mare de o Iună, dar mai mică de un an. (admitere ÍNM şi in magistratură, 2014) 64. Ca şi in cazul vânzării, in cazul Iocaţiunii; A. preţuI poate consta intr-o sumä de bani sau altă prestaţie; 8. funcţionarü publici, judecâlorii-sindici şi practicienii in insolvenţä sunt incapabili de a lua in Iocaţiune bunurile pe care Ie administrează ori a căror administrare o supra veghează, sub sancţiunea nulităţU absolute; C. Iocatorul nu răspunde pentru viciile care erau aparente Ia data incheierii contractului pe care Iocatarul nu Ie-a reclamat fără intărziere. (primire in profesie avocat sta giar, martie 2019) —

—

61. Întrucât R avea o datorie personaiă Ia C, în sumă de 25.000 Iei, pe care nu ar fi putut să o restituie ia data scadenţei, 10.07.2015, P, proaspătul soţ aI acesteia, a achitat datoria către creditor, pentru a-şi dovedi sentimenteie taţă de R şi având acordui acesteia. Ca primit plata cu bunä-credinţä, mai ales că P menţionase că achitarea datoriei ar fi un cadou pentru soţia Iui. La data de 01.102018, P şi R s-au separat in fapt din cauze imputabile exciusiv Iui R. In raport de aceastä situaţie, P poate obţine restituirea sumei: A, de Ia C, in temeiul plăţii nedatorate; 6. de Ia R, in temeiul imbogăţirń fărä justă cauză; C, de Ia R prin revocarea donaţiei. (primire în profesie avocat stagiar, august 2019) —

§3. Contractul de locańune 62. Locatorul: A. este obligat să iI garanteze pe Iocatar de tulburarea cauzată prin fapta unui terţ care nu pretinde un drept asupra bunului, dar care iI impiedică pe Iocatar să preia bunul; 8. răspunde şi pentru viciile aparente Ia data incheierii contractului, chiar dacă Iocatarul nu Ie-a reclamat fără intârziere; C, poate fi obflgat Ia despăgubiri pentru prejudiciile pe care vicüle aparente Ie cauzează vieţii, sănätăţfl sau integrităţii corporale a Iocatarului, chiar dacä Iocatarul nu Ie-a reclamat Ia data incheierii contractului. (pńmire in proťesie avocat sta giar 2015) —

65. În materia contractului de Iocaţiune: A. Iocatorul nu este ţinut sä iI garanteze pe ocatar de tuiburarea cauzată prin fapta unui terţ care pretinde un drept asupra bunului dat in Iocaţiune; 8. Iocaţiunea incetează de drept prin moartea Iocaţorului sau a Iocatarului; C. contractul de Iocaţiune incheiat prin inscris sub semnătură privatá şi inregistrat Ia organele fiscale, precum şi ceI incheiat in formă autentică, constituie tiilu executoriu pentru plata chiriei. (primire în profesie avocat stagiar, 2013) —

66. Dacă X. a continuat să Iocuiască intr-un imobil mai mult de un an de Ia expirarea contractului de inchi riere, executăndu-şi obligaţiiie in tot acest interval de timp, iar Y., proprietarui imobilului, i-a interzis recent accesul prin schimbarea incuietorilor, ce opţiuni Iegale credeţi că are X.? A. să introducă o acţiune posesorie in reintegrare impotriva Iui Y.; 8. să introducá o acţiune personală, bazată pe contractul de inchiriere; C. să cearä rezilierea contractului cu daune-interese. (primire in profesie avocat sta giar, 2017) —

67. Locaţiunea incheiată pentru o durată de 50 ani: A. este Iovitä de nulitate relativă; 8. nu poate fi incheiată valabil decât cu respectarea condiţiilor cerute de Iege pentru actele de dispoziţie; C, va produce efecle prin aplicarea unei reguli derogalorü de Ia principiul ĺorţei obligatorii a actului juridic. (pńmire in proťesie avocat sta giar, 2016) —

63. În Iipsă de stipulaţie contrară şi dacă nu există uzanţe, chiria se plăteşte: A. in cazul unei Iocaţiuni cu o durată de 5 ani, in prima zi Iucrătoare a fiecărui trimestru; 8. in avans pentru toată perioada contractului. dacä aceasta nu depăşeşte o Iună;

68. Locatarul: A. la incetarea Iocaţiunii, trebuie să restituie bunul Iuat in IocaUune in starea in care I-a primit, in afară de ceea ce a pierit sau s-a deteriorat din cauza vechimii; 8. poate să incheie o sublocaţiune ori chiar sá cedeze Iocaţiunea bunului imobil care face obiectul contractului,

56

GRILE

OREPT CIVIL. Iv ÇONTRĄCŢE SPECIALE

doar dacă aceastä facultate a fost stipulatä în mod expres prin contract; C are obligaţia de a suporta reparaţiile de întreţinere curentă, Tn Iipsă de stipulaţie contrarä. (odmitor& INM, noiembrie 2019) 69. La data de 20.11.2015, intre părţi s-a incheiat un contract de Iocaţiune a unui imobil pe o durată de 3 ani. Ulterior, in vara anului 2016, Iocatarul a efectuat Iucrări de imbunâtäţire a imobilului inchiriat, cheltuind suma de 8.000 Iei, In urma rămănerii detinitive a hotărării de admitere a acţiunii in revendicare, pe data de 12.092017, locatorul a pierdut proprietatea imobilului. Prin raportare Ia situaţia de fapt: A. Iocatarul poate invoca un drept de retenţie pentru obţinerea coniravalorfl imbunătăţirilor aduse imobilului, chiar dacă nu a avut acordul prealabil al Iocatorului pentru efectuarea acesior imbunătăţiri; B. dacă Iocatarul a fost de bună-credinţä Ia momentul incheierii contractului, Iocaţiunea va produce efecte pănă Ia data de 1209.2018; C. Iocaţiunea este opozabilä proprietarului pănă Ia expirarea termenului contractual, dacă a fost notată Tn cartea funciarä a imobilului. (p,imire în proíesie avocat definüiv, august 2019) —

70. Contractul prin care X., in vârstă de 16 ani, inchi riază Iui Y, un bun mobil pentru o perioadă de un an şi două luni: A. este Iovit de nulitate relativä, datoritä neîndeplinirü cerinţelor Iegale privind capacitatea de exerciţiu a locatorului; B. este anulabil, numai dacä sunt indeplinite condiţiile pentru invocarea Ieziunii; C dă drephil Iocatarului sa incheie o sublocaţiune, dacă această ĺacultate nu i-a fost interzisă in mod expres, (primire în profese avocat definitiv 2016) —

71. X. inchiriazä Iui Y. un caI pentru o perioadă de un an in vederea participării Ia concursud de echitaţie. Dupä trei Iuni de Ia inçheierea locaţiunii, rezultatele obţinute de Y, Ia câteva concursuri iI determină pe X. să văndă calul către l CaIuI iI muşcă pe unuI dintre jocheii concurenţi, cu ocazia participării lui Y, Ia un concurs desfăşurat ulterior vânzării. Prin raportare Ia situaţia de fapt: A. Iocaţiunea nu ii este opozabilă Iui Z., in ipoteza in care nu i-a ĺost făcutä cunoscută de către X. Ia incheierea vánzärh; B. Z, va răspunde pentru prejudiciul cauzat jocheului: C. Ia expirarea Ĺermenului Iocaţiunk, va Fi consideratä incheiatä o nouă Iocaţiune, in condiţiile celei vechi, insă pe durată nedeterminatä, dacă Y. continuä sä deţină calul şi să işí execute obligaţiile, fără nicio impotrivire din partea Iui 1. (primire în profesie avocat definitiv, 2016) —

fl.

72, În materia Iocaţiunii: A. interdicţia de a ceda Iocaţiunea nu o include şi pe aceea dea incheia o sublocaţiune; B. interdicţia dea incheia o sublocaţiune nu o include şi pe aceea dea ceda Iocaţiunea: C. in cazul in care se incheie de o persoană care nu poate face decăt acte de administrare, locaţiunea nu poate depăi 3 ani. (admitere in magistraturä, august 2013) 73. In materia locaţiunii: A interdicţia dea ceda Iocaţiunea o include şi pe aceea de a incheia o sublocaţiune; 8. interdicţia de a incheia o sublocaţiune o include şi pe aceea de a ceda Iocaţiunea; C. dacä părţile convin astfel, Iocaţiunea inceteazá in cazul instrăinärii bunului dat in Iocaţiune. (admitere INM, 2013) 74. ĺn cazul sublocaţiunii: A. dacä bunul este mobil, aceasta nu este permisä decăt cu acordul scris a Iocatorului; 8. interdicţia dea o incheia nu include şi interdicţia de a ceda Iocaţiiinea; C, aceasta nu poate avea ca obiect, in niciun caz, o parte din bunul dat in Iocaţiune. (admitere în magistratură, iunie 2019) 75. X. inchihazä Iui Y. un imobil cu destinaţia dc zpaţiu comercial. Y. incheie un contract de sublocaţiune cu Z., avănd ca obiecto parte din imobilul respectiv. Ulterior, X. vinde imobilul cätre T. Prin raportare Ia situaţia descrisă: A. T. este obligat să respecte Iocaţiunea, dacă aceasla nu prevedea incetarea in cazul instrăinării imobilului şi avea dată certă anterioară instrăinării, Tn condiţiile tn care imobilul nu era inscris in cartea funciară; B in contul chiriilor restante, datorate de Y Ia data instrăinärii imobilului, T, va putea cere Iui Z. chiria pe care acesta o datorează lui Y.; C. Y, nu va putea opune Iui T. plata anticipată a chiriei, chiar dacä aceasta fusese menţionatä in actul prin care i a dobăndit imobilul. (primire in profesie avocat stagiar, 2017) —

76. Dacă bunul dat in locaţiune este instrăinat de către Iocator: A. dobânditorul devine răspunzätor şi pentru prejudicüle cauzate locatarului anterior instrăinärh, dacă Iocaţiunea ii este opozabilă; 8. Iocaţiunea incetează de drept la data instrăinăńi, in cazul in care are ca obiect un bun mobil şi durata locaţiunii esle de ceI mult un an;

GRILE

DREPT CIVIL. IV, CONTRACTE SPECIALE

C. dreptul Iocatarului este opozabil dobănditorului in cazul imobilelor neinscrise in cartea funciarä, dacă data certă a Iocaţiunii este anterioară datei certe a instrăinării. (admitere INM şi in magistraturä, 2015) 77. ĺntr-un contract de Iocaţiune constatat printr-un inscris autentic pe termen de 5 ani, locatarul se plánge de faptul că spaţiul închiriat prezintă vicii care afectează folosinţa conform scopului Iocaţiunii, iar un terţ, care se pretinde proprietar, i-a trimis o notificare prin care Iocatarul este somat să plătească chiria intr-un cont bancar indicat de pretinsul proprietar, Faţă de această situaţie, Iocatorul vrea să ştie care sunt obligaţiile sale faţă de Iocatar şi ce drepturi are in cazul in care, Ia expirarea termenului contractual, Iocatarul refuză să elibereze spaţiul? A. Iocatorul garantează contra tuturor vicfllor Iucrului care impiedică sau micşorează folosirea Iui, dar numai dacă acestea existau Ia data încheierii contractului, iar Iocatorul Ie-a cunoscut sau trebuia să Ie cunoascä; B. Iocatorul este dator să-I apere pe Iocatar dacä un terţ pretinde un drept asupra bunului dat in Iocaţiune, chiar şi in Iipsa unei tulburări de fapt; C. Ia expirarea termenului, Iocatorul poate pune in executare silită contractul de Iocaţiune incheiat pe durată determinată şi constatat prin inscris autentic, in privinţa obligaţiei de restituirea bunului dat in Iocaţiune. (primire in proťesie avocat sta gíar, 2014) —

78. W. SRL a încheiat un contract de Iocaţiune cu K. SRL pe termen de 5 ani cu posibilitatea pentru Iocatar de a denunţa unilateral contractul după 3 ani de Ia încheierea sa, cu plata unei sume reprezentănd chiriile cumulate pentru 6 Iuni, După un an şi două Iuni de Ia încheierea contractului, K. SRL a notificat denunţarea unilaterală a contractului şi a eliberat spaţiul inchiriat, cerănd Iocatorului să-i restituie garanţia, reprezentând contravaloarea a 3 chirii lunare, In raport de această situaţie: A. Iocatorul este indreptăţit să refuze restituirea sumei reprezentănd garanţia; B. Iocatarul a incălcat contractul de Iocaţiune şi poate fi angajată răspunderea sa contractuală; C. contractul este considerat incetat prin denunţarea unilaterală şi Iocatarul nu mai are nicio obligaţie. (primire in proťesie avocat definitiv, martie 2019) —

79. La data de 15.03.2013, P., în calitate de loca tor, a încheiat un contract de Iocaţiune pe durată nedeterminată cu C., in calitate de Iocatar, cu privire Ia un imobil situat in zona de nord a capitalei. Părţile au prevăzut dreptul fiecăreia de a denunţa unilateral contractul, cu un termen de preaviz de 60 de zile, precum şi incetarea contractului de locaţiune în caz

57

de instrăinare a imobilului. Contractul a fost notat in cartea funciară, După doi ani, R a încheiat un contract de vănzare a apartamentului cu D, care nu doreşte continuarea Iocaţiunii. D, vrea să ştie în ce măsură contractul de Iocaţiune ii este opozabil şi cănd ar putea obţine restituirea bunului de Ia Iocatar: A. 0. poate denunţa unilateral contractul cu respectarea unui termen de preaviz de 60 de zile; B. Iocaţiunea rămăne opozabilă Iui D, pentru un termen de două ori mai mare decât ceI prevăzut pentru notificarea denunţării contractului, respectiv 120 de zile de Ia data notificării instrăinării către Iocatar; C. Iocaţiunea va continua să producă efecte şi dupä notificarea instrăinării către Iocatar, dar nu mai mult de un an de Ia data instrăinării dreptului de către Iocator (primire in profesie avocat definitiv, 2015) —

80. În urma admiterii unei acţiuni in revendicare, Iocatorul a pierdut dreptul de proprietate asupra unui imobil care făcea obiectul unui contract de Iocaţiune incheiat pe termen de 5 ani. La momentul rămănerii definitive a hotărării judecătoreşti, mai erau 3 ani şi 5 Iuni din termenul Iocaţiunii, La data încheierii contractului, Iocatarul s-a asigurat că locatorul are dreptul de a inchiria bunul, acesta fiind inregistrat in cartea funciară ca titular exclusiv aI dreptului de proprietate. In plus, Ia aceI moment, nu exista niciun Iitigiu pe rol impotriva Iocatorului. Selectaţi sfatul juridic corect din punct de vedere Iegal pentru Iocatar: A. desfiinţarea dreptului Iocatorului determină incetarea de drept a contractului de Iocaţiune, chiar dacă Iocatarul a fost de bună-credinţă Ia incheierea Iocaţiunii, aşa incât acesta trebuie să restituie imediat spaţiul inchiriat cätre adeväratul proprietar; B. Iocaţiunea va continua să producă efecte până Ia expirarea duratei termenului contractual de 5 ani; C. Iocaţiunea va continua să producă efecte, dar nu mai mult de un an de Ia data desfiinţării titlului Iocatorului, dacă Iocatarul a fost de bună-credinţă Ia incheierea contratului. (primire in profesie avocat definitiv, 2015) —

81. La data de 01.02.2012, X. închiriază Iui Y. un imobil pentru o perioadă de 10 ani, stabilindu-se desfiinţarea contractului in ipoteza in care imobilul va fi expropriat. In urma declanşării unei proceduri dc expropriere, Y. a părăsit imobilul Ia data de 01.01.2013. La data de 04.03.2013, posesia imobilului este preluată de către expropriator, In această situaţie: A. Y, va putea obţine, in considerarea condiţiei rezolutorii inserate de părţi in contract, obligarea Iui X, Ia restituirea chiriei incasată anterior exproprierii; B. contractul de Iocaţiune va fi considerat incetat chiar şi in ipoteza in care, ulterior exproprierii, X. a obţinut in

58

DREPT CIVIŁ. IV, CONTRACTE SPECIALE

GRILE

instanţa retrocedarea imobilului ca urmare a neutilizării acestuia in scopul pentru care fusese expropriat, C. X. va pulea pretinde expropriatorului, cu titlu de despăgubire, inclusiv chiria aferentă Iunilor ianuarie şi februarie 2013, pe care Y. a refuzat să O achite. (primire Tn profesie avocat deűnitiv. 2017) —

82. La data de 15.07.20i5, M., in calitate de Iocatar, a încheiat cu bună-credinţă un contract de Iocaţiune a unui imobil cu R., in calitate de Iocator, pe o durată de 5 ani. Contractul a fost notat in cartea funciară a imobilului, La data de 01.02.2016, Iocatarul a aftat că R. a fost chemat in judecatä de un terţ intr-o acţiune in revendicarea imobilului inchiriat La data de 20.11.2017, hotărărea prin care a fcst admisă acţiunea in revendicare a rămas definitivă, In raport de situaţia de fapt descrisă. contractul de Iocaţiune: A, va produce efecte pănä Ia data de 20.11.2018; 8. a incetat de drept Ia data de 20.11.2017; C. va pwduce eĺecle până Ia data de 15.07.2020. (prirnire in profesîe avocat definitiv, 2016)

§4. Contractul de societate 85. La infiinţarea societăţii M. SRL, asociatul K. a aportat suma de 1000 Iei, iar asociatul Q. a aportat in natură un imobil teren pe care urma să fie edificată o construcţie, actul constitutiv fiind incheiat sub sem nătură privatä, Faţă de faptul că actul constitutiv nu a fost incheiat in formä autentică: A. nulitatea absolută a societäţii se acoperă dacă pănă Ia inchiderea dezbaterilor in faţa primei instanţe, asociaţii incheie actul constitutiv in formă autentică; 8. in condiţiile in care instanţa de judecată constată nulitatea absolută prin hotărăre definitivă, persoana juridică inceteazá cu efect retroactiv şi poate intra in Iichidare, in çondiţiile Ieii; C. nulitatea societăţii poate fi invocată in termen de un an de Ia dala infiinţării. (primire in proťesie avocat definitiv, martie 2019) —

§5. Contractu] de mandat

—

83. La data de 01.04.2017, arhiteçtul W a incheiat un contract de locaţiune cu L pentru un spaţiu Iocativ situat Ia parterul unui imobil, cu scopul desfăşurärii activităţii profesionale a unui cabine( de arhitectură pentru care W era inregistrat ca persoană fizică autorizată. Conform voinţei exprese a părţilor, contractul a fost incheiat pe durată nedeterminată şi inregistrat Ia Administraţia financiară. intrucăt aĺacerea nu a mers foarte bine, Ia data de 01.04.2018, W a incetatsă mai plăteascä chiria şi a eliberat spaţiul inchiriat, In raport de această situaţie: A. locaţiunea se consíderă incheiatä Ia expirarea termenului de un an de Ia data incheierii contractuluŕ, 8. L poate sa punä in executare siiitá contractul penţru plala chiriei, C. W putea oricănd sä înceteze executarea conlraclului, intrucăt era incheiat pe duratá nedeterminatä. (primire in profesie avocat stagiar. augost 2019) —

84. La data de 12.09.2011, F. a inchiriat Iui G. un imobil, teren şi constwcţie, pentru o durată de zece ani, in contract fiind menţionat íaptul că imobilul va fi folosit pentru activităţi de tip creşă. Fără a cere acordul Iocato rului, în cursul Iunilor februarie şi martie 2012, R a efectuat Iucrări de amenajare necesare pentru specificul activităţii creşei, In această situaţie, locatorul: A, va fi obligat sá pästreze Iucrările şi pläteascä Ioca tarului sporul de valoare adus imobilului: 8. are dreptul de a păstra Iucrările efectuate asupra bunului säu, fără a putea fi obligai a despägubiri; C, nu poate cere Iocatarului aducerea bunului in slarea iniţială. (primire in profesie avocat defínitiv, 2016) —

:ľi.::

86. Mandatul: A, dat prin inscris sub semnătură privatä pentru incheie rea vänzärű unui teren este valabil, dacă a fost acceptat tacit de mandatar; 6. iţi puate fi evuua[ d IldrIdarlL deGăt ilI ÍUIIŢId ilI care a fost incheiat contractul de mandat revocat;

C. este revocat de imputemicirea dată unui nou mandatar pentru aceeaşi afacere. (primire în profesie avocat stagiar 2013)

87. Mandatul cu reprezentare incetează prin: A. revocarea sa de cätre mandant, cu excepţia cazului in care părţile I-au declarat irevocabil; 8. renunţarea mandatarului, cu excepţia cazului in care este intempestivá; C. expirarea duralei mandatului convenită de părţi. in cazul in care nu a intervenit anterior o altă cauzä de incetare. (admitere in magístratură. aprilie 2017) 88, În materia contractului de mandat A. mandatarul datorează dobănzi. incepănd din ziua intrebuinţärii, pentru sumele intrebuinţate in folosul său cu care a rămas dator; 8. mandantul nu este obligat sä plăiească mandatarului remuneraţia convenită. dacă mandatul cu titlu oneros nu a putut fi executat, independent de culpa mandatarului; C. mandantul poate ohcănd revoca tacit un mandat dat in formă autentică, chiar dacä a fost declarat irevocabil. (pňmire in pmfesie avocat sta giar şi avocat definitiv, 2015) —

89. Ín materia mandatului cu reprezentare; A. dacä părţile nu au prevăzut un lermen. contraclul de mandat inceteazä in 5 ani de Ia incheierea Iui;

GRILE

DREPT CIVIL IV, CONTRACTE SPECIALE

6. pentru a inCheia compromisuri, mandatarul trebuie imputerniCit în mod expres; C. mandatarul datorează dobănzi pentru sumele intre buinţate în folosul său din ziua în care a fost pus în intărziere. (admitere INM şi in magistratură, 2015) 90. D I-a imputernicit pe H să vândă un autoturism cu preţuI de 10.000 euro. H a vândut autoturismul Iui G pentru preţuI de 14.000 euro, reprezentându-I şi pe cumpärător Ia incheierea contractului, in baza unei împuterniciri primite în acest sens. FI a achitat Iui D suma de 10.000 euro, preţuI pentru care fusese imputernicit să vândă, In această situaţie: A, D va putea cere constatarea nulităţii contractului de vănzare; 6. H va putea păstra suma de 4.000 euro, deoarece a fost obţinută suplimentar peste preţuI dorit de D, iar în contractul de mandat nu era menţionată nicio remuneraţie pentru prestaţia sa; C, D va putea pretinde de Ia [-1 suma de 4.000 euro şi dobănzile aferente acestei sume calCulate din ziua in care H a fost pus în intărziere. (primire in profesie avocat definitiv, august 2019) —

91. În cazul mandatului cu reprezentare: A. mandatarul datorează dobănzi pentru sumele intrebuinţate in folosul său din ziua in care a fost pus in intărziere de mandant; 8. mandatarul va exercita drepturile mandantului faţă de terţi, dacă bunurile primite pentru mandant au ajuns cu intărziere; C. dacă substituirea făcută de mandatar a fost autorizată de mandant, mandatarul răspunde doar pentru diligenţa cu care a ales persoana care I-a substituit şi i-a dat instrucţiunile privind executarea mandatului. (primire in profesie avocat stagiar, 2017) —

59

C. imputernicirea dată unui nou mandatar pentru aceeaşi afacere revocă mandatul iniţial. (admitere INM, 2013) 94. În materia mandatuiui: A. răspunderea mandanţilor faţă de mandatar este solidară, dacă mandatul a fost dat aceluiaşi mandatar pentru o afacere comună; 8. mandatul dat de mai mulţi mandanţi aceluiaşi man datar pentru o afacere comună poate ťi revocat de oricare dintre ei; C. mandatul continuă faţă de mandatarii obligaţi să Iucreze impreună, chiar dacă unuI dintre ei a decedat. (primire în profesie avocat sta giar, august 2019) —

95. Mandatul conferit mai multor persoane pentru a Iucra impreună: A, nu are efect dacă nu a fost acceptat de către toate aceste persoane, orice stipulaţie contrară fiind considerată nescrisă; 6. atrage, in Iipsă de stipulaţie contrară, răspunderea solidară a mandatarilor faţă de mandant, dacă s-au obligat să Iucreze impreună; C, acceptat de acestea, obligă pe mandant, in toate cazurile, Ia respectarea actelor incheiate chiar şi numai de una dintre ele. (primire in profesie avocat sta giar, martie 2019) —

96. Mandatarul: A. este obligat să execute mandatul cu diligenţa unui bun proprietar, dacă mandatul este cu titlu gratuit; 8. este ţinut să remită mandantului tot ceea cea primit in temeiul imputernicirii sale, chiar dacă ceea ce a primit nu ar fi fost datorat mandantului; C. datorează dobănzi pentru sumele intrebuinţate in folosul său din ziua in care a fost pus în întărziere. (primire in proťesio avocat deťinitiv, 2014) —

92, In materia contractului de mandat: A. dacä mandatul este cu titlu gratuit, mandatarul este ţinut să indeplinească mandatul cu diligenţa pe care o manifestă in propriile afaceri; 6. mandatul se intinde şi asupra tuturor actelor necesare executării Iui, chiar dacă nu sunt precizate in mod expres; C. imputernicirea dată unui nou mandatar pentru aceeaşi afacere anuleazä mandatul iniţial. (admitere in magistraturä, august 2013) 93. In materia contractului de mandat: A. mandatul se intinde şi asupra tuturor actelor necesare executărü Iui, chiar dacă nu sunt precizate in mod expres; 8. dacä mandatul este cu titlu oneros, mandatarul este ţinut să execute mandatul cu dihgenţa pe care o manifestă in proprhle afaceri;

97. T. a efectuat următoarele Iucrări Ia imobilul vecinului N.: a inlocuit tabla de pe toată casa, cea veche fiind desfăcută şi stricată, a construit altâ scară, inchizănd-o pe cea veche, intrucăt stâlpul de susţinere era putrezit şi a acoperit scara. N. iI rugase pe V., tatăl Iui r, intr-un email trimis cu trei Iuni in urmă, să se ocupe de repararea casei sale, cât timp Iipseşte, insă V, i-a cerut fiului său să facă aceasta, după cum scria şi in emailul de răspuns. Prin raportare Ia această situaţie de fapt; A. operează gestiunea de afaceri şi T. este indreptäţit Ia recuperarea tuturor cheltuielilor utile; B. operează relaţia contractuală, iar T. urmează sä primeascä inte9ral cheltuielile efectuate; C. T, are un drept de retenţie, pănă Ia acoperirea integrală a cheltuielilor efectuate. (primire in proťesie avocat deťinitiv, 2016) —

r

t' ‘sWZWfl

1 7

6O

GRILE

DREPT cIvIL. iv coNTRAcTE sPEciALE

98. H. a incheiat cu M, un contract de mandat cu titlu oneros prin care I-a imputernicit să instrăineze producţia sa de 500 tone de cartofi, cu preţuI 1 Ieu/ kg, In baza mandatului, M. a vândut cantitatea de cartofi către un Ianţ de magazine, cu preţuI de 1,5 Ieii kg, obţinând suma totală de 750.000 Iei. Din aceasta, Ia momentul desocotirii mandatului, după ce i-a fost plătită remuneraţia, M, i-a predat Iui H. suma do 500.000 Iei, reţinánd diferenţa. H. I-a notificat cerându-i diferenţa de preţ insă M. a refuzat. Prin raportare Ia situaţia de fapt descrisă: A. H. este îndreptăţit să obţină diferenţa de preţ chiar dacă preţuI incasat de M, este mai mare decât ceI prevăzut Tn împuternicire; B. M, va păstra diferenţa de preţ deoarece a remis Iui H. preţuI măńi, în conformitate cu clauzele împuternicirii sale; C. H, poate obţine şi dobănda calculată Ia diferenţa de preţ, de Ia data incasării acestei sume de cätre M. (primire în profesie avocat sta giar, 2010) —

99. Mandantul are o acţiune directă: A. impotriva persoanei pe care mandatarul şi-a substituit-o, numai dacă substituirea a fost autorizată; B, in toate cazurie, impotriva terţului cu care mandatarul, în temeiul unui mandat fără reprezentare, a contractat, cu condiţia ca inainte de pornirea acţiunii să aducă Ia cunoştinţa terţului existenţa mandatului; C. in Iipsă de stipulaţie contrară, impotriva oricăruia dintre mandatari, dacă aceştia s-au obligat să Iucreze impreună. (admitere în magistraturä, mai 2018) 100. ĺn materia mandatului fără reprezentare: A. mandantul are Ia indemănä impotriva terţului o acţiune oblică pentru valoriflcarea drepturilor născute din executarea mandatului, indiferent dacă şi-a executat sau nu propriile obligaţii faţa de ruandatar B. terţul are Ia indemănă o acţiune directä impotriva mandantului, pentru indeplinirea ob!igaţiilor näscute din executarea mandatului; C. mandatarul este obligat să transmită mandantului bunurile mobile supuse unor formalităţi de publicitate. (admUere INM şi in magistratură, 2014) 101, In materia contractului de comision: A, dacă nu s-a stipulat altfel, comisionul se datorează chiar dacă terţul nu execută obligaţia sa ori invocă excepţia de neexecutare a contractului; B, ca şi in cazul contractului de mandat cu reprezentare, se nasc raporturi juridice directe intre comitent şi terţ; C. comisionarul care vinde pe credit fără autorizarea comitentului, răspunde personal, fiind ţinut Ia cererea comitentului, să plătească de indată creditele acordate impreună cu dobănzile şi aRe foloase ce ar rezulta. (admitere 1NM şi în magistratură, sep(embrie 2018)

102. In materia contractului de comision: A. dacă părţile nu au stabilit cuantumul comisionului, atunci se prezumă caracterul gratuit aI contractului; B. comisionarul se poate indepärta de Ia instrucţiunile primite de Ia comitent dacä nu este sufîcient timp pentru a se obţine autorizarea prealabilă in raport cu natura afacerii sau dacă se poate considera în mod rezonabil că acesta (comitentul), cunoscănd împrejurările schimbate, şi-ar fi dat autorizarea; C, dacă prin Iege nu se prevede altfel, forma scrisă este necesarä numai pentru dovada contractului. (admitere INM, noiembrie 2019) 103, in materia contractului de consignaţie; A, reprezintă cauză de incetare a contractului, printre altele, moartea, dizolvarea, falimentul, interdicţia sau radierea consignantului ori a consignatarului; 6. este nulä clauza prin care se constituie in favoarea consignatarului un drept de retenţie asupra bunurilor primite in consignaţie şi a sumelor cuvenite consignantului, pentru creanţele sale asupra acestuia; C. caracterul oneros aI contractului nu este prezumat. (admitere INM şi în magistratură, 2016) 6. Contractuł de împrurnut 104. Comodantul nu poate cere comodatarului restituirea bunului dat în comodat: A. decât ia îriipliriirea termenului stipulat în contract pentru restituirea bunului, cu excepţia cazului în care în contractul respectiv s-a prevăzut intrebuinţarea pentru care s-a imprumutat bunul, caz in care restituirea se va face Ia momentul satisfacerii intrebuinţării respective; B. decăt in cazul in care comodatarul decedeazä, deoarece contractul se incheie in considerarea persoanei comodatarului; C înainte de termenul stipulat pentru restituire, dacă starea de nevoie pe care se intemeiazä cererea de restituire era cunoscută de comodant Ia data încheierii contractului. (admitere INM şi în magistraiură, 2017) 105. Asemănător uzufructuarului, comodatarul: A. foloseşte bunul altuia, cu obligaţia de a-I restitui după un anumit timp; 6. beneficiază de un drept real de folosinţă; C. poate transmite, cu titlu oneros, folosinţa bunului in favoarea unei terţe persoane, chiar atunci cănd nu are aprobarea prealabilă a comodantului. (admitere 1NM, noiembrie 2019) 106. Actul juridic constatat, potrivit voinţei pärţilor, printr-un inscris autentic, prin care A. remite Iui B. un imprumut cu dobândă pe termen de 3 ani, este un con tract: A. sinalagmatic, cu titlu oneros, solemn, comutativ;

GRILE

DREPT CIVIL. IV. CONTRACTE SPECIALE

R debirentierul se poate Iibera de plata rentei oferind restituirea capitalului; C. creditorul unei rente viagere constituite cu titlu one ros poate cere rezoluţiunea pentru nedepunerea de către debirentier a garanţiei promise in vederea executärh obli gaţiei sale. (primire in proťesie avocat definUiv, 2018)

B. cu titlu oneros, unilateral, real, comutativ; C. sinalagmatic, Cu titlu gratuit consensual, comutativ. (primire în pmfesie avocat definitiv, 2014) —

107. ĺn materia imprumutului de consumaţie: A. plata anticipată a dobănzii nu se pDate efectua decát pe ceI mult 12 Iuni; 6. prin încheierea valabilä a contractului, împrumutatul devine proprietarul bunului; C. Tn cazul in care imprumutul este cu titlu oneros, termenul de restituire se prezumä a fi stipulat în favDarea ambelor părţi. (admitere în magistratură, apriíie 2017) 108, În materia imprumutului de consumaţie: A. dacă imprumutul este cu titlu gratuit, termenul de restituire este prezumat a fi in favoarea ambelor părţi; B. pănă Ia proba contrară, imprumutul care are ca obiect o sumă de bani, este prezumat a fi cu titlu oneros; C. in Iipsa unei stipulaţii contrare, imprumutul care nu are ca obiect o sumă de bani se prezumă a fi cu titlu gratuit. (admüere JNM şi în magistraturä, 2016) 109. Comodatarul: A. poate invoca dreptul de retenţie asupra bunului dat in folosinţă pentru obligaţiile ce s-ar naşte in sarcina comodantului; B. dacă prelungeşte folosinţa bunului după scadenţa restituirii, răspunde de pieirea sau deteriorarea bunului, chiar dacă aceasta se datoreazä unei forţe majore, afară de cazul cănd dovedeşte că bunul ar fi pierit ori s-ar fi deteriorat oricum din cauza acelei forţe majore; C. stäpăneşte bunul in calitate de posesor, pe perioada contractului de comodat. (admitere ÍNM şi in magistratură, septembrie 2018)

§7. Contractul de asigurare 110. În temeiul unui contract de asigurare de bunuri, in ipoteza producerii riscului asigurat, asigurătorul va avea obligaţia de a plăti o despăgubire: A, ce nu va putea depăşi suma asigurată; B, mai mică decăt suma asigurată, dacă aceasta este inferioară valorh bunului iar părţile nu au stipulat altfel; C. egală cu cuantumul pagubei, chiar dacă valoarea acesteia depăşeşte suma asigurată. (primire în profesie avocat definitiv, martie 2019) —

§8, Contractul de rentă viageră 111. În cazul contractului de rentă viagerä: A, poate fi declarată insesizabilă prin contract numai renta cu titlu gratuit;

61

—

112, Printr-un contract de rentă viageră, constatat

r

prin inscris sub semnătură privată, incheiat Ia data de 01.07.2014 intre X. şi Y., acesta din urmă se obligă, fără a primi o contraprestaţie, să plătească o rată trimestrială in valoare de 6000 Iei către X. şi T., pe durata vieţii acestora, La data de 070&2016, X. decedează, La data de 10.07.2016, r cheamă in judecată pe Y. soiicitănd obligarea acestuia Ia plata sumei de 6000 Iei reprezentănd suma datorată de Y., cu titlu de rentă pentru perioada iulie-septembrie 2016. Instanţa: A, va respinge cererea invocănd din oflciu nulitatea contractului pentru nerespectarea formei autentice; B, va admite in parte cererea şi iI va obliga pe Y. Ia plata sumei de 3000 Iei; C, va admite cererea stabilind că, in Iipsa de stipulaţie contrarä, ratele de rentă se plătesc in avans. (primire in proťesie avocat deťinitiv, martie 2019) —

113. Renta viageră: A, nu produce niciun efect dacä s-a constituit cu titlu gratuit pe durata vieţii unei persoane care a murit in ceI mult 30 de zile de Ia data incheierii contractului, din cauza boIU de care suferea Ia acea dată; B, constituită pe durata vieţii mai multor persoane in ceteazä, ca regulä, Ia data Ia care decedează prima dintre acestea; C. constituitä în favoarea mai multor credirentieri, este divizibilă, dacă s-a convenit astfel. (primire în profesie avocat definitiv, august 2019) —

§9. Contractul de intreţinere 114, În materia contractului de intreţinere: A. drepturile creditorului intreţinerii nu pot fi cedate decăt prin inscris încheiat in formă autentică; B. caracterul personal aI contractului de intreţinere nu poate fi invocat de părţi pentru a se opune acţiunii oblice introduse pentru executarea sa; C. in Iipsa unei stipulaţfl contrare, obligaţia de intreţinere este divizibilä in privinţa debitorilor (admitere in magistraturâ, august 2013) 115, In materia contractului de intŕeţinere: A. creanţa de intreţinere este incesibilă şi insesizabilă; B. clauza prin care creditorul intreţinerfl se obligä Ia prestarea unor servicii este considerată de lege nescrisă;

I

62 C. in cazul in care intreţinerea este stipulată in favoarea unui terţ, nu este necesară forma autentică, intrucât contractul reprezintă o donaţie indirectă. (admüere În magistmturä. aprilie 2017) 116. Contractul de intreţinere: A. se incheie in formă autentică, sub sancţiunea nulitäţii absolute; B. este revocabil in folosul persoanelor cărora creditorul intreţinerii Ie datoreazä alimente in temeiul Iegii, doar dacă există fraudä din partea debitorului intreţinerii; C. incheiat pe durată determinată incetează Ia expirarea acestei durate, cu excepţia cazului in care creditorul intreţinerii decedează mai devreme. (adrnitere ÍNM şi în magistraturä, 2015) 117. ĺn materia contractului de intreţinere: A. dreptul Ia intreţinere este transmisibil pentru cauză de moarte, B. dreptul Ia acţiunea în Iezoluţiunea contractului de intreţinere se tçansmi(e moştenitorilor. C debitowl este indrcpáţit să scadă valnaren intreţineńi datorate creditorului. atunci când valoarea intreţinerii preslate a depăsil cu mulI valoarea dreptnhii transmis (adrnitere lNŤvi, noienbrie 2019) 118. Ín materia contractului de intreţinere: k in cazul inlocuirii intreţinerii prin rentă, dacä prin cnntractul de întreţinere nu s-a convenit altfel obligaţia de plată a renlei rămáne indivizibilă intre debitori, B, atunci când compoflarnentul celed&te pärţi fact mpo sibilă execularea contractului în condiţii conforme bunelor moravuri, cel interesat poate cere rezoluţiunea contractului; C drepturile creditorului intreţinerii nu pot fi supuse urmăririi decât in limita a 1/4 din veniturile sale. (admitere INM si în magistratură, 2014) 119. A., in calitate de creditor aI intreţinerii, a incheiat cu B, un contract de intreţinere viager in care s-a stipulat că, în cazul neexecutării fără justificare a obligaţiilor de către 8., A. are dreptul Ia rezoluţiunea unilaterală a contractului. A. se plănge de incălcarea obligaţiilor, fără justificare, de către 8. şi ar dori să notifice rezoluţiunea unilaterală a contractului, dar se teme ca 8. să nu-i ceară restituirea prestaţiilor deja executate, Care dintre sfaturilejuridico de mai jos este corect in situaţia dată: A. clauza de rezoluţiune este considerată nescrisă. intrucât rezoluţiunea intemeiatä pe neexecutarea. fără justilicare, a obligaţiei de intreţinere trebuie sä fle dispusă de instantá; B. creditorul intreţinerh poate obţine numai inlocuirea intreţinerii cu o sumă de bani corespunzătoare; C, in cazul in care instanţa de judecată dispune rezo luţiunea pentru neexecutarea, fărä justiíicare, a obligaţiei

OREPT CIVJL. Iv ÇONTRACTE SPECIALE

de intreţinere, debitorul in culpä nu poate obţine restituirea prestaţülor de intreţinere deja executate. (primire in profesie avocat definitiv, 2014) —

j

120. La data de 13.05.2015, X. a incheiat un contract cu Y, şi l prin care s-a obligat să execute faţă de acestia prestaţiile necesare intreţinerii lor pentru o perioadă đe un an, in schimbul transferului proprietäţii unui bun, aflat in proprietatea comună a Iui Y. şi l La data de 25.05.2015 X. şi Z, au decedat in urma unui accident rutier petrecut in timp ce X. iI transpoda pe Z. către spital pentru efectuarea unei şedinţe de chimioterapie. In această situaţie, S., moştenitorul Iui X., va putea: A. să refuze executarea contractului, invocănd decesul lui Z.; B să refuze suportarea cheltuielilor aferente inmor măntării lui Z C, să ceară intocuirea intreţinerii cu o sumä de bani corespu nzătoare. (prirnire in proŕesie avocat detinitiv 2017) —

121 X incheie un contract cu Y, prin care transmite acestuia din urmä dreptul de proprietate asupra a două automobile de lux, Y. obligăndu-se să efectueze, in folosul Iui X., prestaţiile necesare intreţinerii şi ingrijirii acestuia pentru o durată do şasc ani. Prin raportare Ia această situaţie de fapt: A, contractul va fi lovit de nulitate absolutä, dacă nu a fost Inchelat in iormă autentică; 6. contractul inceteazä prin declaraţia unitateralä de rezoluţiune a Iui Y., in ipoteza in care comportamentul lui X. face imposibilă executarea contractului in condiţii conforme bunelor moravuri, iar părţile au prevăzut expres in contract posibilitatea rezoluţiunii unilaterale; C. dacă X. a cerut rezoluţiunea contractului pentru ne executarea fără justificare de către Y. a obligaţiilor asumate prin contract oferta de intreţinere fâcutä de Y. dupä introdu cerea acţiunii nu poate impiedica rezoluţiunea. (primire în profesie avocat stagiar, 2016) —

122. Prin contractul de intreţinere incheiat in formă autentică Ia data de 20.09.2017, F s-a obligat íaţă de G să-i asigure intreţinerea pentru toată durata vieţii in schimbul transferului dreptului de proprietate asupra unui teren, proprietatea lui G, şi a obligaţiei acestuia din urmă de a cultiva terenul şi a valorifica recolta in favoarea lui F. După incheierea contractului, F şi-a indeplinit corespunzător obligaţia de intreţinere, spre deosebire de G care nu a prestat activităţile Ia care se obligase. ln raport de această situaţie; A, F poate să invoce excepţia de neexecutare a contractuluL B, contractul de intreţinere este lovit de nulitate absolută;

GRILE

DREPT CIVIL. IL CONTRACTE SPECIALE

C. permite repunerea pârţilor in situaţia anterioară incheierii contractului, deoarece rezoluţiunea produce efecte atăt pentru viitor, cât şi pentru trecut. (admitere INM şi in magistraturä. 2017)

C. clauza prin care G se obligă să presteze servicii in favoarea Iui F este considerală nescrisä. (primire in profesie avocat sta giar, august 2019) —

123. In materia contractului de întreţinere: A. drepturile creditorului intreţinerii nu pot fi cedate şi nici supuse urmăririi; 8. contractul de intreţinere se incheie in formă autentică, sub sancţiunea nulităţii absolute; C, dacă prin contractul de intreţinere nu s-a prevăzut durata inlreţinerii, atunci aceasta este datoratä pe un termen rezonabil. (primire in profesie avocat stagiar, 2013)

§1O. Contractul de tranzactie 127. ln ceea ce priveşte contractul de tranzacţie: A, poate fi anulat pentru Ieziune; R pentru a putea fi dovedit, trebuie să fie incheiat in scris; C, nu se poate tranzacţiona asupra acţiunii civile derivănd din săvărşirea unei infracţiuni. (primire in proťesie avocat sta giar, 2013)

—

—

124. Prin contractul incheiat Ia data de l 5.07.2al7, M. a transmis către fiul său 0. proprietatea asupra casei in care Iocuia in schimbul prestaţiilor necesare intreţinerii pe toată durata vieţii sale, După două Iuni de Ia data incheierii contractului, M. a decedat din cauza cancerului de care suferea do mai bine de un an, Iăsánd ca moştenitoń pe cei doi fii ai săi, 0. şi R Acesta din urmä a af]at despre existenţa contractului după deschiderea moştenirii, In raport de această situaţie: A. contractul nu va produce niciun efect; B. intr-o eventualâ acţiune in revocarea contractului de intreţinere. 0. poate opune caracterul personal aI acestui contract; C, R va putea beneficia de prezumţia caracterului gratuit aI contractului in formularea unei eventuale acţiuni in reducţiunea Iiberalităţilor excesive. (primire in profesie avocat stagiaĘ 2018)

128. Tranzacţia: A, poate fi anulată pentru Ieziune ca orice alt contract B, poate fi desfiinţată prin acţiune in rezoluţiune, dar nu poate fi desfiinţată prin acţiune in reziliere; C. poate fi atacată cu acţiune revocatorie. (primire în profesie avocat stagiar, martie 2019) —

129. Tranzacţia incheiată pentru sUngerea unui Iitigiu: A, poate da naştere unor raporturi juridice diferite de cele ce fac obiectul litigiului dintre părţi: 6. este lovitä de nulitate absolută, dacă Iitigiul fusese soluţionat anterior; C, poate fi desfiinţată prin acţiune in rezoluţiune sau reziliere. (primire in profesie avocat detînitiv, 2016) —

—

125. ĺn materia contractului de intreţinere: A. atunci cănd creditorul decedează in cursul duratei contractului. debitorul nu are obligaţia să-I inmormănteze; 8. caracterul personal al contractului de intreţinere poate li invocat de părţi pentru a se opune acţiunii oblice introduse pentru executarea sa; C. in cazul pluralităţh de creditoń. in Iipsa unei stipulaţii contrare, obligaţia de intreţinere este indivizibilă in privinţa creditorilor. (admitere INM şi în magistmturä. septembrie 2018) 126. Rezoluţiunea contractului deîntreţinere, inte meiată pe neexecutarea, fără justificare, a obligaţiei de intreţinere: A, nu poate opera în temeiul unui pact comisoriu, chiar dacä s-a convenit că rezoluţiunea va rezulta din simplul fapt al neexecutării; 8. nu poate fi pronunţată de instanţă dacă, după introdu cerea cererii, debitorul obligaţiei de intreţinere a făcut oferta de intreţinere, cu excepţia cazului in care debitorul intreţiner fusese pus in intârziere anterior introducerii cererii;

63

I

1 30. Tranzacţia; A. constatatä printr-o hotărâre judecătorească poate fi atacalä cu acţiune revocatorie; R incheiatä pentru executarea unui act juridic lovit de nulitate absolută este nulă, in afară de cazul in care părţile au tranzacţionat expres asupra nulităţii; C. constatatä printr-o hotârâre judecătorească nu poate fi atacată cu acţiune in declararea simulaţiei. (admitere 1NM şi in magisiraturä. 2015) 131. Tranzacţia constatată prin hotărâre judecă torească: A, poate fi desfiinţată şi prin acţiunea in reziliere; 8, poate fi atacată şi cu acţiune in declararea simulaţiei; C, poate fi anulată pentru eroare de drept reĺeritoare Ia chestiunile ce constituie obiectul neinţelegerii păijilor (adrnitere 1NM, noiembrie 2019) 132. Tranzacţia este anulabilă pentru mctivul că; A. părţile transmit, una către cealaltă, drepturi de creanţă, in scopul stingerii procesului; R actul juridic pentru a cărui executare se incheie tranzacţia este un act cu titlu gratuit. deoarece tranzacţia presupune concesii reciproce; C. procesul pentru a cărui stingere s-a incheiat tranzacţia fusese soluţionat printr-o hotărăre intrată in puterea Iucrului

bą

GRILE

DREPT CIVIL. Iv CORTRACTE SPECIALE

judecal, Ia cererea parţ care nu cunoştea, Ia data mncheierii tranzacţiei, această imprejurare. (admitere /NM şí în magistratură. 2017)

că litigiul a fost soluţionat printr-o hotărăre judecătoreascä intrată in autoritate de Iucru judecat C. descopeńrea uiterioară a hotărârii inlrată in autoritate de Iucru judecat nu reprezintă o cauză de nulitate a tranzacţiei, intrucăt hotărârea nu a fost ascunsă de către cealaltă parte. (prîmire in profesie avocat sta giar. 2015)

133. Tranzacţia: Ă, nu poate Fi incheiatä in faza executárii silite; 8. pentru a fi valabilă, trebuie să e incheiată in scris. indiferent de obiectul tranzacţiei; C. încheiatä pe baza unor inscrisuri dovedite ulterior ca fiind false este nulă. (admîtere INM şî în magistratură, 2014)

—

134. Tranzacţia: A, care pune capăt unui proces început şi este constatată prin hotărâre judecătorească poate fi atacatä cu acţiune revocatorie de cätre creditori; B. incheiată pentru executarea unui act juridic Iovit de nulilate absolutä este nulă in orice situaţie; C. incheiatä pentru executarea unui act anulabil poate ĺi anulatä doar Ia cererea părţii care, Ia data încheierii tranzacţiei, nu cunostea cauza de anulabiíitate, (prirniro in profesîe avocat deflnitiv, 2018) —

135. Tranzacţia: A. in Iipsa unei stipulaţii contrare, nu poate Fi desflinţatá în pade. 6. nu poate fi anuiată pentru eroare de drepL referitoare Ia chestiunile ce constituie obiectul neînţelegerii părţilor; C. poate fi incheiatä si asupra acţiunii cívile privind starea çivilâ a persoanelor. (admitere in magístratură, august 2013)

j

136. Tranzacţia; A. in Iipsa unei stipulaţii contrare, nu poate Fi desflinţată în parle: B. nu poate fi anulată pentru leziune; C nu poate fi incheiaiă asupra acţiunii civile derivând din săvărşirea unei infracţiuni. (admitere INM, 2013) 137. R, şi R au pus capăt unui proces care dura de ani de ziie prin incheierea unei tranzacţii prin care R recunoştea că R. este proprietarul imobilului revendicat şi se obliga sä i-I restituie in deplină posesia La scurt timp, R a aflat cä, Ia data tranzacţiei, Iitigiul dintre părţi era deja soiuţionat printr-o hotărâre judecătorească intrată in autoritate de Iucru judecat prin care acţiunea in revendicare a Iui R. fusese respinsă. Selectaţi dintre răspunsuriie de mai jos pe celicele corectie din punct de vedere Iegal: A. prin tranzacţie, pärţile sting un Iitigiu, inclusiv in faza executării silite, prin concesii sau renunţäri reciproce Ia drepturi. aşa incât tranzacţia e valabilă chiar dacă R nu a cunoscut hotărârea definitivă; 8. R poate cere anularea tranzacţiei dacă nu a cunoscut

J

I

138. Minorul R., in vărstă de 17 ani şi 10 Iuni, a făcut o mişcarc bruscă in curtea şcolii şi a Iovit-o, fără să vrea, pe colega Iui de clasă, N, Din cauza Ioviturii, aceasta a suferit nişte contuzii minore care au necesitat căteva ziie de îngrijiri medicale. Tatăl minorei N. a fost revoltat de întregul incident şi, de faţă cu aceasta şi alţi coiegi, I-a ameninţat pe R. cu plăngere ia poliţie şi reclamaţii Ia Inspectoratul şcolar, aşa incât să-I impiedice să-şi dea bacalaureatuI, Sub presiunea acestor ameninţări R., devenit major intre timp, a acceptat încheierea unei tranzacţii prin care şi-a asumat plata unor despăgubiri în sumă de 15.000 euro (echivalentui in Iei Ia data plăţii). Cuantumul despăgubirilor era vădit excesiv faţă de prejudiciul real suferitde victimä şi circumstanţele (aptei, dar R, ora speriat de ameninţările tatăliji victimei i nu voia să rateze examenul de bacalaureat. Intrucăt Iui R. i-a fost imposibil să procure suma menţionată, a fost chemat in judecată recent pentru a Fi obligat Ia plată. R. văceresfatuljuridic. Se!ectaţi dintre apărări!e de mai jos: A. R, poate cere anularea contractului de tranzacţie pentru vicierea consimţămántului prin vioienţă; 8. R. puate ceie ariularea contractulul de tranzacţie pentru Ieziune; C. R. poale opune nulitatea relativă a contractului de tranzacţie pe cale de excepţie, dacă i se cere executarea acestuia. (primíre in profesie avocat defínitiv 2015) —

139. X şi Y au incheiat o tranzacţie prin care au pus capăt unui proces inceput între ei şi de care instanţa a Iuat act prin hotärăre judecătorească. Tranzacţia cuprindc o singură clauză prin care X se obligă faţă de Y să-i transfere dreptul de proprietate asupra unui imobil in valoare de 40.000 euro pentru achitarea unor pretinse despăgubiri1 evaluate de părţi în acest cuantum după propria apreciere, In acest fel, x şi-a creat o stare de insolvabilitate care ar putea aduce atingere drepturilor creditoruiui chirogratar i taţă de care X are o datorie de 25.000 euro, in raport de această situaţie, tranzacţia constatată prin hotărărejudecătorească: A. nu poale fi desfiinţată decăt prin căi!e de alac impotńva hotărârii, B, poate fi desfiinţată in parte la cererea Iui X, in Iimita sumei de 25.000 euro; C, poate fi atacată de Z cu acţiune revocatorie. (prîrnire in pmfesie avocat deťinitiv, august 2019) —

‘L.

CAPITOLUŁ AŁ V-LEA. SUCCESIUNI §1. Regulile generale ale moştenirii 1. Cu privire Ia vocaţia multiplă Ia moştenire: A. dacă din testament rezultă că defunctul a intenţionat sä diminueze cota ce i s-ar fi cuvenit Iegatarului ca moştenitor Iegal, acesta din urmă poate opta doar ca Iegatar, numai atunci cănd i-a fost încălcată rezerva succesorală; B. Iegatarul chemat Ia moştenire şi ca moştenitor Iegal este obligat să accepte moştenirea in ceI puţin una dintre calităţi; C. Iegatarul, descendent de gradul V aI defunctului, chemat Ia moştenire şi ca moştenitor Iegal, ca regulă, îşi va putea exercita opţiunea în oricare dintre aceste calităţi. (admitere in magistratură, iunie 2019) 2. Nedemnitatea judiciară: A, poate fi declaratä Ia cererea oricărei persoane interesate; B. poate Fi declarată in cazul succesibilului care, cu rea-credinţă, a alterat testamentul deťunctului; C. poate fi invocată, pe cale de acţiune, in termen de 3 ani de Ia data deschiderii moştenirii. (admitere INM şi in magistratură, 2017) 3. Dacă defunctul a lăsat un Iegat cu titlu particular fiului său, după ce acesta đin urmă a fost condamnat pentru tentativă de omor asupra propriului frate, faptă pentru care a intervenit amnistia după condamnare: A. efectele nedemnităţii de drept sunt inlăturate prin intervenirea amnistiei după condamnare; B efectele nedemnităţii de drept nu sunt inlăturate în Iipsa declaraţiei exprese a celui care Iasă moştenirea; C. nedemnul este inlăturat atât de la moştenirea Iegală, cât şi de Ia cea testamentară. (primire in profesie avocat definitiv, 2014) —

4. Efectele nedemnităţii nu pot fi înlăturate: A. tacit; B pentru nedemnitatea de drept; C. prin reabilitarea nedemnului. (primire in profesie avocat definitiv, 2016)

6. Nu poate fi declarată nedemnă dea moşteni: A. persoana care, cu rea-credinţă, a ascuns, a alterat, a distrus sau a falsificat testamentul defunctului; B. persoana condamnată penal pentru sävârşirea, din culpă, impotriva celui care Iasă moştenirea, a unor fapte grave de violenţă, Fizică sau morală; C. persoana care, prin doI sau violenţă, I-a impiedicat pe ceI care Iasă moştenirea să intocmească, să modifice sau să revoce testamentul. (admUere in magistratură, mai 2018) 7. Este de drept nedemnă dea moşteni: A. soţia celui care Iasă moştenirea, care, prin violenţă, I-a impiedicat pe acesta să revoce testamentul întocmit in favoarea sa; B persoana care, cu rea-credinţă, a distrus testamentul defunctului; C. persoana condamnată penal pentru săvârşirea unei infracţiuni cu intenţia de a-I ucide pe ceI care Iasă moştenirea. (admUere INM şi in magistratură, 2014)

§2. Moştenirea Iegală 8. Ín materie de moştenire Iegală: A. soţul supravieţuitor iI moşteneşte pe soţul decedat dacă, Ia data deschiderii moştenirii, nu există o hotărăre de divorţ definitivă; B. cota soţului supravieţuitor este de o jumătate din moştenire dacă vine in concurs cu sora tatălui defunctului; C. in cazul in care colateralii ordinari vin Ia moştenire prin reprezentare succesorală, moştenirea sau partea din moştenire ce Ii se cuvine se împarte între ei pe tulpină. (admitere in magistratură, iunie 2019) 9. Reprezentarea succesorală operează chiar dacă reprezentantuL A. a fost dezmoştenit de către reprezentat; B. este nedemn faţă de reprezentat; C. este nedemn faţă de ceI care Iasă moştenirea. (admUere in magistratură, august 2013)

—

5. In materie de nedemnitate judiciară: A, poate fi declarată nedemnă dea moşteni persoana care, din eroare, a distrus testamentul defunctului; 3. introducerea acţiunii in declararea nedemnităţii valorează motiv de repunere în termenul de opţiune succe sorală pentru reclamant; C. efectele nedemnitäţii nu pot fi inlăturate prin amnistie intervenită după condamnare şi nici prin graţiere. (admitere in magistratură, iunie 2019)

10. Reprezentarea succesoralä operează: A, chiar dacă reprezentantul este nedemn faţă de reprezentat; B, chiar dacă reprezentantul este nedemn faţă de ceI care Iasă moştenirea; C, chiar dacă reprezentantul a renunţat Ia moştenirea Iăsată de reprezentat. (primire în profesie avocat deflnitiv, 2015) —

I

66

GRIŁE

DREPÎ CIVIL V. SUCCE5IUNI

11. Reprezentarea succesora!ă operează chiar dacă: A. reprezentantul a renunţat Ia moştenirea Iăsatä de reprezentat; B reprezentantul este nedemn faţă de defunct, cu con diţia ca reprezentatul să nu fie in viaţă Ia data deschiderii moştenirii defunctului, C. reprezentantul nu indeplineşte toate condiţüle genera Ie pentru a-I moşteni pe defunct, (admitere INM şi in magistraturä, 2014) 12. Poate fi reprezentat succesoral: A. fratele nedemn aI defunctului de către fIuI acestui frate, chiar dacă acesía din urmă a renunţat Ia moştenirea tatălui său (fratele nedemn aI defunctului); B. tatăl defunctului de către fratele defunctului; C. fiul nedemn aI defunctului, aflat in viaţă Ia data deschiderii moştenirh, de către fiul säu, dacă indeplineşte condiţiile generale pentru a-I moşteni pe defunct. (admitere in magistralurä, mai 2018) 13. Reprezentarea succesorală: A, poate fi invocată de către fIuI unui unchi predecedat aI defunctului pentru a veni Ia moştenire aläturi de mătuşa defunctului, B. nu operează dacă reprezentantul a renunţat ia moşte nirea Iăsată de reprezentat; C. operează chiar şi in situaţia în care reprezentatul este in viaţă Ia data deschiderii moştenirii dar este nedemn faţă de defunct, (primire in profesie avocat sta giar, martie 2019) —

14. Cota succesorală a soţului supravieţuitor este de: A, o treime din moştenire, dacă vine in concurs cu doi descendenţi ai defunctului; B, un sfert din mostenire, dacä vine in concurs numai cu părinţii defunctului; C. Irei sferturi din rnoştenire, dacä Vine in concurs fle cu ascendenţii ordinari, fle cu colateralii ordinarí ai defunctului, (admüere ÍNM şi in magistraturä, 2017) 15. Soţului supravieţuitor: A, ii poate fi resträns dreptul de abitaţie, dacă o partea Iocuinţei ii este necesară unuia dintre moştenitori; ii revine ojumătate din moştenire, dacă vine in concurs numai cu ascendenţii privilegiaţi; C, nu ii revin mobilierul şi obiectele de uz casnic afectate folosinţei comune a soţilor, cu titlu de drept special de moşte nire, in ipoteza in care vine concomitent in concurs atât cu descendenţh defunctului, cât şi cu colateralii privilegiaţi. (admitere 1NM şi in magistratură, 2015) 16. Soţul supravieţuitor care a acceptat succesiunea: A, dacă se recăsătoreşte, pierde dreptul de abitaţie, dar nu mai devreme de un an de Ia data deschiderii succesiunii;

B, dacă vine in concurs cu descendenţii deťunctului, moşteneşte mobilierul şi obiectele de uz casnic care au fost afectate folosinţei comune a soţilor; C. culege 112 din moştenire, dacă au acceptat succe siunea şi nepotul de soră predecedatä a defunctului, dezmoştenit de către aceasta, precum şi vărul primar aI defunctului. (primire in profesie avocat stagiar, 2018) —

17. ĺn materia dreptului de abitaţie ai soţului su pravieţuitor: A, oricare dintre moştenitori poate cere schimbarea obiectului abitaţiei, dacă pune Ia dispoziţia soţului supravie ţuiior o altä Iocuinţä, insä numai dacă aceasta este situată in apropierea casei in care soţul supravieţuitor a Iocuit pănă Ia data deschiderii moştenirii; B. Iitigiile cu privire Ia acesta se soluţionează de instanţa competentă să judece partajul moştenirii, care va hotări de urgenţă, in camera de consiliu; C. numai moştenitorfl Iegali pot cere resträngerea dreptului de abitaţie. (admitere INM şi in magistratură, septembrie 2018) 18. Dacă moştenirea Iegală de pe urma Iui D. a fost acceptată de M. (mama defunctului), S. (sora defunctu Iui, din aceIaşi părinţi), F. (fratele uterin aI defunctului) i N. (nepotuI defunctului rczultat din căsätoriasurorii uterine a defunctului cu fratele consangvin aI defunc tului, ambii predecedaţi): A. S. va culege tot atât căt M., B, N. va culege mai mult decăt M.; C, R va culege mai puţin decăt M. (admitere INM şi în magístratură, 2015) 19. X. decedează, moştenirea fiind acceptată de către Y., íratele consangvin aI deíunctului, 1, fiul fratelui bun, predecedat, aI defunctului şi T., unchiul defunctului. Prin raportare Ia această situaţie de fapt: A, i va putea incheia singur pentru o perioadă de trei ani un contract de Iocaţiune privind un bun din masa succesorală; B. Y. va culege 1/3 din moştenire; C, oricare dintre moştenitori va putea incheia singur un contract de comodat avănd ca obiect un bun din masa succesorală. (primire în profesîe avocat definitiv, 2016) —

20. În materia moştenirii iegale: A, poate fi reprezentat descendentul de gradul 1, afiat in viaţă Ia data deschiderh succesiunii, chiar dacă este nedemn faţă de defunct; B. cota soţului supravieţuitor aI defunctului in concurs cu moştenitori Iegali aparţinănd unor clase diferite se stabileşte ca şi cănd acesta ar veni Ia moştenire numai cu cea mai apropiatä dintre ele;

GRILE

DREPT CIVIL V. SuccESIUNI

C. Iegatul Iăsat nedemnului, după sävărşirea faptei care atrage nedemnitatea, inlătură efectele nedemni(äţü, chiar şi in Iipsa unei declaraţii exprese in acest sens a celui ce Iasă moştenirea. (admitere INM şi în magistratură, 2016) 21. Ascendenţii privilegiaţi, spre deosebire de ascen denţii ordinari: A, nu sunt inlăturaţi de Ia moştenire de cätre soţul supravieţuitor; 8. nu sunt inlăturaţi de Ia moştenire de către colateralii privilegiaţi; C. împart moştenirea in mod egal. (admitere INAĄ, 2013) 22. In concurs cu mama defunctului, cota succesorală Iegală a soţieí supravieţuitoare este de: A. 3/4; B. 1/3; C. 112, (admitere INM, 2013) 23. ĺn concurs cu doi descendenţi ai defunctului, cota succesorală Iegală a soţului supravieţuitor este de; A. 114; B. 1/3; C. 1/8. (admitere în magistratură, august 2013) 24. Soţul supravieţuitor, atunci când vine Ia moştenire in concurs cu: A. fratele defunctului şi tatäl defunctului, culege o treime din moştenire; 3. părinţii defunctului şi sora defunctului, culege o jumätate din moştenire; C. surorile defunctului, culege trei sferturi din moştenire. (admitere in magistraiură, apri/ie 2017) 25. Copilul fiuluí predecedat al defunctului: A. atunci cănd vine Ia moştenire in concurs cu soţul supravieţuitor, culege trei sfertuń din masa succesorală; 6. iI inlătură de Ia moştenire pe fratele defunctului; C. iI inlătură de Ia moştenire pe tatäl defunctului. cu excepţia cazului in care fIuI predecedat aI defunctului era nedemn să culeagă moştenirea. (admitere in magistratură. aprilie 2017) 26. ln materia moştenirii Iegale, đacă S. (soţul supra vieţuitor aI defunctului) vine in concurs cu T. (tatăl defunctului) şi cu A. (strănepot de frate aI deíunctului), atunci moştenirea se va impárţi după cum urmează: A. S. primeşte 112 din mostenire. T. primeşte 1/2 din moştenire, iarA. nu moştenete; B. 5. primeşte 1/3 din moştenire, T. primeşte 1/6 din moştenire, iarA. primeşte 1/2 din moştenire;

67

C. S. primeşte 1/3 din moştenire, T. primeşte 1/3 din moştenire, iarA. primeste 1/3 din moş(enire. (primire in proťesie avocat stagiar, 2013) —

27. ln cazul in care o moştenire Iegală se imparte intre soţia supravieţuitoare, mama defunctului şi o soră a defunctului; A. mama defunctului va culege 1/6 din moştenire: B, fiecare Va culege câte 1/3 din moştenire; C. sora defunctului va culege 1/2 din moştenire. (admitere INM şi in magistraturâ, 2014) 28. ĺn materia moştenirii Iegale: A. in cazul in care colateralii privilegiaţi vin Ia moştenire prin reprezentare succesorală, moştenirea sau partea din moştenire ce Ii se cuvine se impade intre ei pe tulpină; 6. in cazul in care Ia moş(enire vin mama, fratele şi soţul supraVieţuitor ai de(unclului, soţul supravieţuitor aI deťunctului culege 1/3 din moştenire, mama defunctului culege 1/2 din moştenire, iar fratele defunctului culege 1/6 din moştenire; C. in cazul in care Ia moştenire vin fratele bunicului defunctului, copilul surorh mamei defunctului şi soţul supra vieţuitor aI defunctului, primii doi culeg impreună un sfert din moştenire, iar soţul supravieţuitoral defunctului culege 3/4 din moştenire. (admitere INM şi in magistraturä, septembrie 2018) 29. n materia moştenirii Iegale, bunicul defunctului: A. este inlăturat de la moştenire de copilul fratelui defunctului; 3. nu inlătură de Ia moştenire pe fratele tatălui defunctului; C, nu este inlăturat de Ia moştenire de soţul supravieţuitor. (admitere INM şi in magistraturá, 2014) 30. Pot veni Ia moştenire prin reprezentare succe sorală: A. descendenţii fraţilor sau surorilor defunctului; 6. bunicii defunctului; C. veńi primari ai defunctului. (primire in profesie avocat sta giar. 2013) —

31, In materia moştenihi Iegale, poate fi reprezentat: A. colateralul privilegiat de gradul al IV-Iea; 6. fratele mamei defunctului; C. descendentul nedemn, chiar aflat in viaţă Ia data deschideńi moştenirii. (admitere INM si in magistraturä, 2015) 32. Potrivit regulilor devoluţiunii Iegale, in cazul in care moştenirea este acceptatä de vărul primar V. (copilul unchiului predecedat Ul) şi de unchiul U2, moştenirea va fi culeasă de: A. vărul primarV. impreună cu unchiul U2, in cote egale; 3. vărul primar V., in intregime;

68

GRILE

DREPT CIvIL. ‘ĺ SUcCESIuNI

C. unchiul U2, in intregime. (admitere 1NM şi in magistratură, 2016) 33. Potrivit dispoziţiilor Codului civil referitoare Ia devoluţiunea Iegală a moştenirii: A. în cazul clasei a II-a de moştenitori, nu operează, în niciun caz, reprezentarea succesorală; 6. în cazul clasei a iII-a de moştenitori, moştenirea se impafle in mod egal, când vin Ia moştenire in nume propriu. ori pe tulpinä, când vin Ia motenire prin reprezentare: C. în cazul clasei a II-a de moştenitori, între colateralii privilegiaţi, impărţirea moştenirii se va realiza pe Iinii, atunci când aceştia sunt rude cu defunctul pe Iinii colaterale diferite (admitere INM ş/ în magistratură, 2016) 34. La data de 15.03.2014, R decedează, neavánd nici descendenţi, nici soţie supravieţuitoare. Moştenirea după acesta este acceptată de 8., care este văr pri mar, respectiv fiul unchiului C. (fratele tatălui Iui P.) predecedat şi de D., care este mătuşa Iui R (sora tatălui Iui R). Conform devoluţiunii Iegale a moştenirii, aceasta urmează a fi culeasă de: A. B, in intregime, 8. D. in intregime: C B., impreună cu D., in cote egale. primire in proťesie avocal stagiar. 2016 —

35. La succcsiunea Iui 0., decedat Ia data de 03.02.2017, au vocaţie doi nepoţi de fiu predecedat, respectiv N1, dezmoştenit de tatâl sáu, şi N2, nedemn faţă de 0., şi R, un nepot de frate predecedat. Conform regulilor succesiunii Iegale, moştenirea va fi culeasă; A. de N2 şi F, în cote egale; B. de N2 in intregime; C. de N1 in intregime. (primire in profesie avocat sta g/ar, 2018) —

36. Spre deosehire de fratele defunctului, fiul acestuia din urmă: A. dacă a renunţat ia moştenire, poate fi reprezentat de către descendentul său nedemn faţâ de deťunct; 8. inlătură de Ia moştenire pe tatăl defunctului. in cazul moştenirii Iegale; C este moştenitor rezervatar. (admitere INM, noiembrie 2019)

§3. Moştenirea testamentară, rezerva succesorală şi cotitalea disponibilă

este internat in această instituţie şi notarul public nu are acces, devine caduc Ia 15 zile de Ia data când notarul public are acces in respectiva unitate sanitară; C prin care se instituie un Iegat in favoarea unui creditor nu se ia in considerare ca Iiberalitate, dacă din cuprinsul testamentului nu rezultă contrariuL (admitere INM, noiembrie 2019) 38. Reducţiunea iiberaľtăţflor excesive: A, poate fi invocată in faţa inslanţei numai pe cale de acţiune; 8. poate h cerutä numai de către moştenitorii rezervatań: C, poate fi invocată oricănd pe cale de excepţie, intrucât excepţia de reducţiune este imprescriptibilä extinctiv. (primíre in profesie avocat defînitiv, 2014) —

39. Reducţiunea Iiberalităţilor excesive: A, poate fi invocată oricând pe cale de excepţie; B, nu poate fi cerută de creditorii chirografari ai moşte nitorilor rezervatari; C operează numai în Iimita cotei de rezervă cuvenite celui care a cerut-o si profită numai acestuia. (primire in prcfesie avocat stagiar, 2016) —

40. Reducţiunea liberalitiţilor excesive: A, poate fi cerutá numai de către moştenitoŔi rezervatari. D. ca reguiă, se realizează prin ecIiaIent. C, poate fi invocatä oricănd pe cale de excepţie. (primire în profesie avocat sta g/ar august 2019) —

41. În ceea ce priveşte reducţiunea Iiberalităţiior excesive: A, poate fi cerutä numai de către moştenitohi rezewaiari, de succesorii Ior, precum şi de creditorh chirografari ai moştenitorilor rezervatari; B, nu se poate reatiza prin buna invoială a celor interesaţl; C. donaţiile se reduc suçcesiv, in ordinea inversä a datei Ior, incepănd cu cea mai nouä. (pńmíre in profesŕe avocat stagiar, 2013) —

42. În materia reducţiunii Iiberalităţilor: A, excepţia de reducţiune se prescrie in termen de 3 ani de Ia deschiderea moştenirii; 8. dacă donaţia sau Iegatul are ca obiect o intreţinere viagerä moşlenitońi rezervatari au, printre altele. facullatea dea abandona proprietatea cotităţii disponibile; C. donaţiile se reduc succesiv, în ordinea inversă a datei Ior, incepänd cu cea mai veche. (primire în profesie avocat stagiar, 2015) —

37. Testamentul: A. nul din cauza unui viciu de formă produce efecte dacă indepIinete condiţiile preväzute de Iege pentru altă formă testamentară: 6. prin care se recunoaşte un copil. intocmit in faţa medicuIui-ef aI instituţiei sanitare, cât timp dispunătorul

43. Creditorii personali ai moştenitorilor pot cere revocarea partajului: A, în orice situaţie, doar dacă dovedesc frauda copăr Iaşilor; 8. doar dacă aratä că partajul sa realizat in Iipsa Ior şi. deşi au cerut să fie prezenţi, nu au fost convocaţi;

GRILE

DREPT CIVIL. V. SUCCESIUNI

C. fără a fi obligaţi să dovedească frauda copărtaşilor, dacă au cerut să fie prezenţi şi nu au ťost convocaţi iar partajul s-a realizat in Iipsa Ior. (primire in profesie avocat definitiv, 2017) —

44. După decesul Iui D., Ia data de 15.07.2017, sunt chemaţi Ia moştenire S., soţia supravieţuitoare a defunctului, P1, fiul din prima căsătorie a defunctului, F2 şi F3, fiii din căsătoria Iui S.cu D., şi N. nepotul de frate predecedat aI defunctului. In următoarele 6 luni de Ia deschiderea moştenirii, S.a distrus, cu rea-credinţă, testamentul Iăsat de defunct Iui F1, acesta din urmă a renunţat expres Ia moştenire, F2 şi F3 au renunţat gratuit Ia moştenire ín favoarea mamei lor 5., iar N. şi 5. au declarat expres cä acceptă moştenirea, Cine va beneficia efectiv de averea defunctului, dacă ne aflăm Ia data de 03.03.2019 şi toţi succesibilii au cunoscut1 anterior deschiderii moştenirii, despre distrugerea testamentului, dar nu au intrepńns alte demersuri decăt cele menţionate mai sus? A. N. in intregime: 6. 5. in intregime; C. F2 i P3. (primire in proťesie avocat detinitív, martie 2019) —

§4. Transmisiunea şi partajul moştenińi 45. Termenul de opţiune succesorală: A, este de prescripţie extinctivă; 6. poate fi redus de către instanţa judecătorească, pentru motive temeinice. la cererea oricărei persoane interesate; C, este de decădere, supus prevederilor referitoare Ia suspendarea şi repunerea in termenul de prescripţie extinctivă. (pńmire in proťesie avocat definitiv, 2016) —

46. Ín materia dreptului de opţiune succesorală: A. creditorii succesibilului care a renunţat Ia moştenire in frauda Ior pot cere instanţei revocarea renunţării in ceea ce ii priveşte, insă numai intr-un termen de 3 luni de Ia data Ia care au cunoscut renunţarea; 3. succesibilul care în baza Iegii sau a testamentului cumulează mai multe vocaţii Ia moştenire nu poate opta pentru acceptarea ambelor feluri de moştenire; C creditorii succesibilului pot accepta moştenirea pe cale oblică, in Iimita indestulării creanţei Ior. (primire în profesie avocat definitiv, 2018) —

47. In ceea ce priveşte exercitarea dreptului de opţiune succesoralä: A. creditorii succesibilului nu pot accepta moştenirea. pe cate oblică, in vederea indestulării creanţei Ior; 6. renunţarea Ia totalitatea drepturilor asupra unei moşteniri, chiar gratuită, in folosul unui moştenitor determinat

69

constituie un act de administrare definitivă şi, ca atare, un act de acceptare tacită a moştenirii; C Iegatarul cu titlu particular răspunde pentru pasivul moştenirii culese de testator şi nelichídate incă, dacă legatul are ca obiect acea moştenire. (admitere în magistraturä. iunie 2019) 48. ĺn materia dreptului de opţiune succesorală: A, acesta poate fi exercitat de Iegatarul universal sub condiţia suspensivă a inexistenţei datoriilor efectuate de defunct in timpul vieţii; B. termenul de un an pentru exercitarea opţiunii suc cesorale poate fi redus de instanţa judecătorească pentru motive temeinice, pe calea ordonanţei preşedinţiale, pentru un succesibil, Ia cererea unui creditor aI defunctului; C dreptul Ia acţiunea in anularea acceptării sau re nunţării se prescrie in termen de 6 Iuni. calculat în caz de violenţă de Ia incetarea acesteia (admitere INM, noiembrie 2019) 49. In materia moştenirii Iegale: A. creditorii succesibilului care a renunţat Ia moştenire in frauda Ior nu pot cere instanţei revocarea renunţăńi in ceea ce ii priveşte, fiind vorba de o apreciere personală din partea succesibilului; 6. succesibilul care, cu rea-credinţă. a sustras ori a ascuns bunuri din patrimoniul succesoral, este considerat că a acceptat moştenirea, chiar dacă anterior renunţase Ia ea; C. pentru indestularea creanţei Ior, creditorii succesibilului nu pot accepta moştenirea pe cale oblică. (primire in proťesie avocat sta giar, 2014) —

50. Succesibilul care, cu rea-credinţă, a sustras ori a ascuns bunuri din patrimoniul succesoral: A, este considerat că a acceptat moştenirea, chiar dacă anterior renunţase Ia ea; 3. este considerat renunţător Ia fel ca aceIa care a ascuns o donaţie supusă raportului ori reducţiunii; C este ţinut să plătească datoriile şi sarcinile moştenirii proporţional cu cota sa din moştenire. inclusiv cu propriile sale bunuri. (admitere INM şi in magistratură, septembrie 2018) 51. Renunţarea Ia moştenire: A, poate fi revocată numai Ia cererea creditorilor succesibilului renunţător in termenul general de prescripţie; 6. poate fi prezumată, in anumite condiţü; C. este irevocabilă din partea renunţătorului. (primire in proťesie avocat sta giar, august 2019) —

52. Renunţarea Ia moştenire: A. fácută in frauda creditorilor, poate fi revocată de cátre instanţă Ia cererea creditorilor ĺormutată În termenul general de prescripţie de 3 ani de Ia data Ia care au cunoscut renunţarea;

70

GRILE

DREPT CIVIL. V. SUCCESIUNI

B. poate fl revocată de către renunţător in termenul de opţiune succesorală, dacă moştenirea nu a fost deja acceptatä de alţi succesibili care au vocaţie la partea care i-ar reveni; C. este intotdeauna expresă. (primire În proťesie avocat definitiv, 2014) —

53. X. a incheiat un contract de vănzare cu doamna Y. cu privire Ia un apartament elegant din centrul oraşului, dar preţuI a fost plätit de Z., prietenul doamnei Y. 2. a decedat de curănd iar W., fiul acestuia, vă întreabă ce drepturi are, cât timp in masa succesoralä nu au rămas decât nişte obiecte vecfli de mobi lier pe care le-a dăwit deja unor vecini, iar apartamentul este intabulat pe numele doamnei Y, In raport de situaţia descrisă, iI sfätuiţi: A. dacă nu doreşte să he considerat acceptant al moşle nirii, să dea o declaraţie aulenlică notarială in acest sens B. să cearä reducţiunea liberalităţii excesive; C. sä revendice apartamentul, intrucăt a Íost cumparat cu banii defunctului, (piinńre in proťosie avocat stagiar 2017,) —

54. in urma decesuiui lui D au fost chemaţi ia moştenire 5, soţia supravieţuitoare, şi F, fratele defunctului. La scurt timp după deschiderea moştenirii, acesta din urmă a renunţat expres Ia mostenire prin declaraţie autenticä, Fiind invitat Ia parastasul de pomenire a Iui D ta imptinirea a 6 Iuni de Ia deces, F a sustras din biroul defunctului o statuetă valoroasă din aurşi diamante pe care defunctul o achiziţionase din Africa in perioada cánd a fost ambasador. F işi dorea acest obiect şi cunoştea că statueta era evaluată Ia peste o sută de mii de euro. Ulterior, F a fost chemat in judecată alături de S pentru a restitui impwmutul de un milion de Iei Iuat de defunct de Ia reclamant anterior decesului i care a devenit scadent după deschiderea moştenirii, In raport de această situaţie, instanţa: A, va respinge acţiunea impothva lui F, inţrucăt acesla a renunţat la mostenire; B, va admite acţiunea impothva Iui F care va răspunde potrivit cotei sale de mostenire in Iimita bunurilor din masa succesorală lăsată de deĺunct; C, va admite acţiunea impotriva lui F care va răspunde potrivit cotei sale de moştenire, inclusiv cu bunurile sale propńi. (primire in proťesie avocat definitiv. august 2019)

CAPITOLUL AL VI-LEA. FAMILIA §1. Desfacerea căsătoriei 1. În materia divorţului prin acordul soţiior pe cale administrativă, refuzul ofiţerului de stare civilă de a constata desfacerea căsătoriei şi dea emite certificatul de dívorţ: A, se atacă cu acţiune in anulare în termen de 30 zile de Ia emitere; B, nu poate face obiectul unei căi de atac; C, constituie temei pentru formularea unei acţiuni în repararea prejudiciului doar dacă refuzul nu se intemeiazä pe imprejurarea că soţii nu se inţeleg asupra numelui de familie pe care sä iI poarte după divorţ ori asupra exercitării în comun a drepturilor părinteşti. (admitere INM şi in magistratură, 2017) 2. În materia divorţului: A. in cazul unei cereri intemeiate pe motivul că a existat o separare in fapt intre soţi care a durat ceI puţin doi ani, dacă părălui este de acord cu divorţul, instanla va pronunţa o hotărăre prin care va reţine culpa Ior comunä: 8. divorţul prin acordul soţilor poate fi admis chiar dacă unuI dintre soţi este pus sub interdicţie; C. in cazul in care instanţa constatä că, din cauza unor motive temeinice, raportuńle dintre soţi sunt grav vătămate şi continuarea căsätoriei nu mai este posibilă, poate pronunţa divorţul din culpa comună a soţilor, chiar dacä numai unuI dintre aceştia a formulat cerere de divorţ, dacă din probele administrate rezultă culpa ambilor soţi. (admitere in magistratură, iunie 2019) 3. Spre deosebire de divorţul pe cale administrativă, divorţui pe calejudiciară din cauza stärii sănătăţii unui A, poate fi pronunţat şi atunci cănd există copii minori näscuţi din căsătorie; 8. nu poate fi admis dacă unuI dintre soţi este pus sub interdicţie; C, se pronunţă färă a se face menţiune cu privire la culpa soţilor. (admilere INM şi in magistraturä, 2015)

5. ĺn materia divorţului, prestaţia compensatorie: A. se stabileşte numai in bani, sub forma unei sume globale sau a unei rente viagere; 8. poate fi cumulată cu pensia de intreţinere stabilită in urma divorţului; C, se poate acorda numai in cazul in care căsätoria a durat ceI puţin 20 de ani. (admitere in magistratură, august 2013) 6. În materia efectelor divofluiui cu privire ia rapor turile patdmoniale dintre soţi, prestaţia compensatůrie: A, nu poate fi cumulată cu pensia de intreţinere; 8. poate fi cumulată cu despăgubirea solicitată pentru acoperirea prejudiciului cauzat prin desĺacerea căsătoriei; C, se poate acorda numai in cazul in care căsătoria a durat ceI puţin 15 ani. (admitere in magistratură, aprilie 2017) 7. Prestaţia compensatorie: A, poate fi stabilitä sub forma uzufructului asupra unor bunuri mobile care aparţin debitorului; 6. se poate acorda in completarea pensiei de intreţinere la care fostul soţ este obligat numai dacă aceasta din urmă nu compensează dezechilibrul semnificativ pe care divorţul il determină in condiţiile de viaţă ale creditorului; C. inceteazä prin recăsătorirea debitorului. (admitere în magistralură, mai 2018)

§2. Filiaţia 8. Timpul Iegal aI concepţiunii: A. se calculează pe zile libere; 8. reprezintä o prezumţie relativä, care poate fi răsturnată prin orice mijloc de probă C. este intervalul de timp cuprins intre a trei suta şi a o sută optzecea zi dinaintea nasterii copilului. (admitere in magistratură, mai 2018)

9. În materia acţiunilor privind filiaţia: A. moştenitorii mamei pot porni acţiunea in tägada paternitäţii in termen de un an de Ia data decesului mamei, indiferent de momentul naşterii copilului; 4. După divorţ, Iocuinţa minoruluż: 8. acţiunea in stabilirea filiaţiei faţă de mamă, introdusă A, poate fi schimbată, in toate cazurile, de către păńntele de copil, poate fi continuată de moştenitorii acestuia, in Ia care locuieşte, färä a fi necesară incuviinţarea celuilalt condiţiile Iegii; părinte; C, acţiunea in Iăgada paternitäţii introdusă de către 8. poate fi schimbată, in toate cazurile, de către părintele ceI care se pretinde tată biologic nu se prescrie in timpul i Ia care locuieşte, doar cu acordul prealabil aI celuilalt părinte; I vieţii sale. C. poale fi stabilită, in mod excepţionai, numai dacă este (admitere ÍNM şí in magistratură, 2015) in interesul superior al copilului, Ia o instituţie de ocrotire. (admitere INM şi in magistratură, 2017)

M

72

GRILE

10. Recunoaşterea unui copil: A, se poate face de către părintele minor necăsătorit numai dacă are discernămănt Ia data recunoaşterfl; B. este irevocabilă, cu excepţia situaţiei in care se face prin ţestament; C. este valabilă numai dacă, Ia data recunoaşterii, copilul respectiv era in viaţä. (admitere iNftI şi Jn magistraturä, 2017) 11. Recunoaşterea copilului: A. este Iovită de nulitate absolută dacă a fost fäcutä după decesul copilului, iar acesta nu a Iäsat descendenţi flreşti; 6. este irevocabilä, chiar dacă a fost fäcutä prin testa ment; C, poate fi fäcută de către minorul necäsätorit. necon diţionat de existenţa discemămántului acestuia Ia momentul rectinoaşterii (admitere !n magistratură, august 2013) 12. Recunoaşterea unui copiI este Iovită de nulitate absotută dacă: A, nu corespunde adevărului; 6. a fost făcută după decesul copilului, iar acesta nu a Iăsat descendenţi firesti; C. a fost smulsă prin violenţă. (admitere În magistraturä, mai 2018) 13. Recunoaşterea copiíului poate fi anulată: A. pentru violenţă, caz in care prescripţia drept[IIui Ia acţiune incepe să curgä de Ia data incetării violenţei, B când a fost făcută in alte forme decăt cele prevăzute de Iege; C. pentru Ieziune. in termenul general de prescripţie de 3 anĹ (admitere íNfvl şi în ntagisfraiurä, septembrie 2018) 14. Acţiunea in stabilirea maternităţii: k este supusă termenului general de prescripţíe: B, nu poate fi introdusš impotńva rnotenitoriIor pretinsei mame; C. de regulă, are ca lilular copilul şi se porneşte, in numele acestuia, de către reprezentantul său Iegal. (admitere În magistratură, august 2013) 15, Acţiunea in stabilirea filiaţiei faţă de mamă: A. introdusă de copil, este imprescriptibilă extinctiv; 6. nu poate fi introdusă impotriva moştenitorilor pretinsei mame; C. in cazul in care copilul are 13 ani, se va porni, in numele acestuia, de către reprezentantul său Iegal. (admitere În magistratură, apriĺie 2017) 16. In materia filiaţiei; A, acţiunea in stabitirea paternitäţii din afara căsătoriei nu poate fi pornită impotriva moştenitorilor pretinsului tată;

-cc

DREPT CIvIL. VI. FAMILIA

B, acţiunea in tăgada paternităţii nu poate fi formulaţă de moştenitorii pretinsului tată biologic: C, acţiunea in contestaţia flliaţiei unui copiI näscut in data de 01 ii .2011 înregistrată pe rolul instanţei in data de 15.022018, este supusă dispoziţii!or Codului civil din 2009. (admitere în magistratură, iunie 2019) 17. Acţiunea in stabilirea paternităţii din afara căsă toriei: A, poate fi pornită in numele copilului de către mamă, doar dacă aceasta este majorä Ia data introducerii acţiunii; 6. poate fi pornită ş impotriva moştenitorilor pretinsului tatä; C, nu se prescrie in timpul vieţii copilului. (admitere În magistraturä. august 2014) §3. Autoritatea părintească 18. ĺn materia autoritäţii părinteşti: A. părintele minor care a implinit vârsta de 14 ani are drepturile şi indatoririle părinteşti cu privire Ia persoana şi bunuriie copilului, B. instanţa sesizată cu o cerere privind stabilirea filiaţiei copiluIui din afara cäsätoriei este obligată sä dispună asupra modului de exercitare a autoritäţii părinteşti, fIind aplicabile prin asemănare dispoziţüle privitoare Ia divorţ; C. după divorţ, autoritatea părintească revine in comun ambilor părinti. aíarä de cazul in care instanţa decide altfel, (admitere 1NM şi în magistratură, 2016) 19. Iii matvria autorităţii pärinteşti: A. pärintele minor care a implinit vărsta de 14 ani nu are dreptuńle şi indatoririle pärinteşti cu privire Ia bunurile copiluluL B. drepturile şi indatoririle pärinţilor cu privire Ia bunurile copilului sunt aceleasi cu cele ale tutorelui, insă nu se intocmeste inventarul prevăzut de Iege, chiar dacă minorul are şi alte bunuri decât cele de uz personah C. decăderea din exerciţiul drepturilor părinteşti poate fi dispusă de aulorităţile administraţiei publice cu atribuţii in domeniul protecţiei drepturilor copilului, dacă părintele pune in pericol dezvoltarea acestuia prin consumul de alcool sau stupefiante. (admitere în magistratură, iunie 2019) 20. ĺn materia autorităţii părinteşti: A. instanţa nu poate Iimita, in nicio situaţie, dreptul părin telui Ia care copilul nu Iocuieşte in mod statornic de a avea Iegături personale cu minorul; B, părinţii pot să impiedice corespondenţa şi Iegăturile personale ale copilului in vărstă de 15 ani, insă numai in baza unor motive temeinice; C. pănă Ia soluţionarea cererii de redare a exerciţiului dreptuhlor părinteşti, instanţa poate ingădui părintelui sä

GRĐLE

DREPT CIVIL VI. FAMILIĄ

respectiv, dacă părinţii acestuia din urmă, deşi nu se află in stare de nevoie, refuzä să presteze intreţinere minorului; C, există intre fraţi şi surori, aceştia datorăndu-şi intre ţinere inaintea bunicilor. (admitere INM şi în rnagistratură, 2016)

aibă legături personale cu copilul, dacä aceasta este Tn interesul superior aI copilului.

(admitere INM, noiembrie 2019) 21. Părinţii sunt obligaţi: A, să respecte demnitatea copilului, cu excepţia cazului in care aplicä măsuri disciplinare acestuia; B. sä prezinte şi sä permită informarea şi Iămurirea copilului despre toate actele şi faptele care I-ar putea afecta şi să ia in considerare opinia acestuia; C. să determine copilul sä adere Ia o anumită religie sau Ia un anumit cult religios. (admitere INM şi in magistratură, septembrie 2018) I

22. Părintele decăzut din exerciţiul drepturilor părinteşti: A, cu privire Ia un copiI pierde dreptuńle păhnteşti asupra tuturor copfllor, inclusiv asupra celor născuţi după data pronunţăríi hotărării; 6. rămăne obligat să acorde intreţinere copilului; C, nu mai poate solicita redarea exerciţiului drepturilor părinteşti. (admitere INM şi în magistratură, 2015)

73

26. In materia obligaţiei Iegale de intreţinere: A. dacă creditorul intreţinerń a decedat în perioada corespunzătoare unei rate, intreţinerea este datorată proporţional cu perioada căta fost in viaţä; 6. ceI care a executat de bunăvoie obligaţia de intreţinere poate că ceară restituirea intreţinerii, pe temeiul plăţii nedatorate, de Ia ceI care avea, in realitate, obligaţia să o presteze; C. pensia de intreţinere poate fi acordată şi pentru o perioadä anterioară introducerii cererii de chemare in judecată, dacă aceasta a fost intărziată din culpa debitorului. (admitere în magistrnwră, iunie 2019)

27. ln materia obligaţioi Iegale de intreţinere: A, Ia stabilirea venitului Iunar net in raport de care se calculează pensia de întreţinere datorată de un părinte ce Iucrează in sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, nu se include şi echivalentul valoric 23. Decáderea din exerciţiul drepturilor părinteşti: I aI normei de hranä pe care o primeşte acesta potrivit Iegii; A, poate fi cerută şi de părintele care nu se face vinovat 6. soţul care a contribuit Ia intreţinerea copilului celuilalt de relele tratamente aplicate minorului; soţ esle obligat sä presteze intreţinere copilului căt timp 6. de regulă, este totalä şi se întinde asupra tuturor acesta este minor, însš numai dacă părinţii säi fIreşti au murit copiilor născuţi Ia data pronunţării hotărării; C chiar dacă obligaţia de intreţinere are caracter per tutelei. C, în toate cazurile, atrage instituirea sonal, instanţa va putea dispune compensaţia obligaţfllor (admitere în magistratură, august 2014) de intreţinere datoraţe de fIecare părinte copilului care nu Iocuieşte cu acesta, până Ia limita celei mai mici dintre ele §4. Obligaţia Iegală de întreinere şi in măsura in care compensaţia nu contravine interesului I superior aI copilului. 24. In materia obligaţiei de întreţinere: lNM noiembrie 2019) A. aceIa care se atlă in stare de nevoie din culpa sa (admitere poate cere numai intreţinerea de strictă necesitate; 28. Pensia de intreţinere: 6. dacă se dovedeşte că intreţinerea care nu era datorată A. stabilită într-o sumă tixă, se indexează trimestrial, in a fost prestată de bunăvoie, ceI cea executat obligaţia nu funcţie de rata inflaţiei, numai Ia cererea celui indreptăţit poate cere restituirea ei; Ia întreţinere; C. pensia de intreţinere se datorează, de regulă, de Ia 6. de regulă, se datorează de Ia data cererii de chemare data cererii de chemare în judecatä. in judecată; (admitere în magistratură, august 2013) C, care nu era datorată nu se poate restitui dacă a fost de bunăvoie. prestată • 25. Obligaţia Iegală de intreţinere: (admitere INM şi în magistratură, septembrie 2018) A. nu existá intre nepoţi şi bunici; B. existä intre moştenitorii persoanei care a acordat intreţinere unui minorfără a avea obligaţia Iegală si minorul

B. RĂSPUNSURI I EXPLICAŢII CAPITOLUŁ 1. PARTEA GENERALĂ. PERSOANA FIZICĂ SI PERSOANA JURIDICĂ 51. Aplicarea Jegii civile in timp, spaţiu şi asupra persoanelor 1. Răspuns: C (admitere INM şi în magistratură, 2012)

Potrivit art. 6 alin. (4) C.civ.. uzucapiunile incepute şi neimplinite Ia data inträrii Tn vigoare a Iegii noi sunt in intregime supuse dispoziţiilor Iegale care Ie-au instituit. astfel incât. dacä uzucapiunea a inceput sub imperiul Iegü vechi, aceasta va fi tegea aplicabilä respectivei prescripţii achizitive. Aşadar, varianta de ráspuns de Ia Iitera A este greşită. ln privinţa efectetor actetor juridico, acestea vor fi guvernate de Iegea în vigoare la momentul incheierii actului juridic, indiferent de momentul Ia care aceste se produc (anteriorori ulteriorintrării in vigoare a noii tegi), conform art. 6 alin. (2) C.civ. şi art 3 din Legea nr 71/2011, motiv pentru care şi varianta de răspuns de Ia Iitera B este greşitä. In fine ultima variantă este corectä, aceasta reluând în parte dispoziţflle art 6 alin. (6) C.civ, şi art 5 alin. (2) din Legea nr 71/2011. 2. Răspuns: B, c (primire în profesie avocat sta giar, 2012) Articolul 6 alin. Cciv., iar potrivit alin. (3) aI aceluiaşi adicol, nufltaĺea relativó nu poate fl invocatä din oťiciu de ínstanţa de judecată Drept urmare, varianta de răspuns de Ia Iitera A este greşită. Varianla de răspuns de Ia Iitera B este corectä, conform art 1248 alin, (4) C.civ. coroborat cu art 1262 alin. (1) Cciv., confirmarea putănd fi făcutä de ceI care are dreptul dea cere nulitatea relativă a actului. In cele din urmă, şi varianta de răspuns de Ia Iitera C este corectă. Nulitatea relativä poate fi invocatä pe cale de acţiune numai in termenul de prescripţie stabilit de Iege, de regulă. in termenul general de prescripţie de 3 ani de Ia momentul naşteńi dreptului Ia acţiune [art. 1249 alin. (2) teza I C.civ]. De asemenea, partea căreia i se cere executarea actului juridic poate opune oricând nulitatea relativă a actutui, chiar si după implinirea termenului de prescripţie a dreptului Ia acţiunea in anulare [art. 1249 alin. (2) teza a II-a Cciv.J. Aşadar. regula este imprescriptibilitatea nulitäţii relative invocate pe cale de excepţie. Dispoziţiile art. 1223 alin (2) Cciv. stahilesc o excepţie de Ia regula amintită mai sus, şi anume: invocarea nulităţii relative pentru Ieziune pe cale de excepţie este supusă prescripţiei extinctive in aceleasi condiţii ca şi invocarea nulitäţi relative pe cale de acţiune.

I

—

52. Räspuns: C (primire în profesie avocat definitiv, 2014) cea mai importantä clasificare a nulităţíi este cea in funcţie de natura interesului ocrotit Ia momentul incheierii actului juridic civil. in nulitate relativä şi nulitate absolută. Diĺerenţa dintre cele două forme ale nulităţii este dată de regimul juridic aplicabil, adică de regulile aplicabile nutităţii relative şi nulitäţií absolute. Din punctul de vedere aI efectelor, indiferent că vorbim despre —

TE0NA ELENA RĂDULESCU, TUDOR-VLAD RĂDULESCU

EXPLICAŢII

89

un act afectat de un motiv de nulitate absolută sau relativă, nu exístă nicio diferenţä: in ambele cazuri, se va pune problema retroactivitäţii nulităţii, a repunerii părţilor in situaţia anterioară şi a anulărh actului subsecvent, ca urmare a anulărU actului iniţial. Prin urmare, varianta de răspuns dea Iitera B este greşită. În general, Iegiuitorul este cel care indică felul nulităţii, prin utilizarea unei terminologfl speciflce: termenul anulabfldesemnează nulitatea relativă, in timp ce termenul nul desemnează nulitatea absolută. Dacă insă din textul de Iege care instituie nulitatea nu rezultă felul acesteia ori dacă dispoziţia Iegală stabileşte doar condiţia de validitate pentru incheierea actului juridic, fără a indica şi sancţiunea incidentä, stabilirea felului nulitäţi se face in raport de natura interesului ocrotit prin edictarea normei juridice care a fost nesocotită Ia incheierea actului juridic. În fine. in cazurile in care natura nulităţh nu esle determinată ori nu reiese in chip neindoielnic din Iege, actul este prezumat a fi anulabil (art. 1252 Cciv.) (Fişe, 2019, p. 128-129). Aşadar, varianta de răspuns de Ia Iitera C este corectă. Pe Iăngă clasificarea in relativă şi absolută, nulitatea mai poate fiîmpărţitä, după criteriul modului devalońficare, injudiciară şi amiabilă, Aceasta din urmă este nulitatea cu privire Ia care păĄile se inţeleg şi Iipsesc de efecte actul juridic prin voinţa Ior, fără a se mai adresa organului de juňsdicţie [art. 1246 alin. (3) Cciv). in timp ce nulitatea judiciară este cea constatată sau declarată numai pe cale judiciară. Tn consecinţă, varianta de răspuns de Ia itera A este greită, nulitatea putănd fi declarală sau constatată şi prin acordul părţlor. 53. Răspuns: A (admitere INM, 2013) ReimuI juridic aI nulitäţfl relative este guvernat de următoarele reguli, prevăzute de art 1248 Cciv.: (1) poate fi invocată doar de ceI aI câwi interesa fost nesocotit in momentul incheierii actului juridic civiL (2) acţiunea in anularea unui act juridic civil este prescriptibilă. ca regulă, in termen de 3 ani, pe cănd invocarea nulitäţi relative pe cale de excepţie esW ca regulă. imprescriptibilă şi (3) nulitatea relativă poate fi acoperită prin confirmare. Prin urmare, varianta de răspuns de Ia Iitera A este corectă. Nulitatea relativă poate fi confirmată, indiferent de cauza de nulitate, astfel incăt validarea contractului este posibilä şi in cazul violenţei viciu de consimţămănt, motiv pentru care varianta de răspuns de Ia Iitera C este greşită. Cât priveşte diferenţa dintre nulitatea relalivă şi cea absolută, aceasta constă, in regimul juridic aplicabil. Prin urmare, intre nulitatea relativă şi cea absolută nu există diferenţe nici din punctul de vedere aI efectelor produse, după cum nu existä deosebire nici din punctul de vedere aI posibilităţh părţilor dea o declara, părţile putând sä declare atât nulitatea relativă, căt şi pe cea absolută, prin acordul Ior de voinţă. Nulitatea amiabilă poate privi, deci. atăt un act Iovit de nulitate relativă, cât şi un act Iovit de nulitate absolutä. In consecinţă, varianta de răspuns de Ia Iitera B este greşitä. Cu referire Ia varianta de răspuns de Ia Iitera B, comisia de soluţionare a contestaţiilor a reţinut că: Distincţia făcutä de contestator contra vine intenţiei legiuitorului la momentul edictäńí ađ. 1246 alin. (3) C.civ., text cam nu are în vedere o soluţie diferită în raport de natura nuhtăţiL Atät în cazul nulitä ţii absolute, cát şi în cazul nulităţii mlative. consecinţa înţelegerii pärţilor este aceeaşi, respectiv hpsirea actului de efecte jurždice, prin constatarea sau declarama nulităţü. flind imlevantă raportama Ia tipul de nulitate incident din perspectiva argumentelor contestatowlui. —

I

54. Răspuns: A, B (admitere în mayistraturä, mai 2018) Contractul de tranzacţie este aceI contract prin care părţile previn sau sting un Iitigiu prin concesii sau renunţări reciproce Ia drepturi ori prin transferul unor drepturi de Ia o parte Ia cealaltă [art. 2267 alin. (1) C.civ]. Tn principiu, nu se poate tranzacţiona decăt cu privire Ia contracte valabil incheiate; cu privire Ia acte nule absolut, nu se poate tranzacţiona, cu excepţia situaţiei in care părţile tranzacţionează expres asupra nulităţii, astfel cum prevede art. 2274 alin. (1) Cciv, Varianta de răspuns de Ia litera A este, deci, corectă. Donaţia este un conlract esenţialmente irevocabil. Irevocabilitalea donaţiei esie mai mult decât un simplu efect aI contractului. ea este o condiţie de valabilitate a acestui contract (irevocabilitate de gradul 11), Din acest motiv, potrivit art. 1D1S alin. (1) C.civ., este interzisă inserarea in contractul de donaţiei a oricărei clauze ce ar aduce atingere intenţiei de a gratifica, respecliv care ar permite donalorului să revoce donaţia prin voinţa sa. Inserarea unei astfel de clauze are ca efect nulitatea absolută a intregului contract, şi nu doar a clauzei respective [art. 1015 alin. (2) C.civ.]. O astfel de clauză este şi cea prevăzută Ia varianta de răspuns de Ia Iitera C, respectiv cea prin care donatorul şi-a rezervat dreptul dea dispune de toate bunurile donate, care va atrage nulitatea absolută a intregului contract de donaţie. În consecinţä, varianta de răspuns de Ia Iitera C este greşită. Dacä insă pärţile au incheiat un contract de donaţie afectat de o condiţie a cărei realizare depinde exclusiv de voinţa donatarului, principiul irevocabililăţii donaţiilor. aslfel cum a fost explicat mai sus, nu este afectat, un astfel de act juridic producănd efecte, varianta de răspuns de Ia Iitera B flind, astfel, corectă.

I

55. Răspuns: B (primire în profesie avocat stagiar, 2014) Nulitatea actului juridic civil produce trei efecte, indiferent dacă nulitatea este relativă sau absolută. Este vorba despre retroactivitatea efectelor nulităţii, repunerea părţilor in situaţia anterioară şi anularea actelor subsecvente, ca urmare a anulärii actului iniţiaL —

90

EXPLICAŢII

DREPT CIVIL, L PARTEA GENERALĂ, PERSOANA FIZICĂ ŞI PERSOANA JURIDICĂ

Retroactivitatea nulităţii presupune Că actul va fi desfiinţat pentru treCut, nu numai pentru viitor, efectele aCestei cauze de ineflcacitate producándu-se chiar de Ia momentul incheierü aCtului [art, 1254 alin. (1) C.CiV], ACeSt efeCt se produCe indiferent de felul actului, respeCtiv daCă acesta este CU executare dintr-o dată (uno ictu) sau cu executare succesivă. Mai mult chiar, potrivit art 1254 alin. (3) C.civ repunerea părţilor in situaţia anterioarä se va dispune şi in cazul acestor din urmä acte, aceasta constituind o deosebire faţă de regimul efectelor juridice ale nulităţii, astfel cum era cunoscut sub imperiul Codului civil anĹerior. Aşadar, varianta de răspuns de Ia Iitera A este greşită. Căt priveşte termenul de prescripţie in care poate fi invocatä nulitatea, se face distincţie după cum nulitatea este relativä sau absolută, Dacă în cazul nulitäţü absolute, invocarea acesteia atăt pe cale de acţiune, căt şi pe cale de excepe, se poate face oricănd, nefiind supusă prescripţiei extinctive[art. 1249 alin. (1)C.civ], invocarea nulităţii relative pe cale de acţiune este supusă prescripţiei extinctive, astfel cum arată art 1249 alin. (2) teza I C.civ, Cu toate acestea, continuä articolul amintit, partea cäreia i se cere executarea contractului poate opune oricând nulitatea relativă a contractului, chiar şi după implinirea termenului de prescripţie a acţiunii în anulare. Aşadar, invocarea nulităţii relative pe cale de excepţie (de apărare) nu este supusă, ca regulá, prescripţiei extinctive. Drept urmare, varianta de räspuns de Ia Iitera B este corectă. Dacä un contract a fost incheiat cu nerespectarea tuturor condiţiile de validitate cerute de Iege, poate fi refăcut, de această dată potrivit dispoziţiilor Iegale. Refacerea actului insä nu se confundä nici cu confirmarea actului nul şi nici cu conversiunea, întrucăt eI va produce efecte, in toate cazurile, numai pentru viitor, iar nu şi pentru trecut (ad. 1259 C.civ). Tn consecinţă, varianta de răspuns de Ia Iitera C este greşită. 56. Răspuns: A, C (primire În profesie avocat definitiv, 2015) Tn accepţiunea actualului Cod civil, drepturile reale ce au ca obiect bunuri imobile se dobăndesc şi se transmit prin act au(entiç, sub sancţiunea nulitâtii absolute, potrivit art 1244 C,civ. Prin urmare, actul de vânzare inçheia( intre pärţi Ia data de 15.10.2013 cu privire Ia un teren situat in intravilanul comunei nu va produce efect&e juridice specifice unui astfel de contract respectiv nu va produce efectul translativ de proprietate. din patrimoniul vănzătorului in ceI aI cumpărătorului Färţile insä, dacä doresc, pot reface contractul nul cu respectarea tuturor condiţiilor preväzute de Iege Ia data refacerii (deci cu respectarea formei cerute ad validitatem), caz in care insä contractul astfel refăcut va produce efecte numai pentru viitor, nu şi pentru trecut (art. 1259 Cciv.). Prin urmare, varianta de räspuns de Ia Iitera A este corectă, în timp ce varianta de răspuns de Ia titera B este qreşită, faţă de dispoziţiile art, 1259 C.civ. redate mai sus. Căt priveste conversiunea, amintim cä aceasta este o cauzä care inläturä efectele nulitäţii şi presupune considerarea manifestărfl de voinţă ca producătoare a efectelor unui anumit act juridic, chiar dacă nu este valabilă ca alt act juridic (Fişe. 2019. p 153) fl aplicaţie a conversiunii este i considerarea manifestării de voinţă a părţi$nr nevalahilă ca act de vănzare dar care va produce efectele juridice ale promisiunii de vănzare (antecontractul de vănzare), In aceste condiţî, amintim dispoziţiile art. 1279 alin. (3)C.civ. conform cărora, dacă una dintre părţi rcfuză incheierea contractului promis, pańca care a oxccutat proprile obligaţii poate solicita instanţei pronunţarea unei hotărări care să ţină Ioc de contract, atunci când natura contractului o permite, iar cerinţele Iegii pentru validitatea acestuia sunt indeplinite. Tn Iegăturä cu forma incheierii promisiunii dea contracta, prin Decizia nr 23/2017 a Inaltei cuiji de Casaţie i Justiţie, pronunţatä pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie civilă (M. Of. nr 365dm 17.05.2017)s-astabilitcă: in interpretarea şi aplicarea dispaziţiilor art, 1279ahn, (3)tezalşiaťt. 1669 alin. (1) C.civ., nu este obligatorie forma autenticä ia incheierea promisiunü de vânzarea unui bun imoblL în vederea pmnunţărü unei hotarări care sä ţinä ioc de act autentic. ĺn consecinţä, varianta de räspuns de Ia Iitera c este, de asemenea, corectă. —

57. Răspuns: B, c (admitere INM şi În magistratură, 2014) Nulitatea relativă, potrivit art 1248 alin. (4) C.civ,, poate fi conflrmatä. Actul confirmativ este aceI act juridic unilateral prin care se renunţă Ia dreptul dea invoca nulitatea relativă, EI poate fi expres sau tacit, in acest din urmä caz, rezultănd din Drice manifestare de voinţä, neindoielnicä, in privinţa renunţării Ia dreptul dea mai solicita anularea actului juridic [spre exemplu, executarea in mod voluntar a unui contract cunoscánd cauza de nulitate a acestuia, potrivit ad. 1263 alin. (5) C.civ.]. Aşadar, renunţarea Ia nulitate poate fi constatată fie printr-un înscris (sub semnătură privată sau autentic) sau poate fi dedusă dintr-o manifestare neindoielnicä de voinţä cu privire Ia intenţia dea acoperi nulitatea. Raportat Ia aceste consideraţii, observăm că varianta de răspuns de Ia Iitera A este greşită, intrucât condiţioneazä confirmarea de existenţa unui inscris, aspect ce, dupä cum am väzut, nu este real. Pentru a putea opera conflrmarea insä, indiferent in ce formä, expresä ori tacită, este necesar ca persoana indreptăţită sä facă acest act să cunoască motivul de nulitate, iar consimţămăntul ei sä fi redevenit Iiber şi neviciat (dacă motivul de nulitate a fost un viciu de consimţämânt), in cazul violenţei, condiţia flind indeplinită dacă aceasta a incetat lart 1263 alin. (2) c.civ]. Aşadar, varianta de răspuns de Ia Iitera B este corectä, prin rapodare Ia dispoziţhle Iegale amintite, Tn fine varianta de răspuns de Ia Iitera c este, de asemenea, corectă, intrucât, in cazul in care actul confirmativ respectă cerinţele preväzute de Iege, se va considera că actul la a cărui anulare se renunţă a fost incâ de Ia inceput valabil incheiat; aşadar, confirmarea prDduce efecte retroactive, din chiar momentul incheierii actului [art. 1265 alin. (1) C.civ].

I

TE0NA ELENA RĂDULESCU TUDOR-VLAD RĂDULESCU

EXPLICAŢIi

91

58. Räspuns: B (primire in profesie avocat definitiv, martie 2019) Deşi termenul de prescrípţie extinctivă al acţiunii in anularea unui act juridic pentru leziune este. potrivit art. 1223 C.civ., de un art indiferent dacă nulitatea se solicită pe cale de acţiune sau pe cale de excepţie (cum este cazul din speţă), totuşi prescripţia extinctivä nu va putea fi invocată din ohciu de către instanţä, in nicio circumstanţă [art. 2512 alin. (2) şi (3) C.civ.]. In consecinţă, varianta de răspuns de la litera A este in mod neindoielnic greşită. Cât priveşte excepţia invocată, aceasta urmează a fi respinsă de instanţä, prin raportare Ia dispoziţńle art. 1222 alin, (2) C.civ., nefiind indeplinită condiţia cuantumului disproporţiei dintre prestaţii, care trebuie să existe atât la momentul incheierii actului, căt şi Ia cel al invocării excepţiei. Prin urmare, varianta de răspuns de la litera C este greşită. Tn consecinţă, varianta de räspuns de la litera B este singura corectă, instanţa urmánd a respinge excepţia nulităţii şi a admite acţiunea formulată. —

I

59. Răspuns: A, B (pflmire in profesie avocat deünitiv, 2017) Conversiunea actului juridic este, alături de principiul error communis facit ius şi de ceI al răspunderii civile delictuale. unuI din cazurile care inlätură efectele nulităţii. Conversiunea constă in considerarea manifestăňi de voinţá ca producătoare a efectelor unui anumit act juňdic. chiar dacă nu este valabilă ca alt act juridic (art. 1260 C.civ.). Pentru a opera conversiunea. este necesarä îndeplinirea următoarelor cond4ii; (1) actul pentru care a fost emisă manifestarea de voinţă să ňe řoy/( de nuIítale, de mgulă, abs&utä; (2) să existe cel puin o d/ferenţâ înlre aclul nul (actul juridic pentru care a fost emisă manifestarea de voinţă) şi cel ce urmează a li considerat valabil pe temeiul conversiunii (de natură, de ĺormă, de conţinut etc.); (3) actul ce urmeazä a fi considerat valabil să indeplinească toate condíţííle de validitate cerute de Iege, iar acestea să se regăsească chiar în cuprinsul acťului lovit de nulitate (art. 1260 alin. (1) C.civ.]: (4) din actul lovit de nulitate sau din scopurile urmărite de părţi Ia data incheierii acestuia să nu reiasă intenţia expresă sau tacită a părţilor dea exclude aplicarea conversiunii [art. 1260 alin. C.civ. stabilesc că, in Iipsa determinării exprese a preţului, acesta din urmă este suficient determinat dacă poate fi stabilit potrivit imprejurărilor. in consecinţă, varianta de răspuns de Ia litera A este corectă. Adicolul 1653 alin. (1) C.civ. stabileşte incapacităţi speciale dea cumpără in Sarcina unor persoane care exercită anumite profesii juridice, printre care şi in sarcina practicienilorin insolvenţă care nu pot cumpăra, direct sau prin persoane interpuse, drepturi litigioase care sunt de competenţa instanţei judecätoreşti in a cärei circumscripţie işi desfäşoară activitatea. Sancţiunea pentru nerespectarea acestei dispoziţfl Iegale este nulitatea absolută, şi nu, cum greşit este menţionat in varianta de răspuns de Ia Iitera B, nulitatea relativă. Tn cele din urmă, varianta de răspunS de Ia Iitera C este corectă (a se vedea explicaţWe oferite Ia intrebarea anteńoarä).

I

—

I

—

26. Răspuns: C (primire in profesie avocat stagiar, 2018) Dacă, in vănzarea unui imobil cu indicarea suprafeţei şi a preţului pe unitatea de măsură, suprafaţa reală este mai mare decât cea stipulată, iar excedentul depäşeşte a douăzecea parte din suprafaţa convenită, cumpărătorul va plăti suplimentul de preţ corespunzător sau va putea obţine rezoluţiunea contractului. Atunci cănd insă excedentul nu depăşeşte a douăzecea parte din suprafaţa convenită, cumpărătorul nu poate obţine rezoluţiunea, dar nici nu este dator să plätească preţuI excedentului [ad. 1743 alin. (2) C.civ.l. Acţiunea vănzătorului pentru suplimentul de preţ şi aceea a cumpärătorutui pentru reducerea preţului sau pentru rezoluţiunea contractului trebuie să fie intentate, sub sancţiunea decăderh din drept, in termen de un an de la incheierea contractului, afară de cazul in care părţile au fixat o datä pentru mäsurarea imobilului, caz in care termenul de un an curge de Ia acea dată (art. 1744 C.civ.). Tn consecinţă, avănd in vedere perioada de timp care a trecut de la momentul vănzärii, respectiv mai mult de un an, Singura variantă corectă de răspuns este cea de la Iitera C, vănzătorul fiind decăzut din dreptul dea cere obligarea cumpărătorului Ia plata suplimentului de preţ corespunzător excedentului de teren. Căt priveşte rezoluţiunea judiciară a vănzării, această opţiune ii aparţine numai cumpărătorului, nu şi vănzătorului, motiv pentru care varianta de răspuns de la litera B este, de asemenea, greşită. 27. Răspuns: C (primire în profesie avocat definitiv, 2018) Contractul de vănzare incheiat intre V. (in calitate de vănzător) şi T. (in calitate de cumpărător) a fost afectat de o condiţie rezolutorie negativă; aşadar, in cazul in care nu ar fi fost respectată condiţia impusă, contractul ar fi fost desflinţat, cu efect retroactiv. Varianta de răspuns de la litera A este incorectă, intrucăt dreptul de preempţiune aI Iui V. a fost respectat, acesta neexercităndu-l in termenul stabilit de Iege [10 zile in cazul bunurilor mobile, potrivit art. 1732 alin. (4) C.civ.]. Varianta de räspuns de Ia litera B este, de asemenea, incorectă, intrucăt condiţia rezolutorie nu s-a indeplinit, tabloul nefiind expus Ia expoziţia de artă, astfel cum s-au inţeles părţile prin contractul iniţial. Singura varianta corectă este cea de la litera C, V. avănd dreptul să solicite rezoluţiunea contractului de vănzare pentru neplata preţului, cu consecinţele specifice.

I

28. Răspuns; B (admitere INM şi in magistratură, 2017) Potrivit art 1714 C.civ., dispoziţiile privitoare la garanţia contra viciilor ascunse se aplică şi atunci cănd bunul văndut nu corespunde calităţilor convenite de către păiji. Aşadar, deşi nu este vorba despre vicii ascunse, astfel cum sunt ele definite de art. 1707 alin. (2) C.civ., necorespunderii bunutui din punctul de vedere al calităţilor cu privire la care părţile au convenit ii este aplicabil regimul juridic al acestora. Prin urmare, in acest caz, cumpărătorul poate obţine, după caz (potrivit art 1710 C.civ.): (1) inlăturarea viciilor de către vănzătorsau pe cheltuiala lui; (2) inlocuirea bunului văndut cu un bun acelaşi fel, insă Iipsit de vicfl; (3) reducerea corespunzätoare a prtului; sau (4) rezoluţiunea vânzărfl. După cum se poate observa, art. 1710 C.civ, nu impune o ordine de prioritate pentru remediile aplicabile in cazul garanţiei pentru vicii, astfel cä varianta de răspuns de la Iitera A nu este corectă pentru că subordonează posibilitatea de rezoluţiune a contractului faţä de ne-oferirea, de către vănzător, a unui alt bun in Iocul celui viciat. De altfel, caracterul alternativ al sancţiunilor de ta alin. (1) este intärit de dispoziţHle art 1710 alin. (2) C.civ., referitoare Ia cenzurarea judiciară a opţiunii cumpärätorului (explicaţie oferită de Comisia de so/uţonare a contestaţiflor Drept civil). Varianta de răspuns de Ia litera B este corectă, intrucăt, astfel cum am arătat mai sus, in cazul necorespunderii calităţilor convenite de către părţi, se aplică dispoziţiile din materia garanţiei contra viciilor ascunse. —

188

EXPLICAŢII

OREPT CIVIL

Iv CONTRACTE SPECIAL E

Tn flne, răspunsul de Ia Iitera C este greşit faţă de dispoziţiile art 1713 C.civ., care prevăd că benefldarul obtgaţiei de garanţie contra viciilor ascunse (cumpărätorul) nu pierde dreptul de alegere intre măsurile preväzute de art 1710 a!in. (1) C.civ• nici chiar in cai de pieire. prin forţä majorä, a bunului, deci cu atât mai puţin pierde dreptul acest drept in situaţia prevăzutä de varianta amintită• 29. Räspuns: B, C (admitere INM şi în magistratură, 2016) Obligaţia vănzătorului de garanţie pentru vici ascunse poale fi restrănsă, Tn anumite condiţii, in funcţie de buna sau reaua-credinţă a vănzätorului• Astfel, dacă părţile prevăd in conlract o clauză care inläturä sau Iimiteazä räspunderea pentru vicii, aceasta este nulă in privinţa viciilor pe care vănzătorul Ie-a cunoscut ori trebuia sä Ie cunoască Ia data incheierń contractului Prin urmare, dacă vănzătorul este de bună-credinţă (nu a cunoscut vicňle ascunse Ia data incheierii contractului), părţile pot conveni in mod valabil inläturarea sau Iimitarea räspunderii acestuia, deci varianta de räspuns de Ia Iitera B este corectâ• Pentru a angrena răspunderea vănzătowlui cu privire Ia viciile ascunse ale bunului vândut trebuie indeplinite o serie de condiţii a) viciul sä fle ascuns: b) viciul să fie grav c) viciul sau cauza Iui să fi existat Ia data predăńi bunului (vănzătorul nu răspunde pentru vicnle apärute ca urmare a unor cauze intervenite ulterior predärii, acestea urmănd a fl suportale de cumpărätor, in calitatea sa de proprietar) d) viciul să se iveascä inäuntrul termenului de garanţie; e) viciut să fie iRerent bunului văndut (Fişe. 2019, p. 689-690) In consecinţä, varianla de răspuns de Ia Iitera C este corectă. ln temeiul obligaţiei vánzătorului de garanţie contra vicülor, cumpärätorul poate obţine, dupä caz: a) inläturarea vicńlor de către vănzător sau pe cheltuiala acestuia; b) înlocuirea bunului vândut cu un bun de acelaşi fel, insă Iipsit de vicii, c) reducerea corespunzăloare a preţului, sau d) rezoluţiunea vănzärii [arl. 1710 alin. (1) C.civ]. In consecinţă, cumpärălorul are mai multe posibilităţi, l nu doar dreptul dea cere reducerea corespunzätoarea a preţului sau rezouţiunea. In schimb, cumpărătorul nu poate introduce, concomitent, mai multe acţiuni prin care să solicite Iuarea unor mäsuri diferito din cele prevăzute de art. 1710 alin (1) Cciv., exerciţiul uneia dinlre ele excluzându-le pe celelalle (Fişe 2019, p 694) Aadar, varianla de răspuns de la litera A este greşită. 30. Răspuns: A, c (primirc în proťcsie avocat sta giar, 2014) Părţile au libertatea să extindä ori să restrćingă obligaţia de garanţie a vănzätorului pentru evicţiune, acestea pot chiar conveni Să il excneree pe vănzătul d uliue gaiallţiu cuII[Ia vicţiuIIn [a;Ĺ. 1698 alir,, (i)C.civ]—aceste ciauze suntpermise, cât timp sunt prevăzute expres de convenţia părţilor, cu urmätoarele iimitäri: 1. evicţiunea provenită din faptu( personal aI vănzätorului vănzătorul va răspunde intotdeauna de evicţiunea cauzată ultenorvänzarll ce decurge prin Íaptul său personal (art, 1699 teza CcIvj; 2, evicţiunea provenitä din cauze pe cere vänzătorul /e-a ascuns cumpärătorului vănzätorul va răspunde intotdeaune de evicţiune, in cazul in care a fost de rea-credinţă, respectiv pentru evicţiunea provenită din cauze pe care, cunoscăndu-le în momentul vănzării, le-a ascuns cumpărätorului (ad. 1699 teza a Il-a C.civj, Soluţia se intemeiazä pe argumentul conform căruia, în materie de doI sau de rea-credinţä, intinderea räspunderii părţii in culpă depäşeşte cadrul contractual, fiind asimilatä unei răspunderi civile delictuale, din cauza elementului inlenţional ilicit la momentul la care pärţile inträ in relaţii contractuale de drept civil Clauza care ar contraveni oricáreia dintre cele două limite este lovită de nulitate absolută de drept (clauză cons/deratä nescris&). 3 vănzátowlnu poate fiexonemt de obĺigeţia mstIiuÝńipreuIl,i Prin excepţie, această regulă nu operează dacă cumpărălorul a incheial vănzarea asumăndu-şi, in mod expres, riscul producerii evicţiunii [art. 1698 alin. (2) C.civ.] (Fişe, 2019, p• 688). Prin urmare. ĺaţă de explicaţiile oferite mai sus, varianta de răspuns de Ia litera A este corectä, iar cea de la litera B este, evident. greşită. Varianta de răspuns de Ia Iitera C redă, in realitate. deüniţia unei vadetăţi de vănzare, respectiv vânzarea cu plata preţului in rate şi rezerva proprielăţii (art. 1755 C.civĄ, care este valabilă şi care conţine, în aceIaşi timp, şi oexcepţiede la regula generală privind transmiterea riscului contractului, prevăzutä de art. 1274 Cciv., riscul fiind preluat de cumpärätor, acestuia hindu-i predat bunul, neflindu-i transferat insä şi dreptul de proprietate Tn consecinţá, varianta de răspuns de la Iitera C este corectá•

I

—

—

I

31. Räspuns: B, C (admitere in magístraturä, aprilie 2017) Obligaţia de platá a preţului este de esenţa vănzăhi, Regulile privitoare la executarea obligaţiei de plată sunt supletive• Dacă părţile nu stabilesc altfel, se vor aplica dispoziţiile din Codul civil reĺeritoare Ia plata preţului de cätre cumpărător In Iipsa unei stipulaţii conlrare, plala se efectueazä la locul in care bunul se află la momentul incheierii vănzärii si de îndată ce proprielatea este transmisă [art. 1720 alin. (1) Ccivj, Dacă la data incheierii contractului, bunudle se află in tranzit. in Iipsa unei stipulaţii contrare, locul la care se face plata esle acela care rezultă din uzanţe, dacă acestea există, ori locul final de destinaţie [ad. 1720 alin. (2) Cciv]. In cazul in care nu s-a convenit altfel, cumpărătorul are obligaţia de a pläti dobánzi asupra preţului: din ziua dobăndirii proprietăţii, dacă bunul produce fructe civile sau naturale (ad 1721 teza I C.civ,), sau din ziua predării bunului, dacă bunul nu

TEONA ELENA RÄDULESCU, TUQOR-VLAO RÄOULEScU

EXPLICAŢII

189

produce fructe, insä ii procură alte foloase cumpărătorului (ad. 1721 teza finală C.civ.) in ambele cazuri. dobánzile au caracter remuneratoriu, fiind vorba de un fruct civil aI creanţei având ca obiect plata preţului; ele privesc numai perioada anterioară momentului scadenţei obligaţiei de plată a preţului, De Ia momentul scadenţei obligaţiei de plată a preţului şi pánă Ia plata eĺectivă, vorcurge dobănzi moratorii (ad. 1535 C.civ.) (Fişe, 2019, p. 698). Tn consecinţă, varianta de răspuns de Ia IiteraAeste greşită. Vănzarea unei moşieniri este aceI contract de vânzare prin care, in schimbul unui preţ. se instrăinează dreptul dea culege o moştenire deschisă sau o cotă-parte din aceasta [ad. 1747 alin. (1) C.civ.]. In principiu, vánzätorul unei moşteniri garantează numai calitatea sa de moşienitor, dacă nu specifică bunurile asupra cărora se intind drepturile sale (art. 1748 C.civ.), În Iipsa unei dispoziţii contrare (pńn care părţile pot inlătura şi această garanţie). Totuşi, vănzătorul va rämâne räspunzător pentru datoriile moştenirii văndute, potrivit ad. 1751 C.civ., astfel că varianta de răspuns de la Iitera B este corectă. O aLtă varietate de vănzare este vânzarea cu plata preţului in rate şi rezerva proprietăţii. Ca regulă, pentru a se putea dispune rezoluţiunea Unui contract, este necesar, printre altele, să existe o neexecutare, chiar şi parţialä, dar suficient de impodantä a obligaţiei asumate de cätre cealaltă partea contractului (art. 1551 C.civj. ln consecinţă, regula este că instanţa va fi chemată să aprecieze asupra caracterului Însemnat aI neexecutării, in lipsa unor prevederi exprese a părţilor Uneori, prin norme speciale se stabilesc criterii concrete de apreciere a gravităţii neexecutărh, un astfel de caz fiind in materia vănzärii cu plata preţului in rate şi rezerva proprietäţfl. Astfel, prin art. 1756 C.civ, se arată că, in Iipsa unei inţelegeri contrare, neplata unei singure rate, care nu este mai mare de o optime din preţ, nu dă dreptul la rezoluţiunea contractului, Faţă de aceste consideraţh, varianta de răspuns de Ia Iitera C este corectă. 32. Räspuns; B (primire in proťesie avocat definitiv, 2015) Vânzarea bunului altuia reprezintä o situaţie care ţine de executarea obligaţiei principale asumate prin contractul de vănzare, respectiv aceea de a transmite proprietatea asupra bunului vândut. Astfel, art 1683 alin. (2) C,civ. slabileşte mai multe modalităţi de executare a obligaţiei vănzälorului de a asigura transmiterea proprielăţii, printre care şi situaţia in care proprietatea se strămută de drepi cumpărátorului din momentul dobăndirii bunului de către vănzător In consecinţă. varianta de räspuns de Ia Iitera B este corectă. Varianta de răspuns de Ia Iitera A este greşită deoarece nu trebuie incheiat un nou contract pentru tmnsmiterea proprietăţii asupra bunului, strămutarea, după cum am menţionat mai sus, producăndu-se de drept in baza contractului de vânzare incheiat iniţial. Din aceleaşi motive, nici instanţa nu ar putea să pronunţe o hotärâre care să ţină Ioc de contract de vănzare, intrucát actul juridic este deja incheiat. Prin urmare, varianta de răspuns de Ia Iitera C este greşită. —

33. Räspuns: B (primire în proťesie avocat defÎnkiv, august 2019) Dintre cele trei ipoteze redate mai sus, din punct de vedere Iegal. corectă esle cea de Ia Iitera B. Varianta de răspuns Aeste falsă. detenţia unui bun dând nastere. in primul rănd, unei prezumţii de posesie [art. 919 alin. (1) Cciv], pentru ca mai apoi posesia bunului să prezume proprietatea, dar numai in cazul bunurilor mobile şi a celor imobile neinscrise in cartea funciară [art. 919 alin. (3) Cciv.]. Tot falsă este şi ipoteza de Ia Iitera C, întrucăt vânzarea bunului altuia este valabilä, conform art. 1683 atin. (1) C.civ., vănzătorul fiind obligat să asigure transmíterea dreptului de proprietate de Ia titularul său către cumpărător. Aşadar, singura variantă corectă cea de Ia Iitera 8. in cazul dat X fiind obligat să asigure transmiterea dreptului de proprietate de Ia Y către Z, in caz contrar urmând a fi atrasă răspunderea sa contractuală faţă de Z.

I

—

I

—

34. Răspuns: C (primire in proťesie avocat definitiv, martie 2019) Răspunsul corect la această intrebare este ceI de la varianta C, prin rapodare Ia dispoziţiile art. 1275 C.civ. Conform articolului sus-menţionat, dacă cineva a transmis succesiv cätre mai multe persoane proprietatea unui bun mobil corporal, ceI care a dobăndit cu bună-cmdinţă posesia efectivă a bunului este titular al dreptului, chiar dacă titlul säu am dată ulterioară [art. 1275 alin. (1) C.civ.]; dacă niciunul dintm dobânditori nu a obţinut posesia efectivă a bunului mobü corporal şi creanţa fîecäruia de predare a bunului este exigibilă, va fi preferat cel cam a sesizat cel dintăi instanţa de judecală [art. 1275 alin. (3) C.civ.]. Tn această materie, esie de bună-credinţă dobănditorul care, la data intrărü în posesie. nu a cunoscut şi nici nu putea sä cunoascä obligaia asumată anteriorde instrăinător[art. 1275 alin. (2) C.civ.]. Aplicánd dispoziţiile art. 1275 C.civ. Ia problema dată. observăm că W. este ceI care urmează a fi considerat proprietar Y. nu poate avea această calitate, intrucăt nu a intrat in posesia bunului. iar Z. nu a fost de bună-credinţă, deoarece a ştiut despre contractul de vănzare incheiat cu Y.. oferind Iui X, un preţ mai mare, tocmai pentru a nu mai incheia contractul cu acesta. W. a fost de bună-credinţă. necunoscănd contractele de vânzare anterioare şi, deşi nu a intrat În posesia bunului. a fost ceI care a introdus acţiune impotńva Iui X, pentru a-I obliga Ia predarea motocicletei, astfel că devin pe deplin aplicabile dispoziţiile art. 1275 aIin (3> Cciv. redate mai sus.

1 91)

EXPLICAŢII

DREPT CIVIL IV. CONTRACTE SPECIALE

35. Raspuns: A, C (admitere INM şi în magistraturä, septembrîe 2018) Varianta de râspuns de Ia Iitera A este, in mod evident, corectă. Articolul 1658 C.civ. stabileşte cä obiect aI vânzării iI pot

constitui şi bunudle viitoare respectiv cele care nu existä Ia momentul incheierii contractului, dar care vor exista Ia un moment ulterior Momentul transmiterii proprietăţii Va fi diferit insä după cum bunul viitor este individual determinat ori generic determinat. cumpărătorul putând să Tş asume riscul nerealizării bunului sau aI genului Iimitat, caz in care va fi obligat Ia plata preţului [art. 1650 alin (4) C.civ] Dacă preţuI unui contract de vânzare a fost stabilit fără intenţia de a fi plătit, ne aflăm in faţa preţului ĺictiv, sancţiunea in acest caz Frind nulitatea relativă, şi nu cea absolută (art. 1665 Cciv), astfel că varianta de räspuns de Ia Iitera B este greşitä. n flne, dacă părţile stabilesc preţuI Tn funcţie de greutatea Iucrului văndut, cuantumut acestuia nu include şi greutatea ambalajului (arl. 1663 C.civ.), dispoziţie ce protejeazä cumpärätorul de evenlualele manopere dolosive ale vănzătorului care, in acest gen de vănzare, este, de cele mai multe ori, profesionist (M. GAVRIS, Nou Codcivü, vol. 111, p. 23). Tn consecinţä, varianta de răspuns de Ia Iitera C este, de asemenea, corectă. 36. Răspuns: A, C (admitere INM şi În magistratură, 2017) Dacă in contractul de vănzare s-a stipulat un termen pentru plata preţului şi, după incheierea actului, cumpârătorul a devenit insolvabil ori garanţflle acordate vănzätorului s-au diminuat, vănzätorul poate suspenda executarea obligaţiei de predare cât timp cumpărătorul nu acordă garanţii indestuläloare că va pläti preţuI Ia termenul stabilit[ad, 1694 alin. (1) C.civ.]. Dacă, prin contract, vănzătorut a acordat un termen in vederea efectuärii pläţii preţului, atunci acesta are drept de retenţie asupra bunului, până Ia indeplinirea obligaţiei de plată a preţului putănd refuza predarea bunului, in cazul in care cumpărătorul depune o cauţiune sau prezintä o garanţie in vederea achitării preţului Ia termen, dreptul de retenţie nu mai există, iar obligaţia de predare devenită scadenlă trebuie indeplinită (Fişe, 2019, p. 677). Prin urmare, dacâ insolvabilitatea cumpărătorului iritervine intre momentul incheierii contractului şi scadenţa obligaţiei de plată a preţului, vănzätorului nu poate opta intre rezoluţiunea vánzării i suspendarea obgatiei de oredare a bunutui si nici nu poate denunţa unilateral vănzarea. Singura prerogativă a vănzătorului este aceea de a suspenda predarea bunului până Ia acordarea de garanţii indestuiătoare de către cumpärător că va plăti preţuI Ia termenul stabilit. Aşadar, variantele de răspuns dea Iterele A i c sunt corecte, in timp ce varianta de räspuns de Ia Iilera B este greşită (intrebarea urmăreşte a identifica ce nu poate cumpärätorul, i nu ce poate face acesta) 37. Răspuns: C (primire în profesie avocat definitiv, august 2019) Dn datele speţei. reţinem cäin cauzä a fost incheiată o promisiune bilaterală de vánzare, intre unuI din cei trei coproprietari ai unuI ImobII, in calltatede promitent-vânzätor, si o altä persoană. in calitatede promftent-cumpărător, acesta din urmá achitând Ia momentul incheieni antecontractului, cu tittu de arvunâ, suma de 20.000euro. Părţile promisiunfl au stabi!itelementeleesenţiale ale vănzării, cäzănd de acord şi cu privire Ia termenul in care contractul translativ de proprietate urma a Ii incheiat in forma cerutá de Iege. Intrucât promilentul-vănzător a refuzal să mai incheie contractul de vănzare, K, promitent-cumpărätor, poate sä solicite, exclusiv de Ia promitentul-vănzător (E) şi numai in contradictoriu cu acesta, rezoluţiunea promisiunii şi dauno-interese pentru prejudiciul suterit prin neexecutare. Pentru a ajunge Ia această variantă, vom avea in vedere atăt o serie de dispoziţh Iegale, căt şi cele statuate prin Decizia nr. 12/2015, pronunţală in recurs in interesul Iegii de Inalta Cuąe de casaţie şi Justiţie. Astfel, potrivt decizioi amintite, în situaia în care promüentul-vânzäiora prornis vănzarea intreguluiimobiL deşinu are calüatea de proprietar exclusiv alacestuia, promisiunea de vćinzare nu poate fi executată în naturä sub forma pmnunţării unei hotărä ri judecätoreşti care să ţină loc de contract de vânzare pentru întregul bun, în lipsa acordului celorlalţi coproprietari, Faţă de cele statuate, reiese cu puterea evidenţei că varianta de räspuns de Ia Iitera A este incorectä. ln situaţia analizatä, promitentul-vănzător (E) işi asumä obligaţia de a incheia un contract de vănzare şi dea transmite proprietatea asupra intregului imobil, dei, Ia momentul incheierii promisiunii de vănzare, eI deţine doar o cotă-parte ideală din dreptul de proprietate. Pentru a-şi putea executa promisiunea de Vânzarea intregului bun, promitentul-vănzätor ar trebui ca. anterior incheierii contractului promis, să devină proprietar exclusiv aI bunului (fie prin partaj. łîe intr-o altă modalitaie juridică% inirucăt, în situaţia in care ar incheia totuşi un contract de vănzare pentru intregul bun, deşi nu este proprietar decăt pe o cotă-parte. ar nesocoti principiul instituit de art. 641 alin. (4) C.civ.. respectiv aceIa potrivit căruia actele de dispoziţie cu privire Ia bunul comun nu se pot incheia decât cu acordul tuturor coproprietarilor. conform prevederiloractualului cod civil. sancţiunea actului juridicincheiat cu incălcarea acestui principiu este inopozabilitatea actului faţă de coproprietarul care nu a consimţit, expres sau tacit, Iaincheierea acestuia [art. 642 alin. (1) Cciv In consecinţă, K nu va putea declara rezoluţiunea promisiunň şi cere dublul arvunei de Ia F şi G care s-au opus vănzării. actul incheiat cu E nefiind opozabit acestora, astfel, singura vańantă aflatä Ia indemăna Iui 1< este cea arătată Ia varianta C, care este şi singura variantă corectă de răspuns. —

Ĺ:::í :.

ŢEONA ELENA

RAOULESCU TUOOR-VLAD RÄDULESCU

EXPLICATII

191

§2. Contractul de donatie 38. Răspuns: B (admitere în magistratură, mai 2018) Intrebarea are în vedere anumite particularilăţi privind incheierea donaţiei inlre persoane absente. Tncheierea contractului de donaţie între persoane absente presupune exprimarea consimţămántului pärţilor Ia momente diferite, iar nu concomitent. implicănd deci existenţa a două manifestări de voinţe concreiizate în două acte juridice unilaterale distincte: oferta de donaţie şi acceptarea donaţiei. In aceastä situaţie. contractul se considerä incheiat Ia momentul Ia care ofertantul a Iuat cunoştinţă de acceptarea ofertei de către destinatar. Tn ceea ce priveşte varianta de răspuns de Ia Iitera A, aceasta este greşilă, intrucăt oferta de donaţie Lrebuie acceptată de către desiinatar in timpul vieţii sale, pentru că doar Ia aceI moment se reali2eazä acordul de voinţe aI părţilor şi, in plus, acceptarea trebuie comunicată donatorului. De asemenea, conform art. 1013 alin. (2) C.civ., dacă decesul destinatarului intervine imediat după ce a acceptat oferta de donaţie, comunicarea cätre donator a actului de acceptare va putea fi făcută de către moştenitorii donatarului. Varianta de räspuns de Ia Iitera B este corectă având in vedere dispoziţiile exprese ale art. 1013 alin. (1) teza I Cciv. care prevăd posibilitatea donatorului dea revoca oferta de donaţie, atăt timp căt acesta din urmă, nu a Iuat cunoştinţă de acceptarea destinatarului. Revocarea poate fi expresă sau tacită, spre exemplu, prin instrăinarea bunului ce făcea obiectul ofertei de donaţie (Fişe, 2019, p. 718). Varianta de răspuns de Ia Iitera C este greşită, intrucăt in cazul unei oferte făcute unei persoane Iipsite de capacitate de exerciţiu aceasta se acceptă de reprezentantul Iegal [art. 1013 atin. (3) C.civ.]. ln schimb, incapacitatea sau decesul ofedantu!ui atrage caducitatea acceptării ofertei de donaţie [arl. 1013 alin. (1) teza a II-a C.civ] 39. Räspuns: C (primire in profesie avocat deflnitiv, 2015) Condiţia capacităţii dea dispune prin Iiberalitäţi trebuie indeplinită atát Ia data Ia care dispunătowl işi exprimă consimţămăntul, asa cum prevede art. 987 alin. (2) C.civ, in materia Iiberalităţitor in general, cát şi Ia data acceptării ofertei de donaţie, pentru cazul incheierii donaţiei intre persoane absente, Condiţia capacităţii de a primi o donaţie trebuie indeplinítä Ia daia Ia care donatarul acceptâ don$ia. potrivit art. 987 alin. (3) Cciv. (Fîşo. 2019, p. 711). Prin urmare, acceptarea făcută de donatar ar putea conduce Ia incheierea valabilă a contractului de donaţie intre absenţi, chiar dacă intre timp donatawl (beneficiarul) a —

decedat. intrucăt, potrivit art. 1013 alin. (2) teza a II-a. moştenitońi destinatarului pot comunica ofertantului acceptarea donaţiei de cätre donatawl decedat. Or, in speţa noastră, pănă Ia momentul comunicärii acceptării, ofertantul (O.D.) a decedat şi,

potrivit art. 1013 alin. (1) teza hnală C.civ.. decesul acestuia atrage caducitatea acceptării, intrucât in privinţa sa survine o incapacitate dea dispune prin donaţie inainte dea ĺi acceptată oferta acestuia. In consecinţă, varianta de răspuns de Ia Iitera C este corectă, moştenitorii destinatarului pot sä comunice acceptarea făcută de acesta. dar, ca urmare a decesutui donatowlui (O.D.), acceptarea devine caducă. ĺn ceea ce priveşte varianta de răspuns de Ia Iitera A, aceasta este greşitá, intrucăt, conform articoluluí amintit mai sus, ca urmare a decesului ofertantului, acceptarea devine caducă, şi nu oferta de donaţie, cum greşit este menţionat în cuprinsul răspunsului. In cele din urmă, şi varianta de răspuns de Ia Iitera B este greşită, deoarece oferta de donaţie trebuie să fie acceptată de destinatar in timpul vieţii sale, ceea ce înseamnă că moştenitorii acestuia nu pot accepta oferta de donaţie in Iocul donatarului [art. 1013 alin. (2) C.civ.]. avocat stagiar, 2015) Îńtre P. şi 8. s-a incheiat o promisiune de donaţie, prin care P. s-a obligat să doneze Iui 8. o casă de vacanţă. Actul a fost incheiat in forma cerutä de Iege (forma inscrisuluí autentic), astfel incát nu sunt probleme Iegate de valabilitatea promisiunii [art. 1014 alin. (1) C.civ.J. Avănd in vedere că promitentul donators-a răzgänditin privinţa incheierii contractului de donaţie, art. 1014 alin. (2) C.civ. dă dreptul promitentului donalar să cearä instanţei doar daune-interese echivalente cu cheltuielile pe care Ie-a făcut şi avantajele pe care Ie-a acordat telilor in considerarea promisiunii. B, nu poate solicita instanţei să pronunţe o hotärăre care să ţină Ioc de donaţie, avănd in vedere faptul că incheierea acestui contract ţine de o apreciere pur subiectivă din partea donatorului, cu atăt mai mult cu căt este vorba despre un act cu titlu gratuit. In consecinţă, varianta de răspuns de Ia Iitera B este greşită. In privinţa conversiunii promisiunii in donaţie, aceasta nu este posibilă, intrucătin cauzä nu vorbim despre un act nul absolut. ale cărei efecte să Iie inlăturate prin conversiune, Promisiunea de donaţie este valabil incheiatä, cu respectarea tuturor condiţiilor de fond şi de formă, singura problemă fiind cea a executării obligaţiei asumate prin acest contract. Or, sancţiunea pentru neexecularea obligaţillor asumate printr-un contract nu poate fi. în niciun caz, nulilatea. ci. eventuaL revocarea, rezoluţiunea. rezíţierea etc., după caz, Aşadar, varianta de ráspuns de Ia Iitera A este greşitä. In consecinţă, singura variantă corectă de räspuns este cea de Ia Iitera C. in considerarea dispoziţiilorart. 1014 alin. (2)C.civ.

I

40. Răspuns: C (primire in profesie

—

192

EXPLICAŢII

DREPT CIVIL IV, CONTRACTE SPECIALE

41 Râspuns: C (prîmire in profesie avocat sta giar, august 2019) Intre D, ín Calitate de promitent-donator, şi F in Catitate de promitent-donatar. a fostincheiată, in formä autenticâ. Cu respectarea deci a cerinţei preväzute de ad. 1014 alin. (1) Cciv, o promisiune de donaţie cu privire Ia un imobil situatin CIuj Promisiunea astfel incheiatá nu conţine obligaţia in saicina Iui F de a urma cursurile unei facultäţi din aceIaşi oraş. această chestiune rämánănd doar Ia stadiul de deziderat din partea promitentului-donator. D. Prin urmare, nu se poate susţine câ promisiunea de donaţie instituie o sarcinä pentru promitentul-donatar, motiv pentru care varianta de răspuns A este greşită, Varianta este falsă şi prin rapodare Ia dispoziţiile art 1022 Cciv care stabilesc că promisiunea de donaţie se revocă de drepl doar pentru apariţia unui caz de ingratitudine Ori pentru deteriorarea situaţiei materiale a promitentului, şi nicidecum pentru neexecutarea sarcinii de către beneflciar. Nici Varianta de răspuns B nu este adevărată, deoarece F, fiind teij faţă de eventualul contract de vânzare incheiat de F, nu va putea cere rezoluţiunea contractului, Este adevărat că prin încheierea promisiunii, in temeiul ad. 627 alin. (4) C.civ., s-a născut o clauzä de inalienabilitate cu privire Ia imobilul cea făcut obiectul antecontractului, insă F, astfel cum am arätat şi anterior, nu va putea, solicita rezoluţiunea contractului de vânzare incheiat cu nerespeclarea clauzei, ci va putea, eventual, să solicile anularea acestui contract ip baza dispoziţiilor art. 629 alin. C.civ,, astfel că şi varianta de răspuns C este corectă.

I

57. Răspuns: B, C (primire in proťesie — avocat definitiv, 2014) Intrebarea vizează eĺectele revocării peniru ingratitudine, atât efectele generale (intre pärţi) reglementate de art 1025 C.civ, căt şi efectele speciale (faţä de terti) regtementate de art. 1026 C.civ Astfel, cnnform art 1025 alin. teza flnală C.civ, Din aceste considerente, varianta de răspuns de Ia Iitera B este greşită, in timp ce ultima variantă de räspuns de Ia Iitera C este corectă. Căt priveşte garanţia contra tulburărilor de fapt, Iocatorul. ca regulă, nu răspunde pentru acelea cauzate de fapta unui terţ care nu pretinde vreun drept asupra Iucrului (art 1793 teza I C.civ.); in acest caz. locatarul are Ia indemănă o acţiune posesorie, in condiţflle art 949 alin. (2) Cdv. Prin excepţie, Iocatorul va garanta pentru tulburärile de fapt cauzate de terţi, incepute inaintea predării bunului şi care iI impiedică pe Iocatarsăil preia (art. 1793 teza a II-a C.civ.) (Fişe, 2019. p. 738-739), imprejurare care face ca varianta de răspuns de Ia Iitera A să He, Ia răndul ei, corectä. —

I

63. Răspuns: A, B (admitere NM şi în magistraturä, 2014) Varianta de răspuns de Ia Iitera A este corectă, intrucăt, in Iipsă de uzanţe şi de stipulaţie contrarä, chiria se pläteşte, conform art. 1797 alin. (2) Iit. c) C.civ., in prima zi lucrátoare a fiecărui trimestru, dacă durata Iocaţiunü este de ceI puţin un an. Pentru situaţia in care durata contractului nu depăşeşte o Iună, chińa se pläteşte in avans pentru toatä durata contractului, potrivit art. 1797 alin. (2) Iit. a) C.civ. Aşadar, varianta de răspuns de la Iitera B este corectă. Dacă durata Iocaţiunii este mai mare de o Iună, dar mai mică de un an, chiria se va pläti in prima zi Iucrätoare a fiecărei Iuni, potrivit ad. 1797 alin. (2) Iit. b), şi nu in ultima zi Iucrätoare a Iunii, cum greşit este menţionat in varianta de răspuns de Ia Iitera C.

c (primire în proŕesie avocat sta giar, martie 2019) Varianta de răspuns de Ia literaAeste incorectă, intrucăt in cazul contractului de vănzare. preţuI constă numai intr-o sumă de bani [art. 1660 alin. (1) C.civ.j, in caz contrar nemairiind in faţa unui contract de vănzare, ci a unuia de schimb, Spre deosebire de contractul de vănzare. preţuI intr-un contract de locaţiune (chiria) poate fi stabilit atăt in bani, căt i in orice alte bunuri ori prestaţii [art. 1780 alin. (1) C.civ.], exprimarea in bani a chiriei neflind de esenţa contractului de Iocaţiune. Căt priveşte incapacităţile dea incheia aceste două contracte, dispoziţiile referitoare Ia funcţíonarii publici. judecătorii sindici şi practicienii in insolvenţă din materia vănzării, sunt aplicabile in mod corespunzător şi Ia contractul de Iocaţiune [art. 1784 alin. (2) C.civ. coroborat cu art. 1653 c.civ.1, astĺel că varianta de răspuns de Ia Iitera B este corectä. Corectă este şi varianta de răspuns de Ia Iitera C, intrucát nici vánzătorul şi nici Iocatorul nu sunt răspunzători pentru viciile care erau aparente Ia data incheierii contractului şi pe care Iocatarul nu Ie-a reclamat fără intärziere [art. 1790 alin, (2) Cciv).

I

64. Răspuns: B,

—

65. Răspuns: c (primire in proťesie avocat stagiar, 2013) Tntrebarea urmăreşte veriĺicarea anumitor aspecte din materia contractului de Iocaţiune, referitoare Ia obligaţia de garanţie ce ii revine Iocatorului şi Ia caracterele juridice ale contractului. Astfel, conform dispoziţiilorart. 1789 C.civ., Iocatorul are obligaţia dea asigura Iocatarului Iiniştita şi utila folosinţă a bunului pe tot timpul Iocaţiunii. Această obligaţie include, printre altele, şi obligaţia de garanţie pentru tulburările de fapt şi pentru cele de drept, Dacă in privinţa celei dintăi, Iocalorul nu are, ca reguiä, nicio obligaţie, in ceea ce priveşte garanţia pentru tulburăríle de drept aceasta este datorată impotriva oricărui terţ care pretinde un drept asupra bunului dat in Iocaţiune, chiar in Iipsa unei tulburări de fapt din partea terţului [art. 1794 alin. (1) teza I C.civj. Prin urmare, varianta de răspuns de Ia Iitera A este greşitä, Iocatorul fiind ţinut să iI garanteze pe ocatar de tulburarea cauzată prin fapta unui terţ care pretinde un drept asupra bunului dat in Iocaţiune. Contractul de Iocaţiune nu este un act incheiat intuitu personae. Aşadar, moartea Iocatomlui sau cea a Iocatarului, nu are niciun efect asupra eficacităţii contractului, astfel cum precizează in mod expres şi Iegiuitorul, in art. 1820 alin. (1) C.civ. Cu toate acestea, in cazul Iocaţiunii cu durată determinată, moştenitorh locatarului pot denunţa contractul in termen de 60 de zile

I

—

1 93

EXPIJCAŢII

DREPT CIVIL. IV. CONTRACTE SPECIĂLE

de Ia data Ia care au uat cunoştinţă de moartea Iocatarului şi de existenţa Iocajiunii [ad. 1820 alin. (2) C.civ.J. Prin urmare, şi varianta de răspuns de Ia Iitera B este greşitä. Tn fine, in privinţa caracterului de titlu executoriu aI contractului de Iocaţiune, trebuie avute Tn vedere, pe de o parte, dispoziţüle art, 1798 C.civ., potrivit cărora contractul de locaţiune incheiat prin inscris sub semnăturä privată şi înregistrat Ia organele fiscale, precum şi cel incheiat in formä autenticä, constituie titlu executoriu pentru plala chiriei, iar, pe de altă parte, cele ale art. 1809 alin. pct. 1 şi 2 CPC, conform căruia nu se va da termen, ci se vor trece in incheierea de şedinţă declaraţule verbale făcute în instanţă cănd: 1. se indreaptä greşelfle materiaĺe dŕn cuprînsul cererü; 2. reclamantuĺ măreşte sau mícşorează cuantumul obřectuluí cereMt Varianta de răspuns C nu este corectă, deoarece suntem in ipoteza unei modificări a cererii de chemare in judecată iniţiale, sens in care Urmează a se aplica art 204 alin. (1) CPC, care impune amănarea judecăţii şi comunicarea cererii modiflcate părâtului. Astfel. conform textului Iegal evocat, reclamantul poate să işi modifice cererea şi să propună noi dovezi, sub sancţiunea decăderfl. numai pănă Ia primul termen Ia care acesta este Iegal citat, In acest caz, instanţa dispune amănarea pricinii Şi comunicarea cererii modiflcate părătului, in vederea formulării intămpinării. care, sub sancţiunea decäderi, va b depusă cu ceI puţin 10 zile inaintea termenului ňxat, urmănd a fi cercetată de reclamant Ia dosarul caUzei.

I

41. Răspuns: C (primire in profesie avocat sta giar, 2014) Varianta de răspuns A este greşită, întrucăt, conform art 194 Iit. e> teza finală CPC, reclamanlul are obligaţia dea indica în cuprinsul cererii de chemare in judecală numele, prenumele şi adresa martorilor. Părţile lrebuie ca in termen de 5 zile de la momentul incuviinţării probei cu martori să indice numele şi adresa acestora [art. 254 alin. (4) CPC] doar in situaţia in care proba este propusă pe parcursul cercetării procesului, in condiţiile art 254 alin. (2) CPC, respectiv atunci cănd necesitatea probei rezultă dín modificarea cererii, nevoia administrării probei reiese din cercetarea judecătorească şi partea nu o putea prevedea, partea invederează instanţei că, din motive temeinic justiflcate, nu a putut propune in termen probele cerute, administrarea probei nu duce Ia amânarea judecăţi sau există acordul expres aI tuturor părţilor. Varianta de răspuns B este greşită, intrucăt nu se pune problema de admisibilitate a probei cu martori, ci de decădere a reclamantului din proba cu martori prin raportare Ia prevederile art. 254 alin. (1> CPC, conform căruia probele se propun, sub sancţiunea decăderii, de către reclamant prin cererea de chemare in judecată, iar de către pârât prin intămpinare, dacă Iegea nu dispune altfet. Varianta de răspuns c este corectă, deoarece indicarea in chiar cererea de chemare in judecată a numelui şi domiciliului martorilor propuşi reprezintă o condiţie formală de propunerea probei cu martori impusă in mod expres de dispoziţiile art. 194 Iit. e) teza finală coroborat cu art. 148 alin. (1) teza a II-a CPC, in raport de care, atunci cănd se cere dovada cu martori, reclamantul va indica numele de familie, prenumele şi adresa fiecărui martor in parte, precum şi, dacă este cazul, adresa electronică sau alte coordonate, precum numărul de telefon, numărul de fax sau alte asemenea date de contact ale martorilor. —

42. Răspuns: C (admitere in magistratură, aprilie 2017) Varianta de răspuns A este greşitä avănd in vedere că, deşi solicitarea de a se judeca cauza in Iipsă este de natură să evite suspendarea pentru Iipsa de prezenţă a părţilor Iegal citate in conformitate cu art 411 alin. (1> pct. 2 CPC cănd niciuna dintre părţi, Iegal citate, nu se inĺăţişează Ia strigarea cauzei, chiar dacă s-a formulat această cerere este posibil să fle incident cazul de suspendare voluntară de Ia art 411 alin. (1) pct. 1 CPC, ambele părţi putănd solicita suspendarea. Varianta de răspuns B nu este corectă deoarece. potrivit art. 194 Iit. a) CPC reclamantul are obligaţia indicării domiciliului părătului, şi nu a domiciliului procesual aI acestuia. Părătul este ceI care işi poate alege domiciliul procesual. in temeiul art 158 cpc, conform căruia, in caz de alegere a domiciliului sau. după caz, a sediului. dacâ partea a arătat şi persoana insărcinată cu primirea actelor de procedură, comunicarea acestora se va face Ia acea persoană, iar in Iipsa unei asemenea menţiuni, comunicarea se va face, după caz. potrivit art 155 sau art 156 CPC (adică potrivit regulilor generale privind Iocul cităńi). Totodată, partea poate alege ca toate actele de procedură să ii fle comunicate Ia căsuţa poştală. Varianta de răspuns C este corectă in conformitate cu art. 352 alin. (2) CPC, potrivit căruia, cu incuviinţarea preşedintelui. fiecare dintre judecători, procurorul, cănd participă Ia judecată, precum şi partea adversă pot pune direct intrebări celui chemat Ia interogatoriu. —

1.2. Etapele cercetädi procesului şi a dezbaterii in fond a procesului 1.2.1. Şcdinţn dc judecatä. Íncheicrilc

I

43. Răspuns: B (admitere INM şi in magistntură, 2017) Varianta de răspunsAeste greşitä, intrucăt, conform art 216 alin. (4) CPC, preşedintele completului de judecată poate să Iimiteze in timp intervenUa fiecărei părţi (deci, inclusiv a reclamantului), dar va trebui să pună in vedere părţii, inainte de a-i da cuvăntul, timpul pe care iI are Ia dispoziţie.

-

318

EXPLICAŢII

DREPT PROCESUAL CiVIL 1. PROCEDURA CONTENCIOASĂ

Variania de raspuns B esle corecta, fiind in contormitate cu prevedenle art. 215 alin, (4) CFC, in raport de care, Ia cererea pärţfl interesate, pentru motive temeinice, judecätorul poate schimba ordinea de pe listä. Varianta de răspuns C este greşitä. intrucát preşedintele completului de judecată acordă cuvăntul mai întâi reclamantului. apoi părâtului, precum şi celorlalte pärţi din proces, în funcţie de poziţia Ior procesuală, Reprezentantul Ministerului Public va vorbi ceI din urmä, ín afară de cazul cănd a pornit acţiunea [art. 216 alin. (2) CPCI, situaţie în care acesta va avea primul cuvăntul, şi nu ultimul, astfel cum se menţioneazä in mod ernnat ín varianta de räspuns, Räspuns: 6, C (admitere în magistratură, mai 2018) Varianta de răspuns A nu este corectă, deoarece instanţa de judecată nu poate să dea în toate cazurile (astfel cum se menţionează in varianta de räspuns) calificarea juridică proprie a ceea ce s-a dedusjudecăţii. De exemplu. ĺn condiţiile art. 22 alin. (5) cpc. judecätorul nu poate schimba denumirea sau Iemeiul juridic in cazul in care părţile, in virtutea unui acord expres privind drepturi de care, potńvit legii. pot dispune, au slabitit calificarea juridică şi motivele de drept asupra cărora au inţeles să limiteze dezbaterile. dacă astĺel nu se încalcă drepturile sau interesele legitime ale altora. Varianta de răspuns B este corectâ, fîind in concordanţă cu art 237 alin. (2) pct. 4 CPC, care prevede că instanţa, printre altele. in etapa de cercetarea procesului va constata care dinlre pretenţii sunt recunoscute l care sunt contestate. Varianta de răspuns C este corectă. prin raponare la ad. 237 alin. (2) pct 10 cPc (care prevede că instanţa va îndeplini orice alt act de procedură necesar soluţionării cauzei) si pct. 7 (in raport de care instanţa va încuvmnţa probele solicitaie de pärţi pe care le găsete concludente. precum i pe cele pe care. din oflciu, Ie consideră necesare pentru judecarea procesului şi le va administra in condiţiile Iegii), precum şi raporlat la art 241 alin, (4) CPC, conform căruia judecătorul poate stabili pentru părţi, precum si pentru alţi participanţi in proces. indatoriri in ceea ce priveşte prezentarea dovezilor cu inscrisuri. relaţii scrise, răspunsul scris la interogatoriul comuncat potrivit art 355 CPC, asistarea şi concursul la efectuarea in termen a expedizetor. precum şi orice ate demersuri necesare soluţionärii cauzei. .

I

45. Răspuns: B (admitere in magistratură, apťilie 2017) Varianta de räspuns A nu este corectă. prin raportare la art 222 alin. (1) CPC, care prevede cä amănarea judecăţii pentru lipsă de apărare poate fi dispusă. la ccrcrca părţii intcrcsate, numai in mod excopţional, pentru motive temeinice S care nu sunt imputabile pärţii sau reprezentantului ei. Astfel că motivele nu trebuie să fie imputabile părţilor (deci limitarea din grilä nu se ii ilpune) iai i iotivui Ii etjuie d fl ui iul exepţiui idl, i iu ui i iu[iv (si i isii iu justi flcat Varianta de räspuns B este corectă avănd in vedere obligativitatea comunicärii cererii de chemare in garanţie in temeiul art 74 alin (2) CFC raportat la art 64 alin (1) CPC, conform cäruia instanţa va comunica părţiior cererea de intervenţie şi coph de pe inscrisurile care o insoţesc (soíuţie incidentä in cazui tuturor formelor de inten'entie forţată formulate din iniţiativa uneia dintre pärţi). Varianta de răspuns C nu este corectă, deoarece nu există temei legal pentru o asemenea amănare obligatorie a unei eventuale pregătih a apărăriL O astfel de cerere de amănare s-ar impune numai in condiţiile art 222 cc. conform cărora amânarea judecăţii pentru lipsă de apărare poate fi dispusă, la cererea părţii interesate, numai in mod excepţional. pentru motive temeinice i care nu sunt imputabile părţii sau reprezentantului eL Comisia de soluţionare a contestaţńlor. în motivarea dată cu privire la varianta contestatä, a constatat că räspunsul C nu este corect Amănarea judecEirü caicei nu este chJigatene, nşa cum pmmisa întmbüńi stabiiete. în situaţia in cam părätul invocă Iipsa caUtăţüprocesuale active Ia primui termen dojudocatä, iar rcclamantul. Iegal citaf, nu este prezent Iajudecat Amánama judecării cauzei este, insă Ia Iatitudinea instanţei. cam, facultativ. poate amâna Iudecama cauzei pentru a da posibi/itatea reclamantului să-şi pregătească apărama. In condiţiüe in cam reclamantul am obligaţia de a justiflca chiar Ţn cuprinsul cerehi de chemam in]udecată calitatea procesuală atăt a sa, căf şi a părătului, potrivit art 32 aĺin. (1) cc, rec!amantui nu poate pretinde că incidentul este unuI surprinzător. (n plus. dispoziţifle art 113 CPC stabîfesc obligaţü clare ale päqilor in privinţa desfăşurării procesulut ĺn condiţüle in cam mcfamantu/ a fost Iega( citat, Iipsind Ia teununul dejudecatä, elnu işi indeplineşte aceste obligaţü, asumăndu-şiastfel consecinţele atitudíníi s&e procesuale, Există in mod evident obligaţia instanţei de a pune in discuţia pălilor asemenea incidente, insă aceasfä obíígaţíe trebuie corelată cu principiul oralităţü şi aI Iegalei citări a părţlor.

I

46. Răspuns: A, B (admitere in magistraturä, mai 2018) Varianta de răspuns A este corectă în temeiul art 220 CPC, care prevede că părţile pot cere instanţei, la inceputul şedinţei, amânarea cauzelor care nu sunt in stare de judecatä, dacä aceste cereri nu provoacä dezbateri. Când comptetul de judecată este atcätuit din mai mulţi judecători, această amânare se poate face şi de un singur judecător Varianta de răspuns B este corectă, prin rapodare la art 222 alin. (2) CPC, conform căruia, alunci când instanţa reĺuză amănarea judecăţii pentru acest motiv, va amána, la cererea păr(ii, pronunţarea in vederea depunerii de concluzii scrise. Varianta de räspuns C nu este corectă. amănarea putând li solicitată de pärtj sau pusă in discuţie de instanţa de judecată atunci când dispoziţiile legale in materie impun o asemenea măsură [de exemplu, conform art. 153 alin. (2) CPC, instanţa va

MÄDĂLINA DINU

EXPLICAŢII

379

amána judecarea şi va dispune să se facă citarea ori de câte ori constată că partea care Iipseşte nu a fost cilată cu respectarea cerinţelor prevăzute de Iege, sub sancţiunea nulitäţHj. Prin urmare, amânarea judecăţii poate fi dispusă atát Ia cererea părţii, căt şi ca urmare a punerii în discuţie de către instanţă din oficiu a motivului de amănare, şi nu doar Ia cererea unei părţi, cum in mod eronat se menţionează in varianta de răspuns. Varianta de răspuns Ca fost contestată, susţinándu-se că şi aceasta este corectă, făcándu-se referire Ia art 222 alin. (1) CPC, care prevede că amânarea judecăţfl pentru Iipsă de apărare poate fi dispusă Ia cererea părţii interesate. Prin raportare Ia contestaţia formulată, Comisia de soluţionare a contestaţiilor a apreciat că varianta C de răspuns nu este corectă. deoarece amănareaJudecăśii poate fi dispusă Ia cererea unei părţ. in condiţiile art. 222 alin. (1) CPC, numai pentru lipsă de apăram. ipoteză ce nu se regăseşte in enunţul acestei variante. Ín egală mäsură, amánama judecăfü poate fl dispusă şi din oficiu de către instanţa de judecată ori prin invoiala părţilor, aşadar nu doar la cererea unei părţi. 47. Răspuns: B, C (admitere INM, noiembrie 2019) Varianta de răspuns A este greşită. Astfel, dacă partea se ob/igă să prezinte martowl la termenul de judecată, fără a Ű citat însă din motive imputabile aceasta nu îşi indeplineşte obliga ţia. instana va dispune citarea martorului pentru un nou termen [art. 312 alin. (3) CPCJ, Pentru acest nou termen acordat instanţa poate emite un mandat de aducere, potrivit dispoziţiilor art 312 alin. (3) teza a II-a şi ale art 313 CPC, iar dacă nici in această ipoteză madorul nu se infăţişează, instanţa poate trece Ia judecată. Varianta de răspuns B este corectă. Judecata contestaţiei Ia executare se face după regulile aplicabile judecăţii in primâ instanţă, conform prevederilor art. 717 aIin. (1) CPC, ceea ce inseamnă că sunt pe deplin aplicabile prevederile art 196 alin. (2) CPC; astfeL dacă se invocă Iipsa de semnătură, reclamantul care Iipseşte Ia aceI termen va trebui să semneze cererea ceI mai Iărziu Ia termenul urmâtor, fiind inştiinţat in acest sens prin citaie, In cazul in care reclamantul este prezent in instanţă, acesta va semna chiar in şedinţa in care a fost invocată nulitatea. Prin urmare, prin raportare Ia textele Iegale de mai sus, amânarea judecäţii este obligaĺoríe atunci cánd instanţa constată. la termen, că nu este semnată contesĺaţia Ia executare, iar contestatorul Iipseşte Ia aceI termen, deşi a fost Iegal citat. Varianta de räspuns C este corectă, faţă de dispoziţiile art. 220 CPC, care dispun că pägi/e pot cere instanţei, /a inceputut şedinţei, amánarea cauzeĺor care nu sunt in stare de judecatä, dacă aceste cereri nu provoacä dezbateri. Cănd completul de judecată este a/cătuit din mai mulţijudecătofl, această amănare se poate face şi de un singurjudecător. 48. Râspuns: o, c (admitere in magistratură, aprilie 2017) Varianta de răspuns A nu este corectă, deoarece in această situaţie nu este incident termenul in cunoştinţă, raportat Ia art 229 alin. (2) pct. 1 CPC, conform căruia acesta nu se aplică in cazul reluärii judecăţii, după cea fost suspendată, indiferent de modul in care anterior suspendârh părţile au fost citate. Varianta de răspuns B este corectă, conform art 229 alin. (1) CPC, in raport de care partea care a fost prezentä Ia un termen de judecatä, personal sau printr-un reprezentant Iegal ori convenţional, chiar neimputernicit cu dreptul dea cunoaşte termenul, nu va fi citată in tot cursul judecării Ia acea instanţă, considerăndu-se că ea cunoaşte termenele de judecată ulterioare. Varianta de răspuns C este corectă in conformitate cu art 229 alin. (2) pct. 3 CPC, potrivit căruia termenul in cunoştinţă nu se aplică (şi, prin urmare, partea va fi citată) in cazul in care partea este chemată Ia interogatoriu, in afară de cazul in care ea a fosţ prezentă Ia incuviinţarea Iui, cănd s-a stabilit şi termenul pentru Iuarea acestuia. 49. Râspuns: A, B (primire in profesie avocat sta giar, martie 2019) Varianta de răspuns A este corectă. Potrivit dispoziţilor art. 229 alin. (1) teza I CPC, partea are termen in cunoştinţă şi nu va mai fi citată pentru termenele ulterioare dacă a fost prezentă Ia un termen dejudecatá, personal sau printr-un reprezentant Iegal od convenţional. chiar neimputemicit cu dreptul de a cunoaşte termenul. Prin urmare, dacă Ia aI doilea termen de judecată se constată că procedura de cilare cu párătul nu a fost Iegal indeplinită, instanţa va dispune citarea párătului. Oacă reclamanlul a fost prezent Ia termenul anterior, acesta nu va mai fi citat, aprecăndu-se că are termen in cunoştinţă. Varianta de răspuns B este corectă. Termenul in cunoştinţă nu se aplică deţinuţilor şi militarilor incazarmaţi, aceştia fiind citaţi pentru Iiecare termen dejudecată, conform art 229 alin. (3)-(4) CPC. Prin urmare, dacă reclamantul este deţinut acesta va fi citat pentru fiecare termen de judecatä. Varianta de răspuns C este greşită, Chiar dacă judecata se desfăşoarä in camera de consiliu, in măsura in care cererea se soluţionează cu citarea părţilor, iar Ia aI doilea termen de judecată se constată că procedura de citare cu părătul nu a fost Iegal indeplinită, instanţa va dispune amânarea judecăţii şi refacerea procedurii de citare cu părătul pentru Iermenul dejudecatä acordat in acest sens. —

50. Räspuns: A (primire in profesie avocat stagiar, august 2019) Varianta de răspunsA este corectă. Potrivit dispoziţiilor art 229 alin. (1) CPC, părţii cäreia, personal ori prin reprezentant Iegal sau convenţional ori prin funcţionarul sau persoana insärcinatâ cu primirea corespondenţei, i s-a inmănat citaţia pentru un termen de judecatä, are termen in cunoştinţă, considerăndu-se că, in acest caz, ea cunoaşte şi termenele de judecată —

380

DREPT PROCESUAL CIVIL 11. PROCEDURA cONTENCIOASĂ

EXPLICAŢII

ulterioare aceluia pentru care citaţia i-a fost inmănată. Prin urmare. faţă de ipoteza enunţată şi textul legal menţionat, partea are termen in cunoştinţä chíar dacä nu se prezintă Ia termenul pentru care a fost citatä. Varianta de râspuns B este greşită, faţă de explicaţiile oťerite la varianta de răspuns A, Varianta de räspuns C este greşită, Partea care se infăţişeazä inaintea instanţei la terrnenul pentru care a fost citată nu va mai fi citată Tn tot cursul procesului in faţa acelei instanţe. termenul in cunostinţä incident in faţa primei instanţe neavănd aplicabilitate şi in căile de atac. Tn acest sens sunt dispoziţiile art 229 alin. (1) cpc, in raport de care. in ipoteze!e prevăzute, partea nu va ťi cijată în tot cursul judecărü Ia acea instanţă. considerăndu-se că ea cunoaşte fermenelo de judecată ulteńoam.

51. Răspuns: A, C (admitere in magistraturá, mai 2018) conform art. 235 cpc. incheierile premergătoare judecăţii sunt de douä feluń: preparatorii şi interlocutorii. Textul de Iege menţionat detineste încheierile interlocutorii ca flind acelea prin care. fără a se hotäriin totul asupra procesului. se soluţioneazä excepţii procesuale, incidente procedurale ori alte chestiuni Iitigioase, prevăzănd. totodată, că instanţa nu este Iegată de incheierile premergätoare cu caracter preparatoriu, ci numai de cele interlocutorii. Tncheierea interlocutorie prezintă, aşadar, două caracteristici: prejudecarea fondului şi faptul cä Ieagă instanţa, care nu va mai putea reveni asupra ei. urmănd ca. Ia pronunţarea holärării sä ţină cont de problemele rezolvate prin această incheiere (0. BOR0I, M. STANCu, 2017. p. 438). cu titlu de exemplu, au caracter interlocutoriu: încheierea de admitere in principiu a unei cereri de intervenţie. incheierea de admitere in principiu Tn proceseie de partaj, incheierea prin care instanta s-a pronunţat asupra unei excepţii procesuale. in sensul respingerii acesteia etc Variantele de la IitereleAşi c sunt corecte, prin aceste incheieri flind dispuse măsuri care leagă instanţa. aceasta neputănd reveni asupra măsurilor dispuse Varianta de răspuns B nu este corectă, deoarece asupra conexării se poate reveni, aspect menţionat in cuprinsul art 139 alin. (5) CPC. conform căruia, in orice stare a judecăţii, procesele conexate pot fi disjunse şi judecate separat dacă numai

unuI dintre ele este Tn stare de judecatä.

I

52. Răspuns: C (admitere INM, noiembrie 2019) Varianta de răspuns A este greşitä. Tncheierile premergätoare judecăţii pot fi interlocutorii (care Ieagă instanţa, aceasta nemaiplltánd rRvRni asupra măsurii dispuse prin intermediul acesteia) si preparatorii (care nu Ieagă instanta. instanta putând reveni asupra mäsurii). ln acest context, incheierea prin care instanţa statuează asupra concludenţei şi utilităţi unei probe are caracter preparatoriu, aspect ce rezultă din analiza prevederilor art. 259 cpc, conform cărora instanţa poate reveni asupra unor probe încuviinţato dacä dupä adrninistrarea aitorprobe, apreciazä c& administrarea vmlrneia nu mai este necesară, sub condIţia dea pune in discuţia părţilor acest aspect in vederea respectării principiuiui con(radictorialitäţii şi a dreptului Ia apărare. Variarita de räspurIs B este greşită, incheierea prin care nstanţa estimează durata procesului avănd caracter preparatoriu, iar nu intorlocutoriu, aspect care rezultä din cuprinsul dispoziţiilor art. 238 alin. (2) cpc, Tn raport de care, pentru motive temeinice, instanţa poate reveni asupra duratei procesului iniţial estimate. Varianta de räspuns c este corectä. Astfel, potrivit dispoziţiilor art 235 cpc, sunt incheieri intertocljforü acelea prin care, ťäră a se hotărî Jn totul asupra procesutui, se soluţoneazü exccpţi pmcesuale, incidento procodumle ori alto chcstíuni htigioaso.

I

53. Răspuns: C (admitere INM şi in magistraturä, 2014) Varianta de răspuns A este greita, prin rapodare Ia art 233 alin, (3) cpc, conform căruia, in cazul in care hotărărea

se p[onuntă in ziua in care au avut Ioc dezbaterile, nu se intocmete incheíerea de edinţă, menţiunile cu privire Ia şedinţä fäcăndu-se in partea introductivă a hotărárii. Varianta de räspuns B este greşită, deoarece art. 233 alin. (1) lit. m) cc prevede că incheierea de şedinţă se va semna de membrii completului si de către grefier, in toate cazurile. Varianta de răspuns C este corectä, prin raportare Ia dispoziţiile art. 466 alin. (4) cpc, conform cărora Tmpotriva incheierilor premergătoare nu se poate face apeI decât odată cu fondul, afară de cazul cănd Iegea dispune altfeL coroborat cu art 494 cc. in raport de care dispoziţiile de procedură privind judecata in primă instanţă şi in apeI se aplică şi in instanţa de recurs. in mäsura in care nu sunt potrivnice celor cuprinse in secţiunea privind recursul. Sunt astfel de incheieri, care pot fi atacate separat: incheierea prin care instanţa dispune suspendarea cauzei sau respinge cererea de reluare ajudecăţii (art 414 cPc). incheierea de respingerea cererii de asigurare poate fi atacată separat numai cu apeI [art. 361 alin. (2) ccj etc

1.2.2. Exccpţii(e procesnulc 54. Răspuns: c (primire în proťesie avocat sta yiar, 2014) Varianta de răspunsAeste gresită, deoarece, in funcţie de caracterul normelor care Ie reglementeazä, excepţiile procesuale se clasitjcă in excepţii absolute (reglementate de norme de ordine publică) şi relative (reglementate de norme de ordine privată); insă doar excepţiile absolute pot fi invocate de pärţi, procuror (dacä participă la judecată) sau de către instanţă din oflciu,

I

—

EXPLICAŢII

MÄDĂLINA DINU

381

excepţiile relative putănd fi invocate doar de către partea interesală. AstfeI, conform art 247 alin. (1) CPC, excepţiile absolute pot fi invocate de parte sau de instanţă În orice starea procesului, dacă prin Iege nu se prevede altfel, in raport de enunţul grilei, care face referire Ia excepţule procesuale. fărá a se menţiona distincţia intre cete absolute şi cele relative, varianta de räspuns este greşilă, din categoria excepţiilor procesuale doar cele absolute putănd fi invocate de oricare dintre părţi. procuror sau din oĺiciu de către instanţa de judecată. Varianta de răspuns B este greită. excepţiile procesuale ňind diťerite de apărările de fond. Apărările de fond sunt acele mijloace prin care părátul invocă obiecţiuni impotriva pretenţiei reclamanlului, urmărind respingerea cererii acestuia ca neintemeiată (ca nefondată). după examinarea fondului pretenţiei respeclive. De exemplu, părătul chemat în judecată pentru a fi obligat să restituie reclamantului o sumă de bani, cu privire Ia care reclamantul pretinde că i-a imprumutat-o, se poate apăra invocánd faptul că nu a imprumutat nimic de Ia reclamant, că şi-a plătit datoria. cä a operat compensaţia Iegală etc. (G. B0R0I, M STANcu. 2017. p. 446-447). Pe de altă parte. excepţia procesuală este mijlocul prin care. Tn condiţiile Iegii, partea interesală. procurorul sau instanţa invocă, fără să pună în discuţie fondul dreptului, neregulańtăţi procedurale privitoare Ia compunerea completului sau constituirea instanţei. competenţa instanţei ori Ia procedura de judecată sau Iipsuri referitoare Ia dreptul Ia acţiune urmărind. după caz. declinarea competenţei, amănareajudecăţii, refacerea unor acte ori anularea, respingerea sau perimarea cererii (art. 245 CPC). Varianta de răspuns C este corectă, deoarece, in funcţie de efectul pe care iI produc in caz de admilere. except)ile procesuale se clasifică in excepţii peremptorii (dirimante), care conduc Ia stingerea procesului, impiedicănd astfel judecarea pricinii şi excepţii dilatorii, care amănă judecată.

avocat sta giar, august 2019) Varianta de räspuns A este greşită. Excepţia procesuală, în cazul in care se admite, se face prin nĺermediul unei incheieri cu caracter interlocutoriu (spre exemplu, excepţia de Iitispendenţă excepţia de conexitate etc.) sau prin sentinţă ori decizie, in funcţie de momentul procesual în care se invocă excepţia (in primă instanţă excepţia va fi admisă prin sentinţă, in apeI sau, după caz, recurs prin decizie) şi de efectul acesteia (dacă produce sau nu un efect dirimantlperemptoriu). Varianta de răspuns B este corectă, Dacă excepţia procesualä invocatä este neîntemeiată, instanţa o va respinge printr-o încheiere interlocutorie intrucăt, prin respingerea excepţiei, instanţa va rămăne in continuare investită cu soluţionarea pricinii. De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 235 CPC, sunt incheieri interlocutorü acelea prin care, fără a se hożäri in totul asupra procesulu se soluţioneazä excepţüprocesuale (...). Varianta de răspuns C este greşită, intrucăt, in cazul in care se admite excepţia de perimare, instanţa va pronunţa o hotărăre. iar nu o incheiere preparatorie, astfel cum rezultă din cuprinsul art. 421 alin. (2) CPC prin folosirea sintagmei hotărărea care constată perimarea (...)‘.

l

5. Răspuns: B (primire in profesie

—

56. Răspuns: B (admitere INM şi in magistratură, 2015) Varianta de răspuns A este greşită, deoarece, în raport de excepţiile procesuale enumerate, excepţia conexităţii este o excepţie de procedurä, iar nu de fond, astfel cum se solicită prin enunţ. Excepţiile procesuale de procedură sunt acelea prin

intermediul cărora se invocă anumite neregularitäţi procedurale referiloare Ia compunerea, constituirea, competenţa instanţei sau nereguli referitoare Ia judecată. Excepţiile procesuale de fond sunt acelea aflate intr-o strănsä Iegătură cu dreptul/pretenţia dedusă judecăţii şi au ca obiect nereguli referitoare Ia condiţiile de exercitare a acţiunii civile, nereguli ale dreptului material Ia acţiune sau nereguli ale Iimitărilor impuse de Iegiuitor pentru exercitarea conformă a dreptului Ia acţiune. (a se vedea M. DINu. op. cit., p. 285-286). Varianta de răspuns B este corectá, inĺrucăt excepţia Iipsei calităţii procesuale active si excepţia Iipsei de interes sunt excepţii procesuale de fond ce vizează nereguli referitoare Ia acţiunea civilă, in timp ce excepţia autorităţii de Iucru judecat este tot o excepţie de fond care priveşte insă nereguli referitoare Ia dreptul mateňal Ia acţiune. Varianta de răspuns C este greşitä, deoarece excepţia Iitispendenţei este o excepţie procesuală de procedură, iar nu de fond. astfel cum se solicită prin enunţ. 57. Răspuns: A, B (primire in proťesie avocat sta giar, 2016) Varianta de räspuns Aeste corectă, întrucăt conform art 248 alin. (5) cc, incheierea prin care s-a respins excepţia poate fi atacată numai odatä cu fondul. dacă Iegea nu dispune altfeL Varianta de răspuns B este corectă, excepţiile procesuale soluţionăndu-se inaintea apärărilor de fond Apărăńle de fond suntacele mi)oace prin care părătul invocă obiecţiuni impotriva pretenţiei reclamantului, urmărind respingerea cererii acestuia ca neintemeiatä (ca nefondată), după examinarea fondului pretenVei respective (G. BOR0I. M STANcu, 2017. p. 446). Prin urmare. apărärile de fond nu lrebuie confundate cu excepţiile procesuale, acestea din urmă fiind mijloacele prin care, in condiţiile Iegii, partea interesată. procuroml sau instanţa invocă, fără să pună in discuţie fondul dreptului. neregularităţi procedurale privitoare Ia compunerea comptetului sau constituirea instanţei. competenţa instanţei ori Ia procedura de judecată sau Iipsuri referitoare Ia dreptul Ia acţiune, urmărind, după caz, declinarea competenţei, amănarea judecáţii, refacerea unor —

362

EXPLICAŢII

DREPT PROCE5UAL CIVIL. 11. PROCEDURĄ CDNTENCIOASÄ

acte ori anularea, respingerea sau perimarea cererii (art. 245 CPC). Ca atare, in timp ce excepţiile procesuale vizează nereguli procedurale sau ale dreptului a acţiune. apărările de fond au ca scop respingerea pe fondul cauzei a pretenţiilor reclamanlului. Prin raporlare Ia dispoziţia inscrisä în cuprinsul art 246 alin. (1) CPC, instanţa va soluţiona cu prioritate excepţüle de procedurä şi apoi pe cele de fond care fac inutilä in tot sau in parte administrarea de probe sau cercetarea in fond a cauzei. apărärile de fond ĺiind cercetate după soiuţionarea excepţńlor incidente Variarita de räspuns C esle greşită, prin rapodare Ia explicaţiiie de la varianu de răspuns de Ia Iiţera B De asemenea. excepţia procesuală nu este cercetata inaintea apărădlor de fond numai dacă exceptja procesuală a fost unită cu administrarea probelor, respectiv cu fondul cauzei, in acest caz instanţa pronunţăndu-se prin aceeaşi hotărâre atât asupra excepţiei, cât şi pe fond, Instanţa se pronunţă asupra excepţiei anterior soluţionării fondului cauzei ori de câte ori excepţia nu a ĺost unită cu fonduL 53. Răspuns: C (admitere INM şi in magistratură, 2017) Varianta de răspuns A este greşită, deoarece in materia excepţilor procesuale, ca regulä, dacä excepţia procesuală invocată este admisä de cätre instanţă, aceasta va pronunţa, după caz, o incheiere cu caracter interlocutoriu, atunci când decide amănarea judecăţii, respectiv o hotärăre (sentinţă sau decizie), atunci când se dezinvesteşte de soluţionarea Iitigiului pe fond prin respingerea, anularea sau perimarea cererii ori declinarea competenţei instanţei, Dacă excepţia procesuală invocată este respinsă. instanţa va pronunţa o incheiere interlocutorie şi va continua soluţionarea cauzei pe fond. Prin urmare, varianta de răspuns este greşitä, instanţa pronunţănd o incheiere atunci când respinge excepţia. or, in variantä nu se face distincţie intre soluţia pronunţată de admitere sau de respingere actul de procedurä fiind diferit. De asemenea, in variantă se menţionează greşit faptul că instanţa se pronunţä prin incheiere, cu excepţia cazului in care respinge excepţia de necompetenţá, formulare din care rezultă că, in cazul respingerU excepţiei de necompetenţă, actul de procedură ar fi altul deçătiriçlieierea. Or, dacă iristanţ-a respinge excepţia de necompetenţä, va pronunţa o incheiere care are caracter interlocutoriu şi care poate ü atacată numai odatä cu hotärârea pronunţatä pe fondul cauzei [ad. 132 alin (2) CPCj. Varianta de răspuns B este gresilă, dsoarece excepţia neIega!e citări se va salutiona cu pńortate faţă de exccpUa necompetcntei materiale. Aceasta, întrucât excepţia de necompetenţă materială trebuie pusă în discuţia contradictorie a părţilor, acestea din urmă trebuind să fie Iegal citate. Prin urmare, instanţa va avea in vedere. in primul rând, Iegala citare a păiIor şi doar după ce procedura de citare cu acestea este Iegal indeplinită. instanţa va putea da cuvăntul părţilor asupra excepţiei de necompetenţă materiala Varianta de räspuns B a fost contestata, susţinându-se cä este corectä. intrucát instanţa necompetentă se dezinvesteşte, iar procedura de citare se reface in faţa aceleiaşi instanţe; ambele sunt excepţii de procedură, dar excepţia de necompelenţă are prioritate faţä de excepţia neleaalei r.itjri Comisia de soluţionare a contestaor a reţinut cä crdirea de soluśionare a excepţiÜorneconipeźeneimaťeriale şia nelegalei citiri ostc dotcrminati de art 131 alin. (1) CPC ţvcrificarea compotcnţci se faco dcor dacă pärţde aunt iegaż cżtate) şi de art 153 CPC, care impune ca orice cerere, deci inclusiv cea privitoare la competenţä, să ťie analizaťă doar dacă päqile au fost citate ori s-au prezentat şistabUeşte că neîndeplinirea acestei condiţii duce la amtinareajudecăţii. Aşadar, instanţa soluţionează intăi excepţia nelegalei citări şi abia apoi pe cea a necompetenţei materiale, ceea ce invalidează varianfa de ia Iitera B. Penţru aceste considerente, Comisia de soluţionare a contestaţiilor a respins contestaţia ca neintemeiată Varianta de răspuns C este corectă, fiind in conformitate cu prevederile ad 248 alin. (3) CPC, potrivit cărora, dacä instanţa nu se poat e prcnunţa de îndată asupra excepiei invocate, va amăna]udecata şi va stabili un termen scurt în vederea soiuţionădi excepţiei. —

—‚

59. Răspuns: B, c (admitere 1NM şi în magistratură, 2018) Varianta de räspuns A este greşită, intrucăt excepţia Iipsei dovezfl calităţii de reprezentant este o excepţie absolutä care poate b invocatä oricănd de partea interesată, chiar şi de instanţä din oficiu, in faza procesuală in care este incidentă. Singura Iimitare este impusă de dispoziţiile art. 82 alin. (2) CPC, in rapodde care excepţia Iipsei dovezii calitäţii de reprezentantinaintea primei instanţe nu poate fi invocală pentru prima oară in catea de atac. Varianta de răspuns B este corectă, excepţia Iipsei dovezii calităţii de reprezentant flind o excepţie procesuală de procedură, absoluţâ. cu e(ect mixt, Nu ar putea fi o excepţie procesuatâ de fond, intrucăt Iipsa dovezii calităţii de reprezentant nu vizeazâ nici condiţiile de exercitare &e acţiunii civi!e (dreptul sä fie născut şi actual, capacitatea de exerciţiu şi de folosinţă, calitatea procesuală activă şi pasivă. interesul), nici condiţiile dreptului material Ia acţiune. Varianta de răspuns C este corectä Potrivit dispoziţiilor art. 82 alin. (1) CPC, atunci când instanţa constată lipsa dovezU calităţń de reprezentant a celui care a acţionat in numele părţii, va da un termen scurt pentru acoperirea lipsurilor. iar dacä acestea nu se acoperă, cererea va fi anulată 60. Răspuns: A, c (admitere în magistratură, mai 2018) Varianta de răspuns A este corectă, excepţia Iipsei calităţii procesuale active fiind o excepţie peremptorie care, in caz de admitere, va conduce Ia respingerea cererii de chemare in judecatä ca fiind introdusă de o persoană ĺară cali(ate procesualä

I

EXPLICAŢII

MĂDĂLINA DINU

383

activă, aspect care rezultă şi din cuprinsul art. 40 alin. (1) teza a II-a CPC, care slatuează cä, în cazullipseicalitäţüprocesuale 6.) instanţa va respinge cererea ori apărarea formulatä ca fiind făcută de o persoană sau împotriva unei persoane fără calitate (...). Varianta de räspuns B este greşită, deoarece, în caz de admitere, sancţiunea nu poate fi nulitalea cererii de chemare in judecată, nefiind in ipoteza unui act de procedură realizat prin nerespectarea cerinţelor Iegale extrinseci sau intrinseci, sens in care răspunsul de Ia Iitera B nu este corect prin rapodare şi Ia explicaţia de Ia varianta de răspuns de Ia Iitera A. Varianta de răspuns C este corectă deoarece excepţia Iipsei calilăţii procesuale active esle o excepţie absolută care poate fi invocată de instanţa de judecatä, de procuror sau de pärţi, deci implicit şi de părăt. prin actul procedural specific aI intămpinării, atunci cánd există neconcordanţă cu privire Ia subiectele raportului juridic Iitigios, aspect consacrat de art. 36 CPC, care deflneşte calitatea procesuală ca fiind identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic Iitigios, astfel cum acesta este dedusjudecăţii. j 61. Răspuns: A, B (primire în profesie — avocat stagiar, 2017) ĺntrebarea are in vedere asemănările dintre excepţia Iipsei capacităţii de exerciţiu a drepturilor procedurale şi excepţia Iipsei capacităţii procesuale de folosinţă. Excepţia Iipsei capacitäţii de exerciţiu este o excepţie procesuală de fond, absolutä, mixtă, in timp ce excepţia Iipsei capacităţii procesuale de folosinţă este c excepţie procesuală de fond, absolută şi peremptorie. Variantele de răspuns A şi B sunt corecte. intrucát, fiind excepţii procesuale absolute. ambele pot fi invocate de oricare dintre părţi, in orice moment procesual. inclusiv de către instanţâ din oficiu sau de către procuror, dacă participă. Varianta de răspuns c nu este corectă. intrucăt, in cazul admiterii excepţiei Iipsei capacităţii de exerciţiu nu inteMne nulitatea absolută a actelor de procedurä efectuate de către ceI fără capacitate de exerciţiu. ci anularea acestora (nulitatea relativă), conform dispoziţiilor art 57 alin. (5) teza a II-a CPC, nulitatea abso(ută intervenínd in cazul in care instanţa constatä Iipsa capacităţii de folosinţă a celui ce a efectuat actul de procedură, potrivit art. 56 alin. (3) teza a II-a CPC. Prin urmare. răspunsul de Ia varianta de Ia Iitera C conţine un element de diferenţiere aI celor două excepţii, iar nu de asemănare, astfel cum se cere prin enunţ. 62. Răspuns: A, C (primire in proťesie — avocat definitiv, 2014) Variantele de räspuns A şi c sunt corecte, intrucăt, prin promovarea cererii de chemare in judecată de către reclamant. acesta trebuie să urmărească obţinerea unui tittu executoriu pe care sä iI poată pună in executare impotriva debitorului in măsura in care acesta din urmă nu execută de bunăvoie obligaţia statuată prin acesta conform art. 639 alin. (1) cc, actul autentificat de notarul public care constatä o creanţä certá, Iichidă şi exigibilă constituie titlu executoriu. Prin urmare. potrivit datelor din enunţ. reclamanta are un titlu executoriu impotriva pârătului, conslând in contractul de imprumut. autentificat Ia BNP ‚.D.C.". sub nr. 2/2012, prin care debítorul părăt se obligă să restituie suma imprumutată Ia data de 01.11.2013. astfel incăt nu are interes in promovarea unei cereri de chemare in judecatâ având aceIaşi obiect. Faptul că pârătul nu este solvabil nu justiflcă promovarea unei cereri in justiţie avănd aceIaşi obiect cu ceI din titlul executoriu deţinut de reclamantä impotriva părătului. o hotärăre judecătoreascä neputănd schimba starea de solvabilitate a părătului. Avănd in vedere că reclamanta nu justifică un interes in promovarea cererii de chemare in judecatä, partea interesată (in speţă, părătul) sau instanţa, din oflciu. vor putea invoca excepţia Iipsei de interes (avănd in vedere caracterul absolut aI acesteia). cu consecinţa, in caz de admitere. a respingerii cererii de chemare in judecatä ca Iipsită de interes. Varianta de răspuns B este greşită. intrucăt excepţia Iipsei de interes va fi admisă, ca urmare a faptului că reclamanta deţine un tillu executoriu impotriva părătului, fără a avea relevanţă solvabilitatea sau insolvabilitatea acestuia.

I

63. Răspuns: A (admitere in magistratură, mai 2018) Varianta de răspuns A este corectă, deoarece art. 432 cc prevede cä excepţia autorităţii de Iucru judecal poate li invocată de instanţă sau de părţi in orice starea procesului. chiar inaintea instanţei de recurs (deci, implicit, oricănd, şi inaintea primei instanţe). Varianta de răspuns B nu este corectă, prin prisma art. 130 alin. (2) cc, care prevede că necompetenţa materialä şi teritorială de ordine publică trebuie invocată de părţi ori de către judecător Ia primul termen de judecată Ia care pärţile sunt Iegal citate in faţa primei instanţe şi pot pune concluzii. Varianta de räspuns c nu este corectă, având in vedere Iimitarea invocării acesteia prin art. 139 alin. (2) CPC, conform căruia excepţia conexităţii poate fi invocatä de părţi sau din oficiu ceI mai Iărziu Ia primul termen de judecată inaintea instanţei ulterior sesizate.

I

64. Răspuns: B (primire in profesie avocat detinitiv, 2017) Varianta de räspuns A este greşită, intrucăt reclamanta are interes in promovarea cererii, incercănd, prin obţinerea hotärării judecătoreşti, să demonstreze inexistenţa dreptutui de creanţă aI părătului, in cuantum de 30000 de ei, pe care acesta iI pretinde in baza unei convenţii, Nu are relevanţă faptul că părăta nu a iniţiat nicio procedură execuţională pentru recuperarea creanţei, fiind suficient faptul că aceasta a fost notificată reclamantei. Cererea promovată de reclamantă este o cerere in constatare —

384

EXPLICAŢII

DREPT PROCESUAL CIVIL. 11. PROCEDURA CONTENCIOASÂ

admisibilä (neavând Ia aceI moment Ia dispoziţie o acţiune in realizare), prin care aceasta urmăreşte ca instanţa sä pronunţe O hotärăre prin care să constate inexistenţa dreptului de creanţă in cuantum de 30.000 de Iei aI părătului. Varianta de răspuns B este corectă, excepţia inadmisibihtăţii urmănd a fi respinsä ca neintemeiată de către instanţă, deoarece, prin acţiunea in constatare, reclarnanta solicită instanţei coristatarea inexistenţei dreptului de creanţă in cuantum de 30.000 de Iei aI pârátei impotriva sa, deci constatarea inexistentei unui raport juridic concret. Prin urmare, prin raportarela obiectul cererii şi Ia faptul că cererea este una in cnnstatare, rectamanta nici nu pnate pretinde un drept subiectiv civil, ci doar inexistenţa unui raport juridic intre pärţi. Varianta de răspuns C este greită, excepţia Iipsei de interes urmănd a fi respinsă de către instanţä, deoarece. specific cererilor in constatare este ĺaptul cä acestea nu constituie titluri execuĺorii, interesul reclamantei constănd in obţinerea unei hotărări judecătoreşti care sä constate ínexistenţa raportului juridic dintre părţi, şi astfel, in eventualitatea in care părăta ar solicita punerea Tn executarea convenţiei, să ii poatä opune hotärárea judecâtoreascâ astfel obţinută. 65. Răspuns; A (primire în profesie avocat deünitiv, 2016) Varianta de răspuns A este corectă. deoarece. in reglementarea actualä, presaipţia extinctivă este de ordine phvată, aceasta putănd fi invocată, raportat Ia datele speţei, doar de cätre părát. AstfeL conform art. 2512 alin. (1) c.civ.. prescriptĺa poate fi opusä numai de cet in ťofosut căruia curge. personal sau prin reprezentant (...)‚ iar conform alin. (2). organul dejurisdicţe competenf nu poate apUca prescrŕpţia din oficiu. Prin urmare, in mod eronat instanţa a invocat din oficiu excepţia prescripţiei şi a admis-o respingănd acţiunea ca fiind prescrisă, această greşeală putănd fi inlăturată prin exercitarea de către reclamant —

a cäfl de atac prevăzute de Iege pentru respectiva hotârăre.

Varianta de răspuns B este gresită, deoarece doar reclamantul este ceI care are calitate procesualä activă i interes in promovarea cäfl de atac. o eventuală exercitare a căii de atac de către părăt urmánd a fi respinsä ca Iipsitä de interes Aceasta. intrucât, prin admiterea excepţiei, s-a stins dreptul reclamantului dea mai solicita şi obţine condamnarea părătului Ia restituirea respectivei sume de bani. astfel incăt nu s-ar justiíica prornovarea cäii de atac de către părăt. Varianta de răspuns C este gresilă. deoarece normee care reglementeazä prescripţia extinctivä sunt de ordine privată. iar nu de ordine publicä, cum in mod eronat se menţioneazä in varianta de räspuns, instanţa neavănd posibi!itatea do a invoca prescripţia extinctivă din oficiii A se vedea, in completare. explicaţia de Ia varianta de răspuns de Ia Iitera A 66. Răspuns: A C (prîmire În proíesie — avocat deünitiv, 2015) Varianta de răspuns A este corectă, deoarece autoritatea de Iucru judecat poate fi invocatä, pe cale de excepţie, de instanţă sau de prţi. in orica starc a procosului. chiar dircct inairitea instonţci do rccurs, ccnfcrm art 422 tsza cpc. Varianta de räspuns B este greşita, prin raportare Ia explicaţia de ta varianta de răspuns de Ia Iitera A. Va,iaiita de răspuns C ete cureçtă. deuarece. coriĺorni art. 432 teza flnală cpc, ca efect aI admiterii excepţiei. pärţii i se poate crea in propria cale de atac o situaţie mai rea decât aceea din hotărărea atacată.

I

67. Räspuns: c (prirnire Îfl profesie avocat definitit 2015) Varianta de răspuns A este greşitâ, deoarece atunci când sunt inljocate cnncnmitent atât excepţia perimärii. căt şi cea a Iitispendenţei, se va soluţiona cu prioritate perimarea. intrucăt, in măsura in care aceasta s-ar admte. excepţia Iitispendenţei ar rămăne färä obiect. avänd in vedere cä aceasta din urmă plesupurle aceeasi cerere ailată pe roiul ace!eiaşi instanţe sau a unor instanţe diĺente, dar deopotrivă competente Prin admiterea excepţiei perimării procesul se va stinge, in faza in care se aăseste. impreună cu toate actele de procedură efectuate in acea instantă. ca atare, nu ar mai exista un aI doilea dosar cu tńplă identitate de pärţi, obiect şi cauzä pentru a se pune in discuţie excepţia Iitispendenţei. Varianta de răspuns B este greşită, deoarece, dacă se constată perimarea, excepţia Iitispendenţei va rămăne fără obiect intrucăt Iitispendenţa nu poate opera intre o cerere perimatä şi una aflată pe rolul instanţei, fiind necesar ca ambele cereri sä fie in curs de soluţionare (pe rol) in faţa instanţelor de fond, Varianta de răspuns C este corectä, prin rapodare Ia expticaţia de Ia varianta de räspuns de Ia Iitera A.

I

—

7.2.3. Probelc

I

68. Răspuns: A, B (admitere NM şi in magistraturá, 2014) Variantete de răspuns de Ia Iitera A şi Iitera B sunt corecte prżn rapodare Ia art 252 alin. (2) crc, conform căruia textele care nu sunt pub/icate în Monitorut Oťíciai a( României sau intr-o altä modaÍitate anume prevăzutä de iege, convenţüle, tratatele şi acordurile internaţíona!e apflcabUe în Rom&nia, care nu sunt integrate într-un text de Iege, precum şi dreptul internaionaI cutumiar trebuie dovedite de partea interesată. Varianta de räspuns C este greşită deoarece forma autenticä este cerutä adprobationem numai atunci cănd Iegea prevede expres o asemenea formalitate (spre exemplu, contractul de tranzacţie, pentru a putea fi probat, trebuie incheiat in formă scrisă potrivit dispoziţiilor art. 2272 C.civĄ.

.

a,

:nC

EXPLICAŢII

MĂDĂLINA DINU

385

69. Răspuns: B (admitere in magistratură, august 2013) Varianta de răspunsAeste greşită, intrucăt, in ipoteza enunţului, probele care nu au fost solicitate de către reclamant prin cererea de chemare Tn judecată vor putea fi cerute şi incuviinţate in cursul procesului doar in condiţiile art 254 alin. (2) CPC, respectiv atunci când necesitatea probei rezultă din modificarea cererfl, nevoia administrării probei reiese din cercetarea judecătorească şi partea nu o putea prevedea, partea invederează instanţei că, din motive temeinic justificate, nu a putut propune in termen probele cerute, administrarea probei nu duce la amânarea judecăţii sau există acordul expres al tuturor părţilor, situaţia in care probele s-ar putea propune de către reclamant atunci când intămpinarea nu este obligatorie, nefiind menţionată de Iegiuitor. Menţionăm că varianta de răspuns nu ar fi corectă nici in situaţia in care părătul ar fi acela care nu a propus probele, intrucât, dacă intâmpinarea nu este obligatorie, pârâtul este obligat, sub sancţiunea decăderii, de a propune probe până la primul termen de judecată in faţa primei instanţe, aspect care rezultă din cuprinsul art. 157 alin. (2) teza a II-a CPC., conform căruia, in citaţia adresată pârâtului, se va menţiona că acesta are obligaţia de a-şi pregăti apărarea pentru primul termen de judecată, propunănd probele de care inţelege să se folosească, sub sancţiunea decăderii. Varianta de răspuns B este corectă, prin raportare la explicaţia de Ia varianta de răspuns A. Varianta de răspuns C este greşită, intrucât acordul in vederea propunerh probelor de către părţi peste termenele stabilite de Iegiuitor poate fÍ doar expres, nu şi tacit, cum in mod eronat se menţionează in cuprinsul variantei de răspuns.

70. Răspuns: A, B (primire în profesie avocat definitiv, martie 2019) Varianta de răspuns A este corectă, intrucăt, potrivit dispoziţiilor art. 260 alin. (1) cc, administrarea probelorse va face in ordinea stabilitä de instanţă. Varianta de răspuns B este corectă, astfel, potrivit prevederilor art. 260 alin. (4) cpc, dovada şi dovada contrară vor fi administrate, atunci cănd este posibil, in aceeaşi şedinţă. Varianta de răspuns C este greşită. lnstanţa de judecată are posibilitatea de a reveni asupra probelor incuvflnţate, dacă, după administrarea altor probe, apreciază că administrarea vreuneia nu mai este necesară, caz in care este obligată să pună această imprejurare in discuţia părţilor, conform dispoziţiilor art. 259 CPC.

I

—

j 71. Răspuns: 8, C (admitere INM şi in magistratură, 2018) Varianta de răspunsAeste greşită, intrucăt, in situaţia in care reclamantul işi modiflcă cererea de chemare in judecată prin completarea acesteia cu un nou capăt de cerere, părătul este obligat să formuleze şi să depună intămpinare (in cuprinsul căreia va menţiona şi probele de care inţelege să se folosească), sub sancţiunea decăderii, cu ceI puţin 10 zile inaintea termenului fixat de către instanţă, potrivit dispoziţiilor art 204 alin. (1) CPC, iar nu până Ia următorul termen de judecată ulterior completării. Varianta de răspuns B este corectă, intwcât intervenientul va prelua procedura in starea in care se află in momentul admiterii intervenţiei, dar va putea solicita administrarea de probe prin cererea de intervenţie sau cel mai târziu pănă Ia primul termen de judecată ulterior admiterii cererii de intervenţie, conform dispoziţiilor art. 65 alin. (2) teza I CPC. Varianta de răspuns c este corectă. Tn procedura ordonanţei de plată, debitorul este obligat să depună intămpinare cu cel puţin 3 zile inaintea primului termen de judecată, conform prevederilor art. 1019 alin. (3) cc.

I

—

I

—

72. Răspuns: C (primire in proťesie avocat stagiar, 2016) Varianta de răspuns A este greşită, inscrisul intocmit de notarul public constituind o categorie a inscrisului autentic, insă nu singura, astfel cum se limitează prin varianta de răspuns. Astfel, conform art. 269 alin. (1) cpc, inscrisul autentic este înscrisul intocmit sau, după caz, primit şi autentiflcat de o autoritate publică, de notarul public sau de către o altă persoană investită de stat cu autoritate publică, in forma şi condiţiile stabilite de Iege. Varianta de răspuns B este greşită, inscrisul sub semnătură privată care a fost prezentat notarului public spre a primi dată certă nu devine prin el insuşi autentic, data certă având ca scop opozabilitatea acesteia in rapođurife cu terţii, conform art. 278 cpc. Varianta de răspuns C este corectă, prin raportare la prevederile art. 269 alin. (2) cc, conform cărora este, de asemenea, autentic orice alt inscris emis de către o autoritate publică şi căruia Iegea ii conferă acest caracter. 73. Răspuns: C (primire în profesie avocat definitiv, 2014) Varianta de răspuns A este greşită, intrucăt, potrivit art 271 alin. (1) CPC, inscrisul autentic intocmit fără respectarea formelor prevăzute pentru incheierea sa valabilă ori de o persoană incompatibilă, necompetentă sau cu depăşirea competenţei este lovit de nulitate absolută, dacă Iegea nu dispune altfel, insă alin. (2) reglementează efectele juridice ale inscrisului nul ca inscris autentic, efectele fiind diferite in funcţie de criteriul cerinţei formei autentice pentru insăşi validitatea sau nu a actului juridic. Astfel, pentru situaţia in care forma nu era cerută ad vaiiditatem, art. 271 alin. (2) cc dispune că inscrisul care nu poate ii autentic din cauza nerespectării formelor prevăzute pentru incheierea sa valabilă (de exemplu, lipseşte incheierea de autentiflcare in cazul actelor notariale, nu sunt semnate ştersăturile, adăugirile şi rectiflcările, nu s-a trecut menţiunea că inscrisul a fost semnat de părţi in faţa agentului instrumentator etc.) ori pentru că a fost intocmit de o persoană incompatibilă,

366

EXPLICAŢiI

DREPT PROCESuAL clVIL. 11. PROCEDURA CONTENCIOASÄ

necompetentă sau cu depärea competenţei, face deplinä dovadä ca înscris sub semnătură pńvală. dacă este semnat de părţi, ar dacä nu este semnat constituie. intre acestea, doar un inceput de dovadă scdsă. Dacă insă forma autentică era cerutä ad vaflditatern, actul juridic este Iovit de nulitate absolută şi nu se mai pune problema probei (G. Boeot, M. STANcO, 2017, p. 483). Prin urmare, dacă inscrisul aulentic este intocmit fără respectarea formelor legale, poate avea, in cazul in care

sunt indeplinite cerinţele legale, valoare de înscris sub semnătură privată. Varianta de răspuns B este greitä, deoarece din coroborarea textelor din cuprinsul art. 271 CPC, rezultă că înscrisul auĺentic care este întocmit de o persoană incompatibilă face deplină dovadă ca inscris sub semnătură privată, dacă este semnat de părţi, iar dacă nu este semnat, constituie, intre acestea, doar un inceput de dovadă scrisă. Varianta de răspuns C este corectă, intrucăt, conĺorm art 270 alin. (1) CPC, înscrisul autentic face deplină dovadă, faţă de orice persoană, pănä /a declara rea sa ca fals, cu privire Ia constatări/e făcute personal de către cel care a autentiň'cat înscrisul, in condiţiile IegU. 74. Răspuns; B (admitere INM şi in magistraturâ, 2014) Varianta de răspunsAeste greşilă, deoarece art 275 alin. (1) cc prevede două variante diferite de formalizare, şi nu două condiţii cumulative, respectiv ca inscrisul sub semnătură privatä, prin care o singurä parte se obligă către o alta sä ii plătească o sumä de bani sau o cantitate de bunuri fungibile, sä fle in intregime scris cu măna celui care iI subscrie sau cel puţin ca. in afară de semnătură, să fie scris cu măna sa „bun şi aprobat pentru.... cu arătarea in litere a sumei sau a cantitäţii datorate. Varianta de räspuns B este corectä, deoarece. polrivitart. 277 alin. (1)CPC, dispoziţiile art. 274 şi art 275 CPC, respectiv formalitatea multiplului exemplar şi menţiunea bun şi aprobat" nu se aplică in raporturile dintre proĺesionişti. Varianta de răspuns C este gresită. intrucăt aceasta este o excepţie de ln fnrmalitatea miiltipliiliii exemplar, nu de la formalitatea ‚bun si aprobať. Astfel, conform art 274 alin (4) cPc pturalitatea exemplare!or originale nu este cerutä cănd pârţile, de comun acord, au depus singurul original la un terţ ales de ele.

I

75. Răspuns: B, c (admitere INM şi in magistraturâ, 2017) Potrivit art 274 alin (1) cPc, formalitatea multiplnlui exemplar se cere in cazul inscrisurilor sub semnăturä privată care constată contracte sinalagmatice, acestea avănd putere doveditoare numai dacä au fost fácute in atâtea exemptare originale căte pärţi cu interese r.nnlrare sijnt Varianta de räspunsAeste greită, intrucăt nerespectarea formalităţU multiplului exemplar atrage nevalabilitatea inscrisului sub semnătură privată ca mijloc de probă cu acest titlu, färä insă a ĺÉ afectată valabilitatea convenţiei, care va putea fi doveditä prin alte mijloace de probä, inclusiv martori sau prezumţii (6. Bonoi, M. STANcu, 2017, p ‘187). Prin urmare, mcnţiunca în cuprinsul variantoi de răspuns că inscrisul sub semnătură privatâ, dacă nu respectä formalitatea multiplului exemplar, este lovit de nulitate relativä, este gresitá. nerespectarea formalităţii atrăgănd nevalabilitatea

inscrisului sub seiiniătură privată ca rnijloc de probă cu acesĺ titlu. Varianta de răspuns B este corectä in raport de prevedehle art 350 alin. (1) cc, conforrn cârora mârturisirea fäcută in aĺara procesului este un fapt supus aprecierfl judecätorului. potrivit regulilor generale de probaţiune. iar mărtuhsirea extrajudiciară verbalä nu poate fi invocatä in cazurile în care proba cu martori nu este admisä [art. 350 alin (2) cc Per a contra rio. mărturisirea extrajudiciară verbală poate fi invocată in cazurile in care proba cu martori este adrnisibilă in litigiul respectiv. Varianta de räspuns c este corectä, art. 340 CPC preväzănd cä. in poteza in care eÁpertiza se face la o altä instanţä. prin comisie rogatorie. numirea expcrţilor şi stabilirea sumelor cuvenite vor fi lăsate in sarcina acestei din urmá instanţe. 76. Răspuns; A. B (admiterc in mauistratură, august 2013) Varianta de la litera A esle corectă, prin rapodare la dispoziţiile art 299 alin. (3) cpc, conform cärora, când procedura veriflcărilor inscrisurilor o impune, instanţa va putea ordona prezentarea testamentelor originale sau a altor inscrisuri originale, depuse la instanţe, notari publici sau avocaţi, pentru efectuarea expertizei grafoscopice in Iaboratoarele de specialitate dacă

expertiza actului nu se poate eĺectua Ia sediul arhivei. Varianta de la litera B este corectă, intrucăt, in situaţiile in care se invederează instanţei că un inscris necesar soluţionării procesului se află in posesia unui terţ, aceasta va putea dispune ca terţul să fie citat in calitate de martor, punăndu-i-se in vedere să aducä inscrisul in instanţä Iart. 297 alin. (1) cpcj. Varianta de la litera c este greşitä, deoarece, conform art. 300 alin. (1) cpc, /a cererea uneia dintre păqi sau chiardin oficiu, instanţa va putea ordona infăţişarea registre/or profesioniştilor sau comunicarea lor, insă, potrivit alin. (2), cănd inscrisuri/e sau registre/e preväzute la alin. (1) ce urmează a fi cercetate se află in altä circumscripiejudecătorească, cercetarea /orse va face prin comisie rogatorie; prin urmare. cercetarea inscrisurilor aflate in circumscripţia unei alte instanţe decát cea sesizată se face prin comisie rogatorie, inslanţa neputănd solicita infäţişarea registrelor profesionitilor.

I

77. Râspuns: A, c (primire in profesie avocat detinitiv, 2017) Varianta de răspuns A este corectä, denunţarea ca fals a inscrisului putăndu-se face cel mai tărziu la primul termen după —

prezentarea unui inscris folosit in proces de una dintre pärţi, conform art. 304 alin. (1) CPC.

‚. -‚:

IÄDÄLINA DINU

EXPLICAŢJI

387

Varianta de răspuns B este greşită, intrucăt, dacă este indicat autorul falsului sau complicele acestuia, instanţa poate uspenda judecata procesului, conťorm art 307 CPC, flind in prezenţa unei suspendäri facultative a judecäţii, iar nu a unei uspendäri da drept, cum in mod eronat sa menţionează in varianta de răspuns. Varianta de räspuns C este coractă, intrucát, conform art. 307 CPC, dacă partea care a prezentat inscrisul stăruie să se oloseascä da acesta, deşi denunţarea ca fals a acestuia nu a fost retrasă, instanţa, dacă este indicat autorul falsului sau omplicele acestuia, poate suspenda judecata procesului, inaintănd de indatä inscrisul denunţat ca fals parchetului competent, )entru cercatarea falsului, impreună cu procesul-verbal ca se va inchaia in acest scop. Prin urmare, suspendaraa judecăţii n acest caz este facultativă, fiind Iăsată Ia aprecierea instanţei de judecatä, dacă este indicat autorut sau complicele falsului. 78. Răspuns: 8, c (admitere 1NM, noiembrie 2019) Varianta de răspunsAesta greşitä. n conformitate cu prevaderile art. 310 alin. (1) CPC. se consideră inceput de dovadă crisä orice scriere, chiar nesemnată şi nedatată (.). Prin urmare, incaputul de dovadă scrisä nu trebuie sä fie nici semnat, ici datat pentru a avea o astfel de valoare juridică. Varianta de răspuns B este corectă. AstfeL potrivit dispoziţiilor art. 286 alin. (3) cc, dacă este imposibil să fie prezentat ...) originalul inscńsului sub semnătură privatä, copia Iegahzată de pe acestea constituie un început de dovadă scrisä.dovadă Varianta de răspuns c este corectä, daoarece, prin raportare Ia prevaderile art, 31 0 alin. CPC prevede că in cazul evacuării pentru neplata chiriei sau a arenzii se va putea dispune suspendarea executärii hotărării in cadrul contestaţiei Ia executare sau a apelului exercitat de către pârăt numai dacă acesta consemneazä in numerar, Ia dispoziţia creditorului, chiria sau arenda Ia care a fost obligat, suma stabilită pentru asigurarea ratelor de chirie sau arendä datorate pănă Ia data cererii de suspendare, precum şi cea aferentă ratelor de chirie sau arendă ce ar deveni exigibile in cursul judecăţii procesului. 49. Răspuns: C (admitere in magistraturâ, iunie 2019) Varianta de răspuns A este greşită, intrucăt, in procedura specială a evacuărfl din imobilele folosite sau ocupate fără drept, judecata nu se face in toate cazurile cu citarea părţilor. Astfel, conferm dispoziţülor art 1042 alin. (1) CPC, cererea de evacuare se judecă cu citarea păilor in afară de cazu( în care evacuarea imobilului pentru neplata chiriei sau a arenzii se solicilă in baia unui contract care ccnstituie. pentru plata acestora, ţitlu executoriu. potrivit Iegii. Prin urmare, in acest din ultim caz, judecata se va face fără citarea pärţitor. Varianta de răspuns B este greşită, intwcăt dispoziţiile art 1043 aIin (1) CPC, in procedura specială a evacuării interzic părătului de a formula cerere de chemare in garanţie, nu şi intâmpinare. De asemenea, atăt in procedura de drept comun. căt şi in procedura specială, o cerere de chemare in garanţie este inadmisibilä. Varianta de răspuns C esle corectă. Dispoziţiile art 448 alin. (1) pct. 10 CPC prevăd că in cazurile prevăzute de Iege, hotărărea primei instanţe este executorie, iar dispoziţiile art. 1042 alin. (5) CPC menţionează exact o asemenea siluaţie. hotărărea de evacuare fiind executorie.

I

50. Răspuns: A (primire in profesie avocat definitiv, 2018) Varianta de răspuns A este corectă, intrucăt ‚.predarea nu implică un drept real, ci unuI personaL Prin urmare, cererea având ca obiect predarea unui bun imobil este o cerere personaiă imobiliară. Varianta de răspuns B este greşitä, Având in vedere că cererea este personală. competenţa se va stabili prin rapodare Ia dispoziţiile art. 107 CPC, competenţa aparţinănd instanţei de Ia domiciliullsediul părătului. Varianta de răspuns C este greşitä, intrucăt obligaţia de „predare" este una „de a face" astfel incát competenţa va aparţine judecătoriei, potrivit dispoziţiilor art. 94 pct. 1 Iit. h) CPC. —

I

—

450

[.

EXPL1CApI

DREPT PROCESUAL CIVIL. V. PROCEOURI SPECIAŁE

51. Răspuns: A, B (primire in proťesie avocat stagiar, 2018) Varianta de răspuns A este corectă. Potrivit dispoziţiilor art 1042 alin. (1) CPC, cererea de evacuare se judecă cu citarea părţilor, in afară de cazul in care evacuarea imobiluluipentru neplata chirieí sau a arenzü se solicită in baza unui contract care constituie, pentru plata acestora. titlu executoriu, pożrivit legü. Din interpretarea par a contrario a tezei bnale, rezultă că cererea de evacuare se judecä fără citarea pärţilor in cazul in care evacuarea imobilului pentru neplata chiriei se solicită în baza unui curitract uare cor,stituie, peritru plata acesteia, litlu executoriu, potrivit Iegii. Varianta de răspuns B este corectă. prin raportare Ia prevederile art 1042 alin. (3) CPC, conform carora, in procedura specială a evacuärii, intámpinarea nu este obligatorie. Varianta de răspuns C este greită, intrucăt hotärárea de evacuare este executorie şi poate ťi atacată numai cu apel in termen de 5 zile de Ia pronunţare, dacă s-a dat cu citarea părţilor, sau de Ia comunicare, cănd s-a dat fără citarea Ior, conform art 1042 ahn. (5) CPC. —

I

52. Răspuns: A, c (admitere INM, noíembrie 2019) Varianta de răspuns  este corectă. ĺn materia procedurii speciale a evacuârh din imobilele folosite sau ocupate fárá drept. hotărârea este executorie de drept. incă din faţa primei instanţe [art, 1042 alin. (5) CPCţ Raportat Ia ipoteza grilei, in ceea ce priveşte suspendarea executării acesteia, executarea hotărării de evacuare nu va putea fi suspendatâ. potrivit dispoziţiilor ad. 1045 aIin (1) CPC. Deşi, teza a Il-a a aceluiaşi alineat reglementeazä cu caracter de excepţie situaţiile in care se poate dispune suspendarea executării, respectiv atunci când se solicită evacuarea pentru neplata chidei sau a arenzii. aceasta priveşte exclusiv situaţia chiriaşului sau a arendaşului; or, varianta de răspuns A are in vedere persoana ocupantului. iar faţă de acesta nu se poate dispune suspendarea executării. Varianta de răspuns B este yreşită. Potrivil dispoziilor art. 39 alin. (3) CPC, hotărârea pronunţată con(ra instrăinătoruiui sau succesorului universal ori cu titlu universal aI acestuia. după caz, va produce de drept efecte şi contra succesorului cu titlu particular şi va b intotdeauna opozabilă acestuia din urmă, cu excepţia cazurilor in care a dobándit dreptul cu bună-credinţă şi nu mai poate fi evins. potrivit Iegii, de către adevăratul titular Varianta de răspuns C este corectă, intrucăt hotärărea de expedient in materia ordonanţei de platä este definitivă şi consttuie tittu executoriu. potrivit dispoziţiilor art 1020 aIin (2)-(3) CPC. 53. Räspuns: A, C (primire in profesie avocat definiúv, manîe 2019,) Varianta de răspuns Aeste corectă, intrucăt conform dispoziţiilor art. 1042 alin. (3) cc, Tn procedura specială a evacuării. intâmpinama nu est e obligatorie. Astfel. prevederile menţionate nu conţin nicio dispoziţie derogaiorie care sä impunä caracterul obligatoriu aI intámpinärii in cazul in care, în mod accesoriu Ia cererea principală reclamantul solicitä şi plata chiriei. arenzii sau alte despäqubiri. potrivit eqiL cu alte cuvin!e, indiferent de solicitarea din capetele accesorii (in măsura Tn care acestea sunt formulate), întâmpinarea nu este obligatońe Varianta de räspuns B este greşită. Conform dispoziţiilor art 1043 alin. (1) CPC. pârátul chemat in judecată. potrivit procedurii speciale a evacuării, nu poate formula cerere reconvenţională, de chemare in judecatä a altei persoane sau in garanţie. pretenţiile sale urmănd a fi valoriflcate numai pe cale separată. Varianta de răspuns C este corectă faţă de prevederile art. 1043 alin. (1) CPC care prevăd expres că. in cadrul procedurii da evacuare din imobflele folosite sau ocupate fără drept, párátul nu poate formula cerere reconvenţionaă. —

I

54. Răspuns: A, c (admitere INM şi in magistratură, 2018) Varianta de răspuns A este corec(ă, intrucát, conform dispoziţiilor art 1043 alin. (1) CPC. párátul chemat in judecată. potrivit procedurii speciale a evacuării, nu poate ťomiu(a cerere reconvenţională, de chemare in judecatä a altei persoane sau in garanie, pretenţiile sale urmănd a fi valoriflcate numai pe cale separată. Varianta de räspuns B este gresitä. Potrivit dispoziţiilor art 1042 alin. (1) CPC, cererea de evacuare sejudecä cu citarea părţlor, in afară de cazul in care evacuarea imobilului pentru neplafa chiriei sau a arenzü se so/icitä in baza unui cuntract care consfituie. pentru plata acestora titlu executoriu, potrivit legii. Prin urmare, nu Ia solicitarea unei dintre părţi instanţa dispune ca judecata să se facă cu citarea párţilor, ci in situaţia prevăzută in cuprinsul art 1042 alin. (1)CPC. De asemenea, dacă instanţa dispune citarea părţilor, cererea de evacuare se judecä de urgenţă, in camera de consiliu, cu dezbateri sumare, conform art 1042 alin. (2) CPC. Varianta de răspuns C este corectă, deoarece, conform art 1034 alin. (2) Iit. d) CPC, prin imobil se inţetege constwcia, terenul cu sau fără construcţii, impreună cu accesoriÜe acestora.

EXPLICAŢII

MĂOĂLINA DINU

451

§8. Cauţiunea judiciară

c (primiro in proťesie avocat definitiv, 2016) Varianta de răspuns A este greşită, deoarece cauţiunea judiciară nu poate fi urmărită de creditorH depozitarului nici dacă aceasta a fost depusă in numerar, nici în instrumente financiare, conform dispoziţiilor art. 1061 CPC. Varianta de räspuns B este corectä, intrucát, potrivit dispoziţiilor art 1062 alin. (4) CPC, nedepunerea cauţiunii in termenul prevăzut de către instanţă atrage desfiinţarea de drept a măsurilor in Iegătură cu care s-a dispus stabilirea cauţiunii. Varianta de răspuns C este corectă, deoarece, conform ad. 1062 alin. (2) CPC, asupra cauţiunii judiciare, instanţa se pronunţä printr-o incheiere care poate fi atacată odată cu hotărărea prin care s-a dispus asupra cauţiunii. 55. Răspuns: B,

—

I

66. Răspuns: A, B (primire in profesie avocat definitiv, 2015) Varianta de räspuns A este corectä, deoarece, conform art. 1064 alin. (3) CPC, instanţa se pronunţă asupra cererii de restituire a cauţiunH cu citarea părţilor, printr-o incheiere supusă numai recursului Ia instanţa ierarhic superioară. Recursul este suspensiv de executare. Incheierea pronunţată de una dintre secţiile Tnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este definitivă. Varianta de räspuns B este corectä, prin raportare Ia prevederile art 1064 alin. (3) cc, care preväd că cererea de restituire a cauţiunfl se soluţionează printr-o incheiere supusă numai recursului Ia instanţa ierarhic superioară, in măsura in care incheierea nu este pronunţată de una dintre secţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, caz în care incheierea este definitivă. Prin urmare, instanţa se pronunţă asupra cererii de restituire a cauţiunii printr-o incheiere supusă numai recursului dacă cererea este de competenţa tribunalului, aceeaşi fiind situaţia şi dacă cererea este soluţionată de către judecătorie sau curie de apel. Varianta de răspuns C este greşită, deoarece, potrivit art. 1064 alin. (3) teza finală CPC, incheierea pronunţată de una dintre secţiile Tnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie in cererea avănd ca obiect restituirea cauţiunii este definitivă, iar nu supusă recursului ce urmează a fi soluţionat de Completul de 5judecători de Ia I.C.C.J., cum in mod eronat se menţionează in cuprinsul variantei de răspuns. —

§9. Procedura ofertei de plată şi consemnaţiuni

I

57. Răspuns: C (primire in proťesie avocat dcfinitiv, 2018) Varianta de răspuns Aeste greşită, intrucăt oferta reală de plată se poate derula atăt prin intermediul executorului judecătoresc [art. 1007 alin. (1) cPc], căt şi in faţa instanţei dejudecată [ad. 1011 alin. (1) CPCI. Varianta de răspuns B este greşită, Oferta de plată se aplică tuturor obligaţiilor care au ca obiect remiterea unei sume de bani sau, după caz, executarea unei prestaţii care constituie obiectul insuşi aI obligaţiei, indiferent de izvorul contractual sau extracontractual aI acestora (art. 1013 cc şi art. 1469 C.civ.) (G. BoRoI, M. STANcU, 2017, p. 943), şi nu doar o sumă de bani, cum in mod eronat se menţionează in cuprinsul variantei de răspuns. Varianta de răspuns C este corectă. Tn situaţia in care creditorul nu se prezintä sau refuzä sä primeascä suma ori obiectul oferit, debitorul, spre a se Iibera de datorie, va putea sä consemneze suma sau bunul oferit Ia CEC Bank S.A, sau Ia orice altă instituţie de credit ori, după caz, Ia o unitate specializată, conform dispoziţiilor art. 1009 alin. (1)-(2) CPC. —

—

§10, Procedura privitoare Ia înscrierea drepturilor dobândi[e în temeiul uzucapiunii 58. Răspuns: c (primire in proťesie avocat definitiv, august 2019) Varianta de răspuns A este greşită, intrucăt cererea de uzucapiune este de competenţa judecătoriei in circumscripţia căreia este situat imobilul, potrivit dispoziţiilor art. 1051 alin. (1) CPC, competenţa instanţei nefiind intluenţată de valoarea imobilului. Varianta de răspuns B este greşitä. Dacä cei inscris in caMea funciară este decedat ori şi-a încetat existenţa jurídică sau a renunţat Ia proprietate, înstanţa se va pronunţa in camera de consilíu, după ascultama reciamantului şi a martorilorşi veriŕîcarea indepUnirii condiţiilor cerute de Iege pentru dobăndirea droptului reclamat in temeiui uzucapiunü, prin incheiere, conform dispoziţiilor art 1052 alin. (5) CPC. Prin urmare, in această situaţie, procedura nu se va derula in contradictoriu şi cu părătul. Varianta de răspuns C este corectă, intrucăt orice persoană care justifică un interes are posibilitatea dea formula opoziţie Ia cererea de uzucapiune, potrivit dispoziţiilor art 1052 alin. (2) Iit. e) CPC. —

-1

L....

•jjJ_____________________

111. DREPT PENAŁ

A. TESTE-GRILĂ CAPITOLUL I.PARTEA GENERALĂ §1. Aplicarea Iegii penale în timp 1. Dispoziţiile privind Iogea ponală mai favorabilă intervenită pănă Ia judecarea definitivă a cauzei: A, nu pot fi aplicate ordonanţelor de urgenţă aprobate de Parlament; B, pot fi aplicate actelor normative declarate neconsti tuţionale; C, nu pot fi aplicate incriminărilor din Iegi speciale. (primire in pmfesie avocat stagiar august 2019; primire in profesie avocat definitiv, august 2019) —

4. In situaţia in care inculpatul a săvărşit 3 infracţiuni sub imperiul Codului penai do Ia 1969 şi două infracţiuni sub imperiul noului Cod penal: A. instanţa va aplica Iegea mai favorabilă in mod global; B. instanţa va aplica Iegea penală mai favorabilă (identificată ca fiind Iegea veche sau Iegea nouă) pentru infracţiunile săvărşite sub imperiul Iegii vechi; C. instanţa va determina Iegea penală mai favorabilă pentru contopirea pedepselor (identificată ca fiind Iegea veche sau Iegea nouă). (primire in profesie avocat stagiar, 2017) —

—

2. Sunt incidonte dispoziţiile privind aplicarea Iegii penale mai favorabile pănă Ia judecarea definitivă a cauzei, atunci cănd: A. Iimita maximă a pedepsei prevăzute de Iegea nouă pentru infracţiunea săvărşită este mai mică decât cuantumul pedepsei pe care o execută condamnatul; B. Iegea nouă nu mai incriminează fapta în modalitatea concretă in care a fost comisă; C. Iegea nouă prevede obligativitatea introducerii plăn gerii prealabile drept condiţie pentru tragerea Ia răspundere penală a persoanei care a săvărşit inťracţiunea sub imperiul Iegii vechi. (admitere INM şi în magistratură, septembrie 2018) 3. in situaţia in care inculpatul a săvărşit 3 infracţiuni sub imperiul Codului penal de Ia 1969 şi două infracVuni sub imperiul noului Cod penal: A. instanţa va aplica Iegea penală mai favorabilă in mod global, atăt cu privire Ia fiecare infracţiune, căt şi cu privire la operaţiunea de contopire a pedepselor; B. instanţa va determina Iegea mai favorabilă cu privire Ia infracţiunile săvărşite sub Iegea veche şi cu privire Ia operaţiunea de contopire a pedepselor, iar pentru infracţiunile comise ulterior datei de 01.022014 va aplica noul Cod penal; C. instanţa va determina legea mai favorabilă pentru infracţiunile comise sub imperiul Iegii vechi (identificată ca fiind Iegea nouă sau Iegea veche), in timp ce pentru infracţlunile comIse după 01.02.2014 şi pentru operaţiunea de contopire a pedepselor va aplica noul Cod penal. (primire in profesie avocat definüiv, 2017) —

5. in cazul aplicării Iegii penale mai favorabile: A, nu este permisă combinarea prevederilor mai favorabile din legi penale succesive; 6. pedepsele complementare se aplică potrivit legii care a fost identificată ca fiind mai favorabilă in raport cu infracţiunea comisă; C. este posibilă aplicarea facultativă a Iegii penale mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei. (primire in profesie avocat stagiar, 2017) —

6. Dispoziţiile art. 5 CP privind aplicarea Iegii penale mai favorabile: A. sunt aplicabile şi in cazul unui act normativ declarat neconstituţional, dacă in timpul cănd acesta s-a aflat in vigoare a cuprins dispoziţfl penale mai favorabile; 6. sunt constituţionale in măsura in care nu permit combinarea prevederilor din Iegi succesive in stabilirea şi aplicarea Iegii penale mai favorabile; C, sunt constituţionale in mäsura in care permit com binarea prevederilor din Iegi succesive in stabilirea şi aplicarea Iegii penale mai favorabile. (primire in profesie avocat stagiaĘ 2015) —

7. Inculpatul D.R. a fost trimis in judecată Ia data de 01.05.2014 pentru săvărşirea infracţiunii de inşelăciune cu consecinţe deosebit de grave in dauna unui număr de 5 societăţi comerciale, fapta fiind săvărşită in intervalul de timp mai-decembrie 2011, In acest caz, in raport de aplicarea principiului Iegii penale mai favorabile, corecta incađrare juridică este: A. 5 infracţiuni de inşelăciune, in concurs, în condiţiile noului Cod penal;

456

GRILE

DREPT PENAL 1. PARTEA GENERALĂ

B. o infracţiune de înşelăciune. in forrnä continuată, in condiţiile vechiului Cod penal; C. o infracţiune de inşelăciune, in formä continuată, in condiţiile noului Çod penaL (primire în profesie avocat dcflnitk 2016) 8. X a fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani inchi soare pentru comiterea, asupra unei victime majore, a unei infracţiuni intenţionate pentru care Iegea prevedea pedeapsa inchisońi de Ia unu la 5 ani. In cursul executării a intrat in vigoare o Iege nouä, care prevede pentru infracţiunea respectivă pedeapsa inchisorii de Ia 6 Iuni Ia 3 ani sau amendă, In acest caz: A, dacă pe Iängă pedeapsa aplicată s-a Iuat şi măsura de siguranţă a confiscării exlinse, aceasta va fl inlăturată, nemaifiind indeplinite condiţiile pentru dispunerea eL B. pedeapsa aplicatä poate fi inlocuită cu amenda. dacă instanţa apreciază că aceaslă pedeapsă este suficientă pentru reeducarea condamnatului, ţinánd seama şi de partea executată din pedeapsa inchisorii; C. dacă Iegea nouă prevede cä fapta constituie infrac ţiune doar dacă a fost comisă asupra unui minor, pedeapsa de 3 ani aplicată nu mai poate constitui prim termen aI unei recidive (admitere INM şi in magistraturä, 2014) 9. In cazul in care, după judecata def]nitivă pentru un concurs de infracţiuni, intervine o Iege penală nouă: A. instanţa puate, in aplicarea art. 6 CP, sä reducä potrivit noii Iegi una dintre pedepsele supuse contopirii, dar să menţină pedeapsa rezultantă in cuantumul stabilit in temeiul Iegii vechi; B. atunci când observă că pedeapsa rezultantä potrivit noii Iegi este mai mare decât cea aplicată potrivit Iegii vechi, constată că nu poate face aplicarea art. & CP, nici pentru pedepsele individuale. C ia acl de faptul cä art. 6 CP se referă Ia pedepse individuale şi nu poate fi aplicat pedepselor rezultante. (admitere în magistratură. aprilie 2017)

11. In aplicarea Iegii penale mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei, potrivit art. 6 CP: A. in cazul tentativei, Iimita maximă a pedepsei ce trebuie avută in vedere este maximul preväzut de Iege pentru ĺorma tenlalä (maximul special aI pedepsei prevăzute de Iege pentru infracţiunea consumată, redus sau inlocuit conform dispoziţiilor privind tratamentul sancţionator aI tentativei); 8. Tn cazut tentativei, Iimita maximă a pedepsei ce trebuie avută in vedere este maximut prevăzut de Iege pentru forma consumatä (maximul special aI pedepsei prevăzute de Iege pentru infracţiunea consumată, fără a fi redus sau inlocuit conform dispoziţiilor privind tratamentul sancţionator aI tentativei); C. in cazul infracţiunilor continuate, prin sintagma maxim special prevăzut de Iegea nouä pentru infracţiunea săvärşită" se inţelege maximul special prevăzut de Iege pentru infracţiune, fără Iuarea in considerare a cauzei de majorare a pedepsei prevăzută pentru infracţiunea continuată. (primire in profesie avocat deňnitiv, 2015) —

12. Inainte de intrarea in vigoare a noului Cod penal, inculpaĹul a cornis douä inĺracţiuni, Pentru una dintre ele a fost condamnat definitiv la detenţiune pe viaţă. Pentru această faptă noul Cod prevede numai pedeapsa inchisorii, Cu privire Ia cea dea doua faptă, judecată după intrarea in vigoare a noului cod, so constatä că limita minimă a pedepsei este mai micä in Iegea vechc, dar Iimita maximä este aceeaşi, În această situaţie sunt incidente dispoziţiile privind: A. aplicarea Iegii penale de dezincriminare; 8. aplicarea egii penale mai favorabile până Ia judecarea derinitivä a cauzei; c. aplicarea Iegii penale rnai favovabile după judecarea definitivă a cauzek (primire in profosic ovocat dcf9itić 2014)

13. Inculpatul a comis două infracţiuni inainte de 10. Condamnarea inculpatului, printr-o hotărăre intrarea in vigoare a noului Cod penal, Pentru una rămasă definitivâ Ia 30 ianuarie 2014 Ia o pedeapsă i dintre ele a fost condamnat sub incidenţa vechiului de 12 ani inchisoare, orientată spre mediul prevăzut Cod penal, Se constată că această infracţiune nu a de Iege, pentru infracţiunea de tălhărie săvărşită in mai fost prevăzută de Iegea nouă. Cu prilejul judecării timpul nopţii: cauzei, după intrarea in vigoare a noului Cod Penal, A. este nelegală, deoarece tălhăria săvărşită timpul pentru cea dea doua infracţiune, se constată că cele nopţii se pedepseşte cu inchisoare de Ia 3 la 1 O ani, conform două acte normative prevăd pedepse diferite, in acest actualului Cod penal; caz vor Fi incidente dispoziţiile privind; 8. impune aplicarea dispoziţiilor Iegale privind aplicarea • A. concursul de infracţiuni; Iegii penale in timp, in ceea ce phveşte cuantumul pedepsei, 5. aplicarea Iegii penale de dezincriminare; c. poate fi reexaminatä in calea ordinară de atac • C. aplicarea Iegii penale mai favorabile până Iajudecarea exercitată impotriva hotărării de condamnare, astfel incăt definitivä a cauzei, pedeapsa să fie redusă Ia 1O ani inchisoare. (primire in profesie avocat sta giar 2014) (admitere in magistraturä, mai 2018) —

1..ai

wi

GRILE

REPT PENAL, L PARTEA GENERALĂ

14. În cazul succesiunii de Iegi penale in timp inter venită pánă Ia judecarea definitivă a cauzei; A. pedepsele accesorii şi complementare se aplică potrivit Iegii care a fost identificată ca lege penală mai favorabilă in raport cu infracţiunea comisä; B. tratamentul sancţionator al pluralităţii de inĺracţiuni se aplică potrivit Iegii noi, indiferent dacă este sau nu mai favorabilă, chiar dacă infracţiunile au fost comise toate sub imperiul legii vechL C. prevederile din Iegile succesive nu pot fi combinate în scopul creării unei situaţii mai favorabile inculpatului. (primire in profesie avocat detŕnitiv, martie 2019) —

15. În situaţia succesiunii de Iegi penale: A. dacă atăt Iegea nouă, căt şi Iegea veche prevăd ace Ieaşi Iimite ale pedepsei inchisorii, se va aplica intotdeauna Iegea veche sub imperiul căreia a fost sávârşită fapta: B, este mai favorabilâ legea care prevede existenţa unor condiţii Ia punerea în mişcare sau exercitarea acţiunii penale; C, este mai favorabilă Iegea care Iimitează sfera de aplicare a unei cauze de nepedepsire. (primire in profesie avocat definitiv, 2017) —

16. Pot retroactiva: A. Iegile penale de dezincriminare; 8. Iegile penale noi mai favorabile; C. Iegile extrapenale cu dispoziţii penale. (primire in proťesíe avocat stagiar, 2016) —

457

§2. Aplicarea legii penale in spaţiu 19. Legea penalä romănă nu se aplică in baza principiului teritorialităţii dacă: A. infracţiunea a fost comisä Ia bordul unei nave comer ciale sub pavilion străin care tranzitează marea teritorială a Romăniei, ca regulă generală; 8. rezultatul infracţiunU s-a produs in totalitate in străi nătate, dar actele de executare s-au comis pe teritoriul Romăniei; C. deşi infracţiunea a fost comisă pe teritoriul Romăniei, se dispune altfel printr-un tratat internaţional Ia care Romănia este parte. (pńmŕre în profesže avocat stagżar martie 2019) —

20. A.B., cetăţean romăn, este tras la răspundere penalä de către Parchetul de pe Iăngă Tribunaiul Bihor pentru săvărşirea pe teritoriul Republicii Ungare a infracţiunii de omor (art. 188 CP român) in forma ten tativei. Apărarea Iui &B, poate Fi considerată admisibilă in următoarele situaţii: A. fiind comisă in forma tentativei, pedeapsa prevăzută de legea romănă pentru fapta săvărşită nu este inchisoarea mai mare de 1O ani şi nu s-a veriĺicat indeplinirea condiţiei dublei incriminări (incriminarea faptei şi de către Iegea ungară); 8. punerea in mişcarea a acţiunii penale nu are auto rizarea prealabilă a procurorului general competent, emisă in timp util; C competenţa de tragere a sa Ia răspundere penală aparţine exclusiv autorităţilor judiciare maghiare, potrivit principiului teritorialităţii legii penale. (pdmire in profesie avocat definitiv, 2017)

17. Vom Fi in prezenţa unei Iegi de dezincriminare şi atunci când fapta se regăseşte, sub aceeaşi denumire, atăt in (egea veche, căt şí in Iegea nouă, dar legea nouă; A. consacră o cauză de nepedepsire neprevăzută in Iegea veche şi care este incidenţä in speţă: 21. Legea penală românä se aplică infracţiunilor 8. coboară Iimita de vărstă a subiectului pasiv in raport I săvărşite in afara teritoriului ţării de un cetăţean romăn: de care fapta constituie infracţiune, iar victima depăşise, Ia A, dacă pedeapsa prevăzută de Iegea romănă este momentul comiterii infracţiunii. respectiva Iimită; detenţiunea pe viaţä ori inchisoarea mai mare de 1O ani: C, prevede că fapla, care anterior se urmärea din oficiu, B. dacă, indiferent de pedeapsa din Iegea romănă, va fi urmärită doar Ia plăngere prealabilă, iar persoana existä o convenţie intre statul romăn şi statul in care a vätămată declarä cä nu doreşte să formuleze o astfel de fost săvărşitä inťracţiunea, pentru aplicarea Iegii romăne; plăngere. C dacă, indiferent de pedeapsa prevăzută de Iegea (admitere INM şi în magistratură, 2015) romănă, ceI care a săvărşit fapta in afara ţării se af]ă de bunăvoie in ţară Ia momentul judecăţii. 18. Dezincriminarea faptei: (primire in profesie avocat definitiv, 2014) A. in cazul în care inculpatul a fost condamnat prin hotärăre definitivä, determină restituirea bunuňlor conflscate, 22. Legea penală română nu poate fi aplicată in dacă acestea au fost confiscate din cauza naturii Ior; baza principiului realităţii: A, dacă pedeapsa prevăzută de Iegea romănä pentru 8. se va reţine in ipoteza in care Iegea nouă instituie infracţiunea săvărşită de un cetăţean romăn in afara o cauză de neimputabililale nepreväzutä de Iegea veche teritoriului ärii este inchisoarea mai mare de 1O ani sau şi incidentä in cazul inculpatului; detenţiunea pe viaţă: C. nu operează in situaţia in care fapta este incriminată 8. dacă infracţiunea săvârşită in afara teritoriului ţării de o Iege nouă sub o altă denumire. a fost comisă contra unui cetăţean străin; (primire in proťesie avocat sta giar martie 2019) —

—

—

I

458

GRILE

DREPT PENAL. 1. PARTEA GENERALĂ

C. dacă infracţiunea săvărşitä in afara teńtoriului ţării C comiterea unei fapte constând într-o inacţiune, din a fost comisă de un cetăţean sträin sau färă cetăţenie, l culpă, dacä legea care inchminează fapta respectivä nu impotriva unui celáţean român. speciücä in mod expres forma de vinovăţie cu care trebuie (primire in prcfesie avocat sta giar, 2018) comisä fapta. (primire in profesie avocat stagiar. august 2019) 23. Un cetăţean somalez care este suspectat de sä vârşirea infracţiunii de piratede in afara apolor teritoriale 28. Lipseşte una dintre trăsăturile esenţiale ale ale Somaliei, in apele internaţionale din aproprierea infracţiunii, atunci când: acestora, poate fi tras Ia räspundere penală in Romănia; k persoana majorâ care I-a ajutat pe un minor cu vârsta A, dacă fapta este săvârşită contra staiului român. contra sub 14 ani sâ sustragă bunuri dintr-o locuinţă, prin asigurarea unui cetäţean român ori a unei persoane juridice române, pazei locului, cunoştea vârsta acestuia; iar punerea in mişcare a acţiunii penale este autorizată B. persoana majorä a ajutat pe un minor cu vársta conform Iegii sub 14 ani să scape de agresiunea unor adolescenţi, prin 8. dacă fapta esĺe incriminată i de Iegea penală aplicarea unei lovituri cu o rangă peste braţul celui care somaleză; se pregálea să-i aplice o lovitură cu cuţitul; C, dacă se dispune astfel printr-un tratat internaţional C. persoana majorä l-a închis mai mul[e ore inlr-un beci Ia care Romănia este parte. pe un minor cu vârsta sub 14 ani, bolnav psihic, pentru a-i (prímire în profesie avocat stagiar, 2017) verifica, la cererea acestuia, capacitatea de a se adapta mediului in condiţii de frig, Iipsä de apă şi hranâ §3. lnfracţinnea (admitere în magistratură, mai 201W —

—

—

3.1. Dispoziţii generale 24. lnfracţiunea comisivă prin omisiune: A. nu permite niciodată reţinerea cauzei de nepedepsire a inipiedicăui pruduceíii iezultatului, B. poate imbrăca forma infracţiunii complexe; C. se comite cu intenţie depăşită (praeterintenţie) ori de câte ori acţiunea anterioará, cea creat starea de pericol care a înlesnit producerea rezultatiiliii, este intenţinnată (admitere INM şi in magistratură, 2015) 25. in dreptul penal român infracţiunea comisivă prin omisiune; A, poate fi o inĺracţiune de pericol sau de rezultat; B. se consumă la momentul la care ar fi trebuit comisä acţiunea la care agentul era obligat. C poate imbrăca forma unei infracţiuni progresive. (admitere INM şi in magistraturä. 2016) 26. Infracţiunea comisivă prin omisiune: A. exclude existenţa tentativei; B. permite participaţia penală sub forma complicităţii: C. are intotdeauna subiect activ calificat. (admitere in magistratură, iuníe 2019) 27. Constituie infracţiune: A. comiterea unei fapte constând intr-o acţiune, cu intenţie, dacâ legea care incrimineazä fapta respeciivă nu specifică in mod expres forma de vinovăţie cu care Lrebuie comisâ fapta; B. comiterea unei fapte constând intr-o acţiune, din culpă, dacă legea care incrimineazâ fapta respectivă nu specifică in mod expres forma de vinovâţie cu care trebuie comisă fapta;

29. Există culpă cu prevedere: Ă, in cazul in care agentul comite fapta prevăzând pro ducerea rezultatului, dar neacceptând producerea acestuia, intrucât a socotit fără temei că acesta nu se va produce, B. in cazulin caie agentul curiiite fapta al cărei rezuliat, deşi prevăzut şi acceptat in mod indiferent, apare ca inevitabil; 0. in cazul in care agenLul comite fapta, urmărind pro ducerea unui rezultat, dar in fapt se produce un rezultat mai grav, care, deşi a fost prevâzut de câtre acesta, nu a fosl şi acceplat. (primire in profesíe avocat sta giar, 2017) —

30. Fapta se camite cu intenţie atunci când: A. fäptuitorul prevede rezulţatul faptei sale i, desi nu-l urmăreşte, acceptá posíbilitalea producerii lui: R fâptuitorul prevede rezultatul faptei sale, dar nu il acceptă, socotind färă temei că eI nu se va produce; C. fâptuitorul prevede rezultatul faptei sale şi acceptă posibilitatea producerii lui, dar, in realitate, se produce un rezultat mai grav. (primire in profesie avocat stagiar, 2015) —

31. Fapta so comite din culpă atunci când: A. íâptuitorul prevede rezultatul faptei sale şi, deşi nu-l urmáreşte, acceptă posibilitatea producerii lui; 8. făpiuitorul prevede rezultatul faptei sale, dar nu il acceptâ, socotind fără temei că el nu se va produce; 0. fâptuitorul prevede rezultatul faptei sale şi acceptá posibilitatea producerii Iui, dar. in realitate, se produce un rezultat mai grav. (primire in profesie avocat deťinitiv, 2015) —

jĹ

-

GRILE

DREPT PENAL. 1. PARTEA GENERALÄ

3.2. Cauzele justificative 32. În materia cauzei justificative a Iegitimei apărări: A. atacul poate consta într-o faptă comisivă prin omisiune; B, apărarea nu poate fi exercitată niciodată ulterior consumării infracţiunii simple care constituie atacul; C. atacul poate consta intr-o faptä care intră ea însăşi sub incidenţa unei cauze justificative a Iegitimei apărări. (admitere INM şi in magistratură, 2016) 33. Poate reprezenta o cauză justificativă: A. consimţămăntul persoanei vătămate; B. excesul neimputabil; C. cazul fortuit. (primire in profesie avocat sta giar, august 2019) —

34. Este justificată: A. fapta persoanei care, după ce constată că i-a fost sustras portofelul, iI imobilizeazä pe autorului furtului pentru a-I impiedica să fugă; B. fapta persoanei care sustrage căwţa unui vecin pentru a-şi duce fiul Ia gară, afiat în real pericol de a pierde trenul spre Iaşi şi de a nu ajunge Ia timp Ia examenul de drept penal, partea generală; C. fapta persoanei care, Ia cererea explicită, serioasă, conştientă şi repetată a victimei, care suferea de o boală incurabilă, cauzatoare de suferinţe greu de suportat, ii administrează o substanţă Ietală. (admitere in magistratură, aprilie 2017)

35. Ín cazul inculpatului care, fiind atacat cu coasa de către victimă a apucat cu măinile de coada coasei şi, în incercarea de a-i dezarma pe agresor, a provocat, în timpui impingerii-tragerii şi răsucirii coasei rănirea gravă a victimei cu Iama acelei coase: A. fapta a fost sävărşitä in stare de Iegitimă apărare; B. urmează a fi reţinută circumstanţa atenuantă Iegală privind depăşirea Iegitimei apăräri; C, nu poate fi reţinutä scuza provocärfl. (primire in profesie avocat definitiv, 2018) —

36. În cazui Iegitimei apărări prezumate: A. prezumţia operează doar in favoarea autorului faptei comise in apărare, nu şi in favoarea participanţilor; B, nu se poate Iua faţă de autorul faptei comise in apărare măsura de siguranţă a obligădi Ia tratament medicaL chiar dacă s-a constatat că suferă de o boală care iI face periculos pentru societate; C. atacul poate consta şi in pătrunderea, in timpul nopţii, in Iocuinţa altei persoane, profitând de faptul că aceasta a uitat deschisä uşa de acces in Iocuinţä. (admitom INM şi in magistmtură, 2014) 37. In situaţia în care este incidentă Iegitima apărare: A. se inlătură răspunderea civilă;

459

B, se poate aplica o măsură de siguranţă; C, nu se poate aplica o pedeapsă. (primire in profesie avocat definitiv, 2017) —

38. In ipoteza cauzei justificative a Iegitimei apărări, atacul poate consta: A. doar intr-o infracţiune consumată; B. şi intr-o tentativä neincriminată; C. şi intr-o tentativă neidonee (absolut improprie). (admitere INM, noiembrie 2019) 39. Consimţământul persoanei vătămate poate fi reţinut ca şi cauză justificativă in cazul faptei de: A. incest; B. violare de domiciliu; C, distrugere in forma de bază. (admitere INM şi in magistratură, 2015)

40. Indicaţi răspunsul/răspunsurile corectle in Iegătură cu cauza justificativă a consimţământului: A, se produce efectul justificativ chiar dacă persoana vătămată nu şi-a dat consimţämăntul anterior comiterfl faptei, existând şi posibilitatea ratificării ulterioare a acţiunii sau inacţiunh tipice a făptuitorului; B. consimţământul produce efect justificativ in cazul in care numitui X solicită unui minor de 4 ani să ii remită o brăţară de aur in schimbul unei ciocolate, iar minorul consimte acest Iucru; C. consimţămăntul poate fi exprimat şi prin mijloace tehnice de comunicare Ia distanţă. (primire in profesie avocat sta giar, martie 2019) —

41. Cauza justificativă a consimţămăntului persoanei vătămate: A, poate opera chiar dacă persoana vătămată nu cunoaşte identitatea celui care va comite fapta prevăzută de Iegea penală Ia care consimte; B, nu poate opera niciodată in cazul in care persoana vătămată este un minor cu vărsta sub 14 ani sau o persoană majoră pusă sub interdicţie; C, poate opera in cazul oricărei infracţiuni, cu excepţia celor contra vieţii. (admitere INM, noiembrie 2019)

42. Poate fi în Iegitimă apărare persoana care comite fapta: A. pentru a inlătura o ameninţare privind săvărşirea unei infracţiuni contra unei alte persoane; B. pentru a inlătura răspăndirea unor zvonuri ce ii afectează dreptul Ia propria imagine; C. pentru a inlätura violenţele ce sunt exercitate asupra unei alte persoane in vederea sustragerii unui bun care nu aparţine acesteia. (primire in profesie avocat sta giar, 2015) —

I

460

GRILE

DREPÎ PENAL. 1, PARTEA GENERALĂ

43. Este in Iegitimă apärare sau se prezumă a fi in Iegitimă apărare: A. ceI care săvârşeşte fapta pentru a inlătura un atac material, direct imediat si injust, care pune in pericol per soana altuia, iar apărarea este proporţională cu gravitatea atacului; B. ceI care săvărşeşte fapta pentru a salva de Ia un pericol imediat şi care nu putea fi înlăturat aILfeI, viaţa altei persoane; C. ceI care comite fapta pentru a respinge pătrunderea unei persoane intr-o Iocuinţă, fără drept, in timpul nopţii. (primire in proťesie avocat definitiv, 2014) —

pe Ioc o pâine caldă intrucăt era fiämând, iar mirosul era deosebit de ispititor; C, fapta prevăzută de Iegea penală a fost comisă printr-o acţiune ce nu putea fi controlată din cauza intoxicării involuntare acute a făptuitorului cu ciuperci halucinogene. (primire in profesie avocat definitiv, 2017) 48. Depăşirea, din cauza tulburării sau a temerii, a Iimitelor unei apărări proporţionale cu gravitatea atacului constituie: A. cauză justificativă; B, cauză de neimputabilitate; C. circumstanţă atenuantă Iegalä (obligatorie). (primire in profesie avocat definitiv, 2016)

44, Un cetăţean străin comite pe teritoriul Romăniei, impreună cu un minor care nu indeplineşte condiţiile 49. Soţul inculpatei a venit seara acasă în stare Iegale pentru a răspunde penal, o infracţiune pentru care avansată de ebrietate şi a ameninţat-o pe aceasta cä pedeapsa prevăzută de Iege este inchisoarea mai mare a doua zi o va pedepsi, pentru că nu a făcut curăţenie de lO ani, Se constată că cetăţeanul sträin a acţionat in casă, După ce soţul a adormit, inculpata i-a aplicat in condiţii de Iegitimă apărare, În cauză vor fi incidente acestuia mai multe Iovituri cu un corp contondent I dispoziţiile privind: provocându-i o infirmitate. In apărare, inculpata a A. cauzele justificative; susţinut că se temea pentru viaţa ei deoarece victima B cauzele de neimputabilitate; o agresase anteriorin repetate rânduri1 fiind o persoană C. personalitatea Iegii penale. foarte violentă. In cauză: (primire in profesie avocat sta giar, 2014) A. sunt incidente dispoziţiile privind Iegitima apărare; B. sunt incidente dispoziţiile privind excesul neimputabil; 45. in cazul stärii de necesitate: C, nu sunt incidente nici dispoziţiile privind Iegitima A. atacul trebuie să fie intotdeauna injust; apărare, nici cele privind excesul neimputabil. B, acţiunea de salvare trebuie să se indrepte impotriva (primire in proťesie avocat definitiv, 2015) provocat celui care a pericolul şi nu impotriva attei persoane sau a bunurilor acesteia; 50. Constrăngerea fizică se ascamănă cu starca de C, nu are ca efect inlăturarea räspunderii civite dacä, necesitate prin aceea că: pentru a salva viaţa unicului său fiu, autorul distruge un A. inlătură aceeaşi trăsătură generală a infracţiunii; perete aI casei fratelui său. B. ambele au aceeaşi sferă a cauzelor aflate Ia originea Ior (fenomen naturaL acţíune umanä etc.); (admitere in magistratură, aprilie 2017) C. ambele presupun o proporţionatitate intre urmaroa 46, Acţionează in condiţiile stării de necesitate: produsă şi cea care s-ar fi produs in absenţa intervenţiei A, mama care ameninţă medicul de Ia spital pentru că a autorului faptei. acesta i-a Iovit copílul in timp ce îI examina; (admitere INM şi in magistratură, 2014) B. turistul care, fiind atacatde un urs, intră prin efracţie 51. Starea de temere ce caracterizează cauza de in cabana unui pădurar, in incercarea dea scäpa; neimputabilitate a constrângerii morale: C. tatăl care comite furtul Ia care a fost obligat de ceI A, trebuie să se menţină pe toată durata acţiunii sau care ii răpise copilul şi care ameninţa că va ucide copilul inacţiunii comise de ceI constrâns; dacă furtul nu va fi săvărşit. B, poate fi determinată de comportamentul spontan aI (admilere in magistratură, iunie 2019) unui animal sălbatic; C, face ca fapta comisă sub imperiul ei sä fie săvârşitä 3.3. Cauzele de neimpuiabilitate întotdeauna cu intenţie repentină (spontană). 47. Poate reprezenta cauză de neimputabilitate: (admilere INM, noiembrie 2019) A, consimţämăntul persoanei vätămate de a-i fi excizate, 52. Fapta inculpatului care a săvărşit acte de compli în scop estetic, mai multe făşii de piele pentru a dobândi citate Ia infracţiunea de delapidare sub ameninţarea astfel un aspect dungat, rănile fiind colorate ulterior prin autorului faptei că va dezvălui antecedentele sale penale impregnare cu o vopsea permanentă; şi iI va indepărta din serviciu: B. constrăngerea moralä în urma căreia făptuitorul a A, nu este infracţiune, fiind săvârşită in condiţiile sustras dintr-un magazin cu autoservire şi a consumat constrăngerii morale; —

—

—

-

GRILE

DREPT PENAL. 1, PARTEA GENERALĂ

B, nu este infracţiune, fiind săvârşită Tn condiţüle stării de necesitate; C. este infracţiune. (primire în profesie avocat sta giar, 2018) —

53. Iresponsabilitatea autorului Ia săvârşirea infrac ţiunii de furt: A. produce efecte şi cu privire Ia fratele său, care I-a instigat să săvârşească fapta, ştiind că nu va putea fi tras Ia răspundere penală; B, nu poate fi reţinută, dacă s-a stabilit că acesta avea discernământul diminuat Ia momentul săvärşirii faptei; C. inlătură răspunderea penală, chiar dacă Iipsa discernămăntului a survenit ulteńor săvârşirii faptei. (admitere INM şi în magistraturä, septembrie 2018) 54. In măsura în care instanţa constată incidenţa cauzei de neimputabilitate a intoxicaţiei: A. va Iua act că aceasta produce efecte in rem şi va dispune in consecinţă: B, poate dispune obligarea făptuitorului Ia tratament medical, chiar dacă acesta invederează că nu se considerä bolnav; C, nu poate aplica o pedeapsă, dar poate Iua oricare dintre măsurile de siguranţă prevăzute de Iege. (admitere in magistratură, apri/ie 2017) 55. Eroarea constituio o cauză de neimputabilitate atunci cănđ: A. făptuitorul, in momentul comiterii faptei, nu şi-a dat seama că subiectul pasiv vizat de acţiunea sa nu este ceI pe care dorea să-I vatăme; B. necunoaşterea stării, situaţiei ori imprejurării respective este ea insăşi rezultatul culpei făptuitorului; C, fapta prevăzută de Iegea penală a fost săvărşită ca urmare a necunoaştehi sau cunoaşterii greşite a caracterului ilicit aI acesteia din cauza unei imprejurări care nu putea fi in niciun fel evitată. (primire în profesie avocat stagiar, 2017) —

3.4. Formele infractiunü 56. Potrivit actualului Cod penal, actele preparatorii: A, nu se sancţionează in nicio siiuaţie; 8. se sancţionează doar când sunt asimilate tentativei; C se sancţionează când sunt incriminate ca infracţiuni de sine stătătoare. (admitere 1NM şi in magistratură, septembrie 2018) 57. Tentativa nu este posibilă Ia infracţiunile: A, săvârşite din culpă cu prevedere; 8. de obicei; C, care au obiect material. (admitere INM şi in magistratură, 2017)

461

58. In cazul tentativei: A. Iimitele speciale ale pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi se reduc Ia jumătate; B, forma de vinovăţie poate fi diferită de cea care ar fi caracterizat infracţiunea respectivă in formă consumată; C. se reţin aceleaşi circumstanţe agravante legale generale ce s-ar fi reţinut dacă infracţiunea s-ar fi consumat. (admitere INM şi in magistratură, 2014) 59. Tentativa constă in: A, punerea in executare a hotărării infracţionale; 8. punerea in executare a intenţiei de a săvârşi infrac ţiunea, executare care nu şi-a produs efectul sau a fost intreruptă; C, efectuarea de acte de pregătire in vederea comiterii infracţiunii. (pdmire in profesie avocat sta giar. 2016) —

60. Infracţiunea se săvărşeşte în forma tentativei, atunci cánd: A. făptuitorul ţinteşte pieptul victimei cu o armă, dar din cauza emoţiei nu o nimereşte in momentul in care execută focul; B. studentul promite unui profesor că ii va da o sumă de bani pentru promovarea unui examen, dar ulteńor nu ii mai remite banfl, considerănd că răspunsul dat Ia examinare era suficient de argumentat pentru obţinerea unei note de trecere; C. făptuitorul ameninţă victima că o să o Iovească, dar nu a mai reuşit, fiindcă victima a fugit. (admitere INM şi in magistratură, septembrie 2018) 61.Indicaţi răspunsullrăspunsurile corectioin ceea ce priveşte tentativa; A. nu existâ posibilitatea desistării voluntare când tentativa este peđectâ; 8. tentativa este imperfectă atunci când infractorul impinge victima pe geamul apartamentului situat Ia etajul III aI unui bloc, cu intenţia dea o ucide, dar aceasta nu decedează deoarece cade pe prelata unei terase; C, tentativa se pedepseşte in cazul infracţiunii de nedenun(are a(unci când a fost săvărşită de o persoană care nu este membru de familie. (primire in profesie avocat stagiaĘ martie 2019) —

62. Tentativa proprie terminată: A, există atunci cănd executarea a fost dusă până Ia capät dar rezultatul nu s-a produs; B. presupune mijloace care nu sunt apte să conducă Ia producerea rezultatului; C este posibilă numai la infracţiunile materiale. (primire in proťesie avocat deťinitiv, 2018) —

462

GRILE

DREPT PENAL. 1. PARTEA GENERALÄ

63. Existä tentativă idonee: A. când infracţorul ii toarnă victimei in paharul cu apâ o substanţä Ietală iar lichidul se evaporä înainte de a fi consumat; B. când autorul pätrunde in sediul unei bänci, dar constată că seiful acesteia ĺusese mutat Ín urmä cu 5 zile; C când infractorul incurajează victima sâ meargâ cu avionul, in speranţa că motorul acestuia se va defecta şi avionul se va prăbusi. (admitere in magistratură, aprilie 2017)

B, nu este posibilă in cazul infracţiunilor săvârşite cu intenţie indirectă; C este posibilă in cazul infracţiunilor aşa-zise de pericoL (admitere /NM şi în magistraturä, 2017) 70, Nu pot fi săvârşite în formă continuată; A. inĺracţiuníle praeterintenţionate; B. in(racţiunile săvârşite din culpă; C infracţiunile săvărite impotriva unor subiecţi pasivi diferiţi, (primire în profesie avocat detinitiv, 2016) —

64. Nu existä tentativă atunci când: A, intenţia de a săvârşi infracţiunea a fost pusă in executare, dar consurnarea infracţiunii nu a avut loc; B, intenţia de a săvârşi infracţiunea a fosl pusă in executare, dar executarea a fost intreruptă de victimâ; C, intenţia de a săvârşi infracţiunea a fost pusä in executare, dar imposibilitatea de consumare a infracţiunii a fost consecinţa modului cum a fost conceputä executarea. (primire in profesie avocat sĺagiar 2014) —

65. Desistarea: A nu se poate realiza prin acţiune. B, poate interveni oricănd din momentul începeńi actetor de executare i până in momentul consumärii infracţiunü; C nu este posibilä in cazul inĺracţiunii de Iuare de mitú. (admitere INM şi in magistr3żurä, 2016) 66. Desistarea od impiedicarea produceńi rezultawlui constituie cauze de nepedepsire dacă făpttiitorul A. a acţionat din cuIpă B. a acţionat mai inainte de descaparirea faptei; C. a acţionat sub impeńul unei constrăngerĹ (primire în profesie avocat sta giar. 2018) —

3.5. Unitatea i pluralitatea dc infractiuni 67. Existä unitate legală de infracţiune, in cazul: A. infracţiunii continue; B. inrracţiunii complexe; C. infracţiunii continuate. (primire în proťesie avocat definitiv, 2016) —

68. inculpatul L.M. a pătruns prin escaladare şi efracţie in Iocuinţa persoanei vătămate F.R., a adunat mai multe bunuri, însă đin cauza volumului Ior mare, Ie-a transportat in trei rânduri, fără pauze, Ia Iocuinţa unchiului său. Corecta incadrare juridicä este: A. o singurä de infracţiune de furt calificat; B. trei infracţiuni de furt calificat aHate in concurs; C. o inĺracţiune de furt calificat in formä continuatâ. (primire în profesie avocat deťinítiv, 2016) —

69. Infracţiunea continuată: A, este posibilâ in cazul infracţiunilor săvărsite atăt din culpă, cât şi cu intenţie;

71. ĺn cazul infracţiunii continuate: A. data epuizärii este cea de Ia care curge termenul de prescripţie a räspunderii penale; B. este obligatoriu ca actele de executare sä fie comise impotriva aceluiasi subiect pasiv; C descoperirea ulterioară a altor acte de executare atrage stabilirea unei pedepse corespunzătoare care poate fi egală cu pedeapsa anterioară. (primire in profesie avocat deflnitiv. martie 2019) —

72. Infracţiunea complexă: A. al cärei obiect juridic este alcătuit din douä valori so ciale identice. are intotdeauna o pluralitate de subiecţi pasivi, 8. in structura căreia se regăsesc douä acte de exe cutare, presupune intotdeauna o conexitate etiologică sau consecvenţională intre acestea; C, nu poate imbräca forma unei infracţiuni progresive. adm,tere INM şi in magistraturä. 2015) 73. Reprezintă exeniplu de inĺracţiune complexă; A. tălhăria care a avut ca urmare moartea victimei; 8. dezastrul (distrugerea calificată); C. Iovirile sau vătämăhle cauzatoare de moarte. (primire în profesie avocat sta giar, 2017) —

74. Inculpatul a Iuat hotărărea de a Iovi victima ori de căte ori o va intâlni. Astfel, timp de mai multe zile, inculpatul a exercitat acte dc violcnţă asupra victimei. UItima datá inculpatul a aplicat Iovituri şi altei persoane care a intervenit in sprijinul victimoi. In cauzä sunt incidente dispoziţiile privind; A. infracţiunea complexă; 8. infracţiunea continuatä; C. concursul de inťracţiuni. (primire in profesie avocat sta giar, 2015) —

75. Recent eliberat din penitenciar, după executarea unei pedepse de trei ani inchisoare pentru ucidere din culpă (in urma comiterii unui accident de circulaţie), inculpatui a Iuat hotărârea de a exercita violenţe asupra victimei (o rudă a persoanei decedate in accident) ori de câte ori o va intălni. Astfel, inculpatul a Iovit victima timp de trei zile consecutiv. Ultima dată1 inculpatul a

GRILE

DREPT PENAL. 1. PARTEA GENERALĂ

exercitat violenţe şi asupra altei persoane care o insoţea pe victimă, In cauză vor fi incidente dispoziţiile privind: A. infracţiunea continuată; B. concursul de infracţiuni; C. recidiva. (primire În proťesie avocat definitiv, 2015) —

76. Suntem în prezenţa infracţiunii continuate, atunci când acteie materiale se săvărşesc in următoarele circumstanţe: A. Ia interval de căteva zile, inculpatul, şofer profesionist, din cauza neacordării priorităţii Ia trecerea de pietoni a produs două accidente de circulaţie, soldate cu vătămarea a trei persoane (una in primul accident şi alte două in ceI de-aI doilea accident); B, in cursul aceleiaşi zile, inculpatul a pătruns şi a sustras bunuri din două apartamente situate in blocuri de pe aceeaşi stradă, după ce s-a asigurat că proprietarii nu sunt acasă, dar nu a mai reuşit să ajungă Ia cea de-a treia Iocuinţă vizată, deoarece, Ia părăsirea celui de-aI doilea apartament a fost surprins de un vecin, care a reuşit să iI imobilizeze, deşi inculpatul I-a lovit de mai multe ori pentru a-şi asigura scăparea; C. casiera unui magazin şi-a propus să sustragă din casa de marcat Ia inchiderea magazinului, orice sumă de bani care era in plus, ceea ce face timp de o săptămănă, sustrăgănd de 4 ori sume de bani pănă cănd a fost surphnsă de un alt angajat aI magazinului. (admitere INM şi in magistratură, septembrie 2018) 77.6 cazul infracţiunii progresive: A, forma de vinovăţie este întotdeauna intenţia depăşită (praeterintenţia); B, nu este posibil niciodată coautoratul; C. elementul material poate consta şi intr-o omisiune. (admitere INM şi in magistratură, 2015) 78. O infracţiune continuă: A, nu poate fi comisă in coautorat; B, poate fi omisivă; C. consumată in termenul de reabilitare de drept pentru o infracţiune anterioară şi epuizată ulteriorimplinirii acestui termen, se poate afla in stare de recidivă in raport de infracţiunea anterioară. (admitere INM şi in magistratură, 2016) 79.6 cazul infracţiunii continue: A. este posibil ca aceasta să imbrace forma unei infracţiuni complexe; B, aceasta poate face obiectul unei amnistii antecon damnatorii dacă este consumată anterior inträrii in vigoare a Iegü de amnistie, dar epuizată ulterior; C. orice intrerupere va conduce in mod necesar Ia apariţia unei pluralităţi de infracţiuni. (admitere în magistratură, iunie 2019)

463

80. În cazul unui concurs caracterizat cu conexitate etiologică: A, un act de procedură indeplinit cu privire Ia infracţiunea scop intrerupe intotdeauna şi cursul prescripţiei răspunderii penale in cazul infracţiunü mijloc; 6. dacă infracţiunea mijloc este expres exceptată de Ia aplicabilitatea unei Iegi de amnistie, Iegea respectivă nu va putea fi aplicată nici in cazul infracţiunii scop; C, nu se poate dispune renunţarea Ia aplicarea pedepsei in cazul infracţiunh mijloc dacă infracţiunea scop, judecată in aceeaşi cauză, nu indeplineşte condiţiile de aplicare a renunţării. (admitere INM şi in magístratură, 2016) 81. Există concurs de infracţiuni: A. cănd o infracţiune a fost săvărşită pentru a ascunde comiterea de către aceeaşi persoană a unei infracţiuni săvărşite din culpă; B. cănd o infracţiune de omor a fost săvărşită pentru a inlesni comiterea unei infracţiuni de tălhărie; C, când se săvârşesc mai multe acte de sustragere, Ia scurte intervale de timp, cu aceeaşi ocazie, in realizarea aceleiaşi hotărări infracţionale, din Iocuinţa comună a Iui X şi Y. (admitere ÍNM şi in magistratură, 2017) 82. Spre deosebire de concursul real de infracţiuni, in cazul concursului formal: A. toate infracţiunile din structura sa se consumă Ia aceIaşi moment; B. toate infracţiunile din structura sa se comit cu aceeaşi formă de vinovăţie; C. o infracţiune nu poate fi săvărşită pentru a ascunde cealaltă infracţiune din structura concursului, deja comisă. (admitere 1NM, noiembrie 2019) 83. Pentru a exista concurs ideal de infracţiuni este necesar ca: A. infracţiunile comise să fie săvărşite doar cu intenţie sau doar din culpă; B. infracţiunile să fie săvârşite de aceeaşi persoană, chiar şi cu forme de vinovăţie diťerite; C, să existe unitate de subiect pasiv secundar (primire in profesie avocat sta giar, 2018) —

84. ln structura unui concurs formal (ideal): A, nu poate intra o tentativă şi o altă infracţiune in formă consumată; B, nu pot intra două infracţiuni progresive; C, pot intra două infracţiuni, comise fiecare in formă continuată. (admitere tNM şi in magistratură, 2014) 85. In materia concursului de infracţiuni, noul Cod penal consacră principiul: A. sporului variabil şi facultativ;

464

GRILE

DREPT PENAL, L PARTEA GENERALĂ

B. cumulului aritmetic; C. sporului obligatoriu şi fix. (primire in proťesie avocat deľinitiv, 2016) —

86. In baza aceleiaşi rezoiuţii inťracţionale, timp de o săptămână, in Fiecare noapte, inculpatul a sustras diverse bunuri din Iocuinţa aceleiasi persoana Anterior acestor fapte, inculpatul fusese condamnat definitiv pentru o faptă comisă cu intenţie la pedeapsa de un an inchisoare. In cauzä; A, nu sunt incidente dispoziţule privind recidiva; B sunt incidente dispoziţiile privind unitatea infracţiunii continuate; C. sunt incidente dispoziţiile privind concursul de infracţiuni. (pńmire in pmťesie avocat definitiv. 2014) —

87. Pedeapsa rezultantă a unui concurs de infracţiuni pentru care instanţa a stabilit doar pedepse cu inchi soarea: A. poate fi, in anumite condiţi. detenţiunea pe viaţă, chiar dacă Iegea nu prevede pentru niciuna dintre infracţiiinile concurente această pedeapsă; B, poate ajunge până Ia totalul aritmetic aI pedepselor stabilite pentru infracţiunile concurente; C, poate face obiectul renunţarii Ia aplicarea pedepsei. (admîtere INM şi in magistratură. 2014)

aceleiaşi rezoluţii infracţionale, timp de o săptămănă, in fiecare noapte, inculpatul a sustras diverse bunuri din Iocuinţa aceieiaşi persoane. In cauză: A. sunt incidente dispoziţiile privind recidiva; B. sunt íncidente dispoziţiie privind unitatea iiďracţiuriii continuate; C. sunt incidente dispoziţiile privind concursul de infracţiuni. (primire in profesie avocat deťinitiv, august 2019) —

91. Dacă infractorul condamnat definitiv Ia pedeapsa inchisorii este judecat ulterior pentru o infracţiune concurentă, instanţa: A, va deduce din durata pedepsei rezultante perioada executată; B, nu va putea aplica acestuia pedeapsa alternativă a amenzü. intrucăt contopirea trebuie să vizeze pedepse de aceIaşi fel; C, nu va aplica obligatoriu un spor de pedeapsă. intrucât infracţiunea anlerioară s-a judecat înainle de 01.022014 chiar dacä infracţiunea dedusä judecăţii a fost comisä după această dată. (admítere în magistratură, mai 2018) 92. Nu poate opera niciodată cumului aritmetic a douä pedepse cu inchisoarea in caz de: A. anulare a renunţării Ia aplicarea pedepsei: B. comitere a unei noi infracţiuni in cursul termenului de prescripţie a räspunderii penale pentru o altă inĺracţiune, C. revocare a amânării aplicăhi pedepsei. (admitere INM şi in magistratură, 2016)

88. Dacä pentru două infracţiuni aflate in concurs, żnstanţa a stabilit o pedeapsă cu inchisoarea şi o pe deapsă cu amenda, pedeapsa ce se va aplica inculpatului ( pedeapsa rezultantă) va fi: A, pedeapsa cea mai grea, respectiv pedeapsa cu 93. Incuipatul X a comis trei infracţiuni aflate in i nch i soare a; concurs, pentru care au fost stabilite: o pedeapsă cu B, pedeapsa cu inchisoarea, Ia care se adaugă c treime inchisoarea de 4 ani pentru prima infracţiune, o pedeapsă din pedeapsa amenzii; cu inchisoarea de 2 ani pentru a doua infracţiune şi o I C, pedeapsa cu inchisoarea, Ia care se adaugă in pedeapsă cu amenda pentru a treia infracţiune, In acest intregime pedeapsa amenzii. caz, pedeapsa ce se va aplica inculpatului X (pedeapsa pńmîre in profesie avccat stagiar. august 2019) rezultantä) va fi: A, pedeapsa cu inchisoarea de 4 ani (cea mai grea) Ia 89. lnculpatu) a fost condamnat detinitiv pentru o care se adaugă o treime din pedeapsa amenzii; faptä comisă cu intenţie ia pedeapsa de un an inchi B, pedeapsa de 4 ani şi 8 Iuni, Ia care se adaugă o soare. Inainte de executarea pedepsei, in baza unor treime din pedeapsa amenzii; rezoluţii infracţionaie distincte, timp de o Iună, in zile C, pedeapsa de 4 ani şi 8 Iuni, Ia care se adaugă in difeńte, inculpatul a sustras diverse bunuri din Iocuinţele intregime pedeapsa amenzii. mai multor persoane. ln cauză; (primire în pmfesie avocat detinitiv, august 2019) A. sunt incidente dispoziţiile privind recidiva; B. sunt incidente dispoziţiile privind unitatea infracţiunii 94, Sancţionarea unui concurs de infracţiuni pentru continuate; care s-au aplicat pedepse de 2 ani, 3 ani şi, respectiv, C. sunt incidente dispoziţiiie privind pluralitatea 4 ani închisoare, se va face astfel: intermediară. A, se va aplica pedeapsa cea mai grea, de 4 ani (primire în proťesie avocat stagiar, august 2019) inchisoare, Ia care va adăuga 1/3 din pedeapsa de 3 ani inchisoare, in total inculpatul urmând să execute 5 ani 90. Inculpatul a fost condamnat definitiv pentru o inchisoare, atunci când pedeapsa de 2 ani inchisoare a faptă comisă cu intenţie ia pedeapsa de un an inchisoare. fost graţiată total; Ulterior, dar inainte dea avea Ioc reabilitarea, in baza —

—

—

—

d

GRILE

DREPT PENAL. J. PARTEA SENERALÄ

B, se va aplica pedeapsa cea mai grea, de 3 ani inchisoare, Ia care va adăuga 1/3 din pedeapsa de 2 ani inchisoare, in total inculpatul urmând să execute 3 ani şi 8 Iuni inchisoare, atunci când instanţa de apeI a Iuat act de retragerea plângerii de către persoana vătămată, victimă a infracţiunü de viol, pentru care instanţa de fond aplicase pedeapsa de 4 ani inchisoare; C, vor fi cumulate cele trei pedepse, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 9 ani inchisoare. (admitere INM şi in magistratură, sep(embrie 2018) 95. in cazul recidivei; A, se poate aplica pedeapsa detenţiunH pe viaţă, in cazul persoanei flzice, chiar dacă pentru niciuna dintre infracţiunile care constituie termenii recidivei postcondamnatorii nu este prevăzută pedeapsa detenţiunii pe viaţä; B, pedeapsa pentru infracţiunea comisä in stare de recidivă de către persoana juridică poate depăşi maximul general aI pedepsei amenzii, ca efect aI majorării Iimitelor speciale de pedeapsă; C, nu se mai poate agrava pedeapsa pentru infracţiunea comisă in stare de recidivă, dacă primul termen constă într-o pedeapsă cu inchisoarea pronunţată de o instanţă străină, care a fost executată integral in străinătate, pentru o faptă incriminată şi de Iegea penală romănă, dacă hotărârea străină a fost recunoscută in România. (primíre în profesíe avocat stagiar, martie 2019)

465

B. o infracţiune săvârşită cu intenţie sau cu intenţie depăşită, pentru care Iegea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 6 Iuni; C. o infracţiune săvărşită cu praeterintenţie pentru care Iegea prevede pedeapsa inchisorü mai mare de un an. (primire in profesie avocat sta giar, 2016) —

99. Recidiva constituie: A, o formă a pluralităţii de infracţiuni; B, o formă a pluralităţii aparente de infracţiuni; C, o cauză de agravare a răspunderh penale. (prîmire in profesie avocat definitiv, 2016) —

100. Este adevărat enunţul: A. in cazul contopirU pedepselor pentru infracţiuni concurente se ţine seama şi de pedepsele aplicate prin orice hotărâre de condamnare pronunţată in străinătate pentru infracţiuni concurente; B. pentru stabilirea stării de recidivă se ţine seama şi de hotărârea de condamnare pronunţată in străinătate, pentru o faptă prevăzută şi de Iegea penală română, dacă hotărărea de condamnare a fost recunoscută potrivit Iegü; C. Ia stabilirea stării de recidivă nu se ţine seama de hotărările de condamnare anterioare Ia pedepse care au fost ulterior graţiate. (prîmire in profesie avocat stagiaĘ 2017) —

—

96. Cănd, aflat in executarea pedepsei închisorii in cuantum de 7 ani pentru săvârşirea infracţiunii de viol inculpatul a comis o nouă infracţiune intenţionată pentru care Iegea prevede pedeapsa inchisorii de 3 ani, nu ne aflăm in prezenţa: A. recidivei postexecutorii; B. pluralităţii intermediare; C. recidivei postcondamnatorii. (primîre in profesie avocat definitiv, martie 2019) —

97. Primul termen aI recidivei poate consta intr-o: A. condamnare definitivă Ia pedeapsa de 2 ani inchisoare cu suspendarea executărh sub supraveghere pentru infracţiunea de furt, dacă au trecut doi ani de Ia implinirea termenului de supraveghere; B, hotărâre definitivă prin care s-a amănat aplicarea pedepsei de 2 ani închisoare stabilită pentru o infracţiune săvărşită cu intenţie depăşită (praeterintenţie); C, hotărâre definitivă prin care s-a dispus internarea intr-un centru de detenţie pe o durată de 1 an şi 6 Iuni pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat. (admitere INM şi in magistratură, 2017) 98. Potrivit noului Cod penal, constituie al doilea termen al recidivei: A. o infracţiune comisă cu intenţie pentru care Iegea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de un an;

101, Săvârşirea unei infracţiuni în cursul termenului de supraveghere al condamnării la pedeapsa de 1 an inchisoare cu suspendarea executării pentru infracţiunea de fuń, atrage după sine: A. reţinerea stării de recidivă postcondamnatorie, intrucăt noua faptă a fost comisă ca urmare a incendierii autovehiculului victimei in scop de răzbunare, pentru că aceasta ii ocupase Iocul de parcare şi sunt întrunite condiţiile Iimitei de pedeapsă; B. reţinerea stării de recidivă postexecutorie, intrucăt, in cazul suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, aceasta se consideră executată din momentul rămănerii definitive a hotărârii de condamnare; C. aplicarea obligatorie a unui spor de pedeapsă. (admitere in magistraturâ, mai 2018) 102. Inculpatul a fost condamnat definitiv Ia pe deapsa inchisorii de 6 luni pontru o infracţiune inten ţionată. ĺnainte de începerea executării pedepsei, acesta săvârşeşte o nouă infracţiune intenţionată pentru care Iegea prevede pedeapsa închisorii mai mare de un an. ln speţă, inculpatul a realizat: A. condiţiile unei recidive postcondamnatorii; B. condiţhle unei recidive postexecutorii; C. condiţiile unei pluralităţi intermediare. (primire in profesie avocat detînitiv, 2018) —

1466

GRILE

DREPT PENAL 1. PARTEA GENERALÂ

103. Q infracţiune intenţionată sancţionată de Iege cu pedeapsa inchisorii de ia 6 Iuni Ia 2 ani sau cu amendă, pentru care instanţa a stabiiit in concret pedeapsa amenzii, determină apariţia unci piuralităţi intermediare atunci cănd este comisă; A. in termenul de supraveghere aI amănăńi apicáńi unei pedepse de un an nchisoare stabilitä pentru o vătămare corporală din culpă; B. in termenul de prescripţie a executării unei pedepse de un an închisoare aplicată pentru o infracţiune de furt; C. in termenul de reabilitare pentru o condamnare de 3 ani închisoare aplicată pentru o vätămare corporală din culpă. (admitere INM şí in magistraturâ, 2016) 104. Primul termen aI recidivei poate consta intr-o condamnare: A, la o pedeapsă de 3 ani inchisoare pentru infracţiunea de ucidere din culpă; B, Ia o pedeapsă de i an inchisoare pentru iníracţiunea de Iovire şi alte violenţe, a cärei executarea fost suspendată sub supraveghere, C, Ia o pedeapsä de 13 Iuni inchisoare pentru infracţiunea de ins&ăciune, care s-a considerat executală prin deducerea arestului preventiv. (admitcrc INM i în maqistmtură. septembrie 2018) 105. O infracţiune nu se poate afia concomitent in stare de recidivă postexecutorie şi de pluralitate intermediarä: A. cu excepţia cazului in care priiiiul ţerruen ai recidivei este format dintr-un concurs de infracţiuni; R niciodată; C, dacă pedeapsa prevăzută de norma de incriminare pentru această infracţiune este inchisoarea de Ia 3 Iuni Ia lO Iuni şi infracţiunea a fost comisă in formä continuatä (admitore INM, noiembrie 2019) 106, Există o pluralitato intermediarä de iníracţiuni atunci cánd so săvârşeşte o infracţiune intenţionată pentru care iegea prevede pedeapsa inchisorii de 3 ani: A. in termenul de supraveghere aI suspendării executärii unei pedepse de un an inchisuare stabilită pentru o infracţiune de vätámare corporală din culpă; 8. după o condamnare Ia pedeapsa amenzü, neexecu(ată incă, pentru o infracţiune intenţionată; C. in termenul de prescripţie a executăňi unei pedepse mai mare de un an inchisoare aplicată, pentru o infracţiune de furt. (primire in proťesie avocat definitiv. martie 2019) —

107. X, in várstä de 17 ani, a comis impreună cu Y şi Zo infracţiune praeterintenţionată pentru care Iegea prevede pedeapsa inchisorii de 8 ani. Ştiind că Y a

J i

comis intracţiunea fiind in termenul de supraveghere aI graţierii condiţionate a unei pedepse cu incflisoarea de 5 ani pentru o infracţiune intenţionată, iar Z se află in faza de judccată a apelului pentru o infracţiune din culpă pentru care Iegea prevede pedeapsa inchisorii de 3 ani, arătaţi care dintre enunţurile următoare sunt adevărate: A. inculpatul Z nu a comis noua infracjiune in stare de pluralitate intermediară; B. inculpatul Y nu a comis noua infracţiune în stare de recidivă postcondamnatorie; C, pentru noua infracţiune, faţă de Y şi Z nu se poate reţine circumstanţa agravantä a comiterii faptei de 3 sau mai multe persoane impreunä deoarece X este minor (primire in profesie avocat stagiar, 2017) —

I

108. Este adevărat următorul enunţ: A. mäsurile de siguranţă de natură diferită sau chiar de aceeaşi natură, dar cu un conţinut diferit, Iuate in cazul infracţiunilor sävărşite in concurs, se cumuleaza; R dacă s-au stabilit mai multe pedepse complementare de aceeai naturä şi cu aceIai conţinut, in caz de concurs de inĺracţiuni sau de pluralitate intermediară se aplică cea mai grea dintre aceslea; C. in cazul concursului de infracţiuni, dacă s-au Iuat maI multe măsuri de siguranţă de aceeasi natură sI cu aceIaşi conţinut dar pe durate diferite. se aplică măsura de siguranţă cu durata cea mai mare Ia care se adaugä o treime din totalul duratelor celorlalte másurl (primire in profesie avocat detînitiv. 2017) —

3.6. Aulorul si participanţii 109. X I-a convins pe Y sä îI ucidă pc 1, iar apoi i-a dat un topor cu care să comită fapta. Douä zile mai tărziu, Y I-a ucis pe Z, dar nu cu toporul primi ci Iovindu-I intenţionat cu autoturismui pe care eI iI avea in proprietate, in timp ce victima traversa strada, In acest caz: A. dacă, după comiterea faptei, Y a inchiriat autotuńsmul unei firme de taximetrie, se conflscă şi sumele de bani incasate de Y din închiriere pănă Ia data rămănerii definitive a hotărării de condamnare; R remiterea toporului de către X este un act de complicitate intelectuală (moralá), absorbit de instigare; C. autotuňsmul Iui Y nu va fi supus conliscärii speciale. intrucät autovehiculele implicate in accidente rutiere nu se conflscă. (admirere INM şi in magistratură, 2014) 110. Coautoratul nu este posibii in cazul: A. tentativeí; 8. infracţiunilor sävărşite din culpă: C infracţiunilor complexe. (pńmire in pmfesie avocat sta giar 2016) —

GRILE

DREPT PENAL. 1. PARTEA GENERALĂ

111. Participaţia improprie: A, nu există atunci când coautor Ia comiterea unei infracţiuni de şantaj este un minor de 13 ani; B, există atunci când o persoană Ia rugămintea unui necunoscut care ii spune că se mută, ţine deschisă uşa de Ia intrarea in bloc cât timp acesta transportă un frigider şi un pian, cu scopul de a şi Ie însuşi pe nedrept; C, presupune ca instigatorul să acţioneze cu intenţie. (admitere in magistratură, aprilie 2017) 112. Participaţia improprie: A. se reţine şi atunci când X major participă cu acte de complicitate concomitentă Ia comiterea unei infracţiuni intenţionate de către Y, minor Tn vârstă de 17 ani; 8. se poate reţine şi in cazul infracţiunilor caracterizate de pluralitate naturală; C, determină întotdeauna reţinerea agravantei generaie a săvărşińi faptei de un major impreunä cu un minor. (admitere INM şi în magistraturä. 2015) 113. Participaţia penală este improprie când: A, toţi participanţii contribuie din culpä Ia săvârşirea faptei prevăzute de Iegea penală; B. autorul acţioneazä cu intenţie şi complicele ťäră vinovăţie; C. complicele acţionează cu intenţie, iar autorul fără vinovăţie. (primire în profesie avocat sta giar, 2018) —

114. Numiţii Aşi B, in baza unei inţelegeri anterioare, iI determină impreună pe C (minor in vărstă de 15 ani) să sustragă impreună cu ei o sumă de bani din casa Iui D, ştiind că D este plecat in concediu. In continuare, A şi B stau de pază, iar C pătrunde prin forţarea incuietońi in casa Iui D şi caută banii in Iocul indicat, dar nu găseşte nimic, Este surprins de E, o amică aI Iui D, care venise să ude floriie, pe care o Ioveşte pentru a putea să scape. Numita Ea suferit doar Ieziuni uşoare in urma Ioviturii primite. Indicaţi răspunsurile corecte: A. numitul A va răspunde penal in calitate de coautor aI infracţiunii de furt calificat in forma tentativei; B. numitul B va râspunde penal in calitate de instigator aI infracţiunii de ťurt calificat; C. in speţă este incidentă participaţia improprie, dacă C nu răspunde penal. (primire in profesie avocat sta giar, martie 2019) —

115. Fapta inculpatului care a strigat către alţi incui paţi care Ioveau cu bâtele o persoană căzută Ia pămánt că „aceasta trebuie omorătă", iar, in urma Iovituriior primite, victima a incetat din viaţă constituie: A, o contribuţie de instigator Ia infracţiunea de omor; B, o contribuţie de complice Ia infracţiunea de omor; C, o faptă fără semnificaţie penală. (primire în profesie avocat sta giar 2018) —

467

116. Compiicoie ia săvărşirea unei infracţiuni de om o r: A. se pedepseşte între Iimite de pedeapsă mai reduse decât cele ale instigatorului, deoarece complicitatea este o formă de padicipaţie mai puţin gravă in raport cu instigarea; B, nu se pedepseşte, dacă se constată că X, căruia i-a dat un pistol ca să işi ucidă vecinul nu a mai comis fapta, deoarece X a pierdut pistolul inainte de a incepe comiterea ei; C, poate primi o pedeapsă mai mică decât autorul, chiar şi în cazul in care complicele este şi recidivist. (admitere INM şi în magistratură, septembrie 2018) 117. Inculpatul X a comis mai multe acte de inlesnire a unor infracţiuni distincte, comise de autori diferiţi. Inculpatul X va răspunde penal pentru; A, un singur act de complicitate; B. mai multe acte de complicitate continuată: 0. mai multe acte de complicitate comise in concurs. (primire in proťesie avocat stagiar. 2017) —

118. Este complice persoana care: A. promite in timpul comiterii faptei că va tăinui bunurile provenite din aceasta; B. promite inainte de comiterea faptei că iI va favoriza pe fäptuitor; 0. ajută cu intenţie in orice mod, pe făptuitor, după comiterea faptei. (primire în profesie avocat sta giar. 2015) —

119. În cazul complicităţii intelectuale (morale): A. Iegätura subiectivă dintre autor şi complice se poate stabili şi ulterior consumăňi infracţiunii progresrve, darinainte de epuizarea acesteia: B. dacă autorul se desistă complicele nu va mai fi sancţionat, afară de cazul in care actele indeplinite de autor până în momentul desistării constituie o altă infracţiune; 0. dacă complicele impiedică consumarea inťracţiunii, instigatorul va răspunde pentru o tentativă in măsura in care aceasta este incriminată. (admitere INM şi in magistratură, 2016) 120. ĺn cazul complicităţii intelectuale (morale); A. contribuţia complicelui poate consta intr-o omisiune; 8. răspunderea complicelui este exclusă atunci cănd, cu privire Ia autor, s-a reţinut excesul neimputabil in Iegitimă apărare; 0. nu se poate dispune măsura de siguranţă a confiscärii speciale a unor bunuri aparţinând complicelui, destinate a fi folosite Ia comiterea faptei. (admitere INM, noiembrie 2019) 121. Instigarea Ia comiterea unei fapte prevăzute de Iegea penală: A. se realizează doar cu intenţie;

468

GRILE

DREPT PENAL 1. PARTEA GENERALĂ

B, nu este condiţionată de o anumită conduită a autorului; C, presupune o contribuţie a autorului ce realizează ceI puţin o tentativä pedepsibilă. (primire în profesie avocat definitív, 2015) —

122. Circumstanţele reaie: A, spre deosebire de circumstanţele personale, se răsfrăng atăt asupra autorului, căt şi asupra participanţilor, numai dacă Ie-au cunoscut sau prevăzut B, pot duce Ia o incadrare juridică pentru o infracţiune mai gravă, atunci cănd sunt preväzute ca element constitutiv aI acesteia; C, nu au niciun efect, dacă puteau fÍ preväzute de către făptuitor, dar acesta a ales să Ie ignore. (primire în profesie avocat sta giar, 2018)

127. In urma unei inţelegeri anterioare, X şi Y hotărăsc ca primul să pătrundă în sediul unui magazin cu scopul dea sustrage mărfuri, iar aI doilea să asigure paza, imediat după pătrunderea Iui X in magazin, Y s-a speriat şi a părăsit Iocul de unde trebuia să asigure paza, fapt sesizat de X doar dupä cea pärăsit Iocul cu bunurile sustrase, In această situaţie Y: A, nu va răspunde penal deoarece s-a desistat; B, va răspunde pentru complicitate Ia tentativă Ia furt; C, va răspunde pentru complicitate Ia infracţiunea consumatä de furt, (primire în proťesie avocat definitiv, 20 l 5) —

§4. Pedepsele

—

123. Circumstanţele reale se răsfrăng asupra auto rului şi a participanţiior: A, în toate situaţiile; 8. numai în măsura în care aceştia le-au cunoscut; C, numai in măsura in care aceştia Ie-au prevăzut. (primire in profesie avocat deŕinitív, 2016) —

124. X iI detcrmină pe Y să iI ucidă pe 7. Văzând că Y nu reuşeşte, X iI torturează pe Z, iar V îi apiică o Iovitură care provoacă dccesul victimci: A, X este instigator Ia omor, iar Y autor; B, x este coautor Ia omor C. Y este coautor Ia omor. (primire în profesie avocat definitiv. 2014) —

125. X i-a inmănat o substanţă, despre care ştia că este otrăvitoare, Iui Y, asigurând-uI că este un energizant miraculos şi, determinănd-uI să i-o ofere unui prieten comun care era interesat de astfei de energizante. Y, convins că este vorba despre un energizant, i-a oferit substanţa Iui Z, care a ingerat-o şi a decedat, In cauză sunt incidente dispoziţiiie privind: A. coautoratul; 6. participaţia improprie; C infracţiunea de omor; (primire în proťesie avocat stagiar, 2014) 126. In cazul in care un minorin vărstă de 13 ani iI determină pe un major să comită un furt simplu, insă acesta comite doar o tentativă de fuń simplu: A. majorului nu i se poate reţine circumstanţa agravantă a săvărşirii inĺracţiunii împreună cu un minor; 8. nu suntem in prezenţa unei forme de participaţie improprie reglementate de Codul penal; C. răspunderea penală a minorului va fi inlăturată dacă intervine impăcarea între persoana vătămată şi reprezentantul Iegal aI minorului. (admitere INM, noiembrie 2019)

4.1. Catcgoriile pedepselor 128. X a comis o infracţiune pentru care Iegea prevede exclusiv pedeapsa inchisorii de Ia 1 Ia 5 ani şi interzicerea unor drepturi, In acest caz: A. instanţa nu este obligată să aplice pedeapsa accesorie; 6, instanţa poate aplica pedeapsa amenzii dacä reţine ĺaţă de X circumstanţe atenuante Iegale; C instanţa este obligatä să apUce pedeapsa complementarä a interzicerh unor drepturi. (primire în profesie avocat stagiar 2017) 129. Pedeapsa detenţiunii pe viaţă nu poate ti ap!icată cclor caro: A. au împlinit vărsta de 60 de ani Ia data pronunţării hotărârii; 6. aveau vârsta de 65 de ani Ia data săvărşirii infracţiunii; C, aveau vârsta de 70 de ani Ia data pronunţării hotărárii de condamnare. (adrniťere INM şi în magistratură, 2017) 130. In cazul pedepsei amenzii: A. cuantumul sumei corespunzătoare unei zile-amendă se stabileşte întotdeauna ţinând seama şi de situaţia materială a condamnatului; 6. dacä prin infracţiune s-a urmărit obţinerea unui folos patrimonial, Iimitele speciale ale zilelor-amendă se majorează cu o treime; C. amânarea aplicării pedepsei inchisorii conduce şi Ia amănarea aplicărU pedepsei amenzii care o insoţeşte. (admitere in magistratvrä, aprilie 2017) 131. Indicaţi răspunsui care conţine o aserţiune adevărată: A. in cazul unei infracţiuni pentru care inculpatul este judecat in Romănia in baza principiului personalităţii Iegii penale, durata măsurilor preventive executate in afara teritoriului ţării pentru acea infracţiune comisă in străinătate

GRILE

DREPT PENAL. 1. PARTEA GENERALĂ

de cetăţeanul romăn se scade din durata pedepsei aplicate de instanţa română; B. permisiunile de ieşire din penitenciar acordate condamnatului conform Iegii de executare a pedepselor nu intră in durata executării pedepsei aplicate de instanţă: C. durata măsurilor preventive privative de Iibertate se poate deduce fie din durata pedepsei inchisorii, fie din amendă, in cazul in care instanţa aplică, pe Iăngă pedeapsa închisorii şi pedeapsa amenzii. (primire în proťesíe avocat deűnitiv, august 2019) —

4.2. Pedepsele pńncipale 132. La stabilirea cuantumului unei zile-amendă ca pedeapsă unică pentru persoana fizică se ţine seama de: A. situaţia materială a condamnatului: R obligaţiile Iegale ale condamnatului faţă de persoanele aflate în intreţinerea sa; C. valoarea folosului patrimonial obţinut sau urmárit. (admitere INM şi în magistraturä, 2017)

133. Amenda care insoţeşte podeapsa inchisorii A, nu poate fi executată prin muncă neremunerată in folosul comunităţii; B, se poate aplica chiar dacă folosul material obţinut de inĺractor din comiterea faptei face obiectul confiscării speciale dispuse prin aceeaşi hotăräre; C, se prescrie into(deauna in (ermen de 3 ani de Ia data rămănerh definitive a hotărărü de condamnare. (admitere INM şi în magistratură, 2016) 134. Peđeapsa amenzii se in(ocuieşte cu inchisoarea dacă persoana condamnată: A, nu o execută cu rea-credinţă in tot sau in parte; R nu indeplineşte cu rea-credinţă obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare; C. săvărşeşte o nouă infracţiune cu intenţie, anterior inceperh executăńi sau inainte de executarea în intregime a acesteia. (admitere INM şi în magislratură, 2017)

135. ĺnlocuirea pedepsei amenzii cu pedeapsa inchisorii are Ioc in cazul: A. neexecutării pedepsei amenzii, in întregime; R neexecutärii pedepsei amenzii, in tot sau doarin pańe; C. neexecutării pedepsei amenzii, in tot sau în parte. cu rea.credinţă. (pńmire în proťesie avocat sta giar, 2016) —

136. Oacă condamnatul nu execută cu rea-credinţă pedeapsa amenzii: se consideră că acesta are un antecedent penal, caz in care dacă va mai săvărşi o faptă aceasta va fi comisă in stare de recidivă;

469

6. numărul zilelor amendă se inlocuieşte cu un numär corespunzător de zile de inchisoare; C. unei zile amendä ii corespunde o zi de inchisoare doar dacă s-a dispus condamnarea Ia un minim de 15 de zile-amendă. (primire in profesie avocat deňnitiv, 2016) —

137. Până Ia inlocuirea amenzii cu pedeapsa inchi sorii in cazul condamnatului care cu rea-cređinţă nu execută pedeapsa amenzii; A. curge termenul prescripţiei răspunderii penale pentru acea infracţiune; 6. se execută pedeapsa complementară a interzicerii exercităhi unor dreptuh. dacă a fost aplicată prin hotărărea de condamnare; C comiterea unei noi infracţiuni conduce Ia reţinerea stării de recidivă postcondamnatorie. (admitere in magistratură, iunie 2019)

4.3. Pedeapsa accesońe şi pedepsele complementare 138. Interzicerea dreptului sträinului de a se afla pe teritoriul Romăniei ca pedeapsä complementară: A, nu se aplică dacă s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere; 6. se execută de Ia data rămânerii definitive a hotărârii de çondamnare in toate cazurile; C, nu se aplică pe Iângă pedeapsa inchisorii. (primire în profesíe avocat sta giar, martie 2019) —

139. Executarea pedepsei complementare a inter zicerii exercitării unor drepturi inceteazä Ia: A. implinirea termenului de supraveghere aI suspendărh executärii pedepsei sub supraveghere, chiar dacä durata ei nu se implinise Ia aceI moment; 6. implinirea termenului de prescripţie aI executării pedepsei principale, chiar dacă durata ei nu se împlinise Ia aceI moment; C. momentul intervenirii reabilitähi de drept, chiar dacä durata ei nu se implinise Ia aceI moment. (admitere INM şi în magistratură, 2015) 140. Peđeapsa complementară a publicării hotărării de condamnare: A, se poate dispune de către instanţă numai in cazul in care soluţia va fl aceea de suspendare a executării pedepsei sub supraveghere; 6. se poate dispune de cätre instanţă numai dacă aceasta apreciază că publicarea va contribui Ia prevenirea săvârşirii altor asemenea infracţíuni; C, se poate dispune de către instanţä şi in cazul aplicärii pedepsei amenzii in orice cuantum stabilit potrivit Iimitelor speciale prevăzute de către dispoziţiile Iegii penale. (primire in proťesie avocat definitiv, martie 2019) —

I

i 470

GRILE

DREPT PENAL 1. PARTEA GENERALą

141. Interzicerea ocupării Unei funcţii: A, poate fi măsură de siguranţă care se poate Iua şi in situaţia Tn care făptuitorului nu i se aplică o pedeapsă; B, poate fi o pedeapsă complementară care se poate aplica atunci cănd făptuitoru! a sävárşit fapta fo!osindu-se de ĺuncţia respectivă: C, poate fi pedeapsă accesorie care se executä după ce pedeapsa principală privativă de Iibertate a fost executatä sau consideratä ca executată. (primire în profesie avocat detinUiv, martie 2019)

146. Executarea pedepsei complementare a inter zicerii exercitării unor drepturi íncepe; A, de Ia rămănerea deflnitivä a hotărăńi de condamnare Ia pedeapsa amenzii; 6. de !a rămănerea definitivă a hotărării de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executäńi pedepsei sub supraveghere; C, de Ia rămänerea definitivă a hotărării de condamnare Ia pedeapsa inchisorii. (primire in profesie avocat deflnítiv, 2014)

142. Intenicerea exercitării dreptului de a se afla in anumite Iocalităţi stabilite de instanţă constituie: A. o măsurä educativă; B, o pedeapsă complementară; C. o mäsură de siguranţă. (primire in proťesie avocat sta giar, 2016)

147. Pedeapsa compiementară a interzicerii exer citării unor drepturi constă in interzicerea exercitării, pe o perioada de Ia unu ia 5 ani, a unuia sau mai multora dintre următoarele drepturi: A. dreptul străinului dea se afla pe teritoriul Romăniei; B. dreptul de a pärăsi o anumită Iocalitate stabilitä de instanţă; C. dreptul de a pärăsi teritoriul Romăniei. (primire in profesie avocat sta giar. 2014)

—

—

143. ĺn cazui Unei infracţiuni consumate pentru care Iegca prevede pedeapsa inchisorii de Ia unu ia 5 ani şi interziçerca exercitărü unor drepturi este Iegal apticatä: A pedeapsa complemenlară a interzicerii exercitärh unor drepturi pe o durata de 9 Iuni, dacă instanţa a reţinut circumstanţe atenuante generale; B măsura educativă a inteniării intr-un centru educaliv. dacĂ infrarţiiinaa a fnst c.omisă de ţin minor faţä de care anterior s-a Iuat, pentru o aită infracţiune, prin hotărăre definitivá, o mäsură educativă neprivativâ de Iibertate ce nu ĺusese pusă in execuLare anterior tuiiiiteni noii inĺracLiuni, C, o pedeapsă accesorie in conţinutul cäreia nu se regăseşte dreptul sträinuluí dea se afla pe teritoriul ţării, deşi această interdicţie a fost aplicatä de instanţă ca pedeapsă complementară. (admitere INM şi in magistraturä, 2016) 144. Pedeapsa accesorie a interzicorii unor drepturi se execută: A, din momentul inceperii executării pedepsei principale privative de Iibertate; B, de Ia data Ia care pedeapsa principală privativă de Iibertate a fost executată sau este considerată ca executată; C din momentul rămânerfl definitive a hotărării de condamnare şi pănă cănd pedeapsa principală privativă de Iibertale este executată sau considerată ca executată. (primire in proťesie avocat definitiv, 2016) —

145. Publicarea hotăráńi definitive de condamnare: A, este o pedeapsă complementară ce poate fi aplicată şi condamnatului persoană fizică; B. se execută prin publicarea integrală a hotărării prin intermediul presei scrise sau audiovizuale; C, este o pedeapsă principală aplicabilă persoanei juridice care poate răspunde din punct de vedere penal. (primire in profesie avocat sta giar 2015) —

—

—

1.1. Ca]culul duratei pedepse]or 148. Ínlocuirea pentru persoana fizică a pedepsei de tenţiunii pe viaţä cu pedeapsa închisorii este obligatorie: A. daci după rämânorea dcfinitivö a hotărârii dc condamnare Ia pedeapsa detenţiunii pe viaţä şi pe parcursul executării ei a intervenit o Iege care prevede pentru aceeasi faptä numai pedeapsa inchisorii; B. ín cazul in care condamnatul Ia pedeapsa detenţiunh pe viaţă a implinit 65 de ani in timpul executării pedepsei, a avut o bună conduită pe durata executării pedepsei, a indeplinit ntegral obligaţiile civile stabilite prin hotărărea de condamnare, afarä de cazul cănd dovedesle că nu a avut nicio posibilitate să Ie indeplineascä şi a făcut progrese conslante şi evidente in vederea reintegrärii sociale; C in cazul in care condamnatul Ia pedeapsa detenţiunii pe viaţă a executat efectiv 20 de ani de detenţiune. (primire in profesie avocat stagiar martie 2019) —

149. Perioada in care o persoană fizicâ a fostsupusă măsurii preventive privative de Iibertate a reţinerii: A, se scade din durata pedepsei rezultante a inchisorii stabilite pentru infracţiunile concurente dintre care una este cea care a deierminat Iuarea măsurii reţinerii; B, se scade din durata pedepsei complementare a interzicerii exercitädi unor drepturi; C, se scade din pedeapsa amenzii prin inläturarea in partea zilelor-amendă. (primire in profesie avocat stagiar. martie 2019) —

150. Durata măsurii preventive privative de iibertate se deduce din: A. durata pedepsei inchisorii pronunţate;

GRILE

DREPT PENAL 1. PARTEA GENERALÄ

B. pedeapsa amenzii pronunţate ca pedeapsă unică; C, se poate deduce la alegere, fie din durata pedepsei inchisorii, fie din pedeapsa amenzii. Tn cazul amenzii care insoţeşte pedeapsa inchisońi. (primire În profesie avocat deűnítiv, 2017) —

4.5. Individualizarea pedepselor 4.5.1. Circuinstantcle ntcnuaute 151. Constituie circumstanţe atenuante Iegale: A. eforturile depuse de infractor pentru inlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii; 3. imprejurärile Iegate de ťapta comisă, care diminuează gravitatea infracţiunii; C. depăşirea Iimitelor stării de necesitate. (primire in profesie avocat sta giar august 2019) —

152. Circumstanţa atenuantă a depäşirii Iimitolor Iegitimei apărări: A, se va reţine şi în ipotezele in care ar fi operat Iegitima apărare prezumatä, ori de către ori prezumia legală a fost răsturnată de către organele de urmărire penală; B, nu poate fi reţinută in favoarea făptuitorului concomitent cu circumstanţa atenuantä a stării de provocare in cazul infracţiunii simple; C. exclude aplicarea concomitentä in cazul aceleiaşi infracţiuni a circumstanţei agravante a comiteňi faptei in stare de intoxicaţie provocată în vederea comiterii de infracţiuni. (admitere INM şi in magistratură, 2015) 153. Următoareie imprejurări constituie circumstanţe atenuante Iegale: A. depăşirea Iimitelor legitimei apărări; B. depăşirea Iimitelor stării de necesitate: C. excesul neimputabil. (primire in profesie avocat sta giar 2014) —

154. Constituie circumstanţe atenuante Iegale urmă toarele imprejuräri: A. dolul repentin (provocarea); 3. depăşirea limitelor Iegitimei apărări; C. excesul neimputabil. (primire in proťesie avocat stagiaĘ 2016) —

155. Circumstanţa săvărşirii infracţiunii de către un infractor major, dacă aceasta a fost comisă impreună cu un minor: A, este o circumstanţă realä; 3. seva reţine şi in sarcina minorilor care răspund penaL dacă aceştia au cunoscut sau au preväzut minDritatea altor participanţi: C, nu se reţine in cazul in care chiar minorul instigă majorul sä comită infracţiunea. I (admitere in magistratură. iunie 2019)

471

156. in cauză, instanţa constată că in Iegătură cu infracţiunea comisă de inculpat există două circumstanţe atenuante Iegale şi o circumstanţă atenuantä judiciarâ. In acest caz: A. Iimitele speciale ale pedepsei prevăzute de Iege pentru infracţiunea comisă se reduc cu o treime; 6. Iimitele speciale ale pedepsei prevăzute de Iege pentru infracţiunea comisă se reduc cu o treime ca efect aI circumstanţelor atenuante Iegale şi cu incă o treime ca efect aI circumstanţei atenuante judiciare; C. Iimitele speciale ale pedepsei prevăzute de Iege pentru infracţiunea comisă se reduc in mod succesiv cu căte o treime, ca efect aI fiecărei circumstanţe atenuante, fie ea legală ori judiciară. (primire În profesie avocat definitiv, august 2019) —

157. ĺn cazul in care in cauză sunt incidente două circumstanţe atenuante, una Iegală şi coalaltăjudiciară: A. maximul special aI pedepsei prevăzute de Iege pentru infracţiunea săvărşită se reduce cu o treime; 6. Iimitele de pedeapsă pentru infracţiunea săvârşită se reduc cu o treime: C Iimitele de pedeapsă prevăzute pentru infracţiunea săvârşită se pot reduce cu căte o treime in mod succesiv, ca efect aI fiecărei circumstanţe. (primire in profesie avocat sta giar 2018) —

158. In cazul circumstanţei atenuante a provocärii: A. actul provocator este intotdeauna o faptă prevăzută de Iegea penală; 3. infracţiunea provocată (riposta) poate fi comisä cu orice formă de vinovăţie; C dacă instanţa se opreşte asupra pedepsei amenzü, circumstanţa nu produce efecte asupra sumei corespun zătoare unei zile-amendă. (admitere INM şi in magistratură, 2014) 159, Când in cazul aceleiaşi infracţiuni sunt incidente două sau mai multe dispoziţii care au ca efect ređucerea pedepsei, iimitele speciale ale pedepsoi provăzute de iege pentru infracţiunea săvâişită se reduc prin aplicarea succesivă a dispoziţiilor Iegale in următoarea ordine: A. circumstanţe atenuante, tentativă şi cazuri speciale de reducerea pedepsei; B. cazuri speciale de reducerea pedepsei, circumstanţe atenuante şi tentativă; C. tentativă, circumstanţe atenuante şi cazuri speciale de reducerea pedepsei. (primíre în profesie avocat sta giar, 2016) —

160, In caz de concurs intre cauzele de atenuarc şi de agravare, stabilirea limitelor pedepsei intre care urmează a se realiza individualizarea judiciarä se face apíicându-se, succesiv, dispoziţiile privitoare Ia: k infracţiunea continuată, recidiva postexecutorie şi art 396 alin. (10) CPP (reducerea Iimitelor de pedeapsä cu

472

GR1LE

DREPT PENAL, I PARTEA GENERALÄ

1/3 in cazui pedepsei inchisorii, respectiv cu 1/4 in cazu) Ľ. raman neschlmbate, deoarece cauzele de alenuare pedepsei amenzii penale): şi cele de agravare a pedepsei se anihilează reciproc. B circumstanţe atenuante, recidivă postcondamnatorie (primire in profesie avocat stagiar, 2015) si concurs de infractiuni; 166. Inculpatul a comis o tentativă Ia infracţiunea C. tentativă, circumstanţe agravante şi recidivă post • de omor prin depăşirea Iimitelor stării de necesitate şi condamnalorie. se află in stare de recidivä. In cauză, Iimitele speciale (admitere în rnagistratură, mai 2018) ale pedepsei pentru infracţiunea de omor; A. se reduc prin aplicarea succesivă Tn ordine. a dispo 161. Eroarea cu privire ia caracterul i!icit ai faptei preväzute de Iegea penalä: • ziţiilor privitoare la circumstanţele atenuante şi tentativâ, l după care limitele rezultate se majorează prin aplicarea A. inlăturá carac(erul nejustificat aI faptei; B poate conduce la reţinerea unei circumstanţe dispoziţiilor privind pedeapsa in caz de recidivă; atenuante judiciare; 8. se reduc prin aplicarea succesivă in ordine. a dispo C produce aceleaşi efecte ca eroarea asupra ele ziţiilor privitoare la tentativä şi circumstanţele atenuante, mentelor constitutive. după care Iimitele rezultate se majorează prin aplicarea I (admitere in magistraturâ, iunie 2019 dispoziţülor privind pedeapsa in caz de recidivă; C se majDrează prin aplicarea dispoziţiilor privind 4.5.2. Circunisinn ?cĺe ngruvn ii żc pedeapsa in caz de recidivă, după care limitele rezultate se reduc prin aplicarea succesivă in ordine, a dispoziuilor 162. Constituie circumstanţe agravante generale privitoare la circumstanţele atenuante şi tenlalivă. săvárşirea infracţiunii: (primire in profesie avocat definitiv, 2015) A. in timpul nopţü; B de două sau mai multe persoane impreunä; 4.6. Renunţarea la aplicarea pedepsei C. prin cruzimi. (admitere INM i in magistraturä, 2017) 167. Renunarea Ia aplicarea pedepsei A, nu permite luarea vreunei măsuri de siguranţă, 153. Urmätoare!e împrejuräri constituie circurnstanţe deoarece in acest caz instanţa nu individualizează nicio agravante: sancţiune; A. săvârşirea infracţiunii prin cruzimi; 8. nu poate fi dispiisä dacä infractiunea comisă se aÍlä in B. sävărşirea irifractiulli prin violenţe asupra mernbrilor stare de recidvă postcondamnatorie, dar se poate dispune familiei; atunci când ea se află in stare de recidivă postexecutorie; C. săvărşirea infracţiunii pentru motive egate de C, se poate dispune cu privire la autorul unei infracţiuni, orientare sexuală. chiar dacă instigatorului şi complicilor li s-au aplicat pedepse. (primire in profesie avocat definitiv, 2014) (admüere /NM şi in magistratură, 2015) 164. ĺn cazul reţinerii circumstanţeior agravante; 168. Renunţarea Ia aplicarea pedepsei nu se poate A. limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru dispune: infracţiunea comisä se majoreazä cu jumălate; A. in cazul săvârşirii unui concurs de infracţiuni; 8. mita minimä a pedepsei prevăzute pentru infracţiunea 8. dacä inculpatu! a fost anterior condamnat la o săvârşită nu se modificä; pedeapsä de 3 ani inchisoare pentru infracţiunea de fud C. Iimitele de pedeapsă prevăzute de Iege pentru calificat, pentru care se implinise termenul de reabilitare infracţiunea comisä se majoreazä cu o treime. Ia data săvârşirii faptei, (admitere INM şi in magistraturä, 2017) C. dacă inculpatul fusese condamnat in urmâ cu doi ani la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru infracţiunea 165. in cazul in care, cu privire Ia aceeaşi infracţiune sunt incidente mai multe cauze de atenuare a pedepsei de ucidere din culpă. (admítere INM şi in magistratură, 2017) şi mai multe cauze de agravare a pedepsei, iimitele speciale aie pedepsei pentru infracţiunea respectivă; 4.7. Amânarea aplicării pedepsei A. se reduc cnnform dispoziţiilor privind cauzele de atenuare, după care limitele de pedeapsă rezultate se 169. Amânarea apiicärii pedepsei nu se poate majorează conform dispoziţiilor privind cauzele de agravare dispune niciodatä cu privire ia: 8. se majorează conform dispoziţiilor privind cauzele A. pedeapsä principală pe Iângă care s-a stabilit şi o de agravare, după care Iimilele de pedeapsă rezultate se pedeapsa complementară a degradării mililare; reduc conform dispoziţiilor privind cauzele de atenuare; —

—

DREPT PENAL. 1. PARTEA GENERALÄ

B. pedeapsa amenzii pentru care s-a dispus executarea prin prestarea unei munci neremunerate în folosul comuniĺăţii; C, o persoană care a mai fost anterior condamnatä pentru o altă inťracţiune, comisă din culpă. (admitere INM şi in magistratură, 2014)

170. Amânarea aplicării pedepsei: A, se poate dispune dacă pedeapsa stabilită este amenda; 6. se poate dispune dacă pedeapsa rezultantă stabilitä pentru infracţiuni concurente este închisoarea de ceI mult 2 ani; C, se poate dispune chiar dacă infractorul a mai fost condamnat anterior Ia pedeapsa inchisońi, pentru care nu s-a implinit termenul de reabilitare. (pńmim in profesie avocat definitiv, 2018) —

171. În cazul amánării aplicării pedepsei: A, este necesar ca pedeapsa prevăzută de Iege pentru infracţiunea comisă dŕn culpă să nu depăşească 5 ani; B, este necesar ca infractorul să-şi manifeste acordul dea presta o muncă remunerată in folosul comunităţii; C. instanţa poate impune infractowlui obligaţia de a nu conduce anumite vehicule. (admitere in magistratură, aprilie 2017) 172.Amănarea aplicării pedepsei: A, nu poate fi dispusă niciodată in cazul pedepsei amenzii; B, nu va fi dispusă in cazul persoanei care comite infracţiunea in timpul minorităţii, dar este judecată pentru aceasta ulterior implinirii vărstei de 1 8 ani; C. permite dispunerea măsurh de siguranţă a confiscării extinse faţă de inculpat. (admitere în magistratură. iunie 2019) 173. În termenul de supraveghere aI amánării aplicării unei pedepse de 2 ani inchisoare, dispuse pentru comiterea unei infracţiuni sancţionate de Iege cu pedeapsa inchisorii de Ia unu Ia 5 ani, intervine o Iege nouă care prevede, pentru acea faptă, podeapsa inchisorii de Ia 3 Iuni Ia un an sau amenda. ln acest caz, în aplicarea Iegii penale mai favorabile: A, se poate stabili pedeapsa amenzii in Iocul pedepsei inchisorii; B. pedeapsa stabilită se va reduce in mod obligatoriu Ia un an inchisoare; C, vor fi incidente dispoziţiile referitoare Ia aplicarea Iegii penale mai favorabile intervenite anteriorjudecării definitive. (admitere INM, noiembrie 2019) 174. Amânarea aplicării pedepsei inchisorii: A, nu se poate dispune niciodată, dacă pe Iângă pe deapsa inchisorU s-a aplicat şi pedeapsa amenzii penale;

GRILE

473

B, se poate dispune, dacă inculpatul a mai fost con damnat anterior Ia pedeapsa inchisorii pentru o infracţiune amnistiată; C, se poate dispune, dacă inculpatul a mai fost condamnat anterior Ia pedeapsa inchisorii pentru o infracţiune din culpă. (admitere ín magistratură, mai 2018) 175. Prin hotărárea prin care instanţa dispune amâ narea aplicării pedepsei inchisorii stabilite pentru o infracţiune: A, nu poate dispune măsura de siguranţă a confiscării extinse; B, poate dispune renunţarea Ia aplicarea pedepsei pentru o altă infracţiune, concurentă cu cea pentru care a dispus amânarea aplicării pedepsei: C. poate stabili şi pedeapsa complementară a degradării militare pentw respectiva infracţiune. (admitere INM, noiembrie 2019)

4.8. Suspendarea executärii pedepsei sub supra veghere 176. Când se dispune condamnarea Ia amendă penală: A. instanţa poate decide amănarea aplicării acesteia, dacă fapta a fost comisă din culpă: 8. soluţia de suspendare a executărfl acesteia sub supraveghere este nelegală; C. pedeapsa complementară dispusă se executä după executarea pedepsei principale. (admitere in magistratură. aprilie 2017) l77, Cu respectarea tuturor celorlalte condiţii prevăzute de Iege, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere poate fi dispusă dacâ: A. pedeapsa aplicată inculpatului este numai amenda; B. pedeapsa aplicată inculpatului este inchisoarea de ceI mult trei ani, indiferent de Iimitele prevăzute de Iege pentru infracţiunea comisă; C. pedeapsa aplicatä inculpatului este inchisoarea de ceI mult trei ani1 dar numai in condiţiile in care pedeapsa prevăzută de Iege pentru fapta comisă este mai mică de 7 ani. (primire in profesie avocat stagiar, august 2019) —

178. Suspendarea executării pedepsei sub supra voghero se poate dispune în cazul in unei hotărâri de condamnare Ia podoapsa: A. inchisorii de 3 ani; B. amenzii; C. inchisorii de 2 ani, insoţită de pedeapsa amenziL (admüere INM şi in magistratură, 2017)

474

GRiLE

DREPT PENAL. 1. PARTEA GENERALÄ

179. Revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere se dispune dacă: A. pe parcursul termenului de supraveghere ceI condamnat a comis o infracţiune pentru care s-a pronunţat o condamnare, indiferent de pedeapsă; B. pe parcursul termenului de supraveghere ceI con damnat a comis o nouă infracţiune pentru care s-a pronunţat o condamnare Ia pedeapsa inchisorii; C. pe parcursul termenului de supraveghere se desco peră că ceI condamnat mai comisese o infracţiune pănă Ia rămănerea deĺinitivă a hotărârii prin care s-a dispus suspendarea, pentru care i s-a aplicat pedeapsa inchisorii. (prîmire in profesie avocat defínitiv, august 2019) —

180. În cazul in care executarea pedepsei a fost suspendată sub supraveghere: A. reabilitarea de drept se produce automat Ia implinirea termenului de supraveghere dacä nu s-a dispus anularea sau revocarea suspendării executării pedepsei sub supra veghere; B. este suspendată executarea măsurilor de siguranţä; C. revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere este facultativă în cazul în care s-a comis o inťracţiune din culpă in termenul de supraveghere. (primire in profesie avocat deťinitiv, rnartie 2019) -

181. in cazul în care instanţa pronunţä o soluţie de condamnare Ia pedeapsa inchisorii, a cărei executare este suspendată sub supraveghere: A. este obligatorie aplicarea unei pedepse accesorii; B este obligatorie impunerea in sarcina inculpatului a unor obligaţii dintre cele prevăzute de art. 93 alin. (2) CP; C. pedepsele complementare urmează să fie executate după implinirea termenului de supraveghere. (primîre in profesie avocat stagiar 2018) —

182. Revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei este facultativă: A dacă în Iermenul de supraveghere se săvârşeşte o infracţiune intenţionată, descoperită in aceIaşi termen, pentru care s-a pronunţat o condamnare definitivă Ia pedeapsa amenzii; B, dacă in termenul de supraveghere se săvârşeşte o infracţiune din culpă, descoperită in aceIaşi termen, pentru care s-a pronunţat o condamnare definitivă, indiferent de natura pedepsei; C. dacă infracţiunea săvârşită in termenul de supra veghere este descoperită ulterior expirării acestuia. (primire în profesie avocat stagíaĘ 2018) —

183. X a fost condamnat pentru săvârşirea unei infracţiuni Ia pedeapsa inchisorii de 2 ani, a cărei exe cutare a fost suspendată sub supraveghere. In termenul de supraveghere comite o infracţiune din culpă pentru

care Iegea prevede pedeapsa inchisorii de 5 ani. În acest caz: A. noua infracţiune este comisă in stare de recidivă; B este obligatorie revocarea suspendării sub supra veghere; C, nu poate fi dispusă anularea suspendărU sub supraveghere in această situaţie. (primire in proťesie avocat definitiv, 2017) —

184. Prin sentinţa penală nr. 44112014 a Judecătoriei B., rămasă definitivă prin neapelare in data de 25.04.2014, inculpatul C.D. a fost condamnat Ia pedeapsa 1 an inchisoare pentru săvârşirea infracţiunii de Iovire sau alte violenţe, instanţa dispunänd suspendarea executârii sub supraveghere. Pe parcursul termenului de supraveghere s-a descoperit că persoana condamnată mai sävárşise anterior condamnärii o infracţiune de ameninţare pentru care i s-a aplicat, după impiinirea termenului de supraveghere, pedeapsa de 6 Iuni inchi soare. Sesizăndu-se din ořiciu, instanţa care a judecat cea dea doua infracţiune va dispune: A. menţinerea suspendärfl executării pedepsei inchisorii sub supraveghere; B anularea pedepsei suspendärii executării pedepseŕ inchisorii sub supraveghere, C revncarea iispendării pedepseiinchisnrfl sub supraveghere (primire în profesie avocat sta giar, 2016) —

185. Suspendarea executării pedepsei sub supra vcghere: A, nu produce efecte asupra măsurilor de siguranţă şi a obligaţiilor civile prevăzute in hotărârea judecătorească; B are Ioc pe durata unui termen de supraveghere cuprins între 2 şi 4 ani, care se calculează de Ia data cănd hotărârea prin care s-a pronunţat suspendarea executärii pedepsei sub supraveghere a rámas deíinilivă, C, se poate dispune indiferent de durata pedepsei stabitite, dacă infractorul nu a mai fost condamnat anterior Ia pedeapsa inchisorii. (primire in profesie avocat sta giar, 2016) —

186. Suspendarea executării pedepsei sub suprave

ghere: A, poate fi dispusă şi in cazul unui infractor condamnat anterior Ia o pedeapsă de 3 ani inchisoare pentru o infracţiune de ucidere din culpă; B nu poate fi dispusă in cazul unui infractor care a mai fost condamnat anterior Ia o pedeapsă de 1 an pentru o infracţiune săvârşită cu intenţie; C, poate fi revocată de instanţä chiar dacä pe parcursul termenului de supraveghere condamnatul sävárşeşte o infracţiune din culpă. (primire in proťesie avocat sta giar, 2015) —

DREPT PENAL 1. PARTEA GENERAŁÂ

187. Instanţa poate dispune suspenđarea executăńi pedepsei sub supraveghere đacă sunt intrunite urmă toarele condiţii: A. pedeapsa aplicatä este inchisoarea de ceI mult trei ani; 8. pedeapsa aplicată este numai amenda; C aplicarea pedepsei a fost iniţial amânatâ, dar ulterior amănarea a fost revocată. (primire în profesie avocat deflnitiv, 2014) —

188. Instanţa poate dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere dacă sunt întrunite urmă toarele condiţii: A. infractorul şi-a manifestat acordul dea presta o muncă neremunerată în folosul comunítăţü; 3. pedeapsa aplicată este numai amenda; C. aplicarea pedepsei a fost iniţial amânată, dar ulterior amânarea a fost revocată. (primire in profesie avocat sta giar, 2014) —

189. X a comis o infracţiune de ameninţare, pentru care Iegea prevede inchisoarea đe Ia 3 Iuni Ia un an sau amenđa, iar instanţa a aplicat pedeapsa amenzii. Cunoscănd că această infracţiune a rost săvărşită in termenul; A, de supraveghere aI suspendării sub supraveghere a executării unei pedepse, se va revoca suspendarea; B. prescripţiei răspunderii penale pentru o infracţiune de ucidere din culpä, se va reţine pluralitatea intermediară; C de supraveghere aI amănării aplicării unei pedepse, amănarea se revocă numai dacă infracţiunea a fost descoperită în termenul de supraveghere. (admitere în magistratură, iunie 2019) 190. Munca neremunerată în folosul comunităťii nu se poate dispune: A. ca modalitate de executarea pedepsei amenzii după ce condamnatul a plătit o parte din aceasta; 3. ca obligaţie a condamnatului, pe durata termenului de supraveghere aI Iiberării condiţionate; C. ca obligaţie in conţinutul pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi. (admitere INM, noiembrie 2019)

4.9. Liberarea conditionată 191. La data Iiberăhi condiţionate, ceI condamnat: A, este supus unor mäsuń de supraveghere şi respectării unor obligaţri, dacă pedeapsa aplicată este de doi ani inchisoare; 8. este considerat că a executat pedeapsa principală; C execută pedeapsa complementară a interzicerii străinuluŕ de a se afla pe tehtoriul Romániei, aplicată prin hotärărea de condamnare. (admitere INM şi in magistraturä, 2017)

GRILE

475

192. În cazul Iiberării condiţionate: A. condiţiile pentru acordarea Iiberării condiţionate se veriflcă de către instanţa de judecată raportat Ia momentul introducerii cererii de Iiberare: 8. fracţiunea de pedeapsă necesară a li executatä efectiv pentru a avea vocaţie Ia Iiberare este de jumătate din durata pedepsei, in cazul condamnatului care a implinit vărsta de 60 de ani şi care a prestat şi muncă pe parcursul executării, dacă pedeapsa aplicată prin hotărărea de condamnare este inchisoarea mai mare de 1 0 ani; C. obligaţia de a urma un curs de caliřicare profesională nu poate fi impusă de către instanţa de judecată dacă persoana condamnată mai avea de executat Ia data Iiberării condiţionate 1 an şi 6 Iuni de închisoare. (primire !n profesie avocat sta giar, martie 2019) —

193. Instanţa dispune revocarea Iiberării condiţionate in cazul in care pe durata termenului de supraveghere persoana condamnatâ: A, nu respectă cu rea-credinţă măsurile de supraveghere impuse; 3. nu executá obligaţiile civile impuse prin hotărărea de condamnare, afară de cazul cănd dovedeşte că nu a avut nicio posibilitate să Ie indeplinească; C. a săvărşit o infracţiune de distrugere din culpä, des coperită in termenul de supraveghere, pentru care i s-a aplicat pedeapsa închisorii, chiar după expirarea acestui termen. (admitere în magistraturä, mai 2018) 194. Revocarea Iiberării condiţionate din executarea pedepsei detenţiunii pe viaţă: A, se dispune obligatoriu ori de câte ori infracţiunea comisă şi descoperită in termenul de supraveghere este intenţionatä; B, are ca efect aplicarea unei pedepse rezultante compusă din pedeapsa pentru infracţiunea ce a atras revocarea Iiberării plus un rest de pedeapsă egal cu durata termenului de supraveghere (10 ani); C, nu se dispune chiar dacă persoana condamnată nu a indeplinit, cu rea-credinţă, obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare. (admUere INM şi in magistratură, 2016) 195. În cazul in care, fiind Iiberat condiţionat, X comite o infracţiune in termenul de supraveghere aI Iiberării condi;ionate: A, se va dispune revocarea Iiberării condiţionate doar dacă noua infracţiune a fost descoperită in termenul de supraveghere şi s-a pronunţat pedeapsa inchisorii pentru aceasta; 8. revocarea Iiberäńi condiţionate este ĺacultativä dacä noua infracţiune este comisă din culpă;

476

DREPT PENAL L PARTEA GENERALĂ

GRILE

C. se anulează Iiberarea condiţionată, iar restul de pedeapsă rămas neexecutat se cumulează aritmetic cu pedeapsa pentru noua infracţiune, (primire În profesie avocat defínitiv, martie 2019) -

196. Reprezintă o măsură de individualizare a pedepsei închisorii ori detenţiunii pe viaţă in faza executării (post iudicium): A. graţierea care are ca efect inlăturarea parţială a executării pedepsei; B. Iiberarea condiţionată; C. reabilitarea judecătorească. (primire în profesie avocat definitiv, august 2019) —

§5. Măsurile de siguranţă 197. Măsura de siguranţă a confiscării speciale nu poate fi dispusă: A. prin echivalent in bani, cu privire Ia bunurile produse prin săvărşirea faptei prevăzute de Iegea penală; B. dacă terţul dobănditor de rea-credinţä aI bunului dobândit prin săvărirea infracţiunii s-a constituit parte civilä in procesul penal cu privire Ia suma plătită inculpatului; C cu privire Ia bunurile a cäror deţinere este interzisä de egea penală, dacä fapLa nu a fost sävărşită cu vinovăţia prevăzută de iege. (admitere în magistraturä, mai 2018) 193. Măsura do siguranţă a confiscării speciale poate fi Iuatä: A, doar dacă instanţa constatâ exístenţa unei stări de pericol pentru făptuitor; B, doar dacă fäptuitorului i se aplică o pedeapsă; C, faţă de persoana care a comis o faptă prevăzută de Iegea penală, nejustificată. (primire În profesie avocat sta giar, august 2019) -

199. Mäsura de siguranţă a interzicerii unei funcţii sau a exercitării unei profesii: A. poate íi revocată Ia cerere dupä ceI puţin un an; 6. se ia pe o durată cuprinsă intre 1 şi 5 ani; C, nu reprezintă o sancţiune pentru ceI care s-a folosit de funcţia sau profesia respectivä pentru a comite fapta (primire in proťesie avocat defînitiv, 2018) —

200. Sunt supuse confiscării speciale: A. bunurile dobândite de persoana condamnată într-o perioadă de 5 ani înaintea săvărşirii infracţiunii, dacä valoarea Ior depăşeşte in mod vädit veniturile obţinute de aceasta in mod licit; 8. bunurile a căror deţinere este interzisă de Iegea penală; C bunurile produse prin săvărşirea faptei prevăzute de Iegea penală. (primire in proťesie avocat definitiv, 2016)

I

201. Bunurile care au fost folosite Ia comiterea faptei prevăzute de Iegea penală: A. se confiscă in parte, prin echivalent bănesc, dacă au o valoare vădit disproporţionată faţă de natura şi gravitatea faptei; 8. se pot confisca şi in cazul faptelor săvărşite prin presă; C se confiscă prin echivalent dacă nu pot fi găsite. (primire în profesie avocat definitiv, 2015) —

202. In ipoteza ín care un bun a fost modificat în scopul comiterii unei infracţiuni: A. bunul respectiv nu va putea fi confiscat dacă nu a fost folosit efectiv Ia comiterea faptei; B. dacă bunul aparţine unui terţ care nu a cunoscut scopul folosirii, se va confisca de Ia făptuitor echivalentul in bani aI bunului, fărä a interesa disproporţia väditä intre valoarea sa şi natura şi gravitalea faptei; C, acesta va face obiectul confiscärii doar dacă nu serveşte Ia despăgubirea persoanei vătămate prin comiterea faptei Ia care a fost folosit. (admitere în magistratură, iunie 2019) 203. Confiscarea specială se poate dispune in parte, prin echivalent, in cazul bunurilor: A. folosite Ia săvărsirea unei infracţiuni prin presă; 8. a cäror deţinere este interzisä de Iegea penală; C. aparţinănd unui complice, folosite imediat după comiterea infracţiunii pentru a asigura scäparea autoruiui. (admitere INM, noîembňe 2019)

§6. Minoritatea 204. Faţă de minorul care răspunde penal se poate Iua una dintre următoarele măsuri educative neprivative de Iibertate: A. consemnarea Ia sfEirşit de săptămănă; 8. asistarea zilnică; C. amenda. (primire în profesie avocat sta giar, 2014) —

205. Măsura educativă a consemnării Ia sfârşit de săptămănă: A, nu poate fi Iuată faţă de minorul care, anterior comiterii infracţiunii pentru care este judecat in prezent, a comis o altă infracţiune, pentru care s-a dispus măsura educativă a stagiului de formare civicä, pe care a executat-o; 8. se poate executa intr-un penitenciar, dacă după dispu nerea ei infractorul a devenit major şi are un comportament necorespunzător; C este absorbitä de pedeapsa amenzii stabilită pentru o infracţiune concurentă comisă de infractorul devenit intre timp major. (admitere INM, noiembrie 2019)

—

aazz

.

.

-:

GRILE

DREPT PENAL. 1. PARTEA GENERALĂ

206. Asistarea zilnică: A, este o măsură educativă privativă de Iibertate şi constă in obligaţia minorului de a respecta un program stabilit de serviciul de probaţiune; B, constituie o măsură preventivă ce se poate dispune faţă de inculpatul minor; C, poate fi inlocuită cu o măsură educativă privativă de Iibertate, dacă minorul săvărşeşte o nouă infracţiune. (primire în profesie avocat sta giar, 2016) —

207. Măsura educativă a internării intr-un centru educativ: A, se poate dispune pe o perioadă de 3 ani; 3. se poate dispune atunci cănd pedeapsa prevăzută de Iege pentru infracţiunea comisă este inchisoarea de 7 ani; C. va fi in mod obligatoriu înlocuită cu măsura internării intr-un centru de detenţie, dacă în perioada internărh în centrul educativ minorul comite o nouă infracţiune. (primire in profesie avocat sta giar, 2015) —

208. Măsura internării intr-un centru de detenţie: A, poate fi dispusă pe o perioadă de 15 ani in cazul unui minor care a săvărşit o infracţiune de omor calificat; B, se dispune in mod obligatoriu faţă de minorul care a săvărşit o nouă infracţiune cu intenţie in perioada in care se află internat intr-un centru educativ; C, poate fi dispusă atunci cănd pedeapsa prevăzută de Iege pentru infracţiunea comisă este de 7 ani. (primire in profesie avocat deňnitiv, 2015) —

209. Dacă se comite o infracţiune de ucidere din cuipă in formă agravată pentru care Iegea prevede pedeapsa inchisorii de Ia 2 Ia 7 ani: A, de către un infractor major in timpul executării măsurii internärii intr-un centru educativ se va reţine pluralitatea intermediară; 3. de către un infractor minor, instanţa va putea Iua măsura internărfl intr-un centru de detenţie pe o duratä de ceI mult 5 ani; C, pedeapsa de un an inchisoare aplicată de instanţa sesizată cu un acord de recunoaştere a vinovăţiei este Iegală. (admitere in magistratură. iunie 2019) 210. Inculpatul A.B. a săvárşit două infracţiuni in concurs real, dintre care una in timpul minorităţii şi una după majorat. Tratamentul sancţionator este ceI corect atunci cănd: A, dacă măsura educativă dispusă pentru infracţiunea comisă in timpul minorităţii este neprivativä de Iibertate, se execută numai pedeapsa aplicată infracţiunii comise după majorat; 8. dacă măsura educativă este privativă de Iibertate, iar pedeapsa este amenda, se execută măsura educativă, a

477

cărei durată se majorează cu ceI mult 3 Iuni, fără a depăşi maximul prevăzut de Iege pentru aceasta; C, dacă măsura educativă este privativă de Iibertate, iar pedeapsa este inchisoarea, se aplică pedeapsa inchisorh, care se majorează cu o durată egală cu ceI puţin o treime din durata măsurii educative ori din restul rămas neexecutat din aceasta Ia data săvărşirii infracţiunii comise după majorat, scăzăndu-se din durata pedepsei aplicate ceea ce s-a executat din momentul săvărşirii infracţiunii comise după majorat pănă Ia data judecării, dar nu se poate dispune suspendarea executării sub supraveghere. (primire in profesie avocat definitiv, 2017) —

§7. Răspunderea penală a persoanei juridice 211, Dacă o instituţie pubiică săvărşeşte o infracţiune: A, nu răspunde niciodată penal, in măsura în care respectiva instituţie publică poate desfăşura şi activităţi care nu fac obiectul domeniului privat; B nu este aplicabilă dispoziţia referitoare la majorarea Iimitelor speciale ale zilelor-amendă in cazul in care instituţia publică a urmărit obţinerea unui folos patrimonial; C, nu i se pot aplica pedepse accesorii. (admitere INM şi in magistraturä, 2014) 212. Persoana juridică răspunde penal pentru infracţiunile săvârşite: A, indiferent de activitatea desfăşurată; 8. in realizarea obiectului de activitate; C. in interesul ori in numele persoanei juridice. (primire in profesie avocat sta giar, 2016) —

213. In cazul răspunderii penale a persoaneijuridice: A. este posibil ca elementele constitutive ale infracţiunii să fie intrunite in cazul acesteia, dar să nu fie intrunite in cazul persoanei fizice (autorul material); 8. aceasta poate fi angajată şi in cazul autorităţilor publice; C, aceasta nu se aplică in niciun caz instituţiilor publice. (primire in profesie avocat stagiaĘ august 2019) —

214. Nu răspund ponal niciodată: A. partidele politice; 8. autorităţile publice; C. Guvernul Romăniei. (primire in profesie avocat stagiar, 2017) —

215. În cazul persoanei juridice: A. este posibil ca in raport de aceIaşi rezultat prevăzut de Iegea penală, să se reţină culpa in cazul persoanei fizice şi intenţia în cazul persoanei juridice; 8. nu este posibilă angajarea răspunderii penale fără tragerea Ia răspundere penală a vreunei persoane flzice;

478

GRiLE

DREPT PENAL, L PARTEA GENERALÄ

C, o instituţie publică de invăţämânt superior nu poate răspunde penal niciodată. (admitere În magistratură, iunie 2019) 216. Pedepsele principale aplicabile persoaneí juridice sunt: A. dizolvarea persoanei juridice; 6. amenda C. inchiderea unor puncte de Iucru ale persoanci juridice pe o durată de Ia 3 Iuni Ia 3 ani. (primire În profesie avocat stagiar, 2017) —

217. Individuaiizarea pedepsei amenzii aplicate pentru o infracţiune comisă de o persoană juridică se realizează astfel: A. numârul zilelor-amendă se stabileşte in funcţie de cifra de afaceri sau valoarea activului patrimonial, in funcţie de tipul persoanei juridice; B. cuantumul unei zile-amendă se stabileşte in funcţie de criterhle generale de individualizare a pedepsei; C. instanţa poate dispune majorarea Iimitelor speciale ale zilelor-amendă dacă, prin comiterea infracţiunii, persoana juridică a urmărit obţinerea unui folos patrimonial. (primire În proťesie avocat detinitiv, 2017) —

218. În speţă, persoana juridicä nu a retras din fo!osinţă un uti!aj care nu mai corespundea normelor referitoare Ia securitatea muncii şi din aceastä cauză s-a produs decesul unei persoane fizice, chiar dacă salariatul care a manevrat utilajul l-a acţionat in mod corect. In cauză: A, va putea fi angajată răspunderea penală a persoanei juridice şi a organului care a adoptat decizia de a nu retrage din folosinţă utilajul, chiar dacă autorul material (salariatul) nu a acţionat cu vinovätie; 6. nu va putea fi angajatä räspunderea penală a per soaneijuridice, deoarece autorul material (salariatul) nu a acţionat cu vinovăţie; C, va putea fi angajată atât răspunderea pena!ä a per soanei jurídice, cât şi cea a autorului material (salariatul), chiar dacă acesta din urmă nu a acţionat cu vinovăţie, (primire În profesie avocat definitiv, august 2019) —

219. În data de 24.07.2014, ca urmare a neluării măsurilor de protecţia muncii, victima T.A. angajată in caiitate de electrician ia societatea Y şi aflată in subord!nea maistrului RT. a fost electrocutată mortal, In această situaÇie vor răspunde penal: A. numai conducătorul echipei de Iucru (maistrul F.T.); 6. numai persoana juridică (societatea Y), întrucăt räspunderea acesteia exclude răspunderea persoanei fizice; C. persoana juridicä (societatea Y) şi persoana fizică (maistrul ET.). (primire În profesie avocat definitiv, 2016) —

—

—

220. Pedeapsa complementară a suspendării acti vităţii persoanei juridice pe o duratä de Ia 3 Iuni ia 3 ani: A, poate fi apIicată unei instituţii publice pentru săvârşirea unei infracţiuni in exercilarea unei activiiăţi care face obiectul domeniului public; 6. poate fi aplicată şi in cazul in care se angajează doar räspunderea penalä a asociatului persoană fizicä fără atribuţii de administrare, persoana juridică fiind achitată pentru comiterea aceleiaşi fapte; C, poate fi aplicatä doar dacă se aplică şi pedeapsa principală. (primire În profesie avocat deflnitiv, martie 2019) —

221. Reprezintă pedeapsă compiementară care se aplică persoanelorjuridice: A. plasarea sub supraveghere judiciarä; 6. amenda; C. dizolvarea persoanei juridice. (primire în profesie avocat detînitiv, 2015) —

§8. Cauzele care înlătură răspunderea penală 222. Amnistia antecondamnatorie intervenită in cursuljudecäţii impiedică Iuarea: A. mäsurii de siguranţä a confiscärii bunurilor produse prin săvărşirea faptei prevăzute de Iegea penală, B. măsurii de siguranţă a conflscării extinse, C. măsurii educative a asistärii zilnice, (admitere INM i în magistratură. 2015) 223. Amnistia: A, nu are efecte asupra drepturilor persoanei vătămate; 8. are efecte asupra măsurilor de siguranţă; C, conduce Ia restituirea amenzii incasate anterior. (primire în profesie avocat deĺinitiv, 2014) —

224. In cazul prescripţiei răspunderii penale: A, aceasta poate interveni chiar dacă in cauză procurorul nu şi-a insuşit declaraţia de retragerea plăngerii prealabile făcută de persoana vätämatä minoră, in condiţüle Iegii; 6. aceasta poate curge in paralel cu prescripţia executărü pedepsei inchisorii aplicate pentru acea faptă; C. termenul de prescripţie in cazul unei infracţiuni de viol curge de Ia data decesului persoanei vätämate minore, dacă acesta intervine inainte de majorat. (admitere Îfl magistratură, aprilie 2017) 225. Prescripţia răspunderii penale: A. stinge acţiunea civilä; 6. incepe să curgă in cazul infracţiunilor continuate de la data săvărşirii ultimei inacţiuni; C. incepe să curgă in cazul infracţiunii de act sexual cu un minor de Ia data decesului victimei, dacă aceasta a decedat inainte de a implini vârsta de 1 8 ani. (primire În profesie avocat sta giar, martie 2019) -

GRILE

DREPT PENAL. 1, PARTEA GENERALĂ

226. Prescripţia răspunderii penale: A, este o cauză care inlätură răspunderea penală, pentru toate infracţiunile, indiferent de forma de vinoväţie; 8. incepe să curgă de Ia data săvărşirii infracţiunii, iar în cazul infracţiunii continuate de Ia data săvărşirii ultimei acţiuni sau inacţiuni; C. inlătură răspunderea penală, oricăte intreruperi ar inteiveni, dacă termenul de prescripţie este depăşit cu încă o dată. (prímire in profesie avocat stagiar, 2016) —

227. Termenul de prescripţie a răspunderii penale: A. se intrerupe prin depunerea plăngerii prealabile de către victima unei infracţiuni de viol simplu: 6. nu mai poate Ii intrerupt. dacă a fosi depăşit cu incä o dată de Ia data sävărşirii faptei de violare de domiciliu; C. işi reia cursul din ziua in care a incetat cauza de suspendare. (admitere 1NM şimagistratură, septembrie 2018) 228. Retragerea plăngedi prealabile inlătură răspun derea penală: A. a persoanei cu privire Ia care a fost retrasă, in cazul în care plăngerea a vizat mai mulţi participanţi Ia aceeaşi infracţiune; 8. in cazul in care două persoane vătămate, din cele trei care au formulat plăngerea impreună, şi-au retras plăngerea; C, numai dacă a fost insuşită de procuror, in cazul infracţiunilor pentru care punerea in mişcarea acţiunii penale este condiţionată de introducerea plăngerii prealabile, dar acţiunea penală a fost pusă in mişcare din oficiu. (admitere INM şi in magistratură, 2017) 229. Retragerea plăngerii prealabile inlătură răs punderea penală, dacă aceasta; A, este făcută personal de persoana vătămată care are capacitate de exerciţiu restrănsă; 3. este făcută personal de persoana vătămată şi este insuşită de procuror, atunci cănd acţiunea penală a fost pusă in mişcare din ořiciu; C, este făcută personal de persoana cu capacitate de exerciţiu restrănsă cu incuviinţarea reprezentantului Iegal, (pńmire in proľesie avocat stagiar, 2018) —

230. Retragerea plángerii prealabile inlătură răspun derea penală: A, numai cu privire Ia persoana Ia care a fost retrasă; 8. numai dacă retragerea a intervenit pănă Ia pronunţarea unei hotărări definitive; C. a tuturor participanţilor. (primire in profesie avocat sta giar. 2016) —

231. Instanţa va lua act de retragerea plângerii preala bile, dacă persoana vătămată şi-a manifestat intenţia

479

in acest sens, in cazul in care s-a comis o infracţiune pentru care: A. Iegea prevede in mod expres că punerea in mişcare a acţiunii penale este condiţionată de introducerea unei plăngeri prealabile, iar retragerea plăngerii prealabile a iniervenit pănă Ia pronunţarea unei hotărări definitive; 8. Iegea prevede in mod expres că punerea in mişcare a acţiunii penale este condiţionată de introducerea unei plăngeri prealabile, dar acţiunea penală a fost pusă in mişcare din oficiu in condiţiile Iegii, iar retragerea plăngerii a fost insuşită de către procuror; C. Iegea prevede in mod expres că Iipsa plängerii preala biIe înlătură răspunderea penală şi s(inge acţiunea civilă. (pńmire in profesie avocat deflnitiv, martie 2019) —

232, In data de 01.05.2014 pe raza Iocalităţii M. s-a produs un accident de circulaţie in urma căruia a rezultat vătămarea corporală a persoanelor vătămate A.B., B.B. şi C.B. ln cursul cercetărilor efectuate de organele de poliţie, persoana vătämată C.B. a formulat plăngere prealabilă in data de 03.06.2014 impotriva autorului accidentului pentru infracţiunea de vătămare corporală din culpă. Persoana vătămată 8.8. nu a formulat plăngere prealabilă, iar in data de 05.06.2015 persoana vătămată A.B. a declarat că solicită tragerea Ia räspundere penală a conducătorului auto vinovat de producerea accidentului, In această situaţie: A. autorul nu va răspunde penal pentru vătămarea Iui A.B., deoarece acesta nu a formulat plăngere prealabilă in termen de 3 Iuni de Ia data săvărşirii faptei; 8. autorul nu va răspunde penal pentru vătămarea Iui B.B., deoarece Iipseşte plăngerea prealabilä: C. autorul va răspunde pentru vătămarea tuturor per soanelor, întwcăt CB. a făcut plăngere prealabilă in termen. (primire in profesie avocat deťiniżív, 2016) —

233. În cazul infracţiunilor pentru care punerea in mişcarea acţiunii penale este condiţionată de introdu cerea unei plángeri prealabile: A. acţiunea penală nu poate fi niciodată pusă in miscare din oficiu; 8. acţiunea penală poate fi pusă in mişcare din oriciu dacä persoana vătămată a decedat inainte de expirarea termenului prevăzut de Iege pentru introducerea plăngerh; C. dacá acţiunea penală a fost pusă in mişcare din ohciu, reiragerea acesteia produce efecte numai dacă este insuşiiă de procuror (primire in profesie avocat definitiv, 2015) —

234. Ímpăcarea părţilor nu este posibilă in cazul infracţiunii de: A. gestiune frauduloasă; 8. insuşirea bunului găsit sau ajuns din eroare la făptuitor;

480

GRILE

DREPT PENAL L PARTEA GENERALÄ

C, abuz de incredere. (admítere în magistratură, mai 2016) 235. ?mpăcarea inlătură răspunderea penală atunci cănd: A. acordul de voinţä aI inculpalului X i aI persoanei vätămate Y se exprimä in faţa procurorului care cercetează furtul telefonului Iui Y săvárşit de X in timp ce se afla in vizită Ia persoana vätămaiä Y, invitat de aceasta Ia cină; 8. persoana vätámată a unei infracţiuni de distrugere arată că nu mai are nicio pretenţie de Ia inculpat. deoarece a despägubit-o pentru spargerea geamurilor casei sale; C. inculpatul prezintă instanţei un inscris autentic din care rezultä că eI şi partea civilă s-au impăcat atât pe Iatură penată, căt şi pe iatură civitá, pentru intracţiunea de şantaj pe care o comisese. (admitere INM şi magistraturä, septembrie 2018) 236. Împăcarea: A, poate interveni şi poate produce efecte Tn orice moment aI procesului penal, 8. produce efecte numai dacă a fost insusită de către procuror Tn situaţia în care infracţiunea a fost comisă de reprezentantul persoanei juridice vätämate; C poaíe inlerveni şi poate inlătura răspunderea penală in cazul in care punerea in mişcarea acţiunii penale este condiţionată de introducerea unei plângeri prealabile. (primire în pmťesie avocat sta giar 2015) §9. Cauzele care înlă[ură sau modifică executarea

pedepsei 237. Graţierea: A, are efecte asupra obligaţiei de a presta o muncä neremunerată in folosul comunitáţii, impusă persoanei taţă de care s-a dispus amânarea aplicăriś pedepsei, B nu are efecte asupra măsurilor educative pńvative de Iihedate, in afarä de cazul cánd se dispune altfel prin actul de graţiere; C nu are efect asupra pedepselor executate integraL (admíĺere în magistratură, mai 2018) 238. Graţierea: A. inlătură răspunderea penală; B. inlătură. in totul sau in parte, executarea pedepsei; C, are efect asupra drepturilor persoanei vătămate, (primire în profesie avocat sta giar, 2014)

C. se calculează. in cazul graţierii parţiale, in raport cu reslul de pedeapsä cea mai rämas de executat. (admiiere în magistraturä. mai 2018) 240. Termenele de preschpţie a executării pedepsei încep Să curgă: A, de Ia data pronunţärii hotärâhi de revocare a sus pendării executării pedepsei sub supraveghere, dacă iniţial instanţa a aplicat persoanei o pedeapsă cu suspendarea sub supraveghere şi in urma conduitei acesteia s-a impus revocarea; 8. de ta data pronuntärii hotărării prin care s-a dispus inlocuirea pedepsei amenzii cu pedeapsa inchisorii, dacá, fiind dispusă iniţial pedeapsa amenzii, condamnatul nu a plătit-o cu rea-credinţă; C de ta data rämánerii definitive a hotărării de revocare a Iiberărt condiţionate, dacă instanţa a dispus iniţial Iiberarea condiţionată, darin urma conduitei condamnatului, s-a impus revocarea. (primire in proťesie avocat detinitiv, august 2019) —

241. Termenul de prescriptie a executării pedepsoi: A. in cazul amenzi, se intrerupe prin inlocuirea obligaţiei de plată cu prestarea unei munci neremunerate in folosul comunităţii; 8. curge in paraleI cu termenul de reabilitare în cazul pedepsei amenzii; C in cazul unei pedepse graţiate cujumătate, antecon damnatoriu şi necondiţionaĹ, se calculează in raport de partea negraţiată din pedeapsă. (admitere JNM, noiembrie 2019) 242. Dacă o pedeapsă de 2 ani inchisoare aplicatä pentru o infracţiune de furt a fost graţiată condiţionat cu 112 printr-o Iege intrată in vigoare ulterior rămänerii definitive a hotărârii de condamnare, dar înainte de inceperea executării: A. pedeapsa respectivă nu mai poate constitui prim termen al unei recidive; 8. in caz de sustragere de Ia executarea părţii negraţiate din pedeapsa aplicată, termenul de prescripţie a executärh pedepsei se va calcula in raport de durata acestei pärţi; C. termenul de definitivare (incercare) aI graţierii condiţionate incepe să curgă după executarea părţh negraţiate din pedeapsä. (admitere INM şi in magistraturä, 2014)

—

239. Termenul de prescripţie a executării peđepsei; A. in cazul concursului de infracţiuni se calculeazä in raport cu pedeapsa rezultantă; 8. curge de Ia data pronunţărń sentinţei de condamnare Ia pedeapsa inchisorii, dacä aceasta nu a fost atacatâ cu apeL

§10, Cauzele care inlătură consecinţele con damnärii 243. Reabilitarea de drept; A, poate interveni şi în cazul unei pedepse principale pe Iăngă care s-a Iuat mäsura de siguranţă a conflscării extinse;

GRILE

)REPT PENAL L PARTEA GENERALĂ

B. inteMne, in cazul unei pedepse de un an şi 6 Iuni inchisoare pentru care s-a dispus amânarea aplicării pe depsei, Ia 2 ani de Ia implinirea termenului de supraveghere aI amănării; C, poate opera şi in cazul unei condamnăń Ia o pedeapsă de 4 ani inchisoare, pedeapsă care a fost insă graţiată necondiţionat cu jumátate, prin efectul unei legi de graţiere. (admitere INM şi in magistratură, 2016) 244. Reabilítarea de đrept: A. poate interveni după expirarea termenului de supraveghere a amânării aplicării pedepsei, dacă nu s-a dispus anularea sau revocarea amânării aplicării pedepsei; B, poate interveni in cazul condamnării (a pedeapsa de 3 ani inchisoare a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere; C nu poate interveni in cazul neachitării obligaţiilor civile de către ceI condamnat Ia pedeapsa de 2 ani inchisoare. (admitere in magistraturä, mai 2018) 245. Termenul de reabilitare de drept incepe să curgă de Ia data: A. rămănerü definitive a hotărării de condamnare Ia pedeapsa inchisorii a cărei executare a fost suspendatä sub supraveghere; B. executării pedepsei de 1 an inchisoare pentru infrac ţiunea de uz de fals; C. (a care executarea pedepsei amenzü s-a prescris. (admitere INM şi magistratură, septembrie 2018) 246. in cazul in care s-a dispus condamnarea pentru un concurs de infracţiuni Ia o pedeapsă privativă de Iibertate: A. termenul de reabilitare va curge de Ia daia Iiberărü condiţionate şi se va determina in funcie de pedeapsa rezultantă: B. termenul de reabilitare va curge de Ia data executäńi sau considerărü ca executată a pedepsei rezultante şi se va determina in funcţie de pedeapsa rezultantă; C. termenul de reabilitare va curge de Ia data executării sau considerării ca executatä a pedepsei rezultante şi se va determina ťn funcţie de pedeapsa cea mai grea aplicată oricăreia dintre infracţiunile concurente. (pńmire in pmfesie avocat deňnitiv, 2017) —

247. Termenul de reabilitare incepe să curgă de Ia momentul: A. rămănerii definitive a hotărârii de condamnare, dacă pedeapsa cu executare aplicatä este egalä cu durata arestărń preventive executate de inculpat anterior condamnârii; B. implinirii termenului de incercare (definitivare) aI gra ţierü lotale şi condiţionate, intervenite ulteńor condamnării;

481

C. rămânerii deřinitive a hotărării prin care s-a dispus inlocuirea pedepsei amenzii cu inchisoarea. (admitere INM şi in magistratur, 2014) 248. Reabilitarea in cazul condamnării Ia pedeapsa amenzii are Ioc: A. de drept. Ia implinirea a 3 ani de Ia data cănd amenda a fost achitată integral sau executarea ei s-a stins in orice alt mod; 8. de drept Ia împlinirea a 3 ani de Ia data rămânerii definitive a hotărării de condamnare Ia pedeapsa amenzii; C, de drept Ia implinirea a 3 ani de Ia data săvârşirü faptei, cănd Iegea prevede pentru infracţiunea săvărşitä pedeapsa inchisorii care nu depăşeşte un an sau amenda. (pdmire in profesie avocat sta giar, martie 2019) —

249. Reabilitareajudecătorească: A. se anulează doar dacă infracţiunea care atrage anularea este descoperită in termenul de reabilitare; 8. poate fi acordatä şi celor condamnaţi Ia detenţiune pe viaţă: C. poate fi acordată şi post-modem, insă numai dacá cel condamnat a trăit pănă Ia implinirea temienului de reabIitare. (admitere /NM şi în magěstratură. 2015)

250. Reabilitarea judecătoreaşcă: A, nu poate fi dispusă niciodatä in cazul condamnărfl peniru o infracţiune intenţionată urmată de moartea victimei; 6. va fi anulată dacă in termenul reabilităńi se consumă o infracţiune continuatä, descoperită şi epuizată ulterior acordării reabilitării; C. poate intervení in cazul concursutui formal din infracţiuni pentru care s-au aplicat doar pedepse cu inchi soarea, după implinirea unui termen de reabilitare calculat in raport de durata pedepsei rezultante. (admitem in magistraturá. iunie 2019) §11. Înţelesul unor termeni sau expresii în legea penală 251. ĺn sensul Iegii penale, are intotdeauna calitatea de funcţionar public: A. medicuL inclusiv cu ocazia realizării unui control ocular de rutină; 8. expedut tehnic judiciar chemat să realizeze un raport de expertiză intr-o cauză civilă; C. procurorul, necompetent teritohal, care realizează acte de urmărire penală cu privire Ia comiterea unei infracţiuni de abandon de familie. (admitere in magistratură, apri/ie 2017)

—á.

.

.

k...

ţ

CAPITOLUL AL II-LEA. PARTEA SPECIAŁĂ §1. Infracţiuni contra persoanei 1.1. lnfractiuni contra vietii 1. Fapta dea aplica o Iovitură cu un cuţit in zona gátuiui ce a avut drept consecinţä producerea unei plăgi penetrante constituiet A. infracuunea de lovire sau alte violenţe, dacä gravitatea a fost evaluatä Ia 25 de zile de îngrijiri medicale; B, tentativă Ia omor, chiar dacă gravitatea a fost evaluată Ia 25 de zile de ingriri medicale; C. vătămare corporală, dacă Ieziunile traumatice au necesitat 25 de zile de îngrijiri medicale, dar prin raportul de expertiză medico-Iegală s-a constatat că fapta a pus in pericol viaţa victimek (admitere INM şi in magistratură, 2016) 2. Se va reţine săvărşirea unei infracţiuni de omor în formă consumată: A. in cazul in care un conducător auto a accidentat din neatenţie victima, care se deplasa egal cu bicidela pe carosabil. iar apoi, constatând că aceasta se află in stare de inconştienţă in sanţ, a abandonat-o şi a părăsit locul accidentului, raportul de expertizä arătănd că suferise lezíuni incompatibile cu viata. iar decesul a survenit Ia câteva minute după impact; B. in cazul in care, dorind să facä o glumá, inculpatul. care nu ştia să inoate. a impins victima in apa adăncă a unui ráu, într-o zonă in care nu se aflau alte persoane, deşi cunoştea cä nici aceasta nu ştie să inoaţe, dacă victima a decedat prin inec; C, in sarcina medicului care a prescris un tratament medicamcntos victimei, peste doza de administrare normală, dacă prospectul medicamentului nu prevedea reacţii severe in caz de supradozaj, iar in trecut această modalitate de tratament s-a dovedit eficientä, dacä victima a decedat din această cauzä. (admitere INM. noiembrte 2019) 3. Inculpatul LM. şi-a asmuţit căinele asupra victimei M.R, şi ca urmare a multiplelor plăgi muşcate aceasta a decedat. A. ťapta reprezintă infracţiunea de ucidere din culpă, intrucăt inculpatul nu a prevăzut rezultatul acţiunii sale; B, fapta constituie infracţiunea de omor, fiind comisă cu intenţie indirectă; C, fapta reprezintă infracţiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, fiind săvârşítă cu intenţie depăşită. (pńmire în profesie avocaĺ siagiar, 2016) —

4. Omorul săvârşit cu premeditare: A, se poate reţine si in cazul erorii asupra identităţii persoanei; B, nu se poate reţine in cazul devierh acţiunii; C, nu se poate reţine atunci când făptuitorul a urmărit un interes materiaL (primire în proťesie avocat definiţiv, 2018) —

5. X a fost condamnat definitiv pentru comiterea infrac ţiunii de vioi care a avut ca urmare moartea victimei. La scurtä vreme după ce X a fost reabilitat, acesta comite o infracţiune de omor pentru care este judecat In cauză: A, nu sunţ incidente dispoziţiile privind omorul calificat preväzute de ad. 189 alin. (1) lit. e) CP (omorul comis de către o persoanä care a mai comis anterior o infracţiune de omor sau o tentativä la infracţiunea de omor); B. sunt incidente dispoziţiile priuind omorul caliricat prevăzute de art 189 alin. (1) lit. e) CP, dar nu şi cele privind recidiva; C. sunt incidente atăt dispoziíde privind omorul calificat prevăzuto dc art 189 alin. (1) lit. e) CP, căt i cee privind recidiva. (primire în profesie avocat stagiar, august 2019) —

a. x a fost condamnat definitiv pentru comiterea infracţiunii de omor. La scurtä vreme după ce a íost reabilitat, X comiteo nouă infracţiune de omor pentru care este judecat. In cauză: A, nu sunt incidente dispoziţiile privind omorul calificat prevăzute de art. 189 alin. (1) lit. e) CP (omorul comis de cätre o persoana care a mai comis anterior o infracţiune de omor sau o tentativă Ia inťracţiunea de omor); B. sunt inçidente dispoziţiile privind omorul calificat preväzute de art. 189 alin. (1) Iit. e) CP, dar nu şi cele privind recidiva; C. sunt incidente atăt dispoziţiile privind omorul calificat cât şi cele privind recidiva. (primire în profesie avocat definitiv. august 2019) 7. Constituie infracţiunea de omor calificat de către o persoană care a mai comis anterior o infracţiune de omor: A. uciderea unei persoane de către X, condamnat anterior definitiv pentru o infracţiune de tentalivă de omor pentru care a ispăşit pedeapsa şi a intervenit reabilitarea; B. uciderea unei persoane de către X care, in aceeaşi imprejurare a mai ucis alte două persoane; C. uciderea unei persoane de cätre X, care a comis in trecut o infracţiune de ucidere din culpă in varianta agravată, rezultând moartea a douä sau maí multe persoane. (pdmire in proťesie avoçat definitiv martie 2019) —

—

GRILE

DREPT PENAL 11, PARTEA SPECIALĂ

8. Tribunalul Suceava l-a condamnat pe inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat [art. 188 raportat Ia art. 189 alin. (1) Iit. e) CP omorul săvărşit de către o persoană care a mai comis anterior o infracţiune de omor sau o tentativă Ia infracţiunea de omor, cu aplicarea art. 43 alin. (5) CP privind starea de recidivăj reţinăndu-se că acesta, după executarea unei pedepse pentru tentativă de omor, şi-a Iovit violent mama, cu pumnii şi cu picioarele, până ce aceasta a decedat. lmpotriva hotărării a declarat apeI procurorul pe motiv că incadrarea juridică a faptei este incorectă. Ce va hotări instanţa de apel? A, va respinge apelul parchetului şi va menţine sentinţa apelată; R va admite apelul parchetului şi va schimba Tncadrarea juridică a faptei in omor califlcat [art. 188 raportat Ia art. l 89 alin. (1) Iit. e), cu aplicarea ari. 43 alin. (5) şi art. 199 CP— privind violenţa în familie]; C, va admite apelul parchetului şi va schimba incadrarea juridică a faptei in omor calificat [art. 188 raportat Ia art. l 89 alin. (1) Iit. e), cu aplicarea art 199 CP privind violenţa in familie], fără a mai reţine art. 43 alin. (5) CR considerănd că omorul califlcat in varianta de Ia art. l 89 alin. (1) Iit. e) CP inlătură aplicarea regulilorde majorarea Iimitelor pedepsei prevăzute de Iege in caz de recidivä postexecutorie. (primire in profesie avocat stagiar, 2017) —

—

—

9. Ce infracţiune se va reţine in sarcina făptuitorului care ucide o femeie, având in vedere că acesta fusese anterior condamnat definitiv pentru o infracţiune de viol urmat de moartea victimei: A. infracţiunea de omor; B. infracţiunea de omor califlcat, comis pentru a ascunde săvârşirea altei infracţiuni; C infracţiunea de omor calificat, comis de către o persoană care a mai comis anterior o inťracţiune de omor sau o tentativă Ia infracţiunea de omor. (primire in pmfesie avocat stagJar 2014) —

10. Inculpatul AB a fost trimis injudecată reţinăndu-se că in timp ce se afla in barul din Iocalitate şi consuma băuturi alcoolice, a declanşat un conflict cu victima AG căreia i-a reproşat că şi-a Iăsat intreaga avere unui nepot, in timp ce soţiei Iui care ii este şi ea nepoată, nu intenţionează să-i Iase nimic, După ce victima i-a atras atenţia că nu este treaba Iui, inculpatul i-a aplicat mai multe Iovituri de cuţit, iar Ia scurt timp victima a decedat Din certificatul de cazier al inculpatului a rezultat că acesta a fost anterior condamnat pentru săvăişirea infracţiunii de Ioviri sau vătămări cauzatoare de moarte, Faţă de starea de fapt inculpatul va răspunde: A. pentru infracţiunea de omor; B. pentru infracţiunea de omor calificat săvârşit din interes material;

483

C. pentru infracţiunea de omor calificat săvărşit de o persoană care a mai comis anterior o infracţiune de omor sau o tentativă Ia infracţiunea de omor. (prímire in profesie avocat deťinitiv, 2016) —

11. Inculpatul A.B. a pătruns intr-o după-amiază, prin efracţie, in Iocuinţa fostei concubine (C.D.), cu care avea un copiI minor, şi a găsit-o pe aceasta dormind impreună cu cei 3 copii minori, cu vărste cuprinse intre 1 şi 5 ani, dintre care doi copii pe care concubina ii avea din relaţii anterioare. A.B. a turnat peste aşternuturile cu care erau inveliţi cei 4, pe covorul şi mobilierul din cameră conţinutul unei canistre de 20 I plină cu benzină pe care şi-o procurase şi o ađusese special in acest scop, aprinzând apoi focul şi părăsind in grabă Iocul faptei. Trezită de focul izbucnit, C.D. a reuşit să scoată copiii din cameră, suferind arsuri de gradele 2 şi 3 pe 20% din suprafaţa corporală şi intoxicaţie cu fum (vătămări pentru care a avut nevoie de 60 de zile de ingrijiri medicale), iar cei 3 copii au suferit intoxicaţii cu fum (pentru care au avut nevoie de câte 3 zile de ingrijiri medicale), vieţile celor 4 victime fiind puse in pericol. Incadrări juridice corecte, chiar dacă incomplete, sunt: A. violare de domiciliu, tentativă de omor califlcat (cu premeditare, asupra a două sau mai multor persoane, cu cruzimi), Ioviri sau alte violenţe (asupra cophlor), vătămare corporală (asupra Iui C.D., arsuńle suferite fiind nevindecabile complet şi cauzănd un prejudiciu estetic grav şi permanent), distrugere agravată, cu reţinerea următoarelor circumstanţe agravante: săvârşirea infracţiunii prin cruzimi, prin metode sau mijloace de natură să punä in pericol alte persoane ori bunuri şi profltând de starea de vädită vulnerabilitate a persoanei vătămate, datoratä vârstei, stärfl de sănătate, inflrmităţii sau altor cauze; 8. violare de domiciliu, tentativä de omor calificat (cu premeditare, asupra a douä sau mai multor persoane, cu cruzimi, reţinăndu-se săvărşirea faptei asupra unui membru de familie), distrugere agravată, cu reţinerea următoarelor circumstanţe agravante: săvărşirea inťracţiunii prin metode sau mijloace de natură să pună in pericol alte persoane ori bunuri şi profitănd de starea de vădită vulnerabilitate a persoanei vătămate, datorată vărstei, stării de sănătate, infirmităţii sau altor cauze; C. tentativä de omor calificat (asupra a două sau mai multor persoane), Ioviri sau alte violenţe (asupra copiilor), vătămare corporală (asupra Iui C.D., arsurile suferite fiind nevindecabile complet şi cauzând un prejudiciu estetic grav şi permanent), distrugere agravată, cu reţinerea următoarelor circumstanţe agravante: săvârşirea infracţiunii prin cruzimi. prin metode sau mijloace de natură să pună in pericol alte persoane ori bunuri şi profltănd de starea de văditä vulnerabilitate a persoanei vătămate, datorată vărstei, stärii

484 de

DREPT PENAL. 11. PARTEA SPEC!ALÄ

GRILE

sănătate, infirmitäţii sau altor cauze,

de

cäire un major

asupra unui minor.

(prímire in profesíe

—

avocat definitiv, 2017)

intrucat vanzatoarea a reruzat sa-i aea nanii şi a inceput să strige după ajutor, inculpatui i-a aplicat o Iovitură de cuţit in zona gătuiui, după care a părăsit in grabă magazinul, Iăsănd banii in sortarul casei de marcat Ca urmare a Ieziunii suferite, victima a decedat. Inculpatul a săvărşit: A. infracţiunea de omor calificat şi tentativă Ia infracţiunea de tălhărie; B. infracţiunea de omor calificat; C. infracţiunile de Ioviri sau vătămări cauzatoare de moarte şi infracţiunea de tentativă Ia tălhărie. (primire in profesie avocat definitiv, 2016)

12. Tribunalul Neamţ a condamnat inculpatul B.I. Ia 15 ani inchisoare pentru comiterea infracţiunii de omor calificat, prevăzută de art. 188 raportat Ia art. 189 alin. (1) Íit. f) CP asupra a două sau mai multor persoane. S-a reţinut că inculpatul, după ce a consumat băuturi alcoolice impreună cu victimele M.A., M.V. şi BF. in Iocuinţa acestuia din urmă, datorită unor neinţeiegeri ce s-au ivit, I-a Iovit de mai multe ori pe MV, cu un cuţit, provocăndu-i un „politraumatism cu multiple plăgi abdominale şi hematorax", care i-au adus pe acesta L 14. După un plan bine stabilit, inculpaţii V.L., 5.1-1. şi in stare de inconştienţă. Inculpatul I-a tărăt pe MN. in D.R. s-au înarmat in prealabil cu băte, au invitat-o pe faţa porţii, unde I-a abandonat, fiind o seară caldă. La victimă intr-un Ioc izolat şi i-au aplicat muitiple Iovituri intoarcerea in Iocuinţă, M.A. şi BF, i-au reproşat in urma cărora aceasta a decedat. Faptele inculpaţilor incuipatului atitudinea sa violentă, motiv pentru care constituie: acesta i-a Iuat Ia bătaie şi i-a iovit pe rănd cu un cuţit, A. infracţiunea de Iovituri sau vătămări cauzatoare de provocăndu-Ie mai multe plăgi toracice, secţionarea moarte; unorcoaste şi piăgi ale coapselor, Ieziuni care au impus 6. infracţiunea de omor; internarea Ior de urgenţă in spitai, In dimineaţa zilei C. infracţiunea de omor califlcat (primire in proťesie avocat definitiv, 2016) următoare, victima M.V. a fost găsită moartă, in timp ce pentru M.A. şi B.F, au fost necesare 15 Şi, respectiv 15. Infracţiunea de omor calificat: 8 ziie de ingrijiri medicale pentru vindecare, raporturile A. se reţine întotdeauna cănd omorul a fost comis asupra medico-Iegaie mentionând că viaţa nu Ie-a fost pusä unui poliţist afiat in exercitarea atribuţiílor de serviciu; în pericoi. Incadrarea juridică a faptelor: B. imbracä intotdeauna forma unítäţfl naturale de A. este corectä, făptuitorul acţionănd cu intenţia de a infracţiune; ucidc mai multo pcmoane Ş reuind să suprims viaţa uneia C. in modalitatea săvârşirii pentru a inlesni comiterea dintre victime, tentativa de omor calificat faţă de victimele altei infracţiuni, se reţine indiferent dacă autorul respectivei M.A. şi B.E fiind astfel absorbită în faptul consumat; infracţiuni este chiar autorul omorului sau o altă persoană. B. este greşită, fiind suprimată viaţa unei singure (admitere INM şi in magistratură, 2014) persoane, nu s-a consumat inťracţiunea de omor calificat în varianta comiterii ei asupra a două sau mai multor persoane, 16. Pentru a obliga victima să-i cedeze, inculpatul astfel că trebuia reţinută infracţiunea de omor (art. 188 CP) o Ioveşte de mai multe ori, cu putere, in zona capului, asupra Iui MV, in concurs cu infracţiunea de omor calificat cu o iopată, după caro intrcţine cu victima un raport [art. 188 rapodat Ia art. 189 alin, (1) Iit, (01 in forma tentaüvei J sexual. Loviturile primite i-au produs victimei multiple faţă de victimele MA, si B.F.; fracturi craniene in urma cărora aceasta a decedat ia C. este greşită, fflnd suprimatá viaţa unei singure căteva săptămăni după agresiune. Fapta inculpatului persoane, nu s-a consumat infracţiunea de omor calificat in reprezintă: varianta comiterii ei asupra a două sau mai multor persoane, A. infracţiunea de omor (ad. 188 CP), in concurs cu ci doar infracţiunea de omor (art. 188 CP), astfel cä trebuia infracţiunea de viol (art. 218 CP); reţinută infracţiunea de omor (art. 188 CP) asupra Iui MV. in B. infracţiunea de omor calificat, comis pentru a inlesni concurs cu două infracţiuní de Ioviri sau aILe violenţe [ad. 193 sau a ascunde săvărşirea unei alte infracţiuni (art. 189 alin. (2) CP) faţä de victimele M.A. şi B.F., cărora, potrivit alin. (1) Iit. d) CP] in concurs cu infracţiunea de viol (art. 218 rapoartelor medico-legale, nu Ii s-a pus in concret viaţa CP); in primejdie. C. infracţiunea de viol urmat de moartea victimei [art, 21 8 (primire in profesie avocat deťinüiv, 2017) alin. (4) CP]. (primire in profesie avocat stagîar, 2015) 13. In noaptea de 15116.05.2014, inculpatul B.C. a intrat în incinta unui magazin, de unde a încercat să 17. Infracţiunea de omor calificat: sustragă suma de bani rezuitată din incasările zilei A, se va reţine intotdeauna atunci cănd X administrează respective, şi a ameninţat-o pe vânzätoare cu un cuţit. o substanţä victimei pentru a o pune in imposibilitatea de a —

—

—

—

—

Í

DREPT PENAL 11, PARTEA SPECIALĂ

se apăra, in scopul realizării unui raport sexual cu aceasta, iar viciima decedează din cauza unei reacţii alergice la substanţa administrată; 3. se poate reţine in formă de tentativă in concurs cu inťracţiunea de viol in formă consumată, chiar dacă cele două infracVuni sunt Comise asupra aceluiaşi subiect pasiv şi în aceeaşi imprejurare; C, in varianta omorului Comis de o persoană care a mai comis un omor, se reţine şi atunci cănd prima fapta Constă intr-o tălhărie care a avut ca urmare moartea victimei. (admitere NM şi in magistraturä, septembrie 2018) 18.1. a participat Ia o petrecere, unde1 profitând de un moment de neatenţie, a sustras de pe o masă un teleťon mobil aparţinând Iui V, După aproximativ două ore, intre 1. şi V, s-a iscat un conflict determinat de faptul că lui 1. nu i plăcea muzica pusă de V, In acest context i a aplicat Iui V. o Iovitură cu o statuetă de bronz in cap, iar acesta đin urmă a decedat. Incadrareajuridicä exactă a faptelor ce se vor reţine in sarcina Iui 1. este: A. infracţiunea de omor caliricat comisă pentru a inlesni sau a ascunde săvărşirea altei infracţiuni; B. infracţiunea de omor califlcat comisă pentru a inlesni sau a ascunde săvărşirea altei infracţiuni in concurs cu infracţiunea de furt; C. infracţiunea de furt in concurs cu inťracţiunea de omor (primire în profesie avocat definitiv, 2015) —

GRILE

485

a decedat Ia scurt timp din cauza hemoragiei masive. in sarcina lui X se va reţine: A, omor in concurs cu infracţiunea de furt, având n vedere faptul că Ia momentul săvărşirii omorului infracţiunea de furt era deja consumată; 6. omor calificat comis pentru a ascunde săvărşirea unei infracţiuni in conCurs cu infracţiunea de furt; C. omor calificat comis pentru a ascunde săvărşirea unei infracţiuni in concurs cu infracţiunea de tâlhărie. (admitere INM şi in magistratură, 2016) 22. Infracţiunea de omor calificat: A, din interes material se va reţine in sarcina Iui X care, pentru a-I determina pe ‘1 să ii dea motocicleta, iI Ioveşte pe aCesta cu o bară de fier, Y decedând ca urmare a Ieziunilor cauzate; 6. pentru a inlesni săvărşirea unei alte infracţiuni se poate reţine în concurs cu tentativa la infracţiunea de agresiune sexuală; C. cu premeditare nu se poate reţine niciodată in concurs cu infracţiunea de ucidere din culpă. (admitere in magistratură, iunie 2019) 23. Infracţiunea de ucidere la cererea victimei: A, se poate comite şi prin inacţiune; B. este imprescriptibilă, fiind o formă atenuată de omor; C. se comite intotdeauna cu intenţie repentină (spon tană), caracterizată de starea de tulburare pricinuită autorului de suferinţele victimei. (admitere INM şi ín magistratură, 2015)

i. X iI convinge pe Y, prin oferirea unoi sume de bani, să ii ucidă soţia, pretinzând in mod neadevărat că aceasta este insărcinată şi eI nu mai doreşte un copil. In 24. În urma unei altercaţii avute cu victima, inculpatil realitate X urmărea să incaseze poliţa de asigurare a constrâns-o pe aceasta să se arunce din trenul aflat in a victimei. Pentru realizarea omorului x ii pune Ia mişcare, In urma impactului cu solul, victirna a suferit dispoziţie Iui Y o armă, iar acesta ucide victima. In speţă: Ieziuni care i-au pus in primejdie viaţa, In sarcina A. fapta Iui X va fi incadrată in complicitate Ia omor inculpatului se va reţine: din interes calificat material; A. infracţiunea de determinare sau inlesnire a sinuddedi. B. ťapta Iui Y nu va fi incadrată in omor califiCat asupra I in varianta atenuată cănd actele de determinare au fost unei femei gravide urmate de o incercare de sinucidere; C. fapta Iui x va fi incadrată in instigare Ia omor calificat 8. infracţiunea de vätämare corporală in varianta punehi din interes materiaL în primejdie a vieţii persoanei; (primire in profesie avocat defînitiv, 2014) C, tentativă Ia infracţiunea de omor comisă prin folosirea 20. Săvărşeşte infracţiunea do omor calificat ceI care energiei fizice a victimei. ucide o persoană cu intenţie, anteriorflind condamnat (primire in profesie avocat sta giar, august 2019) pentru o infracţiune de: 25. În ziua de 10.03.2018, A şi B, in vârstă de 17 ani, A. ultraj, in varianta uciderii unui funcţionar public; colegi de clasă, s-au intălnit Ia domiciliul celui din 8. Ioviri sau vătămări Cauzatoare de moarte; urmă, unde au consumat alcool, B i-a mărturisit Iui C. ucidere Ia Cererea victimei. A cä vrea să se sinucidă, pentru că existenţa Iui i se (admitere INM şi în magistraturá, 2015) pare plictisitoare. A i-a spus că nu il crede, dar dacă 21. x i-a smuls din mână Iui V telefonul mobil, in vrea să ii demonstreze că este in stare să işi ia viaţa, timp ce acesta din urmă vorbea Ia telefon, Pentru că V atunci să se arunce de Ia etaj. Impulsionat de atitudinea a inceput să ţipe după ajutor, X i-a aplicat o Iovitură de i lui A, B s-a aşezat pe pervazul ferestrei de Ia cameră, cuţit in zona abdominală şi a fugit cu telefonul sustras. V dar i s-a făcut frică şi a ezitat să sară. Văzănd aceasta, —

—

—

‘+00

DREFI PENAL. II PARTEA SPEUALĂ

GRILE

A i-a împins şi B a căzuĹ de ia utajui 3 ai imoliiuiui, suferind Ieziuni traumatice corporale ce au necesitat 80 de zile de ingrijiri medicale, fără să ii pună viaţa in pericol. Fapta săvărşită de A constituie: A. tentativä de omor B. determinarea sau inlesnirea sinuciderii; C. Iovire sau alte violenţe. (admitere în magistratură, mai 2018) 26. ĺn cazul infracţiunii dc determinare sau iniesnire a sinuciderii prevăzute de art. 191 CP: A. lenlativa nu este posibilă; B lentativa nu se pedepseşte; C, forma de vinovăţie nu poate fi culpa cu prevedere. (admitere in magístratură. aprÜie 2017) 27. Conducănd un autovehicul pe un drum public cu depăşirea vitezei iegale. inculpatul a produs un accident de circulaţie in urma căruia au fost ucise două persoane. Prin experüză tehnicä s-a stabilit că accidentul s-a produs din cauza vitezei excesive, neadaptatá Ia carosabilul acoperit pe alocuri cu polei. In cauză: A, se va reţine o singură infracţiune de ucidere din culpă in variantă agravată; Bse vor reţine douä infracţiuni de ucidere din culpă aflate în concurs; C, se va íeţine cauza de ieimputabIitate prevăzută de art 31 CP (cazul fortuit). (primire in proťesie avocat definitiv, august 2019)

B. este imprescriptibilă, deoarece este o infracţiune care are ca urmare moartea victimei; C se poale reţine, chiar dacă victima a contribuit alături de autor Ia producerea decesului său. (admitere INM şi in magístratură, septembrie 2018) 30. Infracţiunea de ucidere din culpă: A, nu se poate reţine Tn çonçurs formal cu o aILă infracţiune de ucidere din culpä; B, în forma de bază nu se poate reţine niciodată în sarcina unei persoane care are calitatea de medic salariat Ia un spitaL C. comisă ca urmare a nerespectării dispoziţiilor Iegale ori măsurilor de prevedere pentru exerciţiul unei proĺesii se reţine intotdeauna in concurs formal cu infracţiunea de neglijenţă in serviciu. (admitere in magistratură. iunie 2019) 1.2. tnfractiuni contra integrităţii corporate sau sănălătii 31. In cazul infracţiunii de Iovire sau alte violenţe, preväzută de art. 193 CP: A subiect activ poate fi şi persoana ce asigură paza unei instituţii, aflată in exercitarea atribuţiilor de sorviciu 8. subiectul activ nu este circumstanţiat (calificat). C subiect pasiv poate fi şi fratele făptuitorului. (admitere in magistratură, aprüie 2017)

32. După cea consumat băuturi alcooiice intr-un ba 28. Inculpatul, aflat Ia volanui autoturismuiui, a ajungănd intr-o stare avansată de ebrietate, inculpatul condus cu vitezá excesiva, iar intr-o curbä a pätruns pe a intrat într-o aitercaţie cu două persoane cărora Ie-a contrasens şi a intrat in impactfrontai cu autoturismul aplicat mai multe Iovituri cu pumnii. In cauză: care circula din sens opus, In urma impactului a rezultat A, se va reţine o singură infracţiune de Iovire sau alte decesul a două persoane şi vătămarea altor douä, dintre i violenţe în formă continuată; care una a avut nevoie de peste 110 zile de ingrijiri B se vor reţine două infracţiuni de Iovire sau alte violenţe medicaie, ceaialtă a avut novoie de 50 de zile de ingrijiri in concurs. medicale, in această situaţie: C va fi incidentă cauza de neimputabilitate preväzutä A. incupatuI va răspunde pentru o infracUune de ucidere de art 29 CP (intoxicaţia), deoarece inculpatul a acţionat din culpă şi o infractiune de vătămare corporală din culpá; din cauza intoxiçării cu alcool. B inculpatul va răspunde pentru două infracţiuni de (primire in proťesie avocat sta giar. august 2019) ucidere din culpă şi două infracţiuni de vătämare corporalä 33. X a incercat să facă o glumă pentru a-şi distra din culpă; invitaţii Ia o petrecere şi i-a oferit unuia dintre ei un C inculpatul va răspunde pentru douä iníracţiuni de scaun căruia ii slăbise in prealabil îmbinările, astfei ucidere din culpă şi o inĺracţiune de vătămare corporalä incât modificarea să nu Fie vizibilă, iar ceI care se aşeza din culpă. pe scaun să cadă. V, căruia X i-a oferit scaunul, s-a (primire in profesie avocat detiniliv, 2017) răsturnat s-a Iovit cu capul de piciorul mesei şi a suferit 29. Infracţiunea de ucidere din culpă: un traumatism cranio-cerebral uşor, Din cauza unor A, se va reţine in formă agravată in sarcina medicului complicaţii intervenite, Ia 3 săptămăni de Ia producerea X care, cu prilejul efectuärfl unei intervenţii chirurgicale, faptei, Va deccdat, In sarcina Iui X; pentru a se räzbuna pe Y, fosta sa amantă, Iasă în corpul A, se va reţine infracţiunea de Ioviri sau vătămări acesteia un pansament, Y decedănd o săptămănă mai cauzatoare de moarte; tărziu ca urmare a infecţiei generate de pansament; 8. se va reţine infracţiunea de ucidere din culpă; —

—

GRILE

DREPT PENAL 11. PARTEA SPECIAŁÂ

C, nu se poate reţine nicio infracţiune, pentru că Iui V Ti aparţine culpa de a nu fi verificat dacă scaunul era solid sau şubred. (admitere INM şi in magistratură, 2016) 34. Aflat intr-o stare conflictuală veche cu porsoana vătămată A.I., inculpatui B.N. a pândit-o intr-un Ioc dosnic şi i-a aplicat mai muite Iovituri cu un cuţit cu intenţia de a o omorî. Cuprins đe milă şi remuşcare, inculpatul a pus capăt acţiunii sale, i-a acordat persoa nei vătămate primul ajutor şi a anunţat serviciul de ambulanţă. Persoanei vătămate nu i s-a pus viaţa in primejdie, Ieziunile suferite necesitănd 110-120 zile de îngrijiri medicale. Fapta inculpatului B.N.: A. constituie tentativă Ia infracţiunea de omor; 3. nu constituie infracţiune, intrucât a intervenit desis tarea autorului; C. constituie infracţiunea de vătămare corporală. (primire in proťesie avocat deňnitiv, 2016) —

35. Infracţiunea de vătămare corporală: A, in oricare dintre formele sale, poate fi comisă şi prin inacţiune; B, poate fi reţinută in concurs formal (ideal) cu infrac ţiunea de Ioviri sau vätămări cauzatoare de moarte comisă asupra aceleiaşi victime; C. săvârşită in modalitatea punerii in primejdie a vieţii victimei, este o infracţiune continuă. (admitere INM şi in magistratură, 2014)

487

38. X i-a apiicat cu intenţie o Iovitură de cuţit Iui Y in braţul drept provocăndu-i o Ieziune ce a necesitat iniţial pentru vindecare 12 zile de ingrijiri medicale. Din cauza unor complicaţii generate de vătămare, victima a decedat după 20 de zile, Fapta reprezintă infracţiunea de: A. ucidere din culpă; B. Iovirile sau vătâmările cauzatoare de moarte; C. omor (primire in profesie avocat detînitiv, 2015) —

39. Infracţiunea de vătămare corporaiă din culpă este fapta de Iovire sau alte violenţe, săvărşită din culpă, dacă prin aceasta s-au produs leziuni traumatice a căror gravitate a fost evaluată prin zile de ingrijiri medicaie: A. intre 11 şi 90, indiferent de circumstanţele de săvârşire; B, chiar sub l 0 zile, dacă fapta a fost săvârşită de către o persoană aflată sub infiuenţa unei substanţe psihoactive; C, de 90 de zile, indiferent de circumstanţele de săvărşire. (admitere INM şi in magistratură, 2015) 40. Dacă in urma unui accident rutier se constată că autorul a depăşit viteza Iegală, fără a i se reţine o altă imprejurare imputabilă, iarvictima necesită pentru vindecare 90 de ziie de ingrijiri medicale: A, fapta reprezintă vătămarea corporală din culpă (art. 196 CP); B, fapta reprezintă lovirea sau alte violenţe (art. 193 CP); C, fapta nu reprezintă infracţiune. (primire in profesie avocat deflnitiv, 2015) —

36. Fapta inculpatului de a-i aplica victimei o Iovitură cu piciorul in zona abdominală, Iovitură ce i-a pus in pericol viaţa şi care a produs leziuni ce au necesitat 10 zile de ingrijiri medicale, reprezintă: A, tentativă Ia omor; B. infracţiunea de Ioviri sau alte violenţe; C. infracţiunea de vătămare corporalâ. (primire in profesie avocat definitiv, 2014) —

37. În data 01.05.2014, in urma unui conflict spontan, inculpatul V.M. a lovit-o in zona feţei pe victima D.B., care a incercat să părăsească Iocui altercaţiei şi a coborât in fugă scările de Ia etajul 3 spre parter. Inculpatul a ajuns-o pe victimă din urmă, a incercat să o imobiiizeze şi a bruscat-o, iar victima a căzut pe scări, In urma căderii, victima a suferit o Ieziune gravă Ia niveiul capu Iui, in urrna căreia, Ia câteva zile, a intervenit decesul acestaia, in această situaţie: A. inculpatul a săvârşit infracţiunea de omor cu intenţie indirectă; B. inculpatul s-a afiat in Iegitimă apărare; C. inculpatul a săvârşit infracţiunea de Ioviri sau vătămări cauzatoare de moarte. (primire in profesie avocat definitiv, 2016) —

41. Dacă s-a provocat vătămarea corporală din culpă a mai multor persoane, incadrarea juridică va fi: A, o singură infracţiune de vătâmare corporală din culpă in varianta tip; B, o singură infracţiune de vătămare corporală din culpă in varianta agravată; C, un concurs de infracţiuni de vătămare corporală din culpă (atătea infracţiuni câte persoane au fost vătămate). (primire in profesie avocat stagiar, 2015) —

42. Infracţiunea de rele tratamente aplicate minorului: A, se poate comite in coautorat şi atunci când fapta se sävârşeşte prin inacţiune; B. se reţine in forma tentativei pedepsibile in cazul in care inculpatul incearcă să o violeze pe fiica sa minoră, fugărind-o in acest scop prin casă, dacă aceasta reuşeşte să se salveze ieşind pe geam; C. se reţine in concurs formal cu infracţiunea de Iipsire de Iibertate in mod ilegal, atunci când se comite de către mamă asupra fiului său in vârstă de 8 ani, prin izolarea Iui intr-o pivniţă intunecată timp de 5 zile, avănd Ia dispoziţie hrană şi apă. (admitere INM, noiembrie 2019)

488

DREPT PENAL. IL PARTEA SPECIALĂ

43. În cazul infracţiunii de încäierare: A, suntem în prezenţa unei pluralitâţi constituite de infractori; B, suntem în prezenţa unei pluralitäţi naturale de infrac tori; C, în situaţia in care Iui A, participant Ia săvârşirea faptelor, i s-a cauzat o vătămare corporală constând Tntr-un prejudiciu estetic grav şi permanent, fărä a se cunoaşte cine a aplicat Iovitura, A nu răspunde penal pentru comiterea infracţiunii de incăierare. (admitere in magistraturä, aprilie 2017) 1.3. Infracţiuni sävârşite asupra unui rnembru de íamilie 44. Pedepsirea in mod repetat prin Iovire şi privare de hrană a copilului minor in vârstă de 5 ani, de către părintele acestuia, pentru corectarea comportamentului minorului, fapt ce i-a provocat atăt Ieziuni corporale pentru a căror vindecare a avut nevoie de 5-6 zile de îngrijiri medicale, cát şi stäri puternice de anxietate şi agresivitate deosebită faţä de alţi copii de vărste mai mici, constatate prin raportului psihologic depus Ia dosar, constituie: A. infracţiunea de rele tratarnente aplicate minorului, 8. infracţiunea de violenţä in familie in formă continuată şi infracţiunea de rele tratamente aplicate minorului, in concurs; C inťracţuinea de violentä in familie in formă continuatä (admilere în magistralură, mai 2018) 45. A, in calitate de soţ aI victimei B, pe fondul consumului de alcool, o agresează pe aceasta cauzăndu-i ieziuni pentru vindecarea cărora au fost necesare 20 de zile de ingrijiri medicale, In aceeaşi zi, după ce consumă noi cantităţi de alcool, prin constrăngere fizicä, A intreţine un raport sexual cu B. Calificarea corectä a faptei este: A. viol; 8. viol în concurs cu violenţa in familie; C. numai infracţiunea de violenţă in familie. (primire in profesie avocat definiuv, 2018) —

46. În cazul infracţiunii de ucidere a nou-născutului comisă de mamă: A. instanţa trebuie să reţină şi circumstanţa agravantă a comiterii faptei profitând de starea de vădită vulnerabilitate a victimei; 8. starea de tulburare poate fi determinată de împre jurarea că copilul s-a născut cu malĺormaţii fizice grave; C. dacă actele de executare au Ioc în termenul de 24 de ore de Ia naştere, dar moartea nou-născutului intervine după acest termen, se va reţine în sarcina mamei un omor calificat. (admitere INM şi in magistratură, 2015)

47. Fapta inculpatei X care i-a aplicat fiului său Z, in vărstă de 2 Iuni, Iovituri repetate pe toatä suprafaţa corpului care au determinat contuzii cerebrale, hematom epicranian, Ieziuni ischemice cerebrale şi au pus in primejdie viaţa victimei, fiind necesare circa 80 de zile de ingrijiri medicale, intruneşte elementele constitutive: A. ale infracţiunii de vătămare corporală preväzute de art. 194 alin. (1) Iit. e) CP (prin punerea in primejdie a vieţii persoanei) rapodat Ia art. 199 alin. (1) CP (referitor Ia comiterea faptei asupra unui membru de familie); 8. ale tentativei Ia infracţiunea de omor prevăzute de art. 32 alin. (1) CP raportat Ia art. 188 CP, cu aplicarea art. 199 alin, (1) CP (referitor Ia omorul comis asupra unui membru de familie); C. ale tentativei Ia infracţiunea de ucidere a nou-näscu tului preväzute de art. 32 alin. (1) CP raportat Ia art 200 alin. (1) CR (admitere INM şi in magistratură, 2O17 1.4. Infracţiuni con(ra libertăţii persoanci 48. Infracţiunea de Iipsire de Iibertate: A, poate fi comisă in formä continuată de o persoană juľidicä in calilate de aulor, 8. se va reţine în concurs cu infracţiunea de vătămare corporală, în ipoteza in care, urmare a condiţiilorin care a fost ţinută victima, viaţa acesteia este pusä in pericol, fără a se prodnce si alte urmări: C, nu se va putea absorbi in conţinutul infracţiunii de tâlhărie, deoarece cele două infracţiuni protejeazä valori sociale diferite. (admüere INM şi in magistratură, sep(embrie 2018) 49. Lipsirea de Iibertate in mod ilegal: A, nu este infracţiune complexă dacä persoanei vätămate i-au fost cauzate Ieziuni ĺraumatice care au necesitat pentru

vindecare 95 de zile de ingrijiri medicale; B, este mai gravä atunci când constă in răpirea unei persoane afiate in imposibilitate de a-şi exprima voinţa ori dea se apăra; C, nu poate fi comisă sub forina participaţiei improprii. (admitere în magistratoră, aprilie 2017) 50. Inculpatul a fost trimis in judecată, reţinăndu se că a Iuat „Ia ocazie" persoana vătămată, pe care a transportat-o aproximativ 40 km. Fiind nemulţumit de suma de 7 Iei oferitä Ia destinaţie de persoana vătămată, inculpatul a blocat uşile autoturismului şi a transportat-o impotriva voinţei sale incă aproximativ 30 km pănă in satul unde domicilia inculpatul. Aici inculpatul a forţat persoana vătămată căreia i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnii şi picioarele, să intre intr-o pivniţă, spunăndu-i că in zilele următoare o să-i păzească oile, pănă o să considere că şi-a plătit transportul. Dupä mai mult de

GRILE

DREPT PENAŁ. 11. PARTEA SPECIALĂ

6 ore, persoana vătămată a fost eliberată prin intervenţia organelor de poliţie, aleńate de vecinii care au auzit strigătele de ajutor ale acesteia. Din certificatul medico Iegal a rezultat că persoana vătămată a suferit Ieziuni vindecabile in 30-35 zile de ingrijiri medicale, Faţă de această stare de fapt, inculpatul va răspunde pentru: A. infracţiunea de Iipsire de Iibertate Tn mod ilegal, şantaj şi Iovire sau alte violenţe; B inťracţiunea de Iipsire de Iibertate in mod ilegal şi Iovire sau alte violenţe; C. infracţiunea de Iipsire de Iibertate in mod ilegal in forma agravată şi Iovire sau alte violenţe. (primire În profesie avocat sta giar 2018) —

51. In cursul unui conflict derulat in Iocuinţa sa, inculpatul a aplicat mai multe Iovituri victimei C.D., prieten de mai mulţi ani, care s-a dezechilibrat şi a căzut. In cădere CD. s-a Iovit Ia cap de muchia de Iemn a patului şi a Ieşinat. Cănd şi-a revenit, I-a ameninţat pe inculpat că-I va reclama Ia poliţie, iar inculpatul a inchis victima în cameră pentru a o impiedica să-I reclame. După 2 zile inculpatul a eliberat victima, care i-a promis să nu-I reclame. La căteva zile după eliberare, victima a decedat, decesul fiind consecinţa Ieziunii craniene produse prin cădere, In această situaţie: A. inculpatul va răspunde pentru Iipsire de Iibertate in mod ilegal şi Ioviri sau vătămări cauzatoare de moarte; B. inculpatul va răspunde pentru Iipsire de Iibertate in mod ilegal urmată de moartea victimei; C. inculpatul va răspunde pentru Iipsire de Iibertate in mod ilegal şi ucidere din culpă. (primire În profesie avocat stagiaĘ 2017) —

52, Urmărind să obţină o răscumpărare, X I-a răpit pe minorul Y şi I-a închis intr-un beci, deşi ştia că minorul suferă de astm intr-o formă severă. Y a decedat după trei zile de suferinţe, pe fondul unor complicaţii apărute Ia nivelul aparatului respirator, nefiindu-i administrat un medicament ce-I Iua in mod regulat. Care din următoarele infracţiuni se vor reţine in sarcina Iui X: A. infracţiunea de omor calificat; 8. infracţiunea de lipsire de Iibertate urmată de moartea victimei; C. infracţiunea de Iipsire de Iibertate. (primiro in profesie avocat definitiv, 2014) —

53. Inculpatul Ioveşte victima peste picioare, în scopul imobilizării, insă victima cade Iovindu-se cu capul de muchia unui dulap. Ulterior, inculpatul inchide victima in cameră, timp de 2 zile, pentru a o impiedica să participe Ia un concurs, La scurt timp după eliberare, victima a decedat, din cauza Ieziunii craniene provocate

489

prin căderea şi Iovirea de muchia dulapului. Ce incadrare juridică se va reţine in sarcina inculpatului: A. infracţiunea de omor in concurs cu infracţiunea de Iipsire de Iibertate in mod ilegal; 8. infracţiunea de Ioviri sau vătămări cauzatoare de moarte şi infracţiunea de Iipsire de Iibertate; C. infracţiunea de Iipsire de Iibertate in mod ilegal urmată de moartea victimei. (primire În profesie avocat sta giar, 2014) —

54. Fapta de a ţine victima sechestrată intr-un garaj timp de 3 zile şi violarea acesteia in cea de a 4-a zi, prilej cu care victimei i-au fost create Ieziuni ce necesită 7 zile de ingrijiri medicale, reprezintă: A. infracţiunea de Iipsire de Iibertate in concurs cu cea de viol; B. doar infracţiunea de viol; C. infracţiunea de Iipsire de Iibertate in concurs cu cea de viol şi cu cea de Iovire sau alte violenţe. (primire În profesie avocat sta giar, 2014) —

55. Infracţiunea de Iipsire de Iibertate in mod ilegal: A. se reţine in cazul inculpatei care pătrunde in sediul unei maternităţi şi, fără drept, ia un nou-născut pe care iI ascunde intr-o sacoşă şi părăseşte spitalul cu eI; B. se reţine in formă agravată ori de căte ori a fost comisă prin folosire de calităţi mincinoase; C. se consumă in momentul in care victima işi redo băndeşte Iibertatea. (admitere INM şi in magistratură, 2014) 56, Infracţiunea de Iipsire de Iibertate în mod ilegal: A, se va reţine in concurs cu inťracţiunea de ultraj judiciar atunci cănd X, din răzbunare pentru trimiterea sa in judecată de către un procuror, I-a Iegat pe acesta de un scaun, victima Fiind descoperită o oră mai tărziu; 8. se poate comite prin răpire chiar şi atunci când victima are posibilitatea de a se deplasa singură; C, nu se poate comite in coautorat dacä fapta se săvăr şeşte de către o persoana inarmatä şi asupra unui minor. (admitere În magistratură, iunie 2019) 57. Infracţiunea de Iipsire de Iibertate în mod ilegal se va reţine in variantă agravată: A. dacă făptuitorul răpeşte o victimă care se afla in stare de somn profund, cauzată de consumul excesiv de băuturi alcoolice; 8, in sarcina profesorului de sport care, pentru a pedepsi mai mulţi elevi minori pentru că se stropeau cu apă, i-a incuiat pe durata orei de sport in vestiar; C. dacă făptuitorul avea in rucsac o bară metalică pe care a Iuat-o pentru a se asigura că poate înfrănge rezistenţa victimei, insă nu a folosit-o Ia săvărşirea infracţiunii. (admitere INM, noiembrie 2019)

490

DREPT PENAL 11. PARTEA SPECIALĂ

58. Inculpatul a sechestrat victima mai muIte zile, într-un apartament situat Ia etajul 8 aI unui bloc, timp in care a exercitat asupra acesteia violenţe fizice şi psihice de mare intensitate. In uItima zi violenţele au continuat, iar inculpatul a ameninţat-o cu moartea pe victimă, imprejurare in caro aceasta a fost constrânsä să se arunce de Ia etaj, suferind Ieziuni care i-au cauzat decesui. In speţă, incadrarea juridică va fi: A. infracţiunea de Iipsire de Iibertate Tn concurs cu infracţiunea de determinarea sau inlesnirea sinuciderfl; B infracţiunea de Iipsire de Iibertate in concurs cu infracţiunea de omor C. doar infracţiunea de omor (care va absorbi Iipsirea de Iibertate). (primire În profesie avocat detinitiv, august 2019)

B. se consumă in momentul in care subiectul pasiv cedează constrăngeríi exercitate, autorul obţinând satis facerea interesului urmärit; C. se reţine in concurs cu infracţiunea de Iipsire de Iibertate in mod ilegal cănd in schimbul eliberării victimei se cere un folos palrimonial sau nepalrimonial (admitere INM şi în magistraturä, 2015 62. Infracţiunea de şantaj: A, se poate reţine in concurs cu infracţiunea de viol, comisă asupra aceluiaşi subiect pasiv; B, nu se poate reţine decât atunci când autorul urmäreşte obţinerea in mod injust a unui folos patrimonial; C. se consumă in momentul in care X ii trimite o scrisoare Iui Y in care ii scrie că îi va ucide familia dacă nu renunţă Ia acţiunea civilă indreptată impotriva sa, chiar dacă scrisoarea nu mai ajunge Ia Y. (admitere în magistraturä, iunie 2019)

—

59. Infracţiunea de Iipsire de Iibertate in mod ilegal: A. se reţine in concurs cu infracţiunea de viol în varianta agravată, dacă victima minoră a fost inchisă timp de mai multe zi!e intr-un beci şi supusä unui act de penetrare anală cu gătul unei sticle; B, se poate comite şi sub forma răpirii unei persoane aflate in imposibilitatea de a se apăra; C, are întotdeauna ca subiect activ o persoană fizică. (primire in proťesie avocat definitiv martie 2019)

63. Infracţiunea de hărţuire: A, nu se poate reţine atunci când este comisă intre soţi; B se poate reţine in concurs cu infracţiunea de violare de domiciliu, cu privire Ia acelaşi subiect pasiv; C, se poate reţine in sarcina făptuitorului, chiar şi atunci cănd acţiunile sale sunt de natură a cauza o stare de temere persoanei urmărite in mod repetat Iucru care nu s-a produs, deoarece victima este o persoană care nu se teme de nimic. (admitere INM şi in magistraturä, septembrie 2018)

—

Cfl

I..-_..I._..b.

‚50. •I

I

a soaL

tissss

._J_._._.4 Ia 1*. j isutj.as.a

ti

l

I StJ

cá a organizat o petrecere Ia domiciliul său, in timpul căreia unuI dintre invitaţia trântit din greşeală televizorul Ia pămănt. Inculpatul s-a enervat şi a poftit afară toţi invitaţii, mai puţin ceI care a stricat televizorul, pe care I-a obligat să intre într-o cameră unde I-a Iegat de măini şi de picioare, spunăndu-i că iI va ţine până ii va face rost de 3.000 Iei, contravaloarea televizorului, După mai mult de 3 ore inculpatul s-a intors in cameră Ia persoana vätămată in vărstă de 17 ani şi I-a pus să ia Iegătura cu fratele său i să-i aducă banii. Persoana vătămată a vorbit cu fratele său Ia telefonul pus Ia dispoziţie de inculpat şi I-a rugat să vină cu banii, spunăndu-i ce s-a intămplat, Organele de poliţie au intervenit in scurt timp, eliberănd persoana vätămată, Faţă de această stare de fapt, inculpatul va răspunde: A. pentru săvârşirea infracţiunii de Iipsire de libertate in mod ilegal in forma agravată, loviri sau alte violenţe şi şantaj in formä agravată; B. pentru săvărşirea infracţiunii de Iipsire de Iibertate in mod ilegal in formă agravată şi şantaj in forma agravată; C. pentru săvărşirea infracţiunii de Iipsire de Iibertate in mod ilegal in formă agravată şi Ioviri sau alte violenţe. (primire în profesie avocat definitiv 2018)

1.5. lnfracHuni contra libcrtMü

şi intcgrităţü sexuatc

64. Infracţiunea de viol: A, se poate reţine in sarcina autorului, chiar şi atunci cănd actul de penetrare vaginală nu s-a realizat prin constrăn gerea victimei; B, se va reţine intotdeauna in concurs cu infracţíunea de şantaj, atunci cănd X o ameninţă pe victimä să intreţinä un raport sexual firesc; C se va reţine intotdeauna, atunci cănd consimţămäntul victimei cu privire Ia raportul sexual este viciat din orice motiv. (admitere INM şi în magistratură, septembrie 2018) 65. Prin constrángere fizică, inculpatul a intreţinut un raport sexual cu victima, In urma violenţeloraplicate victimei, in scopul intreţinerii raportului sexual, aceasta a suferit Ieziuni pentru vindecarea cărora au fost necesare 90 de zile de ingrijiri medicale, In cauză se va reţine: A. o infracţiune de viol in varianta tip, preväzută de art 218 alin. (1) CP, in concurs cu infracţiunea de lovire sau alte violenţe prevăzută de art, 193 C.pen; B. o infracţiune de viol in varianta agravată prevăzută de art 218 alin. (3) Iit. e) CP (fapta a avut ca urmare vătămarea corporală); C. o infracţiune de viol in varianta tip prevăzută de art. 218 alin. (1) CP. (primire in pmfesie avocat sta giar, august 2019)

—

61. Infracţiunea de şantaj: A, nu se poate reţine atunci când folosul a cărui obţinere se urmăreşte era datorat autorului de către persoana vătămată;

—

a

66. Prin constrângere fizică, inculpatul a intreţinut un raport sexual cu victima, In urma violenţelor aplicate victimei, in scopul intreţinerii raportului sexual, aceasta a suferit pierderea unui ochi şi alte Ieziuni pentru vindecarea cărora au fost necesare mai puţin de 90 de zile de ingrijiri medicale, In cauză se va reţine: A. o infracţiune de viol in varianta tip, prevăzută de art. 218 alin. (1) CP, Tn concurs cu infracţiunea de lovire sau alte violenţe prevăzută de art. 193 C.pen; B. o infracţiune de viol in variantä agravată preväzutä de art, 21 8 alin. (3) Iit. e) CP (fapta a avut ca urmare vătămarea corporală); C. o infracţiune de viol in varianta tip prevăzută de art. 218 alin. (1) CP, in concurs cu infracţiunea de vătămare corporală (art. 194 CP). (primire in profesie avocat definitiv, august 2019) —

67. lnfracţiunea de viol se reţine in formă agravată întotdeauna când: A. autorul pretinde, in mod nereal, că este noul director aI Iiceului şi că o va exmatricula pe victimă, elevă in vărstă de 17 ani, dacă nu intreţine cu eI un raport sexual, victima fiind astfel constrănsă să accepte cererea; 6. victima era insărcinatä, fapt cunoscut de autor, iar comiterea violului a avut ca urmare pierderea sarcinii; C, victima este un membru de familie aI autorului. (admëere INM şi in magistratură, 2014)

491

GRILE

DREPT PENAL. 11. PARTEA SPECIALĂ

69. lnculpaţii AB şi CD au determinat victima să-i insoţească la apartamentul unuia dintre ei, după care au intreţinut fiecare raporturi sexuale cu victima prin constrăngere, in sensul că fiecare a imobilizat victima pentru ca ceiălalt inculpat să întreţină raporturi sexuale cu aceasta. ln această situaţie: A. fiecare inculpat va răspunde pentru o infracţiune de viol in forma agravată şi o infracţiune de complicitate Ia viol in formă agravată; B. fiecare inculpat va răspunde pentru o infracţiune de viol in formă agravată; C. fiecare inculpat va răspunde pentru o infracţiune de viol in formă agravată şi lipsire de libertate in mod ilegal. (primire în profesie avocat stagiar, 2018) —

70. lnculpatul a determinat victima să-I insoţească in apartamentul său, după care, prin constrăngere, a intreţinut cu aceasta raporturi sexuale. Pentru a nu fi reclamatla poliţie şi a ascunde fapta, inculpatul a ucis victima. ln aceasta situaţie: A. inculpatul va răspunde pentru infracţiunea de viol in concurs cu cea de omor calificat; 6. inculpatul va răspunde pentru infracţiunea de viol urmat de moartea victimei; C. inculpatul va răspunde pentru infracţiunea de omor calificat. (primire in profesie avocat definitiv, 2017) —

68. X şi Y au văzut-o pe V pe stradă, au imobilizat-o 71. Tribunalul Bucureşti, Secţia l penală, a condamnat şi au dus-o Ia apartamentul Iui X. Numitul X a tărăt-o inculpatul la 10 de ani inchisoare pentru săvărşirea pe V într-o cameră, unde a incercat să intreţină un act infracţiunii de viol [art. 218 alin. (3) CP lit. a) victima sexual normal, dar nu a reuşit, Atunci l-a strigat pe se află in îngrijirea făptuitorului, b) asupra unei rude Y, neştiind ce să facă. Numitul Y i-a spus că ar fi mai in linie directă şi c) asupra unui minorj şi la 5 ani bine să inceapă cu un act sexual oral, Văzând că X nu inchisoare pentru săvârşirea infracţiunii de incest reuşeşte nici in acest mod, i-a strigat lui X să o ţină pe (art. 377 CP), urmând să execute pedeapsa de 11 ani şi V, că ii arată el cum se face. Apoi, sub ochii acestuia, 8 luni, intrucât inculpatul a intreţinut in repetate rânduri, a intreţinut cu V un act sexual normal, văzând că V prin violenţă şi ameninţări, relaţii sexuale normale şi sângerează puternic in zona vaginală, i-a spus lui X anale cu fiica sa in vârstă de 13 ani, Curtea de apel că e cazul să pună capăt acţiunii. Au Iuat-o apoi pe Bucureşti, Secţia I penală, a admis apelul declarat de V şi au abandonat-o intr-o staţie de taxi, Ca urmare a parchet şi a schimbat incadrarea juridică a faptelor faptului că V era însărcinată in luna a lll-a, hemoragia in viol [art. 218 alin. 3 lit. a), b) şi c) CPJ, Este corectă declanşată i-a fost fatală, în ciuda intervenţiei medicilor această decizie? A, X şi Y sunt coautori Ia infracţiunea de viol in variantă A. da, infracţiunea de incest este absorbită in infracţiunea agravată comis de două sau mai multe persoane impreună de viol in varianta agravată prevăzută de art. 218 alin. (3) şi urmat de moartea victimei, comisă in formă continuată; Iit. b) CP atunci cănd se comite, cu aceIaşi prilej, elementul B. Y nu este autor aI unei infracţiuni de viol in varianta material comun ambelor fapte prevăzute de legea penală; agravatä comis de douä sau mai multe persoane impreunä, 6. da, infracţiunea de incest fiind absorbită in infracţiunea in concurs cu infracţiunea de ucidere din culpă; de viol in varianta prevăzută de art. 218 alin. (3) Iit. b) CP C. Y va răspunde pentru săvărşirea infracţiunii de viol in atunci când violul se săvârşeşte in modalitatea raportului variantă agravată comis de două sau mai multe persoane I sexual cu o rudă in Iinie directă; C. nu, infracţiunea de viol, fiind o infracţiune contra impreună şi urmat de moartea victimei. (primire în profesie avocat stagiar, martie 2019) Iibertăţii şi integrităţii sexuale, intră in concurs formal cu infracţiunea de incest, care este o infracţiune contra familiei, —

—

—

—

—

—

492

GRILE

DREPT PENAL. 11, PARTEA 5PEcIAŁĂ

cele două infracţiuni având obiect juridic diferit, astfel că trebuia reţinut concursul de inťracţiuni, astfel cum a fost fapta incadrată prin rechizitoriul parchetului şi inculpatul a fost condamnat de tribunal. (primiro in profcsic avocat stagior, 2017) 72. X o obligă pe Y, sora sa, să intreţină un raport sexual ameninţánd-o cu cuţitul. X a comis infracţiunea de: A. viol in varianta agravatä; 6. viol in concurs cu incest; C. incest, (primire in profesie avocat sta giar, 2015) —

73. Fapta tatălui dea intreţine raporturi sexuale cu tiica sa in vârstă de 5 ani reprezintă: A. infracţiunea de viol in varianta agravată; B. infracţíunea de act sexual cu un minor; C. infracţiunea de viol în concurs cu infracţiunea de incest. (primire în profesie avocat definitiv, 2015) —

74. X şi Y constrăng o tânärä să ii urmeze in apartamentul unuia din ei şi in timp ce X imobilizează victima, Y are cu aceasta un raport sexuaL In speţă: A, se va reţine in sarcina Iui Y inĺracţiunea de viol in varianta agravată, fapta fiind comisă de două sau mai multe persoane împreunä; B se va reţine in sarc.ina Iui X compbcitate Ia infracţiunea de viol in varianta agravată, ĺapta flind cornisă de două sau mai multe persoane impreună; C, se va reţineîn sarcina ambilorfăptuitori infracţiunea de viol, in forma coautoratului, in varianta agravată, fapta fiind comisă de două sau mai mulie persoane impreună. (prímire in profesíe avocat definitiv, 2014) —

75. Infracţiunea de viol se va reţine: A, in varianta típ atunci când făptuitorul o violează pe sora mamei sale, victima fiind rnajorä, B in concurs cu infracţiunea de vătămare corporală, atunci cănd făptuitorul, pentru a infrânge rezistenţa victimei, în tirnpul raportului sexual, o crestează cu Iama unui cuţit pe frunte şi pe obraji; C, şi atunci cănd victima este constrănsă de inculpat să săvărşească acte de penetrare orală cu un obiect. (admitere 1NM, noiembrie 2019) 76. In cazul infracţiunii de act sexual cu un minor nu este posibilă reţinerea: A. circumstanţei agravante a comiterii inťracţiunii de un major impreunä cu un minor; B. tentativei perfecte; C. participaţiei improprii. (admitere 1NM şi in magistratură, 2015)

77. Fapta minoruluiAin vârstă de 16 ani dea intreţine raport sexual cu prietena sa in vărstă de 14 ani: A, nu se pedepseşte; B. se pedepseşte ca infracţiunea de act sexual cu un minor; C. se pedepseşte ca infracţiunea de vioI in formä caliíicată. (admitere in magistratură, mai 2018) 78. In cazui infracţiunii de corupere sexuală a minorilor: A. elementul material aI infracţiunii poate consta şi in punerea Ia dispoziţia oricărui minorde materiale cu caracter pornografic; B. pluralitatea de subiecţi pasivi atrage reţinerea unui concurs de infracţiuni; C. în niciuna dintre variante nu interesează mobilul sau scopul săvărşirii infracţiunii. (admitere in magistratură, mai 2018) 79. infracţiunea de corupere sexuaiă a minorilor se poate roţine: A, şi atunci cănd persoana vătămată a implinit vărsta de 13 ani i făptuitorul are vârsta de 17 ani; B, şi atunci cănd un major îI constrânge pe un minorin vărstă de 13 ani să asiste L acte cu caracter exhibiţionist; C, in concurs cu infracţiunea de racolare a minorilor in scop sexuaL (admitere INM şi in maqistratura, septembrie 2018) 80. Infracţiunea de hărţuire sexuală: A, face parte dintre infracţiunile pentru care impäcarea inlătură răspunderea penală; B nu poate fi comisă în coautorat; C, are ca situaţie-premisă un raport de autoritate intre subiecţii infracţiunii. (admitere in magistraturä, mai 2018) 1.6. Infracţiuni ce aduc atingere domiciliuíui şi vieţii private 81. Infracţiunea de violare de domiciliu: A, poate îmbrăca forma unei infracţiuni continue comise in formă continuată; B poate avea ca subiect activ chiar pe proprietarul imobilului; C. este intotdeauna absorbită de furtul calificat comis prin efracţie. (admitere INM şi in magistratură, 2014) 82. La infracţiunea de violare de domiciliu: A. elementul material se poate realiza prin pătrunderea fără drept intr-o cameră dintr-un apartament Iocuit de mai multe persoane;

„J

1

-

GRILE

DREPT PENAL. 11. PARTEA SPEcIALÂ

C. se reţine atunci cănd clientul unui hotel pleacä acasă cu 50 de sticluţe sigilate cu săpun Iichid pe care Ie ia din magazia hotelului. (admitere in magistraturä, iunie 2019)

6. obiecţul juridic este reprezentat de relaţiile sociale privind patrimoniul unei persoane; C. elementul material se poate realiza prin reĺuzul dea păräsi o Iocuinţă, chiar dacä cererea de a părási Iocuinţa nu este făcuta de proprietar, ci de o altă persoană care Iocuieşte in Iocuinţa respectivă. (primire în profesie avocat sta giar, 2014)

87. lnculpatul EG. a hotărât impreună cu inculpatul A.D. să sustragă o motocicletă, după care a păzit intrarea in garaj pentru ca inculpatul A.D, să nu fie surprins in timpul săvárşirii (aptei, iar ulterior a transformat motocicleta sustrasă prin revopsirea ei şi schimbarea unor piese, Fapta lui F.G. constituie: A. infracçiunea de tăinuire; B. complicitate Ia infracţiunea de furt; C. infracţiunea de furt in concurs cu infracţiunea de tăinuire. (primire Jn profesie avocat stagiar 2016)

—

83. Infracţiunea de violare de domiciliu: A. permite reţinerea circumstanţei agravante generale a săvărşirh faptei de trei sau mai multe persoane Tmpreună; B. se reţine şi in cazul pătninderii in domiciliu atunci când are Ioc cu consimţámăntul persoanei care Iocuieşte acolo; C. se reţine şi atunci cănd X pătrunde intr-o Iivadă Ia intrarea căreia se găseşte un panou de atenţionare prin care se interzice accesuL (admitere in magistraturä, iunie 2019)

—

88. În cazul infracţiunii de furt calificat, săvârşit de către o persoanä având asupra sa o armă:

84. A i-a determinat pe B şi C sâ comită un furt din casa victimei, profitánd de ahsenţa acesteia. S a pătruns in curte, iar C a rămas de pază in stradă. Pe când B incerca să deschidă uşa Iocuinţei, a fost imobilizat de poliţie, chemată de C, care a fost cuprins de remuşcări. ln acest caz: A, B va răspunde penal doar pentru infracţiunea de violare de domiciliu; B, pentru C va fi incidentä cauza de nepedepsire a impiedicării săvărşirii infracţiunii; C, cauza de nepedepsire se va răsfränge şi asupra Iui A, in măsura in care acesta a cunoscut-o sau a prevăzut-o. (admitere în magistratură, iunie 2019)

A, aceasta trebuie să fie o armă propriu-zisă, nu şi o

armă asimilată; B. arma nu trebuie să fie vizibilă, in caz contrar fiind in prezenţa infracţiunii de tălhărie; C, nu se poate reţine această variantă de sävărşire dacă făptuitorul avea arma asupra sa intâmplător, fără vreo Iegătură cu săvărşirea infracţiunií de furt. (admitere INM şi in magistratură, 2015)

§2. Infracţiuni contra patrimoniului 2.1. Furtul 85. X intră intr-un magazin de incălţăminte şi, sub pretextul că vrea să cumpere o pereche do pantofi, probează mai multe modele, La un moment dat, profitând de neatenţia vânzătoarei, x a fugit din magazin cu perechea de pantofi pe care o proba. In speţă se va reţine: A. infracţiunea de abuz de incredere; B. infracţiunea de inşelăciune; c. infracţiunea de ĺurt. (primire in profosie avocat stagiar, august 2019) —

86. Infracţiunea de furt: A. se reţine atunci când X. bijutier, dupä ce primeşte de Ia Y o pereche de cercei din aur pentru a fi reparaţi, ii restituie ulterior Iui Y o pereche de cercei aparent identici, care însă erau doar placaU cu aur; 6. nu se poate reţine niciodată in sarcina unui funcţionar bancar care sustrage bani din seiful bäncfl;

493

I

89. lnfracţiunea de furt calificat: A, se va reţine in sarcina inculpatului care, observănd că vecinul säu a uitat descuiată maşina in care ştia că acesta dormea de o Iună de zile, de când rămäsese fără casă. in urma unui incendiu, a pătruns in interiorul autoturismului, de unde a sustras mai multe bunuri de valoare; B, se va reine în sarcina inculpatului care, aflăndu-se in sediul unei bănci Ia ora prănzului pentru o operaţiune de schimb valutar, profltănd de neatenţia unui angajat aI băncü, ii sustrage acestuia telefonul mobil aflat pe birou; C, nu se va reţine in sarcina angajatului unui hotel care. intr-o după-amiază, primin d de Ia un client cheia maşinii acestuia pentru a o parca, în timp ce conducea spre garaj, a sustras bunuri din respectivul autoturism. (admitere 1NM, noiembrie 2019) 90. constituie intotdeauna furt calificat: A. iurtul care a produs o pagubă materialä mai mare de 2.000000 de Iei: B. fudul sävărşit de 3 persoane impreună; C. furtul comis prin folosirea cheii pe care autorul a sustras-o cu o zi inainte din buzunarul persoanei vătămate. (admitere INM şi in magistratură, 2014)

__-

494

—-

GRILE

DREPT FENAL. 11. PARTEÂ SPECJALĂ

i. X a sustras din curtea iui Y, unde a pătruns färă drept, un alambic pentru făcut ţuică, po care I-a ţinut două zile, cât timp a preparat ţuica, iar apoi i-a dus inapoi, inainte ca proprietarul să observe Iipsa acestuia, in acest caz, in sarcina Iui x se poate reţine: A. infracţiunea de abuz de incredere, dacă cei doi erau vecini şi intre ei exista o relaţie de încredere; B. infracţiunea de furt in scop de folosinţă; C. infracţiunea de furt calificat. • (admitere INM şi in magistratură, 2016)

privată a statului, de a sustrage din cutia de vaiori a magazinului alăturat, in mod repetat pe timp de noapte, prin scoaterea din funcţiune a sistemului de alarmă şi prin folosirea unor chei mincinoase pe care Ie deţine, divcrne sumo do bani, intruneşta elementele constitutive aie infracţiunii de: A. ĺud calilîcat în formă continuatä; 6. delapidare in formă continuată; C, abuz de incredere in formă continuată. (primire in profesie avocat stagiar, martie 2019) —

92. Inculpatui a pätruns tără drept intr-o iocuinţă, de • 96. La data de 04.12.2015, in intervalul orar 03.40 unde a sustras mai multe bunuri, S-a constatat ulterior 05.50, incuipatul X, avănd pe faţă o cagulă, s-a căţărat cä unele bunuri aparţineau proprietarului Iocuinţei, iar pe acoperişul clădirii constituind sediul societăţii AIT aitele unei aite persoane ce Iocuia acoio cu chirio. In care se ocupä de producerea şi comercializarea de speţă, incadrarea corectă va fi: produse electronice, apoi, pătrunzănd in clădire printr-o A, o inťracţiune de furt calificat; • uşă uitată deschisă de pe acoperiş, a tăiat peretele 6. două infracţiuni de furt calificat; de rigips aI magazinului de prezentare aflat in incinta C o iníracţiune de furt şi o infracţiune de violare de clădirii. şi a pătruns in interiorul magazinuiui, de undc domiciliu. a sustras aparatură electronică, Iaptop-uri şi telefoane (pńmire in profesie avocat sta giar august 2019) mobiie. Incadrarea juridică corectă a fapteior comise de inculpat este: 93. Luarea unui autovehicul văndut anterior. prin A furt calificat comis de o persoanä mascatä, prin toosirea celei de-a doua chei, neinstrăinate, de cätre efracţie şi escaladare si distrugere, in concurs, o persoană care fusese rugată de fostul proprietar să L o aducă din Iocul in care era parcat Ia Iocuinţa sa: 6. fud calificat comis in Iimptil nopţfl, de o persoană mascată, prin efracţie şi escaladare, prin violare de sediu A, nu atrage nicio sancţiune penalä pentru persoana care a condus autovehiculul până Ia Iocuinţa fostului profesional; proprietar intrucât nu cunoştea că autovehiculul fusese C. ĺurt caliĺicat comis in tinipul nopţii, de o persoană instrăinat anterior mascată. prin efracţie, fărä a se putea reţine şi varianta 6. atrage sancţionarea penalä a acesteia pentru I comiterii prin violarea sediului profesional, deoarece Ia distrugerea maşinii. deoarece, pe dwmul de intoarcere. I momentul comiterii actelor de sustragere nu se desfăşura a fost implicatä intr-un accident de circulaţie, intrănd cu I efectiv vreo activitate profesionalä. maşina intr-un parapet de pe marginea drumului; (pdmire în profesie — avocat sta giaî martie 2019) C atrage sancţionarea fostului proprietar intre aceleaşi 97. Inculpatul AB a íost trimis injudecată, reţinăndu Iimite ale pedepsei, care i-ar fi fost aplicabile in cazul in se cä, in calitate de paznic Ia o societate avănd ca care ar fi deplasat eI insusi autovehiculul, chiar dacä în obiect comerţul cu materiale de construcţie, a acceptat aceI moment se afla in strâinătale, oferta iui CD de a-i permite ca pe timp de noapte să (admitere ín magístratură, mai 2018) sustragă diferite materiale, urmănd să-i remită jumătate 94. Protitănd de faptul că victima ii Iăsase cheile de din banii obţinuţi din valorificarea Ior. Urmare inţelegerü, Ia casă, pentru a face curăţenie, inculpatui s-a deplasat in noaptea următoare inculpatul i-a permis accesul Iui cu un camion Ia Iocuinţa acesteia, đe unde a sustras mai CD in incinta societăţii cu o autoutilitară. Văzănd ca multe bunuri de valoare. Pentru incărcarea bunuriior, durează prea mult timp şi fiindu-i frică să nu tie surpdnşi, inculpatul a fost nevoit să facă mai multe drumuri intre inculpatul I-a ajutat să incarce mai repede autoutilitara casă şi camion. In speţă se va reţine: cu diferite materiale, după care CD a părăsit incinta A. o infracţiune de fud calificat (prin violare de domiciliu); j societäţii cu materialeie sustrase. In zileie următoare CD 6. o infracţiune de furt în formă conlinualá, a văndut materialele şi a remis inculpatului jumătate din C. o infracţiune de furt. banii obţinuţi, Faţă de această stare de fapt, inculpatui (prímire in profesie avocat definitiv, august 2019) AB va răspunde: A. pentru inĺracţiunea de complicitate Ia furt califlcat; 95. Fapta directorului unui magazin prin intermediul 6. pentru infracţiunea de complicitate Ia furt calificat şi căruia A.N.A.E valoriflcă in regim de consignaţie bunurile Iuare de mită. aflate în concurs; confiscate sau intrate, potrivit Iegii, in proprietatea —

-

;.

.nr

••.;4•ţ t&i4.L..áii

a...

GRILE

DREPT PENAL. 11. PARTEA SPECIALĂ

C pentru infracţiunea de furt califlcat şi Iuare de mită, aflate in concurs. (primire în proťesie avocat deťinitiv, 2018) —

98. Infracţiunea de furt calificat se săvârşeşte în forma tentativei dacă: A. X a pătruns prin efracţie in curtea Iui Y, a Iuat mai multe bunuri de valoare din casä, apoi Ie-a ingropat in curte in aşa fel incât să nu fie găsite de Y, cu intenţia dea se întoarce după ele ulterior; s. X a pătruns în Iocuinţa Iui Y cu intenţia de a sustrage bunuri dar, intrucăt nu a găsit nimic de valoare, a plecat; C X a pătruns in curtea unui depozit prin escaladare, a sustras c bormaşină, dar. cănd incerca să sarä gardul pentru a pleca, este cpńt de paznic şi predat autoritäţilor (primire in profesie avocat detînitiv. 2017) —

99. Incuipatui s-a deplasat Ia Iocuinţa persoanei vătămate unde s-a prezentat ca fiind reprezentantul firmei de distribuţie a gazelor naturale şi trebuie să veriflce siguranţa instalaţiilor, După ce i s-a permis accesul in Iocuinţă, a soiicitat un pahar cu apă şi, profltánd de faptul că a rămas singur in incăpere, a sustras un portmoneu cu bani aflat pe mobilier, iar apoi a părăsit in fugă Iocuinţa persoanei vătămate. in această situaţie, inculpatul: A, va răspunde pentru fals privind identitatea, violare de domiciliu şi furt calificat; B, va răspunde pentru violare de domiciliu in formă agravată şi furt simpIu C, va răspunde pentru furt califlcat. (primire în proťesie avocat deflnitiv, 2017)

495

C doar infracuunea de distrugere, comisă de trei persoane impreună, prevăzută de art. 253 alin. (1) CP, cu aplicarea art 77 lit. a) CP, intrucăt făptuitorii s-au desistat, nesustrăgănd niciun bun. (admitere INM şi in magistraiurä, 2017) 101. Dacä X sustrage bunuri din domiciliul unui vecin, unde a pătruns prin efracţie, profitând de faptui că acesta era plecat in concediu, fiind ajutat de Y care păzea intrarea in bioc, avănd asupra sa o armă despre existenţa cäreia x nu ştia: A, X este autor al infracţiunii de furt simplu; 8. X esle autor al infracţiunii de furt calificat C. Y este complice ia iníracţiunea de furt calificat. (pńmire în proťesie avocat sta giar 2015) —

102, x şi Y se decid să sustragă bunuri dintr-un autoturism. Ambii forţează incuietoarea portierei şi reuşesc să o deschidă dar, văzănd că au fost reperaţi de un echipaj de poliţie, cei doi fug de Ia Iocul faptei. Dupä un timp, x se intoarce singur Ia autoturism, fără ca Y să ştie1 reuşeşte să deschidă din nou portiera, sustrage bunuri din interiorul autoturismului, dar este surprins imediat, Iăngä maşină, cu bunurile asupra sa, de aceIaşi echipaj de poiiţie. In speţă: A, in sarcina Iui Y se va reţine c tentativä la infracţiunea de furt: B in sarcina Iui x se va reţine o tentativă Ia infracţiunea de furt; C, in sarcina lui X se va reţine o infracţiune de furt in fcrmă consumată. (primire în proťesie avocat deünitiv, 2014) —

—

103. Inculpatul x I-a vizitat pe prietenul său A, 100. Inculpatul A, cu sprijinul inculpatului B, care i-a auto, pe care I-a rugat să iI transpońe Ia tinichigiu deschis uşa biocuiui prevăzutä cu interfon, a pătruns din satul vecin. Intrucăt A I-a refuzat1 X discoteca fără drept impreună cu inculpatul C, prin distrugerea a sustras de pe o masă din garajul acestuia cheia sistemului de inchidere a uşii de acces, in apartamentul autoturismului ce aparţinea Iui 8, autoturism care ii Iui X şi a răvăşit bunurile Iui X impreună cu ceilalţi fusese incredinţat Iui A pentru a ti vopsit. La sfărşitul doi incuipaţi, in vederea sustragerii unor obiecte vizitei, inculpatul x, folosind cheia sustrasă, s-a urcat a sustrage fără sau inscrisuri, părăsind insă imobiiul Ia voian şi a condus autoturismul Iui 8, pe care I-a niciun bun, negăsind niciun bun de vaioare. Fapta Iui abandonat uiterior in faţa discotecii din satul vecin. x A constituie: a săvârşit: A. tentativă Ia infracţiunea de furt cali&at ccmisă prin A. infracţiunea de furt simplu şi infracţiunea de furt in efracţie şi violare de domiciliu, de trei persoane impreună, de fclosinţă, in ccncurs; scop preväzutä de art. 32 alin. (1) CP raportat Ia art. 228 alin. (1) 8. o singurá infracţiune de furt in scop de folosinţă; CP art 229 alin. (1) Iit. d), alin. (2) Iit. b) CP, cu aplicarea C. infracţiunea de abuz de incredere. art 77 Iit. a) CP; (admitere în magistratură, mai 2018) B tentativă Ia inťracţiunea de furt califlcat comisă prin efracţie şi violare de domiciliu, de trei persoane Tmpreunä, 104. ĺn noaptea de 13114.05.2015, inculpatul K.M, aflat prevăzută de art 32 alin. (1) CP raportat Ia art. 228 alin. (1) sub influenţa băuturiior alcoolice, a intrat in parcarea CP art. 229 alin. (1) Iit. d), alin. (2) Iit. b) CP, cu aplicarea l unui hotel din oraşul C pentru a sustrage un autovehicui cu care să se deplaseze intr-o iocalitate inveclnată. A art 77 Iit. a) CP, in concurs cu infracţiunea distrugere comisă forţat portiera faţă-stănga şi a incercat să pornească de trei persoane impreună, prevăzută de art. 253 alin. (1) autoturismul prin Iegätură directă, insă nu a reuşit Prin CP, cu aplicarea ad. 77 Iit. a) CP; -

-

—

r

GRILE

DREPT PENĄL II PARTEA SPECIAŁÂ

urrnars, a depiasai autoturismui prin impingere pânä Ia ieşirea din parcare, moment in care a fost surprins de organele de poliţie. Fapta inculpatuluí K.M. constituie: A. tentativä Ia infracţiunea de furt in scop de folosinţä: B act de pregătire (preparator); C infracţiunea de fud in sCQp de folosinţá. (pdmire in profesie avocat definitiv, 2016) —

105. Inculpaţii X şi Y au fost opriţi şi Iegitimaţi de o patrulă de poliţie în jurul orelor 3.00 dimineaţa pe o stradă din Timişoara, In timp ce işi cäuta cartea de identitate, X a scăpat din mänă o sacoşă pe care o avea asupra sa, din care au ieşit mai multe bare metalice şi şurubelniţe. Chestionaţi in Iegătură cu aceste obiecte, X şi Y au recunoscut că mergeau să comită o spargere Ia un magazin de bijuterii af]at Ia circa 500 m pe aceeaşi stradă, In acest caz: A. in sarcina Iui X şi Y se va reţine o tentativä intreruptă Ia in(racţiunea de furt califlcat; B se va dispune conflscarea bunurilor aflate in sacoşă, ca fiind bunuri destinate a fi folosite Ia săvârşirea unei íapte prevăzute de Iegea oenală: C instanţa nu va putea dispune pentru fapta comisă de X şi Y renunţarea Ia aplicarea pedepsei. (admitere ÍNM şí in magistratură. 2015) 106. Constituie iníracţiunea de iuń care se pedep seşte Ia plăngerea prealabilă: A. Iuarea prin ameninţarea unui autovehicul, in scopul dea merge Ia o petrecere, de către minorul de 16 ani de Ia Iutorele său 3. sustragerea de către gazdă a unui ceas de Ia un student pe care iI găzduieşte temporar, pe perioada examenelor de Ia facultate; C sustragerea unor bijuterfl de către nepotul de frate venit in vizită Ia mătuşa sa. (primire in profesie avocat stagiar, martie 2019) —

107. Sunt aplicabile dispoziţiile art. 231 alin. (1) CP privind pedepsirea unor furturi Ia plăngerea prealabilă in cazul in care subiectul activ este: A, o persoană care Iocuieşte cu victima; 8. găzduitorul care săvărşeşte furtul in paguba celui pe care il găzduieşte; C. găzduitul care sustrage bunuri de Ia persoana care iI găzduieşte. (primire in profesie avocat sta giar, 2015) —

105. Inculpatul a fost trimis in judecată, reţinăndu-se că, in urma unei vizite Ia un văr primar, a aflat că acesta venise recent din Italia, de unde şi-a adus mai multe obiecte de îmbrăcăminte, pe care, de altfel, chiar i Ie-a arătat. In zilele următoare, s-a dus din nou in vizită Ia vărul său şi a intrat in casă pe uşa deschisă, constatănd

cä inäuntru nu se afla nimeni. Inculpatul a sustras blugi, tricouri, 3 perechi de pantofi şi un telefon mobil, pe care Ie-a dus Ia domiciliul său. Dându-şi seama că va fi suspectat, inculpatul a aruncat toate bunurile in foc, pentru a şterge orice urmă, Fată de această stare de fapt: A. inculpatul va răspunde pentru infracţiunea de furt: B inculpatul va răspunde pentru inťracţiunea de furt şi distrugere. aflate în concurs; C, se va dispune incetarea procesului penal dacă Iipseşte plängerea prealabilä necesară. (primire in profesie avocat stagiar 2018) —

2.2. Tä]hăńa şi pirateria 109, Nu se poate reţine comiterea infracţiunii de tälhărie: A, in privinţa fäptuitorului care ĺotoseşte violenţe pentru a recupera un bun mobil proprietatea sa, sustras cu o zi inainte de cätre persoana vătămată; B atunci cănd făptuitorul intrebuinţeazá ameninţări, in scopul dea dobândi un folos nepatrimonial injust; C in condiţńle in care fäptuitowl Ioveste persoana vätä mată pentru a intra in posesia unui auţoturism proprietatea sa, bun pe care persoana vätămată iI deţinea in temeiul unui contract de mnchiriere incheiat cu făptuitorul. (admitere în magistraturä. aprÜie 2017)

iio, X şi Y se inţeleg să o deposcdeze pe victimă de geanta pe care o ţinea in mănă, In acest sens, X Încearcă că smulgä geanta victimei, dar1 nereuşind, incepe să o Ioveascä pe aceasta cu pumnii, In urma Ioviturilor primite victima scapă geanta din mńnä, iar Y şi-o insuşeşte şi arnbii făptuitori părăsesc impreună, in fuyă, Iocul faptei, In cauză se va reţine: A. coautorat Ia infracţiunea de tâlhărie, in sarcina ambiIor făptuitori; B, tentativă Ia infracţiunea de tălhärie pentru X şi infracţíunea de furt pentru Y; C. infracţiunea de Iovire şi alte violenţe pentru X şi infracţiunea de ĺurt pentru Y. (primire in profesie avocat sta giar, august 2019) —

111. Călătorind in aceIaşi compartiment de tren, inculpatul intră in dialog cu victima câştigăndu-i acesteia increderea, După un timp, inculpatul ii oferă victimei o cană cu cafea, in care pusese un somnifer, După ce victima a adormit, ca efect aI somniferului, inculpatul i-a sustras acesteia valiza şi, Ia prima staţie, a coborăt din tren. In speţă se va reţine: A. infracţiunea de tălhărie califlcată; 8. infracţiunea de furt calificat: C. infracţiunea de abuz de incredere. (primire in profesie avocat definitiv, august 2019) —

DREPT PENAL. 11. PARTEA SPECIALĂ

GRILE

112. Infracţiunoa de tălhărie: A, nu are in mod necesar două obiecte materiale; B. este comisă in coautorat atunci când numitul X distrage atenţia victimei cerându-i indicaţii cu privire Ia o adresă, iar numitul Y imbrânceşte victima sustrăgăndu-i telefonul mobil; C, poate avea ca subiect pasiv principal aceeaşi persoană care are şi calitatea de subiect pasiv secundar (primire in profesie avocat sta giar, martie 2019)

497

116. Ín speţă, inculpatul a pătruns in locuinţa per soanei vătămate, de unde a sustras diferite bunuri, dar, fiind surprins de organele de poliţie, acesta a incercat să-şi asigure scăparea lovind doi poliţişti. Prima instanţă l-a condamnat pe inculpat pentru săvărşirea a două infracţiuni de tâlhărie şi două infracţiuni đe ultraj. lmpotriva soluţiei sus-menţionate, inculpatul a declarat apel, susţinănd că s-a reţinut greşit săvârşirea a două infracţiuni de tălhărie, intrucăt prin acţiunea de sustragere a fost vizat un singur patrimoniu, dar şi 113, ln situaţia in care făptuitorul a aplicat mai multe parchetul a declarat apel, intrucăt incadrarea juridică nu lovituri victimei in scopul de a-i sustrage o sumă de este completă, Decizia corectă a instanţei de apeI va fi: bani, acţiune ce nu a reuşit ca urmare a intervenţiei A. admite ambele apeluri, schimbă incadrarea juridicä a altor persoane, iar victima a incetat din viaţă in urma faptelor in infracţiunile de: tălhărie califlcată [art. 234 alin. (1) Ioviturilor primite: lit. f) CP prin violare de domiciliu), două infracţiuni de A. se reţine comiterea infracţiunii de tentativă de tălhărie ultraj [art. 257 alin. (1) şi (4) CP), toate in concurs, şi-I urmată de moartea victimei; condamnă pe inculpat; B. se reţine comiterea infracţiunfl de tălhărie urmată B. respinge ambele apeluri şi menţine sentinţa apelată; de moartea victimei; C, admite doar apelul inculpatului şi schimbă incadrarea C. infracţiunea se sancţionează cu pedeapsa prevăzută juridică a faptelor in infracţiunile de: tălhărie (art. 233 CP), de lege pentru infracţiunea complexă consumată. două infracţiuni de ultraj [art. 257 alin. (1) şi (4) CP], toate (admitere in magistratură, aprilie 2017) I in concurs, şi-I condamnă pe inculpat. 114. Aflat intr-un loc public, inculpatul X a exercitat (primire în profesie avocat stagiar, 2017) ameninţări cu moartea asupra persoanelor vătămate 117. Arătaţi care dintre următoarele imprejurări AA şi AB, soţ şi soţie, insuşindu-şi, asťel, ceasul de califică atăt infracţiunea de furt calificat, căt şi pe cea la măna persoanei vătămate AA şi cerceii din urechile de tălhărie calificată: persoanei vătămate AB, Faţă de X se vor reţine: A. simularea, de către făptuitor, a unor calităţi oficiale; A. două infracţiuni de tălhärie, in concurs; 3. comiterea faptelor prin efracţie; B, o singură infracţiune de tâlhărie, având în vedere C. comiterea faptelor intr-un tramvai. calitatea de soţia persoanelor vătămate AA şi AB; (primire in proťesie avocat stagiar, 2015) C. două infracţiuni de tâlhărie caliticată, dacă X avea asupra sa, in buzunar, un cuţit, chiar dacă AA şi AB nu au 118. lnfracţiunea de tălhărie: cunoscut această imprejurare. A, se va reţine in sarcina Iui x care, după ce a furat un (admitere in magistratură, mai 2018) fńgider, revine a doua zi şi şterge urmele infracţiunii de furt şi. fiind surprins de persoana vătămată, o imbrănceşte şi fuge; 115. lnculpatul a fost trimis injudecată, reţinănđu-se 3. se va reţine in forma complicităţii in sarcina Iui X. că pe timp de noaptea pătruns fără dreptin apartamentul care ii aplică o lovitură lui Y, pentru a-I ajuta astfel pe Z să lui X. ln timp ce sustrăgea bunuri pe care le punea intr-o ii sustragă Iui Y telefonul mobil; geantă, a fost surprins de X, pe care I-a ameninţat cu C. sävărşită in modalitatea tălhăriei califlcate de către un cuţit, reuşind asflel să fugă cu bunurile sustrase. Pe o persoană travestită se poate reţine in formă continuată. casa scărilor urca Y, locatarin acelaşi imobil, care şi-a (admitere INM şi în magistratură, septembrie 2018) dat seama că ceva nu este in regulă şi a încercat să-l oprească pe inculpat, cerăndu-i explicaţii, context in 119. Există infracţiunea de tălhărie in cazul in care: care inculpatul i-a aplicat Iui Y o lovitură cu pumnul A. furtul este urmat de intrebuinţarea de ameninţări in faţä, acesta s-a dezechilibrat şi a căzut lovindu-se pentru păstrarea bunului furat; Ia cap, apoi decedănd, Faţă de această stare de fapt B. furtul este săvârşit prin ameninţarea victimei cu o inculpatul va răspunde pentru: armă anterior Iuării bunului; A. o infracţiune de tălhărie agravată în concurs cu o C. furiul este săvârşit asupra unei persoane care se infracţiune de Ioviri sau vătămări cauzatoare de moarte; afla in stare de inconştienţă. B. o infracţiune de tălhărie in forma agravată; (primire in profesie avocat definitiv, 2015) C. două infracţiuni de tălhărie in forma agravată. 120. In timp ce victima se afla in autoturismul sta (primire în profesie avocat stagiar, 2018) ţionat la semafor, X sparge brusc şi violent geamul de —

—

—

—

—

—

49b

GRILE

OREPT PENĄL.

Ia portiera din taţa, de pe partea dreaptă, şi sustrage de acolo o geantă de damă, in care se afla, printre altele, un Iaptop. Ulterior, x îi vinde lui Y taptopul, împreună cu geantä in care se află, contra unei sume derizorii, Din cauza sumei solicitate şi a faptului că Iaptopul se aBa într-o geantä de damă, Y a prevăzut că bunurije au o provenienţă infracţională. In speţă: A, in sarcina Iui X se va reţine doar infracţiunea de tălhărie; 8. in sarcina Iui X se va reţine infracţiunea de tălhărie in concurs cu cea de distrugere; C, in sarcina Iui ‘1 se va reţine infracţiunea de täinuire. (primire in profesie avocat definitiv, 2014)

11.

PARTEA 5PECIALÄ

teleťonul mobil, spunăndu-i că ii este necesar soluţionärh unei cauze iar aceasta remite imediat bunuL B. atunci cănd, pretinzănd că este procuror, ii spune unui vănzător din piaţä că, dacă nu ii dă pe Ioc o parte din profitul obţinut in acea zi, va dispune impotriva sa măsura preventivă a reţinerii, iar vánzătorul ii remite imediat respectiva sumă de bani; C. atunci cănd incu!patul este procuror şi ii cere persoanei vătămate să ii dea o sumă de bani, spunăndu-i că altfel va incepe urmărirea penală pentru o faptä pe care aceasta o comisese, dacă suma de bani este remisä imediat. (admitere INM, noiembrie 2019)

—

121. Infracţiunea de tălhärie: A, este o infracţiune complexä; B. presupune ca, intotdeauna, violenţa sä fie antehoară sustragerii unui bun; C. absoarbe infracţiunea de Iovire sau alte violenţe. (primire in profesie avocat sta gíar 2014) —

122. X a sustras un telefon mobil de Ia Y, in scopul de a eĺectua două convorbiri teleĺonice scuńe. Observând actul de sustragere, Y I-a urmărit pe X căţiva metri şi a inccrcat să işi ia inapoi telafonul mobil din buzunarul Iui x. Acesta a ripostat cu o Iovitură de pumn in zona feţei, moment in carc Y s-a dezechilíbrat, s-a Iovit Ia cap şi a decedat, X va răspunde pentru: A, un concurs intre infracţiunea de furt de folosin(ă si infracţiunea de tălhărie urmatä de moartea victimei, 8. un concurs intre inĺracţiunes de furt de folosinţă Í Iovituri sau vätämări cauzatoare de moade; C. pentru infracţiunea de lălhăria urmată de moadea victimei. (admitere INM şi in magistraturä, septembrie 2018) 123. Infractiunea de tâlhärie: A, se poate reţine in concurs formal cu infracţiunea de ĺurt, cu privire la aceIai ohiect material; B. se reţine in concurs cu infracţiunea de loviri şi alte violenţe in sarcina Iui X care, gäsindu-I pe Y adormit, i-a sustras telefonul din buzunar, iar când Z, afiat in apropiere, a incercat să iI impiedice să plece cu telefonul, i-a aplicat Iui Z un pumn; C, se va reţine in formă calificată in sarcina Iui x, care pätmnde färă drept in sediul unei persoanejuridice, de unde, prin exercitarea de violenţe asupra paznicului, sustrage mai multe bunuri. (admitere în magistraturâ, iunie 2019) 124. Se va reţine in sarcina inculpatului infracţiunea de tălhărie calificată: A. atunci când, pretinzând câ este procuror şi prezentánd o Iegitimaţie falsă, ii cere persoanei vătămate să-i predea

125. Inculpatul Ha pătruns intr-o clădire dezafectată, Ioc in care ştia cä se află persoana vätămată F, şi a incercat să intreţină raporturi sexuale cu aceasta prin constrăngere, insă nereuşind, i-a smuls acesteia telefonul din mănă, pentru a nu o Iăsa să anunţe organele de poliţie, şi I-a aruncat pe geamul clädirii, telefonul mobil spărgăndu-se, după care inculpatul a fugit de Ia faţa iocului. n sarcina inculpatuiui se vor reţine in concurs; A, tentativă Ia infracţiunea de viol si infracţiunea de tălkărie; B, tentativă Ia infracţiunea de viol tentativă Ia infracţiunea de tălhărie; C, tentativă Ia infracţiunea de viol şi infracţiunea de distrugere. (admitere INM şi in magistratură, 2017) 13. In&actiuni contrn patrirnoniului prin nesocotirea increderii

126. In cazul infracţiunii de abuz de incredere: k bunul rems in baza titlului poate proveni din comiterea unei infracţiuni; B. actul de executare poate consta in folosirea pe nedrept a bunului mobiL C. ĺorma de vinoväţie este intotdeauna intenţia directă, datoritä scopului special. (admitere fNM şi în magistratură, 2014) 127. Inculpatul a primit de Ia persoana vătămată o sumă de bani pentru a o depune Ia bancă in contul acesteia din urmä, Intrat în posesia banilor, inculpatul şi-a cumpărat o serie de bunuri pentru propria folosinţă. ĺn speţä, in sarcina inculpatului: A, nu se poate reţine nicio infracţiune, fapta având caracterul unui Iitigiu civiL B, se poate reţine infracţiunea de abuz de incredere; C, se poate reţine infracţiunea de inşeläciune. (primire in proťesie avocat definiżiv, august 2019) —

DREPT PENAL. 11. PARTEA SPECIALĂ

GRILE

128. infracţiunea de abuz de incredere: A, se va reţine in concurs cu infracţiunea de fals in declaraţii in sarcina Iui X care, după cea vândut unui terţ un autoturism pe care iI deţinea in baza unui contract de Ieasing, a declarat in scris in ĺaţa societăţii de Ieasing cu capital privat că autoturismul a fost, de fapt, furat; B, se poate reţine in concurs ideal cu infracţiunea de distrugere; C, se va reţine intotdeauna in concurs cu intracţiunea de inşeláciune, atunci când ĺapta este comisă in modalitatea dispunerii pe nedrept de un bun mobil. (admitere INM şi in magistraturá, septembrie 2018)

C o sumă de bani care ii fusese inmânată pentru a procura plătitorului anumite servicii (o excursie, un bilet Ia spectacol etc). (primire in profesie avocat sta giar, 2015) —

132. X işi duce autoturismul Ia o spălătorie auto şi iI incredinţează Iui Y, angajat al spălătoriei, pentru a fi curăţat, urmánd ca X să revină după două ore pentru a-I recupera, In acest timp, Y ia autoturismul şi se đeplasează impreună cu pńetena sa intr-c localitate aflată Ia 30 de km, iar cănd se intoarce ii spune Iui X că maşina a stat tot timpul Ia spălătorie, dar nu a putut fi spălată incă din cauza unei pene de curent, In acest caz, Y poate răspunde pentru: A. un furt de folosinţă; B, un abuz de incredere; C o inşeläciune. (admitere INM şi in magistratură, 2015)

129. Inculpatul a fost trimis in judecată reţinándu se că a purtat discuţii cu verişoara sa care i-a spus că intenţionează să divorţeze deoarece soţul său consumă alcool şi a inceput să vănđă bunuri din casă pentru ai procura băutura, iar cu această ocazie inculpatul a fost rugat să primească spre păstrare bijuteriile verişoarei sale. Inculpatul a fost de acord, dar imediat cea primit bijuteriile spre păstrare Ie-a vándut pentru a-şi pläti un credit bancar, aceasta Fiindu-i intenţia incá de Ia inceput, Faţă de starea đe fapt: A. inculpatul va răspunde pentru infracţiunea de abuz de incredere: B, se va dispune incetarea procesului penal in situaţia in care este retrasă plăngerea prealabilă; C. inculpatul va răspunde pentru infracţiunea de gestiune frauduloasă. (primire in proťesie avocat defřnitiv, 2018)

133. X i-a dat cu imprumut Iui Y un autoturism timp de o săptămănă. La implinirea termenului, Y a refuzat să-i restituie bunul lui X, deşi acesta I-a solicitat in repetate rănduri. Fapta Iui Y reprezintă infracţiunea de: A. furt;

B, abuz de incredere; C. inşelăciune. (primíre in profesie avocat definitiv, 2015) —

134. Fapta inculpatului X, mecanic auto, care a primit un motoscuter de Ia A, cu scopul de a-I repara, iar după ce a efectuat reparaţia I-a inchiriat pentru o zi Iui B, contra sumei de 100 de lei, plătită de către acesta din urmă, restituindu-I apoi Iui A: A, nu este prevăzută de Iegea penală; 8. constituie infracţiunea de abuz de incredere, intrucăt motoscuterul a fost folosit fără acordul Iui A; C. constituie infracţiunea de gestiune frauduloasă, intrucăt X nu i-a inmânat Iui A suma de 100 de Iei obţinutä din inchirierea motoscuţerului. (admitere in magistratură, maí 2018)

—

130. Inculpatul a fost trimis in judecată, reţinăndu-se că a incheiat cu persoana vătămatăAB un contract prin care AB ii punea Ia dispoziţie sumele de bani necesare achiziţionării Iunare aceI puţin 200 capete ovine de pe tot cupdnsul ţării, inculpatul urmănd a fi plătit cu o sumă fixă Iunară şi un comision in funcţie de realiüri. După 5 Iuni in care inculpatul şi-a indeplinit obligaţiile asumate prin contractui đe prestări servicii, acesta a primit de Ia AB suma de 50.000 Iei pentru achiziţiile preconizate, bani pe care inculpatul şi i-a insuşit şi cheltuit in interes personal, Faţă de această stare de fapt, inculpatul va răspunde pentru; A. infracţiunea de abuz de incredere; B. infracţiunea de inşelăciune; C. infracţiunea de delapidare. (primire în profesio avocat stagiar, 2018)

l 35. Fapta mecanicului auto care, in perioada in care autoturismul persoanei vătămate se afla in atelierul său pentru reparaţie, s-a deplasat cu eI Ia munte intr-un weekend, iar proprietarului i-a spus că reparaţia nu este incă realizată, constituie infracţiunea de: A. inşelăciune; 8. furt de folosinţă; C, abuz de incredere. (admitere INM, noiembrie 2019)

—

131, Poate exista infracţiunea de abuz de incredere 238 CP) in cazul in care făptuitorul işi insuşeşte: o sumă de bani pe care avea oblŕgaţia să o depună Ia o instituţie bancară pe numele proprietarului; B, o sumă de bani care ii fusese dată cu titlu de împmmut;

499

(art.

L

136. Spre deosebire de infracţiunea de abuz de incredore, in cazul infracţiunii de insuşire a bunului găsit sau ajuns din eroare Ia făptuitor: A. făptuitorul nu are un titlu asupra bunului;

r

500

DREPT PENAL. 11. PARTEA SPECIALĂ

GRILE

B. obiectul material poate fi numai un bun mobil; C. acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu. (admitere in magistratură, apriĺie 2017) 137. A Iucrează in primărie ca femeie de serviciu şi a aflat că Ba depus o cerere la primărie pentru eliberarea unei autorizaţii de funcţionare, intenţionănd să-şi deschidă un bar. Intrucát A a aflat de Ia func(ionarul competent că autorizaţia Iui B fusese eliberată şi urma să-i fie comunicată prin poştă, s-a deplasat Ia domiciliul acestuia din urmă şi i-a spus că, dacă vrea să-I ajute să i se elibereze autorizaţia de funcţionare, să-i dea ei suma de 300 de Iei, pentru a interveni pe Iăngă funcţionarul competent. Neştiind că autorizaţia sa a fost deja emisă, B a acceptat să-i dea Iui A suma respectivă, insă i-a spus că o să-i remită banii peste 3 zile, cánd va incasa pensia, Cum in ziua următoare B a primit prin poştă autorizaţia de funcţionare, acesta nu i-a mai dat Iui A suma de 300 de lei. Fapta Iui A: A, constituie tentativă Ia infracţiunea de inşelăciune; B nu constituie nicio infracţiune; C. constituie infracţiunea de traflc de influenţă. (primire in profesie avocat stagiar, martie 2019) 138. Incutpata A a incheiat un contract de imprumut cu partea civilă B, prin care inculpata A a tmprumutat de Ia partea civilă B suma de 36.000 de Iei pentru un an. La momentul incheierii contractului de imprumut, inculpata A a prezentat pärţii civile B un contract de vănzare-curnpărare ce atesta dreptul da proprietata aI inculpatei A asupra unui imobil, care a constituit garanţia contractului de imprumut, deşi, anterior momentului incheierii contractului de imprumut şi aI constituirii garanţiei, inculpataAtransmisese către un terţdreptul de proprietate asupra imobilului printr-un alt contract de vănzare-cumpärare. Fapta inculpatei A constituie: A. inťracţiunea de inselăciune în varianta tip preväzutä de art. 244 alin. (1) CF; B. infracţiunea de inşelăciune comisă prin folosirea de mijloace frauduloase, prevăzută de ad. 244 alin. (1) şi (2) CP; C. infracţiunea de înşelăciune in varianta tip prevăzută de art. 244 alin. (1) CP in concurs cu infracţiunea de uz de fals prevăzută de art. 323CR (admitere INM şi in magistratură, 2017) 139. in cazul infracţiunii deinşelăciune: A, nu este necesar ca prin fapta săvârşitä să se producă un prejudiciu material; B. retragerea plăngerii prealabileinlăturä răspunderea penală; C. impăcarea Tnlătură răspunderea penalä. (primire in proťesie avocat sta giar, 2016) —

140. Obiectul material aI infracţiunii deinşelăciune poate fi reprezentat A, de un bun imobil; B, de un bun mobil; C, numai de un bun mobil. (primire in profesie avocat sta giar, 2014) —

141. Avocatul X a virat prin transfer bancar in con turile personale o sumă de bani transferată din greşeală de către o societate in contul cabinetului de avocatură aI avocatului X, unitatea bancară comunicănd acestuia faptul că suma de bani a fost virată din eroare în contul cabinetului de avocatură. Avocatul X nu a restituit suma de bani, apreciind că este vorba despre un Iitigiu civil, ce urmează a fi soluţionat de instanţa civilä, In sarcina inculpatului (avocatul X): A, se va reţine infracţiunea de insuşire a bunului gäsit, prevăzutä de art 243 alin. (2) CP; B, se va reţine infracţiunea de furt, prevăzută de art. 228 alin. (1) CP; C, nu se poate reţine nicio infracţiune, fiind vorba despre un Iitigiu civil avănd ca obiect o plată nedatoratä. (admitere INM şi in magistratură, 2017 2.4, Distrugerea şi tulburarea de posesie 142. Infracţiunea de distrugere poate avea ca obiect material: A, doar un bun care aparţine altei persoane; B, un bun ce aparţine făptuitorului, in anumite variante normative; C. un inscris sub semnătură privată. (admitere INM şi in magistratură, 2014) 143. Aruncarea de pe stradă cu tomate stricate in curtea unei persoane, din răzbunare, fapt care a deter minat murdărirea autoturismului şi a pavajului de beton: A, constituie infracţiunea de distrugere Tn concurs cu violare de domiciliu; B, nu constituie infracţiune; C. constituie infracţiunea de distrugere cu reţinerea circumstanţei agravante generale a supunerii victimei Ia tratamente degradante. (primire în profesie avocat deňnitiv, martie 2019) —

144. Tentativa Ia infracţiunea de distrugere: A. este posibilä şi, după caz, incriminată; B. este intotdeauna incriminată; C, nu este posibilă. (primire in proťesie avocat deťinitiv, 2018) —

145. Infracţiunea de distrugere: A, poate avea ca subiect activ şi pe proprietarul bunului în anumite modalităţi normative;

1,,

GRILE

DREPT PENAL. 11. PARTEA SPECIALÄ

B nu poate avea ca subiect activ o persoană juridică; C, poate fi absorbită de o infracuune de furt in scop de folosinţă. (admitere INM şi in magistratură, 2015) 146. Inculpatul D, pe fondul unei dispute cu persoana vătămată E, având ca obiect đreptul đe tolosinţă a unui teren (niciuna dintre părţi neavând un titlu valabil cu privire Ia dreptul de folosinţă a terenului), a executat discuirea suprafeţei menţionate, distrugând in totalitato cultura de floarea-soarelui infiinţată de persoana vătămată E pe terenul respectiv, după care a semănat aceeaşi suprafaţă cu porumb, invocánd Íaptul că in zonă terenurile negrăniţuite sunt Iucrate in blocuri compacte, conform inţelegerilor dintre persoane, ignorându-se delimitările din titlurile de proprietate, aspecte cunoscute atăt de către inculpat, cât şi de către partea civilă. Raportat Ia situaţia prezentată, tapta inculpatului D: A. intruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de distrugere in varianta tip, prevăzută de art. 253 alin. (1) CP: B. intruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tulburare de posesie prevăzute de art. 256 alin. (1) CP; C, nu constituie infracţiune. niciuna dintre párţi neavănd titlu valabil cu privire Ia dreptul de folosinţä a lerenului. (admitere INM şi in magistraturä, 2017)

147. Constituie infracţiunea de distrugere calificată: A. incendierea unei Iocuinţe, eveniment ce a avut ca urmare decesul a douä persoane; B, distrugerea cea produs consecinţe deosebit de grave; C. provocarea exploziei unui autotren, comisă de 4 persoane impreunä, eveniment ce a avut ca urmare vătă marea corporală a unei persoane. (admitere in magistratură, aprilie 2017)

$01

B subiect activ aI infracţiunii poate fi coproprietarul nepo sesor, dacă săvărşeşte fapta faţă de coproprietarul posesor; C. elementul material poate consta şiin refuzul persoanei care exercită o posesie nelegitimă de a pärăsi imobilul Ia solicitarea expresă a proprietarului acestuia. (admitere INM şi in magistratură, 2015) 150. Infracţiunea de tulburare de posesie: A, poate h comisă de către ceI care deţine in fapt imobilul, dar nu este proprietar; B are ca obiect mateńal un bun mobil sau imobií; C, poate fi reţinută in concurs cu infracţiunea de violare de domiciliu şi atunci cănd este vorba despre aceeaşi Io cu in ţă (admitere INM şi in magistratură, 2016) 151. Infracţiunea de tulburare de posesie: A, poate constitui o modalitate concretă de comitere a infracţiunii de ultraj: B se reţine in concurs cu infracţiunea de tălhărie califlcată prin violare de domiciliu. atunci cănd X iI ameninţă pe Y că, dacă nu ii plăteşte pe Ioc datoria, nu va mai pleca de pe terenul agricol cultivat cu cartofi aI acestuia; C, nu se poate reţine niciodată in concurs cu infracţiunea de distrugere. (admitere in magistratură, iunie 2019) 152. Infracţiunea de tulburare de posesie săvărşită de o persoană fizică în dauna altei persoane fizice, nu absoarbe în conţinutul ei; A. infracţiunea de Iovire ori alte violenţe prevăzută de art. W3 alin. (2) CP; B infracţiunea de ameninţare prevăzutä de art 206 CP; C. demolarea unui stălp de susţinere de Ia reţeaua electrică aflat pe Iinia de hotar (primire in proťesie avocat detinitiv. 2018) —

148. Intr-o seară, înainte dea pleca acasá, un bucătar, angajat Ia un restaurant, a uitat să stingă toate focurile in bucâtäria unde Iucra, deşi avea această obligaţie, iar fapta sa a avut drept consecinţă declanşarea unui incendiu puternic, care a distrus restaurantul şi a condus Ia decesul unei persoane, angajată a restaurantului care se ocupa intotdeauna de curăţenie după ce pleca bucătarul, In sarcina bucătarului se va reţine: A. infracţiunea de distrugere calificată; B. infracţiunea de distrugere din culpá in varianta tip, in concurs cu infracţiunea de ucidere din culpă; C. infracţiunea de distrugere din culpă care a avut ca urmare un dezastru. (admitere INM, noiembrie 2019)

153. Constituie infracţiunea de tulburare de posesie: A. ocuparea, in intregime, sau in parte, färä drept, a unui imobil aflat in posesia altuía; B. ocuparea, in intregime sau in parte, färă drept, prin violenţă sau ameninţare, a unui imobil aflat in posesia altuia; C. ocuparea, in intregime sau in pade, fără drept, prin desfiinţarea sau strămutarea semnelor de hotar, a unui imobil aflat in posesia altuia. (primire in profesie avocat definitiv, 2016) —

§3. Infracţiuni contra autorităţii

154. Infracţiunea de ultraj: A, se poate reţine in concurs formal (ideal) cu o infrac 149. !n cazul infracţiunü de tulburare de posesie; II ţiune de ultraj judiciar; A, autor poate fi şi proprietarul bunului imobil, dacă B, se poate comite şi printr-o faptă cu efect vădit inti acesta se aflä in posesia Iegitimă a altei persoane; midant care nu este prevăzută de Iegea penală;

502

GRILE

DREPT PENAL 11. PARTEA ŞPECIALĂ

C. se reţine şi atunci cănd autorul exercită violenţe asupra unei persoane ce nu are calitatea de funcţionar public sau vreo Iegăturä cu acesta, pe care o confundă însă cu funcţionarul pe care dorea să se răzbune. (admitere INM şi in magistratură. 2014) 155. Inculpatul X a fost solicitat de cätre agentul de poliţie A, aflat in exercitarea atribuţiilor de serviciu, să participe în calitate de martor asistent Ia incheierea unui proces-verbal de contravenţie. Intwcát X a refuzat, agentul A i-a dat o palmă, pentru a se conforma solicităńi, context in care inculpatul a adresat agentului de poliţie A ameninţări cu moartea. Fapta inculpatului X constituie: A. infracţiunea de ul(raj; 8. infractjunea de ultraj şi infracţiunea de ameninţare, în concurs; C. infracţiunea de ameninţare (admitere in magistraturä, mai 2018) 156. inculpatul AB a fost trimis in judecată reţinăndu se că a sustras un podmoneu din buzunarul de Ia spate aI persoanei vătämate MN, pe care I-a ascuns rapid sub haine. A fost insă observat de poliţistul RF aflat în uniforma de serviciu, care I-a somat să se oprească i să-i arate cea ascuns sub haine. Inculpatul insă I-a lovit cu pumnul în faţă şi a incercat sä fugă, dar a fost imobilizat de poliţist, Faţă de această stare de fapt, inculpatul AB va răspunde: A. pentru săvârsirea infracţiunilor de furt si ullraj aflale in concurs, 8. pentru sävărirea infracţiunilorde furt calificat i ultraj, aflate in concurs; C. pentru săvărşirea nfracţiunilor de tălhărie şi ultraj, aflate in concurs. (prirnire in profesie avocat deflnitiv, 2018) —

157. Lovirea, in aceteaşi imprejurări. a doi funcţionari publici aflaţi in exerciţiul funcţiunii reprezintă: A. o singurä infracţiune de ultraj in vańantä agravată. B, două inťracţiuni de ullraj, aflate in concurs cu două infracţiuni de Iovire sau alte violenţe; C. două infracUuni de ulíraj aflate in concurs. (primire în profesie avocat deűnitiv. 2018) —

158, Spre deosebire de infracţiunea de ultraj, cea de ultraj judiciar: A, poate avea ca subiect pasiv un poliţist sau jandarm, aflat in exerciţiul atribuţiilor de serviciu; 8. absoarbe inĺracţiunea de lovih sau alteviolenţe comisă impotriva victimeí aflate in exerciţiul atribuţiilor de serviciu sau in legäturä cu exercitarea acestor airibuţii, C, poate fi çomisä împolriva unui avocat in leăLură cu exercitarea profesiei. (admUere INM şi în magisĺratură, 2017)

159. Infracţiunea de uzurpare de calităţi oficiale: A, poate fi comisă doar de un funcţionar; B, nu se reţine in cazul avocatului care continuă să acorde consultaţii juhdice, dei i-a fost suspendat dreptul dea profesa; C, este mai gravă dacă este comisă de un funcţionar public. (admitere în magistratură. aprilie 2017) §4. Infracţiuni contra infăptuirii ustiţiei 160, Nu este posibilă tentativa Ia; A. infracţiunea de omor comisă prin omisiune a nfracţiunea de märtude mincinoasă comisă de mador C. inĺracţiunea de nedenunţare a unor infracţiuni. (primiro in profesie avocat sta giar, 2017) —

161. Pentru existenţa infracţiunii de inducerein eroa rea organelorjudiciare, sesizarea făcută prin denunţ sau plăngere: A, trebuie să se refere exclusiv Ia existenţa unei fapte prevăzute de legea penală ori Ia săvărirea unei asemenea fapte de către o anumită persoană; 8. se poate referi şi Ia comiterea unui delict civiL C se poate referi şi la sävărşirea unei contravenţii pdmire in profesie avocat sta rjiat, august 2019,) —

162. La infracţiunea de inducere in eroare a organelor judiciarc, una din cerinţele esonţia!e ale laturii obivctivo se poate realiza şi atunci când invinuirea mincinoasä se referă Ia: A. o ĺaptă ce nu mai este prevăzută de Iegea penaiă; 5, o faptă penală rămasă in forma tentativei; o faptă penală comisă de un alt parücipant, iar nu de autorul propriu-zis. (primire în profesie avocat sta giar, 2015) —

163. Poate constitui infracţiunea de inducere in eroare a organelorjudiciare: A. formularea de către o persoană f'zică, indreplăţitä Ia intreţinere ca urmare a unei hotărări judecătoreşli definitive de stabilire a obligaţiei şi cuantumului pensiei de intreţinere, a unei plângeri penale împotriva fostului soţ pentru săvărşirea infracţiunii de abandon de familie, cu scopul de a-I determina pe acesta să achite lunar o sumă de bani intr-un cuantum sporit faţă de ceI stabilit prin hotărărea menţionată; 8. denunţul formulat de către creditorul persoană fizicá cu privire la deţinerea de droguri de mare risc de către un debitor rău-platnic in situaţia in care, in prealabil, in torpedoul autotuńsmului persoanei denunţate denunţătorul a introdus un flacon din plastic conţinând heroină; c. formularea de către promitentul-cumpărăĺor al unui autoturism a unei plăngeri penale pentru sávărşirea infrac ţiunii de inşelăciune de către promitenlul-vănzător care a

GRILE

DREPT PENAL. 11. PARTEA SPECIALÂ

503

dispärut cu avansul din preţ achitat şi nici nu se prezintä sä îi predea maşina Ia data convenită in antecontract. (primire in profesie avocat definitiv, martie 2019)

B. constituie infracţiunea de nedenunţare; C. constituie infracţiunea de omisiunea sesizării. (primire in profesie avocat deűnitiv, martie 2019)

164. Infracţiunea de inducere in eroare a organelor judiciare: A. săvârşită Tn modalitatea ticluirii sau producerii de probe nereale in scopul de a dovedi existenţa infracţiunii pentru care inculpatul este cercetat, poate fi reţinută in sar cina procurorului care efectuează urmărirea penală în cauză; B, se va reţine in variantă agravată, dacă legea prevede pentru infracţiunea Ia care se referă sesizarea, pedeapsa inchisorii mai mare de 20 de ani sau detenţiunea pe viaţă; C, poate fi pedepsită chiar dacă faţă de persoana Ia care se referă sesizarea nu s-a dispus o măsură preventivă sau punerea in mişcare a acţiunii penale. (admitere INM, noiembrie 2019)

168. In cazul infracţiunii de mărturie mincinoasă: A, nu este posibil coautoratul in ceea ce ii priveşte pe martori; B, nu este posibil coautoratul în cazul experţilor ce întocmesc impreunä un raport de expertiză; C. vinovăţia poate exista şi sub forma culpei cu preve dere. (primire in profesie avocat definitiv, august 2019)

—

—

—

169. In cazul infracÇiunii de mărturie mincinoasă: A. subiectul activ nu poate fi persoana care întocmeşte un raport de expertiză; B. coautoratul nu este posibil in ceea ce îi priveşte pe madori; C. vinovăţia poate avea şi forma culpei cu prevedere. (primire in profesie avocat detinitiv, 2014)

165. n sarcina inculpatului B.G, s-a reţinut că a adresat o scrisoare primului ministru in care a arătat mai multe fapte comise de numitul C.G., care, dacă ar 170.Autorul infracţiunii de mărturie mincinoasă nu fi fost adevărate, ar fi intrat sub incidenţa prevederilor se pedepseşte dacă işi retrage mărturia: art. 297 CP (abuz in serviciu). ln acest memoriu, A. in cauzele penale inainte de citirea actului de sesizare inculpatul a prezentat date generale despre activitatea a instanţei; unui funcţionar public, dintre care unele au o tentă B. in cauzele civile inainte de se fi pronunţat o hotărăre penală, şi a solicitat in mod expres ca problematica sau de a se fi dat o altă soluţie, ca urmare a mărturiei invocată să fie verificată, indicând şi numele unei mincinoase; persoane care deţinea probe cu privire Ia faptele C. in cauzele penale, inainte de reţinere, arestare sau de sesizate, In această situaţie: punerea in mişcare a acţiunii penale, ca urmare a măńuriei A, fapta constituie infracţiunea de inducere in eroare mincinoase. a organelor judiciare [art. 268 alin. (1) CR1 şi autorul va (primire in profesie avocat sta giar, 2016) răspunde penal pentru ea; B, fapta nu constituie infracţiune; 171. Infracţiunea de mărturie mincinoasă: C, fapta este prevăzută de Iegea penală Iinducerea în A, se va reţine atunci cănd partea responsabilă civilmente eroare a organelorjudiciare, art. 268, alin. (1) CR1, dar nu I refuzä sä dea o declaraţie intr-o cauză penală, cu scopul este săvărşită cu forma de vinovăţie cerută de Iege. de a-I favoriza pe inculpat; (primire in profesie avocat definitiv, 2017) B, se va reţine intotdeauna atunci cănd martorul, pentru a nu se autoincrimina, refuză sä răspundă la una dintre 166. Infracţiunea de omisiune a sesizării: intrebările adresate acestuia de către procuror; A, are un subiect activ necircumstanţiat (genera; C, se poate reţine in sarcina unui expert judiciar dintr-o B, poate fi comisă doar de către o persoană care a Iuat cauză civilă. cunoştinţă de o faptă prevăzută de Iegea penală contra (admitere in magistratură, iunie 2019) vieţii sau care a avut ca urmare moariea unei persoane; C, poate avea ca formă de vinovăţie intenţia sau culpa. 172. In cazul infracţiunii de favorizare a făptuitorului: (admitere INM şi in magistratură, 2016) A, subiect activ nu poate fi avocatul suspectului sau inculpatului; 167. Numitul A, inspector fiscaI, aflat in control Ia B, este necesar ca ceI favorizat să fie tras Ia răspundere societatea X, având ca asociat unic şi administrator penală pentru infracţiunea sävărşitä; pe B, fost coleg de şcoală, a constatat existenţa unor C. ajutorul dat nu trebuie să fie urmarea unei înţelegeri facturi false pentru achiziţii de bunuri şi servicii care nu prealabile săvărşirii infracţiunii. s-au Iivrat, respectiv prestat, in realitate. La rugăminţile (admUere INM şi in magístratură, 2015) Iui B, numitul A nu anunţă organul de urmărire penală cu privire Ia cele constatate. Fapta Iui A: A. constituie infracţiunea de tăinuire; —

—

—

504

GRILE

DREPT PENAL. 11. PARTEA SPECIALĂ

173. Infracţiunea de favorizare a făptuitorului: A, se poate reţine in concurs cu infracţiunea de omor caliücat săvârşit in scopul sustragerii pe altul de Ia tragerea Ia răspundere penalâ; B, se poate comite cu intenţie depăşită; C, nu se poate reţine niciodată in concurs cu o altă infracţiune de favorizare a fäptuitorului, atunci când X favorizează in repetate rânduri aceeaşi persoană. (admitere INM şi in magistratură, septembrie 2018)

de bijuterii din Iocaiitate, pentru a nu fi depistat de organele de poliţie, In această perioadă, inculpatul a acceptat să valorifice o parte din bijuteriile sustrase, banii obţinuţi Fiind impärţiţi. Faţä de aceastä stare de fapt, inculpatul va räspunde: A. pentru infracţiunea de favorizare a infractorului; B pentru infracţiunea de tăinuire; C. pentru infracţiunea de favorizare a infractorului in concurs cu infracţiunea de tăinuire. (primire in profesie avocat sta giar, 2018) —

174. Inculpatul AB a fost trimis in judecată reţinăndu se că, fiind arestat preventiv in altă cauză, a formulat 178. Cu ocazia efectuării unei percheziii domiciliare, un autodenunţ în care afirmă că eI este autorul furtului I L.R. —in calitate de fiu aI Iui L.N. —a ascuns in buzunarele dintr-o bijuterie, ştiind că acesta a fost săvârşit în hainei sale bijuteriile care fuseseră sustrase de către realitate de numitul PP care ii era rudă. Ulterior, a fost L.N, de Ia o vecină. Fapta numitului L.R. constituie: audiat în calitate de suspect de către organele de poliţic, A infracţiunea de täinuire; ocazie cu care a recunoscut furtul bijuteriilor şi a descris B. complicitate Ia infracţiunea de furt; fapta, Datorită unor neconcordanţe evidente, organele C. infracţiunea de favorizarea fäptuitorului, insă de poliţie şi-au dat seama că inculpatul nu declară făptuitorul nu se pedepseşte fiind rudä cu L.N. adevărul, Faţă de această stare de fapt1 inculpatul va (primire in profesie avocat deflnitiv, 2016) räspunde pentru; 179. Infractiunea de nedenunţare: A. íaIs in declaraţi şi ĺavorizarea inĺractorului, aflate A, se poate reţine in sarcina celui care nu denunţă o in concurs; infracţiune de ucidere Ia cererea victimei; B. favorizarea inĺractorului i inducerea in eroare a 8. se va reţine intotdeauna in concurs ideal cu infrac organelorjudiciare, aflate in concurs; ţiunea de favońzare a ĺäptuitorului, intrucât orice nedenunţare C. tavorizarea ntractorului. este un act de favorizare; (primire in proťesie avocat definitiv, 2018) C, se poate reţine in sarcina celui care nu denunţă o 175. Victima infracţiunii, care, in calitate de persoană inĺracţiune de tâlhărie calificată. vătämatä în procesul penal declanşat în urma sesizării (admitere ÍNM .si in magistratură, septembrie 2018) din oficiu a organelor de urmărire penală, face declaraţii 180. Infracţiunea de täinuire: necorespunzătoare adevărului, in scopul exonerării de A, nu poate imbräca forma continuată de săvärşire, răspundere a inculpatului, săvârşeşte infracţiunea de: dacă multiplele acţe de ajutor se referä Ia autori ai unor A. favorizare a făptuitorului; inťracţiuni distincLe; B. mărturie mincinoasä; B, este o infracţiune autonomă faţä de infracţiunea din C. inducere in eroare a organelorjudiciare. care provin bunurile ce constituie obiectul său material; (admitere INM şi in magistratură, 2014) C. este comisă in formă continuată atunci când täinuitorul 176. Infracţiunea de favorizare a fäptuitorului: primeşte un autoturism furat, iI vopseşte şi îI înstrăineazä A, poate fi comisâ de către participanţii Ia infracţiunea unui terţ. principalä; (admitere INM şi in magistratură, 2017) B se poate reţine in sarcina persoanei care sesizează 181. Maria a primit de Ia soţul säu, Alexandru, un inel organele de urmärire penală afirmănd că este autorul unei de aur despre care acesta i-a spus că I-a Iuat din casa infracţiuni, pe care nu o comisese, cunoscând cine este fratelui său, pe care iI ajuta Ia zugrăvit, profitănd de faptul adevăratul autor că Ia un moment dat se afla singur in Iocuinţă. Maria C, nu se pedepseşte atunci când favorizatorul are i-a spus să iI returneze, dar acesta nu a fost de acord, calitatea de soţ sau rudă apropiată cu unuI dintre coautorii afirmănd că bijuteria reprezintă echivalentul muncii infracţiunii principale. depuse, fiind sigur că fratele nu îi va da niciun ban. In (admitere INM şi in magistraturä, 2017) aceste condiţii, Maria a amanetat inelul, iar banii obţinuţi 177. Inculpatul a fost trimis în judecată reţinăndu-se i-a folosit pentru plata intreţinerii. Fapta Mariei: că în Iuna mai 2015 I-a primit în Iocuinţa sa, i-a oferit A. se pedepseşte ca infracţiunea de tăinuire; găzduire şi I-a ascuns timp de peste o Iună pe KG, B. se pedepseşte ca infracţiunea de ĺavorizare a făp cunoscănd că este autorul furtului de Ia un magazin tuitorului; —

—

i

M

GRILE

)REPT PENAL 11. PARTEA SPECIALÂ

construcţie (nisip, ciment, adeziv etc.), dar şi-a dat seama că, dacă Ie-ar sustrage şi pe acestea, nu ar avea unde sä le depoziteze. De aceea, I-a sunat pe prietenul său P, i-a spus in ce situaţie se at]ă şi I-a intrebat dacă ar fi de acord ca materialele sustrase să fie depozitate Ia eI, pentru că altfel nu ar avea rost să Ie sustragă. P a fost de acord să depoziteze bunurileîn garajul său pănă ce X va avea nevoie de ele, După ce a descărcat bunurile sustrase in garaj, x a fost prins de poliţie. In cauză: A, nu se va putea reţine infracuunea de täinuire in sarcina Iui P; B in sarcina Iui X se va reţine inĺracţiunea de fud calikat in concurs cu instigare Ia infracţiunea de tăinuire; C, se va putea reţine infracţiunea de favorizare 3 făptui toruíui in sarcina Iui P, dar nu se va putea reţine instigare Ia favorizarea făptuitorului in sarcina Iui x. (admitere INM şi in magistratură, 2016)

nu se pedepseşte. (admitere în magisżraturá, mai 2018) 182. Situaţia premisă Ia inkacţiunea de tăinuire poate fi realizată şi atunci cănd: A. fapta anterioarä, din care provine bunul, a fost comisă in condiţii de neimputabilitate (minoritate, iresponsabilitate); B. fapta anterioară din care provine bunul nu este o infracţiune contra patrimoniului; C fapta anterioară, din care provine bunul a fost dezincriminatä. (primire in profesie avocat deflnitiv, 2015) —

183, Este necesară o situaţie premisă constănd in săvârşirea unei fapte prevăzute de Iegea penală pentru existenţa: A. infracţiunii de favorizarea infractorului; B. infracţiunii de tăinuire; C infracţiunii de abuz de incredere. (pnmire in profesie avccat sta giar. 2014) —

184. Fapta de a avea o inţelegere prealabilá cu autorul unui furt de a-i depDzita bunurile sus&ase poate constitui infracţiunea de: A. tăinuire; B complicitate Ia furt; C. favorizarea infractorului. (primire in proťesie avocat sta giar, 2014) —

185. X, Y şi Z au avut o dispută verbală cu A. Peste două zile, X şi Y, inarmaţi cu băte, I-au urmărit pe A timp de două ore, fiind inţeleşi să ii aplice acestuia o corecţie f]zică pentru insultele proferate, X I-a prins pe A, I-a imobilizat, in timp ce Y i-a aplicat mai multe Iovituri puternice cu bâta in zona toracelui, Iăsăndu-l in stare de inconştienţă, Cei doi au plecat de Ia Iocul faptei şi s-au intălnit intămplător cu 1, căruia i-au povestit cele íntămplate. Z s-a deplasat pentru a verif]ca gravitatea loviturilor, L-a găsit pe A in stare de inconştienţă şi, pentru că a constatat că acesta avea bunuri asupra sa (ceas, t&efon, poflofel), şi le-a insuşit, iar seara1 cănd s-a intálnit cu X şi Y, Ie-a impărţit cu aceştia. Pentru insănătoşire, X a necesitat 40 de zile de ingrijiri medicale, ĺn acest caz; A, in sarcina Iui Y se va reţine infracţiunea de tăinuire; B, in sarcina Iui Z se va reţine infracţiunea de tălhărie; C. in cazul Iui X, Y şi Z se va reţine circumstanţa agra vantă a comiterü faptei de trei sau mai multe persoane impreună. (admitere INM şi in magistraturd, 2016) 186. X a pătruns noaptea intr-un depozit de materiale de construcţii cu intenţia dea sustrage 3 cutii de faianţä pentru a-şi renova bucătăria, După ce a pătruns in interior, a realizat că i-ar fi utile şi alte materiale de

505

I

187. In cazul in care, cu prilejul intocmirii unui raport de expeflizá judiciară, expertul inserează in cuprinsul acestuia aspecte care nu corespund adevărului, cu scopul de a determina achitarea inculpatului, Ia rugămintea acestuia din urmă: A, in sarcina expertului se va reţine infracţiunea de mărturie mincinoasä; 6. in sarcina inculpatului se va reţine infracţiunea de influenţare a declaraţiilor; C Fn sarcina expertului se va reţine infracţiunea de favorizarea făptuitorului in concurs cu nfracţiunea de fals intelectual. (admitere INM. noiembrie 2019) 188. Infracţiunea de influenţare a declaraţiilor: A, are subiect activ special; B nu se pedepseşte atunci cánd este comisă de un membru de familie aI inculpatului; C, nu se va reţine in sarcina Iui X care o ameninţă pe Y că o va ucide dacă nu va spune adeväwl în faţa instanţei atunci cănd va ĺi audiată in calitate de martor, X avănd cunoştinţă de faptul cä Y fusese plătită cu două ore inainte de către Z să dea o declaraţie mincinoasă in acea cauză. (admüere in magistratură, iunie 2019)

189. Inculpatul A.B. a fost arestat preventiv pentru săvârşirea infracţiunii de tálhărie calificată [art. 234 alin. (1) CPI, constatându-se că mai avea un rest ne executat de 1.073 de zile de inchisoare dintr-o pedeapsă anterioară. A.B. evadează din starea de arest preventiv şi săvărşeşte o infracţiune de furt, fiind prins apoi Ia scurt timp. Presupunănd că A.B, va fi găsit1 in faza de judecată, vinovat atât pentru tălhărie, cât şi pentru evadare şi furt, pedeapsa ce-i va putea fi aplicată va 11: A, pedeapsa pentru infracţiunile concurente de tălhărie, evadare şi fuń. ale căror limile speciale de pedeapsă au fost

506

GRILE

DREPT PENAL 11. PARTEA SPEcIALÄ

majorate cu jumätate, care se adaugă Ia restul neexecutat de 1.073 zile de inchisoare; B. pedeapsa rezultantă aplicată pentru infracţiunile concurente de tălhărie, evadare şi furt, care se adaugă Ia restul neexecutat de 1.073 zile de inchisoare; C, pedeapsa rezultantă aplicatä pentru inťracţiunile concurente de tălhärie şi furt, care se adaugă Ia restul neexecutat de 1.073 zile de inchisoare din pedeapsa anterioară şi apoi se adaugä pedeapsa pentru evadare. (primire în profesie avocat definitiv, 2017)

195. Nu poate fi autoral infracţiunhi de Iuare de mită: A. medicul angajat cu contract de muncă intr-o clinică privată; 6. expertut tehnic judiciar: C. avocatuL (pńmire in profesie avocat stagiar, august 2019)

190. Iníracţiunea de ultrajjudiciar: A, se poate comite de către un magistrat; B, nu se poate reţine niciodată atunci când victima este un judecător care este Jovit in timp ce se afla in vacanţă pe părtia de schi; C. se sancţionează între aceleaşi Iimite de pedeapsă indiferent dacă infracţiunea absorbită este omorul simplu sau omorul calificat. (admitere INM şi în magistratură, septembrie 2018)

196. Are calitatea de funcţionar public in conformitate cu dispoziţiile art. 175 CP şi, prin unnare, poatefi subiect activ aI infracţiunii de Iuare de mită: A. avocatuL B. expertul tehnic judiciar; C. medicul angajat cu contract de muncă intr-o unitate spitaliceascä din sistemul public de sănătate. (primire in proťesie avocat deťinitiv, 2015)

191. Fapta procurorului dea ameninţa persoana care are calitatea de suspect cu întocmirea unui nou dosar penal, pentru o faptă necomisă de aceasta, pentru a o de termina sá dea o declaraţie de recunoaştere, reprezintă: A. santaj in concurs cu cercetare abuzivă; B. cercetare abuzivă: C. represiune nedreaptă. (admitere INM si in maqistraturâ. 2016)

197. Infracţiunea de Iuare de mită: A. so reţine in sarcina notarului public care soticitâ o sumă de bani pentru a indeptini in regim de urgenţă un act care intră in atribuţii!e sa!e; B, poate avea ca subiect activ o persoană care nu are cahtatea de funcţionar public: C, presupune că inţelegerea intre mituitor i mituit trebuie să intervină doar inainte de indeplinirea actului de către funcţionarul public. (admitere INM i in niagistraturä, 2014)

—

192. In cazui infracţiunii de cercetare abuzivă: A, nu este posibilä tentativa; B, se poate reţine forma continuată; C. este posibilă reţinerea acestei infracţiuni in concurs cu infracţiunea de favorizare a făptuitorului. (admitere 1NM şi in magistratură, 2017) 193, Asemănător cu infracţiunea de represiune nedreaptă, intracţiunea de cercetare abuzivă: A, poate fi comisâ numai de către un organ de cercetare penală, un procuror ori un judecător; B, poate fi comisă doar în desfăşurarea unor cauze penale; C, presupune ca subiectul activ să ştie că persoana urmäritä sau judecatä este nevinovată. (admitere in magisiratură, aprilie 2017) 194. În cazul infracţiunii de represiune nedreaptă; A. coautoratul este posibil; B. acţiunea ilicitä poate consta şi in continuarea urmăririi penale in personam, ştiind că persoana faţă de care s-a inceput urmărirea penalä este nevinovată; C. sub aspectul Iaturii subiective, există cerinţa ca fapta sä fie săvărşită cu un anumit scop. (admitere INM şi în magistratură, 2015)

r

§5. łnfracţiuni de corupţie şi de serviciu 5.1. Inŕracţiuni de corupie

—

—

198. Inculpatul a fost trimis in judecată reţinăndu se că in calitate de poliţist I-a oprit in trafic pe IM pentru săvârşirea unei contravenţii. La rugăminţile şi promisiunile Iui IM dea nu-i fi suspendat permisul de conducere in schinibul unei sume de bani, inculpatul a reţinut permisul de conducere dar nu a intocmit niciun act i I-a invitat pe IM pentru a doua zi Ia biroul său. A doua zi, inculpatul i-a restituit permisul de conducere fără ca IM să-i fi remis vreo sumă de bani, dar acesta a reluat promisiunile că in zilele următoare o să-l recom penseze, Faţă de această stare de fapt: A, inculpatul va räspunde pentru tuare de mită, iar IM va răspunde pentru dare de mită; B. inculpatul va răspunde pentru Iuare de mită şi abuz in serviciu, iar IM nu va răspunde pentru nicio infracţiune, dacă a denunţat faptele anterior sesizärii organelor de urmărire penală; C. inculpatul va răspunde pentru Iuare de mită şi abuz in seMciu, iar IM nu va răspunde pentru nicio inťracţiune dacă nu a avut intenţia dea remite o sumă de bani inculpatutui; (pdmire in profesie avocat detinitiv, 2018) —

507

DREPT PENAL IL PARTEA 5PECIALą

199. Inculpatul X., in caiitate de şef aI Poliţiei Municipiului Y, s-a intălnit cu martorul-denunţător Z intr-o parcare. Z. a urcat in autoturismul inculpatului ađucăndu-i un costum de haine şi o sacoşă i'n care se aflau 5 sticle de vin. Bunurile au fost pretinse şi primite de inculpat ca să-şi incaice atribuţiiie de serviciu şi să permită Iui Z., proxenet, să amplaseze două prostituate care să presteze servicii sexuale remunerate ia marginea pădurii din iocalitate. De asemenea, incuipatul urma să-şi folosească influenţa pe care Iăsa sä se creadă că ar avea-o asupra conducerii Penitcnciarului B, precum şi a Comisiei de Iiberare condiţionatá, în scopul de a-I transfera pe fratele Iui L in alt penitenciar, Care va fi íncadrarea juridică a faptelor inculpatului X.? A, abuz in serviciu (art. 297 CP), Iuare de mită (art. 189 CP), trafic de influenţă (art. 291 CP); B. Iuare de mită (art. 189 CP), trafic de influenţä (art. 291 CP); C. Iuare de mită (art. 189 CP), trafic de infiuenţă (art. 291 CP), inşelăciune (art. 244 CP). (primire în profesie avocat stagiar 2017)

pentrunereguliieconstatate.YnuainşUinţatnicioper soanä cu privire ia cele intâmplate, In această situaţie: A, in sarcina Iui X se va reţine comiterea infracţiunii de dare de mită, iar in privinţa Iuî Y se va reţine cä ĺapta nu este prevăzutä de Iegea penală; B, in sarcina Iui x se va reţine comiterea infracţiunii de tentativä Ia dare de mită, iar in privinţa Iui Y se va reţine că fapta nu este prevăzută de Iegea penală; C, in sarcina Iui x se va reţine comiterea infracţiunii de dare de mită, iar in sarcina Iui Y se va reţine comiterea infracţiunii de omisiune a sesizării. (admitere in magistratură, aprüie 2017)

i

—

200. Există infracţiunea de Iuare de mită (art. 289 CP) şi atunci cănd; A. bunurile au fost primite de funcţionarul public după cea indepiinit un act în virtutea funcţiei sale, in baza unei inţelegeri anterioare; B. bunurile oferite de mituitor au fost refuzate de funcţio narul public; C. bunurile au fost primite de funcţionar după ce a indeplinit un act în virtutea funcţiei sale, fáră o inţelegere prealabilä. (primire in profesie avocat sta giar 2015) —

203. Inculpatul a fost trimis in judecată, reţinăndu se că, fiind angajat ca şofer aI unei sociotăţi, a fost trimis de patronul societăţii angajatoare ia primarul Iocalităţii, urmănd să-i predea acestuia suma de 5.000 euro, pentru ca primarui să emită o autorizaţie de construire conform unei inţelegeri prealabile intre primar şi patronul societăţii. Din probele administrate a rezultat că documentaţia pentrn eliberarea autorizaţiei nu era completă, dar primarul era dispus să treacă cu vederea acest Iucru contra unor foloase, discuţiiie fiind purtate in prezenţa incuipatului. inculpatul a remis suma de bani, iar Ia intoarcere a fost reţinut de organele de poiiţie care au supravegheat întreaga derulare a faptelor, Faţă de această stare de fapt: A. inculpatul va răspunde pentru infracţiunea de dare de mită; B. inculpatul va răspunde pentru infracţiunea de compliciiate Ia dare de mitä; & inculpatul nu va răspunde pentru nido infracţiune ňind apâraî de cauza justiflcativă reglementată de art. 21 CR (primire in profesie avocat sta giar. 2018) —

201. X, funcţionar Ia primărie, i-a solicitat Iui Y 5.000 204. Fapta persoanei care a dat unui expert tehnic de Iei, pontw eliberarea unei autorizaţii de construcţie. suma de 1.000 de euro pentru ca acesta să participe Y a promis că ii va da banii, dar nu şi-a îndeplinit pro I ca exped-parte ia efectuarea unei expertize in dosarui misiunea, ci a denunţat imediat fapta organelor de in care a fost trimis in judecatä pentru infracţiunea de urmărire penală. in speţă: ucidere din culpă, opinia favorabilă a acestuia fiind A, va răspunde pentru tentativă Ia ínfracţiunea de Iuare ataşată Ia dosarul cauzoi: de mită; A. constituie infracţiunea de dare de mită; B, X va răspunde pentru infracţiunea de Iuare de mită; B, nu constituie nfracţiunea de dare de mită; C, va răspunde pentru infracţiunea de dare de mită. C. constituie inťracţiunea de complicitate Ia Iuare de mită. (primire in profesie avocat detinitiv, 2014) (admítere in magistratură, mai 2018) —

202. Fiind oprit in trafic de un echipaj aI poliţiei rutiere, X i-a solicitat poiiţistului Y să nu intocmească proces-verbal de contravenţie cu privire Ia neregulile constatate, promiţănd că ií va remite o sumă de bani dacă va proceda in acest mod. Y a refuzat şi a intocmit • procos-verbal de contravenţie, sancţionăndu-I pe X

205. Fapta unei persoane dea oferi o sumă de bani Ia trei funcţionari publici pentru ca aceştia din urmă să intâizie acordarea unei autorizaţii de construcţie, sumă de bani pe care funcţionarii nu au primit-o, sesizând organelejudiciare, reprezintă: A. o infracţiune de dare de mită;

GRILE

DREPT PENAL. 11. PARTEA SPECJALÄ

B. Irei infracliuni de dare de mita aflate in concurs; C tentativä Ia infracţrunea de dare de mită. (pňmire in pmťesie avocat stagiar. 2014) -

206. ĺn cazul infracţiunii de dare de mită: A. un funcţionar public poate fi autor; B. bunurile promise de mituitor ĺuncţionarului public sunt supuse confiscării speciale, prin echivalent, dacă acestea nu se mai găsesc; C constrăngerea mituitorului reprezintä o cauză de nepedepsire şi atunci când este exercitată de un intemiediar aI funcţionarului public autor aI infracţiunii de Iuare de mită. (admitere INM, noiembrie 2019) 207. X, medic Ia un spital de stat, a efectuat asupra lui Y o intervenţie chirurgicală, La scurt timp după această intervenţie chirurgicală, X a ieşit Ia pensie, Pentru a-I recompensa pentru modul in care I-a tratat ca pacient, Y i-a remis Iui X suma de 1.000 de euro. X a primit suma de 1.000 de euro şi i-a spus lui Y că o va dona spitalului in care a lucrat fapt ce s-a şi íntâmplat ulterior, In aceste condiţii, X: A, nu va răspunde pentru inĺracţiunea de traĺic de inĺluentă; B ar putea răspunde pentru infracţiunea de Iuare de mită in forma acceptării promisiunii, dacă intre X şi Y a existat o inţelegere in acest sens, anterioară pensionärii sale; C, va răspunde pentru infracţiunea de abuz Tn serviciu, deoarece acesta a primit o sumă de bani in Iegätură cu exercitarea atribuţiilor sale de serviciu. (admitere INM i în magistratură, septembrie 2018)

210. La intracţiunea de cumpărare de intluenţă: A. autorul este totdeauna un funcţionar public: B. autorul poate fi şi un funcţionar public; C. elementul material poate consla in pretinderea, primirea ori acceptarea promisiuni de bani sau alte foloase pentru altul. (admitere INM şi în magistratură, 2016) 211. Infracţiunea de cumpărare de influenţă se săvárşeşte atunci cănd: A, o persoană oferă ori dă bani unui funcţionar public, pentru a-I determina pe acesta să indeplinească ori să nu indeplinească un act ce intră in indatoririle sale de serviciu; B, o persoană pretinde bani ori foloase, lăsănd să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public; C. o persoanä oferă bani ori alte foloase, direct ori indirect, unei persoane care Iasä să se creadä că are influenţă asupra unui funcţionar public pentru a-I determina pe acesta să indeplineascä ori să nu îndeplinească un act ce intră in indatoririle sae de serviciu. (pńmire în proťesie avocat stagiar, 2016) —

5.2. Infracliuni de serviciu 212. Elementul maĺerial aI infraciunii de delapidare constă in: A. bunurile mobile corporale aflate in gestiunea sau administrarea făptuilorului; B. insusirea, íolosirea sau tralicarea bunurilorgestionate sau administrate, 0. primirea, folosirea sau traflcarea bunurilor gestionate sau administrate (primire în proťesie avocat deflnitiv, august 2019)

208. Infracţiunea de trafic de influenţă; A. se reţine in sarcina unui primar care cere o sumâ de bani pentru a elibera mai repede o autorizaţie de construire; 213. Fapta trezorierului unei sucursale bancare dea B. se reţine chiar dacă autorul nu indicä explicit numele sustrage din trezoreria respectivei unităţi, prin scoaterea funcţionarului asupra căruia urmeazä să isi traficheze din funcţiune a sistemului de alarmă şi prin folosirea influenţa; i cheilor pe care Ie deţine in virtutea funcţiei sale, o sumă C nu se reţine in sarcina Iui x, care ii spune Iui Y sä de bani pe care ulterior o remite unei rude aBată intr-o transfere in contul amantei sale suma de bani pe care i-a perioadă de dificultăţi financiare, intruneşte elementele pretins-o pentru exercitarea influenţei asupra unui funcţionar. constitutive ale infracţiunii de; (admitere în magístraturä, iunie 2019) A, furt calificat; B delapidare; 209. X i-a remis o sumă de bani Iui G, grefier, care C, abuz de incredere. i-a promis că va interveni pe Iăngă judecător pentru (primire in profesie avocat definitiv, madie 2019) obţinerea unei soluţii favorabile in cauza in care X avea —

—

calitatea de inculpat, In acest caz: A, în sarcina Iui G se va reţine infracţiunea de complicitate Ia dare de mită; B. fapta Iui X nu reprezintă infracţiune. dacä acesta denunţä fapta mai inainte ca or9anul de urmărire penală să fi fost sesizat cu aceasla; C, in sarcina Iui G se va reţine infracţiunea de trafic de influenţă. (admitere 1NM şi în magistratură, 2016) I

214. Inculpatul M.T. a avut calitatea de gestionar aI depozitului de piese de schimb din cadrul Regiei autonome de transport B, În perioada decembrie 2014-iunie 2015, impreună cu fratele säu MV., neincadrat in muncă, a sustras un număr de 25 de anvelope de autobuz şi 15 baterii auto din depozitul regiei autonome menţionate. Faptele constituie: infracţiunea de delapidare in formă continuată pentru A. inculpatul MT;

GRILE

DREPT PENAL. 11. PARTEA SPECIAL4

B. infracţiunea de complicitate Ia delapidare in formă continuată pentru inculpatul M.V; C. infracţiunea de furt in formă continuată pentru inculpatul M.V. (primire in profesíe avocat definitiv, 2016) —

215. În cazul infracţiunii de delapidare: A, se va reţine cauza de nepedepsire a impiedicărü producerii rezultatului dacă inculpatul, funcţionar bancar ce indeplineşte funcţia de casier, sustrage o sumă de bani din casierie, pe care o restituie cănd incasează salariul, înainte ca fapta să fie descoperită; B. elementul material aI Iaturii obiective nu poate să constea, potrivit Iegii, in înlesnirea valorificării unui bun; C. autorul răspunde şi atunci când bunul este traflcat in interesul unui coleg de serviciu, care nu este funcţionar public. (admitere INM, noiembrie 2019) 216. Infracţiunea de purtare abuzivă săvârşită de un poliţist: A, este o infracţiune complexă, care poate absorbi infracţiunea de vătămare corporală; B, se va reVne şi atunci cănd X, supărat pe un coleg, Y, care refuzase să ii restituie bicicleta imprumutată, intocmeşte in fals un inscris care conţine expresU jignitoare Ia adresa Iui ‘1, iI semnează cu numele şefului Iui Y şi apoi iI pune pe biroul acestuia din urmă ca să iI poată citi; C, se poate reţine în concurs cu infracţiunea de complicitate Ia inşelăciune. (admitere INM şi în magístratură, septembrie 2018) 217. în cazul infracţiunii de purtare abuzivă: A. este posibilă participaţia sub forma coautoratului; B. Iegătura de cauzalitate trebuie dovedită in toate cazurile; C. suntem intotdeauna in prezenţa unei infracţiuni complexe. (admitere INM şi in magistratură, 2014) 218. Infracţiunea de purtare abuzivă A. se reţine in concurs cu vătămarea corporală dacă s-a produs vreuna din urmările prevăzute de textul de Iege care defineşte infracţiunea de vătămare corporală; B, este variantă de specie faţă de infracţiunea de cercetare abuzivă; C, nu poate fi reţinută in sarcina femeii de serviciu care, in urma observaţiilor care i se fac privind modul cum işi indeplineşte sarcinile, loveşte persoana care a angajat-o. (primire in proľesie avocat stagiar, martie 2019) —

219. A este funcţionar public in cadruI consiliului juđeţean V. Numitul O (un cetăţean venit cu o petie care aşteptase prea mult Ia coadä) a inceput să ameninţe că o să meargă să-I reclame pe A pentru că acesta nu-şi

i

509

indeplineşte atribuţiile de serviciu. În aceI moment, A a inceput să îI Iovească pe 0, provocăndu-i ieziuni care au necesitat 8 de zile de ingrijiri medicale. In cauză: A. A va răspunde in calitate de autor aI infracţiunii de purtare abuzivă in concurs ideal cu infracţiunea de Iovire sau alte violenţe; B. A va răspunde in calitate de autor aI infracţiunii de lovire sau alte violenţe; C. A va răspunde in calitate de autor aI infracţiunii de purtare abuzivă. (primire in profesie avocat deňnitiv, martie 2019) —

220. Inculpaţii A.B. şi C.D., angajaţi ai primăriei, in timpul programului de muncă, s-au certat cu victima G.H., care incerca să depună o reciamaţie ia serviciul de registratură, dar funcţionara de Ia ghişeu Iipsea. La acuzeie victimei că funcţionara de Ia ghişeu incearcă, de fapt, să se ascundă, deoarece a mai inregistrat reclamaţii rămase fără răspuns privind faptul că primarui este corupt, inculpaţii A.B. şi C.D. au injurat victima şi i-au cerut să iasă afară, iar Ia refuzul acesteia inculpatul A.B. i-a aplicat o Iovitură peste faţă. Victima G.H. s-a dezechilibrat, a căzut şi s-a Iovit Ia cap, decedând ia scurt timp, In această situaţie: A. inculpaţH A.B. şi C.D, vor răspunde pentru săvărşirea infracţiunii de purtare abuzivă; B. inculpaţii A.B. şi C.D, vor răspunde pentru săvărşirea infracţiunii de Iovituri cauzatoare de moarte, pńmul in calitate de autor, al doilea in calitate de complice; C. inculpatul A.B, va răspunde pentru infracţiunile de purtare abuzivă şi Iovituri cauzatoare de moarte, in timp ce inculpatul C.D, va răspunde doar pentru purtare abuzivă. (primire in profesie avocat stagiar, 2017) —

221. Lovirea de către organul de cercetare penaiă a unei persoane chemate să spună ceea ce ştie despre furtul comis in noaptea precedentă Ia vecinul său constituie: A. infracţiunea de cercetare abuzivă1 intrucăt martorul a refuzat să dea declaraţfl pentru a evita ca poliţistul să afle că şi eI participase Ia furtul respectiv; B. infracţiunea de purtare abuzivă, intrucăt Iucrătorul de poliţie avea in Iucru dosarul respectiv; C. infracţiunea de influenţare a declaraţiilor, intrucăt martorul avea obligaţia să declare tot ce ştie in Iegătură cu faptele şi imprejurările despre care a fost intrebat. (admitere in magistratură, mai 2018) 222. Infracţiunea de neglijenţă in serviciu: A, poate fi săvărşită numai din culpă cu prevedere sau fără prevedere; 8. poate fi săvărşită in formă continuată; C. actele de pregătire şi tentativa nu sunt posibile. (primire in proťesie avocat sta giar, 2016) —

510

GRILE

DREPT PENAL IL PARTEA SPECIAL

§6. Infracţiuni de faIs 223. Acţiunea de falsificare a unui inscris prin con trafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea Iui in orice mod se regăseşte in Iatura obiectivä a in fracţiunii de: A. faIs material in inscnsuri of ciale; B. fals intelectual; C. fals în înscrisuri sub semnătură privată. (primire in profesie avocat sta giar 2015)

j

—

224, Pentru existenţa infracţiunii de fals material in inscrisuri oficiale: A, nu este necesar ca subiectul activ să fie un funcţionar; B, este necesar ca inscrisul falsificat să fi produs consecinţe juridice C, nu este necesar ca inscrisul să fie folosit. (primire în proťesíe avocat sta giai 2014) —

225. Pe parcursul Iunii februarie 2018, inculpatul X, prin acte materiale distincte, dar in baza aceIeiai rezoluţii, a intocmit in fals facturi fiscale şi chitanţe in baza cărora a vândut drujbe către numiţii A, B şi C, Aceştia au declarat că nu se constituie parte civilă, intrucăt nu Ii s-a produs vreo payubă, fiind mulţumiţi de calitatea obiectelor pe care Ie-au achiziţionat, pe care Ie folosesc şi in prezent Fapta comisá de inculpatul X constituie: A. inĺractiunile de fals intcIeçtual, uz de faIs si inselăciune. toate comise in concurs reaL 8. infracţiunca do faLs materiaL in inscrisuri sub semnăturä privatä comisă in ťormă continuatä C trei infracţiuni de fals material in inscrisuri sub semnătură privată, in concurs reaL (prirnire in profesie avocat sta giar august 2019)

—

228. Inculpatut a fost trimis in judecată reţinăndu se că, avănd aceIaşi nume şi prenume cu tatăl său care era proprietarul unei garsoniere şi avănd nevoie de bani, a scos Ia vănzare această yarsonieră. După ce s-a inţeles asupra preţužui cu cumpărătorii EF i EG, s-au deplasat Ia notar undc inculpatul profîtănd de identitatea de nume şi-a prezentat cartea de identitate şi s-a prezentat ca fiind proprietarul garsonierei. Notarul a intocmit contractul de vănzare-cumparare in formă autentică fărá să observe vreo neregulă. iar inculpatul a incasat preţul, Faţă de această stare de fapt, inculpatul va răspunde pentru: A. inşelăciune, fals privind identitatea. fals in declaraţii şi fals intelectual in forma participaţiei improprii; B. inşelăciune, fals in declaraţii şi fals inlelectual in forma participaţiei improprii; C. inşelăciune, fals in declaraţii şi instigare Ia fals intelectual. (primire in profesie avocat definitiv, 2018)

—

226. Fapta inculpatului dea depune Ia instanţa de judecată, Ia mai multe termene ce au avut loc in cadrul unui proces, 4 chitanţe falsificate care atestă, in mod nereal, plata unor sume de bani cu titlu de onorariu avocat, in scopul obligării părţii adverse de către instanţă Ia plata cheltuielilor dejudecatä, rezultat care nu s-a produs din cauza pierderii procesului, constituie: A, tentativă la ínfracţiunea de inşelăciune comisă prin ťolosirea de mijloace frauduloase, prevăzutä de art. 32 CP raportat Ia art. 244 alin. (1) şi (2) CP; B. infracţiunea de fals in inschsuń sub semnäturä privatä in formă continuată, prevăzută de art 322 alin. (1) CR cu aplicarea art. 35 alin. (1) CP; C infracţiunea de fals in inscrisuh sub semnăturä privată, prevăzută de art. 322 alin. (1) CP, (admitere INM şí in magistratură, 2017)

227. Parchetul a dispus trimiterea in judecată a inculpatului B, avocat in cadrul Baroului A, reţinănd că in anul 2017, Ba atestat in mod nereal, in vederea producerii unor consecinţe juridice, pe un numär de două chitanţe, faptul că ar fi incasat suma totală de 2.000 Iei, cu titfu de onorahu, depunănd aceste chitanţe la instanţa de judecată, în scopul obligării pârMului de către instanţele judecätoreşti, intr-un dosar civil, Ia plata cheltuielilor de judecată, respectivul proces fiind insă pierdut. Faptele inculpatului constituie; A, tentativă la infracţiunea de inşelăciune in formă continuată (2 acte matedale), in concurs ideal cu infracţiunea de fals in inscrisuri sub semnătură pdvatä in formä continuată (2 acte materiale); B, tentativă Ia infracţiunea de inşelăciune in formă continuată (2 acte materiale); C nfracţiunea de fals in inscrisuh sub semnătură privată in formă continuată (2 acte materiale). (primire in profesie avocat detinitîv. martie 2019)

—

I

229. lnculpatul AB a fost trimis in judecată reţinăndu se că in cursul lunii mai 2016, in calitate de expert desemnat de instanţa de judecată să efectueze o expertiză de evaluare a preţului de circulaţie a unui imobil, a intocmit un raport de expertiză conţinănd date nereale, in scopul favorizării reclamantului, raport depus Ia dosarul cauzei. Instanţa civilă nu a ţinut cont Ia soluţionarea cauzei de acest raport datorită faptului că a fost incuviinţată o nouă expertiză, efectuatä de un alt expert, Faţă de această stare de fapt, inculpatul va răspunde: A. pentru sävârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasä;

GRILE

DREPT PENAL. 11. PARTEA SPECIALĂ

B, pentru săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă, faIs intelectual şi uz de fals, aflate in concurs; C. pentru sävárşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă, fals în inscrisuri sub semnătură privatä şi uz de fals, aflate in concurs. (primire in profesie avocat definitiv, 2018) —

230. Fapta inculpatului, şofer aI unei societăţi private, care, insărcinatfiind cu ridicarea unei cantităţi de marfă, a intocmit şi a prozentat documente false cu ajutorul cărora a ridicat o cantitate mai mare de marfă, iar diferenţa şi-a insuşit-o, constituie: A. fals in inscrisuri sub semnătură privată in concurs cu infracţiunea de delapidare; 3. fals in inscrisuri sub semnătură privată, uz de fals şi inşelăciune; C. fals in inscrisuri sub semnătură privată şi inşelăciune. (primire în profesie avocat stagiar, 2017) —

231. Fapta şoferului angajat Ia o persoană juridică, insărcinat să transporte marfă, dea prezenta documente false cu ajutorul cărora a ridicat de Ia un furnizor o cantitate mai mare de marfă, folosind o parte din ea în interes propriu reprezintă: A. infracţiunea de fals in inscrisuri sub semnătură privată in concurs cu infracţiunea de inşelăciune; B. infracţiunea de fals in inscrisuri sub semnäturä privată in concurs cu infracţiunea de gestiune frauduloasă; C. inťracţiunea de fals in inscrisuri sub semnătură privată in concurs cu infracţiunea de delapidare. (primire in profesie avocat definitiv, 2015) —

232. ĺn cazul infracÇiunii de fals intelectual: A. falsificarea poate fi concomitentă sau ulterioară intocmirii unui inscris; B. subiectul activ poate fi un medic angajat cu contract de muncă intr-o unitate spitalicească din sistemul public de sănătate; C. utilizarea ulterioară a inscrisului de către o persoană care cunoaşte că este fals realizează condiţiile de tipicitate ale infracţiunii de uz de fals. (admitere INM şi în magistratură, 2016) 233. FaIsuI intelectual: A, nu are incriminată tentativa, fiind o infracţiune de pericol; B, se poate reţine in concurs cu infracţiunea de dela pidare, atunci cănd este comis de un angajat aI unei bănci cu capital privat; C. absoarbe intotdeauna infracţiunea de uz de fals. (admUem in magistratură, iunie 2019) 234. Infracţiunea de uz de fals: A, poate fi comisă de o persoană juridică;

I

511

3. este absorbită in infracţiunea de fals material in inscri suri oficiale, atunci când este săvârşită de autorul falsului; C. este absorbită in infracţiunea de fals in inscrisuri sub semnătură privatä, atunci când este săvărşită de autorul ĺalsului. (admitere INM şi in magistratură, 2014) 235. X a formulat o cerere de chemare in judecată, in cuprinsul cäreia a arătat, necorespunzătoradevărului, că a dobăndit un imobil prin uzucapiune. X a depus Ia dosar un certificat, aparent eliberat de către administraţia financiară, cunoscând că acesta este falsificat, in cuprinsul căruia se menţiona neconform cu realitatea că X a plătit impozit pentru imobilul Iitigios incepând cu anul 1985. x s-a prezentat in faţa instanţei civile şi a susţinut cererea de chemare in judecată, formulănd concluzii in sensul că a uzucapat imobilul, In sarcina Iui x se va reţine: A. săvârşirea infracţiunii de uz de fals; 3. săvârşirea infracţiunfl de fals in declaraţU şi a infracţiunii de uz de fals; C. săvârşirea infracţiunii de uz de fals şi a inĺracţiunh de inducere in eroare a organelorjudiciare. (admitere in magistratură, aprilie 2017) 236. Inculpatul a fost trimis in judecată, reţinăndu-se că şi-a incredinţat cartea de identitate unui prieten care avea o fizionomie asemănătoare, in vederea folosirii acesteia in faţa poliţiei Iocale, pentru intocmirea unui proces-verbal de contravenţie, Faţă de această stare de fapt inculpatul va răspunde: A. pentru instigare Ia fals privind identitatea; 3. pentru fals privind identitatea; C. pentru complicitate Ia fals privind identitatea. (primire in proťesie avocat stagiar, 2018) —

237, S-a reţinut că în noaptea de 15116.12.2016, inculpatul s-a intălnit in oraş cu numiţii U.G. şi T.D., hotărănd să participe Ia discoteca organizată in Iocalitatea E., jud. C. După miezul nopţii s-au intors in Iocalitatea de domiciliu şi, pe când se deplasau pe strada X, au fost opriţi de o patrulă a jandarmeriei care a solicitat însoţitorilor inculpatului date referitoare Ia provenienţa bunurilor aflate asupra Ior, De precizat că U.G. şi T,D, au fost trimişi ulterior in judecată pentru comiterea infracţiunii de furt, In acest context, inculpatul şi-a declinat o identitate nereală, declarănd că so numeşte U.G., cu data naşterii şi adresa domiciliului fictive, date inserate de jandarmi in procesul-verbal de đepistare. Declaraţllle numlvlor U.G. şI tD., precum şi inscrisul amintit susţin situaţia de fapt prezentată prin actul de inculpare. Inculpatul a recunoscut fapta motivănd comiterea ei pe considerentul că s-a pierdut

-

512

HH

GRILE

DREPT PENAL 11. PARTEA SPECIALÂ

faţă de „bălbăielile" prietenilor chestionaţi cu privire Ia provenienţa bunurilor şi că intărziase acasă fără acordul päńnţilor, dar că nu a intenţionat altceva decât să ascundă situaţia in faţa părinţilor. Ce incadrareiuridică a faptei inculpatului va fi reţinută: A. fals privind identitatea (art. 327 CP); B. fals în declaraţii (art. 326 CP); C. complicitate Ia fals intelectual (art. 321 CP), comis În participaţie improprie (jandarmii acţionänd fără vinovăţie). (primire in proťesie avocat definitiv, 2017)

de către conducătorul vehiculului, dacă in urma accidentului s-au produs doar pagube materiale; B. modificarea de către autorul accidentului a stării locului unde s-a produs accidentului de circulaţie din care a rezultat uciderea sau vătämarea integritäţii corporale od a sănätăţii unei persoane, fărä acordul echipei de cercetare la faţa IoculuL C. pârásirea locului accidentului, fără incuvńnţarea poliţiei sau a procurorului care efectuează cercetarea locului faptei, de către conducătorul vehiculului, dacä victima părăseşte locul faptei, iar conducătorul de vehicul anunţă imediat evenimentul la cea mai apropiatä unitate de poliţie. (primire în proťesie avocat definitiv, august 2019)

—

238. Fapta dea Iipi pe un paşaport emis pe numele altei persoane propria fotografie şi de a se prezenta Ia graniţă cu un asemenea act reprezintä: A, doar un fals privind identitatea; B. un fals material in Înscrisuri oficiale în concurs cu uz de ĺaIs C. un fals material în Înscrisuri oflciale În concurs cu íaIs pńvind identitatea; (primire in profesie avocat definitîv. 2014)

—

—

239. X, care s-a prezentat in faţa procurorului, afirmând, in mod nereal, că este Y, persoana citată in calitate de martorin cauza instrumentati de procuror, şi a fost audiat in această calitate comite o infracţiune de fals privind dentitatea: A. dacä a prezentat actul de identitate al Iui Y; B, şi o infracţiune de mărturie mincinoasă: C, i o infracţiune de inducere in eroare a organelor judiciare. (admitere INM şi în magistratură, 2015) 240. Constituie infracţiunea de fals in declaraţii: A. declararea necorespunzätoare adevărului in privinţa propriei identităţi prin folosirea unui act falsificat de identitate, declarare fäcută de către o persoană in faţa avocatului, în vederea producerii unor consecinţe juridice pentru altul; B declararea necorespunzătoare adevărului În privinţa existenţei unei relaţii de rudenie cu privire a care nu existä acte doveditoare, declarare făcută de către o persoanä În faţa notarului public în vederea producerii de consecinţe juridice pentru altul; C. declararea necorespunzătoare adevărului in privinţa unei stări de fapt, declarare íäcută de către martoră În faţa instanţei civile, in vederea producerii unor consecinţe juridice pentru sine. (primire in profesie avocat stagiar, mad/e 2019) —

§7. Infracţiuni con&a siguranţei publice 241. Constituie infracţiunea de părăsire a Iocului acci dentului ori modificarea sau ştergerea urmeloracestuia: A. păräsirea Iocului accidentului, färä Încuviinţarea poliţiei sau a procurorului care eĺecĺuează cercetarea locului Íaptei,

-

-

242. La data de 03.O&2018, in jurul orei 03.25 a.m., X, care consumase in prealabil un pahar de here, se afIa Ia volanul autoturismului marca O pe care iI conducea cu viteza de 100 km/h in Iocalitatea B Deşi organele de poliţie din cadrul I.P.J. F, aflăndu-se in exercštarea atribuţšilor de serviciu, au efectuat semnalul regulamentar de oprire a conducătorului autoturismului, acesta nu a oprit. Organele de poliţie au plecat in urmărirea autovehiculului reusind opńrea acestuia, după ce conducătorul X a pierdut controlul volanului si a intrat cu mainair. sanţfárăa o avada. Xs-a dat jos din maină şi, văzănd poliţiştii, a incercat să fugă de la faţa locului, dar a fost oprit In urma verWcărilor, s-a stabilit că X era posesor de permis de conducere, insă avea dreptul de a conduce suspendat din data de 08.012018. Intrucát X emana miros de alcool, i s-a solicitat să se supună testării cu aparatul alcooltest, insă a refuzat, după care a fost condus la Spitalul Orăşenesc B, unde a refuzat recoltarea probelor biologice in vederea stabilirii alcoolemiei cu motivarea că ‚Ji e frică de ace". Realizaţi incadrarea juridică a faptelor comise de X: A. infracţiunea de conducere a unui autovehicui färä perrnis de conducere, inĺracţiunea de refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice, infracţiunea de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau altor substanţe şi infracţiunea de păräsire a locului accidentului ori modiücarea sau ştergerea urmelor acestuia, În concurs; B infracţiunea de conducere a unui autovehicul fărä permis de conducere, infracţiunea de refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice şi infracţiunea de conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau altor subslanţe. in concurs; C. infracţiunea de conducere a unui autovehicul fără permis de conducere şi infracţiunea de refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice. În concurs. (primire în pmťesie avocat definitiv, martie 2019) —

GRILE

DREPT PENAL 11, PARTEA SPECIALĂ

§8. Infracţiuni care aduc atingere unor relaţii privind convieuirea socială 243. Infracţiunea de tulburare a ordinii şi Iiniştii publice: A, nu se poate reţine dacă actete de violenţă sau ame ninţare au fost îndreptate impotriva unei singure persoane; 6. nu absoarbe infracţiunea de Iovire sau alte violenţe; C, se poate reţine şi atunci când o persoană, Tn timpul zilei, se dezbracă complet in piaţa publică din faţa primăriei, in semn de protest faţă de activitatea primarului. (admUere INM şi in magístratură, 2016) 244. Infracţiunea de tulburare a ordinii şi Iiniştii publice: A. se reţine doar atunci când violenţele, ameninţările sau atingerile grave aduse demnitäţii, realizate in public, sunt indreptate impotriva a două sau mai multor persoane; 6. se reţine, chiar dacă ameninţările sau atingerile grave aduse demnităţii, realizate in public, sunt indreptate împotriva unei singure persoane; C. absoarbe intotdeauna infracţiunea de ultraj contra bunelor moravuri, atunci cănd faptele sunt Comise in aceeaşi imprejurare. (admitere în magistratură, aprilie 2017) 245. In cazul infracţiunii de incest: A, nu este posibilă padicipaţia penală; 3. forma de vinovăţie poate fi şi culpa; C, sunt realizate elementele de tipicitate şi in cazul in care subiecţii activi sunt numai fraţi consangvini (după tată). (admitere JNM şi în magîstratură, 2017) 246. lnculpatul X, recidivist, a fost trimis in judecată pentru comiterea infracţiunii de abandon de familie prevăzute de afl. 378 alin. (1) lit. c) CP, reţinăndu-se că nu a plătit cu rea-credinţă, timp đe 3 Iuni, pensia de intreţinere stabilită pe cale judecătorească in favoarea fiuiui său minor. inainte de terminarea cercetării jude cătoreşti1 incuípatul a achitat in intregime pensia de intreţinere restantă, In această situaţie: A. fapta inculpatului nu se pedepseşte; B. instanţa nu poate dispune amănarea aplicării pedepsei; C. instanţa poate dispune suspendarea executärfl pedepsei sub supraveghere. (admitere in magistratură, aprilie 2017) 247. In cazul in care s-a comis o infracţiune de aban don de familie: A. instanţa nu poate dispune amânarea aplicähi pedepsei dacă nu sunt indeplinite condiţiile preväzute de Iege pentru aceasta, chiar dacă inculpatul işi indeplineşte obligaţiile până la rămânerea definitivă a hotărării de condamnare;

513

6. fapta nu se pedepseşte dacă inculpatul işi indeplineşte obligaţiile de întreţinere restante pănă Ia primul termen de judacată; C, fapta nu se pedepseşte dacă inculpatul işi indeplineşte obligaţiile de intreţinere restante până la terminarea urmăririi penate. (primire in profesie avocat stagiar, august 2019) —

248. lnculpatui a fost trimis în judecată, reţinându-se că impotriva acestuia a formulat plăngere penală fosta soţie pentru abandon de familie, deoarece in perioađa mai-august 2016, pe parcursul a 4 luni, acesta nu a achitat pensia de intreţinere stabilită prin hotärâre judecătorească in favoaroa celor doi copii minori ai inculpatului, in vărstă de 11, respectiv 12 ani. lnculpatul a arătat şi s-a dovedit că in cele 4 luni copiii au fost in grija sa, mama lor fiind plecată la muncă în străinătate. Faţă de această stare de fapt: A. inculpatul răspunde pentru o singură infracţiune de abandon de familie in forma continuä; 6. inculpatul răspunde pentru două infracţiuni de abandon de familie; C. inculpatul ar putea fi achitat pentru că fapta nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege. (primire în profesie avocat sta giar, 2018) —

§9. Infracţiuni prevăzute în ĺegi speciale 249. lnculpatul a fost surprins de Iucrători din cadrul B.C.C.O, in timp ce vindea unui consumator ţigări ce conţineau droguri de risc, precum şi pliculeţe ce conţineau droguri de mare risc. ln cauză, inculpatul va râspunde penal pentru: A. două infracţiuni de traflc de droguri aflate in concurs [art. 2 alin. (1) din Legea 143/2000 şi art 2 alin. (2) din aceeaşi lege, cu aplicarea art 38 CP]; B. o infracţiune de traflc de droguri in formä continuatä [art. 2 alin. (1) si (2) din Legea 143/2000, cu aplicarea art 35 alin. (1) CR3; C. o infracţiune simplă, ca formă a unităţii naturale de infracţiune [art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea 143/2000]. (primire în profesie avocat definitiv, august 2019) —

250. Eliberarea de droguri de risc, pe baza unei reţete prescrise de către medic, fără ca aceasta să fie necesară din punct de vedere medical, situaţie cunos cută autorului: A, constituie o infracţiune ce poate fi săvărşită numai de un subiect activ califlcat (persoane autorizate in baza Iegii să elibereze medicamente pe bază de reţetâ); B nu constituie infracţiune; C constituie infracţiunea de trafic de droguri de risc. (primire in proťesie avocat deflnUiv, martie 2019) —

B. RĂSPUNSURI I EXPLICAŢII r A PITflT ‚_-ni i

i

TTŢ

%_‚1t)1

T

DA vmv A

1.1

flfli Ifl

rJ2T%Tr?p /* T

X

1i'1,,1'fl1-fl

§ĺ. Aplicarea Iegii penale în timp

I

1 Räspuns: B (primire in profesie— avocat stagiar, august 2019; primire in profesie— avocat definitiv, august 2019) Aplicarea legii penale mai favorabile presupune intrunirea cumulativă a următoarelor condiţii: (i) succesiunea de legi penale sä intervinä intre momentul comiterii faptei şi momentul judecärii definitive a infractorului, (1;) toate legi!e succesive să incrimineze fapta comisă de inculpat; (//:) legile succesive să incrimineze sau să sancţioneze diferit fapta comisă (F. STRETENu, D. NIŢu, Oreptpenal. Partea generalä, vol. 1, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2014, p. 131-133). Prima condiţie este indeplinitä dacä actul normativ care a cuprins dispoziţii penale mai favorabíle aflat in vigoare intre cele douä momente a fost declaral neconstituţional sau, in cazul parlicular al ordonanţelor de urgenţă, dacă au fost aprobate de către Parlament cu modificări sau completări ori au fost respinse, Faţă de cele arătate, observăm că varianta de la litera A este eronată, iar varianta de la litera B este corectă. Varianta de la litera C este eronatä, intrucăt pentru aplicarea legii mai favorabile nu interesează dacă legea nouă modibcä dispoziţiile Codului penal ori a dispoziţHlor din egi speciale. 2. Răspuns: C (admitere INM şi ín magistraturâ, septembrie 2018) Răspunsul de la litera A este greşit, deoarece, in acest caz, suntem in prezenţa aplicärii legii penale mai favorabile pedepselor definitivo, in temoiul arl. 6 CP, iar nu in prezenţa aplicärii legii penale mai favorabile pănă Ia udecarea definitivă a cauzei. In cazut in care legea nouă nu mai incriminează fapta in modalitatea concretă in care a fost comisă suntem in prezenţa unei legi de dezincriminare, potrivit art. 4 CP, iar nu a aplicárii Iegii penale mai favorabile, Din acest motiv, răspunsul de la litera B este greşit. In cazul in care legea nn,u prevede cnnditia introducerii plângerii prealabile pentru tragerea la räspundere penalä a fäptuitorului aceasta constituie o lege penală mai favorabilä dacä persoana vătămată nu ar dori sä introducă o ptăngere prealabilă. ĺn acest caz, nofiind introdusă plzngcrea prcalabilă, va fi ncidentă o cauzä carc inläturä räspunderea penalä, caz in care legea nouä va fi mai favorabilă pentru inculpat, Dacă persoana vătămată ar introduce plăngerea prealabilă, legea nouă poate să nu conştituie o lege penalä mai iavorabilă, deoarece Ia stabilirea acesteia se vor lua in considerare alte criterii (cuantumul pedepsei etc.). Comisia de soluţionare a contestaţilor a reţinut că varianta de räspuns de la litera B nu este comctä, întrucât aceasta are in vedere ipcfeza unei legi de dezincriminare ín concreto, caz in care se apĺicä dispoziţüle afl. 4 CR ş/ nu cele reťenżoare la legea maifavorabilâ (ad 3 din Legea nr 187/2012). 3. Răspuns: c ţprimire in profesie avocat deťinitiv, 2017) Potrivit Deciziei nr 265/2014 (M Of nr 372 din 20 mai 2014), Curtea Constituţională a constatat că dispozi(üIe art. 5 CP sunt constituionaIe in măsura în cam nu permit combinarea pmvedeńlor din Iegi succes/ve in stabilirea ş/ aplicarea legii penale mai favorabile. ln aceste condiţii. aphcarea legii mai favombile in cauză se va realiza prin aplicarea dispoziţiilor unei singure legi. făcăndu-se abstracţie de cealaltă lege. În concret, acest lucru nu este intotdeauna posibil, pentru că in cazul in care faptele pentru care s-a dispus lrimiterea in judecatä au fost săvărşite atăt sub imperiul legii, anteňor, căt şi ulterior acestui moment, sub legea nouä, legea nouă trebuie aplicată in mod obligaloriu pentru acestea din urmă şi pentru operaţiunea de contopire a pedepselor aplicate. Aşadar, cum pentru faptele sävărşite sub legea nouă va fi aplicată in mod obligatoriu această lege, şi tratamentul sancţionator al pluralitäţii de infracţiuni va fi stabilit tot in baza legii noi (ad. 10 din Legea nr. 187/2012), intrucăt apÍicarea in mod global a Iegü ar incălca principiul neretroactivităţii legii noi rapodat la faptele săvărşite sub vechea lege. Pentru aceste motive apreciem cä räspunsul corect este cel de la litera C. AstfeL pentru faptele sävărite sub vechea legea va fi stabilită legea mai favombilă, pentru faptele săvărşite sub legea nouă va h aplicatä legea nouä, iar tratamentul sancţionator al concursului va ii tot cel prevăzut de legea nouă. intrucăt pluralitatea de inĺracţiuni s-a desăvărşit sub această lege. —

Răspuns: B (primire in profesie avocat stagiar, 2017) Dată fiind asemănarea acestei intrebări cu precedenta, ne vom rezuma a arăta punctual care elemente ale variantelor de răspuns determină validitatea sau nu a răspunsutui. ‘

7

—

.

__7••.7.

77

IOAN-PAuL

cHlS, CRISTINEL GHIGHECI

EXPLICAŢII

515

Varianta de Ia Iitera A este eronată, intrucát regula aplicärii globale a Iegii contravine principiului neretroactivităţii Iegii in cazul concret analizat. Aşadar, cu toate că regula aplicării in mod global a Iegii este corectä, aceasta nu se aplică in speţă. Varjanta de Ia Iitera B este corectă, intrucăt descńe intocmai cum trebuie să procedeze instanţa in cazul dat. Pentru [aptele săvărşite sub Iegea veche se va stabili care este Iegea mai favorabilä, Iegea veche sau Iegea nouă, iar pentru faptele noi se va aplica in mod obligatoriu Iegea nouă. Varjanta de Ia Iitera C este eronată, intrucăt tratamentul sancţionator aI pluralitáţii de infracţiuni va fi stabilit in mod necesar potrivit Iegii noi, Iegea sub care pluralitatea s-a desăvărşit (art. 10 din Legea nr 187/2012). 5. Räspuns: A, B (primire in profesic avocat stagiar, 2017) Regula aplicării in mod global a Iegií exclude posibilitatea combinärfl prevederilor mai favorabile din Iegile succesive Aşadar, in cazul in care toate infracţiunile au fost săvărşite sub codul anterior, in cau2ă va fi aplicat fie codul vechi, sub toate aspectele, fie codul nou, sub toate aspectele. Aşadar, va fi interzisă aplicarea Iegii noi pentru o inĺracţiune, a Iegii vechi pentru alta etc. Faţă de cele arătate, variantele de răspuns de Ia Iiterele A şi B sunt corecte. Varianta de Ia Iitera C este eronată, regula aplicärfl facultative a Iegii penale mai favorabile nefiind prevăzută de actuala Iege penală, Aceasta era prevăzutä sub Iegea veche şi era aplicabilă in condiţiile intervenirii unei Iegi mai favorabile după rămănerea definitivä a hotărârii. —

6. Răspuns: A, B (primiro În proťesie avocat sta giar, 2015) Prin Decizia nr. 265/2014 (M. Qf, nr, 372 din 20 mai 2014), Curtea Constituţională a stabilit regula aplicării legii mai favorabile in mod global, regulă care nu permite combinarea prevederilor din Iegi succesive in stabilirea şi aplicarea Iegii penale mai favorabile. De asemenea, potrivit art 5 alin. (2) CP, Ia aplicarea IegH mai favorabile va fi avut in vedere şi actul normativ declarat neconstituţional, dacă s-a aflat in vigoare oricănd intre momentul săvărşirii faptei şi pronunţarea hotärării delinitive in cauzä şi dacă a cuprins dispoziţii penale mai ĺavorabile. Prin urmare, variantele corecte de räspuns sunt cele Ia Iiterele A şi B. —

7. Răspuns: A (NB: in prezent, C) (primire in profesie avocat detinitiv, 2016) Prezenta intrebare se referă tot Ia aplicarea Iegii penale mai favorabile intervenite anterior rămănerii definitive a hotärării, aplicarea Iegii mai favorabile producănd efecte cu privire Ia caracterizarea infracţiunü. Pentru rezolvarea prezentei intrebări trebuie să se cunoască faptul că inşelăciunea care a produs consecinţe deosebit de grave era pedepsită sub Iegea veche cu inchisoarea de Ia 10 Ia 20 de ani. Actualul Cod penal sancţionează fapta de inşelăciune cu pedeapsa inchisońi de Ia 6 Iuni Ia 3 ani, pentru forma tip, respectiv de Ia un an Ia 5 ani, pentru forma agravată (art. 244 CP; varianta agravată prevăzutä la art 2561 nu se aplicä faptelor sävărsite anterior intrării in vigoare a O.U.G. nr 18J2016). De asemenea, trebuie să se aibä in vedere faptul cä Ia data examenului sintagma „şi impotriva aceluiaşi subiect pasiv din cuprinsul dispoziţiitorart. 35 alin. (1)CP nu fusesedeclarată neconstituţională (Decizia CCR nr. 368/2017, M. Of. nr. 566dm 17 iuIie2Ol7). Pornind de Ia cele arătate, reţinem că, dat fiind faptul cä infracţiunea de inşelăciune a fost sävărşită sub Iegea veche, aplicarea Iegii mai !avorabile anterior rämănerU definitive a hotărării presupune aplicarea in mod global a unei Iegi fie a Iegii vechi, fie a Iegii noi. In prezent, constatăndu-se unitatea de rezoluţie infracţională, inculpatul va fi trimis in judecată pentru săvărşirea unei singure infracţiuni, comisä in formă continuată (5 acle materiale), Iegea nouă fiind mai blăndă, faţă de Iimitele de pedeapsă amintite. De aceea, de /ege Iata, avăndu-se în vedere şi decizia Curţii Constituţionale, răspunsul corect este ceI de Ia Iitera C.

I

—

—

j 8. Răspuns: C (admitore INM şi in magistratură, 2014)

Speţa ridică problema aplicării dispoziţiilor art 5 CP, in cazul unei condamnări deflnitive Ia pedeapsa inchisorii de 3 ani, dacă Iegea nouă ar prevedea pentru infřacţiunea respectivă un maxim special chiar de 3 ani, insă ar prevedea şi pedeapsa alternativä cu amenda. Potrivit art 6 alin. (1> CP, cänd după rămânerea deťinitivä a hotărârü de condamnare şipănä Ia executarea comp!etă a pedepsei închisorii sau amenzü a inteivenit o Iege care prevede o pedeapsă mai uşoară, sancţiunea ap/icată, dacă depăşeşf e maximut speciaţ prevăzut de Iegea nouä pentru inĺracŕunea săvărşitä, se reduce /a acest maxím. Aşadar, aplicarea Iegń penale mai favorabile pedepselor definitive permite doar reducerea pedepsei aplicate Ia maximul special prevăzut de Iegea nouă pentru infracţiunea respectivă, Nu este posibilă schimbarea naturii pedepsei aplicate, chiar dacă Iegea nouă ar prevedea alternativ cu pedeapsa inchisońi şi pedeapsa amenzii. Aceasta, deoarece s-ar incălca autoritatea de Iucru judecat, nefiind posibilă in acest caz o nouă individualizare a pedepsei aplicate, Din acest motiv, răspunsul de Ia Iitera B care face referire Ia inlocuirea pedepsei inchisońi cu pedeapsa amenzii dacă instanţa apreciază cä aceastä pedeapsă este suficientă pentru reeducarea condamnatului, este un răspuns graşit. Răspunsul de Ia Iitera A este. de asemenea, greşit, deoarece apariţia unei Iegi noi care modifică maximul special aI pedepsei nu mai poate avea vreun efect asupra mäsurilor de siguranţă executate deja. Intr-adevăr. Iegea nouă prevede un maxim speciat de 3 ani inchisoare, iar pentru Iuarea măsurii de siguranţă a confiscării extinse, art 112 CP prevede condiţia ca Iegea —

—

516

EXPLICAŢII

DREPT PENAL, L PARTEA GENERALÄ

sä prevadă pentru infracţiunea sävărşită pedeapsa inchisohi de 4 ani sau mai mare. Măsurile de siguranţă se execută insă Ia rămănerea definitivä a hotărării prin care acestea au fost Iuate, iar Ia momentul executärii Ior Iegea prevedea pentru infracţiunea săvărsitä pedeapsa mai mare de 4 ani Reducerea ulterioară a maximului special la 3 ani nu are ca efect restituirea bunurilor conăscate. ci singurul efect preväzut de Iege in acest caz este reducerea maximului special aI pedepsei principaie aplicale condamnatului. Aceastä concluzie este susţinutá de rolul pe care iI joacă pedeapsa închisorii in economia dispunerii măsudi de siguranţä a confiscärii extinse. aceasta constituind o condiţie de admisibilitate a ei, care se veňücă numai Ia momentul dispunerii. raportul de drept execuţional nefiind aĺectat in vreun fel de modiflcările uiterioare a acestor condiţii. In cazul in care Iegea nouä ar prevedea o condiţie specialä a subiectului pasiv aI infracţiunfl, condiQe ce nu ar mai fi indeplinită in speţă, inseamnă cä a operat o dezincriminare in concreto a faptei săvărşite. Dacä Iegea nouă prevede că infracţiunea există dDar atunci când subiectul pasiv este un minor, iar in speţá subiectul pasiv era un major, rezultä că fapta concretă nu mai este prevăzută de Iegea penalä, fiind dezincriminată. Or, avănd in vedere această dezincriminare a faptei, aceasta nu va mai putea prDduce efecte pe viitor, nemaiputănd constitui nici primul termen aI recidivei, Astfel, potrivit art. 42 Iit. a) CP, la stabilirea stării de mcidivă nu se ţine seama de hotărările de condamnare privitoare la: a) ťaptele care nu mai sunt prevăzute de legea penală, Din acest motiv, räspunsul de Ia Iitera C este corect. 9. Răspuns: A (admitere in magistratură, aprUie 2017) Aplicarea Iegii penale mai favorabile, in cazul condamnării unei persoane pentru comiterea mai multor infracţiuni, in concurs, se face, prin poteză, in mod global, intrucăt scopul principal aI aplicärii art. 6CP este aceIa aI respectärii principiului Iegalităţii sancţiunilor impuse potrivit IegH vechi (aplicatä, evident, in mod global) raportat Ia noua reglementare, flind inlăturate in tot sau in parte acele sancţiuni care nu mai au susţinere in noua lege. Aşa (iind, apreciem corectă opinia comisiei de soluţionare a contestatiilor conform căreia, Decizia nr 26512014 a Curţi Constituţonale, la care face reťerire candidatuĄ nu este incidentă, întrucăt vizează art 5 CP iar nu art 6 CP care este avut in vedere de enunţul intrebănr ĺn cazul infracţiunilor definitiv judecate. aplicarea Iegii penale mai favorabile in temeiul art 6 cP se va face in mod gIobal. însä ţinándu-se cont de fiecare inĺracţiune in parte i de regimul de sancţionarea concursului de infracţiuni Astfe!, dacă se reduce o podeapsă aplicată pentru o infraciune in concurs, care ar fl mai mare decát maximul special prevázut de Iegea nouă pcntru infracţiunca rcspcctivă, se va calcula pedeapsa rezultantă L care s-ar ajunge prin aptcarea tuturor dispoziţiilor noului Cod penal (inclusiv cele privind sancţionarea concursului de infracţiuni), iar dacă rezultanta Ia care s-ar ajunge ar fi mai redusă decăt pedeapsa rezultantă pe care o execută condamnatul, atunci se va face aplicarea art 6 CP şi se va reduce această pedeapsă rezullantă. Este posibil ca in urma apcärii globale a noii Iegi peiiale să se ajuuyă au pedeapsa rezultanta mai mare decăt cea pe care o execută condamnatul, chiar dacá s-ar fi redus pedeapsa aplicatä pentru o infracţiune din concurs ĺn acest caz, se va reduce pedeapsa pentru una din infracţiunile aflate n concurs, care ar depăşi maximul special preväzut de noua Iege penală, dar se va menţine pedeapsa rezultantă, Din acest motiv, räspunsul de Ia Iitera A este ceI corect Răspunsul de Ia Iitera B este gresit, deoarece practica judiciară a statuat că se va face aplicarea art 6 CP chiar dacä se va reduce doar una din pedepsele aplicate pentru infracţiunile aflate in concurs şi se va menţine pedeapsa rezultantä. Este adevărat cä persoana condamnatä va executa in final aceeaşi pedeapsă, însă aplicarea Iegii penale mai favorabile doar pentru una din infracţiunile aflate in concurs, pentru care a fost condamnat in baza Iegii vechi, poate avea relevanţă în aplicarea altor instituţii de drept penal (de exemplu, graţierea pedepselor de pânä Ia un anumit cuantum). De aceea, practica judiciarä a statuat că se va face aplicarea art 6 CP chiar dacă se va menţine pedeapsa rezultantă aplicatä pentru pluralitatea de infracţiuni. Răspunsul de Ia Iitera C este greşit, deoarece nu existä nicio prevedere potrivit cäreia art 6 CP s-ar aplica doar pedepselor individuale, nu şi pedepselor definitive. Dimpotrivă, Iegea penalä mai favorabilä se va aplica, in temeiul ad. 6 CP. tuturor instituţiilor care au un efect asupra pedepsei rezultante.

I

10. Ráspuns: B (admitere in mogistraturi, mai 2018) Potrivit ad. 6 CP, cănd după rămánerea deflnitivă a hotărărü de condamnare şi pănä la executarea completă a pedepsei înclusorü sau arnenzü a intervenit o /ege care prevede o pedeapsă mai uşoară, sancţiunea aplicată, dacă depăşeşte maximul specia/ preväzuż de legea nouă penfw infracţunea săvărşitä, se reduce la acest maxim. Aşadar, legea instituie un remediu pentru a aduce in acord cu prevederie noului cod penal pedepsele aplicate sub imperiul vechiului Cod penaL care depăşesc maximul special prevăzut de Iegea nouă pentru infracţiunea respectivă, Din acest motiv. răspunsul de Ia Iitera B esie corect, având in vedere cä in acest caz suntem in prezenţa unui caz de aplicare a Iegii penale mai ĺavorabile după ;udecarea definitivă a cauzei. Răspunsul de Ia Iitera A este greşit, deoarece pedeapsa nu este nelegală, fiind aplicatä potrivit dispozí jiilor Iegale in vigoare Ia momentul rămănerii definitive a hotărării de condamnare. Răspunsul de Ia litera C este greşit deoarcce, din punct de vedere procedural, pentru aplicarea Iegii penale mai favorabile după judecarea deflnitivä a cauzei nu se recurge Ia formularea unei cäi extraordinare de atac, ci este prevăzută o cale distinctă. reglementată in art 595 CPR

517

EXPLICAŢII

I0AN-PAULCHI, CRISTINELGHIGHECI

j 11. Răspuns: A, C (primire în profesie avocat deflnitiv, 2015) Prin prezenta intrebare se pun in evidenţă interpretările date de inslanţa supremă a dispoziţulor art 187 CP, respectiv a sintagmei pedeapsä prevăzută de Iege. Potrivit textului amintit, prin pedeapsă prevăzută de lege se inţelege pedeapsa prevăzută in textul de lege care incriminează fapta săvărşitä in forma consumată, färä Iuarea in considerare a cauzeior de reducere sau de majorare a pedepsei. Astĺel, relevante rezolvării prezentei intrebări sunt: a) Decizia nr 7/2014 (M. Oí nr. 471 din 26 iunie 2014) prin care Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit că in aplicarea legii penale mai favorabiÍe, potrivit art. 6 CP, în cazul infracţiunilorcontinuate, prin sintagma „maxim special prevăzut de legea nouă pentru infracţiunea sävărşită se înţelege maximul special prevăzut de Íege pentru infracţiune, fără Iuarea in considerare a cauzei de majorare a pedepsei prevăzută pentru infracţiunea continuată; b) Decizŕa nr 6/2014 (M. OĹ nr 471 din 26 iunie 2014) prin care Inatta Curte de Casaţie şi Justi(ie a stabilit că in ap//carea legii penale mai favorabUe după judecarea deflnitivă a cauzei, potrivit art. 6 alin. (1) CP in cazul tentativei, limita maximă a pedepsei ce trebuie avută in vedere este maximul prevăzut de Íege pentru forma tentată (maximul special aÍpedepseiprevăzute de lege pentru infracţiunea consumatä, redus sau inlocuit conform dispoziţmor privind tratamentul sancţionator al tentativei). Faţă de toate acestea, observăm că variantele de la Iiterele A şi C sunt corecte. —

12. Răspuns; B, c (primire in profesie avocat detînitiv, 2014) Intrebarea atinge atât aspecte referitoare Ia aplicarea Iegii penale pănă Ia judecarea definitivă a cauzei, căt şi aspecte reĺeritoare Ia aplicarea IegH penale după judecarea definitivă a cauzei, variantele de Ia Iiterele B şi C fiind corecte. Astfel, esle incident art 5 CP referitor Ia aplicarea Iegü mai íavorabile pănă Ia judecarea dehnitivă a cauzei cu privire Ia a doua faptă. Nu interesează, în economia discuţiei, ĺaptul că Iimitele de pedeapsä sunt asimetńce căt timp prin ipotezä nu se aratä dacă instanţa va aplica pedeapsa indreptată spre minimul ori spre maximul special, Cu privire Ia condamnarea Ia pedeapsa detenţiunb pe viaţă devin incidente dispoziţiile art 6 CP referitoare Ia aplicarea Iegii penale mai favorabile după judecarea definitivä a cauzei. In concret instanţa va íntocui pedeapsa aplicată sub Iegea veche cu maximul ŕnchisorii prevăzut pentru acea infracţiune de Iegea nouă (art. 6 alin. (2) CP]. Varianta de Ia Iitera A este eronată, intrucât ipoteza nu tratează vreun caz de dezincriminare a infracţiunitor, Iegea nouă prevăzând in continuare ca infracţiuni faptele săvârşite. —

stagia, 2014) j 13. Răspuns: s, c (primire în profesie avocat ĺn aceastä speţă sunt incidente dispoziţiile privind aplicarea Iegii penale de dezincńminare şi aplicarea Ieii penale mai favorabile pănă la judecarea dehnitivă a cauzei, In această ordine, reţinem că infracţiunea se consideră dezincriminală atunci când nu mai este prevăzută de Iegea nouă. Totodată, vom fi in prezenţa unei dezincriminări atunci cănd Iegea nouă modifică elementeleconstitutive ale mnfracţiunii, inclusiv a formei de vinoväţie, iar fapta săvărşită nu mai întruneşte noile condiţii. Aşadar, varianta de răspuns de Ia Iitera B este corectă, intrucăt Ia data intrării in vigoare a Iegii de dezincriminare executarea pedepsei pronunţate in baza vechiului Cod penal a incetat. Suntem in prezenţa aplicării Iegii penale mai favorabile Tn cauzele pendinte atunci cănd prin noua Iege s-au modificat Iimitele de pedeapsă. Tn baza acestui principiu, dacă Iegea veche este Iegea mai favorabilă, aceasta va ultraactiva aşadar, iar dacă Iegea nouă este Iegea mai favorabilă, aceasta va retroactiva va fi aplicată, cu toate că nu se mai află in vigoare săvărşirii infracţiunii. ulterior vigoare in a intrat că toate cu cauză, în fiind aplicală Varianta de Ia Iitera A este eronată, intrucăt ipoteza nu fumizează suficiente elemente care să conducă Ia existenţa unui concurs de infracţiuni, Nu este suficient pentru a face o justä caracterizare a pluratitäţii de infracţiuni informaţia cä ambele infrac(iuni au (ost săvărşite inainte de intrarea in vigoare a noului Cod penal, chiar şi in această ipoteză ne putem afla in prezenţa unui concurs de infracţiuni, la fel de bine cum ne-am putea afla in prezenţa unei recidive ori pluralitäţi intermediare. —

—

—

—‚

j 14. Răspuns: A, c (primire în profesie avocat definitiv, martie 2019) Potrivit art. 6 alin, (5) CP, atunci cănd Iegea nouă este mai favorabilă sub aspectul pedepsei pńncipale, pedepsele complementare neexecutate (şi, implicit, pedepsele accesorii) care au corespondent in Iegea nouă se execută in conţinutul şi Iimitele prevăzute de aceasta, Aşa cum am arătat anterior (nr 3), combinarea prevederilor din Iegile succesive nu este permisă. potrivit Deciziei CCR nr 265/201& Varianta de räspuns de Ia Iitera B este eronată. intrucăt contravine principiului aplicării globale a Iegii penale mai favorabile şi a principiului neretroactivităţH Iegii. —

j 15. Răspuns: B (primire in profesie avocat definîtiv, 2017) Aceaslă intrebare se referă tot Ia aplicarea Iegii penate mai favorabite până Ia judecarea definitivä a cauzei. Raportat Ia variantele de răspuns, cea de Ia IiteraAeste eronată, intrucăt Iegea veche care nu mai este in vigoare nu poate ultraactiva decăt atunci cănd conţine dispoziţii mai favorabile. —

518

EXPLICAŢII

DREPT PENAL. 1. PARTEA GENERALÁ

Varianta de Ia litera B este corectă, legea care prevede existenţa unor condiţii suplimentare Ia punerea în mişcare sau Ia exercitarea acţiunii penale fiind mai favorabilä acuzatului de vreme ce răspunderea penală poate fi inlăturată dacă noile condiţii nu sunt respectate. Varianta de la litera C este eronată, intrucât limitarea sferei de aplicarea cauzelor de nepedepsire echivaiează cu inaplicarea unor cauze de inlăturare a räspunderii penale dacă, potrivit leqii vechi, puteau fi incidente. AstfeL Iegea care Iimiteazä sfera de aplicarea unei cauze de nepedepsire nu poate fi mai favorabiiä.

(

16. Räspuns:A, B(primire în profesîe—avocatstagiar, 2016) De principiu. potrivit art. 15 alin. (2) din Constituţie, Iegea dispune numai pentru viitor. Prin excepţie, legea penală nouä poate dispune pentw trecut, aşadar. poate retroactiva, atunci când este mai favorabilă. O altä excepţie deJa principiul neretroactivităţii legii penale o constituie şi legile penale de dezincńminare, astfel, potrivit art, 4 teza I CP, íegea penalä nu se aplică faptelor sävărşite sub legea veche, dacă nu mai sunt prevăzute de legea nouă. ln aceste condiţii. observăm că variantele de răspuns A şi B sunt corecte. Varianta de Ia Iitera C este eronată, intrucât este in contradicţie cu ceIe arătate mai sus. De pildă, in ipoteza intrării in vigoare a unei Iegi de modificare a Codului vamal, o !ege extrapenală care conţine dispo2itji penale. Iegea va retroactiva numai in condiţiile arătate anterior, respectiv numai dacă această Iege este mai favorabilă situaţiei persoanei care a săvărşit o infracţiune. 17. Răspuns: B (admitere INM şi în magistratură, 2015) Potrivit art. 4 CP, /egea penalä nu se ap/icä fapte/orsävărşite sub legea veche, dacă nu mai sunt pruvăzute de legea nouä. ln acest caz, executarea pedepselor, a mäsuriĺor educative şi a măsurilor de siguranţă, pronunţate în baza legii vechi, precum şi toate consecinţele ponalo alo hotärórilorjudecătoreşti privitoare la aceste fapte incetează prin intrarea în vigoaw a legii nui. Dezincriminarea unei fapte prevăzute de egea penală nu trebuie văzută doarin abstracto, adică atunci când fapta respectivă nu mai este preväzută deloc ca infractiune, ci si in concreto, adică atunci cánd fapta abstractă continuă să fie incriminată de legea penală, dar fapta concretä săvârşită de o persoană urmărită penal sau judecată pentru aceasta nu mai intruneşte elernent&e constitutive ale infracţiunii, aşa cum este aceasta reglementată in Iegea penală nouă In consecinţä, dacä Iegea veche prevede că iap[a este iii[racţiune doar daçá persoana vătämată are o anumita vărsta (de exemplu. este infracţiune doar dacă pnrsoana vătămată are sub 16 ani), iar legea nouă coboară această limită mininlă de vărstä (de exemplu. este inîracţiune doar dacă persoana vatamată are sub 15 anl), intr-o speţă concretă persoana vătămată având 15 ani şi jumatate, rezultä că, deşi fapta era infracţiune sub imperiul legii vechi, odată cu intrarea in vigoare a legii noi aceasta nu mai constituie nfracţiune In acest caz a intervenit o dezincriminare a faptei comise. chiar dacă, in abstracto, fapta continuâ să Vie incriminata de Iegea penala, Fata de aceste aspecte, ráspunsul indicat la Iitera B este corect Instituirea unei cauze de nepedepsire care ar fi incidentă intr-o cauză nu reprezintă o dezincriminare a faptei, Cauzele de nepedepsire au altä natură juridică. in cazul lor fapta continuă să fie incriminată, însâ, din considerente de politică penală, tegiuitorul a ales să nu le pedepsească. Temeiul soluţiei de ctasare sau de încetare a procesului penal este altul decât ceI incident in cazul in care fapta a fost dezincriminată Din acest motiv, răspunsul de la Iitera A este greşit. La fel, în cazul in care o faptă va fi urmârită doar la plángerea prealabilä, potrivit legii noi, iar persoana vätämată nu íormulează plângere prealabilă, nu inseamnä că fapta penalá a fost dezincriminată, ci că este incidentá o cauză care inlâturä räspunderea penalä Temeiul solutiei de clasare sau de incetare a procesului penal este diferit şi in acest caz, Pe aceste considerente, răspunsul de Ia Iitera C este greşit

I

ls. Răspuns; C (primire în proťcsic avocat stagiar, maflîe 2019) Dezincriminarea faptei operează, de lege lata. fie atunci cănd infracţiunea nu mai este prevăzută de noua lege penală. fie atunci când modificările elementelor constitutive aduse infracţiunii face ca aceasta să nu mai poată fi reţinută, Nu suntem in prezenţa unei legi de dezincriminare atunci cánd fapta este incriminarä de Iegea penalä nouă insă sub o altä denumire (de pildä. infracţiunea de primire de foloase necuvenite este preväzută in actualul Cod penal ca infracţiune de Iuare de mită), prin urmare, varianta de räspuns C este corectă. Varianta de răspuns A este eronată, intrucăt dezincriminarea faptei nu produce efecte cu privire Ia pedepsele, măsurile educative ori măsurile de siguranţä deja executate. In ipoteza in care confiscarea bunului nu ar fi fost executatâ Ia data intrării in vigoare a Iegii de dezincriminare, măsura de siguranţă nu ar mai fi fost executatä. Varianta de răspuns B este, de asemenea, eronată, intrucăt dezincriminarea faptei se raportează in mod exclusiv Ia primele două trăsături esenţiale ale infracţiunii, prevederea de Iegea penală şi săvărşirea faptei cu vinovăţia prevăzutä de Iege. -

§2, Aplicarea legii penale în spaţiu

I

19. Răspuns: A, C (primire in proťesîe avocat stagiar, maflie 2019) Prezenta intrebare pune in discuţie principiul teritorialităţii Iegii penale, Potrivit acestui principiu, Iegea penală romănă se —

aplicä infracţiunilor săvârşite pe teritoriul Romániei, respectiv oriunde peîntinderea de pămánt, marea teritorialä, apele cu solul,

EXPLICAŢII

I0AN-PAuLCHIS, CRISTIMELGHIGHEcI

519

subsolul şi spaţiul aerian cuprinse intre frontierele de stat. Aşadar, infracţiunea comisă Ia bordul unei nave comerciale sub pavilion străin in timpul tranzitării mării teritoriale a Romániei este o inťracţiune săvărşită pe teritoriul României, Potrivit art 26 din Legea nr. 17/1990 (M. Of. nr 252 din 8 aprilie 2014),jurisdicţia penalä a Romănieise aphcä cu privim la orice infracţiune săvărşită pe teritoriul román de către persoane imbarcate Ia bordul navelor străine (olosite in scopuri comercia/e, precum şi cu privire /a orice infracţiune sävărşită Ia bordul unei asemenea nave, pe timpul cănd aceasta se aflä în pońurile románe şti sau în apele maritime interioare. De aceea, apreciem noi, varianta de răspuns de la litera A este emnată, Iegea română aplicăndu-se in baza principiului teritorialităţi in ipoteza descrisă de varianta de răspuns. Varianta de räspuns B este eronată, intrucât principiul teritorialităţii se aplică şi atunci când s-a efectuat un act de execulare, de instigare sau de complicitate ori s-a produs, chiar in parte, rezultatul infracţiunii. Varianta de ráspuns C este corectă, faţă de dispoziţiile art. 12CR, care prevăd, prinłre altele. că principiul teritorialităţü Iegü penale romăne se aplică numai dacă nu se dispune altfel printr-un tratat intemaţional Ia care Románia este parte. 20. Răspuns: B (primire În proťesie avocat detínitiv, 2017) Personalitatea Iegh penale române este prima excepţie de Ia regula teritorialităţii, Iegea penală romănă aplicăndu-se şi infracţiunilorsävărşitein afara ieritoriului ţähi de către un cetăţean român sau de o persoanâ juńdicä română. Infracţiunea trebuie sä aibă o anumită gravitate, respectiv să fie pedepsită de Iegea penală română cu detenţiunea pe viaţä ori inchisoarea mai mare de 10 ani sau să fie indeplinită condiţia dublei incriminâri in celelalte cazuri [art. 9 alin. Iiţ. c) CR9 etc. ĺn aceste ipoteze, dacă au fost luate măsuri asigurătorii în vederea reparării pagubei produse prin infracţiune, instanţa va dispune, după caz, fie menţinerea acestora (in cazul admiterii acţiunii civile), fie, din contră, ridicarea lor (in cazul respingerii acţiunii civile). O altă măsură pe care o poate dispune instanţa cu privire la latura civilă a procesului este aceea dea Iäsa nesotuţionată acţiunea civilă, Aceste cazuri sunt limitativ prevăzute de lege [art. 25 alin. (5) CPP], acţiunea civilă fIind lăsată nesoluţionată in caz de achitare a inculpatului sau de încetarea procesului penal in baza art 16 alin. (1) lit. b) teza 1, lit. e) şi f) cu excepţia prescripţiei, i) şi j), in caz de incetare a procesului penal ca urmare a retragerii plângerii prealabile, precum şi in cazul prevăzut de art 486 alin. (2) CPR In acest caz, pornind de la premisa că au fost luate măsuri asigurătorii in cauză, in conformitate cu dispoziţiile art 397 alin. (5) CRR, instanţa te va menţine, acestea incetând de drept in termen de 30 de zile de Ia rămănerea definitivă a hotărării, dacă persoana vătămată nu introduce acţiune in faţa instanţei civile. Faţă de toate acestea. singurul răspuns corect este cet de la litera C. —

29. Răspuns: c (primire in profesie avocat detinitiv, martie 2019) Atunci cánd in cadrul unui proces unic sunt exercitate cele două acţiuni judiciare, penală şi civilă, cu privire la aceasla din urmă, instanţa penală are numai trei posibilitâţi: admiterea acţiunii civile, respingerea acţiunii civile ori lăsarea nesoluţionată a acţiunii civile. In această ordine, instanţa atunci cănd constată că fapta delictuală există şi a fost săvârşită cu vinovăţie de către persoanele responsabile, va admite acţiunea civilă şi le va obliga pe acestea fie la repararea prejudiciului material prin restituirea Iucrului, atunci cănd este posibil, fle la plata unor despăgubiri băneşti. Soluţia admiterfl acţiunii civile poate fi dispusă intotdeauna când instanţa pronunţă condamnarea, renunţarea la aplicarea pedepsei sau amănarea aplicării pedepsei ori ia faţä de inculpatul minor o măsură educativă. Totodată, sotuţia admiterii poate fi dispusă, de pildă, in cazul in care instanţa pronunţă achitarea in temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza a Il-a CPR fapta nu a fost săvărşită cu vinoväţia prevăzută de lege ori in cazul in care instanţa pronunţä incelarea procesului penal in temeiul art. 16 alin. (1) lit. f) CPP a intervenit prescripţia răspunderii penale. Din contră, instanţa va pronunţa intotdeauna respingerea acţiunii civile atunci cănd soluţia achitäňi a fost dlspusă pe unul dintre cazurile prevăzute de art 16 alin. (1) lit. a) şi c) CRP— fapta nu existä ori nu există probe că o persoană a săvărşit infracţiunea.

I

—

—

—

—

726

EXPLICAŢII

DREPT PROCESUAL PENAL. 1. PARTEA GENERALĄ

În aceste ipoteze, instanţa penală soíuţionează acţiunea civilă, printr-o soluţie de admitere ori, aşa cum am arătat, printr-o soluţie de respingere. Soluţionarea acţiunii civile in cadrul procesului penal reprezintä regula [art. 25 alin. (1) CPP]. Prin excepţie, instanţa va lăsa nesoluţîonată acţiunea civilă in caz de achitare a inculpatului sau de incetare a procesului penaL Tn baza art, 16 alin. (1) Iit. b) teza 1, Iit. e), f) cu excepţia prescripţiei, i) şi j), in caz de incetare a procesului penal ca urmare a retragerU plăngerii prealabile, precum şi in cazul prevăzut de art. 486 alin. (2) CPP [art. 25 alin. (3) CPP]. Faţă de toate acostea, singura variantä corectä de răspuns este cea de la Iitera C. —

30. Răspuns: A, B (P18: in prezent, doar A) (primire in profesie avocat definitiv, 2014) Potrivit art, 25 alin, (5) CPP, instanţa Iasă nesoluţionată acţiunea civilă, in cazul dispunerii soluţiei de incetare a procesului penal, atunci când soluţia este intemeiată pe dispoziţiile art. 16 alin. (1) Iit, e), f)— cu excepţia prescripţiei, i) şi j), precum şi in cazul in care soluţia a fost dispusä ca urmare a retragerii plăngerii prealabile de către persoana vătămată. Faţă de toate acestea, se constatä că, de /ege Iata, numai varianta de Ia Iitera A este corectă. Tn cazul in care instanţa dispune incetarea procesului penal pentru cä a constatat o cauză de nepedepsire prevăzută de Iege, acţiunea civilă va ti soluţionatä de cätre instanţa penală, inculpatul putănd fi obligat Ia plata unor despăgubiri civile. —

I

—

I

—

31. Răspuns: A (primire in profesie avocat stagiar, 2014) Retragerea plăngerii prealabile in cazul infracţiunilor pentru care retragerea acesteia inlătură răspunderea penală este manifestarea de voinţă a persoanei vătămate dea opri conlinuarea procesului penal şi tragerea inculpatului Ia răspundere penalä. Efectul retragerii plăngerii prealabile este izolat Ia Iatura penală a procesului, fiind inläturatä räspunderea penalä a persoanei Ia care ea se referä, aceastä manifestare de voinţă neavănd niciun efect substanţia( asupra acţiunii civile promovate. Din perspectivä procesuală, prin retragerea plăngerii prealabile, instanţa penală isi pierde aptitudinea de a rezolva raportul de conflict, motiv pentru care acţiunea civilă va fi lăsată, in toate cazurile, nesoluţionatä. Prin urmare, corectă este varianta de răspuns de Ia Iitera A. 32. Răspuns: C (primire in profesie avocat definitiv, 2015) În cazul in care instanţa penalä pronuntä achitarea inculpatului, acţiunea civilă fie va fi rezolvată in sens pozitiv, prin admiterea ei şi obligarea inculpalului ia restituirea bunului ori la plata despăgubirilor civile, lie in sens negativ, prin respingerea acţiuniiAstfel, de pitdă, instanţa va admite acţiunea civilă când va pronunţa achitarea inculpatului in temeiul art 16 alin (1) lit h) teza a lI-a CPP, prin ipoteză fapta existănd, fiind sävărşirä de către inculpat şi constituind temei aI răspunderii civile delictuale indiferent cu care formä de vinoväţie a fost sävărşitä. Din contră, instanţa va respinge intotdeauna acţiunea civilä dacä temeiul achitärii este art 16 atin (1)Ýit. a) fapta nu existä sau art. 16 alin. (1)Iit. c)CPP nu existä probe cä o persoanä o sävărit infracţiunea. Desigur, instanţa va respinge acţiunea civilá şi in celelalte cazuri de achiţare atunci când constatä cä nu sunt iiide1liliile, iii riiud cuiiiulativ, cuiidiţiile iăspuiideiii civile delictuale. Atunci cănd instanţa penalä achitä inculpatul pentru cä fapta reţinutä in sarcina lui nu este preväzută de Iegea penală, acţiunea civilă va fi Iäsată nesoluţionatä. Soluţia este firească, intrucăt, prin ipoteză, in faţa unei instanţe care are in definitiv competenţa să rezolve raporturi de confiict exclusiv penale este adus un raport nepenal. Aşadar, in acest caz, instanţa penală constată că respectiva cauză nu trebuia să fie inregistrată pe rolul său, cä fapta, nefiind penalä, trebuie judecatä de o altä instanţă. Prin urmare, in acest caz, instanţa penalä nu va soluţiona acţiunea civilä in acest cai Faţä de toate acestea, singurul răspuns corect este ceI de la Iitera C. -

33. Răspuns: A, B (primire in profesie avocat stagiar, 2017) În cazul in care instanţa penală pronunţată achitarea, va rezolva, de regulă, şi acţiunea civilă. Singurul caz de achitare care impune instanţei penale să Iase nesoluţionată acţiunea civilä este ceI preväzut de art. 16 alin. (1) Iit. b) teza l CPP fapta nu este preväzută de legea penală, Raţiunea acestui caz de nesoluţionare a acţiunii civile I-am explicat anterior Aşa fiind, varianta de răspuns de Ia IiteraAeste corectă, răspunderea civilă delictuală fiind antrenată indiferent de vinovăţia cu care inculpatul a săvărşit fapta, in timp ce varianta de răspuns de Ia Iitera C este greşită. Varianta de Ia Iitera B este, de asemenea, corectä, întrucăt, in situaţia existenţei cauzelorjustificative, instanţa penală este obligatä să rezolve acţiunea civilă, fie prin admitere, fie prin respingere a cererii. Evident, adesea, instanţa penală va respinge acţiunea civilă exercitată atunci când va reţine o cauză justificativă, intrucăt, aşa cum s-a arătat in doctrină, antijuridicitatea nu este un concept specific dreptului penaL ci un concept unitar, valabil pentru intreaga ordine juridicä, cauzele justificative recunoscute in dreptul penal producănd, de regulă, efecte şi in celelalte ramuri de drept. Aşadar, de pildă, o faptă comisă in Iegitimă apărare nu atrage nici sancţiuni de află natură (FL. STRETEANU, D. NITu, Drept penal. Parlea generaiă, vol. 1, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2014, p 349); din contră, o faptă comisä in stare de necesitate va putea antrena răspunderea civilä delictuală a agentului (art. 1361 CC). —

—

IOAN-PAUL CHIS, VICTOR

VÄOUVA

EXPLICAŢII

727

34. Räspuns: B (primire în profesie avocat sta giar, martie 2019) n cazul in care soluţia incetării procesului penal s-a inţemeiat pe unul dintre cazurile prevăzute de art 16 alin. (1) lit. f) cu excepţia prescripţiei (i.e., a intervenil amnistia, decesul suspectului ori al inculpatului persoană fizică sau s-a dispus radierea suspectului ori a inculpatului persoană juridică), acţiunea civilä va fi lăsată nesoluţionată de cätre instanţa penalä. b cazul in care a intervenit impäcarea, potrivit art 159 alin. (2> CP, răspunderea penală va fi inläturată, iar acţiunea civilă slinsă, Aşa fiind, in acest caz, instanţa penală nu va lăsa nesoluţionată acţiunea civilă, ci o va rezolva, fie prin admilerea acesteia, luând act de tranzacţie ori acordul de mediere incheiat, fIe prin respingerea acţiunii. Disjungerea acţiunii civile presupune constituirea unui nou dosar şi rezolvarea acţiunii civile in mod separat şi nu pronunţarea unei soluţii asupra acesteia. Prin urmare, singurul räspuns corect este cel de la litera 8. —

—

35. Räspuns: C (primire în profesie avocat deĺinitiv, 2017) Faţă de cele arătate anterior variantele de răspuns de la literele A si B sunt eronate. Într-adevăr. disungerea acţiunii civile şi conslituirea unui nou dosar nu modifică în vreun fel competenţa instanţei penale art 26 alin. (1) teza finală CPP]. acţiunea civilă urmând a ii soluţionată în paralel, de aceeaşi inslanţă investitä cu soluţionarea acţiunii penale. Varianta de räspuns de la litera C este corectă, faţă de dispoziţiile art. 26 alin. (3) CPR probele administrate in procesul penal pánă la momentul dispunerii disjungerii sunt ale cauzei, aşadar, vor fi folosile ca legal administrate la soluUonarea acţiunii civile disjunse. —

36. Răspuns: B (primire în profesie avocat deűnitiv, 2015) Potrivit dispoziţiilor art 26 alin. (5) CPP, incheierea prin care instanţa disjunge acjiunea civilä este definitivă, ceea ce inseamnă că varianta de răspuns corectă este cea de la litera 8. Prin respectiva dispoziţie legiuitorul a urmärit excluderea acestei incheieri de la controlul exercilat pe calea apelului, intrucăt, in ipoteza in care încheierea ar fi putut fi deshinţată, urmările unei asemenea măsuri ar fi putut avea consecinţe şi implicaţi complexe (de exemplu, s-ar pulea infirma. indirect, inlreaga activitate de judecată desfăşurată în dosarul disjuns, inclusiv sentinţa pronunţată in cauză). —

37. Răspuns: C (primire in profesie avocat sta giar, august 2019) Am arätat anterior atăt faptul cä încheierea prin care instanţa penală dispune disjungerea acţiunii civile este definitivă [art. 26 alin. (5) CPP], căt şi raţiunea acestei dispoziţii legale. De asemenea, am arătat că, in acord cu dispoziţiile art. 26 alin. (3) CPP, probele admínistrate in cauză pănâ la disjungere vor fi folosite la soluţionarea acţiunii civile disjunse. Disjungerea acţiunii civile şi judecarea ei separatä poate fi dispusă de instanţă din oficíu ori la cererea procurorului sau a pärţilor ţart. 26 alin. (2) CP9. Prin urmare, singurul răspuns corect este cel de la litera C.

I

—

I

3B. Ráspuns: B, C (primire în profesie avocat deťinitiv, 2015) Cazurile de soluţionare a acţiunii civile la instanţa civilă sunt reglementate de art. 27 CPP. Astfel, persoana vätämată sau succesorii acesteia au dreptul sä se adreseze instanţei civile atunci cănd nu s-au constituit parte civilä in procesul penal ori, dacă s-au constituit, acţiunea civilă nu fost soluţionată. fle că procurorul a stins acţiunea penală printr-o soluţie de netrimitere in judecată (nesoluţionarea acVunii civile ĺiind consecinţa directă a acestei soluţii), fie că instanţa penată, rezotvănd acţiunea penală, a lăsat nesoluţionată acţiunea civilă. Tolodatä, persoana vălămată sau succesorii acesteia care s-au constituit parte civilă in procesul penat pot să introducä acţiunea in faţa inslanţei civile dacă procesul penal a fost suspendat (de pildä, s-a conslatat pe baza unei expertize medico-legale cä suspectul sau inculpatul suferă de o boalä gravă, care il impiedică să participe la proces). Persoanele interesate vor putea sesiza instanţa civilă, in baza unor probe noi, pentru diferenţa prejudiciului neacoperit in procesul penal in care procurorul a exercitat acţiunea penală ori pentru repararea prejudiciului născut sau descoperit după constituirea ca parte civilă in procesul penat. Faţă de toate acestea, rezultă că variantele corecte de räspuns sunt cete de la literele B şi C.

I

—

39. Răspuns: C (primire in profesie avocat detînitiv, 2016) Potrivit dispoziţiilor art 28 CPP hotärărea definitivă de achitare sau de incetare a procesului penal are autoritate de lucru judecat in faţa ins(anţei civile strict cu privire la existenţalinexisţenţa faptei şi a persoanei care a săvărşit-o (in măsura in care aceste aspecte au fost stabilite), inslanţa civilă nefiind insă legată de hotărărea penală in ceea ce priveşte existenţa prejudiciu/uí od a vinovăţiei autoruÍui fapteí ilicite. Pentru aceste motive. variantete de räspuns de ta literele A şi B sunt eronate, íar râspunsut de Ia litera C este corect.

1

—

-

-

728

EXPLICAŢII

DREPT PROCESUAL PENAL. 1. PARTEA GENERALĂ

§3, Participanţii în procesul penal 3J. Părţile, subiecţii procesuali principali şi drepturile acestora 40. Räspuns: B, C (admitere in magistratură, aprilie 2017) ln procesul penai, participanţii sunt organele judiciare, avocatuL pärţile, subiecţii procesuali principali, precum şi alţi subiecţi procesuali, In conformitate cu prevederile art. 32 CPP, părţile sunt subiecţii procesuali care exercitä sau împotriva cärora se exercită o acţiune judiciarä, acetia fiind inculpatul, partea civilä i partea responsabilă civilmente, b afara acestor subiecţi procesuali, legiuitorul a ales să reglementeze alte douä categorii de subiecţi procesuali, diferenţiate in raport de drepturile şi obligaţiile pe care le au in cadrul procesului penal. Astfel, cea de-a doua categorie de subiecţi procesuali este cea a subiecţilor procesuali principali. reglementatä de art. 33 CPP, in care se regăsesc suspectul şi persoana vătămată, cărora le sunt recunoscute aceleaşi drepturi şi obligaţii ca şi pärţilor, cu excepţia celor pe care legea le acordä numai acestora, iar cea de-a treia categorie, reglementată de art. 34 CPP, este cea a subiecţilor procesuali ordinari, care nu se incadrează in primele două categorii, dar cărora le sunt recunoscute anumite drepturi, obligaţii sau atribuţii in procedurilejudiciare penale, b această categorie intră martorul, expertul, interpretul, agentul procedural, organele speciale de constatare, precum şi alte persoane sau organe preväzute de lege. In raport de acest cadru normativ, constatäm cä räspunsul de la litera A nu poate fi corect, acesta evidenţiind cu caracter exclusiv doar una dintre categoriile subiecţilor procesuali, In acelaşi timp, observäm cä räspunsul de la litera B este corect, astfel cum am arätat mai sus, părţile fiind subiecţii procesuali care exercită sau impotriva cärora se exercitä o acţiune judiciarä. Deşi, in ceea ce priveşte aceastä categorie de subiecţi procesuali, legiuitorui a ales o denumire specifică, pentru a evidenţia slatulul lor special in cadrul procesului penaL acest aspect nu este de naturä să elimine în vreun fel calitatea lor de subiecţi procesuali. In ceea ce priveşte răspunsul de la litera C, este evident că acesta este corect enumerarea conţinutä fiind clarä i de naturä a evidenţia categoria altor subiecţi procesuali.

I

41. Răspuns: B (admitere INM i în magistratură, septembrie 2010) Suspectul este subiectul procesual principal cu privire la care, din datele si probele existente în cauză, rezultä bänuiala rezonabilä că a săvărşit o faptä preväzută de legea penală (art. 77 CPP), Calitatea de suspect este atribuitä de către procuror sau organele de cercetare penală, in condiţiile art. 305 alin (3) CPP. Suspectul are drepturile preväzute de lege pentru inculpat, dacă legea nu prevede altfel (art. 78 CPP), respectiv dacä legea nu garanteazä anumite drepturi exclusiv inculpatului. AstfeL in acest sens, reţinem posibilitatea pe care o are inculpatul în cursul urmăririi penale de a încheia un acord de recunoaşterea vinovăţiei, posibilitate pe care orqanele judiciare au obligaţia sä o aducă la cunoştinţa acuzatului cănd il audiază in calitate de inculpat [art. 108 alin. (4) CPP], In acelaşi dosar penal, părţile şi subiecţii procesuali principali pot avea mai multe calităţi. AstfeL in cazul in care persoana care a săvărşit o infracţiune de lovire a fost lovită la răndul ei, in aceleaşi circumstanţe de timp şi de loc, de persoana vătămatä din primul raport juridic ori de cätre o altä persoană, va avea douä calitäţi in acelaşi dosar, in măsura in care cauzele vor fi reunite. Totodată persoana acuzatä de sävărşirea unei infracţiuni se poate impăca cu persoana vătămată in cazul infracţiunilor care preväd expres aceastä posibilitate Iart. 159 alin, (1) CP], indiferent dacä persoana vätämată a inţeles sau nu sä se constituie parte civilä in procesul penaL Tmpăcarea poate interveni anterior ori in cursul procesului penal, dar nu mai tărziu de citirea actului de sesizare a instanţei Iart 159 alin. (3) CP], Faţă de toate acestea, singurul răspuns corect este cel de la litera B. Varianta de räspuns de la litera C este incompletă, impăcarea neputănd opera in cazul oricärei infracţiuni, ci numai in cazul acelor infracţiuni pentru care punerea in mişcarea acţiunii penale s-a fäcut din oficiu şi numai dacă legea prevede in mod expres că impăcarea este posibilă. Desigur, formularea variantei de räspuns nu este foarte precisă. Răspuns: A, c (primire in proťesie avocat definitiv, martie 2019) Potrivit dispoziţiilor art. 77 CPP, suspectul este subiectul procesual principal cu privire la care, din datele şi probele existente in cauzä, rezultă bănuiala rezonabilă că a săvărşit o ťaptă prevăzută de legea penalä. Ca o manifestare a dreptului la apărare recunoscut acuzatului in procesul penaL suspectul are dreptul dea fi informat de indată şi inainte dea fi ascultat despre fapta pentru care se efectuează urmărirea penală şi incadrarea juridică a acesteia [art, 10 alin. (3) CPP]. Aşadar, suspectului ii vor fi comunicate, inainte de prima audiere, natura şi cauza acuzaţiei care ii este adusä [art. 108 alin. (1> CPP]. Faţă de toate acestea, varianlele corecte de răspuns sunt cele de la literele A şi C. -

—

43. Răspuns: B, C (primire in profesie avocat sta giar, 2017; primire în profesie avocat definitiv, 2017) Calitatea de suspect ii este atribuită acuzatului prin ordonanţă, competenţa funcţională dea dispune această măsurä revenind atăt procurorului, căt şi organelor de cercetare penalä, De menţionat că ordonanţa prin care organele de cercetare penală

I

—

—

1knw1_.L

IOAU-PAuL

ÇHIS,

EXPLICAŢII

vlcTOR VĂDUvA

729

dispun eĺectuarea in continuare a urmăririi penale faţă de suspect este supusă, in termen de 3 zile, conflrmärii procurorului care supraveghează urmărirea penală in cauzä [art. 305 alin. (3) CPPJ. Ordonanţa prin care se dispune efectuarea in continuare a urmăririi penale este executońe, astfel că, pánă la verificarea ordonanţei de către procuror, suspectul se bucurä de toate drepturile procesuale recunoscute de Iege, iar acesta trebuie să respecte obligaţiile impuse, impotriva sa putăndu-se Iua măsura reţinerii pentru 24 de ore. Printre drepturile suspectului sau inculpatului se numărä şi dreptul de a consulta dosarul, in condiţiile legii Iad. 83 Iit. b) CPP], astfel că acuzatul poate solicita in tot cursul procesului penal consultarea dosarului, procurorul având posibilitatea dea restricţiona motivat acest drept [art. 94 alin. (4) CPPI. In vederea prezervării probatoriului, atunci când există riscul ca persoana vătămată, partea civilä. partea responsabilâ civilmente sau un martor să nu mai poată fi audiat in cursul judecäţii, procurorul poate sesiza judecătorul de drepturi şi libedăţi in vederea audierii anticipate [art. 308 alin. (1) CPP]. Din enumerarea subiecţilor procesuali care pot fi audiaţi anticipat au fost excluşi suspectul şi inculpatul, aceasta pe bună dreptate. intrucăt aceşti subiecţi procesuali (1) au obligaţia să se prezinte in faţa organelor judiciare ori de câte ori sunt chemaţi şi (11) nu sunl obligaţi să dea declaraţii in procesul penaL Faţă de toate acestea. variantele corecle de răspuns sunt cele de Ia literele B ş C.

I

44. Răspuns: A (admitere in magistratură, îunie 2019) Tn principiu. in cursul urmäridi penale. acuzalul poate avea calitatea de suspect si/sau de inculpat, calităţi care sunt atribuite in etapa de investigare a persoanei, Aceeaşi persoană poate avea in aceeaşi cauză atăt calitatea de suspect, cât şi pe cea de inculpat, după cum procurorul a dispus punerea in mişcarea acţiunii penale cu privire Ia toate faptele penale cercetare ori numai cu privire Ia una/unele dintre acestea Urmărirea penală va continua cu suspecUinculpat in cauză şi atunci cănd organul de urmărire penală nu a putut Iua contact cu acuzatul. intrucăt acesta Iipseşte nejustificat, se sustrage ori este dispărut. Dintr-un alt registru, reţinem că mäsura reţinerii poate ťi dispusă atât de către organele de cercetare penală, căt şi de către procuror, faţă de suspect ori inculpat [art. 203 alin. (1) CPPJ. Se constată, astfel, că singura variantă de răspuns corectă este cea de Ia Iitera A.

I

45. Răspuns: A (primire in proťesie avocat sta giar, 2016) Persoana vätămată este persoana care a suferit o vătămare fizicä, materială sau morală prin fapta penală (art. 79 CPP). Drepturile persoanei vătămate sunt enumerate Ia art. 81 CPP, printre acestea numărăndu-se dreptul dea formula cereri ce ţin de soluţionarea Iaturii penale a cauzei [art. 81 alin. (1) Iit. c) CPP], aşadar, inclusiv dreptul dea formula apeI in ceea ce priveşte Iatura penalä [ad. 409 alin. (1) Iit. d) CPP] şi dreptul de formula cereri de administrare de probe in tot cursul procesului penal [art. 81 alin. (1) Iit. b) CPP]. Totodatä, potrivit dispoziţiilor art. 308 CPP, in cazul in care există riscul ca persoana vätämată sâ nu mai poatä fi audiată ulterior, in cursul judecăţii, procurorul poate solicita judecătorului de drepturi şi Iibertăţi audierea anticipală a acesteia, asigurăndu-se astfel acuzatului dreptul efectiv de a-şi confrunta madorii acuzăriľ. Faţă de toale acestea, singurul răspuns corect este ceI de la Iitera A. Varianta de răspuns de Ia Iitera C este eronatâ, intrucăt este incompletă, şi nu Iimitează dreptul persoanei vătămate de a ťormuia cerere de administrare de probe doar dacä ţin de soluţionarea Iaturii penale a cauzei [art. 81 Iit. c) cPP].

I

—

46. Răspuns: A, B (primire in profesie avocat detinitiv, 2017) Făcănd referire tol la dispozitiite arl. 81 CPP, mai reţinem că persoana vătămalä are dreptul dea fi informată cu privire Ia drepturile sale [art. 81 alin. (1) Iit. a) CPPi şi dreptul dea adresa intrebări inculpatului. martorilor şi experţilor [art. 81 alin. (1) Iit. g) CPP], Acest drept se va exercita, de regulă, in scris in cursul urmâririi penale, faţă de caracterul nepublic. necontradictoriu şi preponderent scris aI acestei faze a procesului penaL Dreptul menţionat in varianta de răspuns de Ia Iitera C nu este prevăzut de Iege. De altfel, in faţa judecătorului de drepturi şi Iibedăţi pot fi formulate cereri care presupun pästrarea confidenţialităţii. niciun subiect procesual ori parte nefiind invitat să participe Ia soluţionarea acestora (de pildă, cererea de incuviinţare a efectuăhi percheziţiei domiciliare). Faţâ de toate acestea. variantele corecte de răspuns sunt cele de Ia Iiterele A şi 8.

I

—

47. Răspuns: A (admitere in magistraturä, apńhie 2017) Drepturile persoanei vătămate in procesul penal sunt prevăzute Ia ad. 81 CPR Printre aceste drepturi Ie aminlim pe cele relevante rezolvării prezentei intrebări, respectiv dreptul a fi asistată ori reprezentatä de avocat, iar in cazuhle prevăzute lege, obligaţia penlru organul judiciar de a-i desemna un avocat din oficiu dacă nu are apărător ales [art 81 alin. (1) Iil. h) raportat Ia art. 93 alin. (4) şi (5) CPPJ; dreptul dea propune administrarea de probe de către organelejudiciare [art. 81 alin. (1) Iit. b) CPP], indiferent dacă acţIunea penala s-a pus Tn miscare din oficiu ori Ia plângerea proalabilă formulatä; dreptul dea consulta dosarul de urmărire penală, in condiţiile Iegii ţart 81 alin. (1) Iil. e) cPPj, cu privire la acesta din urmä. reţinem că procurorul poate reslricţiona motivat consultarea dosarului, dacă prin aceasta s-ar putea aduce atingere bunei desfăşurări a urmăririi penale, pentru un termen nelimitat anterior punerii in mişcare a acţiunii penale şi pentru un termen de cel mult 10 zile ulterior dispunerii

73U

EXPLICAŢII

DREPT PROCESUAL PENAL 1. PARTEA GENERALą

acestei masuri. Limitănle exercitärii dreptului de consultarea dosarului sunt regIementate pe Iarg de dispoziţiile arĹ 94 CPP. Cu toate că aceste dispoziţii se referă Ia drepturile avocatului pärţilor şi al subiecţilor procesuali principali. apreciem că Iimitările pe care Ie conţin sunt pe deplin aplicabile şi atunci când dreptul dea consutta dosarul este exercitat personal de către titular Pentru aceste considerenle, singurul răspuns corect este cel de la litera A.

j 48. Răsptins A (admitere INM, noiembrie 2019) Persoana care a suferit o vătămare iizicâ, materială sau moralä prin fapta penală se numeşte persoana vătămată (art, 79 CPP). Persoana vătămată se poate constitui parte civilă în procesul penal, acţiunea civilă alăturatä acţiunii penale având ca obiect tragerea Ia răspundere civilă delictuală a persoanei responsabile, potrivit legii civile, pentru prejudiciul produs prin cDmiterea faptei care face obżectul acţiunii penale [art. 19 alin. (1)]. Odată cu punerea in mişcarea acţiunii penale, constituirea de parte civilă devine eficientä, persoana vătämalä participând in procesul penal sub o dublă calitate: de persDană vătämată şi de pade civilä. Subiecţii pasivi ai acţiunii civile sunt inculpatul şi, eventuaL partea responsabilă civilmente, introdusă in procesul penal in condiţiile Iegfl. Competenţa funcţională de rezolvare a acţiunii civile revine instanţei de judecată, ceea ce presupune că procurorul trebuie să dispună trimiterea in judecată a inculpatutui pentru fapta care constituie condiţia principală a răspunderii civile detictuale. Obligaţia de reparare a prejudiciului este, de regulă, solidarä, iar odalä admisă acţiunea, partea civilă are dreptul să aleagä cine va executa creanţa sa, In unele cazuri, legea stabileşte cä repararea prejudiciului cade in mod exclusiv in sarcina părţii responsabile civilmente (de regulă, pănă la un anumit plafon), partea civilä neavănd dreptul să solicite executarea creanţei decăt acestei persoane. Pentru aceste motive, varianta de răspuns de la litera A este corectă Comisia de soluUonare a contestaţiilor a apreciat in acelaşi sens, reţinănd cä persoana vätămată nu poate exercita acţiunea civUä in ťa(a instanţei penale cu privire la padicipanÇila săvársirea infracţiunii care nu au fost trímişi injudecată, intrucăt. poirivil art 19 nlin (1) CPR ac(iunea civilä exercitată in cadrul prncesu!ui penal are ca obiect tragema ia răsnundero ciuiĺă deUctua!ä j pemanelor responsabile civilmente potrivit legii civile pentru pmjudiciul produs prin comüerea faptei care ťace obiectul acţiunii penale. iar confomi art 19 alin. (2) CPR acţiunea civilă se exercită de persoana vätämatä sau de succesoňi acesteia care se constituie parte civilă împotriva inc:ilpatului L după caz. a pärţü rcspcnsahIe civilmente. Rezultă. aşadar că acţiunea civilă se poate exercita numai impntríva inculpaţilor trimişi in judecata. intrucăt numai aceştia fac obiectul /udecâţii, faţă de ei exerciändu-se şi acţiunea penală in aceea cauză. Cu privire la varianta de răspuns de Ia litera B trebuie făcute căteva precizări. ln accepţiunea Comisiei de elaborare a subiectelor, acţiunea civilă se exercitä numai impoiriva pär-ţii care are obligaţia dea repara preiudiciul cauzat prin ŕapta penalä dedusä judecäţii, In opinia noastră. acest raţionament este eronat. intrucăt exercitarea acţiunii civile reprezintä o activitate complexă in r_adru! căreia partea civiiă urmăreçfe sä dcvcdească in mod cumulativ ccndi'iiio răspundcri civilo dclictuale, respectiv fapta ilicită, prejudiciul, raportul de cauzalitate între fapta ilicilă şi prejudiciu şi vinovăţia autorului faptei Hicite şi prejudiciobile. Or, această activitate se realizează, in primul rănd, in contradictoriu cu autorul faptei, şi nu cu persoana care va obligată la reparaţia prejudiciului cauzat prin infracţiune in eventualitatea admiterii acţiunh. Aşadar, acţiunii civile exercitate de partea civilă ii corespunde o contraacţiune, exercitată, in primul rănd, de autorul faptei de!ictuale. Apreciem cä aläturarea acţiunii civile in procesul penal are ca fundament comun nu doar identitatea temeiului de fapt ci si identitatea subiectului pasiv Aconsidera altfeL ar insemna cä partea responsabilă civilmente poate b chematä sä răspundă in faţa părţii civile, alăturat attor inculpaţi trimişi in judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni unice, chiar in Iipsa persoanei pentru a căroi fapżä răspunde patrimnnial. Aşadar, cum exercitarea acţiunii civile impotriva incupatului şi a părţii responsabile civilmente nu exclude obligarea numai a părţii responsabile civilmente la repararea prejudiciului cauzat prin infracţiune, apreciem cä varianta de răspuns de Ia titera B este discutabilă (A. ZARAFiU, op.cit,. p. 105). Partea responsabilä civilmente care poate fi obligată singurä la repararea prejudiciului este societatea de asigurări, insä aceasta intr-un anumit plafon prestabilit, la eventualul excedent urmănd a fi obligat inculpatul, Or, a-l exclude a priori pe inculpat din sfera subiecţilor pasivi ai acţiunii civile numai pentru că a fost introdus asigurătorul in calitate de parte responsabilă civilmente este greşit, de vreme ce obligaţia de reparare a prejudiciutui poate fi partajată intre aceştia Comisia de soluţionare a contestaţiilor a apreciat că varianta de räspuns B nu poate fă corectă, intmcát, potrivit dispoziţiflorart. 86 CP% persoana care, potrivit legii civile, am obligaţia Iegală sau convenţională de a mpam in intregime sau in pade. singurä sau în solidar, prejudiciul cauzat prin infracţiune şi care este chemată să răspundă in proces este parte in proces şi se numeşte parte responsabilă civilmente. Rezultä cä se poate exercita in anumite situaţii acţiunea civilă doar impotńva pärţü responsabile civilmente (spre exemplu, asigurătorul, in cazul asigurärü obligalorü de răspundere civilă Decizia nr 1/2016 a ICCJ Completul R1L). -

—

—

Varianta de räspuns de Ia litera C este eronată, faţă de dispoziţiile art. 335 alin. (4) CPP care stabilesc participanţii in

procedura de confirmare a ordonanţei de redeschidere a urmăririi penale, printre aceştia nefiind menţionată şi persoana vätămată, Comisia de soluţionare a contestaţiilor a apreciat in acelaşi sens, reţinănd că nu poate fi corectă varianta de răspuns C, deoarece procedura de confirmare a redeschiderii urmäridi penaÍe, alunci cánd mdeschidema a fost dispusä de către procuroml iera rhic supedoc ca urmare a admiteńi plăngerii persoanei vătämate pe cam aceasta a formulat-o impotriva

EXPLICAŢII

IOAN-PAUL CHIS, VICTOR VĂOUVA

731

ordonanťei de clasare. este suspusä regíementărü din art 335 alin. (4) CPR care prevede că judecătowl de cameră preIiminară hotărăşte prin incheiere motivatä, in camera de consiliu, cu citarea suspectului sau, după caz. a inculpatului şi cu padiciparea procurorului. Astfel. rezultă că, in această procedură, persoana vătămată nu se citează, chiar dacă redeschiderea urmärň penale s-a realizaż ca urmare a plăngerä sale adresate procumrului iera rhic, 49. Räspuns: B, C (primire în profesie avocat stagiar, 2018) Persoana vătămatä care pune in mişcare şi exercită acţiunea civilä in procesul penal se numeşte pade civilă [art. 84 alin. (1) CPPJ. Legea ii recunoaşte părţii civile aceleaşi drepturi pe care i le recunoaşte persoanei vătămale, de altfeL calitatea de parte civilă a persoanei care a suferit o vätămare prin inĺracţiune nu inlätură dreptul acestei persoane de a participa in calitate de persoană vătămatä in aceeaşi cauză [art. 85 alin. (2) CPP]. Aşa fflnd, persoana vătămală care exercită acţiunea civilă in procesul penal işi va putea folosi drepturile procesuale circumscrise ambelor laturi ale procesului penal. Raportăndu-ne la variantele de răspuns, reţinem că partea civilă poate renunţa la pretenţiile civile oricănd in cursul procesului penal, pănă ta terminarea dezbaterilor in apel [art. 22 alin. (1) CPPJ, spre acest sfârşit, aşa cum este firesc, nefiind necesar ca inculpatul să işi dea acordul, Spunem că este firesc să nu i se ceară acordul inculpatului, intrucăt renunţarea ta pretenţiile civile are natura unei renunţări la dreptul pretins, şi nu a unei renunţări la judecată. Partea civilă are dreptul să dispună asupra căii de atac a apelului, in sensul renunţării dea o declara Iart. 414 alin. (1) CPP] ori, dacă aceasta a fost anterior declarată, in sensul retragerii ei [art. 415 alin. (1) CPPJ. Dreptul persoanei vătămate şi al părţii civile dea consulta dosarul este reglementat expres prin dispoziţhle art 81 alin. (1) lit. e) CPR Faţă de toate acestea, răspunsurile corecte sunt cele de la literele B şi C. —

50. Răspuns: C (admitere in magistraturâ. iunŕe 2019) Inceperea cercetării judecătoresti in faţa instanţei de judecată marchează momentul in care organul dejuńsdicţie admnistrează probele cauzei in vederea rezolvärii raportului de conflict. Aşadar, cu toate că legea procesuală penală nu stabileşte precis acest moment procesual. cercetarea judecătorească este considerată incepută odată cu administrarea in faţa instanţei de judecată a primei probe (e.g., audierea inculpatului, a persoanei vätămate. a madorilor etc.). Stabilirea momentului de debut al cercetării judecătoresti este extrem de importantă. intrucăt reprezintä momentul pănă la care trebuie stabilit cadrul procesual. AstfeL de pildă, până la inceperea cercetării judecătoreşti. persoana vătämatä se poate constitui parte civílă in procesul penal [art. 20 alin. (1) CPPJ. Tot pănä la acest moment procesual, in viziunea legiuitorului, putea fi introdusă in cauză partea responsabilä civilmente la cererea părţii indreptăţite potrivit legii civile [art. 21 alin. (1) CPP], Această soluţie legislativă a fost găsită in dezacord cu Legea fundamentală, prin Decizia nr 257i2017 (M. Oí nr 472 din 22 iunie 2017) Cudea Consthuţionalä slaluănd că posibilitatea persoanei vătămate care s-a constituit parte civilă dea solicita introducerea in procesul penal a părţii responsabile civilmente după inchiderea procedurii de cameră preliminară este de natură a aduce atingere dreptului de acces la justiţie şi dreptului la apärare al părţi responsabile civilmente. Partea civilă are dreptuL in tot cursul procesului penal, insă nu mai tărziu de terminarea cercetării judecătoreşti, să indrepte erorile materiale din cuprinsul cererii de constituire ca parte civilä, să mărească ori să micşoreze intinderea pretenţhlor sau să solicite repararea prejudiciului material prin plata unei despăgubiri bäneşti, dacă repararea in natură nu mai este posibilă [art. 20 alin. (5) CPP]. Concluzionănd, varianta de la litera A este eronată, intrucăt se află in dezacord cu dispoziţiile art. 21 alin. (1) CPP, astfel cum acestea au fost interpretate prin Decizia Curţii Constituţionale nr 257l2017 varianta de la litera B este eronată, intrucăt dezbaterile pe fond in faţa instanţei de judecată au loc ulterior terminării cercetării judecătoreşti; varianta de la litera C este corectă, faţă de dispoziţiile art. 20 alin. (5) lit. b) CPP.

51. Răspuns: B (NB; in prezent, niciun răspuns nu este corect) (admitere INM şi în magistratură, 2014) Din interpretarea dispoziţiilor art 21 alin. (1) şi (2) CPP, rezultă că introducerea in procesul penal a pärţii responsabile civilmente poate avea loc la cererea facultativă a părţii indreptăţi(e potrivit legii civile sau la cererea obligatorie a procurorului. atunci cănd exercitä acţiunea civilă. Prin urmare, in raport de cadrul juridic aplicabil, introducerea părţii responsabile civilmente nu poatefl dispusă de instanţă. din oficiu, şi nici la cererea inculpatului, acesta nefiind parte indreptăţită potrivit legii civile. Părţile indreptăţite potrivit legii civile sunt acele persoane care au dreptul dea obţine despăgubiri pentru faptele cauzatoare de prejudicii ale inculpatului (M. UoRoIu. S.A, op. ciL. p. 147). ceea ce priveşte momentul procesual pănă Ia care partea responsabilä civilmente putea fi introdusă in procesul penaL respectiv pănă la inceperea cercetării judecátoreşti, trebuie avut in vedere că, prin Decizia nr. 257/2017 (M. Of. nr 472 din 22 iunie 2017), Curtea Constituţională a constat că sinlagma «in termenul prevăzut la art 20 alin. (1)» din cuprinsul art. 21 alin. (1) din Codul de procedură penală este neconstituţională. Pentru pronunţarea acestei soluţii. Curtea a reţinut că, Jn condiţile

N

732

EXPLICAŢII

DREPT PROCESUAL PENAL. 1. PARTEA GENERAIA

in care constituirea ca pafle civilä a persoanei vătămate se poate face în orice fază procesuală «pánă ia inceperea cercetării judecătoreşti» introducerea in procesul penal a päiü responsabile civiimente, ca şiposibihtatea pärţií responsabile civflmente dea intenjeni in procesui penai, fiind corelate cu declaraţia de constituire de parte civilă in procesulpenal—, exercitarea efectivă de către partea responsabilă civünąente a drepturilor procesuale recunoscuie de lege şi statuate in jurisprudenţa instanţei de contmi constituţional— în faza camerei preliminare. asadar liberul acces al acestei părţi, depinde exchisiv de manifestarea de voinţă a persoanei vătämate. 0r Curtea constatä cä persoana vätămată, constituită ca parte civiiă ín procesul penal, are interese contrare păflü responsabile civilmente. aşa încăt există posibilitatea ca aceasta să îşi exercite dreptul de a reclama reparaţii prin mWocirea organelor judiciare in mod abuziv, cu scopui da a limita/exclude accesul părţii responsabiie civilmente in faza camerei preliminare cam, astfel cum s-a arätat în precedent, are o importan(ă deosebită asupra fazeior dejudecatä uitedoare prin prisma obiectuiui eĹ. ln aceste condiţii, reamintind şi necesitalea participäńi părţii responsabile civilmente cu drepluri procesuale depline in procedura camerei preliminare, Curtea a constatat că ‚.posibüitatea persoanei vătămate, care s-a constituit parte civilä, dea solicita introducerea în procesulpenal a pärţiiresponsabiie civiimente «pănă la inceperea cerceżărü judecătoreşti», in orice fazä procesuală, inclusiv după inchiderea procedurii de cameră prehminară, este de naturä a aduce atingere dreptuiui de acces liber ia justiţie al părţii responsabile civilmente. consacrat de art 21 din Legea fundamentalď. tn raport de consideíenĺele acestei decizii, dispoziţiile art. 21 alin. (1) CPP trebuie interpretate in sensui posibilitäţii introducerii in cauză a părţii responsabile civilmente, Ia cererea părţii civite sau a procurorului, numai pănă Ia flnalul fazei de urmărire penală, pentru a da posibilitatea acesteia de a-şi exercita plenar drepturite procesuale, începând cu faza camerei preliminare (N. VoLoNcIu Ş.A., p. 87). Desigur, opinia doctrinarä citată nu trebuie privită in termeni stricţi, imperativi, intrucăt asigurarea dreptului pärţii responsabile civilmente de a formula cereri şi excepţii cu privire Ia Iegalitatea sesizării instanţei, Iegalitatea administrärfl probetor i a efectuării actelor de către organele de urmărire penalä, in vederea realizärii unui echilibru intre drepturi fundamentale relative aflate in concurs, şi anume dreptul de acces Iiber Ia justiţie şi dreptul Ia apărare ale persoanei vătămate ce se constituie parte civilă, pe de o parte, si, pe de altä parte, dreplul de acces Iiber Ia jtistiţie i dreptul ta apärare are părţii civilmente responsabile, poate íi realizată şi prin introducerea in proces a acestei pârţi Ia debutul procedurii de cameră preliminará. —

—

52. Răspuns: C (primire in proťesie avocat deflnitiv, 2014; primire în proťesîe avocat sta giar, 2015) Fotrivit dispozitiilor art 21 alin. (3) CPP. partea responsabilă civilmente are )usibilildlea să iri[erviiiá in procesui penal oricănd pănä Ia terminarea cercetärii judecătoreşti Ia prima instanţä de judecată, Iuănd procedura in stadiul in care se află Ia momen(uI intervenţiei Aa flind. partea responsahilă civiimente are Iibertatea să intervinä in procesul penaL asumándu-si insä —

—

că actele eiectuate în Iipsa ei nu voi fi fuculu, în contradictoriu cu ea. Faţă de toate acestea, singura variantă corectă de răspuns este cea de Ia Iitera C

J

53. Räspuns: B (prîmirc in profesie avocat sta giar, 2014) Această intrebare ridică aceeaşi probtemă de drept, respectiv care este momentul pănă Ia care partea civilmente responsabilă are dreptul sä intervină in procesul penal. Potrivit dispoziţiilor art 21 alin. (3) CPP, partea responsabilă civilmente, Iuănd procedura in stadiul in care se aflä, are dreptul să intervină in procesul penal oricănd până Ia terminarea cercetärii judecätoreşti Ia prima instanţă de judecatä. Aşadar, cum citirea actului de sesizare a instanţei este antcrioarä terminärii cercetării judecätoresti şi etapa dezbaterilor pe fond este o activttate ulteńoarä acestui moment. singurul răspuns corect este ceI de Ia Iitera B.

I

54. Räspuns: 8, Ç (NB: in prezent, niciun răspuns nu este corect) (primire în profesie avocat deünitiv, 2016) Reglementarea-cadru care prevede introducerea părţii responsabite civilmente în procesul penala suferit modilicäri ca urmare a pronunţării de către instanţa de contencios constituţional a Deciziei nr 257/2017 (M. Of. nr. 472 din 22 iulie 2017). AstfeI. dacă anterior introducerea in procesul penal a părţii responsabile civilmente putea V realizată Ia cererea părţii indreptăţite potrivit Iegii civile pănă Ia inceperea cercetării ĺudecätoreşti, în prezent, acest demers poate avea Ioc astíeI incăt sä i se asigure pärţii responsabile civilmente dreptul de a formula cereri şi excepţii cu privire Ia Iegalitatea sesizărń instanţei, Iegalitatea administrărU probelor şi a efectuării actelor de cätre organele de urmărire penală, in vederea realizării unui echilibru intre drepturile fundamentale relative aflate in concurs, şi anume dreptul de acces Iiber Ia justiţie şi dreptul Ia apărare ale persoanei vătămate ce se constituie parte civilä, pe de o parte, dreptul de acces Iiber Ia justiţie şi dreptul Ia apärare aI părţii responsabile civilmente, pe de altă parte. ĺn aceste condiţii, introducerea părţii responsabile civilmente va trebui să aibă Ioc in cursul urmăririi penale ori in procedura de cameră preliminarä, in timp util (de pildä, Ia primul termen stabilit de către judecätorul de camerä preliminarä cu acordarea concomitentă a dreptului dea formula cereri si excepţii referitoare la activitatea de urmărire penalä). Mai arâtăm că introducerea pärţii responsabile civilmente nu este condiţionată de acceptul ori de autorizarea vreunui participant Ia procesul penal. Faţă de toate acestea, in prezent, nicio variantă de răspuns nu este corectă. —

EXPLICAŢII

3AN-PAUL cHI, VICTOR VÄOUVA

733

55. Răspuns: c (primire în profesie avocat sta giar, 2016) Partea responsabilă civilmenle poate fi introdusä in procesul penal la cererea expresă a persoanei care exercită acţiunea :ivilă, aşadar, Ia cererea fie a părţii civile [art. 21 alin. (1) CPPJ, fie a procurorului [art 21 alin. (2) CPPj, Participarea părţii esponsabile civilmente Ia procesul penal poate fi realizată şi fără introducerea forţată a acesteia Ia Cererea părţii îndreptăţite )otrivit legii civile, dacă partea responsabilă civilmente declară că doreşte să intervinä in proces, Iuánd procedura din stadiul n care se aIlă Ia momentul intervenţiei [art. 21 alin. (3) CPP]. Manifestarea În acest sens a părţii responsabile civilmente poate i acceptatä dacă are Ioc pănă Ia terminarea cercetării judecătoreşti Ia prima instanţă de judecatä. De regulă, când partea responsabilă civilmente participá Ia proces, in cazul admiterii acţiunii civile, va fi obligată Ia plata Jespägubirilor in solidar cu inculpatul, Există situaţii cănd partea responsabilă civilmente este obligată singurä Ia repararea jrejudiciului, de pildă, cazul fostului Fond de protecţie a victimelor străzii (in prezent, Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din Romănia) (a se vedea, in acest sens, Decizia RIL nr. 3/2010, M. Of. nr. 866 din 23 decembrie 2010) sau cazul societăţii de asigurare (a se vedea, in acest sens, Decizia nr. 1/2016, Completul RIL, M. Of. nr. 258 din 6 aprilie 2016). Constatäm, astfeL că este corectă varianta de Ia Iitera C. —

56. Răspuns: B (admitere in magistratură, aprilie 2017) Din interpretarea dispoziţiilor art. 21 alin. (1) şi (2) raportat Ia art. 20 alin. (1) CPP, rezultă cä introducerea in procesul )enal a părţii responsabile civilmente poate avea Ioc, Ia cererea părţii civile sau a procurorului, până Ia inceperea cBrcetării udecătoreşli, nu pănă Ia terminarea acestei etape. Mai mult decăt atât, in prezent. astfel cum am arătat Ia intrebarea nr 51. :a urmare a pronunţării Deciziei nr. 257/2017 de către Curtea Constituţionalä, introducerea in cauză a părţii responsabile :ivilmente, Ia cererea pärţii cívile sau a procurorului, se poate realiza numai in cursul fazei de urmărire penalä sau Ia debutul rocedurfl de camerä preliminară, şi nu până Ia inceperea cercetärii judecătoreşti, pentru a da posibilitatea acesteia de a-şi axercita plenar drepturile procesuale, incepănd cu faza camerei preliminare. Prin urmare, variantele de răspuns de la Iiterele şi C nu sunt corecte. in ceea ce priveşte varianta de răspuns de Ia Iitera B. conslatăm că aceasta este corectä. in raporl de dispoziţiile arl. 21 alin (3) CPP, potrivit cărora partea responsabilă civilmente poate interveni in procesul penal pănă Ia terminarea cercetării udecätoreşti la prima instanţá de judecată, Iuănd procedura din stadiul in care se află in momentul intervenţiei. Evidenţiem :ă modifIcarea adusă de decizia invocatä cadrului normativ apíicabil este strict in Iegătură cu introducerea fogată a părţii ‘esponsabile civilmente. neafectănd in vreun fel cadrul de exercitare Iiberă de către aceasta a dreptului de a interveni in procesul penaL atât timp căt işi asumă Iuarea procedurii din stadiul in care se afiă.

I

57. Răspuns: B (primire in profesie avocat dofinitiv, 2018) Ăm arătat anterior(nr 21-23)faptul că, de /ege /afa, legea ii permite părţii civile, pănă Ia terminarea cercetării judecătoreşti, (1) să indrepte erorile materiale slrecurate in cuprinsul cererii de constituire de parte civilă, (11) să mărească ori să micşoreze intinderea pretenţiilor şi (/11) să solicite repararea prin echivalent cănd repararea in natură nu mai este posibilă [art. 20 alin. (5) CPpI. Faţä de acesle dispoziţii legale. variantele de răspuns de Ia Iiterele A şi c sunt eronate. Varianta de răspuns de Ia Iitera B este corectă, introducerea in cauză a părţii responsabile civilmente Ia cererea persoanei indreptăţite fiind posibilă, in conlextul Deciziei Curţii Constituţionale nr 257/2017, numai in cursul urmăririi penale ori in procedura de cameră preliminară, in timp utiI (de pildă, prin formularea unei cereri in acest sens de către persoana indreptăţilă potrivit Iegii civile).

I

—

58. Răspuns: B, c (admitere INM şi în magistraturä, 2017) Tn raport de dispoziţiile arĹ 223 CPP care reglementează condiţiile in care se poate Iua măsura arestării preventive, constatäm că este obligatoriu ca in cauză sä fie pusă in mişcare aąiunea penală, moment procesual in raport de care suspectul dobăndeşte calitalea de inculpal. calítate obligatorie pentru Iuarea măsurii arestärii preventive. Prin urmare, varianta de răspuns de Ia Iitera A nu este corectá. ĺn ceea ce priveste varianta de răspuns de Ia Iitera 8. aceasla este corectă in raport de dispoziţiile art. 81 alin. (2) CPR potrivit cărora persoana care a suferit o vătămare üzică. materială sau morală printr-o faptă penală pentru care acţiunea penală se pune in mişcare din oticiu şi care nu doreşte sä participe Ia procesul penal trebuie să instiinţeze despre aceasta organul judiciar. care, dacă apreciază necesar, o va putea audia in calitate de martor. Ca regulä generală, potrivit art. 309 alin. (1) CPP, acţiunea penalä se pune in mişcare de procuror, prin ordonanţă, in cursul urmăririi penale, cănd acesta constatä cä există probe din care rezultă că o persoană a săvărşit o infracţiune şi nu există vreunuI dintre cazurile de împiedicare prevăzute la art, 16 alin. (1). O situaţie excepţionalä de punere in mişcarea acţiunii penale regăsim in cazul infracţiunilor de audienţä. aI căror regim este reglementat in art. 360 CPP. Potrivit dispoziţülor aplicabile, dacă in cursul şedinţei se săvârşeşte o faptä prevăzută de Iegea penalä. procurorul care participâ Ia judecată poate declara că incepe urmärirea penală, pune in mişcare acţiunea penală şi il poate reţine pe suspect 5au pe inculpat. Astfel, şi varianta

I

734

EXPLICAŢII

DREPT PROCESUAL PEJAL. I PARTEA GENERALĂ

de räspuns de Ia Iitera C este corectă, Trebuie să facem insä menţiunea, in ceea ce priveşte această variantă de răspuns, cä acţiunea penală este pusä in mişcare oral de către procuror, intr-un context judiciar distinct de ceI in care persoana care a săvârşit ínfracţiunea de audienţă va fi trasă la răspundere. Aşadar, prin această punere in mişcarea acţiunii penale nu se extinde acţiunea penală pe care o exercită procurorul in cauza aflaiă deja pe rolul instanţei de judecată, ci se creeazä cadrul procesual intr-un nou proces pena! ce debuteazä cu faza urmăririi penale, po care procurorul o deschide prin declaraţiile sale orale consemnate in incheierea de şedinţă. Prin urmare, referitor Ia această variantä de răspuns, nu trebuie să se inţeleagă că persoana care a săvârşit infracţiunea de audienţă va ĺi trasä Ia răspundere penalä intr-un proces penal care va debuta direct cu faza judecăţii.

3.2. Compelenia organelor judiciare 59. Răspuns: A (admitere în magistraturä, iunie 2019) Noţiunea de competenţă are in materie procesuală penală un inţeles specilic, constând in imputernicirea (capacitatea, aptitudinea) recunoscută de Iege unui organ juďciar de a efectua acte specifice inir-o anumită cauză penală, cu excluderea de Ia această activitate judiciară a celorlalte organe de urmârire sau instanţe judecätorefl (Iaio sensu). Imputernicirea acordată de Iege cuprinde, in primul rănd, dreptul, puterea organuluí judiciarde a urmäri, dispune asupra drepturilorsi Iibertăţilor persoanei.. dea veritica Iegalitatea trimiterii ori netrimiterii in judecatâ sau de a judeca o anumită cauză penală, care conferă autorilate juridică actelor procesuale ce se efectueazä; imputernicirea cuprinde, in aI doilea rând, obiigaţia acestor organe dea soluţiona ori judeca pricinile repartizate prin Iege, orice refuz fiind considerat ca o incălcare a obligaţiilor de serviciu (GR, THEODORu, Tratat de Drept procesua/ penai, ed, a 3-a, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2013, p. 240). Competenţa ľuncţionalä este stabil;tă in funcţie de activitatea pe care organul judiciar este abilitat Iegal să o desfăşoare (urmărirea penală, verificarea Ieqalitâţii trimiterii ori netrimiterii in judecată etc). dcterminare carc trcbuie realizată incliisiv in cadrul aceleiaşi categorii de organe judiciare. AstfeL de pildă, organul de cercetare penală are competenţa funcţionalâ de a efectua urmärirea penalä ori de căte ori competenţa nu este stabilită in favoarea allui organ de urmărire penală Tot astfeL judecätcml de carneră preliminrră are compctenţa funcţionalâ să veriflce egaItatea trimterii in judecată ori să soluţioneze contestaţia formulatä impotriva rnodului de soiuţionare a cererilor şi exceptiilor Reĺeńtor ia prezenta intrebare. reţinem că instanţeIejudecâtoreti sunt singurele organe jurisdicţionale care au competenţa funcţională sä rezolve raportul de conflict. atăt in primă instanţă, cât si in cadrul judecärii apelului. Competenţa de drept comun de jiidecati in primâ nstantä apartine judecätoriei íart 35 alin (1) CPP. rnmp&enţa revenind acestei instanţe judocătoreşti ori de câte ori nu este atribuită egal tribunalului. curţii de apeI ori inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. De reguiä, Lompetenţa dejudocată in primä instanţä cstc determinatä Ia data sesizării instanţei, in cursul procedurii d& cameră preliminară ori ulterior, in cursul judecăţfl (in primă instanţă), insă poate suporta modificări in cazul schimbării calitäţii inculpatului (art. 48 CPP) sau a incadrării juridice date faptei (ad. 49 CPP). Faţă de toate acestea, se constatä că varianta de răspuns de Ia litera A este corectă, competenţa de judecatä in primă instanţă a inculpaţilor avocaţi revenind curţilor de apeI [art. 38 alin. (1) Iit. d) CPP], indiferent de natura infracţiunii ori dacă inculpatul işi pierde această calitate după citirea actului de sesizare a instanţei (art. 48 alin, (1) Iit. b) CPPJ. VMiania de Ia Iitera B este eronatä, intrucât schimbarea incadrärii juridice intro infracţiune dată in competenţa instanţei inferioare nu determinä pierderea compeţenţei instanţei scsizate ĺart. 49 alin (1) CPP). dacă această măsură a fost dispusă ulterior inceperii cercetârii judecătoreşli [art 47 alin (2> CPP]. Varianta de Ia Iitera c este eronată, intrucát competenţa de judecată a cauzetor reunite revine intotdeauna instanţelor civile, dacă măcar unuI dintre inculpaţi este civil [art. 44 alin. (4) CPPJ.

f

60. Ráspuns: A, B (admitere !NM şi in magistratură, 2016) Potrivit art. 48 alin. (1)lit. a) CPP, când competenţa instanţei este deierminată de calitatea inculpatului, instanţa rămâne competentă să judece, chiar dacă inculpatul, dupä săvărşirea infracţiunii, nu mai are acea calítate, când fapta are Iegătură cu atribuţiile de serviciu ale fäptuitorului. In aceIaşi timp, potrivit dispoziţiilor art. 48 alin. CPP, respectiv senatori, deputaţi şi membri din România in Parlarnentul European, membrii Guvernului. judecătorii Curţii Constituţionale, membrii Consiliului Superior aI Magistraturii. judecătorii lnattei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorii de la Parchetul de pe lăngă Ínalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Cum calitatea de notar public nu se numärä printre cele prevăzute la art. 40 alin. (1) CPP, conchidem că dobândirea ulterioară a acestei calităţi nu este de natură să modiflce competenţa materială a organelor judiciare. Aşa fiind. singura varianlä corectă de räspuns este cea de la litera B.

I

—

68. Răspuns: C (primire in profesie avocat deflnitiv, 2016) Aşa cum am arätat, faţă de dispoziţflle art. 40 CPP, instanţa supremă are competenţa ĺuncţională să judece in primă instanţä (după materie, intracţiunea de inaltă trădare, şi după calitatea persoanei, senatori, deputaţi etc), să judece in apel (apelurile formulate impotriva sentinţelor pronunţate de curţile de apeI ori de Secţia penalä a inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie), sä soluţioneze contestaţiile (formulate impotriva hotărârilor pronunţate de curţi!e de apel), să judece recursurile in casaţie şi alIe cauze anume preväzute de Iege. Raportat Ia aceste considerente, varianta de la litera A este eronatä, competenţa dupä calitatea de judecător aI curţii militare de apel este stabilită in favoarea curţilor de apel ĺart. 38 alin. (1) tit. f) CPP]. Varianĺa de la litera 8 este, de asemenea, eronatä. intrucât calilatea de grefier nu este dintre cele care atrag vreo competenţă specială, pe de o parte, iar, pe de altă pade, calitatea —

IOAN-PĂUL cHlS, VICTOR VĂDUVA

EXPLICAŢII

737

subiectului pasiv nu intereseazä în economia discuţiei (atrage competenţa personală a unui organ de jurisdicţie doar calitatea suspectului sau a inculpatului, nu şi a altor subiecţi procesuali), Varianta de Ia litera C este corectă. instanţa supremäjudecând apelul declarat impotriva sentinţei pronunţate de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, instanţă competentâ sä judece cauza in primă instanţă [art. 40 alin. (1) CPP]. 69. Răspuns: C (admitere INM şi în magistraturâ, septembrie 2018) Enunţul intrebării surpdnde, pe de o parte, care sunt calităţile speciale care deţerminä, aţrag competenţa personală a instanţelor judecătoreşti, iar, pe de altă pade. dacä pierderea ori, din conlră. dobăndirea unei calităţi speciale este de naturä să rnodifice competenţa acestor organe judiciare. ln ordinea variantelorde răspuns, reţinem cä, de regulă, dobăndirea unei calităţi speciale u/ter/orsăvărşirH infracţiunii şi, a foríiorí, ulterior sesizării instanţei nu determină schimbarea competenţei [art. 48 alin, (2) CPR n.n. cu excepjia infracţiunilor săvărşite de persoaneie prevăzute ia aM. 40 alin. (1)]. Aşadar, cu toate că infracţiunile comise de avocaţi sunt date in competenţa curţilor de apel [art. 38 alin. (1) Iit. d) CPP], pentru a fi atrasă competenţa acestei instanţe, este necesar ca infracţiunea să fi fost săvărşită u/teriordobăndirii calităţii speciale de către suspect sau inculpat, nu anter/oracestui moment. De aceea, varianta de Ia litera A este greşită. Varianta de răspuns de la litera B este eronată, intrucăt expedul judiciar nu este o calitate dintre cele care atrag competenţa personală a organelorjudiciare. b fine, varianta de răspuns de la litera C are în vedere, de această dală, pierderea calităţii speciale, in speţă aceea de procuror Cu privire la aceasta, faţă de dispoziţiile art. 48 alin. (1) CPP, reţinem că pierderea calităţii speciale care a atras competenţa personală a instanţei nu determină schimbarea competenţei dacă (1) ĺapta are legäturä cu atribuţiile de serviciu ale făptuilorului sau (ií) s-a dat citire actului de sesizare a instanţei, Dintre cele două ipoteze, prima se verificä cu necesitate, infracţiunea de represiune nedreaptä (art. 283 CP) avănd subiect activ circumstanţial, organ de cercetare penală, procuror, judecător ori instanţă de judecată. Aşa flind. dacă infracţiunea are legătură cu atribuţiile de procuror ale inculpalului, pierderea ulterioară a calilăţii nu determină schimbarea competenţei. Pentru acesle motive, vadanla de la litera C este corectă. —

I

70. Răspuns: A, B (primire în profesie avocat sta giar, 2016) După calilatea persoanei, curtea de apeI judecä infracţiunile săvărşite de judecätorii de la judecătorii. tńbunale şi procurorii de la parchetele care funcţionează pe lăngä aceste instanţe [ad. 38 alin. (1) lit. c) CPP]. infracţiunile săvărşite de avocaţi, notari publici. executori judecătoresti. de controlorii rinanciań ai Curţii de Conturi, precum şi auditori publici externi (art. 38 alin (1) lit. d) CPP], infracţiunile sävărşite de şefii cultelor religioase organizate in condiţiile legii şi de ceilalţi membri ai inaltului cler, care au cel puţin rangul de arhiereu sau echivalent acestuia ţart. 38 alin. (1)lit. e) CPP), infracţiunile săvărşite de magistraţii-asistenţi de la Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de judecătorii de la curţile de apel şi cudea militară de apel, precum şi de procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanţe Ĺart 38 alin. (1) lit. f) CPP] şi infracţiunile săvárşite de membrii Curţii de Conturi, de preşedintele Consiliului Legislativ de Avocatul Poporului, de adjuncţii Avocatului Poporului şi de chestori [art. 3B alin. (1) lit. g) CPPJ. Faţă de această enumerare, se constată că variantele de räspuns de la literele A şi B sunt corecte. Relativ la varianta de răspuns de la Iitera 8, este de reţinut transferul compelenţei speciale a instanţelor mililare in favoarea unei instanţe civile de a judeca militari. Altminteri, militarii pot fi deferiţi justiţiei in faţa instanţei civile numai atunci când au săvărşit infracţiunea in coparticipare cu un inculpat civiL —

71 Răspuns: B (primire în profesie avocat sta yiar, martie 2019) Competenţa personală atrasă de calitatea de judecător in cadrul tribunalului militar sau procuror in cadrul parchetului militar care funcţionează pe lângă aceastä instanţă esie stabilítă in favoarea curţii militare de apel [art. 39 alin. (1) Iit. c) CPP]. Gradul militar aI magistratului nu interesează in economia stabilirii competenţei organelor judiciare militare, avănd in vedere că, pe de o parte, calitatea de magistrat atrage competenţa celei maí inalte instanţe militare din ierarhia inslanţelor (curtea militară de apel). iar, pe de altă parte, imprejurarea că aceastä instanţă esle competentă să judece infracţiunile săvărşile de militarii cu cele mai inalte grade. de general, mareşal ori amiral iart. 39 alin. (1) Iit. d) CPP]. Pentru aceste motive, singurul răspuns corect esle ceI de Ia litera 8. -

I

—

72. Răspuns: B (primire in proťesie avocat sta giar, 2018) Competenţa funcfională (ratione oficü) reprezintä o formă ťundamentală şi absolută de competenţă, prin intermediul cäreia se determină competenţa generală a unui organ judiciar in raport cu celelalte tipuri de organe judiciare. Competenţa funcţională determină sfera atribuţflor speciale exercitate de un organ judiciar in cadrul competenţei sale generale (A. ZARAFIU, op. cit., p. 127). —

-_______

:fl

—t -:

738

EXPLICAŢII

DREPT PROCESUAL PENAL, 1. PARTEA GENERALĂ

Potrivit dispoziţiilor art. 36 CPP, tribunalul este competent să judece in primă instanţă [art. 36 alin. (1)], ca instanţä de controljudiciar contestaţiile ĺormulate impotriva hotărărilor pronunţate de judecätorie [art. 36 alin. (2)] şi să soluţioneze alte cauze anume preväzute de Iege. Faţă de aceste dispoziţii Iegale, varianta corectă de răspuns este cea de Ia litera 8. De /ege Iata, tribunalul nu judecatä Tn apeI şi nu soluţionează cereri de strämutare 73. Răspuns: C (prirnire în praťesie avocať definitiv, 2015) Faţä de cele arătate anterior, singura variantä corectă de răspuns este cea de Ia itera C [art. 36 alin. (2) teza finală CFP. Varianta de Ia IiteraAeste eronată, intrucât tribunalul nu are competenta íunctională să solutioneze conflictele de competenţă ivite intre procurorii din cadrul parchetelorde pe Iângă judecätoriile din circumscripţia sa, aceastä competenţă revenind. potrivit dispoziţiilor arţ 63 alin. (4) cpp, procurorului ierarhic superior comun acestora Varianta de Ia Iitera B este. de asemenea. eronată, tribunalul neavănd in niciun caz competenţa funcţonală de a soluţiona cererile de strămutare (arl. 71 CPP), această competenţă revenind curţilor de apeI [ad. 38 alin (1) lit. h) CPP] sau. după caz. Înaltei Curţi de Casaţie i Justiţie [al 40 alin. (4) cpy —

j 74. Răspuns: c (admitere 1NM, noiembrie 2019) Competenţa funcţională a instanţele judecă[oresti se materializează in două tipuri de aclivitäţk de judecatä. respectiv de rezolvare a fondului cauzei (are caracter principal), si de soluţionare, in sens de activitate de rezolvare pe care jurisdicţionalä a unorprobleme care nu antamează elementele esenţiale ale raportului de conflict (A. ZARAF1u. op.cir.. p. 136). Această distincţie pe care doctrina a constatat-o pe bunä dreptate nu este folosită in mod coerent de către Iegiuitor De aceea. În rezolvarea acestei intrebări trebuie pornit de Ia premişa competenţei generaie a tribunalului, prevăzută Ia art 36 CPP, şi nu raportat la distincţia amintită intre activitatea de judecată si cea de soluţionare Aşa flind, varianta de răspuns de Ia Iitera Aeste eronatä. intrucăt calitatea de adjunct al Avocatului Poporuui atrage competenţa dupa calitatea persoanei in favoarea curţii de apeI [an 38 alin. (1) Iit. g) CPPj; varianta de Ia Iitera B este eronatä. intrucăt competenţa de a dispune asupra măsurilor asiguratorii revine instanţei competente să judece cauza În fond. or, competenţa de judecatä in prirnä nstarttă a infracţiunii de distrugere califlcată revne tribunalului [art 36 alin (1) Iit. a) CPP] astfel, contestaţia impotriva Încheierii de Iuare a acestei masuri procesuale nu va putea fi soluţionatač in niciun caz tot de cätre tribunal. Varianta de răspuns dea Iitera C este corectá. iaţá de dispoziţHle ait 69 alin. (8) CPR comisia de soluţionare a contestaţiilor a respins cnntestaţiile ca neÎntemeiate, reţinănd că varianta de räspuns C este corectă, Înţrucăt in cuprinsul ipotezei termenul judecă este folosit în sens generic, Ţn sensu/ de soluţionare a unei cauze care ‚ntra ih competenţa tnbunalulw. Ue aitÍeI. echivalenţa ce/or doi ťermem este recunnscutä de însuşi legiuitnnil. rare in unele dispoziţü legale. folosete termenuÍ soluQonează pentru a desemna actívitatea de judecată desfăşurată de instanţe/e de judecată in cauze in care s-a dispus trimiterea in judecată prin rechizitoriu. j 75. Răspuns: A, B (primire În profesie avocat deünitiu 2014) tnstanţa supremä are competenţă funcţională să judece in primă instanţă [art. 40 alin. (1) CPPJ. ca instan(ä de contro( judiciar[art, 40 alin. (2). (3) şi (4) CPPj şi să soluţioneze aRe cauze preväzute expres de Iege. Competenţa in primă instanţă a instanţei supreme poate fi determinată de natura infractiunii (competenţă materială). ia inĺracţiunea de inallä trädare, ori de calitatea specială a inculpatului (cornpetenţă personală). e.g.. senatori, deputaţi etc Instanţa suprernä judecă apeiurile formulate impotriva hotărărilor penale pronunţate in primă ínstanţă de curţile de apeI şi de Secţia penală a Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Faţă de toaţe acestea, variantete corecte de răspuns sunt cele de Ia Iiterele A şi 8, varianta de răspuns de ta Iitera C fiind eronată, faţă de dispoziţiile art. 39 alin. (1) IiI. d) CPP, care reglementează competenţa in acest caz În favoarea curţii militare de apeL —

j 76. Răspuns: A (primire în proťesie avocat definitiv, 2015) Am arătat anterior faptul că instanţa supremá judecä apeturile formulate Împotriva hotärărilor pronunţate in primă instanţă de curţile de apeI [ad. 40 alin. (2) CR9, varianta corectă de răspuns fiind astfel cea de Ia Iitera A, in contextut in care competenţa să judece cauza în primă instanţă a unei intracţiuni comise de un avocat revine curţii de apeI [art. 38 alin. (1) Iit. d) CR9.

I

77. Răspuns: A (primire in profesie avocat sta giar, maflie 2019) Competenţa funcţională dea soluţiona căi ordinare de atac este partajată intre tribunale, curţile de apeI şi Inalta Curte de —

-

Casaţie şi Justiţie.

Astfel, calea de atac a contestaţiei este soluţionată atăt de tribunale [art. 36 alin. (2) teza a ll-a CPP] şi curţi de apel [art. 38 alin. (3) teza flnală, art. 39 alin. (3) teza finală cPP], căt şi de Tnalta Curte de Casaţie şi Justiţie [art. 40 alin. (4) teza finalä CFP], in funcţie de instanţa care a pronunţat hotärárea obiect aI cäii de atac.

-

—--

-a_

-

-

EXPLICAŢII

IOAN-PAUL cHIS, VICTOR VĂOUVA

739

ApeIuI, pe de altä pade, este calea ordinară de atac dată in competenţa exclusivă a curţilor de apeI [art. 38 alin. (2), art 39 alin. (2) CPP) şi a instanţei supreme [art. 40 alin. (2) CPP]. Faţă de toate acestea, se constată că tribunalul are competenţa să soluţioneze contestaţU, insă nu are competenţa să judece apeluri. Prin urmare, varianta de răspuns de Ia IiteraAeste singura corectă. 78. Răspuns: A (primire in profesie avocat defînitiv, 2015) Organul de urmărire penală este obligat. dator, ín exprimarea Iegii, să işi veriňce competenţa imediat după sesizare (art. 58 alin. (1) CPPJ. Dacä procurorul constată că nu este competent să efectueze ori, după caz, să supraveghere urmărirea penală in cauză, dispune de indată, prin ordonanţă, declinarea de competenţá in favoarea procurorului competent (art. 58 alin. (2) CP9. Organul đe cercetare penală, cărtd se găseşte in aceeaşi situaţie, va propune procurorului declinarea de competenţă in favoarea organului de urmărire penală competent. Raportat Ia datele enunţului, văiănd că in cazul infracţiunilor sávărşite de magislraţi urmăhrea penală se efectuează in mod obligatoriu de către procuror [art. 56 alin. (3) lit. a) CPP], competenţa revenind (in prezent) Secţiei speciale de investigare a —

magistraţiior. organul de cercetare penalä a procedat in mod corect cănd a propus procurorului din cadrul parchetului dectinarea

cauzei in favoarea altei structuri de parchet Faţä de modificările Iegislative, prin propunerea formulată organul de cercetare penală trebuia să indice Secţia specială de investigare a magistraţilor ca flind cea compelenlä sä investigheze fapta de distrugere presupus săvărşită de un judecător din cadrul Curţii de apeI Craiova. 79. Răspuns: A, c (primire in proťesie avocat stagiar, 2014) Potrivit dispoziţiior art. 54 CPP, judecătowl de cameră preliminară estejudecătorul care, in cadrul instanţei, potrivit competenţei acesteia, (i) veriHcă legalitatea lrimitehi in judecată dispuse de procuror, (1:) veriHcä legalitatea administrärfl probelor şi a efectuării actelor procesuale de către organele de urmărire penală. (111) soluţionează plăngerile impotriva soluţiilor de neurmărire sau de netrimitere în judecată şi (iv) soluţionează alte situaţii expres prevăzute de Iege (de pildä, veńficä temeinicia şi egalitatea soluţiei de renunţare la urmărirea penală, potrivit art. 318 CPP, soluţionează cererea de confiscare sau de desfiinţarea unui inscris in cazul clasării, potrivit art 5491 CPP) Nota bene. raportat la specificul activităţii. competenţa judecătorului de cameră preliminară se intinde temporal exclusiv intre momentul desesizării organelor de urmărire penalä prin una dintre soluţule preväzute de Iege şi momentul eventual aI inceperiijudecăţii. aşadar, niciodată in cursul urmădrii penale ori in cursul judecăţii. Fatá de aceste dispoziţii legale. variantele corecte de răspuns sunt cele de Ia literele A şi C. Varianta de la litera B este manifest greşită, intrucát, aşa cum am arătat, competenţa judecâtowlui de cameră preliminară debutează temporal cu finalizarea urmăririi penale. Aşadar, in cursul urmăririi penale. judecătorul de cameră preliminară nu are recunoscutá vreo competenţă procesuală. —

I

80. Răspuns: B (admitere INM, noiembrie 2019) Competenţa după calitatea persoanei este determinată, de regulă, după calitatea pe care o are inculpatul Ia momentul săvărsihi faptei şi. prin excepţie. dupä calitatea dobăndită ulterior [art. 48 alin. (2) CPPJ, insă nu mai tărziu de momentul pronunţärii sentinţei de cätre prima instanţă. b caz de reunire a cauzelor, competenţa instanţei superioare determinate de calitatea unuia dintre inculpaţi se prorogă, in sensul că instanţa superioară are competenţa de a judeca şi persoana care nu are calitatea specială. Regula devine inaplicabilă in momentul in care s-a dispus disjungerea cauzelor, măsura care este implicită atunci cănd procurorul soluţionează cauza prin două soluţü diamelral opuse: de trimitere in judecată şi de netrimitere in judecală. Aşa fiind, competenţa dea soluţiona plăngerea împotriva soluţiei de clasare revine judecătorului de cameră preliminară din cadrul tribunalului, atăt raportal la infracţiunea care a făcut obiectul urmăririi penale [ań. 36 alin. (1) lit. a) CPP], cät şi raportat la organul de urmărire penală care a efectuat urmărirea penală in cauzä [ad. 36 alin. (1) lit. c) CR9. Comisia de soluţionare a contestaţiilor a respins toate contestaţiile ca neintemeiate, pentru următoarele considerente: Varianta de răspuns B este corectă: in cazul ĺn care Direcţia Naţională Anticorupjie dispune trimiterea Jnjudecatä a inculpatului X, avocat, pentru săvârşirea inťracţiunü de trafic de inťluenţä şi, prin acelaşi rechizitoriu, dispune clasarea cu privire Ia inculpatul y şoferul lui X, cercetat sub aspectul säv&rşírü infracţiunii de măflurie mincinoasä, plăngerea prin care Y contestă temeiul solu(iei de clasare este de competenţajudecătorului de camerä prehminarä de Ia tribunal, având în vedere dispoziţiile afl. 340 alin. (1) CPP rapodate Ia ceie ale aM. 36 alin. (1) lü. c) CPP Astfel, potrivit aM. 340 alin. (1) CPP persoana a cărei plăngere impotriva soiuţiei de clasam, dispusă prin ordonanţă sau rechizitoriu, a fost respinsă conform afl. 339 poate face plăngere in 20 de zile de la comunicare, la judecătorul de cameră preiiminarâ de Ia instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legü, competenţa să judece cauza in primă instanţă iar potrivit art 36 alin. (1) lir. c) din acelaşi cod, tribunalul este competent să judece in primă instanţă, printre altele, infracţiunUe cu privire la care urmărirea penală a fost efecluată de către Direcţia Naţională Anticorupţie, dacă nu sunt date prin lege in competenţa altor instanţe ierarhic superioare. Aşadar, rezultă că tribunalul este competent să

740

EXPLICAŢII

DREPÎ PROCESUAL PENAL. 1. PARTEÂ GENERALÁ

soluţioneze plăngerea formulatü de inculpatul Y impotriva soluţiei de clasare dispuse faţă de acesta prin rechizitoriul intocmit de Direcţia NaQonalä Anticorupţie sub aspectu! săvirirü infracţiunü de mărturie mincinoasä. Varianta de răspuns A nu poaie fi corectă avănd în vedere cä inculpatul Y ura şoferul inculpatului X (avocat), calitate cam nu atrăgea competenţa curţii de apel, urmändu-se regulile de competeriă de drept comun, Totodată, nu sunt incidente nici dispoziţüle afl. 44 alin. (2) si (3) CPPprivitoam la compefenta în caz de munim a cauzelor, întrucât, potrivit &in (2), competenţa judecärü cauzelorrămăne dobánditä chiar dacă pentru fapta sau pentru făptuitorul care a determinat competenţa unei anumite instanţe s-a dispus disjungerea sau incetarea procesului penal ori s-a pronunţat achitarea, or faţă de inculpatul care a atras competenţa curţü de apel, s-a dispus trimiterea în judecată, iar faţä de inculpatui Ys-a dispus clasama. Alin. (3) nu este aphcabil intrucăt acesta se referă doarla infracţiunile de täinuire, favorizarea fäptuitorului şinedenunţarea unor infracţiuni, iarinculpatul Y zi fost cercetat sub aspectul săvărşirii infracţiunň de mărturie mincinoasä. (n fine, varianta de r&spuns C nu poate fi corectă, intrucât, aşa cum s-a arätat, potrivit art. 36 alin. (1) Iit. c) CPP în cazul ín care urmărima penală a fost efecluată de către Direcţia NaUonală Anticorupţie, competenţa de judecată in primä instanţă aparţine tribunaluluL dacă infracţiunile pentru cam s-a efectuat urmărirea penalä nu sunt date prin lege in competenţa altor instanţe iera rhic superioare. 81. Räspuns: A, C (primire în proťesie avocat stagiar. 2014) Principial, exercitarea unei funcţii judiciare in procesul penai exclude posibilitatea exercitării unei alte funcţii, in aceeasi cauză penaiă. Aşadar. de pildă. dacă procurorul care a supravegheat sau efectuat urmărirea penalä devine judecător, nu va fi compatibil să exercite funcţia de dispoziţie asupra drepturilor şi Iibertäţilor ĺundamentale ale persoanei in faza de urmärire penală, funcţia de verificare a Iegalităţii trimiterii ori nethmiterii in judecată ori funcţia de judecată in aceeaşi cauză Exceptje de Ia această regulă o face funcţia de verificara a Iegalităt)i trimiterń in judecată, care este compatibilâ cu funcţia de judecatä, mai puţin cănd se dispune inceperea judecăţii potrivit art. 341 alin. (7) pct. 2 Iit. c) CPP [art. 3 alin. (3) CFP]. Aşa fiind, se constală că variantele corecle de răspuns sunt cele de la Iiterele A şi C. —

82. Răspuns; B (primire in profesie avocat deťinitiv, 2017) Potrivil dispoziţiilorart 53 CPP, judecätorul dedrepturi şi ibertäţi estejudecätorul care, in cadrul instanţei, potrivitcompetenţei acesteia, snIIIţinnea7Ä, in rijrssd urmârirü penale, cererile, propunerile, plângerile, contestaţiile sau orice aIte sesizări privind (i) măsurile preventive, (ü) măsurile asigurätorii, (üi) măsurile de siguranţă cu caracter provizoriu, (iv) actele procurorului, in cazurile expres prevăzute de Iege, (v) incuviinţarea percheziţiilor, a folosirii metodelor şi tehnici!or specia!e de supraveghere sau cercetare ori a altor proccdee probatorii potrivit Icgii, (vi procodura audierü anticipate I (vh alto cituaţii oxpros provăzute de Iege (de pildä, emite mandatul de supraveghere Iehnică in procedura dării in urmărire, potrivit art. 523 CPP). Rapuilat Ia vwiaiitele de râspurls, reţinem cä procedura audierii anticipate nu presupune ca in cauza procuroruí sa fi pus in micare acţiunea penală, suficient fiind să fi dispus efectuarea in continuarea urmăririi penale faţă de suspect. judecătorui de drepturi şi Iibertăţi nu dispune prelungirea mäsurii controluluí judiciar, deoarece această competenţă ii revine procurowlui Iart 215 alin (2) CPP]. Faţä de toate acestea, singurul räspuns corect este ceI de la Iitera B [arl 158 alin. (1) CPP]. —

83. Răspuns: B (admitere INM si în rnagistraturá, 2016)

Competenţa după matene sau matedalä (ratione matehae) este cea care stabileşte organele judiciare de grad diferit care pot urmări sau judeca o anumită cauzâ penală. delirnitănd astfel sfera a:ribLlţwor unui anume organ judiciar prin rapodare Ia organele ierarhic superioare sau inferioare in grad, Spre deosebire de reglementarea anterioară, in prezent nulitatea absolută intervine doar în cazul in care judecarea cauzei este eíectuată de o instanţă inferioarä in grad instanţei competente material, cănd excepţia de necompetenţă poate fi invocată in tot cursul judecäţii, pănä Ia pronunţarea hotärării definitive, potrivit ad. 47 alin. (1) CPP. Desi dispoziţiile procedurale care reglementeazä competenţa maţerialä a instanţelor judecătoreşti sunt norme imperative, Iegiuitorul a exclus intervenţia sancţiunii nulităţii absolute in situaţia in care judecarea cauzei s-a realizat de către o instanţă superioară in grad celei competente material (N. VoLoNcIu Ş.A., p. 140). Tn acest din urmä caz, excepţia de necompetenţă materialä a instanţei superioare celei competente potrivit Iegii poate fi invocatä pănä Ia inceperea cercetärii judecătoreşti, potrivit art. 47 alin. (2) CPP. In enunţul dat, fiind in discuţie competenţa materialä ajudecătoriei, este evident că suntem in prezenţa Iipsei de competenţă materială a instanţei inferioare, necompetenţä care poate fi ínvocatä in tot cursul judecăţii, până Ia pronunţarea hotărârii deflnitive. Peniru aceste motive, constatäm că varianta de răspuns de Ia Iitera B este cea corectă. Tn ceea ce privete posibilitatea formulăńi unei căi extraordinare de atac pentru nerespectarea dispoziţiilor privind competenţa după materie atunci cănd judecata a fost efectuată de o instanţă inferioară celei Iegal competente, aceasta se poate invoca pe calea recursului in casaţie. potrivit art. 438 alin. (1) pct 1 CPP, şi nu pe cea a contestaţiei in anulare.

I EXPLICAŢII

I0AN-PAUL CHI, vIcTOR VĂDUVA

741

84. Răspuns: A (primire în profesie avocat sta giar, 2014; primire in profesie avocat sta giar, 2015) Excepţia reprezintă mijlocul procesual prin care participantul invocä şi, implicit. solicită punerea in discuţie a situaţiei judiciare care se abate de Ia regula de drept, In materia competenţei. orice abatere de Ia regulile preväzute de Iege relativ Ia aceasta va putea fi sesizată organelor de jurisdicţie prin intermediul excepţiei, în cadrul judiciar adecvat. Excepţia de necompetenţä poate fi invocată in funcţie de forma de competenţă care, in opinia padicipantului, nu este respectatä. Astfel, potrivit art 47 CPP, excepţia de necompetenţă materială sau după calitalea persoanei a instanţei inferioare ce!ei competente potrivit Iegh poate fi invocală in tot cursul judecäţii, pănä Ia pronunţarea hotărări definitive. Soluţia Iegislativă este coerentä, necompelenţa materială sau după calitatea persoanei putând fi invocată, in acest caz, in tot cursul procesului penal şi poate ťi constatatä in orice starea procesului [art. 281 alin. (3) CPP]. Excepţia de necompetenţă materială sau dupä calita(ea persoanei a instanţei superioare celei competente potrivit Iegii poate fi invocală până Ia începerea cercetärii judecătoreşti. Excepţia teritorială poate fi ridicată in aceleaşi condiţii. Faţă de aceste dispoziţii Iegale, varianta corectă de räspuns este cea de Ia Iitera A. —

—

85. Răspuns: B (primire în profesie avocat stagiar, august 2019) Aşa cum am arătat anterior, excepţia necompetenţei teritoriale a instanţei de judecatä nu poate fi invocată decăt pănä Ia inceperea cercetării judecătoreşti [ad. 47 alin. (3) CPP], Depăşirea acestui moment produce două efecte, unuI pozitiv, instanţa devenind competentă să judece respectiva cauză, iar unuI negativ, excepţia necompetenţei teritoriale nu va mai putea fi Iegal invocată. In aceste condiţii, excepţia necompetenţei teritoriale trebuie respinsä ca inadmisibilă in toate cazurile in care a fost formulată sau ridicatä din oficiu in cursul cercetării judecätoreşti. Aşa fiind, se constatä că varianta corectă de răspuns este cea de Ia Iitera B. —

I

6. Räspuns: A (admitere în magistratură, aprilie 2017) in con(ormitate cu prevederile art. 36 alin. (1) IiL c) CPP, infmcţiunile de evaziune fiscală prevăzute de art S dín Legea nr 241/2005 pentru prevenirea i combaterea evaziunii fiscale (M. Of. nr 672 din 27 iulie 2005) intră in competenţa de judecată in primă instanţă a tńbunalului. Am arătaĺ mai sus (nr. 83) că. in prezent, nulitatea absolutä intervine doar in cazul in care judecarea cauzei este efectuatä de o instanţá inferioară in grad instanţei competente material. cănd excepţia de necompetenţă poate fi invocată in tot cursul judecăţii, până Ia pronunţarea hotărârii definitive, potrivit art. 47 alin. (1) CPP. Deşi dispoziţiile procedurale care reglementează competenţa materialä a instanţelorjudecätoreşti sunt norme imperative, Iegiuitorul a exclus intervenţia sancţiunii nulităţii absolute in situaţia in care judecarea cauzei s-a realizat de către o instanţă superioară in grad celei competente matehal (N. VoLoNcIu ŞA., p. 140). ln acest din urmă caz, excepţia de necompetenţä materială a instanţei superioare celei competente potrivit Iegii poale fi invocată pănă Ia inceperea cercetädi judecătoreşti, potrivit art 47 alin. (2) CPP. Faţä de acest cadru normativ. in contextul in care din enunţul intrebării rezultă că a fost sesizată Curtea de apeI Constanţa. instanţă superioarä in grad celeí competente material in raport de infracţiunea dedusă judecăţii, excepţia de necompetenţă materială a instanţei aslfel sesizate poate fi invocată pánă Ia inceperea cercetării judecătoreşti in cauză. Prin urmare, varianta corecĺă de răspuns este cea de Ia Iitera A, care Ie exclude pe celelalte.

I

87. Răspuns: C (admitere INM şi în magistratură, 2014) Am arătat mai sus (nr 83) că, deşi dispoziţiile procedurale care regtementează competenţa materială şi cea personalä a instanţetorjudecătoreşti. de regulă, sunt norme imperative, insă Iegiuitorul a exclus intervenţia sancţiunii nulităţii absolute in situaţia in care judecarea cauzei s-a realizat de către o instanţă superioară in grad celei competente material sau personal. Tn acest din urmă caz, potrivit dispoziţiilor art. 47 alin. (2) CPP, excepţia de necompetenţă materială sau personală a instanţei superioare celei competente potrivit Iegii poate fi invocată pănă Ia inceperea cercetării judecătoreşti. Astfel, prima teză a enunţului variantei de răspuns de Ia Iitera B este corectä, Cu toate acestea, din interpretarea per a contrario a dispoziţiilor art. 281 alin. (1) Iit. b) CPP, potrivit cărora sancţiunea nulităţii absolute intervine doar atunci cănd judecata a fost efectuată de o instanţă inferioară celei legal competente, constatăm că sancţiunea Ia care se face referire in cea de-a doua teză a acestei variante de răspuns nu este corectă. In aceIaşi timp, constatăm cä nici varianta de răspuns de Ia Iitera A nu este corectă, atăt timp căt, potrivit art 281 alin. (3) CPP. incálcarea dispoziţiilor Iegale preväzute Ia alin. (1) Iit. a)-d) poate fi invocată in orice starea procesului, deci nu doar pănă Ia pronunţarea hotărării in primă instanţă. organele de urmäńre penală sunt datoare să işi verifice In ceea ce priveşte varianta de răspuns de Ia Iitera C corectă competenţa, obligaţie care se menţine pe intreaga desfăşurare a urmăririi penale, indiferent etapa sau stadiul procesul Ia care se găseşte cauza. In ipoteza in care organul de urmăňre penalä işi constatä, Ia cerere sau din oficiu, necompetenţa, procurorul işi va declina competenţa in favoarea párchetului Čnpetent. Tn princípiu. părţile şi subiecţü próćesuáli princiăliřiu invocä necompetenţa organului de urmärire penală prin intermediul unei excepţii, ci prin formularea unei cereri de declinare —

—‚

a competenţei.

.

.

! !

742

EXPLICAŢII

j

DREPT PRDCESUAL PENAL 1. PARTEA GENERALÄ

88. Răspuns: B (primire in proŕesie avocat detinitiv, august 2019) Posibilitatea invocării excepţiei de necompetenţă a instanţei de judecatä poate fl limitatä temporal, cu excepţia ipotezei in care dispoziţiile referitoare la competenţă sunt prevăzute sub sancţiunea nulităW absolute. Aşa Hind, excepţia de necompetenţă teritorială sau excepţia de necompetenţä materială ori dupä calitatea persoanei a instanţei superioare celei competente nu poate fi invocatä decăt pănă la începerea cercetării judecătoreşli. Cum insă cercetarea judecätorească a început, potrivit ipolezei, Tribunalul Bucuresti îsi va neriţine conipe[enţa in cauzä. Prin urmare, varianta corectă de räspuns este cea de Ia Iitera B —

I

8. Räspuns: B (primire in profesie avocat sta giar, 2016) Excepţia de necompelenţă invocatä la prima instanţă de judecată va fi soluţionată prin incheiere, in cazul in care instanţa respinge excepţia, ori prin sentinţä, atunci când instanţa admite excepţia de necompetenţă, dispunănd consecutiv declinarea competenţei in favoarea instanţei competente. In acest din urmä caz, potrivit legii, instanţa se va exprima printr-o sentinţă deflnitivă, nesupusă niciunei căi de atac [art. 50 alin. (4) CPPI. Reglementarea este logică, intrucât eventualele critici pe care partea, subiectul procesual principaL procurorul ori chiar instanţa de judecată astfel sesizată Ie are cu privire la aceasta vor putea fi valońflcate printr-o hotăráre de declinare a competenţei, in favoarea altui organ jurisdicţional sau in favoarea primului organ sesizat. generăndu-se astfel un conflict negativ de competenţă. Faţă de toate acestea, singurul răspuns corect este ceI de la litera 9. —

I

O. Râspuns: A (primire in profesie avocat stagiar, 2015) Intrebarea se concentrează asupra probelor administrate şi a măsurilor dispuse de cätre instanţa necompetentä Ca o regulă de principiu, reţinem că, in acele cazuri in care se pune problema unei necompetenţe pe verticală, instanţa competentä poate menţine, motivat, probele administrate, actele indeplinite şi măsurile dispuse de instanţa care şi-a declinat competenţa Dacă necompetenţa constatată este pe orizontalä, probele administrate (de regula, inslanţa care işi declină competenţa nu a administrat probe, de vreme cea dispus declinarea competenţei anterior inceperii cercetärii judecătoreşti), actele indeplinite şi măsuri!e dispuso se monţn. Faţă de toate acestea, singurul răspuns corect este ce! de la litera A.

I

—

91 Räspuns: A (primire in proťesie -

—

avocat definitiv, august 2019)

Potrivit art. 50 alin. (2) şi (3) CPP, probele administrate, actele indeplinite şi măsurile dispuse se menţin, în cazul declinärii pe ori:onta!ă (admiterea cxcopţiei de necompotonţă tcritorialä), ori pot E menţinute, motivat, de către iristanţa cornpelentă, în cazul declinării pe verticalä (admterea excepţiei de necompetenţä materială şi după calitatea persoanei). Ín aceste condiţii, singura variantă corectä este cea de ia itera A.

I

92. Răspuns: B (admitere 1NM şi in magistratură, 2017) Inlrebarea surprinde ipoteza declinării de competenţă după criteriul teritońului dispusä in faza judecăţii De reţinut este faptul că, odată transpusă cauza in faza judecäţi, revenirea in procedura de cameră preliminarä nu mai este posibilä şi, drept consecinţä, soluţiile specifice acestei faze procesuale nu pot fi dispuse, Pentru aceste motive, variantele de räspuns A şi C sunt eruriate

Varianta de răspuns B este corectă. ťaţă de dispoziţiile art 50 alin. (3) CPP, potrivit cärora in cazul declinării pentru nocampetcnţá teńtorială, prohele administrate, actele indeplinite i măsurile dispuse se menţin. Desigur, adaptat acest [ext cu aplicabilitate generală fazei procesuale ajudecăţii, in cazul declinärii pentru necompetentă teritorială nu se poate pune problema păstrării probelor administrale de către instanţa necompetentă, in condiţiite in care declinarea de competenţă poate fl dispusă ceI târziu pănă la inceperea cercetării judecätoreşti, Acesta este motivul pentru care varianta do răspuns R de räspuns face referire numai la actele efectuate şi mäsurile dispuse de instanţa necompetentă. 93 Răspuns: C (primire in profesie avocat definitiv, 2016) Pentru a atrage competenţa unei anumite instanţe, calitatea specială trebuie sä existe la momentul sävărşirii infracţiunii, pierderea sau, dupä caz, dob&ndirea ulterioare a calitäţii nefiind susceptibilä, de regulă, sä modifice competenţa organelor judiciare. Situaţia dobăndirii unei calităţi speciale u/teriorsăvărşirii infracţiunii este reglementată de dispoziţiile ad. 48 alin. (2) CPP, conform cărora aceastä imprejurare nu va determina schimbarea competenţei (regula), cu excepţia infracţiunilor săvărşite de persoanele preväzute la art. 40 alin. (1)CPP. La senatoń, deputaţi şi membri din Románia in ParlamentulEuropean, membrii Guvemului. judecătorii Curţii Constituţionale, membrii Consiliului Superior aI Magistraturii. judecătorii Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurońi de la Parchetul de pe lăngă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Cum notawl public nu se numără printre calitäţile speciale preväzute de art 40 alin. (1) CPR excepţia nu va ü aplicabilă. Tribunalul Bucuresti rămănănd instanţa competentă să judece cauza [art. 36 alin. (1) lit. c) CPP].

I

—

çtk

IOAN-PAUL CHIS, VICTOR VĂDUVA

EXPLICAŢII

743

Faţä de toate acestea, räspunsul corect este ceI de Ia litera C, variantă care Ie exclude pe celelalte. 94. Răspuns: A, c (admitere 1NM şi în magîstratură, 2017) Urmărirea penală se efectuează, în mod obligaioriu, de Către procuror: a) in cazul infracţiunilor pentru care competenţa de judecată in primă instanţă aparţine Tnaltei Curji de Casaţie şi Justiţie sau curţii de apel [art. 56 alin. (3) CPP.] or, infracţiunile comise de auditorii publici externi sunt de competenţa curţii de apeL potrivit art 38 aiin. (1) lit. d) CPP; b) in cazul infracţiunilor prevăzute la art. 188-191, art 257, art. 277, art. 279-283 şi art 289-294 CP; şi c) in cazul infracţiunilor săvárşite cu intenţie depăşită, care au avut ca urmare moartea unei persoane, deci nu a oricărei infracţiuni care a avut ca urmare moartea unei persoane. Faţă de acesle considerente, constatăm că variantele corecte de räspuns sunt cele de Ia Iiterele A şi C. —

I

95. Răspuns: B (admitere în magistratură, aprilie 2017) In conformilate cu prevederile art 56 alin. (4) CPP, in cazul infracţiunilor sävârşite de militari, urmărirea penală se efectuează, in mod obligatoríu. de procurorul militar Totodată, potrivit alin. (5), procurorii militari din cadrul parchetelor militare sau secţiüor militare ale parchetelor efectuează urmărirea penală potrivit competenţei parchetului din care fac parte, faţă de toţi participanţii Ia săvărşirea infracţiunilor comise de militari. urmănd a fi sesizată instanţa competentă polrivit art. 44, In dezacord cu opiniile exprimate in doctrină (M UDR0Iu Ş.A., p. 227; N. VoLoNcIu ş.A., p. 169), apreciem că extinderea competenţei parchetelor militare şi cu privire Ia faptele comise de civili este aplicabilă indiferent de forma de participaţie a mililarului, autor instigator sau complice (art. 56 alin. (5) CPP, art. 174 CP]. Prin urmare, in raport de acest cadru normativ. constatäm că varianta de răspuns de ia Iitera B este corectä. excluzănd-o pe cea de Ia Iitera A. In ceea ce privete competenţa de judecare a unei asemenea cauze, constatăm că, potrivit art. 44 CPR dacă, în raport de diferiţii inculpaţi. competenţa ar aparţine atăt instanţei civile. căt şi instanţei militare. competenţa revine instanţei civile. competenţă aplicabilă şi in situaţia in care instanţa militară este superioară in grad, caz in care competenţa aparţine instanţei civile echivalente in grad acesteia. Această modalitate de reglementare a competenţei in faza de urmărire penalä. respectiv in faza de judecatä. in cauzele cu inculpaţi militari şi civili, este de naturâ, potrivit opiniei Curţii Constituţionale evidenţiate in Decizia nr 254/2015 (citată supra), să asigure atăt standardele constituţionale. cät şi convenţionale. Tn acest sens, Curtea Constitut)onalä a reţinut ca instituirea art 56 alin. (5) CPP a avut in vedere faptul că eĺecluarea urmăririi penale de către aceIaşi parchet. ceI militar faţă de toţi participanţii este de natură să asigure continuitate, eficienţă şi celeritate activităţii de urmärire penalä, deoarece face posibilä o analizä a tuturor elementelor infracţiunilor comise, evitándu-se. astfel, soluţiile contradictorii care ar putea apărea in ipoteza in care competenţa de urmărire ar fi impăr(ită intre un parchet militar şi unuI civil, ceea ce este o premisă a realizării actului de justiţie intr-un termen rezonabil şi in mod echitabil. In aceIaşi timp, Curtea a evidenţiat şi jurisprudenţa Curţii Europene in materie, arätánd că, in cauza Maszni c. Romăniei, instanţa europeană nu a sancţionat efectuarea urmăriňi penale de către un parchet militar art 6 parag. 1 din Convenţie consacrănd 4mptul/ajudecarea in mod echitabil, in mod public şi intr-un termen rezonabfl a cauzei (...)‘ de către o instanţă independentă şi imparţială, instituilă de lege. In acest context. Curtea Constituţionalä a reţinut că reglementarea actuală nu afectează standardele convenţionale prin efectuarea urmăririi penale de către parchetele militare, atăt timp căt judecarea cauzelor de acest tip se realizeazä. potrivit art 44 CPR de instanţele civile. Faţă de aceste considerente, constatăm că varianta de Ia Iilera C nu este corectă Fiind sesizată cu privire Ia această variantă

de răspuns, Comisia de soluţionare a contestaţiilor a arătat că nu este corectä. prin rapoďare /a dispoziţwe aM. 44 alin. (4) şi alin. (5) CPP potrivit cărora competenţa revine instanţei civile echivalente in grad celei miUtare. !n situaţia dată, inculpaţü Y şi Z sunt civili, atrăgănd competenţa instanţei civi/e, iar inculpatul X este militar cu grad de general (pentm cam competenţa ar reveni curţü militare de apel), ceea ce inseamnă că instanţa civilă echiva!entä competentă in cauză este curtea de apel.

J

95. Răspuns: B (NB: in prezent, A, C) (primirc în profcsie — avocat deünitiv, 2016) ln conformitate cu prevederile art 70 alin. (1) CPP, in tot cursul procesului penal, asupra abţinerii sau recuzării procurorului

se pronunţă procurorul ierarhic superior Din interpretarea acestordispoziţii, rezultă că asupra cererii de recuzare a procurorului de şedinţă formulale in faza de judecată, in faza camerei preliminare sau in faţa judecătorului de drepturi şi Iibertăţi se pronunţä procurorul ierarhic superior. Această soluţie normativă a fost insă declarată neconstituţională prin Decizia nr 525/2016 (M. Cf. nr. 107 din 7 februarie 2017)! Curtea Constituţională reţinănd că recuzarea procurorului in faza judecăţii constituie un incident procedural invocat de pärţile şi de subiecţfl procesuali principali ce suspectează procurorul de parţialitate, incident a cärui soluţionare este de natură să aducă modificări cu privire Ia cadrul Iitigiului. Tn acest context, Curtea a arătat că, potrivit jurisprudenţei sale, procedura de soluţionare a cereriior de recuzare face parte integrantă din procedura de judecată. Astťel, avănd in vedere cä recuzarea procurorului in faza judecăţii este un incident procedural, componentă a procedurii dejudecată. a cărui rezolvare este de natură să aducă modificări cu privire Ia cadrul Iitigiului, soluţionarea acestuia nu poate intra, nicidecum, in competenţa procurorului ierarhic superior, ci doar in competenţa judecătorului.

äc

744

EXPLICAŢII

DREPT PROCESUAL PENAL L PARTEA GENERALĂ

ĺn raport de aceastä decizie, cererea de recuzare a procurorului de şedinţä, formulată in faza de judecată, in faza camerei preliminare sau in faţa judecătorului de drepturi şi Iibertăţi. se soluţionează de instanţä ori, după caz, dejudecătorul de drepluri şi Iibertăţi sau de judecătorul de cameră preliminará Tnvestiţi cu soluţionarea cauzei Ia care participă procurorul a cărui recuzare se solicită (M. UoRoiu ş.A.. p. 275). Tn prezent. recuzarea procurorului de sedinţă va fi soluţionată de organul jurisdicţional in faţa căruia s-a ivit incidentul procesual, in aceste condiţii, soluţia Iegislativă cuprinsä Tn varianta de räspuns de Ia Iitera B nu mai este de actualitate. astfel cä räspunsul este eronat. Răspunsul de Ia Iitera A iI considerăm corect. instanţa de judecată, soluţionănd pozitiv cererea de recuzare, va solicita unităţii de parchet desemnarea unui alt procuror de şedinţä. De asemenea, varianta de Ia Iitera C este corectă, cererea de recuzare fiind in mod Iogic soluţionatä färă participarea procurorului recuzal 97. Răspuns; C (admitere in rnagistraturä, aprflie 2017) Potrivit art 3 alin. (3) CPP, in desfäsurarea aceluiaşi proces penal. exercitarea unei funcţii judiciare este incompatibilă cu exercitarea unei alte ĺuncţii judiciare, cu excepţia ce!ei preväzute Ia alin. (1) Iit. c), care este compatibilă cu funcţia dejudecată. mai puţin cănd se dispune inceperea judecăţii polrivit art 341 alin. (7) pct. 2 Iit. c) In raport de acest cadru normativ, judecătorul care, in cursul urmăririi penale, a soluţionat contestaţia ĺormulată de inculpat impotriva ordonanţei procurorului de Iuare a măsurilor asigurătorü nu esle incompatibil să dispună in cursul urmăririi penale Iuarea mäsurii arestului Ia domiciliu aI inculpatului sau emiterea unui mandat de aducere a inculpatului, atunci cănd pentru executarea mandatului este necesară pătrunderea fără consimţämănt intr-un domiciliu sau sediu, intrucăt acesta se află in exercitarea aceleiaşi funcţii judiciare, ca judecător de drepturi si Iiberläţi. Pentru a evita apariţia cazurilor de incompalibilitate generate de principiul separaţiei funcţiitor judiciare, chiar este indicat ca, in faza de urmărire penală a unei cauze, aceIaşi judecätor de drepturi şi Iibertăţi să soluţioneze intro cauză toate cererile ce sunt de naturä sä afecteze drepturile şi Iibedăţile fundamentale ale persoanei [art. 102 alin. (5) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelorjudecătoreşti, aprobat prin Hotärăreo Ptenului Consiliului Superior aI Magistraturii nr 1375J2015 (M, Of nr 970 din 28 decembrie 2015), statueazä in acest sensj. In consecinţä, variantele de răspuns dela Iiterele A şi B sunt greşite ln ceea ca privage varianta de Ia litera C, reamintim cä, potrivit art 318 CPP, confirmarea ordonanţei de renunţare Ia urmărirea penalä este de competenţa judecätorului de cameră preliminară de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit Iegi, competenţa sä judece cauza in primä instanţä. Prin urmare, in această ipotezä sunt pe deplin aplicabile dispoziţiile art. 3 alin. (3) CPP, exercitarea funcţiei judiciare ca judecätui de dreptui i i Iibertúţi aträgărid iricoinpatibilitatea acestuia de a îndeplini funcţia judiciară de judecător de cameră preliminară.Astfel, judecätorul care, in cursul urmăririi penale, a sotuţionat contestaţia formulată de inculpat impotriva ordonanţei procurorului de luare a măsurilor asigurătorii este incompatibil să conflrme ordonanţa de renunţare Ia urmărirea penală dispusă faţä de inculpat. 98. Răspuns: A, B (admitere INM şi in magistratură, septembrie 2018) Incompatíbihtatea reprezintă o stare de inadecvare in care se găseşte un anumit subiect oficial in raport de o cauza penală concretă. Incompatibilitatea ímpiedicü subiectul oficial aflat in această stare să mai participe Ia soluţionarea cauzei detcrmină nIccuirea sa cu un alt subiect ce ĺace parte din acaIai organ judicior (A. ZARAFIu. op. cU. R 153). In primul rănd, incompatibiItäţiIe derivă din principiul separării funcUilor judiciare (şi procasuaie) in prccesul penal. Astfel, subiecţii oficiali care au exercitat activităţi în cursul urrnăririi penalo sunt excIui, do piano, de Ia a exercita alte funcţii judiciare in Iegătură cu aceeaşi cauzä, Nu vor putea exercita funcţia de verificare a Iegalităţii trimiterii ori netrimiterii în judecată procurorul care a efectuat in cursul urmăririi penale acte de urmărire penală [afl. 64 alin. (1) Iit e) CPP] ori judecătorul de drepturi şi Iibertäţi [art. 64 alin. (4) CPP]. Tot astfel. judecătorul de camerä preliminarä care a participat Ia soluţionarea plăngerii impotriva soluţiilor de neurmărire sau netrimitere in judecată nu poate participa, in aceeaşi cauză, Ia judecata in fond sau in cäile de atac [art. 64 alin. (5) CPP] Raportat Ia variantele de răspuns, se constată cä varianta de Ia Iitera A este corectä, prelungirea mäsurii arestului Ia domiciliu este. prin ipoteză, dispusä numai in cursul urmăririi penale şi numai de judecătorul de drepturi şi Iibertăţi [art. 203 alin. (3). art. 222 alin. (3) CPP]. In aI doilea rănd, starea de incompatibilitate poate rezulta i din manifestări personale ori judiciare ale organului in ĺaţa cäruia se aĺIä pendinle cauze. De pildă. judecätorul de drepturi şi Iibertäţi care nu a dispus asupra drepturilor şi Iibertăţilor fundamentale ale persoanei, ci a soluţionat alte cereri date in competenţa sa in cursul urmăririi penale devine incompatibil să judece cauza pe fond (art. 64 alin. (4) CPPJ. De aceea, este corectă şi varianta de răspuns de Ia Iitera B, procedura audierü anticipate fiind dată in competenţa judecătorutui de drepturi şi Iibedäţi. Varianta de răspuns de Ia Iitera C este eronată, starea de incompatibilitate a judecătoruluí de camerä preliminară fiind datä, din perspectiva separării funcţiilor judiciare in procesul penal, strict de participarea in această ca!itate Ia soluţionarea

745

EXPLICAŢII

IOAN-PAUL CHI, VICTOR VĂDUVA

plăngerii impotriva soluţiei Clasărü dispuse de procuror in respeCtiva cauză, nu şi de afle activităţi pe Carejudecălorul de cameră

preliminară Ie desfáşoară in procesul penal.

99. Răspuns: A, B (admitere INM şi în magistratură, 2015) Tn Conformitate Cu prevederile art 3 alin. (3) CPP, Tn desfäşurarea aceluiaşi proces penal, exercitarea unei funCţii judiciare este incompatibilă cu exerCitarea altei funCţii judiciare, cu exCepţia Celei preväzute Ia alin. (1) Iit. c), care este compatibilă cu funcţia dejudecată, mai puţin cănd se dispune inceperea judecăţii potrivit art 341 alin. (7) pct. 2 Iit. c). In aplicarea principiului separaţiei funcţiilorjudiciare, potrivitad. 64 alin. (4) CPP, judecătorul de drepturi şi Iibertăţi nu poate padicipa, Tn aceeaşi cauză, a procedura de cameră preliminară, la judecata in fond sau in cäile de atac. Totodată, potrivit art 64 alin. (5) CPP, judecătorul care a participat Ia soluţionarea plăngerii împotriva soluţiilor de neurmărire sau netrimitere in judecatá nu poate participa. in aceeaşi cauză, Ia judecata in fond sau in căile de atac. ĺn aceste condiţii. in contextul in care judecătorul din Varianta de răspuns de Ia Iitera A a exercitat in faza de urmărire penală atribuţii specifice funcţiei de dispoziţie asupra drepturilor şi Iibertăţilor fundamentale ale persoanei, este evident că acesta este incompatibil să se pronunţe asupra Iegalităţii şi temeiniciei ordonanţei procurorului prin care s-a dispus redeschiderea urmäririi pena!e, care presupune exercitarea funcţiei judiciare de judecător de cameră preliminară. Prin urmare, aceaslă variantă de răspuns este corectă. Aceleasi considerente sunt aplicabile şi ?n privinţa judecătorului prevázut in varianta de ráspuns de Ia Iitera B, acesta neputănd sä exercite funcţia de judecată ulterior indeplinírii atribuţiilor specifice judecătorului de camerá preliminarä. Tn ceea ce priveşte varianta de răspuns de Ia Iitera C, ea este greşită, In acest sens, evidenţiem că, potrivit art. 3 alin. (3) CPP, funcţia de verificarea Iegalităţii trimiterii in judecată este compatibilă cu funcţia dejudecatä, astfel că verificarea măsurilor preventive in exercitarea funcţiei judiciare compatibile sau soluţionarea contestaţiilor impotriva incheierilor care au acest obiect nu atrage incompatibilitatea respectivului judecător.

I

100. Răspuns: A, B (admitere INM şi în magistraturâ, 2017)

Fiind contestat răspunsul de Ia Iitera A, care esle corect Comisia de soluţionare a contestaţiilor a reţinut că, pofńvit dispoziţidor art 64 aűn. (4 CPP,judecătow/de drepturi şíĺibertăţ/nu poate pariic/pa in aceeaşi cauză la procedura de cameră preňminarä, la judecata in fond saú in căfle de atac. lpoteza din enunţul vańantei de răspuns de la litera A vizează situaţia judecătorului de camerä prehminară investit cu soluţionarea unei contestaţü împotriva luäriimăsudisechestrului asigurător în condiţü!e in care. anterior, în aceeaşi cauză, acesta îşi exemitase funcţia judiciară. pmväzutä de art 3 alin. (1) lit. b) CPP rapońat la 53 lit. a) CPP, ceea ce Uface incompatibd din perspectiva dispoziţülorad. 64 alín. (4) CPP Textul art 64 alin. (4) şi art 3 alin. (3 CPPnu face distincţie între exerciiut funcţülorjudiciare Ia judecata pe fond sau in calea de atac a contestaţiei, ci reglementează doar principiul separaţiei funcţh'lorjudiciare şi incompatibil/tatea judecătcmlui in sensul imposibiliźáţii exercitării c&er două funcţi respectiv judecător de cameră preliminarä şi judecător de drepturi şi hbedăţi, in aceeaşi cauzä penală In aceIaşi timp, reamintim că, potrivit art. 64 alin. (5) CPP, judecătorul care a participat Ia soluţionarea plángerii împotriva soluţiilor de neurmărire sau netrimitere in judecatä nu poate participa, in aceeaşi cauzä, Ia judecata in ĺond sau in cäile de atac. Apreciem că atăt timp căt textul nu distinge, incompatibilitatea este aplicabilă atât în cazul cäilor ordinare de atac, căt şi aI celor extraordinare. Tn aceste condiţii, judecătorul care anterior a admis plăngerea impotriva soluţiei de clasare a procurorului şi a trimis cauza Ia procuror pentru completarea urmäriri penale este incompatibil să soluţioneze o cerere de redeschidere a procesului penal, motiv pentru care şi varianta de răspuns de Ia Iitera B este corectä In ceea ce priveşte varianta de răspuns de Ia Iitera C, aceasta este greşită Astfel, evidenţiem că, potrivit art 3 alin. (3) CPP. funcţia de verificare a IegaIităi trimiterii sau netrimiteńi in judecală (cu excepţja cazului cănd se dispune inceperea judecăţii potrivit art 341 alin. (7) pct. 2 Iit. c) CPPJ este compatibilă cu funcţia de judecată, astfel că verificarea măsurUor preventive in exercitarea celor două funcţii judiciare compatibile sau soluţionarea contestaţiilor impotriva incheierilor care au acest obiect nu atrage incompatibilitatea respectivului judecător.

101. Räspuns: A, B (admitere INM şi in magistratură, 2014) Judecătorul care a emis anterior mandatul de perchezi(ie domiciliară a ocuinţei inculpatului nu este incompatibil să soluţioneze propunerea de aresiare preVentivă a acestuia, eI fiind in exercitarea aceleiaşi funcţii judiciare. Din contră, astfel cum am mai arătat (nr 97), pentru a evita apari(ia cazurilorde incompatibilitate generatede principiul separaţiei funcţiilorjudiciare, chiar este indicat ca, in faza de urmărire penală a unei cauze, aceIaşi judecător de drepturi şi Iibertăţi să soluţioneze intr-o cauză toate cererile ce sunt de natură să afecteze drepturile şi Iibertäţile fundamentale ale persoanei [art. 102 alin. (5) din Regulamentul de ordine interioarä aI instanţelorjudecătoreşti statuează in acest sens). Prin urmare, varianta de răspuns de la Iitera Aeste corectä. ln acelaşi timp, reamintim că, potrivit art. 3 alin. (3) CPP, funcţia de verificare a legalităţii trimiterii sau netrimiterii in judecată Icu excepţia cazului când se dispune inceperea judecăţii potrivit art 341 alin. (7) pct. 2 lit. c) CPP] este compatibilă cu funcţia de judecatä. Astfel, şi varianta de räspuns de Ia litera B este corectă.

I

‘-4'

L

Í

746

DREPT

EXPLICATII

PROCESUAL PENAL 1.

PARTEA GENERALÂ

In ceea ce priveşte varianta de răspuns de Ia Iitera C, reţinem că una dinlre consecinţele principiului separării funcţiilor judiciare este aceea că, potrivit art. 64 alin. (4) CPP, judecătorul de drepturi şi Iibeńäţi nu poate participa, in aceeaşi cauză. Ia procedura de camerä preliminarä. Ia judecala in fond sau in căile de atac, aşa încât aceasta esle greşită. 102. Răspuns: B (admitere INM, noiembrie 2019) Această intrebare impune stabilirea competenţei ĺuncţionale in cadrul cârora sunt dispuse másurile Ia care fac referire ipoteza şi variantele de răspuns Ăsţfel, ipoteza se re(erá Ia funcţia judiciară exercitată in faza judecă ţii; varianta de răspuns de Ia litera A de răspuns se referă Ia funcţia judiciară exercitată de judecătorul de camerä preliminară in procedura de camerä preliminarä; varianta de räspuns de Ia Iilera B se referä Ia funcţia exercilată de judecătorul de drepluri si ibefläţi; iar varianta de räspuns de Ia Iitera C se referă Ia funcţia judiciară exercitată în faza judecăţii. In aceste condiţii, având Tn vedere dispoziţiile art 3 alin. (3) şi art 64 alin (4>cPP, starea de incompatibilitate ajudecătorului sesizat cu contestaţia formulată impotriva incheierii prin care prima instanţă a dispus menţinerea controlului judiciar se verifică numai prin raportare Ia varianta de räspuns de Ia Iitera B. comisia de soluţionare a contestaţiilor a reţinut cä varianta de răspuns B este corectă: potrivit ad. 308 alin. (1) cPP atunci cind există riscul ca persoana vătämatj, paťtea civilă, padea responsabilă civilmente sau un maflorsă nu mai poatä fi audiat in cursul judecăţü, procurorul poate sesiza judecätorul de drepturi şi Iibedä ţi in vederea audierň anticipate a acestuia Totodatä, dispozi(ifle art. 54 alin, (4) CPPprevăd că judecătorul de drepturi şi Iibedäţi nu poate participa, in aceeaşi cauzâ, Ia procedura de cameră preliminară, Ia judecata in fond sau in căde de atac. Astfel, rezultă că judecătorul care a procedat la audierea anticipată a unuí martor este intotdeauna incompatibU să soluţioneze contestaţia împotriva incheierň prin care instanţa a dispus menţinerea contmluluijudiciar Varianta de räspuns C nu poate fi corectă. intrucăt situaţia Ia care referă aceasta nu este prevăzutä in mod expres in dispoziţiüe ad. 64 CPP Dacă ar fi insă incident vreunuI d,ntro cazurile de incompatibilitate reglementate in acest adicol, judecătorui afiaż intr-o ast[ei de situaţic ar putea deveni incompatibu, insă nu este de plano incompatibil in situaţia expusä.

I

103. Răspuns: B (primire in proťesie avocat detinitiv. august 2019) Mecanismele prin care starŁa de incompatibilitate este re!evatä sunt douä. prin intermediul abţinerii ori aI recuzärii. In c.azul in care judecätorul ncompatibil nu a facut declaraţie de abţinere, părţile, subiecţii procesua!i principali sau precurorul au dreptul să formuleze cerere de recuzare [art. 67 alin. (1) CPP]. Incidentul procesual se rezolvă de un alt complet de judecată [art. 58 alin. (2) CPPJ, care va stabili in ce măsură actele îndep!inite ori măsurile dispune se men(in. in eventualitatea admitehi cercri' [art. 68 alin. (6) CFP]. Faţa de aceste dispoziţii Iega!e. singurul răspuns corect este cel de Ia Iitera B. —

104. Răspuns:A(primire in proťesie—avocatstagiar, 2016) Legea procesuală penală prevede cazuri de reunire obligatorie a cauzelor şi cazuri de reunire facultativă. AstfeL în cazul infracţiuni continuate, aI concursului formal de infracţiuni sau În orice alte cazuri când douä sau mai multe acte maleriale atcătuiesc o singură inĺracţiune, reunirea cauzelor este obligatorie. Aşadar, ori de cáte ori suntem in prezenţa unei unităţi Iegale de infracţiune (infracţiunea continuatä, infracţiunea de obicei ori infracţiunea complexă) sau in prezenţa unei unităţi de cor]duitä, acţiune ori inacţiune, care din cauza imprejurärifor În care a avut Ioc sau a urmărilor pe care Ie-a produs realizează conţinutul mai multor infracţiuni, reunirea cauzelor se va dispune cu necesitate [art. 43 alin (1) CP9 Din contră, (i) când douä sau mai multe infracţiuni au fost săvărşżte de aceeaşi persoană, (iQ când Ia sävârşirea unei infracţiuni au participat două sau mai multe persoane ori (űi) când intre două sau mai multe infracţiuni existä Iegätură şi reunirea cauzelor se impune pentru buna infăptuire a justiţiei, reunirea cauzelor este facultativă [art. 43 alin. (2) CPPJ. Faţă de aceste dispoziţii Iegate. singuru! răspuns corect este ce! de !a Iitera A,

I

I

105. Răspuns: B (primire in profesic avocat detinitiv, martie 2019) Facem trimilere Ia explicaţiile de Ia inlrebarea anterioară. Faţă de dispoziţiile art 43 alin, CPP, pe unităţi Iibere de timp, ceea ce presupune ca termenul să aibă ceI puţin (dacă nu se prorogä) 22 de zile calendaristice. Varianta de Ia Iitera A este eronatâ, in Iipsa actului de inculpare soluţia judecătorului de cameră preliminară de incepere a judecăţii fiind nelegală Iart. 341 alin. (6) CPP].

I

I

—

70. Răspuns: A (admitere /NM şi în magistratură, septembrie 2018) Judecătorul de cameră preliminarä sesizat cu plângere impotriva soluţiei de clasare are posibilitatea să pronunţe următoarele soluţfl: (i) respingerea plăngerii atunci când aceasta este tardivă (nu s-a respectat termenul de 20 de zile aI plăngerii), inadmisibilă (a fost formulată de o persoană care nu a putut justiflca o vătămare a intereselor sate Iegilime) ori nefondată [clasarea este corectä, impedimentul prevăzut de art. 16 alin. (1) CPP a fost reţinut corect de către procuror]; (ü) respingerea plăngerii ca rämasă fărä obiect atunci când constată că, ulterior sesizârii judecătorului, procurorul erarhic superior a admis plăngerea şi a dispus infirmarea soluţiei atacate [ad. 341 alin. (7') CR9; (ib) admiterea plăngerii, desfiinţarea soluţiei atacate şi trimiterea cauzei Ia procuror pentru a incepe sau pentru a completa urmărirea penalâ ori, după caz, pentru a pune in mişcare acţiunea penalä şi/sau a completa urmărirea penalä; (iv) admiterea plăngerii, desfiinţarea soluţiei atacate şi dispunerea inceperii judecăţii cu privire Ia faptele şi persoanele pentru care, in cursul cercetârii penale, a fost pusă in mişcare acţiunea penală, când probele Iegal administrate sunt suliciente; (v) admiterea plângerii şi schimbarea temeiului de drept aI soluţiei de clasare atacate, dacă prin aceasta nu se creează o situaţie mai grea pentru persoana care a fäcut plângerea. Faţă de toate acestea, se constată că singura variantă corectă de räspuns este cea de Ia Iitera A.

KFLIĘAŢll

DREPT PROCESUAL PENAL, Il PARTEA SPECIALÄ

Variaiita de răspuns de ta tilera B este eronată, inlrucäĺ ptăngerea depusá ta un organ judiciar necompetem va dirijala organutui competent Varianta de Ia Iitera C este eronată. intnicât prin verificarea rechizitoriutui de către judecătorul de camerä pretiminară se inţetege verificarea Iegatităţii sotuţiei de trimitere in judecată. eventualele soluţii de netrimitere in judecatä urmänd a fi verificate in procedura de drept comun apltcabitä soluţiilor de clasare dispuse prin ordonanţă. Nu se va considera inadmisibi!â nici ptăngoroa formutată la procurorul ierarhic superior impotriva sotuţiei de ctasare dispuse prin rechizitoriu. chiar dacä acest organ judiciar a veriticat sub aspectut Iegalităţii şi temeiniciei rechizitoriut (Decizia RtL nr. 1712009, M. Of. nr 875 dtn 15 decembrie 2009). 71. Räspuns: A (primire în profesie avocat defînitiv, 2016) Aşa cum am arátai anterior (nr 70), nu este retevant prin ce act a dispus procurorut sotuţia ctasăriL prin ordonanţä ori rechizitoriu, procedura de verificare ta ptângere fiind aceeaşi. În concret, persoana vătămată va putea formula plăngere ta procurowt ierarhic superior aI procurorutui de caz impotriva sotuţiei ctasării dispuse prin rechizitoriu. utterior. Tn cazut respingerii acestei ptăngeri. putăndu-se adresa judecătorutui de cameră pretiminară din cadrut instanţei competente să judece cauza in primă instanţă (care poate fi alta decât cea sesizată cu rechizitoriu) În aceste condiţii, sesizarea directä a judecătorului de cameră pretiminarä cu ptăngerea formutală impotriva sotuţiei de clasare dispuse prin rechizitoriu echivatează cu sesizarea unui organ judiciar necompetent, situaţie care impune trimiterea ptângerii spre sotuţionare procurorutui ierarhic superior competent. —

j 72. Răspuns: A (primire în profesie avocat deťinitiv. 2018) Am arătat anterior (nr 70) sotuţule pe care te poate pronunţa judecätorut de camerä pretiminară sestzat cu o ptăngere împotriva sotuţiei de ctasare. Rapodat ta expticaţiite acoto date, constatăm că varianta de ta titera A este corectă [arl. 341 atin. (6) tit. a) CPPj, cea de ta titera B este eroiiatü, iiit,ucăt in çauză nu se dispusese punerea in mişcarea acţiunii penate, iar cea de la tttera C este eronată, intrucăt organete de jurisdicţie nu au competenţa funcţionată sä dispunä punerea in mişcare a acţiunii penate. —

I

73. Räspuns: A (primire în prnfesie avocat deťinětiv, martie 2019) ipoteza in care in cauzä s-a dispus punerea in mişcare a acţiunii penate, in procedura ptăngerii impotriva soíuţiei, judecălorut de cameră pretiminară poate dispune admiterea plângerii, desfiinţarea soluţiei atacate şi inceperea judecäţii cu privire ta incutpat pentru infracţiunca pentru care s-a pus în miçcare acţiunea penată de cätre procuror, atunci când din probee tegat administrate rezultá cä fapta există, cä a fost săvărşitä de incutpat şi că acesta răspunde penat, De menţionat este íaptul uă această suluţi nu va pulea fi dispusă decât dacă ptăngerea a fost formulată de către o persoană ate cärei interese sunt antagonice interesetor incutpatutui (de pildă, persoana vätămatä). Prin urmare, varianta de ta titera Aeste corectă. Varianta de răspuns de ta titera B este eronatä, intrucăt. in cazut admiterii ptăngerii impotriva soluţiei clasärii şí inceperii judecăţii, judecătorut de camerä pretiminarä devine incompatibit să judece cauza in fond [art. 3 atin. (3) CPPJ. Varianta de ta titera C este eronată, intrucăt rezuttă că in cauză procurorut dispusese punerea in mişcarea acţiunii penale. —

b

74. Răspuns: A (adniitcre ín :iiayistraturä. mai 2018) Asa cum arălal anterior (nr 55). in unete cazuri expres prevăzute de tege. circumscris competenţei funcţionate a judecâtorutui de cameră pretiminară. verificărite nu se vor timita strict iO soluţiito dispuse de către procuror, ci vor fi exlinse i asupra tegatităţii eĺectuării actelor i tegatitäţii administrärii probelor de către organut de urmärire penatä. În cazut ptângerii impotriva sotuţiei ctasăńi, dacă in cauză a fost pusă in micare acţiunea penală, una dintre sotuţiite pe care Ie poate pronunţa judecătorul de camerä pretiminară este aceea de incepere a judecăţii. astfet că, aşa cum este firesc, in procedura prevăzutä ta art. 341 CPP, vor fi verificate inctusiv actete de urmärire penatä şi modut de administrare a probelor, indiferent cum va fi soluţionatä plăngerea formulată impotriva sotuţiei clasärit. In ipoteza in care judecătorut constată nereguli cu privire ta administrarea probatoriului, va face apticarea dispoziţiitor art. 102 CPP referitoare ta excluderea probelor Totodată, dacă va aprecia cä urmärirea penalä nu este comptetă, va dispune. potrivit dispoziţiilor art. 341 atin. (6) Iit alin. (7) pct. 2 tit. b) CPP. admiterea ptăngerii. desfiinţarea soluţiei atacate şi trimiterea cauzei ta procuror in vederea comptetäńi urmäńrii penate.

În fine, dacă in cadrul controlutui reatizat de către procurorut ierarliic superior se admite plăngerea. cu consecinţa inflrmării sotuţiei de ctasare şi a redeschiderii urmäńrii penate (supusă confirmärii judecătorutui de cameră pretiminară), ptăngerea cu care a fost sesizat judecătorul de cameră pretiminară va fi respinsă ca fiind rămasă fără obiect [art. 341 atin. (7') CPPj Rezuttä din cele arătate că varianta de räspuns de la titera A este cea corectă.

EXPLICAŢII

IOAN-PAUL CHIS, VICTOR VÄDUVA

803

75. Răspuns: B (NB: in prezent, C) (primire în profesie avocat detinitiv, 2014) In prezent, varianta de Ia Iitera C este corectă; potrivit art. 341 alin. (5) CPP, judecătorul de cameră preliminară soluţionează plăngerea in camera de consiliu, cu participarea procurorului, prin incheiere motivatä, pronunţată in camera de consiliu. —

I

76. Răspuns: B (admitere în magistratură, iunie 2019) Impotriva măsurilor şi actelor de urmărire penală orice persoană ale cărei interese legitime au fost vătămate poate formula plăngere [art. 336 alin. (1) CPP]. Plăngerea va fi soluţionată de către procurorul care supraveghează urmărirea penală, atunci când măsura ori actul de urmărire penală aparţine organului de cercetare penală, ori de către procurorul ierarhic superior celui care a Iuat mäsura sau a efectuat actul de urmărire penalä. Dacă obiectul plăngerii este soluţia clasării dispusă de către procuror, ulterior respingerii plăngerii de către procurorul ierarhic superior procurorului de caz, persoana interesată poate formula plăngere Ia judecătorul de camerä preliminară din cadrul instanţei competente, De menţionat este faptul că, de lege Iata, procedura ptăngerii Ia judecătorul de cameră preliminară este admisibilă numai in cazul soluţiei de clasare, renunţarea Ia urmărirea penală făcănd obiectul unei proceduri distincte, in care soluţia este supusă ex oűicio verificării procurorului ierarhic superior procurorului de caz şi confirmărfl judecătorului de cameră preliminară. Judecătorul de cameră preliminară va soluţiona plăngerea prin respingere (in cazul constatării tardivităţii, inadmisibilitäţii sau Iipsei de temei) ori prin admitere, In acest din urmä caz, judecätorul de camerä preliminară va desfiinţa fie in totalitate soluţia atacată, trimiţănd motivat cauza Ia procuror pentru a incepe sau pentru a completa urmărirea penală ori, după caz, pentru a pune in mişcare acţiunea penală şi a completa urmărirea penală, fie in pafle, schimbând temeiul de drept al soluţiei de clasare atacate. Judecătorul de cameră preliminară va respinge plăngerea ca rămasă fără obiect, dacă va constata că procurorul ierarhic superior a admis plăngerea şi a dispus infirmarea soluţiei atacate [art. 341 alin. (71) cPP]. comisia de soluţionare a contestaţiilor a reţinut că această variantă de răspuns (varianta de Ia litera 8, n.a.) era cu evidenţă singura corectä, deoarece varianta de räspuns de Ia Iilera A se referea Ia soluţia de renunţare Ia urmărirea penală (care are o altă procedură, prevăzută de ad. 318 CPP), iar varianta de răspuns de la litera C era incorectă, prin rapoMare la dispoziţüle aťt. 341 alin. (7") CPP (soluţia fiind de respingere a plăngerü ca rämasă färä obiect, iar nu soluţia respingeriiplăngerü ca nefondată).

§2. Camera preliminară

I

77. Răspuns: B (NB: in prezent, B, C) (admitere INM şi în magistratură, 2014) Intr-o opinie, care se apropie mai mult de voinţa Iegiuitorului, se apreciază că procedura camerei preliminare constituie o fază de sine stătătoare a procesului penal, separată atăt de faza de urmărire penală, căt şi de cea de judecată, Ea constituie ceI mai important exerciţiu aI funcţiei judiciare prevăzute Ia ad. 3 alin. (1) Iit. c) cpp, acela de verificarea Iegalităţii trimiterii in judecatä. Faza procesuală a camerei preliminare are principala menire de a pregăti cauza in vederea exercitärii funcţiei de judecată; in exercitarea acesteia din urmä, ii va rămăne instanţei să se preocupe numai de aspectele de fond ale acuzaţiei, fiind scutitä de examenul de Iegalitate a rechizitoriului şi a materialului de urmärire penalä, examen care se va realiza dejudecătorul de cameră preliminară (M. UoRoIu şA., p. 1413). ca o manifestare a funcţiei de verificare a legalităţii trimiterii in judecatä, potrivit dispoziţiilor art. 342 CPP, obiectul camerei preliminare ii constituie verificarea, după trimiterea in judecată, a competenţei şi a Iegalităţii sesizärii instanţei, precum şi verificarea legalităţii administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. Judecătorul de cameră preliminară din cadrul instanţei supreme a apreciat in acelaşi sens, reţinănd cä atăt doctrina, căt şi practica judiciarä, inclusiv a lnaltei curţi de Casaţie şi Justiţie Üudecătorul de cameră preliminară făcând trimitere punctualä Ia incheierea nr. 118 din 19 februarie 201 5), s-au exprimat in mod constant in acest sens, analiza efectuată in această etapă a procesului penal fiind cantonată exclusiv ĺn sfera legalităţü (ICcJ, s. pen., inch. JCP nr 155 din 3 iunie 2015, nepublicată). Judecătorul de camerä preliminară va dispune excluderea probelor nelegal ori neloial administrate, dacă va constata că această sancţiune este impusă de vătămarea procesuală prezumată de Iege ori constatată de către judecător, In aceste condiţii, dacă nu au fost excluse toate probele administrate in cursul urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară ii va cere procurorului să aprecieze asupra menţinerii sau nu a dispoziţiei de trimitere in judecată, acordăndu-i un termen de 5 zile in acestsens. Procurorul se va rezuma la a-i comunica judecätorului dacä menţine sau, din conträ, dacă solicitä restituirea cauzei, nefiindu-i permis să readministreze probele excluse, contextul judiciar in care procurorut ar fi avut această posibilitate fiind inchis prin dispoziţia de trimitere injudecată. Se constată, astfel, că varianta de răspuns de Ia IiteraAnu este corectă. Probele excluse juridic vor fi řndepärtate fizic din dosawl de urmärire penală (in acest sens, Decizia curţii constituţionale nr 2212018, M. Of. nr. 177 din 26 februarie 2018) şi, in mod evident, nu vor fi avute in vedere la soluţionarea cauzei. Dispoziţiile generale relative Ia asistenţa juridică a părţilor şi a persoanei vătămate (art. 90 şi art. 93 CPP) sunt pe deplin aplicabile şi in procedura de cameră preliminară, incălcarea acestor dispoziţii fiind sancţionată cu nulitatea absolutä [art. 281

804

EXPLICAŢII

DREPT PROCESUAL PENAL. 11. PARTEA SPECIALĂ

alin. (1) Iit. f) CPP], respectiv nulitatea relativă, viciu care poate fi invocat pănä Ia incheierea procedurii de cameră preliminarä [art. 281 alin. (4) Iit. a) CPP]. Reĺehtor Ia această din urmă dispoziţie, reţinem că, prin Decizia nr 88/2019 (M. Of. nr 499 din 20 iunie 2019), a ĺost admisă excepţia de neconstituţionalitate a art. 281 alin. (4) Iit. a) raporlat Ia art, 281 alin, (1) Iit. f) CPP, ĺn acest context răspunsul de Ia Iitera B este, in prezent corect Cu privirea răspunsul de Ia Iitera 8, reţinem cá, in cazul verificării Ieqatităţii sesizärii instanţei. respectiva rechizitoriului, sfera controlului exercitat in camera preliminară este limitată strict Ia dispoziţia de trimitere in judecatä i Ia motivarea rechiziloriului (nu i Ia verificarea eventualelor dispoziţii de netrimitere in judecată, in cazul acestora flind reglementate proceduri distincte in cadrul cărora organele de jurisdicţie vor verifica Iegalitatea şi temeinicia soluţiei procurorului), precum i Ia următoarele componente, rechizitoriul urmănd: să se Iimiteze Ia fapta şi persoana pentru care s-a eĺectuat urmărirea penaIă să cuprindă menţiunile prevăzule Ia art. 286 alin. (2) CPP referitoare Ia cuprinsul ordonanţei (denumirea parchetului şi data emiterii; numele, prenumele şi calitatea celui care o intocmeşte; fapta care face obiectul urmăririi penale, incadrarea juridică a acesteia şi, după caz. datele privitoare Ia persoana íncutpatuluL obiectul actului sau măsuńi procesuale ori. după caz. tipul soluţiei, precum şi motivele de fapt şi de drept ale acestora; date referitoare Ia măsurile asigurätohi. măsudle de siguranţă cu caracter medical şi măsurile preventive Iuate in cursul urmăririi; alte menţiuni preväzute de Iege; semnătura celui care a intocmit-o); sä cuprindă datele privitoare Ia fapta reţinutá in sarcina inculpatului i incadrarea juridică a acesteia; să menţioneze probele şi mijloacele de probă; să stabilească cheltuielile judiciare din faza de urmărire penalä; sä cuprindă menţiuni referitoare Ia măsurile preventive, asigurätorii de siguranţă; —să cuphndă dispoziţia de ldmiterein judecată, precum i alte rnenţiuni necesare pentru soluţionarea cauzei (ICCJ, 5. pen,. înch. JCP nr 646 din 7 septembrie 2015, nepublicată) Aşa flind, judecătorul de cameră preliminarä nu se va putea exprima in cadrul procedurii de cameră preliminară cu privire Ia so!uţiile de netrimitere in judecatä. fiind excluse orice verificare i dispoziţie asupra acestora. —

—

—

—

—

j 78. Răspuns: c (NB: in prezent, B, C) (admitere INM şi ín magistraturä, 2014)

rotrivit dispoziţjilor ad. 343 CPP, durata procedurii in camera preliminară este de ceI muII O0 de zile de Ia data inregisträrii cauzei Ia inslanţă. Doctrina a apreciat că acest termen este unuI realist numai in contextul desfäşurärii procedurii in camera preliminarä exclusiv in scris, aşa cum a ĺost gănditä iniţial aceastä fază procesuală, şi nu cu citarea partiópanţilor caz in care teriiieiiul va fi de cele lIai iiiulte uri irlLdILdĹ Iridifreiit de aceste curisiderente. natura terrnenuiui este aceea a unui termen de recomandare. depăsirea Iui neatrăgănd vreo sancţiune procesuală (M. UoRoIu ŞA., p. 1423 De altfel. sancţiunea decäderii este proprie şi poate fi ataşatä numai drepturilor procesuale exercitate sau care potfi exercitate in procesul penal, nu şi instanţei de judecată care exercitä in procesul penal atribui judiciare. Pnn urmare, varianta de răspuns de Ia Iitera A este greşită. Incidental, in prezent. toate măsurile preventive se veriîică cu regularitate sub aspectul Iegalităţii şi temeiniciei Ior (art. 207 CPP), iar in cazul in care acestea nu au fost dispuse Ia un moment anterior judecătorul de camerä preliminarä poate dispune. Ia cerere sau din oficiu, Iuarea acestora [art. 348 alin. (1) CPP]. 79. Răspuns: C (primirc in profesío

—

avocat sta giar, 2018)

Dupä scsizarea instanţci, dosarul se reparđzeazä unui judecător de cameră pre!minară careva Iua urmăioarele măsuri (Q va comunica inculpatului ccpia ccrtifcatä a rcchizitohutui şi, dupö caz. traducerea autorizatä a acestuia: (/Q va aduce Ia cunostinţä pärţilor şi persoanei vätämate obiectul procedurii de cameră preliminară, dreptut de a-şi angaa un apärätor i termenul in care, de Ia data comunicării, pot formula in scris cereri şi excepţii cu privire Ia Iegalitatea sesizärii instanţeí, Iegalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmärire penală, (111) va stabili termenul care, in funcţie de complexitatea şi particularităţile cauzei, nu poate fl mai scuil de 20 de zile; (iv) va Iua măsuri pentru desemnarea unui avocat din oflciu in cazurile de asistenţă juridică obligaiorie. La expírarea termenului menţionat, judecătorul de camerä preliminará stabileşte termen pentru soluţionarea cererilor şi excepţiilor, cu citarea părţilor şi a persoanei vătämate şi cu parliciparea procurorului. Faţă de toate acestea, singurul răspuns corect este ceI de Ia Iitera C.

I

80. Răspuns: B, C (admitere INM şi în magistraturä, 2015) Am arätat anterior (nr 77) cä, din perspectiva competenţei funcţionale ajudecătorului in procedura de camerä preliminară, aceasta se rezumă strict Ia verificarea /egahiăii trimiterii in judecatä a inculpatului, respectiv a Iegalităţii actului de sesizare. a modului de administrare a probelor şi de efçctuare a actetor de către organele de urmărire penală. Aşa hind, Iegea exclude orice soluţie prin care se stinge raportul de conflict, indiferent dacă aceasta este soluţia achitării ori a incetärii procesului penaL Tn cazul in care judecătorul de cameră preliminară va constata că acţiunea penalä a devenit, ulterior emiterii actului de

—

‚______1__-••

EXPLICAŢII

I0AN-FAUL CHIS, VIcTOR VÄDUVA

805

sesizare, Iipsitä de obiect, soluţia pe care o va dispune nu va fi aceea de incetare a procesului penal, ci de incepere a judecăţî, in condiţiile Iegii, motiv pentru care varianta de răspuns de la Iitera A este greşită. In cursul procedurii de cameră preliminară pot fi ridicate din oficiu ori de către participanţi excepţii procesuale (e.g., excepţia necompetenţei instanţei), care vor fi puse in dezbaterea contradictorie a participanţilor prezenţi Ia şedinţa programatä in acest scop. De asemenea, in cursul procedurii de cameră preliminară se vor putea invoca excepţii de neconstituţionalitate (corect spus, cereri de sesizare a instanţei constituţionale), judecătorul de cameră preliminară fiind considerat .instanţă judecătorească' in sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr 4711992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale (republicată in M. Of. nr 607 din 3 decembrie 2010). Judecătorul de cameră preliminarä verifică periodic măsurile preventive dispuse in cauză, chiar in Iipsa inculpatului, in condiţiile art. 207 alin. (3) raportat Ia art. 235 alin. (4) CPP. insă numai in prezenţa avocatului. Rezultă, astfel, că variantele de răspuns de Ia Iiterele B şi C sun( ambele corecte. Comisia de soluţionare a contestaţiilor a conchis in aceIaşi sens, reţinănd, in esenţă, că cererea de sesi2are a instanţeide contencios constituţional poate fi formulatä in orice fazä a procesului penal, inclusiv în procedura camerei prehminare. Legiuitorul nu impune limite referitorla cadrulprocesual in care pot fi formuĺate cereri de sesizare a Curţü Constituţionale, preväzănd drept condiţii doar ca excepţia sä fie ridicată în faţa instanţelor de judecată şi sä aibă legătură cu soluţionarea cauzei, „indiferent de obiectul acesteia", S-a mai arătat cä, potrivit aM. 207 afln. (3) CPR care face trimitere Ia art. 235 a/in. (4) CPP, judecătorul de camerä preliminarä poate dispune menţinerea măsurii arestărü preventive şi in situaţia în care inculpatul, din cauzä de foilă majoră ori stare de necesitate, nu poate fi adus. fn íine. Comisia a arătat cä varianta de răspuns de Ia Iitera A nu este corectă. intrucăt, potrivit dispoziţiilorart. 346 alin. (3) CPP judecătorul de cameră preliminară nu poate Iua act de impăcarea părţlorşi, in consecinţă, sä dispună incetarea procesului penal. 81. Răspuns: A, B (prîmîre în pmfesie avocat definitiv, 2014) Potrivit noului Cod de procedură penalä, actul de inculpare este, de regulá, ordonanţa. Procurorul pune in mişcarea acţiunea penală prín ordonanţă, exclusiv in cursul urmäririi penale, cănd constată că există probe din care rezultă că o persoană a săvărşit o infracţiune şi nu există vreunuI dintre cazuriledeimpiedicare prevăzute Ia art. 16 alin. (1) CPP [art. 309 alin. (1) CPP]. Raportat Ia datele enunţului, se constată că procurorul a procedat in mod greşit punănd in mişcare acţiunea penalä prin rechizitoriu (posibilitate care a existat potrivit vechii Iegi procesuale penale), critica putând face obiectul camerei preliminare cu consecinţa restituirii cauzei Ia parchet. Din cele expuse rezultă că variantele de Ia Iiterele A şi B sunt corecte. —

j 82. Râspuns: C (pdmire în profesie avocat sta giar, 2016) Soluţionarea cererilor şi excepţiilor invocate de părţi, de persoana vătămatä, de procuror ori din oficiu se realizează in şedinţă de cameră de consiliu. cu citarea pärţilor şi a persoanei vătămate şi cu participarea procurorului. In cazurile expres prevăzute de Iege de asistenţă juridică obligatohe, judecătorul de cameră preliminară va Iua măsuri pentru desemnarea unui apărător din ofíciu, in cazul in care partea ori persoana vátămată nu are avocal ales. Faţă de toate acestea, se constată că varianla de Ia Iitera C este corectă, cele de Ia Iiterele A şi B [art. 345 alin. (1) CPPJ şi B [art. 344 alin. (3) raportat Ia ad. 90 Iit. a) CR9 sunt eronate. —

83. Răspuns: A, B (primlre în profesie avocat stagiar, 2017) Dintre măsurile pe care Ie va Iua judecătorul de cameră preliminară Ia repartizarea dosarului de urmărire penală cu rechizitoriu amintim comunicarea rechizitoriului şi, după caz, a traducerii autorizate a acestuia inculpatului [art. 344 alin. (2) CPPI, Faţă de aceste dispoziţü Iegale. rechiziloriul nu se comunică celorlalte părţi ori persoanei vătämaie. Finalizarea procedurii de cameră preliminară presupune stabilirea unui termen. in cameră de consiliu, Ia care judecätorul de cameră preliminară să soluţioneze cererile şi excepţhle, cu citarea părţilor şi a persoanei vătämate şi cu participarea procurorului. In ipoteza in care nu au fost invocate cereri ori ťormulate excepţii, judecätorul de cameră preliminară, in camera de consiliu, fără citarea pärţilorşi a persoanei vătămate şi fără participarea procurorului, va constata Iegalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală, dispunănd inceperea judecăţii [art. 346 alin. (1) CPP). In cazurile prevăzute de Iege, cauza poate fi strămutată de Ia instanţa competentă Ia o altă instanţă competentă egalä in grad acesteia, indiferent dacă se afiă in procedura de cameră preliminară ori in cursul judecăţii [art. 71, art. 75 alin. (2) CR9. Din cele expuse rezultă că variantele de Ia Iiterele A şi B sunt corecte.

I

—

84. Räspuns: B, c (primire în profesie avocat definitiv, 2017) Am arătat anterior că procedura de camerä preliminarä va fi soluţionată in cameră de consiliu, cu citarea părţilor şi a persoanei vătămate şi cu participarea procurorului, numai atunci cănd au fost invocate cereri şi excepţii. A contnrio, cănd nu au fost invocate cereri şi excepţii, neexistănd nicio chestiune de pus in dezbaterea contradictorie a părţilor, a persoanei vätämate şi a procurorului. judecătorul de cameră preliminarä va dispune inceperea judecăţii in cameră de consiliu, fără citarea părţilor, a persoanei vătămate şi fără participarea procurorului. Prin urmare, varianta de răspuns de Ia Iitera A este greşită.

I

—

806

EXPLICAŢIJ

DREPT PROCESUAL PENĂL. 11- PARTEA SPECIALĂ

De asemenea, am arătat că strămularea poate fi solicitatá. in condiţiile Iegń, inclusiv in procedura de cameră prelíminară, potrivit dispoziţiilor art. 75 alin. (2) CPP, varianta de Ia Iitera B fiind, astfel. corectă. in fĺne, in procedura de cameră preliminarä vor fi respectate, in Iipsa unor dispoziţii contrare. dispoziţiile generale relative Ia asislenţa juridică a părţitor şi a persoanei vătămate [art 90, ad. 93 alin. (4) şi (5) CPP] Avănd în vedere art. 90 Iit c) CPP, rezullă că varianta de Ia Iilera C este, de asemenea, coreclä 85. Răspuns: B, C ţprimire in proĺesie avocat deünitiv, martie 2019) Pornind de Ia premisa că faza urmăririi penale a fost finalizată, că procurorul nu mai are dreptul să eĺeclueze acte de urmärire penalä şi sä administreze probe. fiind desesizat, in cazul in care judecälorul de cameră preliminară admite cererile şi excepţiile invocate, va proceda astfel: (1) dacă constalä neregularitäţi ale actului de sesizare, in termen de 5 zile de Ia comunicarea incheierii, procurorul remediază neregularitäţile actului de sesizare; (/1) dacă sancţionează potrivit art. 280-262 CPP actele de urmărire penală efectuate cu incälcarea Iegii ori dacă exclude una sau mai multe probe administrate, in termen de 5 zile de Ia comunicarea incheierii, procurorul comunicä judecätorului de cameră preliminarä dacă menţine dispoziţia de trimitere in judecatä ori solicită restituirea cauzei; (11/) dacă sancţionează potrivit ad. 260-282 CPP actele procesuale fundamentale ale procesului penal (ordonanţa de incepere a urmăririi penale in rem, ordonanţa de punere in mişcare a acţiunii penale etc.) ori constată Iipsa acestora, judecătorul de cameră preliminară va restitui cauza Ia procuror; (iv) dacă exclude toate probele administrate in cursul urmăririi penale, judecätorul de cameră preliminară restituie cauza Ia procuror, Faţă de toate acestea, varianlele de Ia Iiterele B şi C sunt corecte. Varianta de Ia Iitera A este eronată, intrucăt, dupä desesizare. procurorul nu mai are competenţa funcţionalä să eĺectueze urmărirea penală in cauză prin readministrarea probelor excluse de către judecător —

86. Räspuns: B (pńmire În profesie avocat detinitiv, 2013) Judecălorul de cameră preliminară, in procedura de cameró prclLminarä. in termen de 3 zile de Ia inregisrarea Oosaru;w. veriíică din oflciu Iegalitatea şi temeinicia măsurii preventive, inainte de expirarea acesteia. cu citarea inculpatului [art 207 alin (2) cppy Relativ Ia mäsura preventiva, soluţiiie pe care Ie poate pronunţa ;udecatorul de cameră preliminarü sunt urrnătoarele (1) rnen ţine (nu prelungeste) măsura preventivă, dacă constată că temeiurile avute in vedere Ia Iuarea ei ce mcnţin ori că cxistă temeiuri noi care sä ojustifice; (ü) revocă măsura preventívä atunci cănd constată că au incetat temeiurile care au determinat-o ori au apärut imprejuräń noi din care rezultä nelegalitatea măsurii; (111) înĺocuieştc mäsura preventivă cu o altá măsurä mai uoară nri, din contră. mař grea. in condţiilc icgü. Ov) ccnstati incetarea de drop a Inăsurii. in condiiiIe egii Faţă de cele arătale, singura variantă corectă este cea de Ia litera B. Varianta de Ia Iitera A esle eronata, intrucăt prelungirea măsunl preventive poate Ii dispusă exclusiv in cursul urmăririi penale, iar cea de Ia litera C este eronată, intrucát măsura reţínerii nu poale fi dispusă, in niciun caz, de către judecător ori instanţa de judecată. —

87. Răspuns: B (admitere în magistraturâ, mai 2018) Judecătorul poate soluţiona procedura de cameră preliminară prin două posibile soluţii: inceperea judecăţii sau restituirea cauzel Ia procuror Cu privire Ia aceasta din urmă, doctrina a identiflcat in mod pertinent nuanţele pe care textul Iegal Ie presupune. Astfel, va b dispusă restituirea pentru nereguíaritatea rechizitoriuĺui cănd judecătorul a constatat această neregularitate, care nu a ĺost remediată de către procuror in termenul prevăzut Ia art. 345 alin. (3) CPP şi care alrage imposibilitatea soluţionării de către instanţä a acţiunii penale [art. 346 alin. (3) Iit. a) CPPj. Dacä procurorul, Iuănd act de neregularitatea indicată de judecätor, procedează Ia remedierea ei in termenul preväzut de art 345 alin, (3) CPP, dar, chiar şi după o atare intervenţie, neregularitatea subzistă, judecätorul procedează Ia o nouă evaluare a actului de sesizare şi esle indreptăţit să restituie cauza numai dacă neregularitatea atrage imposibilitatea stabilirii obiectului sau a imitelorjudecăţii. Trebuie subliniat că, faţă de existenţa celor douä soluţii diterite, de Ia Iit. a) şi c) ale art 346 alin. (3) CPP, este indubitabil că şi ipotezele pe care se intemeiază textele sunt difeńte. AstfeI, ipoteza de Ia Iit a), deşi exprimată intr-un mod care poate sugera pasivitatea procurorului (nu remediază"), in realitate are in vedere situaţia in care procurorul procedează Ia inlăturarea neregularităţii, dar o face intr-un mod necorespunzător. astfel că neregularilatea nu este efectiv inlăturată. Numai ipoteza de Ia Iit. c) teza a Il-a are in vedere pasivilatea procurorului (nu räspundť) Prin urmare, dacä, chiar şi după inlervenţia procurorului, neregularitalea rechizitoriului subzistă, ea va da loc unei soluţii de restituirea cauzei la parchet, dar numai dacă afeclează (continuă să afecteze) posibilitatea dea stabili obiectul sau Iimite!e judecäţii Restituirea pentru excluderea tuturor probelor [art. 316 alin. (3) Iit. b) CPPJ operează de drept, soluţia nefiind supusă aprecierii judecătoruluk

EXPLICAţII

IOAN-PAUL CHI, VICTOR VÄOUVĄ

807

Când rechizitoriul priveşte mai multe fapte sau mai multe persoane, restituirea nu va opera dacä au fost excluse toate probele privind una dintre fapte sau una dintre persoane, Ci numai dacă ea a vizat materialul probatoriu referitor Ia totalitatea aspectelor de fapt deduse judecăţii: Jn situaţia excluderii totaie a probatoriuiui raportat la una dintre infracţiunfle pentru care s-a dispus trimiterea in judecată a inculpatului, respectiv abuz in sewiciu, in condiţüle in care prin aceasta nu s-a dispus excluderea tuturor probelor din faza de urmärire penalä, valabile fiind celeialte probe cu privire la infracţiunea de luare de mită, aceasta nu va atrage automat soluţia de restituire" (Trib. Suceava, inch. JCP din 24 iunie 2014, nepublicatä). Restítuirea determinatä de poziţia procesuală a procumruluiva Ii dispusă în cazul Tn care nu au fost excluse toate probele Care fac obieCtul controlului, ci numai o parte dintre acestea, soluţia judecătorului de cameră preliminară depinzând de manifestarea de voinţă, explicită sau implicită, a procurorului: potrivit art. 346 alin. (3) Iit. c) CPP, cauza se restituie dacă procurorul solícită aceasta, Tn condiţiile art 345 alin. (3) CPP, ori nu răspunde in termenul prevázut de aceleaşi dispoziţii (M. UoRolu Ş.A.. p. 1435-1439). Pentru aceste motive, Varianta de răspuns de Ia htera A este eronată, iar varianta de răspuns de Ia Iilera B este corectă. Cu privire Ia ultima variantă de răspuns, aceasta este, de asemenea, greşită, judecătorul de Cameră preliminară nu va restitui cauza Ia parChet, ci işi va declina compelenţa în favoarea instanţei competente. Comisia de soluţionare a contesta(üIor a reţinut că, in conformitate cu dispoziţiii& art 346 alin. (3) /it. c) CPP judecătorul de camerä preiiminară restituie cauza ia pamhet dacä pmcuromi nu râspunde in termenui prevăzut de prevederile art 345 alin. (3) CPP Potrivit acestui uitim text de Iege. ín cazui in care judecătoml de cameră preliminară exclude una dintre pmbele administmte ia urmărirea penală, in termen de 5zÜe de ia comunicarea incheieťiirespective, pmcumruiremediază neregulańtăţüe actului de sesizare şi comunică judecătorului de cameră prehminară dacă menţine dispoziţia de tdmitere in judecatä. Cum. in speţă, pmcumml nu a răspuns in temienui prevăzut de iege, judecătorul de camerä preliminară restituie cauza ia parchet. 88. Răspuns: A, B (admitere în magistraturâ, aprüie 2017) Rapodăndu-ne Ia CeIe arătate anterior (nr. 87), se constată că vańantele corecte de răspuns sunt cele de Ia Iiterele A şi 8. Astfel. restituirea cauzei Ia procuror va fi dispusă de către judecătorul de cameră preliminară ca urmare a excluderii tuturor probelor administrate in cursul urmärińi penale pe care şi-a fundamentat procurorul soluţia trimiterii in judecatä [art. 346 alin. (3) Iit. b) CPPJ, dar şi atunci cănd procurorul nu răspunde in termenul de 5 zile preväzut de art 345 alin. (3) CPP [art. 346 alin. (3) Iit. c) CPP]. Varianta de răspuns de Ia Iitem C este eronatä, excluderea unor probe administrate in cursul urmăririi penale neconducănd, in sine, Ia soluţia restituirii cauzei Ia parchet. Această soluţie poate fi totuşi dispusă dacă procurorul formulează o solicitare in acest sens sau ca urmare a pasivitäţii acestuia, ca urmare a faptului că nu ráspunde in termenul de 5 zile dacä, in contextul excluderii probelor de către judecător, menţine sau nu dispoziţia de trimitere in judecată. Comisia de soluţionare a contestaţiilor a reţinut că varianta de ia htera B este corectă, intrucătprezintä una dintre situaţüie in care se dispune in mod obligatodu restituirea cauzei la parchet, Varianta de räspuns de la htera B nu restrânge aplicabihtatea textuiui de la art. 346 ahn. (3) ht. c) teza a lI-a CPP numai Ia ipoteza in care neregularităţile constatate (i cu privire la care procurorul nu a formulat răspuns) atrag imposibilitatea stabilińi obiectului şi limiteiur judecă ţiL 89. Răspuns: B, c (primire in profesie avocat sta giar, 2014) Procedura de camerä preliminară depinde de soluţüle date de judecătorul de cameră preliminară cereńior şi excepţiilor invocate. Astfel, cu titlu de exemplu. judecätorul de cameră preliminară va dispune restituirea cauzei Ia parchet dacă nereuIaritatea constatată a rechizitoriului nu a fost remediatä de procuror in termenul de 5 zile, dacă neregulaňtatea atrage imposibilitatea stabilirii obiectului sau Iimitelorjudecăţii [art. 346 alin. (3) Iit. a) CPP). Tot astfeL soluţia restituirii cauzei Ia parchet va fi dispusä in poteza in care judecătorul de cameră preliminară exclude toate probele administrate in cursul urmăririi penale [art. 346 alin. (3) Iit. b) CPP]. Faţă de aceste considerente, se constată că variantele de Ia Iiterele B şi C sunt corecte.

I

(

—

90. Răspuns: B (primire în profesěe avocat stagiar, maflňe 2019) Aşa cum am arătat anterior (nr. 88, nr 89), reţinem cá, in cazul in care judecătorul de cameră preliminară exclude Ioate probele administrate in cauzä de către organete de urmărire penală, soluţia prin care va fi soluţionată camera preliminară va fi exclusiv restituirea cauzei Ia parchet [art. 346 alin. (3) Iit. b) CPPJ, soluţie care va fi dispusä prin aceeaşi incheiere. Soluţia este una rirească, intrucăt Iipsa oricărei probe Iegal administrate echivalează cu absenţa ĺazei urmăririi penale, context in care procurorul nu poate menţine trimiterea in judecată. Aşa fiind, se constatä cä varianta de Ia Iitera 8 este corectă, iar cea de Ia Iitera A este eronatä. Tot eronatä este şi varianta de Ia Iitera C, procurorul neavănd competenţa funcţionalä să administreze probe in afara cadrului procesual stabilit de faza urmäririi penale.

I

—

91. Räspuns: A, C (primire in profesie avocat stagiar, martie 2019) Din cele arătate anterior rezultă că procedura de cameră preliminară reprezintă, de regulă, unicul context judiciar in care judecătorul de cameră preliminară poate exclude probele nelegal administrate. Prin excepţie, judecätorul de cameră preliminară —

808

EXPLICAŢII

DREPT PROCESUAL PENAL. 11,

PARTEA

SPECIALĂ

are competenţa să dispună in acest sens în cazul sesizärfl cu plăngere împotriva sotuţiei clasării dispuse faţă de inculpat, în condiţiile art. 341 alin. (7) lit. c) CPP. Rezultä cä varianta de Ia litera B nu este corectă. Nu va exclude probe judecătorul de cameră preliminară sesizat cu Cerere de conlirmare a soluţiei de renunţare la urmărirea penalä dispuse de procuror, în această procedură verificarea legalitäţii şi temeiniciei soluţiei realizăndu-se pe baza Iucrărilor şi a materialului din dosarul de urmärire penalä şi a inscrisurilor noi prezentate [art. 318 alin. (15) CPP]. Prin urmare, este corectă varianta de răspuns de la litera A. Varianta de Ia litera C este evident corectă, intrucât, in procedura specialä a acordului de recunoaştere a vinovăţiei, judecătorul de cameră preliminară nu deţine nicio competenţă, procedura de cameră preliminară lipsind. 92. Răspuns: B, C (admitere în magistratură, aprilie 2017) Judecätorul de camerä preliminară se exprimă judiciar prin două categorii de încheieri, definitive sau supuse contestaţiei. Calea de atac a contestaţiei, potrivit dispoziţiilor art. 425' alin. (1) CPP, poate fl exercitatä impotriva hotärărilor numai atunci cănd legea o prevede in mod expres, a contrario, hotärárea va fi definitivă, in condiţiile art 551 pct. 1 CPR atunci cănd o atare prevedere nu există, iar hotärărea nu este supusă nici căii ordinare de atac a apelului. Cu toate că, de cele mai multe ori, caracterul definitiv al incheierii s-ar putea deduce din lipsa unei prevederi exprese referiloare Ia contestaţie, Iegiuitorul a inţeles să fie mai explicit şi a arätat, acolo unde a apreciat că nu se impune reglementarea unei căi de atac, că incheierea nu este supusä niciunei căi de atac ori că este definitivă. In acest sens sunt dispoziţiile art. 341 alin. (8) raportate la art. 341 alin. (6) lit. b) CPP, incheierea prin care judecätorul de cameră preliminară dispune admiterea plăngerii, desflinţarea soluţiei atacate şi trimiterea cauzei la procuror pentru a pune în mişcare acţiunea penală şi a completa urmärirea penală fiind deflnitivă. De asemenea, incheierea prin care judecătorul de cameră preliminară soluţionează cererea de conflrmare a ordonanţei de renunţare la urmärirea penaiă este deíuiitivă [art. 318 alin. (16) CPP]. Pe de altă parte, încheierea prin care judecätorul de cameră preliminară, soluUonând p!ăngerea formulată impotriva soluţiei de clasare dispuse faţă de inculpat, admite plăngerea, desfiinţează soluţia atacată şi dispune inceperea judecăţii este supusă contestaţiei, potrivi[ dispoziţiilor art 341 alin. (9) CPP, atăt sub aspectul modului de soluţionarea excepţiilor privind legalitatea administrării probelor şi a efectuării urmäririi penale, cât şi cu privire la dispoziţta judecätorului de incepore ajudecäţii (Decizia Curţii Constituţionale nr 243/2019, M. Of. nr. 429 din 30 mai 2019). Prin urmare, atăt varianta de räspuns de Ia litera B, căt şi cea de la litera C sunt corecte, cea de la litera A fiind greşită.

I

93. Räspuns: B (admitere !NM şi ín magistraturä, 2015) Procedura de cameră preliminară, fiind o fazä distinctă a procesului penal (pentru opinia cä este o etapä a fazei judecăţfl, a se vedea A ZARAFIu, op, cit., p. 376-378), împrumută, in lipsa reqtementării exprese a unor träsäturi proprii, principii specifice atăt fazei urmăririi penale, căt şi fazei judecäţii. Aşa fiind, in faza camerei preliminare, cu toate că are un caracterjurisdicţional, procedura este nepublică, desfăşurăndu-se in camerä de consiliu, iar hotărările prin care judecătorul de cameră preliminară se exprimă se numesc incheieri, care vor fi pronunţate tot in camera de consiliu [art. 346 alin. (1> CPPJ. Potrivit dispoziţiilor art. 203 alin. (5) CPP, având in vedere şi dezlegarea pronunţatä în recurs în interesul tegii prin Decizia nr 4/2014 (M. 0ľ. nr 821 din 11 noiembrie 2014), în cursul procedurii de cameră preliminară, contestaţiile privitoare la măsurile preventive se soluţionează în camera de consiliu, prin incheiere motivată, care se pronunţä in camera de consiliu, Este motivul pentru care varianta de răspuns de Ia litera B este singura corectä. Comisia de soluţionarea contestaţfllor a reţinut cä, potrivit dispoziţilorad. 203 alin. (5) CPP, conżestaţüle privitoare /a măsuőle preventive se soluţioneazâ in camera de consiliu, prin încheiere motivatä, care se pronunţä în camera de consi/iu. Aceste dispoziţü au caracter derogatoriu, special, in raport cu dispoziţifle art 425' CPP cam reprezintă norma generală.

I

94. Răspuns: B (admitere în magistratură, aprilie 2017) În prezent, toate incheierile pronunţate de judecätorul din cadrul instanţei sesizate cu rechizitoriu la flnalizarea procedurii de camerä preliminarä sunt supuse contestaţiei, indiferent de soluţia dispusă. Contestaţia se formulează în termen de 3 zile, care curge de la comunicarea incheierii [art. 347 alin. (1) CPP], şi este soluţionatä de cätre judecătorul de cameră preliminarä din cadrul instanţei superioare (sau de comptetul competent din cadrul instanţei supreme), in camera de consiliu, cu citarea pärţilor şi a persoanei vătămate şi cu participarea procurorului [art. 347 alin. (2) şi (3) CPP]. Pe calea contestaţiei nu vor putea fi puse in discuţie alte cereri sau excepţii decăt cele invocate sau ridicate din oficiu in faţa judecätorului de cameră preliminară in procedura desfăşurată in faţa instanţei sesizate cu rechizitoriu, cu excepţia cazurilor de nulitate absolută [art. 347 alin. (4) CPP]. Pentru aceste motive, singurul răspuns corect este cel de la litera 8.

—

‚____-

__—.

—

EXPUCAŢII

IOAN-PAUL CHIS. VICTOR VĂDUVA

809

Răspuns: B (primire in proťesie avocat stagiar, martie 2019) Tmpotriva încheierii prin care procedura de cameră preliminară este rezolvată pot face contestaţie, in termen de 3 zile de Ia comunicarea hotărării, procurowl, părţile şi persoana vătămată Iart. 347 alin. (1) CR9. Contestaţia se soluţionează de către completul de judecători de cameră preliminară de Ia instanţa ierarhic superioară celei sesizate ori. dupä caz, de completul competent din cadrul instanţei supreme (art. 347 alin. (2) CPP]. Prin contestaţie. procurorul. părţile şi persoana vătămată nu vor putea invoca aIte cereri sau excepţii decăt cele invocate sau ridicate din oficiu în faţa judecätorului de cameră preliminară in procedura desfăşurată în faţa instanţei sesizale cu rechizitoriu, cu excepţia cazurilor de nulitate absolută [ad. 347 alin. (4) CR9. In aceste condiţii, varianta de Ia Iitera A esle eronată. Varianta de Ia Iitera B este corectă, întrucăt admiterea contestaţiei formulate de către inculpat nu conduce, in mod necesar, Ia soluţia restituirii cauzei Ia parchet, soluţie care poate fi dispusă numai in condiţiile art 346 alin. (3) CPP. Varianta de Ia Iitera C este eronată, titularh contestaţiei putănd formula calea de atac indiferent de soluţia pe care a pronunţat-o judecătorul de cameră preliminară de Ia instanţa sesizată Cu rechizitoriu.

I

—

96. Răspuns: A (admitere in magistraturä, mai 2018) Termenul de contestaţie este de 3 zile, aşa Cum arătam (nr 93), termen procedural care se calculează potrivi( dispoziţiilor art 269 CPP, respectiv pe unităţi Iibere de timp, termen care se prelungeşte, atunci cănd cade intr-o zi nelucrătoare, pănä Ia sfărşitul primei zile lucrătoare care urmează. Aşa fiind, termenul de 3zile care incepe să curgă intr-o zi de marţi (10042018) cadeintr-ozi nelucrătoare, ziua de sâmbătă (14.04.018), as(fel că se prorogă pănă Ia finele primei zile Iucrătoare, respectiv Iuni (16042018). Pentru aceste motiva, răspunsul corect este ceI de Ia Iitera A. Comisia de soluţionare a contestaţfllor a arătat că varianta de la litera A este cea corectá. intrucât, potrivit dispoziţülor art 347 aiin. (1) CPP tennenui de formulare a contestaţiei este de 3 ziie de la comunicare, iar conform art 269 alin. (2) CPP, la caicularea termenelorpe om sau pe zile nu se socotesc ora sau ziua de la care incepe să curgă termenul, nici ora sau ziua in care acesta se implineşte. Totodatä. conform art 269 alin. (4) CPP când ultima zi a unui termen cade intr-o zi nelucrătoare, termenuiexpirä la sfárşitul primei zile lucrătoam care unnează. ľn enunţul grilei erau oferite informaţii atât despre ziua sâptämónü in cam s-a comunicat incheiema— 10.042018 (intr-o zide mali) cât şi despre data form ulärä contestaţiei şi. aplicándreguhie enunţate, termenul s-ar fi implinlt Ia data de 14.04.2018— zi nelucrătoam aşa incăt opera prorogarea termenului pmcedural până la sfârşitul zilei de 16.04.2018 (prima zi lucrătoare cam unnează), Varianta de ia litera C nu este corectă, intmcât, în urma modificărü art 347 CPP prin Legea nr. 75/2016 (M. Of nr. 334 din 29 aprilie 2016), textui de lege permite formularea contestaţiei impotriva incheierii pronunţate de judecâtorvl de cameră pmliminară prin care s-a dispus incepema judecă ţü, inclusiv in situaţia in cam nu se formulează cereri şi excepţii. —‚

—‚

97. Răspuns: B, c (primim în proťesie avocat stagiar, 2016) Judecălorul de cameră preliminară de Ia instanţa sesizată cu rechizitoriu (Decizia Curţii Constituţionale nr 437/2017) se pronunţă, Ia cerere sau din oficiu, cu privire Ia Iuarea, menţinerea, inlocuirea, revocarea sau incetarea de drept a măsurilor preventive, in tot cursul procedurii de cameră preliminară. Aşa fiind, in procedura de camerä preliminară, etapa contestaţiei, verificarea măsurii preventive se va realiza din oficiu (insä nu este exclusă posibilitatea procurorului, a părţilor ori a persoanei vătămate să solicite verificarea măsurii preventive), cu citarea obligatorie a inculpatului [ad. 348 alin. (2) raportat Ia art. 207 CPP]. Se constată faţă de cele arătate că variantele corecte de răspuns sunt cele de Ia Iiterele B şi C.

I

—

98. Răspuns: A (admitere in magistraturâ, iunie 2019) Procedura de cameră preliminară are ca obiect verificarea competenţei şi a Iegalităţii sesizărü instanţei, verificarea Iegalităţii administrării probelorşi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. Aşa íiind, in procedura de cameră preliminară, organul de jurisdicţie nu va analiza temeinicia acuzaţiei şi nu va putea constata cä acţiunea penală este Iipsită de obiect. De aceea, varianta de răspuns de Ia Iitera C esle greşitä. Aceaslă fază procesuală cunoaşte o elapă obligatorie. in cadrul căreia judecătorul de cameră preliminară de Ia instanţa sesizată cu rechiziiodu veńflcă Iegalitatea desfăşurării urmăririi penale, şi una eventuală, in cadrul căreia completul dejudecâtori de cameră preliminară din cadrul instanţei de control judiciar soluţionează conteslaţia formulatä impotriva soluţiei pronunţate ori a modului de soluţionare a cererilor şi excepţiilor [art. 347 alin. (1) CPP]. ln cazul ambelor etape procesuale, atunci când au fost formulate cereri şi excepţi, procedura de cameră preliminară va li soluţionată in şedinţă de cameră de consiliu. cu citarea părţilor şi a persoanei vätămate şi cu participarea procurorului. Prin urmare, varianta de răspuns de Ia Iitera A este corectă. Pe calea contestaţiei nu pot fi aduse critici noi, neinvocate in faţa judecătorului de cameră preliminară de la insianţa sesizată cu rechizitoriu, cu excepţia cazurilor de nulitate absolută [art. 347 aIin. (4) CPP]. astfel incăt varianta de răspuns de Ia Iitera B este greşită.

810

EXPLICAŢII

DREPT PR0CE5UAL PENAL. 11, PARTEA SPECIALĂ

Comisia de soluţionare a contestaţdor a arătat că intrebarea nu viza soluţiile pronunţate de instanţa învestită cu soluţionarea cauzei în primă instanţă, soluţii preväzute de afl. 396 CPP astfel că nu este intemeiată afirmaţia din contestaţie in sensul că varianta de răspuns corectă arficea de Ia Iitera C prin invocarea díspoziţiilorad. 396 alin, (6) CPP ĺn confurmitate cu dispoziţide afl. 347a1in. (3) CPP contestaţia se soluţonează in camera de consiliu, cu citarea păqilorsiapersoanei vätämate icupadicipama procurowlui, Prin folosirea de către Comisia de elabnrare a subiectelora expresiei,se citeazä şipadea civilă' (varianta de răspuns de Ia IIlera A), rezultă clar şi neechivoc că in procedura camorei prelímínare o persoanä a avut calitatea de parte civilä şi deci, Ia solu(ionarea contestaţiei impotriva incheierüjudecătorului de cameră preliminară, este obligatorie citarea şi a părţi civde", adică a persoanei care are aceastä calitate pmcesualä in camera preliminară, in respectarea dispoziţidorafl. 347 alin. (3) CPP.

§3. Judecata 3.1. Dispozitii generale 99. Răspuns: A (admitere INM şi in magistraturâ, 2016,) Curtea Constituţională (Decizia nr 702i2014, M. Of. nr 36 din l6 ianuarie 2015. parag. 19) a reţinut că publicitatea, ca principiu aI fazei de judecată, consta in posibilitatea recunosculá oricárei persoane de a asista Ia desfăsurarea judecăţii. constituind deopotrivä un mijloc dea prezerva încrederea opiniei publice in instanţele judecătoresti, Aceeaşi Curtea evidenţiat consacrarea convenţionalä a acestui principiu in art. 6 parag. 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertäţilor fundamentale, potrivit căruia orice persoană are dreptul la judecarea in mod public a cauzei sale de cätre o inslanţă care va hotări, între alt&e. asupra tcmoinicioi oricăroi acuzaţi in matcrie penalä.Astfel, Curtea Europeană a Drepturor Omului a subliniat impcrtanţa acestui principiu procesual, statuănd că publicitatea procedurilororganelorjudiciare la care se referă art 6 parag. 1 are ca scop protejarea justiţiabililor impotriva unei justitii secrele" si vizează dezbaterile propriu-zise ale procesului (hot, din 26 seplembrie 1995. pronunţată in cauza Diennet c. Franţei. parag. 33). Cu toate acestea, a reţinut Curtea Europeană, dreptul la o sedintä publicä nu este absolut. motiv pentru care nu s-ar putea susţine că, dupä judecareain fond. instanţa de apel investită cu plenitudinea de jtirisdicţie ar fi ţinulă intntdeauna de o audienţä pubHcă, independent de natura problemelor asupra cărora ea ar statua (hot din 29 octombrie 1991, pronunţată in cauza Jan-.4ke Andersson c. Suediei, parag. 27, şi hot, din 27 martie 1998, pronunţată in cauza K.&B. c Olandei, parag. 39). Tn acord cu aceste standarde convenţionale i constituţionale, aläturi de regementarea publicităţii, ca principiu specifrc judecäţii, legiuitorul nostru a prevăzut şi excepţde de la acesta, respectiv şedinţele desfăşurate in camera de consiliu [art. 352 alin. (1) CPP], cazurile in care judecorea in şedinţa publică ar putea aduce atingere unor interese de stat rnoralei, demnităţii sau vieţii intime a unei persnane intereselnr minnrilnr SIII ale jrIslitiei [art 352 alin (3) CP9 dacä audierea În edinţä pub!ică ar aduce atingere siguranţei ori demnităţii sau vieţii intime a unui martor ori a membrilor familiei sale sau dacă audierea in public ar pune in pericol confidenţialitatea unor informaţii [art. 352 alin. (4) CPP]: in alte cazuri prevăzute de lege, cum ar fl: cauzele cu inculpaţi minori [art. 509 alin. (2) CPP), cauzele privind infracţiunea de trafrc de minori, prevăzută Ia art. 211 CP, şi de pornogralie infantilă, prevăzută de art 374 CP [art, 24 din Legea nr. 678i2001 privind prevenirea şi combaterea trahcului de persoane (M. Of. nr. 783 din 11 decembrie 2001)). Faţă de acesţcadru normativ, constatăm că in rapońde dispoziţiile art. 533 alin. (1)CPP si art. 431 alin. (1) CPP. legiuitorul a ales ca soluţionarea cererii de reabilitare judecátoreascá. respectiv analizarea admisibilitătii În principiu a cererii de contestaţie in anuiare să nu se desfăşoare in şedinţă publrcă, motiv pentru care variante!e de räspurs de Ia literele B şi C nu sunt corecte. Tn schimb. prin raportare Ia dispoziile art. 510 alin (1) CPP, potrivit cárora, când in aceeasi cauză sunt mai mulţi inculpaţi. dintre care uníi minori şi alţii majori, şi nu este posibilä disjungerea, judecata are loc după procedura obişnuilă, ceea ce presupune inclusiv derularea obligatorie În sedinţă publică, constatăm că varianta de răspuns de Ia litera A este corectă.

j 100. Răspuns: s, c (admitere INM şi in magistraturä, 2016) Tn conformitate cu prevederile art. 352 alin. (2) CPP, nu pot asista Ia şedinţa de judecată minorii sub 1 8 ani, cu excepţia situaţiei in care aceştia au calitatea de părţi sau mariori, precum şi persoanele inarmate, cu excepţia personalului care asigură paza şi ordinea. A contradu, atăt timp căt Iegea nu prevede, orice persoană inarmată care nu face din personalul care asigurä paza şi ordinea nu are dreptul dea asista Ia şedinţa dejudecată, varianta de răspuns de la literaAflind, astfel, greşită. Tn acelaşi timp, minorul sub 14 ani care are calitatea de parte civilä În cauzä poate asista la şedinţa de judecată, acest drept flindu-i acordat de Iegiuitor in raport de calitatea sa, indiferent de vărsta pe care o are, interesul acestuia de a participa la procedura de judecată fiind evident. Totodată, şi persoana färä discernămănt, in lipsa unei prevederi exprese de excludere, poate participa la şedinţa de judecată, Cu privire la această variantă de räspuns, Comisia de soluţionarea contestaţiilor a reţinut că asistarea Ia şedinţele de judecată a unei persoane fără discernämănt (minor sau incapabil) este posibdă, dar nu obligatorie, putând fi cenzurată de instanţa dejudecată. Faţă de aceste considerente, constatäm că variantele corecte de răspuns sunt cele de la literele B şi C.

EXPLICAŢII

IOANPAULCHI VICTOR VĂOUVA

811

101. Răspuns: A (admitere in magistraturá, innie 2019) Publicitatea şedinţei de judecată reprezintă un principiu fundamental aI judecăţfl. Aşadar, in procesul pena şedinţele de judecatä sunt publice [ad. 352 alin. (1) CPP], Legea permite şi prevede excepţii de Ia această regulă, şedinţele putând avea Ioc in camera de consiliu ori in condiţii de nepublicitate. Astfel, de pildă, in cursul urmăririi penale şi in procedura de cameră preliminară, şedinţele vor avea Ioc in camera de consiliu, ceea ce presupune Iipsa publicului. Tot astfel, in procedura in cauzele cu infractori minori, şedinţele de judecată vor fi nepublice dacă Ia sesizare instanţei cu rechizitoriu inculpatul nu a implinitvărsta majoratului [art. 509 alin. (2), art. 507 alin. (3) CPP]. Şedinţa de judecată poate fi declaratä nepublică in cazul in care desfăşurarea judecăţi in şedinţä publică ar putea aduce atingere, printre altele, intereselor minorilor, demnităţii ori vieţii intime a unei persoane [art. 352 alin. (3) CPP]. Faţă de toate acestea, se constată că varianta de Ia Iitera A este singura corectă, Varianta de Ia Iitera B este eronată, intrucăt procedura nepublicä este cea in care inculpatul este minor, şi nu persoanele din audienţä, Varianta de Ia Iitera C este eronată, intrucăt regula publicităţii şedinţei de judecată rămăne activă căt timp nu a fost declarată nepublică şedinţa de către instanţa de judecată. Comisia de soluţionare a contestaţilor a reţinut cä varianta de răspuns de Ia litera R este incorectä, deoarece in conţin utu/ acesteia se menţionează expres şi neechivoc că »asistă şi minori", iar nu că minorü respectivi au calitatea procesua/ă de inculpaţL părţ sau martori in hsta respectivei şedinţe dejudecată. fn pdncipiu, orice persoană poate asista'la şedinţa de judecatä, adică poate sta Ţn sa/a de şedinţă, accesu/pubhcu/ui fiind permis. !nsă, potrivit art 352 alin. (2) CPR nu pot asista /a şedinţa dejudecată minorü sub 18 ani, cu excepţia situaţü/or în care aceştia au calitatea de părţi sau madorĹ !n consecinţă, din moment ce minorü sub 18 ani nu pot asista /a şedinţa dejudecatä, nu se pune chestiunea de drept a şedinţei nepub/ice'. Nu este intemeiată nici critica în sensu/ că răspunsul de /a /itera A nu este corect', cu motivarea că /egea nu prevede expres că şedinţa din camera de consiliu este nepubhcä' Codui de procedură penală uti/izándexpdmărfle ‚şedinţă nepublică", respectiv ‚Şedinţa desfăşurată in camera de consiiiu nu este pubhcă făcándu-se trimitere Ia dispoziţii/e art 352 CPP Comisia de soluţionare a contestaţiilor a reţinut că in art 352 aiin. (1) fraza a doua CPP se menţioneazä cä Şedinţa desfăşurată în camera de consi/iu nu este pub/ică Ce/e/alte alineate ale art 352 CPP se referă ia excepţüle de la regu/a pub/icităţii şedinţei dejudecatä sau de /a regu/a accesuiuişipmzenţeipersoane/or in sa/a de şedinţă, printre cam şiposibi/itatea dec/arărü şedinţei nepub/ice, cu precizarea că, spre deosebire de situaţia de /a alin. (1) a doua frază, este obhgatorie punerea in discuţie contradictorie, în şedinţă pubiică, a neceslîăţü deciarărü şedinţei nepub/ice. 0r spre deosebire de aceste ipoteze (in cam este obiigatorie punerea in discuţie contradictońe, in şedinţă pubhcă, a necesităţüdec/arărü şedinţeinepub/ice). legiuitoru/ menţonează expres că ‚Şedinţa desfăşurată in camera de consiliu nu este publică' ĺn consecinţă, prin chiar voinţa legiuitorului, această şedinţä desfäşuratä in camera de consihu nu este pubhcă, adică este şedinţă nepub/ică in toate cazuriie, fără a mai Ű necesară punerea in discuţie contradictorie a părţlor, urmată de dec/ararea sau nu a şedinţei nepub/ice. —

I

—

102. Räspuns: C (primire in proťesie avocat definitiv, 2016) Am arătat anterior (nr. 99) că principiul publicităţfl reprezintă regula de bazä a procedurii desfäşurate in faza judecăţfl. Prin excepţie de Ia aceastä regulä, in cazuri expres preväzute de Iege (de pildă, procedura in cauzele cu infractori minori) ori dacă instanţa de judecată apreciază in acest sens, se poate declara şedinţa nepublică. Într-adevăr, potrivit art. 352 alin. (3)-(5) CPP, va fi declarată şedinţä nepublică: (í) dacä judecareain şedinţä publicä ar putea aduce atingere unor interese de stat moralei, demnităţii sau vieţii intime a unei persoane, intereselorminorilor sau alejustiţiei, (ii) in cazul in care audierea martorului in şedinţă publică ar aduce atingere siguranţei ori demnitäţii sau vieţii intime a acestuia ori a membrilor familiei sale sau (üi) in cazul in care audierea in public ar pune in pericol confidenţialitatea unor informaţii. În aceste cazuri expres şi Iimitativ prevăzute de Iege, instanţa de judecată poate declara şedinţă nepublică pentru tot cursul sau pentru o anumită parte a judecării cauzei. Declararea şedinţei nepublice se va face in şedinţä publică. Faţă de toate acestea, varianta de Ia Iitera C este corectă. —

I

103. Räspuns: A, B (primire în profesie— avocat stagiar, 2018) Şedinţa nepublică poate fi dispusä, potrivit ad. 352 alin. (3) şi (4) CPP, corespunzătorfiecărui caz prevăzut expres de Iege, din oficiu, Ia cererea procurorului, a părţilor, a persoanei vătămate ori a martorului. Aşa fiind, variantele de Ia Iiterele A şi B sunt corecte.

I

104. Răspuns: C (primire în profesie avocat stagiar, 2015) Principiu contínuitäţü completului dejudecată presupune ca instanţa de judecată (completul) să rămănă in aceeaşi compunere de Ia sesizarea cu rechizitoriu şi până Ia judecarea pe fond a cauzei. cu alte cuvinte, judecătorh care asumă soluţia pe fondul cauzei trebuie sä fIe aceiaşi in faţa cărora au fost administrate in mod nemIocit probele cauzei şi aceiaşi cu cei cärora ateatoriu Ie-a fost repartizată cauza. Cănd acest Iucru nu este posibiL completul se poate schimba pănă Ia inceperea dezbaterilor [art. 354 alin. (2) CPP] sau chiar ulterior inceperii dezbaterilor, caz in care dezbaterilor vor fi reluate [art. 354 alin. (3) CPP]. —

812

EXPLICAŢII

DREPT PROCESUAL PENAL. 11, PARTEA SPECIALĂ

Desigur, in unele ipoteze. standardul naţional este inferior standardului convenţional, motiv pentru care, indiferent de momentul schimbării componenţei completului de judecatä. probele esenţiale vor fi administrate in faţa noului complet. Rezultă, astfel, că varianta de răspuns de Ia litera C este corectä. 105. Răspuns: B (admitere INM şi în magistraturâ, 2016,) jerrnenul in cllnoştinţă reprezintä o excepţie de la regula citării părţilor pentru judecată. justiricatä de faptul că citarea ar complica inutil desfăşurarea procesului, in condiţiile in care partea sau subiectul procesuat principal are posibilitatea să se informeze cu privire la următorul termen de judecată (N. VoLoNcIu Ş.A., p. 1056). Tn conformitate cu prevederile art 353 alin. (2) teza I CPP, partea sau alt subiect procesual principal prezent personal, prin reprezentant sau prin apărätor ales Ia un termen, precum şi aceIa căruia, personal, prin reprezentant sau apärător ales ori prin funcţionarul sau persoana insărcinată cu primirea corespondenţei, i s-a inmănat in mod legal citaţia pentru un termen de judecatä nu mai sunt citaţi pentru termenete ulterioare, chiar dacă ar lipsi la vreunul dintre aceste termene, cu excepţia situaţiilor in care prezenţa lor este obligatorie. In prezent, observăm că primirea termenului in cunostinţă se poate face inclusiv prin inmănarea citaţiei in mod legal pentru un termen funcţionarului insärcinat cu primirea corespondenţei din cadrul instituţiei publice. ĺn aceste condiţii, varianta de räspuns de la litera B este corectă. Tn acelaşi timp, in raport de ultima tezä a aceluiaşi alineat, potrivit căreia militarii şi deţinuţii sunt cilaţi din oficiu Ia liecare termen, constatăm cä varianta de răspuns de la litera C nu este corectă. Aceeaşi diferenţă trebuie făcută şi in ceea ce priveşte varianta de rispuns de la litera A, in care doar este indeplinitä procedura de ci(are Ia acel termen de judecată, Pentru această concluzie, trebuie să avem in vedere, pe de o parte, că soţia nu indeplineşte niciuna dintre calităţile enumera(e limitativ in art 353 alin (2) CPP, care ar conduce la primirea termenului in cunostinţă de către inculpat, aceasta regăsindu-se doar in categoria persoanelor care pnt primi citaţia pentru inculpat, potrivit art 251 alin, (1) CPP (dacă persoana citală nu se aHă acasă, agentul inmänează citaţia soţului, unei rude sau oricărei persoane care locuieşte cu ea ori care in mod obişnuit ii primeste corespondenţa), Pe de allä parte. prezenţa apărălorului desemnat din oĺiciu, care declarä cä a luat iegătura cu inculpatul, nu face decăt să acopere procedura de citare la respectivul termen de judeaă. pctrivit art. 353 alin (1) CPP. conform cäruia infăţisarea persoanei vätămate sau a pädii in nslanţä. in pesoanä sau prin reprezentant ori avocat ales sau avocat din oficiu, dacä acesta din urmă a luat lcgăwra cu porsoana rcprezentată, acoperă orice nelegalitate survenitä in procedura de citare, Ceea ce acordä termenul in cunoştinţá este prezenţa avocatului ales al inculpatului, potrivit art 352 alin. (2) CPP. redat mai sus. Prin urmare, ceea ce face diferenţa dintre acoperirea procedurii de citare şi primirea termenului in cunoştinţä este tipul de reprezentare asigurată de avocat dacă este ales, prezenţa acestuia va asigura incusiv pnmirea termenului in cunostinţa, pe cänd, dacă este desemnat din oficiu prezenţa acestuŕa, cu condiţia sä ateste luarea legătuńi cu inculpatul, va asigura doarindeplinirea procedurii de citare pentru aceI termen de judecată. Menţionăm că, in ipsa luärii Iegăturii cu inculpatul, nici chiar procedura de citare pentru acel termen de judecatä, dacă nu sunt indeplinite celelalte condiţii, nu este indeplinită. In acelaşi sens, şi Comisia de soluţionare a contestaţiilor a reţinut cä varianta de răspuns de la litera A nu este corectă, arätănd că se face o confuzie intre institupa ‚termenului În cunoştinţä" şi cea a ‚inşnănărü citaţiei allor persoane". Astfel, potnvii art 353 alin. (2) CPP padea sau alt subiect procesual principal prezent personal, prin reprezentant sau prin apärător ales la un termen, precum şi acela cäruia personal, prin rcprezentant sau apărätor ales ori prin funcţionarul sau persoana insărcinată cu primirea coresponden(ei, is-a inmänat În mod legal cita(ia pentru un termen dejudecatä nu mai sunt citaţipentru termenele ulterioare, chiar dacă ar lipsi la vreunul dintre aceste źerrnene, cu excepţia situaţülor În care prezenţa acestora este obligatorie. Citaţia poate fi înmánată, conform art 261 CPP şi altor persoane, printre cam şi soţia inculpatului, dar aceasta nu dobdndeşte şi calitatea de reprezentant in sensul dispoziţiilor art 96 CPP ln enunţul variantei de räspuns de la litera B se menţiona cä citaţia a fost primitä de funcţionarul insărcinat cu primirea corespondenţei din cadrul instituţiei publice, aceasta fiind inculpată În cauză, astfel că singura variantă de räspuns corectă este cea indicată În grflă. 106. Răspuns:A, B(primire în proťesie—avocat deünîtiv, 2017) Judecata poate avea Ioc numai dacă persoana vătămatä şi părţile sunt legal citate şi procedura este indeplinită. Viciul de procedură al citării se va acoperi atunci cănd persoana vătămată ori padea se infăţişează in instanţá, in persoanä sau prin reprezentant ori avocat ales sau avocat din oficiu. dacä acesta din urmä a luat legătura cu persoana reprezentată [art. 353 alin. (1) CPP). Aşa fiind, variantele de la literele A şi B sunt corecte.

I

107. Räspuns: B, C (admitere în magistratură, aprîlie 2017) lncunoştinţarea despre procesul penal şi despre termenele ori intâlnirile programate in cauză de cätre organele judiciare, precum şi invitaţia dea participa la acestea se realizeazä prin intermediul actului procedural al citaţiei. Dispoziţiile relative la citarea subiectului procesual la proces sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii relative, in unele cazuri. faţä de vălămarea procesuală pe care părţile ori subiecţii procesuali principali o incearcă, Iegiuilorului permiţănd invocarea

j

-

IOAN-PAULCHIS, VICTOR VĂDUVA

EXPLICAŢII

813

neregularităţii citărfl atât de cätre subiectul procesual la care aceasta se referä, cM şi de Către procuror sau luarea in discuţie de către instanţă din oficiu. Mai mult, tot ca o manifestare a Vătămării procesuale evidente, avănd in Vedere desfiinţarea hotărării atacate prin intermediul căilor ordinare de atac, urmată de trimiterea automată spre rejudecare [art. 4251 alin. (7) pct. 2 lit. b) CPP, art. 421 pct. 2 lit. b) CPP], se poate concluziona că ne aflăm in prezenţa unei nulităţi relatiVe exprese. Aşa fiind, potrivit dispoziţiilor art. 263 CPP, neregularităţile privind citarea pot fi inVocate de partea Iipsă Ia termenul următor şi de către procuror numai Ia termenul Ia care s-a produs, cu excepţia situaţiei cănd prezenţa inculpatului este obligatorie. Rezultă, astfeL că atăt Varianta de răspuns de Ia Iitera B, cât şi cea de Ia litera C sunt corecte. 108. Răspuns: A, B (primire in profesie avocat stagiar, martie 2019) Ca regulă generală, in cadrul procesului penal, persoana Vătămată are, printre altele, dreptul dea propune administrarea de probe de cätre organele judiciare, de a ridica excepţii şi de a pune concluzii (art. 81 alin. (1) Iit. b) CPP], dreptul de a formula orice alte cereri ce ţin de soluţionarea Iaturii penale a cauzei [art. 81 alin. (1) Iit. c) CPPI, dreptul dea adresa intrebări inculpatului, madorilor şi experţilor [art. 81 alin. (1) Iit. g) CPPJ. Ca o manifestare a acestui drept general, in faza judecăţii, persoana Vätămată are dreptul dea formula cereri, ridica excepţii şi pune concluzii in latura penală a cauzei (art. 366 alin. (2) CPP]. O particularitate in cazul militarilor şi aI persoanelor deţinute este aceea cä nu pot lua termenul in cunoştinţă, ceea ce presupune că procedura de citare trebuie să se realizeze Ia fiecare termen de judecată programat in cauză [art. 353 alin. CPP, acţiunea civilă exercitatä in cadrul procesului penal are ca obiect tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile potrivit Iegii civile pentru prejudiciul produs prin comilerea faptei care ĺace obiectul acţiunii penale. Reies expres astĺel, din modalitatea de reglementare actuală, caraclerul accesoriu al acţiunii civile faţă de acţiunea penală şi izvorul ex delictu aI acestui tip de räspundere. Astfel,

822

EXPLICAţII

DREPT PROCESUAL PENAL. 11. PARTEA SPECIALÄ

cererea de despăgubiri nu poate li admisă de instanţa penalä dacä fapta prin care au fost produse pagubele nu este incriminată de Iegea penală şi cu atât mai mult nu poate genera obligaţii din perspectiva adminisţrärii probatoriului in sarcina instanţei. Pentru aceste motive, constatăm că varianta de räspuns de Ia litera A nu este corectä. Pentru ah aplicabilă procedura simplificatä, inculpatul trebuie sä recunoascä in totalitate faptele, astfel cum au fost reţinute în actul de sesizare, să adopte o atitudine procesuală complet sincerä, şi nu parţialä sau nuanţată, de naturä saii diminueze răspunderea penală. Or, in ipoteza datä se poate constata cu uşuririă că suiiteni doariri prezenţa unei recunoaşteri aparerite, prin care inculpatul contestă întrunirea elementelor de naturä subiectivă din conţinutul constitutiv aI infracţiunfl de tăinuire. Pentru aceste motive, nici varianta de räspuns de la Iitera B nu este corectă. Tn ceea ce priveşte varianta de räspuns de Ia litera C, reamintim cä, în raport de dispoziţiile art. 367 CPP, suspendarea judecăţii se poate dispune şi când se constatä, pe baza unei expedize medico-legale, că inculpatul suferă de o boală gravä, care iI împiedică să participe Ia judecatä. Astfel, normele aplicabile impun constatarea stării de boală printr-un singur mijloc de probă, respectiv expertiza medico-legală, nefiind astfel permisä dovedirea acestei stäri prin administrarea altor mijloace de probä, cum ar Ii actele medicale emise de medicul de familie, in aceste condiţfl, constatăm că varianta de răspuns de Ia litera C este corectă. 145. Räspuns: B, C (admitere în magistraturâ, mai 2018) Schimbarea încadrării juridice reprezintă procedura judiciarä prin care se stabileşle un alt temei juridic al răspunderii penale decăt aceIa arătat prin actul de sesizare, Necesitatea acesteia apare când se constată că fapta eĺectiv sesizată constituie, de fapt, o variantä agravatä, caliĺîcatä, atenuatä sau simplä a infracţiunii Tn incadrarea dată prin actul de sesizare sau o altă infracţiune cu aceeaşi laturä obiectivä, dar cu urmäri sau cu imprejuräri diferite (a se vedea, in acest sens, A. CRIşu, Drept procesual penal, ed. a 4-a, Ed. Hamangiu, Bucureşti 2013, p. 521), o tentativă a acelei infracţiuni sau, din contră, o faptă consumatä ori care conţine o altä formä de padicipaţie (a se vedea, în acest sens, V. DoNGoRoz ŞA., Explicaţii teoretice ale Coduluideproceduräpenalä romăn, vol. VI, ed. a 2-a, Ed. Academiei Romăne. Ed. AII Beck, Bucuresti, 2003. p. 189). Condiţiile in care poate avea Ioc schimbarea incadrärii juridice le regäsim in art 386 alin. (1) CPP, îndeplinirea acestora reprezentănd o garanţie a dreptuluż la apărare al părţilorsi, în special, al inculpatului, cătşi ajustei soluţionări a cauzei. Potrivit acestordispoziţii, dacă in cursul judecăţii se consideră că incadrarea juridică dată ĺaptei prin actul de sesizare urmează a fi schimhată, instanţa este obligatä sä punä in discuţie noua incadrare şi sä atragä atenţia inculpatului că are dreptul să ceară lăsarea cauzei mai Ia urmä sau amânarea judecäţh, pentru a-şi pregäti apărarea. Astfel, pentru a fî schimbată incadrarea juridică, sunt necesare punerea in discuţia pärţilor a acestei operaţiuni şi, totodatä, avertizarea inculpatului că are dreptul să ceară Iăsarea cauzei mai Ia urmă sau amănarea judecäţii, pentru a-şi pregäti apărarea, indiferent cine a formulat cererea, Prin punerea in discuţia pärţilora schimbärh incadrärii juridice, indiferent dacă a fost provocată de o cerere sau a fost ridicată din oiciu de către instanţa de judecatä, se creeazä cadrul procesual necesar pentru ca procurorul, pärtile si persoana vătămată să isi poată manifesta poziţia referitor la necesitatea şi la temeiurile acestei operaţiuni, neflind astfel nevoie ca procurorul să formuleze cererea intr-un moment incipient al judecäţii, pentru a da posibilitatea inculpatului sä Tşi exercite dreptul la apărare, Referitor la hotărârea prin care instanţa dispune schimbarea incadrării juridice, reţinem cä, prin Decizia nr 250 din 16 aprilie 2019 (M. Of. nr, 500 din 20 iunie 2019), instanţa de contencios constituţional a constatat constituţionalitalea dispoziţiilor art. 386 alin. (1) CPP numai în măsura in care instanţa de judecată se pronunţă cu privire la schimbarea incadrării juridice date faptei prin actul de sesizare printr-o hotärăre judecätorească ce nu soluţioneazä fondut cauzei, Astfel, varianta de räspuns de la litera A nu este corectă. In aceIaşi timp, in ceea ce priveşte această obligaţie care revine instanţei, in lipsa unei dispoziţii exprese contrare, ea trebuie indeplinitä, indiferent dacä noua incadrare juridicä arfl mai uoarä sau mai grea, incälcarea ei atrăgănd nulitatea actului astfel efectuat, dacä prin aceasta s-a adus o vätämare ce nu poate h inläturatä altfeL Pentru aceste considerente, constatăm cä varianta de räspuns de Ia litera C este corectä. Cu privire la varianta de răspuns de Ia litera B, care este, de asemenea, corectä, reamintim că, potrivit art 351 alin. (2) CPP, instanţa este obligatä să pună in discuţie cererile procurorului, ale pärţilor sau ale celorlalţi subiecţi procesuali şi excepţiile ridicate de aceştia sau din oflciu şi sä se pronunţe asupra lor prin incheiere motivată. ĺn privinţa acestei cereri, Comisia de soluţionare a contestaţiilor a reţinut cä enunţul variantei de räspuns a fost formulat complet şi a avut în vedere o situafie paťticulară, de speţă, ce a vizat doar părţile şi procurorul, iar nu persoana vătămată, Concluziile formulate de procuror şi de părţi privind schimbarea încadră rä juridice date faptei prin actul de sesizare, invocate la un termen de judecată şi consemnate în încheierea de şedinţă redactată conform art. 370 alin. (4) CPP sunt ctigate cauzei, astfel că judecătorul poate dispune schimbarea de încadrare juridică prin încheierea pronunţată la termenul următor, nefiind necesar ca această chestiune sä fie din nou pusă în discuţe. Dispoziţiile afl, 386 alin. (1) CPP care reglementează obhgaţia instanţei de a pune în discuţie noua încadrare juridică, iar Ia cererea inculpatului să amăne judecata pentru a acorda acestuia posibilitatea să işi pregătească apärarea şi să formuleze concluzii la termenul acordat, nu exclud soluţia indicată în varianta de răspuns.

146. Răspuns: A, B (primire în profesie avocat definitîv, 2014) Dacä instanţa consideră că incadrarea juridică datä faptei prin actul de sesizare urmează a fi schimbată, va proceda in felul următor: (i) pune in discuţie noua incadrare juridicä dată faptei (de pildä, instanţa pune in discuţie necesitatea schimbării

I

—

—

IOAN-PAUL CHIS, VICTOR VĂOUVA

EXPLICAŢII

823

incadrării juridice din infracţiunea de furt in infracţiunea de inşelăciune); (ü) atrage atenţia inculpatului că are dreptul să ceară Iăsarea cauzei mai Ia urmă sau amănarea judecăţii, pentru a-şi pregăti apärarea in raport de noua incadrare juridicä. Faţă de toate acestea. variantele de Ia Iiterele A şi 8 sunt corecte. 147. Răspuns: C (primire in profesie avocat stagiar, angust 2019) După terminarea cercetării judecătoreşti cauza avansează in stadiul procesual aI dezbaterÜor, in cadrul cärora procurorul, persoana vätămată şi părţile in această ordine formulea2ă concluziile care trebuie trase in baza materialului probator administrat in cauzä. De regulă, dezbaterile se rezumă Ia acordarea cuvăntului participanţilor Ia proces, in ordinea stabilită de Iege şi pe durata pe care o consideră participantul de cuviinţă, insă existä posibilitatea acordarea cuvăntului in replicä ori Iimitarea durateś concluziilor. De asemenea. atunci cánd concluzüle participantutui depăşesc Iimitele cauzei. preşedintele are dreptul să ii intrerupă şi să Ti ceară să se refere exclusiv Ia cauză. Desigur, prin aceasta judecătorul trebuie să evite să işi arate părerea cu privirea ceea ce consideră că este relevant şi ceea ce nu este relevant in cauză. Tn fine, dezbaterile pot fi intrerupte 19e atunci cănd cercetarea judecătorească s-a finalizat tărziu în zi, fie alunci cănd numărul padicipanţilor care vor Iua cuvăntul. amploarea concluziilor etc, nu permit ca dezbaterile să se desfăşoare Ia o singură şedinţă de judecată. Astfel, constatăm că varianla de răspuns de Ia Iitera C este coreclä. —

—

I

146. Răspuns: A (admitere INM, noiembrie 2019) Asa cum am arătat anterior. dezbalerile pe fondul cauzei se realizeazä prin acordarea cuvăntului in ordinea stabilitä Ia art. 388 alin. (1) CPP: procurorului. persoanei vătămate. părţii civile, părţii responsabile civilmente. inculpatului. Ordinea este cea firească. inlrucăl cuvănlul trebuie să iI ia cu intăietate participantul Ia proces care exercită acţiunea penală (acţiunea principală a procesului), apoi ceI care exercită acţiunea civilă (acţiunea accesode a procesului). urmând sä ia cuvănlul participanţii impotňva cărora se exercită acesle acţiuni judiciare. Dezbaterile pot avea Ioc numai in această ordine. intrucăt apärarea poate formula concluziile pertinente cauzei numai cunoscănd care sunt concluziile acuzării. Prin urmare, varianta de răspuns de la Iitera A este corectă.

I

149. Răspuns: B (admitere in magistraturá, mai 2018) Dreptul dea avea ultimul cuvănt este un drept procesual special acordat de Iege inculpatului, de aceea, in timpul căt işi rosteşte ultimul cuvănt. eI nu este intrerupt şi nu i se pot pune intrebări. Ultimul cuvănt aI inculpatului nu reprezintă numai ultima manifestare a dreptului său de apărare inainte de pronunţarea hotärării, ci constituie un drept unic ce nu poate fi exercitat de apărătorin numele celui asistat. La ultimul cuvânt nu se pot da inculpatului replici, nu i se cer explicaţii cu privire Ia cele arătate, iar in timpul căt are ultimul cuvănt nu i se pun intrebări. UItimuI cuvănt aI inculpatului prilejuieşte deci acestuia posibilitatea de ai expune atitudinea ťaţă de faplele ce i se impută. ĺaţä de procesul care s-a desfăşurat şi de modul cum priveşte tragerea sa Ia räspundere penală. Pentru instanţă. ultimul cuvănt aI inculpatului poate evidenţia aspecte semnificative privind atitudinea acestuia. mäsura in care procesul penal a avut asupra Iui un efect educativ. ĺn ceea ce privete aspectul procesual. incălcăriIe dispoziţii!or egale care reglementează desfăsurarea procesului penal atrag nulitatea relativă a actului numai atunci cănd s-a adus o vătămare care nu poate fi inlăturată decăt prin anularea acelui act, În raport cu dispoziţiile Iegale menţionate. se constatä că, prin incâlcarea prevederilor referitoare Ia ultimul cuvănt aI inculpatului, unuI dintre aspectele esenţiale ale dreptului Ia apărare. neacordarea acestuia poate afecta aHarea adevărului şi soluţionarea corectă a cauzei (ICCJ. s. pen.. dec. nr. 1801/2005, v-űvtIegaIis.ro). Dacă in acest ultim cuvânt aI său inculpatul dezvăluie fapte sau imprejurări noi, care sunt esenţiale pentru soluţionarea cauzei. instanţa dispune re/uarea cercetării judecătoreşti in vederea administrădi probelor privitoare Ia noile fapte sau imprejurări, deci reluarea activităţii de judecată din aceI stadiu, Dacă nu se fac astfel de dezväluiri, după ce inculpatul a spus lot ceea ce a crezut că este necesar să spună, preşedintele declară inchise dezbaterile. Ultimul cuvănt aI inculpalului este un drept, şi nu o obiigaţie a acestuia In consecinţä, eI poate să refuze să ia cuvăntul, dar preşedintele este totdeauna obligat să i-I dea (M. UoRolu ş A., p. 1585-1586) Pentru aceste motive, singurul răspuns corect este ceI de Ia Iitera 8, ulterior reluării şi finalizärii cercetării judecăloreşti ultimul cuvănt urmănd a fi acordat din nou inculpatului.

I

150. Răspuns: A, C (admitere INM şi in magistratură, 2016) Răspunzănd contestaţiilor formulate cu privire Ia aceastä intrebare, Comisia de soluţionare a contestaţiilor a reţinut că varhila de răspuns de Ia Iitera A este coreciă, intrucăt cerinţa /a care trebuia să se răspundă în raport cu enunţu/ intrebärü era aceea dacă incu/patu/ beneťiciază de reducerea cu o treime a ţimite/orde pedeapsă în funcţie de ipotez&e grÜei. Astfet, potrivit dispoziţü/or aM. 374 CPP rapodaf ta art 396 a/in (10) CP/ atunci cănd instanţa a respins solicitarea incu/patu/ui ca judecata să aibă íoc în procedura simpuficată, efectuează cercetarea judecătoreascä şi, prin urmare, poate administra probe noi sub aspectu/ /ămuririt situaţie de fapt şi, imp/icif, a/ încadrăriijuddice, in această ipotezä datä, dacä reţine aceeaşi situaţie de fapt ca aceea descrisă in actu/ de sesizare şi recunoscută de incu/patut major instanţa, cu ocazia de/iberărü, dispune schimbarea incadrăńijuridice a fapteişi va da eficienţä dispoziţülor art 396 atin. (10) CPP, incu/patul benefictind de reducerea cu o treime a /imite/orpedepsei inchisorü.

824

EXPLICAŢII

DREPT PROCESUAL PENAL. 11, PARTEA SPEC1ALÄ

Tot®dată, aceeaşi Comisie a arătat că şi varianta de răspuns de la Iitera C este corectä, deoarece cerinţa din enunţ se referea la situaţüie în care incuipatui poate să beneflcieze de reducerea cu o treime a timiteior de pedeapsă, iar nu ia momentui sau condiţüie in care se dispune schimbarea de încadramjuńdică. ins ţitu ţie cam (...) nu este incompatibflă cu aphcarea procedurii sinipüíivate Ast[et. poirivü dispoziţülorart. 374 a/in. (4) CPP comborat cu dispoziţme art. 395 ahn. (10,) CPP şi atl. 377 atin. (41 CPP in situatia în care este admisă soíicitarea incutpatuiuidejuderntä a rnuzei inpmcedura simphficatä, atunci cănd instanţa, din oficiu sau ia soiicitarea procumrutui sau a părţior. constată că incadra rea juridică dată faptei prin actul de sesizare trebuie schimbată. este obíigatä sä pună in discuţia părţiior noua incadrare juridicä să atragä atenţia incuipatului cä poate solicita iăsarea cauzei mai Ia urmă sau pentru termenul acordat in conťonnitate cu art. 377 ahn. (2) CPP Repunema cauzei pe mt in condiţüie afl. 395 atin. (2) CPP poate fidispusă atunci cănd pentru soiuţionarea acţiunüpenaie se impune administrarea aitor probe in aťara inscńsuńior pre văzute de afl. 377 ahn. (fl-(3) CPP situaţie care nu se regăseşte Ţn niciuna dintre variantete de răspuns de Ia htereie A şi C Faţă de răspunsurile anterioare găsite corecte, este evident cá varianta de răspuns de la Iitera B nu este corectă. 151. Răspuns: S (admitere INM şi în magistratură, 2014) Potrivit art. 374 alin. (1) CPP. Ia primul termcn Ia care procedura de citare este Iegal indeplinită şi cauza se afiá in stare de judecală, preşedintele dispune ca gretierul să dea citire actului prin care s-a dispus trimiterea in judecată ori, dupä caz, a celui prin care s-a dispus inceperea judecăţii sau să facă o prezentare succintă a acestuia. În aceIaşi timp, potrivit alin. (4) aI aceluiaşi articoL in cazurile in care acţiunea penalä nu vizeazä o iníracţiune care se pedepseşte cu detenţiune pe viaţä, preşedintele pune în vedere inculpatului că poate solicita ca judecala sä aibä Ioc numai pe baza probelor administrate in cursul urmăririi penate şi a înscrisurilor prezentate de pärţi şi de persoana vătămată, dacă recunoaşte in totalitate faptele reţinute in sarcina sa, aducándu-i Ia cunostinţă dispoziţiile art. 396 alin. (10) CPP. Din interpretarea acestui cadru normativ, observăm cä preşedintele completului de judecată aduce Ia cunoştinţa inculpatului dreptul de a fi judecat Tn procedura simplificată indiĺerent dacă actul de sesizare a instanţei este rechizitoriul sau incheierea prin care se dispune inceperea judecaţii de cätrejudecătorul de camerä preliminarä care soluţionează plângerea impotriva soluţiei de clasare Tn raport de dispoziţiile art. 341 alin. (7) pct. 2 Iit. c) CPP. Singurul motiv do excludere autornatä de Ia beiiefiuiul dispoziţiilur ce reglc-rrientează prccedura abreviată de judecată este cel referitor Ia tipul infracţiunii deduse judecăţii, Pentru aceste considerente, constatäm că varianta de räspuns de ia Iiteia A nu este cuiectä. Aceeaşi soluţie este aplicabilă şi în privinţa variantei de räspuns de Ia Iitera C, având in vedere cä manifestarea de voinţă a inculpatului de a fi judecat în procedura abreviatä este personaiä, Iemporarä, indivizibiiä, singuiarä, irevocabiiä, voiuntară, nemotivatâ, expresa şi neechivoca, Din perspectiva caracterului personal aI acestei manifestäri de voinţä, în procesul penaL exercitarea drepturilor şi intereselor procesuale ale părţilor sunt de strictä personalitate, situaţiile deroqatorii fiind expres prevăzute de Iege. In Iipsa unei dispoziţii contrare de Ia această regulâ şi, mai ales, având in vedere că manifestarea de voinţä a inculpatului in sensut dea fi judecat în procedura abreviată reprezintă un act de dispoziţie ce implică renunţarea Ia o serie de drepturi, pentru a produce eĺecte juridice, aceasta trebuie să fie exprimată personai, Acest act procesual nu poate fi indeplinit prin avocat, substituit procesual, reprezentant Iegal sau convenţional, acesta din urmă, chiar dacă ar primi mandat special, astfel că, in cazul in care inculpatul nu este prezent in faţa instanţei de udecală, iar inscrisul autentificat depus in cauză nu cuprinde maniĺestarea sa de voinţă ci a avocatului ori a unui substituit procesual sau reprezentant acesta nu poate fi primit. In ceea ce priveşle varianla de răspuns de Ia Iitera B, spre deosebire de acordul de recunoatere a vinovăţiei, în cazul procedurii speciale de judecată nu este interzisă schimbarea incadrării juridice a faptei, fiind posibilă reţinerea atăt a unei incadrări juridice mai favorabile inculpatului, cât şi a uneia mai severe, Cu toate acestea, desi posibilä, schimbarea incadrärii juridice în cazul aplicării procedurii abreviate de judecatä are un anumit specific, ce este dat de caracterul revocabil şi indivizibil aI manifestării de voinţă a inculpatului in sensul recunoasteňi invinuirii ce i se aduce Astfel. pentru a fi aplicabilă procedura simplificată. inculpatul trebuie să recunoască in totalitate faptele. astfel cum au fost reţinute in actul de sesizare, să adopte o atitudine procesuală complet sinceră, şi nu parţialä sau nuanţată, de natură să ii diminueze răspunderea penală. fn aceIaşi timp. odatä constatatä indeplinirea condiţiilor de aplicare a procedurii abreviate de către instanţâ. inculpatul nu mai poate reveni asupra poziţiei sale de recunoaştere. această interdicţie fiind aplicabilă indiferent de forma pe care ar Iua-o această revenire respectiv expresă, adicâ prin susţinerea caracterului netemeinic aI invinuirii aduse, sau imphcitä, prin exercitarea de către inculpat a drepturilor procesuale intr-un mod care esle de natură să combată propria poziţie de recunoaştera UnuI dintre modurile de manifestare a revenirii tacite asupra poziţiei de recunoaştere a invinuirii este prin cererea de schimbarea incadrării juridice a faptei recunoscule, Limita superioară a unei asemenea cereri trebuie sä fie cea a contestării implicite a faptei recunoscute anterior in mod irevocabil Prin urmare, deşi posibilă schimbarea incadrării juridice in cadrul procedurii abreviate de judecată, norma care permite acest Iucru trebuie interprelatä sistematic conteslarea incadrării juridice iniţiale neputănd tinde Ia schimbarea, chiar şi parţială, a situaţiei de fapt astfel cum este aceasta expusă in actul de trimitere in judecată.

EXPLICAŢII

IOAN-PAUL CHIS, VICTOR VĂOUVA

825

152. Răspuns: A (admitere în magistratură, mai 2018) Am arätat mai sus (nr. 151) că, pentru a fi aplicabilă procedura simpliflcată, inculpatul trebuie să recunoască Tn totalitate faptele astfel cum au fost reţinute in actul de sesizare, să adopte o atitudine procesuală complet sinceră, şi nu parţială sau nuanţată, de natură să ii diminueze răspunderea penală. Tn varianta de răspuns de Ia Iitera A, observăm că inculpatul nu a contestat in niciun fel Iatura obiectivă sau subiectivă a infracţiunii deduse judecăţii, singurul motiv de contestare fiind modul in care procurorul a incadrat din punct de vedere juridic realitatea faptică. Prin urmare, varianta de räspuns de Ia Iitera A este corectă. Tn aceIaşi sens, şi Comisia de soluţionare a contestaţiilor a reţinut că, prin cererea de schimbare de incadrare juridică in infracţiunea de loviri sau vătämări cauzatoare de moarte, pe considerentul că aplicarea unei singure lovituri de cuţit ar trebui pedepsitä intre limite mai reduse, inculpatul nu a contestat forma de vinovă ţie cu care a sävărşit infracţunea descrisă în actul de sesizare, faptă recunoscutä in totalitate de acesta. Totodatä, Comisia a arătat că varianta de răspuns de Ia Iitera B nu este cea corectă, in condiţflle in care, rapodat Ia dispoziţiile art 349 alin. (2) CPP instanţa poate soluţiona cauza numai pe baza pmbelor administrate in cursul urmăririipenale, cănd inculpatul solicită aceasta, dacă considerä cä probele sunt suficiente pentru aflarea adevărului. Din enunţul variantei de răspuns rezultä că in procedura de cameră preliminară au fost excluse probele esenţiale, astfel că aprecierea in sensul că probele sunt suficiente nu poate fi reţinută. De asemenea, aceasta a evidenţiat cä nici varianta de răspuns de Ia Iitera C nu este cea corectä, in condiţiile in care, cătă vreme inculpatul a recunoscut parţial invinuirea, iar instanţa, dupä efectuarea cercetärü judecătoreşti, a reţinut aceeaşi situaţie de fapt ca aceea prezentată in actul de sesizare, cererea privind judecarea cauzei in procedura simplificată nu este admisibflă. 153. Răspuns: B, C (primire în profesie avocat definitiv, 2015) Beneficiul substanţial recunoscut in cazul procedurii recunoaşterii invinuirii va fi aplicat atăt atunci cănd instanţa admite cererea formulată de inculpat, căt şi atunci cănd, respingând cererea şi efectuănd cercetarea judecătorească, instanţa reţine aceeaşi situaţie de fapt ca aceea recunoscută de către inculpat. Tn aceste ipoteze, in caz de condamnare ori amănare a aplicărh pedepsei, Iimitele de pedeapsă prevăzute de Iege se reduc cu o treime, in cazul pedepsei inchisorii, respectiv cu o pătrime, in cazul condamnării Ia pedeapsa amenzii. Faţă de aceste considerente, variantele de Ia Iiterele B şi C sunt corecte. —

j 154. Răspuns: C (primire în profesie

avocat stagiar, 2018) Participarea procurorului Ia judecată este obligatorie [art. 363 alin. (1) CPP], in cursul judecäţü procurorul exercitănd rol activ, in vederea aflării adevărului şi a respectärii dispoziţülor Iegale [art. 363 alin. (2)CPPI. Procurorul formu!ează cereri, ridică excepţii şi pune concluzii [art. 363 alin. (3) CPP]. Concluzflle pe fondul cauzei vor fi formulate in cadrul dezbaterilor in următoarea ordine: procurorul, persoana vätămatä, partea civilă, partea responsabilä civitmente şi inculpatul ţart. 388 alin. (1) CPP]. Dintr-un alt registru, relativ Ia varianta de răspuns de Ia Iitera C singura corectä reţinem că separarea cauzelor poate fi realizată in condiţiile art. 46 CPP. —

—

—‚

j 155. Răspuns: C (admitereiNM, noiembrie 2019) Comisia de soluţionare a contestaţiilor a atins, prin motivele pentru care s-au respins contestaţüle, aspectele relevante rezolvării acestei intrebări. Astfel, s-a reţinut că varianta de răspuns C este corectă, intrucăt potrivit art 399 alin. (10) CPR dupä pronunţarea hotărărü, pănă Ia sesizarea instanţei de apel, instanţa poate dispune, Ia cerere sau din oficiu, Iuarea, revocarea, inlocuirea sau menţinerea unei măsuri preventive cu privim Ia inculpat, in condiţWe legit Potrivit art 362 alin. (2) CPP instanţa este datoare să verifice, in cursul judecäţü (pănä ia soluţionarea definitivă a cauzei), legalitatea şi temeinicia mäsuriiorpreventive, procedănd conform art 208 CPP. Astfel, instanţa de judecată este obligată să verifice legalitatea şi temeinicia mäsurü preventive Iuată faţă de inculpat şi dupä pronunţarea hotărărü in primă instanţă, potrivit procedurii amintite mai sus. Varianta de răspuns B nu poate P corectă, intrucăt omisiunea instanţei dea se pronunţa asupra mäsurii contmluluijudiciar prin hotără rea de condamnare, conform art 399 alin. (1) CPP nu reprezintä o omisiune vădită ce poate fi remediată prin procedura preväzută in art 279 CPP această din urmä procedură vizănd omisiunile vădite referitoare la sumele pretinse de martori, experţi, interpreţi, avocaţi, potrivit art 272 şi art 273 CPP, precum şi cu privire la restituirea lucrurilor sau ridicarea măsurilor asigurätorii. fn esenţă, reţinem că aceastä omisiune a instanţei işi găseşte de Iege lata remediul in dispoziţiile art 399 alin. (10), cu toate că justiflcarea reglementării acestei posibilităţi nu a fost aceasta.

156. Răspuns: B, C (primire in pmfesie avocat definitiv, 2018) Rezultatul deliberării se consemnează intr-o minută, care trebuie să aibă conţínutul preväzut pentru dispozitivul hotărării şi se semnează de membrii completului de judecată Uudecători care, prin ipotezä, au participat Ia deliberare) [ad. 400 alin. (1) CPP]. Minuta se intocmeşte in două exemplare originale, dintre care unuI se ataşeazä Ia dosarul cauzei, iar celălalt se depune, —

—

EXPLICAŢII

DREPT PROCESUAL PENAL 11. PARTEA SPECIALĂ

spre conservare, Ia dosarul de minute aI instanţei [art. 400 alin. (3) CPPJ. în acelaşi timp, potrivit art 400 alin, (2) CFP, intocmirea minutei este obligatorie in cazurile in care judecătorul sau instanţa dispune asupra măsurilor preventive. Rezultă, astfel, că sunt corecte variantele de răspuns de Ia literele B şi C. 157. Răspuns: A (primire În profesie avaeat sta giar, martie 2019) Hotărârea trebuie sä fie reząittahjl aç.ordrilrii memhrilnr cnmpletului de judecatä asupra soluţiilor date chestitjnilor supuse deliberării. Când unanimitatea nu poate fi intrunită, hotărărea se ia cu majoritate Dacă din deliberare rezullă mai mult decât de două păreri, judecätorul care opinează pentru solu(ia cea mai severă trebuie să se alăture celei mai apropiate de părerea sa (art. 394 CFP). ĺntr-o siluaţie ca cea descrisă in enunţul intrebärii, hotárárea va fi Iuată cu majoritate, judecătorul care opineazä pentru condamnarea inculpatului Ia pedeapsa de 5 ani inchisoare urmând să se alăture opiniei exprimate de judecătorul care apreciase că pedeapsa de 4 ani inchisoare trebuie aplicată. judecătorul care se oprise Ia pedeapsa de 3 ani rämónănd astfel in minoritate. Prin urmare, corectă este varianta de Ia Iitera A. —

158. Răspuns: A, C (admitere în mayistraturâ, mai 2018) Potrivit dispoziţhlor art 91 atin. (1) CP, suspendarea nxecutărh pedepsei sub supraveghere poate fi dispusă dacă, printre alte!e, inculpatul şi-a manifestat acordul dea presta o muncă neremunerată in fo!osul comunitäţii [Iit. c)]. obligaţie care va fi impusä de către inslanţa de judecată in cazul pronunţärii unei asemenea soluţii, pe o perioadă cuprinsă intre 60 ş 120 de zile, in condiţiile art. 93 alin. (3) CP In acest sens, atunci când Iegea prevede posibilitatea ca inculpatul să fle obligat Ia preslarea unei munci neremunerate in folosul cornunităţii, acesta va fi intrebat dacă işi manifestă acordul in acest sens. in cazul in care va fi gäsit vinovat [arl. 378 alin. (3) CPP] Alăturat acestei obligaţii pe care instanţa o va dispune in cazul pronunţării unei solutii de condamnare cu suspendarea executärii pedepsei sub supraveghere vor putea fi impuse, potrivit dispoziţiilor art 93 atin. (2) CP. atunci cănd se consideră necesar, una sau mai muite obligaţii, printre care se numärä ooligaţia dea urma un curs de pregătire şcolarä ori de calificare profesională [art. 93 alin. (2) it a) CPJ fn ĺine, condamnarea Ia pcdcapsa amercii nu puate ĺi suspeiidată sub supraveghere [art. 91 alin (3) Iit. a) CPţ Comisia de soluţionare a contestaţiilor a reţinut cá textul de lege sus-menţionat enumerâ obligatiUe pe care instanţa le poate impune (aşadar. in mod ľacul(ativ) in sarcina condanuiatuíui, pe durata termenului de supraveghere, printre care şi obligaţia de a urma un curs de cahTcare profcsionalů Avănd in vedere toate aceste considerente, reiese că sunt corecte atăt varianta de răspuns de Ia Iitera A, căt şi cea de Ia iitera C. 159. Räspuns: C ţadmitere ÍNM şi În magistratura, 2014) Prin dispoziţiile art 34 CP sunt reglementate cauz&e Iegale, generale, personale de nepedepsire a tentativei. reprezentate de desistare şi impiedicarea producerii rezultatului, precum şi regimul actelor indeplinite până in momentul desistăńi ori aI impiedicärii producedi rezultatului. incetăţenite in doctrină sub denumirea de acte de executam cahtcate (T. TOADER ŞA., Noul Codpenal. Comentarüpe articole. Ed. Hamangiu, Bucureşti. 2014. p. 89). Reţinerea cauzei de impunitate va determina dispunerea de către instanţa de udecată. in temeiu art. 396 alin. (6) raportat Ia art 16 alin. (1) Iit h) CPP. a incetärii procesului penal sub aspectul săvárşirii de către inculpat a infractiunii fapl tentat dedus judecäţii şi rezolvarea eventualei acţiuni civile alăturale procesului penaL Cu privire la soluţia greĺală pe un caz de nepedepsire, incutpatul va putea solicita, in temeiul art. 396 aliri, (7) raportat Ia art 18 CPP, continuarea procesului penaL in urma administrărü probelor putăndu-se dispune fie soIuta achitării, fie soluţia iniţială. Cu toate acestea, faţă de modul de formulare a enunţului intrebării şi a variantelor de răspuns. singurul răspuns corect este ceI de ta Iitera C.

I

160. Răspuns: A, B (N8: in prezent, doar A) (admitere INM şi in magistratură, 2015) Ca o consecinţă a rezolvării acţiunilorjudiciare promovate şi exercitate in procesul penal, instanţa de judecată se va pronunţa, din oflciu sau la cerere asupra măsurilor eventuale, cu caracter incidental, care pot fi dispuse in vederea bunei desfăşurări a procesului penal şi pentru o mai bună administrare a justiţiei. Astfel, odată cu pronunţarea sentinţei şi in funcţie de soluţia pe care aceasta o cuprinde, instanţa are obligaţia să se pronunţe asupra menţinerií, revocării, inlocuirii ori incelării de drep[ a măsurii preventive dispuse pe parcursul procesului penal faţă de inculpat [art. 399 alin. (1) CPPJ. Instanţa va dispune punerea in libertatea inculpatului arestat preventiv, ca o consecinţă a constatării incetării de drept a măsurii preventive, atunci cănd, printre altele, a pronunţat faţă de incutpat o măsură educativă neprivativä de Iibertate [art. 399 alin. (3) lit, d). astfel cum a fost modiflcată prin O.U.G. nr. 18/2016, raportat Ia art. 241 alin. (11) Iit. a) CPP). ln aceste condiţii, constatăm că varianta de răspuns de Ia Iitera B este, in prezent eronată. Referitor la varianta de răspuns de Ia litera C, reţinem cä, ulteriorpronunţării sentinţei şi pănä Ia sesizarea instanţei de apel, prima instanţä poate dispune Iuarea, revocarea, inlocuirea sau menţinerea unei mäsuri preventive [art. 399 alin. (10) CPP].

IOAN-PAUL CHIS, VICTOR VĂOUVA

EXPLICAŢII

827

Cu privire Ia Iatura civilă a procesului, potrivit art. 397 alin. (5) CPP, instanţa va menţine măsurile asigurătorii dacă Iasä nesotuţionată acţiunea civilă, acestea urmând să inceteze de drept dacă persoana vătămată nu introduce acţiune in faţa instanţei civile in termen de 30 de zile de Ia rămánerea definitivă a hotärării. Prin urmare, varianta de räspuns de Ia IiteraAeste corectă. 161. Răspuns: C (admitere 1NM şi în magistratură, 2015) Tn conformitate cu prevederile art. 399 alin. (2) CPP, in caz de renunţare Ia aplicarea pedepsei, de amănare a aplicării pedepsei, de achitare sau de incetare a procesului penal, instanţa dispune punerea de indată in Iibertate a inculpatului arestat preventiv. Observăm astfel că, in cazul pronunţării soluţiei de renunţare Ia aplicarea pedepsei, instanţa nu are posibilitatea analizării temeiurilor care au determinat arestarea iniţială şi dacă acestea impun in continuare privarea de Iibertate a inculpatului, ci, in mod automat, este obligată să constate, in temeiul art. 241 alin. (1) Iit. b) CPP, incetarea de drept a măsurii preventive şi sä dispunä punerea de indată in Iibertate a inculpatului, Pentru aceste motive, constatăm că varianta de răspuns de Ia Iilera A nu este corectă. Totodată, nici varianta de răspuns de Ia Iitera B nu este corectă, atât timp căt, din interpretarea dispoziţiilorart. 399 alin. (7) şi (8) CPP raportat art 217 CPP, rezultă că, dacă in cursul urmăririi penale sau aI judecăţii faţă de inculpat s-a Iuat măsura preventivă a controlului judiciar pe cauţiune, in caz de renunţare la aplicarea pedepsei, instanţa va dispune restituirea sumei depuse drept cauţiune, doar dacă nu s-a dispus confiscarea cauţiunii sau plata din aceasta a despăgubirilor acordate pentru repararea pagubelor cauzate de infracţiune ori a cheltuielilor judiciare. În ceea ce priveşte varianta de răspuns de Ia Iitera C, constatăm că aceasta este corectă, in raport de dispoziţiile art. 103 alin. (3) CPP, potrivit cărora hotărărea de condamnare, de renunţare Ia aplicarea pedepsei sau de amănare a aplicärü pedepsei nu se poate intemeia in mäsură determinantä pe declaraţiile investigatorului, ale colaboratorilor ori ale martorilor protejaţi. 162. Răspuns: B, c (admitere INM, noiembrie 2019) Decesul inculpatului reprezintă o cauză de impiedicare a exercitării acţiunii penale, astfel, dacă intervine in cursul urmăririi penale, procurorul dispune soluţia clasării, ar dacă intervine după sesizarea instanţei, aceasta dispune incetarea procesului penal. In Iatura civilă a procesului, decesul inculpatului determină Iăsarea nesoluţionată a acţiunii civile [art. 25 alin. (5) CPP] şi menţinerea măsurilor asigurătorii dispuse [art. 397 alin. (5) CPPJ. Pentru aceste motive, varianta de răspuns de Ia Iitera A este eronată, iar varianta de răspuns de Ia Iitera C este corectă. Varianta de răspuns de Ia Iitera B este corectă, intrucăt continuarea procesului penal (continuarea judecăţii, in speţă) nu poate fi cerută decăt de inculpat şi numai in caz de amnistie, de prescripţie, de retragerea plăngerii prealabile, de existenţa unei cauze de nepedepsire sau de neimputabilitate (ad, 18 CPP).

I

163. Răspuns; C (admitere INM şi în magistratură, 2017) Restabilirea situaţiei anterioare a fost inclusă, alături de restituirea Iucrurilor, În categoria măsurilor de reparaţie imediată prin care se asigură imediata reparaţie in naturä a pagubei suferite de persoana vătämată şi se preintămpină eventualitatea altor consecinţe păgubitoare (N. VoLoNcIu ş.A., p. 675). Nu trebuie să se facă confuzia intre această măsură procesuală, cu caracter temporar, folosibilă numai in cursul judecăţii, şi modalitatea de rezolvare a acţiunii civile în procesul penal. Cu privire Ia modalitatea de rezolvare a Iaturii civíle, reţinem cä, potrivit dispoziţiilor art 25 alin. (3) CPP, instanţa dispune restabilirea situaţiei anterioare săvărşirii infracţiunii, chiar dacă nu există constituire de parte civilă. Aşa fiind, spre deosebire de măsura procesuală care nu va fi Iuată niciodată prin efectul egii, restabilirea situaţiei anterioare va fi dispusă, din ofíciu, prin sentinţă ori decizie. Tn aceIaşi sens va proceda instanţa şi cu privire Ia inscrisurile falsificate, ca formă a restabilirii situaţiei anterioare săvărşirii infracţiunii, dispunănd, din oficiu, ca o consecinţă a constatării infracţiunii de fals, desfiinţarea totală sau parţială a inscrisului. Rezultä, astfeL că varianta de răspuns de Ia Iitera C este singura corectă.

I

164. Răspuns: B (admitere in magistratură, mai 2018) Potrivit art 241 alin. (1) Iit. b) CPP, măsurile preventive incetează de drept in cazurile in care procurorul dispune o soluţie de netrimitere in judecată ori instanţa de judecată pronunţă o hotärăre de achitare, de incetare a procesului penaL de renunţare Ia aplicarea pedepsei sau de amănare a aplicärii pedepsei ori o pedeapsă cu amendä, care nu insoţeşte pedeapsa inchisorî, chiar nedefinitivä, In raport de aceste dispoziţii observăm că varianta de răspuns de Ia Iitera B este corectă, indiferent de tipul măsurii preventive, aceasla incetează odată cu pronunţarea uneia dintre soluţiile prevăzute Iimitativ. In aceIaşi timp, potrivit art. 399 alin. (3) CPP raportat Ia art, 241 alin. (19 Iit. a) CPP, atunci cănd pronunţă o pedeapsă cu suspendarea executării sub supraveghere sau când aplică o măsură educativă neprivativă de Iibertate, instanţa este obligatä să dispună incetarea de drept a măsurii arestării preventive şi a arestului Ia domiciliu. A contrario, nstanţa nu poate dispune incetarea de drept a măsurii controlului judiciar in ipotezele date. Pentru aceste motive, varŕantele de räspuns de la Iiterele A şi C nu sunt corecte.

L 828

EXPLICAţII

DREPT PROcESUAL PENAL. 11. PARTEA 5PECIALĂ

165. Räspuns: B (primire în profesie avocat stagiar, martie 2019) Aşa cum am arătat soluţiile prin care organele judiciare sting acţiunea penală se răsfrăng intr-un sens sau altuI asupra mäsurilor procesuale, he cä este vorba despre măsurile preventive, fie că este vorba despre măsurile asigurătorii. Astfel, de pildă. in cazul achitării inculpatului, másura preventivă inccteazä de drept, chiardacă hotărărea nu este definilivâ [art. 241 alin. (1) Iit. b), art 399 alin. (2) si (4) CPPI. Tot astfeL in funcţie de modul de rezolvare a acţiunii civile, instanţa dispune menţinerea ori revocarea mäsurii asigurătorń Menţinerea mäsurii va ii dispusä atât atunci cănd instanţa admite acţiunea civită, cât i atunci când o lasă nesoluţionată [art 397 alin. (5) CPP]. Faţă de acestea, varianta de Ia Iitera A este eronată, iar cea de Ia Iitera B este corectă. Varianta de Ia Iitera C este eronată, instanţa de judecatä neavánd competenţa funcţionalä dea dispune restituirea cauzei Ia parchet, această competenţă revenind exclusiv judecătorului de camerá preliminară in procedura de cameră preliminară. —

I

166. Răspuns: B (primire în proťesie avocat definitiv, 2014) Hotărârea se redactează de unuI dintre judecătorii care au participat Ia soluţionarea cauzei. în ceI mult 30 de zile de Ia pronunţare [art. 406 alin. (2) CPPJ, astfel Tncăt varianta de Ia Iilera B este cea corectä. Desigur. incălcarea acestei dispoziţii Iegale nu atrage invaliditatea soluţiei pronunţate. putând reprezenta. ceI mult, temeiul unei acţiuni disciplinare exercitate împotriva magistratului judecător. —

3.3. Apeluî

I

—

I

—

167. Răspuns: A, C (primire in proťesie avocat sta giar, 2014) Titularii apelului sunt menţionaţi Ia art 409 CPP, aceştia fiind: procurorul, inculpatul. partea civilă, partea responsabilă civilmente, persoana vătămată, martorul, expedul, interpretul i avocatul, precum şi orice persoană fizică ori juddicä. circumscrís intereselor lor Iegitime ApeIuI poate fi declarat şi de cátre substituiţii procesuali Tn ocul şi pentru părţiie şi subiecţii procesuali ori neprocesuali titulari ai cäii de atac Ąstfel, de pildă, făcând referire Ia titularń apelului menţionaţi Tn variantele de räspuns, reţinem că partea rcsponsabilä civilmente poate face apeI in ceea ce priveste Iatura civiiä, iar referitor Ia Iatura penalä, in mäsura în care scluţia din aceastä Iaturä a influcnţat soluţia în Iatura civilă ţart. 409 ahn. (1) lit. c) teza a II-a CFP], persoana vătämată. in ceea ce priveste Iatura penală [art 409 alin. (1) Iit. d) CPP] şi inculpalul, in ceea ce priveşle latura penalä şi Iatura civilă [art 409 alin. (1) Iit. b) CPP]. Faţă de toate acestea. variantele de Ia Iiterele A si C sunt corecte. 168. Răspuns: A, C (primire în proíesie avocat defínitiv, 2014) Aa cum am arătat anterior (nr 167), tituarii apeiuiul pot declara calea de atac circumscris intereseior or procesuaie. persoana vätămată putând viza exclusiv Iatura penală a cauzei [art. 409 alin. (1)Iit. d)CPP]. partea civilä, in ceea ce priveşte latura penală şi Iatura civilä Lart 409 alin. (1) Iit. c) leza l CPPJ, iar partea responsabilä civilmente, in ceea ce privete Iatura civilă, iar referitor Ia latura penală, in măsura in care soluţia din această Iaturä a influenţat soluţia Tn Iatura civilă [art 409 alin. (1) Iit. c) teza a lI-a cPP]. Faţă de acestea, se constată că varianteIe de Ia literele A şi C sunt corecte.

I

169. Răspuns: C (admitere in magistraturä, iunie 2019) Instanţa se pronunţă prin aceeaşi hotârăre atăt asupra acţiunii penale, cât i asupra acţiunii civile [art 25 alin. (1) CPPj. Acţiunea civilă va fi lăsată nesoluţionată in caz de achitare sau de incetare a procesului penaL in baza art 16 alin. (1) lit. b) teza 1, Iit. e), f) cu excepţia prescripţiei, i) şi j), în caz de încetare a procesului penal ca urmare a retragerii plăngerii prealabile, precum si în cazul prevăzut de art 466 alin, (2) CPP [rapodat la art 25 alin. (5) CPP]. Rezutlä cä varianta de Ia Iitera A este greşită Sentinţa primei instanţe prin care a fost judecat fondul este supusă apelului, intr-un termen de 1 0 zile. Printre titularii căii de atac se numără şi inculpatul, parte care poate declara apeI personal ori prin mandatar special. Pentru inculpat va putea declara apeI şi soţul acestuia ori avocatul, färă a fi necesară prezentarea unui mandat special in acest sens. De aceea, şi varianta de răspuns de la Iitera B este greşită. Un alt titular aI apelului este martorul, subiect procesual care poate formula calea de atac impotriva dispoziţiei din sentinţă privind sumele cuvenite cu titlu de cheltuieli judiciare ori amenda judiciară aplicată, motiv pentru care varianta de Ia Iitera C este corectä. comisia de soluţionare a contestaţiilor a reţinut cä vańanla de răspuns de la litera A nu este corectă, in raport cu argumentele expuse in contestaţie, prin simpla examinarc a dispoziiilorat 25 ahn. (5) CPP text invocat chiar de candidat. Astfel, conform art. 25 aiin, (5) CPP în caz de achítare a inculpatului sau de incetare a procesului penal, in baza art 16 alin. (1) lit. b) teza l, 111. e), cu excepţa prescripţiei, i) şij), řn caz de incetare a procesului penal ca urmare a retragerü plăngerii prealabile, precum şi in cazul pre văzut de art 486 aűn. (2), instanţa lasä nesoluţionată acţiunea civilă. —

—

EXPLICAŢII

IOAN-PAUL CHIS, vICTOR VĂOUVA

829

170. Răspuns: A, B (primire in profesie avocat deünitiv, 2014) In Iocul si pentru părţile ori subiecţH procesuali titulari ai căii de atac poate fi declarat apeI şi de către avocat, în calitatea de substituit procesual. ln plus faţă de acesta, in cazul particular aI inculpatului. apelul poate fi declarat şi de către soţutlsoţia aceştuia [art. 409 alin. (2) CPPI. Varianta de Ia Iitera B este, de asemenea, corectă, rezultatul deliberârii consemnat in minută urmănd sä fie asumat prin semnarea minutei de către toţi judecätorii care au participat Ia deliberare, organejurisdicţionale care, prin ipoteză, au participat şi Ia dezbaterile cauzei [art. 400 alin. (1) CPPJ. Varianta de Ia Iitera C este eronată, minuta se semnează intotdeauna de către judecătorii care au participat Ia deliberare, neexistând nicio situaţie in care pentru aceştia minuta să fie semnată de către preşedintele instanţei, aşa cum Iegea prevede in cazul semnării hotărârii (in extenso) [art. 406 alin. (4) CPP]. —

171. Răspuns: A, B (primire in proťesie avocat sta giar, 2014; primire in profesie avocat definitiv, 2015) Din enunţul intrebării rezultă faptul câ instanţa de apeI a interpretat eronat dispoziţiile relative Ia declararea apelului de către substítuiţii procesuali ţart. 409 alin. (2) CPP] şi dispoziţiile relative Ia efectul extensiv aI apelului (ad. 419 cPP). Astfel, din dispo2iţíile Iegale menţionate. este evidentă eroarea de judecată a instanţei de apel. apelul declarat pentru inculpatul BC de către soţia sa fiind admisibil. Mai mult decât atăt, chiar apreciind inadmisibil apelul inculpatului sc, instanţa de apeI trebuia să extindă efectele apelului declarat de către inculpatul AB şi faţă de inculpatul BC. raportat la temeiul de drept al achitării complicelui AB, i.e, fapta nu este preväzută de legea penală. Din cele expuse rezultă cä vadantele de Ia Iiterele A şi B sunt corecte. —

—

172. Răspuns: A, B (primire in profesie avocat sta giar, 2017) ApeIuI poate fi declarat inclusiv de către expertul judiciar care a întocmit raportul de expertiză in cauză, in ceea ce priveşte cheltuielilejudiciare cuvenite [art. 409 alin. (1)Iit. e) CPP], de indată după pronunţarea incheierii prin care s-a dispus asupra indemnizaţiei şi ceI mai tărziu in 10 zile de Ia pronunţarea sentinţei prin care s-a soluţionat cauza [art. 410 alin. (2) teza I CPP]. Titularal apelului este şi procurorul, cu privire Ia ambele Iaturi ale cauzei [art. 409 alin. (1) Iit. a) CPP], apelul declarat putând fi retras de cätre procurorul ierarhic superior [art. 415 alin. (3) CPPj. ApeIuI retras va putea fi insuşit de partea in favoarea căreia a fost declarat, dacă această din urmă condiţie se verifică din motivele de apeI ale procurorului [art. 415 alin. (4) CPP]. Faţă de toate acestea, sunt corecte variantele de Ia Iiterele A şi 8.

I

—

173. Räspuns: A, C (primire in profesie— avocat stagiar. martie 2019) Principiul Iegalitäţii căilor de atac presupune reglementarea condiţiilor de fond şi de formä care trebuie respectate atunci cănd se apelează Ia acest remediu procesual. Printre condiţiile de fond ale căilor de atac se numäră şi (itularul acestora, respectiv persoana care are dreptul legal dea ĺolosi calea de atac Printre titularii câň de atac menţionaţi Ia art. 409 CPP se numără procurorul, cu privire Ia ambele Iaturi ale cauzei, şi persoana vătămată, exclusiv cu privire Ia Iatura penală a cauzei, in timp ce organul de cercetare penală care a efectuat urmărirea penală nu se numără printre persoanele care pot declara apel. Prin urmare, sunt corecte variantele de räspuns de Ia Iiterele A şi C.

I

174. Răspuns: A, B (primire in profesie avocat detinitiv, 2015) ln cazul persoanelor fizice ori juridice titulari ai apelului, calea de atac poate fi formulată, pentru acestea, şi de către reprezentatul Iegal (art. 409 alin. (2) CPPI. Raportat Ia enunţul intrebării, se constată câ reprezentatul Iegal aI inculpatului minorAB poate declara Iegal apel in numele inculpatului. ApeIuI declarat in aceste condiţii ori de către minor personal poate fi retras de către reprezentantul Iegal, în ceea ce priveşte Iatura civilă urmănd a fi respectate condiţiile preväzute de Iegea civilă [art. 415 alin. (2) teza I CPPj. lnculpatul minor nu işi va putea retrage apelul declarat personal ori de către reprezentatul său Iegal [art. 415 alin. (2) teza finalä CPPj. ApeIuI declarat de procuror poate fi retras de către procurorul ierarhic superior şi, in aceste condiţii, instşit de către partea in favoarea cäreia a fost declarat [art. 415 alin. (3) şi (4) CPPj. Rezultă, astfeL că variantele de Ia Iiterele A şi B sunt ambele corecte.

I

—

175. Răspuns: C (primire in profesie avocat detinitiv, august 2019) Printre condiţiile de formă ale apelului aminlim fermenul şi forma cererii de apeL Termenul reprezintă Iimitarea in timp a dreptului dea ataca hotărărea nedefinitivă pronunţată. expirarea acestuía conducănd ta decäderea din acest drept. rn cazul apelului, lermenul este de 10 zile şi curge de la comunicarea copiei minutei [art. 410 alin. (1) CPP]. Aşadar. declaraţia de apeI va fi fäcutä, de regulă, anterior ca titularul căii de atac să cunoască argumentele care susţin soluţia pronunţată. cererea de apeI trebuie semnată de către persoana care declară calea de atac, omisiune care poate fi confirmată in faţa instanţei de apeI de parte ori de reprezentatul ei Ia primul termen de judecată cu procedura Iegal indeplinită [art. 412 alin. (3)].

I

—

830

EXPLICAŢII

DREPT PROCESUAL PENAL. 11, PARTEA SPECIALĂ

Cererile de apeI se depun Ia instanţa a cărei hotărăre este vizată de declaraţia de apeI [ad. 413 alin. (1) CPP]. Aceastä dispoziţie Iegală este justificată din mai multe motive, ceI mai relevant fiind egal de atribuţflle de instanţă de executare pe care Ie are. de regulă. instanţa care a judecat cauza in primä instanţă, Astfel, in măsura in care se constată nu s-a formulat apeI in cauzä, iar holărărea a rämas definitivă prin neexercilarea căii de atac, instanţa de executare va ua toate măsurile necesare punerii in executarea hotărării.

176. Răspuns: C (primire în profesie avocat sta giar, 2013) Aşa cum am arătat anterior, termenul de apel este de 10 zile Pentru procuror, persoana vătămată şi pärti termenul de apeI curge de Ia comunicarea copiei minutei, dacă legea nu prevede altfel [afl. 410 alin. (1) CPP], Faţă de aceste dispoziţii legale, singura varianta corectă este cea de la litera C. —

177. Răspuns: a, C (primire în proťesie avocat detînitiv, 2018) Am arătat anterior faptul cä, potrivit Iegii, termenul de apel incepe să curgâ intotdeauna şi faţă de toţi participanţii de Ia comunicarea minutei hotărării, indiferent dacă aceştia au luat cunoştinţâ despre hotărăre prin alle mijloace (de pildă. prin consultarea portalului instanţei de judecatä), In aceste condiţii, variantele de la Iiterele 8 si C sunt corecte. —

I

178. Răspuns: A, B (primire în profesie avocat deUnitiy, 2015) Termenul de apel esle un Iermen procedural, pe zile, care se calculeoză potrivit regulii stabilile Ia arl. 269 alin. (2) CPP, pe unităţi Iibere de timp, ceea ce presupune că ziua de Ia care incepere să curgă termenul şi cea Ia care acesta se implineşte —

nu se socolesc.

Aşa fiind. ĺolosind dalele din enunţul intrebării, constatăm că ziua de 8 aprilie (ziua comunicării minutei) nu se soçoteşte, că in intervalul 9-18 aprilie sunt cuprinse cele 10 zile ale termenuiui si că ziua imediat urmätoare, 19 aprilie, nu se socoteşte. Cum 19052015 este o zi de duminică, termenutde apet va li prorogat, potrivitad. 269 alin. (4) cpp, pănă !a sfărsitul primei zile lucrătoare care urmează, respectiv ziua de Iuni, 20.05.2015. Faţă de toate aceslea, variantele de la literele A şi B sunt corecte. 179. Răspuns: B (primire în profesie

—

avocat stagiar, august 2019)

Prin retragerea apelului, titularul căii de atac dispune in sens negativ asupra apelului declarat, Declaraţia de retragerea apelului se poate face fie la instanţa a cărei hotärâre a fost atacală instanţa la care s-a depus declaraţia de apel fie la instanţa de apel, pănă la inchiderea dezbaterilor la inslanţa de apel [art. 415 alin. (1) CPPj, Aşa fiind, varianta de răspuns de la litera B este corecta. Persoana vătămată şi oricare dinlre părţi işi pot retrage ape!ul declarat pănă la inchiderea dezbaterilor la instanta de apeL şi nu pănă la terminarea cercetării judecátoreşti, cum greşit se menţioneazä Ín varianta de răspuns de la Iitera A. Posibilitatea retragerii apelului nu cunoaşte excepţii, decăt in cazul minorílor care nu pot retrage apelul declarat personal sau de reprezentantul sáu [ad, 415 alin. (2) CPPJ. Aadar, varianta de răspuns de la litera C este eronată, apelul declarat de procuror putând fi retras de procurorul ierarhic superior (art. 415 alin. (3) CPPJ. —

—‚

I

lO. Răspuns: A (admitere in magistraturâ, iunie 2019) Polrivil art 551 CPP, hotărârile pfimei instanţe rălnăn definitive (1) la data pronunţärii. cănd hotărărea nu este supusä contestaţiei sau apelului. (ii) Ia data expirării termenului de apel sau de introducerea contestaţiei. cănd nu s-a declarat calea de atac in lernien ori, declarală Fiind, a fost retrasă inăuntrul terrnenuiui, (üi) la dala retragerii câii de atac, dacă aceasta s-a produs după expirarea termenului inăuntrul căruia trebuia declaratä. ori (iv) la data pronunţäńi hotărárii prin care s-a respins calea de atac. Faţă de aceste dispoziţii legale. se constatä cä varianta corecla de räspuns este cea de la litera A. hotărárea penală pronunţată de prima instanţă rămănănd definitivă in condiţiile ad. 551 pct. 2 Iit. b) CPP. Explicaţia acestei soluţii Iegislative este urmätoarea: retragerea căii de atac este operantă la data declaraţiei, ceea ce determină, in cazul in care o asemenea manifestare de voinţă s-a produs inainte de expirarea termenului, să fie consideratá inexistentă calea de atac şi deci hotărărea să rămănă definitivă la dala expirădi termenului in care poate fi atacată (Gn. THE000Ru, op. ciL. p. 769).

I

181. Răspuns: B (prirnire in proťesie avocat stagiar, martie 2019) Faţă de condiţiile de fond şi de formă pe care trebuie sä le intrunească in mod cumulativ cererea de repunere in termen, singurul răspuns corect este cel de la litera B [art. art. 411 alin. (2) CPPJ. Varianta de la litera A nu este corectă, ntrucăt, pănă la soluţionarea cererii de repunere in termen, holărărea atacată se execulă, fiind considerată definitivă, Varianta de la litera C este eronatä, intrucát titularul cäii de atac a formulat apel cu neobservarea termenului de 10 zile preväzut la art 411 alin. (1) CPP, Referitor la aceasta, subliniem faptul că virea unei imprejuräri care s-a constituit inlr-o —

IOAN-PAUL CHIS,

VICTOR

VĂOUVA

EXPLICAŢII

831

piedică temeinică pentru titular sä declare in termen calea de atac (de pildă, o stare de comă) nu este susceptibilă să măreascä intinderea termenului Iegal, ci doar să amăne momentul inceperfl curgerii Iui. Aşadar, termenul de apeI rămăne şi in acest caz de 1O zile, care însă nu se va calcula de Ia comunicarea Iegală a minutei hotărării, ci de Ia incetarea cauzei temeinice care a impiedicat titularul să exercite calea de atac 182. Răspuns; A (admitere INM şi in magistraturä, septembrie 2018) Raportat Ia cele arätate anterior singura varian(ă corectă este cea de Ia Iitera A, cu condiţia ca starea gravă de sänätate să îI fi pus in imposibilitate obiectivă sä formuleze apeI (de pildă. titularul cäii de atac a intrat in comă). Varianta de Ia Iitera B este eronată. intrucăt deplasarea in interes de serviciu nu reprezintä un caz echivalent ĺorţei majore ori cazului fońuit care să pună titularul căii de atac in imposibilitate obiectivä sä formuleze calea de atac Varianta de Ia Iitera C este eronată, intrucăt, in acest caz, persoana condamnată are dreptul sä formuleze apeL termenul de 1O zile nefiind implinit faţă de acest titular aI cäii de atac

I

183. Răspuns: B (primire in profesie avocat sta giar, 2015) Repunerea in termen reprezintă remediul procesual reglementat pentru situaFa in care in mod obiectiv titularul cäii de atac nu a putut declara apeI in termen, dacă cererea de apela fost făcută in termenul general aI căii de atac care curge de Ia incetarea acesteia [art. 411 alin. (1) CPP). Pentru a ne afla intr-o ipotezä intemeiatä de repunere in termen, este necesar sä se verifice urmăloarele condiţii; () apelul să nu fi fost declaratin termenul iniţial de lOziIe, (ü) din cauza unei situaţii obiective, temeinice de impiedicare. (üi) ivită anterior expirării termenului iniţial de apel, iar (iv) cererea de apeI nu a fost răcută mai tărziu de lOziIe de Ia incetarea acesteia Totodată, indeplinite aceste condiţii in cazul persoanei condamnate in Iipsă, se va verifica dacă (v) a Iuat cunoştinţă despre existenţa procesului penal desfăşurat in Iipsä. Pánă Ia soluţionarea cererii de repunere in termen, hotărârea atacată este definitivă (executorie), instanţa de apeI avănd posibilitatea Iegală să dispunä suspendarea executării ei (art. 411 alin. (2) şi (3) CPP]. Din toate acestea rezultă că este corectä varianta de răspuns de Ia Iitera B. —

I

184. Răspuns: A, C (primire În profesie avocat stagiar, 2014; primire în profesie avocat deflnitiv, 2014) Procurorul ierarhic superior poate retrage apelul declarat de procuror [art. 415 alin. (3) CPP], Într-o situaţie ca cea surprinsä in enunţul intrebării, retragerea apelului declarat de procuror prin care se tinde Ia crearea unei situaţii favorabile altui titular aI căii de atac care insä nu a declarat apel, apelul poate fl insuşit de către acesta [art. 415 alin. (4) CPP], În acest caz, instanţa de apeI nu ii va putea agrava situaţia persoanei in favoarea căreia a fost declarată calea de atac de către procuror [art. 418 alin. (2) CPPJ. Aşa flind, Ia verificarea hotärării se vor avea in vedere instituţia retragerii apelului procurorului, insuşirii apelului de către padea in favoarea căreia a fost declarat şi efectul neagravat aI apelului. Rezultă că sunt corecte variantele de răspuns de Ia Iiterele A şi C.

I

—

—

185. Răspuns: C (primire în proťesie avocat deflnitiv, 2016) Renunţarea Ia apeI este manifestarea de voinţä a párţii exprimată anterior implinirii termenului şi formulării căii de atac, prin care titularul căii de atac arată că nu inţelege să o folosească. Asupra renunţărfl se poate reveni inăuntrul termenului pentru declararea apelului, cu excepţia apelului care priveşte Iatura civilá a cauzei [ad. 414 alin. (2) CPP]. Constatăm, faţă de cele arätate, că varianta de la Iitera B este eronată. intrucăt. prin renunţare Ia calea de atac, nu va exista prin ipoteză, o judecată in calea de atac determinată de manifestarea de voinţă a părţii. Varianta de Ia Iitera C este corectă. intrucăt corespunde deĺiniţiei Iegale a renunţärii Ia apeI (art. 414 aIin (1) CPP]. Varianta de Ia Iitera A este eronată, intwcăt aşa cum urmează să arătăm (nr. 186). procurorul nu poate renunţa Ia apel. —

186. Răspuns: A, B (primire in profesie avocat definitiv, 2015) Titularń căii de atac care pot renunţa Ia apeI sunt părţile şi persoana vätămatä [art. 414 alin. (1) CPP]. personal sau prin mandatar special [ad. 414 alin. (3) CPP]. Renunţarea Ia apeI are ca premisä posibilitatea Iegală a de formula calea de atac pe care titularul inţelege sä nu o folosească, In aceste condiţii, renunţarea Ia apeI poate avea Ioc după pronunţarea hotărării supuse apelului şi pănă la implinirea termenului de 1O zile. Rezultă, aslfel, că vańantele de Ia IitereleAşi B sunt corecte. —

I

187. Răspuns: C (primire în profesie avocat deünitiv, august 2019) Dacă retragerea apelului are in vedere un apeI declarat, renunţarea Ia apeI are in vedere un apeI vidual. De aceea, renunţarea Ia apeI poate avea Ioc in intervalul cuprins intre momentul pronunţării sentinţei şi momentul expirării tennenului de declarare a apelului. Prin urmare, varianta de Ia litera A este greşitä. —

U32

EXPLICAŢII

DREPT PROCESUAL PENAL. 11. PARTEA SPECIALÂ

Asupra renunţärii Ia apeI se poate reveni. in interiorul termenului de apel, cu excepţia apelului care priveşte Iatura civilä a cauzei [art. 414 alin. (2) CPP CPP], aşa cum prevede în mod corect varianta de räspuns de Ia Iitera C. 188. Răspuns: B (pdmire în profesie

—

avocat sta giar, 2015)

Asupra renunţärii Ia apeI tituiarul cäii de atac poate reveni, cu excepţia apelutui care a vizat Iatura civilă a cauzei. situaţie in rare prin renunţarea la apel, hotärărea devine definitivă Rapodat Ia variantele de räspuns. reţinem că titularul căii de atac poate reveni asupra renunţării Ia apeI exclusiv inăuntrul termenului pentru declararea apelului şi exclusiv cu privire Ia Iatura penală a procesutui. Aşa flind, varianta de Ia Iitera B este corectă, iar cele de Ia Iiterele A şi C sunt eronate. 189. Răspuns: B (primire in profesie avocat deťinitiv, 2O16 Faţä de cele arătate anterior (nr. 188). varianta de răspuns de Ia Iitera B este singura corectă. Varianta de Ia litera A este eronată. intrucăt revenirea asupra renunţării la apeI poate interveni numai pánă Ia implinirea termenului de apel, Varianta de Ia Iitera C este eronatá, intrucăt persoana vătămată (care. prin ipotezä, nu s-a constituit parte civilă) poate viza prin apelul său exclusiv Iatura penală a cauzei [art. 40 alin. (1) Iit. d) CPPL

I

j 190. Răspuns: c (primire în profesie

—

—

avocat deflnitiv, 2016)

Spre deosebire de renunţarea Ia apeL retragerea cäii de atac presupune exercitarea acosteia de cätre titularul său. Aşadar, plasarea pe axa timpului a maniĺestărilor de voinţă menţionate este următoarea: (1) titularul căii de atac poate renunţa Ia caloa de atac după pronunţarea hotărârii şi pănä Ia expirarea termenului de declarare a apelului, in tot cazuL intoideauna anżerior eventualei declarări a cäii de atac; (11) titularul căii de atac poate retrage apelul declaratoricănd pănă Ia închiderea dezbaterilor Ia instanţa de apel, aşadar, intotdeauna ulteríordeclarării căii de atac. Efectul principal aI retragerii căii de atac este aceIa de desesizare a instanţei de apel cu judecarea cäii de atac declarate de cätre titularul care revino asupra doclaraţiei de folosire a cäii de atac, cu consecinţa rämănerii definitive a holärâiii dacä retragerea căii de atac s-a produs după expirarea termenului de apel [ad. 551 pct. 3 CPPI. Asa flind, varianta de Ia Iitera c esle corectă, hotărârea penalÁ devenind deflnilivă Ia data retragerii cáii de atac, dacă aceasta s-a produs după expirarea termenului de apel, şi nu Ia data expirării termenului de apel. 191. Răspuns: B (primire in profesie avocat detinitiv, 2015) $a cum titularul căii de atac poate ataca pe calea apelului hotărârea în integralitate ori numai Tn parte, cu privire Ia unul/ unii dintre inculpaţi, LIna!unele snluţii ori chiar numai cu privire Ia una dintre Iaturile cauzei (penală ori civilă) tot aslfel in caz de retragerea căii de atac, ne vom putea gäsi in situaţia in care aceasta sä fle retrasă in totalitate ori numai in parte. Astfcl, dc pildâ, dacâ procurorul dcctarä apcl cu privżro Ia doi inculpaţi. procurorul ierarhic superior poate retrage calea de atac cu privire Ia unul dintre aceştia, cu privire Ia celälalt inculpat judecata in apeI continuănd, Faţă de toate acestea, varianta de Ia Iitera B este corectä.

I

—

I

—

I

—

192. Räspuns: A (primire în profesie avocat stagiar, 2015) Retragerea apelului poate fi primită oricând in intervalul de timp scurs íntre declararea căii de atac şi inchiderea dezbaterilor Ia instanţa do apeI [art 415 alin (1) teza I CPPI Ultcrior accstui moment. indi(erentcă instanţa a stabilit un termen ulterior pentru pronunţare ori chiar a amânat pronuntarea. retragerea apelului nu mai este Iegal posibilă. AstfeI, varianta de răspuns de Ia Iilera A este corectä 193. Rä5puns: c (primîre in proťesie avocat definitiv, 2016) Judecarea apelului se face cu citarea părţilor şi a persoanei vătămate, in prezenţa inculpatului deţinut şi cu participarea obligatorie a procurorului [art. 420 alin. (1)-(3) cpp. Instanţa de apeI va proceda Ia ascultarea inculpatului. atunci cănd aceasta este posibilä, şi va putea readministra probele administrate Ia prima instanţă ori alte probe noi, in condiţiile art 100 CPP [art. 420 alin. (4) şi (5) CPPj. După finalizarea cercetării judecătoreşti in apel se va da cuvăntul in dezbateri. mai intăi apelantului. apoi intimatului şi pe urmă procurorului. Dacä intre apeluńle declarate se află şi apelul procurorului, primul cuvânt iI are acesta [art. 420 alin. (6) CPP], Faţă de toate acestea, singurul răspuns corect este ceI de Ia Iitera C.

I

194. Räspuns: C (primire in profesie avocat sta giar, august 2019) Judecata ĺn apeI este tot o judecată in fond, aşadar. instanţa de apel are posibilitatea să dea o nouă apreciere a probelor deja administrate in cauză, să administreze orice probă pe care o consideră utilă judecării in apel (art. 420 alin. (5) CPP], potrivit regulilor de la judecata in primă instanţă Iart 420 alin. (11) CPP]. AstfeL singura variantă de räspuns corectă este cea de Ia Iitera C. —

IOAN-PAQL CHIS, VICTOR VĂDUVA

EXPLICAŢII

833

195. Răspuns: A, B (primire in profesie— avocat stagiar, 2018) In procesul penal român intălnim, raportat Ia obiectul căii de atac, două variante in care se poate desfăşura judecata in apeL Astfel, când apelul esle declarat împotriva sentinţei penale, judecata in apel se desfäşoară intotdeauna cu citarea pärţilor şi a persoanei vătämate, in prezenţa inculpatului deţinut (in măsura in care nu a solicitat ca judecata in apeI să se desfäşoare in lipsă) şi cu participarea procurorului. Prin excepţie, când apelul este formulat împotriva incheierilor care, potrivit Iegii, pot fi atacate separat cu apel, se judecă in cameră de consiliu, fârä prezenţa pärţilor, care pot depune concluzii scrise, cu excepţia cazurilor in care legea dispune altfel ori a celorin care instanţa apreciază că este necesară judecata in şedinţă publică [art. 420 alin. CP]. comisia de soluţionare a contestaţiilor a reţinut că dispoziţäle art 426 lit. a) CPP, care mglementează cazul de contestaţie în anulare privind judecata in apel fără citarea legală a unei părţi, trebuie să Űe aplicate în acord cu prevederile art 263 CPP, conform căruia, cu excepţia situaţiei in care prezenţa inculpatului este obligatorie, neregularitatea privind procedura de citare a unei pär-ţi poate fi invocată de celelalte părţi, de procuror sau din oficiu numai la termenul la cam ea s-a produs. Dispoziţia Iegalä statueazä un principiu care se aplică atăt la judecata in fond, căt şi in căile de atac. 219. Răspuns; A, B (admitere În magistratură, aprflÎe 2017) Etapa verificării admisibilit-ăţii in principiu a contestaţiei in anulare are Ioc in camera de consiliu, cu citarea părţilor şi cu participarea obligatorie a procurorului [art. 431 alin. (1) CPPJ, fiind soluţionatä fie prin admiterea in principiu a cererii, prin incheiere, atunci cănd instanţa constată că cererea este făcută in termenul prevăzut de Iege, cä motivul pe care se sprijină contestaţia este dintre cele preväzute Ia art 426 CPP şi cä in sprijinul contestaţiei se depun ori se invocă dovezi care sunt

.

IoAw-PAuŁ CHIS, VICTOR VĂOUVA

EXPLICAŢII

839

Ia dosar [art. 431 alin, (2) CPP], íie prin respingerea cererii, prin sentinţă sau decizie, după cum contestaţia in anulare a fost introdusă Ia instanţa care a judecat cauza în primă instanţă ĺnumai in cazurile de contestaţie in anulare prevăzute de art. 426 Iit. b) şi i), dacă sentinţa penală a rämas definitivă prin neapelare] ori Ia instanţa de apeI (in toate cazurile de contestaţie in anulare exercitate impotriva deciziilor) (M. UoRoIu ŞA., p. 1703). De menţionat este faptul că, indiferent de hotărârea prin care instanţa soluţíonează etapa verificării admisibilităţii in principiu, incheiere. sentinţă sau decizie, aceasta va fi definitivă. ĺn acest sens a decis instanţa supremă prin Decizia nr 5/2015 pronunţată in dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penală, in considerentele hotärăríi apreciindu-se că, in concepţia Codului de procedură penalä, atătincheierea prin care se dispune admiterea in principiu a contestaţieiin anulare. cătşi sentinţa sau decizia prin care se dispune respingerea, ca inadmisibilă, a contestaţiei in anulare, in cadrul procedurii de examinare a admisibilitäţfl in principiu, prevăzută n art 431 CPP, sunt hotărári definitiue. nesupuse cäii de atac a apelului. Tn acest sens a apreciat şi Comisia de soluţionare a contestaţiilor, arătăndu-se că varianta de la literaA este corectă, ţŕnănd cont de dispoziiile art 431 CPP, care nu prevăd o cale de atac in cazul in care se pronunţă sentinţă sau decizie de respingere ca inadmisibÜă a contestaţiei in anulam, in etapa admisibilitäţü in principiu a acestei căi extraordinam de atac. Prevederile art