Conceptul de Politica Fiscala [PDF]

Zitiervorschau

Conceptul de politica fiscala  Definitie: Prin politica fiscala se întelege ansamblul masurilor initiate si implementate de guvern, prin intermediul bugetelor publice, în scopul realizarii si mentinerii echilibrului macroeconomic în economia reala  Trasaturile politicii fiscale - este o forma de interventie indirecta a statului în economie (este o politica de ajustare) - este apanajul guvernului (prin intermediul, îndeosebi, a ministerului finantelor publice) - este aplicabila pe piata bunurilor si serviciilor (asupra economiei reale) - se refera cu precadere la ajustarea dezechilibrelor macroeconomice interne - este relativ rigida: modificarea ei este dificila si lenta - este relativ eficace: aplicarea ei este asigurata prin forta legii - efectul aplicarii politicii fiscale este imediat - este strict si total reglementata juridic OBS: Exista si alte concepte care interfereaza cu conceptul de politica fiscala, cel mai frecvent fiind cel de politica bugetara - în continuare, cele doua concepte vor fi utilizate în mod substituibil

4.1.2. Instrumentele politicii fiscale  Exista patru instrumente principale ale politicii fiscale: a) impozite b) taxe c) alte prelevari obligatorii d) cheltuieli guvernamentale a) Impozitele a.1. definitie: sume prelevate din venitul sau averea subiectilor economici, la dispozitia statului, pentru acoperirea cheltuielilor publice a.2. caracteristici: - plata impozitului este obligatorie - plata impozitului este definitiva

- plata impozitului este nerambursabila - plata impozitului nu implica contraprestatie din partea statului a.3. rol: - financiar: mijlocul principal de procurare a resurselor fondurilor publice - economic: realizeaza cointeresari ale subiectilor economici (stimulari/inhibari) - social: realizeaza redistribuirea venitului în societate, în acord cu politica de securitate sociala a guvernului a.4. elemente constitutive: - subiectul impozitului (platitorul): subiectul de drept care achita impozitul - destinatarul impozitului (suportatorul): subiectul de drept caruia i se diminueaza venitul sau averea cu marimea impozitului - obiectul impozitului: materia economica (venit, avere etc.) supusa impozitarii - sursa impozitului: materia economica din care se achita impozitul (venitul curent, venitul adus de avere etc.) - unitatea de impozitare: detalierea, din punct de vedere tehnic, a obiectului impozitului (pe m2, pe suma etc.) - cota impozitului: marimea impozitului aferent unei unitati de impunere - asieta: modul de stabilire a impozitului - termenul de plata: data pâna la care trebuie achitat impozitul a.4. tipologie: - impozite directe: subiectul impozitului coincide cu destinatarul impozitului - ex: impozitul pe venitul global, impozitul pe profit - impozite indirecte: subiectul impozitului difera de destinatarul impozitului - ex.: TVA, taxele vamale, accizele b) Taxele - definitie: sunt prelevari obligatorii care implica o contraprestatie subechivalenta din partea statului c) Alte prelevari obligatorii - definitie: prelevari realizate din rezultatele financiare nete ale societatilor comerciale cu capital integral de stat (proprietatea privata a statului)

d) Cheltuielile guvernamentale 1. definitie: sume monetare utilizate pentru satisfacerea nevoilor generale ale societatii, cu titlu gratuit (bunuri publice) 2. rol: - curent: satisfacerea nevoilor curente ale functionarii societatii în ansamblu - de macrostabilizare: inducerea de efecte de cointeresare în sensul realizarii, mentinerii sau restabilirii echilibrului macroeconomic în economia reala 3. tipologie: - cumparari (achizitii) guvernamentale - investitii guvernamentale - subventii (ajutoare) guvernamentale - transferuri

4.1.3. Bugetul public  Definitie: Bugetul public este un tablou comparativ, corelat si sintetic cu privire la veniturile si cheltuielile publice aferente unei perioade date, de regula un an - are putere de lege: este aprobat de Parlament - cuprinde ansamblul fluxurilor financiare care privesc veniturile si cheltuielile publice - constituie cadrul metodologic de exercitare a politicii fiscale  Structura bugetului public (bugetului general consolidat) - bugetul de stat: cuprinde veniturile si cheltuielile aferente administratiei publice centrale - bugetul asigurarilor sociale de stat: cuprinde veniturile si cheltuielile publice aferente securitatii sociale - bugetele locale: cuprind veniturile si cheltuielile administrativ-teritoriale care au personalitate juridica

publice unitatilor

- fondurile speciale: cuprind venituri si cheltuieli publice cu destinatie prestabilita - bugetul trezoreriei statului: cuprinde veniturile si cheltuielile aferente activitatii trezoreriei statului - bugetele unor institutii publice cu caracter autonom: în conditii de echilibru financiar

 Principiile bugetare: principiile care guverneaza procesul bugetar (elaborarea, aprobarea, executia si controlul): - principiul universalitatii: veniturile si cheltuielile sunt trecute cu sumele lor totale si nu doar cu soldurile - principiul unitatii: toate veniturile si cheltuielile publice sunt trecute într-un document unic (imagine sinoptica) - principiul anualitatii: Parlamentul autorizeaza încasarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor doar pentru un an bugetar (financiar) - principiul neafectarii: veniturile nu sunt afectate unor anumite cheltuieli ci sunt depersonalizate - principiul specializarii: diferentierea veniturilor pe surse si a cheltuielilor pe destinatii - principiul echilibrului bugetar: veniturile si cheltuielile publice trebuie balansate (daca acest lucru nu este posibil, atunci balansarea se va face prin prevederea unui deficit bugetar - cheltuieli mai mari decât venituri - sau a unui excedent bugetar - venituri mai mari decât cheltuieli) - principiul publicitatii: aducerea la cunostinta opiniei publice a bugetului aprobat (în România, aceasta se realizeaza prin publicarea legii bugetului în Monitorul Oficial) OBS: Pe parcursul executiei bugetare (încasarii veniturilor si efectuarii cheltuielilor în cursul anului bugetar) pot fi aprobate legi rectificative ale bugetului, care modifica unele capitole de venituri sau/si de cheltuieli publice

4.1.4. Modelarea politicii fiscale  Politica fiscala are drept obiectiv esential asigurarea si mentinerea echilibrului macroeconomic pe piata bunurilor si serviciilor (economia reala)  Conform ecuatiei de echilibru macroeconomic, oferta agregata pe piata bunurilor si serviciilor trebuie sa fie egala cu cererea agregata pe aceasta piata (consideram cazul unei economii închise):

4.1.8. Macrostabilizarea prin politica fiscala  Definitie: Prin macrostabilizare se întelege restabilirea egalitatii dintre cererea agregata si oferta agregata, dupa aparitia unei perturbatii în acest sens - macrostabilizarea prin politica fiscala se obtine prin folosirea instrumentelor fiscale în scopul restabilirii egalitatii mentionate  Pot aparea doua perturbatii majore în economie

- somajul: PIB efectiv este mai mic decât PIB potential - inflatia: PIB efectiv este mai mare decât PIB potential  Pentru restabilirea echilibrului macroeconomic, pot fi folosite: - variatia veniturilor bugetare (prin intermediul impozitarii) - variatia cheltuielilor bugetare

1 Conceptul de politică fiscală 1.1 Dimensiunea spaţială a politicii fiscale 1.2 Teorii contemporane privind fiscalitatea 1.3 Principiile unui sistem fiscal optimal 2 Politica fiscală europeană 2.1 Reglementările existente 2.2 Obiectivele politicii fiscale 2.3 Fundamentele politicii fiscale europene 3 Politica fiscală în România