Contabilitatea Relatiilor Cu Tertii [PDF]

Zitiervorschau

UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE MANAGEMANT BRAŞOV PROGRAMUL DE STUDII CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ ÎN GESTIUNE

CONTABILITATEA RELAŢIILOR CU TERŢII

Coordonator ştiinţific: Lector univ. Dr. PIŞLEAG ANA Absolvent: Albert Emese

BRAŞOV

Nagy Emese

Contabilitatea relaţiilor cu terţii

2013 CUPRINS INTRODUCERE............................................................................................................4 Capitolul I. Contabilitatea relaţiilor cu furnizorii şi clienţii.....................................6 1.1. Cadrul general al decontărilor „furnizori – clienţi”..........................................6 1.2. Contabilitatea sintetică a decontărilor „furnizori – clienţi”..............................7 1.2.1. Contabilitatea decontărilor curente furnizori – clienţi..................................7 1.2.2. Structurile de conturi utilizate pentru înregistrarea decontărilor dintre cumpărărtor şi furnizorii săi....................................................................................8 1.2.3. Structurile de conturi utilizate pentru înregistrarea decontărilor dintre vânzător şi clienţii săi............................................................................................10 1.2.4. Contabilitatea decontărilor „furnizori – clienţi ” pentru care nu s-au întocmit facturi fiscale...........................................................................................11 1.2.5. Contabilitatea decontărilor „furnizori – clienţi ” generate de practicarea avansurilor comerciale..........................................................................................12 1.3. Utilizatorii şi necesităţile situaţiilor financiare................................................13 1.4 Teorii privind contabilitatea relaţiilor cu terţii..................................................16 1.4.1. Structura şi caracterizarea generală a relaţiilor cu terţii..............................16 1.4.2. Evaluarea şi recunoaşterea creanţelor şi datoriilor.....................................19 1.4.3. Contabilitatea creanţelor şi datoriilor..........................................................21 1.4.3.1 Subsistemele contabilităţii terţilor.........................................................21 1.4.3.2 Organizarea contabilitătţi terţiilor.........................................................22 1.5. Contabilitatea relaţiilor cu personalul,asigurările sociale şi buget de stat......27 1.5.1 Contabilitatea decontărilor cu personalul.....................................................27 1.5.1.1. Cadrul general al decontărilor cu personalul.......................................27 1.5.1.2. Structuri de conturi utilizate pentru reflectarea decontărilor cu personalul..........................................................................................................29 1.5.2 Contabilitatea decontărilor cu asigurările sociale şi protecţia socială.........33 1.5.2.1. Cadrul general al decontărilor cu asigurările sociale şi protecţia socială ...........................................................................................................................33 1.5.2.2. Structuri de conturi utilizate pentru reflectarea decontărilor cu asigurările sociale şi protecţia socială...............................................................34 1.5.3. Contabilitatea decontărilor cu bugetul de stat şi a fondurilor speciale.......36 Capitolul II. Analiza activităţii organizaţiei în care se realizează cercetarea ştiinţifică la FOMA CONS SRL................................................................................38 2.1. Memoriu justificativ...........................................................................................38 2.2 Prezentarea societăţii comerciale FOMA CONS SRL.......................................39 2.3. Organizarea compartimentului financiar-contabil la SC FOMA CONS SRL...41 2.4 Organigrama lui S.C. FOMA CONS S.R.L........................................................44

2

Nagy Emese

Contabilitatea relaţiilor cu terţii

2.5 Ponderea principalilor clienți în totalul vânzărilor...........................................45 2.6 Structura personalului........................................................................................45 2.6.1 Fluctuaţia personalului.................................................................................46 Capitolul III. Contabilitatea relaţiilor cu terţii - operaţiuni şi înregistrări contabile - la SC FOMA CONS SRL........................................................................48 3.1 Contabilitatea operaţiilor privind decontărilor cu furnizorii şi clienţii.............48 3.1.1 Contabilitatea operaţiunilor cu furnizorii.....................................................48 3.1.2. Contabilitatea opereraţiunilor cu clienţii.....................................................52 3.2 Contabilitatea operaţiilor privind decontărilor cu personalul, asigurările sociale.......................................................................................................................56 3.2.1 Contabilitatea operaţiilor cu personalul.......................................................56 3.2.2. Contabilitatea impozitului pe profit............................................................61 CONCLUZII................................................................................................................62 BIBLIOGRAFIE...........................................................................................................63

3

Nagy Emese

Contabilitatea relaţiilor cu terţii

INTRODUCERE Am ales lucrarea respectivă, adică Contabilitea relaţiilor cu terţii la SC Foma Cons Srl din motivul că am relaţii permanente cu societatea respectivă şi am avut de unde să culeg date suficiente pentru tema respectivă. În lucrarea de licenţă am prezentat tema aleasă în trei capitole, după cum se vede în cuprinsul de mai sus, respectiv: Capitolul I se referă la teoria contabilităţii privind contabilitatea relaţiilor privind furnizorii şi clienţii, defalcate în mai multe subcapitole. Capitolul II se referă direct la analiza activităţii organizaţiei în care se desfăşoară cercetarea ştiinţifică, respectiv la societatea comercială Foma Cons SRL. Capitolul III, fiind ultimul capitol se referă şi conţine operaţiunile şi înregistrările contabile referitor la societatea aleasă. În realizarea obiectului activităţii societăţii comerciale sunt angajate o multitudine de relaţii juridice de natură patrimonială cu personae juridice şi personae fizice care intervin în derularea diferitelor operaţii economice şi financiare. După influenţa pe care aceste relaţii o transmit în patrimonial societăţii, se disting două mari categorii de relaţii cu terţii: a) Relaţii cu terţii de natura datoriilor, respective a obligaţiilor; b) Relaţii cu terţii de natura drepturilor de creanţă. Persoanele fizice sau juridice care preiau obligaţiile sau drepturile de creanţă sunt titulare ale acestor relaţii juridico-patrimoniale potrivit celor consemnate în actele întocmite între participanţi. Societate comercială de referinţă se plasează în raport cu terţii, în ipostaza de a-şi asuma obligaţii şi aceasta se întâmplă când beneficiează de transferarea în proprietate a unor bunuri sau de servicii pentru care plata se face ulterior, precum şi atunci când fixează în patrimoniu obligaţiile sale faţă de personal pentru munca depusă, faţă de bugetul asigurărilor sociale şi a fondurilor speciale , obligaţii faţă de bugetul statului .

4

Nagy Emese

Contabilitatea relaţiilor cu terţii

Societate comercială apare în situaţia de a formula drepturi de creanţă în bunuri sau valori de la terţi, atunci când a cedat acestora bunuri şi servicii pentru care încasarea se face ulterior, fie pentru alte drepturi din diferite operaţii financiare sau derivate din alte operaţii comerciale sau din norme juridice instituite în acest scop. În desfăşurarea relaţiilor juridico-patrimoniale se disting două categorii de operaţii : a) operaţii de fixare a obligaţiilor şi drepturilor de creanţă după natură, titular, valoare şi termen de decontare. Trebuie să existe documente justificative care să îndeplinească condiţiile acceptate de persoanele participante astfel încât una să-şi asume obligaţii, iar cealaltă să accepte dreptul de creanţă. b) Operaţii cu terţii pentru stingerea ( decontarea ) obligaţiilor asumate şi a drepturilor de creanţă. Stingerea datoriilor, respective obligaţiilor se face prin plată utilizând forme şi instrumente de decontare adecvate şi mijloace de trezorerie de care dispune societatea comercială şi acceptate de partener. Drepturile de creanţă se decontează prin operaţiuni de încasări pentru care pot fi practicate forme, instrumente de trezorerie existente şi convenite cu partenerii participanţi la derularea operaţiunilor.

5

Nagy Emese

Contabilitatea relaţiilor cu terţii

Capitolul I. Contabilitatea relaţiilor cu furnizorii şi clienţii 1.1. Cadrul general al decontărilor „furnizori – clienţi” Din punct de vedere contabil, sunt clasificaţi:1 a)Furnizori – persoană fizică sau juridică care pune la dispoziţia terţilor bunuri şi/sau servicii contra plată în baza unei înţelegeri prealabile. b)Client – prin antiteză – persoană fizică sau juridică aflată în calitate de cumpărător efectiv sau potenţial al bunurilor şi/sau serviciilor oferite de furnizori. În consecinţă, în contabilitatea cumpărătorului, vânzătorul este tratat drept furnizor şi invers, în contabilitatea vânzătorului, cumpărătorul este tratat drep client. Contabilitatea furnizorilor şi a clienţilor se ţine pe categorii, precum şi pe fiecare personă fizică sau juridică. Înregistrarea creanţelor şi datoriilor în contabilitatea se face la valoarea lor nominală. Contabilitatea analitică a clienţilor şi furnizorilor trebuie să fie astfel organizată încât să există o evidenţă pe clienţi şi furnizori interni, iar în cadrul acestora pe termene de încasare, respectiv de plată.2 Datoriile către furnizor provin din cumpărări de bunuri şi servicii cărora urmează să fie achitate în perioadele următoare. Ele se diferenţiează în funcţie de mai multe elemente, astfel:3 -

datorii provenind din cumpărări de bunuri şi servicii;

-

datorii provenind din cumpărări de imobilizări.

În funcţie de natura creditelor obţinute şi modalitatea de stingere a datoriilor:

1

Atanasiu Pop, Contabilitatea financiară Românească, Editura Intelcredo, Cluj – Napoca, 2002, pag: 600 2 Ramona Neag, Contabilitatea financiară, Editura Universitară , Târgu Mureş, 2007, pag:187 3 Rodica Cistelecan, Contabilitatea financiară, Editura Universitară “Petru Maior”, 2000, pag: 168

6

Nagy Emese -

Contabilitatea relaţiilor cu terţii

datorii din cumpărări credit comercial care se achită pe baza instrumentelor de decontare obişnuite;

-

datorii din cumpărări pe credit cambial care se achită pe baza de efecte de comerţ de tip cambial.

În funcţie de scadenţa datoriilor se disting: -

datorii exigibile a căror scadenţă este stabilită pe bază de documente;

-

datorii neexigibile în cazul cumpărării neînsoţite de facturile furnizorilor pentru care scadenţa se stabileşte după primirea facturii.

În funcţie de moneda în care se evaluează cumpărările în facturile furnizorilor vom distinge: • datorii faţă de furnizori interni, a căror exprimare valorică se face în lei; • datorii faţă de furnizori externi, a căror exprimare valorică se face în devize, dar în contabilitate, alături de consemnarea lor în valută, ele se exprimă în lei folosindu-se cursul valutar de la data întocmirii facturii. Vânzările de bunuri şi servicii generează creanţe faţă de cumpărători, consideraţi clienţi din operaţii comerciale, a căror încasare urmează să se facă în perioadele următoare. Distingem: - creanţe exigibile, al căror termen de încasare este indicat în documentele de livrare; - creanţe neexigibile, pentru vânzări ce nu sunt însoţite de facturi şi al căror termen de încasare se va preciza ulterior, la întocmirea facturii.

1.2. Contabilitatea sintetică a decontărilor „furnizori – clienţi” 1.2.1. Contabilitatea decontărilor curente furnizori – clienţi

Operaţiunile privind vânzările/cumpărările de bunuri, executările de lucrări şi prestările de servici efectuate pe baza efectelor comerciale se înregistrează în

7

Nagy Emese

Contabilitatea relaţiilor cu terţii

contabilitate în conturile corespunzătoare de efecte de plătit sau de primit, după caz.4 Orice tranzacţie de vânzare – cumpărare are doi protagonişti: vânzătorul şi cumpărătorul. Pentru contabilizarea acesteia, cumpărătorul utilizează conturile de furnizori şi cele asimilate iar vânzătorul utilizează conturile de clienţi şi cele asimilate, „plasat inevitabil la intersecţia circuitului de bunuiri şi valori destinate schimbului, de drepturi şi obligaţii decurgând din relaţii fireşti cu partenerii de afaceri agentul economic se află simultan atât în ipostaza de creditor – pentru unele relaţii, cât şi în cea a debitor – pentru alte relaţii, deci atât de o parte cât şi de cealaltă a decontărilor şi implicit afacerilor – în funcţie de sensul circuitului valorilor materiale, drepturilor şi obligţiilor şi implicit a banilor.” În contabilitatea cumpărătorului sunt preponderente conturile care reflectă obligaţiile acestuia faţă de furnizorii săi, fără a fi exclusă existenţa unor creanţe faţă de aceştia, generate, eventual, de unele avansuri acordate furnizorilor în contul livrărilor viitoare de bunuri, lucrări şi servicii. În contabiliateta vânzătorului sunt preponderente conturile care reflectă creanţele acestuia faţă de clienţii săi, fără a fi exclusă existenţa unor obligaţii faţă de aceştia, generate, eventual, de unele avansuri încasate de la clienţi în contul livrărilor viitoare de bunuri, lucrări şi servicii.

1.2.2. Structurile de conturi utilizate pentru înregistrarea decontărilor dintre cumpărărtor şi furnizorii săi

Pentru contabilizarea relaţiilor de decontare dintre cumpărătorii şi furnizorii săi, în contabilitatea cumpărătorului se utilizează conturile din grupa 40 „Furnizori şi conturi asimilate”. Structurile de conturi din grupa 40 „Furnizori şi conturi asimilate ”, instituite prin planurile de conturi în vigoare, permit: 4

Ramona Neag, Contabilitatea financiară, Editura Universitară, Târgu Mureş, 2007, pag: 188

8

Nagy Emese

Contabilitatea relaţiilor cu terţii

1. Evidenţierea separată, pe de o parte, a creditului comercial primit, în cele două variante ale sale: 1.1 Creditul comercial clasic, caracterizat printr-un decalaj în timp între momentul primirii bunurilor, lucrăriilor şi serviciilor livrate de furnizori şi momentul plăţii acestora, se realizează cu ajutorul conturilor: 

401 „Furnizori”



404 „Furnizori de imobilizări”

1.2 Creditul comercial cambial caracterizat prin emiterea de către cumpărător, în favoarea furnizorului său, a unui efect de comerţ, reprezentând un titlu de credit în temenul căreia o persoană (emitent) se obligă să plătească necondiţionat sau dispuse să se plătească tot astfel de către o altă persoană, la data şi locul indicate în cambie, o sumă de bani aceluia pe care cambia îl desemnează 5. Se realizează cu ajutorul conturilor: 

403 „Efecte de plătit”



405 „Efecte de plătit pentru imobilizări”

2. Evidenţierea separată, pe de altă parte, a creditului comercial (clasic şi cambial) primit pentru: 2.1 Activitatea curentă de exploatare se realizează cu ajutorul conturilor: 

401 „Furnizori”



403 „Efecte de plătit”

2.2 Activitatea de investiţii – dezvoltare se realizează cu ajutorul conturilor: 

404 „Furnizori de imobilizări”



405 „Efecte de plătit pentru imobilizări”

Această evidenţiere permite analiştilor financiar-contabil să separe pe baza documentelor de sinteză contabilă, funcţia de investiţii-dezvoltare de funcţia de exploatare. 3.

Evidenţierea

separată,

la

finele

exerciţiului

financiar,

a

obligaţiilor

cumpărătorului faţă de furnizorii săi pentru care, din diferite motive, nu a primit facturi fiscale se realizează cu ajutorul contului: 

5

408 „Furnizori – facturi nesosite”

Buşe G., coordonator, op. Cit., pag: 61

9

Nagy Emese

Contabilitatea relaţiilor cu terţii

4. Evidenţierea separată a eventualelor obligaţii ale furnizorilor faţă de cumpărătorii lor se realizează cu ajutorul contului 409 „Furnizori – debitori ”, care se detaliează în următoarele conturi operaţionale de gradul II: 

4091 „Furnizori – debitori pentru cumpărători de bunuri de natura stocurilor”



4092 „Furnizori – debitori pentru prestări de servicii şi executări de lucrări”

1.2.3. Structurile de conturi utilizate pentru înregistrarea decontărilor dintre vânzător şi clienţii săi

Pentru contabilizarea relaţiilor dintre vânzător şi clienţii săi – în contabilitatea vânzătorului, se utilizează conturile din grupa 41 „Clienţi si conturi asimilate”. Structurile de conturi din grupa 41 „Clienţi şi conturi asimilate”, instituite prin planuri de conturi în vigoare, permit: 1. Evidenţierea separată a creditului comercial acordat, în cele două variante ale sale: 1.1 Creditul comercial

clasic caracterizat printr-un decalaj în timp între

momentul livrării bunurilor, lucrărilor şi serviciilor livrate către clienţii şi momentul încasării acestora se realizează cu ajutorul contului de gardul I: 

4111 „Clienţi”

1.2 Creditul comercial cambial caracterizat prin emiterea de către vânzător, în favoarea clientului său, a unui efect de comerţ se realizează cu ajutorul contului: 

413 „Efecte de primit de la clienţi ”

2. Evidenţierea separată a clienţilor care, din diverse motive, nu au putut fi încasaţi în termenele contractuale de încasare se realizează cu ajutorul contului: 

4118 „Clienţi incerţi sau în litigiu ”

10

Nagy Emese

Contabilitatea relaţiilor cu terţii

3. Evidenţierea separată, la finele exerciţiului financiar, a creanţelor vânzătorului faţă de clienţii săi pentru care, din diverse motive, nu s-au emis facturi fiscale se realizează cu ajutorul contului: 

418 „Clienţi – facturi de întocmit ”

4. Evidenţierea separată a eventualelor creanţe ale clienţilor faţă de furnizorii lor se realizează cu ajutorul contului: 

419 „Clienţi - creditori”

1.2.4. Contabilitatea decontărilor „furnizori – clienţi ” pentru care nu s-au întocmit facturi fiscale

În practică există situaţii în care livrările de bunuri, în cadrul unor relaţii comerciale de vânzare – cumpărare, nu sunt însoţite de facturi fiscale, ci doar de avize de însoţire a mărfurilor. De asemenea pentru utilităţile cu furnizare continuă cum ar fi energia, gazul natural, apa, facturile fiscale pot fi emise după expirarea perioadei, de regulă luna calendaristică, la care se referă. Dacă astfel de situaţii apar în cursul exerciţiului financiar, ele se rezolvă simplu, fără incidenţe asupra contabilităţii relaţiilor de decontare „furnizori – clienţi ”, prin aşteptare facturii fiscale care atestă momentul apariţiei creditului comercial primit, respectiv acordat. Dacă, însă, astfel de situaţii apar la sfârşitul exerciţiului financiar, iar vânzătorul (furnizorul), respectiv cumpărătorul (clientul), doreşte să-şi închidă conturile contabile curente înainte de emiterea, respectiv primirea facturilor fiscale, se impune ca aceste relaţii de decontare „furnizori – clienţi ” să fie înregistrate în contabilitate distinct.6 a. 408 „Furnizori – facturi nesosite”, utilizabil în contabilitatea cumărătorului (clientului). Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa decontărilor cu furnizorii pentru aprovizionările de bunuri, lucrările executate şi prestările de servicii, pentru care nu s-au întocmit facturi. b. 418 „Clienţi – facturi de întocmit”, utilizabil în contabilitatea vânzătorului (furnizorului). Cu ajutorul acestui cont se evidenţiează livrările de bunuri, 6

Atanasiu Pop, Contabilitatea financiară Românească, Editura Intelcredo, Cluj – Napoca 2002, pag: 634

11

Nagy Emese

Contabilitatea relaţiilor cu terţii

prestările de servicii sau executările de conturi, inclusiv TVA, pentru care nu s-au întocmit facturi. Relaţiile de decontare „furnizori – clienţi ” pentru care nu s-au întocmit facturi fiscale pot proveni şi din activităţi de „import – export ” şi prin urmare, ele sunt evidenţiate în conturile 408 „Furnizori – facturi nesosite”, respectiv „Clienţi – facturi de întocmit” în devize.

1.2.5. Contabilitatea decontărilor „furnizori – clienţi ” generate de practicarea avansurilor comerciale

În cadrul relaţiilor comerciale dintre agenţii economici pot apărea situaţii, în special în cazul producţiei şi livrărilor de bunuri complexe, cu ciclu lung de fabricaţie, în care clienţii (cumpărătorii) să consimtă la acordarea unori avansuri de valoare a bunurilor ce urmează a fi produse şi livrate de către furnizor (producător, vânzător). În astfel de ipostaze, clientul (cumpărătorul) devine un creditor al furnizorului (vânzătorului), şi invers, furnizorul (vânzătorul) devine un debitor ale clientului (cumpărătorului) pe perioada cuprinsă între momentul acordării avansului şi momentul decontării valorii bunului la care face obiectul tranzacţiei comerciale. Relaţiile de decontare „furnizori – clienţi ” generate de utilizarea avansurilor comerciale se înregistrează distinct în contabilitate cu ajutorul conturilor:7 a. 409 „Furnizori – debitori ”, utilizabil în contabilitatea clientului (cumpărătorului). Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa avansurilor acordate furnizorilor pentru cumpărături de bunuri de natura stocurilor sau pentru prestări de servicii şi executări de lucrări. b. 419 „Clienţi – creditori ”, utilizabil în contabilitatea furnizorului (vânzătorului). Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa clienţilori – creditori, reprezentând avansurile încasate de la clienţi. Relaţiile de decontare „furnizori – clienţi ” generate de practicarea avansurilor comerciale pot viza şi activităţi de „import – export ”, cazuri în care aceste avansuri 7

Atanasiu Pop, Contabilitatea financiară Românească, Editura Intelcredo, Cluj-Napoca 2002, pag: 638

12

Nagy Emese

Contabilitatea relaţiilor cu terţii

comerciale sunt evidenţiate în conturile 409 „Furnizori – debitori ” şi 419 „Clienţi – creditori ” în devize. Principalele reduceri acordate de furnizori în relaţiile cu cumpărătorii pot avea caracter comercial şi caracter financiar. Reducerile comerciale practicate sunt rabaturi, remize şi risturnuri.8 Rabatul reprezintă reducerea practicată, în mod excepţional, asupra preţului de vânzare convenit anterior între furnizori şi clienţi, ţinându-se cont de unele defecte de calitate sau de neconformitate cu bunurile prevăzute în contract. Remiza reprezintă o reducere practicată, în mod excepţional asupra preţului curent de vânzare, ţinându-se cont de volumul vânzătorilor sau de importanţa cumpărătorului în clientela vânzătorului. Risturnurile reprezintă acele reduceri de preţ calculate asupra ansamblului operaţiilor efectuate cu acelaşi cumpărător pe o perioadă determinată. Aceste reduceri sunt înscrise în factură dar nu se înregistrează în mod distinct, ceea ce se contabilizează fiind valoarea netă comercială.

1.3. Utilizatorii şi necesităţile situaţiilor financiare Informaţiile furnizate de o întreprindere prin intermediul situaţiilor financiare pe care le produce stau la baza unor decizii de o importanţă deosebită, atât pentru managementul firmei cât şi pentru diferiţii utilizatori de asemenea informaţii. Comunicarea acestor informaţii interesează un grup foarte larg de utilizatori şi de aceea este foarte important să definim aceşti utilizatori, să cunoaştem bine necesităţile de informare specifice fiecărei categorii în parte, precum şi drepturile pe care le au de a obţine aceste informaţii.9 Utilizatorii situaţiilor financiare includ investitorii actuali şi potenţiali, personalul angajat, creditorii, furnizorii şi alţi creditori comerciali, clienţii, guvernele şi instituţiile acestora, precum şi publicul. Aceştia folosesc situaţiile financiare pentru

8 9

Rodica Cistelecan, Contabilitatea financiară, Editura Universitară, Târgu Mureş, 2007, pag: 33 Ramona Neag, Contabilitate financiară, Editura Universitară, Târgu Mureş, 2007, pag: 6

13

Nagy Emese

Contabilitatea relaţiilor cu terţii

a-şi satisface o parte din diversele lor necesităţi de informaţii. Acestea necesităţi includ următoarele:10 

Investitorii. Ofertanţii de capital şi consultanţii lor sunt preocupaţi de riscul intern tranzacţiilor şi de rentabilitatea investiţiilor lor. Ei au nevoie de informaţii pentru a decide dacă ar trebui să cumpere, să păstreze sau să vândă. Acţionarii sunt interesaţi şi de informaţii care permit să evalueze capacitatea entităţii de a plăti dividende.



Angajaţii. Personalul angajat şi grupurile sale reprezentative sunt interesaţi

de

informaţii

privind

stabilitatea

şi

profitabilitatea

angajatoriilor lor. Aceştia sunt interesaţi şi de informaţii care le permit să evalueze capaciatea

entităţii de a oferi remuneraţii, beneficii de

pensionare şi oportunităţi profesionale. 

Creditorii. Creditorii sunt interesaţi de informaţii care le permit să determine dacă împrumuturile acordate şi dobânzile aferente vor fi rambursate la scadenţă.



Furnizorii şi alţi creditori. Furnizorii şi alţi creditori sunt interesaţi de informaţii care le permit să determine dacă sumele care le sunt datorate vor fi plătite la scadenţă. Furnizorii şi alţi creditorii sunt, în general, interesaţi de entitate pe o perioadă mai scurtă decât creditorii, cu excepţia cazului în care ei sunt dependenţi de comunitatea entităţii, atunci când aceasta este un client major.



Clienţii. Clienţii sunt interesaţi de informaţii despre continuitatea activităţii unei entităţi, în special atunci când au o colaborare pe termen lung cu entitatea respectivă sau sunt dependenţi de ea.



Guvernele şi instituţiile acestora. Guvernele şi instituţiile acestora sunt interesate de alocarea resurselor şi implicit de activitatea entităţii. Acestea solicită informaţii pentru a reglementa activitatea entităţilor, pentru a determina politica fiscală şi ca bază pentru calculul venitului naţional şi al altori indicatori statistici similari.

10

Standardele Internationale de Contabilitate, Cadrul general pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare, 2006, pag: 19

14

Nagy Emese 

Contabilitatea relaţiilor cu terţii

Publicul. Entităţile pot afecta publicul într-o varietate de moduri. De exemplu, entităţile pot avea o contribuţie substanţială la economia locală în mai multe moduri, mai ales prin numărul de angajaţi şi colaborarea cu furnizori locali. Situaţiile financiare pot ajuta publicul furnizând informaţii referitoare la evoluţiile recente şi tendinţele legate de prosperietatea entităţii şi a sferei de activitatea a acestei.

Deşi nu toate necesităţile de informaţie ale utilizatorilor pot fi satisfăcute de situaţiile finaciare, există cerinţe comune tuturor utilizatorilor. Întrucât investitorii oferă entităţii capital purtător de risc, furnizarea de situaţii finaciare care satisfac necesităţiile lor va satisface majoritatea societăţilor celorlalţi utilizatori. Responsabilitatea principală de a întocmi şi prezenta situaţiile financiare ale entităţii revine conducerii acesteia. Conducerea este interesată de informaţiile cuprinse în situaţiile financiare, chiar dacă are acces la informaţiile financiare şi de gestiune suplimentarăe, care ajută la înfăptuirea proceselor de planificare, de luare a deciziilor şi de control. Conducerea are capaciatea de a determina forma şi conţinutul unor astfel de informaţii suplimentare pentru a-şi satisface propriile necesităţi. Raportarea acestor informaţii depăşeşte, cu toate acestea, aria de aplicabilitate a prezentului Cadru general. Cu toate acestea,situaţiile financiare publicate se bazează pe informaţiile utilizate de conducere despre poziţia financiară, performanţa şi modificările poziţiei financiare ale entităţii. Obiectul situaţiilor finaciare este de a furniza informaţii despre poziţia financiară performanţele şi modificările poziţiei financiare ale entităţii, care nu sunt utile unei sfere largi de utilizatori în luarea deciziilor economice. Situaţiile financiare elaborate în acest scop satisfac necesităţile comune ale majorităţii utilizatorilor. Totuşi situaţiile financiare nu oferă toate informaţiile de care utilizatorii au nevoie pentru luarea deciziilor economice, întrucât acestea, în mare măsură, relevă efectele financiare ale unor evenimente din trecut şi nu oferă, de regulă, informaţii non-profit. Situaţiile financiară prezintă, de asemenea, rezultatele administrării entităţii de către conducere sau responsabilitatea conducerii de gestionare a resurselor ce i-au fost

15

Nagy Emese

Contabilitatea relaţiilor cu terţii

încredinţate. Acei utilizatori ce doresc să evalueze modul de administrare sau responsabilitatea conducerii fac acest lucru pentru a putea lua decizii economice; aceste decizii pot viza, de exemplu, opţiunea de a păstra sau de a vinde investiţia în entitatea respectivă, sau înlocuirea ori reconstruirea conducerii

1.4 Teorii privind contabilitatea relaţiilor cu terţii 1.4.1. Structura şi caracterizarea generală a relaţiilor cu terţii

Dezvoltarea, diversificarea şi adâncirea relaţiilor comerciale într-o economie de piaţă autentică generează o mare gamă a relaţiilor de decontare între participanţii la “lumea afacerilor” care din punct de vedere contabil se concretizează în două categorii patrimoniale distincte, şi anume: 1. apariţia şi stingerea de creanţă – componente ale activelor patrimoniale; 2. apariţia şi stingerea obligaţiilor sau datoriilor – componente a pasivelor patrimoniale Contabilitatea relaţiilor cu terţii asigură evidenţa drepturilor (creanţelor) şi a datoriilor (obligaţiilor) entităţii în relaţiile acesteia cu furnizorii, clienţii, personalul, asigurările sociale, bugetul statului, entităţile afiliate, asociaţii/acţionarii, debitorii şi creditorii diverşi.11 În contabilitatea creanţelor şi datoriilor se reflectă operaţiile patrimoniale referitoare la livrările reciproce de bunuri între clienţi şi furnizori, a lucrărilor executate şi serviciilor prestate, precum şi a altor operaţiuni efectuate în baza contractelor încheiate cu aceştia sau ca efect al legilor. Creanţele reprezintă, în general, drepturi ale unor persoane denumite creditori, de a pretinde de la alte persoane denumite debitori de a le restitui ceva – contravaloarea unor bunuri, lucrări sau servicii. 

Contabilitatea terţiilor asigură evidenţa creanţelor şi datoriilor unităţii în relaţiile acesteia cu furnizorii, clienţii, personalul, asigurările sociale, bugetul statului, unităţile din cadrul grupului, asociaţii/acţionarii, debitorii şi creditorii diverşi. 11

Ramona Neag, Contabilitatea financiară, Editura Universitară, Târgu Mureş, 2007, pag: 187

16

Nagy Emese 

Contabilitatea relaţiilor cu terţii

În contabilitatea furnizorilor şi clienţilor se înregistrează operaţiunile privind cumpărările, respective livrările de mărfuri şi produse, lucrările executive şi serviciile prestate, precum şi alte operaţiuni efectuate.



Avansurile acordate furnizorilor, precum şi cele primate de la clienţi se înregistrează în contabilitate în conturi distincte.12

Dacă pentru neprofesioniştii contabili totul pare simplu -cumperi şi plăteşti-, -vinzi şi încasezi-, categoria generică a decontărilor, adică a transferurilor intersocietăţii, precum şi a unor relaţii patrimoniale adiacente acestora îmbracă o varietate extremă, tocmai ca urmare a intensificării până la explozie a cooperării, schimburilor comerciale, creării permanente de drepturi şi obligaţii, urmate apoi de stingerea lor pentru care contabilitatea este chemată să se facă ordinea necesară şi să se implice gestionar şi monetar-financiar atât agentul economic cât şi terţii săi, atunci când trebuie, la mărimea corectă a relaţiei, folosind concomitent şi mijloace de decontare cele mai adecvate. Creanţele reprezintă mijloace în curs de încasare, respectiv drepturi ale creditorilor de a pretinde debitorilor anumite sume, bunuri sau lucrări. Sunt elemente patrimoniale de activ care iau naştere la avansarea temporară fizice sau juridice şi se lichidează la unor bunuri sau valori altor personae. Se pot clasifica după mai multe criterii: • După natura operaţiilor pe care le generează pot fi: - creanţe comerciale; - creanţe financiare; - alte creanţe. • După conţinutul economic şi obiectul creanţelor pot fi: - creanţe asupra clienţilor pentru produse vandute lucrative executive şi servicii prestate - creanţe asupra furnizorilor generate de avansurile şi aconturile acordate anticipat de către cumpărător; - creanţe generate de deţinerea unor bilete la ordin, cupoane bonuri de tezaur; - diverse creanţe asupra debitorilor provenite din acţiuni necomerciale. 12

Atanasiu Pop, Contabilitatea financiară Românească, Editura Intelcredo, Cluj – Napoca, 2002, pag: 590

17

Nagy Emese

Contabilitatea relaţiilor cu terţii

Datoriile reprezintă surse atrase la finanţarea unitaţii şi reprezintă angajamente financiare ale debitorilor cu privire la sume de bani sau bunuri cuvenite creditorilor. Sunt elemente patrimoniale de pasiv care iau naştere la apariţia lor şi se lichidează. Se pot clasifica după mai multe criterii: • După natura operaţiilor ce le generează pot fi: - datorii comerciale; - datorii financiare; - datorii fiscale; - datorii salariale si sociale; - alte datorii. • După conţinutul economic si obiectul datoriilor pot fi: - datorii faţă de furnizori; - datorii faţă de clienţi pentru avansurile primite de la aceştia; - datorii faţă de buget; - datorii din efecte de comerţ; - datorii faţă de salariaţi; - datorii faţă de asigurările si protecţia socială; - datorii faţă de acţionari; - alte datorii. Realizarea obiectivului activităţii unităţii patrimoniale determină angajarea de relaţii juridico- patrimoniale cu o multitudine de personae juridice şi fizice. Aceste relaţii dau naştere la obligaţiile şi drepturi de creanţă cu influenţă directă asupra mărimii şi structurii patrimoniului unităţii.13

1.4.2. Evaluarea şi recunoaşterea creanţelor şi datoriilor

13

Rodica Cistelecan, Contabilitatea financiară, Editura Universitară,Târgu Mureş, 2007, pag: 30

18

Nagy Emese

Contabilitatea relaţiilor cu terţii

Evaluarea creanţelor se face în momentul intrării lor în patrimoniu, adică

în

momentul apariţiei lor din punct de vedere juridic, a livrării bunurilor, lucrărilor şi serviciilor, a acordării unor sume către terţi, care se fece la valoarea nominală înscrisă în documente, şi în momentul inventarului la sfârşutul exerciţiului financiar. Evaluarea creanţelor în devize se face în lei, la cursul de schimb la data efectuării operaţiilor, iar diferenţele de curs valutar apărute între data înregistrării creanţei în devize şi data încasării, se înregistrează ca cheltuieli şi venituri financiare. Obligaţiile sau datoriile întreprinderii faţă de alte persoane juridice sau fizice se grupează astfel: -

obligaţii faţă de furnizorii de bunuri, lucrări şi servicii;

-

obligaţii faţă de personalul angajat privind drepturile cuvenite acestora pentru munca prestată;

-

obligaţii privind contribuţiile pentru asigurările şi protecţia socială;

-

obligaţiile faţă de stat privind plata impozitelor, taxelor şi vărsămintelor;

-

obligaţiile faţă de alte persoane juridice şi fizice.

Evaluarea datoriilor se face în mod curent în momentul creării obligaţiilor faţă de terţi, la valoarea nominală de rambursare (plată) consemnată în documente, şi evaluarea la întocmirea bilanţului, când se face comparaţia între valoarea curentă şi cea actuală şi se pot constata creşteri sau micşorări de valoare. Creşterea de valoare a unui element de datorie, considerată definitivă, şi care trebuie considerată ca atare, se realizează ca o creştere a datoriei, suportată de întreprindere ca o cheltuială, sau o datorie considerată nedefinitivă (reversibilă), şi se evidenţiază ca un provizion pentru riscuri şi cheltuieli. Micşorarea valorii unui element de datorie, considerată definitivă se evidenţiază ca o reducere de datorie, respectiv ca un venit, sau este considerată nedefinitivă şi atunci nu se înregistrează, menţinundâ-se în contabilitate la valoarea de înregistrare. Datoriile exprimate în devize pot genera pierderi sau câştiguri latente, evidenţiate ca diferenţe de conversie activ şi pasiv, precum şi pierderi sau câştiguri din schimb, evidenţiate ca cheltuieli şi venituri financiare.

19

Nagy Emese

Contabilitatea relaţiilor cu terţii

Pentru a realiza o imagine fidelă a fiecărui entităţi patrimoniale, contabilitatea trebuie să înregistreze şi să urmărească apariţia şi stingerea creanţelor, respectiv a obligaţiilor, în mod sistematizat. Evaluarea trebuie să fie înţeleasă ca procesul prin care se determină valorile la care creanţele şi datoriile comerciale vor fi recunoscute în situaţiile financiare. 14 Cu ocazia intrării în evidenţa contabilă creanţele şi datoriile se evaluează şi se înregistrează în contabilitate la valoarea nominală, înscrisă în documente. Creanţele şi datoriile în valută se evaluează şi se înregistrează în contabilitate , atât în valută, cât şi în lei la cursul de schimb de la data înregistrării operaţiilor. Cu ocazia inventarierii anuale, evaluarea creanţelor şi datoriilor se face în funcţie de valoarea lor probabilă de încasat, respectiv de plată. Cu ocazia întocmirii bilanţului contabil datoriile şi creanţele se evaluează la valoarea contabilă pusă de acord cu rezultatele inventarierii. Creanţele şi datoriile în valută se evaluează şi se înregistrează în contabilitate la cursul de schimb valutatar din ultima zi a anului, eventualele diferenţe de curs valutar dintre cursul de la data efectuării operaţiilor şi cursul de la data întocmirii bilanţului se înregistrează ca venituri sau cheltuieli financiare, după caz. Cu ocazia ieşirii din evidenţă contabilă, respectiv cu ocazia plăţii datoriilor sau încasării creanţelor în valută, acestea se evaluează la cursul de schimb existent la data decontării. Diferenţele de curs valutar dintre data înregistrării creanţelor şi datoriilor şi data decontării acestora, se înregistrează ca venit sau cheltuieli financiare.15 Recunoaşterea elementelor în situaţiile financiare se realizează prin referinţă la două criterii ce trebuie îndeplinite în mod cumulativ: 

Probabilitatea realizării unui beneficiu economic viitor (pentru active) respective a unei ieşiri de resurse purtătoare de beneficii economice (pentru datorii);



Evaluarea să se poată realiza în mod credibil.

14

Mihai Ristea, Contabilitatea financiară a întreprinderii, Editura Universitară, Bucureşti, pag: 274-275. Mihai Ristea, Contabilitate financiară,vol.II., Editura Universitară, Bucureşti, 2002, pag.235.

15

20

Nagy Emese

Contabilitatea relaţiilor cu terţii

O creanţă curentă este recunoscută în bilanţ în momentul în care este probabilă realizarea unui beneficiu economic viitor de către întreprindere şi creanţa curentă are o valoare care poate fi determinată în mod credibil. O datorie curentă este recunoscută în bilanţ atunci când este probabil că va rezulta o ieşire de resurse, purtătoare de beneficii economice, din lichidarea unei obligaţii prezente şi când valoarea la care se va realiza această lichidare poate fi determinată în mod credibil.

1.4.3. Contabilitatea creanţelor şi datoriilor 1.4.3.1 Subsistemele contabilităţii terţilor Pentru înregistrarea, urmărirea şi controlul sistematizat al relaţiilor de decontare cu terţii s-au instituit grupe de conturi pe categorii omogene de relaţii de decontare ale unui agent economic cu restul participanţilor la viaţa economică iar în cadrul fiecărui grupe de conturi s-au instituit conturi sintetice. Pentru fiecare fel de relaţii de decontare considerate reprezentative, cu ajutorul căruia “se delimitează toate operaţiile privind decontările sub forma angajamentelor şi creanţelor faţă de terţi. În majoritatea cazurilor, contailitatea se va derula în două etape: înregistrarea angajamentului şi plata acestuia, respective, înregistrarea creanţei şi încasarea acesteia”.16 Categoriile omogene de relaţii de decontare pentru care s-au instituit grupe distincte de conturi în clasa 4- Conturi de terţi pot fi subdivizate în:17 1)Relaţii de decontare propriu-zise sau clasice, care presupune reflectarea unei relaţii de decontare dintre entitatea patrimonială a cărei contabilitate se află în vizor şi o altă persoană fizică sau juridică participantă la viaţa economică. 

Relaţii de decontare privind obligaţiile faţă de furnizori şi plata acestora, precum şi eventualele creanţe faţă de furnizori;



Relaţii de decontare privind drepturile de creanţă faţă de clienţii şi încasarea acestora;

16 17

Ristes Mihai., Noul sistem din România, Editura Cantimex, Bucureşti, 2004, pag: 231 Atanasiu Pop, Contabilitatea financiară Românească, Editura Intelcredo, Cluj-Napoca 2002, pag: 592

21

Nagy Emese 

Contabilitatea relaţiilor cu terţii

Relaţii de decontare privind obligaţiile şi creanţele faţă de personalul salariat şi nesalariat;



Relaţii de decontare privind obligaţiile şi creanţele faţă de organismele de asigurări şi protecţie socială;



Relaţii de decontare privind obligaţiile şi creanţele faţă de organismele statale şi publice;



Relaţii de decontare privind obligaţiile şi creanţele faţă de asociaţii sau faţă de alte intreprinderi cu care există legături generate de participarea la capitalul social;



Relaţii de decontare privind obligaţiile şi creanţele faţă de alţi creditori şi debitori.

2)Relaţii de decontare prin compensare, respective fără transferuri de numerar între unitate şi subunităţi precum şi între subunităţi cu autonomie gestionară din cadrul aceleaşi entităţi patrimoniale cu personalitate juridică. 3)Relaţii de decontare între exerciţii financiare personificate vizând cu predilecţie aplicabilitatea în practică a unor principii contabile general admise, şi anume: 

Aplicarea principiului independenţei exerciţiilor finaciare vizând separarea cheltuielilor şi veniturilor pe exerciţiile financiare la care se referă, în vederea reflectării fidele a acestora în situaţiile financiare;



Aplicarea principiului prudenţei în materie de relaţii de decontare cu terţii care presupune instituirea unor conturi de ajustare pentru deprecierea creanţelor.

1.4.3.2 Organizarea contabilitătţi terţiilor

În contabilitatea furnizorilor şi clienţilor se înregistrează operaţiunile privind cumpărările, respectiv livrările de mărfuri şi produse, lucrările executate şi serviciile prestate, precum şi alte operaţiuni similare efectuate. Avansurile acordate furnizorilor, precum şi cele primite de la clienţi se înregistrează în contabilitate în conturi distincte.

22

Nagy Emese

Contabilitatea relaţiilor cu terţii

Operaţiunile privind vânzările/cumpărările de bunuri, executările de lucrări şi prestările de servicii efectuate pe baza efectelor comerciale se înregistrează în contabilitate în conturile corespunzătoare de efecte de primit sau de plătit, după caz. Efectele comerciale scontate neajunse la scadenţă se înregistrează într-un cont în afara bilanţului şi se menţionează în notele explicative. Efectele comerciale trebuie să îndeplinească condiţiile de formă şi fond prevăzute de legislaţia în vigoare, fără de care validitatea lor poate fi contestată sau anulată. Creanţele şi datoriile în valută se înregistrează în contabilitate atât în lei, la cursul de schimb de la data efectuării operaţiunilor, comunicat de Banca Naţională a României, cât şi în valută. Operaţiunile în valută trebuie înregistrate în momentul recunoaşterii iniţiale în moneda de raportare (leu), aplicându-se sumei în valută cursul de schimb dintre moneda de raportare şi moneda străină, la data efectuării tranzacţiei. Contabilitatea furnizorilor şi clienţilor, a celorlalte datorii şi creanţe se ţine pe categorii, precum şi pe fiecare persoană fizică sau juridică. În acest sens, în contabilitatea analitică, furnizorii şi clienţii se grupează astfel: interni şi externi, iar în cadrul acestora pe termene de plată, respectiv de încasare. Creanţele incerte se înregistrează distinct în contabilitate. Contabilitatea decontărilor cu personalul cuprinde drepturile salariale, sporurile, adaosurile, premiile din fondul de salarii, indemnizaţiile pentru concediile de odihnă, precum şi cele pentru incapacitate temporară de muncă, plătite din fondul de salarii şi alte drepturi în bani şi/sau în natură datorate de entitate personalului pentru munca prestată. În contabilitate se înregistrează distinct alte drepturi şi avantaje care, potrivit legislaţiei în vigoare, nu se suportă din fondul de salarii (masa caldă, alimente antidot etc.), precum şi alte drepturi acordate potrivit legii. Drepturile de personal neridicate în termenul legal se înregistrează într-un cont distinct, pe persoane. Reţinerile din salariile personalului pentru cumpărări cu plata în rate, chirii sau pentru alte obligaţii ale salariaţilor, datorate terţilor (popriri, pensii alimentare şi

23

Nagy Emese

Contabilitatea relaţiilor cu terţii

altele), se efectuează numai în baza unor titluri executorii sau ca urmare a unor relaţii contractuale. Sumele datorate şi neachitate personalului (concediile de odihnă şi alte drepturi de personal), respectiv eventualele sume care urmează să fie încasate de la aceasta, aferente exerciţiului în curs, se înregistrează ca alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul. Debitele provenite din avansuri de trezorerie nedecontate, din distribuiri de uniforme şi echipamente de lucru, precum şi debitele provenite din pagube materiale, amenzile şi penalităţile stabilite în baza unor hotărâri ale instanţelor judecătoreşti, şi alte creanţe faţă de personalul entităţii se înregistrează ca alte creanţe în legătură cu personalul. Contabilitatea decontărilor privind contribuţiile sociale cuprinde obligaţiile pentru contribuţia la asigurări sociale, contribuţia la asigurări sociale de sănătate şi la constituirea fondului pentru ajutorul de şomaj. Eventualele sume datorate sau care urmează să fie încasate în perioadele următoare, aferente exerciţiului în curs, se înregistrează ca alte datorii şi creanţe sociale. În cadrul decontărilor cu bugetul statului şi fondurile speciale se cuprind: impozitul pe profit/venit, taxa pe valoarea adăugată, impozitul pe venituri de natura salariilor, subvenţiile de primit, alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate. Impozitul pe profit/venit de plată trebuie recunoscut ca datorie în limita sumei neplătite. Dacă suma plătită depăşeşte suma datorată, surplusul trebuie recunoscut drept creanţă. Taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat se stabileşte ca diferenţă între valoarea taxei exigibile aferente bunurilor livrate sau serviciilor prestate (TVA colectată) şi a taxei deductibile pentru cumpărările de bunuri şi servicii (TVA deductibilă).18 Impozitul pe venituri de natura salariilor, care se înregistrează în contabilitate, cuprinde totalul impozitelor individuale, calculate potrivit legii. La alte impozite, taxe şi vărsăminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale se cuprind: accizele, impozitul pe clădiri, impozitul pe terenuri, vărsămintele din 18

Ministerul Finanţelor Publice, Ordinul 1752/ noiembrie 2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene

24

Nagy Emese

Contabilitatea relaţiilor cu terţii

profitul net al regiilor autonome, impozitul pe dividende, taxa asupra mijloacelor de transport, taxe pentru folosirea terenurilor proprietate de stat şi alte impozite şi taxe. Acestea se defalcă în contabilitatea analitică pe feluri de impozite, taxe şi vărsăminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale. Reflectarea în contabilitate a accizelor şi fondurilor speciale incluse în preţuri sau tarife se face pe seama conturilor corespunzătoare de datorii, fără a tranzita prin conturile de venituri şi cheltuieli. Subvenţiile primite sau de primit de către entitate se înregistrează în contabilitate într-un cont distinct. Contabilitatea

decontărilor

între

entităţile

din

cadrul

grupului

şi

cu

acţionarii/asociaţii, cuprinde operaţiile care se înregistrează reciproc şi în aceeaşi perioadă de gestiune, atât în contabilitatea entităţii debitoare, cât şi a celei creditoare, precum şi decontările între acţionari/asociaţi şi entitate privind capitalul social, dividendele cuvenite acestora, alte decontări cu acţionarii/asociaţii şi, de asemenea, conturile coparticipanţilor referitoare la operaţiunile efectuate în comun, în cazul asocierilor în participaţie. Dividendele repartizate deţinătorilor de acţiuni, propuse sau declarate după data bilanţului, precum şi celelalte repartizări similare efectuate din profit, nu trebuie recunoscute ca datorie la data bilanţului. Sumele depuse sau lăsate temporar de către acţionari/asociaţi la dispoziţia entităţii, precum şi dobânzile aferente se înregistrează în contabilitate în conturi distincte. Creanţele/datoriile entităţii faţă de alţi terţi, alţii decât personalul propriu, clienţii şi furnizorii, se înregistrează în conturile de debitori/creditori diverşi. Operaţiunile care nu pot fi înregistrate direct în conturile corespunzătoare, pentru care sunt necesare clarificări ulterioare, se înregistrează, provizoriu, într-un cont distinct. Sumele înregistrate în acest cont trebuie clarificate de către entitate într-un termen de cel mult trei luni de la data constatării. Diferenţele de curs valutar care apar cu ocazia decontării creanţelor şi datoriilor în valută la cursuri diferite faţă de cele la care au fost înregistrate iniţial pe parcursul perioadei sau faţă de cele la care au fost raportate în situaţiile financiare anuale anterioare trebuie recunoscute ca venituri sau cheltuieli în perioada în care apar.

25

Nagy Emese

Contabilitatea relaţiilor cu terţii

Atunci când creanţa sau datoria în valută este decontată în decursul aceluiaşi exerciţiu financiar în care a survenit, întreaga diferenţă de curs valutar este recunoscută în acel exerciţiu. Atunci când creanţa sau datoria în valută este decontată într-un exerciţiu financiar ulterior, diferenţa de curs valutar recunoscută în fiecare exerciţiu financiar, care intervine până în exerciţiul decontării, se determină ţinând seama de modificarea cursurilor de schimb survenită în cursul fiecărui exerciţiu financiar. Cheltuielile efectuate şi veniturile realizate în exerciţiul financiar curent, dar care privesc exerciţiile financiare următoare, (chiriile, abonamentele şi alte cheltuieli efectuate anticipat, respectiv veniturile din chirii, abonamente şi alte venituri aferente perioadelor sau exerciţiilor următoare) se înregistrează distinct în contabilitate, la cheltuieli în avans sau venituri în avans, după caz. Pentru deprecierea creanţelor din conturile de clienţi, decontări în cadrul grupului şi debitori, cu ocazia inventarierii la sfârşitul exerciţiului financiar, se reflectă ajustări pentru depreciere. Contabilitatea clienţilor şi a furnizorilor,a celorlalte creanţe şi obligaţii se ţine pe categorii, precum şi pe fiecare persoană fizică sau juridică.19

1.5. Contabilitatea relaţiilor cu personalul,asigurările sociale şi buget de stat 1.5.1 Contabilitatea decontărilor cu personalul

1.5.1.1. Cadrul general al decontărilor cu personalul Drepturile de personal sunt negociate între angajator, persoane juridice sau fizice şi angajaţii sau reprezentanţii acestora. Excepţie fac drepturile salariale ale angajaţiilor

19

Legea contabilităţii nr.82/1991 şi completată prin OG nr.61/2001

26

Nagy Emese

Contabilitatea relaţiilor cu terţii

din sistemul bugetar. Acestea se reflectă în contractul colectiv şi/sau individual de muncă.20 Forţa de muncă este unul din factorii tradiţionali de producţie, alături de natură şi capital, definit ca „potenţialul fizic şi intelectual al oamenilor prin care ei pot să producă bunuri materiale şi servicii utile”21 Exceptând cazurile profesionale libere (medici, avocaţi, profesionişti –contabilii, care lucrează în cabinete particulare) şi întreprinzătorul particulari – care de regulă nu-şi remunerează propria muncă, munca se desfăşoară sub autoritatea unui angajator: societate comercială, regie autonomă, instituţie publică, trebuie remunerată ca un salariu care este „preţul unui muncii închiriate şi întrebuinţate de un întreprinzător, respectiv de un agent economic (de o unitate economică) utilizator, pe bază de contract”.22 Salariul, ca preţ al muncii închiriate întreprinzătorul, este unul din elementele negociabile fundamentale ale contractelor colective şi individuale de muncă. Contractul colectiv de muncă este convenţia încheiată între patron sau organizaţia patronală, pe de o parte, şi salariaţi, reprezentanţi prin sindicate ori în alt mod prevăzut de lege, de celelalte parte, prin care se stabiliesc cauzele privind condiţiile de muncă, salarizare, precum şi alte drepturi şi obligaţii ce decurg din raporturile de muncă. Prin termenul patron se înţelege persoana fizică şi persoana juridică care angajează salariaţi prin încheierea contractelor individuale de muncă. Persoanele juridice care angajează salariaţi mai sunt denumite în prezenţa lege şi unităţii.23 Practic personalul salariat furnizează agentului economic utilizator munca sa, iar agentul economic trebuie să plătească contravaloarea muncii prestate, aceste plăţi reprezentând pentru agentul economic utilizator al muncii salariate o cheltuială de muncă curentă de exploatare. În strânsă conexiune cu munca salariată funcţionează sistemele moderne de asigurări şi protecţie socială în cadrul cărora autorităţi publice (administrative) 20

Rodica Cistelecan, Contabilitatea financiară, Editura Universitară, Târgu Mureş, 2007, pag: 44 Dobrotă N. Coordonator, Dicţionar de economie, Editura Economică. Bucureşti, 1999, pag: 218 22 Dobrotă N. Coordonator, Dicţionar de economie, Editura Economică. Bucureşti, 1999, pag : 413 23 Extras din Mariş I., Şortan E., Contractul colectiv de muncă, Editura Intercredo, Deva, 2000, pag: 45 21

27

Nagy Emese

Contabilitatea relaţiilor cu terţii

şi/sau private se ocupă de crearea, conservarea şi garantarea „avantajelor acumulate” de salariaţi ca urmare a muncii prestate. Indiferent de diversitatea reglementărilor naţionale privind sistemele de asigurări şi protecţie socială, ele pot fi grupate în:24 a. Regimuri de contribuţii definite, în cadrul cărora patronul (angajatorul) şi angajaţii (salariaţii) plătesc cotizaţii diferite (stabilite legal sau în alt mod) unei entităţi distincte (un fond) fără a avea nici o obligaţie suplimentară dacă fondul nu are suficiente active pentru a face faţă plăţii „avantajelor acumulate” de salariaţi în perioada lor de muncă prestată. Din punct de vederea contabil aceste contribuţii se calculează şi se varsă la fond în perioada în care munca salariată este prestată. Contribuţiile patronului reprezintă cheltuieli curente de exploatare cu asigurările şi protecţia socială iar contribuţiile salariaţilor o prelevare (reţinere) din venitul salarial, efectuată de angajator (patron) prin „stopaj la sursă”, deci cu ocazia plăţii salariatului, în favoarea fondului. b. Regimuri de prestaţii definite, în cadrul cărora anagajatorul, patronul, însuşi este obligat sau se obligă să plătească contravaloarea unor avantaje definite acumulate de salariaţi (angajaţi) în raport cu perioada de muncă prestată. În acest caz angajatorul nu contabilizează constituirea rezervelor necesare plăţii prestaţiilor definite şi să le actualizeze ori de câte ori, la închiderea unui exerciţiu financiar, excedentul dintre valoarea actualizată a obligaţiilor şi valoarea reală a activelor (disponibilităţilor) unui regim de prestaţii prestabilite scade sub o anumită limită. Alături de resursele materiale şi financiare, un rol deosebit în desfăşurarea activităţii în cadrul oricărei întreprinderii îl au resursele umane. În legătură cu participarea acestor resurse la activitatea întreprinderii, între aceasta şi personal intervin relaţii privitoare la retribuirea muncii, la asigurările şi protecţie socială, la stimularea materială a acestora.

24

Feleagă Niculaie, Sisteme contabile comparate, Ediţia a II-a,vol. III, Editura Economică, Bucureşti 2000, pag: 61

28

Nagy Emese

Contabilitatea relaţiilor cu terţii

1.5.1.2. Structuri de conturi utilizate pentru reflectarea decontărilor cu personalul

Raporturile contractuale dintre patron şi angajat, generate de munca efectiv prestată de salariat, pe de o parte, şi reglementările normative în vigoare privind regimurile de contribuţii definite la entităţile, fondurile, de asigurări şi protecţie socială, pe de o altă parte, generează categorii de relaţii de decontare, considerate omogene din punct de vedere contabil, şi anume: Relaţii de decontare dintre patron şi angajat, generate de munca efectiv prestată de salariat, pe de o altă parte, şi obligaţiile legale ale angajatorului de a reţine prin stopajul la sursă cotizaţiile definite salariatului la fondurile de asigurări. În contabilitaeta angajatorului aceste relaţii de decontare sunt reflectate cu ajutorul conturilor din grupa 42 „Personal şi conturi asimilate”. Principiul factor în realizarea de bunuri şi prestarea de servicii în cadrul întreprinderilor, alături de resursele materiale, îl reprezintă forţă de muncă. Excluzând cazurile profesiilor liberale (avocaţi, medici, profesionişti, contabili ce îşi desfăşoară activitatea în cabinete particulare) şi cele specifice întreprinzătorilor particulari, munca se derulează sub autoritatea unui angajator (societate comercială, instituţie publică, regie autonomă). În schimbul muncii depuse, personalul angajat este retribuit, obţinând astfel venituri din salarii.25 Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani şi/sau în natură obţinută de o persoană fizică ce desfăşoare o activitate în baza unui contract indiviual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitatea temporară de muncă. Veniturile din salarii se determină în urma negocierilor dintre angajatori şi reprezentanţii salariaţiilor (sindicatele), iar rezultatele concrete ale acestora se înserează în contractele colective sau indiviuale de muncă, prin intermediul cărora ambele părţi îşi asumă drepturi şi obligaţii. Astfel, angajatorii se obligă să remunereze 25

Iacob Petru Pântea, Atanasiu Pop, Contabilitatea financiară a întreprinderii, Editura Dacia, Cluj – Napoca, 2004, pag: 227

29

Nagy Emese

Contabilitatea relaţiilor cu terţii

munca prestată, suportând anumite cheltuieli prvind personalul, asigurările şi protecţia socială, în timp ce angajaţii se obligă să presteze activităţile pentru care sunt retribuiţi. Dacă anagajatorii au dreptul de a pretinde calitatea corespunzătoare a muncii remunerate, angajaţii pot şi pretind condiţii corespunzătoare de muncă şi drepturi salariale, conforme muncii prestate. În contabilitatea întreprinderilor din România, componentele drepturilor salariale cuvenite personalului acestora reprezintă atât cheltuieli ale anagajatorilor, cât şi obligaţii de plată al acestora. Cheltuielile salariale principale suportate de către anagajtori se referă la componentele fondului de salarii al fiecărui angajat. Acesta include totalitatea salariilor brute (aferent timpului lucrat) suportate de angajator. Elementele salariului brut în general, a celui aferent timpului lucrativ sunt următoarele: -

salariu de încadrare;

-

sporurile şi adaosurile;

-

indexările;

-

indemnizaţiile pentru concediile de odihnă;

-

indemnizaţiile aferente concediilor pentru formarea profesională;

-

indemnizaţiile pentru incapacitatea temporară de muncă;

-

avantajele în natură.

Documente privind evidenţa salariilor26 La baza stabilirii salariilor pentru fiecare angajat sau documente primare, care se pot grupa după cum urmează: -

documente referitoare la prezenţa de lucru şi volumul de muncă prestat:

condică de prezenţă, carnet de pontaj, fişă de pontaj, foaie colectivă de pontaj, situaţia prezenţelor şi absenţelor;

26

Iacob Petru Pântea, Atanasiu Pop, Contabilitatea financiară a întreprinderii, Editura Dacia, Cluj – Napoca, 2004, pag: 231

30

Nagy Emese -

Contabilitatea relaţiilor cu terţii

documente referitoare la producţia obţinută: pontajul lucrărilor manuale,

pontajul mecanizatorilor, bon de lucru individual, bon de lucru obiectiv, raport de producţie şi salarizare; -

documente referitoare la stabilirea salariilor: listă de avans chenzinal, stat de

plată pentru angajaţi, listă pentru părţi parţiale, listă de indemnizaţii pentru concediul de odihnă, desfăşurătorul indemnizaţiilor plătite

în contul asigurărilor sociale de

stat, drepturi băneşti-chenzina I, drepturi băneşti-chenzina II, cerere tip privind solicitarea drepturilor de asigurări sociale, altele decât pensiile, fişă de evidenţă a salariilor; -

documente referitoare la evidenţa nominală a angajaţiior, a salariilor acestora şi

a impozitelor aferente: contract de muncă, decizie de desfacere a contractului de muncă, adeverinţă salariat, declaraţie iniţială/rectificativă privind evidenţa nominală a asiguraţiilor şi a obligaţiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale, declaraţie privind evidenţa nominală a asiguraţiilor de plată la bugetul asigurărilor pentru şomaj, declaraţie privind obligaţiile de plată la bugetul general consolidat, fişe fiscale, registrul de evidenţă a salariaţiilor. Pentru desfăşurarea normală a activitaţii lor, agenţii economici folosesc forţa de muncă. Între aceştia şi personalul angajat intervin decontări pentru munca prestată. Fiecare persoană beneficiază pentru munca prestată de un salariu, în condiţiile prevăzute. Salariul de bază se stabileşte pentru fiecare salariat în raport cu calificarea, importanţa, complexitatea lucrărilor ce revin postului în care este încadrat, cu pregătirea şi competenţa. Adaosurile la salarii se referă la indemnizaţiile de conducere, prime şi alte adaosuri. Sporurile la salarii se acordă pentru condiţii deosebite de muncă, pentru ore prestate pe timpul nopţii, pentru orele suplimentare de muncă, pentru vechime neîntreruptă în muncă. În categoria altor drepturi băneşti pot fi menţionate indexările la salarii, compensarea creşterilor de preţuri, indemnizaţiile acordate pentru concediile de odihnă. Totalitatea drepturilor cuvenite salariaţilor constituie fondul de salarizare al unitaţii.

31

Nagy Emese

Contabilitatea relaţiilor cu terţii

Ele reprezintă, pe de o parte, cheltuieli ale unitaţii economice, iar pe de altă parte, decontări cu personalul unitaţii şi cu alte organisme beneficiare ale unor sume. Decontarea drepturilor salariale cu personalul se face, de regulă de două ori pe lună: - la chenzina I, cu o cotă de 40-45 % din salariul încadrare al salariaţilor. - la chenzina a II-a, cu diferenţa netă rămasă după luarea în considerare a reţinerilor din salariu, dupa data de 1 a lunii următoare. Reţinerile din salariu pot fi de doua categorii: a) retineri pentru pagube sau imputaţii ale salariaţilor la unitatea unde lucrează; b) reţineri în favoarea unor organisme, persoane fizice şi juridice cum sunt: impozitul pe salarii, contribuţia salariaţilor pentru pensia suplimentară, contribuţia salariaţilor la fondul de şomaj, chirii şi rate la împrumuturi datorate, rate pentru bunuri de folosinţă îndelungată cumpărate, datorii către alte persoane fizice sau juridice stabilite prin hotărări judecătoresti.

1.5.2 Contabilitatea decontărilor cu asigurările sociale şi protecţia socială

1.5.2.1. Cadrul general al decontărilor cu asigurările sociale şi protecţia socială

Acţiunile şi măsurile de asigurări sociale şi protecţie socială constau în constituirea unor fonduri băneşti în perioada de activitate a salariilor pentru a putea fi utilizate în perioada de inactivitate cauzate de boală, bătrâneţe, şomaj. Constituirea fondurilor se face pe două căi:27

27

-

prin contribuţia unităţilor economice;

-

prin contribuţia salariaţilor.

Rodica Cistelecan, Contabilitatea financiară, Editura Universitară, Târgu Mureş, 2007, pag: 48

32

Nagy Emese

Contabilitatea relaţiilor cu terţii

În România se operează în prezent ca un sistem de asigurări şi protecţie socială bazat pe un regim de cotizaţii definite la următoarele bugete: 1. Bugetului sistemului public de pensii şi alte drepturi de asigurări, alimentat atât din contribuţii ale angajatorilor, diferenţiate în funcţie de grupa de muncă în care sunt încadraţi angajaţii, cât şi din contribuţii ale anagajaţilor cu contract individual de muncă pe perioada determinată sau nedeterminată.28 2. Bugetul asigurărilor pentru şomaj, alimentat, de asemenea, atât din contribuţii ale anagajatorilor, cât şi din contribuţii ale angajaţilor cu contract individual de muncă pe perioadă determinată sau nedeterminată. 3. Bugetul Casei Naţionale de Asigurări Sociale de Sănătate alimentat dintr-o contribuţie unică, atât din partea angajatorilor cât şi din partea anagajaţilor, indiferent de natura raporturilor de muncă, respectiv contract individual de muncă sau convenţie civilă de prestări de servii.29 În vederea constituirii fondurilor necesare pentru plata pensiilor, în caz de întreprinderile ca persoane juridice, cât şi fiecare angajat în parte mărimea contribuţiilor este reglementată de legislaţia în vigoare elaborată după anul 1989.30

1.5.2.2. Structuri de conturi utilizate pentru reflectarea decontărilor cu asigurările sociale şi protecţia socială

Relaţii de decontare dintre angajator (patron), pe de o altă parte, şi bugetele de asigurări şi protecţie socială, pe de o altă parte generate de obligaţiile legale de angajatorului privind propriile sale contribuţii la fondurile de asigurări şi protecţie socială, precum şi a contribuţiilor angajaţilor la aceste fonduri, reţinute prin stopaj la sursă. În contabilitatea angajatorului (patronului) aceste relaţii de decontare sunt reflectate cu ajutorul conturilor din grupa 43 “Asigurări sociale, protecţie socială şi conturi asimilate”.

28

Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale Legea nr 145/1997 privind asigurările sociale de sănătate 30 Octavian Bojian, Contabilitate generală, Editura Universitară. Bucureşti 2001, pag: 463 29

33

Nagy Emese

Contabilitatea relaţiilor cu terţii

Alături de componenetele drepturilor salariale care compun fondul de salarii, alte cheltuieli suportate de anagajator include: - contribuţia unităţii la asigurările sociale (CAS) – care, în perioada 1 ianuarie31 decembrie 2004, în funcţie de ramura de activitate se determină prin aplicarea, asupra fondului de salarii brut realizat conform timpului efectiv lucrat; - contribuţia unităţii la fondul de şomaj (CFS) – care se calculează din fondul brut de salarii realizat conform timpului de muncă efectiv lucrat;31 - contribuţia unităţii la fondul de asigurări sociale de sănătate (CASS) – determinată prin fondul brut de salarii realizat conform timpului de muncă efectiv lucrat;32 - contribuţia pentru fondul naţional de accidente şi boli profesionale – care se stabileşte prin fondul brut de salarii realizat conform timpului de muncă efectiv lucrat;33 - comision datorat Inspecţiei Teritoriale a Muncii.34 Firmele cu capital de stat sau privat plătitoare de impozit pe profit pot realiza anual, asupra fondului de salarii realizat anual, cheltuieli sociale deductibile fiscal care vizează: -

ajutoarele pentru naştere;

-

ajutoarele pentru înmormântare;

-

ajutoarele pentru boli grave sau incurabile şi protezele;

-

spezele pentru funcţionarea corespunzătoare a unor activităţi sau unităţi aflate în administrarea contribuabililor (grădiniţe, creşe, servicii de sănătate acordate în cazul bolilor profesionale şi ale accidentelor de muncă, până la

31

HG nr. 44 din 22.01.2004 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, art. 24 alin 2 (M.O. nr. 112/06.02.2004) 32

Legea nr. 145 din 24.07.1997, privind asigurările sociale de sănătate M.O. nr. 178/31.07.1997) şi precizările următoare, Ordinul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 74/07.06.2000,Pentru aprobarea normelor privind modul de încasare a contribuţiilor la asigurările sociale de sănătate (M.O. nr. 282/22.06.2000) 33 Legea nr. 346/05.06.2002 privind asigurarea Pentru accidente de muncă şi boli profesionale (M.O. nr. 454/27.06.2002) 34 Ordinul nr.747/1999 al MMPS Pentru aprobarea Procedurii de înregistrare a contractelor individuale de muncă şi a modului de ţinere a evidenţei muncii prestate de salariaţii angajatorilor prevăzuţi la art. 8 din Legea nr. 130/1999 cu modificările şi completările ulterioare (M.O. nr. 653/31.12.1999)

34

Nagy Emese

Contabilitatea relaţiilor cu terţii

internarea într-o unitate sanitară, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cămine de nefamilişti precum şi şcolile pe care le au sub patronaj); -

spezele reprezentând transportul la şi de la locul de muncă al salariaţilor;

-

cadouri în bani sau în natură oferite copiilor minori ai salariaţilor;

-

cadouri în bani sau în natură acordate salariatelor;

-

costul prestaţiilor pentru tratament şi odihnă pentru salariaţii proprii şi pentru membrii de familie ai acestora, inclusiv transportul;

-

ajutoarele pentru salariaţii care au suferit pierderi în gospodărie;

-

contribuţia la fondurile de intervenţie ale asociaţiei profesionale a minerilor;

-

ajutoarea copiilor din şcoli şi centre de plasament.

Reţinerile din salarii suportate de către angajator sunt următoarele:35 -

contribuţia personalului la asigurările;

-

contribuţie personalului la fondul de somaj;

-

contribuţia anagajaţiilor pentru asigurările sociale de sănătate;

-

impozitul pe veniturile din salrii;

- alte reţineri datorate terţilor (rate, chirii, amenzi, propriri, imputaţii, pensii, alimentare, garanţii materiale).

1.5.3. Contabilitatea decontărilor cu bugetul de stat şi a fondurilor speciale

Operaţiile de decontare cu bugetul statului se crează în cadrul unităţilor patrimoniale sub forma datoriilor şi într-o anumită măsură a creanţelor provenite din subvenţiile de primit şi din vărsăminte efectuate în plus.36

35

Iacob Petru Pântea, Atanasiu Pop, Contabilitatea financiară a întreprinderii, Editura Dacia, Cluj – Napoca, 2004, pag: 239 36 Constantin Staiciu, Ion Rogoveanu, Magdalena Mihai, Cristian Drăgan, Contabilitatea financiară, Editura Universitară, Craiova, 2003, pag: 277

35

Nagy Emese

Contabilitatea relaţiilor cu terţii

Desfăşurarea activităţii economice a entităţilor generează în mod implicit datorii şi creanţe faţă de bugetul de stat şi faţă de alte organisme publice. Datoriile fiscale concretizate în impozite, taxe şi contribuţii se pot clasifica astfel:37 1. Impozite directe, suportate direct de cei care se plătesc: 

Impozitul pe profit;



Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor;



Impzitul pe venituri din salarii;



Impozitul pe dividende;



Impozite şi taxe locale: impozite pe clădiri, pe terenuri, pe venitul agricol, taxa pentru mijloacele de transport, taxa pentru folosirea mijloacelor de publicitate, afişaj şi reclamă;



Fondurile speciale: fondul special al drumurilor publice, fondul de sănătate, fondul pentru mediu, fondul pentru turism.

2. Impozite indirecte, cuprinse în preţurile bunurilor şi serviciilor: 

Taxa pe valoarea adăugată;



Accize;



Taxe vamale;



Taxe pentru jocuri de noroc;



Taxe pentru eliberare de licenţe, autorizaţii de funcţionare.

Fiecare dintre aceste feluri de obligaţii se stbilesc în baza unei metodologii, respectând legislaţia adecvată, existând în vigoare, iar pentru reflectarea contabilă se utilizează câte un subsistem informaţional contabil adecvat. În baza legislaţiei în vigoare întreprinderile sunt obligate să constituie o serie de fonduri speciale cum sunt: -

fondul special pentru cercetare-dezvoltare,

-

fondul de risc şi accident pentru protecţia specială a handicapaţiilor,

-

fondul special de pensii şi asigurări sociale pentru agricultori;

37

Iacob Petru Pântea, Gheorghe Bodea, Contabilitatea financiară Românească, Editura Intelcredo, 2007, Deva, pag: 262

36

Nagy Emese

Contabilitatea relaţiilor cu terţii

-

fondul special pentru sănătate;

-

fondul special pentru dezvoltarea şi modernizarea drumurilor.

Caracterizarea acestori fonduri este accea că se constituie prin autofinanţare, respectiv prin includerea unori cote-părţi în cheltuieli. Sumele incluse în cheltuieli sunt virate ministerelor în cadrul cărora se constituie fondurile respective.38

38

Octavian Bojian, Contabilitate generală, Editura Universitară, Bucureşti, 2001, pag: 490

37

Nagy Emese

Contabilitatea relaţiilor cu terţii

Capitolul II. Analiza activităţii organizaţiei în care se realizează cercetarea ştiinţifică la FOMA CONS SRL 2.1. Memoriu justificativ Contabilitate operaţiilor în numerar este o operaţiune foarte importantă din contabilitatea unui agent economic. Contabilitatea operaţiilor în numerar face parte din contabilitatea de trezorerie care desemnează totalitatea operaţiilor financiare efectuate pentru procurarea mijloacelor băneşti necesare desfăşurării activităţii. În sens larg trezoreria cuprinde şi investiţii financiare pe termen scurt. Un sens răstrâns trezoreria cuprinde decontările fără numerar, decontările cu numerar, credite bancare pe termen scurt şi avansurile de trezorerie. Denumirea de trezorerie îşi are originea în limba latina unde “thesarus” se traduce prin “comoară” sau “depozit pentru obiecte de valoare”. Dacă la nivel naţional prin “trezoreria statului” este desemnată instituţia care concentrează resursele bugetului public, în cazul unităţilor patrimoniale trezoreria însumează capitalurile lichide compuse din numerarul de casă, disponibilul de la bănci, titlurile de plasament şi alte hârtii de valoare. Stăpânirea mijloacelor băneşti şi de plată, a relaţiilor financiar-bancare şi de circulaţie a capitalului, este una din cele mai vechi şi mai viabile secţiuni ale contabilităţii. Prin trezorerie se înţelege ansamblul operaţiunilor financiare desfăşurate de un agent economic pentru atragerea disponibilităţilor băneşti necesare şi utilizarea lor în vederea realizării obiectului sau de activitate. Legat de activitatea agenţilor economici apare termenul de lichiditate care reprezintă capacitatea unităţii economice de a transforma imediat sau într-un anumit interval de timp şi fără pierderi, mijloacele materiale sau creanţele de care dispune în bani de cont sau în numerar. Lichiditatea da expresie calităţii activităţii desfăşurate şi determină solvabilitatea întreprinderii, adică

38

Nagy Emese

Contabilitatea relaţiilor cu terţii

aptitudinea acesteia de a-şi onora în orice moment obligaţiile ce decurg din relaţiile cu creditorii săi. Contabilitatea trezoreriei urmăreşte respectarea plafoanelor de casă. Elementele de trezorerie fac parte din grupa activelor circulante, sub grupa „disponibilităţi băneşti”. Din punct de vedere al contabilităţii prin trezorerie înţelegem ansamblul obligaţiilor monetare şi financiare pe care le derulează un agent economic, pentru procurarea mijloacelor circulante băneşti de care are nevoie. Contabilitatea trezoreriei asigură evidenţa existenţei şi mişcării investiţiilor financiare, disponibilităţilor în conturi la bănci şi in casa,creditelor bancare pe termen scurt şi altor valori de trezorerie. Am ales această temă ca să descopăr mai multe lucruri despre operaţiile făcute în legătura cu decontările prin numerar şi pentru că mă interesează operaţiile făcute în legătură cu decontările în numerar. Pentru scrierea acestei lucrări am citit mai multe cărţi. Sunt convinsă că experienţă dobândită în timp ce am scris această lucrare îmi va fi de folos în viitor.

2.2 Prezentarea societăţii comerciale FOMA CONS SRL S.C. FOMA CONS S.R.L.este înregistrată la Registrul Comerţului Tg. Mureş în anul 1999 sub numărul J26/993, cu capitalul integral privat, cu sediul în România, localitatea Sântana de Mureş, Str.Pârâului, nr.543. Domeniul principal de activitate al firmei este de execuţie Lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale. Prezintă pe piaţă românească încă de la începutul anului 1999, SC FOMA CONS SRL a urmărit încă de la început să implementeze noi standardele ale calităţii şi profesionalismului pentru asigurarea calităţii şi confortului clienţilor săi, respectând standardele de asigurare a calităţii ISO 9001-2000 impuse în domeniile: construcţii industriale şi civile. Societatea mai mare certificarea sistemului de management al mediului ISO 14001:2004, certificarea sistemului de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale OHSAS 18001:1999.

39

Nagy Emese

Contabilitatea relaţiilor cu terţii

Firma dispune de toate dotarile tehnico materiale necesare desfăşurării activităţii în bune condiţii, precum şi de personal calificat, pentru executarea lucrărilor, inclusiv responsabil cu supravegherea tehnica şi avizarea conformităţii lucrărilor. În anii scurşi de la înfiinţarea şi până în prezent, societatea a acumulat o bogată experienţă, dispunând de resurse umane şi tehnice fiind capabilă să facă faţă mediului concurenţial al economiei de piaţă. Se dezvoltă cu paşi mărunţi dar foarte sigur, se îmbogăţeşte atât spiritual, material cât şi profesional. În anul 1999 s-a început cu un grup de 4 muncitori, în zece ani s-a ajuns la un colectiv de 60 de persoane cu multă experienţă, calificare şi competenţă. Din cei 60 de angajaţi 4 sunt personal tesa, 2 maiştrii, 1 inginer, 15 zidari, 8 zugravi, 4 tâmplări, mai sunt faianţari, finisori, parchetari, necalificaţi etc. Firma în prezent are un parc de utilaje şi autoutilitare destul de largă şi variată. La început a construit case de locuit pentru persoane fizice, mai târziu a avansat în construcţii sociale şi industriale. Toate aceste aspecte enumerate mai sus, vin în sprijinul societăţii, în încercarea de a duce la bun sfârşit, cu maximum de profesionalism şi seriozitate, fiecare angajament pe care îşi asumă. Principale obiective ale societăţii: 

câştigarea a cât mai multor licităţii



perfecţionarea personalului de execuţie prin instruiri repetate şi cursuri de specialitate pe diferite meserii



creşterea din ce în ce mai mult a calităţii muncii depuse, seriozităţii şi disciplinei propriilor angajaţi prin reducerea la „0” a numărului de reclamaţii



achizitionarea de noi unelte şi utilaje, pentru reducerea termenului de execuţie



creşterea eficienţei în utilizarea materialelor de construcţii (economisirea acestora) 40

Nagy Emese

Contabilitatea relaţiilor cu terţii 

mărirea parcului auto prin achizitionarea de autovehicule noi



creşterea suprafeţei de depozitare



dotarea cu mijloace de manipulare a materialelor.

2.3. Organizarea compartimentului financiar-contabil la SC FOMA CONS SRL Departamentul Financiar Contabilitate este structura funcţională din cadrul SC FOMA CONS SRL care asigura gestionarea problemelor din domeniul economic şi financiar specifice, conform procedurilor stabilie. Conducerea departamentului este asigurată de Expertul contabil autorizat cu atribuţiunile şi responsabilităţile clar definite în contractul de prestări servicii, în lipsa acestuia conducerea direcţiei fiind asigurată de şeful departamentului financiarcontabil, în limita mandatului dat de director. Atribuţiile departamentului sunt următoarele: 

organizarea contabilităţii conform prevederilor legale şi asigurarea efectuării corecte şi la timp a înregistrărilor



întocmirea la timp şi în conformitate cu dispoziţiile legale a dărilor de seamă contabile



înregistrarea corectă şi la zi, pe bază de documente justificative, a valorilor patrimoniale ale societăţii



analiza rezultatelor financiare şi a datelor evidenţei contabile



exercitarea controlului financiar preventiv in conformitate cu dispoziţiile legale

41

Nagy Emese

Contabilitatea relaţiilor cu terţii 

organizarea inventarierii patrimoniului şi regularizarea diferenţelor constatate



participă la organizarea sistemului informaţional al unităţii, urmărind folosirea cât mai eficientă a datelor contabilităţii



asigură controlul operaţiunilor de eliberare a materialelor şi a celorlalte bunuri, pentru ca să se facă pe baza de acte justificative şi cu respectarea dispoziţiilor legale



întocmirea corectă şi la termen a documentelor cu privire la primirile şi eliberările de ban, controlând respectarea programului stabilit pentru păstrarea numerarului în casă şi cu privire la modalităţile de efectuare a plăţilor, în condiţii de legalitate



primeşte şi verifică extrasele de cont ale băncilor cu documentele însoţitoare privind mişcarea corectă şi exactitatea datelor înscrise în extrase cu cele din documentele însoţitoare



emite documentele de plată pentru bunuri şi servicii livrate de diferite unităţi



efectuează operaţiunile contabile cronologic şi sistematic, conform reglementărilor



ţine evidenţa tehnico-operativă pe total unitate şi gestiuni, a mijloacelor fixe, obiectelor de inventar, materialelor consumabile şi a altor valori



propune modul de organizare a gestiunilor materiale



utilizează sumele alocate de la bugetul de stat conform obiectivelor previzionate

42

Nagy Emese

Contabilitatea relaţiilor cu terţii 

întocmeşte documente şi transmite date cu specific financiarcontabil, conform normelor legale



efectuează calcule de fundamentare a indicatorilor economici şi indicatorilor financiari privind activitatea desfăşurată la nivelul spitalului conform bugetului aprobat



asigură plata la termen a sumelor ce constituie obligaţia instituţiei faţă de bugetul de stat, bugetele fondurilor speciale, precum şi faţă de terţi



elaborează şi întocmeşte lunar monitorizarea cheltuielilor de personal conform prevederilor legale



asigură evidenţa angajamentelor bugetare şi legale



verifică contractele cu terţii, prevederile contractuale şi valabilitatea lor



luarea

măsurilor

necesare

pentru

asigararea

integrităţii

patrimoniului şi pentru recuperarea pagubelor produse. Principalele relaţii ale Serviciului Financiar Contabilitate sunt: 

Relaţii ierarhice: de subordonare a şefului de serviciu faţă de directorul financiar contabil, iar a directorului financiar contabil faţă de conducerea societăţii



Relaţii funcţionale:

prezintă conducerii lucrările întocmite conform atribuţiilor şi dispoziţiilor prezintă compartimentelor funcţionale toate documentele şi informaţiile din domeniul economic care, potrivit legii şi competenţelor, sunt necesare desfăşurării în bune condiţii a activităţii a activităţilor societăţii

43

Nagy Emese

Contabilitatea relaţiilor cu terţii 

Relaţii de colaborare: colaborează cu compartimentele din structura organizatorică

Sistem informatic: 

contabilitate SAGASOFT- se poate lua de pe www.sagasoft.ro prezentare, se poate downloada programul pt imagini etc



program deviz: UNISOFT



Microsoft office



3 calculatoare in retea:



secretariat/ ofertare termopane



contabilitate



management / ofertare / devize



acces internet

2.4 Organigrama lui S.C. FOMA CONS S.R.L

Directori: Mathe Attila Fogaras Iosif

Departamen t contabil: Polinger Monica

lăcătuş

Secretariat: Fogaras Tunde

lăcătuş

lăcătuş

Atelier tâmplărier PVC: Lukacs Jozsef

necalificat 44

necalificat

Construcţii:

Şef de Echipă (zugrav)

Şef de Echipă (construcţii)

Nagy Emese

Contabilitatea relaţiilor cu terţii

muncitori 2.5 Ponderea principalilor clienți în totalul vânzărilor  Întreaga activitate a societăţii se realizează pe piața internă. Principalii beneficiari al societăţii sunt şcolile gimnaziale, primare, respectiv elementare. În graficul de mai jos am redat ponderea principalilor clienţi în totalul vânzărilor.

100% 80% 60%

SC Gimnaziala

40%

SC Primara SC Elementara

20% 0% 2010

2011

2012

2.6 Structura personalului

Nr crt. 1 2 3 4

Specificaţie Total salariaţi Administraţie Muncitori calificaţi Muncitori necalificaţi

2010

2011

2012

Nr 80 10 65

Pondere 100% 12,5% 81,25%

Nr 83 10 68

Pondere 100% 12,04% 81,92%

Nr 107 12 90

Pondere 100% 11,21% 84,11%

5

6,25%

5

6,02%

5

4,67%

45

muncitori

Nagy Emese

Contabilitatea relaţiilor cu terţii

120 100 80

Total Sal Adm Munc calif Munc necalif

60 40 20 0

2010

2011

2012

2.6.1 Fluctuaţia personalului Specificaţii Total Salariati Numarul personal intrat în cursul anului Numărul personal ieşit în cursul anului

Nr 80 5

2010 Pondere 100% 6,25%

Nr 83 8

2

2,5%

5

2011 Pondere 100% 9,63% 6,02%

Nr 107 30 6

2012 Pondere 100% 28,03% 5,6%

În perioada analizată se observă că numărul total de salariaţi a crescut cu 28,03%, respectic cu 27 de salariaţi, comparativ cu perioadele precedente. Pe întreaga periodă au fost angajaţi aproximatic cu 43,91% salariaţi comparativ cu persoanele angajate şi au fost disponibilizaţi 14,12% salariaţi din toatalul angajaţiilor.

46

Nagy Emese

Contabilitatea relaţiilor cu terţii

120 Total Salariati

100 80

Numarul personal intrat în cursul anului

60 40

Numărul personal ieşit în cursul anului

20 0

2010

2011

2012

47

Nagy Emese

Contabilitatea relaţiilor cu terţii

Capitolul III. Contabilitatea relaţiilor cu terţii operaţiuni şi înregistrări contabile - la SC FOMA CONS SRL 3.1 Contabilitatea operaţiilor privind decontărilor cu furnizorii şi clienţii 3.1.1 Contabilitatea operaţiunilor cu furnizorii

Societate comercială se aprovizionează 

Materiale auxiliare



Marfă din import



Mijloace fixe



Programe informatice

Pentru realizarea mijloacelor fixe achiziţionate societatea comercială achitata un avans. Diferenţa a fost achitată pe baza disponibilului din cont bancar. Pentru plata aferentă achiziţionării materiilor auxiliare societatea emite un CEC bancar. Marfa achiziţionată va fi plătit din disponibilul din banca de devize. Pentru programul informatic a fost emis ulterior o factură în care se acordă un scont. De asemenea au fost emise facturi reprezentând diverse lucrări şi servicii executate de către terţi, dar factura a fost emisă ulterior. Plata acestor facturi fiind realizat din disponibilul din caserie în, diferenţa fiind achitată prin virament bancar. 

Înregistrarea aprovizionării materiale auxiliare %

=

401

3021

Furnizori

Materiale auxiliare 4426 TVA deductibilă 48

Nagy Emese

Contabilitatea relaţiilor cu terţii

Achitarea pe baza filei de CEC a datoriei din aprovizionarea materialelor



auxiliare 401

=

403

Furnizori

Efecte de plătit

Efectuarea plăţii pe baza filei CEC



403

=

5121

Efecte de plătit



Conturi la bănci în lei

Înregistrarea aprovizionării cu marfă din import 371

=

401

Mărfuri



Furnizori

Societatea fiind plătitor de TVA , înregistrarea taxei pe valoarea adăugată se face cu taxare inversă 4427

=

TVA deductibilă 

4426 TVA colectată

Plata mărfurilor se face la cursul de valută BNR , diferenţa de curs valutar poate fi astfel favorabil sau nefavorabil 401 Furnizori

=

5124 Conturi la bănci în valută

49

Nagy Emese

Contabilitatea relaţiilor cu terţii 5124

=

Conturi la bănci în valută

765 Venituri din diferenţe de curs valutar

sau %

=

401

5124 Conturi la bănci în valută

Furnizori 665 Cheltuieli din diferenţe de curs valutar



Înregistrarea avansului acordat pentru realizarea autoutilitară, mijloacelor fixe 409

=

5121

Avansuri acordate

Conturi la bănci în lei

furnizorilor



Achiziţionarea mijloacelor fixe şi înregistrarea în contabilitate se face după recepţia mijlocului % 213

=

404 Furnizori din imobilizări

Mijloace fixe 4426 TVA deductibilă

50

Nagy Emese 

Contabilitatea relaţiilor cu terţii

Achitarea cu ordin de plată a mijlocului fix achiziţionat 404

=

%

Furnizori din imobilizări

409 Avansuri acordate furnizorilor 5121 Conturi la bănci în lei



Înregistrarea valorii programului informatic %

=

404

208

Furnizori din imobilizări

Alte imobilizări necorporale 4426 TVA deductibilă



Înregistrarea facturii privind scontul acordat de furnizorul programului informatic 404



=

767

Furnizori de

Venituri din sconturi

imobilizări

obţinute

Înregistrarea taxei pe valoarea adăugată

deductibilă mai mică decât cea

înregistrată iniţial : 404

=

4426

Furnizori de

TVA deductibilă

imobilizări

51

Nagy Emese

Contabilitatea relaţiilor cu terţii

Plata programului informatic prin conturi la bănci în lei.



404

=

Furnizori din imobilizări

5121 Conturi la bănci în lei

3.1.2. Contabilitatea opereraţiunilor cu clienţii

Societatea comercială vinde unor clienţi ai săi marfă, încasarea facturilor se face prin bancă ăn contul curent sau prin casă :



Înregistrarea vânzării mărfurilor către clienţi şi descărcarea gestiunii 4111

=

%

Clienţii

707 Venituri din vânzarea mărfurilor 4427 TVA colectată

607

=

371

Cheltuieli privind mărfurile



Mărfuri

Încasarea clenţilor prin bancă în contul curent sau prin casă %

=

4111

5121

Clienţii

Conturi la bănci în lei 5311 Casa în lei 52

Nagy Emese

Contabilitatea relaţiilor cu terţii

Societatea realizează venituri, din care facturează avans , care este încasat în contul curent. Înregistrarea avansului de la client



4111

=

%

Clienţii

419 Clienţi – creditori 4427 TVA colectată

5121

=

4111

Conturi la bănci în lei 

Clienţii

După finalizarea lucrărilor se emite factura finală 4111

=

%

Clienţii

707 Venituri din vânzarea mărfurilor 4427 TVA colectată 419 Clienţi – creditori



Încasarea creanţei, mai puţin avansul primit anterior 5121

=

4111

Conturi la bănci în lei

Clienţii

53

Nagy Emese 

Contabilitatea relaţiilor cu terţii

Descărcarea a materiilor prime : 602

=

3021

Cheltuieli cu materiile

Materii prime

prime



Societatea emite o factură fiscală 418

=

%

Clienţi – facturi

704

de întocmit

Venituri din lucrări executate şi servicii prestate 4428 TVA neexigibil



După emiterea facturii 4111

=

418

Clienţii

Clienţi – facturi de întocmit

4428

=

4427

TVA neexigibil



TVA colectat

Încasarea creanţei 5121

=

4111

Conturi la bănci în lei

Clienţii

54

Nagy Emese

Contabilitatea relaţiilor cu terţii

Societatea a livrat produse finite unui client care nu a efectuat plata facturii din cauză că a dat faliment, astfel datoria clientului a devenit creanţă incertă



Livrarea produselor finite 4111

=

%

Clienţii

701 Venituri din vânzarea produselor finite 4427 TVA colectată



Descărcarea gestiunii a produselor finite vândute 711

=

345

Variaţia stocurilor



Produse finite

Separarea creanţei incerte 4118

=

4111

Clienţi incerţi sau în

Clienţii

litigiu



Scoaterea din activ a creanţei incerte %

=

4118

654

Clienţi incerţi sau în

Pierdiri din creanţe şi

litigiu

debitori diverş 4427 TVA colectată

55

Nagy Emese

Contabilitatea relaţiilor cu terţii

3.2 Contabilitatea operaţiilor privind decontărilor cu personalul, asigurările sociale 3.2.1 Contabilitatea operaţiilor cu personalul

Înregistrarea statului de salarii şi a obligaţiilor de plată aferente



Cheltuieli cu salariile personalului 641

=

421

Cheltuieli cu salariile

Personal - salarii

personalului



datorate

Contribuţia unităţii la asigurările sociale 6451

=

4311

Contribuţia unităţii

Contribuţia unităţii la

asigurările sociale



asigurările sociale

Contribuţia unităţii la fondul de şomaj 6452

=

4371

Contribuţia unităţii

Contribuţia unităţii la

pentru ajutorul de şomaj



fondul de şomaj

Contribuţia unităţii la asigurările sociale de sănătate 6453

=

4313

Contribuţia angajatorului

Contribuţia angajatorului

pentru asigurările sociale

pentru asigurările sociale

de sănătate

de sănătate

56

Nagy Emese



Contabilitatea relaţiilor cu terţii

Contribuţia unităţii pentru accidente de muncă şi boli profesionale sunt definite în cote diferenţiate în funcţie de risc, stabilite pe baza nomenclatorului activităţilor din codul CAEN 6451

=

4311. analitic

Contribuţia unităţii la

Contribuţia unităţii la

asigurările sociale



asigurări sociale

Comisionul datorat Inspectoratului Teritorial de Muncă 635

=

447. analitic

Cheltuieli cu alte impozite,

Fonduri speciale-taxe şi

taxe şi vărsăminte asimilate



vărsăminte asimilate

Contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii 6453

=

4313. analitic

Contribuţia angajatorului pentru

Contribuţia angajatorului pentru

asigurările sociale de sănătate



asigurările sociale de sănătate

Contribuţia la fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale 6452

=

4373

Contribuţia unităţii pentru ajutorul de şomaj Reţineri la sursă privind contribuţiile şi impozitul pe venituri din salarii, sume datorate de angajaţi conform statului de salarii

57

Nagy Emese

Contabilitatea relaţiilor cu terţii 421

=

4312

Personal – salarii

Contribuţia personalului la

datorate

asigurările sociale

421

=

Personal – salarii

4372 Contribuţia personalului la

datorate 421

fondul de şomaj =

Personal – salarii

Contribuţia angajaţilor pentru

datorate 421

4314 asigurările sociale de sănătate

=

Personal – salarii

444 Impozitul pe venituri

datorate



de natura salariilor

Avansuri reţinute (chenzina I) 421

=

Personal – salarii

425 Avansuri acordate

datorate



personalului

Se scriu formulele contabile aferente achitării la caserierie şi virament pe card bancar a restului de plată la chenzina a II-a şi virării cu ordin de plată a datoriilor înregistrate în statul de salarii. Achitarea în numerar a chenzinei a II-a 421

=

5311

Personal – salarii

Casa în lei

datorate

58

Nagy Emese 

Contabilitatea relaţiilor cu terţii

Achitarea prin virament pe card bancar 421

=

5121

Personal – salarii

Conturi la bănci în lei

datorate



Achitarea obligaţiilor de plată la bugetul de stat 5125

=

Sume în curs de decontare



5121 Conturi la bănci în lei

Achitarea obligaţiilor de plată la bugetele asigurărilor sociale şi fondurilor speciale 5125

=

5121

Sume în curs de decontare

Conturi la bănci în lei

Impozitele, taxele şi contribuţiile pe care societatea le datorează le declară prin formularul 100 „Privind obligaţiile de plată la bugetul de stat” şi prin formularul 102 „Privind obligaţiile de plată la bugetele asigurărilor sociale şi fondurilor speciale”. Organul fiscal transmite înştiinţarea despre modul cum s-a efectuat stingerea obligaţiilor fiscale.După primirea înştiinţării în contabilitate se efectuează următoarele înregistrări : % 4312

=

5125 Sume în curs de decontare

Contribuţia personalului la asigurările sociale 4372 Contribuţia personalului la fondul de şomaj

59

Nagy Emese

Contabilitatea relaţiilor cu terţii 444 Impozitul pe venituri de natura salariilor 4314

Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate 4311 .analitic Contribuţia unităţii la asigurările sociale 4313 .analitic Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate 4371 Contribuţia unităţii la fondul de şomaj 447.analitic Fonduri speciale-taxe şi vărsăminte asimilate 4373 4311.analitic Contribuţia unităţii la asigurările sociale 4313.analitic Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate

60

Nagy Emese

Contabilitatea relaţiilor cu terţii

3.2.2. Contabilitatea impozitului pe profit

Determinarea rezultatului impozabil: Rezultatul impozabil = rezultatul contabil + cheltuieli nedeductibile



Rezultatul contabil = venituri – cheltuieli



Cheltuieli nedeductibile contabile



Rezultatul impozabil



Înregistrarea impozitului pe profit datorat 691

=

441

Cheltuieli cu impozitul

Impozitul pe profit

pe profit



Virarea cu ordin de plată a impozitului pe profit 5125

=

Sume în curs de decontare



5121 Conturi la bănci în lei

Înregistrarea în contabilitate după înştiinţarea primită de la organele fiscale : 441 Impozitul pe profit

=

5125 Sume în curs de decontare

61

Nagy Emese

Contabilitatea relaţiilor cu terţii

CONCLUZII SC FOMA CONS SRL, producător de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale şi de faţade satisface cerinţele clienţilor, oferându-le acestora produse performante de un înalt nivel calitativ conform nevoilor şi aşteptărilor lor. Colaborând cu furnizori de renume mondial, clienţii socieţii FOMA CONS SRL beneficiează de un partener care îmbină experienţa proprie cu cea a numeroşilor şi puternicilor săi furnizori. Strategia societăţii este de a-şi consolida poziţia pe piaţă prin realizarea şi creşterea reputaţiei firmei din punct de vedere al calităţii la un nivel cât mai ridicat. După părerea mea societatea este conştientă că singura raţiune de a exista este satisfacerea nevoilor clienţilor ei şi că doar furnizând produse de calitate pot fi competitivi pe o piaţă concurenţială. În acest context propun ca produsele pe care le oferă să îndeplinească următoarele cerinţe : 

Creşterea satisfacţiei clenţilor prin înţelegerea necesităţilor şi aşteptărilor acestora, în plus faţă de cerinţele exprimate;



Creşterea succesului pe piaţă al societăţii prin comunicarea politicii şi obiectivelor pentru creşterea conştientizării, motivării şi implicării personalului din societate;



Îmbunătăţirea continuă a proceselor din cadrul societăţii;



Loialitate faţă de partenerii săi de afaceri.

62

Nagy Emese

Contabilitatea relaţiilor cu terţii

BIBLIOGRAFIE 1. Ana Pişleag ,Diagnosticul Financiar al Intreprinder,, Teorie şi aplicaţii. Editura Matrix Rom, Bucureşti 2002 2. Ana Pişleag, Contabilitatea financiară curentă, Editura Alma Mater, Sibiu, 2011 3. Florin Coman, Contabilitatea financiară a societăţii comerciale, Editura Luminală, Bucureşti, 2002 4. Ana Pişleag, Contabilitatea financiară, Curs în Tehnologoa ID-IFR, Editura FRM, Bucureşti, 2012 5. Iacob Petru Pântea, Gheorghe Bodea, Contabilitatea financiară Românească, Editura Intelcredo, Deva, 2007 6. N. Dobrotă, Coordonator, Dicţionar de economie, Editura Economică. Bucureşti, 2000 7. Niculaie Feleagă, Sisteme contabile comparate, Ediţia a II-a,vol. III, Editura Economică, Bucureşti 2000 8. Mihai Ristea, Mirela Dima, Contabilitatea societăţii comerciale, Editura Universitară, Bucureşti, 2002 9. Mihai Ristes., Noul sistem din România, Editura Cantimex, Bucureşti, 2004 10. Octavian Bojian, Contabilitate generală, Editura Universitară, Bucureşti, 2001 11. Ramona Neag, Contabilitate financiară, Editura Universitară, Târgu Mureş, 2007 12. Rodica Cistelecan, Contabilitatea financiară, Editura Universitară, Târgu Mureş, 2007

63