Cronici Turcesti Despre Tarile Romane Vol. 1 [PDF]

Zitiervorschau

'1

021g111

14,

10

"0) 0

11

ii

11'

11

01

4'

fli .1.i

EI1

;id 400

101

0

Ij

1

1:11;

C

111

100 11

11

1a1t

131

11

4.

li I

111

4i

ur 1113

'1

fl iiii

ii 1101

fi

1.0

4

!fa

11

if

00:

$4444!

11

9 01i0

1,

jj

)11

,1'

'

J

311T

1

14

1

11

iii

Il

f14'

14

41

11,41,1

a

li 11

Il

it

11

la h

iE

111 11

1

311

1:

;11

10

11

I

01 11;

111,

f

11 0

11111

11

11'1

11

aiilif 110'0

ii

I

0

11

II

iii

1111111

C!

111

114

13

111 414

11

I

it

ii

It.

5,4

1 11

11

r,3

9

11

II

10114

11

11.

Ill

is

111

!

11

it

!

la

1`Ili1411

rf

fi

1

is

JI

0 II

Itl

111

1

.11

Ili it

:74

i0

111

I;

1131b

110

11,

0111111

11

!

it

jll

.1

II

41

J,

II

0

III

it

,15

11111

Ei

'114

II

it

14'

jl

111,

it 110

11

1;111 l it

11

ii

11 140

sl

ll

15

41

11110

ill

li

11011i

ii

it

0

1'

III

iil

0 11

1

10

iliI

11111

11I

111,

14 I

1; I

!1111

1

I!

,11

;

iil lu

i

:Iul

d31

J4 4

11

ii

1

9.

N'

11

111191:1

11

11

iJ

01'111

11,h 11

1'

111i,,

'I'

I

11

011'1

11

0111: 11

11

11

111100

1101

01,

41.

11

1!

1:

SGl

II

11

rr

1111

ij

11

10

)

li A111,

Et;

31

111

11

411

; 4.111'

is

I;

4

11;1 i1!ai11

1111 m

I

!

0

14,

42

11

05

11

104

11

1

I:1

it 1,1

II

h

ii

3;3

li

it

0

gn: II

Slid

1

410

3 ail

1 il

11

it

31 11

!

:11

00

11 1

.10 0

Ili II

11

If

1

1,

tit

ti

ri

1

:11

01

ll

14

4

1.

11

1,1

Ifil

ti

01

ail

11

IL,

I

31

IN

IILI I

11

1.

13,

la

I

:

1

11

to

1III

111

it

ili

Iii

l'

11

11.

tl

111

lit,

41

11

11111

11

IF

I

II

1001

11 11

Ii

iii

00

AIL gr

t

,14

04

II

1

IP 10

14

1

1,1

!.1

ill

11

11

1;1[111i

li

111117 u

it

11

11

II .1

!IJI

g

In11

! ,1

:01

rz?P X11;

11

.11

ii!

1111

41

III

is 10

14

.111

51:

11

1111

001

a 'I!

11

31'

11

Ili lliliil

11

ill

01; is

!I

'III

it is

II?

n.

1111

Ill!

;Liu 1

gra It

,I.1

:04,

110

10! iII

11,

1II 11

11

1

P

ttl

1

8111

13

El

1;

11

11

fFl

1

1011;

1

tt

ii

Cr 41

13

HI

Ir

Iii

li

'1i01

!1171

1101100i I

1!11111 117

it

1,

t,

it ,1111

12"

II!

@11

414.

1111

Ii 100,

i.RG3YJ

ti

nl

11

I!

161

11

111111111,1

11111

illy

1

111

111'

I

1101

1

Iia

1

;11111'1

011 f'

I

41

II;

1

11

1

111111''.

11

:10

:1101

01

101 I

li

ILi

51

14

P.

4111101

P5

11 118

I

4101

I,

ii11111!

0111 11

I 1

li 11!

111

II

:1

1

-I

011,i

d1

11

3'

00

Iii

111

11

11

4 V11

11

If

TZ

I0

.1111

I 111

1

41

11.

Ill

.!

0 411 1

11

11

31

ari

.1 II

it

11

144

f; 1!

0

I II

!Ill

iii

0

0111

11

"

14

it

it

11

16 11

1

11

ig

If

11

Il

111

It

11,

11

I!

0

1'0

101

011111 1.,11

11,

4344@41 it

1:

1

11111

11

11

1

1'111

1 1

;I I

IIw3

'111

CRO IN I CI TURCE STI PRIV' IN D TARI LE RO PAH E

Extrase Sec. XV

VOL. I

mijlocul sec. XVII

Coperta de: Peirescu Ion

ACADEMIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA INSTITUTUL DE ISTORIE N. IORGA" SI INSTITUTUL DE STUDII SUD-EST EUROPENE

Izvoare orientate privind istoria Romania

I

CRONICI TURCESTI

PRIVIND TART LE ROMAN E Extrase VOL. 1

Sec. XV

mijloeul sec. XVII

Volum Intocmit de MIHAIL GUBOGL11 si MUSTAFA MEHMET

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA BU CUR ^ =TI

I966

ABREVIERI E.I. = Encyclopedie de l'Isldm..., tome I-1V, Leyde-Paris, 1908-1930. G.A.L. = C. Brockelmann, Geschichte der arabischen Literatur, Weimar-Berlin, 1898-1902, 2 vol. G.O.D. = J.v. Hammer, Geschichte der osmanischen Dichtkunst, Pest, 1936. G.O.R. = J.v. Hammer, Geschichte des Osmanischen Reiches, Pest, 1827-1835, 10 vol.

G.O. W. = Franz Babinger, Die

Geschichtsschreiber

der Osmanen and ihre

Werke..., Leipzig, 1927.

I.A. = Is ldrn Ansiklopedisi..., Istanbul, 1941 1965, 10 vol. M.O.G. = Mitteilungen zur osmanischen Geschichte, hrsg. von Fr. v. KraelitzGreifenhorst, Wien-Hannover, 1921-1926. O.M. = Brusali Mehmed Tahir, Osmanli mil'ellifleri..., Istanbul, 1338/1919 1343/1924, 3 vol.

S.A.O. = Studia et Ada Orientalia, Bucarest, 1958-1963, 4 vol. S.O. = Mehmed Siireia, &PM Osmani..., Istanbul, 1308/1890-1315/1897, 4 vol.

T.O.E.M." = Tarih-i Osmani Endjumeni Medjmuasi", §i T.T.E.M." = Tiirk Tarihi Endjumeni Medjmuasi", Revue Historique publide par r Institut d'Histoire Ottoman ", Istanbul Constantinople, 1910-1930. Decade lunare musulizzane

Evl. = Evail, prima decadi (1-10). Evt. = Evastt, a doua decadd (11-20). Evr. = Evahlr, a treia decadd (21- 29/30). H. = Hegira, inceputul erei mahomedane (622 e.n.).

Introdueere Colectia de Cronici turce0i privind large roman este rezultatul initiativei luate de Academia Republicii Socialiste Romania de a pune la Indemina cercetatorilor istorici, precum ¢i unui cere eft mai larg de cititori, izvoarele istorice extern privind trecutul patriei. Intr-adevar, trecutul tarilor roman s-a Impletit, In decursul veacurilor, cu istoria popoarelor invecinate, avind adesea strinse legaturi cu uncle popoare mai indepartate, care an jucat un rol important pe arena istoriei. De aceea, istoria Romaniei, ca si trecutul multor popoare din sudestul Europei, in special din spatiul carpato-balcanic, care au fost timp de citeva secole sub dominatia Imperiului otoman, trebuie privity §i cercetata in cadrul acestei intrepatrunderi istorice. Lucrarea de fats, proiectata In trei volume, cuprinde stiri privitoare 19, istoria tarilor roman extrase din operele cele mai reprezentative ale cronicarilor turci din secolele XV XVIII. Continutul acestor izvoare narative, privit in ansamblu, imbratiseaza o bung, parte din istoria Imperiului otoman si aproape toata perioada dominatiei turcesti asupra

tarilor roman. Istoriografia otomana din veacul al XIX-lea si din primele doua decenii ale secolului nostril, in frunte on operele lui Heirullah efendi, Ata Bey, .Ahmed Gevdet pasa (m. 1895), Mehmed Murad (m. 1916) etc., cuprinde

de asemenea informatii bogate pentru tarile roman. Dar valoarea for pentru timpul cind an trait autorii este climinuata mult de faptul ca In aceasta perioada evenimentele din Imperial otoman ant de obicei cunoscute

prin diverse izvoare europene. De aceea s-a renuntat la excerptarea traducerea lor.

ti

Dupa cum se (}tie, Imperial otoman, ale carui baze au fost puse Inca

pe la inceputul veacului al XIV-lea in Asia Mica 1, dupa destramarea 1 Mehmed Fuad Koprillii, Les origines de ('Empire Ottoman, Paris, 1935, 146 p. (vezi gi versiunea turceasca : Osmanli Imparatorlu§unun Kuruluqu, Ankara, 1959, 129 p.).

INTRODUCERE

8

statului feudal selciuchid 22 a avut o existent/ de peste jum/tate de mileniu, ultimele ram/site ale acestuia fiind lichidate abia in anli urm/tori primului razboi mondial. In faza sa de ascensiune politic/, nicest imperiu a supus treptat o serie de tAri din Asia, Europa $i Africa, care In epoca decaderii acestuia, $i -au cucerit independenta prin lapta de eliberare a popoarelor.

Caracterul feudalo-militar al Imperiului otoman a fAcut, mai cu extindg relativ repede dominatia nn numai seam/ la inceput, ca acesta s asupra numeroaselor emirate turcmene din Anatolia 32 ci gi asupra popcaxelor din Peninsula Balcanicl, unde turcii osmanlii, dup/ fatrunderea for in Rumens', pe la jum/tatea veacului al XIV -lea, an glsit un teren favo-

rabil, datorith unui complex de factori social-economici si politicomilitari 4.

Dup/ cum se stie, in veacurile XIV XVI expansiunea otoman/ s-a intins pe cele dou/ maluri ale Bosforului, cucerit In 1453, hotarele acestui imperiu largindu-se treptat din pgrtile Basrei pin/ in centrul Europei

din Polonia pin/ in. Africa de nord. La aceastA perioad/ intreg arsenalul militar al orInduirii feudale otomane caracterizat6, in raporturile social-economice, prin proprietatea feudal/ de stat asupra principalului mijloc de producjie, care era pamintul, ¢i prin sistemul feudelor conventionale, zise tim,ar, zeamet hass 32 acordate demnitarilor feudali cu obligatia de a intretine osti proportional° cu apanajele lor, ca $i prin centralizarea maxima a puterii de stat, pe plan suprastructural a actionat in direcjia extinderii dominatiei turcesti asupra altor popoare musulmane sau crestine, teas/tura feudalgmilitar/ accentuindu-se tot mai mult in decursul existentei statului otoman. Dar spre sfirsitul veacului al XVI-lea, in societatea feudal/ otoman incep sa se producI o serie de transformlri care, deli nu dep/seau limitele orinduirii feudale, duceau totusi la schimbari In raporturile sociale i in structnra statului otoman, in sensul rargirii propriet'atii feudale particulare 2 V. A. Gordlevski, rocyaapcmeo Cenearcynuaoe e Manou Aauu, fn Izbrannle Socineniia", I, Moscova, 1960, p. 31-357. 3 Cunoscute In literatura istoricA sub denumirea de Tavaif-i-Millak (Cf. Islam Ansiklo-

pedisi, vol. I, p. 428 430).

4 N. Iorga, Latins et Grecs d'Orient et retablissement des Tures en Europe (1342-1362),

fn Byzantinisc.he Zeitschrift", XV, Leipzig, 1906; F. Babinger, Beitrage zur Frachgeschichle der Tiirkenherrschaft in Rumelien (14-15. Jahrhundert), Brunn Munchen Wien, 1944; I. G. Dostian, Boplha ioarcnocnaennexux napoaoe npomue mypeandi aapeccuu e XIV XV ee., In Vizantiiski Vremennik", vol. VII, Moscova, 1953, p. 32-49; Al. Burmov, Les problemes de la conquete de la Peninsule des Balkans par les Tures, in Etudes historiques ...", II, Sofia, 1960, p. 135 143; D. Anghelov, Certains aspects de la conquele des peuples balkaniques par les Tures, In Byzantinoslavica", Praga, XVII, 1956, nr. 2, p. 220-276. 6 J. Deny, Timar, Zuama, In E.I., IV, 1934, s. v

INTRODUCERS

9

in dauna propriety ii generale de stat asupra pgmintului, declan§indu-se in felul acesta procesul destr/mkii regimului timariot, care constituia baza material/ a o§tii de provincie, cunoscut/ sub numele de eyalet askeri. Acest fenomen a avut ca urmare pe de o parte limitarea veniturilor puterii centrale, prin necesitatea intretinerii unei imense armate organizate in frunte cu ienicerimea 1 iar pe de 0.0, parte dezorganizarea tot mai accentuate a o§tii de provincie, care in epoca ei de Inflorire

ajungea A numere peste 200 000 de osta§i, ceea ce reprezenta fax/ indoial/ o fort/ uria§/ folosit/ atit In rkboaie eft §i in reprimarea rIscoalelor maselor populare din Imperiul otoman, intretinerea acestei o§ti neafectind finantele puterii centrale. De§i procesul descompunerii se adincea mereu, totu§i continuarea campanillor militare fli uncle cuceriri teritoriale, obtinute in urma expeditiilor in Europa (Austria, Polonia, Ucraina) §i Asia, In a doua jum/tate a veacului al XVI-lea §i in cursul secolului al XVII-lea, estompau oarecum contradictiile interne tot mai profunde ale societatii feudale otomane.

Marx relevase la vremea sa acest proces intern timpuriu, ar/tin.d . . . Nu exist/ nici un temei pentru a afirma ca dec/-

foarte sugestiv cg, :

derea Turciei a inceput din momentul in care Sobieski a venit a dea ajutor capitalei Austriei. Cercetkile intreprinse de Hammer dovedesc, faal, putint/ de tAgad/, ca organizarea Imperiului turcesc intrase Inca de pe atunci

in stare de descompunere §i c/ de citva timp se observa ca, epoca de f}i maretie a otomanilor se apropie repede de sfir§itul el" 6. Dar in secolul al XVIII-lea dec/derea Imperiului otoman, prin dezoranizarea sub raport social-economic, administrativ §i politico-militar, a inceput s/ se manifeste din plin, iar infringerile suferite de turd, mai ales in razboaiele cu Rusia §i. Austria, an grgibit pr/bu§irea acestei imparAtii §i toate incercgrile de a o redresa an fost zadarnice. Aceast/ scurta privire de ansamblu asupra evolujiei statului feudal otoman ne ajuta sa, urmgri'm mai indeaproape originea, fazele §i trasaturile caracteristice ale istoriografiei turce§ti in general §i ale operelor cronicarilor otomani in special. Istoriografia otoman/ iriti are izvorul in tradijia poetilor fid rapsozilor de la curdle turcilor selciuchizi din Anatolia, care preamgreau in cintece for

faptele strgmo§ilor §i eroilor, cel mai vestit hind a§a-numitul Oguzhan, ale ckui fapte sint descrise in epopeea Oguz-name 7, constind dintr-un amestec de legend/ §i. realitate. Cf. K. Marx *i F. Engels, Opere, vol. 10, Bueuresti, Edit. Politiefi, 1961, p. 282.. 7 Cf. Arat Rahmeti W. Bang, Oguz Kagan destaru, Istanbul, 1934.

INTRODUCERE

10

Apa,rutg Inca la finale veacului al XIV-lea sau la inceputul celui urmAtor, o data cu operele lui Iahsi Fakih (m. cca. 1400) 8 §i a lui Ahmedi (m. 1413) 91 istoriografia otoman/ a evoluat pin/ la Abdurrahman. *eref (1853 1925), ultimul istoriograf oficial 10, numgrind in acest interval de timp vreo 500 de reprezentanti. Dupa, o relativI Intrerupere In. perioada de dup1 batAlia de la Ankara (1402) dintre Timur-Lenk si Baiazid I, istoriografia otoman/ isi reia dezvoltarea pe baze mai temeinice, impuTtIndu-se mai ales sub domnia sultanului Murad al II-lea (1421 - 1451). Astf el, slut cunoscute operele lui Ibn Arabsah (1392- 1450), care pe ling/ descrierea vietii si faptelor lui Timur-Lenk 11 se refer/ si la evenimentele din statul

otoman de la inceputul veacului al XV-lea 12, precum si opera numit/ Tarih-i al-i selguk (Istoria dinastiei Seleinehide) 13 a lui Yazidji-zade Ali (m. 1451) care, printre altele, trateaz5., si primele imigrgri ale turcilor crestini din Anatolia in Dobrogea 14 (la Babadag 15) si In alto pgrti ale Rumeliei prin anii 1263-1264 (662 H.), sub Mihail al VIII-lea Paleologul 16. De asemenea, tot perioadei lui Murad al II-lea 1i apartin cronicarii Abd-arRahman al-Bistami (m. 1454/858) 11 si Mehmed Emin ibn Hali110. Acestea slnt de fapt inceputurile modeste ale istoriografiei otomane pin/ pe la mijlocul veacului al XV-lea. 6 Iahsi Fakih, Menakib-i al-i Osman tayildirim hana gelince (Viefile sultanilor casei otomane ptnd la Baiazid Fulgerul). Aceasta cronicA e cunoscuta doar din relatarile cronicarilor de mai ttrziu care au folosit-o ca izvor (Asik-pa§a-zade .a.). Pentru Iahsi Fakih, vezi S.O., IV,

p. 645 ; 0. M., III, p. 163 ; G.O.W., p. 10-11 ; Huseyin Namik, Yahsi Fakih, In M.O.G., IT, 1923-1926, Viena, 1926, p. 319-326.

2 Destan-i Tevarih-i Milliik-i Al-i Osman (Epopeea istoriei sultanilor casei otomane), ed. Nihad Sami Banarh, In Tiirkiyat Mecmuasi", Istanbul, 1939, VI, p. 49-177 (aceasta cronicA rimatA este de fapt ultima parte a operei lui Ahmedt, intitulatA Iskendername). 15 Are o istorie a Imperiului otoman : Tarih-i devlet-i Osman lye Despre autor si opera sa vezi : Miikrimin Halil, Abdurralunan &ref, In T.T.E.M.", nr. 9 (86), p. 211 -214; M.O.G., II, 1923, p. 131 ; G.O.W., p. 406-409. u Ibn-i Arabsah, Adjaib al-makdur fi navaib -al- Timur. Aceasta cronica a Yost tradusa In 1636 in limba latinA, iar In 1658 (Paris) In limba franceza. 22 Idem, Fakihet ul-Hulefa si Ukud en-Nasiha (cf. G.A.L., II, 1902, p. 28 si urm., E.I.,

II, 1927, p. 384-385 si G.O.W., p. 13-14). 12 Mss. Bevan Koski', Istanbul, Yazm, nr. 1391, fol. 445 a-445 b. 14 Paul Wittek, Iazijioghlu All On the Christian Turks of the Dobroja, in Bulletin of

the School of Oriental and African Studies", XIV (1952), p. 639 -668; idem, Les Gagaouzes = Les gees de Kaykaus, In Rocznik Orientalistyczne ...", torn. XVII (1951-1952), Krakow,

1953, p. 12-24.

25 Cf. J. Deny, Sarl-Saltlk-Dede, In E.I., IV, p. 177 -178; idem, Sary-Saltyk et le nom de la vine de Babadaghi, In Mélanges Emile Picot, p. II. 16 G. D. Balascef, Impltratul Mihail at VIII-lea Paleologul si despotatul oguzilor pe

farmul Marti Negre..., Iasi, 1940. 12 Despre Abd-ar- Rahman b. Muhammed al-Bistami, cf. S.O., III, p. 309 ; G.A.L., II, p. 231 si G.O.W., p. 17-18. 12 E. Blochet, Catalogue des manuscrits persans, Paris, 1905, I, p. 322 si G.O. W.,

p. 18-19.

INTRODUCE:RE

11

in a doua jumItate a veacului al XV-lea si in cursul veacului urmator, sub domuiile sultanilor Mehmed al II-lea §i Baiazid al II-lea, Selim I si mai ales pe vremea lui Suleiman Magnificul, istoriografia oto-

maul a luat un avint deosebit. Din aceast perioadl slut cunoscute cronicile lui Enveri, Orudj, .Arlik-pa§a-zade, Nevi, Idris Bit lisi, Ibn Kemal, Gelalzade. Este destul de mare §i nunfarul cronicilor anonime purtind titlul de Tevarih-i al-i Osman (Istoriile dinastiei osmane) 19. Tot atunci se constatI i IncetAtenirea obiceiului ca marii viziri s/ consemneze faptele osmanliflor. Astfel, s-au pIstrat cronicile marilor viziri Ayas-pasa, LIAR-pap, Rustem-pa§a §i ale altora. Epoca de ascensiune a

Imperiului otoman a fort caracterizatI in istoriografie si prin aparitia unor epopei dedicate marilor demnitari, printre care se numgrI i a§anumitele Gazavat-Name (Cronici de exped,cii), Fetih-Name (Cronici de cuceriri) care descriu uncle fapte ale marilor dregAtori sau sultani. Dintre acestea shit cunoscute operele lui Suzi Celebi, Nasuh Matrakci i.a. Unii mari viziri §i-au avut cronicarii for proprii, cum e cazul vizirilor

Kopri int care incearc6, in a doua juin/tate a veacului al XVII-lea, sI dea o ultim/ stralucire mIretiei otomane ; mai inainte cu dou/ veacuri, cronicarul Enveri l i dedicase opera intitulatl Cartea vizirului (Disturname) marelui vizir Mahmud-pa§a, iar Suzi Celebi cintase in 15 000 de versuri (beit) faptele lui Mihaloglu All Bey de la Dungre, care a avut

relatii strinse cu Tara Romaneascl. Trebuie subliniat totodata. c/ In afara acestor izvoare, care descriu evenimentele cu multe detalii, apare §i tendinja de a se intocmi cronici sinoptice, cea mai cunoscute dintre ele Mud cronies lui Ni§angi Mehmed-pa§a. In evolutia istoriografiei otomane se observI relativ devreme §i obiceiul valorificerii materialelor de arhivI, prin alcItuirea unor colectii de documente emise de cancelariile sultanilor sau ale vizirilor. Cea mai cunoscute colectie de acest gen hi apart ine lui Ahmed Feridun Ruksanzade (m. 1583) §i este intitulat/ 111iinse'at-es-selatin (Corespondenta sultanilor) 20.

In istoriografia otomane de pe la sfir§itul veacului al XVI-lea un loc special 11 ocup6 cronicarii Sa'adeddin, Mustafa All k4i Selaniki, cunoscuti prin amploarea si valoarea operelor tor, ca §i Idris Bitlisi la 1nceputul veacului al XVI-lea, a clrui cronicI nu numai a a sintetizat realizgrile istoriografiei turce§ti de pin& la el, dar a constituit totodata, si un izvor 29 Co. buns parte din izvoarele narative de acest fel au Post editate de Fr. Giese, hare

1922 si 1925.

2° Cf. ed. a II-a, Istanbul, 1274 H. (vol. I), 1275 H. (vol II).

12

INTRODUCERE

important pentru cei care 1-au urmat. Treptat a c/p/tat o larga, faspindire §i curentul a§a-numit al $ahnamegiilor, reprezentat de poeti de curte, care imitau adesea cunoscutul poem persan $ahname a lui Firdusi in relatarea faptelor istorice. Aceste opere an maimult o valoare literar6-artistic/ decit una istoricA, realitatea pierzindu-se de obicei in multimea figurilor de stil poetics ale acestor cint/reti. Accentuarea decaderii Imperiului otoman la sfir§itul secolului al XVI-lea §i mai ales in prima parte a veacului al XVII-lea a determinat aparitia unor lucra,ri cu caracter didactico-politic, conDinind reflectii asupra cauzelor cre§terii §i decklerii puterii turce§ti. Printre acestea se remain/ operele lui Hasan Kiafi Akhisari, Veysi, Koci-Bei q.a. 21. In timp ce unii dintre cronicarii otomani §i-au limitat opera la istorice turcilor osmanlii, grupind in jurul ei gi descrierea evenimentelor legate de istoria altor popoare, altii au scris istorii universale, consacrind numai annmite pgrti ale operelor for evenimentelor privitoare la otomani. In istoriografia turceascA sint de asemenea numeroase cronicile privind domnia unor anumiti sultani §1 anume a lui Suleiman Magnificul, Selina I, Selina II.

Varietatea in manifestare a acestei istoriografii se eitinde §i asupra. formei §1 limbii in care autorii §1 -au conceput operele for cu caracter istoric.

Astfel, unii an compus cronici rimate, iar altii au scris in proz/, intercalind numai ici-colo versuri ; multi §i-au redactat cronicile in limba tura, dar nu sint putini nici cei care au scris in lirabile arab/ §1 persana, sau intr-o limb/ turceascA Inc/roan,' cu arabisme §1 persanisme, ceea ce a exercitat

o mare influent/ §i asupra stilului folosit, care adeseori apare deosebit de inflorit. Dar tr/sAtura comun/ a intregii literaturi istorice otomane constl in aceea c/ in toatI aceast perioadI ea a imbrIcat forma cronicilor, o caracteristicl specific/ de altfel istoriografiei medievale in general. Structura operelor istorice ale cronicarilor otomani, in§irarea evenimentelor in ordinea for cronologicl §1 fIrA, sl se insiste asupra cauzalitItii interne a faptelor sociale, fac ca autorii acestor cronici a nu dep*/§easc5,, in general, limitele gindirii medievale, iar operele for sa r'aming la nivelul izvoarelor istorice narative cunoscute sub forma de anale sau eroniei. Din sumedenia de cronicasi otomani sint foarte putini aceia care, depa§ind intr-o oarecare 21 Asupra unora dintre ei, vezi : Canon du Sultan Suleiman II, reprisente a sultan Mourad IV pour instruction. Traduite du turc en francais par M. (= Petis de Crois), Paris, 1725 ; V. D. Smirnov, froit6es Thoss70.211UNCKIiii u 8pyeue ocmancicue nucame.au XVII beka,

St.-Petersburg, 1873; A. S. Tveritinova, Bmopoll mpanmam liottu-6es, In YlieHme aam/cHH

HEICTHTyTa BOCTORORMHH/1", torn. VI, Moscova-Leningrad, 1953, p. 212 -268; idem, Social ideas in Turkish didactic politico-economic treatisses of the XV I XV II Centuries, Moscova,

Oriental literature publishing House", 1960, 17 p. (XXV International Congress of Orientalists Papers presented by the URSS Delegation).

INTRODUCERE

13

maisur& stadiul narativ propriu-zis, incearca, O., tread, la faza interprearii faptelor, pe baza nnei conceptii politice mai largi triti mai bine definite, ca,utind In acela§i timp gi explicatia cauzala, a fenomenelor sociale. Printre ace§tia pot fi amintiti Selaniki, Naima, Silandar, Vasil, Ahmed Asim 1i alti citiva.

0 alt& caracteristicl a literaturii istorice otomane con.stI In faptul c& modul de expunere a evenimentelor din operele cronicarilor turd se afla in strins& legaturl cu etapa istoric& In care au fort scrise. Astfel, In epoca de crotere a puterii turcesti cronicarii consemnau de obicei faptele eroice ale predecesorilor lor, cantind prin aceasta sari indemne pe contemporani la not cuceriri. De aceea, cronicile mai vechi, din veacurile al XV-lea §i al XVI-lea, reflect& na§terea si. dezvoltarea Imperiului otoman care s-a

consolidat deosebit de mult mai ales sub domnia sultanului Suleiman Magnificul (1520-1566). Dac&I pe masura cretsterii expansiunii otomane, cronicile veacurilor anterioare pream6reau faptele sultanilor si ale marilor dregAtori, In schimb incepind cu secolul al XVII-lea reprezentantii istoriografiei turce§ti reflect& §i fenomenele caracteristice decaderii turce§ti sub diferite aspecte. In aceasta, privintl pot fi amintiti : Kodja-Husein, Pecevi, Hadji-Halifa (Kiatip Celebi), Silandar, Naima, Raid, Munedjdjimba§1 §.a. Tot acum capkt& un caracter permanent qi institutia istoriografilor oficiali, numitA vak'a nuvis, care In realitate se practica Inc& de mult,

incepin.d cbiar din prima jum/tate a secolului al XVI-lea, o data cu Idris Bitlisi, considerat primul analist (Aida]. al Imperiului otoman. Cei mai de seam& reprezentanti ai vak'a nuvis-ilor ant : Naima, Rasid, Subhi, Vasif, Ahmed Astra a , care ne-au rasat cronici din cele mai cuprinattoare si de o valoare istorica, incontestabilg, de§i scrise prin prisma oficialI. Pe ling& descrierea tutor evenimente din trecut sau contemporane tor, operele acestora cuprind §i o serie de consideratii proprii asupra politicii interne r3i extern a Imperiului otoman, numeroase cugetki asupra cauzelor care determinau cursul evenimentelor. In cadrul istoriografiei turce§ti trebuie amintite It deserierile unor ca,littori, In frunte on Evliya Celebi (1611- 1682), a clrui operl de mart proportii (10 vol.), cu toate uncle exagergri Vaditel constitute un izvor pretios si pentru trecutul tarilor romaneciti. In schimb, literatura istorica, osmang este same& in memorii. Astfel, ping. pe la mijlocul veacului trecut nu se cunosc decit memoriile (hattrat) dragomanului Osman-aga din Timiqoaza, scrise In cei 11 ani de captivitate in Austria (1688-1699). In cursul -ultimului deceniu aceste memorii an devenit cunoscute prin don& traduceri

germane (R. F. Kreutel t Otto Spiess) §i printr-o editie turd, (1962).

14

INTRODUCERE

Privita In ansamblu, istoriografia otomana se ocupa mai mult de evenimente politico-militare, dar nu lipsesc nici unele informatii asupra societatii §i vietii politice otomane. Din acest punct de vedere, se poate spune ca aproape toti cronicarii turci prin ins6§i pozitia lor socials, unii din ei fiind sfetnicii sultanilor sau cronicari desemnati oficial s& consemneze faptele istorice, slut aparatorii ideologiei feudale, straduindu-se sg, contribute prin operele lor la justificarea permanentizarii rinduielilor sociale In care au trait fill au scris. De aceea, pentru multi dintre ei istoria se rezuma la, povestirea faptelor clasei dominante 13i Indeosebi a paturii militare, In frunte cu sultanul, pe care 11 idealIzeaza §i camia Ii atribuie calitati deosebite. Spiritul religios al cronicarilor otomani a facut ca operele lor sa fie presarate cu multe elemente religioase, mai cu seams In cazul cronicarilor

din secolele XV XVI, ace§tia atribuind de obicei vointei divine" arbitrariului sultanilor" desfa§urarea faptelor istorice.

§i

Situatia maselor populace musulmane i nemusulmane denumite raia, nu infra cleat In foarte mica masura In preocuparile lor, iar rascoalele din istoria Imperiului otoman ant calificate drept rebeliuni" contra suveranilor, deci Impotriva ordinii existente. In istoriografia otomana se refleet/ i conceptia cronicarilor asupra altor popoare. Cretinii shut denumiti de ei kiafir (pl. kiiffar), adica ghiauri" sau necredincio§i", iar popoarele

islamice care nu recunosc doctrina religioasa traditional numita sunfla (Hanefi), ci respect/ Invatatura zisa, i'a, cum an fost de pilda iranienii, slut considerati drept eretici. In ceea ce prive§te izvoarele folosite de cronicarii otomani, acestea shit dintre cele mai variate. Textul primilor cronicari (sec. XV), mai ales dud este vorba de descrierea unor fapte din trecut, prezinta oarecare asemaflare, explicabila pe de o parte prin faptul cA, multi dintre ei an fost contem..-.

porani, iar pe de alts parte printr-un probabil izvor comun folosit de mai multi cronicari. Acest caracter stereotip este mai pregnant In operele lui A§1.1c-parla-zade, Negri gi la, Cronicile anonime.

In tratarea evenimentelor contemporane cronicarii folosesc §i informatfile orale, culese eu multa grija, §i chiar amintiri personale (Ne§ri v.a.). Cronicarii din secolul al XVI-lea reproduc de obicei §tirile din cronicile mai vechi, Intregindu -le cu o serie de informatii ioi, referitoare la

epocile contemporane lor. Cei din secolele urmatoare (XVII XVIII) bleep Ins/ s& foloseasca Intr-o masura tot mai mare nu numai izvoarele narative anterioare sau memoriile personale, ci i documente oficiale, materiale de arhiva §i chiar izvoare strain, europene (Pecevi, Kiatip Celebi §i altii), fapt indicat de altfel kti In notele biobibliografice, privind fiecare

cronicar In parte, din colectia, de fats.

DJTRODUCERE

15

In ceea ce prive§te limba cronicilor otomane, tole vechi, mai cu. seam& pin& la inceputul veacului al XVI -lea, cu rare exceptii, sint scrise intr-o turceasc& simply, neevoluat6, far& o inriurire puternic& a limbilor arab& §i persan& (Enveri, Orudj, A§ik-pa§a-zade, Nevi, Cronicile anonime v.a.). Cu toate acestea, Inca din ae,east& perioad& se constatl §i cronicj scrise intr-o limb& turceasc& cu pronuntat& influent& arabo-persan& (Tursun-bei) §i chiar in limba persan&, cum au fost de pild& Ahmed iik-

riillah sau Idris Bitlisi. Pe mgsura cre§terii expansiunii teritoriale, mai ales prin cucerirea Orientului musulman (Egipt, Iran etc.) §i pe m'asura int&rirli traditiilor istoriografice, limba cronicarilor otomani devise din ce in ce mai greoaie, prin introducerea elementelor arabe i persane (Sa'adeddin, Kara-Celebizade '.a.). Stilul for capAtg un caracter tot mai complex prin folosirea metaforelor, a imaginilor plastice, chiar §1 in redarea unor fapte simple. ITER cronicari §i-au scris operele istorice direct in limba arab&, cum a fost de pild& Iliinedjdjimba§i, a carui cronica a devenit accesibila numai

dupl traducerea in limba tura. Se poate spun totu§i a tras&tura dominant& a limbii cronicarilor otomani din veacurile XVII XIX Amine forma de exprimAme specific& limbii turce§ti. In aceast& privintA sint gr&itoare cronicile lui Selaniki,

Solakzade, Pecevi, Naima, Raid v.a. Extrasele alese pentru a fi traduse in colectia de fat& invedereaza cu multI claritate lupta aprig6 dual secole de-a rindul de poporul roman, singur sau In colaborare cu alto popoare europene, la inceput pentru stIvilirea expansiunii turce§ti in Peninsula Balcanica, iar apoi pentru eliberarea de sub dominatia statului feudal otoman. Figurile luminoase ale poporului roman, ca Mircea eel Batrin, loan de Hunedoara, Vlad Tepe§, *tefan. col Mare, Mihai Viteazul §i altii se evidentiad, in toat6 maretia for §i din aceste izvoare, de§i scrise de pe o pozitie adversa,. Din informatiile cronicarilor

turci pot fi urmkrite campaniile militare ale feudalilor otomani in nordul Dun Aril, ca §i rezistenta dirzg a poporului roman care a infrint deseori °stile numeroase §i bine tnarmate ale sultanilor, fapte consemnate de o se±ie de cronicari otomani. De asemenea, din urmarirea extraselor alaturate se va vedea a uneori acela§i eveniment apare descris de mai multi cronicari. Dar aceast& suprapunere este in folosul unei mai bune intelegeri a diferitelor fapte istorice, fiecare dintre cronicarli respectivi aducind elemente not in descrierea lor. A§a, de pildrt, dac& unii cronicari ea Sa'adeddin, Solakzade §i altii, descriind luptele dintre Mircea col Batrin §i. Baiazid Fulgerul, vorbese de o victorie

16

INTRODUCERS

rapid, si categoric a sultanului, In schimb alti cronicari mai vechi (Orudj) recunosc deschis rezistenta ostilor domnului Tgrii Romfinesti, afirmind c

din ambele pIrti an murit multi oameni" sau c& oastea ghiaur/ fiind numeroasa, musulmanii au sl/bit". In unele cronici apar chiar si cuvinte de laud, pentru Mircea eel Batrin si pentru alti domni roman. .Astfel, in Cronicile anonime se afirml despre Mircea eel Bfitrin c/ era un bei ghiaur foarte viteaz". Asemenea menDiuni se ggsesc si la alti cronicari privind pe unul sau pe altul dintre domni (Asik-pasa-zade, Negri v.a.). Da &SOmenea, Kemal-pasa-zade (Ibn Kemal), descriind campania beilerbeiului de Rumelia, Suleiman-pasa, impotriva lui Stefan eel Mare, da, o serie de de-

tail in legritur/ en b/t/lia de la Vaslui din iarna anului 1474 1475. El aminteste de faptul c voievodul de atunci al Taxii Romfinesti, Radu eel Frumos, fiind nevoit sg, participe cu oastea sa la aceast/ campanie, a refuzat sg lupte al/turi de turd impotriva moldovenilor, contribuind astfel la infringerea ostii lui Suleiman-pasa. Asemenea exemple, care ilustreaza, faptul c fiecare cronia cuprinde elemente diferite In descrierea aceluiasi eveniment, sint numeroase. Aceasta impure cititorului necesitatea parcurgerii tuturor izvoarelor din colecjia de fa, atunci eind este vorba de cercetarea unor fapte istorice luate in discutie de mai multi cronicari. Trebuie mentionat, de asemenea, c unele dintre cronicile turcesti an devenit accesibile Inca din veacul al XVI-lea, prin traducerea for in limbile lating, germank italian/ sau francez1 22. Aceast/ initiative, a con tinuat pin/ In secolul nostru, prin traducerea in limbi de lazgA circulatie

a unor cronici otomane mai importante 22. Pe de alai parte, izvoarele narative ture,esti an fost folosite fie dup/ originals, fie dui)/ traduceri, side cunoscuti istorici ai Imperiului otoman ca Dimitrie Cantemir 24, Hammer 231

?inkeisen 26, Iorga 27, iar in ultima vreme o important/ deosebit/ a fost acordatI acestor cronici si de c/tre istoricii din Turcia care, in noile for luer&ri de sintez/ privind istoria Imperiului otoman, le-an utilizat atit 22 Pentru unele din aceste traduceri vezi G.O.W., p. 72-73, II Carl Gollner, Turcica, vol. I, (Bucure§ti, 1962), vol. II (sub tipar). U De ex. Fr. Giese, Die Altosmanische anongmen Chroniken. . ., Breslau, 1922 (text) iii Leipzig, 1925 (traducere) ; L. Forrer, Die Osmanische Chronik des Rustem Pascha, in Ttirkische Bibliothek", XXI, Leipzig, 1923 ; Richard F. Kreutel, Vom Hirtenteit zur Hohen Pforte. Friihzeit und Aufstieg des Osmanenreiches nach der Chronik Denkuriirdigkeiten und Zeitlaufe des Hauses Osman oon Deroisch Ahmed, genannt ' Mik-Paor-Sohn, Graz-Vienne-Cologne, 1959; Im Reiche des Goldenen Apfels. Des tilrkischen Weltenburrunlers Euliga Celebi denkwurdigeReise in das Giaurenland und in die Stadt und Festung, Wien, anno 1665. llbersetzt, eingeleitet

und erklArt von Richard F. Kreutel, Graz-Wien-Köln, 1957, 261 p. 24 Istoria Imperiului otoman (ed. Hodosiu), Bucure§ti, 1872-1876, 2 vol. 24 Histoire de l'Empire ottoman (ed. Hellert), Paris, 1837-1843 (18 vol.).

24 Geschichte des Osmanischen Reiches in Europa, Hamburg-Gotha, 1840-1863 (7 vol.). 22 Geschichte des Osmanischen Retches. . ., Gotha, 1908-1913 (5 vol.)

INTRODUCERE

17

In editiile tiparite cit §i dup/ manuscrise 28. Aceste izvoare hind ins/ folosite In cadrul unor opere de sintez/, este evident cá extrasele algturate, adunind

la un loc toate §tirile privitoare la Wile roman, prezint/ o mai mare important/ pentru cercetarea istoriei tariff noastre.

In alcAtuirea acestei lucrari am intimpinat unele greutIti privind procurarea cronicilor turce§ti. Traducerile araturate s-au facut, fie dupa, editiile tiplrite (chid exist/), fie dup/ manuscrise originale, copii sau fotocopii. Unele din ele nu se gaseau in tare, iar altele se aflau risipite prin diferite depozite. Primele operatii au constat in inventarierea §i intocmirea unei evidente pentru intregul material orientalistic conservat In arhivele, bibliotecile §i muzeele din tar/. Anumite dificultAti au lost intimpinate §i in ceea ce prive§te selectionarea materialului care trebuia tradus, pentru ca §tirile din cronicile turce§ti privind istoria Romaniei se desprind anevoie din complexul informatiilor relative la evenimentele petrecute la Dunare, larlsarit sau la apus de Cara noastrl. *Wile privitoare la trecutul poporului roman nu puteau fi prezentate printr-o fragmentare excesivI tocmai din cauza intrep/trunderii for cu cele referitoare la popoarele din centrul §i sud-estul Europei. De aici, traducerea unor informatii, cit de marunte, impunea fie largirea fragmentului respectiv, fie reznmarea §tirilor din pasajele anterioare ¢i urnatoare. Far/ o astfel de operatie cititorul nu poate se - §i dea seams de leg/tura cauzara in descrierea evenimentelor. Rezumatele §i intercalgrile efectuate pentru completarea sensului slut indicate prin paranteze unghiulare < > , iar turcismele §i elementele toponimice, ca si cele onomastice, au lost cuprinse in paranteze rctunde ( ). De asemenea, intreruperea textului a lost indicata, prin trei puncte...,

puce la sfir§itul sau la inceputul frazelor, dup/ cerintele continuitItii sensului. Pe de alta, parte, in vederea urmaririi cu mai mult1 u§urint/ a extraselor al/turate dup/ originalele din. care s-au efectuat traducerile, s-a considerat potrivita §i iidicarea marginal/ a paginilor din operele respective.

Traducerea textelor a ridicat §i ea probleme deosebite, deoarece limba in care a lost scrisa, o bun/ parte din aceste izvoare narative este rezultatul impletirii a trei limbi islamice (araba,, persan/ §i tura). In unele cazuri s-a renuntat la redarea nuantelor bog/tiei figurilor de stil §i a retoricii orientale, care nu prezint/ interes istoric. Acest fapt a lost arltat prin puncte de suspensie in cuprinsul frazelor. 28 Izmail Hakki Uzungar§ili, Osmanli Tarifa, Ankara, 5 vol., 1950-1962 (In 2 edItli). 2

a. 48

INTRODUCERE

18

0 mare dificultate a prezentat §i identificarea toponimicelor care spar adesea intr-o dublg, sau chiar triply, deformare: din partea cronicarilor,

a editorilor §i a tipografilor. De pildg, localitatea Tirgovi§te din Tara Bomaneasca. apare In unele cronici sub forma Biragosta, iar In altele ca Taragosta. In timp ce la Pecevi, Kiatip Celebi, Naima kt.a. pentru desem-

narea localit&tii Fglciu se Intilne§te toponimicul rilidj sau Nalidj, In manuscrisul cronicii lui Matrakci aceeai localitate figureaz1 sub forma Filidj. °rap]. Sibiu apare fie sub forma Zibin (Orudj, Nevi etc.), fie ca Herkoy, derivat din Hermannstadt (Idris Bitlisi). 0 bunl parte din aceste forme corupte se datoresc §i unor semne diacritics arabe adesea gre§it plasate. 0 aerie de localitati cum slut : Aravaci sau Ervaci, Boceau, Halia,

Maria §.a. an rgmas neidentificate. De asemenea, o aerie de institutii otomane, neavind institutii romane§ti corespunzAtoare, an necesitat unele

explicatii In notele de subsol.

In ciuda unor asemenea dificultAti, lucrarea a fost dug& la bun sfir§it, realizIndu-se astfel dorinta &ease/ a istoriografiei roman ti de a avea la IndemIng, cele mai importante §tiri din cronicile turce§ti ; Inca In 1928 N. Iorga I§i Incheia astfel comunicarea privind Cronicile turcefti ca izvor pentru istoria romdnilor : Trebuie sg, avem §i noi, stied la un Joe, tot ce ne prive§te In cronicile Osmanilor" 29. In lipsa unei astfel de culegeri, istoricii roman se limitau de obicei la Invechitele traduceri apusene ale lui J. Leunclavius 39, V. Bratutti 31 §i. A. Galland 32, privitoare la anumite perioade ale istoriei otomane. Nici In cunoscutele extrase facute de poloni 83, de austrieci 34, unguri 35, ru§i 36

etc. nu se &eau decit §tiri r'azlete pentru trecutul t6rilor roman, deoarece

de privesc istoria altor sari. 29 Cf. An. Acad. Rom., Mem. Sect. Ist s. III, t. IX, Mem. 1, 1928, p. 22.

38 J. Leunclavius (Hans LOwenklaw), Annales Sultanorum 011unanidarum, Francforti 1588 ; idem, Ristoriae Musulmanae Turcorum de monumentis ipsorum exscriptatae libri XVII, Francf., 1591. al Chronica dell'origine e progressione della casa ottomana composta da Saidino Turco, I, Viena, 1649, II, Madrid, 1652. 82 Suite de l'Histoire Ottomane &rite par Saaded-Din Mehmed Hassan, plus connu chez les Tures sous le nom de Cogia Efendi... (Mss. Bibl. Nat. Paris, fonds franc. no. 6074). Folosit de N. Balcescu (in Istoria ronulnilor sub Mihai Vodd Viteazul) si partial tradus de N. Iorga

in Acte si Fragmente.. ., vol. 1 (1895), Bucuresti, p. 55-63.

88 J. Stkowski, Collectanea z dziejopisow tureckich rzeczy do historii polskiej sluzacych,

t. I, Warszawa, 1824, t. II, Warszawa, 1825 ; I. Pietraszewski, Nowy przklad dziejopis6w

tureckich clotyczacych historii polskiej a szczegolnie Tarychy Wasyf Efendiego, Berlin, 1848 ; E. Zawalinski, Polska w Kronicach tureckich XV i XV I w., Stryj, 1938. 84 W. Behrnauer, Quellen filr serbische Geschichte aus ttirkischen Urkunden, Wien 1857 ; Th. NOldeke, Ausziige aus Nesri's .. ., In ZDMG, XIII (1859), p. 176-288, XV (1861),

p. 333-380. 35 J. Thury, Torok tbrtinetir6k, t. I (Budapest, 1893), t. II (1896) ; Imre Karacson, Torok tortinetir6k, III (Budapest, 1916, 391 p).

86 V. D. Smirnov,06pacqoeble npouseeaeltun ocmancNoti Aumepamypu, Petersburg, 1903.

INTRODUCERE

19

Traducerile araturate slut insotite §i de transform6xi de date ale Hegirei in anii erei noastre, de iden.tificki §i de unele explicatii necesare pentru clarificarea textului, acolo unde a fost cazul. Fiecare eronic& are in frunte o schit/ biobibliografica, a autorului respectiv.

Intrucit nu am avut la indemina, variante de manuscrise pIstrate in general in Turcia, indeosebi in Istanbul 87 sau in Egipt (Cairo) §i. in diverse arhive kii biblioteci europene, nu ne puteam gindi la o editie critics, de§i utilitatea §i importanta folosirii unui numk cit mai mare de manuscrise,

cu diversele for variante, slut evidente *. De altfel, insg§i editarea cronicilor turce§ti a mnceput relativ tirziu datoria introducerii tiparului in Turcia abia in 1729, prin straduintele lui Ibrahim Muteferrika 38, originar din Cluj. Numai dupa, primul rkboi mon-

dial s-a pit la editarea unui numk din ce in ce mai sporit de cronici otomane. In ceea ce prive§te transcrierea elementelor turco-orientale, de§i cea international-6,, folositA, de pild'a, in enciclopediile islamice, este cunoscutk

s-a preferat totukd in general transcrierea acestor elemente a§a cum s-au incetatenit ele in limba romans, mai ales in vechile texte istorice, combinind aceast/ metod'a cu folosirea unor semne care pe de o parte sá nu prezinte dificultgti tipografice, iar pe de alta sa, ajute la citirea eft mai corect5, a unor denumiri specifice turceksti sau orientale in general. Cu toate acestea,

au ramas uncle inconsecvente, mai cu seams in transcrierea elementelor toponimice qi onomastice, datoritl variantelor din diverse cronici, ca §i variatiilor specifice diferitelor limbi in redarea numelor geografice sau etnice. Dind in folosinta istoricilor aceast/ colectie, nu ne indoim de faptul ca viitoarele cercetki in arhivele Fli bibliotecile strain vor putea aduce uncle completari §i precizAri, de§i ne-am straduit s6 folosim tot materialul

cc s-a putut gasi la noi, ca §i cele citeva cronici obtinute din alte tki. De aceea ne exprim/m convingerea a publicarea acestei colectii de izvoare

otomane, intr-o form& mult mai larga decit s-a facut in trecut, va fi in folosul cercetkilor istorice din Cara noastrg, prin aceste izvoare faeindu-se cunoscutg o bunl parte din ceea ce s-a consemnat in istoriografia otomanl 87 Cf. Ludwig Forrer, Handschriften osmanischer Historiker in Istanbul, In Der Islam", Bd. 26, Heft 3 (Berlin, 1942), p. 173-220, care aduce numeroase completari la G.O.W. 31 alte cataloage de manuscrise turcesti. * ltn timpul tipAririi volumului, autorii, aflIndu-se Intr-o calatorle de studii

la Istanbul, In vederea cercetArii arhivelor, au facut uncle adaugiri de texte pe baza

consultArii manuscriselor originate. N. R. " Despre fondatorul tipografiei otomane, cf. J. H. Mordtmann, Ibrahim Muteferrika,

In E.I., t. II (1927), p. 465-466.

20

INTRODUCERE

privitor la tgrile roman de-a lungul mai multor veacuri de dominatie turceasc& Extrasele alfiturate reprezint4 in acela§i timp kii o traducere in viat6 a dezideratelor ultimelor congrese internationale ale orientalif)tilor (Cambridge 1954, Moscova 1960), ca kti ale conferintelor orientalistice din tarile socialiste (Vartiovia 1957, Praga 1960, Budapesta 1961, Moscova 1962),

care subliniaz& necesitatea editgrii izvoarelor orientale ale istoriei prior din Europa de sud-est §i. central6. Lacunele de informatie ale cronicilor turce§ti, ca de altfel §i a altor cronici medievale, urmeaza, sa, fie completate printr-o colectie de do-

oumente turce§ti, proiectat/ in mai multe volume §i care se aflA in curs de pregtdire pentru tipar. FAA indoial6 ca, prin editarea in traducere a izvoarelor orientale, . narative §i diplomatice, se va aduce mult6 luming, asupra unor moment() gi aspects din trecutul poporului roman, ale constituind insemnate aurae de informare puce la indemina unui larg cerc de cercetatori.

I

HALIL IBN-I ISMAIL IBN-I SEIH BEDREDDIN 117AHMTJD IBN-I SIMAVI (SIMAYNA-KADISiOGLII)

Despre viata lui Ha lil nu se cunosc prea multe date. Din propriile-i mkturii se poste deduce a s-a nascut pe la inceputul veacului al XV-lea, fiind fiul lui Ismail, care la rindul sau a fost urmasul seihului Bedreddin. Mahmud, cunoscut si sub numele de Ibn-i Simavi sau Simavna-kadisioglu. Tot din relatgrile lui Halil aflam a el a participat la bAtIlia de la Kosovo din anal 1448/852, unde a indeplinit functia de heal Eli imam 2 al ostii sultanului Murad al II-lea, iar mai tirziu, pe vremea tinkului sultan MOTmed al II-lea, a luat parte la cucerirea Constantinopolului de catre turci (29 mai 1453). Indata, dupa, caderea Constantinopolului, Halil a tutreprins o ctlatorie la Serres (Siroz) $, in Macedonia, unde, vizitmnd mormintul bunicului man, seihul Bedreddin Mahmud, iii scrie opera intitulata, Menakibname, care cuprinde biografia acestuia, precum si unele mentiuni autobiografice. Ea prezinta, ¢i o deosebitA importantA istorick deoarece -an capitol special este consacrat primelor cuceriri turcesti in Peninsula Balcanick sub conducerea lui Suleiman fah, fiul lui Orhan 4, pe la mijlocul veacului al XIV-lea, dud s-au pus bazele dominatiei otomane pe coastele Tracief. Privity In ansamblu, Menakibname este o epopee istoricg care incepe

cu preamarirea faptelor primilor cuceritori ai Rumeliei, urmind apoi a amply expunere a vietii, operei fi activitAtii seihului Bedreddin. 1 Haftz: cel ce cunoa§te pe dinafarA Coranul", adicA cel care pAstreaza" (ku memoria sa); pAzitor in numele lui Allah. 2 Imam: preot in ierarhia ecleziasticA musulmanA ; la inceput insemna gh14", conducAtor de caravans ". a Tirg in fostul vilaiet Salonic, in apropiere de Struma. 4 Orhan (1326-1359), fiul emirului Osman care este fondatorul statului otoman.

22

HALM IBN-I ISMAIL IBN-I SEIH BEDREDDIN MAHMUD IBN-I SIMAVI

Este o opera rimata, avind o deosebita valoare fii sub raport lingvisticliterar. tirile privitoare la Wile roman slut oarecum disparate, dar ele

reprezinta unele dintre cele mai vechi marturii ale izvoarelor narative otomane privind principatele dunarene. Intrucit fragmentele traduse slat extrase din partea consacratavietii kieihului Bedreddin, pentru intelegerea for consideram necesar sa dam citeva date despre viata, opera tii activitatea acestei personalitati marcante din istoria culturala §i politic a Imperiului otoman de la stir§itul veacului al XIV-lea rili primul sfert al veacului al XV-lea. Bedreddin Mahmud s-a nascut pe la anul 1359/760 (dupa alti cercetatori in 1363) In localitatea Simavna, din apropiere de Adrianopol. !

Tatal sau, Israil, a fost unul din primii gazii 5 turci care trecusera in Europa Impreuna cu Suleiman-pap, fiul lui Orhan. Dupa cucerirea cetatii Adrianopol (1362/761) de catre sultanul Murad I (1359-1389), familia lui Bedreddin s-a mutat in acest ora§, care devenise noua capitala a statului otoman. Aici, tin.arul Mahmud, poreclit mai tirziu Bedreddin, a fost in.i-

sat in problemele religiei musulmano sub indrumarea unor dascali ca molla Iusuf, molla eh-Din, §i chiar a tatalui sau, Israil, care de asemenea

era unul dintre invatatii vremii. 'Pe la anal 1398/800, Mahmud a plecat In Orient, unde a vizitat dife-

rite orate §i centre culturale, ca Damasc, Ierusalim, .Alep, Mecca q.a., purtind discutii cu carturarii de acolo. La universitatea araba din Cairo §i-a aprofundat studiile islamice Impreuna cu alti cunoscuti carturari musulmani, printre care §1 Ali bin Muhammed Djurdjani 6. Pe linga imbogatirea cuu.o§tintelor privind religia Islamului, Bedreddin a studiat concomitent qi o serie de alte discipline, intre care medicina §i filozofia araba. A lost un timp dascalul (hodja) lui Faradj, fiul sultanului Barkuk 7 al Egiptului.

Cu ocazia uneia dintre numeroasele sale calatorii in Oriental musulman, Bedreddin 1-a intllnit §i pe Timur-Lenk pe clnd acesta se gasea cu curtea sa la Tebriz, unde Invatatii vremii se adunasera pentru a dezbate unele probleme controversate ale Islamului. Dupa batalia de la Ankara (1402), Bedreddin s-a tutors din non In Anatolia, trecind apoi in Rumelia 87 unde, dupg ocuparea tronului de la Adrianopol de catre Musa Celebi (1411), fiul lui Baiazid I, a fost numit judecator militar (kadiasker) al Rumeliei, datorita vastelor sale cunoitinte 5 Gazi : cel care intreprinde o expeditie (gaza) ; erou, titlu onorific pentru luptatori. Acest

titlu se dadea si sultanilor care luau parte la rAzboaie. 4 Al-Djurdjani, All bin Muhammed, filozof arab (1340-1413). 7 Barkuk sau Barkuk b. Anas (1382-1398) inaugureaa. domnia mamelucilor Burdji in Egipt. a Rumelia : Turcia europeana", In sens mai larg toga Peninsula Balcanica.

HAUL IBN-I ISMAIL IBN-I SEIB BEDREDDIN MAHMUD IBN-I SIMAVI

23

in materie juridica. Yn vara anului 1413, dupa moartea lui Musa Celebi, seihul Bedreddin a fost surghiunit la Niceea (Iznik) din Anatolia de noul sultan Mehmed I Celebi (1413-1421). Yn urma descoperirii actiunilor desfasurate de el in vederea pregatirii unei rascoale populare in Imperiul otoman, Bedreddin a fugit din Niceea (Iznik) la Curtea lui Isfendiar, principe de Kastamonu. De aici, imbarcindu-se la Sinop pe o corabie, a trecut Mama Neagra in Tara Romaneasca, uncle, dupa relatkile lui Ha lil, a fost bine primit de Mircea cel Batrin. Tot din Menakibname rezults ca in Tara Romaneasca seihul Bedredclin. 1-a

intilnit ;if pe beiul azapilor9 din fosta oaste a lui Musa Celebi. Dupa ce a ramas citva timp in Tara Romaneasca, seihul a trecut in sudul Dobrogei, pregatind o rascoala in Deliorman ". Conceptia socials a lui Bedreddin si a adeptilor sai, zi$i murizi (miirid),

prevedea instaurarea unei ordini sociale in care oamenii sa fie egali intre ei", ridicindu-se in acelasi timp qi impotriva doctrinei religioase sunna, dominants In acea vreme in lumea Islamului. Taranimea musulma,na $i cea cresting din Rumelia s-au rasculat sub conducerea directs a seihului Bedreddin, in timp ce discipolii sal, BOriikliige

Mustafa $i Torlak Kemal, au trecut in fruntea taranimii rasculate din Anatolia apuseang (1418-1420). Aceste rascoale an fost reprimate de fortele feudale otojnane in urma unor ciocniri violente cu masele taranesti. Conducatorii for din Anatolia an fost ucisi in lupte. Potrivit cronicilor turcesti din veacul al XV-lea si al XVI-lea, sultanul, auzind despre pregatirile de rascoala ale seihului in partea rumeliota

a Imperiului otoman, a trimis un detasament de vreo 200 de oameni in frunte cu un capugibafti 0i, prinzindu-1 pe seih la Zagora 12, acesta a fost adus la Serres, unde, dupa judecata, a fost spinzurat. Pkerile istoricilor cu privire la anul mortis seihului Bedreddin sint diferite. In Encyclopedic de l'Islam (editia din 1927) se da anul 1415/818 13, iar in noua editie din 1960 se indica anul 1416 14. Noile cercetki an stabilit lust ca seihul a murit in anul 1420/823 15. 9 Azap sau azab : denumirea unor unitati de pedestrasi $i de marina In vechea armata otomana.

to Deliorman: padure nebula", regiune paduroasa din sudul Dobrogei. 11 Capugibast : capetenie de portari, marele sambelan, capul portarilor seraiului. . 12 Zagora (Zagra): oras In Bulgaria, la vreo 70 km NE de Filipopol (Filibe). 13 Op. cit., Leyde, 1927, vol. II, p. 415. 14 H. J. Kissling, Badr al-Din ibn Kadi Samawna, In Encyclopedic de ['Islam, LeydeParis, 1960, p. 893-894. 14 I. H. Danismend, Izahli Osmanli Tarihi Kronolojisi (Cronologia explicatiud a istoriei Imperiului otoman), I, Istanbul, 1947, p. 179-180. Pentru o analiza mai ampla a acestor probleme, cf. M. Guboglu si Mustafa Mehmet, Rdscoalele ldreine$1i dirt Imperiul otoman (1418

1420) §i bedreddinismul, In Studii", 1957, nr. 2, p. 137-158.

24

HALM IBN-I ISMAIL IBN-I SEIB BEDREDDIN MAHMUD 7BN-I SIMAVI

eihul Bedreddin a scris In limba arab& un mare numar de opere (38 sau 48) In diverse domenii. TJnele ant de nature juridic, altele privesc filozofia islamic6. Se poate spune a el a fost unul dintre cei mai de seam&

cArturari qi gluditori ai Orientului musulman la lnceputul veacului al XV-lea, fiind in acelmi timp initiatorul gi conduatorul primelor rIscoale populare antifeudale din Imperial otoman.

Cronicaxii turd din veacurile XV XVII 11 prezint1 pe §eihul Bedreddin ca un rgzvratit" Impotriva sultanului Mehmed I $i a rinduielilor sociale de atunci. In schimb, nepotul sIu Ha Mil considera. victim6 a unor intrigi urzite de marele vizir Baiazid-pa§a si de Invittatul persan Haidar

Haravi, cel care dAduse sentinta (fetva) pentru spInzurarea §eihului Bedreddin. Traducerea alaturatg, s-a efectuat dupg : Chalil b. Isma'il b. Schejch Bedreddin Mahmud, Die Vita (Menaqibname) des Schejch Bedr ed-Din Mahmud, gen. ibn Qadi Samauna, Urtext nach der einzig erhaltenen Handschrift im Revolutions-Museum zu Istanbul. . . herausgegeben von Franz Babinger, Leipzig, 1943 (Universitatea Mihaileang, din Iasi, II), partea I, 124 p. Bibliografie: F. Babinger, Scheich Bedr ed-Din (Mahmud), der Sohn des Richter von Simau. EM Beitrag zur Geschichte des Sektenwesens im Altosmanischen

Reich, in Der Islam" . .

Leipzig-Berlin, XI, 1921, p. 1 106 si XII, 1922,

p. 231 ; M. $ erefeddin, Simauna Kadtst-oglu .Feyh Bedreddin, Istanbul, 1925/ 1341, 75 p. ; M. $erefeddin Yaltkaya, Bedreddin Simtivi. Badr-ad-Din Simavf (?- 1420), in /. A., II, Istanbul, 1949, p. 444-446 ; Mihail Guboglu si Mustafa Mehmet, Roscoalele ldreuzefti din Imperiul otoman (1418-1420) i bedreddinismul, In Studii, Revista de istorie", an. X, 1957, nr. 2, p. 137-158 ; M. $erefeddin Yaltkaya, Simauna kadistogiu .5eyh Bedreddine dair bir kilap (0 carte despre Simauna ka-

dtslogiu §eyli Bedreddin), in Ttirkiyat mecmuasi", III, Istanbul, 1935 ; H. J. Kissling, Das Menakybname Schejch Bedr ed-Dins, des Solutes des Richters von Simauna, in Zeitschrift der Deutschen Morgenliindischen Gesellschaft", vol. 100,

1950, p. 112 176 ; K. Bunarcief, Bedreddin Simavi, in Yeni Hayat", Sofia, 1956, nr. 9 ; A. S. Tveritinova, If eonpocy o6 uaymenuu nepeoeo annzu0eo8aAbli020 eoccmanua a cpeaueeerzoeoti Typzfuu, in Vizantiiski Vremennik", 1956,

XII, p. 200 si urm. ; A. D. Novicov, Rpecmbancnoe eoccmanue a Typifuu e nanane XV eexa, in Problem! Vostokovedenia", 1960, nr. 3, p. 67-81.

MENAKIB-I ,EYH BEDREDDIN M.A.HMTID (ed. Fr. Babinger, Leipzig, 1943)

80

.

Au intim pinzele §i au pornit la drum ; sa vezi ins/ ce nenorociri aduce porunca destinului :

81

83

In acea vreme se intimplase ca musulmanii Devenisera du§manii ghiaurilor. Afurisitul de venetian (Efrendj)2 ocupase marea , eihul a inteles atunci ce se va intimpla pe lume. Cind ca,pitanul de corabie (re'is) a sosit la marginea Taxii Romane§ti (Eflak)3,. Capli rIutatilor s-au inteles . Aflati, prieteni, purt/tori ai credintei, Ce i-au flout atunci §eihului, fluflcgtorii ; 0, voi cei maxi, §eihul ie§ise pe uscat, in Tara Romlneasc/. . . . 0, credinciosule, ei 1-au 1/sat pe §eih pe uscat, Iar corabia an tras-o indatap in maxii Au intins ptazele §i 1-au 16,sat acolo . 0, bunicule, ascult& ceea ce va urma.

...*eihul a r/mas pe t5,rm cuprins de jale, Necredincio§ii, venind, 1-au gasit pe §eih Si au aflat mirati §i cu mirare despre marele sau renume.

L-au primit cu dragoste §i prietenie i 1-au dus pe §eih cu mare alai in oral. Aici se afla cineva, fost slujba§ al ceihului 4, Care, Mud gasit, deveni mina dreapa, a §eihului. Atunci trod Mehmed devenise han in locul lui Musa, Acela, gAsind o cale, fugise in Tara Romaneasel i lui i se spunea Azab -bei 5 El ocrotise pe fiecine 1 Sahruh (Shahrukh) Mirza (1405-1447), al patrulea fiu al lui Timur-Lenk sl primula suveran timurid, ndscut la Samarkand In august 1377/779 rebi-ul-ahlr. 2 Efrendj : denumire datA de turd europenilor in general §i Indeosebi venetienilor. 8 Elide, Iflak : denumire datA de turci TArii RomaneSti, precum §i domnilor ei. 4 Este vorba de Azab-bei, care hind In oastea lui Musa Celebi, comandantul oBtil depedestraBi, numite azap, fugise in Tara Romaneasca dupii lupta de la Ceamurlu din 1413. 3 In text, grafia pentru azap sau azab se apropie Bi de grafia cuvIntului garib care In

seamnA pribeag", strAin".

HALIL IBN -I ISMAIL IBN-I $EIH BEDREDDIN MAHMUD IBN -I SIMAVI

26

Si acum a venit din nou In slujba §eihului, .A§a, cum fusese qi mai Inainte. Ei (Bedreddin i Azab-bei) s-au Inte les SI intre din nou In slujba hanului . Dar acelui om desIvir§it 6

Nu i-a fost cu putint/ sg, meargI la han. Fiind bei In acea, vreme necredinciosul Mircea (Mirgi) 7) Drumurile erau mereu pline de primejdii, Caci pe atunci Mircea §i domnul Moldovei (Kara-Bogdan) 6 erau

Intre ei Cum sint ciinele cu pisica 9.

Apoi a renuntat §i la acest gind Si s-a pregItit sa plece in Cara sa de baqtin/

84

Ca sa se Int'ilneascg, cu prietenii sal

Si sa stea acolo pinl la venirea sultanului. ...Si §i-a pus In gind sa, se intlineascI en sultanul (fah) Ei, prietene de drum, aqa, stau lucrurile, Dar clnd vine sorocul, vinatul iese In calea vin6torului. Bedreddin a intrat intr-o mare de copaci" (agar denizi) 10, Acolo s-au adunat In jurul sau multe cete de netrebnici (herghele). i §eihul a apucat drumul spre tinuturile Zagrei. .

Au venit E}i an intrat in Serres (Siroz) Si 1-au virit In temnitI pe qeih, Intr-o casa. Sahul venise Impotriva Salonicului (Selanik), Ca sa, atace cetatea aceea mare. Dar intimplindu-se acest lucru, Ei, bunicule, §ahul a renuntat la expedijie. In vremea aceea, Diizme 11 Mustafa

88

1

Adicil lui Bedreddin.

7 Mircea cel Batrin, domnul Tarn Romanesti (1386-1418). 8 Kara-Bogdan : numele dat de turd Moldovei sau domnului Moldovei. Aid este vorba de

Alexandru cel Bun (1400-1432). o In text urmatorul proverb turcesc : It di# !unzip derisidir heman", a arui traducere

textualli ar fi : cum Ant coltii de cline pe piele de pore".

10 Mare arbororum" (Cf. Meninski, Lexici. . ., I, p. 215). Aceasta este denumirea data de cronicarii otomani tinutului din sudul Dobrogei. Este vorba de Deliorman.

11 Dame : fals".

MENAMMB4 $EICH BEDREDDIN Nuaucdp

27

Se spunea c6, stl ascuns In cetate Ia ; Se mai zvonea ca este cu adevgrat fiul lui IldIrim-han13 Dar i s-a spus ca este un fals Mustafa. Acesta disp'aruse In lupta de la Ankara 14, RASPUNSUL SEIHULUI CATRE MARIA-SA SULTANUL

91

... Am cerut, cu voia ta, sa plec In pelerinaj (hadj) i, mergInd acolo, sa devin omul lui Allah.

Am cerut de multe on §i nu mi-ai dat drumul Si nici nu ai ga.sit de cuviint6 sg-mi dai un raspuns tam6duitor. :

Si apoi, intrind In nava, am preferat sg, merg la hanul Si, Intinzlnd pInzele, pe cind eram pe drumuri,

Am nimerit la hotarul Moldovei (Bogdan) §i In jinuturile Thu Romane§ti (Eflak) Z'arind , ei (rominii) au venit Si, ajungind acolo, s-au a§ezat lfnga schel5 Si m-au primit pe Varm cu bucurie si apoi, luindu-nal, m-au dus Inainte, . Domnul (bey) for 15 m-a primit bine timp de clteva zile, Dar doream sa Vad pe Maria-voastrA. Si pe clnd, ma aflam acolo, privirea mea era IndreptatI Incoace. . 112 POVESTIREA LUPTEI SULTANULUI MURAD CU AFURISITUL DE UNGUR le

Ei, fiule de §ah, s6 ne Intoarcem iarki la ale noastre : Sultanul Murad, ie§ind cu tobe si steaguri, 12 La 10 iunie 1415. Mustafa Celebi se afla la Arges, linga Mircea cel Batrin (Cf. Docu-

mente privind istoria Romdniei, veac. XIII, XIV $i XV. B. Tara Romaneasca (1247-1500), Buc., Edit. Acad. R.P.R., 1953, p. 70). 13 Baiazid Fulgerul (1389-1402). 14 Din 1402. 12 Al Tariff Romanesti.

le Batalia de la Kosovo din 1448 dintre Murad al II-lea (1421-1451) $i loan de Hu-

nedoara.

28

HALM IBN-I ISMAIL IBN-I SETH BEDREDDIN MAHMUD IBN-I SIMAVI

A pornit Impotriva lui Iancu. (Iangu)

17 eel afurisit Cu gindul de a rAv'6,0 sangeacul 19 acestuia.

Eu 19, de asemenea, am pornit cu acest gind. Au fost on not ot multi alibi, bAtrini §i tineri. .

114 Lupta a durat de dimineatI pin& noaptea. Ei, suflete bun, necredinciosul a fost Infrint. Avind aceastI bucurie, vestitul §ah A inaltat acolo multe ruggeiuni. . 117

Ei, tinere, pe tron s-a urcat sultanul Mehmed " FA acum el este pe lame han fiu de han. Preainaltul Allah sI-i dea viai; lung, Deoarece haflz Halil este landgitorul of povestitorul slu.

118

.

17 Este vorba de Ioan de Hunedoara, voievod al Transilvaniei Ungariei (mai 1448august 1456).

§l

guvernator al

18 Sangeac (sandjak): steag, drapel, unitate administrativA corespunzlnd unei regiuni. lA Autorul cronicii, Hall. 78 Mehmed al II-lea Cuceritorul (1451-1481).

II

.ifflilltrLLAH BIN EHABEDDIN AHMED

Despre viata lui iikriillah, considerat unul dintre primii cronicari

otomani care a scris o istorie universal, avem foarte putine date. In introducerea la opera sa istoricl, Behdjet-iit- Tevarih, el spun c/ este fiul lui Imam ehabeddin Ahmed, fiul lui Zeineddin-Zekki. In ce priveste locul $i data nasterii cronicarului exists mai multe ipoteze. Mehmed Tahir Bursalt, in lucrarea sa biobibliografic/ despre autorii otomani 1, aratA, Amasia din Anatolia ca loc de nastere al lui iikriillah. Theodor Seif2, pe baza unor -date Odin opera lui ii.kriillah, consider*/ ca acesta s-a nascut in anul 1388/ 790. In schimb este cunoscuta, data exacts la care iikriillah a inceput s6, -$i scrie opera sa de istorie universall, amintitI mai sus. Este anul Hegirei 861, luna muharrem, ceea ce corespunde cu sfirsitul anului 1456. El a terminat-o pe la 1458-1459/863 fiind in virstI de peste 73 de ani.

Dupl, relataxile personale ale cronicarului, se stie a a intrat in slujba casei otomane Inca de la virsta de 22 de ani (circa 1409/812). Dintre

functiile ocupate de el este eunoscut/ aceea de mare sfetnic al sultanilor Murad al II-lea tii Mehmed al II-lea. Sub primul, a lost trimis in 1437 ca .sol la Ibrahim-bei, principele de Karaman (1424-1463). Tot In aceastit ealitate a fost trimis si la curtea lui 1VIfrza Djihansah, bei de Karakoiunlu, pe la anii 1448-1449/852. A flout si o caratorie in Egipt, uncle a cercetat

operele invItatilor vremii. Se pare caiikriillah avea cunostinte si din -domeniul medicinii, precum si din al muzicii 3. Nu se cunoaste cu precizie nici anul i nici locul mortii lui Siikriillah. 1 Cf. Bursalt Mehmed Tahir, O.M., I, p. 332. 2 Cf. Th. Seif, Der Abschnitt ilber die Osmanen in Siikrilllah's persischer Universalgeschichle, to M.O.G., II, Hannovra, 1925, p. 66. 8 Cf. Encyclopedie de la musique..., p. 2 978 si O.M., I, p. 332.

30

flICRIILLAH BIN $EHABrED-DIN AHMED

Lucrarea sa istorica Behdjet-iit-Tevarih, bazata pe vreo zece izvoare,marcheaza, inceputurile istoriografiei universale la otomani. Ea i§i incepe povestirea de la primii oameni (Adam") §i trateaza despre diferiti profeti, regi, sultani, califi si alti conducatori de sari §i popoare. De aceea a fost folosita ca izvor §i de cronicarii otomani de mai tlrziu. Faptul a este scrisa in limba persana, 1;4i nu in limba tura, arata influenta istoriografiei persane asupra celei otomane in acea vreme. Un capitol special din aceasta opera este consacrat istoriei Imperiului otoman, de la domnia primilor sultani pin& la urcarea pe tron a lui Mehmed al II-lea (februarie 1451). Spre deosebire de alti cronicari (Orudj, Asik-pa§azade, Ne§ri §.a.), Siikriillah, in calitatea sa de mare sfetnic, a putut sa

detina informatii directe asupra evenimentelor legate de domnia mai multor sultani. Totusi, in cronica sa el trateaza mai mult faptele de binefacere ale sultanilor. Dupa cum s-a spus, Siikriillah descrie evenimentele ping, la inceputul domniei sultanului Mehmed al II-lea. In incheierea operei sale i§i exprima ins/ intentia de a nara intr-un volum separat intimplarile din primii opt ani ai domniei acestui sultan. Probabil Ina a nu a avut posibilitatea Bali infaptuiasca aceasta intentie, cronica sa raminind neterminata. Cronica lui Siikriillah nu a fost editata in intregime pin& in prezent ; ea se gase§te sub forma de manuscrise In mai multe biblioteci 4.

Extrasele alaturate s-au facut dupa traducerea in limba tura, a unei parti din cronica lui Siikriillah, efectuata de Mustafa Farisi si editata, de Atslz la Istanbul, in 1939, sub titlul de : Cele noull triburi de turci fi istoria sultanilor otomani 5. Pentru confruntare ne-am folosit si de editia lui Th. Self 6. B ibliografie: S.O., vol. III, p. 154 ; Bursall Mehmed Tahir, Osmanc Mitelifleri, I, p. 332 ; G.O.W., p. 19-20 ; N. Iorga, 0 noud menfiune turceascd despre romdni, In Revista istorica", XXVIII, nr. 1-12, 1942, p. 26.

4 Cf. G.O.W., p. 20. 3 Atslz, XV inci astr taribvisi .50kriillah: Dokuz boy Tiirkler ye Osmanli sultanlari tarihi (,5itkriillah, cronicar din secolul at XV -lea. Cele noud triburi de turci si istoria sultanilor otomani), Istanbul, 1939, 2 + 72 p. fol. 0 alts traducere Ii apar%ine lui Mehmed Edirnevi (In manuscris). 3 Th. Self, op. cit., In M.O.G.

BEHDJET-VT-TEVARIH (ed. Atstz, Istanbul, 1939 $i cd. Th. Seif)

A. (Atstz) 29

T.S. (Th.

Seif) 82-83

A. 31

T.S. 90-91

Emirul Orhan 1 era milos fat6 de musulmani, dar fata de ghiauri era necrut'ator. Faima lui in rAzboaie se r6spindise de la Brusa pina in Cara lui Laz 2 §i pin6 la unguri §i de teama lui inimile acestora tremurau. Ei Bateau. mereu de veghe. . . .

...In vederea unui razboi, a strins of ti ca sa mearga, asupra lui Laz §i la unguri. Mud beii din imprejurimi

an auzit ca viteazul (gazi) §ah vrea sa treaca. marea , an pl6nuit un atac asupra Brusei. A. 31 . . . Construind un l'aca§ pentru viata de apoi, T.S. 92-93 a plecat din non in Rumelia §i a purtat lupte. El s-a indreptat impotriva tariff lui Laz . Beiul Laz-ului, auzind aceasta, a dat

de §tire ghiaurilor din Orile apusene §i le-a cerut ajutorul. I s-au trimis o§ti din Tara Romaneasa, (E flak), de la unguri §i de la cehi, de la sirbi, de la albanezi (Arnavut), de la croati (Hirvat), de la bulgari ( Ulgar) si de la frinci (Firenk) 3. S-au adunat mai

bine de 100 000 de osta§i ghiauri, care an inaintat cu diferite arme. Cele dougi o§tiri s-au ciocnit §i Wat'alia care s-a dat a fost A. 32 T.S. 94-95

cum nu mai vazuse ping, atunci universul care se rote§te. Din amindoua, o§tirile an murit multi oameni ; le§urile for s-au ingra.mgdit unele peste altele, iar cap etele for s-au sfarimat sub picioare.

Yn cele din urml, Allah (Tanri) le-a venit in ajutor §i steagurile ghiaurilor an fost intoarse cu virfurile in jos, iar o§tile for §i-au intors fetele. Ei an fost infrinti §i musulmanii s-au pus pe urmele lor. Sahul cel viteaz se afla pe o colina, impreung, cu citiva sfetnici (haseki) de-ai sal. Osta§ii care se duseser& pe urmele dusmanului s-au tutors §i 1-au easit acolo pe sultanul gaziilor. Dar un

ghiaur 4 care fusese rant se ascunsese, plin de singe, printre morti. El s-a sculat de la locul lui §i a venit spre sultanul gaziu (Murad I), ba cazind, ba ridicindu-se. La inceput ceau§ii 5 nu 1-au lasat. Sultanul gaziu a crezut ca el vine pentru o treaba, oarecare sau cg, are vreo dorin16. De aceea i-a spus ceau§ului s6-1 1 Orhan I. emir otoman (1326-1359). 2 Nume dat Serbiei dupa despotul Lazar (1371-1389).

3 Denumire data de turci europenilor $i indeosebi vene%ienilor. Termenul s-a Incetatenit

si In limba roman (frinc"). 4

Milo Obilici.

6 Ceau§ (cavu§): corp de curieri In oastea otoman.

SUKRULLAH BIN SEHABEDDIN ARMED

32

lase. Ghiaurul cel rant i baimacit (karganmif) a 1naintat §i 1-a lovit cu cutitul. A. 33. T.S.

95-110

.

A. 37 T. S.

iioin

< Dupa Impacarea cu Isfendiar, principe de Sastamonn,

sultanul Mehmed I Celobi> a pornit de la re§edinta sa din Brusa spre Rumelia, cu &dui de a purta razboi. El s-a indreptat spre necredinciosul din Tara Romaneasca (Eflak) cel cu glnduri rele. In partea aceea se aflau trei cet6ti care, din pricina ghiaurilor cei tar& de minte, fusesera ruinate. El a flout ca toate trei s& Infloreasca. Una se numea Isaccea (Sakgi), a doua Ieni-

Sale 7, iar a treia se numea Giurgiu (Iorkovi) 8. De acolo, Indreptlndu -se asupra ungurului, a luat cetatea Sevarin 9. Ghiaurii cei fir& de minte, Allah sa-i nenoroceasca, vasend maretia musulmanilor, au cerut pace. Ei an luat asupra for plata, haraciului §i s-au socotit printre supu§ii (kul) Inaltului prag al sultanului. Au trimis trei 10 fii de principi (emirzadeghian) cu armele for cu tot, ca sa slujeasca . Ei §i-au luat

asupra for obligatia ca, atunci dud va fi batalie §i sultanul be vaporunci, afarl de ace§tifii ai celor trei bei, sa trimita §i oastea

for dupa, cum va dori sultanul. Ei an jurat e& In tot timpul vigil sultanului ghiaurii cei fare de minte nu-1 vor trada In nici un fel §i nu se vor Impotrivi sultanului Mehmed §i nici oamenilor sai. Astfel an facut pace (barif). Sultanul musulmanilor, IntorcIndu-se In lini§te §i cu margie, a sosit la re§edinta sa din Adrianopol. .

6 De fapt el a murit in iulie 1389.

7 leni-Sale (rom. Enisala) : localitate In nordul Dobrogei, lIngA Babadag. 9 La alti cronicari apare sub forma de Ierkokli : probabil cA deriva din Iurkou. 9 Turnu-Severin. 10 Yn alte manuscrise treizeci" (Cf. Th. Self, op. cit., in M.O.G.", II, p. 111 §i nota 53).

III

ENVERI

Autor al unei cronici otomane rimate, Enveri a trait in secolul aI XV-lea, Mid contemporanul sultanilor Murad al II-lea $i Mehmed al II-lea.

Nu i se =waste nici data nasterii, nici cea a mortii. tim ins/ c/ in vara anului 1465 (869 zil-hidjge) Enveri mai traia, intrucit chiar el marturiseste a la acea data abia terminase opera sa istorica Diisturname (Cartes vizirului), cronies/ in versuri inchinata marelui vizir Mahmud-pasa 1.

Cronica lui Enveri, pastrata doar in copie intr-un manuscris unic datind din prima jum/tate a veacului al XVII-lea la Biblioteca Nation.all din Paris (Anciens fonds tures, nr. 250), a fost editat/ de Milkrimin Ha lil, sub titlul Diisturname-i Enveri 2. Doi ani mai tirziu editorul a prezentat 91 un studiu critic asupra acestei cronici $. Datind de pe la 1465, aceast/ cronica reprezinta unul dintre cele mai vechi izvoare narative privind istoria otomana. Ea este mai veche cleat cronicile lui Orudj, Asik-pasa-zade, Nevi e.a., fiind Ina posterioara cronicii lui All Iazidjizade, intitulata Tarih-i al-i Selculc (Cronica dinastiei selciuchide). Opera lui Enveri este pretioasa nu numai pentru faptul ca relateaza evenimentele contemporane autorului (secolul al XV-lea), dar 91 pentru ca aduce clarificari asupra unor perioade intunecate din veacurile anterioare privind istoria turcilor. 0 deosebita important/ prezinta partea in care se trateaz/ istoria dinastiei Aidinoglu din principatul Aidin, dintre. 1307 si 1402/707-805. Cu aceasta ocazie, autorul d/ o aerie de stiri In legatura cu expeditiile lui Umur-bei (1334-1348), unele dintre ele interesind §i istoriografia roman/. 1 Cf. Diisturname, p. 4. Mahmud-pa§a, mare vizir pe vremea sultanulul Mehmed al II-lea,

fare iulie 1453 fi august 1467/857-872.

Mtikrimin Halil, Diisturname-t Enveri, Istanbul, 1928, 121 p., In colectia Ttirk Tarih Endjumeni Ktilliyat", nr. 15. 3 Idem, Dtisturnarne. Medhal (Introducere), Istanbul (1930), 98 p. 3 - 0. 43

ENVERI

34

Cronica lui Enveri, compusa din 3 730 de versuri 42 se bazeaza pe o aerie de izvoare arabe, persane 1i turcesti anterioare 4i contemporane autorului, dintre care unele sint Inca nedescoperite. .Astfel, pentru istoria principilor din Aid In el foloseste ca izvor o cronica atribuita lui Hodja Selman, scrisa probabil Intre 1348 si 1358. Datorita faptului ca aceasta sursa narativa otomana da unele sari care nu se gasesc In cr onicile bizantine, Insemnatatea ei pentru not rezida, In relatarile privind tinuturile din jurul Marl Negre Qi Mediteranei. -Cronica lui Enveri are trei parti distincte, fiecare din ele fiind akatuita din 22 de capitole. Partea I trateaza despre profeji si despre principatele turcesti care s-au ridicat pe ruinele Imperiului selciuchid In Asia Mica. Partea a II-a se ocupa de campaniile lui Umur-bei, emirul din Aid In, descriind totodata 1i expeditia acestuia la guile Dunarii (Chi lia) Intre 1339 $i 1341 5.

Partea a III-a cuprinde istoria turcilor osmanlii, povestind evenimentele pin& la expeditia din 1462/866 a lui Mehmed al II-lea Impotriva, Tariff Romanesti 9i luptele lui Mahmud-pasa cu ungurii Intre 1463 si 1465/968 969. Dupa cum rema.rea in studiul sau introductiv oi editorul M. Hain, cronica lui Enveri confine unele confuzii oi greseli de grafie, limb/ oi crono-

logie. Undo slut atribuite copistului manuscrisului. De pilda, la Enveri lupta de la Nicopol este datata In 1393 1394 si nu in 1396. Facind abstractie de lipsurile acestei cronici, uncle inerente epocii In care a fost scrisa, ea constituie totusi un izvor important pentru cercetarile de istorie medievala. Mai amintim ca Enveri este si autorul unei alte lucrari istorice, intitulata Teferrudjname, adica Cronica expedifiilor, pe care a dedicat-o sultanului Mehmed al II-lea, si a scris-o pe la 1463/867, dupa cum reiese din.

cronica Disturnme. Se pare ca acest izvor, nedescoperit pins astazi, ar prezenta un deosebit interes i pentru istoria tarilor roman, deoarece trateaza pe larg expeditia lui Mehmed al II-lea Impotriva Tarn Rom'anesti In 1462/866, dup5, cum reiese dintr-un fragment din cronica Diisturname. 4 Cf. Dasturnaine, p. 108. 5 In legaturA cu aceste probleme, cf. Irene Melikoff-Sayar, Le Destan d'Umur Pacha, Paris, 1954, 156 p. ; Paul Lemerle, L'emirat d'Aidtn, Bgzance et l'Occident. Recherche stir Le geste d'Umur Pacha", Paris, 1957, 276 p. ; M.M. Alexandrescu-Dersca crede cb expeditia a avut loc in 1337 sau 1338 (cf. L'Expidition d'Umur Beg d'Aidtn aux bouches du Danube (1337 ou 1338), In Studia et Acta Orientalia", II, Bucuresti, 1960, p. 3-24.

ENVER/

35

Astfel, vorbind de campania acestui sultan impotriva lui Vlad Tepee, Enveri Borba :

"Dad, vrei sä, afli despre aceast4 bgtAlie de la un capftt la altul, Caseste Teferrudjname §i priveste acolo" e. Extrasele care urmeaz4 slut traduce dupg, cronies, lui Enveri 1.13128turname) editata. de Miikrimin Hall (Istanbul, 1928, 121 p.).

Bibliografier-o.o. W., p. 410-415.

I Cf. Dilsturname, p. 100.

DUSTURN AYE (ed. Mukrimin Halil, Istanbul, 1928)

43 PLECAREA UNOR VASE PE MAREA NEAGRA. PENTRU A CUCERI LUMEA

Pala 1.trimise iargsi scrisori (name), GrAbind-6.-se- s faege o expeditie sfinta. Gaziii au Impinzit imprejurimile Smirnei (Izmir), Muntii si cimpiile s-au acoperit de osti. . 44

Trei sute de corgbii au intrat in Marea Neagra, i oamenii erau inarma,ti, iar trompetele sunau. Chid toate corabiile au pornit pe mare, pinzele, ele au inceput sa inainteze cu voia lui Allah Si dup& ce au mere o zi-doug, au trecut prin fata Istanbulului, . Un rege (tekfur) 2 a dat In cinstea acestuia 3 un mare zaiafet, Si a fost uimit de m6retia pasei. Ei au iesit la Chilia (Kili), la hotarul (ucij) Taxii Romfinesti,

Si au incendiat si au devastat tinutul pe care 1-au gIsit. Ghiaurii vicleni, cind au vlzut 11186 sosirea lor, Aprinzind focuri, §i -au dat de '}tire unul altuia. Stringind mult6 oaste, ghiaurii an vent Si el a-a razboit cu acestia imp'ar'ateste 4. Atunci azapii, inaintind, si-au strins rindurile Si dusmanul a devenit tinta sagetilor lor. Dind pinteni tailor, pasa si beii au ina,intat, Iar -oastea a acoperit muntii si stincile. Cind si-au repezit caii spre dusman, L-au tii nimicit in. clipa aceea,

Ei an umplut acel be cu cadavre, Iar pe unii i-au prins acolo de vii. Si-au Intins corturile i s-au asezat acolo Si au descalecat f,4i pasa si beii. Pasa a trecut la locul Bau gi s-a asezat 1 Bahaeddin Umur-bei (1334-1348/734-748) este unul dintre fill lul Milbarizeddin Mehmed-bei (1310-1334). 2 Tekfur sau tekilr, de la cuvintul de origine armeana takfor : purtator de coroanii, rege, Imparat, suveran. s Lui Umur-bei. 4 In text : DJenk -1 sultan', adicil un rilzboi Intre doi Impkrati.

DUST17RNAME

97

Si au fost adutO In car prinpi (tutgun) fgri numgr. El a tinut sfat (divan), iar ceaupii §i-au fgcut rub,, Ca s g se verse singe in dreapta ei in stinga.

Au macelarit acolo pe multi dintre' prin§i aprinzind focuri, i-au infipt aici in suliti. Frigindu-i, i-au tgiat In bucati; Iar pentru mincare an pus came de oaie. S-au adunat §i au mincat-o Si i-au multumit lui Allah, aducindu-i laude. Ace§tia (prin§ii) crezind insg c ei an mincat came de out, Au plins cu totii i ochii li s-au umplut de lacrimi de singe. Impra§tiindu-se divanul, cind ace§tia prin§ii) an plecat,

Pap a poruncit

ei

ei (turcii) i-au ajuns pe prin§i din urma.

Ace§tia (prin§ii) an crezut c ii vor frige §i pe ei si -i vor minca, sfi§lindu-i unul cite unul. Atunci, de spaimg, multora dintre ei le-a plesnit fierea

Iar gaziii s-au trezit din soma, dar au rgmas pe loc. Pe§i li s-a dat thumul d ace§tia (prin§ii) an pornit, Mergind, ei suspinau totu§i Si -$i ziceau : cei care vin ant mincgtori de oameni. Ei ant cei care, nimicindu-ne, ne-au adus in aceastg stare. 45 Apoi, familiile, au fugit

Si plrgsinduli tinuturile, an strgbgtut multi §i pgduri. .Azapii, cercetind, an mers din munte in munte Si le-au cerut baietii. (oglan) §i fetele lor. Vinind nenumaxati b6ieti destoinici yi multe fete frumoase, I-au lust ci i-au adus Cu ei. Si au dgrimat Chilia (Kili) §i Inc a, multe alte cetgti. Apoi, luind robi §i boggtii nenumlrate, Au vent cu totii d s -au urcat in corgbii. Timp de patru zile au mers zi si noapte Si an ajuns iarg§i in apropiere de Kenzie 5. Ajungind b,colo, au coborit robii Si an tras din nou corabiile pe urcat. Apoi an incarcat iarg§i boggtiile si pe toti prin§ii in corgbii Si toate corabiile s-au umplut. 5 -Kerme sau Gherme : probabil o localitate din apropierea strlintorilor Bosfor sau Dardanele, unde an acostat vasele lui Umur-bet cind an pornit In expeditie §1 de unde au trecut apoi spre Istanbul. Ar putea sA fie Insa vorba §i de Akkerman, Kermen Insemnind fortAreatA, cetate.

38

ENVER'

Au ajuns intr-un loc undo nu se gg,sea app ; Acolo, pasa a pus s se sape dou6, &dui. .. Cind s-a tutors pasa la Izmir, plin de bucurie, Twit/ lumea s-a bucurat de darurile primite. Intreg tinutul Aid9.n s-a umplut de tinerii prinsi si de bogItii Si, bucurindu-se, s-au fericit cu totii. 85

.

Jigmun 6 i-a trimis lui Laz 70 000 de ostasi,

Zicindu-i : Du-te i lupta-te cu turcuP'. Au venit osti si din Albania (Arnavut) kti din Bosnia, De asemenea, din Tara Romfineascg, precum si din Klpceac 7 ; In Cara lui Laz s-au adunat 200 000 de oameni, Pregatindu-se sa facA razboi cu sultanul . 86 In clipa aceea, Laz , luind cupa, Wm din ea. Apoi, ajungind la, Kosovo, desc6lec6, de pe cal. Sultanul Murad, de asemenea, a venit la Kosovo cu bucurie Yn zil-hidjge 82 lntr -o zi de vineri.

Musulmanli si-au pregatit un sant mare Si acolo au insirat 40 000 de azapi. Mai erau 60 000 de viteji alketi Inarmati, Care s-au dus acolo pentru Allah cel prey m6rit. 87 .

Sahul avea numai doi fli : Unul era Iakub 7, iar altul Baiazid 10. .

Pe clad acestea se intlmplau aici, In Anatolia Isfendiar 11 supunea cetAti. Ducindu-se acolo, a luat Kastamonu 12, Jigmun: Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei Intre 1387 gi 1437. 7 In text Kffceac, adica stepa cumanA din sudul Rusiei. Zil-hidjge = 21 noiembrie 19 decembrie 1389. De fapt lupta se Incheiase la 15 iunie 1389. Iakub Celebl a fost valiu (guvernator) In vilaietul Karasi din Anatolia. to Baiazid Ildfrim (Fulgerul) : a domnit intre 1389 §i 1402.

It Isfendiar, fiul lui Baiazid Kiitiiram din principatul Kastamonu, a murit la 26

februarie 1440/22 ramazan 843. u Kastamonu, oral In nord-vestul Asia Midi, capitala vilaietului cu acela§i nume ; In anlichitate Paflagonia.

DUSTURNAME

39

Pornind apoi iarki expeditie in Rumelia. 88

Mirgi 18 venise $i atacase Kartnovast 14,

Iar sultanul, adunind oasts, a plecat In Tara Romfineasc5,. In apropiere de Arges (Arkiy) s-a dat o luptI crin.cenk Ghiaurii fiind zdrobiti, si-au aruncat armele $i uneltele de lupta. Deci an Post Invinci, ei s-au tutors iarasi, Si s-au asezat din nou acolo cu mult5, stradanie. Ine-bei 15 a dat poruncti, octirii S -i adune pe musulmanii morti. Au aruncat In Arges (Arkif) lesurile turcilor, Jar ducmanii, vazInd aceasta In timpul noptii, au azut pe ginduri. Ei au v5aut c mortii ghiaurilor erau fax5, de num5r, Pe dud lesurile turcilor nu erau prea mune. s-a Implcat $i a trimis avujii (mal) en Boll i astfel de viclesug a flcut Mircea (Mirci) in r5,zboiul on sultanul. ... Acesta 16 a fort Inchis la Brusa si a ramas acolo. Karaman.ul 17 era loc de azil pentru orice supus (ku/). Romanul (Eflak) iargsi s-a rgsculat in Rumelia Si sultanul s-a dus si s-a r5,zboit din nou. Incalectnd pe cal, el nu 1-a 15sat pe ghiaur $i 1-a mgcelkit Si, Intordndu.-se de acolo, s-a dus Impotriva Salonicului (Selanik). 89 De acolo, padisahul a venit asupra Istanbulului Si, %And razboi, 1-a asediat timp de doug luni. . '90

Clnd a sosit anal 80418,

De astadatl a venit Timur si s-a razboit. Ildtrtm-han §i-a string oastea, Ca sg-1 zdrobeasca pe ducmanul din Rum 16.

Au venit Kara-Iusu ci Osman-bei, Si au plecat din nou dup6 ce an primit favoruri. Erau 50 000 de ostasi In zale din cap piny -n picioare, 14 Mircea cel Batrin (1386-1418). 14 Kartnooast (Kartnova), localitate in sudul DunArii. Dupt unit istorid romani ar II Cavarna. Posibil sa fie Insa o localitate mai sudica, Kartn-abad (Karnabat). 16 Sau Aina-bei. Yn alte mind, in loc de Ine-bel apare All-pala, care era marele vizir al sultanului Baiazid.

" Mustafa Celebi, fiul lui Baiazid I. " Principat In Anatolia. 14 11 august 1401-31 iulie 1402.

14 Rum : denumirea turco-persanA a Imperiului bizantin. Aid In sens de Anatolia.

40

"ENVERI

Iar oastea (alai) ghiaurilor era de 10 000 de osta§i (nefer). Se aflau ImpreunI Vilcul 20 §i cel din Tara RomftneascA (Eflak)2', Precum §i cei din Cara lui Laz. Cine ar putea, s6, arate insu§irile acelei oitiri ? Alaiul sau 22 personal era de 7 000 In cap, Iar 30 000 erau pedestra§ii sli. Chiar §i de la ru§i (Bus) an venit 35 000 de tatari 2a ; Toti ace§tia erau arca§i buni care trageau din arcuri bine Intinse. Baiazid, fiul lui Murad, §i-a rinduit alaiul, Oastea din Anatolia (Rum) era de peste 200 000. 0§tirea ghiaurilor a mers In fat6,, Atunci a vazut toata, lumea osta§i cu nadragi (tonlu er). . . . Chid anul a ajuns la 804, Lupta s-a dat In muharrem ", intr-o zi de vineri.

91

.

Chad anul a ajuns la 813 25, Emirul Suleiman a plecat pe lumea cea,lalta, 92 Iar Musa a lost emir timp de doi ani kii jumatate.

El nu s-a luptat cu ghiaurii. Apoi a apgrut Iancu 26, care i-a dat ajutor acestuia 27 *i a venit ungurul §i s-a razboit la Izlaclf, 29. . . .

A trecut un an §i du§manul a venit la Varna. ImpreunI cu craiul unguresc 29 an venit §i multi du§mani, Acolo, Allah a dat un bun prilej musulmanilor ; Dindn-se o mare lupta sfintfi, ghiaurul a lost Infrint. . . . Cind s-a ajuns la, anul 852,

93

In luna §aban 801 s-a dat iara,§i o lupt6,.

Iancu, cel Invins, a venit la Kosovo, Oastea noastrg, a vtrit spaim6 In du§mani. 29 De fapt Stefan Lazarevici, despotul Serbiel (1389-1427), pe care cronicarul 11 con funds cu Vuk Brankovici. 21 Este vorba de Mircea cel Batrin. 22 Al sultanului. " Este vorba de tAtarii refugiaii din hanatul Hoardei de our in Lituania Iii Polonia. 24 11 august 9 octombrie 1401. De fapt lupta de la Ankara s-a dat la 28 iulie 1402. 25 6 mai 1410-24 aprilie 1411. 26 loan de Hunedoara, voievodul Transilvaniei. 27 Lui LazAr.

25 IzIadt : Zlatila, localitate In Peninsula BalcanicA, la vreo 70 de km de Sofia.

29 Vladislav I. rege al Ungariei (1440-1444); in Polonia a domnit ca Vladislav al

III-lea.

20 30 septembrie

28 octombrie 1448.

DUSTURNAME

41

Apoi a construit Giurgiul (lerkokii), Iar Turhan si-a cIstigat faim5, devastInd Tara RomaneascA. and a Inceput anul 854 31 97

A plecat In Albania (Arnavut) ca sg., facA rAzboi. CInd a sosit anul 86032 Sahli]. 33, plecind la Belgrad, s-a rlzboit.

. . .

De la Skoplje (tiskiib) ne-au venit tunuri uriase, Cine le vedea rAmInea uimit. In timpul luptei distrugerile n-au content, Dar cucerirea acestuia 34 nu i-a fost sortia sahului. Chid beilerbeiul Karadja bei 35 a dtzut, Desi plecate, avan.g5,rzile ghiaurului s-au rotors. Rumeliotii, nemaiavInd comandant, nu s-au mai luptat,

Si astfel cei din Anatolia n-au avut tovargsi de lupt6. In timpul luptei, sahul 86 i-a dojenit pe cei din Anatolia. Si padisahul s-a Intors din acea bgtalie. 98 Clnd sultanul s-a asezat In afara , ghiaurii an aparut Si Iancu privea, sand sus, pe cetate. Afurisitul acela zicea : Eu slut principe crestin, Eu slat comandantul ostirii care merge Impotriva padisahului". Ei an gasit o cImpie pling de fum $i un drum acoperit de zale ; Din aceastl pricing, an srabit mult. Iesind afara, e187 dadu un atac, Repezindu-se asupra ostii islamice. Dar an fost macelasiti cu sAbille care zIng6neau : ceac, ceac (cark). Unii se aruncau In Dungre, -mil se Inecau. Fund InfrIntk avangarda ghiaurilor a Incetat . ... Dupa aceea, padisahul s-a tutors la Adrianopol (Edirne) 99

i toji spahiii an pornit spre tinuturile lor. Dup5, ce sahul a cucerit Trapezuntul (Tarabuzun), A porpit de aid spre Rumelia. El a umplut tinutul acela Cu bogatii maxi Si dusmanii din toate pIrtile au fost pedepsiti. 31 14 februarie 1450 2 februarie 1451. 82 ii decembrie 1455 28 noiembrie 1456.

58 Mehmed al II-lea, sultan otoman (1451-1481).

55 A Belgradului. 85 Karadja-bei a fost beilerbei de Rumelia pe vremea sultanilor Murad al II-lea si Meh-

med al II-lea.

55 Mehmed al II-lea. 84 loan de Hunedoara.

"ENVER'

42

Pe and sahul se afla In partea aceea 34, Iar romanul (Eftak)39 In partea aceasta, El a flout atitea rascoale, Inch tine le vedea rAmInea uimit. Ishak-pasa 4° statea la resedint/ (taht) 4i ; El n-a iesit din cuvintul sahului, ascultind de sfatul lui. Sahul 1-a chemat pe voievod 422 Apoi a plecat In solie Iunus 482 Iunus-bei tai Hamza-bei an murit ca niste martiri ", Si acel nedemn 45 a pIrjolit i malul Dun rii. Cind anul a ajuns la 866 46, Padisahul a pornit o expeditie sfinta Impotriva acestuia 47.

Padisahul a ajuns la Nicopol Si avea o oaste pe care abia o ducea p/mIntul. Mai Intli, pasa a trecut Dun.area Si, crezind ca, vine dusmanul, si-a rinduit bine oastea. loo

Apoi trecu si sultanul pe malul ce161alt 48, Impreun/ cu cortul si seraiul $i cu bucAtAria sa.

De acolo, In trei zile, a dat de o cimpie ; Sultanul a poruncit. Si a vazut acolo numai zale. Cetele de luptAtori erau Imbracati In armuri de fier. Ei isi Intaritau caii asezati In rinduri ; Atit armurile, cit i vesmintele for strA1uceau, Iar caii, la rindul lor, loviti usor, nechezau. In a sasea zi de post 45 s-a trecut , Si Intr-o noapte de vineri s-a iscat zarva. Atunci, pe neasteptate, s-a auzit 1111. vuiet Si an izbucnit plinsete tai jalea a cuprins rIndurile din Anatolia. Dusmanul, care venise cel dintli acolo,

Se lupta, dar nu obtinea victoria. Atunci rumeliotii an pornit atacul asupra lui, Apoi oastea islamicI a dat asalt. 38 La Trapezunt. 38 Vlad Tepes (1456-1462). 48 Mare vizir Intre 1470 si 1472 ; pe atunci beilerbei. 41 Adica la Istanbul, unde 11 lasase sultanul in timpul expeditiei. 48 Vlad Tepes. " Numele renegatului grec Catabolinos. 44 Fiind prinsi $i omortti de Vlad Tepes. 45 AdicA Vlad

Tepes.

48 6 octombrie 1461-25 septembrie 1462. 47 A lui Vlad Tepe§. 48 In Tara Romaneasca.

49 In text : Orudj, luna ramazan, corespunde cu 4 iunie 1462.

DUSTURNAIIE

43

Durgnanul nu-§i gasea drum §i a ramas pries la mijloc, Toate tobele bateau $i numeroasele trompete sunau. Gaziii i-au Impresurat in timpul noptii, Din 60 000, numai 1 000 §i-au gasit scaparea. Daca, vrei sa afli despre aceasta batalie de la un capat la altul, Gase§te Teferrudjname 50 fiti prive§te acolo !

Voievodul a scapat rant, lar oastea sa a fost nimicita, multi pierzinduli PInarn zori s-au tutors §1 oastea §i prinsii,

via,ta,.

Cu totii au fost uci$i, iar local de divan s-a umplut de leimri. Plecind de acolo, am vazut multe schelete

Trase In teapa, unele mai dinainte, iar altele mai de mind. De acolo, ne-am indreptat spre Buzi b1; Acolo a ie§it ghiaurul i am dat o lupta. Ghiaurul avea 15 sangeacuri52 in cap

Atunci dud §ahul cel vestit statea pe tron. Gaziii s-au dus kti i-au nimicit pe toti, Si an adus la ordie nenumarati pringi si tigve. Timp de 30 de zile am devastat tinuturile Tarii Romane§ti (Efiak)

.

103

i on focul sabiei am pirjolit casele duslmanului. *ahul a numit acolo un alt voievod 55, Care va da sultanului mai mult tribut (gizie) 54. Fara numar $i peste masura erau prizonierii si vitele luate Caki Cara aceasta am pradat-o timp de 30 de zile. ahul a vent la Braila bb, unde a petrecut sarbatoarea (iyd) 56. *i de acolo a pornit spre Adrianopol. In acel an an facut expeditie la Mitilene (Midilli) i tunarii an lovit cu tunuri nenumarate.

...Inainte de aceasta sultanul a facut o expeditie In Moreea *i, lulnd -o, asculta ce dreptate a facut acolo ! El (sultanul), Intorclndu -se °We pa§a, 57, i-a zis : 55 Cartea expeditiilor.

51 Nu poate fi decit Buz5u. 52 Aici In sens de unitati militare si nu de steag sau provincie.

"

Radu cel Frumos (1462-1475), fratele lui Vlad Tepes ; se afla ostatec la turd.

54 Gizie : capitatie, impozit plAtit de supusii nemusulmani din Imperiul otoman. Aid are

sens de tribut (haradj). 55 In text Birail sau Berail. Turcii spuneau de fapt Ibrail. " Este vorba de sArbatoarea de dupA postul ramazanului, numitA bairam. Cade totdeauna la 1 sevval. Pentrir anul 866 corespunde cu 29 iunie 1462. " Mahmud-pasa, mare vizir (1453-1466 si 1472-1473).

ENVERI

44

Tu du-te in jara lui Laz si vezi tine este acel Ia.ucu-oglu 5a care se rAzboieste.

In caz ca acesta va porni In expeditie, Doresc ca tu. s6., °VP victoria". Dup6 ce hanul 1-a sfAtuit astfel, Acesta §i -a luat oastea si a pornit in Cara lui Laz. (UrmeazA descrierea cuceriri cetatii GolubAt (Gilverginlik)>. 104

Jrapezuntul si Kuiulu-Hisar 59 Au fost cucerite cu usurintA Inainte de a fi Intarite. .Asculta ce a facut In tinuturile Tariff Rom'anesti ! Ducind acolo oastea islamicA, a saturat -o .

Voievodul spunea : Eu sint principe crestin, EWA va veni sultanul si ne vom Intilni, BA nu crezi ca voi da Inapoi !"

Pap de atunci a pornit In fruntea Q§tii *i. preainaltul Allah 1-a ajutat. Desi dusmanul a dat peste noapte un. atac,

Pin oastea sa au curs valuri de singe, Cu toate ca s-a luptat cu pasa, Totusi, bind Infrint, el a pArAsit lupta si a plecat. 105

. .

. Craiul ungurese 6° avea 100 000 de calAreti,

Insa nu venea sa dea lupta cu pasa. Acolo sosise, de asemenea, si padisahul, Iar) dusmanul era la tale de o zi depArtare. ImpreunA cu Iancu-oglu.61 Be aflau 350 de principi (ban),

Dar n-au venit, ci au stat deoparte. Chad au trecut dincolo de localitatea Iaicea 62) Dusmanul, sosind la Zvornic (Izvirnik) 6 3) a dat lupta. Erau ImpreunA si cehul si alamanu164 si ungurul. De asemenea, era si cel din Tara RomaneascA (Eflak) si bosniacul si beiusul ( ?) ; Cu totii erau 100 000 de calareti si 50 000 de pedestrasi,

*i In faja for nu rezistau multe cetAti 58 lancu-oglu: fiul lid Iancu", adica Matei Corvin (1458-1490). 59 Neidentificat.

88 Ungiirils kfrall: regele Ungariei". Matei Corvin (1458-1490). 81 Matei Corvin.

59 Cetate In Bosnia, pe riul Verbas. 83 Localitate In Bosnia. 84 Alaman: german, austriac.'

DUSTURNAME

45

Tunurile for seManau cu Ate chiupuri uria§e, Nici muntii din Zvornic (Izvirnik) nu puteau sa li se impotriveascI. (Urmeaza descrierea bAtAliei de la Zvornic). 106

S-a repezit asupra cetatii , dar nu apucase s-o ia,

Cind, in timpul luptei, sosi pe nea§teptate un martoloz O. Acesta a vent §i a spus : Pa§6, primul a fugit beinsul. A fugit ci Iancu-oglu, iar dup'a el §i ungurul". Atunci pap a trecut Sava cu o navy Si a vazut cum ghiaurii fug peste sand. §i peste munti. De asemenea, nu sosise inca toat6 oastea Cind musulmanii 1ncepur5, sa-i strimtoreze.

Ghiaurul a fugit, impr6§tiind armele 1i uneltele sale de luptit, i-au c6utat pe acectia din munte in munte. (Mai departe se deserle urmarirea ghiaurilor $i capturarea de munitli §i prizonieri).

ss Martoloz : categorie de osta§i cre§tini In armata otomanA, care lndeplineau de obicei misiunea de informatori.

IV

ORUDJ BIN ADIL

Autor al uneia dintre vechile cronici otomane, Orudj s-a naseut pe la inceputul secolului al XV-lea in orasul Adrianopol, pe atunci capitala statului otoman. Din introducerea la cronica sa intitula,ta Tevarih-i al-i Osman (Cronieile dinastiei otomane), aflam a era fiul unui negustor de matasuri (el-kazzaz) si a a indeplinit un timp functia de secretar (7ciatib). Dupa 1453/857, parasind Adrianopolul, Orudj s-a mutat la Constantinopol, noua capital& a Imperiului otoman. Nu este exclus s& fi fost unul dintre fondatorii scolii istorice care a luat nastere pe la inceputul domniei sultanului Murad al II-lea (1421 1451). Orudj a murit spre sfirsitul secolului al XV-lea. Cronica sa trateaz& istoria osmanliilor cu incepere de la mijlocul veacului al XIII-lea, merglnd, in manuscrisul pastrat la Oxford, ping in august 1467/872, anul expeditiei sultanului Mehmed al II-lea impotriva principatului Karaman, iar in manuscrisul din Cambridge continuindu-se ping la 1494, adica anul Hegirei 899, and a avut loc o expeditie impotriva Ungariei.

Limba cronicii lui Orudj este simpla, o turceasca neevoluata si oarecum stingace, iar in descrierea faptelor adeseori nu exist& o legatura cauzall. Nu se stie ce izvoare a utilizat Orudj pentru inceputurile osmanliilor. Tinind ins& seama de perioada in care a trait autorul, gtirile cu privire la domniile sultanilor Murad al II-lea, Mehmed al II-lea si Baiazid al II-lea aint pretioase, cu atlt mai mult en eft autorul le descrie destul de amanuntit. Manuscrisele cronicii sale an lost publicate de F. Babinger in 19251. Extrasele alaturate !Ant traduse dupa aceasta editie.

Bibliografie: Nedjib Asim, in TOE111", p. 180; G. 0. W., p. 23-24.

I, (1910), p. 42; 0. M.,

HI,

1 Die Fruhosmanischen Jalutilcher des Urudsch. Nach den Handschrifien. 1925, XXIV + 140 p.

Hanovra,

TEVA.RIH-I AL-I OSMAN (ed. Fr. Babinger, Hanovra, 1925)

26 ms. 0. 97 ms. C.

...Viata lui Murad-han gaziul a durat 73 de ani, si a domnit 30 de ani. In anul 7881 , sultanul Baiazid-han a cucerit Kratovo (Earagova)2 ; de acolo, plectud,, a trecut In Anatolia. ... Ighit-pasa 3, merglnd, a cucerit Skoplje (a9kiib), iar eel caruia i se spunea Firuz-bei 4; de asemenea inaintInd, a cucerit Vidinul. In sfIrsit, Intorcindu -se, ei s-au asezat la Adrianopol. Evrenos-bei a cucerit si el Vodina 0i Cetruz-ul 5, iar Firuz-bei, trecInd in Tara Rom'aneasea, (Eflak-ili), a flout o incursiune (0474,0 s-a

tutors cu o prada, foarte bogatl. Hanul Ildtrim ,

A,

stat la Brusa, uncle a pus sa se construiascat o geamie, UR medrese 6 gi un spital (bimarhane)... In. 791 7. 27 0,

Apoi, parLsind Brusa, a mers In vilaietul Karaman.

98 C.

, cucerind Nicopolul gi Silistra, a trecut In Tara Romfineascg. In aceastA vreme, beiul Tariff Romainesti eras ghiaurul Mircea (Mirci)8.

Mircea ghiaurul, aduclnd cu el oaste, a venit Impotriva sultanului Baiazid si, Inttlnindu-se unul cu altul, s-a dat o mar -

re bnalie, astfel Inch atit din partea musulmanilor, eft si din partea ghiaurilor multi au fost mazelariti (kirgin) ; din. analndou/ partile au murit multi oameni. Clnd au v6zut; a oastea ghiaurti este numeroask cele doufi ostiri nu s-au des-,

paTtit una de alta 9. and s-a 16.,sat noaptea, cele doug ostiri s-au separat i fiecare s-a asezat In alt6 parte. Vizirul sau, .Ali-pasa 10, a luat 4n noaptea aceea urmItoarea m6surti 11 : 1 2 februarie 1386-21 ianuarie 1387. 3 Karatova : Kratovo, localitate la 70 km nord-est de Scoplje. 3 Ighit-pasa : unul dintre bell. luj Baiazid Fulgerul (Ildtrtm), trimis atunci sA cucereasca Bosnia.

4 Firuz-bei : unul dintre bell lui Baiazid Ildtrtm, care a lost un .timp beilerbei de Anatolia

si a cAzut in lupta de la Ankara (1402).

5 Cetruz (gr. Kitros) yi Vodina : localitati In apropiere de Salonic. Medrese : §coala teologica la musulmani. 7 31 decembrie 1388-19 decembrie 1389. Trebuie mentionat a la Orudj cronologia evenimentelor este defectuoasa, mai cu seam ptna la 1421, data anticipindu-se uneori cu trei

sau patru ani. 8 Mircea cel BAtrtn. In manuscrlsul din Cambridge apare : Birgt

o AdicA s-au rAzboit in continuare. to Ali-pasa Djandarlizade : mare vizir intre 1387 $i 1406. 11 In ms. de la Cambridge se Obi intercalate cuvintele : musulmanii sliibind, All-pasa a luat urmAtoarea masurfi".

TEVARIH-I AL-I OSMAN

49

el a pus s se aprind6 torte $i, stringIndu-se toate cadavrele musulmanilor, a fAcut ca ele s fie crate si aruncate in ap6, 12. Indeplinind aceast6, porunc ping, In revatrsatul zorilor, n-au 16sat la locul de bg,tgaie (ugraf yerinde)" lesurile musulmanilor. CInd s-a fAcut ziuA, ei au fugit din acel loc. Dup5, ce musulmanii s-au retras, necredinciosul Mircea a trimis un om la locul b6t6liei (ugraf yerine). CInd a vazut ca, nu mai era acolo nimeni, Mircea, necredinciosul a venit el Insusi la locul de batalie §i a vazut z/cInd multe cadavre de-ale necredinciosilor, iar dintre ale musulmanilor nu se vedea nici unul. Necredinciosul Mircea a fost cuprins de spaim5, si a zis : Au pierit multi necredinciosi"".

Apoi si el a fugit de acolo speriat. Sultanul Baiazid-han s-a Intors cu cinste (yiiz suyu ile)15 si a trecut Dungirea (Tuna). De la Nicopol el a venit de-a dreptul la Adrianopol. Apoi necredinciosul Mircea, rAminInd in neputin0 (adjiz kalub), s-a ImpAcat $i, trimitind haraciul 10 s6,u, s-a supus ; anul 792 al Hegirei 19. De acolo hanul Baiazid a plecat spre Moreea. El s-a asezat la Karaferia 19. 28 0. 99 C.

34 0.

. .

103 C.

In aceasta, parte, sultanul IldIrlm-han, la, rindul dm, a trimis scrisori (name) celor din Imprejurimi si a adunat osti din Rumelia si Anatolia. A adus cu el ostasi nenumarati si dintre acingii 19 si dintre cerahori 20, precum $i dintre ostenii din Tara Rom'Aneasd, (Eflak cerisinden). El a adunat si oastea din Laz si pe cea slybeasd, (Sirf), luindu-1 si pe Laz-oglu 21. De asemenea, adunind 10 000 de azapi din Anatolia si Rumelia " In alte cronici este mentionat riul Arges.

13 Ugrag (ograg) yerinde : la locul de lupta". In alte izvoare apare Insa cuvintul Arktg sau Arkag, ceea ce ar corespunde cu Argeg. 14 AdicA roman.

15 Yid suyu: expresie insemnind cu cinste", cu onoare", cu fata curatA". 18 Haradj : tribut, haraci, impozit plAtit de popoarele crWine din Imperiul otoman.

17 20 decembrie 1389-8 decembrie 1390. In ms. de la Cambridge (p. 98) apare : 793 (= 19 decembrie 1390-29 noiembrie 1391). Ambele date anticipeazt evenimentele, lupta hind In 1394. 18 Karaferia, gr. Beroia, Verria: tirg In Macedonia la vreo 60 km sud-vest de Salonic. 15 Aktridjt (de la akin: incursiune) : cavalerie neregulatA, folosita pentru devastarea tinuturilor inamice. so Cerahor sau serahor : oaste de mercenari (de la cuvintul grecesc sarahorides). n Laz-oglu : fiul lui LazAr, adicA Stefan Lazarevici (1389-1427), 4 - 0. 48

ORMIT" BIN ADM

50

vi stringInd vj propriile sale osti, IldirIm-han a Inaintat. Dintre fiii sgi, 1-a luat cu dinsul pe emirul Suleiman, pe printul Mehmed vj pe Musa Celebi. Din vilaietul Dest 22 venise multg oaste tatg.reascg. Beiul lor, cgruia i se spunea Aktav, a murit pe and stgtea la Adrianopol, dar oastea rgmlsese aici. Baiazid luase cu el vi aceastg oaste tatgreascg. Astfel, stringin.du-vi oastea, sultanul IldIrtm-han, la rIndul sgul s-a dus vi a iesit pe cimpia de ling& Ankara, uncle s-a Int Unit cu Tim.ur-Lenk. Timur-han s-a asezat In dimineata, zilei de joi, vj 1-a intilnit pe Ild Irlm-han In zorii zilei de vineri. .

37 0.

105 C.

.

Rgposatul IldIrlm-han a avut vase fii. Unul dintre ei pierind In rgzboi, an rgmas cinci. Unul era emirul Suleiman, altul Mehmed -han jar ceilalti se numeau Isa, Musa vi Kaslm. (UrmeazA descrierea luptelor dintre 'Suleiman si Musa In Anatolia). 38 O. 106 C.

Pe dud emirul Suleiman se ocupa de petreceri cu bguturi dgruite de Ali pasa, Isfendiaroglu 23 1-a urcat pe Musa Celebi In eorabie vi 1-a trimis din orasul Sinop (Sinab) 24 In Tara Roma-

neasa. In timpul acela domn. (bei) al Tarsi Romanesti era necredinciosul Mircea (Mirci). Musa Celebi s-a dus ling& Mircea

ghiaurul. Mircea, la rindul sgu, i-a dat acestuia oaste, cu care a trecut pe la Silistra In Rumelia. Beii Rumeliei, la rindul lor, stlind ca emirul Suleiman se tine de petreceri vi el si-a Intors fafa de la treburile tariff, 1-au pargsit din aceastg pricing, dIndu-1

de tire lui Musa Celebi. Tavgiii " Rumeliei, luindu-1 pe Musa Celebi, 1-au dus de-a dreptul la Adrianopol, deoarece mai Inainte auziserg ca acesta ", pe vremea tatalui Ban, Ildirim-han, fusese bei de acIngii. De aceea toti tavgiii au vent ling el. . 22 Deft -i Klpceak. " Isfendiaroglu MObarizeddin

principe de Kastamonu Intre 1403 si 1440. 24 Ora' si port la Marea NeagrA, pe coasta septentrionala a Asiei Mid. u Taugli : mici dregatori locali, care se ocupau pi cu stringere de ostasi pentru incursiuni (akindjt).

" AdicA Musa.

TEVARIH-I AL-I OSMAN 41 O. 108 C.

51

Pe de alta, parte, 1 -au prins pe Mihal-bei 27 §i 1-au trimis

la Tokat 28, undo a fort inchis la, Bedevi-ardak 29. Pe §eihul Bedreddin, fiul cadiului din Simavna, 1 -au trimis 1 Iznik 80, imprenn& cu fiul §i en fiica sa, acordindu-i o sold/ (iiliife) de 1 000 de aspri (Ow). Cit prive§te pe §eihul Bedreddin, exist*. o alt/ istorisire a vietii lui (menakib) qi nu este cazul sa vorbim aici despre el. Musa avea 1111 supus, pe nnme Azep 311 care,

fugind, s-a dus in Tara Romaneasca (Ef lak). Astfel, toaa Anatolia §i Rumelia s-au supus sultanului Mehmed 32) care, urcindu-se pe tron, a devenit padi§ah In 816 al Hegirei 99. 43 O. 109 C.

43,44 0. 110-111 C.

, s-a intors iarg§i la Brusa, in time ce fiul au, printul Murad Celebi, se ggsea la Amasia 94. Dupa ce a poposit citeva zile la Brusa, s-a tutors iarg,§i la Adrianopol. In acest timp, Tara RonAneascrt Ii devenise du§man6. De aceea el s-a hotaxit sa porneasca impotriva-i. Pentru aceasta, a cerut o§ti de la Karamanoglu 29 Qi de la Isfendiaroglu, care nu numai c§, i-au dat o§ti, dar au trimis impreung cu ele §i pe fiii lor. Sultanul Mehmed a vent pin& la Dunaxe. Acolo s-a oprit §i a construit cetatea Giurgiu (lerkokii). Dind vole acingiilor sa fad, o incursiune in Tara Romaneascg, ace§tia s-au intors cu o prad6 foarte bogatl. Apoi s-au impIcat cu beiul Tariff Romane§ti 88, care, supunindu-se la haraci 87, §i-a trimis fiul 88 la Poaxt6 in anul 817 al Hegirei ". .

*eihul Bedreddin s-a dus la Isfendiaroglu, dar, neamlnind nici acolo, a trecut la Kaffa (ilefe), de undo, 27 Este vorba de Mehmed Mihaloglu, fiul lui Kase Mihal Abdullah. 29 Ora' in Asia Mica. 29 Bedeoi-&crdak (Ceardacul beduin") : inchisoare In orasul Tokat. 80 Ora' in Anatolia, vechea Nicee. al Azep sau Azap, In alte cronici apare sub forma Azep-bei (bei de azepi), ceea cr seamna ca era comandant de oaste. 32 Mehmed I Celebi (1413-1421). 33 3 aprilie 1413-22 martie 1414. 34 Ora' in nordul Anatoliei pe riul Yesil Irmak. 35 Karamanoglu : este vorba de Mehmed al II-lea, fiul lui Alaeddin. 34 Mircea col Estrin.

37 In alte izvoare se foloseste termenul pefleeg (dar). 38 Este vorba de Mihail ; in alte izvoare apare fiii" (ogullarfn). 39 23 martie 1414-12 martie 1415. De rapt 1417.

ORBDJ BIN AIM.

52

ocolind, a iesit in Tara Romaneascl 40. Pe de aft& parte, se spun, de asemenea, ca BOriikliige Mustafa avea Intelegere cu eihul. Sultanul Mehmed, la rindul s6u, a trimis limpotriva lui Boriikliige Mustafa, pe fiul sgu Murad-sultan 41) Impreung cu vizirul s6u Baiazid-pasa 42 §i cu oastea din .Anatolia (Rum). (Urmeazit descrierea InAbuqirii rAscoalelor din Aidin §l Saruhan, conduse de cei doi discipoli ai lui Bedreddin>.

Pe de o parte sultanul Mehmed venise la Serres (Siroz) ca s& atace Salonicul (Selanik), pe de alta, parte seihul Bedreddin trecuse In Tara Romaneasc6. Venind din Tara Roman.easea Qi trecind prin Silistra, el a stfabatut mares de copaci"". .

47 0. 113 C.

Sultanul Murad-han 45 s-a asezat pe tronul Oa din Adrianopol In 825 al Hegirei 46. Sultanul Murad mai avea un Irate

care se numea Mustafa ; acesta de asemenea a gout multe rlutati. Yn cele din urm6, sultanul Murad, trecind In Anatolia, 1-a prins pe Mustafa la Iznik si 1-a ucis, trimitIndu-1 ling pkin-

tele au. El Insusi (Murad) s-a asezat la Adrianopol. Apoi a intreprins o expeditie In Tara Romaneascl. Trecind Dungrea a dat voie 0, se fad, o incursiune qi, devastind Tara Romaneasea", s-au rotors plini de prgzi (doyum). Intorcindu-se de aici, s-a asezat la Adrianopol (Edirne) In 826 al Hegirei 48. 51

115

O. .

Iar beiul de margine (udj-beyi), f ah-Melek49, trecind prin. Vidin, a Mout o incursiune in Tara Romameascg. El nu a avut noroc, deoarece era o iarn6 foarte geroasg, din care pricinl ...

multor oameni le-au degerat mlinile yi picioarele In 840 al Hegirei 5°. 48 Yn ms. de Ia Cambridge se arata a a trecut §i prin Moldova (Kara-Bogdan).

41 Sultan, aid In sens de print".

42 Baiazid-pasa, mare vizir (1402- 1421). 43 Adica Deliormanul.

44 Aid fraza este incomplete. De fapt, 823 (1420). 45 Murad al II-lea, sultan otoman (1421-1451).

4° 20 decembrie 1421-14 decembrie 1422. 42 In ms. de Ia Cambridge se arata ca domn al TArii Romane§ti era ghiaurul Dracula". 48 15 decembrie 1422-4 decembrie 1423.

ah-Melek apare In uncle izvoare otomane ca beilerbei de Rumelia. 8° 16 iulie 1436-4 iulie 1437. 42

TEVARIH-I AL-I OSMAN

53

Sultanul Murad, ie§ind intr-o zi de vineri din Adria-

nopol, a pornit o expeditie in vilaietul unguresc. In frunte se afla beiul Tariff Romfine§ti, Dracula necredinciosul 51. Au participat, de asemenea, osta§i din Karaman, Anatolia, §i Ka,stamonu, precum vi 20 000 de azapi din Rumelia §i Anatolia. Aici se aflau §i gazii ca Ishak-bei, Turhan §i Evrenosbeioglu Alibei, precum vi beii de margine, care ivi sca1dau rniinile in singele ghiaurilor, cu 30 000 40 000 de acingii fiecare. AdIugindu-se §i 30 000 de acingii, s-au f/cut 70 000-80 000 de oameni. De asemenea, erau de fats vi celelalte o§ti ale sultanului Murad,

dintre azapi vi ieniceri. Trecind prin Severin vi cutreierind vilaietul unguresc, au cucerit un numar de vase cetAti pe care le-au d/rimat, aducindu-le in ruin/. Beilerbeiul de Anatolia,

Sinan-bei, devastind vilaietul unguresc, a llsat acolo mare jale (velvele). Apoi, trecind prin fats cet'atii Sibiu (Zibin), au traversat Dunarea (Tuna) pe la Nicopol, sosind dupl aceea la Adrianopol. in 841 al Hegirei 52. 52 0. Dup./ cucerirea Semendriei 55, in 842 al Hegirei 54, sulta116 C. nul Murad, stringind oaste, a mers iaravi asupra Belgradului, care ins/ n-a putut fi cucerit. In acest an Evrenosbeioglu Alibei, f/cind incursiune spre Ungaria, a atacat ora§ul Mehadia, de sub st/pinire ungureasc6, jefuindu-1 ; 12 000 de necredinciovi

au fost trecuti prin sabie vi un numar de paisprezece renumiti bani unguri au fost aduvi, Cu. armele, cu zalele §i en steagurile

lor, la norocosul prag al sultanului Murad. Sultanul a permis beilor sai de margin o incursiune in Ungaria, iar el a stat la tabAra de vary (yaylak)... In 844 al Hegirei 55. i jar/0 sultanul Murad, avezindu.-de la Adrianopol, a dat invoire beiului de margine, Mezid-bei 567 sa fad, o incursi-

une in Ungaria. Dup/ ce a trecut prin Tara Romaneasc/, 117 C.

, nefiind cu. Vagare de seam/ In Ungaria vi ingimfindu-se, a dat invoire acingiilor sa, se impra§tie in toate partile. Cind Mezid-bei a rgmas singur, a venit asupra lui mates taiga-

reasa care era preg/titI. Pe atunci era un necredincios =mit Iancu , care fusese in slujba lui Evrenosbeioght 51 Dracula : Vlad Dracul. 62 5 iulie 1437-23 iunie 1438. 53 Semendre : Smederevo, localitate la circa 44 km sud-est de Belgtad. 54 24 iunie 1438-13 Untie 1439. 55 2 iunie 1440-21 mai 1441. 68 Mezid-bei, beilerbei de Rumelia. In ms. de la Cambridge °pare, Murad-bei.

54

ORITaT BIN ADII..

Ali-bei §i de aceea stia tot viclesugul turcului. Iancu, fugind de lingg, Ali-bei, intrase In slujba craiului unguresc 57, devenind beilerbeiul 55 acestuia. Acel blestemat de Iancu, ggisindu.-1

singur pe Mezid-bei, a venit pe neasteptate asupra lui. Mezidbei, la rindul san, s-a luptat Impreung, cu oamenii sal pe care Ii avea In preajmg, In cele din urmg, rgposatul Mezid -bei si-a ggsit acolo o moarte de martir. Murind multi oameni si dintre tavgii, incursiunea nu a izbutit si oastea noastrg, a fost infrintg, In 845 al Hegirei 66. 53 0. Apoi sultanul Murad-han, asezindu-se la Adrianopol, 1-a trimis pe ehabeddin-pasa 602 care a construit o fortlreatg, In fata Belgradului. *i iargsi, trecind cu oaste rumeliotg.,, cu acingii si cu 2 000 de ieniceri prin. Tara Romaneasegs, a mers in vilaietul

unguresc. Acesta (ehabeddin), devenind orgolios ca si Mezidbei, a spus : Il priveste pe Allah, fie ce-o fi !" si i-a imprgistiat pe acingii. Pe cind rAmIsese numai cu beii de margin si cu ienicerii sal, afurisitul de Iancu, venind cu oaste ungureasa, 11 gg.si si pe acesta stand In nepgsare, ca si Mezid-bei. Llsind In

fata lui pedestrimea neeredincioasg,, inarmata si imbratatg, In zale, , si-a asezat c11.6retii In spatele acestuia. Apoi 1-a atacat pe ehabeddin-pasa, pe neasteptate cu oaste infricosgtor de multg,. Multi bei dintre sangeacbeli 61 lui ehabeddin -pa $a ca : Firuz-bei 62, Dudar Mizakoglu, Iakub-

bei, cu totul cin.eisprezece bei maxi, au merit acolo ca niste martiri. Cei mai multi dintre ieniceri erau plecati dupg, pradl. *ehabeddin-pasa, a fugit singur, iar oastea noastrai a suferit 54 0.

o Infringere la 846 al Hegirei 63. Pe dud sultanul Murad era in doliu 642 au venit oameni si i-au spus ca, despotul Laz-oglu a trimis stare craiului unguresc, care, la rindul slu, a dat oaste puternicg, blestema,tului de Iancu

si acesta a adus cu el si carele cu tunuri". Laz-oglu. 65, la rindul Au, mergind in. fata lui 66, au venit cu 58 Vladislav I (1440-1444). 58 Beilerbei : principe al principilor", guvernator de provincie. Aid cu sens de guvernator general, prim-sfetnia.

O 22 mai 1441-11 mai 1442.

O Sehabeddin-papa : beilerbei de Rumelia, dui:4 Mezid-bei. 51 Sangeacbei : guvernator de sangeac, subdiviziune a unui vilaiet. ' De rapt Firuzbeioglu Mehmed-bei.

88 12 mai 1442-30 aprilie 1443. " Murise fiul sAu, Alaeddin. 55 Gheorghe Brankovici (Vukovici), despotul Serbiel (1427-1456).

" A lui Iancu de Hunedoara.

TEVARIH-I AL-I OSMAN

55

oaste mare la treckoarea Zlatita (Izladi). Sultanul Murad-han, la rindul sAu, a trimis pe beilerbeiul de Rumelia, Kasim-pasa, impreun& cu oastea rumeliot/ si pe Turhan-bei impreun& cu acingiii din Rumelia. Kaalm-pasa, intilnindu-se cu necredin.-

ciosii ling& trecatoarea Izladi, s-a rIzboit cu ei. In tale din urm6, intelegindu-se cu acingiii, el le-a spus : Acestia slut ghiauri de margins, impr6stiati-i pe acestia si apoi ducqti-v6 si arati-vg ciftlicurile !". Cind s-a dat aceastI Invoire, acingiii si tavgiii, auzind asemenea stire, nu s-au dus . Kasimpasa a r6mas singur. In timpul luptei multi bei au suferit pierderi, iar Mahmud Celebi, fratele lui Halil-pasa, a ckut in Fin-

soare si Kasim-pasa a fort infrInt. S-a dat de stire sultanului Murad-han. Sultanul Murad-han, iesind din Adrianopol cu oastea rumeliotl, cu azapisi cu ieniceri si cu oastea de PoartI (kapu halki) intr-o taxna geroas/ si intilnind oastea necredincioas& In treckoarea Izladi, s-a rlzboit cu da. Silindu-i pe necre-

dinciosi A se intoarc/ din trecgtoare, acestia an fugit. Atunci Turhan-bei s-a inteles cu Laz-oglu 87 si acesta, luind oastea ungureascl, a plecat de acolo cu bine. 55 0.

.

.. .*I, iarasi, din aceste parti, craiul 68 cel blestemat si

Iancu cel afurisit, adunInd osti de la unguri, cehi, austrieci (Nonce), italieni (Latin), germani (Aleman), Lehi, sari (Sae), bosnieci si de la cei din Tara Romaneasc& (Eflak), s-au Inteles cu totii si au atacat. Craiul si Iancu au venit stringind un numair de vreo 60 000 de ostasi 69, tlrind si 400 de tunuri si avInd si

alte tunuri si pusti si zenberecuri 70. Ei au venit insotiti de necredinciosi imbr&cati in platose si acoperiti cu armuri. Astfel afatInd, ei an trecut prin Belgrad si Severin si, devastind vilaieturile Madara si *umla, s-au aruncat asupra Nicopolei, pe care n-au putut-o lua. PlecInd de acolo, In timp ce inaintau, Firuz-

beioglu Mehmed-bei, sangeacbei de Nicopol, care sosise cu oastea sa, a stacat pe la spate, Imprenn& cu acingiii de ling, el, oastea dusmanului. Dup& ce i-au zdrobit, faand s& piar& 67 Laz-oglu : Gh. Brankovici-Vukovici. 68 Vladislav I, regele Ungariei. 69 In ms. de la Cambridge : 70 000.

70 Instrument de aruncat pietre, arc, resort.

ORUDJ BIN ADIL

56

multi necredincio§i, i-au prins pe ghiaurii imbrAcati cu plato§e:

§i armuri §i i-au trimis sultanului Mehmed. Pe de aka parte, s-a dat de §tire sultanului Murad-han, care insa, n-a venit. Atunci, 1-au trimis la el pe Djebe Ali care, mergind §i aducind tot felul de dovezi, a putut sa-1 urneascg pe sultanul Murad de la locul san §i sa,.-1 aduca, . 56 O. 119 C.

Afurisitul de Iancu era pe flancul drept §i un mare ghiaur numit Kara-Mihal 71 se afla In partea stIng4. .

Osta§li necredincio§i, vazind aceasta, stare, au trimis de §tire afurisitului de Iancu. Indata, ce a aflat vestea, Iancu a fugit singur,

restul o§tirii §i carele cu tunuri ramtnind pe loc. Astfel, oastea necredincioask Invinsg, s-a impra§tiat. Vgzind aceasta, oastea islamica, a Inceput sari makellreasca din toate pantile §i a obiinut

biruinta. Au dat de §tire o§tilor din _Anatolia §i. din Rumelia. precum §i acingiilor, spunindu-le : Necredincio§ii au fugit". Atunci osta§ii care plecasera, s-au tutors §i i-au atacat pe necredincio§i pe la spate. Ei an urmaxit oastea necredincioasa fax& ragaz, akta cum o viespe zboara, in eautare de miere. Nimicindu-i pe osta§ii care erau acolo, le-au devastat §i le-au pratlat carele, tunurile, pu§tile §i vistieria (hazine). Atunci afurigitul de Iancu, lutndu.-§i capul, a plecat fugind. Gindul lui Iancu era de a-1 ucide pe rege (kiral) pentru ca s I tread, el insu§i in locul acestilia.

A§a s-a §i intImplat. Oastea necredincioasI a fost nimicita. Cei care au sca,pat, an fugit, iar dintre ceilalti, unii au murit, iar alPi au fost Monti prizonieri. Azapii §i ienicerii s-au nApustit asupra carelor necredinciosului a§ezate astfel kelt sem'anau cu

o cetate. S-a dat o lupta, crInceng. Capturind carele, multi gazii an pus mina pe prazi imbel§ugate §i s-au imbogatit. Apoi,

an venit cu totil la sultanul Murad-han gaziul, spuntndu-i Bairamul sarti fie cu noroc !" §i i-au sgrutat mina cea binecuvintatl. Au stat acolo trei zile §i an praznuit. Plecind a patra zi din Varna cu mare bucurie §i multumire sufleteasca, doara.

71 Kara-Mihail (Mihail cel Negru"), adica Mihail Szjlagy, cumnatul lui loan de Hun e-

TENARIII-I AL-I osmAN

60 O.

57

an venit la Adrianopol (Edirne). Asa s-a desfasurat lupta de la Varna, care a avut loc intr-o zi de marti (sefembe) In 29 ale lunii regeb din 848 al Hegirei 72. In vremea aceasta 75 a venit insa o §tire In care se spunea : Sultanul men, Iancu cel afurisit, punindu-se ias6si. In miscare $i plecind din Belgrad, a venit la Kosovo, voind

sá se lupte cu sultanul meu". Auzind aceasta stire, sultanul Murad a pornit din cetatea Kodjadjik 74 §i, venind, s-a asezat la Sofia. Dupa, ce a trimis scrisori In alte tinuturi, a string ostile din Anatolia, scotind astfel 10 000 de azapi si 8 000 de ieniceri si salahori (cerahor). Dindu-se de veste ca, se ridic/ intreaga oaste si a ra,zboiul impotriva necredinciosilor va fi mare, an mai venit si multi oameni din restul populatiei. Erau de fatk de asemenea, 030 000 de acingii, fiind in total 100 000 de ostasi. Uzguroglu Isa era beilerbei de Anatolia, iar Karadja-bei era

beilerbei de Rumelia. Vizirii ai erau Ishak-pasa, Sarudjapasa si Halil-pasa. Acesta din urm6 a fost 16sat de sultanul Murad la Sofia impreung cu fiul au, printul Mehmed, FA cu vistieria. El Insusi (Murad), preeatindu-si carele de tunuri si pustile si sulitele de fier si scuturile (kalkan), a pornit la bgtalie. Pe de alt6., parte, bei in Tara Rom'aneased era Dan-oglu. 75. .Afurisitul de Iancu, dupg, infringerea lui *ehabeddin-pasa In Ungaria, venind in Tara Romaneasc6, 11 ucisese pe Dracula 76

si d'aduse Tara Romaneascl necredinciosului Dan-oglu. Tara RomAmeasc6, se supusese si ea acestuia ". De aceea oastea Tarii Roma,nesti, la rindul ei, trecInd pe la Nicopol, a devastat acele tinuturi. Pe de alta parte, beii de marginal Firuzbeioglu Mehmed-bei,. beilerbeiul Anatoliei, Uzguroglu Isa-bei si beilerbeiul Rumeliei, Karadja-bei, toti aCesti bei s-au inteles intre ei ca a Intimpine

oastea Tarii Rofdanesti. Mild pe neasteptate un atac peste noapte, o parte din ei an fost nimiciti, iar multi dintre ghiaurii in platose fiind prinsi, an fost trimisi sultanului Murad. Auzind

despre aceasta biruint'a impotriva necredinciosilor, sultanul Murad s-a bucurat tare. Multumindu -i lui Allah, dupg ce si-a 73 11 noiembrie 1444.

73 In timpul expeditiei impotriva Albaniei (1448). 74 NeidentificatA.

75 Dan -ogle : Vladislav al II-lea, fiul lui Dan al II-lea (1446-1456). 76 Vlad Dracul. 77 AdicA lui loan de Hunedoara.

()AUDI BIN ADII,

58

pregAtit o§tile, a plecat din Sofia. Venind la Kosovo §i ajungindu-i pe necredincio§i din urm6, s-a ciocnit en ace§tia. Afurisitul de Iancu §i-a tint tunurile In fata, §1, Intarinduli coal reii §i pedestra§ii, a rAmas In spatele lor. Tr Agind din tunuri §i din 61 o. pu§ti §i din zenberecuri, au stirnit o vijelie. Cetele celor don parti s-au Inegierat Intre ele §1 necredincio§ii In platose, ie§ind din spatele candor, au respins aripile dreapt6 §1 sting& ale o§tii sultanului Murad. 0§tile din Anatolia §i. din Rumelia s-au invalmkit, iar necredincio§ii In pla,to§e fiind acoperiti cu zale, nimeni

nu putea sä stea in fata lor. De aceea au plecat din fata necredincio§ilor care an ramas In mijloc. Atunci gaziii i-au mAcelArit on sabiile atit din spate cit §i din pArti. < Descrierea amanuntitii a bAtAliei de la Kosovo, din 17-18 octombrie 1448, la care participa si printul Mehmed. Urmeaza descrierea infringeril ostii crestine>.

63 0.

Gaziii, alungindu-i §i nimicindu-i pe necredincio§i, s-au

raspindit in toate parile. Afurisitul de Iancu, vIzind toate acestea, §i-a invoit oastea §1, spunind :

Plec

sa-i lovesc pe turci pe la spate", a in§elat oastea sa. Apoi, lini§tit §i Ma% grij1, a fugit In alt5;parte. In acest timp, gaziii, simtind fuga lui Iancu,

au venit §1 s-au rAzboit Rug& carele lor 78. Dinkntrul carelor se tragea cu tunurile, pu§tile $i zenberecurile, din care pricin6 an pierit multi oameni. In cele din urml, devastInd §i prIdind, 64 0. gaziii le-au luat §i s-au s5turat cu lucrurile de prada. Cu aceast& bucurie, ei an venit plini de mindrie la sultanul Murad-han, i-au

sArutat mina §i i-au urat : Bairamul s5i-4i fie cu noroc !". Au prIznuit §1 au petrecut acolo timp de trei zile. A patra zi, 123 C.

sultanul Murad, Impreuna, cu fiul slu, Mehmed, §i cu oastea sa, s-a intors en bucurie la Adrianopol (Edirne). A§a s-a desfkurat lupta de la Kosovo, Intr-o zi de vineri, in a 24-a zi a lunii §aban, din 852 79. Dupa, anul 852, sultanul Murad-han gaziul nu a fkut

expeditii, ci a stat la Adrianopol. Beilerbeiul Karadja-bei, mergind en oastea rumeliotA, a reparat eetatea Giurgiu (Ierkokii). Sultanul Murad-han 1-a lnsurat pe fiul slu, prin.tul Mehmed, la Adrianopol. 78 Ale crestinilor. le 23 octombrie 1448.

TEVARIH-I AD-I OSMAN

64-70 0.

59

. 71 O.

124 c.

In 859 al Hegirei88 a mers81 Inca o data la Belgrad. Punind a/

toarne tunuri mari, le-a transportat acolo §i, a§ezindu-le, a inceput sa bata . Karadja-bei, beilerbeiul §i-a gasit o moarte de martir. Dupai aceasta, urmind un iure§ asu-

pra cetatii, afurisitul de Iancu, care era pe atunci rege (kiral), a adus o§ti puternice din lJngaria §i le-a akiezat In. cetate. Acestea an atacat, la rmndul lor, din cetate §i, razboindu-se astfel, neeredincio§ii an objinut victoria. Sultanul Mehmed-han gaziul a auzit §i a vazut cum s-au nimicit cele doua o§tiri, macelarindu-se 72 0. 1ntre ele. Afurisitul de Iancu, ie§ind, a venit §i el Insu§i din cetate

§i, atacind tunul nostiu cel mare, s-a dat o lupta crincena,Inclt an murit multi oameni §i de la musulmani §i de la necredincio§i. In. cele din urma, neputindu-se lug §i sultanul Mehmed

vazind aceasta, s-a ridicat din fata cetkii §i. a plecat zicln.d : A§a a lost voia lui Allah I". In lupta aceea afurisitul de Iancu a lost atins de o sageata. De§i a lost rant, acest lucru in s-a §tiut. Ace§tia (turcii), ne§tibad , an plecat din fata cetkii. Afurisitul de Iancu a murit din pricing acelei rani. Pe de alts parte, sultanul Mehmed a acordat beilerbeilicul Rumeliei supusului sau Mahmu.d-pa§a 82, iar ca viziri ii. avea pe Zagnos-pa§a §i Velieddinoglu Ahmed-pa§a. . 73 co. 125 C.

In anul Hegirei 86584, sultanul Mehmed, Mind iarki expeditie in vilaietul TUB. Romane§ti, a trecut apa Dunarii. Nu a putut sa dea lupta on afurisitul voievod Dracula-oglu Kazan 88, caci acesta nu a venit fat& In fata, el a atacat peste

0 22 decembrie 1454-10 decembrie 1455. De fapt evenimentul de mai sus s-a petrecut In 1456.

81 Sultanul Mehmed al II-lea (1451-1481). 82 Mahmud-pa§a, mai tirziu a devenit mare vizir. 88 28 octombrie 1459-16 octombrie 1460. 84 17 octombrie 1460-5 octombrie 1461. 85 Dracula-oglu Kaztklt : Vlad Tepe§.

ORUDJ BIN ADIL

60

noapte, dar n-a izbutit 86. Fugind, el a plecat in Ungaria, unde craiul unguresc 87 1-a inchis. Dupg, ce an trecut cI iva ani, sco-

tindu-1 din Inchisoare 1}i socotind a nu piara oastea sa, 1-a trimis .

Iancu a mers asupra oqtii din Anatolia. Beilerbeiul Anatoliei a murit ca un martir 87. De asemenea, an ea.zut i multi murind ca ni§te eroi. Oastea Rumeliei, retra, sangeacbei

gindu-se, a dat peste un loc strimt. .

Aceastl victorie s-a intimplat in anul Hegirei 847 89, de mina sultanului Murad-han gaziul, fiul sultanului Mehmed Vladislav I, regele Ungariei. 35 Ioan de Hunedoara. 38 In fruntea ogtil creqtlne. 37 Tn cronica lui Orudj bin Adil i se di gi numele : Gheiki Karadja. 88 Viceguvernator, avtnd ca insigna un tui (tug). 88 1 mai 1443-19 aprilie 1444; lupta a avut loc de fapt la 10/11 noiembrie 1444. 8

TEVARIH-I AL-I OSMAN

123

(cap. 120)

91

ACEST CAPITOL EXPLICA YN CE CHIP NECREDINCIOSUL DE UNGUR, VENIND LA KOSOVO, S-A LUPTAT CU SULTANUL MURAD -HAN

GAZIUL $1 CE FEL DE CAPETENII (BAN!) ERAU CEI CARE VENISERA CU UNGURUL 124

.

L-au Intrebat, §i martaloz Dogan a vorbit astfel : Unul dintre ace§ti mai mari este banul le§esc (Lek-ban), altul e banul ceh (Ceh-ban), unul este fiul banului de Liik ,) 40 §i unul este banul de Sekvelet (?) 41. Toti ace§tia slut mari padiphi

ai vilaeturilor ungure§ti §i fiecare dintre ei este un ban asem5mAtor cu craiul, dar izvorul r5atkilor este lancu . El este eel care, treclnd fn fruntea lor, 4i aduce. Indata, ce sultanul a aflat adevarul despre ei, dup6 ce s-a Inchinat celui

de sus, a plecat drept prin Sofia ; a strins Ins, toat5, oastea intregului vilaiet. Pentru acest r5zboi dint an venit In expeditie oameni chiar $i de la Karamanoglu 42. . 125

SimbAta, iarki s-a dat o mare lupta, Mii de viteji, mi§cIndu-§i trupurile §i dindu-§i sufletele, an murit ca ni§te eroi. De asemenea an c5zut §i numero§i bani de-ai necredincio§ilor.

Multi an fost prin§i de vii. lancu a fugit ; la fel §i banul de Liik ('d) a fugit §i el ; banul de Sekvelet a cazut ; banul le§esc (Leh) a cAzut prizonier, dar nu s-a §tiut §i a scapat fiind vindut din mina, In mina, .

t26

Aceasta, victorie s-a Intlmplat In anul 852 al Hegirei 0, la Kosovo, unde, impreuna, cu sultanul Murad-han gaziul, se afla ¢i fiul sbu, printul (sultan) Mehmed-han gaziul....

40 Lilk (9) ban, in alte cronici (de exemplu Sa'adeddin) in loc de Lilk apare Eflak (Tara RomaneascA). Ar fi deci vorba de Vladislav al II-lea, voievodul TArii Romfinegti. " Poate secuiesc. 42 Karamanoglu Ibrahim. 42 7 martie 1448-23 februarie 1449.

A*Ix-PA.9A-ZADE

92

ACEST CAPITOL EXPLICA CEEA CE A FACUT SULTANUL MEH138 (cap. 127) MED -HAN4' GAZIUL DUPA CE A MERS LA BELGRAD $I, IN SFIR$IT, CE S-A INTIMPLAT ACOLO

.

Intr-o zi an v§,zut c6, acolo unde acest Naradja 45 voia s.

tread, au venit pe neasteptate multi ostasi necredinciost In fruntea acestora venind blestematul de Iancu, el s-a asezat acolo. Ei an adns de asemenea e i pe apa, numeroase corAbii. In sfirsit, lupta a Inceput sl fie din ce In ce mai crIncena.

amindou& partile s-au razboit tare. Intr-o zi, deodatI, pe dud Karadja-bei statea In Intkiturtt (meterez) §i poruncea sa se trag4 cu tunurile, s-au prAbusit scIndurile meterezului sgu gi eazind un bolovan (pranki), 1-a atins si el a murit Ca un martir. Pe de alts parte si vasele se luptau pe apg. tii

n frunte cu sultanul, an Incercat prin citeva atacuri crincene sa intre In cetate, dar nu au reusit' din cauza.contraatacului, precum si din cauza tradaril ostii de Rumelia>.

Padisahul, vazInd aceasta, a plecat din acel be si s-a Intors cu noroc In propriul slu vilaiet. i aceast5, expeditie sfintg, s-a Intimplat In anul 860 al Hegirei 48 ... 154

ACEST CAPITOL EXPLICA IN CE CHIP MEHMED-HAN GAZIUL

(cap. 137) A TRECUT IN TARA ROMANEASCA (EFLAK) $1 CE A FACUT ACOLO

Inte lege deci, hei scumpule, ca atunci clad i-a acordat-o. Necredinciosii an deschis poarta cetItii gi steagul (sancljak)

islamic al padisahului a intrat gi in aceast/ cetate, iar muzica imparltease/ a Inceput a/ cinte. La porunca padisahului credinciosii 79 an intrat in marl, si an scos din cetate prinsii care trebuiau scosi. Padisahul a daruit ostirii sale multi robi. De asemenea multi au fost surghiuniti la Istanbul, iar un numgr a lost trimis la Eski-Biga 71, din .Anatolia, spre a face s/ infloreasca, acele provincii (vilaiet) de ling/ Eski-Biga. De asemenea numeroase biserici de-ale for an lost transformate in meceturi, iar gaziilor li s-au dat casele ramase goale. Venise aici gi hanul79 tinutului Deft -i , cu ostile sale, ca sA shijeascl. Acestora de asemenea li s-au dat multe daruri. Sultanul a numit in Akkerman un cadiu §i s-a citit hutbe 78 islamic, iar rug/ciunea (narizaz) de vineri s-a tinut in numele 68 Mecet (mesgid): locas de rugaciune pentru musulmani.

69 Viad CalugArul (1482- 1495). 70 Adica turd!. 71 Eski-Biga (Biga Veche"), ora' in Anatolia apuseanA, la 20 km de Marea de Marmara.

72 In cronica lui Orudj b. Adil se spune cA se numea Murtaza han. De fapt era Mengli Ghirai (1469-1474 $i 1478-1514). 72 Hutbe :

predica tinuta la moschei in ziva de vineri.

AVX-PA$A-ZADE

100

sultanului Baiazid. Ba chiar s-a citit hutbe in amindouI orasele 74.

AceastA cucerire s-a intimplat In anul 889 al Hegirei 781

fiind Melia de sultanul Baiazid-han. Aceast6 cronia (Menakib) s-a sfirsit In anul Hegirei 889 in a 20-a zi a lunii regeb 782 intr-o zi de duminieg (yekfenbe). 190

ACEST CAPITOL EXPLICA DIN CE PRICINA ALI-BEI, BEILERBEIUL RUMELIEI, A FACUT EXPEDITIE SFINTA. (GAZA) IN VILAIETUL

MOLDOVEI, IN CE CHIP A PLECAT ACOLO SI CE A FACUT IN ACEL VILAIET

191

Cind sultanul Baiazid-han gaziul, sultanul erou al Islamului, a cucerit vilaietul Chi lia $i Akkermanul, unit dintre necredinciosii fatarnici ai acelui vilaiet nu s-au supus din toast/ inima. Ei an trimis stire lui Kara-Bogdan-oglu 77, spunindu-i : Pregateste-te si vino ca s6-ti cram cu noroc cetatea, luin.d-o de la

turc". Kara-Bogdan-oglu, la rindul sau, preggtindu.-si toate armele i scarile yi stringindu-$i oastea, a vent in timpul noptii. In acelasi timp, oamenii At din cor6bil s-au apropiat de cetate pe apgs. Iar fatarnicii necredinciosi din'auntrul si din afara entatii, fiind cu ochii la drum, ii asteptau pe acestia. Acesti necredinciosi care an uneltit traduea $i -au pus in gind sa ri piardp, pe gaziii care p'azeau cetatea 78.

Intr-un cuvint, in timpul noptii au pus scarf ceVatii ca s'a se urce pe ea. Cu ajutorul §i prin grija lui Allah, s-a intimplat ca gaziii care se gbeau in cetate sa simta, aceste fapte ale necredinciosului. Mare-i Allah ! Gaziii nu s-au miscat, dar s-au pregatit cu totii. Unit dintre necredinciosi, urcind pe seki

in sus, an intrat In cetate. Atunci gaziii, toti deodata, strigind : Mare-i Allah 1", an tras s6bille asupra necredinciosilor, mama.rindu-i ping, in zori. S-a ajuns pina acolo inch Kara-Bogdanoglu abia si-a scgpat capul. De asemenea an prins de vii multi 74 Chilia §1 Akkerman. 75 30 ianuarie 1484 17 ianuarie 1485. 75 19 august 1484. 77 Stefan cel Mare.

" Aici textul nu e suficient de cIar. Se poate traduce §i prin : au Ii cut ca gaziii care plizeau cetatea sal piara".

TEVARIH -I AL-I OSMAN

101

necredinciosi care venisera Impreuna, cu el. Fkindu-i prizonieri, i-au trimis in fata padisahului. Padisahul, la rindul au, a fatut asa cum se cuvenea impArAtiei ; Allah cunoaste mai bine ceea ce este drept. SI vezi ce a adus necredinciosului viclenia sa : Dkimindu-i-se casele, el fuge din tinut. Fill i fiicele sale se despart de avutii, Vezi ce a fAcut i ce a c'azut pe capul lui ! In sfirsit, hanul a poruncit unui supus de-al sau astfel : Du-te i intrI in Cara acelui necredincios afurisit. Du-te si la ceatile pe care le-am cucerit. El a venit noaptea sa fure cetatea, to Ina du-te la el ziva $i nu pe ascuns ; fa totul ca s, vii fat, In fata, cu acel necredincios. S'a nu fii nepaskor. Daa, Allah to va ajuta cu marea sa Indurare, sa to rkbuni $i s5,-i vii

de hac. De nu-1 vei intilni pe acel necredincios, atunci sa -i

pustiesti vilaieturile, sa dkimi si s, devastezi §i sa plrjolesti In asa fel, inch a nu r/minI bucurie i belsug. i Intilnind barbati sau femei dintre necredinciosi, s/-i faci robi". Acest supus, la rindul au, ascultind de porunca padisahului, a pornit la drum. 192

Asa a pornit .Ali-bei cu gindul de a face o expeditie sfina. Ajungind pe malul Dunkii, a trecut apa fara sovaire In partea cealalta, si a intrat In vilaietul Tkii Romanesti. Bell si c5.1Iretii (sipahi) Tariff Romanesti, stringindu.-se, au venit cu supunere. Ei au mers impreunI cu..Ali-bei i In a 25 zi a lunii Saban 79 au intrat in vilaietul Moldovei (Kara-Bogdan). Numerosi boieri (bei) ai Moldovei, Intilnindu-i, s-au supus. Dar Kara-Bogdanoglu se Meuse nevkut si nu se stia wade se easeste. L-au cgutat prin paduri, In vii $i In cimpii mai multe zile, nel'asind nici un loc necercetat. Nu s-a gasit nici urm'a' de Kara-Bogdan-oglu si

el n-a apkut. In sfh.sit, au pus mina pe o iscoadI (dil) din oastea acestuia

si 1-au intrebat : Incotro a plecat Bogdan-oglu sau uncle se afra ?" Acel prins (dil) a vorbit asa : Kara-Bogdan-oglu a plecat si s-a dus In vilaietul lesesc". " 25 Saban 890 = 6 septembrie 1485.

A$PK-PA$A-ZADE

102

Atunci beilerbeiul, la rindul sgu, a poruncit gaziilor de 'WO el : Viteji, loviVi acest vilaiet !". Gaziii, auzind aceasta, s-au repezit in toate pgrVile, au lovit si an devastat si an pirjolit

aceasta Vara.. Ei au atacat din toate pArVile si an luat multe prg,zi. Gaziii au fgcut rost de bunAtftVi $i de lucruri IAA de sfirsit,

de our si argint, precum si de diferite feluri de stofe preVioase. Ei se leneveau 81 mine cu dinsii vitele, zicind a acestea preWiese prea putin". Beilerbeiul de asemenea a plecat si a dgrimat si a incendiat capitals Moldovei 80 . A pustiit si a ruinat seraiurile sale. Totodata, a devastat si a ruinat §i a pirjolit multe orase $i sate. Pe gaziii care plecaser& impreun& cu el i-a satnrat de prIzi. In tale din urml, din naila lui Allah, s-au inters teferi si sainatosi sit indreptindu-se cu mare cinste, au venit in slujba padisahului. intrebare : Acest Sara-Bogdan-oglu ce fel de necredincios

este c6 astfel de nenorociri s-au abatut asupra vilaietului san si el insusi nu a gash loc unde Ali adgposteascl capul i La aceasta intrebare am rAspuns in versuri (nazm) : El 11 dicase pe craiul unguresc, Frinse si arcul lui Suleiman-bei, Speriase $i pe cal din Tara Romaneasca, (Eflak), De multe on si Vara acestuia. De asemenea a stat faV5., In faV6 si cu sultanul Mehmed.

Oastea i-a lost nimicitA, dar s-a luptat bine. El si-a scapat capul din rniinile dusmanului. Acesta este necredinciosul care a intent multe osti. Era trufa§ si nenorocit si plin de zel (gayreti roar), Dar a fugit f6ra, rusine do Ali-bei. M'AreVia lui Baiazid-han 1-a Mout sai fugg,,

Si s6, treacg In Vara banului lesesc. Mai 81y aerie despre maareVia acestui han Si despre zelul supusului sga, All 82. ... Aceastg expeditie impotriva necredinciosilor a twat be in anul 890 al Hegirei 83, fiind Intreprins/ de Ali-bei supusul sultan.ului Baiazid-han. 80 Suceava.

81 Adica autorul cronicii : Aft-pa§a-zade. 88 Mihaloglu Ali-bei. 83 18 tanuarie 1485

6 ianuarie 1486.

TEVARIII4 AL-/ OSMAN 195

.. .

103

Din imprejurimi au Inceput sä yin/ la tronul impara-

tiei -sale 84 solii padiphilor. Astfel, au vault doi soli din par-

tea padisahului unguresc ; de asemenea a venit la sultanul Baiazid un sol si de la leah ; de asemenea a venit un. sol §i din partea padisahului Tarii Rom'ane§ti (Eflak path phi), de la padisahul de Paine (Firenk) si de la sultanul din Egipt (MUM, precum Qi de la padiflahul Indiei (Hindustan). Ace§ti soli, axatati mai sus, au venit toti deodat& la sultanul Baiazid §i s-au InfAtitiat la tronul situ, primind binefacerile favorurile sale, apoi s-au Intors In taxile lor, Imbogittindu-se fiecare In parte In impatrAtia sultanului Baiazid. 218

ACEST CAPITOL 85 EXPLICA DIN CE PRICINA. ALI-BEI, BEILER-

BEIUL DE RUMELIA, A FACUT EXPEDITIA SFINTA IN MOLDOVA (KARA-BOGDAN) $1, PLECIND IN ACEL VILAIET, CE ANUME A FACUT ACOLO

Dupg ce sultanul Baiazid-han a cucerit Chilia $i Akkermanul, unii dintre necredincio§ii fltarnici ai acestui tinut nu s-au supus din suflet. Ace§tia an trimis lui Kara-Bogdan-oglu urmatoarea §tire, zicin.du-i : Pregate§te-te sa lualn sa-ti dAm cetatea". De asemenea, moldoveanul (Kara-Bogdan) a pregatit sari

§i, adunind apoi oaste, a Inarcat corabiile. Yn timpul noptii, el a ajuns pe apa, ling& cetate. Acei necredincio§i fataznici erau preggtiti si tot acei necredinciosi fatarnici au f Mut s§, dispar&

gaziii care pIzeau cetatea. Yn sfirclit, an pus sc6ri la cetate $i unii dintre gazii, simtind,

an Wilt pin& chid necredincio§ii s-au urcat deasupra cetatii. Atuncigaziii, strigind Mare-i Allah", au Inceput sa dea cusgbiile. *IL asa i-au m&cel&rit cu sabiile ping In zori. Kara-Bogdan-oglu $i -a sc6pat capul cu mare greutate. De asemenea au prins multi necredincio§i care veniserA impreung, cu el §i i-au trimis la mAria-

sa padisahul, care la rindul sa.0 a f6cut acestor necredincio§i ceea ce se cuvine Impargtiei sale. Sa vezi ce a adus viclenia necredincio§ilor, Daalmindu-i-se casele, el fuge din tinut. " In text : Dead. 85 Acest capitol este o variants dupA un alt manuscris a expeditiei lui All-bei In Moldova

(vezi anexa editiei dupA care s-a fdcut traducerea).

A*1K-PASA-ZADE

104

fiice se despart de avutii. Vezi ce a fost el si ce a cAzut pe capul lui.

In sfirsit, poruncind acestui supus al au, hanul i-a zis : )) Du-te gi intrA in Cara acelui necredincios. El a venit in timp

de noapte la cetAVile pe care le-am cucerit, ca a le fure. Tu du-te la lumina zilei si pe faVA. De asemenea, sa depui stAruinVA impotriva acestor necredinciosi i, prin grija lui Allah, a to razbuni. De nu-1 vei putea intilni pe acel necredincios, a pustiesti gi sd pirjolesti vilaieturile sale, iar pe oamenii sli sA-1 faci robi". Acesta, supunindu-se poruncii paclisahului, si-a pus in gind sA facA o expeditie sfintA. 219

.

El a pornit cu end de expeditie §1, trecind apa Du-

i:Axil, a intrat in vilaietul Tariff Romanesti.

Multi bei ai Moldovei s-au supus. Cit priveste pe KaraBogdan-oglu, nu se stia nimic despre el. Gaziii an cutreierat mai multe zile muntii, vile si colinele de acolo. Cu toate acestea nu an dat de urma acestui Kara-Bogdan-oglu. In sfirsit, a fost prins un necredincios din oastea acestuia. Acel necredincios a spus 0, a plecat in vilaietul au" 88 De asemenea, beilerbeiul a dat poruncl gaziilor : largsi mergeti in vilaietul au". Gaziii, la rindul tor, incalecind, au atacat imprejurimile. Au luat din toate pkVile prAzi foarte bogate, a caror pretuire numai Allah o poate $ti. Gaziii au pus mina pe nenumkate lucruri frumoase i plAcute din our gi argint. Dar nu le placea a mai mine yi vitele, zicind ca, n-au prea

mult pret. Beilerbeiul de asemenea a dat foc si a dkimat capitals Moldovei, distrugind palatele (kofk) i seraiurile sale. In acelasi timp a devastat si pirjolit o multime de orase si sate. Apoi s-a intors cu cinste in slujba padisahului. Intrebare : Acest Kara-Bogdan-oglu ce fel de necredincios

era el aceste nenorociri s-au abatut asupra capului sAu :ii a vilaietului sAu Rdspuns (gevab) :

El it alcase pe craiul unguresc, Frinse

gi

o In alt ms. : a plecat

arcul lui Suleiman-bei. $i

s-a dus in vilaietul lesesc" (vezi mai sus p. 101

TEVARIH -I AL-I OSMAN

105

Speri ase ¢i pe eel din Tara Rom'aneascI, De multe on speriase §i Vara acestuia.

El a scat fag in fag cu sultanul Mehmed. Oastea sa a fost nimicita, dar s -a luptat bine. El §i-a scgpat capul din mIinile duonanilor. Acesta este necredinciosul care a Infrint multe osti. Era trufaki, nenorocit qi plin de zel pentru rgutate (bed gayreti vary.

Maretia hanului Baiazid 1-a pus pe fugg,, FIcindu-1 sa treaa In Cara banului le§esc. Aceastl expeditie /mpotriva necredincio§ilor s-a Intimplat

In anul 890 al Hegirei 87, fund IntreprinsI de .Ali-bei, robul sultanului Mehmed 88.

87 1485-1486.

" De rapt Baiazid al II-lea (vezi mai sus).

VII

MEHMED NERI

Despre viata lui Mehmed Negri se cunosc relativ putine date. Este originar din Anatolia, dar nu se tie localitatea In care s-a nascut, dupa cum nu se cunoaste nici anul nasterii sale. Mehmed Negri a trait In vremea, domniei sultanilor Murad al II-lea (1421 - 1451), Mehmed al II-lea (1451

1481), Baiazid al II-lea (1481-1512) si Selim I (1512-1520), avind deci posibilitatea de a cunoaste ca martor ocular evenimentele unei perioade destul de lungi din istoria Imperiului otoman. Dupa afirmatiile color care dau unele relatari despre viata lui Negri, rezultA ca el fAcea parte din tagma, caxturarilor si a ocupat mult6 vreme functia de dascM (milderris) la Brusa. Negri 1111311§i mentioneaza, a in 1481/886, In momentul izbucnirii rAscoalei ienicerilor, indata, dupa, moartea sultanului Mehmed al II-lea, se afla si el In cortul marelui vizir. Deci la, data respectivA Negri avea o virstA destul de inaintata ei ocupa un loc insemnat printre carturaxii vremii, ceea ce fi daduse posibilitatea de a se numgra printre cei din anturajul marilor demnitari ai sultanului otoman. Dupa

toate probabilitAtile, Negri a murit pe la anul 1520/926 la o virstA InaintatA.

Negri a rAmas cunoscut in istoriografia otoman printr-o operA de istorie universals, intitulatg, Djihannuma, compusl din ease pArti (Kism).

Primele cinci pArti ale acestei cronici, care Incepo de la Adam, n-au fost Inca, descoperite. S-a pAstrat numai partea a sasea In care se trateazA istoria osmanilor si care este cunoscutA In general sub denumirea de : Tarih-i al-i Osman (Istoria dinastiei otomane) Aflindu-se in numeroase manuscrise, en uncle deosebiri intre ele, ei fiind. unul din izvoarele narative principale pentru istoria Imperiului otoman, cronica lui Mehmed

Negri a atras atentia multor istorici orientalisti care, analizlnd -o fie pe baza maul singur manuseris, fie pe baza studiului comparativ al diferitelor

108

MEHMED NE413.1

manuscrise, au tras o serie de concluzii si an emis numeroase ipoteze atit

In legatura en viata lui Ne§ri cit qi. cu cronica lasata de el. Se poate afirma ca nici un alt cronicar otoman nu i-a preocupat in ala masura pe orientali§ti in general §1 pe turcologi In special. Numarul

studiilor despre acest cronicar se ridica la peste 20. De mentionat ca discutiile in jurul vietli qi operei lui Ne§ri nu. slut Inca incheiate Qi ele vor continua atita, timp eft vor lipsi izvoarele care sa aduca mai multa lumina asupra personalitatii of asupra operei sale. PlecInd de la epoca In care a trait Nevi of constatind oarecare asemanare intre cronica sa si alte izvoare narative otomane, ca de pilda cronicile lui Akiik-pa§a-zade, Bihi§ti, Idris Bit lisi, unii turcologi se indoiesc

de originalitatea operei sale, considerind-o o compilatie sau chiar atribuindu-i izvoare pe care nu le putea folosi. Dup/ ultimele cercetari se pare ca Mehmed Nevi §i-a scris cronica

In doua variante. Pe prima a dedicat-o sultanului Baiazid al II-lea, ceea ce rezulta §i din elogiile pe care le aduce acestui sultan in manuscrisul care se opre§te la anul 1485. In varianta mai noun, datind probabil

din 1517-1520, el a copiat cu unele prescurtari prima variant/ §i a continuat-o cu tratarea evenimentelor §i pentru vremea sultanului Se lim I.

Debi influenta limbilor araba §i persana creitea din zi in zi §i cu toate el Ne§ri cuu.ofitea aceste limbi, el §i-a scris totu§i opera Intr-o limb/ turceasca simpla, pe intelesul carturarilor de rind. Relatarile sale slut foarte importante atit pentru inceputurile formairii

statului otoman cit of pentru perioada expansitmii turcilor In Peninsula Balcanica. Izvoarele cronicii lui Ne§ri nu slut suficient de cunoscute. El aminte§te de uncle surse mai vechi, printre care till persane, dar nu

le mentioneaza decIt foarte vag. 0 buns parte din relatarile sale se bazeaza pe povestirile participantilor la diferite evenimente sau chiar pe observatiile personale ale autorului. In schimb, este §tiut faptul ca opera sa a constituit o Bursa important./ pentru cronicari ulterior! ea, : Mustafa Ali, Sa'adeddin, Solakzade, Miinedjgimba§i §.a., care o citeaza deseori in cronicile lor. De§i se prezinta ca o opera de compilatie, Indeosebi pentru partea mai veche, cronica lui Nevi cuprinde totu§i o serie de consideratii interesante cu privire la formarea emiratului lui Osman §i la cre§terea puterii turcilor osmanlii in Europa §i Asia, pin/ pe vremea domniei sultanului Selim I, repsezentind maul din izvoarele pretioase ale acestei perioade.

MEHMED NE$R1

109

Prima editie a cronicii lui Nevi a aparut In Turcia In 1949 sub lngrijirea lui Faik Re§it Unat §i. dr. Mehmed A. Kiiymen 1. Dupai doi ani turcologul Fr. Taeschner a scos o editie facsimilara. In doul volume, dup6i dou'a variante, cu o intro ducere In limba germana, 2. Recent a aparut §i o contribujie In limba englez6 S.

Extrasele araturate au fost traduse dup/ editla lui F. Taeschner, folosindu-se cele doug variante. Bibliografie: O.M., III, p. 150 ; G.O.W., p. 38-39 ; E.I., III, p. 964 ; Akdes Nimet Kurat, Bizans'tn son ye osmanitlarin ilk tarihcileri (Ultimii istoriografi ai Bizan(ului gi primii istoriografi ai Imperiului otoman), In Tiirkiyat Mecmuast", III, 1935, p. 186, 191 -192; Fahriye Arik, Onbeginci astr tarihcilerinden Negri' nin hayatt ve eserleri (Viola gi operele ha Negri, unul dintre istoriografii secolului at

XV-lea), Istanbul 1935 ; Faik Resit Unat, Negri Tarihi ilzerinde yaptlan caligmalara toplu bir bakig (Privire generald asupra cercetdrilor despre cronica lui Negri),

In Belleten", 1943, nr. 25, p. 177-201 ; idem, Milverrih Melunet Negri'nin eseri ye hayali hakktnda (Despre viafa f i opera cronicarului Mehmed Negri), In Belleten",

1957, nr. 82, p. 297-300.

1 Mehmed Negri, Kitab-i Cihan-nitmd. Negri larihi . . . (Oglinda lumii. Cronica lui Negri),

I, Ankara, T.T.K. Basimevi, 1949, XVI, 419 p. (text §i transcriere).

2 Gihanniima. Die altosmanische Chronik des Meulana Mehemmed Negchri, I, Hrgb. Franz.

Taeschner. Einleitung and text des Cod. Th. Menzel, Leipzig, I (1951), V + 31 + 255 p. si II (1955), XII + 18 + 325 (279) p. (Rec. In S.A.O, II, 1960, p. 289-295). 3 Neshri's History of the Ottomans. The sources and development of the text by V. L. Ménage London, Oriental series, 16), Londra, Oxford Univ. Press., 1964, XVI + 86 p.

DJIHA.NNTIMA. TARIH-I AL-I OSMAN (ed. Fr. Taeschaer, Leipzig, I, 1951, II, 1955)

FAPTELE LUI LALA-SAHIN IN BOSNIA

I 65 II 101 I

66

II 103

... De acolo sultanul (hiinkiar) 1 a poruncit ghiaurilor care plateau tribut sa se pregateasca cu arme . Cei din. Kiistendil 2 §i Seragil s-au pregatit cu totii. Dar doi dintre ghiauri, razvratindu-se, nu an venit. Unul era isman (Susmanos) 4, fiul lui. Alexandros, care luase pentru fiul sau pe fata craiului (tekiir) Laz 5. Celalalt era Dobrudja-oglu Iuvaki 4. Acesti doi afurisiti, razvratindu.-se Impotriva sultanului , n-au venit la oaste. RASCOALA LUI ALEXANDRU SISMAN (SUSMANOS BIN SANDROS) $I TRIMITEREA LUI ALI-PASA 7 DE CATRE MURAD HAN

II 104

Poruncind vizirului sau .Ali-pasa, sultanul i-a spus Treclnd marea cu 30 000 de ostasi (er), sa dai foc $i sa distrugi si sa devastezi vilaietul lui Susmanos". . VILAIETUL LUI SISMAN (SUSMANOS) SI NUMELE CETATILOR

I

67

Tinutul lui Alexandros-oglu Susmanos se intindea pe malul fluviului Dunarea, In partea Adrianopolului, in fata Tariff Romanesti (Eflak). Pe malul de dincolo al Dunarii se afla Tara Romaneasca, iar pe malul de dincoace era Cara lui *isman. .

1 flunkictr, forma abreviata din hudavendikiar, adica robul lui Allah", unul din epitetele sultanilor otomani Incepind cu Murad 1 (m. 1389). 2 Kilstendtl: localitate In Bulgaria, la 70 km SV de Sofia. 3 Seragil (?): probabil o localitate lInga KCstendil. loan $igman, tarul Bulgariei rasaritene (1371-1393). 5 Lazar, despotul Serbiei (m. 1389).

Adica Ivanco fiul lul Dobrotici", despot cu re§edinta la Varna. 9 Ali-pa§a: Mare vizir °roman (m. 1406), fiul lui Kara-Halil Djandarll.

DITHANNUMA, TARIH-I AL-I OSMAN 1

... Susmanos, v/zInd ca vilaietul sau 4i va, selpa din

69

II 108

111

mina, s-a 8f/tuft cn dregatorii -Phi sale. Toti an gasit de euviinta ca el sa, meargl la sultanul 0 sa, arate supunere. Apoi

imbrlcind kefinul 9, a venit la lanbolu unde s-a aruncat la picioarele calului sultanului

1i,

tunilindu-se, a cerut iertare

fn diferite feluri. El a spur : Nu am altli cetate si alt oraq. mai bnn decit Silistra. S/-1 dau sultanului meu zi sa-i fiu rob pe vecie, numai sarmiierte pacatele §i inima sultanului meu

a nu se mine Impotriva mea". La rindul sau, sultanul i-a iertat p/catele. II 109

I 70 II 111

.

Apoi , mergInd la marginea Dungrii, a luat

Berkozul 9 OH tot ce se g/sea in el, piuilnd apoi acolo ostasi.

Dup/ aceea, a trimis un om la c/petenia (tekiir) *i§tovului (Ziftova) care, nesupunindu-se, a Intarit cetatea si a pornit la lupta. Razboindu-se &ova zile, In cele din urma., armele ghiaurilor s-au isprAvit gi ei an fost infrInti. Atunci ei au deschis poarta si, venind, s-au supus de nevoie cu totii. Pornind de acolo a cucerit, de pe malurile Dunarii, fortlretele (berkozlari) pe care, treclnd, le luase valahul 1° si, hind In robie pe locuitorii lor, a plecat de acolo

si a atacat Nicopolul, deoarece isman fugise i intrase acolo. . I 71 II 114

si

dupA accea s-a

In sfIrsit, Laz, trimitind oameni la tori ghiaurii, a cerut ajutor de la, ei. Sosind ajutoare din Tara, Romlneasel

(Eflak) si de la unguri si de la cehi si de la sirbi (Sirf)

tii

de la albanezi si de-la bulgari (Ulgar) tii de la, frinci (Firenk) s-a adunat o oasts de ghiauri atit de numeroasli cum nu s-a mai vlzut de atunci. I

72

Se spun el de la ghiauri s-au steins vreo 500 000 de ostasi.

8 Kefirt : cAmasa cu care ant ImbrAcati la inmormintare mortii la musulmani. Berkoz sau Burkoz ; din text reiese ca ar fi o cetate mica pe malul drept al DunArli, in Bulgaria. Poate fi ii Burgaz, Ceatal-Bulgaz sau Lale-Bulgaz. Cuvintul berkoz are §I sens de

intaritura", fortAreata".

1° Aid in sens de domnul Tarn Romane§ti, Mircea cel BAtrin.

MEHMED NE-5RI

112

.

I 75 II 119

Si craii care se aflau Rugg Laz an spus multe lucruri

fara noiraa, §i cuvinte josnice. Vilk-oglu. " a graft : Intii de toate, eu sing= pot sa, fiu de ajuns pentru turc ; nu e nevoie de altcineva". Venetianul (Venedik) si eel din Tara Romaneasa, (Iflak), pe scurt toji, hind turmentati, au spus vorbe de§arte. .

I 80

II 126

Lazar> a pus la dreapta sa pe Vlllioglu, iar la stinga pe bosnieci. Pe frinci §i pe cei din Tara. Romaneasc6 §i pe arnauti §i pe unguri §i pe cehi $i pe bulgari (ulgar) i-a pus In cele dou6, pariri, iar el a mamas Intro rInduri. .

I 84

II 131

I

85

II 133

", lasfnd iarki la Serres pe Evrenos ", s-a dus §i a cu.cerit Vodina 15 kii Cetruzul (Cetruz). Firuz-bei, la, rindul sg,u, treclnd pe la Vidin, a Mout incursiune In Tara Romaneasc6, (Eflak) §i s-a Intors plin de prad5, 16. . . . PLECAREA SULTANULUI BAIAZID SPRE KASTAMONU $1 INTOARCEREA SA SPRE TARA ROMANEASCA

. 11 Posibil sit fie Marko Kralevici, fiul lui Vukasin (1371-1394). 12 31 decembrie 1388-19 decembrie 1389. la Sultanul Baiazid Ildirlm (1389-1402). 14 Evrenos-bei, renegat grec, care a participat la primele cuceriri otomane din Peninsula Balcanica.

15 Are aceeasi grafie cu Vidin, dar aid e vorba de Vodina.

u AceastA incursiune a avut loc dupa 4 ramazan 791 = 27 august 1389, data urcarii pe tron a sultanului Baiazid Fulgerul. 11 Kastamonu : emirat turcesc pe coasta sud-vesticA a Marii Negre cu capitala la Sinop. Aid domnea dinastia lui Isfendiar.

DJIHANNUMA,

TARIFI-I

AL-/ OSMAN

113

Sultanul , la rIndul san, adunind osti norocoase, s-a Indreptat spre Kastamonu. 186 Mircea (Emirgi), voievodul Tariff Romanesti, care era tributarul (haradjgiizar) padisahului, auzind aceasta 18, a trecut Dunkea si a devastat Karinovast Apoi s-a intors din nou In Tara Romfineasc& dup6 ce a trimis In rIndurile martirilor pe II 134 unii dintre musulmani, iar pe altii i-a luat In robie. Sultanul flind. Instiintat de aceasta, a aminat In acel an plecarea la Kastamonu. $i, IntorcIndu-se, a vent la Adrianopol. Acolo i-a adunat pe acIngii si a trecut In Tara RomaneascA,

pe la Nicopol. In timp ce gaziii, pirjolind si devastInd, se sgturaserl de prazi, la, locul numit .Arges (Arkaf) a vent Mircea si, luptindu -se cu musulmanii, a fost Infr Int la prima ciocnire.

Cei mai multi dintre ostasii sai mud trecuti prin sable, Mircea s-a cgit de ceea ce fgcuse §i, cerind Indurare sultanului, s-a supus si a luat haraciul asupra sa. Aceast/ Intimplare s-a petrecut In anul Hegirei 79319. CUCERIREA VILAIETULUI KARAMAN $1 A AMASIEI $1 SIVASULUI" I

87

Sultanul , hotklnd sa porneascg In Tara Romaneascg, 1-a numit pe Kara-Timurtas-pasa 21 ca beilerbei In Anatolia, clIndu-i sangeacul de Ankara 22.

I II

89 138

, deodata, a sosit stirea ca regele Ungariei, la Indemnurile Imparatului (tekiir) Istanbulului, trecInd Dunkea prin Tara Romaneasc.a, a asediat Nicopolul cu 130 000 de ostasi.

Indat6, sultanul a poruncit sa fie aruncate catapultele (mandjinik) in foc. Pornind de acolo, au mers asupra

ungurilor. Mai Intli, ajungind la Tirnovo si sultanul prega.18 Despre plecarea sultanului la Kastamonu (Anatolia). 19 9 decembrie 1390 28 noi embrie 1391. " Oras In Asia Mica. 21 Kara-Timurtas-pasa a fost unul dintre primii beilerbei otomani in Rumelia.

" 1391-1393. 8 - O.

48

MEHMED NE$R1

114

tind acolo armuri (gebe), 1-a trimis pe Evrenos-bei sa prinda,

limbi (dil). Ghiaurul s-a apgrat Rip de bine inch Evrenosbei nu a fost in stare s6, prindl limbi. .

1 166

Povestire. Intr-o zi sultanul 1-a, Intrebat pe Evrenosoglu Ali-bei : Dintre supu§ii mei, care este eel care cunoaste drumurile vila,ietului Ungariei I". Ali-bei

i-a rlspuns : Dad, sultanul meu va, porunci, voi trece eu, supusul tau, 1i voi cerceta toate drumurile gi tinuturile ei. II 243

i cu ajutorul lui Allah, voi veni iara.si la, picioarele fericitului

men sultan". Sultanul Murad i-a zis : Atunci, sa, tread Impreung, i de Rumelia si de Anatolia". Ali-bei i-a zis : Sultanul meu binef/cator, Imi ajung an mai supusii acingii". Sultanul Murad i-a spus : Tu 1tii, fii asa cum vrei" 64. Astfel,

el i-a chemat Indata pentru incursiune (akin) 1i, dupa ce s-au II 244 adunat acing-Hi, an trecut pe la Timisoara (Dimefkdr) qi an 59 Principe de Karaman (1424-1463/827-868). 59 In II, 240 apare leni-$ehir: localitate in Anatolia. 61 'finut in Anatolia. 62 $arabdar Ryas : paharnicul Dias. 92 18 august 1433 6 august 1434. 64 Acest citat nu apare in II, 243.

MEI-DIED NE.5RI

120

intrat in vilaietul unguresc. L-au calcat timp de o lunI, si dusmanul nu s-a argtat deloc 65. Luind prki minunate, ei s-au sgturat foarte tare. Se spune cap erau mai multi prinsi decit acingii. i prada era asa de multk incit in miinile multor acingii se strinsesera. cite 1 000 sau 2 000 de forint 66. Eyrenosoglu. Ali-bei a vent cu aceste prgzi la sultanul Murad si

i-a spur : Sultanul meu, trebuie sa trecem in Ungaria. Nu e pgcat ca un vilaiet ca acela sa stea in mina ghiamrului ?". Astfel, el 1-a convins pe sultanul Murad. LUPTA SFINTA CU UNGURII

Trimitind mai intli stire lui Vilk-oglu, i-a spus : Sa, pregAtesti arme de lupta, cAci voi trece de la Semendria in. Ungaria". De asemenea, trimitind stare lui Eflak-oglu. Dracula, i-a zis : Sg-ti aduni in graba, oastea si sa vii ! Daeg nu vii, eu nu m5, voi lenevi sa merg la tine". Dracula a grAit : Eu slut gata sI slujesc pe sultanul meu. Primesc sa -i due calul de irk". Apoi, sultanul, adunind oaste mare, a pornit in grab& si a ajuns la Vidin. Luindu-1 drept carauz6, a trecut

prin Vidin. De asemenea toti acingiii, trecind prin Vidin, an luat multe cet54i din tinutul Ungariei si au ajuns pina. la Sibiu (Zibin). Intrind in vilaietul unguresc, 1-au calcat time de 45 de zile si 1-au devastat. Au luat atit de multe pfazi, inch numaral for 11 §tie doar Allah. Dupa, aceea, punind calauza

pe Dracula, an iesit prin Tara Romaneasc6 (Eflak) teferi $i sgaikosi.

Voievodul Tkii Itomfinesti (Eflak-oglu), dind peschesuri multe, a pregItit mari zaiafeturi. Sultanul a obtinut biruinta si norocul a fost de partea sa, nici un ghiaur nefiind in stare sa ri mai stea in cale. I 167

Construind apoi cetatea Giurgiu (lerkokii), an pus oameni intrinsa $i, venind la Adrianopol, s-au asezat acolo. Data acestei expeditii sfinte a fost 840 al Hegirei 67. . . .

15 In II, 243 -244: Andan sonra ddsmana bulugur (Apoi, intllnindu-se cu du§manul"). " AceastA fraza lipse§te in II, 244. " 16 Wile 1436 4 iulie 1437 ; in II, 244: 845 = 1441 1442.

DJIHANNTJMA, TAR1H-/ AL-I OSMAN

121

CUCERIREA SEMENDRIEI

Cind Murad-han gaziul a plecat de la Belgrad, a venit iar Ishak-bei 88 i-a zis : Hei, fericitul men sultan, eft timp Vilk-oglu 69 va fi la Semendria, nu se va astimpg,ra nici Karamanoglu §1 nici ungurul. Si s& nu-1 crezi prieten nici pe Dracula ; este un. fg,tarnic". Murad han i-a Aspuns : SI ie§im din iarna aceasta si la sosirea prim&verii, eu ajutorul lui Allah, ii vom vedea pe amindoi. Dupl aceea au venit si an petrecut iarna la Adrianopol. 0 &A& cu sosirea prim6verii, i-au spus lui Dracula, §i lui Vilk-oglu sa vin5, la PoartA. Vilk-oglu n-a venit, dar Dracula a luat pe cei doi drept la Scoplje (

I 168

Iii ai s6i si s-a 1nfiintat la PoartI. Indat5, ce a sosit, 1-au Prins

pe Dracula cu cei doi fii ai sai. Pe el 1-au inchis in cetatea Galipoli, iar pe fiii sai i-au incbis in cetatea Egrigoz 70 din vilaietul Ghermian. Ishak-bei, la, rindul sau, a cerut in acel an invoire pentru a merge la Mecca ... Anul 842 71. . . . I 170

INFRINGEREA LUI KULA-SAHIN 72

Chid mirahorul 78 Mezid -bei a dat peste nenorociri, atunci Kula-Sahin, beilerbeiul de Rumelia, i-a spus sultanului :

Sultanul meu, ghiaurul Iancu 74, martolozul 75 credintei, a facut multe lucruri rele supusului tau Mezid. Dad, porunce§ti supusului de mine, atunci voi merge impotriva acestui ghiaur §i-1 voi rgzbuna pe Mezid-bei". Invoindu-1, sultanul a dat ling& oastea Rumeliei pe unii din oastea Anatoliei, precum §i pe acingii §i pe ieniceri. Mergind §i trecind in vilaietul Tarii Rom'ane§ti, el (Kula-Sahin), II 249 la rindul sau, s-a apucat de petreceri cu bautur6, §i chebap.

Beii i-au spus : Hei, beiul nostru, acest tinut nu este loc de petreceri, not sintem in gura dusmanului" 76. Kula-Sahin

"

Ishak-bei era pe atunci beilerbei de Rumelia.

" Gh. Brankovici-Vukovici. 7° Pasajul despre fii $i cetatea Egrigoz nu figureaza in II, 245. 71 24 iunie 1438 13 iunie 1439. 7° Kula-$ahin, beilerbel de Rumelia. " Mirahor (emir-i ahlr) : emirul grajdurilor ; a dat in romane§te Imbrohor", persoanil

trimisA de sultan in tthile noastre cu misiunea de a detrona sau de a inscauna un domn. 74 Than de Hunedoara.

" Martoloz: aid in sens de du§man. 7° In H, 249: Aid ne aflam in gura du§manuluf" (dufman agztcltr").

mEirmED NE..gra

122

fiind turmentat, a zis : Daca acel dusman va vedea turbanul (bark) men, va fugi la o departare de citeva zile". Pe chid el spunea acestea, a aparut pe neasteptate oastea ungureasca. De data aceasta Kula-Sahin nemaiapudnd nici sa Inghita Imbucatura din guru, s-a urcat pe calul sau. $i, Intorcindu -se,

a luat-o la fuga. Beii i-au zis : Ce fad ? Vino sa mergem Impotriva dusmanului. Ordia noastra a ramas sub picioarele ". Kula-Sahin le-a raspuns : Rezistati In seara aceasta $i pe la miezul noptii eu Ii voi veni de hac". LasIndu-se

noaptea $i dusmanul cufundindu-se in Intuneric, el a daruit dusmanulni turbanul sail. El Intreba dad., Dunarea 77 este aproape. Cu alte cuvinte, oastea islaraica a fost InfrInta. Aceasta

Inttmplare s-a petrecut la scurt timp dupa anal 845 78. I 171

...

LUPTA DE LA TRECATOAREA ZLATITA (IZLAD/) 71

II 250

Semendria fiind luata, si umplindu-se de musulmani, pe ghiauri i-au apucat durerile de pintece. VIlk-oglu, mergind, s-a aruncat la poalele mantiei ungurului. De asemenea, solul lui

Karamanoglu, mergInd la ungur, i-a spus : Tu A mergi din partea aceasta, iar eu din partea aceea. Rumelia sa fie a ta, iar Anatolia sa fie a mea. Si astfel sa-i desfiintam pe osraanlii. De asemenea, sa luam $i sa-i dam iarasi lui Vlik-oglu tinutul s5,u". La 848 al Hegirei 8o, craiul unguresc 81 le-a dat lui lancu si lui Vilk-oglu toata oastea sa. Acestia, treclnd prin Belgrad,

au incendiat Crusavatul (Aladja-Hisar) 82 0 Nip]. §i 94rk0iul 83. MergInd, ei au ajuns pin/ la trecatoarea Zlatita (Izladi). I 172

Sultanul Murad-han, care Incheiase pace cu Karamanoglu, a iesit In Intlmpinarea ghiaurilor. Ghiaurii, sosind, au intrat In trecatoarea Zlatita (Izladi) §i au stat acolo. Sultanul , la rIndul sau, Indreptlndu -se spre Zlatita, a vent

si a stat acolo citeva zile. Mind iarna, n-au avut putere de 77 In II, 249: in timp ce fugea, el Intreba pe eel pe care Ii Intilnea". 78 22 mai 1441 11 mai 1442, deci In 846, care Incepe la 12 mai 1442. 7' In II, 250 nu apare acest titlu. 80 20 aprilie 1444 81 Vladislav I.

8 aprilie 1445.

82 Aladja-Hisar: Crusavat, In Serbia, la 54 km NV de Nis. 83 $arkdi (In II, 250: .Fehir-Klii): localitate la 40 km NE de Galipoli.

DJIHANNUMA, TARIH-I AL-I OSMAN

123

lupta. Ghiaurul, de asemenea, ffind slab, s-a retras de Indatl In timpul noptii $i a plecat. II 251

Atunci beilerbei < de Rumelia > era Kashn-pasa. Spunind

ca ghiaurii au fugit, 1-au trimis pe el dupli ei. Insa ghiaurii, care aveau Inca < caste > In adIpost, i-au Impresurat pe acestia pe neasteptate, prinzIndu-1 pe Mahmud Celebi, fratele lui Halil-

pasa. Pe atunci, acesta era beiul sangeacului Bolu 84. Deoarece ungurul a fugit, VIlk-oglu a dat daruri nenumgrate beilor de Rumelia gi astfel cu ajutorul florinilor 1-au Induplecat pe sultanul < Murad> sat Incheie pace. Sultanul a acordat iarki lui VIlk-oglu (inutul s/u §i a scos pe cei doi fii ai s6i din Inchisoarea din Tokat, trimitIndu-i din. non tatalui for ; dar peste ochii for se trIsese cu fier rosu. < RAscumpArarea Jul Mahmud Celebi si cedarea tronului ImpArittesc lui Mehmed, fiul lui Murad, In 1444 >.

POVESTIREA LUPTEI DE LA VARNA

Murad-han, urcind pe tron pe fiul sIu Mehmed gaziul, s-a dus si a stat cu fericire la Manisa. Karamanoglu, auzind aceasta, s-a bucurat foarte mult, qi trimitlnd Indatl un sol la ungur §i la

II 252

1 173

VIlk-oglu 88', le-a zis : Ce stati I Prilejul este al vostru si al nostru". Si In sfirsit a spus atitea vorbe goale Eli palavre, Inch i-a atitat pe crai i pe Iancu 88, spunIndu-le : Credeti ca yeti ggsi Impotriva turc-ului alt prilej mai bun de& acesta I Osmanoglu (Murad), Innebunind, a l'asat tronul unui copil de-al s'au, lax el m6nIncI qi bea §i petrece cu cIntgretele prin colturile viilor". Pe scurt, ei au Inaintat avind In frunte 87 pe craiul Iancu. Acesta era fiul 88 acelui crai care venise la GolubIt (Giiverdjinlik). Apoi, an mers de-a dreptul la Varna. .

...Iancu a mers Impotriva ostii din Anatolia. Beierbeiul de Anatolia 89 a murit ca un martir. Au clzut de asemenea si multi sangeacbei. Oastea din Rumelia, retrAgIndu-se, a iesit 84 Bolu: localitate si provincie In Anatolia. as In II, 251 nu figureaza Vilk -oglu. 88 In text : Ianluk; In II, 251 : lanku.

89 Aid apare o greseala de grafie : dine" (,mtna"), In loc de Mane" (,tn fata", In

frunte"). 88 In loc de : guvernatorul". 89 In alte cronici i se dit numele : Gheykil Karadja, mort la Belgrad (1456).

IKEHBEED NE$RI

124

Intr-un loc deschis. Sultanul, la rindul eau,

adunat la

un loc oastea (kapu halki), dar acolo fiind dealuri vai, locul era prea strlmt ca toatA oastea sA se adune laolalta. ParIndu-i-se putini la numAr oamenii care se aflau lingi£ zis : trite, am gAsit un bun prilej Imsultan, craiul 90 potriva beiului turcilor, sA, merg sA-1 prind !". El a Inaintat strigind : hal, hal" ! 91. Ienicerii s-au impArtit de IndatI In dou6. Craiul a venit §i a intrat printre ei. < Ienicerii>, asmutindu-i calul, 1-au trmntit jos si Kodja-1417.1r, descakcInd de pe cal, i-a taiat capul. Apoi, infigindu-1 Intr-o prAjinA, an invocat Intr-un glas numele lui Allah. Gaziii, vAzInd capul craiului, an Inceput sA-i mAcelAreasca, pe duonani din toate pArtile. Nimicind nenumArati ghiauri, ei le-au luat carele. Ghiaurii s-au adunat din nou la un loc, dar gaziii, Inaintlnd, i-au Impra§tiat si le-au zdrobit cetele. Mortii se IngrAmAdeau unii peste altii ksi musulmanii s-au bucurat. . 11 253

I 174 II 254

AceastA luptA s-a Intimplat In anal 848 al Hegirei 92 .

..

LUPTA SFINTA (GAZA) DE LA KOSOVO

Beii i-au graft sultanului Murad-han. : Sultanul nostru, glaiaurii care tree prin Belgrad slut nesfir§it de multi kti, iatA, InainteazI numai noaptea". S-a hotArIt sA fie ridicat tot poporul. Sultanul a zis : Si aceasta trebuie sa fie uneltirea lui Vflkoglu. Sa iscoditi §i sa aflati mai cu seamy tine stilt beii care vin cu ace§ti ghiauri". De aceea 1-au trimis pe martolozul Dogan care, mergInd si aflind, s-a tutors §i a spus : Dintre cei care vin, unul este banul le§esc, altul este banul ceh §i altul este banul de Liik 93 qi altul este banul de Sekvelet ( I). Toti ace§tia sint padiphi maxi ai vilaietelor ungure§ti si bath egali cu craiul. I 175

Dar izvorul rAutAtilor este Iancu de Huniade (Huniad). El este cel care 4i aduce, trecind In fruntea for ".

" Regale Vladislav I. 91 Moare, moare" (in lb. ungarA). 8 aprilie 1445. 92 20 aprilie 1444 93 Vet nota de la p. 91.

DJIHANNUMA, TAR1H-I AL-I OSMAN

125

Murad-han, aflind tot adevfirul despre ei, a mers de-a dreptul spre Sofia, zicin.d : Allah sa. ne ajute". El adunase oastea intregului vilaiet ; veniserg osti chiar si de la Karamanoglu. .

, sultanul a dorit sa tread, munjii Balcani, mindri prin Ina1timea lor, prin trecatorile for pr6p6stioase §i de

aceeaci vIrstA ea R-arakanul 46, pentru a se aceza ci a se otlihni In acele parti. ...Pentru a ajunge la locul dorit, slobozind oastea ca1anzitoare de victorie, au rgmas patru zile In mai sus-azatatul popas renumit (Isaccea).

Dupl aceea maria sa sultanul, umbra lui Allah pe pkaInt §i califul lumii lui Allah, strAlAtInd cimpia Dobrogei, a trecut printr-o trecAtoare anevoioasl a Balcanilor, numita, Cealik-Kavak. Cu grija §i cu ajutorul lui Allah celprea malt, de care se tame ci pe care-1 respectl toat6 lumea, In al 16-lea popas (menzil) el a sosit In vechea re§edint5, a sultanatului §i califatului, capitala drept6tii ci a fericirii, adic5, In stralucitul orac Adrianopol cel bine p6zit. Si astfel s-a terminat cu noroc, In a cincea zi a lunii djumadi-ulahlr din anul 945 47, cea mai strakcita expeditie victorioas1 Impotriva ghiaurilor, care a atins culmea gloriei, sfir§indu-se cu noroc. .

Cu ajutorul prealnaltului Allah, aceasta lucrare a lost scrisai In zilele celei de a treia decade a lunii djumadi-ul-ahlr, una dintre lunile anului 945, dupl anii Hegirei 48. 46 Karakan: munte legendar, ca §i Kaf. 47 29 octombrie 1538. 48 12 21 noiembrie 1538.

XIV

LtPIFI-PAPA

Hadji Liitfi-pa§a bin Abd-el-Muir, cunoscut ca om de stat otoman,

carturar §i istoriograf, era originar din Albania. Local gi data nalterii sale nu se cunosc. A fost crescut ca pag la seraiul sultanilor, uncle fusese introdus pe vremea lui Baiazid al II-lea (1481-1512), recrutat, probabil, spre a fi ienicer. Propriile sale mIrturii biografice atIt In Tevarih, (Cronied) eft §i In Asafname (Cartea vizirului) sInt foarte prejioase pentru cunoa§terea vie ii cti operei cronicarului. In seraiul din Constantinopol el a Inceput

s. studieze istoria si teologia. Timp de 25 de ani Liitfi-pa§a a fost In slujba sultanilor, mai rata in provincii declt In eapitala, ocupind diverse slujbe In ierarhia Portii otomane. Din relatarile sale rezulta, ca a participat la toate bataliile lui Se lim I In Persia, Arabia, Egipt §.a. De asemenea, sub Suleiman Magnificul a luat parte la campanili° Impotriva Belgradului, lJngariei, Persiei, Bagdadului, insulei Corfu etc. In calitate de al doilea vizir, 1-a insotit'pe sultan, din tulle pin/ In noiembrie 1538, In campania Impotriva Moldovei lui Petru Itareki. Cronicarul Ibrahim Pecevi (Tari,h, I, 209) subliniaza ca podul de peste Prut ling/ Falciu a fost construit sub

supravegherea direct./ a vizirului Lfitfi-paqa, cu ocazia expeditiei In Moldova din 1538. La moarteg, marelui vizir Aias-pa§a 1, 1-a lomat In rangul de prim sfetnic al sultanului. In aceasta calitate el a depus eforturi pentru organizarea marinei si pentru infaptui.rea unor reforme in

administratia statului. In politica extern/ a Imperiului otoman a dat dovada, de abilitate diplomatical mai ales In relatiile cu Venetia, Austria Franta.

§i

1 Aias-pa§a a murit de ciumA la 26 safer 946/13 Wile 1539 (v. Ltitfi-pa§a, Tevarih-i Al-i Osman, p. 370). Deci Liitfi-pa§a a devenit mare vizir la 13-14 iulie 1539 §i nu la nit& 'data cum se aratA in uncle tabele cronologice.

234

LIITFI-PA$A

Prin casatoria sa cu printesa Sah-sultan, sora lui Suleiman Magnificul, Liitfi-pava s-a immdit cu dinastia otomanI. Cu toate acestea, in 1541, el a fost mazilit si surghiunit la Dimotica uncle avea o movie, acordindu-i-se yi o pensie. Aici, Liitfi-pava stria o serie de lucr&ri in limbile arab& si turcl. Din cauza opozitiei lui Rustein-pava2, succesorul sau la

marele vizirat, nu a putut relua legaturile sale cu sultanul. Liitfi-pava a murit pe la anul 1562/970. Printre cele 21 de lucrari ale lui Liitfi-pasa, dintre care 13 in limba arab& vi 8 in limba tura, merit& sa fie semnalat& opera sa legisiativ& : Asafname, privitoare la organizarea Imperiului. In Asafname s, un fel de regulament al vizirilor, autorul, pe baza vastei experiente civtigate in cariera sa politic& vi administratival d& o seam/ de precepte' pentru succesorii BM.

0 deosebita, important& pentru cunoavterea istoriei otomane, mai ales pentru veacul al XVI-lea, prezint& cronica sa Tevarih-i Al-i Osman, care

trateazI evenimentele osmartliilor de la inceput (sec XIII) vi pin& la 14 august 1554 ( =15 ramazan 961). Pe baza unui manuscris incomplet descoperit de Mehmed Tahir la Brusa, conservatorul Muzeului de antichitaiti

din Istanbul, Ali, a dat in 1923-1924 o editie critic& a acestei opera 4. 0 serie de completah la acest text se pot face pe baza manuscrisului aflat in Biblioteca National& din. Viena 5, care a fost cunoscut i utilizat de

I. V. Hammer °. Tot pe baza manuscrisului din Viena, orientalistul ungur J. Thury a tradus unele fragmente privitoare la Ungaria (Torok Tortenetirok, Budapesta, 1896, II, 279-363). Cronica lui Liitfi-pava are factura vechilor cronici otomane din secolul al XV-lea (Enveri, Orudj b. Adil, Azik-pava-zade, Cronicile anonime, Negri v.a.) nu numai datorit& titlului sgu Tevarih-i Al-i Osman, ci 8i prin continutul, limba si stilul ei. Devi autorul trAievte in secolul al XVI-lea, totuvi cronica sa prezint& un contrast izbitor cu istoriografia -oficial/ a Curtii otomane. Pentru epoca anterioar/ domnieilui Baiazid II (1481-1512), el reproduce sau prelucreaz6 cronicile mai vechi. Merit& interes tii aceast& parte a operei sale, deoarece a utilizat Bursa care slut inaccesibile sa,u care au clisp6rut. Partea original& a cronicii o consti2 Mare vizir : 1544-1553 $i 1555-1561. 8 Rudolf Tschudi, Das Asafname des Latfi Pascha..., In Tarkische Bibliothek, Berlin, 1910, 45 -I- XXI + 38 p. 4 Ltitfl-pasa, Tevarih -i Al-i Osman (Istoriile dinastiei Osmane), Istanbul, 1923 (1341), 456 p. 5 Fitigel, Katalog Orient. Handschriften (II, 224, nr. 1001).

Hammer-Purgstall, Histoire de !'Empire ottoman (ed. J. J. Hellert), vol. V si VI; idem, Geschichte der osmanischen Dichtkunst..., si Die Osm. Staatsverfassung... (1815), I,

p. 358-360.

LIITFI-PA$A

235

tuie descrierea evenimentelor la, care Liitfi-pap a fost martor ocular (p. 191 456, ed. Ali). Aid se trateazg domniile a trei sultani (Baiazid al II-lea, Selim I qi Suleiman Magnificul), In slujba elrora a fost Liitfipap,. Cea mai pretioasa, deseriere este aceea a domniei lui Suleiman Magnificul §i mai cu seams a perioadei 1539-1541, dad autorul a in.deplinit fwictia de mare vizir. Spre deosebire de istoriografii oficiali de mai tirziu el dl, o descriere simply a evenimentelor farA, a lua o atitudine critica, fat/ de ale. Cele doul scrieri (Asafname Fi Tevarih...) constitute sursele tale mai pretioase care semnaleazA, primele semne de slIbiciun.e riii coruplie

a Imperiului otoman ap/rute In secolul al XVI-lea. Traducerea extraaelor allturate s-a flout dup/ editia lui Ali, mentionatI mai sus. Bibliografie: Ahmed Ta'ib, Hadikat til-vdzera (Schife

biografice de,

viziri), Constantinopol, 1854/1271; 0.M., III, p. 132-134; G.O. W., p. 80-81 ;

g.I., III, p. 56-58 ; I.A., VII, 1957, p. 96-101.

TEVARIH-I AL-I OSMAN(ed. Ali, Istanbul, 1923/1341).

44

...Sultanul Murad a domnit timp de 30 de anil §i la Kosovo, pe locul unde a murit ca un martir, i s-a ridicat un mausoleu (tiirbe), iar trupul s,u fiind trimis la Brusa, a fost ingropat In anul Hegirei 791 2. DOMNIA SULTANULUI BAIAZID-HAN I

Baiazid Fulgerul (Ildirim), plecind de acolo (din Kosovo), s-a tutors la Adrianopol. In anul acela cucerind minele de la Cratova, cu impre-

jurimile ei, tot In acel an a fost cucerit §i Vidinul. Dupl aceea, Firuzbei, galopind, a fg,cut o incursiune in Tara Romaneasc5, §i s-a intors cu mult6, prad6.

...Aceste cuceriri au avut loc in anul 792 al Hegirei S. Apoi sultanul Baiazid, treclnd din Galipoli, a atacat Constantinopolul. PrAdindu-i imprejurimile, pe dud cei din cetate se luptau, a sosit craiul unguresc4 §1, atacmnd Nicopolul, a inceput s6,-1 asedieze. and sultanul Baiazid a primit §tirea, ridicind asediul Constantinopolului, s-a dus §i 1-a

atacat pe crai §i oastea sa. Pe cind craiul voia s, treacI Dun5,rea cu oastea sa, ghiaurii an fost atacati din spate de musulmani §i an pierit Mr/ numgr, iar musulmanli s-au s6turat de prazi fn anul 793 al Hegirei 5. Apoi Ildirim-han a cucerit imprejurimile Nicopolului §i. Silistrei. . 61

Hanul Ildlrim a avut §ase fii, dintre care unul a disparut In 1upt5, 4, raminindu-i In viata, cinci fii 7. Sultanul 8 Mehmed s-a intors §i s-a stabilit iara§i la Amasia, iar

Musa §i Isa, urmgrindu-se unul pe altul, s-au dus in tinutul Karasi. 1 Murad I (1359-1389). 2 1389.

3 20 decembrie 1389-8 decembrie 1390. 4 Sigismund de Luxemburg (1387-1437). 6 9 decembrie 1390-28 noiembrie 1391. 6 Este vorba de Mustafa Celebi, zis Dilzme, adica falsul" ; dupA unit cronicari, a cAzut In captivitate tatAreascA In 1402 si apoi s-a intors la inceputul domniei lui Murad al II-lea, ridicind o rAscoala in Rumelia. 7 Emirul Suleiman, Isa Celebi, Musa Celebi, printul Mehmed, devenit sultan, si Kasha Celebi.

6 Mehmet Celebi (1413-1421); aici termenul de sultan are sensul de print.

TEVARIII-I AL-I OSMAN

237

In sfirsit, Musa, g5sindu-1 pe Isa, 1-a f/cut pe acesta s& disparai. De acolo, Musa s-a tutors la Brusa. Emirul Suleiman 9 a venit si el la Brusa. Musa, fugind de acolo, a plecat 4n Karaman. ...Apoi, emirul Suleiman. a trimis tire lui Karamanoglu 10, spuntn.du-i s5, nu dea drumul fratelui sga, zicInd : Dac& faci prietenie cu noi, de asemenea i noi Iti vom fi < prieteni >". Chid Musa a v5,zut c& tli Karamanoglu. s-a Impakat cu emirul Suleiman, a fugit la Isfendiar 11.

Emirul Suleiman se afla la Brusa dud a primit stirea a Musa a fugit 62

la Isfendiar. Isfendiar, urcIndu.-1pe Musa Celebi Intr-o cdrabie la Sinop (Sinap), 1-a trimis In Tara Romkneascg (Eflak). In aces vreme, bei In Tara Romaneasca, era Mircea ghiaurul. Ghiaurul Mircea, luIndu-1 pe Musa ling& dInsul, 1-a trecut In Rumelia. Acest Musa, adunind In jurul sau multi ostasi, s-a dus Impotriva Adrianopolei. Emirul Suleiman, auzind de trecerea fratelui sgu In Rumelia, a pornit In mare grabl cu scopul de a merge la Adrianopol si a ajuns acolo. i totusi nu se 15,s5, nici o clipA de petreceri $i de Vautur5i. Astfel, se povesteste ca rAmInea Intr-un loc mai multe zile In sir ca s& bea. Pe cind era foarte ocupat on Mutura, si anume In timp ce beat vin Intr-o bae (hamam) din Adrianopol, Musa Celebi a venit 1mpotriva sa. El dormea. S-a trezit, fns& ce folos ! and Musa ajunsese la Adrianopol, toat5, Rumelia trecuse de partea lui. La rIndul sg,u, emirul Suleiman, desteptIndu-se, a plecat mahmur din locul unde se afla. Ping 85, Intrebe ce e cu Musa, acesta a si sosit, ng,v5.1in.d

asupra lui. Emirul Suleiman a fugit $i, pe chid mergea spre Istanbul (181anbol), pe drum a nimerit intr-un sat. In acel sat era o nuntI. El a vrut s& Intrebe de drum, dar nuntasii, recunoscindu-1 de departe, 63

1-au ucis. Apoi, Musa Celebi tnchizInd pe locuitorii acestui sat In casele lor, le-a dat foc i acestia an murit cu. totii. ...Apoi, Musa Celebi, hntorcindu -se, s-a urcat pe tronul de la Adrianopol §i a devenit padisah. Emirul Suleiman a domnit de la anul 805 al Hegirei 12, iar dud a venit anul 81313, a devout bei fratele s5u. Musa.

67

ss

...Domnia lui Musa a durat trei ani si jum6tate, dup6 care el a plecat din lume. Pe beilerbeiul s6,u, care era Mihaloglu, 1-a prins " tai 1-a trimis la Tokat unde a fost aruncat intr-o inchisoare. 9 Emirul Suleiman a domnit In Rumelia (1402- 1411). 10 Principele de Karaman Mehmed II. 11 Principele de Kastamonu

Isfendiar, fiul Jul Bpiazid KOttirtim.

12 Incepe la 1 august 1402. l4 Incepe la 6 mai 1410. De fapt, el a ocupat Adrlanopolul In primavara anului 1411. 14 Mehmed I Celebi (1413-1421).

238

LrITFI-PA*A

Pe judele sau de oaste (kadiasker) care era .cadiul din Samauna 153 da asemenea 1-a prins $i, impreun6 cu fiul §i fiica sa, 1-a trimis la Iznik. Beiul azapilor 16 a fugit in Tara Romfineascl. 70

DOMNIA SULTANULUI MEHMED-HAN I

71

kumelia toast& a trecut de partea sultanului Mehmed, care in 814 17 a devenit padi§ah. Apoi a trimis soli la beii din vecin6tate §i s-au

imp/cat intre ei. ...Sultanul Mehmed, intorcindu-se , a vault la, Brusa §i, plecind de acolo, a sosit la Adrianopol.

73

Apoi, pornind in vilaietul Taxii Itom'ane§ti, a poruncit s5, se lac& pe malul Dunkii fortgreata Giurgiu. (lerkokit). El §i-a trimis acingiii in Tara Romaneasc& §i ace§tia s-au intors foarte satui. Apoi, domnii (beii) Tariff Roma'ne§ti, ImpAcin.du-se, §i-au trimis haraciul, impreun6 cu fill for ca ostateci, la Poarta. Dupai aceea, sultanul Mehmed, pornind de acolo, s-a intors. Simavnaoglu, pe cind era cadiasker pe vremea lui Musa, avea un intendent (kethuda) cu numele de Boriikliige Mustafa care, fugind in timpul bgtaliei, s-a dus la Kara-Burun din tinutul Aidin §i a pricinuit multe greut64,i §i neajunsuri populatiei din acel loc. El a flout sa i se spuna. profet (nebi). De asemenea, facind §i alto multe lucruri nechibzuite ca acestea, el s-a rAsculat in acel vilaiet, dupa ce ci§tigase o mare faiml. Baiazid-pa§a §i printul Murad, pornind < impotriva lui> §i intilnindu-se cu Boriikliige, an dat multe lupte. Din amin.dou& partile an murit multi oameni. Yn sfir§it, 1-au ucis acolo pe Boriikliige §1, inlgturind rauta,tile din aceast provincie, au pus stapinire pe acele tinuturi. .

i §eihul Bedreddin, fiul cadiului de Simavna, ner/minind la

Iznik, a plecat la Isfencliaroglu. Pe and st6tea acolo, intr-o noapte s-a urcat intr-o corabie §i a trecut in Tara Romfineascg. Venind din Tara Romaneasc6, el a intrat in mazea de copaci" (Agag Denizi). De asemenea, ie§ind din mares de copaci", a trimis citiva sufii (sofa) nenorociti in §esul Za,grei ca 81 pofteascI populatia la dinsul. Acei sufii, venind in §esul Zagra, au spus < In numele §eihului> : De acum inainte bei15 $eihul Bedreddin Mahmud, Elul cadiului din Simavna. 16 Azab-bei, comandantul cetelor de azapi. 17 25 aprille 1411-12 aprilie 1412. De /apt In 816=1413.

TEVAR1H-I AL-I OSMAN

239

licul este al men, tronul mi s-a acordat mie". Poftind populatia, multi i-au ascultat si In jurul sau s-au strIns multi oameni fara cgpgtli 18, servitori $i sufii. Au mai vent multi naibi $i prieteni de pe vremea cind era cadiasker pe ling& Musa Celebi. Apoi au vgzut a nu e nimic bun In faptele acestuia. Din ac,eastg pricing s-au Imprgstiat si In jurul lui a rgmas un numar mic de oameni. Sultanul Mehmed, atacInd Salonicul, a wait aceastg stire tocmai 74 pe cind era sa -1 cucereascg. De aceea, a trimis multi oameni In pgrtile Zagrei, unde acestia, ggsindu-1 < pe seih>, 1-au prins. Apoi 1-au dus la Serres (Siroz), la sultanul Mehmed care a Intrebat : Ce BA facem cu. acesta I A fgcut atitea nelegiuiri ! Este oare pleat sa -1 ucidem ?". Padisahii acelor vremuri erau astfel de musulmani, In& aveau milg chiar si de acei care se rgzvrateau fgclnd astfel de rautati. Insg In vremea aceea era un mare Invatat cu numele de Halil 19. Acesta a dat sentinta (feiva), zicInd : SIngele sgu este bun (halal), far averea sa este pacgtoasg, (haram)". Pe baza hotgrIrii data de acesta, 1-au spinzurat pe sal la Serres. Apoi, sultanul Mehmed plecind din nou, s-a asezat la Brusa. 76

EPOCA SULTANULUI MURAD-HAN AL II -LEA

(Descrierea luptelor dintre Dame Mustafa si Murad al II-lea).

Sa revenim la subiect : Pe cind sultanul Murad se rgzboia cu fratele sgu, beiul Taxi' Romanesti, Sara-kular-virde 20, trecInd Dungrea 85 lncoace, sgvIrsea In Rumelia multe rgut4i. Sultanul Murad, pornin.d si trecind Duna.'rea, a flcut ca Tara Romaneascg sa fie jefuitg si oastea sa, dupg ce s-a saturat < de pradg>, s-a Intors si s-a asezat la Adrianopol 84

In 826 al Hegirei 21. 95

98 99

...< Sultanul> a trimis pe Iezid-bei 22 Intr-o incursiune, dar, nesvind noroc In Ungaria, acesta a fost InfrInt. Apoi, sultanul Murad, plecInd din Adrianopol si asezindu-se la Sofia, beilerbeiul ehabeddin pasa cu din Rumelia si cu acIngiii 1;41 cu ienicerii, a trecut prin Tara Romaneasca §1 acingiii s-au Imprgstiat

in vilaietul unguresc. Beilerbeiul Ha,d1m -pasa rgmInind. 12 In text : hadlm §i haffm.

12 Haidar Haravi. 20 In We de: Drakula-voivoda. E vorba de Vlad Dracul. 21 15 decembrie 1422 4 decembrie 1423. 82 Recte: Mezid-bei.

LtITFI -PA$A

240 100

singer, blestematul de Iancu < de Hunedoara > 1-a Infrint §i i-a tAiat

101

capul 22, glsindu-1 nepAsAtor 1ntocmai ca pe Mezid-bei. In 845 al Hegirei 24, Ibrahim-bei Karamanoglu Lug* s-a rAsculat. ... Pe dud stAtea la Adrianopol, sultanului Murad i-a venit tire

102 103

despre moartea printului Alaeddin. 25. Pe dud sultanul Murad era In

doliu, craiul unguresc 26 §i blestematul de Iancu §i des-

105

106

potul Laz-oglu 27, nAvAlind asupra sa, an venit la trecAtoarea Zlatita (Izlacti Derbendi). Ghiaurii, infringlnd pe beilerbeiul Rumeliei, Kaslmpa§a, ImpreunI cu rumeliotA, au dat foc Sofiei. Dindu-se §tire sultanului Murad-han, el a plecat din Adrianopol pe vreme de ger cu oastea sa de PoartA, cu oastea din Anatolia §i cu azapii §i, 1ntllnindu-se cu ghiaurii la trecatoarea Zlatita, s -au luptat, dud o mare bAtAlie. Oastea ghiaurilor a lost respinsl. Pe urmele for an trimis osta§i. De§i an lost prin§i multi oameni dintre ghiauri, totu§i. ghiaurii, macelArind pe acei care veneau dupA ei, an pricinuit musulmanilor nume-

roase InfrIngeri. Dup5., aceasta sultanul Murad a venit la Adrianopol. ImpAc1ndu-se cu Laz-oglu, i-a 1napoiat vilaietul §1 cetAtile sale. 107

Karamanoglu 28 avea un bufon. Se spune ca acesta i-a vorbit astfel : Bine ati fAcut ca v-ati dus ". Karamanoglu 111ntreabA : De ce am fAcut bine ?" Acesta ii rAspunse : Dintr-o parte sultanul 25, din cealailta parte fratele tau Iancu, sperA sa -i calce peste putinA vreme sub picipare pe musulmani, fAcIndu-i sa pias6". ... Printului Mehmed i s-a acordat tronul In anul 847 38.

109

Craiu131 §i blestematul de Iancu, an atacat din non ImpreunI, to

110

cu sa§ii (Sas) si cu germanii (Aleman) 1ntelegere cu ungurli 61 cu cei din vilaietul ceh, cu oastea din Bosnia, cu cei din Apulia (Pulia)

cu Karamanoglu. Dar, §i din Tara Romaneascl, cu frIncii (Firenk) 112 in afar de Karamanoglu, toti erau ling afurisitul de crai, care adunase o 113 oaste de 70 000 80 000, dintre care un.ii aduseserA §i citeva mii de tunuri. 114 Osta§ii sai erau ImbrAcati In zale albastre §i, on o astfel de Infati§are ma115 reatA, an trecut prin Belgrad. Devastind vilaietul Sumla (qumnu) §i. Nicopol, an asediat cetatea Provadia. DupA aceasta, Firuzbeioglu Mehmed-bei, bei de Nicopol, cu oastea sa cu ac1ngiii sAi de fatl, ataclndu-i 111

23 In celelalte izvoare se spune cA ehabeddin-pa§a a fugit in sudul Gunge'. 24 22 mai 1441-11 mai 1442. 24 Acesta era unul dintre fiii lui Murad al II-lea. 24 Vladislav 1.

27 Gheorghe BrankoviciVukovici (1427-1456). " Ibrahim-bei (1424-1463). 29 AdicA stApinul meu". 39 1 mai 1443-19 aprilie 1444. 31 Regale Ungarlei, Vladislav I.

.

TEVARIHI ALI OSMAN

241

116 pe ghiauri pe la, spate, au ucis pe multi dintre ei. PrinzIndu-i pe ghiaurii

Imbrficati In zale, an dat de tire sultanului Murad la Manisa, dar el nu a venit, ci a spus : Beiul vostru este acolo ; mergeti si va

luptati...".

Sultanul Murad si oastea din Anatolia au trecut cu o nava fainca 118 de la Galata, prin Ieni-Hisar. Pe dud sultanul statea la Adrianopol, 119 Firuz-bei i-a trimis pe acei ghiauri prinsi Imbracati In zale. Sultanul 117

120 Murad, socotind aceasta victorie de bun augur, a spus : treaba noastra este norocoasa" si a adus multe multumiri prea Inaltului Allah. Apoi, 121 depunInd zel pentru expeditia sfInta, au pornit din Adrianopol cu multi ieniceri $i cu oastea rumeliota $i cu acIngii FA cu azapi si cu serahori. A 122 venit si un mare numir de mahomedani din Imprejurimi, zielnd ca este ridicarea gloatelor"..Astfel, strIngIndu-se cu totii, sultanul Murad de asemenea s-a dus Impotriva afurisitului de ungur, cu care s-a Intllnit. Dindu -se o mare lupta, tunurile !ii pustile si zenberecurile Improseau din amindoufi 123

partile ca o ploaie aducatoare de nenorocire.

Craiul eel afurisit stied In mijlocul ostii, blestematul de Iancu Inainta, dintr-o parte si Kara-Mihal 32 din alts parte ; acestia obtinind 125 o mare victorie asupra sultanului Murad, i-au InfrInt cele doua flancuri. 126 Atunci Karadja-pasa, beilerbeiul Anatoliei, a murit ca un martir. Oastea 127 Anatoliei, vazInd aceasta, s-a Imprastiat, iar cei din oastea Rumeliei, vazInd risipirea celor din Anatolia, an rupt-o la fug/ Inainte de a veni ghiaurii la ei, si fail, 13g se uite In urma. 124

In trufia, sa, crezundu -se erou $i zicind : eu singur voi imprastia aceasta oaste", s-a repezit spre oastea otomana de Poarta, 133 unde era sultanul. Prin grija si bun.atatea prea lualtului Allah, calul craiului, poticnindu-se, a cazut. El Insusi s-a rostogolit cu fata la pamInt. 134 Clad a avut loc aceasta Intimplare, gasindu-se de fats citiva ieniceri, i-au .. .

132

135

taiat capul si 1-au dus sultanului Murad care, vazindu-1, a multumit

136 prea Inaltului Allah. Capul craiului cel blestemat ffind pus pe o prajinal 1-au ridicat In sus. Telaliii an Inceput sa vesteasca pretutindeni ca aceasta

este tigva craiului. Oastea care se Imprgstiase, s-a adunat iargsi In jurul sultanului. Oastea ghiaurilor, vazInd aceasta, a dat de stire bleste-

matului de Iancu. Acesta, vazInd cum stau lucrurile, nu i-a lgsat pe 140 ghiauri sa se Imprastie, ci le-a spus : Noi am venit aid pentru credinta

noastra si nu pentru crai !". In felul acesta iarasi a stapInit oastea. Intorelndu-se, a mai atacat de douit ori, dal; vazInd a musulmanii s-au 142 Inmultit iargsi, au Inceput sa fug Inapoi, apucind care Incotro. 141

32 Mihail Szilagy. 16

is. 43

242

LIITFI-PA$A

Oastea islamick vIzind cum a lost infrintI oastea ghiaurilor, s-a dus sI-i fuetreascI pe ghiauri. DupI aceea, ienicerii §i azapii au 'Vent 144 asupra carelor ghiaurilor §i an dat multe lupte. Yn sfirsit, fiind devastate si carele, ei s-au saturat . Apoi, intorcindu-se la sultanul 145 Murad, i-a urat : Sarti fie binecuvintat bairamul !" DupI ce an rImas 146 timp de trei zile la locul b/taliei, a patra zi s-au tutors cu o bogatI prad/ 143

147

de animale la Adrianopol In anul 848 al Hegirei 33. MEHMED S-A URCAT PENTRU A DOUA OARA PE TRON

148

Pe dud musulmanii st/teau cu mare pomp In acele vilaieturi, i-a

157 venit stire sultanului Murad cum a Iancu blestematul, luind locul craiului si facind intelegere cu ungtuii si Basil si cu cehii §i 159 nemtii si latinii, ca si cu oastea TIrii Romfiaesti, a trecut prin Belgrad, venind s/ atace" 34. 160 Cind sultanul Murad a auzit aceasta, iesind din Albania, s-a asezat 161 la Sofia. Trimitind scrisori pretutindeni, el a strins osti in Rnmelia. Astfel, 162 au vault in jurul sultanului Murad 10 000 de azapi, ieniceri si serahori si multe alte o§ti zicind : Se face mare expeditie sfintl si se ridicI toate gloatele". PregItin.d toate cele trebuincioase pentru razboi, an luat impreunl si pe printul Mehmed §i an pornit Indatg. Din aceasta parte, oastea Tarii Romane§ti, trecind spre Nicopol, a vrut sa devasteze acele tinuturi. Atunci, beii de margine, Firuzbeioglu Mehmed-bei si Hasan-bei si Ahmed-bei, cu multe mu de acIngii, trecind in spatele ostii Tarii Rom/nesti si ataclndu -i pe ghiauri, i-au ucis. Aceasta 158

a lost prima bItalie impotriva ghiaurilor. DupI aceea, stirea placuta 163

ajungind la sultanul Murad, acesta s-a bucurat mult. Cu aceasta bucurie, intilnindu-se cu Iancu afurisitul la Kosovo, nu s-au r/zboit , ci numai s -au asezat 446 in fat/ >.

Stind fatI fn 146 o zi si o noapte, tunurile si pustile si zenberecurile an improscat o ploaie aducItoare de nenorociri si cele doua osti s-au razboit in acest chip. Apoi, Iancu afurisitul, died un atac asupra musulmanilort a respins cele dou/ aripi ale ostii padisahului si anume oastea de Anatolia si cea de Rumelia. A ramas oastea de Poartl a padisahului. Ienicerii si azapii punind inaintealor scuturile ", s-a tras din tunuri si pusti dintr-o 33 20 aprilie 1444-8 aprilie 1445. 34 Evenimentele din acest paragrat se refers la anul 1448. as In text : kalkan.

TEVARIH-I AL-I OSMAN

243

parte In alta. BAtalia a lost aBa de crIncenA, In.clt nu se poate descrie. Sultanul Murad a stat neclintit Bil deBi s-au dat multe lupte, oastea ghiaura, nu 1-a putut mica din loc. Burg, aceea, unii din oastea musulmanA, vAzInd

c6, ghiaurii erau InveBmIntati fn zale albastre din cap pia, fn picioare, an spus : In fats fierului nu se poate sta" si, dIndu-se la o parte, le-au deschis calea. IndatA dup& trecerea ghiaurilor, cazIndu-le In spate, an Inceput sá-i mAcelgreascA pe ghiauri, iar aceStia, neavind putere sA se IntoarcA, au rupt-o la fugg. Oastea islamica, nimicind pfna spre sears oastea ghiaurA, a dat o mare bAtalie. lJnii dintre ghiauri an lost altiui, care au scApat, au intrat iarki printre carele de luptA, iar unii au

164

fugit pe cimpie. Musulmanii an mers pe urmele ghiaurilor fugiti pe cimpie. Caii ghiaurilor erau slabi ti neputincioBi. Acolo au dat peste un sat ; acolo i-au bAgat pe ghiauri cu ceata lor. i InchizInd uBile caselor de frica musulmanilor, ei n-au ieBit afar Bi an pierit In flAcAri, de teama musulmanilorr. Apoi, gaziii, ImpresurInd carele, au tras cu tun.urile ¢f s-au luptat de seara131)11 dimineata. lanai afurisitul, vAzInd ca lucrurile s-au schimbat, i-a InBelat pe ghiauri zicInd : ,,Voi s& staji pe loc, iar eu voi pleca i voi trece In spatele turcului, arla fncft, voi din fat/ i eu pe La spate, s5,-i nimicim pe turci". Astfel, luInd oamenii care fAceau parte mai demult din suita sa, el a fugit, lasindu-i pe ghiaurii care erau In care. AceStia s-au rAzboit pinA In zori. Dimineata, vAzind cA, Iancu nu se mai all acolo Qi ea musulmanii le-au Inconjurat carele, ghiaurii s-au zApacit Bi an Inceput sa fugl. Musulmanii, la rIndul lor, au Inceput sA-i macerireasca, pe ghiauri Bi le-au luat

carele. Pe necioplitii de Omni (horiat), care erau In de, trecIndu-i prin sable) pe ceilalti i-au luat In prinsoare ci s-au sAturat . DupA aceea,

beii, venind la sultanul Murad, i-au spus sarutIndu-i mina : Biruinta sl-ti fie cu noroc". Ei an stat trei zile 86 pe locul de bAtIlie. Sultanul 165

Murad, plimbindu-se pe cimpul de luptA, a vAzut ca an lost nimiciti atItia ghiauri, IncIt acel Bes era plin de leBuri ingrAmAdite uncle peste altele. Era un bei bAtrIn cu o barbA albA cAruia i se spunea Azap -bei. Sultanul Murad, IntorcIndu-Se cAtre acesta, i-a zis : Beiule de azapil sAs vezi co, intre ghiaurii nimiciti nu se gAseSte nici unul cu barb& albA 1". Atunci acel bei fi rAspunde : Hei padiBahule, de aceea li s-a Intimplat aceastA

nenorocire ; dacA Intre ei s-ar fi gAsit un om chibzuit, nu ajungeau In aceastA stare !". Apoi, sultanul Murad, IntorcIndu-se la Adrianopol, se aBezA acolo.

"6 oar

In acel an n-a mai mers In expeditie ; a pus sA se facA pentru a doua cetatea Giurgiu. De acolo, a dat /nvoire BA se meargA In incursiune " Editorul semnaleaza aici o lacunA In text.

IXTFI-PA8A

244

in Tara Itomanease4 si 1-a pus ca domn In Tara Romaneasc1 pe Draculaoglu Kaziklu VI. fili de aici, intorcindu-se, s-a asezat la Adrianopol In anul 853 al Hegirei 38. 170

DOMNIA SULTANULUI MEHMED AL II-LEA

184

mergind la Belgrad si neputtndu-1 lua, beilerbeiul sau al sl-a gasit o moarte de martir. Sultanul, Intorcindu -se, s-a asezat la Adrianopol. .

185

Anul 861 al Hegirei 40. .

Apoi, a facut expediDie in Tara Romaneascti. Trecind Dungrea, Tepe§,

fiul lui Dracut (Taraktu-oglu Haziklu), nu s-a luptat pe fatk ci a dat pe neasteptate un atac peste noapte. Apoi, neputind obtin.e victorie, toga, oastea sa a fost mgcelarita, $i a pierit. El Insusi a fugit singur in vilaietul 186 ungurese. Craiul unguresc 41, la rmndul sAu, prinzlndu -1 pe Tepe§, 1-a spinzurat numaidecit. Sultanul Mehmed, dupai ce a numit ca domn In Tara Rometneasett pe fratele lui Tepes 421 s-a tutors si s-a asezat la Adrianopol. ...Expeditia in Tara -Romaneasa, 43 kti cea impotriva cetgtii insulare Mitilene au avut loc In anul 966 al Hegirei 44. 189

...Pe de alt5, parte Suleiman-pasa, neputind cuceri Alexandria ( Iskenderie), a plecat de aici impotriva Moldo-

vei (Kara-Bogdan). Oastea islamica, fiind obosita din cauza expedijiei tmpotriva ceta.tii Iskenderie si suferind din pricina gerului, ea a lost infrInt6 in ciocnire .

...In 879 al Hegirei ", sultanul Mehmed, asezindu-se iarAsi la Istanbul, a trimis pe vizirul s5,u Ghedik Ahmed-rasa, cu multe mu de oameni, pe mare la Caffa. El a cucerit Caffa si Mangup cu imprejurimile tor. De asemenea, oastea din Crimeea si Dest s-au supus. Aceasta 0-a intImplat in 880 al Hegirei 46. nume pare a ti Viad Tepes; de fapt este vorba de Vladislav al II-lea (1446- 1456).sa 24Dupafebruarie 1449-13 ianuarie 1450. 117

84 Karadja-bel. 4° 21 noiembrie 1456-19 noiembrie 1457.

" Matei Corvin.

{11 Radu eel Frumos.

" Editorul semnaleaza o lacuna In text. " 6 octombrie 1461-26 septembrie 1462. 46 18 mai 1474-7 mai 1475. 4° 8 mai 1475-26 aprilie 1476.

TEVARIH-I AL-I OSMAN

245

Apoi sultanul Mehmed, f&cind expeditie in Moldova, a string of}ti din toate partile lumii §i s-a intilnit cu oastea Moldovei in lung rebi-ulsa distrusal el insu§i (domnul) a fugit. Iar sultanul Mehmed a devastat Cara sa cli s-a tutors. evvel 47. Moldoveanul " fiind invins

§i oastea

...Mihalbeioglu Ali-bei, treclnd prin Tara Romaneaseg, a facut o 190

incursiune in Ungaria, dar fapta lui n-a reu§it, in 882 al Hegirei 49. Mihaloglu .Ali-bei §i Huseinbeioglu. Isa-bei §i Malkocioglu Bali-bei,

cu mai mune mu de acingii, trecind prin. Tara Itomaneaseg, an intrat in Ungaria unde an devastat §i au jefuit multe locuri. Fiind atacaDi pe nea§tep-

tate de oastea ungureasa, care stAtea preg/tit6, Isa-bei a murit ca un martir. Astfel, musulmanii, dind de nenorocire, s-au intors in 884 al Hegirei b0... . 191

192

DOMNIA SULTANULUI BALAZIDHAN AL II-LEA

...Ridicindu-se de acolo (Adrianopol), el a pornit in expeditie impotriva Moldovei, unde a cucerit cetatea Chilia §i Akkermanul. Apoi intorcindu-se, s-a a§ezat la Adrianopol. In 890 al Hegirei, in 29 ale lunii safer ", intr-o zi de miercuri, intro chindie §i sears, a fort o eclips/ de soare, din trei p6rti rAmIntndu-i nnmai una. . . .Dupg, aceasta, in anul 890, beilerbeiul Hadim, Ali-pma, avind invoirea padiphului, a mers cu oastea rumeliotai on oastea de Poartg,

193 Cu 30 000 sau 40 000 de oameni,

§i

a devastat Cara Moldovei §i s-a rotors la

Adrianopol unde a §i Amts. In 891 al Hegirei52, a pornit din nou de la Adrianopol, stabilindu -se apoi la Constantinopol. Mihaloglu. Ali-bei, fratele lui Iskender, §i. Malkocioglu Bali-bei§ mergind impreung cu oastea Tariff Romfine§ti, an flout o incursiune in Moldova. Prin grija prea inaltului Allah §i prin puterea facAtoare de minuni a profetului Mahomed, reu§ind sa aiba, noroc in citeva rinduri, s-au tutors cu o prada, foarte bogat6 §i cu robi nenumArati. ... 5, printul Selim, trecind prin Trapezunt la Calla, ai 201

venit de aici la Akkerman §i Chilia. 47 Rebi-ul-evvel = 24 iunie 45 Kara-Bogdan : Stefan cel Mare.

42 15 aprilie 1477-3 aprilie 1478. 52 25 martie 1479-12 martie 1480. 51 17 martie 1485. 52 7 ianuarie 27 decembrie 1486. 43 31 martie 1511-18 martie 1512.

...

24 iulie 1476.

Lt7TFI -PA$A

246

DOMNIA LUI SULEIMAN-HAN 333

In acest an 54 impkatul de la Viena 55 a venit cu oaste la Buda, pe care a luat-o din mina lui Ianos, voievodul Transilvaniei56. Mai inainte de aceasta, chid a avut loc lupta de la Mohaci, lavus 51, craiul Ungariei, murind gi Ianos mergind la Buda, a g6sit-o fk5, crai si s-a asezat acolo bei. Dupa ce a stat la Buda mai multe luni, craiul Laios fiind ginerele 59 craiului de la Viena (Bee), acesta din urm5, a venit cu aliatii sad plin de Indrazneala, si curaj ca sa pung, stapinire . De aceea, mergind cu oastea impotriva lui Ianos, 1-a scos din Buda si a pus oameni in ea ca s-o stapineasd. ; el s-a intors iarIsi la, Viena (Bedj).

Lucrurile stind astfel voievodul Ianos a trimis stirs sultanului Suleiman, splinindu-i urmkoarele : Dad, padisahul Islamului va stoats pe craiul de Viena din Buda, si imi va da cradia acesteia, atunci in fiecare an ti voi da mai multe mii de galbeni ca hand din Cara Ungariei ". Sultanul

Suleiman, cind a auzit aceasta, stire de la Ianos, s-a supkat mult pentru ca craiiji din Viena (Bee) a luat Buda si de aceea a dat porund sg, se adune indata. oastea islamict. 334

Sultanul Suleiman, iesind apoi din Istanbul en gindul de a purta

r6,zboi impotriva ghiaurilor, a str1b5.,tut popasuri dupa. popasuri. CInd a 335 ajuns la Belgrad, a durat un pod peste Sava si a trecut in cimpia Sirmium. (Serem), iar de aici la, Liike 59. Fka. 81 tread prin Vazadin 60, a mars drept la Ossek 61. In apropiere de Ossek an construit un pod paste Drava $i s-au indreptat spre Buda. Venind solii lui Janos, au grgit : Care este porunca padisahului ? Iano§ a venit la aman (incbinare). Care este porunca, ce slujb6,porunciti I". Iar padisahul, primind bine pe soil. care venisera le-a raspuns : Iatat, eu plec drept spre Buda. i Ianos sl tread Dunkea

ca sa vin mai incoace de Buda $i sa se intilneasd, 77.

4l

asedie-

74 29 decembrie 1551-17 decembrie 1552. 76 Koilovici : localitate intre Semendria gi Timisoara. Posibil sA fie Panciova, unde coborau turcii dupA ce treceau Dunlirea. 76 Tatar-Hisarl: fortareata tiitfireasca", in apropiere de Szolnok. (Cf. Thury, op. cit.,

II, p. 38). 77 Egri: Eger, oras In Ungaria.

XV

R1JSTEM-PAPA

Mare vizir si istoriograf otoman, Rustem-pasa s-a nIscut din parinti bosniaci pe la anul 1500 (906) In apropiere de Sarajevo. Traditia spun a la origin familia sa purta numele de Opukovici (Cigalici). Rustem-pasa a fost fratele marelui kapudan Sinan-pasa. Inca, din. tinerete, Rustem-pasa a intrat In rindurile pajilor din Istanbul, de undo a ajuns In serviciul Curtii sultanului. El $i -a Inceput cariera en functia de rikiabdar 1. Ca sfetnic al sultanului Suleiman Magnifi-

cul, a fost numit bei de Diarbekir, apoi beilerbei de Anatolia. In 1539, dup5, expeditia din Moldova, a fost numit al treilea vizir ; in 1541 a devenit

al doilea vizir, iar la, 1 decembrie 1544 a fost numit mare vizir. In anul 1553, la cererea sa, fiind pus In retragere, Rustem-pasa s-a stabilit la Scutari, uncle sotia sa Mihr-Ma,h-Sultan, fiica lui Suleiman Magnificul, avea un. palat. In 1555 a lost numit pentru a doua oar5, mare vizir si s-a mentinut In aceasta, demnitate ping, la moarte (10 iulie 1561).

Austem-pasa a rAmas cunoscut In istoriografia otoman printr-o cronica intitulatl : Tarih-i al-i Osman (Istoria dinastiei Osmane). Aceast4 operg, trateazA evenimentele otoman.e de la Inceputul secolului al XIIIlea $i pin/ la anul Hegirei 968 (1560 - 1561). Pentru vremea anterioara, cuceririi Constantinopolului (1453), expunerea autorului se bazeaa, pe cronicile anonime Tevarih-i al-i Osman, pe analele lui Muhieddin al-Djemali, pe cronica lui Nesri (Gihannuma VI) q.a. Incepind cu vremea sultanului Mehmed al II-lea si mai cu seam& cu urma,sul slut Baiazid al II-lea (1481), cronicarul Rustem-pasa arata oarecare notg, personalI In expunerea evenimentelor istorice. Merit/ un deosebit interes partea cronicii in care autorul red& evenimentele contemporane lui. 1

Rikiabdar : slujitor In suita sultanului.

RUSTEM-PA.5A

252

Este cert faptul ca Rustem-pa§a a favorizat qi a incurajat cercetarile istorice, totu§i nu se §tie sigur daca chiar el este autorul cronicii figurind sub numele lui. Este foarte posibil ca aceasta opera sa fi lost scrisa de unul din secretarli sM. Amintim ca partea privitoare la campania

din Moldova (1538) nu este cleat un rezumat fidel al operei lui Nasuh Matrakci : Fetihname-i Kara-Bogdan (Cronica cuceririi Moldovei), deyi Rustem-pap a participat §i el ca vizir la expeditia Impotriva Moldovei In fruntea trupelor din Anatolia. Partea originals a operei lui Rustem-pap, Incepind cu vremea lui Baiazid al II-lea, a fost publicata de turcologul elvejian L. Forrer sub titlul : Die Osmanisehe Chronik des Rustem Pasch,a (Tarih-i al-i Osman), in Tiirkische Bibliothek, XXI (Leipzig, 1923, VIII + 207 p.). Din aceasta traducere partial& s-au facut extrasele care privesc piffle roman. Undo fragmente din aceasta cronica, de pilda campania sultanului Suleiman Magnificul In Moldova, au fost semnalate de N. Iorga In comunicarea : Cronicile tureefti ca izvor pentru istoria romdnilor (Anal. Acad. Rom., Mem. sect. ist., s. III, t.IX, mem. 1, Buc., 1928, p. 15-22).

Bibliografie: S. 0., II, p. 377-378; G. 0. W., p. 81-82; E. 111,

p. 1269.

I.,

TARIH-I AL-I OSMAN (ed. L. Forrer, Leipzig, 1923)

PLECAREA SULTANULUI BAIAZID AL II-LEA ASUPRA MOLDOVEI $1 CUCE-

16

RIREA CHILIEI $1 AKKERMANULUI 17

73

14

...Prin Marea Neagrg s-au trimis corabii la Dunke. Baiazid trecu pe la Adrianopol, made porunci 0, se Inceapl construirea moscheielor si .

apoi porni spre Isaccea (Isak§i) uncle trecu Dunkea la 2 djurnadi-ulahlr 8891. El a luat Chills dupl un asecliu de 12 zile. in drum spre Akkerman, au fost IntImpinati de trupele din Tara RomaneaseI §i de Meng liGhirai 2, han de Caffa, care se alkurg, o§tii (turce§ti) Stmpreun6 cu Math. Akkermanul a fost luat la 16 regeb 39 dupg, un asediu de 15 zile. Aceste evenimente s-au IntImplAt In anul 889 al Hegirei 4. Dupg, aceasta, Baiazid a plecat la Ankoare la Adrianopol. Venira, soli din Egipt, din India (Hindustan) k4i Ungaria. Dupl aceea, sultanul Baiazid a trimis pe Ali-pasa cu oastea de Poarta, (Kapu halki) 49 cu oastea din Rumelia qi cu oastea T6rii Rom'ane§ti In Moldova, ai carei apkatori n-au putut s6 opunI nici o Impotrivire, iar Cara fora fost jefuit4 i pasta/. Aceasta s-a IntImplat In anul 890 al Hegirei 6 si apoi Mihaloglu Iskender-bei §i Malkocioglu au fAcut din nou o incursiune (akin) In Moldova. A DOUA EXPEDITIE A SULTANULUI SULEIMAN IN UNGARIA

Ferdinand (Ferandus) din Austria a ocupat Buda Inainte ca Suleiman

sg, fi Inceput un nou rkboi. Prin mar§uri fortate, a plecat spre Buda si s-a pus la cale asediul. Tunurile an fost mezate 1i corpurile

de oaste an fost Impartite intro viziri. A Inceput asaltul, care a durat neIntrerupt ping, ce au luat cetatea exterioara. Apoi a fost atacatai cea interioarA care era apitratg, de o garnizoanai austriad, qi care nu s-a predat

cleat dupI o apkare Inver§unatI. Garnizoana a fost totu§i distrusg. Tinutul Budei a fost supus In 10 zil-kade 7. Iar craiul Ia,nol 8 a

lost rasplkit. 1 27 iunie 1484. 2 Mengli-Ghirai, Elul lui Hadji-Ghirai, hanul Crimeii In 1467-1515 (872-921). 3 16 regeb = 9 august 1484. 4 30 ianuarie 1484-17 ianuarie 1485. 5 Kapuhalkt: oaste de PoartA", garda imparAteascri, ienicerimea. 6 18 ianuarie 1485-6 ianuarie 1486. 7 27 Julie 1528. 8 loan Zapolya.

RTJSTEM-PASA

254

...La 14 safer 9 s-au tutors la Buda. Au trecut podul pe care 11 construise craiul Budei (Ianos), banal Transilvaniei. . .

.

EXPEDITIA SULTANULUI SULEIMAN IN MOLDOVA

97

Voievodul Moldovei, Petri 10, care se supunea de obicei Porjii, fAcu

cauz& comung cu ghiaurii. De aceea s-a hot&rit pedepsirea lui. Ostile Rumeliei si Anatoliei an fost chemate si s-a trimis un firman si lui SahibGhirai-hanu., st6pinul vilaietului Dest-i Kipceak, ca sg, se string& cu totii

pe cimpia Dun6rii. Sultanul Suleiman porni intr-acolo si cind sosi la Duna-Bunari 121 ling& Provadia, dusmanul legii trimisese pe portarul sau .Angra (sau Ungra), fiul lui Taula 13, fiti se declarg gata de supunere. I s-a ar/tat cg, nu are voie s&-i ajute pe ghiauri. Dusmanul Ili adunase emirii sat i pe mai marii sat, puce s5, se sape santuri si s& se lac& palisade la vadul cel grew de pe Jijia, la Botosani. Pe o distant& de dou&-trei leghe (mil), an fost taiate pAdurile de pe deal. Acestea au fost aduse la cunostinta lui Suleiman-han. El a intreprins un pelerinaj la Sari-Saltuk-Sultan14 si 98 apoi s-a indreptat spre vadul Isaccei. La 24 rebi-ul-evvel 945 al Hegirei 15 an trecut pe podul de vase : Iahiapasaoglu , dintre supusii beilerbeiului de Rumelia, 91 beilerbeiul Hilsrev-pasa, cu oastea Rumeliei, Mehmed-pasa cu trupele Anatoliei si Mihaloglu Cu acingiii. A urmat apoi sultanul Suleiman, el 1118110 1ndreptindu-se spre sesul Kahye 10.

In a patra zi de mers el 10 asezI tablra ling& riul numit Prut, afl&tor In Cara dusmanului, i apoi au trecut peste acesta si peste riul Jijiei. i au inaintat pin& in sesul Tirgului Iasi, unde a venit Sahib- Ghirai

cu 100 000 de tatari. Acesta se prezenta, la divan. A doua zi, sultanul Suleiman porni spre Hui Siret si Berail 17. Rebelii s-au sfatuit Intre ei si aveau de gind s& fug in locuri pustii. Iahiapasaoglu Mehmed-bei a fost trimis in urmitrirea dusmanului. Suleiman Insusi a plecat In grab& spre sesul Sucevei, la 22 rebi-ul-ahir 192 si a ocupat . Comorile de acolo

an fost luate in st5,pinire. Mehmed-pasa 1-a urmarit pe dusman timp de trei-patru zile. Pe cind boierii Mihu 19 0 logotatul" se supuseserI, dusmaa 15 safer = 29 octombrie 1529. " Petru Rarer. 11 Sahib- Ghirai, hanul Crimeii In anii 1532 1550 (939 957). 12 Pentru Duna-Bunarl sau Done-Blnari, vezi nota 8 de la p. 222.

Petre Ungurul (?). 14 La Babadag, unde se Old mormintul lui Sari-Saltfk-Dede. la 20 august 1538. ID

la Kahve : Cahul.

17 Trebuie stl fie Bahlui, vezi nota 28 de la p. 228. 18 22 rebi II = 17 septembrie 1538. la Hatmanul Mihu arbanasul. 40 Trotusan (sau Totrusan).

TARIII-I AL-I OSMAN

255

nul a fugit mai departe rii tara sa a fost prAdatA cum n-au mai pit ghiaurii de la intemeierea Islamului. Parindu-i cu neputinta, sA-1 ajungA, pe dusman,

Mehmed-bei s-a intors. S-a tinut un divan §i s-a hotArit ca tara sg, se intindA in 15,time de la nord spre sud, iar in lungime de la rasarit la apus 21,

ajungind de la Prut pia, la hotarul Chi liei, iar marginea ei sa, atingA Dunarea. Restul trebuia, sa fie adAugat la Imperiul otoman, iar la, rasa.rit de Dunare sa se clAdeascA doua, cetAti : Cein 22 §i Kalcein 23. Pentru tinu.tul asezat la apus de riul sa se nu.measca, un voievod cu numele de Cetne 24, un vlAstar al rAposatului Stefan . Acesta a fost numit s-au luat mAsurile care priveau aceastA tara,. Lui Sahib- Ghirai i s-a dat drumul. La 27 rebi-ul-ahir 28 s-a inceput retragerea. S-a trecut pe un pod de peste Prut pe la vadul mai sus- amintit al Botosanilor. Dusmanul care acum era liber, cu cei doi fii ai sai, s-a luptat si mai departe. Voievodul Stefan (Cetne) i s-a impotrivit, 1-a bAtut si a trimis lui Suleiman capul fiului acestuia. La Dun.Are s-a sarbAtorit biruinta Qi s-a dat drum ostirii. Suleiman s-a intors prin Dobrogea Ii pe la Cealik-

Kayak de prin pasul Balcanilor, ajungind in a 16-a zi la Adrianopol, uncle a petrecut iarna cu vinAtoriile, iar la 14 zil-kade 945 al Hegirei 28 s-a intors la Istanbul. In anul 959 27 Ahmed-pasa 28i capetenia de seimeni (segbanbafi) au fost trim. i cu 2 000 de ieniceri, cu azapi si cu un buluc (boliik) de lefegii (nliifedji) spre Timisoara. Padisahul s-a dus la Ianbolu la yin Atoare.

al Asa e In text. " Probabil Bender. " Kalcein: recte Mein, adicA Fiilciu, gresit citit de editor.

Stefan Lacusta, fiul lui Alexandru ql nepotul lui Stefan eel Mare. " 22 septembrie 1538. " 3 aprilie 1539. 27 29 decembrie 1551-17 decembrie 1552. U Beilerbei de Rumelia, cuceritorul Timisoarei la 25 Julie 1552. 24

XVI

MUSTAFA 6ELALZADE

Mustafa Celebi, fiul lui 6elaleddin, cunoscut si sub numele de Kodja Nisangi 1, Era originar din orasul Tosia 2, unde tatgl sau fusese cadiu (judecgtor). Dupg wail autori el s-ar fi ngscut pe la anul Hegirei 900 (1494 -

- 1495). Tinkul Celalzade si-a inceput cariera intrind In slujba lui Ibrahimaga care a ajuns mare vizir 3. Trecind prin diferite dreggtorii, In anul 1524 (931) a fost numit reis-efendi, In 1534 (941) a ajuns nifangi 41 iar In 1556 (964) milteferrika-basi 5. Din cauza lui Rustem-pasa a fost inlgturat un time din viata politicg. Dar dupg un rgstimp de zece ani, adicl In 1566,

celalzade a fost numit pentru a doua oars in funcjia de mare nifangi. Mustafa 6elalzade a murit In octombrie 1568 (rebi II 975). Cronica sa intitula,t1 : Tabakat al-memalik ye daradjat al-mesalik (Pc turile sociale fi slujbele in Imperiul otoman) este pretioasg prin faptul ea autorul zugrAveste evenimentele contemporane la care a fost martor ocular. "Astfel, el isi incepe relatarea cu ultimii ani ai domniei sultanului Selim I (1512 1520) si o continua ping la anul 1555 (963). Prin participarea sa la diferite expeditii, printre care si In Moldova in 1538 (945), dar mai cu seams datorita functiilor sale de reis-efendi si nisangi, a avut ocazia sl ducg diverse tratative. cu puterile strgine si a devenit un bun cunoscgtor al viejii politice si railitare. Valorificind acest fapt, Celalzade a Boris o istorie amgnuntitg a domniei lui Suleiman Magnificul. Cronica sa este impktitg In 30 de capitole si 3f de paragrafe. Cercetgtorii istoriogra1 Mamie cancelar", spre deosebire de Kticitlic-Nisangi, adicA micul cancelar", porecla cronicarului Mehmed-papa, contemporan cu Gelalzade. 2 Tosia, ora' in apropiere de Sinop (Anatolia). 3 Ibrahim-pasa, unul dintre marii viziri otomani Intre 1525 sI 1536. 4 Nigan§i : cel care trasa monograma sultanului, numitA nigan, tugra sau teal. 5 Capetenia unui corp de cAlAreti. 17 - C. 48

MUSTAFA GELALZADE

258

fiei otomane subliniaza a opera istorica a lui aelalzade Mustafa este unul dintre cele mai importante izvoare contemporane pentru istoria Imperiului otoman In epoca infloririi sale" e. Informatiile privitoare la trecutul tarilor roman slut cit se poate de bogate gi interesante. Desi exist/ un numar considerabil de manuscrise, pastrate In diferite biblioteci gi arhive, totusi ping, astazi nu avem o editie critics a acestei cronici. Editia lui Sa'adeddin Tokdemir 7) dupa care s-au fkut traducerile alaturate, este incompleta 8 si defectuoasa, deoarece editorul a modernizat 9

textul acestei op ere istorice. Partea privind cucerirea Timisoarei si a regiunilor invecinate a fost tradusa dupa, un manuscris aflat la, Biblioteca Academiei Republicii SOcialiste Romania, care reprezinta, un fragment din cronica lui

Gelalza,de, cum dovedesc o serie de elemente comune cu textul tradus de Thury 9 din aceasta cronica. 6elalzade Mustafa a mai scris o cronica, Selimname, consacrat1 domniei sultanului Selim I, precum gi alte lucrari istorice care Ins/ nu prezinta interes pentru trecutul *nor roman. Cronica lui (elalzade, Tabakat. . . a Lost cunoscuta partial in Europa datorits extraselor publicate de J. v. Hammer In : Fundgruben des Orients, II, 143 1M, si mai cu seama, datorita, lui J. Thury (Torok Tortenetirokr

II, Budapest, 1896, p. 112 178). Extrasele lui J. Thury, foarte largi, cuprind stiri bogate care privesc gi teritoriul tarii noastre. Bibliografie: S. 0., IV, p. 375; G. 0. R., III, p. 756; G. 0. D., II, 330; 0. M., III, p. 37; G. O. W., p. 102-103; E. I., I, p. 1035-1036; I. A., vol. III, 1945, p. 61-64; N. Beldiceanu, G. Zerva, Une source ottomane relative a la campagne de Suleyman le Ligislateur contre la Moldavie (1538), In Societas Academica Dacoromana. Acta Historica", tom I, Roma, 1959, p. 38-55.

6 F. Babinger, In G.O.W., p. 102. 7 Gelaloglu Mustafa, Tabakat-ill-memalik ve derecat- ill - mesalik. Osmanit Imperatorla-jun galcseklik devrinde. Turk ordusunun savc4lart ye devlet kurumu. Ig ye tiff Sigaseti, Istanbul, 1937,

II + 257 p.

8

°

Se bazeazA pe un singur manuscris, far textul este dat to transcriere latina.

Cf. J. Thury, op. cit., II, p. 256-272.

TABAKAT AL -M1 MALIK VE DARADJAT AL-MESALIK (ed. S. Tokdemir, Istanbul, 1937)

. 68-78

Cap. 14. LUPTA DE LA MOHACI

< In legatura cu ordinea de bAtaie a luptei se arata cA oastea din aripa dreaptii era sub comanda unui preot foarte viteaz numit Berene 1, care s-a luptat cu Bali-bei, dar a fost Infrint >. 98

Cap. 20. LUPTA DE LA PEGS

Am scris mai sus a pornind impotriva ungurului, Mohaciul a fost luat la inceputul anului Hegirei 933 2. Dupg, moartea craiului Ludovic (Lavuf) in lupta de la Mohaci, craiia a fost acordatI lui loan (Ianos) , care pe atunci era ban in Transilvania (Erdil). Acest crai, adieg loan , era fratele lui Ludovic (sic) cAruia, dupl cum se §-tie, i se spunea §i. Lavu§. Pe timpul craliei lui Ioan, Austria §i Cehia erau sub stapinirea unuia care se chema Ferdinandus (Feranduf), fratele craiului Spaniei. Acest om 1§i atintise privirile asupra arii ungure§ti §i mergind asupra lui loan, numit din partea noastrA, luase en forta multe tinuturi cu numeroase cetati. Apoi, falindu-se cu puterea sa §i profitind de lipsa sultanului, incepu s5, se lege chiar §i de maria sa sultanul Legiaitor 3. Dar craiul loan neimpgcindu-se cu aceasta, ap/r1 eft putn Buda, apoi retragindu-se de acolo, ormul Buda a fost ocupat de cAtre Austria*. 100

.

Dar din pricina mul imli o§tilor §i a inguatimii drumurilor, serascherul Ibrahim-pap, luind numai oastea Rumeliei, s-a a§ezat ling& satul Eflaklar* , situat la un conac depgrtare. Tabgra padi§ahului §i celelate cete ale ordiei, rgmase cu un conac in urmI, veneau unele dupl altele. .

1 In alte cronici : Berata, Brata, de la Frater : Gheorghe Martinuzzi, mai tlrziu guvernator al Transilvaniei sub minoratul lui Ioan Sigismund. 2 Muharrem 933 = 8 octombrie 6 noiembrie 1526, dar lupta a fost In august (26).

8 In text El-kanunl", adica Legiuitorul", epitet dat lui Suleiman I Magnificul In

istoriografia otomana. 4 In text : Alaman (german) si Nemee (austriac, Austria). 6 AdicA al vlahilor" sau valahilor" sat de rot/Atli.

MUSTAFA GELALZADE

260

In ziva a 13-a a aceleiasi luni °, cind tabkra s-a asezat pe cimpia Mohaci, craiul loan a iesit In intimpinarea padisahului... Atunci, ei (transilvknenii) s-au apropiat de tabkra de divan a padisahului. Oastea crestink vazind oastea noastra, 7 s-a mirat foarte mult. Craiul lor, apropiindu-se de marginea locului unde se Linea divanul, a descalecat si dupa, ce si-a cercetat garda de arcasi (solak alyini) a venit la cortul padisahului. Apropiindu-se de acesta, a skutat mSinile padisahului care sedea pe un scaun de aur In faDa tronului. Padisahul i-a facut o bunk primire si 1-a intrebat de starea sa §i 1-a consolat de r'a'ul ce suferise din partea lui Ferdinandus. Dupa, terminarea ceremonialului de primire, craiul a iesit din cort i In faDa u ii cortului i-au dat patru caftan° (hilat) din fire aurite. La intoarcere, craiul a skrutat iarki mSinile padisahului. Pentru a a luat parte la aceasta expeditie i-au dat patru cai Inseuati (binek), cu .eile lucrate In aur, cu frlie aurite i Impodobiti 101

pe la coaste cu pietre pretioase. Bucurindu-se foarte mult de toate acestea, craiul s-a intors la cortul sku. .

104

La deschiderea portilor cetatii., craiul Joan venind Jingle padisah i-a arkta,t cinste prin Inchinare si iarki a cerut de la padisah sa -i dea Buda. Si padisahul acceptind cererea sa, ck'petenia de seiraeni (sekbanbasi) pornind cu ienicerii 1-au urcat pe loan pe tronul Budei. In a 22-a zi a lunii safer 8, padisahul a vent la Buda si loan, craiul unguresc, 1-a intimpinat pe padisah. La 25 safer 9 avind loc un divan la Pesta (Peste), craiul de mai sus prezentindu-se a skutat mina padisahului, care i-a dat daruri pretioase. In ziva urmktoare au pornit de la Pesta la Istanbul. Craiul , pe clnd petrecea pe padisah, salutindu-1, 1-a rugat trimit5, coroana (tadj) nurait5, koron". Aceasta, coroana pretioask era lucrata, din perle (ingi) §i din rubine (yakut tad). Luat5, din vistieria Budei, coroana fusese dusk In vistieria padisahului. Maghiarii lei recunosteau craii numai clack aveau o astfel de coroana. Faptul ca aceast5, coroank era necesala craiului loan In timpul ceremoniei religioase si ca altfel nu-ei putea incepe craiia, a fost flout cunoscut (arz) sultanului Suleiman. Padisahul a primit aceasta ruganainte a lui Ianos. antoarcerea din expeditie §i sosirea padi§ahului la Istanbul>. 13 zil-hidjge 935 = 20 august 1529. 7 Adicli turceascA. 6

8 22 safer 935 = 5 noiembrie 1529. 9 25 safer 935 = 8 noiembrie 1529.

TABAKAT AL- MEMALIK VE BARADJAT AL-MESALIK 109

261

Cap. 23. AGRESIUNEA AUSTRIECILOR ASUPRA TARII UN GURESTI SI ALUNGAREA LOR

Prin daruirea orasului Buda craiului loan si prin faptul ca Ungaria se gasea sub ocrotirea turcilor osmanlii, craiul loan avea, desigur, legaturi cu turcii. Unul dintre comandantii vecini care intelegea no aceasta situatie si acest interes era Ferdinandus, imparat al Austriei al Cehiei. Aceasta stare de lucruri neconvenindu-i lui Ferdinandus, el a strins multa oaste, trimitind spre cetatea Buda pe pedestrasi cu corabile, iar pe calareti pe uscat. Astfel, la 3 djdmaui I din anul 93710 fortele lui Ferdinandus impresoara cetatea Buda taindu-i legaturile cu exteriorul. Pentru cucerirea cetatii, ei au asezat multe tunuri §i mari si mici In locuri potrivite §i Incoltind cetatea din diferite parti au Inceput s-o asedieze. Craiul Ferdinandus din pricina lasitatii lui loan a dat multa important& cuceririi de indata a Budei. Scopul sau era ca dupa luarea Budei sa ocupe si craiia Ungariei, deoarece craiul loan

era o jucarie" in Cara maghiara (Madjaristan). De pilda, dael vedea ca dusmanul trimite o§ti in vreun colt sau altul al Orli sale, atunci el fugind ca soarecele de pisica cauta o gaura in care sa se ascunda. Astfel, el nu Indeplinea conditiile si nu avea urma de bravura si vitejie necesare spre a fi crai... De aceea, nu este de mirare ca padisahul luind Buda de la dusnlani puse acolo oameni de-ai sai. Cind avea loc vreo lupta, loan nu iesea la iyeala. .

L5,udIndu-se cu pagubele pricinuite 1i cu prinderea In robie a o§tilor islamice, ghiaurii umili, plini de aceast5, bucurie, an uitat de pierderile for de la trecgtoarea Zlatita (Izladi). . 377

INTELEGEREA DINTRE CETELE DE GHIAURI $I LUPTA

°stile ungure§ti, germane, tale din Bosnia, Hertegovina §i Moldova (Kara- Bogdan) §i tale din Tara Romaneasea (Eflak) gi tale venetiene

(Firenk), precum §i ceilalti conduc6tori ghiauri, adunlndu -se Intr-un loc, iar despotul Laz-oglu mergind In fruntea lor, 80 000 de ghiauri, ImbrIcati In zale si agitindu -se ca valurile Mkii Negre, s-au Indreptat spre tkile islamice.

Trecind prin Belgrad si ckInd asupra Nicopolei, ei an devastat si apoi au plecat. Beiul de Nicopol, Mehmed-bei, fiul lui Firuz-bei, a§teptInd clipa potrivitI l3i, Impreungi cu luptkorii care se aflau lIng6 el, cu acIngiii §i cu

acele pkti

tavgiii care I§i gasiserl renume In Rumelia, ataclndu -i pe la spate pe ghiauri,

a trimis la Curtea ocrotitoare a sultanului multi ghiauri ImbrIcati In zale §i cu mlinile legate. GIndul craiului eel lipsit de noroc 50 era de a trece prin. Varna la Istanbul si, luind-o pe fata Impkatului , avea de end sa meargl de acolo la Adrianopol. De aceeay el a pornit spre pktile Varnei. 380

. . . In aceste zile, umilul de ghiaur, trecind prin Tara Romaneasea, sosise la Varna. Oastea islamick de asemenea, venind In acel loc, s-a mezat In fata ghiaurului. 59

Vladislav I (1440-1444).

TADJ-VT-TEVARIEI

315

. 384

. . . Aceasta, lupta mare de la Varna s-a IntImplat intr-o zi de marti, In a noua zi a lunei regeb din anul 848 51,

392 PLECAREA SULTANULUI SPRE CIMPIA KOSOVEI PENTRU A-L ALUNGA PE GHIAURUL UNGUR

Dupg, ce sahul cel cuceritor de taxi a supus o parte Insemnata, din Albania (Arnavut) §i s-a intors In capitals sa, a sosit stirea ca afurisitul de lancu i-a atItat pe beii ghiauri gf pe multi bani care trliau ca niste crai §i ea, toti

acestia, punIndu-si in end sa devasteze taxile islamice, s-au adunat la un loc si an hotarIt sa porneascl la luptl. Aceasta, §tire groaznieg ajunend la urechile sultanului eel biruitor, acesta 1-a trimis pe martalozul52 Dogan spre a obtine vesti signa). Acesta, la rindul sAul a primit stirea eb, dupa ce fusese tgiat capul ghiaurului care luase mai Inainte parte la lupta de la Varna 52, steagul nenorocos al acestuia fusese tutors si Invins gi la,ncu, luind-o la fug gi ajungind plin de nenorocire In tinutul Ungariei, a atItat pe banul lesesc, pe banul ceh, pe banul secuiesc ( (sekvelet), pe banul Tariff Romamesti (Eflak) 54 pe alti bei viteji de o seamai cu ei, spunindu-le : 393 "Dad, nu vg, yeti uni si nu vg, yeti preg6ti pentru alungarea mahomeda-

nilor, farg indoia15, a yeti p'ati ceea ce a pit craiul". . i toti acesti bani Invoindu-se cu Indemnul lui lancu, an sculat In picioare pe toti supusii din tinuturile for $i, punind sa se bata, toba de luptl,

an trecut prin fata Belgradului. Luln.du.-1 drept calgaz6 pe lancu, ei an pornit In urma acestuia gi s-au ingrgm/dit ca un roi de bondari In aril() islamioe. Martalozul Dogan died aceast/ stire Inaltului tron, sahul s-a Indreptat spre pArtile Sofiei gi s-au dat inane porunci pentru ca s6 se adune oastea islaraica, si a se ridice gloatele gi toti sa vinA la ordia Impailteasek supunIndu-se Inaltului firman. De asemenea, s-a dat firman gi ostii de Anatolia, care se distinsese prin maxi vitejii pentru ImpAratie, sa trimitI oameni la timarurile for dupl bani de cheltuialL intr-un cuvint, oastea victorioasA s-a adunat inarmatI la locul de plecare $i, ping, la stringerea munitiilor si a altor ;Fame de lupt6, mazele sultan a poposit In orasul Sofia.

Mai Inainte, dupI ce lancu a nimicit °stile islamice conduse de Kula51 22 octombrie 1444.

52 Aid to sens de iscoada. 53 Regele Vladislav I al Ungariei, 05 Vladislav al II-lea (1446-1456).

316

SA'ADEDDIN ILIEHMED HODJA F2rENDI

whin 559 ucigindu-1 pe Dracula, domnul Tkii Romanesti, a numit in locul lui pe Laz-oglu 56.

Pe cind marele cah isi aduna cu grij6, oastea la Sofia, ghiaurul din Tara RomaneascI a pornit s6, devasteze imprejurimile Nicopolei si a.

394

396

inceput sg, pricinuiasc/ pagube tinuturilor islamice. Dintre emirii de margine unindu-se renumitii bei : Firuzbeioglu Mehmed-bei $i Hasanbeioglu Mustafa-bei !ii ITzguroglu Isa-bei, au dat peste noapte un atac cu citeva mu de acingii asupra ostii Tkii Romanesti si au umplut acel loc cu valuri de singe de-al ducmanilor credintei, trimitind la sultan, legati de niiini si de picioare, nenumkati ghiauri in zale $i calki. . . . Astfel, oastea sultanului, pregAtindu-se si indiecind au end de luptl, a ajuns la Kursunlu-Kilise wade Curtea ocrotitoare a lumii a fost instintata, a ghiaurul a venit la, Kosovo. Atunci, privirea sultanului indreptindu-se in acele parti, ceata mare a ostii islamice s-a oprit in fata comandantilor ghiauri in anul 852, lung caban, ziva a patra 573 intr-o dupes amiazg, de vineri. . . . Lovitura color imbra,cati in zale fiind grea, oastea victorioas/, la, rindul ei, a plecat din fata for si, inconjurindu-i pe la spate, a inceput s / -i mIcelkeasc/. Acei .umili, impiedicindu-se din cauza poverilor si negIsind alt drum, au fost mIcelkiti de sabiile vitejilor . Banul Tkii Romanesti 58 si banul de sekvelet, neputind sg, stea la, paza acelor locuri, au stern urmele for de pe fata pamintului. Iar banul lecesc fiind prins si nespunind eine este, a ramas un timp in pares islamicA si,

397

trecind din min/ in mina, fiind vindut $i cumpkat , in cele din urm6, a scapat. . . . Mud s-a cr/pat de ziva, , adresindu-se celor care se aflau

ling/ el ci care erau pktasi la nenorocire, le-a spus : Voi sai depuneti sfortki pentru apkarea carelor, iar eu, atacind duemanul pe la spate, 11 voi lovi cAlare in locul undo el nu se asteapt/". Si cu acest viclesug iesind din multimea carelor, a luat-o la fug/ impreuna, cu suita sa, pk/sind cimpul

de luptI. . 456

. . .

Afurisitul de Iancu, venind cu oaste neumkatl, a dat ajutor

Belgradului (in 1456). . . . Corgbiile au sosit pe Dun /re, iar pe uscat a venit afurisitul de

Iancu cu oastea sa. 56 Dupes alte cronici, 8ehaheddin-pa§a. 86 Confuzie la cronicar. 57 3 octombrie 1448. 69 Vladislav al II-lea.

TADJVT-TEVARM

317

484

EXPEDITIA SULTANULUI IN TARA ROMANEASCA

485

. . Venind soli din imprejurimi §i aducind urg,ri pentru cucerirea Constantinopolului, au arkat fatl de Poarta fericirii inchinarea sin.certi, .

a celor care i-au trimis De asemenea, venind in acest scop soli §i din partea domnului Tkii Romane§ti Ka,zik11 59, ace§tia au adus cu ei daruri bogate. In trecut, Dracul, care era tatallui , fiind unul dintre ghiaurii

care se bucurau de protectia inaltei Porti osmane, platinduli tributul §i haraciul, era ocrotit de sultan. De aceea, §i fiul s6u era privit cu bunIvointl.

Ori de cite on venea solul On. la Poarta irapaeatiei, aducind pe§cheguri bogate pentru a arka devotamentul sau, era cinstit cu favoruri impkate§ti §i rAspl'atit pentru purtarea §i supunerea sa. Dar rantatea firii sale murdare §i inclinate spre uneltiri ie§ind la ivealg, el a socotit ca expeditia impk5,teasca, in pgrtile Trapezuntului este un bun prilej §1, intinzindu-si

mina hr46,reatA, a apucat pe un drum gre§it, potrivit cu firea sa cea uneltitoare. Ishak-pa§a fusese inskeinat cu apkarea Rumeliei §i, sub ocrotirea

sa, acele pkti deveniserl infloritoare. In acest timp, venind Ishak-pa§a la sublima Poarta, dupes ceremoni.9, sgrutkii mtinii, a facut cunoscut la inaltul tron faptele rele §i purtarea nedemna, a voievodului Tepe§ (Kazikli) §1 a povestit §ahului eel cuceritor de t5,ri despre supArkile pricinuite de voievodul Tepe§ locuitorilor din tinuturile islamice, precum §i despre hota-

rul pe care el 1-a stabilit. . . . Purtarea sa a fost aflat4 de sultan. .

Pentru aceasta, s-a poruncit comandantilor §i emirilor mari sa preg6,-

tease/ oastea victorioasI. Dar inainte de aceasta, eel cu inima neagr& (V1a,d Tepe§) a fost chemat

la, Poarta imp6r5,tiei a se incline, dar acel viclean, la rindul slut prefa,eindu-se a se supune, s-a scuzat In felul urnagtor : Poporul tariff mele este nechibzuit, iar dregnorii §1 supu§ii mei sint cu doug, fete. Dad, mg, duo sa, m6, Inchin la ocrotitoarea Curte a fericirii, atunci ei, supunindu-se numaidecit ungurului, 11 vor priori pe crai in locul men §i ti vor preda acestuia tronul §i avujiile mele. Ma gindesc mereu la, prilejul de a skuta pieioarele tronului §i de a §terge praful de pe calul §i de a arAta supunerea §i devotamentul meu. Toate acestea de mult tree prin gindul meu, dar din pricina color aratate mai sus, vechea mea dorin46, 69 Vlad Tepe§.

SA'ADEDDIN MEHNIED HODJA EFENDI

318

nu 8-a indeplinit pin& acum. Daca, se crede de cuviint5,1 BA, fie trimis, pentru

ocrotirea ei apgrarea rii, unul dintre emirii de margine ei atunci eu slut hotArit sa, ma, due ei s& mg, inchin. la Poarta cea ocrotitoare ei sa eterg cu genele mele tronul impgratiei". . . . Domnul Tarii Bomfineeti, ascnnzinduli duem.Inia, a induplecat cu uneltirile sale inima marelui eah. Cuvintele sale fatarnice patrunzind in inima sultanului, s-a emis firman impgrAtesc pentru ca Hamza-bei, ceacirgibaei, bei de Nicopol, s& mearg§, in Tara Romaneascl ei s-o p6zeascl impreuna, cu alibi emiri ei aiani pin& ce voievodul Tepee se va intoarce de

la Curtea cea ocrotitoare. Hamza-bei, la rindul agn, potrivit Qnaltului firman, a pornit in acea parte pe o vreme rea, fiind o lam& aspra. . 487

... Dunarea era inghetatI. Hamza -bei, impreunl cu insotitorii air s-a aeezat pe malul fluviului wide, din voia lui Allah, moartea s-a abAtut asupra acelor viteji. Poposind in acel loc, in timp ce oastea islamic& trecea cu mare grij5, , voievodul Tepee, dupg ce s-a intins intunericul noptii, a atacat oastea islamica ei, fiind biruitor, in urma atacului de noapte a ucis pe cei mai multi dintre luptItorii islamici, aceetia devenind vrednici de mila laudatului Allah. s-a rIzbunat pe Iunus-bei, ucigindu-1 cu sabia, iar pe Hamza-bei, de asemenea, trecindu-1

in rindurile martirilor, i-a trimis capul la craiul unguresc 66. Abatindu-se de la supunerea cea dreapt/ fatl de eah, a declarat ca ei-a scos grumazul de sub jugul supunerii Marea rgatate fAcutA, de Tepee fiind aratata, inaltului divan ei pregatindu-se la inalta Curte oastea victorioasg, potrivit firmanului imparatese emis mai inainte, s-a pornit pentru supunerea T&rii Romfiineeti, in primIvara anului 866 61. Ulemalele rostind : victorie cu ajutorul marelui Allah", ei steagurile filflind unul dupI altul in bgtaia vintului, a strgbatut mai multe localitaiti. §i intr-o zi stralucitoare, s-a ajuns la hotarul T&rii . Mahmud-paea 62 fiind numit serdar asupra oetii victorioase ei norocoase,

a trecut primul Dungrea, intend apoi in Tara Rom&neasca,. Dupg, el, sultanul eel onorat, trecind cu oastea numeroasg, ei norocoasg, peste fluviul sus-amintit, a judecat Tara Romfisneasca, ca la judecata din urmg, varsind singe cu sabia sa inspAimint&toare. Tepee, neavind putere sI se

intilneasc6 cu oastea de luptatori, a intrat in painint ca un tame ei s-a ascuns in locuri greu de pgtruns. eo Matei Corvin. Si 6 octombrie 1461

25 septembrie 1462. 62 Mahmud-papa, mare vizir (1453-1467/857-872 prima oara si 1472-1473 / 877-878 a doua oars).

TADT-VT-TEVARM

319

Mevlana Idris 68 spun ca Ali-bei Evrenosoglu, hind numit comandant peste oastea de acingii, a fost trimis sa devasteze Tara Romaneascal iar Mahmud-pasa era in avangarda ostii imparatesti. . a nimerit intr-un loc unde, in orice parte s-ar fi cautat, chiar la mari departaxi, tot nu s-ar fi gasit nici o picatura de apa. < UrmeazA descrierea, lntr -o formA poetia, a celor suferite de turd din cauza lipsei de apa >. 488

189

. . .

. Pe cind oastea islamica nu-si potolise Inca setea, s-a vazut o

ceata numeroasa de oaten ghiauri. Deoarece Tepes se afla In dusmanie veche cu domnul Moldovei, acesta 64, socotind sosirea victorioasa

a sultanului un bun prilej, se pregatise sa devasteze Tara Romaneasca. De aceea, aflind aceasta, el (Vlad Tepe§) a trimis ceata aceea de nelegiuiji ca sa opreasca trecerea moldoveanului. Acestia, aflind ca Ali-bei gi acingiii sai s-au saturat de prazi, s-au graft in acele parti, crezind ca ostasii victoriosi ai sultanului ocrotitor al lumii shit acingiii lui Ali-bei. Scotind sabiile din teaca gi incalecind cai maxi §i neastimparati, au pornit un atac asupra vitejilor de la Rum (oastea de Anatolia). Sultanul norocos, vazind ca ghiaurii netrebnici au pornit spre oastea

victorioasa, a ramas in centrul otii, stralucind acolo ca steaua polar& (kutup), §i, impodobindu-si dreapta i stinga cu marii viziri tai emiri, a trimis in diferite locuri luptatori renumiti. Pe Turhanoglu Omer-bei, Evrenosoglu Ahmed-bei, Mihaloglu Ali-bei, Malkociogl-u. Bali-bei gi pe all ii i-a pus in dreapta sa, iar pe altii ca Nasuh-

bei, stapinitorul Albaniei, Deliogla ITmur-bei, Mihaloglu Iskender Eii o seams, de alti bei purtatori de glorie i-a pus in partea stinga, Indreptlndu -i spre oastea purtatoare de ura. Chid cei din ceata aceea de ghiauri au venit fn fata ostii musulmanilor, vederea s-a Intunecat de sabiile grele ale cetelor de ingeri care ajutau oastea . . .*apte mu de ghiauri fiind ma'celariti in focul sabiilor, ceilalti au fost prinsi gi legati in lanturi. Dupa, aceasta Intlmplare stralucita, sahul cel plin de bravura, raminind o lung grin partile Tarii Romanesti, s-a inveselit

si a petrecut. Tepes, dupa ce a aflat de nenorocirile ostii pe care o pregatise

pentru inchiderea drumului moldoveanului,... n-a gasit alts. putinta cleat

sa-1

loveasca, pe sahul lumii (Mehmed al II-lea). Intr-o noapte Intu-

as Hakimeddin Idris bin Husameddin All el-Bitlisi, istoriograf otoman (m. 1520), autorul unei cronici otomane in limba persanA, care trateaza evenimentele pina pe vremea lui Balazid al II-lea. (Vezi in volumul de fatA, p. 149.) ea Stefan cel Mare.

320

490

SA'ADEDDIN MEHMED HODJA EFENDI

necoasa, cuprins de valurile rautatii. .., insotit de oastea ghiaura, el a pornit in grabs, ca un nor intunecat, spre oastea §ahului cel biminat, atacindu-1 peste noapte. ahul cel cuceritor de taxi, aflind de atacul du§manului eel raufacator, a pus In noaptea aceea oastea victorioasa in toate partile. Pregatind armele, el a urmarit cu atentie lipsurile care puteau sa mai fie. La miezul noptii, oastea Tarii Romane§ti, pornind ca un torent spre tabara imparateasca, §i-a minat call qi a intrat In mijlocul o§tii stralucite. . .Cetele de luptatori (turci), la rindul lor, au implintat sabiile de foc in adincul inimilor negre ale acestora. . Gramezile de lequri care spurcau erau a§a de mari, inch jertfele cazute prada sabiilor puteau fi zgrite chiar In noaptea aceea Intunecoasa. Cu ajutorul lui Allah, viata mult incercata a luptatorilor a fost pazita de atacurile numeroase ale dukima,nului cel nenorocit. Luptatorii, care prinsesera curaj, erau

iuti la macel §i in retezarea miirdlor du§manilor. Incercuind acele cete netrebnice, ei au atacat dintr-o parte cu sabiile §i an doborit la pamint nenumarati ghiauri cu infati§are de balaur. i cu o ploaie de foc ucigator au facut gard In jurul locului de batAlle, inaintind cu curaj spre mijloc §i i-au inchis cu sabiile lor. . 491

. . . De§i Tepe§ nu s-a mi§cat de la locul bataliei, totugi, nemaiavind puterile dinainte, s-a hotarit sa fugal strabatind drumurile

cu un nuraar mic de oameni. Marea de singe acoperise acele locuri In a§a masura, inch, In orice parte se indreptau picioarele calului sau, el trecea prin singe §i printre trupuri care mai mi§cau. Vazind In toate partile morti insingerati §i socotind ca este urmarit de fantomele lui Akbekir 65, el (Vlad Tepekl) a mers cu mare fries §i plin de spaima pe drumul pe care 1-a apucat. Mihaloglu Ali-bei, ascultind de firmanul impa'ratesc, a pornit in grabs, Insotit de viteji, pe urmele acelei cete fugare. In cele din urma, insplimintat de intilnirea sa cu §ahul purtator de coroana, , $i, luind toate mIsurile de prevedere, sa

81

mergem pe drumul cel bun si sa-1 vedem". Nenorocitul de crai lesesc, lucrezindu-se in spusele domnului Moldovei, a trimis 5 000 sau 6 000 de oameni imbracati in zale si furiosi ca marea. Domnul Moldovei, pregatind 4 000 de ghiauri din Moldova, ii avezase intr-un loc apropiat de avangarda vitejilor de Rumelia si-i speriase la inceput cu vestea atacului bgnuit . Avangarda ostii lesesti venind in acel loc impreung cu domnul Moldovei, vitejii an iesit din adincul pgdurii de stejar si s-au aruncat ca niste sggeti asupra lor cu putere i furie $i au pornit la atac ca niste lei, cu caii sicu sggetile care se aflau fn tolbele lor. Ivindu-se atunci oastea rumeliotg, cei 4 000 de ghiauri moldoveni, care se aflau in urma, au atacat gi ei, bgtind din tobe i clntind din timbal dupg obiceiul osmgnesc. Oastea leseascg, vgzind aceasta, a fost cuprinsg de spaimg $i de groazg yi, zgpg-

cindu-se, in stia incotro sg fuga. Vgzind fuga a domnului Moldovei $i spaima mare a acestuia, ei an apucat pe urma lui i, strgbatind munti si cimpii, s-au impfgstiat prin acea tarn strains. Urmgr4i de avangarda ostii islamice, multi dintre ei au fost fgcuti prizonieri, iar multi altii an cgzut pradg sgbiilor. Cu mil de greutali $i necazuri segpind cam o mie de ghiauri, acestia s-au araturat taberei lesesti si au dat de stire despre intrarea ()Oil islamice in Moldova i despre apropierea acestora cu victorie de tabara leseasca. .Afurisitul crai cel mai sus-

numit, vgzind ca i s-a micsorat avangarda, a fost cuprins de spaimg. Llsind lucrurile si avutiile sale In acel loc, el a fugit in grabg spre tara lui. Se spune cs, raminind 20 000 de care cu vesminte i unelte, acestea an intrat in mlinile ostii islamice $i ale domnului Moldovei.

TADJ-UT-TEVARIR

331

Trimitind gonaci in urma cetei fugare, an pries pe multi dintre ei §i an trimis In infern pe acei care se opuneau. Domnul Moldovei a trimis la Curtea fericirii prgzile incapute in mina sa, impreun& cu ceata rgaracgtoare legatg. In lanturi. Ca rgispuns §i rgisplatg, pentru slujba sa, el a fost onorat cu favoruri i cu daruri nenumarate, cu cai §i cu multe vesminte si multi bani, precum e3i cu o bonetg, (iiskiif) auritg,. Craiul lapse a fugit in taro, sa cu mare spaimg, §i necaz. Mare le sah, cu gindul de a se rgzbuna, a numit capetenie peste gazii pe emirul Malkocioglu Bali-bei, emirul gaziu din Silistra, pentru a-1 trimite In vilaietul lesesc. De asemenea a poruncit celor mai multi emiri Insoteascgi. Bali-bei, supunindu-se inaltei porunci §i incepind sa adune osti, a string sub steag-ul s'au 40 000 de caareti inarmati. Pornind din resedinta sa §i trecind Dunarea, el a intrat In vilaietul Moldovei. Domnul tgtrii

, potrivit intelegerii, intimpinind cu respect pe emirul luptltorilor si, dupa obicei, preggtind oameni §i zaherele, a indeplinit misiunea de calguzgi. Cind an ajuns la capatul celgilalt al vilaietului Moldovei, au dat de fluviul numit Nistru 100. Trecerea far& pod nefiind cu putintA, au gasit nave §1, legindu.-le cu funii §i lanturi, an construit un pod trainic §i, dupg, ce an trecut dincolo, an intrat In vilaietul lesesc, parcurgind menziluri unele dupg, altele. Balibeioglu .Ali-bei a fost inskcinat cu apgrarea spatelui otii, iar fiul s'au cel mai mic, Tor Ali-bei, a fost pus in avangarda ostii victorioase. Ajungind cu victoria In mijlocul vilaietului lesesc, ei an distrus cetAtile renumite §i localitg,tile insemnate care se aflau acolo si le-au alcat cu

picioarele tailor luptatorilor. Mai luta au atacat fortAreata numit Cracovia 101 de pe o apg, curg5,toare grew de trecut i pe care o pazeau. . Trecerea apei se putea face numai pe un pod. Si acolo se faceau diferite feluri de pregItiri, iar pe

pod se aflau i niste tunuri asemenea unor bala,uri. Luptg,torii care porniserg, in incursiune an g6sit un loc Ingust si au trecut snot.

Trecind prin sabie pe cei care apgrau podul, an intrat cu forta

§i

plini de curaj In cetate si i-au macelarit pe apg,eatori, luind prgzi. 85

.

Capetenia ostii victorioase, pornind la drum, cu ajutorul lui Allah, a ajuns in tinuturile Chiliei si Akkermanului, care erau la granita tgailor islamice. im In text : Turla. 1" In text : Klrakova.

SA'ADEDDIN MEHMED HODTA EFENDI

332

Pgstrind in cetatea Chi lia a cincea parte (pendjik) din prazi pentru 102, el a slobozit oastea, cea victorioasa. Iar sultanul stgpinitor al IDIY1ii 108, incglecind pe un cal falnic §i nemaiasteptind cleat o zi, a trecut de la granitg spre rlurile din tinuturile Rumeliei. Yn clipa aceea §i fericitul print 104, cglare pe un cal mindru, in dorinta arzgtoare de a se intilni cu slgvitul sultan, a pornit cu mare alai gloriosul

144

spre Akkerman 105.

Prin.tul Se lim, puternicul sehzade, a trecut in grab cu navel° Nistru (Tur la) dupg care, &glare pe un mindru cal si-a continuat drumul pentru a se intilni cu alaiul sultanului. peste Ozu 106 gi

.

Vestea urckii pe tron raspindindu-se in lume, au inceput s& yin& soli din partea cgpeteniilor ghiauri §i islamici, en daruri, pentru a ura intronare victorioasg §i pentru a exprima supunere. ... Din partea beilor Moldovei §i Tarn Romfinesti §i Venejiei au sosit daruri nenumgrate, pe Bugg haraciul stabilit. Dintre emirii din Rumelia, urmasii lui Malkoci inlgturaserg din mosi-strgmosi, cu puterea sabiei lor, rgscoalele i nesupunerile din tinuturile islamice §i eistigaserg nenumgrate lupte sfinte. CItiva dintre acesti fii ai lui Malkoci, cum este cel cu numele de .Ali-bei, care era beiul sangea,cului de Sofia, iar altul cu numele de Tor .Ali-bei, care era guvernator la

Silistra, au depus sfortgri mari, murind ca niste martiri pe cimpuri de luptg.

102 Baiazid al II-lea (1481

1512).

Baiazid al II-lea. 1" Selim, fiul gi urmasul la tron (1512-1520) al lui Baiazid al II-lea. 1°5 Este vorba de lnttlnirea lui Baiazid al II-lea cu fiul sau razvratit Selim. 103

1" Oceakov.

XIX

1111JSTAFA ALI

Fiul lui Ahmed. Hodja, Mustafa All s-a nascut la Galipoli In anul 1541. Inca din tinerete a manifestat interes pentru literature, care a si ramas principals sa preocupare In tot timpul vietii. Datorit6 activitatii sale literare, All a devenit cunos cut si a fost apreciat la Curtea lui Suleiman

I, uncle a fAcut parte din suita printului Salim. Pe la 1562 a fost trimis fn Siria, ca secretar al lui La la Mustafa-pasa, de uncle s-a Intors apoi In Cipru. In 1571 Mustafa All era secretarul guvernatorului Bosniei, Ferhadpasa. In aceastI calitate, el trimitea la Poarta otomanI dlri de Hama', asupra luptelor ce se dIdeau cu tkile crestine. Il gAsim apoi indeplinind aceeasi functie pe ling comandantul de la granija Bosniei, Malkocioglu Bali-bet In aceste parti el a stat timp de opt ani. In anul 1592 Mustafa All este semn.alat ca secretar de ieniceri, iar in 1595 este trimis din nou In Anatolia ca defterdar de Amasia, avmnd ai rangul de guvernator de sangeac. A murit In anu11599 In Arabia.

Mustafa, All este considerat o personalitate remarcabilai in viata cultural a Imperiului otoman. Diferitele functii de stat pe care le-a dejinut,

el le-a impletit cu activitatea sa de istoriograf, literat si matematician. Mustafa All a compus pesto 50 de lucrAri, dintre care o parte cu caracter istoric. Lucrarea sa principals, intitulatl Kiinh-iil-ahbar (Esenta informaliilor), reL9ateaza, evenimentele istorice de la Inceputul lumii" si ping, pe vremea domniei sultanului Mehmed al III-lea. Editia turceasca, tipkita, la Istanbul In cinci parti, (In 1862), cuprinde numai evenimentele ping la 1453. Extrasele alAturate slut traduce dupe aceastI editie. Manuscrisele cuprinzInd partea fncs netiparitI a cronicii lui Mustafa All se glsesc In bibliotecile din Istanbul, precum si in uncle biblioteci din Europa, ca

de pild§, la Staatsbibliothek din Berlin si Bibliotheque Nationale din Paris (nr. 94, catal. 314) etc.

334

MUSTAFA ALI

Regretam faptul ca nu am avut la indeming, aceasta ultimg, parte a cronicii lui Mustafa Ali, care imbrati§eaza aproape un veac §i jumatate (1453-1599) din istoria Imperiului otoman. Tocmai aceasta parte ar prezenta mai mare interes pentru relatiile dintre turd §i roman, autorul fiind contemporan cu o aerie de evenimente, dintre care la unele a §i luat

parte Am putut obtine doar unele date privind campania din 1538 la Moldova, pe care le dam In traducere romaneasca. In afar& de aceasta cronica Mustafa All a scris yi despre ultima expeditie a lui Suleiman I la Szigetvar in 1566, cmnd oastea otomana s-a aflat sub comanda lui Sokollu Mehmed-pa§a. 0 altg, lucrare cu caracter istoric apartinind lui Mustafa, All este §i o istorie a Ungariei. El a scris de asemenea §i un Selimname, In care ant relatate evenimentele din timpul lui Selim

al II-lea, iar In Nusretname (Cartes biruincelor) descrie expediiile lui Lala Mustafa-pap In par file Iranului. Mustafa All consacrg, o scurtg, cronica qi Cuceririi Rodhosului in 1522, iar cronica sa In versuri Nadir-ul-Muharib

(Batalii rare) descrie lupta dintre Selim al II-lea §i fratele sau Baiazid Celebi la Konia,. Dintre lucrarile sale cu caracter literar merits sg, fie semnalata Vie file

oamenilor de arid (Menakib-i-Hinerveran), In care autorul Incearca sg, valorifice operele predecesorilor sal in domeniul literature. Ca poet, Al! a scris volume intregi de poezii in limbile araba, persana §i turd,. In prefata, cronicii sale Kiinh-ill-ahbar autorul da uncle informatii §i cu privire la izvoarele utilizate. Astfe], la p. 13, 17 (vol. I, ed. Istanbul), el mentioneazg, ca, In vederea Intocmirii unei istorii care sa Inglobeze toate evenimentele, a trebuit sa cerceteze peste 130 de lucrari de istorie i citeazg,

un fir intreg de autori arabi, persani, turd, tatari §.a. Dintre cronicarii osmanlii, el citeaza In repetate rinduri pe A§ikparla-zade, Ne§ri, Ruhi Edirnevi, Idris Bitlisi, Ramazan-zade, Sa'adeddin Konyevi, iar despre Hodja Selman, citat in cronica lui Enveri, mentioneaza ca e autorul unei lucrari istorice (I, 17-20). Mustafa All is o atitudine critic/ fat& de ceilalti cronicari, aratind cs ei nu relateaza totdeauna, evenimentele In mod exact, fapt ce 1-a determina,t, adauga el, sg, cerceteze toate izvoarele privitoare la un eveniment. Cu toate acestea §i in opera sa istorica s-au strecurat uncle erori. Mustafa All precizeaza ca §i-a Inceput opera dud avea 52 de ani, terminitrid-o

dupa patru ani, adica cu doi ani inaintea mortii sale. In prima parte a operei (primele doua volume), limba autorului este greoaie, piina de arabisme §i persanisme ; stilul sau devine ins/ clar §i concis In ultimo, parte. Clteva date sporadice cu privire la 0...rile roman se gasesc §i In lucrarea lui Ali, intitulata Heft Medjlis, adica Cele fapte consilii, In care

MUSTAFA ALI

335.

este descrisa campania lui Suleiman Magnificul impotriva cetatii Szigetvar din Ungaria (1566/974). Aceasta opera a fost editata in 1898-1899 de istoricul Ahmed Djevdet (Istanbul, 1316 H., 55 p.). Dam aici in tra-

ducers un mic fragment si din aceasta lucrare.

Bibliografie: S. 0., III,

p. 290; O. M., III, p. 85-94; G. O. W.. p. 126-134; E. I., I, p. 296 §i I. A., I, 1950, p. 304-306.

litrNH-17L-AHBAR (ed. Ahmed Djevdet, Istanbul, 1862/1277)

Volumul I 33

.

Afar/ de aceasta, s-au schimbat numai cei din generatia a doua si a alte popoare ghiaure. Datorit/ islamismului, scApind de erezie, copiii care s-au n/scut au avut sufletul carat qi au in.ceput a/ devin/ vrednici de lumina culturii §i a desAvir§irii.

treia a celor islamizati dintre sirbi, valahi, moldoveni

117

:

In sfir§it, Dungrea se vars/ in Marea NeagrA (Kara-Deniz) la nord de tirgul numit Isaccea (Sakgi). Pe malurile acestui fluviu se aflI tAri ghiaure ca : Tara Romfineasca (Eflak), Serbia (Sirb), Ungaria (Madjar), Croatia. (Hirvat). . . . Riul Oceakov (Ozu). Si acesta este o apl mare care vine din nord pe partea r/s/ritean'a a fluviului Dungrea §1, curgind clnd spre apus cind spre rasarit, se ears/ intr-un loc in Marea NeagrI. Locul acela se nume§te 235

tinutul dintre Sarl-Kerman r si Akkerman 2. Acum, in p/rtile ormului Constantinopol (Kostantinie) se afl intinderi mari care, pin/ la hotarele Bosniei, Bulgariei, Taxii Roma,ne§ti, Moldovei, Akkermanului si Transilvaniei ant cunoscute sub numele

245

de tinutul Rumeliei. ... Mai sint gi popoarele : valah, cel ardelean gi moldovean care locuiesc in tinuturile dintre tkile grece§ti, tatlf/§ti si ungure§ti. Domnii lor, purtlnd titlul de voievozi §i fiind numiti de cgtre sultanii Familiei osmane, I i trimit din vechime, an de an, tributurile fixate. Nu se numea alt voievod in aceste taxi pin/ ce nu murea voievodul uneia din ele, sau, asuprind poporul, nu era inlaturat. Dar atunci c5nd li se trimitea un nou voievod, acesta era dat in grija unui ag/ din suita imp/r/teasc6, algturindu-i-se k4i un ceau§ cu titlul de stegar (sandjahtar) si vreo 40-50 de capugii 3. I Sari-Kerman : Cetatea GalbenA". 2 Ak-Kerman : Cetatea AlbA". 8 capugi : portar, u0er (al seraiului).

IWNH-1.7L-AHBAlt

337

Ajungind la locul hotarit, ei pazeau pe cel pe care-1 aduceau cu. ei, adicI, numindu-1 dome (hakim), 11 pgzeau de ceilalti. Acesta (domnul) fi retina timp de citeva zile in slujba sa cu cel putin. 10 000 de florini in bani, dindu-le gi cai gi zaherea in valoare de 5 000 florini. Ceaugului fi &idea ceva mai mult de o povara, (yiik) 4, iar fiecarui capugiu fi dadea cite 3 000 de aspri gi cite un cal. Si la fiecare schimbare de voievod, marele vizir era onorat cu vreo 100 000 de florini. Celorlalti viziri altora nu le dadea nimic. In felul acesta vilaieturile erau infloritoare tid prospere. Pe timpul raposatului sultan Suleiman 5, in vilaietul numit Tara Romaneasca, (Eflalc) traiau 48 000 de familii (bane), in Moldova (Bogdan) tradau in total 30 000 de familii, iar fn Transilvania (Erdel) numarul ghiaurilor era de 50 000 de familii. Pe vremea sultanului Murad al III-lea ins6, cind s-a apropiat anul Hegirei 10006, in vilaietul Trtrii Roma.'ne§ti erau 13 000 de familii §i in Cara Moldovei 20 000 de familii, cad domnii mai sus-amintiti ajungind

sa fie schimbati de cite dou&-trei on pe an, an ruinat tkile prin. mita, (rufvet), iar agalele care mergeau pentru slujba nu se multumeau nici cu 40 sau 50 de poveri (yiik), dupg cum nici ceaugii nu se multumeau cu zece poveri, iar capugiii cu cite o povaras. Din aceasta pricina,

lumea s-a revoltat tot mai mult. In cele din urml, raialele ghiaure, neputind suporta darile puse devoievozii for necinstiti, s-au rasculat. Astfel, omorind multe mu de musul-

mani, linigtea gi ordinea din tinuturile Rumeliei au fost tulburate, iar cetAtile gi imprejurimile lor, care erau anexate de 60-70 de ani la tarile islamice, an trecut sub stapinirea ghiaurilor nenorociti. Volumul at 111-lea

45

Pe vremea lui Orhan 7, emirii si vizirii an auzit ca regele (kiral) Ungariei gi -a pus in gind sa treaca, In Anatolia impreuna cu cei ce unelteau §i sa.-1 alunge pe hanul Orhan. Atunci Suleiman-pma a cerut de la inaltul 46 padiqah fnvoire sa treaca in Rumelia. Dupa aceea, gaziul Umur-bei, fiul lui Aidin-bei, care era peste 47 Aidin-eli, trecind cu corabille in Rumelia 8, a Mout acolo incursiuni gi a 1 yuk : 100 000 de aspri (akce). 5 Suleiman I Magnificul (sau Legislatorul) (1520-1566). 6 19 octombrie 1591 7 octombrie 1592. 7 Orhan, emir otoman (1326-1359). 6 Se refera la expeditia lui Umur-bei (1339-1340) prin tarile Galipolei. tntr -una din expeditille sale la gurile DunArii, el a ajuns Folnii la hotarul Tarii Rornane§ti. 4

22

c. 48

MUSTAFA ALI

338

obtinut victorii, capturind mari cantitAti de prszi. Lui i-a mers faima de cuceritor, cad a cucerit §i a supus toate cetatile pe care le-a vrut pi, ca urmare, belpgal din rindurile luptItorilor musulmani a crescut zi de zi, astfel inch cei care jurasera credint/ comandantului for iubit infruntau orice pi treceau peste toate greut/tile pentru gaziul Umur-bei. .

66

Fiii distin§i ai lui Murad I erau : hanul Baiazid Ildir im, Savgi-

bei yi Iakub-bei. Dintre ace§ti printi, Savgi-bei, potrivit rinduielilor osmane, fiind numit vizir, a fost retinut pentru paza Brusei. Iar el ( Murad I) a plecat cu mares ie glorie intr-o expeditie impotriva ghiaurilor din Tara

Romaneasca, Savgi-bei, cazind sub Inriurirea unor uneltitori, s-a r/zvr/tit Incercind s6, se proclame neatirnat. Atunci < sultanul> luat de indat5, zborul ea de §oim in partite Brusei pi 1-a pedepsit < pe Savgi> :a§a, cum se cuvine. 71

72

...

Sultanul < Murad I>, suparat qi zdrobit din pricina unei infringeri din partea sirbilor 91 a poruncit lui Ali-pa§a 10 sa, string/ oaste. Si fiului ssu Baiazid i s-a pus in vedere sg, se pregateasc/ pentru expeditie. Astfel, s-au adunat in apropierea oraqului . In acest timp s-a aflat ca stApinitorii ghiauri din Nicopol §i Tirnovo, precum pi i§ro.an (Susmatur), bei ghiauri §4i tributari sultanului, nesupunindu-se poruncii , an apucat calea rAzvr/tirii. Atunci vizirul Ali-pa§a, avind sub comanda sa 30 000 de oameni, a trecut in Rumelia pi a plecat in tinutul lui *i§man.. Ajungind la Adrianopol, a trimis de indatI pe fiul lui Timurta§-pa§a, care, impreung, cu 5 000 de oameni, a cucerit cetatea Provadia. ... Dup/ aceea, au venit la picioarele gloriosului sultan §i stIplnitorii cet/tilor Madara §i *umla, iar beiul *iqman, caindu -se de purtarea sa, a cazut la picioarele lui Ali -papa §i, in speranta ca i se va ierta gre§eala, a venit in capitala imperial/ §i s-a rugat. Atunci el a obtinut . De data aceasta §i cetatea Silistra fiind alipitai la tlrile imparatecti, st/pinitorul ei a primit sa devina tributar n. . 9 BAtillia de la Ploenik (1387). to Ali-pa§a Djandarllzade. 11 Aceste evenimente s-au petrecut In anul 1388.

KUNH-111.-AHBAR

339

PE SCURT DESPRE CUCERIRILE SULTANULUI BAIAZID li

78

Yn pktile Rumeliei au fost cucerite de catre Evrenos-bei Moldova (Bogdan) 132 Cratova, cetatea Scoplje (tIskiib) i cetatea Doruna 14 ; cetatea, Vidin a fost cucerita de cAtre

Firuz-bei. Au mai fost supuse vilaietul Tkii Romanesti, cetatea Nicopol, cetatea Silistra, cetatea Rusciuk, cetatea ungureasc5, 1i Sara79

feria, iar din Anatolia au fost cucerite Saruhan . . . Iar voievodul Tkii Romanesti, nedemnul Mircea, supunindu-se, impreuna cu suita sa, a primit de bun6 vole sa, devin5, tributarul sultanului .

... In al doilea an 15 a fost trimis cu oaste Firuz-bei, unul dintre marl emiri, care a supus Vidinul 0i imprejurimile sale. Indata dup5, aceea, sultanul, venind la Adrianopol, a trimis. pe mai sus-numitul Firuz-bei sa fac'l incursiune in vilaietul Trull Romo,nesti. Acesta, intorcindu-se cu o mare pradg, a fIcut tot felul de daruri. .

80

Yn anul al saptelea , in 94 16 sultanul, continuind

faptele sale rAzboinice, a cucerit §i a supus cetatea Nicopol si cetg,tile inane ale Silistrei, dupa care a pornit in pktile Moreei si a ajuns la Karaferia. Dupa ce a cucerit Rusciukul, a trimis acingii fn toate partile i acestia

s-au tutors cu nenumkati robi. Au adus §i pe acei ghiauri ale ckor nele-

giuiri erau de nesuferit. 113

, a trimis a doua zi pe imputernicitul (velcil) ei de cununie, neputind

astepte pin& la venirea tataki ei, care se afla in expeditia impotriva ghiaurilor din Tara Romaneasc6).

sa,

119

... Printul Musa a cerut voie de la fratele sau mai mare, printul Mehmed, sa treaca fn Rumelia. Acesta, aprobindu-i cererea, a pus sai se preggteascA toate cele necesare pentru caltorie (sefer) §i, dupg ce i-a procurat uneltele de lupta, i-a inminat scrisori tii 1-a trimis la voievodul Mircea. De fapt, s-a vazut ca, asa cum mai inainte Suleimansah, intgrindu-1 pe printul Isa, 11 trimisese impotriva lui Mehmed-han, 12 Balazid I Fulgerul (1389-1402). 12 Confuzie la cronicar san gre§eala de tipar. 14 Doruna (gre§ealA de grafie), desigur : Vodina. 15 1390.

16 29 noiembrie 1391

In anul 1396.

16 noiembrie 1392. Al 7-lea an al domniei lull Baiazid cade insA

MUSTAFA ALI

340

acum printul Mehmed, la rindul sgu, 1-a trimis In Rumelia, drept rgspuns, pe Musa, procurIndu-i toate cele necesare. Atunci printul Musa, purtind steagul victoriei, a trecut In Rumelia e i voievodul Mircea, f/cindu-1 gine-

rele sgu, i-a dat ajutoare. Suleiman-sah, dud a aflat de aceasta, stire, a plecat In mare grabg In Rumelia lei, trecind pe la Impgratul din Istanbul 17, , s-a obligat sa -i dea multe localitati numai ca sa -1 sprijine In vederea alunggrii fratilor sal. . . 125

Yn timp ce Suleiman-sah cutreiera, descumpanit, granitele Tarii Rominesti, beii din Rumelia, trecind la fapte, 1-au dus pe printul Musa la Adrianopol ci 1-au suit pe tronul Impgrgtiei. Ei erau nemuljumiti de Suleiman-sah, din pricing' cg acesta, zi gi noapte, se Linea de betii. .. Suleiman-sah, aflind de necredinta ostii din Rumelia si de trecerea ei de partea fratelui sau, a Inceput sa se preggteascg, dar In timpul aceea a murit Intr-un sat. Aceasta s-a IntImplat In anul 813 de la Hegira 18.

134

.

Totodatg, potrivit dorinlelor dui Musa >, i-a Inminat scrisori pentru emirul Isfendiar, Impgratul din Istanbul si voievozli din Tara Romgneascg, si Moldova 12. 135

Musa, ajungind la emirul de Isfendiar, a Inteles hiss cg, nu va putea, obtine ceea ce dorea. De aceea, fara sa -si dea In vileag gindurile, s-a dus In capitala lui Saramanoglu. Dar acolo, Inainte de a Incepe vorba despre lucrurile Insemnate, a sosit la Isfendiar sol i scrisoare de la voievodul Tgrii Romanesti 20, prin care acesta se plingea de acingii gi argta lui Isfendiar starea In care se afla, precum ca, in timp ce printul Suleiman era ocupat cu petrecerile In pgrtile - Anatoliei, supusii raialelor de la margin sufereau foarte mult din pricina devastgrilor. Totodatg el a cerut ca Musa sa treats In par file acelea, argtIndu-1}i pentru aceasta recunostinta sa. Voievodul Tariff Rominesti, Mircea, isi fAcuse planul sg, si-I facg ginere pe Musa $i astfel sa domneascg dupg voia lui in Cara sa, pe care o 17 Manuel II Paleologul (1391-1448). 18 6 mai 1410 24 aprilie 1411. 18 La 1409. Autorul revine asupra faptelor mentionate inai inainte. Mircea cel BAtrin. sit

KUNI1UL-AIEBAR

341

conducea ca pe o flick ascultatoare, iar poporul din acel vilaiet sa fie ferit de rautatile acingfilor si nimeni sa nu rivneasca la taro, sa si sa nu o calce.

Intr-un cuvint, dud printul Musa a auzit aceste stiri de la Isfendiar $i cInd a vazut si scrisorile trimise , s-a bucurat $i s-a dus din nou la schela Sinope de unde, cu corabii purtatoare de bogatii, a trecut marea, ajungind in vilaietul Tkii Romanesti. Voievodul Mircea, care aflase dinainte de sosirea printului, 1-a intimpinat cu bucurie si eu mare alai, primhadu-lcu mare cinste si i s-a supus, dindu-i tot felul de peschesuri. Astfell in primul rind, printul si-a atins scopul casatorindu-se In Cara, iar in al doilea rind, bell de Burnell% nemultumiti si suparati de patima beliei de care suferea Suleiman-sah §1 din pricina lipsei de interes al acestuia fat& de treburilearii, au venit cote dupa cete la el (la Musa) cu scopul de a i se supune 21. 140

.

Iar stegarul (miralem) Azap-bei, fugind, s-a dus in Tara Romaneasca22. EVENIMENTUL AL OPTSPREZECELEA. AICI SE TRATEAZA A DOUA URCARE PE TRONUL IMPARATIEI

Cind Suleiman-sah a pornit la Adrianopol pentru a-1 omori pe Musa, auzind ca printul Musa, en invoirea lui Mehmed-han, a plecat la voievodul

Tarii Romanesti, Mircea, iar dupa unii autori, a devenit chiar ginerele acestuia, el (Suleiman) si-a ridicat cortul sau cu mare necaz si, luindu-§i ramas bun de la locuitorii din Brusa, s-a retras spre Istanbul. Dupa ce a facut multe fagaduinte imparatului < din Istanbul> si a obtinut Invoirea de a trece marea, el a plecat la Adrianopol. Luptele lui cu printul Musa si toate faptele sale slut relatate la locul lor. 178

.

EVENIMENTUL AL APTELEA

Sultanul Mehmed, pregatind oastea ce mai ramasese si uneltele de lupta, a trecut In Rumelia cu glndul de a purta razboi dint (gaza) Impotriva ghiaurilor.

Mai Inainte de aceasta, pe and se afla in partile Anatoliei pentru a potoli rascoala , ce avusese 21 Aceste evenimente an loc in anti 1409-1411. 22 Aceste evenimente se petrec in vara anului 1413.

MUSTAFA ALI

342

loc acolo, umilii ghiauri din Tara Romaneascg, unifi in rautSfi, au distrus cele trei cetSti Isaccea §i Giurgiu (Goz-Goren). Mind a§ezate la hotarele faxilor islamice §i repararea for fiind foarte trebuincioasS, ele

179

au fost construite din nou tii au fost aduse in stare buns. DupS aceea, (Mehmed I) a plecat in pairfile ungure§ti 23. In drumul for au dat peste cetatea Severin, ins& ghiaurii nu s-au putut impotrivi loviturilor date de luptStorii musulmani §i de Wile viteze, obi§nuite cu luptele, §i dud. an inceput bgtglia pentru cucerirea §i supunerea cetSfii, au cerut iertare §i s-au rugat pentru lini§tea §i crufarea viefii lor. Ace§tia, trimifind prin fiul craiului 24 daruri multe §i pe§che§uri valoroase, s-au obligat 85, plSteasca in fiecare an haraciul §i au cerut pace. Atunci li s-a pus con-

difia cal atita timp cot domnia gloriosului §i puternicului sultan va fi infloritoare §i ocrotirea lui se va intinde peste toatS lumea, ei sa nu se impotriveasca §i s6 nu se razvrateascS §i nici sa aleagS calea rascoalei §i razvratirii §i, on de cite on li se va cere, sa dea In slujba implratului trei fii de crai (Kral -zade) §i sg, fin& pentru slujba , vara §i iarna, o§ti inarmate §i sa fie socotifi, pentru totdeauna, ca facind parte dintre supu§ii inaltei Po*. Intr-un cuvint, sultanul, respectin.d versetul din Coran, . . .

a iertat pe cei care i s-au rugat. Dupa, aceea, sultanul s-a indreptat cu mare alai spre Adrianopol, capitala lumii. EVENIMENTUL AL $APTELEA"

Despre rgscoala lui Simavnaoglu §eihul Bedreddin care, pe dud locuia impreunS on familia sa la Iznik, auzind de toat6 indrIzneala de r/scoalS a discipolului (murid) §i adeptului s6u, Boriikliige Mustafa, a plecat §i s-a dus la Isfendiar, de unde s-a urcat pe means intr-o corabie §i a trecut in Rumelia. DupS unii, a fost surghiunit In altS parte din porunca sultanului, din pricina unor fapte slvir§ite de el. Adev6rul este el, trecind prin Caffa (Kefe) §i ocolind, el a venit prin Silistra in interiorul Dobrogei.

El a susfinut c& BOriikliige Mustafa s-a r/sculat pe nedrept §i ca dreptul

de a se rascula Ii aparfine lui. .

Is In alte cronici aceste evenimente shit datate 1416-1417.

" Autorul se refer probabil la regale Ungariei, Sigismund de Luxemburg, sau la o cApetenie localA.

" De fapt al optulea.

KUNHATL-ABBAR

200

343

Falsul (Dlizme) print Mustafa find infrint de Murad in luptele de la Galipoli, rIscoala sa din Rumelia a fost inabuksitl, far Mustafa

a fugit spre vilaietul Tarii Romane§ti. ...Mihaloglu-pa§a, impreun6 cu oastea aleasa, fiind trimis in urmlrire, 1-a ajuns din urma, la Ceamurlu i 1-a nimicit, inecindu-1 sub o ploaie de sIgeti. Aceasta s-a petrecut in anul 825 26 ... EVENIMENTUL AL TREISPREZECELEA

205

Dintre beii de serhat, viteazul Sah-Melek a fAcut in timpul iernii o incursiune cu oaste multI in vilaietul Tarii Romane§ti, dar vremea find foarte aspra, multora dintre oameni le-au degerat mIinile §i picioarele, de§i lupt5Aorii gazii cereau mill i indurare de la Allah 27 . 206

EVENIMENTUL AL PAISPREZECELEA

Sultanul cel purt6tor de coroan5, ", impreun6 cu ceata de luptItori ce formeaza, oastea din Anatolia §i cu vitejii din Rumelia §i din imprejurimi,

avind in fruntea for pe voievodul tributar al Tarii Romfine§ti, Dracul (Dirakula), §i pe ghiaurii devastatori de sub st6pinirea sa, an mers timp de 40 de zile in dreapta §i in stinga §1, facind incursiuni prin vilaietul unguresc, an distrus §i an pirjolit. Ei an adus multi prizonieri §i multe prazi pe care an pus mina. Apoi, trecind DunaLrea la Nicopol, au ajuns in capitala Adria, nopol 99.

.. .

EVENIMENTUL AL OPTSPREZECELEA

207

Este fapta beiului de margin ; viteazul Mezid eel nechibzuit a fost insarcinat s5, fox& o incursiune impotriva ghiaurilor, dar el nu a pus iswade ca sa cerceteze starea duqmanului, ci a plecat cu oastea increzindu-se in fortele sale. Afurisitul de lancu fusese mai inainte iscoada lui Evrenosoglu Ali-bei §1 din pricina aceasta, cuno§tea bine starea o§tii islamice. El a trecut apoi din slujba lui Ali-bei la craiul unguresc, 26 26 decembrie 1422

14 decembrie 1423.

Este vorba probabil de luptele din 1426-1427, In Tara Romineasci, Impotriva lui Dan al II-lea. " Murad al II-lea (1421-1451). 29 Evenimente petrecute In 1438, chid are loc expeditia sultanulul Murad al II-lea, insotit de Vlad Dracul, In Transilvania. 27

MUSTAFA ALI

344

§i §i-a luat titlul de guvernator (beilerbei). De aceea, el (Iancu) cuno§tea neorinduiala lui Mezid-bei §i se aflase ca acesta null stapinea oastea, dindu-i friu liber on de cite on fac,ea incursiuni. Astfel, cind Mezid-bei a intrat in vilaietul ghiaurilor cu oastea sa nestapinita, a dat voie osta§ilor sai sa prade raiaua §i s-o fugareasca ca pe ni§te oi, zicind. Nu-i lasati, lupli mei". Ling& el ramasesera foarte putini oameni. Atit cei mari eft §i cei mici, dedindu-se la prazi, s-au impra§tiat ca vintul in toate partile. Tocmai atunci a aparut dintr-o parte, far& zgomot, Iancu. Impresurindu-] pe acel raufacator, s-au straduit sa-1 zdrobeasca, dar a fost in zadar, caci 400-500 de oameni nu s-au putut opune la 10 000 de ghiauri. In cele din urma, mai sus-numitul Mezid a suferit urmarile gre§elii sale, cazind el insu§i in lupta. Acolo, in timpul luptelor cc s-au dat 3°) i-a murit §1 un fiu destoinic. EVENIMENTUL AL NOUASPREZECELEA

Este fapta vizirului *ehabeddin-pa§a. El era un om curajos din ceata slujba§ilor (tavasi), dar, increzindu-se prea mutt in puterea sa, era nepriceput in luarea de masuri. Indeosebi el nu a tras invataminte din infringerea lui Mezid-bei din anul trecut. Neingrijindu-se niciodata Ali stapineasca, oastea, lipsurile sale au crescut. In felul acesta, el a plecat cu toata oastea din Rumelia, cu acingiii viteji ca leii §i avind alaturi de el, dintre emirii de margine, pe Iakub-bei §i pe Firuz §i pe capugiba§iul Umur-

bei §i pe Hizir Bali din familia Fenari, precum §i 2 000 de ieniceri §i 16 vestiti §i puternici sangeacbei. Ajungind in faja Belgradului 31, el a ridicat acolo o intaritura (hvala). Apoi, trecind prin Tara Romaneasca au facut incursiune in vilaietul unguresc unde osta§ii sai, mici §i mari, s-au dedat la pradaciuni, impra§tiindu-se in toate partile. Calaretii sal s-au dus la o departare de mai multe menziluri, iar pedestra§ii din ceata azapilor §i ienicerilor s-au raspindit §i ei in toate partile, dup6, prada §i alte lucruri. 208 Deodata, acela§i Iancu ghiaurul, care in trecut a pricinuit infringere lui Mezid-bei, a vault §i de data aceasta cu o multime de pagini. Atunci s-a dat o lupta mare §i atit de crincenk inch din 16 sangeacbei, an cazut 15 bei. Neprevazatorul pa§a insu§i a scapat cu mare greutate, fugind. Blestematul mai sus-aratat (Iancu), dupa ce a string multa prada, a cazut ca o pacoste pe capul voievodului Tarii Romane§ti, Dracul, care era un zimmi 32 renu30 Evenimentele povestite mai sus au loc In Transilvania pe la 1442. 31 Probabil confuzie, In loc de Vidin. 32 Zimmi : supus nemusulman, creltin din Imperiul otoman.

KUNII-DL-ARBAR

345.

mit in acele tinuturi ¢i tributar prin supusenie devotat5, i., repezindu-se asupra lui pe neasteptate, i-a fagot capul 1i, nimicindu-i oastea, a lucredintat tara sa unuia dintre r6ufIcItorii c,etei sale, numit ghiaurul Basmara NiciodatI musulmanii n-au suferit atit din pricina vicleniei si rautatii ghia,urilor ca in acesti doi ani. Cunoseind bine starea musulmanilor,. a iesit biruitor in toate faptele sale 34; puntrid mina pe multe

marl

EVENIMENTUL AL DOUAZECI $1 UNULEA

Se povesteste despre incursiunea facuta de mAria, sa sultanul In vilaietul unguresc. Craiul cel ratIcit, profitind de plecarea in Anatolia a ferici-

tului sultan pentru a pure cap6t uneltirilor lui Karamanoglu, a strins o mare oaste cu care a intrat In sangeacul Crusavat (Aldja-Hisar), distrugind ci devastind raiaua sa. Atunci marele sultan, unind oastea din Anatolia cu cea din Rumelia, a plecat si, cutreierind timp de trei luni vilaietul unguresc, a luat o multime de cetati. Apoi, trecind prin Nicopol cu nenumasati robi si cu nu mare numAr de vite, a construit cetatea Giurgiului (Ierkokii). Dup5, ce a numit acolo comandant (dizdar) §i oameni viteji (merdman), s-a intors Sn capitala Adrianopol uncle §i -a petrecut timpul cu desf6,11ri, in anul 84135.

. . .

EVENIMENTUL AL DOUAZECI $1 TREILEA

Despotul MA de minte 38, fugind din cetatca Semendria, s-a dus la craiul unguresc si, atitindu-1 pe el si pe Ian.cu, unul dintre beii ghiauri cu 210 ginduri rele din acele parti, i-a luat en el. DupI ce au trecut prin Belgrad si an dat foe cetatii Crufavdc", ei an prigonit populatia din vilaietul Nis. Atacindu-i pe oameni cu soli ele, i-au Omit $i an pricinuit stricAciuni satelor

i oraselor, cutezind s6, atace Zlatita 38. and puternicul sultan a auzit de aceasta, el a plecat cu oastea din Rumelia. Dupa, ce a dIrimat si a ars Sofia, el s-a indreptat spre treatoarea Zlatita (Idadi). Dar, din pricina 33 In alte cronici Basaraba. 34 Aceste evenimente au avut loc In anii 1442-1443. 88 5 iulie 1437 23 iunie 1438. 86 Gheorghe Brankovici.

87 In text : Aladja-Hisar. 38 In text : Izladl.

MUSTAFA ALI

346

iernii grele, a preferat s& pazeascgi timp de citeva zile acele tinuturi ping, ce

ghiaurii, din pricina greutItilor, 8-au retras spre Cara for blestemat6. a trimis ins& pe viteazul Turhan-bei, fazindu-1 serdar peste vitejii de sub comanda sa $i dindu-i si pe bravii ale8i din oastea de Rume lia.

Peste oastea din Anatolia a fost numit viteazul Balaban-pa8a eel vestit. Li s-a poruncit sa urmgreascl oastea ghiaurfi la o distant& de un conae ca sa vadg, si s& is mAsurile neeesare dacg, vor voi sa mai

211

pricinuiascI striciciuni si pagube tarilor islamice. Ghiaurii, ajungind la trecAtoarea Nis, au aflat de oastea numeroasI care-i urm6rea. Atunci ei au f6cut o ascunzatoare ingiuntrul trecgtorii i luptAtorii musulmani, ajungind acolo, i-au vgaut cu uimire pe ghiauri stind in ascunzi8uri. Ei i-au atacat indatl cu dirzenie, dar, din voia lui Allah, o8tile musulmane au fost infrinte. In timpul luptei, beiul provinciei Bo lu, numit Mahmudbei, care era fratele vizirului Ha1i1 -pa8a i sotul surorii st/pInitorului lumii, a elzut in mlinile ghiaurilor. Cind sultanul Murad-han s-a intors in capitala Adrianopol, sora sa, imbracat& In haine de doliu, s-a dus la el gi a plins. Atunci, din mil& i ocrotire fat& de ea, a fost restituit/ indat& ghiaurilor cetatea Semendria i astfel Mahmud-bei a fost slobozit. Chiar si cei doi fii ai despotului, care erau orbi, i-au fost inapoiati 39. and sultanul Mehmed 40 s-a urcat pe tronul tarn, s-a hot&rit sg, se citeascl hutbe §1 sa, se bath monede kti astfel faima i 8-a dus in toot& lumea. lJnii. dintre ticg1o8ii de uneltitori 8i mai cu seam& rIufgeatorul numit Karamanoglu , 1-au in8tiintat prin scrisoare pe craiul unguresc, laneu, de acest eveniment, afatind c& : 1,Marele

sultan 0-a retras de la domnie, lasInd tronul unui fiu nevirstnic de-al san, a8a cä, voi din partea aceea 8i noi de aici, sg, mergem eu o8ti impotriva for si, nimicindu-i, s& semAnAm pe pgimintul taxii for s6minta rgat&tii. Mai mult chiar, dupg, aceea sg, ne Infratim intro noi $i ne vom intllni ca sa irnpArtim, prin bung, invoiall, tinuturile care ni se cuvin In p&rtile noastre".

Cind craiul col raufgcgtor a citit scrisorile trimise de Karamanoglu, a pornit cu o ceat& de blestemati $i, incaierIndu-se cu vitejii din Rumelia, a Indr&znit sA lac& multe uneltiri. Dar slgivitul Allah acord/nd ajutorul ceresc trupelor musulmane, un bray luptgitor a ren8it pin& la urm& sa taie capul craiului lancu ". 212

.

Varna.

39 Aceste evenimente au avut loc in 1443 §I la Inceputul anului 1444. 4° Mehmed al II-lea (1451-1481) este numit coregent In 1444, lnainte de lupta de la

41 De fapt lui Vladislav I.

KUNHAIL-ABBAR

347

Vazind aceasta, Karamanoglu a inceput sa-1 atite taxa* pe craiul cel

ratacit 42, punindu-1 in miscare. Ceilalti stapinitori ghiauri, vazindu-1 , s-au dus si ei la locurile for de la hotare.

213

In primul rind, craiul unguresc, socotind ca acesta este un bun prilej, a trecut cu toata oastea sa prin vilaietul Tarii Romanesti si prin Moldova (Bogdan). Mergind mai departe, el a asediat cetatea Varna. In al doilea rind, in urma scrisorii trimise de el, la rindul lor, ti stapinitorii frinci $i -au scos flotele in larg..Astfel, 60 de galere, venind pe mare, an intrat In strimtoarea Galipoli. Ei au inceput sa devasteze tinuturile din imprejurimi, iar pe acei care le-au opus o cit de mica impotrivire, i-au batut cu tun.urile tii an tras cu pustile, pricinuindu-le pagube i multa suferinta. . . .0astea de Poarta i beilerbeiul de Rumelia, Davud-pasa si beilerbeiul de Anatolia, Kara -pasa, ti alti emiri, intelegindu-se intre ei, an pornit impreuna cu sultanul cel batrin 43 si cu cel tinar (nevgivan)44 §i, dupa multe popasuri, au ajuns la, Varna unde s-au Intilnit cu ghiaurii. Se nimerise ca ziva aceea sa fie vineri. Multimea ostilor care inainta din ambele parti parea asemenea unor valuri. .

214

. Acestea

s-au petrecut in luna regeb a anului 848 45.

Dupa omorirea regelui , ratacitul de Iancu s-a mai impotrivit un timp oarecare zicind : Lupta noastra se 0, pentru credinta $i nu din dragoste fats de crai. Ce este dad, el a murit 4 ". Cu aceste vorbe el i-a imbarbatat pe ghiauri si ei i-au atacat de trei on pe musulmani, venind in cete maxi. Vazind el ()stile musulmane devin din ce in ce mai

puternice, paginii cei raufacatori, care erau mereu infrinti, an flout 218

o ultimo sfortare pentru a-si salva carele, dar nici de asta data sforDarea for nu a dus la vreun sfusit si ei an scapat prin fug& . . . In timpul acela 46 a sosit stirea cea neplacuta el craiul unguresc, Iancu cel afurisit, a pornit si a atacat cu tunuri ti cu pustitarile din imprejurimi i, trecind prin Belgrad) s-a indreptat spre Kosovo, devastind ti pirjolind tinuturile pe unde trecea. Padisahul, comandant de osti, trod a auzit aceasta, a pornit indata ti, mergind zi si noapte, s-a tutors la Sofia. Totodata el a trimis porunci ostilor din tinuturile din jur ca sa-1 ajunga din urma. U Regele Ungariei (Vladislav I). 43 Murad al II-lea (1421-1451). 44 Mehmed al II-lea (1451-1481). 44 14 octombrie 12 noiembrie 1444. Lupta de la Varna s-a dat la 10 noiembrie 1444. 44 Pe chid sultanul Murad al II-lea se afla In Albania (1447-1448).

MUSTAFA ALI

348

...Iscoada sultanului numit martolozul (marhos) Dogan, venind pe nea,§teptate la sultan, i-a facut cunoscut ca uneltirile acelea erau puse la cale de Laz-oglu. 47 si de banii mai cunoscuti din tara ungureasca, cum slut : banul de Lebe 48, banul de Gebe 48, banul de Liik 5° §i banul de Sekve-

let 811 care aveau in fruntea for pe Iancu, izvorul tuturor uneltirilor. Maria sa sultanul, plecind de la Sofia, a mers spre Kosovo undo a ajuns dupa ce a trecut menziluri dupa menziluri. El a vazut atunci oastea ghiaurilor care venea din fats §i care era foarte mindra . 219

In noaptea aceea, in amin.doua taberele, numeroaso ofiti au stat gata de lupta. Astfel, a doua zi, cetele luptatorilor §i ale ghiaurilor, Incaierindu-se, au Inceput sa se razboiasca. In aceasta lupta crincena au murit ca ni§te martini multi bei, dupa cum §i din rindurile ghiaurilor §i-au gasit moartea numero§i bani. 0 parte dintre ei hind luati in prinsoare, au fost legati de miini. Multi dintre ei erau raniti §i plini de deznadejde. Cu ajutorul lui Allah, oastea islamica a ie§it victorioasa, iar ghiamii an suferit o infrIngere deplina, deli ghiaurii cei umili au fost invingatori la un moment dat, cad. necredinciosul Iancu zdrobise mai Intli aripa formats de oastea din Anatolia §i apoi infrinsese §i armata din Rume lia. .

Cind s-a intunecat, Iancu a plecat de pe cimpul de batalie spunind : Vreau sa ma duo sa atac oastea islamica pe la spate", dar numai dimineata s-a aflat ca de fapt el fugise. Pedestra§ii ghiauri, fugind, au intrat intr-un sat mare parasit de locuitori §i s-au ascuns prin. case. °stile musulmane victorioase au legat u§ile caselor din acel sat §i le-au dat foc pentru a-i sili pe ghiauri sa iasa, insa frica de sabie a fost mai mare decit primejdia focului, a§a ca, neie§ind nici unul afara, toti au ars prin case. A doua zi an fost luate §i carele. . 220

Dupa infringerea ghiaurilor, °stile musulmane, care, impra§tiindu-se, fugisera, vazind ca ajutorul lui Allah §i victoria este de partea lor,

.

Gh. Brankovici-Vukovici. 4° Lebe, In loc de leh (gresealA de grafie). Este vorba probabil de banul lesesc. 4° Gebe, In loo de ceh. 5° Liik, vezi nota 40 de la p. 91. 41 Sekuelet, vezi nota 41 de la p. 91.

KUNI1-11L-AHBAR

s-au adunat din nou

349

cete dupa, cete s-au aruncat asupra ghiaurilor. Lamm, vgaind c lupta s-a tutors impotriva sa, 8i-a hat o parte din oameni si a fugit spre vilaietul 86,u. Despotul Laz-oglu, care st6pinea cetatea Semendria, trimiVind un om, 1-a adus pe 'anon la el, 1-a ospg,tat $i 1-a 8i

linifitit.

... Aceast, victorie a fost obtinut6, in anul 852 52 Dupl aceea, sultan.ul cel victorios, mergind din popas in, popes, s-a indreptat spre capitala sa . . . 249

52 7 martie 1448 23 februarie 1449. n Nume legendar.

KVNH- VL -AHBAR (Istanbul Universitesi Ktitilphanesi, ms. nr. 5959)

EVENIMENTUL AL 36-lea

fol. 243

.

In al doilea rind, el insu§i (sultanul) s-a hot6,rit sl se indrepte cu noroc si fericire la, cucerirea Moldovei (Sara- Bogdan). De aceea an fost date porunci beilerbeilor din toate pArtile ca 85, se adune la, un loc. fol. 244

a pornit Inaintea tuturor ImpreunA cu

oastea sea grea. Dar afurisitii ostasi ai nenorocitilor, venind In numar mare, nu i-au slAbit din urma. Atunci, < serdarul >, lAsind In urma munitiile, echipamentele yi oastea de acIngii, a trecut peste pod pe partea ceaOastea islaraicA, luptindu-se cu ghiaurii cei nenorociti, a avut foarte

multe pierderi, iar cetatea Giurgiului, care de paste un veac era tinut musulman, fiind bAtutA timp de don& zile de afurisitii necredinciosi, a fost luatl prin luptl gi lovituri In vAzul serdarului. . . In ultima decadl a Junii rebi-ul-evvel < 1004 >99, s-a aflat ca afurisitii de ghiauri ardeleni de prin serhaturile Timisoarei, adunInd multA oaste 31

gf

venind, asediazA fie Gyula, fie Sibiul, fie Timisoara.

.

97 4 nolembrie 1595. 99 Ciftlik : ogor. Aid are sens de mole, conac, locuinta. " Rebi 1 1004 = 24 noiembrie 3 decembrie 1595.

TARni 32

375

MIJLOCIREA HANULUI GAZI GHIRAI-HAN LA CEREREA CRAIULUI LE$ESC $1 ACORDAREA VOIEVODATULUI MOLDOVEI, CA $1 MAI INAINTE, LUI IEREMIA (EREMINA)10

Maria sa hanul tataresc, Gazi Ghirai-han, a trimis la Poarta fericirii, cu arz $i cu scrisori, pe Ahmed-aga si pe oamenii sal de Incredere. El facea

cunoscut si raporta precum urmeaza : Craiul lesesc loll trimiVInd soli, cere urmatoarele : Raialele vilaietului Moldovei (Bogdan) Inca din vechime

nu s-au mai rascula,t Impotriva mariei sale padisahul. Ele sint raiale Iii de raiale, supusi si ascultatori si, din mosi stramosi, slut slujitorii (bende) recunoscatori ai ImparaViei. Ei se roaga pentru ca sa le fie numit voievod supusul nemusulman (zimmi) cu numele de Ieremia, care este de origine beizadea si care in trecut a domnit peste ei. Pentru aceasta ei vor da, potrivit vechiului obicei, In fiecare an, cite 30 de poveri (yiik) de akce, haraciul seriatului (haradj-

i- fer'igye) stabilit. In aceasta privinta este chezas si craiul lesesc care se roaga si intervine, zicind ca vor fi zalogi pentru aceasta zece oameni renumiti dintre ei (moldoveni), precum si mitropolitul for ". Clnd acestea au fost raportate si facute cunoscute In scris (telhis), cererea for a fost aprobata printr-un haft-i-humaiun §i. s -a dat firman pentru namirea lui Ieremia, eel mai sus-amintit, ca voievod al Moldovei cu condiViile de mai Inainte. Potrivit legii, i s-au trimis burca (biirk) §i steag si buzdugan si caftan (iist) 1°2 pretios, care an fost predate mariei sale hanului tataresc. 25 rebiul-evvel 10041°3. 33 35

. .

36

LUNA DJUMADI I 1004104. PRINDEREA RENEGATULUI RAZVAN, CARE ERA SERDAR ASUPRA AFURISITILOR DIN TARA ROMANEASCA, $1 ATACUL VOIEVODULUI MOLDOVEI

In prima decade a lunii djumadi 1105 au sosit rapoartele sale (ale voievodului Moldovei) In care se spunea ca Ieremia, de origine nobila, fiind numit mai Inainte voievod de catre Poarta fericirii, plecase In. vila104 Ieremia Movila (1595-1600). 101 Sigismund III Wassa (1587-1632). 1" D. Cantemir folose§te expresia fist caftan (cf. op. cit., I, p. 610, nota 26). 1" 28 noiembrie 1595. 104 2-31 ianuarie 1596. 106 Evl. djumadi I = 2-11 tanuarie 1596.

MUSTAFA SELANIKI

376

ietul Moldovei i atacase pe neasteptate, en oastea sa si Cu sprijinul era.iului 'ewe, pe necredinciosul renegat numit Razvan, care era cIpetenia (serlepker) ostii afurisitului Mihai, voievodul TArii Romanesti.

El mai arIta ca : Acesta (Razvan) nu a putut sgrsi salveze sufletul $i multi afurisiti an fost nimicii, iar afurisitul Razvan a fost prins de viu. In scurt timp, capul lui nenorocos va fi trimis la Poartg fericirii spre a fi prezentat, cu ajutorul lui Allah cel prea Malt, la Pragul dreptItii".

Acestea an fost aduse la cunostinta inaltului Prag al impar&tiei. DESPRE PREGATIREA CA VOIEVOD IN VILAIETUL TARII ROMANESTI A SUPUSULUI NEMUSULMAN (ZIMMI) NUMIT RADUL, FIUL LUI MIHNEA 1", CARE DEVENISE MAI INAINTE MUSULMAN

In a doua decad/ a lunii djumadi 1 107 an venit cereri si rapoarte cu ruglminti din partea raialelor din Tara Romfineaseg, scapate de s'abii. Ele an prezentat cereri (arzuhal) gi scrisori (rika) la tronul Imparatesc. Ele scriau : Noi sintem din vechime $i din mosi str/mosi raiale, Iii de raiale

ale padisahilor dinastiei osmane. De aceea, sa ni se ierte vinovaiile $i pacatele, intoemai ca §i ale celor din vilaietul Moldovei (Bogdan) si sa ni se acorde bun6vointa

37

$i iertarea

impgeateasc&, iar peste not BA, fie numit

ea voievod supusul (kul) Mihnea-oglu Radul, cu haraciul fixat potrivit legii vechi, iar supusele raiale impr/stiate sA, se adune din nou la locurile lor, ca sa depunem cu totii straduinte pentru inflorirea vilaietului. Afurisitul de Mihai, care s-a rasculat §i s-a razvratit, este pricina imprAstierii in asa masura a raialelor care s-au dus sa -gi caute loc de refugiu pentru a scapa de loviturile de sabie. Sintem siguri ca in scurt timp si el va intra, prin lovituri, in mina mariei sale padisahului cel fericit si va fi nimicit de sabia distrug6toare". De aceea, potrivit cererii i rugamintii lor, s-a dat firman in care se spune : Uncle se af15, Mihnea-oglu Radu 7 SA-1 vad I". Atunci, marele vizir Sinan-pasa aducindu-1, i s-a acordat acestuia, potrivit legii, un cal impodobit si burea, (bark) $i buzdugan gi steag $i, fn felul acesta, 1-a facut voievod pe Radu 108. los In text : Mihmina, In loc de Mihnea (Radu Mihnea, fiul lui Mihnea Turcitul); septembrle 1601 martie 1602.

107 Evt. djumadi I = 12-21 ianuarie 1596. los De fapt el domneote abia din septembrie 1601, dupa Nicolaie Patraocu of Simion Movilfi.

TAB

377

LA DATA MAI SUS-ARATATA, ADUCIND CAPUL MAI SUS-AMINTITULUI RAZVAN, LUI MEHMED CEAVU$ I S-A DAT SANGEAC

In acest timp capul mai sus-amintitului renegat caruia i se spunea. Razvan 10 a fost trimis la Poarta fericirii prin. cineva cu numele de KaraMehmed OE SV11§.

S-a raportat ca acesta fusese tray in teapa, spre a fi pilda pentru toatl lumea. S-a mai adus la cunostinta Pragului inalt al implraitiei ca craiul lesesc se roaga ca lui Kara-Mehmed-pasa sa i se acorde o provincie (sandjak). De aceea i s-a dat firman in care se spunea : Daca, i se cuvine, sa i se acorde". S-a hotarit ca sa i se dea sangeacul Silistrei. . 40

S-a raportat ca defterdarlicul < de Dunare > a fost acordat lui Seitan-oglu 110, care fusese mai inainte onorat cu primirea islamismului si care devenise muteferrika 111, fiind numit kiagitemini 112. Zicindu-se

a el (eitan-oglu) este util pentru rinduirea vilaietului Tarii RomAnesti, leafa (utufe) de miiteferrika a fost accrdatI lui Sandjakdarzade < Mehmed Celebi >. DATA MAI SUS-ARATATA 113. ACORDAREA VOIEVODATULUI TARII ROMANEST!, CU CONDITIILE DE MAI INAINTE, LUI MIHNEA-OGLU RADU CELEBI 114

Maria sa mazele vizir Sinan-pasa, luind masuri chibzuite pentru orinduirea vilaietului Taxii Romanesti, care se ruinase in mare masurI, a pregatit numirea lui eitan-oglu ca defterdar de DunIre. Chad Mihnea, fostul voievod al vilaietului Tarii Romanesti, deveni musulman eli primi credinta,

fiul sau nevirstnic, cu numele de Radu, fugi in Cara dusmana, (dar-illharb), dar clad el (Mihnea,) a ajuns sangeacbei de Nicopol, 1-a adus prin interventii. In urma scrisorii printului Fetih-Ghirai, fratele hanului tatar, lui Ieremia i s-a acordat voievodatul Moldovei. Acesta a mai spus : Data. 209 A fost ucis de Ieremia MovilA In decembrie 1595, MO Suceava.

110 Acest nume a purtat

5i

Mihail Cantacuzino, dar nu poate fi vorba de el,

deoarece a fost ucis mai Inainte. 111 Denumirea unor unitati de cavalerie otomana. 112 Intendent de arhive, scrib, secretar. 113 = 1-10 februarie 1596. 114 Radu Mihnea.

MUSTAFA SELANIKI

378

$i lui

Radu i se va acorda voievodatul Taxii Romanesti, atunci, cu ajutorul

prea Inaltului Allah, In zilele domniei voastre prea fericite va putea fi prins, intocmai ca renegatul RAzvan, yi Mihai care s-a rAsculat s-a rlzvrAtit". . TRIMITEREA UNEI SCRISORI $1 A UNEI $TIRI DE CATRE AFURISITUL DE ARDELEAN, PRIN CEAU$UL PRIZONIER, PRIVIND STAREA PRIZONIERILOR

*i a sosit indata de la afurisitul de crai al Transilvaniei o mica scrisoare (kiagit) trimis cu captivul numit Ceavu.s. Ghiaurul necredincios stria : In anul care a trecut, nu am putut sluji In oastea to asa cum a$ fi dorit. Ceavutsul care s-a dus acolo cunoaste situatia deoarece el a stat mult aici. toile care vor fi transmise de el prin viu grai shit adev&rate ; BA, aveti Incredere. Vilaietul Timisoarei era Inca, din trecut al nostru si data doresc 81 ni-1 dea din nou, cu tot ce tine de el, atunci sa ne dea Tara RomaneascI, cazi cei de acolo ruineaz6 vilaietul prin tiranie, pentru ea not sa trimitem an de an tributul (maktu') procurat de acolo din trecut Vii, purtind negocieri, sa ne impacgm i cu craiul " TRIMITEREA DE CERERI (ARZUli AL) LA POARTA FERICIRII DE CATRE AFURISITUL DE MIHAI, PRIN VIZIRUL BEILERBEI, PENTRU A SE RUGA DE IERTARE 41

Afurisitului de Mihai Kassab-oglani 1157 care se rasculase si se rAzvr6tise, i s-a acordat voievodatul vilaietului TArii Rom'anesti. ... El 116 nu avusese vreun folos nici din rIscoalg. De aceea, afurisitul eel mai sus-arltat 1-a trimis is Poarta fericirii, cu peschesuri, pe beiler-

beiul de Rumelia, maria sa < Hasan-pasa >. De asemenea an sosit serisori si din partea printului kalgai 117 Fetih-Ghirai. (Se aratii cA sl-a recunoscut gre§elile §1 a Intoemit cererea de iertare, solicitind totodata ca voievodatul sA-1 fie lAsat tot lui, potrivit conditillor din trecut). 116 Kassab-oglant

:

fiu de macelar", Mihai Viteazul.

116 Mihai Viteazul.

111 Kalgai (rom. calgai) : principele mo§tenitor, loctiitorul hanului Crimell.

TARIH

379

LUNA DJUMADI II, 1004 118. AMINAREA RASPUNSULUI CATRE MIHAI

Pentru a pgzi si pentru a apgra mai bine Imprejurimile, s-au trimis ilustre porunci cgtre mgria sa vizirul Hasan-pasa, beilerbei de Rumelia, precum gi lui SatIrgi Mehmed-pasa, care fusese mai Inainte beilerbei de Anatolia i trebuia, sa ramIng In vilaietul Tarii Romanesti, ca sa stea de pazg la Vidin. De asemenea, s-au dat porunci strasnice ca sangeacurile Silistrei gi Nicopolului $i Bender si Chilia si Akkerman sa nu se pung In miscare, ci sa stea de pazg cu uneltele Eii cu alaibeinrilelle lor. Data mai sus aratata 120. La scrisoarea de ruggminte a afurisitului Mihai, dusmanul legii, padisahul eel fericit i §ahul eel ocrotitor al lumii a raapuns cu un haft-i-humaiun, aducgtor de fericire, urmgtoarele : CrezIndu-te, am iertat viva to gi pe tine Insuti. Sg fii Incredintat a de azi Inainte vei rgmlne In postul tau de voievod. Sa to potolesti. Daeg, vei fi 'gra ginduri ascunse, atunci demnitarii ImpgrAtiei nu to vor ataca. Asa sh stii". 42

PREZENTAREA LA DIVAN A CELOR CARE MERITA SA PRIMEASCA FIRMANE

In ultima decadg a lunii mai sus-argtate 121, Intr-o zi de luni (dufenbe), fgclndu-se divan, < demnitarii s-au prezentat la divanul eel prea malt i s-au Inchinat la Intragul prag fn ordine. . . . . . Aceiafi data 122. . . . In acest timp au sosit $tiri, cu olaci, de la mania sa Satirgi Mehmed-pasa care se afla la paza vilaietului Vidin. El a fgcut cunoscut cg vreo 4000 de ghiauri rataciii dintre afurisitii nenoro-

ciji care se rgsculaserg In Tara Romaneascg, despgrtindu-se de oastea afurisitului Mihai, au vent sa devasteze si sa prade tinuturi !ii cg, cu ajutorul lui Allah, gaziii musulmani si credinciosi, avind prilej gi noroc, an devenit victoriosi gi afurisitii s-au Imprgstiat de teama si de spaima sgbiilor islamice.

Cel care a adus scrisoareacuprinzInd vestea cea bung a fost onorat cu hilat strglueitor (hilat-i fahire). .

118 1-28 februarie 1596. 113 Comandantul unei grupe de oaste zis6 alai"; mai Urziu, colonel. 120 = 1-28 februarie 1596. 121 = 19-28 februarie 1596. 123 = 1-30 martie 1596: 129 1-30 martie 1596.

MUSTAFA SELANIKI

380 47

In ultima decada, a lui regeb 124, an sosit scrisori la scara ImparateascI, d6t/toare de fericire, si la Marii le for vizirii maxi, din partea beilerbeiului de Rumelia, Hasan-pa§a, care se afla cu oaste la paz6 In ormul numit Hezargrad 125, din fata vilaietului Tariff Romane§ti. Acesta dAdea §tiri despre situatia dwilmanului legii, anuntlnd ca, : .Afurisitul Mihai, care se rasculasse In Tara Romfineascal racInduli tabar6, st& cu afurisitii pe care i-a adunat ling& el. El se bizuie pc avutiile pe care le-a

48

luat din cetItile Infrinte in luptele date. De aid. el a luat tot, apatind astfel putere. Cu ajutorul Inaltului Allah, pin& acum am fost prevgatori gi cu grip, In privinta poruncii de paza. Pentru aceasta emirii, precum gi supu§ii spahii nu au pierdut nici un minut. Voievodul Mihnea -oglu (Mih,mina) Radu 128, care a fost numit voievod 9.n. vilaietul Taxii Romane§ti, este Intr-adevk cunoscut printre ei ca fiind de neam nobil 127. Dar, de§i afurisitii stau adunati In tabgrA §i slat uniti Intre ei, raialele nu au totu§i. Incredere In domnia lui". El (Hasan-pa§a) a mai flcut cunoscut ca, ferindu-se 128 de afurisitul care era voievodul Moldovei, nu a IndrAznit s& °pun/ rezistentI. De asemenea, a mai facut cunoscut ca pinde§te prilej §i spera, s& °Mina., victorie. , beilerbei < de Rumeha >. Potrivit cererii lor, li s-a dat i li s-a trimis porunca de iertare. 52

EVAHIR $ABAN 10041". SITUATIA PREZENTATA LA POARTA FERIcIRII DE CATRE VIZIRII AFLATI LA SERHATURILE NOROCOASE . 131 Mehmed al HI-lea (1595-1603). 132 d §aban 1004> = 31 martie 1596.

las 19-28 aprilie 1596.

yi

Djafer-pasa au raportat despre pregfi-

382

55

57

MUSTAFA SELAN]K1

Ei au mai fAcut cunoscut c, afurisitul de transilvanean ei Zirnidjoglu 1842 devenin.d serdari, fiecare lntr -o parte, unul are de end sa porneasc§, spre Ossek, iar altul spre vilaietul Tarii Romane§ti. Ei au mai raportat CI, cu ajutorul prea inaltului Allah, oastea ielamict gi tatarii, cu printul Fetih-Ghirai, intlinindu -se cu afurisitii transilv&neni prin pktile Timiparei, an trimis pe multi dintre ei in lumea iadului, cu ajutorul for sclnteietoare. . . . Posesiunile pe care le avea < Djafer-pala ? >, potrivit titlului au de vizir, an fost luate §i predate, cu titlul de vizir, lui Satirgi Mehmedpa§a care se afla la paza Vidinului, iar lui Sinanpa§aoglu < Mehmed-paca > i s-a dat porund, sa plece spre cimpia, Timipazei. . . . A doua decadd (evasit) a tanii, fermi < 1004> 185.

Lui Murad Celebi, care, mai inainte fiind fehir-emini 1882 fusese numit intendent (emin) pentru construirea mausoleului raposatului sultan Murad-han, i s-a dat Erman s deving, defterdar de Dungxe (Tuna defterdarligi), iar lui Mehmed Celebi . . . ckuia, i se acordase mai Inainte 2

defterdarlicul Tgrii Rom4'ne§ti, i s-a dat firman ca a, fie defterdar de Egipt. 67

EVAIL MUHARREM 1005187

.

Potrivit acestui obicei, galerele (kalita) preggtite au ie§it, cu ajutorul lui Allah, din 31-area 11-eagr5, ei cind au intrat pe fluviul Dun&rea, ele an

dat, in apropiere de Babadag, peste 200 de Oici ghiaure, care au fost pregAtite cu grija afurisitului de Mihai cel r/sculat in vilaietul Varii RomA,ne§ti. In ele nu se aflau < osta§i > ghiauri, ci numai ghiaurii paznici, precum ei munitiile. Prin masuri chibzuite ghiaurii aceia, paznici au fost luati gi pu§i la Aisle, iar afurisitilor care nu erau buni de nimic li s-au Mat capetele. Cei peste 2000 de neferi din Oki, afurisiti §i umili, plecaBerg, s incendieze si ea devasteze"mangstirea (tekke) Sari-Saltik din ora§ul infloritor Baba< dag> precum §i alte meceturi (mesdjid) ei lIca§uri de inchinaciune. Cind ei an aflat cg, corgbiile au fost luate ei dukimanul a venit cu galere (kalita)", s-au tutors indatg, §i, imprktiind poverile 184 Zirnidj-ogles : Zrinyi, unul dintre guvernatorii Ungarlei (cf. Thury, op. cit., II, p. 277, 278, 387, 388, 403). 188 8-17 iunie 1596. m $ehir-ernini : intendentul orasului. 187 25 august 3 septembrie 1596.

TARIR

383

li proviziile luate de la, musulmani, au catitat sa §i arunce sufletele in sMci, dar, pe and mergeau, le-au ie§it in fatg, galerele turce§til iar Musabei, care se afla acolo cu porunca de pazg,, i-a ajuns din urm& cu oastea adu.nata, din acele tinuturi (memleket eri). A sosit §tirea ca, nerasind sa scape nici un om, toti au fost nimiciti Intr-o clips §i trimi§i In lumea iadului de s6biile musulmanilor 71

DATA MAI SUS -ARATATA 138. DESPRE LIPSA LUI GAZI GHIRAI-HAN DE LA CUCERIREA CETATII AGRIA (EGRI)

La cucerirea cetatii Agria, hanul tfitgrasc, Gazi Ghirai-han, nu a hat parte, ci a avut grija, de mgria sa SatIrgi Mehmed-pa§a care ramlsese la paza vilaietului Vidin. presupurandu-se ca afurisitul de Mihai, care se fasculase In vilaietul Thou Romfine§ti, ar putea pricinui pagube tinuturilor otomane. El (hanul) a respectat In.alta porund, emisI de phingah. S-a facut cunoscut ca, sosindu-i ilustre porunci, ckora toata lumea li se supune, precum §i hatt-i-humaiun, el (hanul) nu s-a mivat din locul

82

undo se afla. De asemenea, s-a mai flcut cunoscut c§, afurisitul de Mihai, la rIndul sau, retr6gindu-se In munti pr/pUtio§i, nu s-a arItat. Evahir djumadi I < 1005> 189 . . Mai Inainte de aceasta, < solii > venetieni (Venediklit), ca §i cei din Tara Ronaftneascl (Eflak) §i Moldova (Bogdan) §i din Dubrovnik, nu erau ospatati. . 84

AGORDAREA HANATULUI CRIMEII MARIE! SALE HANULUI FETIH-GHIRAI

$I DISCUTIILE IVITE DATORITA FAPTULUI CA EL SE AFLA IN VILAIETUL TARR ROMANE$TI, PENTRU PAZA TINUTURILOR ISLAMICE

.

87

Ei au racut cunoscut cu. Marie ca : In.deosebi afurisitul de ardelean se pregg,tekite foarte molt sa porneascA asupra Timi§oarei, iar afurisitul de crai < al Austriei > sa porneascI spre Buda". Evahir cljumadi II 1005140.... i din non, maria sa vizirul Hasan.-pa§a, fiul rAposatului Mehmedpaca, a raportat ci a f1cut cunoscut la Poarta fericirii urm6toarele Necre138 = 23 octombrie 138 1 0 1 9 ianuarie 1597. 140 9-18 februarie t597.

21 noiembrie 1596.

MUSTAFA SELANIKI

384

dincioqii, dusmanii legli, au adunat mult5, oaste. Trebuie sa trimiteti la timp bani (hazine) ((i ostasi. Scopul gi &dui for rau este de a porni

asupra Budei manilor".

gi

Timisoarei. Aici se va depune zel pentru credinta musul-

.

PRIMA DECADA A LUNII $EVVAL 1005 141. SOSIREA UNEI SCRISORI DE UMILIRE, CU OM (SOL), DIN PARTEA AFURISITULUI BAN AL TRANSILVANIEI. VENIREA LUI MEHMED ALI CEAVI.1

Pe la mijlocul (evaeit) lui §ovval, afurisitul de ardelean a trimis un om In numele craiului < Austriei > i acesta, punindu-si fata la pamint, a facut cunoscut c5, se roaga, pentru iertarea vinov5,tiei lor2 ca gi pentru a

fi ocrotiti. El a spus : Eu shit din vechime supus fiu de supus (kuloglu kuluyum) al Pragului cel fericit. 515, pocadesc Eli car iertare pentru farldelegile (serkeflik) pe care le-am sarvirsit din pricing feluritelor prigoniri si a lipsei de respect a marelui vizir Sinan-pasa" . Ca s5, nu fie refuzat de mg,reata Curte, craiul Transilvaniei a scris $i a trimis i o scrisoare de supunere (ubudiyetname). Spahiul All Madjar 1421 care mai Inainte fusese inaltat

In rang din haremul imperial, cunosclnd limbs lor, s-a dus si a venit de elteva on aducind stiri. De aceea i s-a dat titlul de ceavuf. De asemenea, si el (banal Transilvaniei), i-a spus lui prin viu grai multe lucruri, zicindu-i :

SI depui eforturi ca s5, ne Impaci pe noi, ca $i mai Inainte, cu Pragul Impar5,tiei". S-a spus a el a facut multe fagAduinte. Oamenilor sai, care au venit, li s-au dat hilate scumpe. S-a dat urmatorul firman : M5,ria sa serdarul cel puternic pleacA cu o nenumkat5, oaste purtatoase de victorie. Acolo se va vedea, ce orinduialA anume trebuie fkut5, i, potrivit cu aceasta, se va da raspuns Intr-un fel sau altul". 1,5

SOSIREA CU VE$TI A CIORBAGIULUI DE LA SERHATUL NOROCOS (AUSTRIAC)

...

In acest timp (evahir sevval 1005) 143 a venit ciorbagiul de ieniceri, cu Insotitorii sAi gi cu misiunea de &Azar, ca sa relateze asupra situatiei de is serhatul norocos. 141 Evl. sevval = 18 27 mai 1597. 142 All Madjaroglu, devenit pasA de Oceakov (de Silistra). A condus o expeditie tmpotriva Transilvaniei (1613).

142 6 15 iunie 1597.

TARIH

96

385

El a f/cut cunoscut urmAtoarele : Este adevgrat ca ghiaurii umili, venind cu nenumlrati afurisiti, au asediat Pesta §i Tim4oara. Gasiti o cale 1i luati mIsuri, cki pin6 ce mgria sa serdarul va sosi la Belgrad, duvaanii legii vor terming ce an de Scut". .

I s-a spus : SI pornekdi in grabl impotriva vilaietului Transilvaniei impreuna, cu oastea tatarg cea iute ca vintul. Pornind la drum in vederea luptei sfinte, sa depui eforturi pentru credinta cea dreaptI si, nepierzind nici o clips, sa to lupji din toate puterile tale. Prea inaltul Allah BA fie sprijinitorul vostru §i sa primeasca, pregatirile ¢i m5,surile )8 a

voastre chibzuite. Drumul sa vai fie cu noroc". Evasit zil-kade 1005144. Intii (gurre) zil-kade anal 1005145. Sosind rapoarte la Poarta fericirii de la mania sa serdarul cel puternic, aflat la serhatul norocog < aus-

triac >, acesta a f/cut cunoscut §i a raportat ca beilerbeii,de Buda, de Timipara §i de Bosnia an lost schimbati. DATA MAI SUS-ARATATA (1 ZIL-KADE 1005). SOSIREA TRIBUTULUI (IRSALIE) VILAIETULUI MOLDOVEI (BOGDAN)

In acest timp voievodul Moldovei, Ieremia (Bernina), OA, sa so opun6, a trimis, potrivit obiceiului vechi, tributul fixat (maktu'), a§a cum

se obligase. Sosind tributul (irsalie), acesta a fost desearcat la inaltul divan §i predat vistieriei imperiale (hazine-i-amire). Hanul taaresc, Gazi Ghirai-han, gAsind prilej ¢i obtinind cu viclenie victorie asupra fratelui sAu Fetih-Ghirai-han, 1-a nimicit pe acesta. El a raportat 0i a facut cunoscut urMatoarele. Ou ajutorul lui Allah, potrivit firmanului impaxatesc, sintem hotatiti e i vOm potni neindoios cu oastea Marl, pentru devastarea vilaietului Ttangilvaniei". El a mai raportat i a. Mout cunoscut ca s-au inteles sa petreacI Patna aeolo. 105

Evail. muharrem 1006146.

INTREGIREA DESCRIERII EVENIMENTELOR DE LA SFIRITUL ANUL 1Q06"7

Printre Ririe cu.prinse tot in scrisoarea vizirului cel mai sus-amintit < Haflz Ahmed-pap > se spune : Dat hind ca, in aceste serhaturi nu a "4 25 ianuarie 4 iulie 1597. "4 16 iunie 1597. 146 14-23 august 1597. 14 12 octombrie 10 noiembrie 1597. 25

a. 43

MUSTAFA SELANIKI

386

apgrut nici o urm6, a o§tii tatare, nefolositoare la nimic, afurisijii transilvtineni, adunindu-se, an asediat cetatile Timi§oarei §i Gyula. Vilaietul acela se sill la mare strimtoare. Cei de acolo au cerut sg, se ggseasd, o cale §i sa, se is mAsuri". < Se arata mai departe cá trebuie aprovizionate partite Budei, in vederea expeditiei padisahului in primavara aceea >.

Data mai eue-ardtatti 148. SOSIREA UNOR VESTI DE LA CEI DIN EXPEDITIA PURTATOARE DE VICTORIE < Se arata ci ceausul numit Ali 146 a dat unele stiri in legatura cu cucerirea Esztergomului

de care oastea turceasc>.

Acesta a adus urmatoarea §tire. Din cetatea Esztergom a rgmas doar fortIreata dinguntru ... s-ar putea ca acum el (marele serdar) sä. fi luat §i acea mare fortlreato, interioarg. In oasts nu se §tie ca. ling& Timi-

§oara s-ar afla ghiauri. Noi nu am auzit de aceasta". Lui , construind multe sute de §gici (qaika), se pregAte§te s§, le a§eze pe Dunke, cu multi afurisiti. Dad, nu vor sosi la timp o§ti i bani, situatia, va fi Ingrijoratoare, iar Timi§oara este pe cale de a fi asediat6. De asemenea §i cei care se afla. la, paza cet&tii Agria slut strimtorati §i. amenintati. De aceea trebuie. s6, veniti in ajutor cu osta§i not §i cu bani. Altfel situatia va fi grea"... Evail §ev-val 1006 152. 148

= 17 noiembrie 1597.

149 All Madjaroglu. 160 9 martie 6 aprilie 1598. 151 169

26 aprilie 5 mai 1598. 7-16 mai 1598.

TARIH

387

SOSIREA UNEI SCRISORI $1 A UNOR $TIRI, ADUSE DE UN CALARET, DE LA CAPUGIBAS/ ALI-AGA, CARE PLECASE CU HILAT STRALUCITOR $1 CU SABIE AURITA LA HANUL TATARESC GAZI GHIRAI-HAN :

117

Am stabilit si am hot/rit ca in a patra zi a bairamului 163 sa pornim cu ajutorul lui Allah la drum si sa ne n/pustim asupra umililor ghiauri ai Transilvaniei". ... Ultima decad/ (evahir) a lui sevval anul 1006164. Mai inainte de aceasta, maria sa vizirul cel prevAzAtor $i cu mAsuri chibzuite, Hafiz .Ahmed-pasa, fusese insArcinat cu paza vilaietului Vidin i fusese numit sa pornease/ in expeditie impotriva afurisitului de KaraMihal 155 care devenise o pacoste in Tara Rornaneasc/. Sosind din. partea

lui scrisoare pretioas/ $i stump/, el scria adev/rul despre r/zboiul Mut 5i

despre ceea ce se cuvine credinjei 5i impas/tiei. .

El a spus : Dusmanii an inceput a rid/ de not 5i sa, ne batjocoreascg, zicind : Unde-i oastea voastrAI Nu a sosit Inc / I". De aceea, s-au dat porunci drastice celor care trebuiau s/ plece in expeditie. < Hanul tataresc cere sa i se fixeze drumul pe care fl va urma pentru a intra In Transit-

vania, dupa ce va trece pe la Ismail>.

El spun : Dac/ voi intra in vilaietul Dobrogei, atunci acel vilaiet 119

nu se va putea reface nici In zece ani, iar dm/ tree prin Tara Romaneasc5, i Transilvania, ele nu se vor reface timp de multi ani". ... Anul 1006 156. In ultima parte a lui zil-kade 157, cei care plecaser/ au adus stirea ca hanul atarilor Crimeil, m/ria sa Gazi Ghirai-han, trecind prin vilaietul Tarii Romanesti, cu nenumarati ostasi tAtazi, este pe tale de a porni impotriva vilaietului Tiansilvaniei.

... Lui i se spusese astfel : Plead, indat/, impreun, cu serdarul men eel purtator de victorie, asupra afurisitilor ardeleni : sg, lei m/suri chibzuite". Fusese sf/tuit s1 tread, prin Dobrogea, neab/tindu-se prin. 153 4 sevval 1006 = 10 mai 1598. 154 26 mai 4 iunie 1598. 155 Kara-Mihal : Mihai cel Negru", adica Mihai Viteazul. 154 14 august 1597-3 august 1598. 169 Evr. zil-kade = 25 iunie 4 iulie 1598.

MUSTAFA SiLANIKI

388

Itomaae§ti, cati tAtaxii aveau obiceiul sa fug indata ce pradau. Ei s-au tutors mai inainte ea firmanul sa fi ajuns la ti. De aceea, ei au spus a n-au trecut prin vilaietul Tarii Romane§ti. viladetui

123

SCRISOAREA HANULUI CATRE HODJA-EFENDI (SALADEDDIN), CARE ERA $EIHJUL-ISLAM., IN$T1INTINDU-L DESPRE PORUNCA PRINHTA PENTRU EXPEDITIE .

Apoi, tatarii, iuti.' ca vintul, au fost trimi§i eete -dupA cete asupra afurisitilor necredincio§i, du§mani ai legit ". ' Atuilci.gbiaurii transilvaneni au parasit cetatile de la serhatul Timioarei ca Lipova, Ineu (lanova) §1 Cenad, pe care le ocupasera. Ei aveau un seifdai vestit ` cunoscut sub numele de Giimii§-Ayakli 158 care' era un dak rentimit i priceput iil luarea de masuri. A sosit vestea' ca afurisitul de crai < al Transilvaniei 3, 1-a indepArtat ' din vilaietul Transilvaniei §11 -a trimis inlAuntrul aril pe afurisitul care fusese serdarul for in anul ce trecuse §i. care 'se rasculase §1 se razvrItise, §i a humit to locul

lui pe afurisitul Gbnaiis-Ayakli eel mai sus-araintit, cunoscut sub numele de Alsimiainu§ .159. ;S-a mai facut cunoscut ea, auzind de atacul o§tii pur-

tatoare de victorie, el a pornit cu tabard, sa din locul unde statea §1 s-a retras inlauntrul tarii, in locuri prapastioase. S-a mai aratat ca, oprindu-se acola, td §i-a spus : ,Tocmad acesta este locul unde se poate da batalie cu oastea islamica" ... Safer 1007 160. Si pe la sfir§itul lui safer cel purtator de victorie, au sosit din partea mhxiel sale vizirului trafiz Ahmed - paws, cel cu masuri chibzuite §i cu. tigvele §i prin§ii (dil) §i tobele si timbalele dii§manilor legii ginauri .41 au fost puse In fata divan lui cel datAtor de dreptate. kgosirea stIrli despre Infringerea transilvanendor in patine Berkovitei>.

De asemenea, s-a dat de §tire ca afurisitul cafe era banul Transit: vaniei §i despre care, mai Inainte* de aceasta, se spunea ca plecase in interiorul tarii, a venit din nou §1 a intrat in Tran.silvania. Apoi, a doua zi, 'au venit din partea serdarului cel vestit doi neferi

capugii. Ei s-au desPartit de el la menzilul nurait Oradea (Varat) si au povestit urmatoarele : Au trecut dou'asprezece zile §i s-ar putea ta,pina 158 GilmapAgaklt : Cu picior.de argint". 158 Alsimianuf : Maximilian.

1 0 3 septembrie

1 octombrie 1598.

TAB

889

acuma dusmanii sa fi plecat, intrind In vilaietul lor. ,In loeurile pe uncle au trecut 9stasii tAtari nu a apArut nici o urma, de ghiauri, cAci plecasera 124

in locuri greu de pkruns". ... In acest timp, in ziva de joi, prima zi a lunii safer 1612.a sosit ,

scrisoare din partea m6riei sale vizirului "Franz Ahmed-pasa care se afla la paza Vidinului. El Dicea cunoscut urmatoarele : De multi, vreme ne. afl6m in gilceav6 cu afurisitul de Mihai, voievodul Tarii Romanesti, care se ail, in stare de r/scoala. De aceea, trod ne ciocnim cu el, dud. ii arAtIm prietenie fa's/. In acest timp, amindoug, p6rtile stgm si veghem. Dusmanul legii spune intr-una : Eu sin.t un rob (bende) supus si tributar (haradjglizar) al mariei sale padisahul, ocrotitorul lumii, si ascult de porunca sa. Zicind astfel, au sosit din partea lui gi ease poveri de tribut (irsalie) pentru

vistieria de la Poarta fericirii. Dorinta mea arz6toare este OA vld pe mkia sa padisahul. El a construit totusi saici (faika) pe Dunke si a preg6tit foart( multe si diferite feluri de zaherele. Dup& aceea, el a pus telali precum ca le vinde cu preturi sc6zute. Atunci raialele si spahiii s -au indreptat intr-acolo si au inceput 0, se apropie unii de altii. In aceast, infalmasealg, au trecut cu vasele pe partea cealalt'a foarte multi afurisiti Inarmati. De aceea, s-a dat de stare c§, afurisitul cel viclean pregkeste un siretlic. Dar, pia, la sosirea acestei stiri, el adusese din timp si pe ascuns niste tunuri maxi (phi darbzenler) prin stufkis, pe care, punind oameni, le-a asezat in locuri Mahe si a inceput s, tragai asupra ostii islamice. In felul acesta viclesugul lui s-a dat pe fad,. Atunci, oastea noastra, r/zboinicg, vazind ca, se trage din tunuri, a inceput s, fug& iarki". El (Hafiz .Ahmed-pasa) a mai fa,cut cunoscut c, guvernatorul (hakim) de .A.vna ( I), Ibrahimbeioglu Mehmed-pasa, intilninindu-se cu afurisitii, s-a luptat un timp cu ei si ca, in timp ce el se lupta, afurisitul de Mihai a dat el insusi un atac asupra lui Hafiz Ahmed-pasa. Acesta mai arAta c,, cu ajutorul lui Allah si potrivit vorbei fuga la timpul potrivit inseamn6 bkbAtie", nu a cgzut in miinile for 162) ci a scApat, dar poverile si corturile tuturor ostasilor sb,i, precum si zahereaua si tunurile au fost capturate, pricinuindu-se astfel pierderi marl De asemenea, el mai d5, de stire c, < Mihai Viteazul > a adus Cu. el tunurile si corturile si, asezindu-se lingo cetatea Nicopol, a inceput s-o bat,. Atunci demnitarii impkAtiei s-au nec6jit si s-au supkat mult si au inceput s6 se roage. IIltima zi a lui safer anul 100 7 163.

161

3 septembrie 1598.

162

Ale romilnilor.

168

29 safer 1007 = 1 octombrie 1598.

MUSTAFA SELANIKI

390

In prima zi a lui rebi 1 164, maria sa fericitul padisah, ocrotitorul lumii, a cerut sg, ving la el, la Kandilli-Bahce, agaua de ieniceri, Hasanaga, §i i-a spus cg a dat un Ina lt firman, poruncindu.-i strasnic urmgtoarele 91 Luind toatg, ienicerimea, trebuie sa mergeti In vilaietul Tarii Romanesti, Impreung cu marele vizir Mehmed-pasa §1 cu ceavusbast i cu defteremini". Atunci crainicii an strigat din toate puterile < anuntInd

expeditia >. .

S-au poruncit < hanului tgtgresc Gazi-Ghirai-han > urmgtoarele : Sg vg, petreceti jar-ha in vilaietul Transilvaniei i sa -i lecuiti pe umilii ghiauri §i pe maghiaril cei rgufgCgtori i, In felul acesta, veti scgpa si de grija plecarii, si de cea a Intoarcerii". Rebi I 1007 165. 125

.

In acest timp au sosit §tiri precum ca umilii afurisiti care venisera, asupra lui Hafiz Ahmed-pasa formau trei cete. 0 ceatg, de vreo 15 000 de oameni a asediat cetatea Nicopol, de asemenea vreo 15 000 au plecat asupra emirilor aflati fn pazg, la Vidin, ca sa -i asedieze, iar vreo alti 15 000 an vent asupra cetg,tii Cladova, (Fetih-ielam). De asemenea, an sosit stiri de la oastea islamicg si de la locuitorii vilaieturilor precum ca : Oastea hanului tgtgresc, care plecase Impotriva

Transilvaniei, precum i emirii, cu ostile lor, asteaptg vesti de la mgria sa Satirgi Mehmed-pasa. Ei vor face asa cum li se va, da de stire". De asemenea, ei au mai Mcut cunoscut ca ghiaurii de raiale din vilaietul Tarii Romanesti neputind sg, suporte prigoane §i tirania ostii noastre, atit din pricina aparitiei stapinilor sultanului, cit i pentru cg nu puteau face fat/ cererilor mari, din toate aceste cauze raialele se supun domnilor (hakim)

ghiauri si tot sprijinul §i toatg dorinta for este pentru Mihai. Evail rebi 1 1007166- Toti au lost de pgrere cg : dacg nu se va acorda ajutor cu osti puternice, starea Tariff Romfinesti va fi din ce In ce mai nenorocitg. Trebuie pregAtite osti. Dar plecarea In astfel de timpuri a mgriei sale marelui vizir

precum ,i a agaiei de ieniceri ar fi o mgsurg nechibzuitg si va, Insemna o 164 1 rebi 1 1007 2 octombrie 1598. 165 2-31 octombrie 1598. 164 2-11 octombrie 1598.

TARIEI

391

Incurcatura, mare pentru serdarul care se afla, la oastea Islamic plecatl

In parole Transilvaniei".

Haseki-aga, la rindul sax, s-a dus cu 3000 de neferi ieniceri si s-a Intilnit acolo < pe Dunace > cu segban-bas11". S-a dat firman ca Rd% Ahmed-pasa sa ierneze acolo, cu titlul de serdar, ca $i mai inainte, si, data va gasi prilej, sa repare si cetatea Giurgiului, iar mania sa Mahmudpasa, dad, va fi nevoie, sa i se supung, lui < Ahmed-pasa >. .

Spre sfirsitul lunii mai sus-aratate (rebi I) 169, au sosit capugii din partea mariei sale serdarului nafiz Ahmed-pasa tai an adus stiri. Mai Inainte de aceasta venise ca olac vestitul taitar Mehmed Celebi, unul dintre scribii

inaltului divan, $i datluse stirea ca : Mai fnadnte, afurisitul Mihai, beiul hair al Tariff liomanesti, praclase grin viclesug poverile si corturile ostasilor musulmani i asediase cetatea Nicopolei, luptIndu-se timp de opt

zile necontenit. Atuncii Trafiz Ahmed-pasa, adunind oastea islamicI Imprastiata, s-a dus asupra lui i, dud i-a atacat pe afurisitii cei umili, cu ajutorul lui Allah i-a Infrint $i i-a nimicit pe ghiauri, salvind cetatea. Dusmanii s-au sculat si au plecat, iar el (Ahmed-pasa) s-a dus dupg, ei, gonindu-i". Acum < ceausii > an faicut cunoscut ca afurisitii cei umili au plecat asupra Vidinului si ca, trebuie sa, fie date ajutoare cu osti noi. .

tires sosita, de asta data era urmatoarea : Umilii dusmani ai legii au asediat Giurgiul si cetatea Cladovei. S-au dat lupte indirjite. Musul-

manii, unindu-se intre ei, au faga,duit si an jurat ca vor muri ca nista martini. Intr-o noapte a venit cineva §i a batut la poarta ceta.tii, zicind : 27Eu slut musulman Am vesti bune pentru voi, si, intrind ina,untru, s-a v'azut ca," ghiaurii fugisera,, lasind cetatea".

Tot ei (ceausii) au facut cunoscut ca i-au sosit (lui Mihai Viteazul) scrisori din Transilvania in care se spunea : Vino repede : vilaietul Tran-

silvaniei a fost nenorocit ; t6tarii au devastat Cara, iar serdarul a luat cetAtile" si a, 1ntr-adevar, a doua zi dupa, aceea, afurisitii, nemaistind pe 1" Haseki-aga : capetenia garzii palatului sultanilor, sfetnic. 1" Segban-bast : capetenie de seimeni. 169 Evr. rebi I = 22 31 octombrie 1598.

ItrUSTAFAi 6VIAANIICI

X392

loc, au fugit. De asemenea, ei an mai facut cunoscut cs < romAnii > au asediat cetatea Vidinului timp de vase zile vi, In timp ee se luptau, s-a pornit un vint potrivnic §1 a pricinuit necazuri afurisitilor vi vaselor for vi ck atunci emirii afla4i de pazI, prinzind curaj, s-au dus asupra lor, silindu.-i sk-vi lase tunurile, iar pe pedestravii for i-au Inecat In Dunkre vi cs < turcii > tkind peste o mie de capete, afurisitii an fugit infrinti. De asemenea, ei an relatat vi vevtile luate de la gliiaurii renumiti prinvi de vii precum cs toti ghiaurii cei umili se Intkresc In muntii prkpastiovi ai vilaietului Taril Romanesti §i es, fn timpul inghetului, ei vor veni fArk fndoial

din nou §i vor pricinui pagube musulmanilor. De aceea, ei an zis :Trimiteti Indatk oaste §i iar oaste". 127

Ultima decadd (evabir) a lui rebi 1 .1007 170. In acest timp §1 volevodul vilaietului Moldovei 171, la rindul au, a trimis scrisori, cu oamenii ski, la Poarta fericirii vi a fkcut cunoscute urmktoarele : Oastea tatkrase& a devastat vilaietul Transilvaniei vi 1-a pirjolit, dkriraind locuintele croatilor §1 maghiarilor. De asemenea vi serdarul ovtii norocoase a luat

prin lovituri §i lupte multe cetkti intaxite de-ale acestora, stricind §i tabkra principelui Transilvaniei (Erdel -oglu) 172 vi luindu-i uneltele de 1uptl. De asemenea, este adevkrat ca din partea acestuia (Erdel -oglu) an sosit, prin sfetnicul lui, scrisori cktre afurisitul de Mihai, Invtiintindu-1 : S5, vii 4n aceste pArti §i sk sari in ajutorul meu". , in care acesta, fi spunea < lui Mihai Viteazul > : S6, to vad scum ; ad fAcut bine. Otomanii au p5r5,sit dreptatea Bi an devenit tirani. Norocul for s-a dus. Tara este a ta. La intoarcerea for (a turcilor), sa fii lingI poduri. Ei nu pot sa ias6, pe drumurile

pe care au venit, deoarece apele sint revarsate. Ei vor fi nevoiti s5, se intoarea din pktile Solnocului"... (La djumadi I anul 1007). STIRILE DATE DE PRINSII (DIL) DIN OASTEA GHIAURA A AFURISITULUI /CHAT

Ei an spus : Craiul austriac, pregatind mai inainte o oaste dintre afurisitii cei umili, a strins la el pe toti emirii si cripeteniile lui de oaste, care s-au aBezat dup6, gradele tor. Acolo a venit i afurisitul de Mihai care Be rasculase in vilaietul Tariff RomfineSti. Din.du-i-se loc in coltul unde se

las6 inalt5,mintea, el s-a aBezat acolo cu mare greutate. Atunci, craiul eel rAufAcItor s-a adresat tuturor in felul urm6tor : Voi va luptati cu masele padiBah. Care slut gindurile voastre in aceasta. privintI ? Fiecare dintre ei a spus ceea ce se cuvenea. Ei au spus cu totii : Turcii sint drepti 176, dar an luat Urania drept ealAuza. Raialele nu mai slut respectate si oastea

for nu mai ascultA de firmane SperAm de la impIrAtia (kiral) voastra ca, procedind on dreptate, sa luati Cara noastra, pe care o avem din moBi,stramoBi, si sa, ne-o dati si craiul nostru sa fie fericit". 175 30 noiembrie 171 Text nectar.

29 decembrie 1598.

394

MUSTAFA SELANIKI

Atunci, el s-a adresat gi afurisitului de Mihai : Spune gi to ! SA, vedem ce vei grai, clei to esti capul rascoalei. Te-ai nascut in Cara lor (a turcilor). Erai tributarul lor. Nu esti ca cei din stramo§ii tai care s-au ridicat cu sabia. Din mo§i-stramo0 esti raia, neam de raia. Ce ai flout ca sa ajungi bei ? Explica-ne gi fa-ne cunoscut toate acestea. ahin§ahul (sultanul) este puternic §i are foarte multa oaste gi bog /iii. A te opune lui $i a te lupta cu el cere foarte multa putere, iar to stai chiar in15,untrul tarii sale (adios a sultanului)". Atunci el (Mihai) a spus : Aceste vorbe ale voastre se potrivesc on vremea vechilor padiahi. Atunci o mie de neferi de-ai lor nimiceau zece miff de ostasi. Acum, sub padiphlicul sultanului Murad 177 oastea aceea gi feudele (ghedik) gi apanajele (dirlik) cetei de ostaqi Eli posturile lor Eli tinuturile lor sint pe ducat. Ele au fost cumparate

vindute din mina in mina. Nu a ramas cinste, onoare §i respect. Se poate ca omul sa dea pe un pret de nimic lucrurile gi apanajele cumparate ? Se vede ea nu ! Acum apanajele (dirlik) ()Oil lui Osmanoglu, fie crekitini

(zimmi), fie cei din ogeacul de ieniceri, precum i toti demnitarii imparatiei, slut ale§i dintre straini gi dintre raiale josnice. Tirania darilor puse asupra raialelor tkii nu are hotar Chiar i musulmanilor, barbaiti rli femei, au inceput sa be pun/ pe an cite 500 de aspri ca dare (salgun). 0 stapinire nu se tine cu tiranie. . Stiti ca prea inaltul Dumnezeu (Allah) a poruncit dreptate. Dad', tocmai acum, end prilejul ingaduie, iar raialele ascultl de firmanul nostru in toate privintele, voi (austriecii) veDi renunDa la expeditie Eli, nestraduindu-va pentru credinta voastra, yeti fugi de expeditie qi de lupta, atunci ei (turcii) cunoscindu-ne, pot pune repede mina pe noi. to timpul padiphilor care an fost pin/ acum s-au schimbat oare Negotul tirgovetilor era slab. Eu cunosc banii gi preDurile (narh) la, ei ?

toad starea lor. Iata ce am avut de spus". 132

.

Fara indoiala ca oastea, tatara care a intrat in vilaietul Transilvaniei §i serdarul an devastat §i adus in ruins vilaietul, dar nu a sosit o tire care sa, intareasca aceasta. De asemenea, s-a spus a, intrucit apele se revarsasera,

drumurile erau inchise. Maria sa padiphul, ocrotitorul lumii, daduse firman ilustru ca < oastea > sa ierneze in < Transilvania >. Iscoadele aduse au aratat ca ar putea sa ierneze acolo. Au trecut mai mult de trei luni de chid oastea intrase in Cara Transilvaniei i nu a sosit Inca nici o 177 Murad al III-lea (1574-1595). De fapt Mehmed al III-lea (1595-1603).

TARTH

395

veste sigura. Prea Inaltul Allah s-o lac& victorioasa Si sa soseasca, vesti norocoase din partea musulmanilor. Tot pe la mijlocul lunii djumadi I < 1007 > 178

a vent si a intrat la Istanbul maria sa vizirul eel priceput,

Hafiz Ahmed-pasa, care patise mai Inainte din pricina viclesugului voievodului Tarii Rorak'nesti $i care fusese Inlaturat. 133

.

Anul 1007179. . . . S-a spus ea mAria sa SatIrgi Mehmed-pasa, serdarul ostilor norocoase, a intrat cu han.ul ostii tatarestil Gazi Ghirai-han, In vilaietul afurisitilor ardeleni, dusmanii legii, $i a cercetat si a devastat taxa Transilvaniei cale de multe zile, iar cele doua osti (turca $i tatara) s-au saturat de robi alesi si de prazi bogate. De asemenea, s-a mai spus ca cetatea Oradea fiind foarte Intarita, ei an batut -o necontenit si puternic timp de 32 de zile, dIndu-se lupte crincene. Erau trei cai subterane, dar

ei n-au sapat cum se cuvine nici macar doul subterane, ci numai una, iar dupa ce an darImat zidul cetatii nu au facut hires, ci au retras tunurile, parasind-o. .

Sfirsitul lui djumadi I < 1007 > 180. 136

...

In prima parte a lunii mai sus-aratate 181 an sosit vesti din partea mariei sale Mahmud-pasa, care fusese =nit serdar Impotriva Tarii Romanesti. Au sosit urmatoarele vesti : Dunarea Inghetind timp de citeva zile $i gaziii musulmani socotind aceasta un prilej bun de prada,

vitejii an trecut cete dupa cete < In Tara Romaineasca > prin locurile pe undo an vrut, Impreuna, cu Ahmed-pasa, beilerbeiul de Silistra, $i i-au

nimicit, trecindu -i prin sabie, pe afurisitii pe care i-au gasit In partea Tariff Ilomanesti. Ei an adus foarte multi prizonieri $i au luat patru tunuri in bungs' stare. Afurisitul de Mihai statea la Tlrgoviste cu un numar de nenorociti adunati acolo §1 era la mare strimtoare din pricina pla ii soldelor. Pentru aceasta el a impus la dari (haradj) raialele Orli, iar raialele i-au raspuns, strigind : Noi cIstigam din vinzarea la schele a celor agoni-

site de noi. 0 data ce schelele slut inchise $i nu lucreaza, noi n-avem 137 putere sa platim dari (haradj). Ia toate produsele noastre si fa ce vrei cu ele. Rascullndu-te Impotriva padisahului, Tara Roma,neasca s-a ruinat". 278 179 180 181

Evt. djumadi I 1007 = 9 18 decembrie 1598. 4 august 1598-23 iulie 1599. Evr. djumadi I 1007 = 20-29 decembrie 1598. Evl. §aban 1007 = 27 februaric 8 martie 1599.

MUSTAFA SELANIKI

396

Zicincl. astfel, 1-au jignit pe acel afurisit. Si inghetul mentinindu-se, gaziii. MI ,trecut iarki pe malul de dincoace cu prgzi si cu noroc, la data mai sus

...

aratata, 140

SOSIREA UNOR VE$T1 DIN PARTEA SERDARULUI MEHMED-PASA

Au sosit unele dupg, altele vesti din partea m5.riei sale serdarului Mehmed-pasa, aflat pe malurile Dunalii, si din partea craiului lesesc, precum §i din partea voievodului Moldovei (Bogdan). Ei au dat de ! a o parte a raialelor Imprktiate din vilaietul Transilvaniei s-au ingr6,ma,dit in Tara Leseasc5, si au numit, cu incuviintarea craiului lesesc, un alt afurisit, aruncin.du-1 in inchisoare pe afurisitul care pretindea crglia. De asemenea $i celelalte raiale din vilaietul Tgrii Romanesti nutresc end hotkit ca sa, se r'ascoale impotriva afurisitului de Mihai $i stau pe ginduri si shut ingrijorati. e

.

... 143

Sevval 1007 182

Pe la mijlocul lunii mai sus-aratate (zil-kade) anul 1007 188, Iahiapasaoglu Saban-pasa, cAruia i se acordase beilerbeilicul de Cipru (Sibriz), trecind cu galere (kalita) din Marea Neap/ pe Dun /re, a plecat cu scopul de a ajunge la cetatea Giurgiului si la Rusciuk. .1%

147

150

.

13 REBI I ANUL 1008 185. VESTEA SOSIRII SOLULUI AFURISITULUI DE ARDE-

LEAN 186 CARE VENISE DE LA EXPEDITIE

Pe la mijlocul lui rebi I 187, a fost trimis de la, expeditia purtatoare de victoria la Poarta fericirii afurisitul de sol care venise la maria sa marele serdar din partea afurisitilor vilaietului Transilvaniei. Sosind acesta si fiind intimpinat dupg, vechiul obicei, i s-a dat loc de gAzduire. El nu s-a tinut ins/ de cuvint si nu este un afurisit care FA, slujeascA, pentru treburile Impgrgtiei. Tara Transilvaniei era piing, de osti

si nu va putea Inflori nici dupg, multi ani. El a spus totusi : Citi bani 25 mai 1599. 188 Evt. zil-kade 1007 = 5-14 funks 1599. 184 23 august 20 septembrie 1599. 182 27 aprilie

285 3 octombrie 1599. 188 Principele Andrei Bathory (martie 187 1 -10 octombrie 1599.

31 octombrie 1599).

TAPIR

152

397

(hazina) cereti ca tribut (maktu') noi Ii avem In mtinile noastre, dar nu-i dam (1)". Acest rIspuns a devenit cunoscut tuturor si oastea islaraiel nu va IngIdui asa ceva. Asa a fost cuprinsul scrisorii (name ) sale si vestea sa. .. . Pe la mijlocul lunii mai sus-arltate (rebi II 1008188), au sosit vesti si scrisori din partea mkiei sale Mahmud-pasa care fuses° serdar Impotriva Taxi' RomInesti. El scria. : Afurisitul de Mihai s-a supus s,i s -a Inchinat marelui serdar cel puternic. In felulacesta el a aratat foarte multa prietenie pref/eutI. Primind con.clitiile noastre, el ui -a luat obligati.% de a trimite ea ostateci (rehin) copiii si familia sa si, de asemenea, s& triraitl

pesin si o parte din haraciul fixat. Tocmai cind s-a Indreptat pentru aceasta, raialele tIrii, seIpate de sIbii, s-au rIsculat In seraiul din Bucuresti, nIpustindu-se asupra sa. Raialele 1-au blestemat cu strigke ci cu vaiete, ziclndu -i : Mai bine A ne vedem de cIstigul si de agoniseala noastra,

sub st&pinirea padisahului cel ocrotitor al lumii. In timp ce noi trgiam cu copiii ci Cu avutiile noastre, aflate In miinile noastre, din viva to aceasta Cara atit de Infloritoare a fost pradatl si calcatai, si nici n-ai facut macar vreo isprava si nici n-ai scos-o la capat cu viclenie $i rIzvrAtire si rascoalI. Noi nu to vonilIsa teafIr". Zicind acestea, an hotkit s& pun capat sufletului sIu si vietii sale. Din aceasta pricinI, lulndu -ci suita, el (Mihai) a fugit si nimeni nu tie uncle s-a dus. Raialele Orli, venind, an zis : Noi sintem ca si mai inainte raiale, fii de raiale ai mariei sale padisahului cel ocrotitor al lumii. SI numease& peste noi un voievod. SI pregatim si s&

dam tributul (djizye erimizi) nostru fixat (maktu'). Noi arItIm starea noastra la Poarta fericirii. De asemenea, s5, construim $i sa Interim cetatea Giurgiului". Acestea find. raportate In scris (telhis), ele an fost citite In

fata Inaltului tron. De asemenea, s-a mai facut cunoscut el : Kiiciiik Osman-aga chehaia de capugii ai mariei sale serdarului de oaste, precum si Satir ( 7) Mustafa-aga, mergin.d cu scrisori la afurisitul de Mihai, an stat timp de mai multe zile lingI el, impreunl cu supraveghetorii lui. El i-a trimis cu respect ci Cu onoruri". *i in timp ce se fIceau pregItiri ca sa fie numit un voievod din partea Portii fericirii, a sosit pe neasteptate o scrisoare amlnuntitl, tot din partea mariei sale Mahmud -paca, adresatI demnitarilor impIrItiei, In care el scrip., ci fAcea cunoscut starea afurisitului de Mihai. S-a raportat la tronul fericirii precum ca afurisitul cel mai sus-amintit, trimitind mkiei sale serdarului Mahmud-pasa o scrisoare, printr-un. om, 11 Instiinta c6, : Impreuna cu oastea de ling& noi $i luind ci oastea icAzIceascg, ne-am repezit asupra afurisitului de principe (hakim) al Transil188 31 oetombrie

9 noiembrie 1599.

ILUSTAFA BELliNIKI

398

vaniei 189 ci, nedindu-i rggaz, 1-am atacat. Mad lupte crIncene, am luat capitala Belgrad199 ci aceasta se afll Inc & In st/pinirea noastr6. El Insusi 191,

153

neputind sapa, a fost prins de ostacii cazaci ci se afl& Inchis la ei. El s-a tocmit pe un prej de 6000 de galben.i. In vilaietul Pirii Itomanesti se all& fiul nostru 192, jar not am luat on sabia noastra Cara Transilvaniei. Trimitind, ca ci mai 1nainte, peschesurile care se trimiteau an de an la Poarta fericirii, Inc a, din vechime, nu ne opunem legii padisahului. Daca nu ne yeti fi potrivnici, atunci not vom tine regulile din trecut". Cuprinsul seri-

sorilor sale au fost prezentate la tronul fericirii In ultima decadI a lui rebi II anul 1008 198.

199 Andrei Bathory. 190 Alba Iulia. 191 Principele Transilvaniei. 192 Nicolae Plitra§cu (1599-1600).

199 Evr. rebi II 1008 = 9-18 noiembrie 1599.

XXI

MEHMED BIN MEHMED

Viata istoriografului Mehmed, fiul lui Mehmed, este foarte putin cun.oscutA. Originar din Adrianopol, el a fost secretar de divan, iar mai tIrziu a devenit profesor (miderris) la §coala teologicI (medrese). Apoi a fost numit emir al emirilor (emir-ul-umera) la Istanbul. Mehmed a murit la 30 iunie 1640 (10 rebi I 1050). Opera sa istoria, intitulata, ITulibet-iit-tevarih ve'l -ahbar (Cronica aleasd fi informativd) are doua, variante : prima a fost dedicatg, de autor sultan.ului Osman al II-lea In anal 1620 (1030) gi trateazg, evenimentele osmanllilor pine la moartea sultan.ului Ahmed I (22 noiembrie 1617/23 zil-ka,de 1026), iar a doua Imbrg,ti§eaza, §i domnia sultanului Murad al

IV-lea (1622-1640/1032-1045). Cronica lui Mehmed bin Mehmed cuprinde §i istoria Varilor islamice dinainte de aparitia osmarafilor. Cronica lui Mehmed s-a pastrat Intr-un mare n.umgr de manuscrise In diferite biblioteci din Europa i Turcia.

Extrasele algturate slut traduse dupg, edi is tipg,rita, la, Istanbul In 1860/1276 (2 pl. + 24 p.

+ 75 p. + 251 p. ; in 2 vol.).

kibliografie: 0: M., III, 11 -12 ; G. 0 W., p. 182 -183.

NTJHBET-VT-TEVIARIH VE'L-AHBAR (ed. Istanbul, 1860/1276) Volumul

,

GUCERIREA FILIPOPOLE1

In anal < 7 >65 1 Lala-Sahin era serdarul luptItorilor Islamului. Dupg ce a asediat un timp cetatea Filipopol 2, el a cucerit-o §i s-a a§ezat acolo. I s-a fAcut cunoscut lui Lala-Sahin ca domnii (hakim) Serbiei, Ungariei §i Tkii Romfine§ti (Eflak), facind intelegere intro ei, vor el -i atace pe musulmani cu un numk de 100 000 de ghiauri. Atunci, pentru a afla starea ghiaurilor color demni de foe, < Lala-whin > 1-a trimis.in intimpinarea for pe gaziul Hadji Ilbeki cu vreo 300 de osta§i vestiti. In noaptea chid s-au a§ezat pe malul riului numit Maxita 32 In apropiere de Adrianopol, mai sus-amintitul Hadji Ilbeki gaziul, cu ajutoru1l marelui

Allah, a bkut din toate pktile tobele fai a facut sat sune trompetele §i inaltind glas de rugl pentru Allah, a bagat ip. inimi c ghiaurilor o mare groazI. Ghiaurii nedemni de laudI, speriinclu-se in bezna i intunericul noptii e3i Ingrozindu -se, s-au impr6§tiat. Mill din ei au Post f5..cuti prizonieri1

iar altii au cgzut prada, sabiilor victorioase. Pin5, astlzi acel fles se nume.,te 9

Slrbul zdrobit" (ifirb-sindigi). In primlvara anului < 7 >78 4, < turcii > an trecut in gumelia pentru a supraveghea vilaietul Silistra §i Nicopol. Tara (hakim) acelei sari, **Ian (Susmanus), cind a aflat despre aceasta, a ie§it In Intimpinarea for cu urkile cuvenite. Apoi, dupa, fixarea giziei si haraciului, el a to§t

mentinut mai departe in stgpinirea Orli sale. 5.

CUCERIREA SILISTREI SI NICOPOLEI 10

...

In urma emiterii unui non firman ilustru, Ali-pasa, mergInd,

s-a dus si 1-a asediat pe Si§man (Susmanos) In cetatea Nicopol. Cind a sosit 10 octombrie 1363-27 septembric 1364. In text : Filibe.

3 In text: Muhl). 4 21 mai 1376-9 mai 1377.

5 Voinuci (voynuk) : categorie de oaste formatA din elemente strAine, In special crqtini bulgari.

NUHBET-VT-TEVARIE/ VE'L-A.13BAR

401

dupg, el §i. §ahul < Murad I> eel asemenea lui Djem 6, Susmanos a ie§it pre-

zentind §i arzul sau de supunere. Apoi s-au pornit ca sa supunl cetatea Silistrei. El (i§man), obligindu-se sa inglduie supunerea cet64ii Silistra, a fost onorat cu prietenie strins6. Refuzind tusk apoi, sa predea cetatea Silistrei, mai sus-ar6tatul Ali-pa§a a cucerit I,ara acestuia, iar dupa. aceea

1-a asediat pe acesta In cetatea Nicopol. Fiind silit, < ikiman > a ie§it iarki din cetate cu suita kii cu familia sa, arunclndu -se la picioarele lui Ali-pa§a. El, la rindul slu, trimitindu-1 < pe i§man > in tabgra, sultanului, acesta a fost iertat cu toatI avulia §i familia sa, iar Cara sa a fost alipitl tinuturilor osm.inerlti. .

INFRINGEREA GHIAURILOR LA KOSOVO

Ghiaurii nenorociti, la rindul lor, s-au adunat la un loc cu toate gloatele lor, cu total 200 000 de oameni 7, dintre sirbi (Laz) §i bosniaci kii unguri tili frinci kii arn6uti §i. valahi (Eflak) Fli. moldoveni (Bogdan) §i le§i, precum §i banii cehi. Dindu-se la Kosovo lupta intro oastea islamic6

§i ghiaurii nedemni de un sfir§it bun, in cele din urmg, ghiaurii au fost infrinti. Fiul lui Lazar (ibn-i Las)8, plin de trufie, §i multi alti ghiauri nedemni de laud au fost mgeelariti ; unii au fost prin§i, iar altii au ales fuga. .

12

Timurta§4-pap a cucerit minele Kratovei (Haratova) cu imprejurimile §i. Ighid-pala a devastat o parte din vilaietul Bosniei, iar Firuz-bei, trecind in partea Taxii Romane§ti, a pricinuit ghiaurilor multI pagub6. Dup6., aceea fiecare s-a intors la Brusa cu tot felul de prazi, prezentindu-le la scara victorioas/ a sultanului < Baiazid>. .

6 Erou In mitologia persanA. 7 Evident, cifra este exageratA. a Ibn-i Las sau Las-oglu, adicA flu' lui Las (Lazar). De fapt In aceastA Willie a murit In-

susl Lazar, despotul Serbiei. 26

0. 43

MEHMED BIN MEHMED

402

INFRINGEREA VOIEVODULUI TARII ROMANE$TI (EFLAK)

Sosind qtirea despre rascoala lui Mircea 91 voievodul Tarsi Rom'anetilti,

s-a trecut prin Ga.lipoli §i pe fluviul Dun6rea (Tuna), dup5, care mai susamintitul voievod al Tarn RonAne§ti a fost Infr Int. In cele din urma, Mircea a apucat calea supunerii i, in momentul

intoarcerii, a primit sá fie tributar. . CUCERIREA KASTAMONIEI

S-a dovedit ca faptele fIra roade, puse la cale mai Inainte de ghiaurii din Tara Romfineasca,, se datorau uneltirilor lui KEA arum Baiazid 10,

care era stapin de Kastamonu. Pentru pedepsirea acestuia, sultanul a pornit o expediDie din Brusa, capitals sultanatului. .

16

DESPRE INSTALAREA EMIRULUI SULEIMAN LA TRONUL DIN BRUSA $1 PORUNCA LUI PENTRU INCURSIUNE

In aceste zile, Musa Celebi era slujitorul (miatizim) fericit al sultanului cel binefAator. Musa a cerut invoirea deatrece cu navele din Sinop in Rumelia, pentru ca, punind stApinire pe tinuturile fratelui sga, emirul Suleiman, sg, ramina credincios printului < Mehmed I Celebi > eft va trai. Cererea lui fiind primitl, el s-a dus cu navele In pgrtile Tarsi Rom&ne§ti, lax de acolo emirii cei fericiti au fost in§tiintati de sosirea < lui Musa >. Cind a ajuns la hotar, el s-au grabit sg, iasa cu mare bucurie In intimpin.area lui.

18

. . REPARAREA CETATII GIURGIU (JERKOKO) $1 ISACCEA (SAK.D.11)1 DEVASTAREA TARII ROMANE$TI

Dup6 pedepsirea lui Karamanoglu, In zilele trod. < Mehmed I > statea pe tronul din Brusa a sosit §tirea despre rascoala voievodului din 9 Mircea cel BAtrin. 13 Baiazid cel $chiop.

.

NTJHBED-OT-TEVARM VE'L -AHBAR

403

Tara Romaneascg. In. anul < 8 >1911, trecind din trecItoarea Galipoli, au reparat cetatea Giurgiu. (lerkokii) $i Isaccea (Bakdji) de pe malul Dun riff. Yn aceastI incursiune, oastea islaraicI a luat in robie, din Tara Romaneascg, tineri mindri ca luna si fete frumoase si. grase, Intorcindu-se cu tot felul de prIzi la Curtea sultanului cel puternic ca, cerul. Domnul Tariff Romanesti 12luind apoi asupra sa plata haraciului pe trei ani, s-a gIsit de cuviintl ca vinovItille sale sa fie iertate. De acolo s-a pornit in vilaietul unguresc. Dup/ cucerirea cet/tii Severin23, ghiaurii, dorind pace, an trimis trei beizadele renumite la Poarta sultanului. Cererile acestora fiind primite, s-a pornit cu mare cinste i onoare spre par19

tile Adrianopolei. . . . Anul < 8 >22 (1419). .

Yn acest timp, seihul Bedreddin a trecut din tara lui Isfendiar in Tara. RomfineascI (Eflak). De acolo, trecind grin Silistra, el a intrat in Deliorman wide s-au adunat in jurul au multi oameni. Chid s-a fIcut cunoscut < sultanului > cgs acesta are de gind a se rIscoale si a se rIzvrateascI, el a renuntat sa mai depunI sfortari pentru cucerirea Salonicului (Selanik) §i a venit la Serres (Siruz). 20-21

. . .

21

SUPUNEREA VOIEVODULUI TARII ROMANESTI

Cind maria sa suveranu114 se afla cu noroc in tara lui Isfendiar, a sosit stirea despre r/scoala voievodului Tariff RomInesti15. Potrivit obligatiilor prevIzute in firman, Firuzbei< oglu Mehmed >, bei de Vidin, trecind cu emirii acelor tinuturi in Tara Romaneasek s-a intors cu pradI bogatI. La intoarcerea sultanului din tara lui Isfendiar, voievodul TIrii n 1 martie 1416-17 februarie 1417. 12 Mircea cel Batrin. 22 In text Severan : Turnu-Severin.

" Murad al H-lea (1421-1451). 22 In perioada aceea domnea Dan al II-lea (1420-1431).

MEHM;ED BIN MEHMED

404

Romanesti, allind despre sosirea < sultanului > in Rumelia, a venit la Curtea impkrAtiei cea ocrotitoare din Adrianopol ca sail prelungeasca, supunerea si s-a rugat, aducind peschekturi pretioase si pe cei doi fii ai BM 16. Prin mijlocirea masilor demnitari, platindu-si haraciul pe doi ani, faptele sale rele au lost trecute cu vederea. . 24

In 84117, dup5, ce a pus temelia unei not geamii la Adrianopol, sultanul Murad < al 11-lea > s-a indreptat cu multI oaste spre tara ungureascl.

St/pinul Serbiei (Laz) 18 §1 cel al Tairii Romanesti 19 erau impreun6 25 in aceast6 expeditie cgilauzit/ de victoria. Trecind prin Vidin, oastea islamica a stat timp de dou/ luni in tara ungureasc/ si s-a umplut cu tot felul de pAzi. Apoi steagul norocos al padisahului a fost indreptat spre capitals impgratiei. DEVASTAREA TARII UNGURESTI

Apoi, dupg. cucerirea < Semendriei >, cind a venit la Adrianopol, s-a f&cut cunoscut ca, voievodul Prii Romanesti si-a intins mina sa tiranicl asupra t6rilor islamice. Numindu.-1 serdar asupra ostii pe viteazul Mezid-bei, eel dornic de lupta,, 1-au trimis In Tara Romaneascg. Oastea islamica, cuprins6, de dorinta de a prada, s-a imprIstiat prin imprejurimi. Voievodul Tgrii Romanesti, sosind pe neasteptate, ca o nenorocire 20, 1-a impresurat pe mai sus-amintitul Mezid-bei. Pe ling/ faptul ca cea mai mare parte a ostii sale a fost m/celarita, si luatg, in robie, Mezid-bei insusi a trecut In rindurile martirilor. Chid moartea de martir a lui Mezid-bei, precum si zdrobirea ostii islamice an ajuns la urechile impgratului cel

puternic ca cerul, el a numit atunci ca serdar de spahii pe Kula-ahinpasa 21 si 1-a trimis in grab/ in Tara RomaneascA, Dar Kula-Sahin nefiind nici el preva.z6tor, voievodul Taxii Romanesti 22 a. dat pe neasteptate paste noapte un atac si acesta (Kula- fahin), la rindul sau, a. fost nevoit 0, aleag/

fuga. Karamanoglu, auzind c6, oastea islamica a fost infrinta de dou& on intr-un rastimp scurt, a calcat tratatul. ' Vlad §1 Radu cel Frumos. 17 1437.

18 In alte cronici apare Laz-oglu, adica fiul lui Lazar". 19 Vlad Dracul.

" De fapt ImpreunA cu Ioan de Hunedoara. " Beilerbei de Rumelia. 22 Impreuna cu Ioan de Hunedoara.

DruirBET-'01"-TEVATint vv1.-AEIBAR

405

.

Craiul unguresc %s, necredinciosul, and citeva mii de ghiauri fiului sau cel raufacator gi numind ca serdar 'pc beilerbeiul Sau pe mime Ia,ncu < de Hun.edoara >, ei au incendiat §i au devastat tirgurile Cruqavat (Aladja-Hisar) §i ehir_goi 24 ci Nis. Maria sa, < Murad >2 robul lui Allah,

auzind la Adrianopol despre inaintarea lor, a sosit in mare grabs la trecatoarea Zlatita 25. Ghiaurii cei necredincio§i thud far& numar, n-a lost cu 26 putinta sa se dea lupta i s-au straduit numai pentru paza trecatoarei de mai sus. Dupa multe zile de lupta gi hartuiala, sgsind vremea de iarna, ghiaurii cei osinditi focului din infern au fugit in tinuturile lor. . ATACUL GHIAURILOR ASUPRA MUSULMANILOR

Ungurul

gi

austriacul (Alaman) §1 bosniacul gi cel din Hertegovina

(Hersek) gi moldoveanul (Bogdan) $i cel din Tara Itomaneasca (Eflak) gi

frincul, adunind la un loc 80 000 de ghiauri desfrinati, s-au indreptat spre Cara islamica. Aceasta !}tire a ajuns la urechea §ahului cel tinar 28 gi norocos gi victorios din Adrianopol. Ascultind de parerea buns a vizirilor priceputi in treburi, an trimis scrisoare mariei sale sultannhii Murad > din Manisa §i, in§tiintindu-1 despre atacul ghiaurilor umili, 1-au rugat sa vin In ajutor. Dupa putina flovaire, < Murad > a plecat

kti a depus sfortari ca sa treats prin strimtoarea din Istanbul. Cind au sosit in cimpia Adrianopolei, 1-a lasat pe sultanul Mehmed-han pe tronul de la Adrianopol, iar el, devenind cu noroc serdar asupra o§tii victorioase, a plecat impotriva du§manului. In aceste zile, ghiaurii veniser4 iute ca

vintul in apropiere de Varna. Oastea islamica, ajungindu-i s-a a§ezat in fata lor §i a luptat din toate puterile. :NFRINGEFtEA GHIAURILOR

In timpul luptei, beilerbeiul Anatoliei, ICaradja-pa§a, gasinduli moartea ca rnartir, oastea islamica a fost cuprinsa de teams. Dar tocmai cind erau gata sa se imprafitie chiar in acea clips, cu ajutorul lui Allah 22 Vladislav I Iagello.

eh ir-Ko (Sar -koi) sau Pirol,localitate In Seriia. 25 In text : IzIadt. 22 Mehmed al II-lea (1451-1481). 24

406

MEHMED BIN MEHMED

eel prey halt, craiul cel nenorocit 27 a fost ucis de mania ostii islamice. Atunci qi ceilalti ghiauri an fost infrinti lntr -o clipitl. Apoi, m/ria Ba flultanul s-a indreptat cu o mare pradI spre pktile Adrianopolei. Pentru gloria Islamului, an trimis regilor din imprejurimi ghiauri prin§i, imbr5,cati in zale §i acoperiti cu armuri. Astfel, dintre toti, sultanului din Egipt i-au trimis un numIr de 25 de ghiauri in zale, iar ostii arabe i-au vin' dut

armuri. Aceast5, lupt/ sfintg, aducItoare de bucurie, s-a intimplat in < luna > regeb din anul < 8 >48 al Hegirei 28. 30

. . .

RASCOALA VOIEVODULUI TARII ROMXNE$TI

Pe cind §ahul cel demo de laud/ 29 asedia Trapezuntul, i s-a adus la cuno§tint/ fapta de rAzvrItire §i de gilceava, a lui Kazikli 20, domnul Tgrii Romane§ti. Atunci, trimitindu-i-se indata, porunci de aseultare, afuri-

situl de mai sus a fost chemat A se inchine la Poarta imp/r/tiei. El ins/ a facut arz spunind : Populatia tare mele nu este potolit5, §ii demnitarii fli cei ce m/ ajut/ slut cu. dou/ fete. Baca, plec la Curtea cea ocrotitoare a imp/ratiei, ei ii vor chema de indat5, pe unguri. DacA s-ar trimite Ins unul dintre emirii de margin in aceast5, parte, pentru paza Orli mele, atunci slut hot/rit s5, plec la Poarta fericirii ca a m5, inchin Ili sa, §terg 4i sa, matur cu genele mele Curtea impkatiei". Cind, potrivit unei porunci ilustre, Hamza-bei, beiul de Nicopol, a descins pe timp de jam/ pe malul

Dun/Hi, spre a trece in partea Pail Itomane§ti, afurisitul de mai sus a 31

dat pe neaqteptate peste noapteun atac. Trecindu-1 in rindurile martirilor pe mai sus-arAtatul Hamza-bei 31 §li pe multi musulmani din jurul eau, a f/eut sg, dispar/ trupurile for de pe data p/mintului. DEVASTAREA VILAIETULUI TARII ROMANESTI

Fleindu-se cunoscut5, la inalta adunare < imp/rAteasa, > aceastl lapta, de rfiutate, neobositul sultan, in anul < 8 >66 al Hegirei 32, a trecut Dung,rea cu mult5, oaste. Afurisitul de mai sus, neavind destull putere

pentru a rezista, s-a facut nevazut §i de aceea, trimitindu-se oastea de aeingii, Cara sa a fost devastat/ kii adus/ la ruin/. and an descins intr-un 27 Vladislav, regele Ungariei $i al Poloniei. 33 14 octombrie 12 noiembrie 1444.

la Mehmed al II-lea. *a Kaztkit: cel care trage in teapd", Vlad TepeS (1456-1462). -31 In alte izvoare e men%ionat si Iunus-bei. 32 6 octombrie 1461-25 septembrie 1462,

NUMBET-UT-TEVARIII VE'L -AHBAR

407

loc, tocmai atunci voievodul Tarii Romanesti ieksise si el cu o ceata de 10 000 de osta§i pentru a urmari oastea de acIngii. Ei an aparut dar, vazind ca era insugi sultanul cel cuceritor de tari, an apucat pe drumul infringerii inainte de a se lupta. Un numar de 7000 de ghiauri, imbrficati in zale, an fost macelariti acolo cu 6/bine scinteietoare. Ceilalti an fost prinsi si pu§i. in lanturi. Apoi, dupa ce an petrecut timp de o lung, in Tara Romaneasca, mai sus-aratatul voievod al Tani Roman.e§ti, impreuna cu oastea ratacita de calareti (8ipahi), an dat intr-o noapte, pe nemteptate un atac asupra

taberei imparate§ti. Atunci, vitejii spahii, impresurind ceata aceasta ratacita s-au repezit cu sabiile asupra lor. Dupa aceea, Tara Romfineasca

intrind cu total in stapinirea sultanului orizonturilor, domnia ei a fost acordata cu cinste voievodului Radu 33, fratele afurisitului de mai sus. CUCERIREA INSULEI MITILENE . 35

.

DEVASTAREA VILAIETULUI MOLDOVEI (BOGDAN)

Hadim Suleiman-pap, beilerbei de Rumelia, potrivit firmanului phului eel cuceritor de Oh, s-a dus in partile Moldovei (Bogdan) pentru

a o devasta §i s-a tutors Infrint. Radisahul auzind aceasta, a pornit in anul 81 al Hegirei 34 cu einste i onoare in Cara Moldovei. Dupa ce oastea calauzita de victoria

a calcat toata Moldova, s-a dat porunca pentru intoarcerea spre capitals sultanatului. Dupa expeditio, in Moldova, sultanul eel cuceritor de tari

a stat la tronul imparatiei timp de doi ani... 38

CUCERIREA FORTARETELOR CHILIA SI AKKERMAN

Maria sa sultanul (Baiazid al II-lea), stapin peste multe sari, in anul 89 ", voind sa cucereasca Chilia si Akkermanul, a pus cu ilustra sa mina temelia unei geamii a unei tnedresele, precum si a unui spital 33 Radu cel Frumos (1462-1475). 34 26 aprilie 1476-14 aprilie 1477.

35 30 ianuarie 1484 17 ianuarie 1485.

408

MEE:MED BIN MEHMED

in orasul Adrianopol. Dupl aceea, merglnd cu oastea victorioasg, a asediat si a cucerit cetatea Chi liei. Apoi, pe cind inainta asupra Akkermanului, a vent Mengli-Ghirai 36, hanul Crimeli, cu o ceata, de 50 000 de tatari 9i s-a unit cu oastea impgrAteasel. Dup6 ce Mengli-Ghirai a fost onorat cu nenumgrate favoruri, s-au dus cu supusii for $i au asediat cetatea Akkerman. Dup5, 20 de zile de lupta §i asediu, cetatea a fost cucerit5, pentru sahul eel fericit. MengliGhirai-han fiind rl,sp15,tit cu onoruri impar5,testi, s-a tutors In Cara sa. Dup5, aceea, el insusi (sultanul), venind cu bucurie gi cu glorie, a coborlt la resedinta de la, Adrianopol. DEVASTAREA VILAIETULU I MOLDOVEI (BOGDAN)

In anul 890 al Hegirei 87, cind s-a facut eunoscut5, sosirea lui Bogdan-oglu 38 pentru asedierea Akkermanului $i intoarcerea sa cu rucine gi cu pagub5,, la porunca sahului eel cuceritor de taxi, Ali-pasa 39, beilerbei de Rumelia, a intrat in vilaietul Moldovei si; dup5, ce 1-a devastat molt timp, s-a tutors cu o prada bogata la Poarta, impArAtiei. Dupa aceasta, facindu-se cunoscut un nou atac al lui Bogdan-oglu in partile Akkerma-

nului, a trecut in Moldova, impreunl cu acingiii de Rumelia,, Bali-Bei Malkocioglu, tnutasarrif 4° al vilaietului Silistrei. Pe eind acesta prada $i devasta , potrivit firmanului impa,r5tesc, a vent asupra acestora Bogdan-oglu $i din amindou5, pantile s-a pornit o lupta. Atunci, infringind pe ghiaurii cei lipsiti de noroc, osinditi focului din infern, s-au tutors teferi si sAngtosi In Cara isla,mic5,... . 90

DEVASTAREA VILAIETULUI LE3ESG

Craiul vilaietului lesesc 41, un ghiaur rAufgcator, punind:11-3i In end

sa pricinuiasca pagube ardor otomane, a patruus in Moldova (Bogdan). Atunci domnul Moldovei, unindu-se cu unul din emirii de margin, ei s-au repezit cu totii asupra ghiaurului, cu o oaste de a,vangarda In numAr 38 Mengli-Ghiral, fiul lui Hagi-Ghlrai (1478-1514, a 3-a domnie). 37 18 lanuarie 1485-6 ianuarie 1486. 38 Stefan eel Mare. 38 All-pa§a Mihaloglu. 40 Mulasarrlf : vice-guvernator, staptnitor.

41 loan Albert.

IsTEMBETTITTEVARIH VE'LAHBAR

41

409

de 6000. Atunci 1411 neputind s& se impotriveasa nici o clips, an fugit In tabara lor. Craiul, la rindul s&u, fiind cuprins de teams, 9i -a aruncat uneltele §i avu.tiile sale si s-a grabit In partile taxii sale. Chad aceasta (}tire a ajuns la urechile curajosului §ah, s-a emis firman pentru Malkocioglu Bali-bei, stapinul Silistrei, care s-a dus In anul 902 al Hegirei 42 In tarile lece§ti, cu o ceatI de 40 000 de viteji din oastea rumeliota si dintre altele. Dupa ce au luat citeva cetati Qf °rale gi dupg

ce an pirjolit §i an devastat vreo 200 de sate, s-au tutors gi au sosit teferi la Akkerman, cu mult/ prada In our §i argint. TRECEREA FIULUI DE $AIT SELIM SULTAN IN PARTILE CAFFEI 42 43

.

De acolo, trecind si Dunkea In apropierea Akkermanului, s-a indreptat spre Adrianopol. Pe atunci, Maria sa imp&ratul stItea, la tronul din Adrianopol... 45

SOSIREA LUI SELIM SULTAN IN CAPITALA

.

60

63

CUCERIREA CETATII BUDA

, In a treia, zi a lunii zilhidjge 43, pornind din acel loc ¢i ajungind ling& cetatea Budei, au iertat pe locuitorii el, la cererea for de indurare, §i au ocupat cetatea. Dupa, un popas de zece zile, an trecut un pod legat peste fluviul Dun6rea. (Tuna). Dupa ce an coborit in Pesta, marele vizir Ibrahim-pa§a, a fost numit cu. oastea rumeliota pentru devastarea vilaietului Transilvaniei. ...Dupa ce mai Inainte sultanul , puternic ea cerul,. se razboise cu nenorocitul de augur in cimpia de ling& Mohaci, craiia

ungureascI fusese acordata, In semn de binefacere, ghiaurului numit 42 9 septembrie 1496-29 august 1497. as 2 octombrie 1524. De fapt lupta, s-a dat In august 1526.

MERMED BIN KERMED

410

lano§ 44, care era banul Transilvaniei. Dar ngucul numit Ferdinand 45, care era craiul vilaietului nemtesc 461 0 care, prin rudenie, era fratele puternicului §i afurisitului bei al Spaniei 0, null pleca in fata nimanui capul §i se purta cu dukim/nie chiar §i fa 46 de §ah 44. Craiul lanot, neavind puterea s6 reziste in fata celui mai sus-aratat 64 dud acesta a venit cu oastea ghiaura, cea osindit/ focului din infern, sI asedieze cetatea Buda, acea fortareat6 int6ritI a intrat In mina necredinciosului de Ferdinand. .

INTIMPINAREA < PADISAHULUI > DE CATRE CRAIUL IANOS SI SALVAREA FORTARETEI BUDA

Trecind prin. Filipopol §i Sofia, in ziva de 11 a lunii zil-kade 44 s-a trecut podul care fusese construit peste riul Sava, in f vita Belgradului. au poposit in apropiere de forareata Zemlin 50 De acolo, trecind §i peste podul de la Ossek 51, dupg ce s-au mezat In cimpia de la Mohaci, au fost intimpinati de oastea ungureascA comandatI de lano§, caruia ii fusese acordat6 cralia ungureascA. El a fost onorat de marele §ah. In prima zi a lui muharrem 36 52, ajungind In apropiere de Buda, timp de citeva zile s-au dat lupte maxi. In cele din urnaa, ghiaurii asediati

65

an obtinut iertarea pe care o implorau, iar guvernarea a fost incredintat6 din non craiului lano§. ... In 22 ale lunii mai sus-arAtate 43, cind s-au intors la Buda, fiind intimpinati de craiul lano§ §i cAlgrind impreun'a, acesta a fost onorat cu vorbe frumoase din partea maxelui §ah.

71

antoarcerea sultanului la Constantinopol>. .

44 Ioan Zapolya, principele Transilvaniei.

" ImpAratul Austriei (1526-1564). In text : Ferandtu. 42 Alaman : aci In sens de austriac. 42 Carol Quintul (1516-1556). 42 Suleiman Magnificul.

42 17 tulle 1529.

22 2n text : Zemun. 51 Essek.

22 5 septembrie 1529. 22 22 muharrem = 26 septembrie 1529.

NUFIBET-t1T-TEVARIE VE'L-AFIBAR

411

Maria sa padi§ahul eel puternic ca cerul avind de gind sa fad, on einste i cu glorie o expeditie It mpotriva ghiaurilor °stud* focului din

infern, in a 15-a zi a lunii de mai sus 54, a ie§it din Istanbul §i a ajuns Imparatekste la Halkall -Pinar 55. PLECAREA SULTANULUI PENTRU SUPUNEREA TARII MOLDOVEI (BOGDAN)

In aceasta expeditie calauzita de victorie an luat parte f;ti §ahzadelele Mehmed-sultan i Selim-sultan. .

Pina atunci nu se §tia in ce parte se va indrepta sultanul. Dar venindu-i padi§ahului un gind luminat si anume ea afurisitul voievod al

Moldovei, numit Petro 57, era lupus numai in aparenta Bi a de fapt el era un razvratit, a hotarit ca expeditia sa fie in.dreptata Impotriva Orli Moldovei. In a 20-a zi a lui rebi-ul-evvel 58, cind turcii an descins In apropierea schelei Isaccea 56, Mehmed-pap, care atunci era beilerbei 72 de Rumelia cu rang de vizir, a vent en oastea rumeliota gi s-a alaturat ordiei imperiade. Treclnd peste podul eel puternic construit deasupra fluviului Dunkea, fn ziva de 6 ale lunii rebi-ul-ahlr 42 an sosit la Prut 61, unul din riurile mari ale ghiaurilor care, izvorind din Cara le§easca, curge prin vilaietul intins al Moldovei. Prin sforjarea marelui vizir Liitfi-pakia,

in scurt timp a fost ridicat peste el un pod mare Dupa trecerea lui venind oameni de la beiul Huseinlah, sangeacbeiul de Karl -ili, care se afla pe tarmul marii de linga Moreea, 62. Pornind de acolo, au devastat §i an ruinat ormul numit Falciu 0. Dupa aceea an poposit fn localitatea cunoscuta sub numele de Voivoda.Konagi 64. Atunci s-a alaturat ordiei imparatefiti Sahib-Ghirai 65, hanul 54 15 safer 945 = 13 iulie 1538. 55 Localitate in apropiere de Istanbul. 56 Mir, In loc de emir : comandant, principe. 57 Petru Rares. ss 16 august 1538.

69 In text : Sakci. 60 27 august 1538. 61 In text : Berud sau Burud. 62 Preveza : localitate si golf In Albania, MO marea Adriatica. 68 In text : Falcin. ea Conacul lui Voda". es Sahib-Ghirai, fiul Jul Mengli- Ghirai I (1532-1551).

NERMED BIN MEHMED

412

Crinaeii, cu un numar de 50 000 66 de tAtari purt6tori de victorii. Acesta a fost cople§it de onoruri §i favoruri imparAte§ti. In. acest timp, in padurile grew de strabgtut de lingl Boto§ani 67, voievodul Moldovei a rinduit o§ti, num5rind 80 00066 de ghiauri necredincio§i. Pe and vroiau sad facA. pagube §i pierderi in rindurile o§tii islamice care se apropia, el (voievodul), speriat de atacul acesteia, §i-a pierdut urma, fax& §tirea o§tii sale, In. pgdurea mai

sus-arAtata, De aceea, oastea ghiaur/ s-a Inaprktiat. La sosirea acestei §tiri, a fost adus la ruin/ §i devastat Tirgul laktilOr 69 care adeseori era capitala sa. SOSIREA SULTANULUI IN TINUTUL SUCEAVA ",

CAPITALA MOLDOVEI

(BOGDAN)

Trectnd prin p&durea mai sus-pomenitk in ziva de 27 ale lunii rebiul-ahly 71, a avut loc sosirea impArgteasca in apropiere de marele ora§ numit Suceava care era capitala vilaietului Moldovei. De§i cetatea sa era foarte puternic5, §i era piing de ghiauri, totu§i ace§tia au implorat iertare de la pragul fericirii sultanului qi au predat cheile cet&Vii. Aianii 72 vilaietului Moldovei, venind cu capetele plecate, s-au supus §i, prin voia §i rugamintea tuturor, eialetul Moldovei a fost acordat lui Cetne voievod 76 care se ggsea in slujba Portii ca slujba§ (miltizim) de lefegii §i care era unul dintre fill fostului dome al Moldovei, fiul voievodului Stefan (Istefan) 76 Dupa ce s-a ternainat cu supunerea vilaietului Moldovei, fAcindu-se hanului mai sus-aratat tot felul de onoruri §i cinstiri, i s-a dat voie sd meargl In. vilaietul sau. R6spindindu-se zvonul c mai sus-aratatul Petre voievod ar fi fugit In partile ungure§ti, au fost trimi§i olaci cra,iului unguresc, Iano§, pentra

a dune mina pe el. Dup6 aceasta, Intorcindu-se cu cinste §i onoare spre capitala sultaAatului, dud an coborit In. apropiere de schela Isaccea, a venit un om din partea capudanului Haireddin-pa§a. 66 Cifra este exageratA.

67 In text : lutfar sau Botfar. 68 Cifra este exageratA.

" In text : Iamazart sau Bawazart. 7° In text : Sudjay.

71 22 septembrie 1538. " Aian : notabil, aid cu sens de boier.. 73 Stefan LAcusta. 74 Dupa unii, fiul lui Alexandru (Sandrin), deci nepotul lui Stefan cel Mare (cf. p. 536 nota 29).

NITHBETVT-TEVARM VE'L- AHBAB.

413

. 73

Dupgi ce an trecut prin schela Isaccea, s-a dat slobozenie ostii victorioase. In 20 ale lunii djumadi-ul-evvel 75 an ajuns la seraiul din Ianbolu pentru v1n6toare. .

74

75

80

Murind in aceste zile (946/1539-1540) craiul unguresc Ianos, cetatea Buda $i vilaietul unguresc an rgmas in mina fiului sAu nevirstnic, numit Istefan 76, §i a sotiei sale, numita Cr5las5. 77, care era fiica craiului lesesc. Ferdinand de Austria asediaza Buda cu 80 000 de ostasi. Isabela cere ajutorul turCesc si sultanul vine In fata Budei>. .

-Una din provinciile tinuturilor unguresti cucerite cu obisnuita sabie victorioasg, este si vilaietul Transilvaniei care, in partea de nord, se invecina cu tkile cehe §i lesesti. Ea este o tar5., Infloritoare cu numeroase cetAti

mkete. Eialetul acelei tki a fost acordat craiului Stefan, fiul lui Ianos care fusese mai inainte craiul vilaietului unguresc. CUCERIREA CETATILOR BECIKEREK $1 CENAD SI LIPOVA

A sosit vestea c5, Ferdinand necredinciosul, care era craiul vilaietului ceh $i nemtesc (Alaman), a atacat cu putere acele vilaieturi. Atunci Mehmed-

pap, beilerbeiul Itumeliei, dupa, ce a adunat la Sofia oastea acelor tinuturi, a trecut prin Belgrad si Serem 78. In a sasea zi a lui ramazan 79, trecind podul care a fost legat deasupra apei Tisa, a fost cucerita fortlreata Pecs 80, dupa, ce fusese asediat5, citeva zile. Plecind de acolo, au supus si cetatea Becikerek. Dup5, aceea, au cucerit cu aman si cetatea Arad 61 §i Cenadul.

Plecind de acolo, an vazut ca, ghiaurii cei osinditi focului din infern isi asezaserg, tabara in fata cetatii Lipova, una dintre fortketele puternice 75 14 octombrie 1538. " Isle fan (Stefan) : loan Sigismund, fiul lui ban Zapolya. 77 In text : Kfralice, Craiasa" Isabella, sotia lui loan Zapolya. 78 Serem: In Serbia. 77 6 ramazan = 4 ianuarle 1541. 77 In text : Pecevi. 81 In text : Aradj.

MEHMED BIN MEHMED

414

ale vilaietului Transilvaniei. La aparitia caraulelor ostii islamice, ei au fost cuprinsi de frica, si de groaza, inch hotkirea for de luptl s-a preschim-

bat in fug6. Luminatul pap, fiind incunostiintat de aceasta, a inaintat si a ocupat cetatea far& luptg, si fara, asediu, incredintind stApinirea ei lui Ulama-bei. ASEDIEREA CETATII TIMISOARA (TEMEVAR)

Dupil aceasta, s-au dus si au asediat cetatea Timisoara care era capitals, acelor tinuturi. Dar sosind vreme de iarn6 si zile friguroase cu ploi nelncetate si, din aceasta cauz6, neputindu.-se trage cu tunurile, s-a renuntat si s-au indreptat pentru iernare in pArtile Belgradului. .

Venirea unui mare numax de tatari din tarile islamice nefiind potrivita, si vIzIndu-se a trecerea for prin vilaieturile Moldovei si Ta,rii Roma,nesti si Transilvaniei va aduce multe sup/rari, au socotit mai nimerit ca tatarii sA, tread, prin mijlocul vilaietului lesesc si apoi 86 strabatI muntii

unguresti, pe la hotarul Transilvaniei. Cu ajutorul lui Allah cel prea malt, acestia porniserI pe acel drum. DevastInd si aducind In ruins cetItile si regiunile vilaietului lesesc si provocind pagube populatiei si locuitorilor lor, la granita Transilvaniei ei au dat peste o trecatoare 171

anevoioasI, cunoscut/ sub numele de Balkan 89. Dar afurisitul de voievod

al Transilvaniei 90 a trimis stire comandantului sau pentru ocuparea fortaretei numitI Hust, care se afla la intrarea trecatorii. Acela, la rindul sau, luind ostasi dintre pedestrasi si calketi si din populatia sateasca a raialelor, a strins mai multe mu de puscasi. Apoi, fAcInd rost de sapte sau opt mii de teberdari 91y an taiat de pe munti si dealuri copaci mari si, c/rIndu-i, i-au 1/sat de amIndou6 partile drumurilor. Pedestrasii stateau

cu pustile for In locuri diferite. De aceea trecerea nu era cu putintI In nici un chip. Atunci, dupa, un sfat, gloriosul han si tAtarii cei purtAtori de victorii au descalecat de pe cai si, luind In mlinile for sIgetile si arcurile,

au pornit un atac asupra acelor cete nenorocite, far/ 85, fi lost poftiti si fil,ra sa, se opreascA. ITnii dintre vitejii tatari an trecut prin apk iar altii an trecut ca tigrii prin muntii cei Inalti. .Altii an pornit BI strabata trod,toarea cea Ingustai. Atunci, ceata de uneltitori s-a ImprIstiat ca o ceata

de diavoli. Vitejii vInItori de suflete an dat lures din toate pIrtile. Din ceata aceea ratacita, unii an fost mIcellriti cu ajutorul sabiilor straincitoare, iar altii au pornit pe drumul InfrIngerii, alegind fuga. Cu ajutorul celui prea malt, trecind prin trecgtoarea aceea plin/ de primejdii,

s-au oprit In fata fortaretei mai sus-amintite. De asemenea, pornind de acolo, an trecut marele rlu Tisa si an ajuns la granita maghiarA. . ... In prima zi a lunii zil-kade 92 au ajuns la granita sangeacului Solnoc, care se Lela la hotarul tinutului musulmanilor. 174

.

" lantk : Raab-Gyor. ea Balkan: munte, pAdure. 9° loan Sigismund. 91 Teberdar sau ballagl: halebardier In oastea otomanA. 93 1 zil-kade = 19 Julie 1594.

NUEBET-VT-TEVARIE VE'L-ATIBAR 77

178

417

.

Yn acest timp, s-a arfitat a nenorocitul de Mihai 93, domnul Tarii Romanesti, care fusese pus la Poarta fericirli, rfisculindu-se, a facut tot felul de rantati 1i nelegiuiri. Cu ajutorul ghiaurilor ardeleni 1i unguri, el a devastat unele orase islamice de pe malul Dunkii. Atunci a fost numit

serdar marele vizir Ferhad-pasa. Iesind prin Poarta adrianopolitanfi (Edirne kapusu) el a descins la Davud-pasa 94 1i de aici, din popas In popas (menzil), ei an ajuns ping In apropiere de Hezargrad 95. Dar dintre ostasii recrutati neInffitisindu-se nimeni, a trimis mercu ialbe la Poarta Impfiratiei. Yn timpul acesta, partizanii lui Sinan-pasa, defaimIndu-1 , an grit : Dorinta sa nu este de a se Intiln.i cu dusmanul. De aceea

el se ocupa cu trimiterea unor astfel do hIrtii. S-ar putea sa fi primit tii daruri din partea ghiaurilor". Yn sfIrsit, an spus atitea vorbe de gilceava, tacit, in cele din urma. fiind mazilit, locul sfiu a fost iarfisi

acordat lui Sinan-pasa, pe care 1-au adus la Istanbul trimitind Indat6 calfireti la Malgara.

Yn acest timp, Ferhad-pasa, mergind la Rusciuk, era ocupat cu construirea unui pod (peste Bunke). Pentru ca sa, fie gata nu mai rfin3.5,sese declt o foarte mica, portiune. Dar bind mazilit, In prima zi a lunii sevval 98, In ziva de joi, Sinan-pasa a trecut In locul sfiu. In ziva a noua a lunii zil-kade 97, el a iesit cu alaiuri si a pornit sa, Inlfiture stricficiunile ghiaurilor din Tara Romfineascfi (Eflak). Dar,

purtInd, dusmfinie vesnicl lui Ferhad-pasa, a socotit ca este un prilej binevenit sa ri tale acestuia capul. ChemIndu-1 pe chehaiaua capugiilor saii dIndu-i multe sfaturi, i-a facut multe favoruri, sffituindu-1 ca atunci and va merge la el 98 ca sg, is sigiliul, sa facg tot ce poate i sa -1 gltuie. Acesta, la rIndul sfiu, a pornit zicin.d : Porunca este a ta". D9r supusii lui Ferhad-pasa an aflat de acebsta. . 93 Mihai Viteazul.

94 Primul popas dupa Constantinopol. 95 Hezargrad : Razgrad, localitate In Bulgaria. 96 1 §evval = 9 iunie 1595. 97 9 zil-kade = 16 iulie 1595. 98 La Ferhad-pa§a. 27

c. 48

418

MEHMED BIN MEHMED

UCIDEREA LUI FERHAD-PASA

Desi au folosit tot felul de mijloace, totusi nu 1-au putut aduce de acolo la Istanbul. In sfirsit 1-au ucis. Este Inmormlntat in mausoleul sau (tiirbe) din Eiub- i- Ensari. TRECEREA SERDARULUI SINAN-PA$A PESTE FLUVIUL DUNAREA IN PAW TEA TARII ROMANESTI

Pe de altI parte, serdarul Sinan-pasa a iesit de la Poarta imparatiei. La 5 zil-hidjge 99 s-a asezat in apropiere de podul fAcut de Ferhadpasa ling/ orasul Rusciuk. Cinci zile mad tirziu, fiind sarb/toarea sacrificiilor" 1°°, s-au adunat in fats cortului si au indeplinit slujba de sgsbltoare. In a treia zi de bairam, Hasan-pasa 101, fiu de vizir, beilerbei

de Rumelia cu rang de vizir, a trecut podul-

s-a oprit ling/ cetatea

Giurgiu (I erkokii) care era unul din locurile intemeiate de sultanul Mehmed

Celebi, gloriosul str/mos al gaziului sultan Mehmed-han Cuceritorul. gi o zi de simb/t6. Serdarul a trecut de asemenea cu oastea siriacA §i cu restul ostii Eii s-a oprit la cortul s/u asezat intr-un loc haat. In localitatea aceea, cei maxi ai ostii credincioase s-au sfltuit in ce parte anume sa se indrepte mai intii cu oastea de lupt/tori pentru islamism. Dupai sfatul tuturor, au mere trei zile F,4i la 18 ale lunii mad sus-aratate 103, intr-o miercuri, au ajuns in apropiere de podul CalugAreni 194, care era un loc p/duros i ml/stinos. Ziva urmatoare era 14 zil-hidjge 192

In clipa dud unii dintre ostasi se asezau , iar altii se pregateau

sa se aseze, a aparut o teat/ de ghiauri, semanind cu niste animals, $i au inceput lupta in apropierea acelei mLaistini. Ei (ghiaurii) asezasefa la intrarea in padure tunuri gi puscasi, care au stinjenit mult oastea . In acest loc, dindu-se firman lui Mehmed-pasa 105, beilerbei de Tara RomaneascI cu rangul de vizir, $i lui Haidar-patsa i lui Husein. pasa gi lui .Aiaspasaoglu Mustafa-pasa 1i, de asemenea, dindu-se poruncl $i ostii de Siria, precum gi unui numas de ieniceri, toti acestia, potrivit firmanului, au trecut podul gf i-au. Intimpinat pe ghiauri. De la, amiaza gi pin/ la chindie s-a dat o mare lupta. Multi dintre ei au trecut in rIndu" 5 zil-hidjge = 11 august 1595. 100 lyd-i-edha (Kurban bairam), coincide cu 10 zil-hidjge din fiecare an dupa Hegira (16 august 1595). lol Hasan-pa§a, fiul lui Mehmed Sokollu, avea rang de vizir cu trei tuiuri. 102 14 zil-hidjge = 20 august 1595. 108 18 = 24 august 1595. 104 In text : Kalugarcut. 106 Mehmed SatIrgi-pa§a, numit bei de Tara Romaneasca (Eflak) Inca la Adrianopol.

NUBBET-M-TEVARIII VE'1,AFIBAR

419

rile gaziilor i martirilor. De asemenea si de la ghiauri an murit multi rti

s-au dus in iad. Si laindu-se de la ghiauri 12 tunuri, s-a obtinut

victoria si a fost respires. Locul bind insg, foarte strimt i nepotrivit 1i paduros si mlIstinos si mai sus-argtatul Mehmed-pasa fiind rant in lupta, iar Haidar-pasa ii Husein-pasa ggsindu-si o moarte de martiri gf facindu-se tirziu, nu a fost cu putinta sg, se meargg, ping, la cimpul de la cel'alalt capg,t al padurii. De aceea, s-au rotors inapoi i s-au asezat acolo. Dupg, ce an rgmas in acel loc doug, zile, s-au sculat 1i, in ziva de 21 ale lunii mai susarmate 1062 au poposit in apropiere de satul Copkeni 107, de pe malul de dincoace al riului Arges. S-a aflat de la cei prinsi (dii) ca ghiaurii, neputind sg, se impotriveascg, mgxetiei ostii islamice, au fugit si de pe locul undo era tabara for adevg,ratg, In, ziva urmgtoaze, s-a ajuns la Bucuresti (Biikref). G1sindu-1 incendiat, la 25 ale lunii mai sus-argtate, intr-o zi de joi 108, au ggsit de cu.viintg, sa transforme in geamie biserica dinlAuntrul m'anastirii

179

voievodului Alexandru, care mai inainte era loc de cetate. Au mai socotit potrivit ca dependintele din jurul ei sg, formeze o fortareata interioarg, De aceea au inceput sg, face in jurul ei un zid umplut cu arbori maxi si

cu pgmint. Cetatea fiind terminate doar in 12 zile, au asezat tunuri pe zidurile i turn-urile ei, dupa, care au avut loc petreceri. DEVASTAREA TARII ROMANESTI

Dupg ce au terminat toate treburile, in 8 muharrem al anului 1004 n9 an pornit spre Tirgoviste 110 si an ajuns la Bucurestim, fiind intocmai 100 000 de ostasi. De acolo, cete dupgi cete, ostasii an flcut incursiuni luind aproape 100 000 de prizonieri 1i taind mai multe mu de capete. Dar an ucis i ei 112 multi oameni dintre cei care s-au dus dupg, zaherea.

Apoi, hi. a sasea zi, adictt a treisprezecea din luna mai susaratatg, 113, s-au asezat chiar in apropiere de Tirgoviste. Vilaietul zil-hidjge =-- 27 august 1595. In text : Kopadjav, localitate in apropiere de Bucuresti, In drum spre Giurgiu. 100 25 zil-hidjge = 31 august 1595.

106 21 101

109 13 septembrie 1595.

us In text : Ttrogoste. ill In text : Bilicref. 112

RomAnii.

113

13 = 28 septembrIe 1595.

MEHMED BIN MEHMED

420

tii oraqul de mai sus se aflg In apropierea granitelor unguregti §i are imprejurimi deschise, ape curggtoare, vii si grgdini plkute si. locuri intinse. CONSTRUIREA CETATII TIRGOVISTE

De asemenea 1i populatia acestuia fugind mai dinainte, a fost ggisitg pustie ca §i Bucure§tiul. De aceea, fgrg IntIrziere Qi fgrg, amInare, s-a construit In 30 de zile o cetate In localitatea aceea.

Oastea a fkut incursiuni In Imprejurimile sale. Ali-bei, fiul lui Haidar-pa§a, sangeacbei de Ciorum 114, dupg ce i s-a acordat beilerbeilicul de Trapezunt, a fost insgrcinat cu paza . Potrivit Inaltului firman, a rgmas acolo i Koci-bei, sangeacbei de Amasia. Dupg ce au pregatit zahereaua gi celelalte lucruri necesare pentru cetate, la 12 safer 115 a anului mai sus-argtat s-au intors la menzilul de dinainte. OCUPAREA TIRGOVISTEI DE CATRE MIHAI

Cln.d colo, rgtIcitul de Mihai era in pgdurea din apropiere. 0 datg cu plecarea serdarului , ie§ind cu oastea sa, el a asediat cetatea de mai sus. DgrImind cetatea In trei zile, pe apgrgtorii (muhafiz) sg,i, care erau Ali-pap 1i Koci-bei i alti emiri, i-a pus In frigare, InfigInd In ei suliti. Pe ceilalti osta§i i-a luat prizonieri. INCENDIEREA CETATII BUCURESTI

Apoi, serdarul a ajuns la Bucure§ti. Sosind strigatorii de ajutor (feriadci) de la muh,afizii Tirgovikitei, au fgcut cunoscut ca slut foarte strImtorati. Dar pe trod se sfsatuian cu demnitarii Impgrgtiei in privinta Intoarcerii din nou , a sosit §tirea despre incendierea yi luarea cetAtii . Din aceastg pricing acel end a fost pgfasit. Serdarul yi ostakiii fiind cuprin§i de teams yi de groazg, nu an fost In stare sa facg nici o preggtire. Incendiind cetgtile fgcute cu mu de greutgtil nu au ggsit altg cale cleat sa se Intoarcg . De acolo, s-au dus la cetatea de mai sus 116 §i) dind foc §i stricind corturile 114 115

Localitate In Anatolia, In apropiere de Ankara. 12 safer = 17 octombrie 1595.

us La Bucuresti.

NUIMET-UT-TEVARIII irE'L-AHBAR

421

lor, s-au intors in galop spre par file Rusciukului. A doua zi, in 18 ale lunii mai sus-aaltate 117, s-au oprit in apropiere de Giurgiu (Ierkokii). Hasan-pa§a, beilerbei de Rumelia, era un osta§ credincios. Aproape de miezul noptii, el a intrat in ordia impttrateasca, cu tunuri maxi. In sfir§it, fu acel an serdarul fiind necajit din toate partile, s-a intors la Giurgiu, str1135,tind menziluri dupa, menziluri. Tocmai cind avea, de 179 end sa treaca, la Rusciuk, a venit scrisoare de la fiul sau, Mehmed, serdarul Budei. Acesta 11 in§tiinta despre luarea cet1tii de catre ghiauri 118. Din pricina acestei §tiri, cu sufletele cople§ite de amaraciune, musulmainii

s-au intristat. 180

181

.

Marele serdar Sinan-pa§a, pe and statea la Giurgiu, sau and era in apropierea acestuia, aflind ca Esztergomul a fost ocupat de ghiauri, de asta data a cazut in mare tristete §1 suferinta §i nu a §tiut ce sa, mai faeg. El se gindea, fie sa, largeasc/ §i sa ma,reasca, cetatea Giurgiu, fie, recrutind din nou o§ti, BA, faca, incursiuni asupra vilaieturilor ghiaurilor. In aceasta, localitate (Giurgiu), sosind iscoadele, an adus §tirea ca ghiaurii. unguri §i

ardeleni, impreun'a cu. raufacatorul Mihai , vor veni indata, asupra sa ca s1 atace cetatea Giurgiu.. . TRECEREA LUI SINAN-PASA LA RUSCIUK

De asta, data renuntindu-se la orice, in 22 ale lunii safer 119, pe la amiaza, and. pe pod nu era imbulzeal1 prea mare, a trecut in galop peste pod §i a trecut spre Rusciuk. In ziva urmatoare, osta§ii musulmani, de teams §i de groazI ca nu cumva ad -1i piarda, capul §i sufletul, s-au pregltit sa, treaca in giaba. Trecerea for a durat trei zile. Iii a patra zi, inainte de amiaza, a venit caraula du§manului, care s-a intilnit cu avangarda 120 o§tii islamice. In acel loc

au cazut multi martini. Tocmai dud credinciosul Mehmedpapoglu Hasan-pa§a daduse porunc1 pentru trecerea o§tii islamice peste pod, a sosit pe nea§teptate 117 18 = 23 octombrie 1595. 218 De austrieci.

1" 22 safer 27 octombrie 1595. 120 Corect ar fi ariergarda.

422

MEEIMED BIN NEHMED

serdarul ghiaurului, care, intrind In corturi, s-a a§ezat acolo. DeodatI, o ceata de calketi maghiari, demni de dispret, atacind podul, s-a napustit asupra lui Hasan-pa§a. LUPTA LUI HASAN-PASA, FIUL LUI MEHMED.PA5A, CU OASTEA GHIAURILOR LING. CETATEA GIURGIU

Hasan-pa§a, la rindul s/u, zicind ca este mai bine sa, moara, ca un martir pe cimpul de lupt/ decit s& mow/ lnecat, s-a luptat Impreuna, cu cei o But/ de seimeni (segban) cu doul sute de cal/Teti care se aflau ling/ el. VrInd-nevrInd, el i-a respires pe ghiauri, dar dud a vazut ca. In spatele au apArut multi altii ca roiurile de albine, a zis : este o mare barb /tie sa-ti salvezi capul" §i de aceea s-a razboit acolo a§a de tare, Inch data 1-ar fi va,zut Rustem 121 i-ar fi placut §i lui. In sfir§it, toti din oastea sa gasindu-§i o moarte de martini, ling/ el an ramas doar cei doi fii ai sad. Pentru a Incuraja oastea islamic/, ei an rezistat de pare/ erau ni§te munti. In cele din urmg, unul dintre agalele sale, tinindu-i calul de capastru, 1-a 182

trecut peste pod. Dar oastea care trecea a raspIndit vestea ca Hasanpa§a a cazut". Ca urmare, In oastea islamica nu s-a mai Impotrivit nici un suflet. Clad au vazut ca s-a rotors teafar §i a intrat s/nOtos In oaste, inimile osta§ilor s-au Inviorat $i ei s-au bucurat intrucltva. OCUPAREA DE CATRE MIHAI A CETATII GIURGIU (IERKOKU) 51 NIMICIREA RESTULUI 05TH IN PARTEA TARII ROMANESTI

R/ufgatoral de Mihai §i fratele banului de Transilvania 122 care era un ghiaur plin de rOutate, an intrat sub cet/til Giurgiu §i au luat numaidecit In stapinirea for capul de pod. Far*/ sa stea, ei an a§ezat tunurile §i darbzenurile for §i. au Inceput sa bat/ cetatea. De nevoie, ei an intors corabiile care stateau acolo pe fluviul Dunarea. Au pus stapInire pe poveri §i an pries §i an luat ca prizonieri restul ostii care se gasea In partea cealalta. In fata ochilor serdarului ei an Inceput 86 bat/ cetatea din cinci locuri. NeavInd nici un fel de putint/ de ajutorare, In a treia zi, adica In 26 ale lunii mai sus-aratate 123, au luat cetatea §i, dupa ce an pus star pinire pe ea, an facut-o una cu pamIntul, capturind §i proviziile §i animalele

§i zahereaua, precum §i un numar de 40 de tunuri ce se gaseau In cetate. 121 Ruslem: erou persan legendar. 122 Albert Kiraly. 17 26 safer = 31 octombrie 1595.

NUHBE'r-VT-TEVARIli VE'L-ABBAR

423

In 19 ale lunii mai sus-araitate 1241 dupa, amiaza, rinduindu-si cetele,

an tras de citeva on din tunuri spre malul de dincoace si apoi s-au retras §i au plecat.

In aceste zile, serdarul Sinan-pasa statea In partea Rusciukului, ratacit de uinTire li cuprins de marea tristetii. Apoi, a dat vole oath sit se

aseze pentru iernare 125, dar nimeni nu a dat ascultare poruncii sale si fiecare a plecat In partea in care a vrut. .

Maria sa padisahul cel asemenea lui Djem 126, de pe tronul califatului, In fata infringerii $i a pagubelor suferite mai Inainte In pal-tile Tarii RomAnesti i Esztergomului, s-a pregatit de expeditie, pentru a se razbuna el insusi pe diavolii de ghiauri. 183

.

De acolo se deschideau doua drumuri : unul mergea spre Tranalvania cea josnica, ski altul In Cara craiului cel faufacator (Austria). Cind vizirli $i demnitarii imparatiei sli ai sultanatului s -au sfatuit ca sa

van, pe ce drum trebuie sa mearga, cei mai multi an spus : Sa mergem impotriva necredinciosului Erdel-oglu. 121 care, desi de lung/ vreme era tributarul mariei sale sultanului, totuci, de citiva ani in.coace, a devenit hair si are lipsuri in slujba 1i in ascultarea sa. Este potrivit ea, inainte de toate, mergind in Transilvania, cu acele octi islamice purtatoare de victorie, cetatile 1i lara acestuia sa fie devastate ci jefuite, iar el insusi sa fie nevoit

sa cerseasca cite un ban rosu".

Dupa, ce s-a grait astfel, s-a durat un pod peste Dunare li, tocmai clad beilerbeiul Traramaniei trecuse In partea cealalta, unii cunoscatori ai starii

de lucruri an spus : A-i veni de hac principelui de Transilvania (Erdeloglu) este o trebuinta ii o datorie a credintei si imparatiei. Dar drumurile vilaietului Transilvaniei slut locuri pline de apa,, de stufaris ci de mlastini. Afars de faptul el oastea padisahului nostru este multa 1i nesfirsita, ea mai are si multe camile 1i catlri. La trecere se pot ivi multe greutati. Trecerea va fi cu putinta numai data vom pleca prin alts parte ". Tocmai cind 124 19 safer = 3 noiembrie 1595. 125 Iftgla

:

tabarft de tarn.

124 Rege legendar la persi.

1" Erdel-oglu: principele Transilvaniei (Sigismund Bathory).

MEHMED BIN MEHMED

424

ei ziceau astfel ci flovadau, a sosit fAirea cg, un numg,r de 60 000 de osta§i

ai craiului 128 eel rAufkAtor an mers asupra cetatii numite Hatvan, una din cele care in de Buda, ci a an asediat-o. 184

a plecat pentru iernare (kifla) la, Sonbor pe tarmul Dunkii. In 5 ale lui djumadi-ul-evvel 156, serdarul $i ()stile an trecut podul durat peste Dunare, In apropiere de Varadin. In 9 ale lunii mai sus-aratate 157 s-au asezat In cimpia Belgradului, slobozind ostirea. .

In primgvara aceea 158 hotarIndu-se c5, mai sus-arAtatul serdar cFatirdji> Mehmed-pasa se va Indrepta In expeditie Impotriva Oradiei,

mai sus-numitul nark Ahmed-pasa, potrivit firmanului de la Poazta impIrgtiei, a plecat In lung rama,zan a anului 1006 159 la serhatul Vidin, pentru paza tgrmurilor Dunarii. Apoi, In rebi-ul-evvel din anul 1007 168, pornind din Vidin Impreun5, cu Ramazanoglu, sapin de Adana, i cu cttiva sangeacbei numiti In slujba de muhafk pe Maga, el, s-au Indreptat cu totii spre p&rtile Rusciukului e3i Silistrei. Pe drum s-au asezat in cimpia Senadin, In apropiere de Nicopol. Mihai 161 cel rAtatit, trecind pe neasteptate pe malul de dincoace 162, cu mai mult de 20 000 de ghiauri, a atacat pe pasa de mai sus. Desi In jurul sau avea numai 3 000 de ostasi, totusi el a primit atacul si s-a luptat. Ceata dusman5, fiind numeroaa, cei din jurul sau an rupt-o la fuga, iar el rInalnin.d Inca, o ora sau doul, cei mai multi dintre oamenii sal si-au gasit moartea ca ni§te maxtiri. R5,mtuInd singur, el $i -a tutors calul, de nevoie, plecInd spre pktile TIrnovei. DupI aceasta, Mihai cel rAufae5,tor 200 mergind asupra cetAtii Nicopol, a asediat-o, iar populatia cetatii s-a luptat timp de 20 de zile. Cu voia celui mai sus-aratat (Ahmed -pasa), trimitIndu-se

foarte multi ostasi din partile TIrnovei, acestia au pricinuit pagub& si Infringere ostii sale (a lui Mihai) care se Imprastiase In Imprejurimi.

In scurt timp s-a adunat In jurul pasei cel mai sus- aratat multa, oaste dintre lefegiii din Dobrogea (Dobrige) i Zagra. Auzind de expeditia

acestora pentru alungarea sa, a renuntat la, asedierea cetatii si, trecInd Dungrea In partea cealalt5,, a plecat la Bucuresti. iss 5 djumadi I = 4 decembrie 1598. 121 9 = 8 decembrie 1598. iss = 25 august 1596 11 august 1597. iso '7 aprilie 6 mai 1598. leo 2-30 octombrie 1598. 161 Mihai Viteazul.

161 Malul drept al DunSrii.

1sTURBET-VT-TEVARIH VE'L-AHBAR

431

. 203

. . .

In. 22 ale lunii mai sus-argtate 163 s-au asezat in fata, Fervarului 164.

Sosind capugii de la Poarta imparatiei, an adus stirea mortii Sa'adedin-efendi 165. De asemenea an vestit e i moartea lui Iusufpap, in lupta cu ghiaurli care mergeau cu corabiile la Belgrad. In 25 ale lunii mai sus-aratate 166 s-au asezat la menzilul numit Ejer-Irmek 161.

Sosind stirea despre ocuparea vilaietului Transilva,niei de atrerAufAcatorul Mihai, s-a poruneit ea, pentru IndepIrtarea ghiaurilor care se adunaserg, pe drumul de trecere al vaselor, sa se stea citeva zile in insula din apropiere. In 29 ale lunii mai sus-ar6tate 168 s-au asezat in apropiere de Sonbor 169.

Venind un om de la r5,t5,citul de Mihai, acesta dadu stire ca Transilvania, a fost ocupath i ca, se af15, In supunere dap, de Poart5,>. In a treia zi a lunii djumadi-ul-evvel 170, trecindu-se peste podul Varadin, an poposit in apropierea sa. dmpArtirea soldelor osta§egti §i iernarea la Belgrad>. SOSIREA SOLULUI LUI MIHAI171 204

Pe drum, an poposit citeva zile in apropiere de Ossek. In localitatea aceea venise de la ratacitul de Mihai tributul sau (oirgiisii), Impreung, cu solid numit Dimu. In. 16 ale lunii mai sus-aratate 172, trecindu-se peste podull de pe Drava, in apropiere de Gssek, s-au asezat ling localitatea numit %aria (Kanija ?). De acolo, tributul §i sold lui Mihai atasindu-se lui rein-ul-kiittab Hamza efendi, au fost trimisi la Poarta impar5,tiei 172.

10 22 = 9 ianuarie 1600. 164 Szekesfehervar, ora§ in Ungaria. Se mai numea §i Ustuni-Belgrad (Stolni-Belgra& sau Alba - Regalia).

Cronicar (istoriograf) otoman (vezi in volumul de fatfi, p. 297). 10 25 =-- 12 ianuarie 1600. 10 Din cronicA reiese CS s-ar afla lntre Szeicesfehervar el Sonbor. 168 29 =-- 16 ianuarie 1600./ 166 Sonbor : localitate in nordul Iugoslaviei, la sud-vest de Zenta, linga Hui Kraja_ 170 3 djumadi I = 21 noiembrie 1599. 171 Mihai Viteazul. 172 16 = 2 decembrie 1599. 178 La Constantinopol. 166

MEILMED BIN MEHMED

432

211

. . . In 11 ale lunii safer 174 fiind cuceritai an fost asezati intr-insa : mirliva, cadiu ft muhaflz. De acolo, mergind la Buda, an trecut in partea Pestei cu glndul de a devasta vilaietul Transilvaniei. Intre timp basal oamenii cunosc6tori ai serhatului an argtat cá tab6ra

ghiaurA, este gata la Comorn (Komran)§i cind vor auzi de plecarea turcilor in partea Transilvaniei, acestia vor veni Marl indoialg i vor ataca Pasta

si Buda. ACORDAREA VILAIETULUI TIMISOAREI LUI DJELALI DELI HASAN 222

228

La cererea sus-numitului Mehmed-pasa, care apIra Belgradul $i se zbgtea pentru inflorirea hotarelor islamice, mai sus-aratatului Hasan-pasa i-a lost dat vilaietul Timisoarei 175. .

Dupa st'apinirea in intregime a vilaietelor Transilvaniei Ungariei (Madjar) de cltre austrieci, ei an recrutat osti 1i spahii dintre cei care erau buni de luptg si de lovituri, iar pe acei slabi i-au flout raia. IZBUCNIREA DUSMANIEI INTRE AUSTRIECI $1 MAGHIARI

Dar ceata nemteascg, fakind abuzuri mari, ataca mereu familiile neamului maghiar i transilvInean. Ei nu aveau putere sa, se apere si purtau o mare dusmInie cetei nemtesti. Dar, din cauza slgbiciunii si a stkii for de invinsi, rabdau toate chinurile ft prigoanele lor. Atunci, unul dintre beizadelele maghiare, numit viteazul Bocskai (Bocikay), adunind pe dem-

nitarii neamului sau, le-a graft astfel : Ping cind vom sta infrinti sub stlpinirea acestui neam nemtesc fArg, de credint5,? Domnul 136 fie lgudat, dar din vechime padisahul familiei Osmane este marele nostru binefgator.

Craiul loan Zapolya (Ianof), unul dintre mai marii neamului nostru, refugiindu-se la Curtea ra,posatului sultan Suleiman-han, avutul sIu a rAmas vesnic in mina copiilor $i urmasilor s6i pin& la moarte. Nu este mai bine ca $i n.oi, la rin.dul nostru, urmind exemplul stramosului nostru, sg ne

r6zbunam in felul acesta pe dusmanul nostru ?". 174 31 iulie 1602.

175 In zil-kade 1012 = apriliemai 1604.

NUEBET-UT-TEVARM VE'L -AHBAR

433

Cuvintele lui Bocskai fiind pe placul demnitarilor neamului sIu, pe la mijlocul anului 1013 178, pentru a pune avutiile si familiile for sub ocrotirea sultanului si pentru a alege In crane pe mai sus-numitul Bocskai, au

trimis marelui serdar Mehmed-pasa scrisori (mektub), cuprinzind unele obligatii si angajamente. In conditiile for de supunere, ei se obligau astfel : Vona fi prieteni cu prietenii si dusmani cu dusmanii padisahului islamic. Acceptind supunerea fat& de Poarta fericirii $i intrind sub ocrotirea tronului, ne oblig&m sa slujim cu trup si suflet pe padisahul islamic $i s& lovim cu sabia pe vechii nostri dusmani, austriecii, sub al caror steag §i st6pinire ne aflgm cu silnicie. Ruggm s& arAtati la Poarta fericirii $i la cuibul padi229

sahului tot ceea ce izvoraste din inimile $i din sufletele noastre". Intr-un cuvin' t, tot ceea ce au rugat $i au ar/tat au fost explicate pe

scurt la Inalta Poart& a sultanatului. Cererea for fund primit&, s-a dat urmgtoarea porunc& Impgrateasc& mai sus-arAtatului serdar : In aceast/ privint/ sg, to Intelegi cu ei asa cum se olivine". LUPTA DINTRE GHIAURII MAGHIARI $1 NEMTI $1 VICTORIA MAGHIARILOR

Mai sus-arltatul serdar a trimis mai sus-numitului Bocskai o scrisoare

de rgspuns, fiind de acord cu dorinta sa. Acela, la rindul sgu, a adunat mult& oaste, dup& care, In 27 ale lunii djumadi-ul-evvel din anul mai susargtat177, cele dou5, neamuri de ghiauri s-au macel&rit tare Intro ele. In cele din urm6, partea lui Bocskai iesind victorioasA, au fost tAiate capetele a peste 10 000 de ghiauri nemti. Luindu-se mai multi captivi (dil), au fost trimisi cu citiva oameni la oastea ImpkgteascI impreun& cu citeva steaguri (16-ale lor. CUCERIREA UNOR CETATI GHIAURE DE CATRE BOCSKAI

Au mai vent stiri cg, nu s-au m6rginit numaila atlta, ci, dup& un asediu de mai multe zile, a fost cucerit6 cetatea Oradea, una din fostele fort6rete ale Transilvaniei. In afar& de uciderea tuturor ghiaurilor care se gaseau Intr-Insa, ei au mai nimicit Inca o ceatl de-a for (austriecilor). A mai sosit vestea ca, dup6, uciderea mai multor mii de nemti, ei luat in st6pInire cetltile numite Tokaj $i a,poi Casovia 178. .Aratind supunere, 18 mai 1605. 177 27 djumadi I = 21 octombrie 1604. 178 in text, Kaot.

176 30 mai 1604

cs

c.43

MEHMED BIN MIMED

434

i an mai spus a daca vor fi ajutati cu o ceata de osta§i turci, vor putea cuceri multe tinuturi de-ale for (austriecilor) kill ca dusmanul legii va, putea

fi pedepsit asa cum merita. Atunci, la data aceea, a lost trimis mai sus-numitul Bekta§ Mehmedpasa, care se g6sea ca beilerbei de Buda si care slujea In acele serhaturi, dindu-se sub comanda sa si o ceata din oastea permanent& (bOliik-halki), precum si Toktanns MIrza, fiul hanului Gazi Ghirai, cu un numar de 4 000 de osta§i tatari §i cerchezi. De asemenea, sus-numitului Bocskai, caruia i se dAruise crkia Transilvaniei, i s-a trimis si un berat Imp'arkesc si hilat §i iiskiif f}i un steag, care i-au lost dkuite din partea Porjii. CUCERIRILE LUI BOCSKAI

Apoi, pe la mijlocul lui rebi- ul -ahir din anu11014179, pe cind serdarul

suprem Mehmed-pa§a cel stimat asedia cetatea Esztergom, Bocskai, la rindul saii, a asediat cetatea Ujvar. La cererea sa de a fi ajutat de oastea islamic6, i-au lost triraisi : Sinan-pasa, beilerbei de Agria, §i beii de Sirndum (Serem) §i de Semendria si de Aladja-Hisar 180 si de Tirhala, precum si o

ceata de ieniceri §i oastea tatarasca. Ace§tia, cInd an ajuns In ajutor, au atacat la rindul for cetatea Ujvarului §i au asediat-o. CUCERIREA CETATII UJVAR

La cucerirea cetatii Esztergom, 13jvarul nefiind Inca ocupat, s-a trimis In ajutor un numar de 1 000 de ieniceri cu zagargibasi 181 §i. Husrev-

pasa, beilerbeiul de Bosnia. La sosirea lor, ghiaurii nemti, care erau. asediati In ea, flind cuprinsi de team& §i groazA, an predat cetatea lui Bocskai. Acela, la rindul sau, rugindu-1 pe maretul serdar pentru orinduirea treburilor, a lost trimis Hasan-pasa, beilerbei de Rumelia, Impreun& cuVildan-

zade Ahmed efendi, cadiul o§tii. DupI predarea ceatii de mai sus lui Bocskai, mai sus-numitii, Intorcindu-se cu oastea isla,mic6, s-au unit cu ordia Imparateasca. In zilele chid se repara cetatea Esztergom. .

In acest timp fiind mazilit Bekta§ Mustafa-pasa, beilerbei de Buda,

vilaietul Buda a lost acordat lui Kadizade .Ali-pasa, care era un timp 170 Rebi II (evt.) 1014 = august 1605. HO Cr115aV3 t

lel Zagargibaft: ciipetenia unor units ti de ieniceri.

NUIIBtT-UT-TEVARIII VEI.-AHBAR

435

mu-iarsarrif cu arpalik 182 al sangeacului Silistra. Sangeacbeil de Semendria §i de Nicopol §i de Silistra ftli de Cirmen §i de Vize au fost numiti cu zaimii 233

§i cu sipahli for pentru paza Budei. . . . Ghiaurul numit Bocskai, unul dintre beizadelele Transilvaniei, care a fost pomenit mai inainte, unindu-se cu prea fericitul sultan §i opunindu-se ghiaurului austriac $i find ajutat de oastea islamica, a provocat pagube foarte marl ghiaurilor care erau du§manii ski, supunind multe cetati §i tinuturi care se aflau sub stapinirea austriaca. In acest fel, el a pricinuit pagube mari acelui neam . 1NCHEIEREA PAGII CU GHIAURII AUSTRIECI

Pe atunci, ghiaurul numit hertogul (hersek) Mateia§ 183, vazuse pe vremea Ahmed-han 184 puterea o§tii islamice, precum $i taiga miinii ei asupra o§tii ghiaure. 0 parte din oastea sa (a lui Matei* era format/ din ghiauri maghiari §i ardeleni. and s-au supus padi§ahului nostru, acesta (Matela§), neavind incotro, a cerut pace. .

236

MOARTEA LUI GAZI GHIRAI $I NUMIREA FRATELUI SAU SELAMET-GHIRAI SULTAN

. , auzind ca hanatul a fost acordat unchiului sau, Selamet-Ghirailm sultan, a pornit pe uscat, cu fratele sau, Sefer-GhiraP87 . .

sultan, la capitals sultanului. Pe cind veneau, intr-un loc din apropierea Akkermanului ei au nimerit, pe nea§teptate, peste mai sus-numitul calgai 237 Mehmed- Ghirai- sultan 184. Dup/ o mica lupta, el a murit ca un martin de mina lui calgai Mehmed-Ghirai, impreuna cu fratele situ. 182 Arpallk : feuda cu un anumit venit. 188 Matias al II-lea (1608-1619). 184 Ahmed I (1603-1617). 183 N-a ajuns han. 188 Selamet-Ghirai I (1608-1610). 187 N-a ajuns han. 188 Mai tirziu a ajuns han (1622-1627).

436

MEHMED BIN NLEFINCED

.

In acest timp, Primal' Ahmed-pasa, mutasarriful sangeacului de Si Ustra, potrivit cu ilustrul firman, a trecut prin Galipoli cu spahiii sangeacului situ, urm1nd sa, se uneascl cu mai sus-argtatul Hasan-pasa. Chid au ajuns In apropiere de Mihalidj, rebelii de mai sus, lulnd stir°, s-au ridicat Intr-o noapte din Mihalidj.

XXII

KODJA H1JSEIN

Originar din Sarajevo (Bosnia), unde .0,01 au avea in pgstrare biblio-

teca moscheli lui Gazi Hiisrev-pa§a, Kodja Husein s-a nascut pe la anul

1570. Crescut la Curtea sultanului din Istanbul, el a slujit la Poartg, dupa, propria sa marturie, timp de 60 de ani. In 1638 (1048) 1-a insotit pe sultanul Murad al IV-lea intr-o campanie impotriva Bagdadului. Cu acest prilej, a tradus in turce§te, din porunca sultanului, opera lui Ahmed. bin Iusuf Karamani scrisg, in arabg, gi intitulatg, Ahbar al-duval (Istoria uni-

versed). Vreo 12 ani (1638 1650) a ocupat funcjia de reis-efendi, adicg, de prim-cancelar al Portii otomane. Aceastg, inalta, demnitate de stat i-a permis al cunoascg, un mare numgr de documente oficiale. Husein a murit pe la 1649-1650, la virsta inaintatg, de vreo 80 de ani, iiii nu la 1644 (1054),

cum se credea ping, nu demult. Kodja Husein este autorul unei istorii universale intitulate : Beda'f, ul- veka'i (Evenimentele minunate). Materialul acestei cronici este sistematizat intr-o Introducere, formatg, din trei parti (bab) §i patru capitole (fast). Prima parte li, Introducerii se ocupg, cu preistoria Arabiei, a doua parte

cuprinde epoca profeilor pin' la moartea lui Mahomed (632), insistind mai ales asupra Hegirei de la Mecca la Medina (622). Cele patru capitole ale acestei cronici slut consaerate istoriei califatelor arabe : Omeazi, Abasizi etc. ping, la Ginghis-han (sec. XIII)

Din aceastg, cronicg, universal' ne intereseaza partea a treia, care trateazg, istoria Imperiului otoman. Aceasta, la rindul ei, are doug, parti distincte. Prima incepe ell aparitia beilicului otoman in Asia Mica (sec. XIII) §Ii descrie evenimentele istorice pin& pe la, inceputul domniei sultanului Mehmed al II-lea (1451), cuprinzind deci o perioadg, de aproape doug,

veacuri. A doua parte trateazg, domniile sultanilor : Mehmed al II-lea, Baiazid al II-lea tli Selim I, adicg, perioada 1451 1520. Tocmai partea de

138

KOWA HUSEIN

dupa 1520 ne-ar interesa mai mult, ca cea mai originall, dar nu este eunoscuta ping, acum. Din aceasta cronica ni s-au pastrat doar citeva manuscrise incomplete. Unul din ele, pastrat la Biblioteca Nationals din Viena, a fost semnalat de J. v. Hammer 1 si descris de G. Fliigel 2. Un alt manuscris, descoperit in. 195'0 in Arhiva Institutului de studii orientale din. Leningrad $1 s-a dovedit identic cu eel din Viena. Pe baza a,cestui manuscris din Leningrad, cronica lui Husein. Beda'i i.a-veka'i a fost de curind editata 4. Editia de la Moscova cuprinde textul

facsimilat, insotit de o introducere, de rezumatele capitolelor ,i de un indice 5.

Aceasta editie, din care am extras stirile privind tar& romOne, ne (la posibilitatea sa facem citeva aprecieri asupra cronicii de mai sus. Desi prezinta, un caracter de compila,tie, totusi, prin valoarea izvoarelor folosite In mod critic, Beda'i ul-veka'i este o opera pretioasa, prezentind acelasi interes ea si Hest Behist a lui Idris Bitlisi (m. 1520) si Tadj-iit-

tevarih a lui Sa'adeddin (m. 1599), pe care le imita. Aceasta opera este fundamentata pe un mare numar de izvoare arabe, persane gi turcesti (Asik-pa,sa-zade, Negri, Idris Bitlisi, *erefeddin All Iezdi, Ibn .Arabsah etc.), pe care adesea le compara, utffizindu-le In mod critic. Spre deosebire de alto cronici, este scrisa intr-o limbs turceasca mai putin influentata de azaba si persana. De altfel, ea, si celelalte cronici medievale, opera istorica a lui Kodja Husein deserie mai mult evenimentele politico i militare ale Imperiului otoman de la Inceput si pia, la anul 1520, intercalind uncle povestiri 9i dupa aceasta data. Cu toate acestea, ea cuprinde numeroase stiri valoroa,se de natura social-economica, ca de pilda : distribuirea de pamint razboinicilor (gazi), relatari despre impozite, preturile produselor, organizarea

puterii militare, conducerea administratiei in provinciile imperiului v.a. 1 Josef von Hammer, Geschichte des Osmanischen Reiches, V (Pesta, 1829), p. VII. 2 G. Fltigel, Die arabischen, persischen and turkischen Handschrifften, der KaiserlichK6niglichen Hochbibliothek zu Wien, II, Viena, 1865, p. 94-96.

3 De Iu. A. Petrosian In arhiva A. N. S.S.S.R., f. 1, op. 2-1862, nr. 50 paragr. 824, 1. 1, op. 1 a, nr. 106 ; f. 152, op. 1, nr. 5, 1. 24. 4 Cf. A. S. Tveritinova, X eonpocy o6 uarcenuu nepeoso anniugSeoaa.ebnoeo npec-

MhAneX0e0 eocmanun e cpeaneeenoeoa Typuuu, In : Vizantilskii Vremennik, t. XI (1956), p. 214 ;

idem, The Turkish Manuscript of Qoca Husejn's Chronicle Beda'i iil-Wega'i" (vol. II) from the -Collection of the Institute of Oriental Studies (Leningrad Branch), U.R.S.S., Academy of Sciencies, Moscova, 1957. 6 Hilsejn, Beda'i ul-veka't (Yaueumenbuble co6mmua). Editie IngrijitA Ii cu o intro-

ducere de A. S. Tveritinova. Rezumate gi indice de I. A. Petrosian, Moscova, 1961, 1, 75 + 399 p. ; II, 401 1116 p. (Recenzat in : NarodI Azii I Afriki", 2, 1962, p. 243-244,

Ate A. JeIteakov).

KODJA HUSEIN

439

Se remarca uncle stiri interesante privitoare la atitudinea Portii fatgi de tkile supuse, din care se vede forma, de via,ta, a acestor tki. Sint de retinut si numeroase amAnunte privind lupta maselor populare Impotriva grupArilor feudale exploatatoare. Autorul vede deaderea puterii turcesti In disparitia unor vechi institutii militare ca pedestrasii (yaya)§imusellimii, desfiintate sub Murad al III-lea (3.574-1595). Propune reinfiintarea acestor organizajii In care sg, intre Irani (raia) cu pAmint ca timaruri. Desi este adept al puterii sultanului, totusi el critic& si denuntil 15,comia $i coruptia demnitarilor si dreg5torilor Portii. Citeodatg, el is apkarea sArmanei raia", adid, a taxAnimii, considerind-o ca izvor principal pentru imboga.tirea, vistieriei impkkesti. In ceea ce priveste tirile, destul de bogate, care privesc tkile roman, de sint In linii maxi asemangtoare celor ce se gasesc la cronici mai reprezen-

tative In frunte cu Nesri, Idris Bitlisi si Sa'adeddin. Se intilnesc insa uncle precizari si completki fatl de izvoarele narative cunoscute noun. Asa, de pildai, descriindu-se marea rascoala antifeudala condus& de seihul Bedreddin Mahmud, el relateaz'a cá acesta, stringind un buluc de eretici din Tara Romaneasc5, (Eflak), s-a rIsculat cu gindul la ocuparea sultana-

tului". Desigur, merits, o deosebitl atenlie gi celelalte tiri, cuprinse in aceastl cronica.

Bibliografie: 0. M., III, p.

46 ; Ahmed Resmi, Sefinet-ilr-rilesa, Istanbul, 1269 H. (1852-1853), p. 34; G. 0. W., p. 186 -187; A. S. Tveritinova, Husein, Beda- i- ul- Veka'i, vol. I (Introducere), p. 5-23 ; recenzil: In Studii.

Revista de istorie", XV, 4 (1962), p. 1932-1942 *i in Belleten", T. T. K., Ankara, 1963 (F. R. Unat).

BEDA'I UL- VEKA'I (Moscova, 1961, 2 vol.)

Volumul (Parka) I 63 b DOMNIA LUI MURAD-HAN GAZIUL. INTELEGEREA DINTRE GHIAURII SIRBI (SIRF) $1 BOSNIACI $1 UNGURI $1 CEI DIN TARA ROMANEASCA PENTRU ZDROBIREA MAHOMEDANILOR

Comandantul (tekfur) de Filibe 1, mergind pe ling& BO,pinul (hakim) despot al Serbiei, a cerut ajutor sere a se razbuna pe musulmani. Despotul, de asemenea, Incheind Intelegere cu crali Bosniei §i lJngurului §i Tarn llomfine§ti (Eflak), In anul 766 2,

ace§tia s-au indreptat asupra Adrianopolei (Edirne).

.

...

In acest timp ghiaurii cei umili an sosit pe malul

Maritei (Meridj) la o cale de doul zile de Adrianopol. 64 a

. 65 a CUCERIREA CETATII CIRMEN $1 SCHIMBAREA CAPITALEI (TAHT) LA ADRIANOPOL

65 b

: prin acest

ora§ minunat (Edirne) curg trei riuri maxi Unul se cheam& Marita §i unul Tundja §i altul Arda. Toate trei ant riuri asemlngtoare cu Tigrul (Didjle). i ora§ul de mai sus fiind una dintre localitetile Infloritoare, la nord se easesc : Moldova (KaraBogdan) $i Tara RomfineascI (Eflak) §1 De§t-iil-Turchestan §i Mongolistan. 66 a

...

In anul mai sus-arltat, adic/ In 767 al Hegirei 3,

ora§ul Adrianopol a devenit capitala sultanatului. 69 b

73 a-74a

impreunii cu alanii sal, a hotarit sa dea haraci pe trei ani. Atunci s-a incheiat §1 un tratat linparatesc (ahidname-i humaiun), Timurta§ devenind beilerbei de Rumelia>. . 1 Filibe: Filipopol. 2 28 septembrie 1364-17 septembrie 1365. 3 18 septembrie 1365 6 septembrie 1366. 4 In cronica lui Mustafa Ali e vorba de Tara Romaneasca. 6 12 februarie 1385 1 februarie 1386.

BEDA1 UL- VEKA'I

441

MAREA EXPEDITIE A LUI MURAD-HAN GAZIUL

79 b

anainte de descrierea luptei de la Kosovo, vorbindu-se de Virile care au participat, se spune> : 811 a

Frincul (Firenk) gi ungurul 0i cel din Tara Romaneasca si arnautul 0i moldoveanul (Bogdan), precum t;si popoarele .

slave (akvam-i sakalibe), care astki poarta denumirea diferitgi de cehi, cu totii an dat ajutor sirbilor, stringind

le§i (Lieh)

din imprejurimile lor, un numk de 200 000 de osta§i. 83 b

84 a

.

... Pe Vilk-oglu 6 1-au a§ezat pe aripa dreaptal iar pe craiul Bosniei, care era nenorocitul de Levid (Levend)-oglu, 1-au Mout serdar in aripa stfnga. Iar pe comandanjii (sanadid) ungurului i valahului 0i moldoveanului ¢i arnantului si adung,tura cehilor i-au a§ezat pe araindoug, aripile. .

87 a

90 a

... In anul 788 7 murind Haireddin-pa§a, mevlana Ala eddin, care era Kadiasker, ajungInd mare vizir (vezir-i azam) el a devenit cunoscut cu numele de Ali-pa§a 8. tji lui Firuz-bei incredintindu-i-se vilaietul Vidin, de

la serhatul vilaietului unguresc, dud i s-a dat firman spre a devasta acele imprejurimi, el a trecut in fatgi 9 peste fluviul Dunarea $i, dupg' luptk in miinile for a azut o pradg, bogata, ; iar pe Evrenos-bei 1-au trimis la locul sgai de stlpinire care era ora§ul Siruz 10. Acesta, la rindul sg,u, cucerind cetAtile Vodina yi

Cetruz 11, an flout cu totii arz la padiph care se ggsea pe atunci la re§edinta sa din Brusa. . . . EXPEDITIA SULTANULUI BAIAZID I IN PARTILE TARII ROMANESTI (EFLAK)

Cel care era sapinul (hakim) Tariff Romgine§ti 12, un ghiaur cu apucg,turi rele, fiind atltat de batrinul nenorocit cgruia i se spunea goturum Vuk Brankovici. 7 2 februarie 1386 21 ianuarie 1387. 8 Djandarlizade Ali -paSa (m. 1406). °

o In textul acestei cronici nu apare termenul Eflak (adica in Tara Romaneasca"), ca in celelalte cronici. to Siruz: Serres, oral in Macedonia. 11 Cetruz: Kytros, ora* in apropiere de Salonic. 18 Mircea eel Batrin (1386- 1418).

KODJA HUSEIN

442

Baiazid 18 tii spre a indeplini planurile (tedbir) acestuia, a atacat tinuturile islamice 14. Indat/ ce aceast/ kttire a ajuns la urechile padiphului, an poruncit al porneascI spre Adrianopol. i, apoi, cu °stile Rumeliei i Anatoliei au mers pe malul fluviului Dun Area. De aici, trecind In partea Taxii Romane§ti, s-au razboit intr-un loc strimt (swab) 15 cu domnul Tarii Rom/ne§ti care era ghiaurul numit Mircea (Emirgi) 16. Intr-o or/ oastea diavoliceasa fiind Imprktiata, cea mai mare parte a fost ucisa. ei luat/ In robie. Capetenia lor, care era mai sus-numitul Mircea (Emirgi), reu§ind sa scape cu mii de vicle§uguri, a cerut ca vinovatia sa sA, fie iertata. Preafericitul sultan s-a Invoit, Ins/ cu obligatia ca sa, fie inapoiati tori robii (eFir) pe care acesta 91 b it luase din Wile islamice Qi s/ se mAreasc/ tributul salt (giziesini) 17 ; §i

a§a el §i-a pgstrat domnia Tarii Romane§ti (Eflak voivodaligini). Intre timp, auzindu-se c6, s-a r/sculat Karamanoglu, s-a dat iarki porunc/ de /ntoarcere. Aceste evenimente s-au IntImplat in anul 793 18. . Pe cind §ahul lumii era In Tara Romaneasa, Karamanoglu Ali-bei, alcind iarki tratatul de pace, a atacat pe nea§teptate pe muhafizul de Ankara.

.

97 a

LUPTA SULTANULUI BAIAZID CU CRAIUL UNGURESC

Pe cind sultanul Baiazid asedia Constantinopolul §i Imp/ratul bizantin cerea sprijinul cre§tinilor, craiul unguresc 19 fAcInd Intelegere cu ceilalti regi nenorociti (menhus), ghiaurii au venit pe drumul din Tara Romaneascg.

Ei an trecut apa Dun/rii 1i, cu un num/r de 130 000 de ostaki, au asediat cetatea Nicopol (Nikboli). Astfel, In anul 798 20, sultanul, parasind asedierea Constantinopolului, s-a Indreptat pentru a sca'pa Nicopolul. Oastea ghiaura era de dolla on mai mare ca cea islanded. .

13 Baiazid cel 8chiop, principe de Kastamonu ; de fapt, acum domnea fiul sau Isfendiar. 14 AdicA Imperiul otoman ; in alte cronici Kartn-ovast.

15 In alte cronici (Enveri, Nevi, Sa'adeddin), ca §1 la Leunclavius, este dat numcle

Arkasi, adica Arge§. 13 Emirgi : Mircea (cel Batr1n). 17 La Orudj qi In alte cronici haraci". 15 9 decembrie 1390 28 noiembrie 1391. " Sigismund de Luxemburg. 20 16 octombrie 1395 4 octombrie 1396.

BEDAI UL-VEKA1

PLECAREA LUI MUSA CELEBI IN PARTEA RUMELIEI

132a 132b

443

:

Isfediaroglu din

Ajungind la auzul voievodului Tarii Romanesti dorinta lui Musa Celebi de a trece in Rumelia, $i acesta (Mircea) fiind nemultumit de emirul Suleiman ci de faptele emirilor sai, a gasit foarte potrivita §i multumitoare aceastA trecere. Trimitind o scrisoare (mektub) lui Isfendiar, el (Mircea) i-a

facut cunoscut ca fi va fi recunoscator pentru trecerea lui Musa Celebi in Rumelia. De asemenea, scriind o scrisoare $i lui Musa Celebi, i-a jurat, zicindu-i : O data cu norocoasa to sosire iii voi preda intreaga mea avere ;ii am o EWA frumoasa ca luna, ea sa-ti fie sclava (djarie) iii iji vom sluji cu tot ce avem In Cara, cu avutii si cu oameni". Astfel, Isfendiar 21, la rindul sau, dupa ce i-a trimis stire dui Musa > gasindu-i vase, s-a ocupat

si de alte pregatiri Karamanoglu, de asemenea, gasind potrivite aceste masuri, 1-a trimis pe Musa Celebi la Isfendiar. De a BO, data, Isfendiar, facind tot ce este cu putinta si pregatind uneltele si proviziile care erau trebuincioase, 1-a trecut, cu toata, cinstea si toate onorurile cuvenite si cu vasele din trecatoarea Sinop (Sinob) ryt 1-a indreptat in Tara Romfineasca. Potrivit gindului lui Musa Celebi si dupa dorinta sa batind un vint prielnic, a facut ca in scurt timp el sa ajunga la hotarul Tatii Romfinesti. Domnul Tarii Romfinesti, intimpinindu-1 cu oaste in citeva locuri, §1 -a respectat fagaduiala. La acea granita aflindu.-se Rumelia, null dintre beii Rumeliei s-au grabit ofere supunerea si serviciile si devotamentul lor. INTGARCEREA EMIRULUI SULEIMAN IN RUMELIA

Clad a ajuns la auzul emirului Suleiman stirea desprea iesirea §i aparitia lui Musa Celebi in Rumelia si despre adunarea in jurul sau

a domnului Tariff Romfinesti, cu emiri, atunci predind tinutul sau vremelnic, Anatolia, stapinului sail, el s-a indreptat spre stapinirea sa adevarata, Rumelia, intorcindu-se la Adrianopol. Ali -pasa, care era calauza imparatiei, murise la Ankara 22. 136a 136b

. 21 Principe de Kastamonu. 92 La 18 decembrie 1406.

KODJA HUSEIN

444

139a

VICTORIA SULTANULUI MEHMED ASUPRA LUI MUSA, CARE A CAZUT

IN LUPTA. EXPLICAREA UNEI ALTE ISTORIOARE

140b

.

141a

a principii Karamanoglu 141b

Emirii din Rumelia, scirbindu -se de faptele emirului Suleiman, au facut Intelegere In taint qi an trimis de krtire lui Isfendiar. Ei 1-au rugat ca Musa Celebi st fie trimis In Rumelia. Dupa cum scriu unii, se spine ca In aceasta Intelegere Ali-paqa avea de asemenea un amestec. Isfendiar, la rindul sau, 1-a trimis pe Musa Celebi din Sinop, pe Mama Neagra, In

Tara Romineasca. Ajutat de un Ant prielnic, el a ajuns In scurt timp In Tara Romineasca, iar Mircea (Emirgi) voievod, domnul TArii Romane§ti, avind suparare pe emirul Suleiman, 1-a ajutat pe Musa en multa oaste §i, la cererea emirilor musulmani, 1-a trimis In Rumelia. Emirii, la rindul lor, IntImpinIndu-1 pe fiul de §ah (Fehzade), an venit la, Silistra. De acolo s-au Indreptat spre Adrianopol. Emirul Suleiman, Indata ce a luat cunoritinta, despre unirea lui Musa Celebi cu principele Tarii Romane§ti, a mers In grabs spre Adrianopol s-a a§ezat pe tronul sultanatului. . 144b

PLECAREA SULTANULUI SPRE A-L PEDEPSI PE FIUL FRATELUI SAU

Emirul Suleiman avea un fiu 23 pe care Il daduse cu oaste Imparatului (tekiir) din Istanbul 24. Intr-o alts istorioara se spune ca la moartea

tatalui sau, fugind, el ar fi plecat linga acest Imparat. Insa Impkatul avInd pact §i Intelegere cu sultanul Mehmed , 1-a alungat de ling&

el. Acesta, la rindul sau, ietlind din Istanbul, s-a dus la Kartn-Ovast ca sa mearga In Tara RomaneascI, dar acIngiii de Karin -Abad 1-au Impiedicat, IndreptIndu -1 spre Ianbolu. < Sultanul trimite oaste asupra lor. Orhan Celebi este prins

5i

i se scot ochii>.

146b EXPEDITIA SULTANULUI IN TARA ROMANEASCA $1 IN TARA UNGUREASCA.

Sultanul , dupg ce 1-a pedepsit pe Karamanoglu,

slobozinduli oastea sa s-a tutors la Brusa. Dupa, un timp, sultanul cel viteaz, auzind ca voievodul Tariff Romame§ti se Impotrive§te st 23 In cronica lui Mustafa Ali : Orhan. 24 AdicA din Bizant.

BEDA7 UL- VEKA'I

445

mai trimitg haraci, a dat firman pentru adunarea ostii qi, de asemenea, trimitin.d ilustrg poruncg beiului Isfendiar, principe de Kastamonu, i-a grgit : Sg vii to insuti sau s / -ti trimi i fiul ". Astfel fiind porunca, acesta 1-a trimis pe fiul sou, Kasim, cu o oaste desgvirsitg. De asemenea ¢i sultanul, in anul 819 25, trecind in partea Rumeliei, a onorat Adrianopolul. Apoi, an poposit pe tgrmul Dungrii. Din locul mai

sus-argtat, trimitindu-se oaste inlguntrul Tgrii Rom'anesti, el insusi (sultanul) a construit cetatea Giurgiu (Ierkoy 2°) 5i a reparat cetgtile numite Isaccea (Isakci) i Ieni-Sale. Cei care plecaserg in Tara Romaneascg intoreindu-se teferi fid sanatosi e i cu mult plean, au adus un mare numar de tineri (gilman) §i de sclave. Intro timp, domnul Tgrii Romlnesti 27, egindu-se 1i pocaindu-se,

147a

nu s-a argtat o$tii, ci s-a intarit in munti greu de strabgtut. Dupg ce tara i-a fost devastatg (harab), el a trimis o scrisoare de supunere cu scuze, impreung cu haraciul pe trei ani. De asemenea, a trimis impreung §i pe renumitul emir numit Minnet-bei 28 care fusese omul (havas) lui Musa Celebi $i care acum se ggsea pe ling/ dinsul. Trimitindu-1 pe acesta, 1-a rugat sa -i ierte acestuia pgcatele. Mgrinimosul sultan, la rindul sau, avind raft qi indurare fate de acesta, 1-a iertat, acordindu-i ca favoare jara sa. Tar el insusi s-a intors la easa Impargtiei. Dar inainte de a veni la Adrianopol, plecind la ungur ingiirii8), au cucerit cetatea Severin. Ghiaurul de ungur, disperat din cauza neputin'ei de a se apgra, a trimis cu daruri impgratesti (fahane) la Poarta fericirii trei beizadele ghiaure. .

148b

RASCOALA $EIHULUI BEDREDDIN $1 INLATURAREA ADEPTILOR SAI . 149a

Ridieindu-se din Iznik, el fugi la Isfendiar. Dar neputind sg stea nici la Kastamonu qi urcind intr-o corabie (ke;ii), a trecut prin Marea Neagrg In partea Tgrii Romanesti (Eflak yakasina). Avind prietenie cu. domnul Tgrii Romanesti, acesta 1-a intimpinat cu cinste i respect. Bedreddin a incheiat inteIegere cu domnul (mir) Tgrii Romanesti, cu glndul de a face nelegiuiri si fatarnicii. 25 1 martie 1416 17 februarie 1417. 26 Sau lerkokil. 27 Mircea cel BatrIn. 22 In alte cronici : Azeb-bei, Izzet-bei gi chiar Garib-bei.

KODJA HUSEIN

446

DESCRIEREA OMORIRII LUI MUSTAFA CEL RAUFACATOR

.

STAREA MAI SUS-NUMITULUI BEDREDDIN

Chad print ul Murad a obtinut victoria impotriva razvratitilor, sultanul a pornit o expeditie In partile Salonicului (Selanik). Neputind Ina cuceri

cetatea, an pustiit imprejurimile Salonicului i chid an ajuns cu o prad'a nenumarata In clmpia Serresului (Siruz), a sosit la ordia imparateasca §tirea despre rascoala lui Simavnaoglu Bedreddin Mahmud, care a fost pomenit mai sus. Mai sus-numitul, stringind in jurul sau din Tara Romaneasca o ceata de eretici (mule/aide) foarte fatarnici, datorita §oaptei diavolului 1i cu gindul la ocuparea sultanatului, venise Intr -un loc paduros

din apropiere de Deli-Orman 30, de lingtt vilaietul Silistra (Silistre). Pe discipolii i adeptii sai hi trimise in toate partile gi In Imprejurimile Rumeliei. 150b

.

i acest eveniment s-a intimplat pe la Inceputul anului 823 31. Dupa, aceasta sultanul Mehmed a mers Impotriva Tarii Romane§ti i, deoarece domnul Tarii Romane§ti fugise la craiul unguresc, s-au indreptat asupra ungurului. Mind ties surprin§i de iamb', ei deoarece sultanul cazuse de pe cal, au dat porunca sa se intoarca la Adrianopol. 151a 1NCURSIUNEA SULTANULUI IN TARA ROMANEASCA SI IN TARA UNGUREASCA

Mai inainte de aceasta s7a vorbit de supunerea domnului Tarii Roma-

ne§ti. Marele sultan fiind ocupat un timp la Brusa cu cladirea unei case de binefacere (imaret) i cu altele, a ajuns la auzul sultanului ca domnul Tarii Romfine§ti s-a razvratit din nou, devenind neascultator, ei ca a Incheiat intelegere cu craiul unguresc. Pentru ca acel ghiaur foarte fatarnic 29 Kara-Burun: promontoriul Stylarios, lIngal Izmir. 39 Deliorman.

81 823 (evail) = inceputul anului 1420. 82 Credem cA este vorba de expeditia din vara anului 1420, and a fost atacat Moldovei.

gl

sudul

BEDA'T UL-VEKA'I

447

a cracat tratatul (ahid) gi pactul (misak), In anul de mai sus (823) si-a pus In end sa meargA asupra lui §i s6, fact, un mare rkboi sfint. Stringind oastea de .Anatolia, cu ostile principilor de Karaman. gi Kastamonu, gi oastea de Rumelia, cu. toti conduatorii gi emirii for qi cu gaziii §i acIngiii si on toatA oastea de pedestrasi, au trecut pe fluviul Dunkea in partea Tkii Romanesti. i cucerind la inceput cet5,4ile Isaccea (Sakgi) §i Ieni- Sale $i Turgiin" §i Giurgiu (lerkokii,), an trimis Inl&untrul Tkii Romanesti o oaste numeroas6. Cln.d an Inceput sa devasteze i sa pustiasck domnul Tkii Romanesti 34, un raurac/tor, neputind s5, se Impotriveasca,

spahiilor lupt6tori pentru Islam, a plecat la hotarul unguresc cu end de ajutor i sprijin. Oastea islamica,, devastind i pustiind potrivit dorintei sale Tara Romaneasca,, aducea In fiecare zi la tabka sultanului sclavi §i tineri destoinici (gulam) §i zaherea fk5, socotealg, i avujii multe. ... Mamie sultan, rgzbunindu-se tare < pe domnul Tkii Roma, nesti>, a Indreptat oastea din expeditia dint& Impotriva Tarii Romanesti in expeditie asupra vestitei tki a ungurului. 5i dud an intrat In serhatul uaguresc, au. devastat $i an pustiit Intreg vilaietul care se afla In fata lor, omorin.d §i prinzInd robi, ineendiind i dArImInd. 151b

.

Craiul unguresc bucurindu-se, Impreun5, cu cel din Tara RomaneascA,

de nenorocirea sultanului, s-au raspIndit zi de zi stiri false si minciuni vorbe neadevgrate.

gi

INCEPUTUL EPOCH SULTANULUI MURAD AL II-lea

156b

161a

. INABUSIREA RASCOALEI LUI MUSTAFA CELEBI

161b 162a

:

In aceasta parte, padisahul mkind tinuturile Rumeliei, 1-a pus aici ea m-uhafiz pe Evrenosoglu, iar pe Firuzbei fAcIndu-1 " Turgdn : Turnu, adicil Turnu-Magurele. 34 Mihail sau Dan at II-lea.

448

KODJA HUSEIN

sg, stea la serhatul Tariff Romine§ti, el insu§i s-a repezit in goana calului kii in a noua zi a ajuns oastea la Iznik. 163a

SOSIREA DOMNULUI TARII ROMANE$TI $1 IERTAREA PACATELOR $1 GRE$ELILOR SALE

Pe dud marele sultan plecase ca s6-1 pedepsease& pe Isfendiar ", atunci Dracula, care era domnul Tarn Romanekiti, treeind

Dunarea, a devastat tinutul Silistrei. Dar indat6 ce s-a dat de tire despre rascoala sa, 1-au trimis pentru nimicire pe Firuzbeioglu Ali-bei ". Umilii de ghiauri neavind putere ca sa se ]upte §i ascunzindu-se In locuri de pindg, gaziii musulmani an devastat kii an pradat Tara Romaneasca, in alai hal, inch nu se poate arata. Padilahul, la rindul sgu, cu gindul de a face o expeditie in Tara RomaueascA, s-a indreptat din Anatolia spre Rumelia. Stringind §i facind rost de of}ti la Adrianopol gi raspindindu-se acest zvon, domnul Tgzii Romane§ti a venit cu doi fii ai sgi 371 cu haraciul

pe doi ani §i cu daruri frumoase, Inchinindu-se la Curtea padiphului. Cerind iertare kii aid pe unul din fill sg,i ca ostatec 38 vina lui a fost iertata. Obligindu-se ca in fiecare an all dea haraciul, i s-a lasat iargli domnia sa. In acest an, care era 827 392 Evrenosoglu Isa-bei a fost trimis s6, devasteze kti sa, prade tiara arngutilor. 173a

PLECAREA SULTANULUI IN UNGARIA

: 173h

Sultanul, de asemenea, mergind cu oastea de Rumelia §li en acingiii kii vAzind locurile de trecere fili muntii §i cimpiile sale, 1-a trimis pentru prada, §i devastare pe Evrenosoglu Ali-bei. Acesta, la rindul sga, in anul 840, trecind DunArea, a intrat prin fata Timi§oarei (Temepar) In tinutul

unguresc. Devastind §i prIdind timp de 40 de zile, an scos mult plean. .

Apoi s-a poruncit ca sa se porneasca o noua expeditie asupra ungurului. Treeind apa Dunarii prin fata Vidinului cu corabiile (ghemi), an " Principe de Kastamonu. " La 10 cronicari Mehmed-bei. 37 Radu si Vlad. " Pe Radu cel Frumos. " 5 decembrie 1423 22 noiembrie 1424.

BEDA'I UL-vEKA'I

44f)

pgitruns in vilaietul ungurese prin. Tara RomaneascA. Au poruncit ca expeditia sl fie In.dreptata spre Buda (Budun), capitala tArii ungureilti, .

In acest timp a venit §tirea c ghiaurii care an llamas la Akkerman,

au dat de veste lui Bogdan -oglu 77 a daca va veni pe neasteptate ii vor da cetatea. Cu aceast5, fIgkluia154 1-au fazut pe acest nenorocit sa

se ingimfeze. El, de asemenea, pregkind sari, a venit cu corgbille in apropiere de cetate. In timp ce unii dintre ghiauri intraserA, in cetate, iar

altii erau pe treptele sarilor, pazitorii cettii, fiind instiintati, an strigat deodata Mare-i Allah", ti an atacat cu sabiile. Dintra ghiaurii gasiti inrauntru §i in afara cetAtii, pe cei mai multi i-au trimis in focul infernului... Pe ce mai multi dintre cei care intrasera in cetate, facindu-i prizonieri, i-au trimis la Poarta fericirii. Chid aceastl ! imbucuratoare a fost adus6 la cunostinta sultanului cel cuceritor de OH, atunci 1-au Mout serdar peste oaste pe Ali-pa§a 78, beilerbei de Rumelia, §1 cu vitejii Si din Rumelia $i eiteva bulucuri din oastea de poart5, 1-au trimis in vilaietul Moldovei. Ali-pasa, irnpreun5, cu domnul Tariff Romfinesti 79, la 25 ale lunii Saban din 890 a intrat in Moldova. Multi dintre boierii (beii) Moldovei s-au supus, dar de urmele lui Bogdan -ogle nu an dat. Desi 1-au cantat,

totusi nu an putut da de el. In cele din urnal, cind s-a aflat a a fugit in vilaietul le§esc, an Mut incursiune in Moldova §i au luat prazi. Alipasa a plecat cu noroc, dupa, ce a luat a cincea parte. . A DOUA RASCOALA A DOMNULUI MOLDOVEI

Din partea Akkermanului si Chiliei an sosit stiri ingrijoratoare precum c5, domnul Moldovei, marele rgzvr5,tit, a venit cu multe arme buner

sub cetatea Akkermanului cu end sa o asedieze. Dar pUitorii cetatii s-au luptat si 1-au impiedicat. Frica §i groaza cuprinzind inimile ghiaurilor, ei au fugit lasin.d armele $i proviziile ling& cetate. Cind vestea acestei ras-

coale a domnului Moldovei a ajuns la urechile sultanului, el i-a acordat indat5, apeteniei de lupt6tori, Malkocioglu Bali-bei, eialetul Silistrei, dindu-i firman ca trecind Dungrea cu acingiii Rumeliei, sa devastezi din nou Cara Moldovei si, in caz ca va veni sus-numitul acela, sa to lupti 76 30 ianuaric 1484 17 ianuarie 1485. 77 Bogdan-00u : fiul moldoveanului", Stefan cel Mare. 79 Mihaloglu Ali-bei, serdar de acIngit. 79 Vlad Calugarul.

KQDJA HUSEIN

464

cu bravura". Acesta, la rindul sau, potrivit inaltului firman, adunind gaziii, a pornit cu end de razboi sfint (gihad). Intre timp insa iscoada moldoveanului, aflind despre aceasta, a dat de stire domnului sau. Acesta 342a la rindul sau, trimitind feriadcii de ajutor la craiul ungurului i leahului, le-a grait : .Astazi mie, iar mime voua". Regii ghiaurilor 1-au ajutat cu pedestrasi fi cu ca1areti. Cind Malkocioglu a ajuns cu gaziii sai In Moldova, an vazut ca ghiaurii nenorociti slut uniti pentru lupta. Prin grija lui Allah cel milostiv, an Inaintat citeva zile inlauntrul Moldovei cu end de a se razboi cu dusmanii. Au pradat si an devastat orasul sau numit Bolsa 8°

Dupa aceea, durindu-se un pod paste apa Prut (Berta), Malkocioglu a poposit acolo, iar pe spahii i-a trimis Inainte. Nevazlndu-i pe dusmani, ei s-au ingimfat gt n-au fost prevazatori. Clad iscoada dusmanului a vazut ca Malkocioglu s-a despartit de oaste, dusmanul s-a indreptat spre locul unde statea Malkocioglu. Ceata ghiaurilor repezindu-se in mare graba pentru a distruge oastea islamica, ei s-au razboit. Malkocioglu, facind potrivit zicalei razboi Inseamna siretenie", qi-a ascuns Intr-un loc o ceata de viteji gi gazii renumiDi, cu tobosarii i cu trimbitasii sai anume pregatiji, iar el insusi, cu un numar restrins, tragIndu-$i sabia, s-a opus

dusmanului. Incepind sa se lupte vitejeste, and s-a apropiat apusul soaxelui, au aparut deodata din locul in care se ascunsesera vitejii on sun,ete de tobe, trImbite si darabane si an inceput lupta si macelul. De asemenea, adunindu -se qi gaziii care se raspindisera, an depus o mare sfortare. Din grija lui Allah cel prea malt, dusmamii credintei, speriindu-se, si-au pierdut

puterea. N-a ramas pe loc nici a patra parte din ei ; ceilallii n-au putut sa-8i repeada sabia ; an tutors spatele Qi s-au imprastiat cu frica in suflet. In zorii zilei, clad Malkocioglu era iarasi pregatit pentru razboi, el a aflat de risipirea dusmanului. Cazind pe urmele lor, pe cei pe care i-au gasit i-au ajuns ¢i i-au nimicit. Inainte de toti Ins/ fugise chiar serdarul 342b ghiaurilor. De aceea scapase de laba de let a luptatorilor pentru Islam. De asemenea, s -au adunat it ceilalti gazii care se imprastiasera prin imprejurimi si an numarat lesurile de pe cimpul de lupta. Au gasit 1500 de ghiauri plecati In infern, iar din trupele luptatorilor pentru Islam an gasit numai 15 neferi plecati in rai. Apoi, Malkocioglu luind, pe malul Dunarii, a cincea parte din prada pentru norocosul sultan, i-a slobozit pe gazii. 80 Botta, Folta (?), probabil nicht.

BEDA'I UL-VF.KA'I

154b

355a

465

PLECAREA LUI BALI-BEI". PENTRU INLATURAREA TULBURARILOR DIN TARA

LWASCA

Padiphul cel rgt6cit al o§tii prior le§e§ti, care shit ghiaurii marilor vilaieturi ale slavilor (sakalibe) gi locuitorilor nordici, se Ingimfase din pricina mwrelui numgr de oameni §i. avutii. Sub motivul neatIrngrii ei au adunat osti cu gindul de a ataca Ohio islamice. Intr-una din lunile anului 902 82, avInd trecere prin Moldova, el a trimis ktire catre valiul 88 Moldovei 84 a oastea for purtgtoare de InfrIngeri

va trece prin Cara sa §i i-a cerut sa -i fie Insotitor §i cAlguzg. Domnul Moldovei, find tributar (haradjgiizar) §i de multe on vgzInd urmarile Impotrivirii sale fat/ de casa Osmang, era un om Intelept. *tiind

a fapta craiului lesesc este un act necugetat §i o nerozie, s-a gindit ca dad, li va Inggdui sa treacg , va cg1ca tratatul §i cg la urmg Cara sa Insg§i va fi distrusa. De aceea Intli 1-a sfgtuit cu prietenie pe craiul lesesc, §i desi s-a strgduit sa -1 linisteascg, totugi nu

a izbutit. VICLE$UGUL DOMNULUI (BAN) MOLDOVEI

In cele din urnag, domnul Moldovei, trimitInd o scrisoare (peigam) catre emirii serhatului islamic, i-a rugat pentru trimiterea unui sangeacbei care a ving In vilaietul Moldovei §i a tread, In avangarda o§tii. Atunci,

unul dintre emirii care se afla la acea granitg a intrat cu 600 de viteji Inarmati In Cara Moldovei. Domnul Moldovei, la rIndul sgu, Imbrgeind vreo 5 000 6 000 de oameni de-ai sgi cu vesmintele ostii de Rumelia 851 i-a Invatat ca, atunci clnd vor vedea oastea, leqeascg, sa scoatg sgbiile din teci si sa se repeadg asupra lor. Ace§tia, de asemenea, s-au ascuns 1ntr-un loc argtat de domnul Moldovei. Apoi, domnul de mad sus, prefgclndu-se a fuge Indlrgt de teams, a trimis fltire craiului le§esc, zielndu-i : Avanggrzile ostii osmane intrInd In Cara mea, pe urmele for vin In grabg si ceilalti. Sg trimiteti 5 000-6 000 de oameni Inarmati. AratIndu-le locul uncle se ggsese ei, a luam mgsuri bune". Craiul lesesc, la rindul au, a trimis, dupg cum a spur domnul Moldovei, vreo 5 000 6 000 de glaiauri ImbrIca,ti in zale. Avangarda le§eascg, calguzitg de domnul Moldovei, al Malkocioglu Bali-bei. 82 9 septembrie 1496 29 august 1497.

ea Valiu : guvernator ; aici in sens de domn". 84 Stefan cel Mere. d6 AdicA In uniforma turceascA. 80

- q. 48

KODJA HUSE7N

466

veni la faimoasa p/dure 861 atunci beii care erau in ascunzisuri, iesind din codru impreung cu vitejii moldoveni imbrAcati in vesminte rumeliote, si-au repezit caii asupra ghiaurilor Qi, dup6, obiceiul osm/nesc, au bgtut

tobele si au sunat din trimbite. Domnul Moldovei a fugit sr-mind : Eu nu am putere s, ma impotrivesc acestei osti". Cind ostasii lesi an vgzut aceasta, trupurile for an lost cuprinse de tremur ci limba for s-a bilblit ; s-au buimAcit cu totii, nestiind in ce parte sa fug/. Cind domnul Moldovei a vazut ca, ei an fugit cu frica in suflet $i ca slat strimtorati peste m/surA, a c/zut pe urmele lor. Acestia an strab/tut rauntii gi cirapiile. Cei mai multi dintre ei s-au impras-

tiat in acea tar/ str/ina. Mind urm/riti de avangarzile islamice, multi dintre ei an lost facuti prizonieri, iar multi altii an devenit bran sAbiilor. ScIpind vreo raie de ghiauri, ei an ajuns la oastea leseascI cu miff de necazuri si an dat de stire cg, oastea islamicA a pAtruns in Cara Moldovei.

Craiul cel At/en, simtind a din avangarda sa an Amiss prea putini oameni, a lost cuprins de groaz1 si, 15,sind poverile sale, a fugit cu mare grab/ si necIjit in tinuturile tariff sale. Se spune ca r/minind 20 000 de care cu vesminte gi unelte, acestea au intrat in. miinile avangArzilor islamice $i ale domnului Moldovei. Trimitind gonaci pe urmele cetei fugare, cei mai multi dintre cei care r/m/seserl in urm/ au lost facuti prizonieri, iar pe cei care s-au indirjit i-au trimis in adincul infernului. Cind o parte din prAzi, impreunA cu acei dintre prinsi care indipuserl in mina domnului 355b Moldovei, an lost trimise to Curtea fericirii, el a lost onorat pentru aceste servicii.

Prin daruirea unor lucruri si comori f/r/ socotealI, < domnul Moldovei> a lost onorat printre cei de o seam/ cu el ci cinstit din partea InaptrEtiet cu o bonetai aurita. (iiskiif). RAutatea craiului lecesc gi nerucinarea pe care o incercase mai susnumitul nu se puteau rasa aca. De aceea, pentru a se razbuna, mArele ph 1-a facut serdar peste oastea musulman/ pe Malkocioglu Bali-bei care era emir de gazii si stIpin al Silistrei. Chid acesta, trecind fluviul Dungrea cu 40 000 de calgreti alesi dintre gazii gi acingii, a intrat in *tam Moldovei, atunci beiul Moldovei a pregatit multe provizii (zad-ii-zevad) gi

apoi a indeplinit slujba de alluza,. Dup/ aceea, pregAtind vase, an

f /cut peste ele un pod puternic spre a trece apa Nistrului (Turla). Dupa, N Codrul Cosminului.

BEDA'I UL-VEICA'I

467

trecerea podului, timp de opt zile si opt nopji . . . 425a 393b

De asemenea si de la beii Tara Romfinesti (Eflak) 87 tiff Moldovei (Bogdan) 88 si de la beiul de Venedik 88 an sosit peschesuri nenumarate, pe ling4 haraciurile fixate.

87 Neagoe Basarab (1512-1521). 88 Bogdan al III-lea (cel Orb), (1504-1517). 89 Dubrovenedik, adica Baguio, care era tributara Portii.

XXIII

IBRAHIM PECEVI

Istoriograful otoman Ibrahim Pecevi, ill/scut In orlselul Pecs 1 din Ungaria In anul 1574 (982), ocupg, un loc de frunte In istoriografia otomanl. Din relatgrile sale personale, rezult1 a strganosii sg,i an fost asezati ca mici feudatari (timarioci) In Bosnia si apoi In Ungaria. Strg,bu-

nicul lui se numea Sara-Davud, iar mama sa, Ikea parte din cunoscuta familie Sokollu. Nu se =nose amginunte privind coparia lui Pecevi. Sc stie doar ca, ramInInd orfan la virsta de 14 ani, a vent la curtea unchiului sau Ferhad-pasa, guvernatorul Budei. Mai tIrziu, el apare In anturajul unei site rude de-a sa, Lala-Mehmed-pasa, Rugg, care a rganas timp de 15 ani. In anul 1593 (1002), intrmnd In armata a participat is o expeditie a vizirului Sinan-pasa. Cu aceastg ocazie a fost martor ocular al asediului cetAtii. Esztergom, al campaniei impotriva cetatii Agria (Egri) gi la asediul 1Qcalita ii Petrovaradin. In Cronica sa, (Tarih) Pecevi enum'arg, In mod cit se poate de amanunjit dreg6toriile pe care le-a ocupat, printre care si functia de defterdar de Timisoara. In 1641 (1051), fiind pus In retragere la cererea sa, a plecat is Buda. Restul zilelor si le-a petrecut la Buda si Pecs, local sau de nastere. Aici, Pecevi s-a consacrat 'operei sale istorice. Nu se cunoaste precis nici anul mortii sale, care trebuie sa,' se fi Intimplat In jurul lui 1650 (1060).

Inca din tinerete, Pecevi a avut o deosebitg, predilectie pentru istorie. Lucrarea sa intitulatg, Tarih-i Pecevi (Cronica lui Pecevi) trateaza evenimentele osmanlSilor Intre 1520-1639 (926-1049), adica, incepind cu Suleiman Magnificul gi pin6 is ultimii ani de domnie ai sultanului Murad al IV-lea. Trebuie subliniat a opera lui Pecevi se numarg, printre cele mai 1 De aid numele de Pecevi ; uneori apare sub forma turceascA de Pecelli, Pecevill sau Pecugli.

470

IBRAHIM PECEVI

pretioase izvoare otomane pentru anii 1520-1639. El este unul dintre primii istoriografi otomani care, pe ling/ documente tureesti, utilizeaz/ kii izvoare strain, in special maghiare. Printre acestea, merit/ sg, he pomenite in primul rind. operele istoriografilor N. v. Istvanffy(1622) kfi. K. He ltai (Cluj, 1575). Partea a doua a lucrarii sale prezintl un interes §i mai mare, deoarece descrie evenimente contemporane cu autorul, la multe din ele fiind chiar martor ocular. El §i-a dedicat opera lui Musa-pap, beilerbei de

Buda (1641-1644 / 1051 1054, a treia oars). Cronica lui Pecevi, scris/ Intr-o limb/ simpla, §i clarI, ne-a fost transmils/ printr-un mare num& de manuscrise p/strate in diverse biblioteci §ti ashive din Turcia kii Europa. Cu toate acestea, pin/ in prezent nu exist/ o editie critic/ a cronicii lui Pecevi, care a/ se bazeze pe manuscrisele existents. insa§i editia turceasc/ 2, din care s-au tradus extrasele ataturate, nu este complet/. Extrase privind Ungaria au fost facute de Imre Karacson §i publicate de Szekfu Gyula in Torok Tortenetirok..., vol. III (1566 1650),

Budapesta, 1916, p. 71 193. Opera lui Pecevi a fost continuat/ ping, la, 1650 de atre defterdarul iSlustaf a efendi din Belgrad (mss. Topkapl- Sarayi, Istanbul).

Bibliografie: 0. M., III, p. 32-33 ;

Fr. Kraelitz, Der Osmartische

Ilistoriker Ibrahim Pecevi, in Der Islam", VIII, p. 252-260 ; G. O. W., p. 192-195 ; E. I., III, p. 1108-1109 ; M. Sakir Olklitasir, Pecevi Ibrahim Efendi, in tYlkii", nr. 2, 1947, p. 6 ; N. Beldiceanu, Problema tratatelor Moldouei In lumina Cronicei lui Pecevi, In Balcania", V, 1, Bucuroti, MCMXLII, p. 394-408 ; S. Djikija, Ceeaeuus H6paxama Hetteeu o Ppyauu u Raexase .(Excerpta historiae Ibrahim Pdevi ad Georgiam et Caucasum pertinentia), Izdatelstvo Metinereba". Sumptibus Academiae Scientiarum Georgiae, Tbilisi, 1964, 64 p. (text turc) + 137 p. (text gruzin).

1 Tarih-i Peceul, sub red. Kemal Efendi, Istanbul, vol. I (1864 -1865 /1281),10+504 p. ; -vol. II (1866-1867/1283) 7+487 p.

TARIH (ed. Istanbul, vol. I, 1864-1865/1281; vol. II, 1866-1867/1283)

Volumul I 14

:

De asemenea Sinan-pa§a dud voie fatarilor, ace§tia an prgdat §i an robit toate tinuturile uwure§ti. El s-a Invoit sa fad, intr-o lung ceea ce craiul eel ratakit n-ar fi putut face en oastea sa In mai multi ani. Toatg raiaua fiind prklatg, foametea a cuprins intreaga Cara. Totodatg el a %cut ca Transilvania (Erdel), Moldova (Bogdan) §i Tara Romaneaseg (Eflak) sa se razvfateascg. Dad, s-ar explica toate acestea, vorba s-ar lungi

prea mult. ...C'ind rgposatul sultan Suleiman a fgcut prima expeditie la Buda, a supus Transilvania §i argtind prietenie preflcutg fatg de Tara Romaneaseg §i Moldova, acestea in 1-au ajutat pe craiul unguresc, iar el 1, cu ajutorul lui Allah, a obtinut biruinta §i a capgtat rename prin cucerirea tgrii ungure§ti. ...Sultanul Suleiman 11 pusese pe *ehabeddin-pa§a sa construiascg 15 o palancl la, Belgrad §i-1 trimisese sa fad, incursiune in tgrile ungure§ti. De asemenea, 11 pusese cg construiascg cetatea Giurgiu (Ierkeikii) din fata Rusciukului, despre care s-a vorbit in leggturg en cucerirea Semendriei. ...A ars cetatea Zennlin (Zeman) din fata Belgradului §i a luat haraci de la morile Belgradului. Din pricina rgzvrgtirii Tgrii Romaue§ti §i Moldovei 2 prIdgeiunile §i stricAciunile din ora§ele, tirgurile §i satele care se aflau pe malurile Dungrii s-au intins chiar ping In apropiere de Adrianopol. Toatg lumea a fost chinuitg §i a stat neputincioasg. De asemenea, pe celelalte tgrmuri (Anatolia) ivirea rebelilor (gelali) a fgeut sa se ating§, culmea neorinduielilor. Mare le vizir Mehmed-pa§a, eel care a luat Esztergomul, urmind pilda rarposatului padi§ah, a argtat mai lat prietenie prefgeutg fao de ghiaurul din Transilvania §i, in cele din urmg, I-a numit crai pe necredinciosul cu numele de Bocskai, cucerind Esztergomul in acel an binecuvintat. 16 Norocosul padi§ah (Suleiman), intorcindu-se biruitor de la Mohaci sgtul de rgzvrgtirile neleguitilor din jara Islavin3, a poruncit ca ace§tia sa fie atacati §i astfel a fost ucis acel ban rgu de gurg. .

1 Sultanul Suleiman Magnificul. 2 Autorul se refers la perioada de dupa domnia lui Suleiman Magnificul.

9 In alte tzvoare apare : Eflakin, Makin.

IBRAFUM PECEVI

472

.

Soko llu Mehmed-pasa era beilerbei cind a fost cucerit6 cetatea Timisoara (1552 / 959).

25

Gazi Hasan se trggea din mai sus-amintitul vilaiet Hertegovina

34-35

(Hersek). Mergind apoi pe rind in Arabia, in Egipt tii la lemon el a indeplinit

36

multa vreme dregatoria de spAtar (silahpor). Apoi devenind beilerbei de Timisoasa, a fost poreclit Gazi". Hadim plecind din dregAtoria de chehaia de Rumelia (Burnett kethudaligi), a trecui la, sangeacbeilic, dup& care a fost numit comandant (hakim) la Timisoara 9i apoi in Egipt....

69 CUCERIREA CETATILOR ISLANKEMEN (I SLANKOMAN) $1 GORNIC $1 OR$OVA ETC.

Aceste cuceriri au avut loc in anul 1521 (927) de catre lahiapapoglu giiciiik Bali-bei. .Dupa, aceea s-a pornit pentru prad6,, cu trupele de acingii, in partile Serem 4 ei Pojon 5. La aceast5, expeditie c6.16uzit6 de victoria, ceata acingiilor s-a impastit in don/ : o parte, sub comanda lui Mihaloglu

Mehmed-bei, trecind prin vilaietul Tariff Romanesti, a fost trimisa sa fad, prklAciuni prin tinuturile Transilvaniei $i prin imprejurimile iar cealaata parte, la rindul ei, a primit firman ca, sub comanda lui Omerbeioglu Hasan-bei, a fie impreung cu oastea imparAteascL De aceea,

ea a prgdat localitItile din imprejurimi. LUPTA DE LA MOHACI; TRADUCERE DIN CRONICA GHIAURA

108

.

Voievodul Transilvaniei, Ioan Zapolya 4, i se impotrivea in toate imprejurarile. Odatl, a ridiCat chiar toatI oastea sa, adicI tot poporul, pentru a-1 alunga. Dar oastea aceea fiind zdrobit6, dusMania lui crescuse si mai malt. Asa fiind, in anul 1526 (932), cind craiul avea 24 de ani, padisahul turcesc, sultanul Suleiman, a mers cu caste mare in Cara ungureascl. 4 Serem : Sirmium.

5 In text : Pojga, adicA Pozson (Pressburg), localitate In Slovacia. Ludovic al II-lea (1516-1526). 7 Vladislav al II-lea (1490-1516). e In text : Sapulat lanog.

TARM

473-

Pe atunci Istefan Bator 9 era Wan 10. Numele de i§pan se spune unui stApin

de posturi, cum ar fi chehaia (kethuda) pe Intreaga tar/. Acesta era voievodul Transilvaniei. Sus-numitul loan Zapolya era i§pan de Timipaza. Multe tinuturi (ducat) europene (Firenk), precum §i coroana mahiarl se aflau sub stApinirea, acestuia. . 109

De asemenea, sfetnicii sAi rai ii secaserA vistieria. NerAmin" indu-i mijloace de impotrivire §i putere, el a incercat sa is avutii doar din fun-

datiile pioase ale bisericilor din Cara sa. De aceea i-a insArcinat pe Mahadi Iasi° §i pe Gorandi .71fiklofi 11 sa pregAteascl o monetArie (darbhane) §i a spus ca ei sa plAteascl soldele acelora care vin la expeditie. a fost insArcinat sa adune bani 110 pentru ajutor de la cei instAriti din Transilvania §i de la, neamul evreiesc (yahudi taifesinden). Pe and fAcea aceste pregAtiri, an sosit scrisori de la Tomori Bal 12, voievodul Transilvaniei, in care se spunea ca padi§ahul turcesc s-a apropiat de Belgrad. Craiul, la rindul Oa, a trimis gcrisoare voievodului Transilvaniei pentru ca acesta, adunind toatl oastea sa, pe sakilii (7) sai, pe neme§ii sAi §i pe joldo§ii (joclof) sai, adiel pe lefegiii sal, sa meargA prin Timipara §i s& treacA in spatele turcilor. A dat poruna §i voievodului Tarii Romane§ti pentru ca acesta sa meargA cu oastea sa, fn tinuturile Traciei (Teradjya), unde se aflau bulgarii §i, cutreierind acele parti, sa, le pirjoleascA §i BA le devasteze, pentru ca turcul, ocupindu -se de

inlaturarea lui, sa nu Icin'a in aceste parti (in Ungaria), iar dad, va veni, Cara sa sa fie eel putin pustiitA. Dar pin& la aceste pregatiri a trecut destul timp. PregAtirile facute de Toroni 18 nu an folosit la nimic. .

El (Stefan Bathory) a trimis olaci dupg olaci la Than npolya (Sapulai lanof) ca s& vinA'cu oastea din Transilvania. A sosit mai Intii Andrei

Bathory cu o ceatl de osta§i. Sa-1 fi vAzut pe npolya 14 care a sosit cu 300 de cAlAreti, aducind

111

§i 1 200 de pedestra§i ! Din oastea Papei an venit 1 300 de pedestra§i ; 9 Este vorba fie de Stefan Bathory al II-lea, voievod Intre 1529 §i 1533, fie de Stefan Szaniszlofi Bithory, vicevoievod In 1521-1522.

10 'man: jupan. 11 12

Neidentificati.

Tomori Pali (Bal): Tomori Paull (cf. §i Thury, op. cit., II, p. 152-154).

Posibil sA fie o gre§eala de grafie. Probabil cA este vorba de Tomori. 14 In text : Zapulai. 19

IBRAHIM PECEVI

474

au mai venit si cei 4 000 de pedestrasi trimi§i de Papa de la Roma (Rim Papa). Era o oastea desavir§it5,. De asemenea §i de la Leah an venit 1 500 de pedestrasi; acestia, de asemenea, erau ostasi foarte bine pregAtiti. Totodat6 an venit cu osti si c5,peteniile (basbug) Agriei si Oradiei.

...Toti au fost de pArere sa plzeasca, riul Drava i sa nu ingkluie trecerea turcilor. Craiul 1-a numit si 1 -a trimis pe jupanul Bathory (Natory) In aceast& misiune. Deli era cam bolnav, totusi el a.rezistat. Desi < craiul>

i-a dat lui Bathory si ostasi, acestia nu s-au dus, deoarece legea for era ca s6 nu se despartar de steagul craiului. Pe trod ei Moan aceste pregatiri, le-a scApat din ming, §i. apa Drava . . 112

...In cele din urmI s-au adunat la Toroni 15. Deoarece nu sosiserl hie& voievodul Transilvaniei si oastea moat& §i de asemenea pentru c5, nu veniser5, ajutoare de la austrieci (Nernce) gi cehi, ei si-au pus intrebazea : Sa mergem asupra turcului sau sa ne Int oar cem ?" La acest sfat, Tomori B.al

a spus urmatoarele : SA ne luptam cu turcul ! Desi oastea turceascA este numeroaA, totusi slat foarte putini care se apropie de sabie". Toti demnitarii si ostasii au socotit aceasta, p6rere ca fiind bun5, si an hotkitt potrivit

acestei pkeri. Numai comandantul Oradiei (Varad), Birini Firenz (1) a r5spuns astfel : Vad c5, doriti s5, va luptati on turcul ; pin'a acum avem martiri ram* de sabia turcului cam 10 000 de cetasi. Acum numkul acestora se poate ridica la 20 000. Trimiteti-1 Indata, pe Stefan Bathory la Papa ca s5,-i treaca pe acesti 20 000 oameni In pomelnicele martirilor". De fapt, linga crai nu se aflau atunci mai mult de 20 000 de ostasi, char

dac5, ar fi fost numkati dup5, catastib 11 I

.

Chid s-a intimplat aceast5, nenorocire , voievodul Transilvaniei, loan Zapolya, se inca1zea la foe, impreun5, cu oastea sada Seghedin. El a§tepta clipa cind va pieri craiul Laiof (Ludovic al 11-lea) pentru ca el sl devinl crai In locul acestuia. Atunci ,

el a venit §i s-a Intilnit on padisahul fkl ca .oastea s5, stie ceva si s-a legat prin obligate asa cum clinele se leaga, cu ajutorul lantului. 134

.

is Poate fi citit

gl

: ltnga Tomori Par.

TARIE

475

139 ACEASTA EXPEDITIE STRALUCITA ESTE TRADUSA DIN CRONICA CRE$TINA

...In anul 1526 al nasterii lui Hristos (ha), voievodul Transilvaniei, Than (Ianof) npolya (Sapulayi) Rind acceptat la crhiia Budei de cgstre unii demnitari mai mici ai emirilor unguri, acesta a trecut la, scaunul .

Craiul Ferdinand, alungindu-1 din Buda pe craiul lams, a ocupat el Insusi Buda. ...Voievodul Ttansilvaniei, fugind de acolo, s-a dus in faro, leseasca. Sofia lui fiind de la lesi n, el avea acolo multe rude §i prieteni. El i-a poftit pe aceia dintre lesi care erau rude cu el, si pe aceia dintre maghiari, precum si pe nobilii ardeleni care 11 doreau pe el si a vorbit cu ei despre starea lui proprie. Tofi au c5,zut de acord BA, trimit5, solie sultanului Suleiman, fericitul padisah turcesc, tii s5, cear5, ajutor. Apoi 1-a trimis pe cel care era palatin-ul (balatinu0 vilaietului Transilvaniei, cu multe daruri si peschesuri. Acela, la rIndul sau, trecind Dunarea pe la Sinatra, a ajuns la, Poarta fericirii. : 141

Crai de Buda sI fie Ioan Zapolya. lar Ferdinand sg, iasa, din. Buda. Daca, se va Indirji, atunci in anul 'viitor m5, voi duce eu. Insumi §i -1 voi scoate

din Buda. Dug,' nu-1 voi g5,si la, Buda, ii voi gasi totusi la Viena, (Bedj)". Yn acelasi timp, el a mai poruncit : Zapulai lanos (loan npolya) s5, vin5, la sesul Mohaci cu toat5, oastea pe care o are ; data nu poate sA, ajunga la Mohaci 85, vin5, la Buda. Eu ii voi lndeplini orice dorin.f5, Eli voi Implini toate lipsurile pe care le are". L-a slatuit Insa s5, nu intIrzie deice. .

Inain.te ca toat5, oastea strin.s& de Ferdinand s5, patrun.da, in Viena,

sultanul Suleiman a sosit cu ienicerii Eii cu rnarele vizir Ibrahim-pasa. Apoi, potrivit poruncii padisahului Ioan Zapolya (Zapulai Ianof) a Inceput sa pregMeascA, caste si a venit la adunarea de la Liva (Lipova 7), Avea le Isabella, fiica regelui Sigismund I August al Poloniei. 17 Un sol en numele Johann Hobordansky este semnalat in anul 1520.

IBRAHIM PECEVI

476

ling& el doar 600 de oameni. Trimitind de acolo oameni in Cara 'was*. in Transilvania, precum §i la populatifle maghiare, i-a poftit la, el. .

loan Zapolya (Zapulai lanof), de asemenea, a venit cu 6 000 de osta§i unguri. El a pregatit §i multe daruri din pietre scumpe. . 144

De asemenea, acolo (la Viena) se aflau multe capetenii (kapuclan> Eli erau capudani renumiDi chiar Eli din Spania, viteji incercati in lupte. Da asemenea, 200 de osta§i din Tara Romaneasca, pazeau. podul. Dar turcii au

150

incendiat podul. Ins& capudanii de Pojon an scufundat una din corabiileturcului care venea din Aka 18 §i au ucis pe cei care se aflau intr-insa,. Totusi, neputindu-se impotrivi, an intrat in cetate. Intorcindu-se la Buda, sultanul 1-a incoronat pe craiul loan ¢i i-a inmlnat buzduganul de crai, acordind neatirnare intregii sale taxi. a adunat la divan pe toti aianii §i notabilii turcii Eli i-a spus lui (Zapolya) : Inaintea tuturor, tocmai pe capul tau a cIzut marele noroc, pentru ca te-ai ad6postit la mine §i mi-ai cerut ajutorul. Ori de cite on vei avea greutati, en nu to voi respinge. Acceptindn-te pe tine ca vecin, m-am ridicat impotriva dumanilor tai. Daca, vreunul nu ti se va supune, sl ma in§tiintezi pe mine Eli eu 4i voi veni de hac". .

151

DESCRIEREA AMANUNTITA A FELULUI /N CARE COROANA UNGUREASCA A AJUNS IN TEZAURUL FERICITULUI PADI$AH

Atunci chid beii unguri, adunindu-se, nu 1-au acceptat pe craiul lano§ numit de fericitul padiph la craiia Budei, mergind la Viena, ei an cerut la crane Budeipe craiul Ferdinand. Cel amintit mai sus, venind, 1-a scos pe craiul lano§ din Buda §i s-a mezat in scaunul craiei. Potrivit obiceiului, toti bell Eli demnitarii Baru, mergind la Ustuni- Belgrad, 1-au incoronat pe craiul Ferdinand Eli, acceptindu-1 drept crai, i s-au inchinat acestuia. ie Neidentificat.

TARIII

477

.

156 ASEDIEREA CRAIULUI 1ANO$ LA BUDA $1 SALVAREA LUI DE CATRE IAH1APA$AZADE

In anul 93710, and fericitul si generosul padisah a acordat crgiia Ungariei craiului halos, dindu-i totodatg $i coroana, s-au rgsculat toti acei de seama lui care li purtau dusmgnie. Dupg intoarcerea fericitului padisah, loan Zapolya i-a poftit la supunere pe emirii maghiari. ITnii s-au supus, iar altii nu. Dintre toti, nu i s-a supus TOrOk Balint (Terk Balind), ban de Szigetvar, care s-a rgzvratit, sem6nind saminta rgta'cirii si printre ceilalti maghiari. ... -.

200 INFRINGEREA LUI KOCIAN IVAN, BAN IN APROPIERE DE OSSEK $1 GURIAN 202

Sus-numitul Mehmed-bei 1 venind pe neasteptate din Volokvar cu alti emiri $i viteji §i ajunglndu -1 pe dusman, nu, i-a dat rAgaz $i nu 1-a inggduit sA, bath cetatea. Mai sus-argtatul

Mehmed-bei a mai luat o masurg potrivitA In sensul cg toti vlahii (Eflakan) kii oamenii curajo§i si luptgtorii, precum si dintre ceilalti razvrgtiti si rebeli, sg porneasa cu mule asupra dusmanului. . REZUMATUL EXPEDITIEI /MPARATE$TI IN MOLDOVA

204

10 safer cel norocos, anul 945 20 si pornirea. Cind sultanul Baiazid Vail 21, prea Inaltul Allah A-1 railostiveasa, a cucerit ceatile Chilia si Akkerman22, atunci a fost fixata si granita Intre 19 25 august 1530-14 august 1531. 20 8 iunie 1538. 21 Veli :

contemplatorul", porecla data sultanului Baiazid al II-lea (1481-1512).

21 In 1484.

IBRAHIM PECEVI

478

Moldova §i Wile islamice. Se hotaxise prin clauze ca, de atunci Inainte, s/ nu se tread, peste frontier/ §i moldoveanul s5,-§i trimit/ haraciul prev/zut prin leg/mint, in primul an cu oameni de Incredere, iar In anul urmittor s/ yin/ beiul Moldovei el insu§i pentru a-1 preda la tezaurul impiraitiei. In timpul vietii r/posatului, conditiile de mai sus au fost respectate, ins /, prin urcarea la tron a r/posatului sultan Se lim 222 s-au ivit Intimplirile din Arabia, Iran §i Anatolia (Rum) F,4i s-au depus sfortaxi marl §i indelungate pentru cucerirea Iranului (.111,zilbas) iili a Egiptului. Din aceast/ pricing, nu

s-a dat atentia cuvenita, prior moldovene§ti. In cele din urml, padicahul eel milostiv a terminat cu cucerirea prior Budei, precum §i cu supunerea tinuturilor Bagdadului §i Persiei (Adjem). Dar gindul c6, ghiaurii moldoveni 24 au nesocotit cu totul poruncile imp/r/te§ti, dar c/ nu se pot rascula §i rIzvrAti In mod fasti§, a prins rIdgeini In sufletul sultanului. Atunci, nespunind nimanui ceea ce &idea cu privire la acestea, el a poruncit sa, se fad, preg/tiri pentru expedijie. Mai intii, a dat o atentie

deosebita, flotei imperials qi dup/ ce a terminat sfort/rile In acest Bens, a§a cum se cuvine, au scos-o qi an trimis-o spre pIrtile du§manului. .

Apoi, sultanul cal miret a pornit cu glorie §i noroc, avind de data 2116

aeeasta ling/ el pe doi fii glorio§i, adic5, pe Selim sultanul §i Mehmed-han sultanul. In ziva de 20 ale lunii ar/tate 25 au facut o oprire imp/I./tease/ la Adriamopol. ...

207 RASPINDIREA TIRII DESPRE PLECAREA SULTANULUI IN PARTILE MOLDOVEI (KARA-BOGDAN)

Ping, atunci, mAria, sa padisahul, ocrotitor al califatului, procedind potrivit scumpului s/u euvint, nu d/duse Inc de §tire In ce parte va fi expedijia biruitoare. Dar cu Incepere de azi (20 safer 945/27 iulie 1538) fiind incredintat a expeditia va fi indreptat/ asupra Moldovei, an fost trimi§i ceau§i beilor de Silistra, Nicopol §i Vidin pentru a se construi un pod la locul numit Isaccea. De asemenea s-au trimis In toate partile olaci, Imputerniciti cu porunci ilustre, pentru a strings o§ti aducatoare de biruintl. 208 In ziva de 28 ale lunii mai sus-az/tate 26 pornindu-se cu noroc din Adria23 Selim I (1512-1520). 24 Pe atunci domn al Moldovei era Petru Rarq. 25 20 = 19 iunie 1538. 0 27 iunie 1538.

TARTE!

479

nopol, chid s-a ajuns la menzilul numit Sultan-Ceairi, a venit acolo un necredincios (bi-din) care era capugibaBiul beiului Moldovei, Petru voievod 27, impreunl cu afurisitul Ban taarnaci (terdjiintan) §i cu uncle daruri ale sale -§i, vazind ca aceast/ expeditie a sultannlui cel cuceritor se va face de bun-seam& asupra lui, s-a rugat sa i se ierte pleatele 1i, de asemenea, a cerut favor, afatind a de azi inainte el se va supune firmanului imparatese. Dorinta, for hind acceptatl pe deplin, a fost trimis, eu oamenii OA, Sinan Celebi, emeniul 28 de Caffa, care era un om priceput $i bun cunoseator al starii acelei tari 28. I s-a dat raspuns lui Petru ca i se vor ierta pacatele i greBelile din trecut dacl, de azi inainte, supunindu-se, va veni sa se inchine la Carina Curtii ocrotitoare a lumii gi I i va lua obligatia de a se inchina si de a se supune de acum incolo. Apoi, padigahul, nepoposind mai mult de doul zile intr-un menzil, in ziva de 22 ale lunii rebi-ul-evvel 88

209

Bi-a flout descinderea imparlteascl la schela Isaccea. Sangeacbeiul de Silistra terminasepodul si-1 construise atit de trainic, incit acesta nu poate fi asemanat cu alte poduri construise pia, cum. De asemenea, in nici o alts expeditie nu se mai adunase o oaste ca cea adunatti, pentru aceastl expeditie victorioasa. In eiteva zile trecindu-se podul, a sosit in acel be §i mai sus-amintitul Sinan Celebi care a flout cunoscut ca, intilnindu-1 pe acel afurisit in oraBul numit Tirgul Ia (Iac-Pazari), cind i-a adus la c-anoBtinta ce continea firmanul, caruia toatl lumea i se supune, acesta s-a impotrivit sa se supuna, ba dimpotriva, adunind o gramada de oBti, se pregatea sa nascoceascI fel de fel de vicleBuguri 1i uneltiri ca sa lupte i a nu a dat un rAspuns raultumitor. De acolo s-au oprit linga marele riu numit Prut (Beret). Maria sa chibzuitul vizir Liitfi-paga 31 a fost in.sareinat sa construlase& in acel loc un pod. Dindu-1 ga,ta in scurt timp, an inceput sa tread, zi si noapte oBtile victorioase. .

211 DELIMITAREA PAMINTURILOR CHIME' $1 AKKERMANULUI $I NUMIREA NOULUI VOIEVOD, PRECUM $1 FIXAREA TRIBUTULUI (GIZIE) DATORAT DE GHIAURII DIN MOLDOVA

In acest timp, afurisitul numit voievod al Moldovei se adapostise en multe mii de pagini in muntii gren de strabatut ai Botokia12 Petru Rarets.

28 In text emin : intendent. 22 Mind roman de origine. 8° 18 august 1538. 81 Liitfi-pa§a, autorul unei cronici otomane. Pe vremea expeditiei In Moldova, era all doilea vizir (vezi p. 233 din volumul de fat a).

480

IBRAHIM PECEVI

nilor 32. El facuse adhposturi In Imprejurimi ; de asemenea zaghzuise, cu diguri Inalte, drumurile si chile torentelor. El se hotaxise sa dea lupte In acel loc.

Dar fericitul padisah, ocrotitorul lumii, a dat porunch halebardierilor ostii din Tara Rouafineasch (Eflak), care 41 Insoteau, sa deschidh un drum larg fn acel loc, neinghduind ca oastea islamich FA fie Impiedicath In mersul ei. Astfel sand lucrhrile, afurisitul a apucat pe un drum necunoscut de oastea sa. Ostenii sad, de asemenea, Outbid sa -si scape familiile 1i copiii, au apucat fiecare pe alt tale. in timpul acela, orasul numit Ias-Pazari fiind incendiat, a fost daalmat pin& la pamint. Pentru urmaxirea mai sus-numitului afurisit (Petru) an fost numiti gazili din Semendria i o ceath din oastea tatareasch. Pornind de aid, padivahul a descins In orasul numit Suceava (Sidjay), capitala vilaietului mai sus-mentionat. Toata populatia orasului se

ascunsese de frica ostii islamice. Fericitul padisah, ocrotitorul lumii, acordind iertare Intregii populatii a Moldovei, a dat firman ca In timp de patru zile toti bell 1i beizdadelele si marile fete bisericesti Eii chlughril, precum Qt preotii sa vin la Curtea cea ocrotitoare a lumii. Mind anuntat ca In seraiul din orasul mai sus-amintit al rebelului fugarului Petru voievod se aflh ingropath comoara sa nesfirsith, padisahul 1-a Inshrcinat pe marele mirahor 38 Hasan-aga sa sape locurile uncle se bhnuia

212 a ar fi tezaurul acestuia §i s-au descoperit : argint 1i aur de diferite feluri 1i cruci Impodobite i mestesugit lucrate, suliti, shbii si cruciulite bhtute In aur, evanghelii Impodobite cu aur, mgrfuri de toate felurile, obiecte scumpe, precum i postavuri. Aceste obiecte dephseau orice inchipuire si socotealh. Toate an fost retinute pentru tezaurul imphfatesc. Boierii din Moldova, beii 1i ceilalti notabili ai thrii, care s-au supus, adunindu -se lingh alaiul Imphratesc, an arltat ascultare i an declarat a se vor supune orichrui firman dat din partea Imphatiei $i, inchinIndu-se in fata tuturor crucilor mars i mici, s-au rugat atunci sa be fie numit ca voievod Cetne 342 fiul voievodului Istefan ". LuInd haraciul asupra sa, domnia a fost aeondata acestuia. in ce priveste hotarul cetatilor, care este de obicei motiv de gliceavh, s-a desphrtit o portiune de panfint din vilaietul Intins al Moldovei rji s-a stabilit o granith precish, Incepind din fata orasului Fhlciu (Pita) din partea Akkermanului de pe ling& sus-amintita aph (Prat) 1i ping, la apa Nistru (Turla). S-au sorb acte cu conditii 1i obligatfi potrivit chrora de cele douh parti ale acelui hotar stabilit se vor construi douh cethti puternice, iar 3' In text : Polfart.

as Mirahor (emir-I ahor): corals impAratesc, cApetenia grajdurilor. " Stefan LAcustA. Ct. p. 412, n. 74. 32

Lef an cel Mare.

TARIEI

:13

481

voievodul nu se va opune niciunui firman dat prin alte porunci $i, la fie-, care doi ani, voievodul va veni el inausi la, Poarta fericirii cu haraciul tariff. Dindu-i-se in mina, un ilustru berat, potrivit vechiului obicei osmanesc, el a lost imbracat cu burca (biirk) 8i cu boneta (iiekiif) aurita,, precum $i cu hilat stralucitor. Tot dupa, vechiul obicei, el a lost asezat ca bei, cu tobe (tabl), timbale (nakkare) 51 cu steag (alem), in orasul Suceava (Siindjav), capitala vilaietului Moldovei. In ziva aceia, vilaietul Moldovei. a intrat sub stapinirea tkilor osmane. In acel loc dindu-se invoire ostii tataresti sa, se intoarca in Cara ei, hanul a venit cu toti notabilii ii oamenii sai renu. miti, fiind onorat gi cinstit cu hilate stralucitoare si a lost trimis in capitals tkii sale cu mari onoruri, ma cum i se cuvine. De asemenea solului ratacitului crai lesesc 369 care venise Inca, inainte si se afla la oastea impkateasca, dindu-i-se scrisoare impkateasca, (name-i humaiun), a lost trimis la, craiul sam. Fanuindu-se ca voievodul Moldovei 37,

care fugise, s-ar fi this in pktile Budei, s-a trimis craiului de Buda, loan Zapolya (Zapulai Ianof), prin ceaus, o scrisoare imparateasca, pentru a-I prinde pe acesta, 38. Pe urma,, in ziva, de 28 ale lunii. rebi-ul-ahir 399 s-au

intors de is Suceava la podul impkatesc construit linga, Isaccea. Acolo asteptau olaci sositi de la, flota imparateasca, Ai din alte taxi ale impara,tiei padisahului. Ei an adus multe stiri imbucuratoare. De aid, in ziva de 29 ale lunii djuma,di-ul-evve14° s-a ajuns la Adrianopol, resedinta, califului Islamic. .

25 safer, anul 94841. Clnd, cu ajutorul lui Allah, a lost cucerita cetatea

Buda, craiia, Transilvaniei a lost a,cordata, craiului Ia,nos, ban al Transilvaniei.

228

. .

Fericitul padisah, dorind s-o multumeasca iii dorinta ei fiind domnia Transilvaniei, a dat firman ca ea sa alba grija, de starea, tkii pin.6 ce va creste loan Sigismund (Simon /anof), fiul ei offal', care abia se nascuse.. Unii dintre emirii chibzuiti trebuiau sa-i fie intendenti gi sfetnici, Apoi, 38 Erast Kretkowski, castelan de Bresk, solul lul Sigismund I. 37 Petru Rares. 34 Pe Petru Rarer. 33 23 septembrie . -40 23 octombrie . 41 20 lunie 1541.

81 o 43

IBRAHIM PECEVI

482

plecind din Buda cu toat6, averea, cu tot alaiul si cu tot ce aveau, ei au pornit spre c,et/tile Transilvaniei. 230

...In cronicile crestine s-a scris ca fericitul padisah a descins In sesul vechii Buda si a trimis multe daruri craiesei §i fiului de crai (Ioan Sigismund) : mai Intli trei cai cu harnasament stralucitor si cu lanturi de aur, trei hilaturi scumpe $i aurite, buzdugan (topaz) gi spadl ImpodobitI si

alte lucruri Imparnesti tot atit de valoroase. CrIiesei i-au trimis male

231

prejioase, inele Impodobite In Intregime cu aur si smarald. De asemenea, la a,cea,st6, expeditie victorioasg, erau de fat5, $i fiii sahului : Se lim-sultan tai Baiazid-sultan. Din partea for de asemenea s-au trimis alte daruri. Toate acestea an fost duse de ceausbasI Ali-aga. Spun Ind ca fericitul padisah, ocrotitorul lumii, urea sa vada, pe fiul craiului, el a cerut ca acesta s6i, fie trimis la sultan. Femeia sovtiia, dar sfetnicii ei i-au spus ca nu se poate sg, nu-1 trimit6. Apoi, toti capudanii i beii de Buda, precum si reprezentantii (viikeld) fiului de crai, care se aflau ling6, el, trecInd Inaintea, lui, au pornit spre alaiul ImpkAtesc. .

In timpul acesta a vent un sol renumit din partea craiului Ferdinand, aducInd cu el si multe daruri. El a cerut ca In caz el se acord5, Buda

craiului lanos, acesta 0, le dea haraci. . 232

Defterdarul si nisangi pasa au adus craiesei un act de tratat Impodobit cu aur si cu pietre scumpe. In acest act, padisahul Iii dgdea cuvIntul cal In momentul dud fiul ei va atinge virsta majoratului, tot lui i se va acorda craiia. ... ANUL 1542 (949). ASEDIEREA CETATII PESTA SI UCIDEREA LUI KARA-HERSEK 42 I INFRINGEREA 0$T11 GHIAURE .

41 Kara-Hersek : Hertogul cel Negru", Ioachim, duce de Brandenburg (cf. J. Thury, op. cit.. II, p. 31, nota 1).

TABIH

483

239 CRONICILE CRE5TINE AU SCRIS IN FELUL URMATOR DESPRE TRIMITEREA DE 05TI ISLAMICE LA BUDA :

...Craiul loan Zapolya era crai de Buda, fiind InscAunat de fericitul padi§ah. In clipa dud §i-a pus capul pe perna mortii, el a adunat pe toti Manii emirilor maghiari In cetatea Sebe§. 240

241

242 246

.

In acele zile a venit toile din partea padigahului cel fericit comandan.tul Pecs §i a vorbit despre multe promisiuni §i favoruri ale padi§ahului. El a adus §i a predat beratul de craiie, precum §1 buzduganul de crIiie, trinaise din partea padisahului pentru acel micu.t fiu de crai. se mai afla doar o parte dintr-o mare cupola,. anul 1027 84 prin pairtile Akkermanului

Deasupra ei SO vedeau nista litere groase (hatt-i geli)

se gAseau mOrminte

frumoase, iar restul era d'arimat Eu am vaaut eu oehii mei a, din cauza rgatItilor orgoliosului Timur, din atltea sate si orase nu raangseserl decit urme

. .

Volumul al II-lea IVIAFiELE VIZIR KODJA SINAN-PASA 55 16

Dup/ eueerirea eetAtilor lanik, Tata, Papa si Samartin 88 devenind din nou serdar, el a mere impotriva Tarii Romanesti (Eflak) cea neasculVatoaxe (ak), dar s-a tutors invins. Cu ajutorul lui Allah, toate vor fi arAtate in' hmauunt la locul lor. . . MARELE VIZIR FERHAD-PASA 87

10

Cind Sinan-pasa a fost numit serdar impotriva Ungariei, el a devenit loetiitorul (kaimakam) aeestuia. In vremea aceea, avind loe urcarea pe tron a sultanului Melimedhan 887 el a devenit iarAsi mare vizir 89 §i pe dud fusese numit serdai impo84 29 decembrie 1617 18 decembrie 1618. 85* Sinan-pa§a, al treilea mare vizir otoman cu acest nume ; era albanez de origine. A lost

de cinci on mare vizir intre anii 1580 gi 1596 (988- 1004). 88 Cetati in Ungaria gi Slovacia. 87 Ferhad-pa§a, de origine albanez, a lost de douli or! mare vizir Intre 1590 0 1596 (999-1003). 88 La 27 ianuarie 1595. 89 Ferhad-pap, a doua oars mare vizir : februarieiulie 1595.

IBRAHIM PECEVI

494

triva Taxii Romanetiti cea neascultatoare, sosind Sinan-paksa, acesta a trecut la locul sga §i ca mare vizir tli ca mare serdar. Pentru omorirea acestuia (a lui Ferhad-pasa) a fost trimis un om cu o ilustra, porunca. 71

. .

Inainte de toate, se trimit oameni de Incredere la hanul din Crimeia ()Brim) 99, §i fierifului de Mecca, In wail Implrati ai Indiei, Persiei, §i ranfaatorului numit cezar 91, marele Impg,rat al pacato§ilor de ghiauri In Roma (Rum), in craii Frantei (Franca) §4i Venetiei §i in voievodul Transilvaniei 92 kii la emirii din Moldova 0 §i Tara RomaneascA 94 §i Raguza, (Dubrovenedik), . . . precum tii in suveranii Alepului, Siriei, Bagdadului, Diarbekirului, Basrei §i altor supu§i ai padiphului... 75 ACORDAREA MARELUI VIZIRAT LUI SIAVU$-PASA 99 I TRIMITEREA OSTI I DIN DE$T-I KIPCEAK LA DEMIR-KAPU 96 . 79 POVESTIRE DESPRE MOARTEA STAPINULUI (HAKIM)" DE SILISTRA, IAKUB-

BEI, V DESPRE INFRINGEREA CqIII SALE .

In clipa aceea, cItiva nelegiuiti (bi-din) dintre ereticii 98 din Dobrogea mergind la Rustem- han99, i-au dat vestea Imbucuratoare despre moartea beiului, precum kii a alaibeiului. Atunci, ereticii 100, Intorcindu-se, i-au InfrInt pe musulmani. . 9° Mehmed-Ghirai al II-lea, fiul lui Devlet-Ghirai (1577-1584/985-992). 91 Rudolf al II-lea, Imptiratul Austriei. 91 Sigismund Bathory. 0 Iancu Sasul, fiul lui Petru Rare§ (21 noiembrie 1579 august 1582). 96 Mihnea Turcitul, fiul lui Alexandru al II-lea (25 iulie 1577-1583). 95 SiaVu§pa§a, de origine croat, a fost de trei on mare vizir, Intre anii 1582 (990- 1001). 96 Poarta de Fier", localitate in Transcaucazia. 99 Hakim: aid in sens de conducAtor de oaste, comandant de cetate. 59 Ktztlba?, denumiti asa dupA bonetele ro§ii pe care be purtau. 99 Capetenia o§tii persane. 100 Peron.

§i 1593

TARM 80

495

LUPTA LUI OSMAN-PASA 1133 CU IMAM-KULU $I INFRINGEREA ACESTUIA

In 18 rebi din anul 991 102, acei din oastea Silistrei care au scApa,t, din lupta de mai sus an vent la Osman-pap care, adunind 9i restul ostii islamice, i-a lini§tit 9i i-a atras spre el. . 125

.

DESCRIEREA CELEI DE A DOUA EXPEDITII IMPOTRIVA GHIAURILOR

Primavara, o dath cu aparitia florilor, el (Derviq Hasan-pafia) a Inceput sa adune oaste. El a alc6tuit o oaste mare, strIngind din Bosnia pe timaxioti 9i pe zaimi, pe emirii maziliti 9i pe cei care se anal' In posturi, precum 9i pe neferii §i pe agalele ceatilor de serhat tii chiar raiaua valaha, (Eflakan re'ayasin) 1°6.

.

INFRINGEREA $1 INECAREA LUI HASAN-PASA

128

Sinan-paria i-a dat lui Hasan-pasa Timipara, iar pe fiul s6u < Mehmed-pap > 1-a numit In Rumelia. . . .

129

. . . In vremea aceea, Hasan-pakia luase cuno§tintI despre sosirea taberei ghiaurilor Intr -un loc apropiat. Generalul croat (Hirvat djenerali) §i blestematui de ban de Erdelik 107, depunind toate sfort6rile, aduseser1 cu ei pe toti purt6torii de sgbii 9i toast/ raiaua care era sub stlpinirea lor. Primind ajutor si de la austrieci, ei an mers asupra ostii turce§ti care,

neputind rezista, a fost infrint6. Sosind la podul construit, din cauza inva1ma'4elii din oaste trecerea nu a fost cu putint/ si multi s-au inecat 148

POVESTIRE DESPRE INTILNIREA CUCERITORULUI DE TARI, HANUL TATARESC"3, CU OASTEA ISLAMICA.

.

Se poveste§te c In e;cpeditia Impotriva Moldovei (Kara-Eflak seferinde 100), gloriosul han110 salutIndu-1 pe raposatul gazi sultan Suleiman101

109 108

Mare vizir In : decembrie 1584 14 mai 1583. Fortareata In Bosnia.

decembrie 1585 (990 993).

104 Cetatea Nola"; probabil Nova Palanca.

7 octombrie 1592. Este vorba de vlahii din sudul Dunetrii. 107 Localitate In Bosnia sau ban de Ardeal (Erdel) (?). 109 Gazi-Ghiral al II-lea, fiul lui Devlet-Ghirai (1588-1607/996-1016). 109 Este vorba de expeditia Impotriva Moldovei din 1538/945. Pecevi nume§te aid Moldova Kara-Eflak In loc de Kara-Bogdan. 110 Sahib-Ghirai I (1532-1551). 105

104

19 octombrie 1591

IBRAHIM PECEVI

496

han 111, ei an eglatorit mergind scar/ linga scars, Intr-un loe apropiat de oastea Imparateasca. Apoi, salutindu-1 din nou, s-a !tutors la menzilul sau. . 152

SOSIREA OAMENILOR VICLEANULUI MIHAI, VOIEVOD AL TARII ROMANE$TI 112, $1 PRIMIREA HARACIULUI

Voievozii Wail Itomane§ti dadeau din trecut cai (barghir) pentru tunurile necesare expeditiilor Imparate§ti. De asemenea §i de astadata, pe vremea expeditiei asupra cetatii Vesprem (Besprim), de§i el (Mihai Viteazul). trimisese 200 300 de cai, totu§i din partea vizirului eel merituos 113 pleca-

sera din Belgrad, din nou, oameni spre a cere cai §i a procura bani (hazinc). Dar pentru ca nu reu§ise ca ace§ti cai sa soseasca inainte de pleca.

rea lui din Belgrad, el meritase mustrare

§i pedeapsa. Oamenii sai an sosit In §esul lanlk, aductnd un numar de vreo 400 de cai, banii (hazine) pentru care se angajase, precum §i ni§te daruri ce Se cuveneau. Deoarece oameni nu sOsisera la timp, dupa ce an fost ocaritti, ei au fost dui pe eimpul de osInda. Mehmed-pasa, fiul 114, aflindu-se in acel loc, i-a scapat de la moarte cu miff de rugaminti §i recuno§tinte. Dar, refuzind darurile lui , el a graft : In§allah ! U5 dupa aceasta , prima noastra expeditie va fi Impotriva Tariff Romane§ti. De ce trebuie ca Cara padi§ahului sa fig

data unor ghiauri nepasatori §i fara de lege I". Spunind astfel, el a amenintat cu oprire §i inchisoare pe oameni 153

care venisera ; apoi, slobozindu-i la Belgrad, i-a trimis cu o ilustra porunca, aspra §i stra§nica, In acest Bens -.

Ratacitul de Mihai era Ins un ghiaur nenorooit (bedhal) ; el tie pregatise §1 era pornit pentru rascoala. and a primit aeeasta dojaug din partea serdarului, el a ridicat numaidecit steagul rascoalei §i i-a nimicit pe musulmanii care se gaseau In Tara RomAneasca. Cu ajutorul lui Allah se va povesti In continuare tot ce a flout el . m Suleiman Magnificul (1520-1566). 115 Mihai Viteazul.

115 Mare vizir era Sinan-papa (1580-1596), care conduced operatiunile militare de la frontiera Ungariei Impotriva Austriei. 114 Mehmed-pasa, fiul luf Sinan-papa ; a fost Intre altele $i beilerbei de Rumelia, alternind

cu Hasan-pasa, fiul lui Sokollu Mehmed-pasa. 115 Dadi vrea Allah'", urarea obisnuitii a musulmanilor.

TABIH

497

1003 114

156

158

DESPRE UNELE MASURI NECHIBZUITE ALE SERDARULUI $1 CHIAR DESCRIEREA GRE$ELILOR $1 A CUSURURILOR SALE

...

De asemenea, nearkind prietenie fatrti de voievozii Tariff Roma, nesti si Moldovei, el a Mout ca ace§tia 117 sit se rascoale. Totodatg, despre

multe alte masuri proaste de ale sale nu s-a §tiut atunci. Ele au ietlit la ivealg mai tirziu $i dad, le-am descrie pe toate din amktunt, am Luigi prea mult povestirea. De asemenea este cunoscut faptul c6, prelungirea expeditiilor a fost urmarea m6surilor sale nechibzuite. La temelia tuturor se afla faptul ca raiaua nu era ocrotita, §1 ca ghiaurii obtineau victorii in toate profile. In cele din urm6 s-a incheiat totukii pace (sulh), dar nu potrivit cu onoarea Islamului. RASCOALA VOIEVODULUI MOLDOVEI1" $1 MOARTEA CA UN MARTIR A LUI MUSTAFA-PA$A 119

Cind s-au hotarit expeditiile ungure§ti, eel care era cezarul 120 a trimis scrisori (name) c6,tre to ti emirii ghiauri din imprejurimi. Mai cu. seams Papa de la Roma (Rim Papa) 1211 eel fgrA, de lege, care era capul tuturor r6utA4ilor, scriind diferite scrisori pline de uneltiri i speriindu-le in toate felurile, a indemnat popoarele cregtine 81 se uneascA intro ele. De aceea, Transilvania, Tara Romaneascl §i Moldova, unindu-se si intelegindu-se Intre ele, an hotArit 86, se rAscoale. Ele an inceput sa atace tirgurile si satele aflate pe malul Dunkii. Pe vremea aceea, voievodul Moldovei era unul pus de Sinan-pa§a. Ferhad-pala, hotkind mazilirea acestuia, a dat locul sau unui tink dintre

beizadelele Moldovei. Acest tink crescuse chiar la Curtea (hazine) lui Ferhad §i, dupa pkerea unora, imbratirlase si islamismul. De asemenea, s-ar pntea ca din pricina 16,comiei sale ticaloase, el (Ferhad-pa§a) s6 fi consimtit la trecerea lui la islamism. §i in sfirgit, dupg, toate acestea, potrivit obiceiului, Bind pe ling% noul voievod un capagiba§i, un iskemle si un ceau§, 1-a trimis in 1" Muharrem 1003 = 16 septembrie 15 octombrie 1594. 1" Mihai Viteazul st Aron Tiranul. 1" Aron Tiranul (12 octombrie 1592 3 mai 1595). 1" Mustafa-papa, fost beilerbei de Maras (Asia Mica). 122 Imparatul Austria, Rudolf (1572-1612). 121 Papa Grigore al XIII-lea (Clement al VIII-lea) (1592-1605). 32 - C. 43

IBRAHIM PECEVI

498

Moldova. Dar fostul voievod (mir) 122, razvratindu-se, i-a trimis inapoi pe cei care venisera. Atunci ace§tia au cerut ajutor de la Poarta. A fost numit cu o ceata, de osta§i, Mustafa-pap care fusese mazilit din Mara§ §i care fusese beilerbei, cu functia de chehaia al marelui vizir Sinan-pa§a. Fusesera trimi§i de asemenea §i uncle agale ale sale (ale lui

Sinan-pa§a) care posedau zeamete marl, ca sa scape de plata unor dari pentru care li se daduse firman. Cind ace§tia au ajuns acolo, gloriosul han, adica Gazi Ghirai, se Intorcea din expeditia din lanik §i venise in apropiere de acel loc. Ei nu 1-au a§teptat pe han §i nici nu i-au cerut ajutorul. Cum au ajuns insa in Moldova, ei au fost infrinti. Beilerbeiul (mirimiran) a fost ucis §i cea mai mare parte din oastea aleasa, care se gasea ling el, a fost nimicita §i nmilita. Dupa aceea rascoalele for s-au intarit din zi in zi. 159 ADEVARUL DESPRE RASCOALA RATACITULUI DE MIHAL (MIHAI VITEAZUL)

In anul 1003 123 cind umilul de mine 124 cram defterdar de Dunk() 125,

am fost oaspete Intr -un orkel din Dobrogea (Dobridje) cu nnmele de Pazargik care fusese mai Inainte un sat. Cadiul de acolo era un om batrin, caruia i se spunea .Ali-Djan efendi. Acesta, venind, s-a intilnit cu mine. In timpul convorbirii, el a povestit astfel despre patania pe care a avut-o

cu ratacitul de Mihai : Creditorii ratacitului de Mihai din Bucure§ti (Biikref), capitala beilor Taxii Romane§ti, poate erau mai mult de patru mu de oameni. Cei mai multi dintre ace§tia erau ieniceri §i mai mari ai o§tirii. In fiecare zi, ei mergeau asupra nelegiuitului mai sus-aratat §i 160

aruncau pietre In sarai 126, caruia in limba for Ii spuneau Xnrta127, §1 dart-

man diferite parti ale acestuia. Ei puneau mina pe ce apucau, Ii bateau pe oamenii aflati la poarta sa §i Ii raneau. Toti ace§tia 11 saturasera de viata,

pe afurisitul de Mihai. Intr-o zi el i-a strins §i le-a zis : Dad, ma omoriti, veti pierde §i ultima voastra avere. Ascultati de mine §i intelegeti ceea ce vti spun eu. Tinuturile Tarii Romame§ti slut impartite In radiate 122. Mergeti ettiva, oameni pe ling& omul men din fiecare cadiat tii aduceti avutia incasata. Apoi luati din ea partea care vi se cuvine". In sfir§it, dupa multa gilceava Aron Tiranul. 1" 16 septembrie 1594 5 octombrie 1595. 1" AdicA cronicarul Pecevi. 125 In text : Tuna defterdart. Defterdaritcul de Duniire a fost infiintat, probabil, pe vremea lui Suleiman Magnificul. 125 Palatul domnesc. 122 Curtea" domneascA. 122

125

In text : Kadtltk, aid in sens de Jude(.

TAB

4913

si Indaratnicie, i-a convins. In felul acesta, a ales dintre ei vreo 500 de oameni. El a luat aceasta masura numai ca sa, scape timp de citeva zile de apasarea lor. Dupa ce an trecut citeva zile, adunind bunuri, ei s -au intors. Dar, de

data aceasta, lucrurile nu erau indeajuns pentru toata datoria. Atunci el le-a spus : Sa facem mai batii socoteala datoriei noastre $i apoi, potrivit banilor, sa-i 1mpartim dupa cum se cuvine fiecaruia". Dupa o lungs impotrivire, an cazut la in.voiala qi Cu aceasta. Acura, pentru socotirea < datoriilor > s& -yin/ cadiul de Giurgiu (lerkokii kacliei) 129. Totdeauna cind era in Tara Romaneasca o astfel de pricina din partea musulmanilor, veneau cadiii de Giurgiu, fiind. Insarcinatiprin ilustre porunci pentru aranjarea lor. Si de asta data an trimis, ca de obicei, o calea$ca (iced) §i un om. Umilul de mine 130 eram ajutor de cadiu (naib) la Giurgiu. Ca prin minunea lui Allah, cadiul nostru a fost gash cam bolnav si m-a trimis pe mine, unchimul vostru (dayinizi) Am. ajuns la Bucure$ti (Biikref) §i am facut socoteli timp de o zi, douk Socoteala se facea In felul urmator : De pilda, vine un om si arata act (temeseiik)131

pentru 60 de poveri (yiik) 132 de aspri. El (Mihai) spun : E adevarat, dovada este a mea". Datornicul zice : Dar ce-mi dad l Spune-le pe soiuri !". El (Mihai) zicea : Iata 60 de poveri de aspri". Dupa multa cearta si indir161

jire 11 convinge pe acesta said arate lucrurile. De exemplu : zece poveri bani, un hanger, lucrat me$tepgit, In valoare de 20 de poveri, un obiect

de casa (raht) de cinci poveri ; In Windt toate acestea se ridicau la suma de 60 de poveri. Dar acum musvilmanul zicea : Tu nu poti sa, dovede$ti pretuirea lor adevarata §i acest lucru 11 $tii §i to 11 $tiu si eu. Tot co mi-ai dat este pe 11n pret de trei-patru on mai mare Hangerul pe care mi l -ai dat cu 20 de poveri, ti 1-as da on cinci sau chiar cu trei poveri".

Dupa multe vorbe si gilcevi, 11 fkea pe acesta sa primeasca, In loc de 60 de poveri, 30 sau 40 de poveri. Apoi, spunea : Cadi efendi, scrie !" Ili ma punea s& tree in catastif. De asemenea, punea $i pe scribii sai sa noteze. Tot ce era mai putin de zece poveri nici nu a pus la socoteala. Spunea c& acestea ant nimi-

curi !". In felul acesta datoria sa (a lui Mihai) s-a ridicat la 7 000 de poveri (yiik) de aspri (akce). Lind umilul de mine am iekdt afara, un ghiaur, cu care cram prieten Inca de mult $i, de cite on veneam sau plecam, poposeam In casa lui $31 lag Jude le turc al cetAlli Giurgiu. 130 Ali-Djan efendi.

131 Temesstik : act, dovada, chitanta.

"2 Un yak = 100 000 aspri (1 000 taleri).

IBRAHIM PECEVI

500

citeodat/ aveam unele socoteli cu el, s-a apropiat de mine qi m-a Intrebat : Hodja Ali-Djan, de etti ani Incoace mincgm noi impreuna puree §i sare 1". I-am spus ca trebuie sa, fie vreo dou/zeci de ani. Prin urmare mi-a spus el vreau s / -i fiu recunoscgtor lui Allah pentru piine gi sare §i s / -ti plItese datoria". Eu 1-am Intrebat : Ce sa, fie oare 7", iar el mi-a zis : Dad, vrei sä-mi asculti cuvintul, sa, nu rftrati aici pin/ la chindie (ikindi) §1, de ase-, menea, mergind la Giurgiu (Ierkokii), a/ nu te la§i dus pe ginduri, ci sa te strAduie§ti a/ pleci Indat/ la Rusciuk §i eh treci Dun/rea cu un ceas mai

devreme". Eu 1-am Intrebat : Care este pricing 7", iar el mi-a rgspuns : Ti -am spus eu ceva 7 De ce ma Intrebi pricina 7". Eu i-am grlit : Nu rai-ai zis a§a §i a§a 7", iar el mi-a spus : In astfel de Imprejurgri eu spun aiureli ; etteodat/ mg, apucI nebunia". N-am putut 8/-1 fac sa-mi spun/ din nou acest lucru. Dar am vazut eh ora§ul nu era ca mai Inainte. Aici era o mi§care, o multime adunatI. Nici un ghiaur nu era lini§tit. Atunci, urctn.du-ml Indat/ In calea§d, m-am tutors In mare grab/ Am venit la Giurgiu. (lerkokii) §1 m-am grIbit s / -i spun cadiului cum stau lucrurile. Ins/ afurisitii de ghiauri, In clips In care umilul de mine ie§eam din Bucure§ti, i-au ucis pe tag musulmanii. 133

care se g/seau acolo §i apoi, formInd cete, au venit la Giurgiu. Negasind alt mijloc, m-am dezbrAcat de Indatl §i, fiind un hot/tor

162

foarte bun, am. trecut Dungrea hot. Afar/ de mine a mai trecut Inca un om. Dintre locuitorli Giurgiului, care, cu femei §i copii, erau poate 3 000-4 000 de suflete, n-a scApat niciunul, afar/ de noi doi. Au fost hate ca Arad/ o multime de bog/tii. Multe femei qi multi barbati an fost dui 4n captivitate ; de asemenea §i ora§ul a fost incendiat...

164 FERHAD-PASA AJUNGE MARE VIZIR $I ESTE NUMIT SERDAR IMPOTRIVA TARII ROMANESTI 165

In anul 1003 134, pe vremea 1ntronarii lui Mehmed al III-lea, caimacamul Ferhad-pasa a ajuns mare vizir In locul lui Sinan-pa§a, surghiunit la Malgara 195.

Rebelli din Tara Romaneasd cea neasculthtoare, trecind In iarna aceea Dunrtrea inghetatg, Impreun/ cu rat/citul de Mihai, an devastat In intregime orkelul Rusciuk, precum ci tIrgurile §i satele din acel tinut, luind In robie barbati, femei §i copii firg num/r §i fára. seaman. Pe cei mai

multi brobati i-au ucis, iar pe cei care erau bogati i-au pus In lanturi. ns Pe creditorii turd.

134 16 septembrie 1594-5 septembrie 1595. 136 Localitate In Turcia europeani de azi, la sud-vest de Tekirdag.

TARIEL

501

RAut6i4ile si nelegiuirile for an fost infAtisate la tronul impAratesc al padi-sahului.

Atunci, sus-numitul fiind numit serdar peste Intreaga ostire, a fost insarcinat s meargl In prinAvarl in pArtile acelea. NUMIREA LUI MEHMED-PA$A, BEILERBEI DE ANATOLIA, CA SERDAR PENTRY PAZA PARTILOR BUDEI

In acelasi an, adicg, In acest an binecuvintat 136, twit& oastea islamica, impreuna, cu onoratul serdar, fiind ocupat& In Tara Romfineascit cea neascultkoare, a fost de asemenea nevoie, pe eft posibil, s6 fie pgzite si serhaturile Budei. Pentru aceasta, efendiului nostru cel rgposat, LalaMehmed-pasa, beilerbei de Anatolia, i-a sosit un ilustru berat cu porunci si s-a do,. t Erman In sensul urmator : In cursul acestui an binecuvintat, din pricina nevoilor, marele vizir137 ffind numit cu oaste islamicls/ mearg1 Impotriva Tarii Romfinesti cea neasculatoare, pe tine, de asemenea, to numesc mare comandant asupra ostii islamice care se af16 In acele pArti ; sa, depui sfortlri pentru paza §i ap&rarea ". (Schimbari de functii: Hasan-pasa, fiul lui Sokollu Mchmed-pasa, In loc de Vidir, a prima Rumelia). 166 ABUZURILE OSTA$1LOR DIN BULUCURI us $1 DESCRIEREA FELULUI IN CARE EI $1-AU GASIT PEDEAPSA .

168 PLECAREA LUI FERHAD-PA$A SPRE TARA ROMANEASCA ; MAZILIREA $1 APOI UCIDEREA SA . 442

Pe and eu, umilul rob247 ma,' aflam la defterdaziatul de Timisoara, cu paza Timisoazei a fost in.s6rcinat Halil-pasa cu rang de vizir. Cu acest prilej

el m-a Juat sub ocrotirea sa. .

241 21 mai 1622. SU Cronicarul Pecevi.

XXIV

SA.RA-CELEBI-ZADE ABDITL-.AZIZ EFENDI

Abdul-Aziz efendi, cunoseut sub numele de Sara-Celebi-Zade, este

autorul mai multor lucrah istorice. El s-a naseut prin mai 1591-1592 (1000) la Istanbul, ca fin al judec6torului militaz din Rumelia, Husameddin Husein b. Mehmed b. Husam efendi, mort In luna, august 1598 (muharrem,

1007) la Brusa. Abdul-Aziz a fost crescut de atre fratele au mai mare, Mehmed efendi, care era judeator, iar Inv645torul lui a fost muftiul San ullah. De-a lungul vietii sale, a ocupat numeroase functii publice. .Astfel, Intre 1612 qi 1623 a fost profesor la diferite qcoli (medrese), chid la, Brusa, cind la, Adrianopol, dud la Istanbul. In iunie 1623, implicat Intr-o rgscoara a ulemalelor la, Istanbul, Kara-Celebi- Zade a fost trimis, drept pedeapsa, din nou la Brusa. La urcarea pe tron a lui Murad al IV-lea (1623), intrind In gratia, acestuia, a fost chemat Inapoi la, Istanbul In ianuarie 1624, iar In martie a fost numit judecItor la Ieni-*ehir, de wade a fost Insl destituit In. decembrie al anului mai sus-amintit. In aceeaqi calitate, el a functionat $i la Mecca timp de aproape un an (In 1626). Revenind la, Istanbul, a fost numit judeator al oraqului fn ianuarie 1634, cu misiunea de a se ocupa de paza capitalei In timpul preg'atirilor pentru expeditia Impotriva Poloniei. In iulie, ivindu-se la, Istanbul o crizA, de alimente, Abdul-Aziz a fost des tituit Qi condamnat la, moarie prin Inecare, dar pIn§, la, urml a sapat datoritg, interventiei protectorului sgu, marele vizir Bairam-paqa (m. 1638), pedeapsa comutatl In surghiun pe in.sula, Cipru. In timpul revoltei care a avut loc la, Istanbul In vara anului 1648 qi care s-a terminat cu omorfrea, sultanului Ibrahim, Kara-Celebi-Zade s-a remarcat printr-un curaj rar 1. Dula& suprimarea lui Ibrahim, el a intrat In

favoarea tInkului padiph Mehmed al IV-lea care, in august 1648, 1-a 1 Vezi Naima, Tarih, II, 166.

528

KARA-CELEBI-Z ADE ABDUL-AZIZ EFENDI

numit din nou judecator militar (kadiasker), ca apoi la 2 mai 1651 sg, ocupe

postul de eih-ul-islam. La 2 septembrie 1651 marele vizir c/zind in clizgratie, a lost si el surghiunit in insula Chios, uncle a ocupat din nou postul de judecator. A murit la 11 ianuarie 1658. Kara-Celebi-Zade a compus o serie de lucr/ri istorice, dintre care numai doll/ an lost tip/rite pin/ astAzi. Prima din ele, intitulata, : Bavdat iil-ebrar (Gradina celor virtuosi) 2, a lost dedicat/ sultanului Ibrahim si cuprinde patru p/rti, relatind evenimentele de la Adam" si pin/ in anul 1056 H. (1646-1647). In partea a IV-a (ed. Bulak, p. 338) este descris/ istoria sultanilor osmanlii pin/ catre sfirsitul domniei lui Ibrahim. A doua cronicl a lui Kara-Celebi-Zade care a v/zut lumina tiparului este Suleimanname (Epopeea lui Suleiman Magnificul), editat6., tot in 1832-1833 (1048) 3 dup/ un manuscris aflat la Viena. In aceast/ lucrare autorul relateazas, intr-o form/ poetic6, evenimentele din timpul domniei lui Suleiman Magnificul (1520-1566). Ambele lucrAri slat scrise intr-o limb/ greoaie, piing, de expresii persane §i arabe, autorul folosind un stil inflorit. In general, cronicile sale contin stiri putine despre Tara Romaneasc6, Moldova si Transilvania pin/ spre sfirsitul secolului al XVI-lea, dar incepind cu vremea lui Mihai Viteazul, in lucrarea, sa Ravdat iil-ebrar acestea crest in important/. El citeaz/ cronicile lui Nevi, Lari, Idris Bit lisi, precum i alte lucr/ri ce an constituit izvoarele operei sale. Kara-Celebi-Zade gi -a completat cronica Ravdat iil-ebrar cu un apendice (zeil) cuprinzind evenimentele intre anii 1056 si 1068, lung safer

(1646/1647-1657/1658). Copii manuscrise de pe acest apendice se g/sesc la Biblioteca National/ din Viena (Fliigel, op. cit., II, 262). Copii manuscrise de pe alte doua opere ale acestui cronicar, pentru Mir'at-as-Safa (Oglinda puritatii) i Zafername (Cartea victoriilor) se gasesc la Biblioteca National/ din Paris (Schefer, nr. 1115) si la Viena (Nat. Bibi. nr. 1055).

In afar/ de acestea, au mai rImas in stare de manuscris un num/r important de mici tratate istorice, asa cum este de pilda, o povestire a cuceririi Erevanului (1635) si Bagdadului (1638), sub titlul : Tarih-i fethi Bevan ye Bagdad (Cronica cuceririi Erevanului fi Bagdadului) (Fliigel, op. cit., II, 262). Hadjl Ha lifa a intocmit o list/ a traducerilor lui KaraCelebi-Zade din limba persang i azab6, precum §i a diverselor sale scrisori 3 Ed. Bulak (Cairo), 1248 (1832-1833), 637 p. 3 Ed. Bulak (Cairo), 230 p.

KARA- CELEBI -ZADE ABDUL-AZ= EFENDI

529

(Fliigel, II, 113 ; V, 233). Cronicarul a lasat $i o seams de versuri, sub titlul Azizi 4. De asemenea, a compus si un poem intitulat Giilsen-i-niaz (Raga trandafirilor), care se pastreaza Inca 4n manuscris prin bibliotecile din Europa. Bibliografie ; S. 0., III, 339 ;I IV, 155 ; Evlia Celebi, Seyahatname (Cartea cdlatoriilor), I, 407, II 53 ; Ahmed Refik, Alimler ye San'aUciarlar (Invatafti ;i artiftii), p. 151; Hammer, G. 0. D., HI, 426 si G. 0. R., V, 164, 178, 184 ; G. 0. W.,

p. 204 ; E. I., II, p. 772-773 ; Ismail B. Brusevi, GOldeste-1 riyad-1 Irian (Grddina de trandafiri a tnvajniilor), Brusa, 1886/1302, p. 314 -316; I. A., I, 1950,

p. 64-65.

4 AdicA : Ale lui 84

o. 48

A7.18".

SULEIMANNAME (ed. Bulak, 1832-1833/1248)

22

.

Beiul de Av lona a fost trimis in grab5, pentru a pure mina pe cetatea

30

numitti, KOnig (.11v.mik), uncle acel viclea.n1 fvi avea resedinta. De asemenea

boil de Silistra i Nicopol au pornit intr-acolo pentru a r/scoli de la un capat la celalalt tars, ce se ggisea sub ascultarea Ticleanului vi neputinciosului mai sus-arAtat. vi

81

.

In a 16-a zi a lunii 2, cimpia Sofiei a devenit locul de asezare cu noroc. Se daduse firman impargtesc pentru adunarea ostilor la tabLra victorioas5, din fats Sofiei. Potrivit inaltei porunci, pass, beilerbeiul (emir-iil-iimera) de Anatolia s-a al5turat in acel menzil ostii imp&rAtesti care se intindea pe cimpie. La menzilul cel mai sus-aratat, calcat de copitele calului marelui sultans, au sosit soli cu daruri vi scrisori de supunere din partea beiului de Chios (Sakiz) 11.i a beiului Moldovei 4 (Bogdan). Ei fiind onorati cu skrutarea poalei , li s-a poruncit s5, raming timp de ease zile in cimpia Sofiei, pin& li se vor da raspunsurile. In a 22-a zi

a lunii mai sus-arAtate, localitatea numita, (Eflaklar) a lost onoratl Cu asezarea cu cinste vi masetie a cortului impArgtesc. Atunci, pentru a in15,tura ingrAmadeala, s-a dat firman lui Ibrahim-pasa ca sa, se dud, cu un menzil mai inainte, luin.d cu el pe gaziii de Burnell .% si 2 000 de ieniceri, 94

precum $i 150 de tunuri. Incepindu-se construirea podului peste rid Sava, dupg, ce a fost terminat/ lucrarea lui cu mare straduintl i cu indeminare, in ziva a treia a lunii muharrem, care incepe la sfirsitul fericitului an 933 al Hegirei 5,

puternicul i fericitul padisah a trecut peste acest pod, iar is menzilul mai sus-aratat , cralia Ungariei a fost damitai lui Janos , fiul banului de Transilvania, care se bucurA ci se mindreste cu supunerea fat& de Pragul cel vesnic norocos. .

1 Ludovic al II-lea Iagello, regele Ungariei (1516-1526). 10 iunie 1526. 2 13 mai 8 Suleiman Magnificul (1520-1566). 4 terAnitit (1517-1527). * 10 octombrie 1526; acest pasaj se refers la lupta de la Mohaci. 4 noiembrie 1527.

SULEIMANNAME-

531

CAPITOLUL PRIVITOR LA PLECAREA SULTANULUI SPRE VIENA (BEDJ) 99

Asa cum este scris in jur. nalul de insemnari, dupa, ce Eaiof 7 nechibzuitul a fost nimieit de loviturile nein.duratoare ale sabiei fulgeratoare gi dupa, ce cetatea intarita a Budei (BucTun), care atrasese privirile de cucerire ale sultanilor, a intrat Cu ajutorul celui ce implineste dorintele sub stapinirea vesnic norocosului sultan, er6iia ei (a Budei) fusese dkuita,

loo

potrivit fagaduintei facutes lui npolya, fiul banului Transilvaniei. Din zavistie fats de darul gi marea, grija aratata lui Zapolya, dup6, ce calul imparatese, cu mers plAcut gi pururea landat, s-a indreptat spre cinstita resedinta, a imparatiei, Ferdinand (Feranduf), cezarul Germaniei si al Austriei, a indraznit BA mearg6 spre Buda. Nerusinatul Joan Zapolya neputind opune impotrivire lui Ferdinand eel nedemn, Buda a cazut in miinile oamenilor lui Ferdinand Cind aceasta veste neplacuta, a suparat urechile marelui sultan, atunci sultanul cel milos gi atotbiruitor a cerut ea, cu a jutorul lui Allah, steagurile ocrotitoare ale lumii sa, fie puse in miscaze.

101 102

Craiul Ianos , inchinindu-se la Pragul eel Puternie al imparatiei, s-a rugat sa i se daruiasca, tot lui stapinirea Budei, Cu obligatia pla ii giziei gi haraciului. Cererea sa bucurindu-se de inalta

primire, el a fost asezat pe tronul Budei, ca si mai inainte. . 104

Trecind grin vai si munti gi norocul ca1anzind-u.-i calea, in a 22-a zi a lunii mai sus-aratate (safer) 9, in ziva fericita, cind cortul imparatese eel

asemenea lunii urma sa straluceasca, ca soarele pe inaltimile din jurul Budei, craiul lanos 1-a Inttmpinat cu pasi mketi, asternind, ca un atlas cu fire parfumate, privirile sale la picioarele puternicului sultan. Obtinind onoarea de a merge impreun.6 pinl la cortul

cel mket ca Saturn, el s-a bucurat de toata atentia gi bun./vointa sultantilui. Afara de aceasta gi coroana impodobitI cu giuvaieruri, numita, korina 9, ce fusese scoasa din vistieria de la Buda, i-a fost dkuita tot lui. 108

.

Datorita, straduintei gi ajutorului prietenesc al sultanului cel vesnic norocos cetatea Buda fiind luatI inapoi din ghiarele trupelor de alareti 7 Ludovic al II-lea. 9 22 safer = 23 noiembrie 1526. 9 Korina : forma corupta pentru coroana.

N.A.RA-CELEBI,ZADE ABDUL-AZIZ EFENDI

532

ale afurisitului de Ferdinand, potrivit firmanului, cairnia i se supune toata lumea, cheile ei fuseser6 predate din nou lui lano§ 10. Dupa un timp, In inima lui Ferdinand aprinzladu-se din non focul nelinigtitor al zelulni, el a asediat Buda cu armata sa cea lipsita de noroc. De§ii timp de 50 de zile a dat batalie en oamenii lui lan.o§ totukii, In urma r &spIndirii In tabatra lui Ferdinand a §tirii despre sosirea, In ajutorul lui lano§, a lui Mehmed-bei, fiul lui lahia-pa§a, §i a serascherului Ibrahim -pa§a, en o oaste u§or echipata, In urma atacului acestora, cu gaziii de Semendria, asupra o§tii dupnan.e, In ziva hotaxItA, ghiaurli an fost cuprin§i de spaima ; luna ramazan, anul 93811. 126

IN ACEST CAPITOL SE POVESTE$TE DESPRE RIDICAREA PREAMARITULUI $1 PREALUMINATULUI SULTAN, INALTIND CU AJUTORUL LUI ALLAH STEAGUlt PENTRU RAZBOIUL SFINT, PRECUM $1 DESPRE SUPUNEREA TARII MOLDOVEI CU PUTEREA SABIEI

Yn zilele puternicei domnii a fericitului sultan Baiazid-han 12, la taxile divastiei Osmane se adaugase, prin puterea sabiei, Akkermanul,

care era o cetate de seam& a Moldovei. De at unci domnii Moldovei, In scopul pastrarii scaunului §i a coroanei, obligindu -se sa platease4 gizie i haraci, traiau In liniste gi dormeau laza grija,, sub ocrotirea iertarii (aman). Cel fara de lege, numit Petre 13, care se urcase pe tron ca mo§tenitor §i IEJi pastrase neatirnarea, aratInd, sub atItarea raufacatorilor §i uneltitorilor, motive de pretinsa neputin.ta §i nevoi, neglijase trimiterea haraciului pe care 11 expediau an de an la ve§nic norocosul Prag. Afar/ de aceasta, el era In Intelegere ascuns4 en duflmanil Inaltei puteri §i pastra cu ei lega-

turi de prietenie, dar, In tale din urma., din In.demnul satanei, s-ar putea ca el s4 se caiasca §i sa aiba pareri de ram. Cind s-a aratat la Pragul

Impaxatese precum ea el (Petru Rareq) a apucat calea nelegiuirilor, sultanul, pentru a-1 trezi, prin lovitura pumnului Imparatesc, pe eel care s-a lasat cople§it de mindrie §i nepasare, gi-a in.calecat calul eel iute oi puternic §i a pornit In, anul 945, luna safer, ziva a 10-a 14, IndreptIndu-se In partile acelea. ..

.

Potrivit Intelesului plin de Intelepciune cuprins de vorbele

filozofice, precum c& (vers) : Alexandru cel Mare s-a razboit cu popoarele 1° loan Zapolya. Buda a lost recuceritil de la austrieci la 9 septembrie 1529. 5 mai 1532. 11 6 aprilie 14 Baiazid al II-lea (1481-1512).

14 Petru Rare (1527-1546). 14 30 mai 1538.

SULEIMANNAME 127

533

Orientului, dar a iekiit din cort prin partile Occidentului", dud s-a pornit la aceastA expeditie norocoasA, calanzita de victories nu se hotarlse Inc& In ce parte anume vor fi 1n.dreptate oBtile. In timpul in.delungat eft s-a poposit la bine pazitul Adrianopol, ... a poruncit marelui vizir, Aias-paBa, BA pregateasca, uneltele de luptA. Locul eel mai potrivit pentru trecere peste fluvial Dunarea, fiind. socotit schela Isaccea 15, an fost trimise In grabs alto porunci la Semendria, Nicopol gi Silistra pentru pregatirile corabiilor trebuincioase la, construirea podului. Totodata, in vederea indeplinirii poruncii, au fost depuse straduinte 1i pentru pregatirea, gi terminarea tuturor uneltelor trebuincioase. VeStile scrise despre hotArirea unei expeditii 1mpaalteSti victorioase... raspindindu-se, ca mirosul parfumului tatIresc, In toate taxi le cu ajutorul trimi§ilor iu i ca vintul i imprktiati peste tot, domnul Moldovei a aflat de cele puse la cale. Potrivit zicalei : hainul este fricos", tremurind ca frunza de toamnl, de teama mfniei §i a razbunarii lui Suleiman 16, el s-a grabit sa trimitA .0 scrisoare de supunere cAtre sultan, rugindu-1 sa-si stings focul miniei sale ImpaxatteSti. Sub indemnul soartei fericite pornindu-se cu

steagurile purtattoare de fericire spre partile hotaxite, and s-a ajuns la locul de popas nurait Sultan-Ceairi, s-a primit acea scrisoare (tnektub) Invaluita Intr-o fails& stralucire, prin care el implora bunavointa ¢f In.durarea, sultanului, rugindu-1 totodata. cu §iretenie BA i se arate fn ce parts anume este indreptata, aceea expeditie calauzitA de victories pentru ca !ii el este gate, sat urmeze ilustra scar/ Straparateascl Bi cat va merge acolo undo i se va porunci. Trimicii BM, capugibaBful 1i talmaciul (terdjuman),

care au fost cinstiti cu primirea la inaltul prag al tronului imparatesc, pr.ezentind scrisoarea de rugaminte, au depus mult/ rivnA $i siliria fn susjinerea ci dovedirea cauzeilor. Dar aceasta scrisoare fiind mincinoasa, gi cuprinzind vorbe goale, nu era decit cu scopul de a-si feri capul sAu nenorocit de eventualele lovituri fulgeratome ale sabiei. De aceea nu era nevoie s/ se arate Bi sa, se face dovada ca era o poveste lipsita de adevAr. GreBelile savirBite de acel raufAcattor In slujba supunerii data, de Poarta> alcatuiau motive Intemeiate

de a se porni asupra sa. Cu toate acestea, i s-a scris ca daca se va cal si va sere iertare pentru toata purtarea sa, raufacatoare Bi se va Incbira la picioarele inaltului tron, atunci toate vinovatiile lui vor fi cterse. Astfel, Impreuna cu talmaciul sau, a fost trimis la acel nenorocos ci emeniul de Caffa (Eel.° emini), Sinan Celebi, spunindu-se totodatA ca atit timp cit is In text : Isakgi. 16 Suleiman Magnificul.

534

ICARA-CELEBI-ZADE ABDUL-AZIZ EFENDI

el va arAta supunere va fi iertatl vinovAtia sa din trecut si c§, fAgfiduiala

fkutl va fi adusA la indeplinire. Cu Incepere din ziva a 22-a a lunii rebi-ul-evvel 945 al Hegirei " 128

schela Isaccea devenind locul de adlmare a ostilor victorioase, ele au trecut Limp de o sAptAminA fArA intrerupere peste podul construit en mAiestrie,

fiind calguzite de beiul de Silistra. De asemenea, In a 29-a zi , puternicul si fericitul sultan a trecut si el podul cu mketie. El si-a aratat dorinta de a cunoaste numgrul si stares ostii. De smear potrivit firmanului, ckuia se supune lumea IntreagA, ostasii an fost rInduiti. In partea dreaptA au fost asezati oglanii de spahii 18 §li lefegiii de dreapta 19, precum ski gurebalele" de dreapta, Jar in aripa sting& s-au asezat silihdarii 211 lefegiii de stInga si gurebalele de stinga, sand ca un zid de apkare. Acolo uncle se sfirseau aceste rinduri, s-au asezat slujbasii vizirilor maxi, impodobiti fili bine gAtiti.

.DupA acel grup plin de mantle, potrivit ceremonialului obisnuit, an luat loc In dreapta ski In stinga °stile din Anatolia $i din Rumelia. .

Domnul eel lipsit de noroc a fost ajuns din urmA in orasul nurait Tirgul Iasilor 22, si clnd vorbele pline de sfaturi pretioase si de mare stimA, cuprinse In scrisoarea , au ajuns la urechile lui Petru , atunci, sub indemnul satanei, el si-a dat pe fat rAzvratirea sa asounsA, scuipitndu-si otrava murdarA din gura lui de sarpe. De asemenea, el a dat in vileag focul IndkAtniciei si al Inglrafkii ce zacea In adIncul ininlii sale ... Mai sus-azatatul rAuvoitor gAsind ingaduintA, datoritA unui stir Intreg de viclesuguri lingusitoare, obtinuse cinstea de a fi primit BA skute marginea covorului ImpkAtesc. Dar detinAtorul puterii de mketie a primit vestea ca acel imbatat de ratacire, crezind ca, va putea 86 facl ceea ce an este cu putintA, IndrAzneste BA pregAteascA cele trebuincioase pentru luptA si macel. Atunci, pornindu-se spre victorie cu cea mai mare ura si dorinA de Infringere si rAzbu are, cortul ImpArAtesc a

129 lost asezat In jurul puternicei cetAti numite FAlciu 22 care asculta de porimca acelui afurisit. Tot atunci s-a fkut arz la picioarele onoratului Iron ImpArAtesc precum ca, vazund mares ia clocotitoare si numkul mare 17 13 Julie 1538.

18 Recrutii trupelor permanente de cavalerie, numite spahii. 18 Trupele de cAlaretl.

20 0 categorie a cavaleriei otomane (vezi $i nota 76 de la p. 489).

21 Trupe de dillireti. 22 In text : Bag-Bazari, in loc de l'af-Bazari.

" In text : Kalcin.

SULEIMANNAME

635

al okitilor lui Suleiman risi al puternicului alai Impgratesc, locuitorii cetatii

vrInd-nevrind au apucat, ca niste oameni fkg, c6p/tii, calea fugii din fats, puterii sultanului care stralucea ca soarele deasupra lumii. Ascultind de firmanul ImplrAtesc pentru distrugerea ceta ii, oastea victorioasg a lascolit de la nn cap'at la celMalt acea cetate puternicA §i in toate colturile ei s-au asezat ciorile cele groaznice, tai ele au devenit locuitorii obisnuiti ai ruinelor sale. Hanul Dest-i Klpceakului 24, SahibGhirai-han, a sosit pe malul rlului Prut la oastea Impgrateasc6, Intins/ ca oceanul, In a 19-a zi a lunii rebi-ul-ahir 25, cu peste 100 000 de ostasi tatazi, iuti ca vintul, cerInd sa is parte la r&zboiul dint si sa se bucure de tout/ atentia mairinimosului sultan, care 1-a $i cinstit cu toate binefacerile sale.

... Chad sultanul s-a asezat cu mketie i noroc In fata Tlrgului

132

despre care s-a amintit mai sus, populatia de acolo nu si-a plecat capul la inalta curte. Din pricing faptului cá ea s-a rIzvrAtit, capul, focul mIniei si al rIzbun6rii sultanului cel victorios a Imprkitiat sclntei, si luptatorii iscusiti au facut ca zidurile cet6tii, care-i aplrau pe ghiauri, sa se prabuseasc6 Intr-o clipitI la pImInt. Craiul cel lipsit de noroc , preg6tind pentru luptl peste 80 000 de oaten josnici i afurisiti, astepta cu trufie la trecatoasea (derbend) gran. de strab6tut numita, Botosani sosirea sultanului cel victorios. Dar cu toata mIndrIa sa, thud cuprins de spaima si de tot felul de ginduri negre, Intr-o noapte el s-a facut nevAzut, singur, din rin.durile ostii sale cea f6r6 de noroc. ... Una din ciudgteniile rAmase In amintire este aceea ca aducindui-se pilde acelui crai Ind6rItnic gt nenorocit, i s-a spus ca pentru IndIrjirea M revolta sa va avea de Indurat. Potrivit relatkilor de mai sus, dupg, ce craiul cel rgufAcAtor a apucat calea fugii, s-a stricat si rinduiala ostii sale de eal6reti care, fugind, s-a imprastiat. Alaiul imparatese, strAbatInd clmpiile, In a 27-a zi a lunii mai sus arAtate 26 1;4i-a asezat cortul Maga, cetatea numitl Suceava "I care era scaunul de domnie al tkii Moldovei. Acord.Indu -se iertarea Imp6rIteasck locuitorii gi supusii cet6tii au fost 16sati pe loc-urile lor. Astfel, cei care au cerut ocrotire n-au avut de suferit din partea puternicei gi victorioasei osti nici o pagub& 4n rInduiala for pasnica, si lini§tita. MArinimi.94 i Indurarea fiind Insusiri legate de 24 De fapt al Crimeii. 26 14 septembrie 1538. 28 27 rebi II = 22 septembrie 1538.

" In text : Sumay.

KARA-CELEBI-ZADE ABDUL-AZIZ EFENDI

536

fires sultanului, care intruneate toate virtutile, In acele orakie ti menziluri Infloritoare ocrotirea 4naparateasc5, a fost acordatai locuitorilor care au cerut sa traiascit sub oblgduirea sa. Aceasta a Insemnat un motiv de liniatire ti pentru ceilalti. Tara aceea nemaiputind rezista, ea a fost ada,ugatai de

la un capat la cal.:lan tarilor islamice. Voievodul Cetne" fusese ridicat In ranguri de titre Curtea

Impar6teasc6,, fiind In slujba Inaltului prag. El era fiul voievodului Stefan " eel raposat pe dud era voievod In Moldova.

Potrivit versurilor de mai sus, el a Inceput sa se roage de viziri,

cerind sa fie onorat cu dlruirea voievodatului Moldovei. ITn tinut de mArimea, unui sangeac, ce se Intinde din partea Akkermanului al a apei Prut pInl la apa Nistrului (Tun la), din dreptul oraaului mai sus arMat, FAlciu 80, a fost alipit tarilor islamice, iar reslul a fost dat voievodului Cetne, cu conditia de a aduce el Insufgi la puternica ti Inalta Poarta, din doi In doi ani, haraciul pentru care se obligase (muvazzaf) ai de a se 133

construi dou6, cetati In tale doua pArti ale granktei mai sus-argitate. Vilaietul Moldovei fiind ocupat de calketii victorioai, s-a pus ordine la hotarele tariff. Apoi, Ina treia zi a lunii djumadi-ul-ahlr 31 s-a. pornit cu mare bucurie gi cu dorintele Implinite spre capitala onorata

a Imparltiei.... 136

Victoriosul pap, dupgi ce a prezentat ceremonialul de multumire, 1-a trimis pe fiul sau, spre a duce la fericita reaedintai a puternicului sultan aceastai veste ImbucurAtoare 32. In timpul Intoarcerii, cu cucerire §i victoria, din expeditia din Mol-

dova, In a 11-a zi a lui djumadi-ul-ahlr 331 clad seraiul de la lazabolu era local de aaezaze a cortului Impargtesc, aceasta. atire imbucuratoare a ajuns la, urechile sultanului, prilejuind o mare veselie.... 138 FERDINAND ATACA DIN NOU BUDA $1 SULTANUL POFtNESTE IMPOTRIVA LUt

Ianoa, craiul unguresc, flind unul dintre oamenli sinceri ai inaltei Porti, era socotit printre cei apropiati ai se bucura totdeauna de atentia Imparateascl, dorintele sale fiind Indeplinite de sultan. In cursul anului 47 " sosind sorocul vietii sale, sultanul 1-a onorat pe fiul aceluia, 28 29

28 81 52

88

28

Stefan LAcustd, De fapt nepotul lui Stefan cel Mare §i fiul lui Alexandru (Sandrin), vezi p. 412, n. 28.

In text : Kalcin.

27 octombrie .

Turd! repurtasera atunei o victorie In golful Preveza. 4 noiembrie . 8 mai 1540 26 aprilie 1541.

SULEIMANNAME

537

numit Istefan 35, distingindu.-1 cu acordarea crAiei unguresti. Faptul cft, Stefan, datorita ajutorului gi sprijinului binef6c6tor al sultanului, si-a atins scopul, a ajuns la urechea lui Ferdinand cel nedemn. Potrivit vorbei :

invidia naste dusmania", el a Inceput sa stringa, oaste si astfel el a asediat Buda 88 cu o asmat6, nenorocitl de peste 80 000 de alketi si pedestrasi. 140

. 155

IN ACEST CAPITOL SE DESCRIE TRIMITEREA, DIN PRICINA UNOR EVENIMENTE,

DE WI VICTORIOASE IN TARILE GHIAURE, INTII CU BEILERBEIUL DE RUMELIA, MEHMED-PASA, APOI CU VIZIRUL AHMED-PASA, PRECUM $I ALIPIREA LA TARILE ISLAMICE A TIMI$OAREI $1 A 0 MULTIME DE CETATI $1 DE FORTIFICATII 156

Dupg cum se &rata. In paginile de mai sus, Ianos plecind

mai Inainte In lumea iadului, fiul sau loan Sigismund (Istefan) era Ind, mic §i nu era In stare Ali pIzeasca, Cara. De aceea, Ferdinand cel Ears de lege indraznea, in dipole potrivite, sap-si intinda mina sa apgsgtoare asupra Budei. Pentru a Ma l'acoraia, acelui nedemn gi pentru a-i aduce

dezamggire, i s-a acordat mai sus-numitului Istefan un sangeac din. vilaietul Transilvaniei, iar Buda a fost alipitI la t6rile islamice. Afurisitul cel r6uf/cator, numit Brats, 87) care era con.ducgtorul tarn lui Ioan Sigismund (Istefan), nefiind multumit de aceastI guvernare, potrivit gindurilor sale uneltitoare, s-a str/duit in ascuns sa faca uneltiri §i a devenit fgtarnic prin legaturile de prietenie si de intelegere cu Ferdinand. Cind rkitatea din inima acelui afurisit a fost auzit/ la inaata Poart6,

pentru a descoperi viclesugul ascuns al aceluia, i s-a trimis o scrisoare

impleateascI lui loan Sigismund pentru ca sa trimit1 pe Tisa, prin Semendria gi prin Belgrad, provizii la Seghedin si 12, cet6tile din juruL

deoarece pktile cetkii.'numitI Pecs (Pecevi,), ce se Oman In miinile principelui Transilvaniei, erau potrivite pentru trimiterea de provizii. Atunci dud i s-a facut cunoscut ca doresc sa ocupe cetatea mai sus-argtatk acel afurisit 1-a convins pe loan Sigismund sA, nu primeasa

o porunc6 atit de neinsemnatl si astfel a intarit uneltirile, atitindu-1 la si o mai inversunatI intrig6 sii gilceavgi. 35 Este vorba de Than Sigismund, fiul minor al lui loan Zapolya, care i-a succedat la tron. 36 La 15 safer 948 = 10 iunie 1541. 37 Brata, forma slava a termenului latin Frater. Este vorba de George Martinuzzi, episcop de Oradea $i sfetnic al lui loan Sigismund.

KARA-CELEBI-ZADE ABDT_TL-AZIZ EFENDI

638

SavIrsirea unui astfel de fapt nedemn de cAtre cel afurisit farA de lege fiind una din cauzele miniei si razbunarii, beilerbeiul de Rumelia,

Mehmed-pasa, a fost numit serdar Impotriva lor. In a sasea zi a lunii regeb a anului 958 al Hegirei 39, cetele de osti, asemenea valurilor mArii, s-au asezat pe cImpia Sofiei. In a 28-a zi a lunii mai sus-arAtate 39 a fost asediatI cetatea P6cs (Pecevi) de cAtre oastea norocoasA. Cei din cetate, refuzInd s5, se supung

firmanului, s-au luptat trei zile si trei nopti. In a patra zi cetatea mai sus-arAtatA cAzInd in mlinile leilor din Rumelia, cu ratinile for prAdAtoare ei au golit ca pe niste buzunare fiecare toil al cetAtii. Afurisitul acela fAra

157

de lege care era stApinul mIndrei cetati numitA Lipova, una din cetAtile alese ale vilaietului Transilvaniei, nefiind Inca supus de puterea bratelor gaziilor islamici, si-a asezat tabara In fata cetAtii, avind peste 20 000 de ostasi. Zvonindu-se ca el a Inceput BA-8i Indrepte tunurile si pustile asupra ostii de Anatolia (Rum). . . s-a trimis Intr-acolo un numar de osti pentru aflarea adevarului despre aceasta. and spahiii victoriosi s-au apropiat, ei s-au Intilnit cu avangarda ghiaurilor :ii atunci, vrInd-nevrInd, vitejii din amIndoua parile, scotIndu-si sabiile scInteind de rAzbunare, au Inceput sA se rAzboiascg cu InflAcarare. Tunarii for fiind Infrinti i stricindu -se $i ordinea celor din tabgrA, ei an Inceput sA fugA. Atunci locuitorii cetAtii, ramInInd In neputintA 85, opuna, Impotrivire, au Inceput sA cearA Indurare. Ei s-au rugat de serascher §i, Intr-o dimineatI, an predat cheile . In Owl, de acestea si cetAtile numite Ervadj (I) i Becikerek, precum

158

i o multime de alte fortarete an cAzut sub stApInirea serdarului cel victorios. De asemenea si Timisoara, care este o cetate de seamy din Cara Transilvaniei, a fost asediatA citeva zile de °stile tale vestite 40. ... Dar, potrivit versurilor de mai sus, neputIndu -se obtine victoria, s-au tutors la Belgrad cu scopul de a veni iasasi asupra Timisoarei In primaivara urmAtoare. ... In iarna aceea, beilerbeiul de Rumelia, Mehmed-pasa, rAmInInd timp Indelungat la Belgrad, cei din Timisoara, din propriul for Indemn, s-au strAduit 85, IntareascA si mai mult acea cetate puternic fortificata. si an depus sfortAri ca sA-i Inalte ci mai mult vIrfurile i turnurile si B64 adInceascl si sA-i lArgeascA santul. 38 10 iulie 1551. 39 1 august 1551.

48 Timisoara a fost atacatii In luna noiembrie 1551,

SULEIMANNAME

539

Cei din Timi§oara ingimfindu-se, timp de citeva zile, din pricina ragazului dat, an iekiit din cercul supunerii §i s-au straduit, potrivit poruncii, sa intaxeasca cetatea. Acestea fiind prezentate la picioarele tronului impaxatesc al lui Suleiman, atunci potrivit firmanului atotputernic, S.n anul 959, tuna rebi-ul-ahir, ziva 27 41, vizirul Ahmed-pap a pornit in mare grab& Intr -acolo impreuna cu oastea imparateasca §i, in a cincea zi a luniiregeb 42, i -a mezat cortul in jurul cetatii Timifloara. De asemenea §i Mehmed-pap,

stringin.duli oastea la Belgrai, a plecat Lug*, cu incredere In ajutorul lui Allah, spre Timipara impreuna cu gaziii de Rumelia, §i desraprind steagurile cuceritoare de taxi. Din pricina ataxurilor luptatorilor din Rume-

lia, nenorocitul (seg)" stapinitor al Timiparei, tremurind ca frunza de toamna, a inchis portile cetatii i apoi §i-a pregatit armele de lupta in. spatele zidurilor. Din cauza bubuitului tunurilor §i al pu§tilor Eii a tipetelor luptato-

rilor, dupa ce timp de aproape o lung intreg pamintul a vazut aceste fapte, zidurile cetatii, precum i o mare parte din incaperi au fost distruse de pietrele aruncate de tunuri §i cei din Timi§oara §i-au dat seams ca nu sint in stare sa tins stavila oceanului de ofAi. . . . Cu toate ca au Inceput s& Mate, de forma, rugaminti de supunere, ei §i-au ocupat totu§i pozitiile in adaposturi pentru aparazea cetatii.

De§i an aratat multe cainte i an cerut scapare §i iertaxe, sperantele acelor nedemni n-au fost luate in seam §i astfel la 1 §aban ", prin puterea zdrobitoare a bratelor, cetatea Timi§oarei a fost supusk iar ghiaurii care

an staruit in indirjire an cazut prada snider. 159

Peste o mie de ghiauri faxa, de lege, cu scopul de a da un atac pate noapte §i de a destrama trupele victorioase, care asediau §i fortau. Timipara, se ascunsesera intr-un loc din apropierea cetatii, a§teptind momentul potrivit. Dar, dintre beii de achngii, Turhan-bei, aflind despre aceasta pe cind venea spre taba'xa norocoasa, a retezat prin loviturile sabiilor otravitoare capetele imbatate ale cetei de ghiauri rataciti. Ajutorul lui Allah fiind totdeauna calauza o§tii puternice §i victorioase, peste 20, de cetati i fortaxete au fost cueerite in aceasta expeditie stralucita, fiind luate in stapinire unele prin acordarea iertarii, iar altele prin puterea sabiilor vaxsatoase de singe. . 41 22 aprilie 1552. 42 27 iunie 1552.

43 Seg : cline". Este vorba de Stefan Losonczi. 46 1 salmi = 23 iulie 1552.

KARA-CELEBI-ZADE ABDUL-AZIZ EFENDI

540 170

Din pricing apropierii acestei expeditii sfinte, fericitul sultan se Indeptirtase de la resedinta conducerii treburilor Imparatiei. Astfel, acel .suflet onorat despartindu-se de tronul cel aurit si resedinta cea scumpa 1.4,1121111nd citeva zile fir& el, rebelii au ridicat steagul rautatii In toate colturile.

Dintre toti, un om de oblrsie necunoscuta fusese mai lnainte, din yob. lui Allah, cauza mIniei sultanului. Sub numele printului Mustafa, cel care plecase In tinuturile vesniciei (murise), In Dobrogea a aplrut cineva care raspIndea un foc ce se latea Cu flacari. Toti raufacatorii Inn.ascuti din partile Silistrei gi Nicopolei s-au supus acelui raufacator. .Potrivit 1ntelesului vorbei : La inceput focul este jar, dar apoi arde cu flacara", focul uneltirilor acelora s-a aprins treptat gi s-a Intins astfel, In& acel om rau gi primejdios a ajuns sa daruiasca adeptilor sai vizirate 4i emirate, orInduind dupa gindul sau i un divan. Atunci, printul Baiazidsultan, care era muhafiz de Rum, de indata ce a aflat de acest lucru, 1-a numit pe sangeacbeiul de Nicopol, Mehmed-han, apartinInd

171

easel Zial-kadirie, ca serascher, i 1-a trimis impreuna cu leii sai In vederea luptei i macelului pentru a stinge focul uneltirilor acelor raufacatori. ... In fata miscarii ostilor asemenea math, curajul cel mincinos si rabdarea ce stateau la temelia uneltirilor lui au fost risipite asa cum se destrama norii primavara. .Astfel acel raufacator nerusinat, fiind prins de vizirul sau, a ajuns prin mijlocirea lui Mehmed-han la Baiazid sultanul. ASEDIUL SZIGETVARULUI

183

Acel nenorocit 452 dupa ce a aratat cItiva ani supunere mincimasa, mergind pe urmele lui Ferdinand, cel care s-a rotors in intern, prin atittarea uneltirilor neglija si Intirzia trimiterea catre vistieria Imparateasca a haraciului fixat care se trimitea an de an. Afar& de acestea, el a pus mina pe o mulDime de cetati ce se gasean sub stapInirea banului de .Transilvania care era In slujba itnaltei Pori si care se supunea cu sinceritate. Tot din Indemnul acelui raufacator, tinuturile de margine ale tarilor tole bine pazite an Inceput sa fie atacate pretutindeni de catre cetele de haiduci. 185

...

Dupa ce a fost trecut podul terminat prin straduinta agalei

de ieniceri, Ali-aga,, local de popas al ostii Imparatesti a fost cetatea Zemun. Atunci, voievodul Transilvaniei 462 iesind In Intimpinarea ferici15 Maximilian, care a urmat la tronul Austriei dupA Ferdinand. 4$ Sigismund, fiul lui loan Zapolya.

RAVDAT OL-EBRAR

194

541

tului tui (tug), s-a bucurat de inaltele atentii favoruri . . . ... 22 muharrem 974 47. . . . Pornindu-se asupra Szigetvarului cu mAretie gi fericire 9i cu

steagurile impargtesti desfasurate, eel de-al doilea vizir, Pertev-pasa, in urma unui firman, elruia i se supune toatg, lumea, a pornit cu 2 000 de ieniceri gi ulufegii, asezaVi in dreapta gi in stinga, gi ou °stile tgtare gi cu beilberbeiul (mirimiran) de Timisoara, preoum gi cu timariotii §i cu zaimii din acel eialet ca sá recucereasc6 din miinile dusman.ilor cetatea

numitg, Gyula $i astfel acea cetate puternic& a fost asediatg, de °stile victorioase. .

200

Afars de aceasta, tii cet4ile numite Panciova (Paeva) §i Lugo' (Lagos) an introit in rindurile tinuturilor islamice prin straduinta ostilor intinse ca marile gi in acele locuri musulmanii si-au asezat cuiburile. In anul 960 " fiind mazilit, acea slujbA grey a fost ineredintata, lui Ahmed-pasa, cuceritorul Timisoarei.

47 9 august 1566. 48 18 decembrie 1552

6 decembrie 1553.

RAVDAT tL -EBRAR (ed. Bulak, 1832-1833/1248)

345

Prea, luminatul sultan" eel daruitor de victorii, dupa ce qi7a, atins scopurile, a Intins asupra Brusei puternica sa umbra. Apoi Lalaaahin-pa§a, dupg, ce s-a oprit la Adrianopol i a stat un timp acolo, a pus stapinire pe Filipopol, daruind iertare locuitorilor. In anul 764 50, pe and prea Inaltul si victoriosul sultan, atinginduli scopurile sale, If}i Intinsese puternica sa umbra, despotul slrbilor, Laz-oglu, din Indemnul la razvratire al despotului din Filipopol, a atras de partea sa pe craii Tarii RonAne§ti 91, Ungariei 52 $i Bosniei 58, facIndu-i parta0 pe calea razvratirii. S-a auzit ca, atacind din toate pantile pe locuitorii din cin.

stitele tinuturi ale Islamului, ei s-au adunat pe cimpia de ling/ Adrianopol,

denumita Inca Sirf-Sacrigi (Slrbul zdrobit"), cu scopul de a pricinui pagube. Atunci, pentru cercetarea stint si a numarului for a fost trimis Hadji Ilbeghi 64. Acest fericit comandant de oaste, mergInd In miezul

unei nopti la tabara ghiaura, pe unii i-a gasit beti, iar pe altii 346

chefuind. Atunci, Increzlndu -se In ajutorul lui Allah qi In minunile lui Mahomed

stapInul lumii, an Inaltat in vazduh strigatele de Allah, Allah" Scotind sabia, oamenii pe care -i avea i-au atacat ca ni§te lei pe luptatorii ghiauri, violenti la atac. = 11 aprilie-9 mai 1595. "8 Ramazan = 10 mai-8 iunie 1595. 169 *evval = 9 iunie-7 iulie 1595. 210 Zit-kade = 8 lulie-8 august 1595.

RAVDAT DL-EBRAR

551

Inarmat, luInd cu el lucruri putine, s-a hotarit sl mearg6, la ref}edinta impa,rgteascg. Dupg, ce a predat pe drum sigiliul de vizir kethudalei capugiilor,

el a apucat pe o cale necunoscutg, ratacind prin cimpii.

... In apropierea ora§ului numit Bucureiti (Biikref) oastea din

Rumelia a aprins printr-un atac puternic focul batgliei In partea nenorocitului Mihai. La inceput, temindu-se de Infringers, oastea isla,mic6, era cit

pe ce A, se risipeasd, dar, cu sprijinul lui Allah, adunarea ptiginilor fgrA de lege fiind nimicita, norocul marii cuceriri §i al biruintei a surfs gaziilor victorio§i. ; zil-hidjge 111. Prin irosire zadarnicri, de unelte §i de sfortari omene§ti s-au strlduit sa construiasc6 o cetate la Bucurefiti 112, iar dupg terminare Tara Romaneasc5., a fost acordatl cu titlul de beilerbeilic lui Satlrgi Mehmed-pap ; luna muharrem, anul 1004113. 480

... Muhafizul de Sirvan Hadim Djafer-pala, potrivit porunciit

plecinduli fats la p6raintul de la Pragul cel ve§nic norocos, a fost trimis in pIrtile Vidinului ca serasker ; luna safer 114. Aflindu -se ca Mihai s-a dus tiri§ la Tirgovikite pe la, marginea Taxii Romame§ti, ksi a inceput din nou sa string6, oaste, acesta a fost atacat de

serdar §i de aceea el §i-a luat §i de acolo lucrurile. Dar indatI duph intoarcerea lui Sinan-pa§a, care intgrise Tirgovi§tea, construind fortificatii in jurul ei §i mezind deta§amente de paza, mai sus-numitul rebel a apgrut din nou. Curmind viata infloritoase a gaziilor insarcinati cu paza, el §i-a Indreptat steagul sfortkii sale spre Bucure§ti. Serdarul, nefiind In stare

sa i se impotriveasc6, a dat foc fortgretei pe care a construit-o cu mu de greutati, pentru ca ghiaurii sa nu se foloseasd, de ea. Indreptinduli calul cel Bernet spre Rusciuk, el a fugit §i a ajuns la pod pe cind an fusesera, Inca trecute munitiile (gebehane), tunurile §i corturile, precum gi nici cea mai mare parte a o§tii. De indatg, ce serdarul, cuprins de teams, a trecut de partea cealaltI, sosind c5,15,retii lui Mihai, focul sabiilor a inceput sas impra§tie flgcari. Au pierit numerokii oameni din oastea norocoasg. Atunci an cazut in mint& asupritoare ale ghiaurilor toate uneltele §i munitiile, precum §i. cetatea Giurgiu ; rebi I 1004 115. .

La rugamintea lui Gazi Ghirai 11e, seraskerul r6ufacgtor al lui Ermeni Mihal 117) care era voievodul Moldovei, 1-a ag6ta,t de cirlig, printr-o 111 Zil-hidjge = 7 august-5 septembrie 1595. 112 Deoarece tot turcii au ars-o la Intoarcere. 115 6 septembrie-4 octombrie 1595. 114 Safer = 5 octombrie-3 noiembrie 1595. 115 4 noiembrie-3 decembrie 1595. 116 Hanul Crimeii. 117 Ieremia Movild (1595-1600).

552

KARA-CELEBI-ZADE ABDUL-AZIZ EFENDI

singura loviturtis, pe renegatul RIzvan118, mAcelkind cu sabiile nimicitoare toatl suita acestuia ; djumadi I 119. 481

La ruggraintea f6cutI de cgtre raialele din Tara Romfineascl, care an cerut de la resedinta cea milostivA §i indurgtoare ca Mihnea-oglu (fiul) sa fie numit voievod al Transilvaniei, rugamintile for an fost primite §i el a fost onorat ; luna aceasta . Mihai a trimis In repetate rinduri scrisori de umilinta, la rose-

dinta sultanului lumii, argitindu-§i cainta pentru greselile pe care le-a sitvIrsit §i rugindu -se ca voievodatul sA-i fie acordat lui. Atunci, prin Hasan-pasa, muhafitz de Rumelia, el a expediat mahzar fn numele boierilor §i

raialelor bogate (malzacle). Cererea so, s-a bucurat de primire, tTimi-

tindu-i-se lnaltul firman (iarlikbilig) ; §aban