Chestionar Comportament [PDF]

Zitiervorschau

Chestionar B–D. Forma A „Citiţi cu atenţie afirmaţiile de mai jos şi apreciaţi dacă sunt sau nu valabile în ceea ce vă priveşte. Pe foaia de răspuns, în dreptul numărului corespunzător, marcaţi cu un „X” una din cele două variante - „Adevărat” sau „Fals”, după cum afirmaţia respectivă vi se potriveşte sau nu. Dacă aţi marcat o variantă şi ulterior v-aţi răzgândit, tăiaţi primul răspuns şi marcaţi din nou. Nu există răspunsuri „corecte” sau „greşite”, fiecare persoană având modalităţi proprii de a se comporta în diverse situaţii. Important este să răspundeţi cât mai spontan, deoarece lucrurile care ne vin cu rapiditate în minte sunt cele mai caracteristice pentru fiecare dintre noi. Nu citiţi toată proba pentru ca apoi să o reluaţi şi să răspundeţi - după analizarea unei afirmaţii daţi imediat şi răspunsul.” 1. Uneori am dorinţa să fac rău cuiva. 2. Uneori bârfesc oamenii pe care nu-i iubesc. 3. Mă enervez uşor, dar mă liniştesc repede. 4. Dacă nu sunt luat cu binişorul, nu îndeplinesc o rugăminte care mi se face. 5. Nu primesc de fiecare dată ceea ce mi se cuvine. 6. Ştiu că oamenii mă vorbesc pe la spate. 7. Dacă ceva nu-mi place la prietenii mei, îi fac să simtă aceasta. 8. Când mi s-a întâmplat să mint pe cineva, am avut mustrări de conştiinţă. 9. Cred că sunt în stare să lovesc pe cineva care merită asta. 10. Uneori mă enervez până într-atât încât arunc cu unele obiecte. 11. Dacă nu-mi place vreo regulă stabilită, am dorinţa să o încalc. 12. Cred că unii obţin ceva doar pentru că se folosesc de condiţii prielnice. 13. Mă uit cu atenţie la oamenii care sunt mai prietenoşi decât m-am aşteptat. 14. Se întâmplă deseori să nu fiu de acord cu cei din jur. 15. Uneori îmi trec prin minte gânduri de care îmi este ruşine. 16. Când mă enervez trântesc uşile. 17. Sunt mult mai iritabil decât pare. 18. Dacă cineva face pe şeful, eu fac invers de ceea ce-mi spune. 19. Sunt necăjit pentru soarta pe care o am. 20. Cred că mulţi oameni nu mă plac. 21. Nu mă pot abţine să nu pun rămăşag, dacă cineva nu-i de acord cu mine. 22. Oamenii care fug de muncă ar trebui să se simtă vinovaţi. 23. Cine mă jigneşte pe mine şi familia mea, sigur caută bătaie. 24. Sunt cuprins de furie când cineva râde pe seama mea. 25. Când oamenii îşi dau aere de şefi, fac totul ca să-i pun la punct. 26. Aproape în fiecare săptămână văd pe cineva care nu-mi place. 1

27. Destul de mulţi oameni mă invidiază. 28. Cer în mod direct celor din jur să-mi respecte drepturile. 29. Mă apasă gândul că fac prea puţin pentru părinţii mei. 30. Oamenii care mă ironizează (enervează) tot timpul, merita să primească pe loc o corecţie. 31. Uneori când sunt trist simt cum devin mânios. 32. Dacă cineva mă scoate din sărite, reacţionez. 33. Uneori am impresia că cei din jur râd de mine. 34. Vreau ca greşelile mele să fie iertate. 35. Dacă dacă sunt lovit, uneori răspund cu aceeaşi monedă. 36. Când ofer ceva şi nu este primit aşa cum doresc eu, mă supăr. 37. Uneori oamenii mă enervează doar prin simpla lor prezenţă. 38. Dacă cineva mă enervează sunt gata să-i spun tot ce gândesc despre el. 39. Deseori mă simt ca un butoi cu pulbere care este gata sa explodeze. 40. Dacă cineva ridică glasul la mine, îi răspund la fel. 41. Uneori simt că sunt gata să încep primul bătaia. 42. Mă cert atunci când sunt furios.

2

Concluzii

Chestionarul de agresivitate - ostilitate Buss-Dark – Manual de interpretare Chestionarul de agresivitate - ostilitate a fost construit de Arnold Buss şi Reymond Darkee (1957) şi este una din cele mai utilizate probe pentru evaluarea rapidă a agresivităţii. Chestionarul pune în evidenţă 8 factori ai agresivităţii (forme de manifestare al acesteia), după cum permite şi calcularea unor indicatori globali: indicele agresivităţii, indicele ostilităţii, indicele motivaţiei agresive şi indicele general de agresivitate-ostilitate. Chestionarul are două forme echivalente ca relevanţă - A şi B, fapt ce permite retestarea în bune condiţii a subiecţilor care necesită aceasta. Cotarea răspunsurilor este diferită pentru cele două forme, dar interpretarea este comună. Cotarea răspunsurilor – Forma A Fiecare răspuns semnificativ primeşte câte un punct. Pentru Forma A a chestionarului, la toţi itmii semnificative sunt răspunsurile „Adevărat”. Suma punctelor obţinute pe fiecare scală constituie nota brută (Nb) a factorului respectiv. Din fiecare scală se pot selecta itemii apreciaţi de psiholog ca fiind semnificativi pentru consilierea persoanei respective (Isc). Agresivitate fizica (Af) Adevărat: 1, 9, 23, 30, 35 Agresivitate indirecta (Ai) Adevărat: 2, 10, 16, 31, 36 Iritabilitate (I) Adevărat: 3, 17, 24, 37, 39, 41 Negativism (N) Adevărat: 4, 11, 18, 25, 32 Resentimente (R) Adevărat: 5, 12, 19, 26 Suspiciune (S) Adevărat: 6, 13, 20, 27, 33 Agresivitate verbala (Av) Adevărat: 7, 14, 21, 28, 38, 40, 42 Culpabilitate (C) Adevărat: 8, 15, 22, 29, 34 Interpretarea chestionarului – Forma A În prima etapă se interpretează fiecare factor prin raportarea punctajului obţinut de subiect la punctajul maxim al dimensiunii respective. Este o interpretare în principiu incorectă, pentru că notele 3

brute trebuie raportate la un etalon, dar singura posibilă (cel puţin în momentul de faţă, când nu există date suficiente pentru etalonarea probei pe populaţie românească). Mai importantă însă, mai ales din perspectiva unei intervenţii psihoterapeutice ulterioare, este analiza calitativă a itemilor la care subiectul a dat răspunsuri semnificative. De asemenea, se analizează itemii la care răspunsul a fost omis. 1. Agresivitate fizică – utilizarea forţei fizice împotriva altei persoane. 2. Agresivitate indirecta – agresivitatea deplasată şi orientată asupra altei persoane, de regulă, mai slabă decât cea care a declanşat-o, sau asupra unui obiect; tot indirectă este şi agresivitatea care nu presupune confruntare directă şi brutală, ci îmbracă forme ca: bârfa, ironia, sarcasmul, glumele mai mult sau mai puţin grosolane..... 3. Iritabilitate – caracteristica persoanei de a reacţiona negativ, de a se tensiona cu mare uşurinţă şi disproporţionat faţă de importanţa reală a situaţiilor declanşatoare; este vorba de o excitabilitate primară, legată de suportul biologic, neuronal; Obs. privind intervenţia terapeutică: o asemenea caracteristică nu poate fi scuzată prin determinarea ei de către modul de funcţionare al neuronilor, pentru că este vorba de un aspect, cel puţin parţial, educabil – mai mult, adesea se întâmplă ca o reactivitate neuronală ceva mai dinamică să fie ea însăşi stimulată spre amplificare şi exploziv prin anumite greşeli de educaţie. 4. Resentimente – trăiri de ostilitate, invidie, duşmănie, ură ascunsă, răzbunare împotriva unor persoane, trăiri cauzate de amintirea unor neplăceri reale sau imaginare provocate de acestea; sunt considerate (Scheler) o “autointoxicaţie psihică”, o atitudine stabilă ce rezultă din acumularea trăirilor negative produse de o agresiune sau frustraţie şi care nu se pot nici manifesta (exterioriza), nici depăşi (gestiona), ajungând să se interiorizeze şi fixeze – atitudinea include şi minimalizarea valorică a unor persoane, situaţii. 5. Negativism – atitudine de opoziţie în comportament; de refuz nejustificat, rezistenţă sau ostilitate faţă de orice solicitare venită din exterior; de ignorare sau respingere sistematică şi lipsită de discernământ a unor fapte, reguli, norme; negativismul poate include atât o opoziţie activă, de confruntare directă (fugă de.., refuz clar exprimat, acţiune inversă celei solicitate), cât şi o opoziţie pasivă, subversivă (indiferenţă, apatie, tăcere, “uitarea” a ceea ce i se cere). 6. Suspiciune – lipsă de încredere în cei din jur, îndoială cu privire la corectitudinea şi bunele lor intenţii, atitudine bănuitoare, precauţie faţă de diversele persoane, toate acestea generate de convingerea că cei din jur intenţionează să provoace prejudicii. 7. Agresivitate verbala – exprimarea verbală a emotiilor negative în maniere brutale sau vulgare ca formă (ceartă, ţipăt) sau ca şi conţinut (ameninţări, blamări, jigniri, înjurături). 8. Culpabilitate – exprimă trăirile de vinovăţie şi regretele subiectului faţă de fapte proprii pe care le consideră greşite, îndoielile sale privind corectitudinea unor decizii şi comportamente personale, precum şi o anumită autoresponsabilizare pentru eşecuri; de aici, aşteptarea unei pedepse sau chiar tendinţa spre autopedepsire, motiv pentru care se apreciază că dincolo de o anumită intensitate, sentimentele de culpabilitate reprezintă o formă de autoagresivitate trăită în plan ideativ. În a doua etapă a interpretării se analizează indicii globali: Indicele Agresivităţii – I.AG, rezultat al însumării notelor brute de la scalele 1, 2, 3, 7; Indicele Ostilităţii – I.OS, rezultat din notele brute ale scalelor 2, 3, 4, 5 ; ostilitatea este înţeleasă ca atitudine duşmănoasă, încărcată de ură; - Indicele motivaţiei agresive – I.MA, rezultat din notele brute ale scalelor 3, 4, 5, 6; - Indicele general de agresivitate-ostilitate – IG.A-O, care insumeaza notele brute ale celor 8 scale. Punctajul obţinut de un subiect la fiecare dintre indici se compară cu punctajul maxim al indicelui respectiv: I.AG – punctaj maxim = 23 I.OS – punctaj maxim = 20 -

4

I.MA – punctaj maxim = 20 IG.A-O – punctaj maxim = 42

5