CDL Mecanici Auto Clasa A Ix 2021-2022 [PDF]

Zitiervorschau

COLEGIUL TEHNIC “MIHAIL STURDZA” Str. Mihail Sturdza Nr.2, IAŞI Tel. 0232 233435, Fax. 0232 231530 http://www.gsmsis.ro e-mail [email protected]

CURRICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ ÎNVĂŢĂMÂNT PROFESIONAL DE 3 ANI

Organizarea locului de muncă în atelierele de STAGII DE PREGĂTIRE PRACTICĂ

Tipul de CDL: Aprofundare şi rezultate ale învăţării suplimentare care răspund nevoilor operatorului economic/instituţiei publice partenere . Domeniul de pregătire profesională: MECANICĂ Calificarea profesională : Mecanic auto Clasa : a IX -a Număr ore: 150 ore – instruire practică = 5 săpt. x 5 zile x 6 ore /zi Autorii curriculumului :

prof. ing. BIBIRE Victor-Colegiul Tehnic Mihail Sturdza Iași prof. ing. GOREA Marilena-Colegiul Tehnic Mihail Sturdza Iași COORDONARE I.S.J. Iași: prof. ing. DUMITRU Rodica – Inspector şcolar pentru Învăţământ profesional şi tehnic prof. ing. MANEA Romică – Inspector şcolar pentru Învăţământ profesional şi tehnic

An şcolar 2021-2022

1. NOTĂ INTRODUCTIVĂ Obiectivele principalele ale modulul “ Organizarea locului de muncă în atelierele de instruire practică” vizează dobândirea competenţelor specifice domeniului de pregătire de bază mecanică. Modulul face parte din cultura de specialitate aferentă domeniului pregătirii de bază Mecanică, clasa a IX-a, învăţământ profesional de 3 ani, filiera tehnologică şi are alocat un număr de 150 ore/an de instruire practică comasată, conform planului de învăţământ nr. 4457 din 05.07.2016. Nivelul de calificare conform Cadrului național al calificărilor – 3. Modulul este centrat pe rezultate ale învăţării şi vizează dobândirea de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini necesare angajării pe piaţa muncii în una din ocupaţiile specificate în SPP-urile corespunzătoare calificărilor profesionale de nivel 3, din domeniul de pregătire profesională Mecanic. Propunerea a pornit de la constatarea că dobândirea abilităţilor practice necesită un număr mai mare de ore şi că acest modul poate constitui o modalitate eficientă de corelare a conţinuturilor modulelor din cultura de specialitate. Provocările noului mileniu impun adaptări şi transformări rapide, ca răspuns la tendinţele şi procesele care se manifestă pe scara mondială: globalizarea, societatea cunoașterii, digitalizarea, postmodernismul. Factorul principal al schimbării este reprezentat de creşterea competiţiei, iar capacitatea de a învăţa mai repede şi mai bine decât competitorii tăi ar putea fi singurul avantaj care să susţină competiţia. Din acest considerent, programa a fost concepută astfel încât să dezvolte o arie extinsă de abilităţi transferabile: rezolvarea de probleme şi organizarea locului de munca. Acestea sunt abilităţi de care tinerii au nevoie pentru ocuparea unui loc de muncă, pentru asumarea rolului în societate ca persoane responsabile, care se instruiesc pe tot parcursul vieţii. Aceste cerinţe, necesare unei vieţi adaptate la exigenţele societăţii contemporane, au fost încorporate în abilităţile cheie. Scopul curriculumului de dezvoltare locală poate fi sintetizat în următoarele:  dobândirea de către elevi a unor competenţe suplimentare faţă de cele propuse prin curriculum-ul diferenţiat necesare formării abilităţilor practice necesare la viitorul loc de muncă şi, ţine cont de calificarea care va fi dobândită la sfârşitul studiilor liceale.  lărgirea domeniului ocupaţional, dar şi adâncirea competenţelor cheie, alături de competenţele personale şi cele sociale: comunicarea, lucrul în echipă, gândirea critică, asumarea responsabilităţilor, creativitatea şi sprijinul antreprenorial; .  Conţinuturile tematice au o structură axată atât pe caracterul aplicativ cât și pe dobândirea abilităților practice, permiţând elevilor să-şi poată dezvolta unitățile de rezultate ale învățării de la modulul ,,Lăcătușerie generală” și ,,Organe de mașini”. Curriculum-ul de dezvoltare locală este elaborat într-un cadru de parteneriat între şcoală şi comunitate şi are în vedere:

 resursele locale pentru instruire (baza materială, cadrul de colaborare cu agenţii economici parteneri);  cerinţele locale pentru pregătirea în domeniul mecanic, care să servească activităţilor economice desfășurate în zonă. Profesorul are obligația de a folosi materialul didactic adecvat fiecărei teme în mod eficient, precum şi standardele și normele în vigoare. Profesorul va urmări permanent respectarea normelor de sănătatea şi securitatea muncii. Curriculum-ul “ Organizarea locului de muncă în atelierele de instruire practică” a fost elaborat avându-se în vedere următoarele: o Standardele de Pregătire Profesională 

reperele impuse de OMENCS 4121/13.06.2016, OMENCS 4457/05.07.2016



necesitatea de a oferi răspunsuri adecvate cerințelor sociale



repere metodologice privind proiectarea CDL impuse de OMEN 3914/18.05.2017



noua structură a sistemului de învățământ din România.



necesitatea de a oferi răspunsuri adecvate cerințelor sociale

o Parcurgerea temelor ce intră în componenţa acestei discipline are ca scop: 

stimularea cooperării între instituţiile care se ocupă cu formarea profesională: şcoală – agenţi economici



dezvoltarea aptitudinilor şi competenţelor favorabile integrării profesionale



crearea unei forţe de muncă bine calificate, competitive



percepţia angajatorilor cu privire la nevoile de formare



promovarea valorilor democratice în curriculum care să le permită viitorilor absolvenţi să devină cetăţeni responsabili ai unei societăţi deschise.

2. STRUCTURĂ MODUL a. Corelarea dintre unitățile de rezultate ale învățării și modul Unitatea de rezultate ale învățării tehnice generale (URÎ) atribuită disciplinei Cunoștințele din cadrul rezultatelor învățării ale acestei URÎ, conform Standardelor de Pregătire Profesională, sunt: 

dotarea atelierului



cerințe ergonomice de organizare a locului de muncă



norme generale de sănătate și securitate în muncă



norme generale de protecție a mediului

b. Corelarea dintre rezultatele învățării din SPP și conținuturile învățării TABEL DE CORELARE DINTRE REZULTATELE ÎNVĂȚĂRII ȘI CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII:

Rezultate ale învăţării (codificare conform SPP) Competenţe specifice Cunoştinţe

Abilităţi

Atitudini

2.1.1 Norme generale de sănătate și securitate în muncă 2.1.1 Cerințe ergonomice de organizare a locului de muncă

2.2.1 Organizarea locului de muncă 2.2.1 Organizarea locului de muncă

2.3.1 Respectarea cerințelor ergonomice la locul de muncă 2.3.1 Respectarea cerințelor ergonomice la locul de muncă 2.3.2 Colaborarea cu membri echipei de lucru în scopul îndeplinirii sarcinilor

2.1.1.1.Dotarea atelierului

2.2.1 Organizarea locului de muncă

2.3.1 Respectarea cerințelor ergonomice la locul de muncă 2.3.2 Colaborarea cu membri echipei de lucru în sco-pul îndeplinirii sarcinilor

2.1.1 Norme generale de protecție a mediului

2.2.1 Organizarea locului de muncă

2.3.1 Respectarea cerințelor ergonomice la locul de muncă 2.3.2 Colaborarea cu membri

Conţinutuile învăţării3

1.Recomandări privind respectarea normelor de sănătate şi securitate a muncii potrivit modulului 1.1.Conceptul de: Pericol – Risc – Factor de risc 1.2.Noţiuni de protecţia muncii 1.3.Noțiuni de igiena muncii. 1.4.Fișe de protecția muncii 1.5.Relaţia dintre cauzele de accidentare şi îmbolnăvire profesională şi măsurile de prevenire în sistemul de muncă 1.6.Echipamente de protecție 1.7.Accidente de muncă. Boli profesionale 1.8.Măsuri de prim ajutor în caz de accident..Trusa de prim ajutor 1.9.Principii ergonomice de bază în organizarea locului de practică 1.10.Aranjarea ergonomică a SDVurilor pe bancul de lucru 1.11.Microclimatul optim la locul de practică 1.12.Economia mişcărilor în vederea reducerii efortului fizic .Poziţia de lucru 1.13.Dozarea efortului la locul de practică 2. Materii prime şi materiale utilizate la locul de practică. 2.1.Mijloace de muncă: instalaţii, echipamente la locul de practică S.D.V.- uri utilizate la locul de practică Respectarea succesiunii operaţiilor de lucru Condiţii de timp şi de loc 2.2.Materiale de curăţenie specifice locului de muncă (lavete, detergenţi, dezinfectanţi, solvenţi) Metode manuale, mecanice 2.3.Rezolvarea imediată de către elevi sub îndrumarea conducătorului de grup a situaţiilor problemă la locul de practică 3.Norme generale de protecție a mediului ambiant Condițiile microclimatului Combaterea noxelor industriale

echipei de lucru în scopul îndeplinirii sarcinilor 2.2.Tipuri de materiale şi semifabricate necesare executării ansamblărilor demontabile utilizate la m.a.i.: - proprietățile fizice, mecanice și tehnologice ale materialelor metalice - aliaje feroase: oțeluri şi fonte - metale și aliaje neferoase: cuprul și aliajele sale, aluminiul și aliajele sale

2.2.2. Identificarea materialelor metalice după culoare, aspect 2.2.3. Alegerea materialelor şi semifabricatelor necesare executării pieselor prin operaţii de lăcătușărie 2.2.5. Utilizarea simbolurilor standardizate ale materialelor pentru realizarea pieselor prin operaţii de lăcătuşerie

2.3.3. Respectarea prescripţiilor din desenele de execuţie la realizarea pieselor prin operaţii de lăcătuşerie 2.3.4. Asumarea, în cadrul echipei de la locul de muncă, a responsabilităţii pentru sarcina de lucru primită

2.1.3. Mijloace de măsurare a mărimilor mecanice în în atelierul de mecanică auto pentru măsurarea şi verificarea dimensiunilor geometrice

2.2.6. Alegerea mijloacelor de măsurat şi verificat în funcţie de mărimea fizică de măsurat - utilizarea mijloacelor de măsurat și verificat lungimi,interstiţii şi filete 2.2.7. Utilizarea mijloacelor de măsurat şi verificat - utilizarea corectă a vocabularului comun şi a celui de specialitate - identificarea materialelor metalice după culoare şi aspect - alegerea materialelor, pieselor și

2.3.5. Asumarea iniţiativei în rezolvarea unor probleme - colaborarea cu membrii echipei de lucru ,în scopul îndeplinirii sarcinilor de la locul de muncă - asumarea în cadrul echipei de la locul de muncă,a responsabilităţii pentru sarcina de lucru primită - respectarea prescripţiilor din desenele de execuţie la realizarea ansamblarilor demontabile utilizate la m.a.i.

Măsuri de combatere a zgomotelor şi vibraţiilor Poluarea aerului Reciclarea 2. Materiale, piese și subansambluri necesare executării ansamblarilor demontabile utilizate la m.a.i. 2.1.Proprietățile fizice, mecanice și tehnologice ale materialelor metalice 2.2. Aliaje feroase: - oțeluri - fonte 2.3.Metale și aliaje neferoase : - cuprul și aliajele sale - aluminiul și aliajele sale

-respectarea prescripţiilor din desenele de execuţie la realizarea ansamblarilor demontabile utilizate la m.a.i.

3.Mijloace de măsurat și verificat 3.1.Mijloace de măsurat și verificat lungimi 3.2.Mijloace de măsurat și verificat interstiții si filete

2.1.4. Tehnologia de execuție a operațiilor pregătitoare aplicate pieselor și subansamblurilor în vederea executării asamblarilor demontabile

2.1.5. Organe de mașini simple -nituri (construcţie, clasificare, materiale) -şuruburi (rol, clasificare, materiale) -şaibe (rol, clasificare, materiale) -pene (rol, clasificare, materiale) -arcuri (rol, clasificare, materiale)

subansamblurilor necesare executării ansamblarilor demontabile utilizate la m.a.i. - utilizarea simbolurilor standardizate ale materialelor pentru realizarea pieselor și subansamblurilor necesare executării ansamblarilor demontabile utilizate la m.a.i. 2.2.8. Alegerea SDV-urilor şi utilajelor în funcţie de operaţia de lăcătuşerie executată 2.2.15. Calculul dimensiunilor maxime şi minime ale pieselor, conform desenelor de execuţie - alegerea niturilor conform documentaţiei tehnice, în vederea executării asamblărilor nituite alegerea şuruburilor, piuliţelor şi şaibelor conform documentaţiei tehnice, în vederea executării asamblărilor filetate - alegerea penelor conform

2.3.6. Respectarea IV. Tehnologia de execuție a normelor de securitate operațiilor de lăcătușerie generală în şi sănătate în muncă vederea realizării asamblarilor

2.3.7. Adoptarea unei atitudini responsabile faţă de protecţia mediului

- preocuparea pentru documentare folosind tehnologia informaţiei colaborarea cu membrii echipei de lucru ,în scopul îndeplinirii sarcinilor de la locul de muncă

demontabile 4.1.Curățirea aplicată pieselor și subansamblurilor în vederea executării asamblarilor demontabile la m.a.i. 4.2.Sortarea pieselor și subansamblelor în vederea executării ansamblurilor demontabile la m.a.i.

5.Organe de mașini simple -nituri (asamblări nituite m.a.i.) -șuruburi (asamblări filetate m.a.i.) -piulițe (asamblări filetate m.a.i.) -șaibe (asamblări filetate m.a.i.) -pene (asamblări prin pene m.a.i.) -arcuri (asamblări elastice m.a.i.)

documentaţiei tehnice, în vederea executării asamblărilor prin pene - alegerea arcurilor conform documentaţiei tehnice, în vederea executării asamblărilor elastice utilizarea corectă a vocabularului 5. Operații pregătitoare aplicate pieselor și subansamblurilor în vederea executării asamblarilor demontabile

-alegerea SDVurilor şi utilajelor în funcţie de operaţia de asamblare executată - utilizarea SDVurilor şi utilajelor în funcţie de operaţia de asamblare executată - curățirea aplicată pieselor și subansamblurilor -executarea controlului asamblării realizate - utilizarea corectă a vocabularului comun şi a celui de specialitate -comunicarea sau raportarea rezultatelor activităţii profesionale desfăşurate

- respectarea cerinţelor ergonomice la locul de muncă colaborarea cu membrii echipei de lucru ,în scopul îndeplinirii sarcinilor de la locul de muncă - asumarea în cadrul echipei de la locul de muncă,a responsabilităţii pentru sarcina de lucru primită -asumarea iniţiativei în rezolvarea unor probleme - respectarea normelor de sănătate şi securitate în muncă

V.Operații pregătitoare aplicate pieselor și subansamblurilor în vederea executării asamblarilor demontabile 5.1.Curățirea aplicată pieselor și subansamblurilor în vederea executării asamblarilor demontabile la m.a.i. 5.2.Sortarea pieselor și subansamblelor în vederea executării ansamblurilor demontabile la m.a.i.

6. Organe de mașini complexe Organe de mașini în mișcare de rotație

- alegerea SDVurilor necesare montării lagărelor cu alunecare

- preocuparea pentru documentare folosind tehnologia informaţiei colaborarea cu

6.Organe de mașini complexe 6.1.Organe de mașini în mișcare de rotație - arbori(arbore cu came,arbore

- Arbori şi osii (rol, părţi componente ,clasificar e) Organe de legatura pentru transmiterea mișcării de rotație: - cuplaje (rol, părţi componente, clasificare) Organe de rezemare: - Lagăre cu alunecare (rol, părţi componente , clasificare, SDV-uri necesare montării, întreţinere) - Lagăre cu rostogolire (rol, părţi componente, clasificare, SDV-uri necesare montării, întreţinere) Organe pentru conducerea și închiderea circulației fluidelor: - Conducte (definire, părţi componente, clasificare, SDV-uri necesare asamblării, întreţinere) - Organe de închidere a circulației fluidelor (definire, părţi componente, clasificare, SDV-uri necesare asamblării, întreţinere)

- utilizarea SDVurilor necesare montării lagărelor cu alunecare - montarea şi demontarea lagărelor cu alunecare -alegerea lubrefiantului necesar ungerii lagărelor cu alunecare - ungerea lagărelor cu alunecare - alegerea SDVurilor necesare montării lagărelor cu rostogolire - utilizarea SDVurilor necesare montării lagărelor cu rostogolire - montarea şi demontarea lagărelor cu rostogolire -alegerea lubrefiantului necesar ungerii lagărelor cu rostogolire -ungerea lagărelor cu roastogolire - utilizarea corectă a vocabularului comun şi a celui de specialitate - comunicarea sau raportarea rezultatelor activităţii profesionale desfăşurate

membrii echipei de lucru ,în scopul îndeplinirii sarcinilor de la locul de muncă - receptivitatea pentru dezvoltarea capacităţii de a executa sarcini de lucru sub supraveghere - asumarea în cadrul echipei de la locul de muncă ,a responsabilităţilor pentru sarcina de lucru primită - asumarea iniţiativei în rezolvarea problemelor locului de muncă - respectarea normelor de SSM adoptarea unei atitudini responsabile faţă de protecţia mediului - preocuparea pentru colectarea şi transmiterea informaţiilor relevante cu privire la construcţia şi funcţionarea echipamentelor de lucru -asumarea răspunderii pentru prevenirea şi reducerea impactului negativ al activităţii proprii asupra mediului -respectarea termenelor sau timpului de realizare a sarcinilor

3. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului

cotit) , osii (axul culbutorilor) 6.2.Organe de legatura pentru transmiterea mișcării de rotație utilizate la m.a.i. - cuplaje (ambreajul) roți dințate (comanda distribuţiei,pompa de ulei) - curele , lanț (mecanismul de distribuţie) 6.3.Organe de rezemare 6.3.1. Lagăre cu alunecare(lagărele de biela) 6.3.2.Lagăre cu rostogolire (rulment de presiune) 6.4.Organe pentru conducerea și închiderea circulației fluidelor 6.4.1.Conducte (instalaţia de răcire , instalaţia de alimentare) 6.4.2.Organe de închidere a circulației fluidelor

Trăsătura esenţială a laboratoarelor, cabinetelor şi atelierelor şcolare o constituie tehnicile noi, a căror introducere reprezintă o necesitate în concordanţă cu procesul de dezvoltare continuă a tehnicii. Mijloacele tehnice moderne determină câştigul în eficienţă a procesului de învăţământ, familiarizarea elevilor nu numai cu mânuirea unor utilaje, maşini, dispozitive, aparate şi tehnici moderne dar şi cu utilizarea creatoare a cunoştinţelor teoretice însuşite. La baza dotării trebuie să se afle normative elaborate de unităţi specializate, defalcate pe: -

aparate și instrumente de masură si control mijloace audio-vizuale material demonstrative: m.a.i. in constructia carora se regasesc diferite tipuri de organe de masini mobilier echipament de protectie organe de asamblare simple si complexe(arbori,osii, rulmenti, etc.) lubrefianti(uleuiri, unsori) truse de scule universale pentru mecanicul auto; truse specifice lucrărilor de montare , demontare a m.a.i. ; utililaje: presa , masini autofiletante Se pune accentul cuvenit pe dotarea necesară asigurării protecţiei muncii şi sănătăţii elevilor, precum şi pentru prevenirea şi stingerea incendiilor. 4. Sugestii metodologice Conţinuturile programei modulului „ Organizarea locului de muncă în ateliere de instruire practică” trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire. Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit. Modulul poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în atelierele sau/şi în cabinete de specialitate din unitatea de învăţământ sau de la operatorul economic, dotate conform recomandărilor precizate în unităţile de rezultat al învăţării menţionate mai sus. Pregătirea practică în atelierele tehnologice sau la operatorul economic partener are importanţă deosebită în dobândirea competenţelor de specialitate. Are importanta deosebita atingerea rezultatelor invatarii prevazute in S.P.P. –ul al calificarii. Pentru achiziţionarea rezultatelor invăţării vizate de parcurgerea modulului, în continuare se recomandă câteva exemple de activităţi practice de învăţare: - exerciţii aplicative de cunoaştere a normelor de protecţia muncii şi de prevenire şi stingere a incendiilor specifice atelierului auto. - exerciţii aplicative de cunoaştere a dotării şi organizării ergonomice a atelierului şi a locului de muncă al mecanicului auto. - exerciţii aplicative şi practice de dezvoltarea deprinderilor de executare a operaţiilor pregătitoare . -formarea priceperilor şi deprinderilor practice de montare – demontare a motorului.

- exerciţii aplicative şi practice de formare a deprinderilor de asamblare a mecanismelor şi instalaţiilor motoarelor termice. - exerciţii aplicative şi practice de formare a deprinderilor de executare a operaţiilor de intretinere si regalare a mecanismelor si instalatiilor motoarelor termice. - exerciţii aplicative şi practice de formare a deprinderilor de asamblare a pieselor mecanismului motor si a mecanismului de distributie. - exerciţii de identificare a elementelor componente ale mecanismelor si instalatiilor motoarelor termice. Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev. Acestea vizează următoarele aspecte: 

aplicarea metodelor centrate pe elev, pe activizarea structurilor cognitive şi operatorii ale elevilor, pe exersarea potenţialului psiho-fizic al acestora, pe transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie;  îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului (documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal, instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de idei, etc.;  folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete;  însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă deschiderea spre autoinstruire, spre învăţare continuă. Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat fiecare dintre rezultatele învăţării. Pentru modulul “Montarea organelor de mașini utilizate la subansamblurile motoarelor cu ardere internă” pot fi uilizate pe lângă metodele de învățământ clasice și metodele alternative , specifice învățării centrate pe elev , ca de exemplu :  Metode cu valenţe creatoare: Brainstormingul; Metoda ,,ciorchinelui”; Turul galeriei; Metoda Phillips 6/6 sau 6-3-6; Dezbaterea panel; Jocul de rol ;  Metode cu valenţe activizatoare: Metoda cadranelor; Ştiu/vreau să ştiu/am învăţat; Mozaicul; Discuţia; Reţeaua de discuţie; Cubul; Organizatorii grafici; Problematizarea; Studiul de caz. 5.Forme de organizare în instruirea practică  Frontală – cu întreaga clasă de elevi  Pe grupe – omogene sau eterogene  In binom – gruparea elevilor în pereche  Individuală – sarcinile sunt realizate în mod individual  Combinată – combinarea formelor de organizare 6. Sugestii privind evaluarea Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care profesorul va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea determină măsura în care elevii au atins rezultatele învăţării stabilite în standardele de pregătire profesională.

Evaluarea rezultatelor învăţării poate fi: a. Continuă: instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul temei, de modalitatea de evaluare –probe orale, scrise, practice–de stilurile de învăţare ale elevilor.planificarea evaluării trebuie să se deruleze după un program stabilit, evitându-se aglomerarea mai multor evaluări în aceeaşi perioadă de timp. va fi realizată de către profesor pe baza unor probe care se referă explicit la cunoştinţele, abilităţile şi atitudinile specificate în standardul de pregătire profesională. b. Finală: realizată printr-o probă cu caracter integrator la sfârşitul procesului de predare/ învăţare, pe baza criteriilor și indicatorilor de realizare și ponderea acestora, precizați în standardul de pregătire profesională al calificăriişi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor. Sugerăm următoarele instrumente de evaluare continuă: -fişe de observaţie; -fişe de lucru; -fişe de documentare; -fişe de autoevaluare/ interevaluare; -proiectul; -activităţi practice; -lucrări de laborator/ practice. Propunem următoarele instrumente de evaluare finală: -proiectul, -studiul de caz, -portofoliul, Se recomandă, ca pe măsura parcurgerii modulului, să se utilizeze atât evaluarea de tip formativ, cât și evaluarea de tip sumativ, pentru verificarea atingerii rezultatelor învăţării, în conformitate cu criteriile și indicatorii de realizare prevăzuți în Standardul de pregătire profesională.

7. Bibliografie 1. 2. 3. 4. 5. 6.

Cerghit, I., Perfecţionarea lecţiei în şcoala modernă, E.D.P., Bucureşti, 1983; Creţu, C., Curriculum diferenţiat şi personalizat, Ed.Polirom, Iaşi, 1998 Ionescu, M., Radu, I., Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1995 Jinga, I., Negreţ, I., Învăţarea eficientă, EDITIS, Bucureşti, 1994 Joiţa, E., Eficienţa instruirii, EDP, Bucureşti, 1998 Popovici, M., îndrumări metodice pentru disciplina mecanică, E.D.P.,Bucureşti, 1993; *** Curriculum Naţional, Planuri - cadru pentru învăţământul preuniversitar, M.E.C., Editura Corint, Bucureşti, 2001; *** Ghid de evaluare şi examinare, S.N.E.E., Ed.Prognosis, Bucureşti, 2001; *** Ghid metologic pentru aplicarea programelor şcolare, Tehnologii, Liceu tehnologic, profil Tehnic, M.E.C., C.N.C., Bucureşti, 2002

7. Gh.Fratila, M.Fratila, St Samoila, Automobile,Constructie,Intretinere si reparare ,Editie revizuita ,EDP Bucuresti 2011 8. https://edu.ro ; www.tvet.ro ; http://www.alegetidrumul.ro

METODA CUBULUI

Tema lucrări practice: ASAMBLAREA MECANISMUL MOTOR Etapele metodei sunt urmatoarele:  se formeaza grupul de câte 6 elevi  se alege un lider care să controleze derularea acțiunii  se împart activitățile între membrii grupului: fiecare elev din grup primește foaie de hârtie de formă patrată ce va constitui în final o „față” a cubului  pe foaia de hârtie primită va fi scrisă cerința de lucru a fiecarui elev și anume : „fata” – 1 = definește mecanismul motor utilizând schița mecanismului motor „fata” – 2 =enumerați partile componente ale mecanismului motor „fata” – 3 = analizați principiul de functionare al mecanismului motor „fata” – 4 = asociază sculele necesare asamblari organelor mecanismului motor „fata” – 5 = executați asamblarea mecanismului motor , scrieți pe foaie ordinea asamblării „fata” – 6 = argumentați ordinea de montaj aleasă pentru asamblarea mecanismului motor  liderul coordoneaza si verifica desfasurarea actiunii  dupa 1. Defineste rezolvarea Mecanismul sarcinii se motor construieste cubul 2. Enumeră părțile  cubul componente ale desfasurat mecanismului motor va arata astfel: 3. Analizați 4. Asociază sculele 5. Executați asamblarea principiul de necesare asamblari mecanismului motor, screți functionare al organelor pe foaie ordinea asamblării mecanismului motor mecanismului motor mecanismului 6. Argumentați ordinea de montaj aleasă pentru asamblarea mecanismului motor

Grupa nr. ________

Tema:

Clasa ______________ Data _______________

Numele și prenumele membrilor echipei: Grupa nr. __________ 1. ___________________________________ 2. ___________________________________

Tema:

Clasa ______________ Data _______________

Numele și prenumele membrilor echipei:

3. ___________________________________ 4. ___________________________________

1. ___________________________________

5. ___________________________________

2. ___________________________________

6. ___________________________________

3.

___________________________________

4. ___________________________________ 5. ___________________________________ 6. ________________________________

Fisa Feed back

Scrie două lucruri noi pe care le-ai aflat....................................... ..................................................................................................... Mi-a plăcut faptul că....................................................................

Am avut dificultăţi atunci când........................................................ ……………………………………………………………………..

De ce este nevoie ca grupul sa aiba un lider ? a) Sa faca toata munca b) Sa-i ajute pe toti membrii grupului sa-si îndeplineasca sarcinile c) Sa preia o parte din sarcini A F Liderul nu are nevoie de cooperarea voastra A F Lucrul în echipa presupune sa-i ascultati pe ceilalti în aceeasi masura în care vorbiti

Învățămînt professional de 3 ani Domeniul pregătirii de bază Mecanic

clasa a IX a

De ce este nevoie ca grupul sa aiba un lider ? a) Sa faca toata munca b) Sa-i ajute pe toti membrii grupului sa-si îndeplineasca sarcinile c) Sa preia o parte din sarcini A F Liderul nu are nevoie de cooperarea voastra A F Lucrul în echipa presupune sa-i ascultati pe ceilalti în aceeasi masura în care vorbiti

De ce este nevoie ca grupul sa aiba un lider ? a) Sa faca toata munca b) Sa-i ajute pe toti membrii grupului sa-si îndeplineasca sarcinile c) Sa preia o parte din sarcini A F Liderul nu are nevoie de cooperarea voastra A F Lucrul în echipa presupune sa-i ascultati pe ceilalti în aceeasi masura în care vorbiti

De ce este nevoie ca grupul sa aiba un lider ? a) Sa faca toata munca b) Sa-i ajute pe toti membrii grupului sa-si îndeplineasca sarcinile c) Sa preia o parte din sarcini A F Liderul nu are nevoie de cooperarea voastra A F Lucrul în echipa presupune sa-i ascultati pe ceilalti în aceeasi masura în care vorbiti

De ce este nevoie ca grupul sa aiba un lider ?

Învățămînt professional de 3 ani Domeniul pregătirii de bază Mecanic

clasa a IX a

a) Sa faca toata munca b) Sa-i ajute pe toti membrii grupului sa-si îndeplineasca sarcinile c) Sa preia o parte din sarcini A F Liderul nu are nevoie de cooperarea voastra A F Lucrul în echipa presupune sa-i ascultati pe ceilalti în aceeasi masura în care vorbiti

Învățămînt professional de 3 ani Domeniul pregătirii de bază Mecanic

clasa a IX a