35 0 70KB
Concepte cheie in teoria dezvoltarii cognitive a lui Jean Piaget
Schema – o schema descrie ambele actiuni, mentala si psihologica, implicate in intelegere si cunoastere. Schemele sunt categorii de cunostinte care ajuta la interpretarea si intelegerea lumii. Din punctul de vedere al lui Piaget, o schema cuprinde atat cunostinele cat si procesul de obtinere al acestora. Acumuland experienta, aceasta noua informatie este folosita sa modifice, sa adauge sau sa schimbe schema existenta. Spre exemplu, un copil poate avea o schema despre un anumit animal, cum ar fi cainele. Daca singura experienta a copilului a fost legata de caini mici, acesta poate crede ca toti cainii sunt mici, blanosi si au patru picioare. Sa presupunem ca acel copil intalneste un caine foarte mare. Acesta va lua noua informatie modificand schema deja existenta pentru a include aceasta noua informatie. Asimilarea – procesul de a prelua noi informatii in schema deja existenta este cunoscuta ca si asimilarea. Procesul este oarecum subiectiv, deoarece tindem sa modificam experienta sau informatia, cumva sa se integreze in credintele pre-existente. In exemplul de mai sus, a vedea un caine si al eticheta este un exemplu de asimilare a animalului in schema copilului despre caine. Acomodarea – o alta parte a adaptarii implica schimbarea sau alterarea schemelor deja existente in noi informatii, proces cuniscut ca si acomodare. Acomodarea implica alterarea schemei deja existente, sau a ideii, ca urmare a unor informatii noi sau noi experiente. Noile scheme pot fi de asemenea dezvoltate in timpul procesului. Echilibrarea - Piaget considera ca toti copii incerca sa pastreze un echilibru intre asimilare si acomodare, care este dobandit in timpul mecanismului pe care Piaget in denumeste echilibrare. In progresul copiilor de-a lungul dezvoltarii cognitive, etse important sa se mentina un echilibruintre aplicarea cunostintelor precedente (asimilarea) si ascimbarea comportamentului pentru a beneficia de noi cunostinte (acomodarea). Echilibrarea ajuta in explicarea procedeului in care copii sunt capabili sa se mute dela un stagiu de dezvoltare la altul.
Caracteristici ale operatiilor concrete Stagiul operatiilor concrete incepe in jurul varstei de sapte ani si continua pana la aproximativ de varsta de 11 ani. In acest timp, copii castiga o mai buna intelegerea operatiilor mentale. Acestia incep sa gandeasca logic despre evenimentele concrete, dar au dificultate in intelegerea abstracta si a conceptelor ipotetice. Logica – Piaget constata ca, copii , in stagiul operatiilor concrete, sunt foarte priceputi in a folosii logica inductiva. Aceasta implica trecerea de la o experienta specifica la un principiu general. Pe de alta parte, copii la aceasta varsta au dificultate in a utiliza logica deductiva, care implica utilizarea principiului general pentru a constata efectul unui eveniment specific. Reversibilitatea – una dintre cele mai importante dezvoltari din acest stagiu este intelegerea reversibilitatii, sau constientizarea ca unele actiuni se pot inversa. Un exemplu este a fi capabil de a inversa ordinea relatiilor dintre categoriile mentale. Spre exemplu, un copil poate fi capabil de a recunoaste ca animalul lui este un caine Labrador, ca Labradorul este un caine si ca acel caine este un animal.
Caracteristicile stagiului operatiilor formale Acest stagiu al operatiilor formale incepe la aproximativ 12 ani si dureaza pana la varsta adulta. In acest timp, oamenii dezvolta abilitatea de a contempla concepte abstracte. Aptitudini precum gandirea logica, ratiunamentul deductiv si planificare sistematic, deasemenea apar in timpul acestui stadiu de dezvoltare. Logica – Piaget crede ca logica deductiva devine importanta in stagiul operatiilor formale. Aceasta are nevoie de abilitatea de a flosi un principiu general pentu a determina un efect specific. Acest tip de gandire implica situatii ippotetice si este des folosita in stiinta si matematica. Gandirea abstracta – in timp ce copii tind sa gandeasca concret in primele stagii, abilitatea de a gandi depre concepte abstracte apare in timpul stadiului operatiilor formale. In loc sa se bazeze exclusiv pe experienta anterioara, copii incep sa considere posibilitatea efectelor si consecintele actiunilor lor. Acest timp de gandire eeste importanta in planificare pe termen lung. Rezolvarea de probleme – in primele stagii, copii folosesc procesul de “incercare si greseala” ca si metoda de rezolvare a problemeelor. In timpul stagiului operatiilor formale, apare abilitatea de a rezolva o problema sistematic, intr-o modalitate logica si metodica. Copii care se afla la stagiul operatiilor formale a dezvoltarii cognitive sunt adesea capabili sa planifice si sa organizeeze rapid apropiinduse de rezolvarea de probleme.