Prezentare Pentru Admiterea Scolii Militare de Marina - Radiogonometrul [PDF]

Zitiervorschau

ŞCOALA MILITARĂ DE MAIŞTRII MILITARI A FORŢELOR NAVALE ”Amiral Ion Murgescu ” Catedra: NAVIGAŢIE ŞI ARME DE MARINĂ Specialitatea: TIMONIER ŞI TEHNICĂ DE NAVIGAŢIE NAVALĂ

Tema lucrǎrii: Realizarea unei instalații de antenǎ suplimentarǎ didacticǎ pentru Radiogonometrul ARP-58SV. Coordonator Ştiințific: Lt.C-dor Ing. TRANDAFIR PETRONIUS Maistru indrumǎtor: M.M.2 MARCU VIOREL

Absorvent: Elev caporal Alexandru Mihai -CONSTANŢA2012

Radiogoniometrul este o instalaţie de radio-recepție folosită ȋn radiogoniometrie în navigaţia fără vizibilitate şi în radiolocaţie, pentru determinarea direcţiei din care sunt emise semnalele radio. Primele instalaţii radiotehnice de navigaţie au apǎrut după descoperirea radioului, când navigatorii au observat ca prin manevrarea navelor, în raport cu staţiile de emisie radio, sarturile şi parâmele metalice orientate în planul longitudinal şi transversal al navei se comportă ca o antenǎ directivă. Radiofarurile lucreazǎ de regulǎ ȋn grupuri alcǎtuite din 3-6 stații de radiofar. Ca sǎ se poatǎ orienta la coastǎ cu o mai bunǎ precizie atȃt pe vreme bunǎ cȃt și pe vreme nefavorabilǎ s-a trecut la urmǎtorul aspect; Radiofarul are 2 proprietǎţi, pe langǎ faptul cǎ semnalizeazǎ optic cu 2 sclipiri la un interval bine definit, un interval unic pe mapamond, are si calitatea de a transmite si semnale radio.

Radiofarurile funcționeazǎ individual sau ȋn grup. La Marea Neagra, pe litoralul romȃnesc acestea funcționeazǎ ȋn grup. Radiofarurile sunt: - Constanța - Mangalia - Sfȃntu Gheorghe Acestea transmit ȋn felul urmǎtor: radiofarul din Constanța cu inițialele CT transmit de 3 ori : CT-CT-CT luȃnd o pauzǎ pentru a intra Mangalia cu inițialele MG, transmițȃnd MG-MG-MG preluat de Sfȃntul Gheorghe cu inițialele SG de 3 ori. După transmiterea literelor de identificare (recunoaştere) urmează un semnal lung cu o durată de 20s necesar pentru radiogoniometrare.

Instalația radiogoniometrului automat cu comandǎ de la distanțǎ se compune din urmǎtoarele elemente: 1- Blocul antenei cadru; 2- Blocul receptor; 3- Cutia de distribuţie; 4- Tabloul de comandă; 5- Blocul de alimentare;

6- Blocul comenzii de la distanţă receptorului; 7- Filtrul de antenă; 8- Blocul amplificator de antenă; 9- Antena auxiliară; 10- Indicator de relevmente.

Radiogoniometrul automat cu comandǎ de la distantă are urmatoarele caracteristici tehnice: a) Gama de frecvenţe cuprinsă între 120KHz – 1340Khz împărţită în 8 subgame; b) Viteza de rotire automată a antenei cadru este cuprinsă între 40 – 60 grade/sec; c) Instalaţia de alimentare cu o tensiune de 115V/400Hz şi un curent de 1A; d) Radiogoniometrul poate lucra la temperaturi cuprinse între 10oC şi 50oC în condiţii de umiditate până la 98%; e) Greutatea întregii instalaţii este de 57Kg.

Dupa ce alimentam instalația cu o tensiune de 24 V c.c. ea funcționeazǎ cu tensiunea de 115V/400Hz. Mod de lucru: - Selectǎm butonul de reglare al regimului de lucru în poziţia -antenǎ cadru; - Selectǎm un canal din cele 9 şi deblochez butonul ,,Gamǎ largǎ’’şi ,,Acord brut’’ - ,,Gama largǎ’’ în una din cele 8 game de lucru (ex.880) şi blochez butonul; - Fixez cǎştile pe urechi sǎ pot auzi frecvenţele; - Prin rotirea butonului de acord brut caut un canal şi blochez butonul; - Butonul de acord fin se apasǎ iar prin rotirea acestuia execut un acord fin; - Cu butonul ,,telefonie-telegrafie’’facem o ascultare în cele douǎ; - Cu acordul fin bandǎ selectez semnalul fie în bandǎ îngustǎ, fie largǎ iar pentru acurateţea semnalului pot acţiona de butonul de manevrare a antenei cadru; - După terminarea acordului, se trece comutatorul regimurilor de lucru în,,Relevare”

Notǎ 1. De la butonul reglare cǎşti selectez volumul dupǎ preferinţe iar de la cel de iluminare reglez intensitatea luminii becurilor; Nota 2. Dupǎ selectarea şi memorarea canalului pe tǎbliţa din mijloc se noteazǎ canalul, gama de frecvenţǎ respectiv radiofarul reglat.

Tabloul de comandǎ

Proiectul

este

complex

din

punct de vedere tehnic, astfel încât asigurǎ

o

cursanţilor

bunǎ în

pregǎtire

acest

a

domeniu,

familiarizându-i totodatǎ cu acest tip de instalaţie. Ca şi parte practică în vederea realizării proiectului un aspect la

avut recondiţionarea şi piturarea blocurilor instalaţiei.

componente

ale

Prin realizarea acestui proiect s-a urmărit modernizarea bazei didactice existentă în cabinetul A.E.N. Totodată s-a avut ca principal scop montarea celor două antene (antena filară şi antena cadru) pe un suport metalic dispus pe peretele exterior în dreptul Vechea antenǎ cadru

ferestrei cabinetului A.E.N. Antena cadru era dispusǎ ȋn cabinet, aceasta era ecranatǎ, nu putea sa intre ȋn regim de cǎutare, nu identifica nici un semnal, iar antena filarǎ lipsea cu desǎvȃrșire.

Am scos antena cadru ȋmpreuna cu cea filarǎ, adusǎ de la Baza Navalǎ pentru a putea identifica un semnal arǎtȃnd elevilor punerea ȋn funcţiune și a putea vedea modul de dispunere a antenelor pe suport. S-a trecut la legarea antenelor cu cablaje specifice ȋntre antena cadru si instalatie, respectiv antena filarǎ și instalaţie.

Legarea acestora a fost realizatǎ prin intermediul unui comutator pentru a putea comuta si pe alte antene. - Antena filarǎ -

Instalația nu era funcționalǎ și a necesitat o reparație medie, efecuȃnd urmatoarele operații : - mutarea antenele pe perete exterior cabinetului A.E.N. ; - executarea piturǎrii acestora ; - ȋnlocuirea becurilor de iluminare atȃt pe tabloul de comandǎ cȃt și pe indicatorul de relevmente; - ȋnlocuirea cablajelor lipsǎ dintre blocurile instalației și a siguranțelor arse.

Antena filară şi antena cadrupe suport dupa legarea acestora cu instalația

Radiogoniometrul- astǎzi Am realizat radiogoniometrului inscripţionarea atât a principalelor părţi mari componente cât şi a elementelor dispuse pe acestea. Avantajul principal al acestui proiect : ajutǎ elevii în cadrul orelor de pregătire de specialitate sǎ poatǎ observa şi identificǎ toate elementele constructive ale Radiogoniometrului ARP 58-SV. Cu alte cuvinte vor putea aplica noţiunile teoretice în practică realizându-se astfel o continuitate a procesului de învăţământ nemaifiind necesară deplasarea acestora la unităţi de nave din cadrul Forţelor Navale.

Nr. Crt.

Operaţiuni

Locul execuţiei

1

Alegerea materialelor

Magazie de materiale

2

Măsurarea, trasarea cornierului şi executarea găurilor

Atelier de lăcătuşerie

3

Executarea sudurii cornierului

Atelier

4

Pregătirea suprafeţelor si piturarea a suportului

Cabinet A.E.N.

5

Montarea la poziţie a suportului

Perete exterior Cabinet A.E.N.

6

Curăţarea aparatului şi pregatirea pentru piturare

Cabinet A.E.N.

7

Piturarea radiogoniomertului şi a antenelor Verificarea funcţionării Radiogoniometrului ARP-58SV Inscripţionarea aparatelor

Cabinet A.E.N.

8

9

Cabinet A.E.N.

Calculatoare SMMMFN

ÎNTREŢINEREA RADIOGONIOMETRULUI ARP-58SV 1. 2. 3. 4.

ȊNTREȚINEREA ZILNICǍ ȊNTREȚINEREA SǍPTǍMȂNALǍ ȊNTREȚINEREA LUNARǍ ȊNTREȚINEREA ANUALǍ

ÎNTREŢINEREA ZILNICĂ Se va efectua o aspectare generală a instalaţiei verificându-se:  funcţionarea în toate regimurile urmărindu-se să nu existe o frânare a indicatorului gonio;  elementelor de comandă ale instalaţiei verificându-se ca acestea să funcţioneze corect;  starea colectorului şi a periilor convertizorului;  dacă colectorul este înnegrit se curăţă cu hârtie sticloasă şi se şterge apoi cu tifon sau vată cu spirt; dacă periile colectoare nu calcă bine pe colector se aşează o bucăţică de hârtie sticloasă pe colector cu partea granulată în sus pe care va călca peria; se roteşte apoi rotorul stânga şi dreapta cu un unghi de 40˚-50˚ până când peria va căpăta forma curburii colectorului;

ÎNTREŢINEREA LUNARĂ se verifică izolatorii antenei cadru; izolatorii din partea superioară trebuie să fie în permanenţă curăţaţi şi nevopsiţi; se verifică tuburile electronice, siguranţele necalibrate, periile convertizorului, becurile din sistemul de iluminat, angrenajele mecanice, capacele de etanşare; se verifică rezistenţa de izolaţie a cablurilor de coborâre şi a bobinei antenei cadru; starea antenei; se verifică împământarea fiecărui bloc şi integritatea legăturilor şi a conexiunilor bornelor; se verifică siguranţa fixării pe postamente şi panouri a părţilor componente; se suflă antena cadru cu un jet de aer uscat.

ÎNTREŢINEREA ANUALĂ

În colaborare cu specialiştii D.H. sau ai Bazei de reparaţii la o dată planificată se execută: toate verificările zilnice şi lunare; verificarea stării port-periilor şi a arcurilor de presiune a periilor; verificarea stării siguranţelor releelor, contactelor, a becurilor de iluminat, a stării de legare a condensatorilor şi a cablurilor.