Cele mai importante 20 de secunde. Competenta in comunicarea nonverbala [PDF]

Zitiervorschau

LOREDANA IVAN

CELE MAIIMPORTANTE 20 DE SECUNDE

COMPETENTA iN COMUNICAREA •

NONVERBALA

liB.

TRITONIC

LOREDANA IVAN

COMPETENTA TN COMUNICAREA NONVERBALA

Copyright © Loredana Ivan Copyright © TRITONIC

2009

2009

pentru prezenta edi�ie

TRiTONIC Grup Editorial

Str. Coacazelor nr. 5,

Bucure�ti

e-mail: [email protected] teJ./fax.:

+40 21 242 73 77

www.tritonic.ro www.tritonic.ro/blog

Coieqia: COMUNICARE MEDIA

D escrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei IVAN, LOREDANA

Cele mai importante 20 de secunde in comunicarea

nonverbala / Loredana Ivan; - Bucure�ti : Tritonic, 2009 ISBN

978-973-733-345-2

316.772.2

Fotografiile din aceasta carte sunt din arhiva autorului Coperta: ALEXANDRA BARDAN Redactor: ALEX NICHIFOR Tehnoredactor: IONUTTUDORACHE Bun de tipar: APRILIE Tiparit Tn Romania

2009

CUPRINS

Introducere

......... . . . . . ....... . . . . ............ . . ..... . . ..... . ........ . .. ........

6

Capitoiull Reinterpretarea modelelor comunicarii din perspectiva comunicarii nonverbale

.

.......

.. .

.

. . . .. .

,. .. 1 2

...

CapitoluI2

iv1arile parad igme explicative

ale comportamentului nonverbal

.

.. . . .

. . .

..

. . .. .. .

..... . .. . . . . .

. .

" 40

Capitolul3 Competenta in comunicarea nonverbala

... . . .. . .

.

...

. .. . . . . . . .

133

Capitolul4

Cele mai importante 20 de secunde: 0 noua abordaie in analiza comportamentului nonverbal . .

. .

... .

.

..

... .

... .

...

168

Capitolu l 5 20 de secunde pentru a stabi 1 i daca celalalt este ,�de incredere" Bibliografie

....

. . .

. ..

. .. .

...

. .

. . . .

..

. . ..

. . . . .

.

. . . . .. . . . ...

.. . . .

. . .

. . . . . .

.... ..

... .

. .

. .

.. .

.

..

. . . .. .

..

.

... .

. ... . . .

..

. ..

. . . . . .

.

. . . . . ... .

.

.. ...

. .

195 278

INTRODUCERE

Comun icarea nonverbala este 0 d iscipl ina noua in spatiul academ i c romanesc, suscitand i nteresul deopotriva al profe­ sori lor, studentilor �i al nespecial i �ti lor. Ideea ca i nd iv izii p ot uti l iza elementele nonverbale pentru a identifica adevaratele trairi emotionale, i ntent i i le celui lalt sau pentru a-I i nftuenta sa se comporte intr-un anumit fel aprinde imaginati a publicu­ ri lor "comunicari i nonverbale" �i face d i n aceasta un concept aproape conspirativ. Si nu de putine ori, am asistat la invo­ carea "intel igentei emotionale" ca factor hotarator in v i ata noastra a tuturor, fadi a se specifi c a Insa care este Intelesul acestui termen. Curiozitatea m-a impins sa cumpar lucrarea lui Dan iel Goleman, Emotional Intelligence, la puti n timp dupa aparit ia ei In 1995 �i am descoperit 0 lucrare veritabila de corriunicare nonverbala, care trateaza termeni i de "competenla sociaia:( �i "comu n icare nonverbala"', util izand 0 eticheta de stu I de conv ingatoare. Cine d i ntre noi nu ar vrea sa fie considerat i nteligent? Si daca despre i ntel igenta cognitiva ne pronuntam mai cu rezerve, despre cea emotionala avem toata I ibertatea sa 0 facem. Propun in aceasta lucrare termenul de "competenta In comunicarea nonverbala" sau "competenta nonverbala", defi n it ca "abil itatea i nd iv izi lor de a codifica �i respectiv deco­ d ifi c a mesajelele nonverbale In functie de contextu l social, de a estima �i prezice emot i i le, atitud iniIe, comportamentul celorlalti, In funqie de comportamentele nonverbale ale aces­ tora, de a folosi eficient elemente nonverbale pentru 0 obtine rezultatele dorite In i nteraqiuni le cotidiene" �i sus!in faptu l ca d i feritele competente ale i nd ividului: sociale, emotionale sunt parte ale influentei contextului asupra oricaru i act de comun i­ care, i nclusiv nonverbaliL

8 I LO R E DANA IVAN Ajun�i In acest punct� iata-ne confruntati cu un alt termen nu atat de afectogen cum es�e cel al comunicarii nonverbale, dar atat de comun �i de des uti l izatlncat aproape n imeni nu se mai obose�te sa-l defineasca: " contextul social". Este un termen foarte general, am putea spune ca orice i ntra aici: norme, valori, relatii, a�teptari etc. Studi i le cu titlul " rolul contextului social In ...'' sau "impactul contextu lui social asupra ..." nu pot gre�i pentru orice relatie ar pune In evidenta, ea poate fi interpretata �i prin prisma c ontextului. I nsa, cum se spune, " cine Imbrati�eaza prea larg nu strange bine", de aceea am restrans sfera termenului "context social'" la "mediu" Inteles ca mediu (fizic �i social) �i "structura sociala" (norme, regu l i �i relati i sociale), cu accent pe i nteractiunile reale sau imaginare d i ntre actorii social i �i pe competentele comunica­ tionale ale acestora. Precizez de la Inceput ca In redactarea lucrarii m-am confruntat cu doua dificultati: un domeniu, al comunicari i nonverbale, vast, extrem de productiv In ultim i i ani, dar insu­ ficient teoretizat �i un concept, cel de "context social" a carei definitie este presupusa i mplicita �i orice restrangere sferei sale necesita 0 argumentare teoretica soiicia. Si totu�i, de ce 0 noua lucrare In domeniul comunicarii nonverbale? Ce are aceasta d iferit de manualul la care am colaborat cu profesori i Sept i m iu Chelcea �i Adi na Chelcea, Comunicarea nonverbalii: gesturile �i postura �i care a cunoscut doua ed itii de succes? Trebuie sa recunosc ca provo­ carile unui asemenea volum au venit cand am descoperit 0 acumulare "masiva" de date In domeniul comunicarii nonver­ bale carora Ie lipse�te ceva: un numitor comun, un ansamblu de paradigme care sa orienteze pe mai departe cercetarea �i sa ghideze selectia variabi lelor expl icative. Este firesc pentru 0 arie de cercetare noua sa reuneasca cuno�tin te din discipline apropiate, pentru a produce m icro-te­ orii �i, ulterior, teorii cu nivel ridicat de general itate, Insa promovarea empirismulu i pentru 0 perioada Indelu ngata poate mentine comunicarea nonverbala la stadiul de domeniu insuficient dezvoltat paradigmtic. Apelul la elemente ale

CELE MAl I M PORTANTE 20 D E S ECU N D E I

9

contextului social constituie un demers In vederea constru­ irii unor teorii care sa poata fi generalizate d i ncolo de situatia particulara analizata. In aceste conditii, pentru a raspunde provocarilor anterior formulate� lucrarea de fata prezinta principaIeIe modele ale comunicari i din perspectiva comunicarii nonverbale (Capi­ toluI 1 ). Am evidentiat distinctia dintre modeleIe liniare �i cele circulare ale comunicarii� in ce conditi i putem uti li za asemenea modele In domeniul comunicarii nonverbale �i ce rol are contextul social in functionarea lor, oprindu-ma, In special, asupra modelelor propuse de Roman Jakobson (1 960) �i Dav id K. B erlo (1 960), aceasta din u rma accenuand roluI relatiei d intre sursa �i receptor �i, mai ales, rolul competentelor comun icationale ale acestora. De asemenea� am prezentat ceea ce am considerat a fi mari le paradigme explicative ale compor­ tamentului nonverbal� In Incercarea de a teoretiza un domeniul care nu a fost oco l it de demersuri speculative: p aradigma struc­ turalista, sociologica, etologica �i psihosociologica (Capitolul 2) mentionand ca lucrarea de fata, de�i apropiata perspectivei psihosociologice, este mai degraba tributara paradigmei etolo­ gice-ecologice pe care 0 propune ca model prin argu memarea rolului primelor ,,20 de secunde" in ultimle doua capitole. Volumu l analizeaza termenul de ,.competenta in comuni­ carea nonverbala", In relatie cu termen i concurenti � i descrie un instrument standardizat de masurare a abi litatii indivizi lor de a decodifica elementele nonverbale. folosit la n iveI interna­ tional: testul PONS. Am sugerat modalitati de imbunatati re a acestu i test �i posibi litatea construirii unui test similar in spatiul romanesc, folosind tehnologii moderne (Capitolul 3). Prin Capitoiul 4, lucrarea se apropie de dezideratul exprimat: formularea unor teorii coerente care sa sprijine cercetarea in domen iul comunicarii nonverbale. Prezint astfel paradigma ,.Jel i i lor subtiri" (thin slices), i n itiata de cercetatoarea ameri­ cana de la Un iversitatea Harvard, Nalini Alnbady �i rezul­ tate sem nificative ale studii lor care au urmat acesta linie de cercetare. Personal� consider ca acesta paradigma, pe care am intitulat-o sugestiv aici �,parad igma celor 20 de secunde" �i-a

10

I LO R EDANA IVAN

dovedit valid itatea In contexte diferite �i este 0 prima Incer­ care coerenta de teoreti zare,_ cu impact direct asupra temelor de cercetare actuale din domeniul c6mun idirii nonverbale. 0 privire sumara asupra principalu lui jurnal international care publica stud i i d i n domeniul comun icarii nonverbale, Journal ofNonverbal Behavior, arata ca multi cercetatori au Imbrati�at aceasta noua paradigma experimentala. De altfel, In u ltimul capitol am uti l izat eu 'insami parad igma thin slices pentru a evidentia capacitatea subiecti lor de a estima comportamentul prosocial aI celorialti, In situatii de expunere l i mitata. De aici �i titlul lucrari i : Cele mai importante 20 de secunde. Capitolul 5 lamure�te cum poate fi apl icata paradigma ,,feli i lor subtiri" �i ce rol au aspectele situationale In structu­ rarea interactiuni lor ind iv iduale. A raspuns lucrarea provocari lor mentionate anterior? Putem considera ca elementele de noutate: descrierea �i apli­ carea unui test de masurare a competentei In comun icarea nonverbal a (inclusiv i ntroducerea acestui concept), afirmarea paradigmei thin slices, folosirea teoriei jocurilor In crearea situatiilor experimentale din ultimul capitol, d iscutarea rolului stimularii fi nanciare in conducerea �i proiectarea cercetarilor experimentale sunt argumente suficiente pentru a sustine ca lucrarea a reu�it sa contureze granitele unui domeniu destul de ,Junecos". Pentru a va conv i nge de aceasta, Indemn pe cei interesati de domeniu l comunicarii nonverbale sa procedeze Ia un simpu search pe cel mai cunoscut motor de cautare: www.google.com. Vor fi surprin�i de muItitud inea de articoie, site-uri, teste, asociatii care arata un interes In cre�tere pentru aceasta latura a i nteractiunilor umane, dar fac drumul spre "esenta" mult mai anevoios decat ne imaginam. Nu vreau sa Inchei pledoaria pentru lucrarea de fata fara a mu lturpi celor care, Intr-un fel sau altul, m-au ajutat sa 0 realizez: profesorului Septim iu Chelcea pentru Indrumarea continua pe parcursuI acestor ani de framantari �i pentru ca mi-a oferit �ansa de a intra 'in "lumea buna" a psihologiei sociale (lumea celor care au un crez academ ic �i un mentor

CELE MAI IM PORTANTE 20 D E S ECU N D E I 1 1 �tiintific), cercetatorului de Ia Universitatea Groningen, Detlef Fetchenhauer, care a coordonat experimentuI realizat de mine In Granda �i prezentat In CapitoluI 5, profesorului Wieger Bakker, de Ia Universitatea Utrecht, pentru prietenia cu care a raspuns Intotdeauna solicitarilor mele privind procurarea unor materiale �i depa�irea unor situatii de impas �i colegilor �i bunilor mei prieteni Gabriel Jderu, Andreea Bobb, Valeriu Frunzaru� Alexandru Carlan �i Adrian Du�a, pentru rabdarea 'in lungile discutii despre aceasta lucrare �i pentru sugestiile utile, fara de care unele dintre ideile prezentate ar fi fost mai sarace. Nu in ultimul rand, multumesc familiei care m-a sustinut afectiv �i m-a incurajat in toate initiativele mele. Trebuie sa mentionez sprijinul acordat atat de Facultatea de Comunicare �i Relatii Publice, SNSPA cat �i de Facultatea de Sociologie �i Asistenta Sociala, Universitatea din Bucure�ti, care au acceptat predarea unui curs cu titlul "Comunicare nonverbala", curs ce a permis tiparirea lucrarii: S. Chelcea, L. Ivan �i A. Chelcea. [2005](2008). Comunicarea nonverbalii:

gesturile $i postura. Cuvintele nu sunt de-ajuns. Unele dintre exemplele expuse in prezenta lucrare au rezultat in urma discutiilor cu studentii, In situatiile de curs �i seminar. Daca ei au indragit comunicarea nonverbala, acest [ucru m-a obligat �i rna obliga sa continui sa scriu cu respon­ sabilitate despre acest domeniu.

Capitolull

RE INTERPRETARE A MODELELOR COMUNICARII DIN PERSPECTIVA COMUNICARII NONVERBALE

I n general, putem considera ca exista "comu nicare"' ori de cate ori 0 entitate sociala poate afecta 0 alta, �i po ate mod i­ fica reactii le acesteia prin transm iterea de i n formatii �i nu printr-o actiune directa CA. G illes �i A. Guittet, 1 997). Feno­ menul comunicarii poate fi regasit atat in lumea ani mala, cat �i umana �i este un fenomen direct observabil, care imbraca forme �i man ifestari complexe. Fiind un concept destul de larg, "comunicarea este una din activitatile umane pe care toata lumea 0 poate recunoa�te, dar pu!ini 0 pot defin i in mod corespunzator" (1. Fiske, 1 99 0, 45). Fie ca acceptam 0 defi n i!ie a comunicarii de tipul celei oferite de W. Gerbner (1 969) - interac!iune sociala prin i nter­ med iul mesajelor - sau de tipul celei propuse de Colin Cerry (1 97111978) - unitati sociale care util izeaza in ·comun limba sau un sistem de semne - punctul comun consta in faptu l di ne raportam la comun icare ca la un " act social'" �i la un proces de )mparta�ire" a unor semnifi c a!ii comune. A comunica Inseamna a pune sau a avea ceva In comun, fara a prestab i l i acest "ceva" �i nici caile care servesc transm i­ terii sau termen ii (indivizi, grupuri, obiecte) care intervin in aceasta Imparta�i re [.. .]. Se poate spune ca fiecare domeniu al cunoa�terii are propria definitie a comunicari i, specifica pentru campu l pe care II acopera. Vom putea astfeI concepe comun i­ carea ca un "contact", ca 0 "energie"', ca " informatie" sau ca 0 "memorie" (L. Sfez, 1988/20 02, 3 8).

Dupa cum se exprima Lucien Sfez (1 988/2002), domenii diferite ale �ti in!elor sociale au demersuri diferite in intelegea

1 4 I LOR EDANA IVAN �i definirea comunidirii . Lingvi�tii sustin ca important este limbajul, singuru l care ne Ieaga �i ne diferentiaza de celelalte specii, biologii �i etologii se oprese la comunicarea genetica, singura care leaga omul de celelalte specii; sociologii au in vedere comunicarea normelor �i valori lor care fae legatura unei generati i cu cealalta �i permit intelegerea structurii �i evolutiei societatii umane. Putem grupa punctele de vedere asupra comunicari i in abordari care trateaza comunicarea ca proces �i abordari care trateaza comunicarea ca act, ca izvor de semnificatii. Este yorba de ,,�coala proces a comun idirii" �i ,,�coala semiotica a comunicarij"i (A. Beck, 2001). Modele ale com u n icarii eel mai cunoscut model de anal iza a comunicarii �i poate unul dintre cele mai simple, "schema lui Lasswell" presupune o interactiune dintre emitator �i receptor, mediata de caracte­ risticile mesajului �i ale canalului de comunicare: cine? ce? cum? cu;? �i ell ce eject? transmite. Se accepta astfel ca In orice act comunicationaI exista un emitator, un receptor, un mesaj, un canal de comunicare �i un efect asociat comun i­ carii . Harold D. Lasswell a fost criticat pentru ca a atribuit 0 intentional itate implicita emitatorului �i a considerat ca exista intotdeauna efecte ale comun icari i, intelegand prin efecte, modificari observabi le ale comportamentului receptorului in directia mesajului transmis. Aceasta abordare, apl icabi la mai ales comunicari i interpersonale, este una de tip stimul raspuns (S-R) �i presupune ca orice mod ificare la nivelul mesajului transmi s trebuie sa genereze mod ificari la nivelul receptorului. De fapt, prin aceasta schema simpla, Harold D. Lasswel l preocupat in perioada interbel ica de anal iza propagandei poli­ tice - a -apropiat inte1esul termenului " comunicare"' de acela al ,.persuasiunii" (D. McQuail �i S. Windahl, 1 982/200 1 , 1 8). 1 Pentru ,,�coala semiotica a comunicarii" vezi � i Dan iela Roven!a-Frumu�an i (1 999).

CELE MAI I M PORTANTE 20 DE S E CU N D E I

'5

De�i modelul a fost criticat pentru ca nu ia in considerarefeed­ back-ul, ca element i mportant comunicarii, H.D. Lasswel l a accentuat rolui contextului pentru a intelege eficienta actului comunicational (A. B eck, 2001).

t:J mesaj

Cine? emi!ator

Cum?

Cui?

eu ce

canal de

receptor

efect?

comunicare

Fig. 1 . 1 . Schema comunicarii, H.D. Lasswell, 1948 (dupa McQuail �i S. Windah I, 1 982/2001 , 1 8)

D.

Considerand modelul propus de H.D. Lasswel l ca prea simplist, R. Braddock (1958) adauga doua elemente: (1) contextul in care este transmis mesajul �i scopui emitatorului, cand trans­ mite ceva (apud D. McQuail �i S. Windahl, 1982/2001, 20). Traian Herseni (1975) a propus, de asemenea, 0 imbunatatire a schemei initiale prin adaugarea intrebariior "pentru cine? " �i �,in numele cui?" (apud S. Chelcea, 2001, 539). Ce rol au diferitele componente ale schemei lui H.D. Lasswel l in procesuI comun icari i? Mesajul este continutul comun icarii, un ansamblu de semne perceptibile menite sa sti muleze receptorul. Psihologul american B.F. Skinner ( 1947) arata ca avem de a face cu doua tipuri de mesaje: mesaje de tip solicitare, care se adreseaza celuilalt, �i mesaje de tip des ignare, care se raporteaza la mediu �i la obiectele �i even i­ mentele asociate. Denis McQuail (1984/1999, 3 1) del imiteaza conceptul de "mesaj"' de eel de "i nformatie" subliniind ca, in cazul mesajului "transm itatorul considera ca i nd ica un refe­ rent" �i ceea ce constituie mesaj pentru 0 persoana poate fi zgomot pentru alta", date fi ind posibilele discrepante dintre informatia pe care emitatorul vrea sa 0 transm ita �i ceea ce Inte1ege receptorul. "

16

I LOR EDANA IVA N

in ceea c e prive�te canalul d e comunicare, acesta asigura c i rcula!ia mesajului. Sunt acele m ijloace fizice care stimu­ leaza receptorul : m ij loace sonore, v izuale �i care pot optim iza sau l i m ita trasmiterea mesajului. Claude F. Shannon (1 949), unul dintre initiatori i paradigmei procesuale a comun icarii, formuleaza termenul de "cod" al cOD1unicarii �i de proces de "codificare", respectiv de ::decodi ficare". Cod ificarea pre�u­ pune transformarea i nforma!iei Intr-un ansamblu de semne descifrabi le, In functie de canalul uti lizat. Pentru a decodi­ fica receptorul trebuie sa ideritifice semnele respective �i sa cunoasca reguli le de asociere a lor. Numai daca exista un cod comun receptorului �i emitatorului �i daca regulile de deco­ difi c are sunt cunoscute, i nformatia va fi transm isa. Cel mai adesea, nu suntem con�tienti de uti lizarea coduri lor, dar: cand ne confruntam cu un grup social care folose�te jargonul, Ie con�tientizam i mportanta. 0 Intaln i re pentru c ina cu un grup de cunoscatori In domeniul calculatoarelor se poate trans­ forma lntr-un co�mar, daca nu suntem cunoscatori ai dome­ n iului. Termeni ca: " Backup", "ATM", "ASCII", "Clip Art", "Gif" sau "Gateway" I!i pot strica rapid seara. Folosirea coduri lor este �i 0 modalitate de deta�are a unor grupuri sociale In relatie cu altele, de constru ire a unei iden­ titati de grup, a unei parole de acces In m ij locul grupului , fara d e care noi i membri s e simt exclu�i. C e s e IntampJa In i nteractiunile umane cand patrundem Intr-o lume a Impatimi­ tilor muzicii, a ilustrat Nick Hornby In romanul High Fidelity (1 997/2005, 1 56). - Rick Thompson, Ii expl ica Annei. E dintr-un ca.ntec de pe un album al lui Richard Thompson, "I Want to See the Bright Lights Ton ight", nu Rob? - Richard Thompson, repeta Anna, pe un ton care sugereaza ca In . u ltimele zile a trebuit 'sa acumu leze rapid foarte muita informatie. A.. s ta cine mai era? Dick a Incercat sa rna educe. - in �a nu am ajuns la el, spune Dick. in orice caz canta folk/rock �i e cel mai bun chitarist englez. Am dreptate, Rob? - A�a e, Dick, Il lin i�tesc eu. Dick da d i n cap cu u�urare �i satisfaqie.

CELE MAll M P ORTANTE 20 DE SECUNDE - Anna e

17

fan Simple Minds, marturise�te el [ ] Nici nu �tiu cum sa spun. In iumea noastra, asta e ceva cumplit. Nu putem sa-i suferim pe Simple A1inds. Au ie�it pe primul loc intr-un top five al trupelor sau arti�tiior care trebuie Impu�ca!i atunci cand 0 sa vina Revolutia Muzicala. Ce �anse

are Anna sa

. . .

se integrezc In grupul lui Dick �i

aseuit ator de manele i ntra 'i'ntr-un grup de ascu i tat ori rock, daca binelnteles nu-�i ajusteaz a reciproc codurile. Tatiana SIama-Cazacu (1959), specialist recunoscut pe plan int er n atio na l In domeniul psiholingvisticii, leaga codul de constanta In actul comunidirii, In timp ce variabilitatea este ' data de context. In opinia sa� cuvintele au un nucleu semni­ Rob? ProbabiI cam aeelea�i eu ale unui

de a

ficativ de baza, dincolo de care exista nuante semnificative

In f u n e tie de context, adica de experienta personala a celor

care decodifidi� cuno�tintele �i a �teptariie acestora, relatiiile dintre c uvinte e tc. Pe rsonal , consider eft putem sustine aceasta idee �i In domeniul eomunicarii nonverbale, mai ales pentru elementele nonverbale care au semnificatie per se, In absenta mesajului verbal.

I n transmiterea oricarui mesaj apar bruiaje, tenomene care l i m i teaza transmiterea optim�> a informatiei �i care fac procesul decodificarii dificii. Ele sunt asociate !irnitelor can a IeIor de comunicare sau intrinseci proceselor de codificare �i decodificare. Claude F. Shannon �i eolegul sau Warren Weaver (1949) au utilizat schema initiala propusa de H.D. Lasswell, introducand termenul de b rui aj \ care poate crea diferenta intre semnalul transmis �i eel receptionat. C.F. Shannon, fost angajat al eompaniei americane de telefonie Bell Telephone, In anii '40, a dezvoltat un model matematic aI comunicarii, prin analogie eu domeniul teleeomunicatiilor, fiind preocupat, in special� d e a e rimina sursele de pe rt u rbare ale procesuiui ­

,�

comunic"arii

'

1 8 I LO R E DANA IVAN Mij!oc de

receptare a mesajului

Fig, 1 .2. Modelul m atematic al comunicarii, c.F. Shannon W. \\!eaver, 1 949 (dupa I. Parvu, 2000, 36)

Uti l izand teoria i nformatiei , C.F. Shannon �i W. Weaver arata ca procesu l comunicarii este infi uentat de: (1) probleme tehn ice cu privire la receptionarea �i transmiterea eficienta a mesajelor� (2) probleme semantice care privesc cre�terea preciziei de transmitere a mesajului, prin alegerea eelor mai adecvate cuvinte �i s imboluri � (3) problema eficientei - afec­ teaza mesaj u l comportamentul receptorului, In maniera dorita de em itator? Efectui comunicari i nu este totdeauna eel scontat, datorita faptului ca em i!atorul nu con�tienti zeaza diferentele dintre mesaj u l transmis �i eel re ceptat. De�i nu au formulat explicit termenul de feedback, C.F. Shannon �i W. Weaver au real izat faptuI ca proeesul comunicarii poate fi bruiat, daca emitatorul nu se a s igura asupra continutului mesajului care ajunge la receptor. M o delul S hannon-Weaver se bazeaza pe relatia d i ntre entropie §i infor m atie : masura in care un mesaj nou reduce d i n incertidud i nea (dezord inea) unu i situati i sau stari de fapt. Comunicarea este privita astfel matematic se anal izeaza efici­ enta sa, masura in care un em itator poate sa obtina maximum de info r m at i i d i ntr-un mesaL reducat astfel i ncertitudi nea, In situatia dat i in acest sens, Cnformatia �i impl icit comunicarea este asociata ideei de nou� original, nea�teptat, improbabi l , creand premi sele pentru ceea c e s-a num it, I n anii 1 960� "teoria informatie"' �i ,,�tiinta comunicari i" (1. Parvu 20 00� 30-34). Referindu-se la modelele liniare ale comun icarii� Lucien Sfez (1988/2002) folose�te metafora �,bi lei de bil iard" : ,

.

,

CELE MAI I M PO RTANTE 20 D E S EC U N D E I

19

intotdeauna exista un punct de inceput �i unul de sfar�it, un circuit al mesajului, "cel care transmite" �i " cel care prime�te" mesajul, posibile dev ieri de la traiectorie datorita caracteristi­ ci lor canalu lui sau lipsei de "indemanare" a actorilor implica!i. Comunicarea poate fi analizata secvential, exista 0 d istinctie clara intre receptor �i emit�Hor, elementele nu se intrepatrund, mesajul fiind 0 suita de elemente, a caror semn ifica!ie ramane in plan secundar. Critici au fost formulate �i la adresa notiunii de "receptor" (D. McQuil, 1 984/1 999) - implidi un rol pas iv, de a�teptare a mesajulu i transmis de un "emitator"' care contro­ leaza intreaga situatie de comunicare. Receptorul insa actio­ neaza asupra i nformatiei prim ite, ini!iaza la randul sau mesaje �i are cel pu!in acela�i control asupra situatiei de comunicare ca �i emi!atorul: el este cel care a ales mesajul dat dintr-o . paleta Iarga de stimuli care Yin din mediul inconjurator. George Gerbner ( 1 956), reprezentant de seama al �col i i proces a comunicarii , profesor I a Annenberg S chool of Communication a porn it de la modelul de baza al lui C.F. Shanon �i W. Weaver, transformandu-l intr-unul mai complex, bi d im e n si o nal . Observatia lui G. Gerbner era aceea di mode­ Iele care deriva di rect din teoria informa!iei sunt [oarte abstracte, nu leaga mesajele de context, de realitatea despre care " vorbesc" �i nu permit intrebari despre modul in care indivizii percep realitatea �i ii atribuie intelesuri. Preocupan­ du-se de posibilele in!elesuri atribuite mesajului, G. Gerbner reduce d istan!a di ntre comunicarea ca proces �i comunicarea ca act (abordarea sem iotica). G . Gerbner considera ca exista doua dimensiuni de-a lunguI carora poate fi anal izat procesul comunicar i i : dimensiunea percep!iei �i cea a m ij loacelor �i controlului. Procesul comuni­ carii incepe cand un eveniment (notat cu E), aftat in real itatea exterioara este perceput/receptat de M (0 ma�ina - ex. camera de luat vederi - sau 0 persoana). Percep!ia lui M asupra lui E este notata in modelul de mai sus cu E1• Relatia intre E �i E1 este rezultatul unei selecti i, caci M nu poate percepe pe E in toata complexitatea sa. Daca M este un aparat, spre exemplu o camera de luat vederi, aceasta va avea l imite in redarea lui

20

LOREDANA IVAN

E, datorate modului sau de proiectare, dar �i a selectiei celui care 0 manuie�te. Daca M e'ste 0 persoana, atunci perceptia nu este 0 simpla receptare de stimuli, ci are loc un proces de negociere. Procesul de negociere, central in abordarea semio­ tica a comunicarii - care presupune ca mesajul nu are semnifi­ catie decat prin interactiune cu receptorul CA. Beck, 2001 , 84) - este analizat de G. Gerbner ca 0 modalitate de ,�potrivire" a stimu li lor externi cu gandurile, a�tepHiri le �i valorile noastre interne (1. Fiske, 1 990). Semnifi c atia mesaj u lui apare la intaI­ n irea dintre stimulul extern �i realitatea interna. !

I

1'i\ .

,

�

E

mnim..'

_

�

//

--,-

selectie c_n o _t e_x1

�-\

(per;;ptia ---'\. \ evenimentului E

\

perceptiei

I I

D.

Fig. 1.3. Modelul comunicarii elaborat de G. Gerbner, 1 95 6 (dupa McQuail �i S. Windahl, 1 982/20 0 1 , 2 8)

I m i amintesc c.a am trimis, cu cativa an i in urma, 0 ilus­ trata din O landa bunicii meie, care a trait toata viata intr-un sat de munte. Speram sa 0 impresioneze mori le de vant sau podurile din Amsterdam. Am fost surprinsa sa constat ca singurul lucru pe care �i-l amintea din i lustrata era 0 i magine abia perceptibi 130 a unor vaci Holstein, fara coarne. Conform modelu lui lui G. Gerbner, era sti mulul extern care se pl ia pe

CELE MAI IM PORTA NTE 20 D E S ECU N D E I

21

realitatea interna. De fapt� prin descrierea modului c u m func­ !ioneaza dimensiunea percept iva a comunicarii, O. Gerbner a prefigurat rolul "schemelor mentale" In comu n icare - concept introdus In psi hologia cognitiva de Susan T. Fiske �i Patty W. Li nv i l le ( 1 980)1 . Procesele de negociere pentru a atri bui semnificatie eveni mentu lui E, precum �i schemele mentale sunt tributare contextului: elementelor sociale �i culturale pe baza carora a evoluat "lumea" noastra interna: valori, emotii, credinte, a�teptari . Oameni din culturi �i societati d i ferite vor percepe aceea�i real itate In mod diferit. La nivelul d imensiuni i comunicative - a mijloacelor �i controlului - elementul percep !iv E1 este convertit Intr-un semnal, notat cu SE, in Fig. 1.3 In traducerea modelelor a nte­ rioare, SE este un mesaj : un semnal care sta pentru eveni­ mentuI E. MesajuI SE este compus d in S - forma semnalului �i E - continutul acestuia. Ss reprezinta multimea formelor de a comunica acela�i conti nut al mesaj u lui, d i ntre care comu­ nicatoruI alege pe cel potrivit. S electia apare �i in aceasta dimensiune, ca �i In cea orizontala �i va afecta modulln care este prezentat E. Modelul lui G. Gerbner, de�i se preocupa de semnifica­ tii 1e pe care Ie are evenimentul E pentru emitator �i receptor, nu lamure�te cum sunt generate aceste semnificati i (1. Fiske, 1 990). A fost astfel criticat . �i pentru ca nu analizeaza d i fe­ renta intre perceptia unul eveniment real �i perceptia u nui mesaj despre evenimentul respectiv. Este adevarat ca daca un prezentator de �tiri, spre exemplu, spune " Buna seara!" Intr-o emisiune televizata, nu ne yom grabi sa-i raspundem, spre deosebire de situatia cand acest lucru s-ar intampla in pi ina strada �i totu�i, se poate intampla ca auditorul sa confunde mesaju l despre eveniment cu eveni mentul real. Cazul drama­ turgului american George Orson Wells (19 1 5 - 19 85) � i al piesei sale de teatru Riizboiul lumilor este adesea vehiculat in manualele care trateaza problema comunicarii de masa, ca un .

1 vezi S. Chelcea, S eptim iu �i P. Ilu! (coord.) (2003). Enciclopedie de psiho socioiogie, pp. 322-325.

22 I LOREDANA IVAN exemplu ilustrativ de confuzie� la niveluI receptorilor, 'intre mesajul despre eveniment �i eveni mentu l'in sine. Melv in L. DeFleur (1 970) a introdusfeedback-ul, ca element esential al comunidlrii , creand un model mai complex decat cele precedente. Emitatorul este cel care investe�te mesajul cu 0 anume semn ificatie, iar receptorul decodifica � i trans­ forma mesajul astfel transmis, atribuindu-i, de asemenea, 0 semnifi c atie. "Daca exista 0 corespondenta 'intre cele doua semnificatii, atunci putem vorbi de comunicare" (apud D. McQuail� S . Windahl , 1 982/20 0 1 , 22). Corespondenta dintre cele doua sem nificatii , numita "izomorfism"\ este asigurata prin feedback-uri succesive, ceea ce face din comunicare un proces dinam ic, 'in care atat receptorul cat �i em itatorul 'i�i lTIodifica reciproc reacti i le ( M.L. DeF leur �i S. Ball-Rocheach, 198911999).

Fig. 1 .4. Modelul comun ica.ri i propus de M.L. DeFleur, 1 970 (dupa D. McQuail �i S. Windahl, 1 982/200 1 , 23)

Pentru a fi recunoscut �i 'inteles un mesaj trebuie sa pastreze un echi l i bru 'intre previzibil �i i mprev izibiI. Un mesaj foarte previzibi l aduce putina informatie receptorului �i sfar�e�te prin a fi neinteresant pentru acesta. I n schimb, un mesaj prea i mprev izibil, aduce un plus de informatie, captand atentia

CELE MAI I M PO RTANTE 20 D E S ECU N DE

I 23

receptorului� dar necesita un efort de decodificare superior, pe care receptorul nu este pregatit Intotdeauna sa-l investeasca. De asemenea, uti lizarea unui anume canal de comun icare va atrage dupa sine un anumit "cost"' al comunicari i, un efort din partea ambelor unitati sociale i mpl icate, care se vrea redus. Cuvintele sau semnele tind sa fie reduse la formele cele mai simple. Se apeleaza la �,scurtaturi"\ mai ales cand regul ile de cod ificare sunt bine cunoscute em itatorului �i receptorului. Astfel, "profesor" va deveni "prof." - iar �,sunt bucuros"' - va deven i "Q". Costul transmiterii informatiei este cu atat mai mare, cu cat frazele sunt mai lungi , mai complexe, r iscand ca receptoru l sa dev ina pl ictisit �i sa nu mai decodifi c e mesajul. Redundanta se refera, In teoria informatiei , l a excesuI de semne raportat la numarul m inim necesar pentru transmiterea informatiei In mod optim. Totu�i, · redundanta este absolut necesara In comunicarea interumana, pentru a spori i nteligi bi­ litatea mesajului �i impactu l sau asupra receptorului . Redun­ danta asigura practic emitatorul asupra caliHitii receptari i �i asupra similaritati i codurilor Intre acesta �i receptor. Gestur i le care Insotesc d i scursul vorbit, spre exemplu, referindu-se la aceea�i inrormatie, chiar daca sunt redundante, ccntribure la apropierea coduri lor de comun icare intre emitator � i receptor. Alaturi de redundanta - ceea ce este previzibil �i conventi­ onal Intr-un mesaj - teoria informatiei introduce conceptul de " entropie", care se refera la previzibilitate redusa a mesajelor. John Fiske (1990) sustine ca limba engleza este 50% redundanta, ceea ce inseamna ca, daca s-ar renunta la 500/0 dintre cuvinte, s-ar transmite Inca mesaje care sa poata fi decodificate cores­ punzator. Daca, spre exemplu, ne lntalnim cu un cunoscut pe strada �i acesta ne Intreaba "Ce mai faci?"', iar noi raspundem " Bine"'. ambele mesaje au redundanta ridicata �i nu rid ica probleme de comunicare. Este ceea ce Roman Jakobson (1960) nume�te ,�comunicare fatica"' (vezi p. 27) - care are ca scop Intretinerea relatii10r sociale �i nu aduce n icio informatie noua, servind doar pentru a mentine deschise oportunitatiIe de comu­ nicare Intre interlocutori. Daca Ins3. nu am raspunde ,.Bine:: sau niciunul dintre interlocutod nu ar intreba ,.Ce mai faci?·" dat

I LO REDANA IVAN

24

fiind contextul intrevederii dintre cei aoi §i relatia de familiari­ tate dintre ace�tia, atunci Inesajele ar fi Inalt entropice �i ar inde­ pl i ni 0 functie informativa posibila aiterare a relatiei. Dadi putem controla c�mplexitatea inforn1atiei, sensuI at ribu i t ei este i mprev izibil. In comunicarea automatidi (lntre doua computere) sensu! m e sajului este dat de sistemul de codi­ ficare �i reguli le asociate iui. Decodificarea se supune unor modele Iogice �i sensu1 atribuit mesajuIui este inalt previzibil . In schimb, In comunkarea i nterumana, competenta recep­ tOfului, experienta subiectiva a acestuia construiesc sensul mesajuiui, dependent de context. In cadrui eomunicarii umane, relatia d i ntre emit�itor �i receptor i ntervine continuu In formularea �i i nter preta rea mesajului. Tcrmenui de "interactiune" a i nt er v e n i t ca element central aI comunicar i i odata eu modelul propus de Wilbur Schramm! (1 954). I nspi randu-se d i n lucrarile lui Charles E. Osgood, acesta a criticat modeIele l inia�e ale comunicarii, subliniind ca ind ivizii nu raspund In mod automat mesajulu i, ci In functie de personalitatea lor, de i nfluentele grupului �i ale sit uatiei in care comunica (apud R.L . Heath �i 1. Bryant, 2000). Modelul Osgood Schramm (cum este denumit de D. IvicQuail �i s. Windahl (i 982/200 1 , 24) este circular �j se constituie ca 0 reactie la modelele l i n i a re care separau dar r o l u rile emitato­ rutui �i receptorului . In timp ce emitatorul vorbe�te, recep­ torul ascuita, dar �i modul In care se realizeaza ascultarea constituie 0 i nformatie pentru c el care a emis mesajul �i care, de aceasta data, se transforma in receptor. --

-

1

\'1. �chramm a contribuit decisiv la afirrnarea

masa"

"comunicarii de 1 943 , pri­

ca disciplina academica, fiind eel care a organizat, In

masa, ea director al Seolii de P. Dobreseu �i A. Bargaoanu,

mul program doctoral in comunicarea de Jurnalistica a UniversiUl�ii din Iowa (ef.

2003, 108).

CELE MAI I M PO RTANTE 20 D E S ECU N D E

(

25

COdificat�

I..'1terpret Decodificator

\

Figura 1.5. ModeluI comunicarii propus de C.E. Osgood �i w. Schramm (dupa I. Dragan, 1996,32)

Ambii actori i mpl icati in procesui de comunicare mde­ pl inesc acelea�i functi i : codifica, decodifidi � i interpreteaza mesajul. Astfel, folosi rea termen i lor de "receptor" �i respectiv "em itator" devine inutila, fi i ndca cei doi preiau succesiv aceste roluri. Daca spre exemplu unul d i ntre actori vorbe�te �i celalalt zambe�te suportiv, aceasta va determina un alt tip de mesaj d in partea primului , decat atunci cand partenerul de interac�iune se incrunta. Modelul are a�adar in centru termenul de feedback, care regleaza actuI comunicational, de�i W. Schramm nu-I formuleaza ca atare. De altfel, 0 astfel de schema este uti la i n analiza comun icarii i nterpersonale, dar este d ifici l de apl icat in situati i de comunicare cufeedback redus. I n plus� daca unul d intre actori i i mplicati este interv i­ evator �i altul interv ievat, ech i I i brul schemei are de suferit, comunicarea In acest caz fi ind putern ic lateralizata. In descrierea comunicarii, W. Schramm a Iuat in cons i­ derare posibil itatea multiplicarii canalelor de comunicare: un

26 I LO REDANA IVAN mesajul poate fi transmis, spre exen1plu� concomitent la n ivelul canalului vizual (gesturi� po�turi� expresii faciale) �i auditiv (rostirea cuv intelor, tonul vocii� ritmul vorbirii etc), aditand di mesajul nu urmeaza 0 traiectorie l in iara, ci strabate circuite paralele, de la emitator la receptor (1. Dragan, 1 996, 33). Dincolo de a fi un proces echil ibrat, comunicarea este un proces dinam ic �i modelele prezentate anterior surprind putin acest dinam ism . Modelul elicoidal al comunicarii (F.E.X. Dance, 1967) este unul d intre cele care analizeaza d inam ic reIatia d intre componentele comun icari i : conversatia di ntre doua persoane (ca in modelul lui W. Schramm) determ i na o schimbare a volumului de informat i i transm ise de cei doi actori, care se situeaza ulterior pe poziti i noi In schema comu­ n icarii� decat cele de!inute i n itial. Acest modeI-spirala sustine o Iateral izare a comu nicarii In directia celor mai bine informati - cei care deja au informati i despre un anumit domeniu sunt avantajati de procesul comunicari i �i nu exista un echilibru rntre receptor �i emitator� din punct de vedere al i nformatii lor obtinute in urma actulu i comunicational (apud D. McQuail, S . Windahl, 1 982/2001 , 25). De�i modelul lui F.E.X. Dance este greu de utiiizat in cercetari concrete� datorita dificu l­ tati i controlului inform atii lor pe care indivizii Ie acumuIeaza pri n interactiuni succesive cu a1ti actori sociali , comparativ cu informatiile dobandite in cadrul procesului de comuni­ care concret anal izat, totu�i modelul-spi rala este uti I pentru a ilustra unele divergente in procesul comun icarii. Un cunoscut profesor obi�nuia sa spuna: "am predat de atatea ori lectia ca aproape 0 �tiu �i eu". D incolo de com icul de l i mbai afi rma!ia nu este departe de adevar. Nu de putine ori, prezentarea unei lectii poate prilejui pentru profesor ocazi i de a-�i reevalua cuno�tintele� de a-�i clarifica nelamuri ri le �i de a pu ne noi rntrebari sau de a oferi noi exemple. Mai greu este rnsa atunci cand re(il izam ca studentii nu au parcurs acelea�i etape rn a avansa la un n ivel superior al cunoa�teri i . W. Schramm subl inia faptul c a i n ecuatia comunicarii interv in �i factori de personalitate ai actori lor implicati, rnsa cel care a pus problema relatiei dintre actorii sociali ilnp1 icati

CELE MAI I M PO RTA NTE 20 D E S EC U NDE

I 27

este Theodore M. Newcomb (1 953). Si acest model, propus de psihosociologul american se centreaza pe ideea ech i l i brului, fi ind inspi rat de teoria ech i librului (balance theory) initiata de F ritz Heider, intr-un articol din Journal ofPsychology (1 946), teo rie menita sa descrie cum sunt structurate atitudi n i le sociale (teoria ech i librului a fost consacrata u lterior, odata cu aparitia lu crarii lui F. Heider� The Psychology of Interpersonal Rela­ tions, 1 95 8 . Pe scurt, teoria echilibrului sustine ca doua enti­ ta! i sociale� aflate in relatie_vor genera atitud i n i stabile, daca atitudinea fata de una d i ntre cele doua entitati sociale este consonanta cu atitudi nea fata de ceal alta entitate soc iala, in caz contrar producandu-se un dezechi l ibru, tradus prin i ncon­ sistenta intre ceea ce i nd iv idul face �i ceea ce declara. Astfe1, Th. M . Newcomb raporteaza comunicarea la relat i i 1e sociale, precizand ca principala functie a comunicar i i este aceea de a mentine ech i li brul sistemului social (1. Fiske, 1990).

Fig. 1 .6. Modelul comunicarii propus de Th. M. Newcomb, 1 953 (dupa D. M cQuaii, S. W indahi, 1 982i20 0 1 , 3 1 )

Relatia d i ntre persoana A �i persoana B (despre subiectul notat cu X) i nfluenteaza perceptia lui B asupra punctului de vedere exprimat de A in legatura cu X. Daca spre exemplu B il place pe A �i A vorbe�te favorabi l despre subiectul X un subiect despre care 8 nu are n ic io opin ie, persoana B va ajunge sa aprecieze subiectul X, datorita faptu lui ca 11 place pe A . Modelul A BX se poate exemplifica cu referire la diferite ipostaze relationale ale lu i B fata de A. Sa ne i maginam ca l u i

-

28 I LOREDANA IVAN B ii place muzica rock (X) dar nu ii place persoana A, cum va reactiona oare B, cand A vorbe�te pozitiv despre muzica rock? Va trebui sa aiba atitudini simi lare fata de A, pentru ca sistemul sa ramana In ech i l ibru. Daca insa B place pe A� dar gande�te diferit despre X in comparatie eu A� exista 0 presiune de a comu n ica pentru A � i B � i de a restabil i echi l i­ brul sistemului. eu cat subiectul X este mai i mportant pentru sistem, cu atat mai mare va fi presiunea ca A �i B sa ajunga la puncte de vedere similare despre X. Ca � i modelul initial propus de F. Heider (1 946), cel detaliat de Th. M. Newcomb se aplica mai ales In domeniul comuni­ carii i nterpersonale. Pentru a fi operational, modelul trebuie sa se raporteze la i nformatii legate de context� de med iul social 'in care i ndivizii actioneaza. Luand in considerare �i i nformatiile legate de contextul comunicari i , Bruce H. Westley �i Malcom S . M acLean (1 957) au dezvoltat un model mai elaborat� introducand �i elementul C functia editorial-comunicativa - care decide ce anume sa se comunice. -

Xl f

X2

� X3�-���____=::::t A

xl

�-

-----------

-�

• C

�-A

_�__

......

•B

...

"

--_L_-/

xn--------��-

Fig. 1.7. Modelul comun icarii propus de MacLean, 1957 (dupa M . Dinu, 2000, 65)

S.H.

Westley �i

M.S.

CELE MAI I M PORTANTE 20 D E S ECU N DE

I 29

Emitatorul (In cazu l nostru, A) care poate fi un individ, dar �i 0 echipa de persoane, selecteaza din mai multe surse posibile sau din m ai multe forme posibile ale mesajului : X j xn pe cel care va fi transmis receptorului B (auditorului). Elementul C insa joadi rolul unui gatekeeper, real izand selectia mesajelor catre receptor. C poate avea direct acces la sursele de infor­ m arii ale lui A �i chiar la uneIe la care A nu are acces. Mai mu lt, feedback-ul (notat cu f) este directionat ditre emitator dar, in unele cazuri �i catre C, elementul care poate modifica �i red i­ re ctiona mesajele catre A. Recunoa�tem acest model in dome­ niul comunidirii de masa, in rolul lui C putand fi: redactori, jurnali�ti, agentii de presa sau guvernamentale, persoane d i n managementul diferitelor organizatii, lucratori i n publicitate �i relatii publice etc. B .H. Westley �i M.S. MacLean au aratat di procesul comunicarii nu se rezuma Ia doua persoane care converseaza �i este, in primul rand, caracterizat prin seIectiv i­ tate: ata! receptorul cat �i emi!atorul raspund selectiv la stimu l i care apar i n mediul fizic � i social din care ace�tia fac parte. M i hai D inu (2000), analizand modelu l Westiey-MacLean, arata ca l itera "x" sta pentru obiecte, fenomene observabi le, dar �i pentru persoane. I n aceasta u itima situatie "x'; se confunda cu A �i B �i singu rul lucru care-l d iferentiaza este intentia de comunicare. Astfel, sus!ine autorul roman, in orice comuni­ care interpersonala apar elemente inten!ionate �i neintentio­ nate, acestea d i n urma nefi indJormulate pentru a fi transm i se receptoru lui, nu sunt cuprinse in schema de mai sus. ....

Preeizam deosebirea dintre semnal �i indiciu. Ambele au ealitatea de a in forma �i, dupa cum ne-o demonstreaza studiul comun icarii nonverbale, adeseori afiam mai multe lucruri de la �i despre interlocutorul nostru prin indiei i le ce seapa controlului con�tient al em itatorului decat din semnalele pe care acesta Ie transmite e u buna �tiinta. Teama de a fi mintiti, fi indca �tim cat de u�or este sa tri�ezi folosind canalul verbal, ne determina sa ne indreptam aten�ia asupra manifesUirilor nonverbale, incercand sa deducem din graiul indicii lor ce se aseunde in spatele cuvintelor. In orice comunicare interpersonala coexista cele doua compo­ nente, cea intentionata �i cea neintentionata, in cazuI celei de a doua, neputandu-se vorbi de oforl11ulare a mesajului in vederea inftuentarii receptorului eM. Dinu, 2000, 67-68).

30 I LO REDANA IVAN Rolu l contextului social in analiza procesului comunidiri i a fost semnalat d e Roman Jakobson (1 960), intr-un model care apropie abordarea de tip proces a comunicari i, de cea de tip semiotic. Modelul lui R. Jakobson arata ca un expeditor poate trim ite un mesaj catre un destinatar, dar mesaju I poate avea o alta semn ificatie decM cea care deriva direct din alcatuirea sa. Este ceea ce R. Jakobson intelege pri n "context". " Codul" reune�te un ansamblu de inte1esuri care structureaza mesajul. Notiunea de " contact" este similara celei de " canal" - din modele Ie anterior prezentate, dar este extinsa, cuprinzand in sfera sa �i conexiunile relational-psihologice d i ntre emitator �i destinatar (1. Fiske, 1 990). loan D ragan (1 996) folose�te termenul de "referent" �i nu pe cel de "contact", subl ini ind ca este yorba de elementele mediului: persoanele �i obiectele d i n situatia comunicationala (referentuI situational) �i ' realitatea absenta, dar actualizata de mesaj (referentul textual). Pentru R. Jakobson, codul nu reprezinta un ansamblu de semne descifrabile, unite intre ele prin regu l i specifice cana­ lului de comunicare, ca in modelul Shannon-Weaver, unde i mp o rtanta era eficientizarea com u nidirii �i reducerea bru i a­ j u lui, ci accentul cade pe semn ificatie, codul fi ind cel care permite acccesul la i nterpretarea contextuala a mesaj u lui. R. Jakobson este interesat daca putem avea acces la intele­ gerea textu lui ca "act discursiv", Iacand abstractie de i ntenti a �i semnifica!ia atribuita d e emitator. Pentru el "sensu I unui cuvant este determinat In acela�i timp de influenta cuvintelo r care iI inconjoara in discurs �i de memoria celor care i-ar fi putut lua Iocul" (0. D ucrot �i M. Scaeffer, 1 972/1 996, 1 77). Rolul contextu lu i este evident Ia adeptii li ngvisticii structu­ rale, care cauta ceea ce este inerent actului de comun icare, independent de intentiile emitatoru lui. R. Jakobson accentu­ eaza rolul contactului stabilit intre interlocutori, conexiunea psihofiziologica dintre ace�tia (idem, 502), aspecte de care voi ti ne seama in Capitolu l 5 al acestei lucrari. Ca lingv ist, R. Jakobson a creat un model specific analizei l i mbajului, identificand �ase factori fara de care comun icarea, in opinia sa, nu ar fi posibi la, factori ce corespund celor �ase

CELE MAI I M PORTANTE 20 DE S ECU NDE I 3 1 functii ale limbajului: emotiva, referentiala� poetica, retorica, fat ica� metalingvistica �i conativa. Consider ca aceste �ase functii enuntate de R. Jakobson pot fi regasite �i la n ivelul comunicarii nonverbale, iar exemplele de mai j os sunt ilustrari ale acestui punct de vedere.

Expeditor

1.

Context Mesaj Contact Cod

Destinatar

Fig. L 8 . ModeluI comunicari i propus de R . Jakobson, 1 960 (dupa Dragan, 1 996, 20)

Func!ia emotiva (expresiva) a mesajului este cea prin care emitatorul l�i comun ica emo!ii le, atitudi n i le, i nten!i le, dar �i elemente identitare ca: statutul social, clasa sociala, genul. Vestimentatia este un element, specific comunicari i nonver­ bale, care ne poate oferi informa! i i importante despre statutui social al i nterlocutorului, valor i le �i atitudinile sale. lata cum l�i reprezinta un proaspat student la arhitectura, colegii sai, studenti la aceea�i universitate, comparativ cu studenti i de la Academ ia de Studi i Econom ice din Bucure�ti. Arh itectu l se imbraca sti I at. Nu neaparat la moda. Poate dupa propria "moda", niciodata !ipator, de obicei la 0 culoare ­ pentru evitarea acelui inam ic aI esteticii, kitsch-ul [. . . J Doam nele arhitecte poarta, de obicei, costum - tot monocrom , de obicei tot negru, tot p entru ev itarea dej a-binecunoscutulu i-kitsch . Probabi l ca modal itatea cea mai obi�nuita �i simpl ista de a recu­ noa�te U L student arhitect este prin omniprezen1a accesoriilor num ite teu �i tub, care in pri m i i an i devin un fel de arme de lupta [. . . J. eel mai u �or se d i ferentiaza de studentii de Ia ASE �i Politehnica. Studen1i i de la ASE au pantofi negri (a� adauga de la mine �i �osete albe, dar asta ch iar n-am verificat), I�i fac "tepi" In par - dar numai In fata - trebuie subli niat - �i se 1mbraca de obicei "elegant" �i la feI ca'studentele de la ASE frecventeaza clubu l Twice (vv·ww.visualart.ro/forum 1 0 . 1 2 .2003).

32

I LOREDANA IVAN

Functia conativa se refera 1a efectul mesaJ u lul asupra receptorului. I n comunicarea persuasiva, aceasta functie este centrata. Reu�e�te mesaj uI de mai sus sa ne persuadeze ca astfel arata un student de la arh itectura? Cel putin mi-a atras atentia �i acesta este primu 1 pas in procesul persuasiun i i (potrivit modelului Hovland-janis-Kelley, 1 953). Functia referentiala face apel 1a elementul "context'· al rr.odelului �i presupune adecvarea mesaj ului Ia real itatea sociala in care este transmis. U n exemplu i lustrativ i-n acest sens este eel in care un spion american a fast deconspirat in timpui ce1ui de a1 doi lea razboi mondia1 pentru ca statea pe scaun )n sti l european" (G. I . Nierenberg �i H.H. Calero, 1 97 1 ). Exem­ plul a fast comentat de Septi miu Chelcea ( 1 994): subIi n i i nd ca d i feritele posturi poarta amprenta spatiului cultural d i n care provin: postura ,�genunchi peste genunchi·· este mai degraba intaln ita In Europa, pe cand cea "glezna peste genunchi;' este mai degraba intalnita in spatiuI nord-american. De�i a avut loc un fenomen de "mcdonaldizare1 a comun idiri i nonverba1e" (S. Chelcea �i A. Chelcea, 20 04), putem atribu i mesajelor postu­ rale functii referen!iale in comun icare. Functia fatica a mesajelor se refera la mentinerea relati­ ilor sociale intre actorii implicati �i lasa deschise canaleIe de comunicare d intre ace�tia. Adesea, cand se inta1 nesc, barbatii i�i strang mana. Gestul este pastrat �i la intaln i rile 1a n iveI inalt �i are ca scop mentinerea relatiei cu i nter1ocutorul sau asigurarea ca acesta este deschis Ia discuti i. Este adevarat ca strangerea de mana poate indep1ini �i 0 functie emotiva, dici poate da seama de starea emotionala a partenerului de interactiune: 0 strangere de mana ferma poate crea impresia unei persoane sigure pe sine, pe cand 0 mana transpirata poate sugera ca interlocutorul este v izibi l emotionat. Functia metalingvistica asigura ,�deconsp i rarea" codu lui. CadruI de desfa�urare a mesajulu i dev ine suport pentru atribui rea de semnificati i mesaj u lui. Daca intr-o intaln ire 1 Termenul "mcdonaldizare", In accep!iunea de ra�ionalizare excesiva a societa!ii �i interaqiuni lor cotidiene, a fost introdus de G eorge Ritzer (2000/2003).

CELE MAI I M PO RTANTE 20 DE S E C U NDE I 33 oficiaHl un inferior intinde mana unui superior sau un barbat intinde mana unei femei, aceste comportamente sunt conside­ rate nepotriv ite, cel putin daca sunt i nterpretate prin prism a codului protocolului i nstitutional. " I n cadrul strangerilor de mana femeia trebuie sa aiba i nitiativa Intinderi i maini i catre bar bat �i cel superior In grad catre cel i nferior lui; la efectu­ are a acestui gest, mana nu trebuie sa fie fiasca, i ar strangerea nu trebu ie sa fie excesiv de v iguroasa" (E. M anciur, 2006, 145). Totu�i, atu nci cand cele doua criterii se combina (genul �i pozitia sociala) primeaza intotdeauna pozitia sociala �i, In p lan i nternational, exista pronuntate tend inte de a renunta la norme de protocol care au drept criteriu exclusiv genul : intr-o intalnire dintre un student �i un profesor, studentul, chiar de genu l femi n in nu se va grabi sa intinda mana profeso­ rului �i n icidecum sa-i Intinda acestuia 0 carte de v izita. Dar daca apl icam un alt cod de i nterpretare al gestului intinderii mainii, acela al relatii lor i nterpersonale, putem presupune ca p ersoana de grad inferior s-a grab it sa intinda mana catre eel de rang superior pentru a exprima desehiderea catre eomu­ nicare �i disponibil itatea stabilirii unei relatii, nu a executat un gest protocoiar, voluntar, ci un gest involuntar eu va!oare fatica. 0 posibila expl icatie poate fi Insa faptul ca persoana de rang inferior are 0 incredere de sine exagerata, este vanituoasa �i chiar l ipsita de respect la adresa superiorului. Cat despre femeia care nu a Intins mana barbatului, de�i In pozitii egale, a�teptand ca acesta sa aiba i nitiativa, se poate argumenta ca a comis 0 gre�eala de protocol (daca atribuim semn ificati "e mesajului folosi nd acest cod), dar folosind coduI comunicari i interpersonale, putem presupune ca este 0 persoana obi�nu ita ca partea masculina sa i a i nitiativa. Functia poetica reftecta relatia mesajului cu sine Insu�i �i este centrala In comun icarea estetica, d ar apare �i In conver­ sati ile cotid iene. Pentru a exemplifica functia poetica a limba­ jului, R. Jakobson folose�te un slogan! d i n campania electo­ rala a lui Dwight D. Eisenhower, cel de al 34-lea pre�edinte al I 0 analiza detaliata a termenului "slogan" � i a modului de con­ stru ire a sloganurilor, In Septim iu Che1cea (2006, pp. 220-224).

34

I LOR E DANA IVAN

SUA, ales in 1 953: ��I Like Ike ! ". Functia poetica rezulta aici, sustine R. Jakobson, d i n alaturarea celor trei cuvinte monosi­ lab ice dintre care doua rimate. D i n punct de vedere a1 meta­ l imbaj u lui, potrivit codului comun idirii politice, sloganul se poate traduce astfel: �JI sust i n pe Eisenhower tn campania electorala �i partidul sau". Folosind codul re1atiilor i nterper­ sonale, sloga1u1 are 0 aita semn ificatie: apelativul " I ke'; arata o apropiere a relatii10r d intre alegatori �i candidatul la func!ia de pre�ed i nte. Daca ne referim la functia emo!ionala a mesa­ j u lui (expresiva)� sloganul da seama despre atitudinile pol itice ale posibil ilor alegatori �i despre i nten sitatea acestora. Refe­ ren!ial� mesaj u l face apel la 0 persoana �i 1a un partid politic care se presupun cunoscute prin apelativ u l �Jke". Din punct de vedere conativ, este clar un mesaj propagandistic!, care are ca scop determinarea alegatori lor sa voteze cu un anume candidat. Si func!ia fatica poate fi identificata in acest mesaj, e1 constitui nd u n element de sudare a relatiilor d intre sustina­ torii lui Eisenhower. A m preluat acest exemplu d i n lucrarea lu i John Fiske (1 990, 37). Septimiu Chelcea (2006, 199) analizeaza sloganu1 "Sa traiti bine!", folosit de Trai a n Basescu in campania electoraIa din 2004: Sloganul "Sa traiti bine ! " din campania electorala a candida­ tului Traian Basescu este un exemplu de util izare a ambiguitatii In persuadarea alegatorilor. "A trai bine" are multiple Intelesuri. Fiecare alegator a gasit In acest slogan ce �i-a Inchipuit ca a vrut sa spuna actualul pre�edinte aI Romaniei: unii s-au gandit la sporirea veniturilor, altii Ia asigurarea securitatii personale sau la garan­ tarea l ibertatii de exprimare a opiniilor etc. Numarul de interpre­ tari a coagulat un public numeros. Cu totul alteeva ar fi fost daca se promitea alegatorilor dublarea veniturilor In deeurs de un an de zile sau ridicarea vizelor In primele �ase luni de guvernare. Acesta ar fi fost un mesaj lipsit de ambiguitate, dar �i 0 prom isiune riseanta. La termenul stabilit, eetatenii ar fi putut sa evalueze daea prom isiuni le s-au Indeplinit. A�a cum a fost formulat, sloganul li ofera pre�edintelui nu 0 �,portita de seapare", ci 0 "u�a capitonata" care sa-l protejeze. Vom trai bine, dar eand?! 1 Despre construirea mesajelor propagandistice, vezi �i roan Dragan ( 1 980), Mihai Mi lca ( 1 98 1), Claudiu Coman �i Vasile Selaru (2005).

CELE MAI I M PO RTANTE 20 D E SECU N D E

I

35

Adaugam faptul ca functia poetica a acestu i mesaj rezulta di n alaturarea u nu i salut folosit, In general, In institutii m i l i­ ta re - " sa traiti !" cu particula "bine"'. Aici trebu ie precizat ca pe afi �ele electorale Traian Basescu saluta m i l itare�te, dar fa ra chipiu, In contradictie cu schema rol de ,�m i litar"\ ceea ce a a contribuit la sporirea atentiei publicului. R. lakobson (1960) observa ca sloganul " I like Ike!'" a fost u�or retinut de alegatori �i datorita simplitatii �i naturii sale rimate. Consider ca sloganul " Sa traiti bine!" a fost u�or retinut �i a Indepli n it chiar functi i fatice datorita noutatii constructiei sale In peisajul p ropagandistic romanesc. Am prezentat succint cateva d intre cele mai cunoscute modele care au inftuentat anal iza comunicarii ca proces, evidentiind diferentele dintre ele �i modul cum au pus In valoare rolu l contextului social, precum �i importanta pe care au alocat-o d i feritelor componente ale comunicari i . Acest demers nu are doar 0 valoare teoretica, ci In special aplica­ tiva. Modelele �i modelarea In general sunt utile atat t imp cat impulsioneaza cercetarea. De aceea, mi s-a parut importanta asocierea demersului d i n aceasta lucrare cu unul dintre mode­ lele prezentate. Precizez ca anal izele asupra procesulu i comu­ nicarii (a comunidirii nonverbale, In special) a�a cum vor fi detaliate pe parcursu l capitolelor urmatoare se Incadreaza modelu lui transmisiei propus de C.F. Shannon W. Weaver (1 949) �i schemei comun icari i interpersonale sugerata de H.D. LassweI (1 948), dar pot fi cel mai bine reprezentate de modelul lui Dav id K . Berlo (1 960) pe care 11 voi detalia In continuare. David K. Berlo a preluat schema sursa-mesaj-canal-re­ ceptor (SMCR), accentuand rolul relatiei d intre sursa � i receptor � i , mai ales, roIuI competentelor comun icationale ale acestora. O.K. Berlo i ntroduce conceptul de "fidelitate"' pentru a descrie comun icarea In care mesaj u l a reu�it sa fie corect decod ificat de catre receptor (fara a fi afectat de bruiaje - In termeni i propu�i de C.F. Shannon �i w. Weaver). Un exemplu comun al comunicarii l ipsita de fidel itate este acela In care un student Intreaba profesoru l asupra semnificatiei unu i termen

36

I LO REDANA IVAN

� i pleaca mai nelamurit decat era i n itial. eu cat sunt mai dezvoltate competentele comun icationale ale celor doi actori implicati In procesul de comunicare, cu atat mesaj u l va fi rnai b i ne cod ificat �i respectiv decodificat. David K. Berlo� James B. Lernert �i Robert J. Mertz (1969) sustin ca numai analizand competentele In i nteractiune, ale sursei �i receptoru lui� putem prezice rezu ltatul procesului comunicational. Profesorul poate avea bune cuno�tin!e despre un anumit domeniu, un timbru al vocii placut, cald, un ritm al vorbirii sus!inut, poate fi apre­ ciat de student �i i nteresat sa gasesca termen i d i n vocabularul acestuia, daca Insa studentul nu cite�te nimic la d isciplina respectiva, rezu ltatul nu va fi eel scontat. Modelul propus de David K. Berlo� cu apl icabilitate directa In comunicarea i nterpersonala, presupune ca exista cinci elemente atat la n iveluI emitatorului cat �i Ia n iveluI recep­ torului care afecteaza fidelitatea comu n icarii: competentele comunicationale, cuno§tin!ele, sistemul social, cultura �i atitud i ni le. S SURSA

( COMP�-rE IN ! ccuu�-ii:c� C'lJo::ro : S'!Th;7E

SlSTEM

� � ! ; ELEMEl'0,05). In al doilea expe­ riment, studentii roman i au considerat ca persoanele stimul atractive fizic de sex masculin nu vor avea 0 orientare valorica de tip prosocial (nu vor da 1 50.000 lei Personei B), r - 0,364, P < 0,022. Avand in vedere ca in cel de al doi lea experiment 86% sunt subiecti de sex fem inin (N = 76), putem concluziona ca exi sta 0 euristica de tipuI "barba!ii frumo�i nu sunt altru­ i�ti", cel putin in cazul studentelor din e�antionul romanesc. Subiectii au supraevaluat, de asemenea, propri i le capacitati de a estima comportamentul persoanelor stimul. I n aI doilea experiment au estimat, In medie, ca au evaluat corect 28 de persoane-st i mul, estimand, 1n medie, corect doar 16 persoa­ ne-stimul. D iferenta dintre cele doua med i i este statistic semnificativa (t (8 8) = 22,778, p < 0,000). I n experimentuI 1 participantii au estimat, 1n medie, ca au evaluat corect 34 de persoane-stimul �i au reu�it sa estimeze corect doar 29 persoane-stimul (diferenta este semnificativa statistic t (43) = 21 ,354, p < 0,000). Aceasta arata ca subiectii sunt 1ncreza­ tori in capacitatea lor de a identifica orientarea social valorica a unor persoane-stimul, Intr-o situatie cu expunere limitata. o astfel de euristica de tipul "cunosc omul d intr-o privi re" nu este Intotdeauna adaptativa pentru i ndivid, iar prezentele rezultate sustin ca este dublata in general de subestimarea comportamentului prosocial al celui lalt, chiar daca subiectii nu vor tinde sa-i atribu ie neaparat un comportament egoist. Ne putem Intreba: a avut vreun efect faptul ca subiectii evaluatori aveau alta apartenenta culturala decat subiectii care joaca rolul persoanelor stimul? Se poate argumenta ca studenti i de la Facu ltatea de Sociologie �i Asistenta Sociala au devenit mai circumspect'i la i nteractiunea cu persoanele stimul, doar pentru ca acestea erau d i ntr-o alta cultura. De�i nu Ii s-a oferit in mod direct n icio informatie despre originea persoanelor sti mul, subiectii au identificat cu u�urinta ca acestea nu erau romani . Nu am controlat pentru 0 astfel de i nftuenta asupra rezuItatelor experimentului, Insa consistenta rezultatelor cu cele obtinute in primul experiment (unde subiect i i evaluatori �i =

CELE MAI I M PO RTANTE 20 D E S EC U N D E I 26 5 persoanele stirnul faceau parte din aceea�i cultura) rna Indrep­ tatesc sa consider ca i nftuenta acestei variabile a fost nesem­ n i fI cativa. Cercetari In care � ubiec!ii evaluatori �i persoanele stimul sa apartina aceluia�i grup socio-profesional �i cultural vor Iamuri problema adusa In discutie. I nfluenta testului Face and Body PONS �i a Rational- Experiential I nventory (REI) asupra acuratetii estim arilor privind persoanele stim ul.

Ipoteza 2 pleaca de la ideea ca exista 0 corelatie Intre ca­ pacitatea subiectilor de a decodifica elemente nonverbale, In general �i acuratetea predictiilor cu privi re la comportamen­ tul persoanelor stimul. Fiind yorba de persoane-stimul ti lmate la n ivelul bustului �i utilizarea unei casete video fara sono r, Face and Body PONS, care masoara abi litatea subiectilor de a decodifica elemente nonverbale la n ivelul fetei �i corpului, poate ti un i nstrument util de masurare a competentei nonver­ bale genera Ie a subiecti lor (pe canalul vizual). Rezultatele sunt aparent surprinzatoare: exista 0 relatie invers proportionala Intre scorurile obtinute de subiecti la testul Face and Body PONS �i numarul de subiecti stimul identificati corect (r = 0,21 0, P < 0,050). Aceasta Inseamna ca subiectii care au competenta nonverbala ridicata (dupa rezultatele testului Face and Body PONS) obtin performante scazute In estimarea comportamentului persoanelor stimul. Analiza de regresie arata ca Intr-adevar performanta obtinuta la testul Face and Body PONS explica variatia estimarilor comportamentului persoanelor stimul R2 0, 044, F (1 , 89) = 3,950, P < 0,050). Ma a�teptam ca relatia d intre competenta de a decod i­ fica elemente nonverbale, In general, �i abil itatea de a estima comportamentul persoanelor stimul, Intr-o situatie de expu­ nere liAmitata (fara sonor), sa fie una de directa proportiona­ litate. I nsa. daca anal izam relatia dintre scoruri le obtinute de subiecti la testu l Face and Boiy PONS �i scoruri le s � biectilor pe scala REI (Rational-Exp eriential Inventory), observam di -

=

266 I

LO R E DA N A I VA N

subiectii care " se bazeaza" In mare masura pe i ntuitie obti n rezultate scazute la testul PONS (r - 0)88� p < 0�007 ). Contrar a�teptari lor, subiectii care dau importanta ration a­ mentului, cognitiei sunt cei care obtin scoruri ridicate, in cazul aplicari i testului Face and Body PONS. Robert Rosenthal et af. (1 979) au pus In evidenta corelat ia dintre rezu ltatele testulu i PONS �i abi litatile- general intelec­ tuale ale indivizilor, concluzionand ca acestea coreleaza slab cu testul PONS �i ca nu exista 0 relatie intre complexitatea cogn itiva a ind ivizilor, nivelu l lor-de inteligenta (IQ) �i capac i­ tatea de a decodifica elementele nonverbale, specifice testulu i PONS (vezi Capitolul 3) Date fi i nd aceste rezultate, am consi­ derat ca estimarile subiectilor, In cazul Face and Body PONS vor avea la baza ,,lncrederea in intuitie". Totu�i, R . Rosenthal �i colaboratorii sai nu au corelat rezultatele testului PONS cu scala REI (Rational-Experiential Inventory) sau cu scala FI (Faith in Intuition). Rezultatele obtinute in al doilea experiment (corelatia negativa intre scorurile pentr "increderea in intuitie" �i scoru­ rile Face and Body PONS) ne indreptatesc sa consideram ca subiectii care obti n performate ridicate la testul PONS sunt cei cu "nevoie de cogn itie" ridicata �i nu cei care "se incred" predominant in intui!ie. Aprecierea starii emotionale pe care o traie�te persoana-stimu l din cadrul testului PONS, intr-un timp ext rem de scurt (doua secunde) este cu atilt mai acurata cu cat individul detine scheme mentale despre cum anume ar trebu i sa reactionam nonverbal in situatia emotionaia respectiva (display rules) �i Ie poate activa mai rapid. Subiectul face deci apel la cognitie pentru a alege varianta corecta dintre cele doua propuse de test. Totu�i, aceste conciuzii sunt valabile doar la nivelul canalului vizual (testul Face and Body PONS masoara competenta In decodificarea elementelor nonverbale, exclusiv la nivelul acestui canal) �i este posibil ca pentru canalul aud itiv (elemente paral ingvistice) apelul la intuitie sa primeze. Scorul obtinut pe scala intuitiei a fost un bun pred ictor al rezultatelor obtinute de subiecti la testu I PONS (R2 0, 083, F (1 , 89) = 7,700, P < 0,007). A�adar, efectul testu lui PONS asupra =

=

CELE MAI I M PORTA NTE 20 D E S EC U N D E I 26 7 vali d itatii estimarilor comportamentului persoanelor stimul este mediat de influenta apelului la intuitie: cu cat subiecti i se bazeaza mai mult p e intu itie I n rezoivarea sarcin i i , cu atat vor estima mai corect comportamentul persoanelor stimu l . Analiza d e regresie a scorurilor obtinute l a testul PONS �i, respectiv, pe Scala REI, asupra numarului corect de estimari arata ca a�a stau lucrurile. J ncrederea In intui!ie" este 0 variab i la cheie in estimarea corecta a comportamentului persoanelor-stimu l i , confirmand Ipoteza 3 de cercetare. Valori le ridicate obtinute de subiect l a testuI Face and Body POJVS n u garanteaza 0 acurat�te sporita evaluar i lor, ci, d impotriva, pentru ca succesuI la un astfel de test se bazeaza mai ales pe aspecte legate de cognitie �i nu pe increderea in i ntuitie. Se poate ca abi litatea de a decodi­ fica elementele nonverbale, in cazul Face and Body PONS, prezentate intr-o expunere extrem de l i mitata (doua secunde), sa presupuna capacitatea subiecti lor de a opera rapid cu scheme mentale legate de prezenta frecventa a unor elemente nonverbale in interactiunile sociale �i nu apelul acestora la i ntuitie. Faptul ca subiecti i care au urmat cursuri in dome­ n i ul comunicari nonverbale �i-au Imbunatatit performantele la testul PONS arata ca este v�rba de 0 sarcina la care subiectul trebu ie sa opereze predominant pe "ruta centrala" �i mai puti n p e "ruta periferica". Aceste rezu ltate sunt in acord cu observat i i le notate in timpul experimentului : intrebati ce modalitati au folosit pentru a estima comportamentul personelor sti mul, u n i i subiecti au raportat euristici de tipul: " privea prea mult in jos'\ " zambea mult", iar aIti i au declarat pur �i si mplu ca s-au lasat in voia i nt u itiei, fara sa aiba 0 schema d inainte stabi l ita. De�i nu am analizat in mod s i stematic aceste declarat i i, fiind predom i­ nant 0 sectiune de debhefing, am observat ca subiect i i care au prim it mai multi bani (In grupu l experimental cu sti mulare financiara) erau predom i nant d i n cea de a doua categor ie. Rol u l sti m u Birii fi n a nciare. 0 parte d i ntre subiect i i participanti l a experi ment a u facut parte d intr-o cond itie

268 I LOREDANA IVA N experi mentala I n care primeau 2 0 0 0 l e i pentru fiecare persoana-stimul al carui comportament 11 estimau corect. Astfel; subieq i i aveau posibi litatea sa ca�tige 1 1 2 .000 lei� daca evaluau corect toate cele 56 persoane-stimu l� urmand sa primeasca ban i i In maxim zece z i le de la experiment (dupa i ntroducerea datelor � i calcularea val i d itat i i estima­ ri lor pentru fiecare participant). Subiecti i urmau sa fie anun­ tati prin e-mail asupra sumelor primite, corespunzatoare coduri lor compietate la Inceputul experi mentului. Subl i niam In experimentu l 1 ca stimularea financiara nu a avut n iciun efect asupra validitatii estimarilor, mention and ca posibiia explicatie � i faptul ca procedura experimentala a condus la 0 l ip �a de variatie lntre cele doua grupuri experimentale. In acest al doilea experiment, procedura a fost modificata astfel lncat un grup experimental nu primea n icio recompensa financiara pentru participare sau pentru performanta In cadrul experimentului, iar celalalt grup era remunerat doar In functie de performanta. eu toate acestea, media estimarilor corecte nu a fost semnificativ diferita lntre cele doua grupuri experi­ mentale (t (89) = - 1 ,009, P = 0,3 16 >0,05). Subiectii din c o n d it i a experimentala cu stimulare finan­ ciara nu au avu� performante diferite fata de cei care nu au fost remunerati. I n ambele experimente nu am reu� it sa pun In evidenta rolu l recompenselor financiare. Totu�i, pentru acest aI doi lea experiment merita mentionat fapul ca cei mai multi dintre subieqi i din grupul experimental cu stimulare finan­ ciara s-au anitat foarte surprin�i de primirea e-mailului prin care erau anuntati ca l�i pot ridica banii, in acord cu perfor­ manta obtinuta, fiind conv in�i in timpul experimentului ca " nu am vorbit serios" �i ca, in n iciun caz� nu este yorba de ca�tigarea unor bani reali. Aceasta reactie nea�teptata din partea subiectilor, care nu a existat In e�antionul grupuI olandez (In primul experiment), exprima probabil l ipsa "culturi i experimentului" �i, mai ales� ineditul practici i ca subiecti i sa fie platiti pentru participarea la 0 cercetare experimentala, in spatiul romanesc. Nu acela�i lucru se poate spune despre studenti i olandezi care �tiau de la inceput ca orice participare intr-un astfel de experiment poate

CELE MAI I M PO RTANTE 20 D E S EC U N D E I 269 fi recompensata In bani sau in credite academice� studentii faculHltilor de psihologie �i sociologie find obligati sa acumu­ leze pe parcursul ani lor universitari un numar de credite din participarea ca subiecti In cadrul unor cercetari experimen­ tale �i nu numai. Consider ca 0 asemenea masura in spatiuI romanesc ar putea fi de bun augur� mai ales daca sunt organi­ zate sectiuni de debriefing dupa fiecare experiment, prin care studentilor participanti la experiment Ii se exp l ica scopul � i sunt discutate ipotezele cercetari i . Revenind I a rezultatele obtinute a m urmarit I n c e masura stimularea financiara a avut un impact asupra modului In care subiectii s-au raportat la sarcina (estimarea comportamen­ tului persoanelor stimul), cat de atractiva a parut aceasta �i cat efort au depus pentru rezolvarea ei. Dupa cum putem vedea In Tabelul 5.29, nu au existat diferente sem nificative rn modul cum s-au raportat la sarcina subiectii din grupul experimental cu stimulare financiara� comparativ cu grupuI experimental de control (t (89) = - 0 , 9 67, P = 0,336 >0,05). Nu au existat diferente semnificative statistic nici rntre atractivitatea perce­ puta a sarc i n i i, mot i vatra de a e stima persoane!e stimu ! , e fortu ! depus, n ivelul de concentrare sau interesul pentru sarcina, rntre cele doua grupuri experimentale. Tabelul 5.23 . Motivatia subiecti lor �i perceptia fata de sarcina, pentru ceIe doua grupuri experimentale (cu �i tara . stimulare financiara). Experimentul 2

Am Incercat cat d e m u lt a m putut s a esti m ez co m po rta m e n t u l p e rso a n el o r sti m u l, p e c a re I e-a m va zut Tn m ateri a l ele fi l m ate.

Stimulare financiara

Media

Ab. standa rd

Ab. sta n d a rd m edie

DA

6,42

0,976

0, 158

NU

6,53

0,703

0,098

2 7 0 I LO R E DA N A IVA N

Ca sa fiu s i n cer/ s i ncera n u am p u s p re a m a re efort In esti m a rea com por ta m entu l u i pers o a n e l o r stim u l . I

I I

I

I I

I

Am fast fo a rte concentrat/ co ncentrata Tn ti m p u l s a rci n i i de a esti m a com p o rta m e ntu l pers a a n e ! o r sti m u l .

5,98

I

DA I

NU

I

I

0, 255

5,97

6,08

I I I

0, 19 1

1,364

1, 479

II

0, 2 1 5

1,, 5 3 4

I

0,297

5,61

1,5 5 0

0, 2 1 7

DA

3,11

1,997

0, 3 24

NU

2,75

2,028

0,284

DA

NU

I

I

I I i

I

i

1

1,833

NU

I

0, 240

5,21

DA

I I

I

I

1, 5 7 2

I

NU

M i-a p l a cu t foa rte m u lt a ceasta s a rci n a de a esti m a com po rta m entu l pers o a n e l o r sti m u l . Tncerca rea d e a esti m a com p o rta m e ntu pers o a nelo r sti m u l a fast faa rte i nte res a nta p e ntru mine

5,45

DA

Ca n d a tre b u it sa esti m ez co m p o rta mentu l p e rsoa n e l o r sti m u l a m fast foa rte m otivat/m otivata sa fa c a cest l u cru cat m a i co rect posi b i l .

I

I

j II

2,42

1, 8 2 5

0,296

2, 3 5

1,442

0,202

! I I

I

Dad! anal izam d atele din Tabelul 5.23 eomparativ eu cele obti nute In experimentu l 1 (Tabelu l 5 . 1 9), observam ca studenti i olandezi au depus mai mu lt efort In estimarea comportamentului persoanelor stimu l, au eonsiderat sarcina

CELE MAI I M PO RTA NTE 20 D E S ECU N D E I 2 71 ca n ind mai interesanHi �i au fost mai concentra�i in timpul sarc i n i i, comparativ cu studenti i romani. De�i sarcina In sine a fost u�or d iferita (trust game �i respectiv dictator game) consider ca exista doi factori poten­ tiali care pot exp i ica aceste d iferente: (1) J ipsa de experienta a studenti10r romani, ca subiecti In cerceHir i le experimentale; (2) faptul ca studenti i olandezi au actionat fi ind convin�i ca vor fi remunerati pentru performantele lor �i pentru partici­ parea la experi ment, In timp ce studentii romani (ch iar cei d in conditia experimentala cu stimulare financiara) nu au c rezut ca vor prim i bani reali. eu toate acestea, acuratetea i nd ivi­ duala a subiectilor din grupul studenti lor romani (valorile Phi) a fost superioara acurateti i individuale a subieqilor din grupu l studenti lor oIandezi. Desigur, cele doua grupuri experimentale au Iacut alegeri In situatii d ilematice d i ferite, dar rezultatele prezentate mai sus �i mai ales rolul " cred intei In intuitie" In explicarea validi­ tatii persoanelor stimul, ne lndreptatesc sa credem ca studentii romani "s-au bazat mai mult pe intuitie" 'in evaluarile realizate, au resimtit mai putin miza raspunsurilor corecte (ca�tigarea unei sume de bani), au fost mai putin concentrati �i "s-au lasat In voia primeior i mpresi i". Aceste rezultate, la care se adauga faptu l ca studenti i romani nu au crezut ca vor primi banii pentru performantele obtinute, conduc la posibile implicatii negative (�i nu pozitive cum ma a�teptam) ale stimularii fi nan­ ciare asupra valid ita!ii estimarilor persoanelor stimuI: antici­ parea unei recompense financiare cre�te niveluI de concen­ trare �i interes fata de sarcina, reevalueaza m iza acesteia, dar poate avea impl icati i negative asupra performantelor obtinute, fortand practic i ndivizii sa abandoneze intui�ia In favoarea cogn itiei �i sa apeleze la scheme mentale. Pana la dezvoltarea unor modele coerente privind rolu l stimularii fi nanciare In cercetarea experimentala psihosociologidi, aceste rezultate contureaza ipoteze legate de roIul recompenselor fi nanciare 'in paradigma experimentala de tip thin slices.

2 7 2 I LOREDANA IVAN Discu!ie �i concl uziile celor doua experimente Rezu ltatele sustin modelul propus de Robert H. Frank ( l 98 8)� conform diruia emotiile he angajeaza in performarea unor comportamente care pot fi contrare i ntereselor noastre individuale� iar cineva poate avea un comportament prosocial pentru ca " s-ar simfi rau altfel" . i n primul experiment, unde am folosit un joe cu c o ntrol bilateral, subiectii au ales, in proportie de 8 1 ,8%, sa imparta bani i in mod egal cu 0 persoana pe care nu 0 cuno�teau �i n ici nu ajungeau sa 0 cunoasca� doar fi indca aceasta avusese, la randul sau, incredere �i Ie incredintase 0 suma de bani (ci nci Euro), prin i ntermediul experimentato­ rului . Un comportament simil ar a fost adoptat de majoritatea (62,9%) participan!i lor in cel de al doilea experiment, unde am folosit un joc cu control unilateral (dictator game), cei mai multi alegand sa imparta ban i i de la experimentator in mod egal cu 0 persoana B pe care nu 0 cuno�teau, nu aveau sa 0 intalneasca �i nu depindeau in niciun fel de actiuni le acesteia. Surprinzator, subiectii aleg 0 logica a sentimentelor in detri­ ment u l celei econom ice sau de t ip competitiv (maximizarea profitului relativ la ceilalti), chiar �i atunci cand nu este yorba de 0 situatie de i nterdependen!a, ci una dominata in principal de alegeri le unuia d i ntre cei doi actori social i implicati, fapt ce constituie un argument solid in favoarea rolului aspec­ telor afective in emergenta comportamentelor prosociale �i impotriva viziunii socio-biologice care estimeaza 0 scadere a comportamentelor altruiste odata cu evolutia speciei umane. Norma reciprocitatii este inca 0 norma influenta in soci­ etatea contemporana, aspect sustinut i nclusiv de aparitia efectului egocentric la subieqii care au ales sa imparta banii in mod egal, respectiv la cei care au avut un comportament egoist: pri m.i i au tins sa atribuie alegerile personalitatii � i caracterul lor, ceilalti - aspectelor situationale. Am incercat in acest capitol sa argumentez ca paradigma alegerilor rationale (cost-beneficiu) �i cea a empatiei nu se exclud in explicarea comportamentelor prosociale �i ca exista comportamente

CELE MAI I M PO RTANTE 20 D E S EC U N D E I 2 7 3 irationale de ajutorarea celui lalt care se pot expl ica printr-o �)ratiune a sentimentelor" (pentru a folosi metafora lucrari i lui Robert H . Frank). Am pus In evidenta eroarea onestitatii, aducand dovezi In sprij inu l primei ipoteze de cercetare, aceea ca i ndivizii tind sa subestimeze comportamentul prosocial al celorlalti� dar In mai mare masura cand au de-a face eu ,�altii conereti" decat atunci cand au de-a face cu "altii abstracti". Efectul holier than thou )uereaza" In defavoarea subiectilor - Ii face putin Increzatori In altii, ceea ce reduce simtitor eventualele profituri care ar putea rezulta In situatii ce reclama reeiproeitate. Eroarea onestitati i este mai mare 1n grupul :,egoi�tilor;' decat In eel al "altrui�tilor", eeea ce 1nseamna ca primii sunt dezavantajati 1n relatiile sociale �i pentru ca au d ificultati mai mari de a evalua comportamentul eelorlal{i, 1ntr-o situatie ce reclama 1ncredere reeiproca �i tind in mai mare masura sa creada ca eeilalti sunt "egoi�ti". In primu! experiment, 63,6% d i ntre subiecti au ales sa-�i asume riscul, oferind bani i unei persoane necunoscute B, de ale carei alegeri dep indeau profi t urile lor. Am argumentat ea ��asumarea riscu lui" este: In societatea contemporana� 0 trasatura valorizata pozitiv, cei care au ales un comportament prudent, atribui nd alegeri le In mai m ica masura personali­ tatii �i caracterului propriu, decat au facut-o cei cu alegeri riscante. I n aceste eonditii, cei prudenti pierd In interactiun i care reclama asumarea risculu i, pentru ca, a�a cum a m aratat aici� subestimeaza eomportamentul de asumare a riscului al celorlalti participanti. Am demonstrat ca subiectii sub capabil i sa estimeze compor­ tamentul prosoeial al altora concreti, 1ntr-o situatie de expu­ nere limitata la ace�tia, confirmand val iditatea paradigmei thin slices. Acuratetea subiectilor a fost semnificativa doar la nivel de grup (pentru primul experiment) �i atat la nive! de grup cat �i la nivelu l unor participanti, In eel de al doilea experiment. Rezultate!e obtinute 1n primul experiment nu raspund eriticilor formulate de eogn itiv i�ti� care contesta validitatea paradigmei experimenta!e thin slices, pentru ca, intr-adevar sunt semnifi­ cative numai pentru situatia de agregare a dateIor.

274

I LOREDANA IVAN

Cum putem explica diferentele rezultatelor obtinute in cele doua experimente? Prin situatia experimentala creata in experimentul l � respectiv dictator game Goc cu control uni la­ teral) nu am masurat propriu-zis capacitatea subiectilor de a prezice orientarea social valorica (de tip prosocial � egoist �i competitiv) a persoanelor stimul� ci am masurat� mai degraba� capacitatea aeestora de a identifica "cine va fi de incredere". Probabil ca situatia in sine a presupus un efort cognitiv mai mare d in partea participantilor �i am aratat deja ca la 0 astfel de sarcina importanta este )ncrederea in intuitie" �i nu ��nevoia de cognitie"". I n schi mb� In experimentul 2� trust game Goe cu control bilateral) a constituit 0 situatie mai simpla pentru subiecti �i aiei am distins clar intre orientarea valorica de tip prosocial, egoist �i competitiv. o alta posibila expl icatie pentru d iferentele Intre rezulta­ tele celor doua experimente rezu lta din interpretarea datelor: studentii olandezi (din primu l experiment) au depus mai mult efort in estimarea comportamentului persoaneior stimul� au considerat sarcina ca fi i nd mai i nteresanta �i au fost mai c o nc e ntr at i In timpu l sarc i n i i : comparativ cu student i i romani (din aI doi lea experiment)� fapt care a dus la modalitati d iferite de tratare a i nformtiei� predominant pe �,ruta cognitiei'" pentru unii �i pe �,ruta i ntuitiei"� pentru alti i . o eoncluzie i mportanta a experimentelor prezentate este aeeea ca ,Sncrederea in intuitie" (masurata conform scalei REI) este 0 variab i la cheie In estimarea corecta a orientarii social-valorice a persoanelor stimu l : subiecti i au avut 0 aeura­ tete superioara in estimarea comportamentulu i persoanelor stimuI� daca s-au )asat in voia" i ntuitiei� ell alte cuvinte daca au interpretat informatiile pe ruta peri ferica, afectiva �i nu pe ruta centrala. Al doi lea experiment a pus in evidenta relatia de invers proportional"-itate dintre ,,lncrederea in intuitie" �i scorurile obtinute la testu l Face and Body PONS, aducand in disclltie faptul ca un astfel de test presupune capacitatea subiectilor de a opera rapid cu scheme mentale legate de prezenta frec­ venta a unor elemente nonverbale In interactiu n i le sociale �i

CELE MAI I M PO RTANTE 20 D E S EC U N D E I 275 nu apelul acestora la i ntuitie� cum crezusem initial. Poate ca relatia testului PONS eu modul de procesare a i nformatiilor se define�te astfel numai pentru canalul vizual, iar decodifi­ carea item i lor specifici canalului auditiv se bazeaza mai mult pe intuitia receptorului . Cercetari ulterioare vor aratat daca a�a stau lucrurile. I n sfar�it: am pornit de la ideea l ipsei unor teorii coerente in domeniul psiho logiei sociale privind rolul sti mularii fi nan­ ciare In cercetarea experimentaIa. Am considerat ca va exista o legatura intre stimu larea financiara a participantilor � i performantele obtinute i n decodificarea persoanelor stimul. Nu am reu�it sa confirm aceasta ipoteza pentru niciunuI di ntre cele doua experimente. Am mentionat Insa posibi le explicati i : ( 1 ) situatia experimentala creeata: I n primuI experiment: unde consider ca variabila ,�stimulare fi nanciara" nu a discriminat intre grupul experimental �i cel de control �i (2) elemente imprevizibile ale contextului In care s-a desfa�urat eel de ai doilea experiment, respectiv faptul ca studenti i romani nu au avut Incredere ca vor fi remunerati, pentru ca nu erau obi�nuiti cu 0

a stfel de pract ica . In l ipsa

u no r

d ate s up l imentare care sa

confirme i mpactul negativ sau pozitiv al stimulari i financiare asupra performantelor subiectilor in cercetari care util izeaza paradigma thin slices, problema ramane deschisa. Totu�i: datorita roluIui intuitiei: pe care I-am subI iniat aici: consider ca pentru sarc i n i le care reclama procesarea informa­ tii lor pe ruta periferica: stimu larea financiara este inhibitorie, pentru ca spore�te concentrarea subiectului �i ,Sl obl iga" sa schimbe abordarea informatii lor pe ruta centrala, In timp ce pentru sarcinile care reclama procesarea informatii lor pe ruta central a: stimularea financiara are efect facilitator. Adeptii acestei distinctii intre ruta centrala �i cea periferica (R.E. Petty �i J.T. Cacioppo, 1 986), cunoscuta in l iteratura de sp e c i ­ alitate ca ,�modelul probabil itati i de elaborare" (Elaboration Likelihood Model: ELM) sunt de parere ca persoanele foarte impl icate, motivate �i cele cu gand ire anal itica sunt cele care tind sa proceseze informatii le pe ruta centrala. Daca adoptam acest punct de vedere, inseamna ca stimularea fi nanciara �i,

2 7 6 I LOREDANA IVAN In general motivarea suplimentara a i ndividului (inclusiv prin cre�terea interesului pentru sarcina data) are efecte negative asupra performantei 'in sarcini de tipul celor prezentate aic i, unde apelul la intuitie este un factor determinant. A�adar, consider ca discutarea legaturii dintre stimularea financiara � i performantele subiecti lor nu se poate real iza decat luand in considerare tipuI sarcinii la care sunt supu�i subiect i i in cadrul experimentului �i tipului de procesare a informatiilor pe care aceasta 11 presupune. Scala REI (Rational - Experientiai I nventory) varianta scu rta, p ropusa de Seymour E pstein �i colaboratorii (1 996), tradusa �i adaptata

1 . Aproape intotdeauna primele impresii pe care mi Ie fac cei lalti' se dovedesc corecte. 2. I ncerc sa evit situatii le In care trebuie sa rna gandesc profund 1a ceva. 3. Cand trebuie sa am incredere in cineva, de obicei pot sa ma b � zez pe propria intuitie. 4. Imi plac lucrurile complicate mai degraba decM cele simple. 5. Dau crezare sentimentelor initiale pe care Ie am fata de oameni. 6. Nu-mi place sa am multe lucruri la care sa rna gandesc. 7. Consider ca ar trebui sa ne Incredem in intuitii le noastre. 8. Nu-mi place sa rna gandesc mult �i intens la un anumit Iucru. 9. Pot simti daca 0 persoana are dreptate sau nu, chiar �i atunci cand nu pot expl ica de ceo 1 0. Prefer sa fac lucruri care imi solicita gandi rea decat lucruri la care nu trebuie sa gande�ti prea mult.

BIBLIOGRA FI E

A lbright, L . , Kenny, D.A �i Malloy, T.E . (1 988). Consensus in personality judgments at zero acquaintance. Journal of Personality and Social Psychology, 55, 3, 387-395. Alicke, M ark D. (1 985). Global self-evaluat ion as deter­ mined by the desi rabi lity and controllability of trait adjec­ tives. Journal of Personality and Social Psychology, 49, 1 62 1 - 1 630. A l lison, Scott T. , Messick, David M . �i Goethals, George R. (1 989). On being better but not smarter than others: The Muhammad Ali effect. Social Cognition, 7, 275-296. A llport, Gordon, Vernon, Phil ip E. �i Lindzey, Gardner. [ 1 95 1](1960). A Study of Values. (ed itia a I II-a.). B oston: Houghton-Miffl i n . A ltmann Stuart A. [1 967](1 982). Social Communication Among Primates. Chicago: University of Chicago Press. Alutto, Joseph �i Hrebiniak, Lawrence ( 1 970). The effective corporate executive. Analysis of a stereotype among u niver­ sity. Public Opinion Quarterly, 34, 4, 617- 620. Ambady, Nali n i �i Rosenthal, Robert. (1992). HaIfa m i nute: predicting teacher evaluations from thin slices of nonverbal behav ior and physical attractiveness. Journal of Personality and Social Psychology, 64, 3, 43 1 -44l . Ambady, Nalini �i Rosenthal, Robert. (1 993). Thin slices of expressive behavior as predictors of interpersonal consequences: a meta-analysis. Psychological Bulletin, I l l , 2, 256-274. Ambady, Nali n i, Hallahan, Mark �i Rosenthal, Robert (1 995). On j udging and being judged accurately in zero­ acquaintance situations. Journal of Personality and Social Psychology, 69, 3 , 5 1 8-529.

278 I LO R E DA N A IVAN A mbady� Nalini, Hal lahan, M ark �i Conner, B rett. ( 1 999) . Accuracy of j udgments of sexual· orientation from thi n sl ices of behavior. Journal of Personality and Social Psychology� 77� 3, 538-57. Ambady, Nalini, Bernieri, Frank 1. �i R icheson� Jennifer A. (20 0 0). Toward a histology of social behavior: Jud gmental accuracy from thi n sl ices of the behavioral stream. In M.P. Zanna (ed.)� Advances in Experimental Social Psychology, vo l 32, pp. 2 0 1 -27 1 . Ambady, Nal i n i � Krabbenfoft, Mary Anne �i Hogan� D aniel. (2006). The 30 sec scale: using thi n slice j udgments to evaluate sales effectiveness. Journal of Consumer Psycho­ logy� 1 6 � l� 4-1 3 . A nghel, Petre. (2003). Stiluri � i metode de comunicare. Bucure�ti : Editura Arm is. A sch, Solomon (1 946). Form ing impressions ofpersonality. Journal ofAbnormal and Social Psychology, 4C 258-290. Asch, Solomon. (1 956). Studies of i ndependence and conformity: a m inority of one against an unanimous majo­ rity. Psychological Monographs, 70, 46, 1 -70. Archer, Dane� Akert, Robin �i Constanzo, Mark (1 993). The accurate perception of nonverbal behav ior: questions of theory and research design. I n P. B lanck (ed.). Interper­ sonal Expectations: Theory, Research and Application (pp.242-260). Cambridge: Cambridge University Press A rgyle, M ichael . (1 967). Psychology of Interpersonal Behavior. Baltimore, Maryland : Penguin Books. Argyle, M ichael . (1 975). Bodily Communication. New York: I nternational Un iversities Press. Argyle, M ichael. (1 990).The biological basis of rapport. Psychological Inquiry, 1 , 4, 297-3 00. Argyle, M ichael. [ 1 994] (1 998). I n s . Moscovici (coord.) Psihologia sociala a relatiilor cu celalalt ( pp 74 99). Ia�i : Ed itura Pol i rom. Argyle, M ichael �i Dean, Janet. ( 1 995). Eye-contact, d istance and affi liation. Sociometry, 28, 3, 284-304. Aronson, Elliot, Wi lson, Timothy D. �i Akert, Robin M. (1 999). Social Psychology. M ich igan: Ann Arbor. .

-

CELE MAI I M PORTANTE 20 D E S EC U N D E I 279 Babad, Elisha. (2005). Guessing teachers � differential treatment of high and low achievers from thin sl ices of thei r public lecturing behavior. Journal ofNonverbal Behavior: 29: 2, 1 25 - 1 34. Babad, Elisha, Bernieri, Frank l . �i Rosenthal� Robert ( 1 99 1). Students as judges of teachers' verbal and nonverbal behav ior. American Educational Research Journal, 28, 21 1 -234. Bandura, A lbert. (1 997). Cultivate self-efficacy for personal and organizational effectiveness. I n E.A. Locke (ed .). The Blackwell Handbook of Principles of Organizationl Beha­ viour (pp. l 20-1 37). Londra: Blackwell. Baron, Robert A. �i Byrn, Donn R. (2006). Social Psycho­ logy. (ed itia a X I-a ) Massachusetts: Allyn and Bacon. Baron, Reuben M. �i Boudreau, Louis A. (1 9 87). A n ecological perspective o n integrating personality and social psychology. Journal of Personality and Social Psychology, 53: 1 222- 1 228. Batson: Daniel C. et at. (1 988). Five studies testing two new egoistic alternatives to the empathy-altruism hypothesis. Journal of Personality and Social Psychology: 55, 52-77. B atson, Daniel C. (1 991). The altruism question: Toward a Social-Psychological Answer. Hillsdale, NJ: Erlbaum. Batson, Daniel C. ( 1 992). Experimental tests for the exis­ tence of altruism. PSA: Proceedings of B iannual Meeti ng of the Ph i losophy of Science Association: 2, 69-78. Bavelas, Janet Beavin (1 994). Gestures as a part of speech:' methodological implications. Review of Language and Social Interaction, 27, 20 1 -22 l . Baylon, Christian � i M ignon, Xavier. [ 1 999](2000). Comuni­ carea. Ia�i: Editura Universitatii " Alexandru loan Cuza". B adescu, I lie (1 996). Seria sociologiei interactioniste. I n 1 . Badescu, D. Dungaciu �i R. B altasiu. Istoria sociologiei. Teorh contemporane (pp. 300-379). Bucure�ti : Editura Eminescu. Badescu, I l ie (1 996). Etnometodologia . I n 1. Badescu, D. Dungaciu �i R. Baltasiu. Istoria soci% giei. Teorii contempo­ rane (pp. 448-508). Bucure�ti: Editura Em i nescu.

280

I LOREDANA IVAN

Beck� Andrew. (200 1). Communication studies: An Essen­ {iaI Introduction. Florence, KY, SUA : Routledge. Berlo, David K. [1 960](1 988). The Process of Communi­ cation. An Introduction to Theory and Practice. New York: Holt, R inehart and Winston. Berlo: David, K. Lemert, B. James �i Mertz, 1. Robert. (1 969). Dimensions for evaluating the acceptabi l ity of message sources. Public Opinion Quarterly 33, 4, 563-576. B ernieri, Frank 1. (199 1 ). Interpersonal sensitivity in teachi ng i nteractions. Personality and Social Psychology Bulletin, 17, 98-103. Bernieri, Frank 1. � i Gillis, 1.S. (1 995). Personal ity corre­ lates of accuracy in a social perception task. Perceptual and Motor Skills, 8 1 , 168-170. Bernieri, Frank 1 , Gillis, 1.S., Davis, 1.M. �i Grahe, lE. (1 996). Dyad rapport and the accuracy of its j udgment across situations: A lens model analysis. Journal ofPersonality and Social Psychology, 7 1 , 1 1 0-1 29. B erscheid, Ellen �i Walster, H. Elaine. [1 969](1981). I nter­ personal Attraction. Massachusetts: Addison-Wesley. B i rdwh istell, Ray L . (1970). Kinesics and Context. Phi la­ delphia: University of Pennsylvania Press. B i rdwhistell� Ray L. (1 97 1). Communication: a continuous multichannel process. I n E.F. B eckenbach � i Ch. Brown Tompkins: Concepts of Cmmu­ nication: Interpersonal, Intrapersonal and Mathematical. New York: John Wi ley. Blau, Peter M. ( 1 964). Exchange and Power in Social Life. New York: John Wiley. Blumer, Herbert. [1969](1998). Symbolic Interactionism. Perspective and Method. Berkeley: University of California Press. Bogucka, Maria. [ 1 991] (2000). Gesturi, ritualuri �i ordi nea sociala in Po"lonia. I n 1. Bremmer �i H. Roodenburg (eds.). 0 istorie culturala a gesturilor (pp. l 7 3- 1 89). Bucure�ti: Editura Polimark Boncu, Stefan. (2007). Psihologia sociala aplicata in dome­ niul sanatatii m i ntale. I n St. Boncu, c.

C ELE MAI I M PO RTA NTE 20 D E S EC U N D E

I 28 1

l l i n �i C. Sulea. lv-fanual de psihologie sociala aplicata (pp. 41-73). Timi�oara: Editura Universitatii de Vest. Bremmer, Jan �i Roodenburg, Herman (eds.) [ 1 991] (2000). o istorie culturala a gesturilor. Bucure�ti: Editura Pol imark. Brown, Jonathon D. (1991). Self-serving attribution : the role of physiological Arousal . Personality and Social Psychology Bulletin, 17, 5, 5 0 1 -506. Brown, Rupert. 1. (1 995). Prejudice. Its Social Psychology. Cambridge: B lackwell Publishers. Brown, Stephen, L . (2005). Relationships between risk-ta­ king behav ior and subsequent risk perceptions. British Journal of Psychology, 96, 1 1 5 -164. B runer, J.S �i Tagiuri, R. (1 954). The p erception of people. I n L. Gardner (ed.). Handbook of Social Psychology (pp.634-654). Cambridge: Add ison Wesley. Bugental, Daphne B ., Blue, Jay, Cortez, Victoria, F leck, Karen �i Rodriguez, A lina. (1 992). Influences of w itnessed affect on i nformation processi ng in children. Child Develop­ ment, 63, 4, 774-786. Buii, Peter. (200 1). Communication Under The lvficro­ scope. Londra: Routledge. Burgoon, Judee K., Buller, David B . �i Woodall, Gill W. [1 989](1 996). Nonverbal Communication. The Unspoken Dialogue. New York: Mc Gri l l-H i l l . Burgoon, K. Judee, Stern, A. Lesa �i D i l lman, Leesa. (1 995). Interpersonal Adaptation: Dyadic Interaction Patterns. New York: Cambridge University P ress. Burnstein, E., Crandall, C. �i Kitayama, S. (1994). An evol­ ved heuristic for altruism: evidence for a human propensity to calculate inclusive fitness. Journal of Personality and Social Psychology, 67, 773 -789. Cacioppo, John T. �i Petty, Richard E. (1 982). The need for cognition. Journal of Personality and Social Psychology. 42, 1 16 -1 3 1 . Camerer, Col in F. (1 995). Ind ividual decision making. I n lH. Kagel �i A.E. Roth (eds.). The Handbook of Experimental Economics. Princeton: Princeton Un iversity Press.

282

I LO R EDANA IVAN

Camerer, Col in F . �i Thaler, Richard H. (1 995). Ultima­ tums, d ictators and manners. Journal of Economic Perspec­ tives� 9, 200-2 1 9. Camras, Linda. A. (1 992). A dynamic systems perspective on expressive development. I n K.T. Strongman (ed.): Interna­ tional Review of Studies on Emotion (pp. 1 6 -28). New York: John Wi ley. Capella, Joseph N. (1990). On defin i ng conversational coor­ d ination and rapport. Psychological Inquiry, I , 4, 303 -305. Capel la, Joseph N. ( 1997). B ehav ioral and j udged coordi­ nation in adult informal social interactions. Vocal and kinesic indicators. Journal of Personality and Social Psychology, 72, 1 , 1 1 9-1 3 1 . Carney, Dana R., Hall, Judith A . � i Smith LeBeau, Lavon ia (2005). Beliefs about nonverbal expression of social power. Journal ofNonverbal Behavior, 29, 2, 1 05-123 . Chelcea, S eptim iu. (1 988) . Och i i �i privirea. I n s . Chelcea. Lungul drum spre tine fnsu{i. Bucure�ti: Editura M i nerva. Chelcea, Septim iu. ( 1 9 94). Personalitate �i societate in tranzitie. Bucure�ti: Editura $tii nta & Tehnica. Chelcea, Septimiu. [200 1] (2007). Metodologia cercetiirii sociologice. Metode cantitative �i calitative (editia a III -a). Bucure�ti : Editura Economica. Chelcea, Septi miu. (2002). Un secol de cercetari pSihosoci­ ologice. Ia�i: Editura Polirom. Chelcea , Septimiu. (2002). Opinia publica. G6ndesc masele despre ce �i cum vor elitele? Bucure�ti: Editura Economica. CheIcea, Septimiu. (2005). Comunicarea nonverbala: istoric, structura, forme, functii �i d i sfunctii. I n s . Chelcea, L. Ivan, �i A. Chelcea Comunicarea nonverbala: gesturile �i postura. Cuvintele nu sunt de-ajuns (pp. l -41). Bucure�ti: Editura comUnlcare.ro. Chelcea, Septim iu.(2006). Opinia Publica. Strategii de persuasiune �i manipulare. Bucure�ti: Editura Economica. . ..

CELE MAl l M PO RTANTE 20 D E S ECU N D E I 283 Chelcea, Septimiu. (2007). Emoti ile In viata sociala. Ru�inea �i v inovatia In spatiul public postcomunist d i n Romania. Sociologie Romdneasca, 1 , 5 , 24-44. Chelcea, Septimiu �i Cheicea, Adina. (1 983). Eu, tu, noi. Viala psihica - ipoteze, certitudini. Bucure�ti: Editura A lbatros. Chelcea, Septimiu �i Chelcea, Adina. (1 990). Din universul autocunoa�terii. B ucure�ti: Editura M i l itara. Chelcea, Septimiu �i Chelcea, Adina. (2004). Mcdonaldi­ zarea comunicari i nonverbale. I n s . Chelcea (coord.) Comu­ nicarea nonverbala in spa/iul public (pp. 1 7-33). Bucure�ti : Ed itura Tritonic. Chelcea, Septimiu �i I lut Petru (2003). Enciclopedie de psihosociologie (pp.322-3 2 5) Bucure�ti : Editura Economica. Chelcea, Septi m iu, Radu, Lucian �i Ciuperca, Cristiano (1 999). 0 tehnica psihosociologica de manipulare compor­ tamentala: profetia autorealizatoare i mplicita. PSihologie sociala, 3, 25-36. Chelcea, Septim iu, Lungu, Ovidiu, Lucian, Radu �i Vladut, M ihaela (1999). Reprezentarea mintala a self-ului �i a altora. Efectul Muhamad A l i In Romania. Particularitati ale tranzi­ tiei. Sociologie Romdneasca, 4, 24-32. Chelcea, Septimiu �i Zod ieru, Alexandru. (2005). Anche­ tele �i sondajele de opinie publica despre sexua Utate. Hartuirea sexuala �i relatii le sexuale la locul de munca. In S . Chelcea �i G. Jderu (coord.) . Rejracfia sociologica �i reflexiajurnalistica (pp. 53-75). Bucure�ti : Editura Economica. Cherry, Colin. [ 1 971](1 978). World Communication. Threat or Promise? A Socio-Technical Approach. New York: John Wiley. Chi lcott, John. (1961). The school-teacher stereotype. A new look! Journal oj Educafjonal Sociology, 34, 9, 389-390. Cialdini, Robert B. [ 1 984](2004). Psihologia persuasiunii. Bucure�ti: Editura Businesstech. Cohen, A.A.(1 977). The communicative function of hand gestures. Journal ojCommunication, 27, 54-63 Coleman, James S . (1990). Foundations of Social Theory. Cambridge, Massachusetts and London: The Belknap Press, Harvard Un iversity Press. .

284 I LO REDANA IVAN Collett, Peter.[2003](2005). Cartea gesturilor. Bucure�ti : Editura Trei. Corraze, Jaques. [ 1 980](2000). Les communications non­ verbales. Paris: PUF. Coman, Claudiu �i Selaru, Vasile. (2005). Comunicarea intre informare �i manipulare. Bucure�ti : Editura CH Beck. Cottrel l, Nicholas B. (1972). Social faci l itation. I n C.G. McCl intock (ed.). Experimental Social Psychology (1 8 5 -2 3 6). New York: Academ ic Press. Cunningham, W.A., Preacher, K.l. �i Banaj i M .R. (200 1). Impl icit attitudes measures. Consistency, stabi lity, and convergent validity. Psycholo­ gical Science, 12, 163 - 170. Dabbs, James M. et al. (2003). Testosterone treatment, affect, and appearance: slight effects in normal subjects. Social Behavior and Personality, 3 1 , 4, 387-394. Darwin, Charles. [1 872](1 967). Expresia emotii lor la om � i ani male. Despre i nstinct. Bucure�ti: Editura Academiei RSR. (The expression of emotions in man and animals. New York: Appleton. Trad. Rom. E. Margulius). DeFleur, Melvi n L., Ball-Rocheach, Sandra. [ 1989](1 999). Teorii ale comunicarii de masa. Ia�i: Ediura Pol i rom. De Vito, Joseph. (1 987). Human Communication. New York: Cambridge. Dinu, Mihai.(2000) . Comunicarea. Bucure�ti : Editura Algos. Dobrescu, Emi l ian M. (1 998). Sociologia comunicarii. Bucure�ti: Editura Victor. Dobrescu, Paul �i Bargaoanu, A lina.(2003a). Scoala de la Chicago. Sociologie Romdnesca, 1, 1 -2 , 58-83 . Dobrescu, Paul �i Bargaoanu, A l ina.(2003b). Interactio­ nismul s i mbol ic. Sociologie Romdnesca, 1 , 3, 54-69. Dobrescu, Paul �i Bargaoanu , Al i na. (2003 C) . Mass-media �i societatea. Bucure�ti: Editura comunicare.ro Dragan, loan. ( 1 98 0). Opinia publica, comunicare �i propa­ ganda in societatea contemporana. Bucure�ti: Editura Stii nti­ fica �i Enciclopedica.

CELE MAI I M PO RTANTE 20 D E S EC U N D E

I 285

Dragan, loan. ( 1 9 96). Paradigme ale comuniciirii de masii. Bucure�ti: Editura �,Sansa". Dreker, Wayne. (1 986). Occupational and impressions: stereotypes of males and females i n three professions. Social Behavior and Personality� 1 4 � C 69-75. Drozda-Senkowska� Ewa. [1 999](2000). Psihologie sociala experimentalii. Ia�i: Editura Polirom. Ducrot, Oswald �i Schaeffer, Jean-Marie [1975](1 996). 1Voul dic/ionar enciclopedic al �tiin/elor limbajului. Bucu­ re�ti : Editura B abel. Eibl-Eibesfeldt� I ri naus. [ 1 984](l 995). Agresivitatea umana. Studiu etologic. Bucure�t i : Editura Trei. Eisenberg, R. �i Cameron, 1. (1 996). Detrimental effect of reward: reality or myth? American Psychologist� 5 1 � 1 1 53-1 166. Ekman Paul . (1 993). Facial expression and emotion. American Psychologist, 48, 4, 376-379. Ekman, Pau l . (1996). Why don't we catch liars? Social Research, 63, 3 , 801-81� Ekman, Paul. (1 997). Should we call it expression or commun ication? Inno vatio n in Social Science Research, 1 0,

4, 333 -344. Ekman� Pau l. (1 997). Lying and deception. I n N.L. Stein et at. iv/emory for Everyday Emotional Events (pp. 333-348). New Jersey: Lawrence Erlbaum Associates. Ekman Paul �i Friesen, Wallace V. ( 1 969). The repertoi re of nonverbal behav ior: categories, origins� usage and codi ng. Semiotica, 1 , 49-98. Ekman, Paul, Friesen, V. Wallace (1 975). Unmasking the Face. A Guide to Recognizing Emotions from Facial Clues. Englewood Cliffs� New Jersey: P rent ice-Hal l . � Ekman, Paul �i O Sullivan, Maureen. (1 99 1). W ho can catch a l iar? American Psychologist, 46� 9, 9 1 3 -920. Ekman, Paul, Friesen, Wallace V. �i Harger� Joseph C. (20 02). Facial Action Coding System. Salt Lake City: A Human Face. Onl ine: http://face-and-emo­ tion.com.

286

I LOR E DA N A IVAN

Epley, Nick �i Dunning, Dav id (2000). Feel i ng "ho l ier than thou": A self-serving assessments produced by errors in self - or social perception? Journal of Personality and Social Psychology� 79, 6, 861 -875. Epstein, Seymour. (1 990). Cognitive - experiential self-theory. I n L. Pervin (ed.). Handbook ofPersonality Theory and Research (pp. 1 65-1 92). New York: Guilford Press. Epstein, Seymour, Pacini, Rosemary Denes-Raj, Veronika �i Heir, Harriet ( 1996). Indiv idual differences i n i ntuitive-ex­ periential and analytical-rationai th inking styles. Journal of Personality and Social Psychology, 7 1 , 2, 390-405. Eysenk, Michael W. (2004). Psychology (pp.628-790). New York: Prentice-Hal l. Festinger, Leon (1 957). A Theory of Cognitive Dissonance. Evanston, I L: Row, Peterson. Ferenczi, Sandor. (1 960). Further contributions to the theory and technique of psycho-analysis. New York: Basic Books. Fetchenhauer, Detlef �i Buunk, Bram P. (2003). Why people underestimate others' prosociality - but overestimate others ' wilUngness for retahat;on? manuscris nepubt icat. Fisher, Jeffrey �i Byrne, Donn R. (1975). Too close for comfort: sex differences in response to invasions of personal space. Journal ofPersonality and Social Psychology, 32 1 , 1 5-21 . Fiske, John. ( 1 990). Introduction to Communication studies. Londra: Routledge. Fiske, Susan T. [1 954](1 998). Stereotyping, prejudice, and discrim ination. In D.G. Gi lbert, S T. F iske �i G. Lindsey (eds.). The Handbook ofSocial Psycho­ logy (a IV-a editie, pp. 357-41 1). New York: McGraw-Hi ll . Fiske, Susan T. � i Taylor, Shelly E. [ 1 984](1 991). Social Cognition (ed itia a I I -a). New York: McGraw-Hill. Fiske, T. Susan �i Linvi l le W. Patty. ( 1 980). What does the schema concept, buy us? Personality and Social Psychology Bulletin, 6, 543 -557. Forsyth, D.R. (2001). Conflict in �i lntre grupuri. I n P. de Visscher �i A. Neculau. Dinamica grupurilor (pp. 222-251). Ia�i: Editura Polirom. -

C E L E MAI I M PORTANTE 20 D E S ECU N D E

I 287

Frank� Robert H. ( 1 9 88). Passions within Reason. O ntario: Penguin Books Canada. � Fuchs� D. �i Thelen� i\1 .H. (1 988). Chi ldren s expected interpersonal consequences of communicating their affective state and reported l i kelihood of expression . Child Development! 59� 1 3 14-1 322. Garfin kel, Harold. (1 967). Studies in Ethno me thodology. Englewood Cliffs: NJ. Prentice-Hal l. Garfinkel, Harold. ( 1 996). Ethnomethodology's program. Social Psychology Quarterly� 59� 1, 5 -2 1 . Geana� Gheorghi!a. (1 993). Structura sociala. I n c . Zamfi r � i L . Vlasceanu. Dic/ionar de sociologie (pp.623 - 627). Bucu­ re�ti: Babel . Gerbner� George. (1969). Toward ��cultural indicators�·. The analysis of mass-mediated message system. Communication Review� 1 7� 2� 1 37-148. Gilles, Amado �i Guittet, Andre. (1997) [1975]. Dynamique des communications dans les groupes. Paris: Armand Col in. Gillespie, Dair L . �i Lefler, Ann (1 983). Theories of nonverbal behavior: a critical review of proxemics research. Sociological Theory, l� 1 24 - 1 54. Goffman, Erving. [1 959](20 03). Viata cotidiana ca spec­ tacol. Bucure�ti : Editura comunicare.ro. Goffman, Ervi ng. (1 967). Interaction Ritual. New York: Doubleday. Goffman, Ervi ng. (1 969). Strategic Interaction. Phi ladel­ phia: University of Pennsylvania Press. Goffman, Erving. (1979). Gender Advertisements. Cambridge� Massachusetts: Harvard University Press. Goleman, Daniel. (1 995). Emotional Intelligence. New York: Bantam (Trad. Rom : Inteligenta Emo/ionala, cheia succesului in viata. Bucure�ti : Editura ALL, 2005). Hall, Edward (1959). The Silent Language. New York: Doubleday. Hall, Edward [ 1 969](1 990). The Hidden Dimension. New York: Anchor Books Editions. Hal l, Judith A. (1 978). Gender effects in decodi ng nonverbal cues. Psychological Bulletin, 85, 845-857. .

288

I LOR E DANA IVAN

Hall : Judith A. (1984). Non-verbal Sex Differences: Communication Accuracy and E;;pressive Style. Baltimore: Johns Hopkins University Press. Hamilton� D.L.� Katz: L.B. �i Leirer, V.O. (1 980). Cogni­ tive representation of personality impressions: Organizational proces ses in fi rst impression formation. Journal of Persona­ lity and Social Psychology, 39, 1 050-1 063 . Harris, Bruce, E.R. Luginbuhl� �i Fishbein, E. Jill (1 978). Density and personal space in a field setting. Social Psycho­ logy, 4 1 � 350-353 Hartley, Peter. [ 1 993](2001). Interpersonal Communica­ tion. Londra: Routledge. Heath, L. Robert �i Bryant, Jennings. (2000). Human communication. Theory and Research. Mahwah : N. J. Lawrence Erlbaum. Heider, Fritz. (1 946). Attitudes and cognitive organ ization. Journal of Psychology, 2 1 , 107-1 1 2 . Heider, Fritz. (1 958) . The Psychology of Interpersonal Relations. New York: John Wiley. Hertwig� Ralph �i Ortmann, Andreas (2001). Experimental practices in economics: a methodoiogical challenge for psycho­ logists? Behavioral and Brain Sciences, 24, 383 -45 1 . Hofstede, Gert H . [1 993] (1 996). Managementul struc­ turi/or culturale. Software-ul gdndirii. Bucure�ti: Editura Economica (Cutures and Organizations. Software of the Mind. Londra: McGraw-Hil l Book Company Europe. Trad. Rom. G. Ochiana). Homans George C. ( 1 961). Social Behavior: Its Elementary Forms. New York: Harcourt. Hornby, Nick. [ 1 997](2005). High Fidelity. Ia�i: Editura Polirom. Horn ik, Jacobs �i Ell is, Shmuel. (1 988). Strategies to secure compliance for a mall intercept interview. Public Opinion Quarterly, 52, 539-55 1 . Horswill, Mark S . � i McKenna, Frank P. (1 999). The effect of interference on dynamic risk-taking j udgments. British Journal of Psychology, 90: 1 89- 1 99.

CELE MAl I M PORTANTE 20 D E S EC U N D E I

28 9

Hubbard� J.A.�i Coie� J.D. (1 994). Emotional determi­ nants of social competence in children � s peer relationships. lvferrill-Palmer Quarterly� 40, 1 -20. Ilu!� Petru. (2000). Iluzia localismului �i localizarea iiuziei. Ia�i: Editura Pol i rom. Ivan� Loredana. (2006). Stereotipurile� d iscriminarea �i prej udecatile. I n s . Chelcea (coord.)� L . Ivan. G. Jderu �i A . Moldoveanu. Psihosociologie. Teorie � i aplicatii (pp. 1 85-20). Bucure�ti: Editura Economica. Izard� Carol. (1 97 1). The Face of Emotion. New York: Appleton. Jakobson, Roman (1 963). Essais de linguistique generale. Paris: Editions de Minu it. Jakobson, Roman ( 1 964). Probleme de stilistica. Bucure�t i : Editura Stii ntifica. Jderu, Gabriel (2004). Comunicarea nonverbala In perspec­ tiva sociologiei dramaturg ice. I n s . Chelcea (coord.). Comu­ nicarea nonverbala in spatiul public (pp. 33-53) Bucure�t i : Editura Tritonic. ]oh nson� Allan G. [1 995] (2007). Dictionarul BLackwell de Sociologie (pp.346-349). B ucure�ti : Editura Humanitas. Jones Edward E. �i Dav is, Keith E . (1 965). From acts to dispositions: the attribution process in person perception. In L. Berkowitz (ed.) Advances in Experimental Social Psycho­ logy (vol . II, pp. 2 1 9-266). New York: Academic Press . Jones� Edward E. �i Nisbett, R ichard ( 1 972). The actor and the observer: d ivergent perceptions of the causes of behavior. I n E.E. Jones� D.E. Knaouse, H.H. Kelley, R.E. Nisbett, S . Val ins �i B Weiner (eds.). Attribution: Perceiving the Causes of Behavior. l\1orristown, N.J.: General Learning Press. Kahn, A rnold, McGaughey �i A. Timothy (1 977). D istance and l i k i ng: when moving close produces increased l iking. Sociometry, 40, 2, 1 38 -144. Kahneman, Daniel, Slovic, Paul �i Tversky, Amos ( 1 982). Judgment under uncertainty: heuristics and biases. Cambridge �i New York : Cambridge University Press.

2 90 I LO REDA N A IVA N Kahneman� Daniel �i Tversky, Amos (eds.) (2000) Choices, Values and Frames. New York: Cambridge University Press. Kaplan, Robert. (1 978). Is beauty talent: Sex i nteraction in the attractiveness halo effect. Sex Roles, 4, 2, 1 95 -204. Keating, Caroline F. (1 985).Gender and the physiognomy of dominance and atractiveness. Social Psychology Quarterly, 40, 1 , 6 1 -70. Keating, Caroline F., Mayur, Allan �i Segall , Marshall . (1 977). Facial gestures which i nfluence the perception of status. Sociometry, 40, 4, 374-378. Kelly, Harold H.(1 972). Attribution in social i nteraction. I n E.E. Jones et al (eds.) Attribution: Perceiving the Causes of Behavior. Morristown, NJ: General learning Press. Kelman, Helbert C. ( 1958). Compliance, identification and internalization: three processes of attitudes change. Journal of Conflict Resolution, 2, 5 1 -60. Kemper, Theodore D. ( 1 987). How many emotions are there? Wedd i ng the social and anomie components. American Journal of Sociology, 93, 2, 263-289. Kendon: Adam ( 1 997). Gesture. Annual Review ofAnthro­ po logy, 26, 109- 1 28. Kenny, David A. �i Kashy, Deborah A. (1994). Enhanced co-orientation in the perception of friends. A social relations analysis. Journal of Personality and Social Psychology, 67, 1 024-1 033. Kiyonari, Toko, Yahagishi, Toshio, Cook, Karen S. �i Ches­ hire, Coye. (2006). Does trust beget trustworthiness? Trust and trustworthi ness in two games and two cultures: a research note. Social Psychology Quarterly, 69, 3, 270-283. Knapp, Mark L . �i Hal l, Judith A. [ 1 992](2005). Nonverbal Communication in Human Interaction. Belmond, CA: Wadsworth/Thomson Learning. Knight, Dav id 1., Langmeyer, Daniel �i Lundgren D avid. (1 973). Eye contact, distance and affi l iation. The role of the observer bias. Sociometry, 36, 3, 390-40 1 . K reps, David M . (1 990). Corporate culture and economic theory. I n 1. Alt �i K. Shepsie (eds.). Perspectives on Positive .

.

CELE MAl ! M PO RTA NTE 20 D E S EC U N DE I 291 Political Economy (pp 90 1 43) Cambridge: Cambridge University Press K rohn, Franklin B. (2004). A generational approach to using emoticons as nonverbal communication. Journal of Technical Writing and Communication, 34� 4, 321 -328. Kunda, Ziva. [ 1 999] (2001). Social Cognition. Making Sense ofPeople. Cambridge, Massachusettes: Bradford B ook. Larson, Charles U. [ 1 963](2005). Persuasiunea. Receptare # responsabilitate. Ia� i : Editura Polirom. Lepper, Mark R. et af. ( 1 973). Undeterm ining children's i ntri nsec interest w ith extrinsec reward: atest of the "over­ justification" hypothesis. Journal of Personality and Social Psychology, 28, 1 29-1 37. Lindenberg, S iegwart. (2001). Sociology of Groups. I n International Encyclopedia of The Social and Behavioral Sciences (vol . 9, pp. 6434-6439). Oxford : Pergamon-Elsevier. Lohisse, Jean. [200 1](2002). Comunicarea. De fa transmi­ terea mecanica. Ia�i: Editura Polirom. Lorenz, Konrad [1 963](2005): A�a-zisul rau. Despre istoria naturala a agresivitatii. B ucure�ti : Editura Humanitas. Lorenz, Konrad [ 1973](2006): Cele opt pacate capitale ale omenirii civilizate. B ucure�t i : Editura Humanitas. Lyng, Stephen� ( 1 990). Edgework: a social psychological analysis of voluntary risk taking. The American Journal of Sociology, 95, 4, 85 1-886. Magnan, Renee E. �i H i nsz, Verl in B . (2005). Mood, gender, and situational influences on risk-taking advi se for others. Social Behavior And Personality, 33, 1 , 1 - 1 0 . Maisonneuve, Jean (1 966). Psychologie des affinities. Paris: PUF. Maisonneuve, Jean (1 996). Relatii le interpersonale �i socio­ metria. In A. Neculau. Psihologie sociala. Aspecte contempo­ rane (pp. 164-179). Ia�i : Editura Pol irom. Manciur, Emi lian. (2006). Protocol institutional. Bucu­ re�ti : Editura comunicare.ro. Manoliu-Dabija, Anca. (200 1). Context �i interferenfe in lectura activa. Bucure�ti : Editura Sti inta & Tehnica. .

-

.

292 I LO R E DANA IVA N Marcus� Stroe. (1 997). Empatie .� ipersonalitate. B uc u re � t i : Editura Atos. Massey, Douglas S . (2002). A briefhistory ofhuman society: the origin and role of emotion in social ! ife : 2001 presidential address. American Sociological Review� 67, 1 , 1 -29. Mazur, A l l an , Rosa, Eugene et al. ( 1980). Eye-contact: psychologica l aspect of communication v ia mutuai gaze. journal ofSociology, 86, 1, 50-74. Marginean, loan. (1 989). A naliza sociologidi a stru c tu rii sociale. Viitorul social, ianuarie-februarie, 1 - 1 1 . McGill, Kenneth. ( 1 93 1 ). Th e schoolteacher stereotype. Journal of Educational Sociology, 4, 642-650. McQuai l , Dennis. [1 984](1 999). Comunicarea. Ia�i: Editura I nstitut u l European .

McQuail , Dennis �i Windahl, Swen. [1 982](200 1 ). Modele ale comunicarii pentru studiul comunicarii de masa. Bucu­ re�ti : Ed itura comun icare.ro. Mead, George Herbert [ 1 934](1 967). Mind, Selfand Society from the Standpoint ofa Social Behaviorist. Chicago: Chicago U n i ve rsity Press. Mehrabian, Albert �i Diamond, Shirley G. ( 1 971). Setti ng arrangelnent and conversation. Sociometry, 34, 2 , 28 1 -289. Merton, Robert K. [1 948](1 968). The Social Theory and Social Structure (pp. 475-493) Londra �i New York: The Free Press. Messick, D.M., Bloom, S., Boldizar, J.P. �i Samuelson, C.D. (1 985). Why we are fairer than others. Journal ofExperi­ mental Social Psychology, 2 1 , 480-500. M i hailescu, loan . (2003). Socialogie generalii. Concepte fundamentale �i studii de caz. Ia�i : E d it u ra Pol i rom. Mi lca, Ivli hai. ( 1 981). Propaganda politic(i, Bucure�ti : £ditura Po l it ic a. iv1i l Ier, Dale T. �i Ross, �1ichael. ( 1 975). Self-serv ing biases i n the att ri b u t i o n of causal ity : fact or fiction? Psychological Bulletin, 82, 2 1 3 -225. Morris,Desmond . [1 967]( 1 99 1). A1aimu{a goa/ii. Bucure�ti : Ed itu ra Enciclopedica.

C E L E M A l ! M P O RTA NTE 20 D E S EC U N D E

! 29 3

Mol le r� lens �i Savyon� Karei (2003). Not very smart� thus dimensional comparisons between academic self-con­ cept and ho ne sty. Social Psychology of Education, 6� 95-106. Moldoveanu: Andreea (2006). Fenomenul atribuirii. In s . Chelcea (coord .), L. Ivan, G . Jderu � i A. Moldoveanu. Psihoso­ ciologie. Teorie �i aplicali! (pp. 205-2 1 7). Bucure�ti : Editura Economica. Mue l i e r, U lr ic h �i 1v1azur, A llan. (1 996). Facial dOlninance of west point cadets as a predictor of l ater m i l itary rank. Social Forces, 74, 3, 823 - 850. Murphy, Nora A. (2005). Using thi n siices for behavioral c o d i n g. Journal of.Nonverbal Behavior, 29� 235-246. Neculau, Adrian. (20 00). Contro lul contextului �i manipu­ larea reprezentari lor sociale. Psihologia Socialii, 5, 38-48. Neculau, Adrian. (2004a). Contexte social, ideologie et practiques sociales. Psihologia Socialii, 14, 1 51 - 1 72 . Neculau, Adrian. (2004b).Context social �i practici coti­ diene 0 rememorare. I n A. Neculau (coord.). Viala cotidianii in communism (pp. 87- 1 1 0). Ia�i : Ed itura Pol irom . Newcomb, M . Theodore. (1 953). An approach to study comunicative acts. Psychloglcal Revielv, 60, 393-404. Nicolai, Tom, Yoncki, Eiko, B ehrens, Nils �i Kenn, Hoiger. (2006). Exploring social context with wireless rope. In R. Meersman, Z . Tari, P. Herrero et a1. (eds.). OTlv/ Workshop 2006 (pp. 874-883). Berl in: Spri nger-Verlag. Online: http:// wrp.auriga.wcarlab.de Noelle Neumann, El isabeth [1 980](2004). Sp irala tacerii. Opinia publica - inveli�ul nostru social. B ucure�ti: Editura comunicare.ro. Nothomb, Ame! ie. [ 1 999](2002). Uimire �i c utrem ur. Ia�i: Editura Pol i rom.:. Ortony, Andrew �i Turner, Te rence 1. ( 1 990). W hat's basic about basic emotions? Psychqlogical Review, 97, 3 , 3 1 5 -3 3 1 . Parker, J o h n � i St a n wo rt h H i l l ary. (2005). '"Go for i t ! " Towards a critical real ist approach to voluntary risk-taking. Health, Risk & Society� 7, 4� 3 1 9-336. moral :

-

,

29 4

I LOREDA N A I VA N

Patterson, M i les L. (1 983). Nonverbal Behavior. A Functi­ onal Perspective. New York: Spri nger. Phi lippot, P ierre, Feldman, Robert S. �i Coats, Eri k 1. (1 999). The Social Context o/Nonverbal Behavior. Cambridge: Cambridge University Press �i Paris: Editions de la Maison des Sciences de l'Homme. P ietrenu, Marica. (1984). Salutul in limba romana. Studiu sociolingvistic. Bucure�ti: Editura Stiintifica �i Enciclopedica. Pittman, Frank. ( 1 9 94). j\1an Enough: Fathers, Sons and the Search/or Afasculinity. New York: Perigee Book. Parvu, I l ie. (2000). Filosofia comunicarii. Bucure�ti: Editura comunicare.ro. Prickett, T., Gada-Jain, N. �i Bernieri, F.1. (1999). First Impression Formation in a Job Interview. The First 20 Seconds. University of Toiedo (manuscris nepublicat). Rabow, Jerome �i Fowler, Floyd 1. et al. (1966). The role of social norms and leadership in risk-taking. Sociometry, 29, 1, 16-27. Ramsey, Jennifer L. � i Langlois, Judith A. (2002). Effects of the "beauty is good" stereotype on chi ldren's information processing. Journal of Experimental Child Psychology, 8 1, 320-340. Razumnikova, O lga. (2005). The i nteraction between gender stereotype and the life values as factors in the choice of profession. Russian Educational and Society, 47, 1 2, 2 1 -33. Richeson, leniffer N. �i Shelton, Nicole 1 . (2005). Thin slices of racial bias. Journal o/lvonverbal Behavior, 29, 75 -86. Ritzer, George. [2000](2003). A1cdonaldizarea so cieta!ii. Bucure�ti: Editura comunicare.ro. Ritzer, George, Gindoff, Pamela. (1992). Methodological relationism: lessons for and from social psychology. Social Psychology Quarterly, 55, 2, 1 28-140. Roco, M i haela. (20 0 1 ). Creativitate �i inteligen!a emo/io­ nata. Ia�i: Ed itura Polirom. Rosenthal, Robert. ( 1 9 7 1). Teacher expectations and their effect upon chi ldren. I n G.S . Lesser (ed.) . Psychology and Educational Practice (pp.64-87). Glenview: Scott Foresman.

CELE MAI I M PORTANTE 20 D E S EC U N D E I

2 95

Rosenthal, Robert �i Jacobson, Leonore. [196 8](1992). Pygmalion in the Classroom. Teacher Expectations and Student Intellectual Development. New York: Irv ington. Rosenthal� Robert� Hall, Judith A., D iMateo, M . Rob i n, Rogers, L. Peter �i Archer, Dane (1 979). Sensitivity to Nonverbal Communication. The PONS Test. B altimore, Maryland: Johns Hopki ns University Press. Roventa-Frumu�ani, Dan iela. ( 1 999). Semiotica, societate, cultura. Ia�i: Editura I n stitutul European. Rushton, Philippe 1. (1 989). Genetic similarities, human altruism and group selection. Behavioral and Brain Sciences, 1 2 , 503-559. Russel l, A. James (1 995). Facial expression of emotion: what l ies beyond minimal universality. Psychological Bulletin, 1 18, 3, 379-391 . S aarni, Carolyn. ( 1 999). The Development of Emotional Competence. New York: The Guilford Press. S acks, Harvey, Schegloff, A. Emanuel �i Jefferson, Gai l . (1 974). A simple systematic for the organization of turn-ta­ king for conversation, Language, 50, 696-735 . Schramm, W ilbur. (1 997). The Beginnings of Communi­ cation Study in America. A Personal Memoir (eds. Steven H. Chafee �i Everett M. Rogers). Thousands O aks, CA: Sage Publications. Scheflen, E . Albert. ( 19 73). Stream and Structure of Communication Behavior: Context Analysis of a Psycho � therapy Session. B loom i ngton: Ind iana University Press. Schiffenbauer, Alen, S chiavo, Steven R. (1 976). Physical distance and attraction. Journal of Experimental Social Psychology, 1 2, 274-282.Schmitt, Jean-Claude. [ 1 990](1 998). Ratiunea gestur ilor. B ucure�ti: Editura Merid iane. Sfez, Lucien [ 1 988](2002). 0 critica a comuniciirii (ed itia a I I-a). Bucure�ti: Editura comunicare.ro. Smith, Adam. [ 1759](1 963). The Theory ofMoral Sentiments. New York: The World Publishing Company, Meridian Books. S inger, M . S . (1 986). Age stereotypes as a function of profession. The Journal of Social Psychology, 1 26 , 691 -692.

296 I LOREDANA IVAN Simpson, Brent� I rwin, Kyle �i Lawrence, Peter. (2006). Does a "norm of self-interest" d iscourage . prosocial beha­ vior. Rationality and quid pro quo i n charitable g ivi ng. Social Psychology Quarterly, 69, 3 � 296-306. Short, James. (1 984). The social fabric of r isk: toward the social transformation of risk analysis. American Sociological Review, 49, 7 1 1 -725. Slama-Cazacu, Tatiana. ( 1 959). Limbaj§i context. Problema limbajului in concepfia exprimarii §i a interpretarii prin orga­ nizari contextuale. B ucure�ti : Editura $tii ntifidi. S lama-Cazacu, Tatiana. (1 968). Introducere in psiholingis­ tica. Bucure�ti: Editura Stii ntifica. Sommer, Robert. ( 1 967). Classroom ecology. Journal of Applied Behavioral Science, 3, 489-503. Stanton, Nicky. Comunicarea. (1 995). Bucure�ti: Editura Sti i nta �i Tehn ica. Stanculescu, Elena. (2003). Stereotipurile §i vdrsta. B ucu­ re�ti: Editura Credis. Ten Have, Paul. (2004). Understanding Qualitative Research and Ethnomethodology. Londra: Sage Publications. Tomkins, S i lvan. (1 982). Affect theory. In P. Ekman (ed.). Emotion in the h"uman Face (edi!ia a II-a, pp. 353-395). Cambridge: Cambridge University Press. Tversky, Amos �i Kahneman� Dan iel (1 973). Availability: A heuristic for judging frequency and probabi lity. Cognitive Psychology, 5, 207-232 . Van Lange, Paul A. (1 991). Being better but not smarter than others: the Muhamad A l i effect at work in interpersonal situations. PersonaUty and Social Psychology, 689-693 Van Lange, Paul A. �i Kuhlman, D.M. ( 1 994). Social value orientations and impressions of partner's honesty and intell i­ gence: a test of the m ight versus morality effect. Journal of Personality and Social Psychology, 67, 1 , 1 26-141 Van Lange, Paul A., De Bruin, Ellen, Otten, Wilma, �i Joireman, A. Jeffrey. (1997). Development of prosocial, indivi­ dualistic, and competitive orientations: theory and preliminary evidence. Journal of Personality and Social Psychology, 4, 733-737.

CELE MAI I M PO RTA NTE 20 D E S EC U N D E

I 29 7

Van Lange, Paul A. �i Sedikides� Constantine (1 998). Being more honest but not necessarily more intell igent than others: general ity and explanations for the Muhamad Ali Effect. European Journal ofSocial Psychology� 28� 675-680. VHisceanu� Lazar. (2003). Ervi ng Goffman �i dramaturgia sociala. I n E. Goffman . Viala cotidianii ca spectacol. (pp. 7-2 1). Bucure�ti : Editura comunicare.ro. Von Cranach� Mario, Vine, I . (eds.) [ 1 973](1 997). Social Communication and Movement. Londra: Academ ic Press. Wagner, Hugh �i Lee, Victoria. (1999). Facial behavior alone and in the presence of otheres. I n. P. Philippot, R.S. Feldman �i E .1. Coats ( 1 999). The Social Context of Nonverbal Beha­ vior (pp. 262-286). Cambridge: Cambridge University Press � i Paris: Editions d e la M aison des Sciences d e l'Homme. Westeiy, H. Bruce� MacLean �i S. Malcom. (1 9 57). A conceptual model for com munication research. Jurnalism Quarterly, 34, 3 1-3 8 . Walden, Tedra A . �i Field, Tiffany M . (1 990). Preschool children's social competence and the production and d iscri­ m ination of affective expressions. British Journal ofDevelop­ mental Psychology, 8 , 65-76. Wal lach, M ichael A.� Kogan, Nathan �i B u rt, Roger B . (1 967). Group risk taki ng and field dependence-independence of group members. Sociometry� 3 0, 4, 323 -338. Walster, Ellen, Berscheid Hatfield, Elaine.(1 969). Interper­ sonal attraction. New York: Addison-Wesley. Whitley� Edgar A. ( 1 997). In cyberspace all they see is your words. A review of the relationship between body, behav ior and identity drawn from the sociology of knowledge. Infor­ mation, Technology & People. 1 0, 2, 147- 1 63. Whittock, Margaret �i Leonard, Laurence (2003). Step­ ping outside the stereotype. A pilot study of the motivation and experiences of males in the nursing profession. Journal of IVursing A1anagement, 1 1 � 242-249. Wilson, Edward O. [ 1 975](2003). Sociobiologia. Bucure�ti: EJitura Trei . Wiev iorka, Michel. [ 1 99 1 ] ( 1 994). Spa{iul rasismului. Bucure�ti: Editura Humanitas.

298

I LOREDANA IVAN

Zajonc, Robert. (1 982). On the primacy of affect. American Psychologist, 39, 1 1 1 - 1 23 Zamfir, Elena. (1 997). PSihologie sociala. Texte alese. Ia�i: Editura Ankarom. Zamfir, Elena. (20 05). Psihologie sociala aplicatii. Suport de curs. Universitatea din Bucure�ti : Facultatea de Sociologie �i Asistenta Sociala. Zamfir, Elena. (2007). Tendinte actuale in psihosociologia conflictului �i negocierii in organizatii. Conferi nta - dezbatere organizata la Facultatea de Sociologte �i Asistenta Sociala, Universitatea d in B ucure�ti, FORMETIC §i HOPVITAL 26 octombrie. �amfir� Catalin. (2005). Incertitudinea. 0 perspectivii pSihosociologicii. B ucure�ti : Editura Econom ica. Zimbardo, Philip. (2007). The Lucifer Effect. Understan­ ding how Good People Turn Evil. New York: Random House. Zinkhan, George M. �i Karande, Kiran W. ( 1990). Cultural and gender d ifferences in risk-taking behavior among American and Spani sh deci sion makers. The Journal o/Social Psychology, 1 3 1 , 5, 741 -742 .