Cartea Muncitorului de Instalatii Sanitare Interioare [PDF]

Zitiervorschau

MUNCITORUWI DE INSTALATII SANITARE INTERIOARE

AUREL SIMONETTI

-

-

-

-

-

-

MUNCITORULUI DE INSTALATII SANITARE INTERIOARE

EDITURA TEHNICA Bucure~ti

I n lucrare sint prezentate si descrise i n a m h u n t operatiile necesni-e esec u t i r i i $i montiirii conductelor, armciturilor $i o!~iectelor care iarinenz? i:lstadin interiorul cliidiri!or s ~ c i a l lafiile d e apB $i canal - instalatii sanitare culturale, locuinfe, creve, gradinite, internate, cimine, hoteluri etc., CLI detalierea aperatiilor d e asamblare a conductelor si obiectelor sanitare, precunl ~i a uneltelor intrebuintatc, dupP specificul operatiei ce trebuie esccutat>,. Lucrarea se adreseazi muncitorilor, maistrilor $i tehnicienilor care lucrenz5 i n domeniul esecutiei, exploatSrii si intretinerii instala!iilor s.~nitnre, preculn $i speciali~tilora c5ror activitate a r e contingent5 cu ace5t.e probieme.

-

Control qtiintific : ing. MIRCEA ONKGA Redactor : ing. ION RADU Tehnoredactor : VALERIU MORARESCU CopCrt.: arh. ILIE GHEORGHE

Bun d e tipor : 07.04.1980 Coli cle tipar : 19,5. P l a n ~ e1. C.Z. 696.1 (022) I. P. ,,Oltenia" Craiova Str. Mihai Viteazul, nr. 4 Comanda nr. 27.

P R E F A T A

Lucriirile d e instalatii, in marele wolum de cliidiri civile ,si industriale ce se realizeazii in anii construcfiei socialisntului in tara noast r l , necesitii ca executia gi ezploalarea, precum gi cunoagterea precisii a materialelor p i aparatelor necesare la executarea ;i ptinerea lor in operii sii fie cit mai precis6 ;i n acest scop am ciizitat sii e x p u n c f t m a i clar ,si in mod practic principalele opercfii ;i procedee de montaj, precum ,si metodele de lzicrt~cele inai potrivite peiltr~ia se ajunge la o executie corectii +i economicii a lucriirilor. Noile construcf;ii, compleme de locuinfe, cliidiri social-culturale, tntreprinderi industtiale, s f n t previizute c u insta1af;ii sanitare m o derne, care r e z o l u ~conditiile cerute pentru realizarea confortului legat de cerintele crescinde ale oameitilor muncii pentru riclicarea niuelului de trai. Descrierea lucriirilor d i n volttm este destinatii problemelor d e executie legate d e introducerea tel~niciinoi in instalafiile de apii $i canalizare. Pentru a nu se d r i prea mttlt voltsntztl luci.iirii, la tratnrea materialztlui s-a considerat cii alciituirea ~i functionarea instalafiilor, preczim gi materialele acestor i?zstalatii, sint ct~noccutein parte din lucriirile apiirute pin6 in prezent sau care vor nzai apiirea, astfel incit aceste probleme nu a u fost luate i n considerafie. 0 problem6 foarte importanti? ;i de mare actz~alitale este executia ind7tstrializatii a l~tcriirilorde instula!ii sanitare prin aplicaTea bloculz~isanitar prefabricat, a cabinei sanitare sau a prefabriciirii instalatiilor in c l ~ d i r i l eesecutate din elemente spatiale ; crceste probleme comportl o tratare c z ~totul separatii, formind obiectul u n e i 11tcriiri care sii trateze a m h z t n t i t tehnologia acestor fel~tri d e Zucriiri care sint identice c u cele descrise i n lucrarea de fafii, insii

opeiacl!iilefiind ~ealizatet n ateliere (uzinli), unde se executii # partea co?rstr.ttctivii,zicliiria din beton g i finisajul. Avind tn vedere cele arlitate, En lucmrea de fati? sfnt tratate metodele de lucru t n vederea crelirii unui produs finit in condigiile cele mai avantajoase din punct de vedere a1 folosirii materialelor, a1 fortei de muncii g i a1 exploatiirii celei mai ragionale a sculelor @ a utilizlirii lor, asigurtnd o bunli functionare pi o u~oarliexploatare, cu cheltuieli ctt mai reduse. Lucrarea este utilii muncitorilor, maistrilor si tehnicienilor care se ocupii cu executarea, conducerea g i controlul execugiei lucr6rilor pe gantierele de constructii, in atelierul de prefabricare g i industrializare a instalatiilor tehnico-sanitare, sau cu probleme de tntretinere pi de exploatare.

Autorul

CUPRINS

. . . . . . . . OAPITOLUL 1. TEHNOLOGIA LUCRULUI 1. Procesul tehnologic la executarea lucrarilor d e instalatii . . 2. Documentatia tehnica pentru executarea lucrArilor . . . . 3. Trasarea instalatiilor interioare . . . . . . . . . 4 . Executarea strapungerilor prin ziduri gi plangee gi a gliturilor in zidarie a . Executarea stripungerilor . . . . . . . . . . b. Executarea gliturilor . . . . . . . . . . . . 5. Instrumente de mHsurA gi trasare . . . . . . . . . a . Acul d e trasat . . . . . . . . . . . . . b. Punctatorul (chernerul) . . . . . . . . . . . c. Compasul pentru trasat . . . . . . . . . . d. Metrul d e lemn sau metalic . . . . . . . . e . Nivela cu bulA de aer (bolobocj . . . . . . . . f . Scindura cu cui . . . . . . . . . . . . . g. Dispozitivul cu furtun cu apA (nivelul cu ap%) . . . . CAPITOLUL I1. UTILAJE $1 SCULE . . . . . . . . . . A . Utilaje gi scule comune necesare pentm lucrgri de instalatii tehnico-sanitare gi lgcHtu$erie pe gantier 1. Bancul de lucru . . . . . . . . . . . . . 2. Menghina paralell . . . . . . . . . . . . 3. Menghina cu picior . . . . . . . . . . . . 4. Menghina pentru tevi . . . . . . . . . . . 5. Menghina de cimp (pionier) . . . . . . . . . 6. Menghina de mina . . . . . . . . . . . . 7. Suportul (ucenicul) . . . . . . . . . . . . 8. Forja de cimp . . . . . . . . . . . . . B. Scule . . . . . . . . . . . . . . . . 1 Lampa de lipit . . . . . . . . . . . . . 2. Cle$ti . . . . . . . . . . . . . . 3. Chei reglabile ~i fixe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4 . Ciocane . . . . . . . . . . . . . . 5. Surubelnite . . . . . . . . . . . 6. Foarfecele de min3 7. Preducele . . . . . . . . . . . . . . C. TBierea metalelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1. TAierea cu dalta 2. Tlierea cu f i e r i s l & l pentru metale (bomfaierul)

.

. . .

3. Tlierea mecanicl . . . . . . . 4 . THierea tevilor cu ajutorul tiietoarelor cu role 5. Pilirea . . . . . . . . . . . 6. GHurirea . . . . . . . . . . . 7. Filetarea . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . .

. . . . . . . .

CAPITOLUL 111. RETELE EXTERIOARE DE DISTRIBUTIE A APE1 A . Prelucrorea tuburilor d e font5 de presiune . . . . . . 1. Itnbinarea prin flange . . . . . . . . . . . 2. Imbinarea prin mufe . . . . . . . . . . . 3. Montarea pieselor de IegHturH $i a vanelor (coturi, teuri etc.) 4 . Imbinarea tuburilor d e font5 d e presiune cu tevile de otel 5. TBierea tuburilor . . . . . . . . . . . . 6. Trasarea ganturilor pentru conductele exterioare . . . 7. Coborirea gi agezarea tuburilor in qanturi . B. Prelucrarea conductelor de apH din tuburi d e azbociment 1. $antul pentru conducte . . . . . . . . . . 2. Verificarea materialelor . . . . . . . . . . 3. TBierea tuburilor . . . . . . . . . . . . 4 . Agezarea tuburilor in ganturi . . . . . . . . 5. Imbinarea tuburilor de azbociment prin mufe cu douB re. . . . . . . . . . . . . . borduri 6. Imbinarea tuburilor de azbociment prin mufe d e font& cu flange 7. Montarea pieselor de IegBturB din font5 de presiune $i a armlturilor 8. Intercalgri de ramificatii pe conducte existente 9. Prelucrarea tuburilor de azbociment pe gantier . . . . 10. Probarea conductelor executate din tuburi d e azbociment gi astuparea wntului 11. Montarea conductelor pe timp friguros 12. Darea in foolsintH a conductei . . . . . . . . C. Tuburi d e beton arniat precomprimat . . . . . . . D. ArmHturile retelelor exterioare de alimentare cu ap5 . . . E . C5minele de vizitare ale retelelor exterioare d e alimentare cu ~ P H F. Probarea hidraulicg de rezistentg ~i etangeitate a conductelor

. . . . .

.

. . .

. . . . . .

CAPITOLUL IV. PRELUCRAREA TEVILOR DE PRESIUNE A . lndoirea tevilor de otel 1. Indoirea tevilor de otel la rece 2. Indoirea fevilor la prefabricarea instalatiilor B . Filetarea tevilor de otel . . . . . . . 1. Filetarea tevilor 2 . Caracteristicile filetelor . . . . . . . 3. Unelte pentru filetarea manual5 a tevilor 4 . Filetarea mecanic5 a fevilor . . . . . C . Prelucrarea tevilor din plumb d e presiune . . 1. TBierea

. . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . .

. . . . .

. . . . .

. . . .

. . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . .

. . . . .

. . . . . . . . . . . . . . .

.

2. Indoirea . . Lipirea . . . . . . . . , . . . . Imbinarea tevilor de plumb de presiune . . . Ramificatii . . . . . Imbinarea tevilor he plumb d r presiune cu tevi de ofel Montarea robinetelor $i arm8turilor pe tevile de plumb de presiune 8. Reguli pentru montarea tevilor de plumb de presiune . 8. Defectele conductelor din tevi de plumb de presiune D. Prelucrarem tevilor de presiune executate din materiale plastice (PVC) 1. Prelucrarea la rece a materialelor din PVC 2. Prelucrarea prin deformare la cald a materialelor din PVC 3. fmbinarea tevilor din PVC . . . 4. Montarea conductelor executate d i n tevi de PVC d e presiune 3. 4. 5. 6. 7.

.

. . . .

. . .

. . . . . . . .

.

.

CAPITOLUL V. INSTALATXI DE APA, SISTEME DE DISTRIBUTIE A. Branvmente cu diametre de 20 vi 30 mm din teavH de plumb de presiune 1. Prize cu colier . . . . 2. Intercalari de ramficatii pe conducte existente executate din tuburi de font8 d e presiune 3. Inregistrarea consumului de ap8 . B. Conductele din interiorul clgdirilor . . . 1. Sisteme d e distributie din cl5diri dupa forma refelei de distribufie 2. Siskme d e distributie din cladiri dup5 pozitia conductelor principale de distributie (fat8 de instalatia interioar5 de alimentare cu ap8) 3. Sisteme d e distributie din cladiri dup5 regimul de presiune 4. Sisteme de distrlbutie din clHdiri dup5 lipul instalatiei de ri- dicare a presiunii apei 5. Sisteme de distributie din clHdiri dupa scopul intrebuintarii apei C. Inshlatii interioare pentru preporarea apei calde . 1. Instala@l interioare pentru prepararea apei calde dupa amplasarea aparatului 2. Instalatli interioare pentru prepararea apei calde dupa felul cum se realizeaz8 incalzirea apei 3. Surse de d l d u r a . . D. Preporarea apei calde prin inciilzire directil . . 1. Aparate pentru prepararea apei calde local qi cu incalzire direct5 2. Serpentine h focarul maqinii d e gltit . E. Preparorea apei calde prin incglzire indirectg . . F. Montarea conductelor de a p s rece si calda din otel 1. Armaturl pentru retele de ap8 . . . 2. Montarea armaturilor pe conducte din otel . . . .

. . . .

. .

. .

. . . . . . . .

.

. . . .

. . .

. . . . . . . . . .

. . .

. . .

. . . . . . . . .

. .

.

147

. . .

CAPITOLUL VI . MONTAREA RETELELOR DE CANALIZARE A . Prelucrarea pi imbinarea tuburilor de font& de scurgere . . . . . . . 1. Tiierea tuburilor d e font2 de scurgere . . . . . 2. .Imbinarea tuburilor de fonti de scurgere . . . . . . . . . . . 3. Imbinaiea cu plumb . . . . . . . . . . . 4 . fmbinarea cu ciment . . . . . . . . 5. fmbinarea cu mastic bituminos 6. IntercalHri pe conducte existente. executate din tuburi de fonti de scurgere 7. Menkrea conductelor interioare 8. Mentarea conductelor colectoare . . . . . . . 9. Executarea cHminelor pentru tuburi de curafire . . . . . . . . . . . . . . 10. Montarea coloanelor 11. Montarea tuburilor de curstire pe coloane 12. Racordarea coloanelor cu conducte colectoare . . . . 13. Montarea ramificafiilor pe coloane 14. Fixarea coloanelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15. Montarea conductelor de ventilatie 16. Montarea IegHturilor la obiectele sanitare . . . . . B. Prelucrarea tevilor de scurgere din PVC tip U (uvor) . . . 1. Prelucrarea mecanicH si deformarea la cald . . . . . . 2 . fmbinarea tevilor de scurgere din PVC 3. Imbinarea tevilor de scurgere din PVC cu conducte de scur. gere metalice 4 . Imbinarea cu sifoanele d e lavoar $i pisoar . . . . . . 5. Montarea tevilor de scurgere din PVC C. Prelucrarea tevilor din plumb d e scurgere 1. Indreptarea tevilor . . . . . . . . . . . . 2. Indoirea tevilor . . . . . . . . . . . . . 3 . Imbinarea tevilor de plumb d e scurgere intre ele 4 . Imbinarea tevilor de plumb de scurgere cu tuburile de fonts de scurgere . . . 5. Izolarea cu bitum a tevilor de plumb de scurgere . . . . . . D.Prelucrarea tuburilor d e bazalt articifial 1 Tuburi gi piese de legSturH de bazalt artificial 2 . THierea. imbinarea qi intercalarea de ramificatii pe conducte E. Prelucrarea tuburilor din gresie ceramics antiacidP 1. Tuburi qi piese din gresie ceramic2 antiacid& . . . . 2. Imbinarea $i etanjarea mufelor de racordare F . Prelucrarea tuburilor $i pieselor de canalizare din beton simplu 1. Montarea tuburilor din beton 2. Imbinarea tuburilor din beton 3. Constructii anexe la refeaua de canalizare 4 . Montarea conductelor pentru scurgerea apelor de ploaie 5. Evacuarea apelor de ploaie pe trotuar prin coloane interioare

. . . . . . . .

. . . . .

. . . . . . .

. . . .

. . . . . . . . . . .

. . .

.

. . . .

. . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . .

.

CAPITOLUL VII . TEHNOLOGIA MONTARII OBIECTELOR SANITARE A . Pibluri pentru fixarea obiectelor +i accesoriilor tehnico-sanitare 1. Bibluri din lemn

. . . . . . . . . . . .

2 . Dibluri metalice din tabla

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

3.Dibluri metalice implintate cu pistolul 4. Dibluri cu spirale de sirma zincat5 5. Dibluri fixate in pereti subtiri . . . . . . . . B. Montarea lavoarelor . . . . . . . . . . . . 1. fnaltimi de montare 2 . Montarea oglinzilor . . . . . . . . . . . . 3. Fixarea lavoarelor pe pereti subtiri 4. Alimentarea cu apa . . . . . . . . . . . 5. Operatiile de fixare pe lavoar a robinetelor sau a bateriilor amestecstoare 6. Montarea ventilului de scurgere la lavoare 7. Agezarea lavoarelor pe pozitie C. Montarea cHzilor de baie . . . . . . . . . . . 1. Montarea cazilor de baie 2 . Montarea cazilor neinzidite . . . . . . . . . 3. Montarea c8zilor .pentru inzidit . . . . . . . . . . . 4 . Montarea cazilor cu fund in trepte pentru inzidit 5. Montarea cizilor de baie pentru sugari 6. Montarea bailor pentru spalat pe picioare 7. Montarea suportului cu jet d e ap8 (dug) 8. Montarea bailor de gezut . . . . . . . . . . 9. AmestecAtoare d e ap5 . 10. Defectele posibile la cazile de baie . . . . . . . . D. Montarea du~urilor . . . . . . . . . . . . 1. Duguri individuale . . . . . . . . . . . . 2 . Duguri comune (in serie) . . . . . . . . . . 3. Inc8lzitoare . de apa pentru duguri E. Montarea cazanelor de baie . . . . . . . . . . F. Montarea closetelor 1. Closete de faianta cu rezervorul de spalare montat la SnH1time 2 . Closete de faiantl cu rezervorul de spalare montat jos . 3. Vase de closet din fonti 4. Closete cu Gilpi (turcegti) 5. Montarea rezervoarelor d e spalare a closetelor 6. Tevi d e spalare . . . . . . . . . . . . 7. Racordarea rezervorului d e spalare 8. Robinete speciale d e spalare 9. Montarea vaselor d e faianta ale closetelor 10. Montarea vaselor de closet cu absorbtie . . . . . 11.Montarea closetelor cu tBlpi (turcegti) . . . . . . 12. Defectele gi inlaturarea lor la vasele de closet . . . . 13. Defectele gi inlaturarea lor la rezervoarele de spalare G Montarea bideurilor . . . . . . . . . . . . H. Montarea chiuvelelor . . . . . . . . . . . . 1. Fixarea chiuvetelor . . . . . . . . . . . 2 . Pozitiile legaturilor de apa . . . . . . . . . . 3. Pozitiile legaturilor la canalizare . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . .

. . . .

. . . .

. . . .

. . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

.

. . . . . .

. . . . . .

. . . . . .

.

. . .

I . Montarea spHliStoarelor pentru vase 1. Spal5toare cu suport 2. SpHlHtoare duble 3. Fixarea spHlHtoarelor 4. Pozitiile legaturilor pentru alimentarea cu 5. Pozitiile legaturilor la canalizare . . . J . Montarea pisoarelor 1. Fixarea dsoarelor 2. Legarea-pisoarelor la conductele de apH 3 Pozitiile legaturilor la canalizare K . Montarea fintinilor de bgut apg 1. Montarea fintfnilor cu picior 2. Montarea fintinilor de perete L . Montarea sifoanelor d e pardosealg

.

. . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . .

.

. . . .. ..

. . ..

. . ..

. . .

CAPITOLUL VIII . EXECUTAREA INSTALAPILOR PENTRU COMBATEREA INCENDIILOR A . Instalatii de hidranti subterani B. Instalatii interioare 1. Hidranfi d e incendiu interiori 2. Instalatii de sprinklere 3. Instalafii d e drencere

. . . . . . . . . . .

. . . . . .

. . . . . .

. . . . . .

.

. . . . .

. . . . .

CAPITOLUL IX . MONTAREiA POMPELOR 1. Montarea pompelor manuale 2. Montarea pompelor centrifuge orizontale 3. Pompe centrifuge cu axul vertical

. . . .

.

CAPITOLUL X SEMNE CONVENTIONALE 1 Citirea planurilor 2. Scara planurilor 3. Semne conventionale Bf bliograjie

.

. . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Capitolul

I TEHNOLOGIA LUCRULUI

Instalatiile interioare de a p i gi canal aferente constructiilor civile, social-culturale gi industriale, numite de obicei instalafii tehnico-sanitare, pot fi incepute pe gantier imediat d u p i decofrarea ele: mentelor de beton armat, sau dup3 montarea elementelor de rezistenti prefabricate, d a d constructia se executi din prefabricate. Operatiile trebuie efectuate intr-o anumita ordine pentru a se obtine un produs finit in conditiile cele mai avantajoase din punct de vedere a1 folosirii materialelor, a fortelor de munci $i a exploatirii celei mai rationale a sculelor qi a maginilor utilizate, aceste operatii prin care se realizeazi asarnblarea unui sistem tehnic, formeazi procesul tehnologic. Procesul tehnologic cuprinde : aprouizionarea cu materiale; manipularea $i depozitarea acestora ; operafiile de prelucrare a materialelor; asamblarea gi montarea. tn scopul realiziirii sistemului finit folositor omului, adicii instalafia propriu-zisdi de a@ ,vi canal din interiorul cldidirii. Pentru executarea unei instalatii tehnico-sanitare se disting doug faze : una de prelucrare a materialului prin tdiiere, pilire, giiurire, filetare, forjare, tndoire etc., pentru a-i .& forma necesarii, de asamblare ; a doua de montare tn cliidire, tn scopul obfinerii lucriirii finite. Faza intiia, adici tehnologia prelucririi materialelor de instalatii, se executi in atelier. Faza a doua, adici khnologia montirii in cladire, la locul uede se monteazi instalaqa. lnainte de inceperea lucrArilor, maistrul instalator examineaza bine proiectul de execuQe $i apoi il confruntg cu situatia de la fafa locului, cu aceasta ocazie urmireqte daci sliturile, giurile gi nigele lasate de constructor pentru montarea instalagilor, corespund cu prevederile proiedului. Pentru tnceperea lucriirilor, maistrul instalator organizeazii u n atelier gi o magazie. In atelier se p h t r e a z i gi utilajele gi garderoba

muncitorilor instalatori. In atelier trebuie s5 esiste un banc de 1ucl.u. Separat trebuie s i esiste atitea bancuri de lucru mobile sau inenghine pionier, cite echipe de lucru sint pe $antier. Acestea se lnuta pe m5sura avans5rii lucririlor, astfel ca sP se afle intotdeauna lings locurile de munci ale echipelor de muncitori instalato~i.

Pe ~antierelentari se organizeazc ateliere dotate cu utilaje itlecanizate, fn care se executii toate operaf;iile de prelucrare a materialelor ca : tiiere, filetare, indoire etc. $i o bun5 parte din cele de montaj : astfel se executi ansambluri de instalatii transportabile. cum atfi : tronsoane de conducte, noduri $i blocuri sanitare prefabricate. In scopul c r e ~ t e r i iproductivitiitii muncii, a calititii lucriirilor ~i a reducerii consumului de materiale s-a trecut la executal.ea prefabricatelor, atit pentru constructiile industriale, cit $i pentru cladirile de locuit. Astfel s-au infiintat fabrici de prefabricate in diferite centye din tar5, unde se executi cabine sanilare $i elemente spatiale, gata esecutate $i finisate pentru a fi montate pe $antier. Tehnologia lucrului prezinti o deosebiti important5 pentru muncitorul instalator, cunoscind procesul de lucru muncitolul va putea realiza un lucru de calitate, f i r 5 risipii de material, cu minimum de efort $i cu maximuin de randament. Produsul finit a1 instalatiei in totalitatea ei se asiguri numai prin calitatea prelucrarii in toate operatiile procesului tehnologic aplicat. Instalafia trebuie sP corespundi calitativ atit din punct d e vedere functional, cit $i estetic. Daci defectele de formi cau estetice sint vizibile pot fi luate pe loc misuri de remediere, defectele funcfionale ale instalatiei nu apar decit la probe $i multe sint observate abia d u p i un timp mai indelungat de exploatare, acestea fiind defecte ascunse. Defectele ascunse pot proveni din piesele care nu sint prelucrate destul de bine, cum a r fi o garnitur5 defectuos croit5 sau montat5, o qtemuire incomplet5, un filet tiiat prea scurt etc. $i pot provoca neajunsuri $i pagube la exploatarea instalatiei. Cunoaqterea perfect5 a procesului de lucru $i a sculelor, folosirea judicioasi a materialului $i aplicind tehnologia procesului de lucru, muncitorul poate realiza o productie cu minimum de efort $i maximum de randament, prin aceasta crescind productivitatea muncii, condifie esential5 pentru ridicarea nivelului de trai. De asemenea prin respectarea tehnologiei lucrului, muncitorul c u n o a ~ t e$i poate evita pericolele accidentelor de munca posibile pe $antier in timpul lucrului.

1. PROCESUL TEHNOLOGIC LA ESECUTAREA LUCRARILOR DE INSTALATII

Procesul tehnologic pe ~antierelede constructii ~i instalatii are mai n~ulteetape : pregiitirea producfiei ; executarea semifabricatelor ; formarea subansamblurilor ; controlul ca1itii;ii lucriirilor etc. Elementele componente ale oricirui proces tehnologic sint operatiile. Prin operatie se intelege o parte bine definiti dintr-un proces tehnologic. Operatia este elementul de buzz a1 procesului tehnologic. Pentru a executa corect o anurnit2 lucrare, trebuie s i se stabileasci succesiunea cea mai potriviti a operatiilor de prelucrare a materialelor, de asamblare etc., adici tocmai procesul tehnologic prin care se indici metodele $i ordinea de prelucrare a semifabricatelor, precum $i folosirea anurnitor scule, dispozitive sau utilaje. La stabilirea procesului tehnologic de esecutare a unei lucriri de instalatii trebuie s i se prevadi impirtirea procesului in operatii $i utilizarea in acest scop a celor mai inaintate metode de munci $i a celor mai perfectionate scule, dispozitive $i utilaje, ciutindu-se s i se foloseasci scule $i dispozitive tipizate. In cazuri exceptionale se pot utiliza scule $i dispozitive speciale. Operatiile specifice procesului tehnologic de esecutare a lucririlor de instalatii ale unei clidiri se succed, conform celor aritate, intr-o anumiti ordine cronologici. Constructorul lasi in locurile indicate in planurile de rezistenfi goluri pentru conductele care deservesc clidirea. DacA golurile ~i qliturile necesare pentru conducte n u sint realizate odati cu executarea elementelor de constructie sint necesare spargeri ulterioare, care trebuie ficute de citre instalator. De aceea este necesar ca la inceperea lucririlor s i se confrunte planurile de instalafii cu cele de constructii qi s i se indice locul giurilor $i a1 ~liturilor.La montaj, instalatorul va respecta intocmai prevederile proiectului, folosind ~liturile$i giurile lisate de constructor. Montajul instalatiei se Zncepe cu conductele din subsol, deoarece este primul loc unde constructorul ~ i - aterminat lucririle, asigurind astfel spatiul necesar d e s f i ~ u r i r i ilucrului in bune conditii. DupH terminarea monti5rii conductelor in subsol, echipa de instalatori trece la montarea coloanelor, care se ridici pe inilfimea etajelor. Se executii Zn continuare legiiturile de derivatie dintre coloanele de apii, de canalizare ;i respectiv obiecte sanitare etc. In cazul in care este prescrisi ingroparea conductelor in zidirie sau mascarea lor cu rabit, constructorul are obligatia de a le lisa

vizibile pini la efectuarea probelor de presiune, pentru ca eventuale defectiuni s i poati fi constatate gi remediate inainte de astuparea golurilor.

Dupii ce au fost executate toate lucr6i.ile de ~nontarea concluctelor de instalatii sanitare ~i au fost efectucite probele de presiune. se p a t e trece la lucriirile de finisare a fnc6perilor. In camerele de baie, cizile se monteazi inainte de montarea faiantei gi inainte de turnarea mozaicului.

Dupii terminarea ZucriTrilor de finisare se trece la nzontarea obiectelor ~i a eparatelor sanitare. Montarea acestora se executi conform indicatiilor din planuri gi corespunzitor prescriptiilor cu privire la executarea lucririlor de instalatii. In aceasti etapa a lucririlor, montarea obiectelor se incepe cu montarea diblurilor in perete, acolo unde obiectele se fixeazi cu guruburi pentru lemn. In acest nlod se monteazi lavoarul, chiuveta, vasul de closet, bideul, pisoarul, spilfitorul etc., precurn gi accesoriile obiectelor sanitare ca : oglinda, etajera, portprosopul, porthirtia, rezervorul de spilare a closetului etc. Apoi se monteazl robinetele de serviciu, bateriile amestecfitoare, robinetele de lavoar, robinetele cu brat basculant e:c. In ceea ce privevte operatia de izolare a conductelor, este necesar ca aceasta s i se execute in diferite stadii ale lucririlor, dupi natura izolatiei. Astfel, conductele ingropate in zidirie trebuie izolate cu bete ( f i ~ i idin postav) inainte ca gantul s i fie astupat. La fel se procedeazi gi pentru conductele mascate cu rabit. Cofiductele montate aparent, de objcei cele din subsol, se izoleazs cu pisli de vati mineral8 gletuiti, tencuiti gi vopsiti, aceaqti operatie a procesului tehnologic este considerati printre ultimele in succesiunea normals a lucrarilor de instalatii. La executarea tuturor operatiilor mentionate se va tine seama de indicatiile gi prescriptiile ce se dau la capitolele referitoare la prelucrarea $i montarea pirtilor componentc ale unei instalatii. 2. DOCUMENTATIA TEHNICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR

Doculnentatia tehnici pentru executarea 1ucrHrilor este format& din proiecte intocmite de citre institule de proiectare de spekialitate, de calitatea lor depinde in mare misuri calitatea instalatiilor ce se vor executa. Proiectele cuprind detalii de eseculie pentru fiecare operatic in parte, in ele sint aritate metodele de executie cele mai avancate, intrebuintarea materialelor cele mai potrivite gi piese scrise cu cele mai economice solutii de executie.

Planurile de executie sint desenate la Q scarii care s i permiti o intelegere clari, in vederea evitirii confuziiloi., care duc la o proastjl execufie. Preiectul de instalatii cuprinde urmiitoarele p5rti companente : - Piese scrise, alcituite din memoriul ~i notele de calcul, prin care se justifici solutiile gi dimensiunile alese la intocmirea proiectului, antemiburgtoarea, in care se mentioneazi toate cantititile de lucriri, devizul, care cuprinde costul lucririlar, analizele, seria de preturi $i extrasul de materiale. - Piese desenate, cuprinzind planul de situatie, cu indicarea amplasamentului obiectivelor proiectului $i a instalatiilor exterioare de a p i ~i canalizare, profilul 'in lung a1 retelelor exterioare, care indici adincimea de montaj a conductelor sau a tuburilor de scurgere fati de linia terenului ; planurile instalatiilor din etaje, parter, subsol $i schema de montaj a instalatiei. Cind este necesar se dau qi diferite detalii pentru anumite parti din instalatie, a ciror lgmurire in piesele ce se deseneazi in mod curent la scara 1 : 50 nu este suficienti. Betaliile se prezinti la sciri ce variazi de la caz la caz $i anume:1:1; 1 : 2 ; 1:10;1:20. Pentru o u ~ o a r aintelegere a planului, desenele sint intocrnite cu respnctarea semnelor conventionale previzute in standardele qi normativele in vigoare. Executantul are obligatia ca la prirnirea proiectului s3 studieze planurile din dosar qi s i le confrunte cu situatia de pe teren. Neconcordanta dintre proiect qi situatia de pe teren trebuie adus5 la cuno~tintiproiectantului instalatiei care va hotiri asupra solutiei definiti1.e ce trebuie adoptati. Dup; ce aceste eperatii de verificare au fost efectuate, planurile sint date echipelor de muncitori instalatori care au obligatia de a p8qtra in bune conditii planurile de executie primite. Se r.ecomand3 ca planurile ce servesc la executarea lucrgrilor de montaj s i fie prinse pe plan~eteconfectionate din scinduri, pe $antier. Planurile pot fi astfel transportate cu multi uvurinti la locurile de montaj, nemaifiind nevoie de repetarea operafiilor de desfacere $i impaturire, care au ca rezultat ruperea $i murdirirea lor. Pen tru a executa lucrgri de calitate, muncitorul instalator are obligatia de a citi cu multi akntie planurile $i schemele de montaj, respectindu-le cu strictete la executie. Nerespectarea indicatiilor proiectului in ceea ce prive~tematerialele, traseele, dimensiunile, pantele, amplasarile de aparate $i obiecte poate contraveni normelar, standardelor ~i principiilor tehnico-economice care au stat la baza proiectirii, influentind defavorabil asupra bunei functioniri a i-istalatiei. 2

- C::rLea muncitorului de instalatii sanltare interlorre - cd. TI

17

3. TRASAREA INSTALATIILOR INTERIOARE

Trasarea instalatiei interioare, adici insemnarea cu ci1.bune sau cu creti pe perevi constructiei a traseelor conductelor de alimentare cu a p i $i de scurgere $i a pozitiilor diverselor obiecte sanitare ~i aparate se executi cind peretii sint inci netencuiti, respxtindu-se cu strictete prevederile proiectului. Pozitiile obiectelor sanitare se traseazj. pe pereti insemnindu-se axele lor $i pozitiile legiturilor 'pentru alimentare cu a p i rece, caldi $i pentru scurgere ; aceste pozitii sint indicate in proiect. Conductele de legituri dintre coloane $i okectele sanitare, atit cele de alimentare cu apA rece $i caldi, cit $i cele de scurgere, se monteazi inainte de tencuire sau de imbricarea peretilor cu placajul de faianti, marmur5 etc. Pe conductele de legituri se prev5d derivaqile pentru racordarea obiectelor sanitare, la anumite distanp intre ele $i fati de pardoseala finit5 a inciperii. Capetele acestor derivatii poarti denumirea de pozifii ale Eegiiturilor obiectelor sanitare. Se vor intilni astfel denumiri ca : pozitia legiiturii ale apii culdii a laz~oarului,pozitia legiiturii de scurgere a chiuvetei etc. lntrucit la data cind se execut5 pozitiile legsturilor de ap5 $i de scurgere ale obiectelor sanitare pardoselile nu sint inci executate, iniltimile pozitiilor se stabilesc tinindu-se seama de linia metrului (vagnis), care se traseazi pe pereti la iniliJmea de un metru de la nivelul pe care i1 va avea pardoseala finiti. De aceea ~ e f u l echipei de instalatori trebuie s i cearA constructorilor sB traseze aceasti3 linie. Stabilirea pozivilor nu va incepe decit dup6 ce existi siguran@ c i linia metrului este bine trasati $i nu mai suferi schimbiri ulterioare. Intii se traseazi pozitia obiectului sani+l,oo linjo mbf-u,ui (vognjd tar, trQind pe perete, de la linia metrului in jos, o linie verticali, care reprezinti axa ---obiectului. DupA aceea se trece la trasarea poziti--ilor leggturilor de alimentare cu a p i caldi $i rece $i de scurgere, tinindu-se seama de cotele ce se indici la cap. VII pentru fien care obiect sanitar in parte. Trasarea conductelor interioare de a p i $i de scurgere se executi insemnind pe peFig. Linia metmlui reti punctele principale prin care vor trece conductele verticale $i orizontale, ramifi(vagnis).

catiile $i punctele de sustinere. Se vor inseinna de aseinenea diameIt-ele conductelor, pantele $i distantele lor de la pereti, punctele in care trebuie executate stripungeri in ziduri sau p l a n ~ e epentru trecerea conductelor sau portiunile pe care trebuie executate ~ l i t u r iin zidirie pentru ingroparea conductelor. Pentru conductele de a p i se iilseamn5 in plus armiturile, iar pentru cele de scurgere, tuburile de curitire (piese de curitire). La trasare se va tine seama de regulile generale de montare ce se exemplifici in prezenta lucrare pentru fiecare categorie de operatie pentru conducte, aparate, obiecte salitare etc.

Constructorul, in timpul executirii elementelor de constructii ca turnarea fundatiilor, a plicilor sau a zidurilor din cirimidii, lasi golurile $i ~liturilenecesare trecerii coi~ductelor de instalatii care sint indicate in planuri. Daci ins2 s-a omis o parte de goluri in proiectul lucriirilor de constructii, stripungerile $i $anturile necesare pentru montarea conductelor trebuie executate de muncitorii instalatori, locurile exacte care se vor executa, aceste operatii stabilindu-se cu acordul constructorului responsabil a1 qantierului, care va aprecia daci prin spargerile respective nu suferii rezistenh constructiei. a. Executarea striipungerilor. Locul in care trebuie esecutati stripungerea se inseamni cu creti sau cu cirbune, conturul giurii trebuie s i fie cu 20-30 cm mai mare decit dimensiunile conductelor ce vor trece prin stripungere. Pentru executarea striipungerilor in zidiirie se cauti rosturile orizontale, eventual qi cele verticale dintre cirimizi $i pe cit este posibil spirtura trebuie executati intre doui rosturi orizontale (fig. 1.2). Spirtura se executi cu o dalti lati, bine ascutiti. In cazul zidurilor despirtitoare obi~nuitese folose~teo daltii l a t i mici $i un ciocan de maximum 1 kg. La executarea stripungerilor prin ziduri groase, singura deosebire este c i se folosesc dilti late mai mari $i ciocane mai grele. Diltile folosite treb,uie s i fie foarte bine ascutite, pentru ca spargerile s i nu se mireasci, de aceea trebuie sii existe totdeauna mai multe dilti ascutite, de rezervi. Pentlu stripungerile prin plan$ee de beton armat, in locul ddltilor se fo- Fig. 1.2. Strspurrgere prin zid.

losesc ~ p i t u r i(Spitul este o daltj. de otel rotund ascutiti la un capit). Dupi ce s-a trasat conturul giurii, la fel ca la stripungerile in zidirie, gaura se contureazi cu $pitul $i apoi se ciople~tecu acesta citre centrul ei ; operatia se repeti in acest mod ping la terminarea giurii. Se va evita s i se loveasci ~ p i t u lin armaturile de ole1 ale betonului armat, deoarece aceasta a r face sZ se Fig. 1.3. StrHpungeme prin plan~eu de desprindi betonul pe portiuni prea mari. beton armat : Armiturile de ofel ale betonului din dreptul 1 - strapungerea pro~Liu-ZiSa : 2 - armfigiurii se icdoaie in lituri (fig. 1.3) pentru a puturi ; 3 - armfituri - planSeu tea fi trecute conductele, daci astfel nu se cre: d e beton : 5 - coneazi loc suficient pentru conducti, se pot t i i a ducts. ariniiturile, dat numai cu asentinientul constructorului responsabil a1 Santierului, care va aprecia daci rezistenta elementului respectiv nu suferi. Pentru tiierea armiturilor se folosesc de obicei pinze de feristriu pentru metale, f i r i rami, eventual ca s i n u se rupi, pinza de feristriu se poate fixa intr-o $ipci de lemn (fig. 1.4) in lungul cireia s-a executat o t i i e t u r i ($ant) cu feristriul, f i r s a o stripunge. Armiturile se pot tiia mai uSor cu un aparat de suduri. Stripungerile prin p l a n ~ e ese executi pe deasupra plan~eelor. Stripungerile prin fundafii de beton se executi cu Spituri mari ~i ciocane grele, se mai pot executa mult mai u$or cu ajutorul ciocanelor pneumatice de perforat. b. Executarea sliturilor. SLiturile in zidirie pentru montarea conductelor ingropate (sub tencuiali) se executi ca ~i stripungerile in zid, cu dilti late, bine ascutite. In Sliturile verticale se grupeazii de obicei mai multe conducte (de scurgere, de a p i rece, de apii caldii, d e circulaQe), dimensiunile acestor ~Lituridepind de n u m i r u l conductelor ce se grupeazi $i de distantele minime dintre ele. Executarea $Liturilor verticale se realizeazi d e sus in jos $i cioplind cu dalta tiriutti oblic, ca s i nu se m5reascii sp&-tura, se va ciuta s5 se I u m e z e , pe clt este posibil rosturile \ verticale dintre chrimizi. Sliturile 2 verticale mari se numesc niqe, care o b i ~ n u i t se lasi in elementele de F ~ ~ . $ipcg cu pinzg de constructie de citre constructor in fedstrHu : 1 - gipcl ; 2 - plnza d e ferfistrau ; timpul executiei perefilor. 3 - cui pentru fisat pinza.

&

Sliturile orizontale se executi de-a IunguI unui rost orizontal, prin cioplirea cu dalta a rnuchiilor cirimizilor ce alcituiesc rostul respectiv (fig. 1.5). De obicei in aceste slituri se monteazi cite o singuri conduct5 de ap5 de diametru mic, care se izoleazi cu bete de postav. Adincimea vlitului orizontal trebuie s5 permiti ingroparea conductei in zidul de roqu cu 213 din diametrul ei, restul de 113 urmind s i fie acoperit cu tencuiali. 111 felul acesta teurile $i coturile montate pe conducte se vor afla cu gum la nivelul tencuielii. 5. INSTRUMENTE DE MASURA $I TRASARE

pig. 1.5. $lit in zidlrie: 1 - $lit orlzontal : 2 sfit vertical (den-

- vatie). Operatiile de m5surare $i de trasare la executarea lucririlor de instalatii tehnico-sanitare au o important5 deosebiti, tinind seama de exactitatea cu care trebuie efectuate $i de micile tolerante permise. Aceste operatii se execuli in douH laze ale lucririlor ~i anurne In prelucrarea materialelor la bancul de lucru qi la montarea materialelor in constructie. In atelierele fixe, piesele se prelucreaza dupi planuri de executie complet cotate. Pe $antier instalatorul prime~te planul de executie a1 instalatiei care contine numai indicatiile necesare pentru montarea conductelor $i a obiectelor sanitare in clsdire, schitele de detaliu pentru croirea $i executarea pieselor individuale trebuie intocrnite de el, pe baza m5suritorilor efectuate la pozitia de montaj. In continuare se vor descrie principalele instrumente de misurat $i trasat, folosite la prelucrarea materialelor. Ca instrument de m i surat lungimile, se folose~temetrul de lemn sau otel sau ruleta cu panglici de obi, cu lungimea de 2 m ; ruleta este avantajoasi pentru ci3 permite $i misurarea lungimilor pe suprafetele m b e . Acestea au inscrise pe ele diviziunile in decimetri, centimetri qi milimetri. Pentru piese mici se pot utiliza rigle gradate (dublu sau triplu centimetru de lemn). Pentru m&uritori inai mari ce depiqesc 3-10 m se intrebuinteaz5 ruleta de otel de 10 sau 20 m. Un instrument de m5surat de precizie este qublerul. Prin constructia lui speciali se p a t e misura cu destuli u$urinW $i precizie diametrele exterioare sau interioare $i adincimea diferitelor piese. Trasarea este operatia prin care se deseneazi pe suprafata materialului conturul unei piese care trebuie execmtatA sau reconditionatB.

Fig. 1.6. Instrurnente de mHsu-

rat: 1 2 3

1

Fig. 1.7. Instrurnente de trasat : ; 2 - punctator ; 3 - cornpas.

- ace d e trasat

- rnetru metalic sau de lemn : - ruleti metallca de 10 rn : - Subler : 4 - echer (vinclu) metalic.

Pentru trasat se folosesc : acul de trasat ; punctator~tl; compasul. Dupi prelucrarea materialelor in atelier sau pe $antier, se poate trece la operatia de asamblare a acestora, denumiti montaj. hlontajul consti in transpunerea pe teren a datelor din desenul de montaj. Pentru montaj se folosesc urmitoarele instrumente de misurat : metrul ; nivela cu bulii de aer (bolobocul) : furtunul cu a@ ; echerul (vinclul) etc. a. Acul de trasat. Acesta servgte la marcarea liniiior in timpul trasirii. El poate Ii executat dintr-o sirma de otel, intr-unul din cele doui feluri indicate in figuri, capetele pentru trasat sint ascutjte $i cilite. Cu cit virful de trasat este mai subtire $i mai tare, cu atit liniile ce se traseaz; sint mai precise. b. Punctatorul (chernerul). Acesta serveqte la insemnarea punctelor in operatia de trasare. Punctatorul este o piesi cilindrici, executati din otel $i cu virful ascutit $i cilit. Capul punctatorului p e care se aplici loviturile de ciocan, este de asemenea cilit. c. Compasul pentru trasat. Compasul se foloseqte la trasarea liniilor curbe $i pentru a transpune dimensiunile liniare. Virfurile bratelor compasului sint c5lite pe o lungime de 20-30 mm. d. Metrul de lemn sau metalic. Metrul este intrebuintat pentru misurarea lungimilor mici. Pentru lungimi mari se foloseqte ruleta cu panglica de pinzi sau de otel, in lungime de 10 sau 20 m (fig. 1.6). e. Nivela cu buli de aer (bolobocul). Nivela sau bolobocul sesvevte la determinarea pozitiei orizontale a obiectelor. Bolobocul este alc8-

tuit din doui tuburi de sticli, inchise la capete $i putin curbate. Fiecare tub este umplut cu eter sau cu alcool astfel incit s i r5mini in el o Fig. 1.8. Nivela cu bulH de aer buli de aer ~i este montat intr-un (boloboc). toc de lemn sau intr-un suport metalic. Pentru pozitia orizontali a tilpii bolobocului bula de aer se g&e$te intre doui repere marcate pe tub. Cu bolobocul se poate controla atit pozitia orizontali a obiectelor, cit $i cea vertical5 a conductelor sau a altor elemente de constructie. Tot cu bolobocul se verifici ~i panta corecti a anumitor elemente de mnstructie (pardoseli, tevi, tuburi de scurgere etc.). In acest scop s e folose~tescindura cu cui. f. Scindura cu cui. Scindura este din lemn $i trebuie s i aibi muchia dreapti $i d a t i la rindea, iar cuiul care se bate la unul din capetele scindurii trebuie s i r i m i n i in afari atit cit este necesar pentru ca atunci cind scindura se va aqeza pe tubul montat (sau pardoseali) cu panta corecti s i se afle in pozitia orizontali. Scindura i tub astfel ca in amonte s i se sprijine cu capitul direct se a ~ a z pe pe tub, iar in aval s i se sprijine cu cuiul pe tub,. Deasupra scindurii se a ~ a z oi niveli cu buli de aer (boloboc) ; tubul se ridici sau se coboari de la unul din capete, pini cind nivela indici pozitia orii aceasti pozitie introducind sau scotind nizontalg. Tubul se a ~ a z in sip de sub el. Scindura cu cui trebuie s5 aibi lungimea de 93-94 cm, pentru ca intre cuiul bitut aproape de unul din capete qi capitul celilalt a1 scindurii sB existe o distant2 de 0,90 m. Exemplu. Daci tuburile (conductele) trebuie qezate cu panta de 2 cm, lungirnea pe care trebuie s i o aibi cuiul In afara scfndurii se deterrnina tqor prin calcul, astfel : dac8 la 100 cm de scindura cuiul ar trebui sH aibi o lungime de 2 cm, la 90 rn lungime de scindura cuiul va avea o lungime 2x90 d e : -=1,8 cm. 100

Fig. 1.9. ScindurH cu cui :

1

- oblectul cu -pant8 : - n i v e l cu bula de aer : sclndurl : 2

3

4

CU~.

Metoda cu scindura cu cui d i foarte bune rezultate. g. Dispozitivul cu furtun cu ap5 (nivelul cu ap5). Dispozitivul cu furtun cu a p i este bazat pe principiul vaselor comunicante. Se folo-

se$te la verificarea pozifiei unor puncte distantate fat5 de orizontalg. Este alciituit dintr-un tub de cauciuc (sau material plastic) de 10-30 m, lun-5 -4 -3 gimea putind varia dupli necesitate $i putindu-se -----F==== obtine prin imbinarea mai Fig. 1.10. Dispozitiv cu furtun cu ap5 multor buczti, $i diame(nivel cu apS) : trul putind fi de 10-20 1 - f u r t u n (tub) de cauciuc : 2 - titb cle sticla : 3 - reper de nlvel. mm. La ambele capete ale furtunului sint fixate ern, gradate tuburi de sticlii de a c e l a ~ idiametru, lungi de 30-40 in cm. Prin unul din tuburi se toarnii apii care umple furtunul p i n i ajunge in tubul de sticlii de la celiilalt capiit, nivelul apei fiind cam la jumitatea ambelor tuburi de sticli. Apa se toarnii incet pentru a se putea evacua aerul din furtun. Apa a l e a c e l a ~ inivel orizontal in amindouli tuburile de sticlii, datoritj. acestui fapt furtunul de nivel s e r v e ~ t ela transferul unui reper de nivel de referin@ de la un punct la altul, sau pentru stabilirea niveluiui orizontal intre riglele de trasare. In felul acesta se transpun reperele de ingltime de pe un perete pe altul sau dintr-o incipere in alta a constructiei sau se fixeaz5 repere de iniltime, de la care se miisoara apoi cu metrul pozitiile obiectelor sanitare sau ale conductelo~.. 3

Capitolul II

U'I'ILAJE $1 SCULE

A. UTILAJE +I SCULE COMUNE NECESARE PENTRU LUCRARI DE INSTALATII TEHNICO-SANITARE $1 LACATUVERIE P E SANTIER

P c ~ a n t i e r ese amenajeazi ateliere de lucru necesare efectuirii diieritelor operafii de prelucrare qi montare. Felul acestor scule $i utilaje depinde de gradul de mecanizare $i de productivitatc a muncii care trebuie asigurati la locurile respzctive de productie. Pentru felul cpel*afiilor$i dup2 locul unde se executi operatia respectivg sint nece5are diferite zcule $i utilaje. i n continuare se vor prezenta utilajele $i sculele mai importante, care se folosesc la mai multe feluri de operatii, restul urmind s i fie prezentate odata cu descrierea operatiilor la care sint folosite. 1. BANCUL DE LZjCRU

Bailcul este inasa de lucru a muncitorului instalator pe $antier, -in atelier sau la locul de muncii $i se folose$te la toate lucrgri!e de instalntii. Bancul este o masi solid5 construiti dintr-un schelet metalic cu tiblia (blatul) din lemn. P e banc sint fixate menghinile cu ajutoi,ul clrora se prind piesele ce trebuie prelucrate ~i tot pe acesta se fin sculele necesare pentru esecutarea diverselor operatii ca taiere, filetare, llpire, indoire, pilire, frezare, daltuire etc. , 4 : Menghinile eint de mai lnulte feluri. -3 2. MENCHINA PARALELA

Aceasti menghini este executati din fonti, alciituiti din doua falci avind in ele incastrate piesele de prindere din otel calit $i suprafafa ler es?e striati, pentru ca piesele prinse intre ele ~a nu poati luneca. Falca fix5 este prinsi de banc prin postainentul siu, falca mobilP este

Fie. -

2.1.

Menchins

paralelP :

- mr-

fixi ;

l?lcb-mobill ; 3

'

:urindere. -

de

actionat5 prin invirtirea rnanivelei. Filcile 7 -J prind piesa cu toati suprafata lor, pentru c i in timpul m i ~ c i r i ir h i n paralele. Stringerea filcilor este foarte puternici $i pentru a nu imprima urma lor in piesa care se lucreazi, se pune pe fiecare falci cite o tabli de cupru, stringerea piesei prinse urmind s i se faci intre aceste table. Menghina paraleli se ~ i 2.2.~ Bacuri . de folose~tein special la pilirea pieselor m&a- dere bucilti scurte de teavH : lice, mai alesB celor neferoase. Pentru a putea prinde b,ucZiti scurte de teavi, intre filcile menghinei se pun doui filci speciale in ,"rZgeiA3 ;:ieS&uff - bBCUrl5 - dearc. prindere : f o m i de bacuri, prinse intre ele cu un arc. Menghina paraleli nu se va intrebuinta la operaoi pentru care este nekesari lovirea cu ciocanul, deoarece fonta este casanti $i prin batere cu ciocanul se poate sparge.

AecFef::Xcam!zp; ft

3. MENCHINA CU PICIOR

Menghina cu picior este confectionati din otel forjat, iar piesele de prindere din ole1 cilit. Este mai robusti decit menghina paralela. Falca f i x i se prinde de bancul de lucru iar cealalta este mobili. Cele doui f5lci sint prinse intre ele prin doui piese de otel intre care se giseqte arcul care indepirteazi falca mobili de cea fixi cind se slibeqte qurubul de stringere a1 menghinei. Falca fix; in partea de sus are o ieqiturii care serveqte drept mas5 de indreptare pentru eventuala prelucrare a pieselor deformate. Aceste menghine sint simple $i solide, ins5 au dezavantajul c i filcile nu string piesa cu intreaga lor suprafati, pentru c5 in timpul m i ~ c i r i i nu rimin paralele. Menghinile cu picior se folosesc mai ales la fasonatul cu ciocanul a1 pieselor inrovite in foc. Fig. 2.3. Menghinil c u picior :

-

falca fix& prlnsh de bancul de l u c ~2 falc8 suruh mob118 : s de mindere : 4 rnanivelh ; 5 pid o r : 6 - mas& de hdreptat. 1

--

-

4. MENGHINA PENTRU TEVI

Menghina pentru tevi este alcatuiti dintr-un corp de otel sau de font;, care in partea de jos are formi de V, unghi cu virful in jos, alcituind falca

inferioari f i x i a menghinei. In corpul de sus se a f l i u n l o c a ~in care se poate deplasa in sus qi in jos, prin rotirea Surubului o piesi de ofel care in partea de jos este t2iati in formi de unghi cu virful in sus, constituind falca n~obiliia menghinei. Cele d o u i filci sint dintate pentru fisarea rnai b u n i a tevii intre ele. Fixarea tevii intre cele d o u i filci se realizeazi prin rotirea ~ u r u b u l u i; cu ajutorul minerului falca superioari este impins5 in jos citre falca inferioari. Menghinile pentru tevi sint de doui mirimi, adic; menghini o b i ~ n u i t iin care se pot prinde tevi de 318"-3", qi menghina mare, in care se prind tevi de 3 1/2"-6", fiecare dintre aceste menghine montindu-se pe banc de la caz la caz.

Fig. 2.4. Meng h i n i pentru tevi :

-

1 corn fix de otel m u f o n t l : 2. f a l c ~ fix& ln f o r m l de V ; 3 - falcl rnobill : 4 - $ u r i b de strinEere ; 5 - maniveli.

5. MENCHINA DE CfMP (PIONIER)

Acest fel de menghini se folosegte la lucriri mai mici, este propriu-zis o menghini pentru fevi, fixati p e u n trepied care se poate desface qi stringe. La partea de sus are o menghini aseminitoare cu cea descrisi mai inainte. La partea de jos trepiedul este previizut cu o platformi articul a t i la capetele celor d o u i picioare, pe aceasti platformi s t i muncitorul in timpul lucrului, mirind stabilitatea $i tot pentru rnai m u l t i stabjlitate, pozitia menghinei in tot timpul lucrului este putin inclinati spre spate, a$a cum se vede in fig. 2.5. In pozitia deschisi cadrul metalic plasat sub menghini serveqte qi ca masi pentru tinerea citorva scule. Menghina de cimp (pionier) este o unealti transportabili, u ~ o a r i putindu-se , folosi in imediata apropiere a locului de munci. Fig. 2.5. Menghinl de cimp (pionier) : I

- menghinl

3

-

pen-

tru tevl ; z - platferml articulata : rnasl

pentru

mcule de m!n%

6. MENGHINA DE MINA

Este formati din doui fiilci articulate printr-un bulon qi mentinute depirtate intre ele printr-un resort lamelar care indepirteazi fglcile intre ele

j

cind se s l i b e ~ t eprin invirtirea piulitei cu aripi. Este ujoarl pentru a putea fi tinuti intr-o singuri mini, impreuni cu piesa sau cu scula prinsi in ea. Se fabric; din otcl forjat in mai multe mirimi. 7. SUPORTUL (UCENIC)

Fig. 2.6. MenghinI

dr 1

-

fixl:

me& 2

-

mobi-

:3 - rub de strlnere : 4 piuliti cu a1

-,

Este un suport care servevte la sprijinirea cap5tului unei tevi lungi in timpul cind este fixatl in menghina de pe banc. Este esecutat din teavi, prin constructia lui telescopicl, piesa de suport in formi de furci sau teu cu opritori poate fi deplasati pe verticals d u p i nevoie, pentru a putea servi ca sprijin tevilor de diferite lungimi prinse in menghini. 8. FORJA DE clMP

Forja de cimp este executati dintr-un cadru de otel profilat care poarti o placi de otel cu focarul din fonti ~i un ventilator actionat cu piciorul printr-un mecanism pedals bieli-arbore cotit ~i un sistem de doui roti de transmisiune cu curea. Focarul de forj5 e ~ t e constituit dintr-o v a t r i sau albie de fonti, un distrihuitor de aer, registru de reglare cu sertar, claps de curitire etc. Forja se ali~nenteazi cu cirbuni de forji sau cu cocs. Pentru aprinderea cirbunilor se procedeazi astfel : se pune intii putin nisip pe fundul focarului (pentru ca zgura formati s i nu se depuns pe fundul metalic a1 pilnjei) iar peste el rumeguv gi surcele de lemn, care se aprind insuflindu-se numai o mica cantitate de aer. Ind a t i ce surcelele au luat foc, se pun cirbuni ping la 113 din iniltimea cuvei $i se m i r e ~ t etreptat insuflarea aerului. Numai d u p i ce ~i a c e ~ t cirbuni i s-au aprins, se umple cuva complet cu cirbuni $i se insufli aer d u p i necesitate. Forja de cimp este uvor transportabili $i se folose~tela incilzirea partiali pentru indoirea oteluluibeton mai gros, a tevilor pentru constructii etc. Forja de cimp se mai n u m e ~ t e$i forji cu pedal5 sau forji

B. SCULE

Fig- 2.7. Suport

(ucenic) :

- teavB (picior Ilx) ; - iurce cu opritori ; 3 l a u r i pen1

Muncitorul care executi toate lucririle pentru instalatii tehnico-sanitare intr-o constructie, inclusiv punerea in functiune a instalatiei in conditiile normale con-

2

i,"l,,i::iyrea

form cu normativele i n vigoare, poate face aceasti lucrare singur sau in mod obiqnuit cu muncitori ajutori (care alcituiesc echipa sa) pe care ii indrumeazi ~i 5 de ale ciror lucriri rgspunde. Pentru folosirea corectg gi cu minimum de uzurg a sculelor este necesar sg se res7 pecte urmgtoarele recomandgri : - fiecare instalator sau echipii de lucru primepte pi folosepte sculele sale ;tmprumutul de scule intre instalatori sau echipe are drept urmare degradarea scuFig.2.8. Fors de eimp: lelor ; 1 - mas& de lucm : t - al- toate sculele sent construite pi re- ~ ~ i c d Sp e ;iE ~fN~ ,m dezistli la efortul aplicat direct de o singurii ventilator: 5 - m t a de curee : 8 - pedal&; 7 - biel8 : persoanti, afurli de c ~ Z Ufn ~ care stnt con: 9 - pltghie penevacuat zgura. struite special pentru alt mod de folosire ; t n acest caz' denumirea sculei trebuie sii precizeze acest lucru :de exemplu, cheile mecanice obi~nuiteskportii efortul de tnpurubare aplicat manual, direct pe extremitatea opusli, ,,chei i mecaf6rli prelungitor sau batere cu ciocanul; exist6 tns6 $ nice pentru prelungitor" sau ,,chei mecanice pentru strtngerea prin batere" ; - orice sculli se folosepte numai pentru operatia pentru care este constmitii : de exemplu o purubelnifii nu se poate folosi ca hltc? pi clegtele patent nu se v a folosi drept cheie mecanica pentm strtngerea piulifelor ; - sculele n u se reparc? de instalator ~i nici pe pnntier; - n u este permisii modificarea sculei pi nici chiar ajustarea ei ; orice reparatie, ajustiiri sau modificliri se fac numai de muncitori scuteri $i numai in ateliere ; - la incetarea lucrului, sculele folosite f n ziua respectivli se curiilii, controllndu-se tn acela~it i m p starea lor, gi se depoziteazii la locul lor t n lada de scule, care la rtndul ei se fine la loc uscat. Folosirea sculelor la alt4 operatie decit la aceea pentru care sint constmite, duce fie la accidente, fie la degradarea nereparabili a sculelor. Modul de folosire a sculelor $i utilajelor $i starea lor de pgstrare sint o mirturie a cunoqtintelor profesionale qi a interesului pe care il poarti muncitorul meseriei lui.

..,

1. LAMPA DE LIPIT

Lampa de lipit este una din sculele nelipsite din trusa muncitorului instalator, servindu-i la numeroase operatii de lucru ca : lipituri la tevile de plumb, indoirea tevilor din material plastic, dezghetarea cgnducklor etc. Dupi scopul in care servesc, se deosebesc limpi cu spirt, limpi cu fitil, limpi cu pompi etc. ; instalatorul tehnicosanitar intrebuinteazi curent doui tipuri : lampa cu fitil $i lampa cu pemps. Lampa cu fitil cuprinde un recipient metalic (de alami sau de @el) pcntru combustibil lichid, cu un b z i n auxiliar sau o scobituri la partea superioari, ~i un arzitor constituit dintr-un tub arzitor cu ajutaj (prin care iese combustibilul), dintr-o cameri de amestec cu un manSon exterior pentru reglajul aerului ~i un robinet pentru reglajul flicirii ; in recipient se gHse$te un fitil care conduce combustibilul ping in dreptul tubului arzHtor, unde se aprinde. Pentru punerea in functiune a limpii se produce in prealabil o flacirli de amorsare - arzind spirt sau benzini in bazinul auxiliar sau in scobitura de deasupra recipientului - $i se obtine evaporarea combustibilului adus de fitil, care se aprinde $i arde in amestec cu aerul pgtruns prin orificiile camerei de amestec. Aceasti lampi funcfioneazi sub, efectul cildurii produse de arderea combustibilului lichid din recipient, dupi stingerea flicirii de amorsare. Mirimea flicirii se regleazi cu robinetul cu ac, iar accesul aerului se regleazi prin invirtirea man$onului, astfel incit orificiile acestuia s i coincidi mai mult sau mai putin cu orificiile camerei de amestec. Lampa cu pompi este aseminitoare celei cu fitil, cu diferenta c i in recjpientul de combustibil are o pompi, in loc de fitil. Recipientul 2 este echipat cu o siguranti contra suprapresiunii. Evitarea incilzirii rezervorului (recipient) se asiguri printr-o bucatP de sirmi de alarni introdusi in rezervorul limpii pe la partea de sus ~i lipiti cu cositor pur. La incilzirea peste misurli a rezervorului, cositorul cu care este lipit5 sirma se topeqte ~i pune rezervorul in contact cu atmosfera, evitind explozia. Capitul sirmei de siguranti ~ i g 2.9. . Lampi de lipit : trebuie s i iasi in afara rezervorului 1 - robinet c6 ac ; 2 - camera de numaj Cll circa 5 mm. arnestec : 3 - recipient ; I - pomp:,,

La unele 15mpi, tubul arz5tor imbraci camera de amestec, pentru a perrnite functionarea pe timp rece sau la vint. L h p i l e de lipit se folosesc pentru ciocane mari de lipit sau pentru incilziri locale ale obiectului de lipit, Lipituri la tevile de plumb, incilzitul bvilor PVC. Jndrumiiri pentru folosirea liimpilor de lipit : Indiferent de tipul limpii, aprinderea $i fdosirea ei trebuie s i se faci cu multi griji, deoarece altfel pot avea loc accidente cu urmiri grave. La pregitirea oricirei limpi trebuie ca rezervoml s i nu se umple complet cu k n z i n i , ci s i r i m i n i un spatiu go1 de 3-4 cm inilgme, astfel ca benzina din rezervor s i nu se s u p r a i n c 5 l z e ~de la flacAra limpii. La limpile cu fitil, trebuie ca fitilul si fie curatat La virf de scrum, deoarece din cauza acestuia se poate infunda duza. La punerea limpii in functiune instalatoml trebuie sZi aibi ribdare ca incilzirea si aibi loc numai prin arderea spirtului pus in farfuria de aprindere, deqi aceasta necesiti oarecare timp. N'u este permis ca pentru incalzirea limpii s i se f a d foc in jurul rezervorului sau s i se ageze lampa cu rezervorul pe focul forjei, deoarece se pot produce explozii cu urmiri grave. In timpul lucrului flacira l h p i i trebuie sB fie bine reglat5, adici s i aibg culoarea albastri ; dac5 f l a d r a este ro$ie, locul incilzit se afumi $i ingreuiazi lipirea. Larnpa de lipit trebuie s5 fie intotdeauna in stare bun5 de functionare, astfel dispozitivul de siguranti la limpile cu fitil trebuie s;i functioneze sigur in cazul cind rezervorul l h p i i se supraincilzeqte, pentru a preveni explozia acestuia. La limpile cu pompi trebuie ca ventilul s i asigure o bun; etan$are, pentru ca benzina din rezervor s i nu iasi prin tubul pompei $i s i se aprindi de la flacira l h p i i . Dac3 aceasta totugi se intimpli, instalatorul nu trebuie sa se intimideze gi s i arunce lampa, putind incendia locul de munci. Lampa de lipit trebuie s i fie controlat5 la fiecare intrebuinwre de citre qeful de echip5, care are mai multti experienv. Pentru alimentarea limpii se foloseqte benzini auto obiqnuiti. Nu este perrnisi alimentarea limpii cu neofalini, intrucit aceasta este prea volatilii (se transforms prea uqor in vapori). Numai in cazul in care nu se dispune de benzini auto, se poate folosi neofalina, dar numai amestecati cu petrol lampant (trei p i e i neofalini gi o parte petrol). Folosirea petrolului in locul benzinei nu se recomandi, deoarece petrolul d i o flactirti care afumi ~i care nu incilzeqte suficient.

Pentru punerea in functiune a limpii de lipit este recamandabil s i se foloseasci numai spirt denaturat, la nevoie se p a t e folosi $i benzini, dar aceasta prezinti inconvenientul c i produce funingine pe becul limpii $i in special pe duzi, stingherind buna functionare, iar lampa este veqnic afumati, avind un aspect urit $i murdirind miinile. In plus, daci nu se umbli cu destuli atentie, aprinderea benzinei din farfurie poate da loc la accidente. ,

Cle~tiide prindere sfnt de diferite tipuri, se folosesc la prinderea, indoir23, fixarea sau t s e r e a ~ i s s e l o rcu dimensiuni mici, operatii care se executi stringind minerele cle~tilor. Principaleie tipuri de c l e ~ t icare se folosesc in instalatiile tohnico-sanitare sint cele aritate in rig. 2.10. Fig. 2.10. Cle$te :

1 - cleste combinat sau vatent : 1 clegle de taiat : 3 cl-te suedez : 4 - clegte mops : 5 - clegte pentru becuri : 8 - cleste cu lant : 7 clegte de tevl universal.

-

-

3. CHEI REGLAB!LE $I FIXE

Cheile se foloqesc pentru stringerea sau desfacerea quruburilor, piulite!gr sau Ievilor asamblate pri n filet ; descliiderea lor poate fi fix3 - chei fixe, sau variabili - chei reglabile. Cheile fixe pot fi simple sau duble, inelare, tubulare, sag cu gheari. 4. CIOCANE

Fig. 2.11. Chei reglabile $i fix0 :

1 - chete franceza : 1 - cheie regkbila ; 3 - cheie fixa du-

bl4.

Ciocanele sint de doui tipin i principale : cu cap patrat qi cu cap rofdnd. Pentru a putea fi utilizat, ciocanul treb,uie s i aibi suprafata netedi $i curati, fir5 cripgturi, qtirbituri $i f5ri floare ; coada ciocanului de asemenea nu trebuie sB aib3 crBpituri, noduri sau g3uri.

La piesele care trebuie s i nu prezinte urme de ciocanire, se folosesc ciocane cu cap de plumb sau de cupru. 5. SURUBELNWE

$ul.ubelnitele se folosesc pentru in~urubarea Fig. 2.12. Ciocane : sau de~urubarea~uruburilorprevizute cu cres- :ot-,cpyy ci;,"an~;~ tatuyi in cap. Sint de diverse constructii $i dim~~ k t r a t . mensiuni. Ele constau dintr-o lam; de otel lat cu capatul ascutit in muchie avind la celilalt capit un miner de lemn.

1

Fig. 2.14. Foarfece de mini cu fHlcile drepte.

Fig. 2.13. Surubelnite : - c u miner mist (dc

ielnn

$; metal) : 2 miner de lemn.

cu

6. FOARFECELE DE MINA

Fentru tiierea manual; a tablei se folosesc foarfece de min5. Foarfecele au diverse forme, dup5 forma fglcilor, cu fglcile drepte sau curbe. Partea taietoare a foarfecelor trebuie cilit; $i ascutiti. Cind se inchid foarfecele, falcile lor trebuie s5 calce precis una ling; cealaltil ~i s; taie in acela~iplan. Dac; intre fslci rimine un joc, metalul care trebuie taiat se turteqte, se indoaie $i se taie cu mare greutate. Taierea tablelor cu foarfecele de min; se execut;, in majoritatea cazu~,ilor,dup5 liniile trasate pe suprafata tablei. 7. PREDUCELE

Aceste scule de tiiere manual; a unor table sau plici subtiri de metal, de carton, de piele, de clingherit etc., in instalatiile tehnico-sanitare se confectioneazi diverse mirimi de garnituri. Este construit; dintr-un corp de owl cilindric sau tronconic care are un tii$ cu contur carespunz5tor conturului de tiiiat gi un cap ou o f a v de lovire. Golul corpului are la fund o deschizZituri axial; sau laterals pentru evacuarea materialului &tagat. Perforarea se executi prin lovirea capului preducelei cu un ciocan de mini. 3

- Cartea muncitorului de instalatii

sanitare interloare

- cd.

27

z:

preducea.

33

C. TAIEREA METALELOR

Tiierea metalelor este operatia prin care se decupeazi o parte din materid qi care se poate efectua in atelier fie cu fieristriul de mini, fie cu dalta. Tiitrea metalelor este o operatie curent intilniti la esecutarea lucririlor de instalatii. Aceasta operatie se poate face cu scule manualc sau mecanice. Sculele manuale folosite sint dalta, ciocanul de licitu$erie, fieriistriul de mini pentru tiiat metale (bomfaierul), tiietorul cu role pentru kvi, iar sculele mecanice sint fierastriul mecanic si ma~inile de tiiat tevi. 1.

TAIEREA CU DALTA

Operatia de tiiere prin care se indepirteazi un surplus de material, se coredeazi suprafete neregulate, se taie table in bucifi, profile $i platbande, se demonteaza nituri. Dalta s e r v e ~ t ela tiierea qi la curitirea pieselor de bavuri. Ea este fabricati, din otel de scule, avind un capat taios cilit, iar celalalt capit prelucrat conic, pentru a putea primi loviturile de ciocan. Diltjle sint de diferite forme, d u p i intrebuinliri. Se deosebesc : dalta lati, dalta in cruce (crituit) qi dalta rotundi ($pit). Corpul diltii poate avea diferite forme (rotundi, dreptunghiulari, pitrat5, octogonali). Atit calitatea tiieturii, cit ~i uqurinta cu care se poate executa tiietura depind de alegerea potriviti a unghiului de tiiere. Unghiul de tiiere este potrivit de citre muncitor prin felul cum tine dalta deasupra piesei. Potrivirea unghiului se c a p i t i prin experienti. Daci unghiul este ales prea mic, dalta scapi prin lunecare deasupra piesei. 1 Dalta de zidirie sau de b,eton are doua fornle : dalta cu capitul taios lat, ase~ninitoarecu dalta pentru metale, si dalta cu capitul tiios ascutit, numiti $pit. Prima se folose~tepentru spargeri (giuri) mici in zidirie, pentru fixarea de dibluri, Fig. 2.16. DPlti : console, briti1.i etc., cea de-a doua se folose~te (Spit). pentru spargeri lnari in zidirie, p2ntru trecerea I d a l a lati : 2 dalM in cruce (crait) : s - daltl r o l u n d l coloanelor de api, canalizare etc.

*'

-

Pentru evitarea accidentelor, cind se IucreazH cu d5lti trebuie respectate urmgtoarele reguli : - capul diiltii trebuie sii fie bine fusonat ~i nu turtit in forma de ciupercii, deoarece pot siiri aschii, care pot riini pe muncitor ; - ciocanetl trebztie sii aibii suprafaf;a de lovire in bunii stare, a l t ~ e lse pot intimpla accidente prin alunecarea ciocan~ilzti de pe daltu ; - couda ciocant~lzti trebuie fixatii cu pene metalice, pentru a erita cn ciocan?tl sii sarii in timpul lucn~lzli.

Feristriul propriu-zis este alcituit dintr-o ram8 metalici. previzuta cu miner de lemn ~i o pinzi de feristriu cu dinti mirunti pe o parte sau pe ambele pirti, fabricati din otel special. Pinza se fixeazli in rama metalici cu dintii indreptati inainte ~i se intinde cu ajutorul unui ~ u r u bcu piuliM fluture. Rama metalici a fe~.;lstriuluieste de doui feluri : fix2 ~i cu posibilititi de lungire, d u p i lungimea pinzei. Dupi ce s-a marcat pe tea\-; locul unde se va executa tiierea, teava se prinde in menghina pentru tevi, astfel ca linia de tiiere s i se afle in fata menghinei $i cit mai aproape de filcile de prindere, pentru a nu se produce vibratii in timpul tgierii. De asemenea, teava se va prinde in menghini astfel ca in fata menghinei s i se afle hucata cea mai micg de teavi care va rezulta dupi tiiere. Feristriul pentru metale se apuci cu mina dreapti de ininerul de lemn ~i cu mina stingi de partea din fafa a rainei, aproape de celilalt capit, pinza se fiseazi la fersstriu cu dintii inainte, astfel incit t5ietura s i se produci atunci cind se impinge feristriul, iar la cursa de intoarcere mi~careasB fie liberi. Pinza de feristriu fiind a ~ e z a t icu dintii inainte, Giierea se efeci dute-vino a feristriului. De aceea tueaza nulnai in timpul m i ~ c i r i de la mi~careade impingere instalatorul apasi uvor cu mina stingi pe rama feristriului, lisind-o libera la mi~careade revenire. Apgsarea cu mina pe raina feristriului nu trebuie s i fie puternica, deoarece pinza se poate bloca ~i rupe ; o apgsare prea slabi lun-

Fig. 2.17. FergstrSu pentru metale (bomfaier) : 1 - ram& metalic8 ; 2 - miner de lernn : 3 - piulit8 flu.ture.

Fig. 2.18. PinzH ferHstrau.

pentru

Fig. 2.19. THierea cu ferHstrlul pentm mewe.

Fig. 2.20. Pozitia pinzei ferlistrHului In tHierea tevii :

1 - ~Atrunderea grosimli peretelui : 2 lncllnarea ferAstr8ulul spre muncltor : 3 teava s e rote$te In tlmvul taicril : 4 - Incllnarea fer8strPulu1, inalnte.

geqte timpul de tiiere. Pinza desprinde din metal mici particule care sint eliminate prin tiietur5. Un instalator experimentat apasi pe rarna feristriului, atit cit este necesar pentru ca pinza s i fie protejata, iar tiierea s i se execute drept qi cu randament bun. Citre sfirgitul t s e r i i capitul tiiat a1 tevii trebuie sprijinit pentru a nu se produce ruperea tevii in locul tgierii sau ruperea pinzei. Pentru ca tZiierea cu fer5stdul s i fie corecti, feristriul ce va tine orizonfal pinA cind dintii pinzei au pitruns grosirnea peretilor (fig. 2.20,1), apoi muncitorul inclini putin feristriul spre el (2). In timp ce tiierea continui, teava se rotegte (3) qi in ultima fazi de lucru se inclini apoi feristr5ul in sens opus (4). fn timpul tiierii, pentru a se elirnina frecirile dintre pinzi qi piesa ce se taie, pinza se unge cu ulei. Tiierea cu feristriul, pentru metale prezinti avantajul cA se obvne o tiieturi curati, f i r i bavuri, tiierea este mai precis3 $i se poate executa qi atunci cind este necesar a se tiia buciti scurte de teavi 5-10 mm. Necesiti ins3 eforturi mari din partea muncitorului, iar durata de s e r e este destul de lungi. In plus muncitorul trebuie s i fie bine experimentat pentru ca tiietura s i nu iasA inclinata pe axa wvii 3. TAIEREA MECANICA

Aceasti operatie se foloseqte in atelierele de prefabricate qi in atelierele qantierelor mari, contribuind la micqorarea duratei de executie qi a pretului de cost a1 lucririlor. TBierea mecanid se executs cu feristriul mecanic sau cu maqini speciale de tiiat tevi. a. Fersstrsul mecanic. Acesta serveqte la tiierea 01-icirei piese metalice, nu numai a tevilor. Este actionat de un motor electric montat chiar pe el, sau de sistemul de transmisie din atelierul in

care este ayezat. Feristriul este reprezentat in figuri schematic, functioneazi d u p i acelea$i principii ca qi cel manual. Teava de tiiat se fixeazi in menghini, care face parte dill m a ~ i n a respectivi. Tiierea se executi tot cu ajutorul unei pinze de f e r i s t r i u cu dinti m5Fig. 2.21. FerPstrh mecanic (schemati!): runti, f i ~ a t i intr-o ram5 de 1 - teava de tAlat : 2 - falcile menghinei d e Drindere : 3 - pln7a : 4 - manivela : metal, la fel ca la feriistriul de 5 - blela : - articulatle reglabi:a : mini, dar m i ~ c a r e a rectilinie greutate pentru apasare. alternativi (dute-vino) este 'realizata cu ajutorul unei manivele sau excentric qi a unei bile. Lungimea cursei ferAstrAului poate fi reglata d u p i grosimea piesei ce se taie, prin schimbarea pozitiei bielei in qantul escentricului. Aprisarea pinzei de feristriu pe piesa ce se taie se realizeazi cu ajutorul unei greutrifi montati pe partea superioari a ramei feristraului. Ferastl.au1 mecanic prezinti dezavantajul c i ocupi o suprafati mare, necesiti o duratri de tiiere mai lungi decit m a ~ i n i l ede tiiat tevi ~i nu poate fi folosit decit la tevi de diametru pin2 la 4" (100 inin). b. IbIasini pentru tiiiat (evi. Aceste ma$ini esecutri tliierea cu ajut o 1 ~ unor 1 cutite puse in m i ~ c a r ede un motor electric. Existi $i maqini la care tiierea tevilor se realizeaza cu ajutorul unor role asemanritoare cu cele ale tiietoarelor cu role. -4ceste i n a ~ i n isint previzute ~i cu freze (zencuitoare) pentru eliminarea bavurilor, executi tiierea $i operatia de zencuire in timp mult inai scurt decit celelalte m a ~ i n i . La tiierea tevilor cu oricare dintre m a ~ i n ieste necesar x i se ia mrisuri pentru ricirea sculelor tiietoare (cutite, role, feristriu) prin triiniterea unei emulsii de rricire pe locul de tBiere. In general se folose~te emulsie de a p i cu sipun lichid $i ulei. Notb. Bucgtile scurte de teavi rezultate de la tiliere trebuie valorificate prin folosirea lor la complet8ri de portiuni de conducte sau pentru legHturi scurte Intre fitinguri sau piesele care se imbina. Fig. 2.22. Cutite de tiiiat levi : 1 - tear& : 2 - cu\i:e de talat.

In cazul in care lungimea acestor buciti de teavi este prea mici, nepermitind prinderea lor in menghini pi introducerea clupei pentru tiierea

A

~ l g 233. . Cleqte c u role : A corn flx ; B pane mob U :C rnlner de manevrare :

D - cheie ; 1 - role fixe ; de a l e r e ; 2 - rOIP de *iere mou.

filetelor, este recomandabil ca ele s i fie filetate la un capit inainte de a f i tiiate. Filetarea lor la cel de-a1 doilea capit ce poate face apoi uqor, imbinindu-le provizoriu cu capitul filetat la capitul unei tevi prin intermediul vnui fiting (mufi). 4. TAIEREA TEVILOR CU AIUTORUL

TAIETOARELOR

cu

ROLE

Tiierea cu tiietoarele cu role este o tiiere prin presare. Tiietoarele cu role folosite sint clegtele cu role qi lantul cu role. a. Cleqtele cu role (Rohrschneider). Acest cleqte se n u m e ~ t e$i clegte de tiiat tevi sau clegte cu trei role se folosegte pentru tiierea tevilor cu diametrul nominal pini la 100 mm. Este alcituit dintr-un corp fix A, in formi de gheari, previzut cu doui role de tiiere $i o parte mobilii B, previzuti cu o roli de t5iere. Toate cele trei role sint executate din otel special gi sint bine ascutite. Rotind minerul C, cu filet, cu ajutorul cheii D, partea mobili culiseazi de-a lungul corpului fix, apropiind sau dep5rtind rola mobili de rolele fixe. Pentru tAiere, teava, avind insemnat pe ea Locul tiierii, se fixeazi in menghina pentru tevi de pe banc. Apoi cleqtele cu role se aqazi qi se stringe in jurul tevii, rotind de cheie, astfel ca rolele s i se aqeze cu tiiqul lor pe semnul de tiiere, iar clegtele s i fie perpendicular pe axa kvii. Cleqtele astfel agezat qi cu rolele bine strinse pe teavi se invirtegte, actionind de minerul lui, in sus $i in jos. Rolele pitrund in acest timp in peretele k v i i qi taie un $ant pe toat5 circurnferinp ei. Cind invirtirea clgtelui devine uqoari, se string din nou rolele cu cheia D gi apoi se reia invirtirea cleqtelui in jurul tevii. Operatia se continui in acest mod pin; la tiierea completi a tevii. C l s t i i cu role se fabric; in 4 mi, I. rimi : pentru tevi de 112" - 1". pentru tevi de 1" - 2", pentru tevi de 2" -3" qi pentru tevi de 3" - 4". Mirimea rolelor variazi cu mirimea clegtelui. b. Tgietorul cu role. Numit gi cleqte Fig. 2.24. THietorul c u role: CU role sau cleste de tiiat este fabricat cadTu fFx ; - partea din de citre Intreprinderea ,,6 Martie" - c ad n articuklt cu gurub de flTimiqoara ; cu el se pot tiia tevi de w e : 3 - partea rnobila ; 4 role de Were ; 5 - mlnerul de otel cu diametrul pin& la 2". manevrare.

Corpul fix a1 acestui clevte este in formi de cadru, inchis printr-un brat lateral, care intr-o parte este articulat cu cadrul fix, iar ln cealaltii pal-te se poate fixa de cadru cu un ~ u r u bde fisare. Pe acest brat sint fixate doui role de tiiere. Partea mobili, pe care este fixati cea de a treia roli, culiseazs in ambele p5rti pe cadrul fix. Pentru introducerea pe teava se de$urub,eazi qurubul de fixare $i se deschide bratul lateral, care se trece pe d u p i teavi, iar apoi se fixeazii din nou de cadrul fix. Stringerea cle~teluipe teavi se realizeazg tot piin rotirea minerului. F a t i de cle~telecu role descris la punctul a, acest c l e ~ t ereprezinti avantajul unei mai bune stabilitsti a pirtii mobile, intrucit aceasta se sprijini in ambele parti pe cadrul fix. Cle~telecu role poate fi folosit pentru taierea tevilor de otel montate in pozitii greu accesibile, in care feristriiul pentru inetale nu poate fi manevrat, nefiind spatiu suficient, de exemplu cind se cere Mierea unei tevi la pozitie pentru a se esecuta o intercalare. El taie teava chiar daci m i ~ c a r e aminerului intr-o parte si alta are loc numai in interiorul unui unghi de 120". c. Lantul cu role. Pentru taiei.ea tevilor de ole1 cu diametrul nominal peste 100 mm, in locul cle~teluicu role se folose~telantul cu role. Acesta este alcatuit dintr-o serie de eclise curbe, articulate intre ele 5i la doui brate de stringere $i un miner, pe axele de articulatie a ecliselol- aflindu-se montatii cite o roli de tiiere. Cele doui brafe de stringere pot fi apropiate sau indepirtate intre ele cu ajutorul unui surub fixat pe unul din brate ~i trecind prin celilalt brat, care poate fi strins cu ajutorul unei piulite. Bratul prin care trece ~ u r u b u lde stringere este previzut la capat cu un cirlig, cu care pot f i prinse axele rolelor. Mutind acest cirlig la diverse axe ale rolelor, aparatul poate fi aranjat spre a se t i i a cu el tevi de diferite diametre. Tea\-a de tiiat se prinde in menghina de tevi. Stringerea rolelor pe teavii se realizeaz8 in~urubindpiulita ~ u r u b u l u ide stringere, care apropie cele doui brate ale aparatului. -4 Tiierea se esecut5 in acelasi mod ca 5i cu cleqtele cu trei role, rotind aparatul intr-o parte $i in cealalti, in jurul tevii, $i stringind 4 din tiinp in tiinp rolele pe teav8. Pent1.u ca tsierea tevii cu ajuFig. 2.25. Lant cu role : tolul tLiietoarelor cu role s8 se 1 - eclise curbe : 2 - brate de stringere : 3 - miner de n;anevrarc : 4 executc in bune conditii, acestea role de t8iere : 5 - gurub ; 6 - piulits ; stringerea piulitei ; trebuie s5 fie bine centrate, ast- 7 - cheie 8pentru - teava de tliat.

T

fel ca rolele sB calce pe teavi in a c e l a ~ iplan ~i s i nu a i b i joc in asele lor, altfel taierea nu se face drept. Pentru a se verifica daca au joc la axele lor, rolele se string pe teavi c)i se mi$ci minerul aparatului intr-o p a r k $i intr-alta in sensul axei tevii, observindu-se d a c i rolele au joc. La unele tipuri de clegti cu role acest joc se eliming stringind piulitele aselor pin: cind rolele n u mai joaci. Cind acest lucru nu este posibil, se inlocuiesc rolele defecte cu altele noi, in care scop trebuie s i existe role de rezervh. Jocul prea mare al rolelor face ca acestea s i se r u p i in timpul taierii. De asemenea trebuie s i se verifice daci rolele taie drept, adicH daci n u sint inclinate. Pentru aceasta, d u p i ce s-a verificat ~i eliminat jowl de la axele rolelor in modul aritat mai inainte, se invirtevte aparatul de 2-3 ori in jurul tevii, cu rolele strinse pe teavi. P e teavi trebuie s i a p a r i o d i r i care s i se inchidi perfect, alcituind un singur cerc. Daci dira apare ca o spirali, aceasta inseamnii c i rolele nu slnt drepte $i trebuie sa fie inlocuite. In timpul tiierii n u trebuie s i se forteze minerul aparatului fntr-o parte $i alta in sensul axei tevii, deoarece se descentreazi rolele $i ca urmare se pot sparge in timpul tiimii. Stringerea rolelor pe teavi la inceputul $i in t i ~ n p u ltiierii trebuie facute cu multa atentie pentru ca acestea s i nu se rupi. In locul in care se executa tgierea, teava trebuie u n s i cu ulei, deoarece altfel rolele se inciilzesc peste m i s u r i $i se decilesc, facind necesari inlocuirea lor. F a t i de feristriul pentru tiiat metale, tiietoarele cu role prezinti avantajul c i tiierea se 2 executi mult mai repede qi permite tiierea conductelor in spatii inguste, in care feristriul de m i n i este imposibil de manevi-at. La capstul tevilor tiiate rimin insi bavuri (muchii), atit in interiorul cit $i la exteriorul tevii. Aceste bavuri trebuie indepartate, deoarece cele exterioare impiedici tiierea filetului la capitul tevii, iar cele a din interior m i c ~ o r e a z isectiunea liberii a tevii, Fig. 2-26. Teava taia- mirind rezistenta conductei la trecerea apei. Dar ti cu daci instalatorul este obligat s i elimine bavurole : rile exterioare, deoarece altfel nu poate t i i a fia - capht de teavh cu bavurl ; b - capat de letul necesar imbinirii, adesea el neglijeazi elibavurl ; b - capat de cu bavurlle Indeminarea bavurilor interioare, care nu se mai pll'b.te ; 1 - teav8 : I - ~ V U ~ (muchit) I observi dupa montarea tevii. Acest lucru este e x t c r l a r e ; J - bavurl condamnabil, deoarece la functionarea conductei interloare.

se vor produce pierderi apreciabile de presiune gi cu timpul, prin depunerea pietrei $i a impurititilor din a p i pe bavuri, se produce gituirea sectiunii tevii. Un alt dezavantaj a1 taietoarelor cu role este c i in cazul in care teava are peretii cu grosime neuniformi, in timp ce unele role au strgpuns wretele tevii. celelalte mai au inci de tiiat. ceea 'ce poate 'produce ruperea lor. Eliminarea bavurilor se poate obtine cu freze speciale sau cu

-t.

p11u.

Freze pentru bavuri :

Fig. 2.2'.

-:I...

a

-

frezA pentru ba-

;,

d. Frezele pentru bavuri. Pentru indepiirtaF;n$kr,' ,;,," terioare. rea bavurilor interioare qi exterioare se folosesc freze de tip special de formi conici, care se fi- . xeazi in mandrina unei maqini de giurit cu actiune manual& sau mecanici sau intr-o coarb5, acestea le imprimi niivcarea de rotatie necesar5. Se.folosesc doui tipuri de freze, unul pentru bavurile exterioare $i unul pentru bavurile interioare.

Procedeu de prelucrare a suprafetelor, prin agchiere cu ajutorul pilei. Pila este o sculi aqchietoare cu un numir mare de dinti marunti pe suprafata ei $i constituind dantura pilei. Dantura de pil& este numiti danturi aspri, bastards, semifini, fini, dupi pasul pe directia axial5 a pilei sau dupa num5rul de dinti. Prin pilire se d e t a ~ a z gdin piesa prelucrati un strat subtire de metal, cu scopul de a obtine dimensiunile necesare, forma ceruti $i o suprafat5 netedi. Pilele sint executate din otel superior, cu diferite profiluri $i lungimi, previzute cu dinti pe suprafetele cu care se lucreaz5. Pilele cele mai utilizate sint pilele late, cu virful ascutit sau turtit, pilele semirotunde, rotunde, pitrate $i triunghiulare. Dupi felul dintilor, se deosebesc pile b,astarde, cu dintii mari qi pile fine, cu dintii mirunti. Pilele bastarde se folosesc la degrogare, adici atunci cind tre@ a buie s i se ia un strat de material de cel putin 0,5 mm. Pilele fine 1 se folosesc la prelucrarea definitivi $i la obtinerea unei suprafete Fig. 2.28. Pile : netede. La ajustarea pieselor, d n d I - late : 2 - ~ : t r a t e : J - trl.inghlulare ; 4 - cutit : 5 - rotrlnde ; 8 - sestratul de material care se detarnlro:ullde.

qeazg nu depiqeqte 0,5 mm, se folosesc pile semifine, iar cind acest strat este sub 0,2 mm, se folosesc pile fine. Pentru manipulare, pielele sint prev5zute cu n~inere de \ lemn, care au aplicat un inel a b metalic la partea in care paFig. 2.29. Pozitia corects a muncitotrunde coada pilei. ~ i tremlui in timpul pilirii : a - capul mund&mlui de axa buie s i fie bine fixat pe o adinmenghlnei ; b - pozitla picioarelor fata cime de 213 ping la 3/4 din lunde axa menghinei. gimea cozii $i trebuie s5 fie coaxial cu pila. Nerespectarea acestor recomandtiri poate duce la accidente in timpul lucrului. Pila se alege, ca forma gi dimensiune, dupi miirimea gi forma suprafetei care se pileqte. In timpul pilirii, muncitorul st4 la o distanla de 2 0 - 2 5 cm de menghini. Corpul muncitomlui trebuie s2 fie intors cu 45" fa@ de axa menghinei. Piciorul sting se aqazi fnainte, iar piciorul drept riimine inapoi, astfel incit mijlocul tiilpii piciorului drept s i se giseasci in dreptul cilciiului piciorului sting, iar distanw dintre calciie va f i de cel mult 20-30 crn. In aceastii pozitie se obtine stabilitatea maximi a corpului in tirnpul pilirii. Pila se tine cu mina dreapt2, astfel incit palma s5 se rezeme in capGtul minerului, degetul mare s2 se giseasc5 deasupra minerului, iar celelalte 4 degete string minerul pe dedesubt. Se q a z i apoi pila pe pies2 qi palrna miinii stingi pe cap5tul pilei. Aceast2 pozitie a miinilor ajuti la mentinerea pozitiei corecte a pilei qi inlesnevte potrivirea presiunii in timpul lucrului, economisind din efortul fizic necesar la pilire. Pentru a se obtine pilirea uniform2 a unei suprafew plane, nu trebuie s i se ducii pila, fn timpul rnigdrii de avans, ping la s f h i t u l HQii ei active, pentru ca aceasta s2 nu depageascii marginea suprafetei de prelucrat, iar la cu-ma inapoi, mina stingii nu trebuie sA treaca de mijlocul suprafetei care se pileqte. Nerespectarea acestor indicaqi poate duce a b la prelucrarea neuniformi Fig. 2.30. Exemplu de p h : a suprafeklor gi la rotuna modul cum se tlne ; b - executarea jirea muchiilor. DIM.

-1

~

Pentru a nu uza ~i deteriora dintii, se taie cu pila numai in cursa de impingere nu gi in cea de tragere inapoi. La pilirea suprafetelor din otel moale este necesari cur;itirea continua a pilei cu o perie de sirmi, deoarece a~chiilecare se string intre dinti Fig. 2.31. Contrazgirie suprafata ce se prelucreaza. In timpul luiui suprdepi pilite : crului pila se va feri de unsoare, deoarece se im1 - rigla : 2 - pies3 DIU~A. bicsegte repede $i nu pilegte corect. Curatarea pilei de unsoare se realizeazi cu o bucati de ciirbune de lemn tare, cu care se freaci pin5 ce se indepirteazii complet urmele de ulei ; apoi pila se c u r i t i cu peria de sirma. Pila nou3 se folosegte numai pe o fati, cea de-a doua fiind folositi la lucl-u numai dupi uzarea primei fete. Controlul suprafetelor pilite se face cu rigla, echerul $i compasul. Cu ajutorul riglei se verifici daci suprafata este dreapti. adici daci s-a pilit suficient din materialul respectiv ; in acest scop se agazi rigla de metal cu muchia pe suprafata de controlat, se privegte la lumini gi se observi daci sint goluri intre suprafata piesei $i muchia riglei ; verificarea se face pe mai multe directii ale suprafetei ; dacii exists goluri, insearnni c i piiirea nu s-a ficut corect. Unghiurile drepte se verifici cu ajutorul echerului, care se agaz8 pe unghiul de verificat gi se privegte spre lumini. Daci se observi goluri, insearnni c i unghiul nu a fost bine realizat. Paralelismul ($i grosimea) suprafetelor se verifici cu ajutorul cornpasului in felul urmitor : se prinde piesa in compas astfel incit acesta s i atingi suprafetele piesei, se deplaseazi apoi compasul. Daci in timpul deplasirii compasului pe suprafata apar goluri intre ghearele compasului gi suprafa@ de verificat sau compasul nu mai p a t e fi deplasat deoarece piesa devine prea groasi, inseamni c i pilirea nu b 0 C s-a ficut corect. Fig. 2.32. Verificarea pieselor prelucrate prin Pentru a verifica pilire : prin conlparatie m b u a - verificarea unghlurilor : b - dlmensiunl extellnei piese cu doare : c - dirnenslunl interloere : 1 - echer 80" ; 2 - pie68 de veriflcat ; 3 - aompas pentru extealteia, se folosegte tot rior ; 4 - colnpas pentru interior.

compasul. Acesta are forme diferite, dupi utilizarea lui. f n fig. 2.32 sint reprezentate doua compasuri : unul pentru masurarea dimensiunilor exterioare b $i altul pentru misurarea dimensiunilor interioare c. 6. CAURIREA

Executarea giurilor cilindrice in peretii pieselor metalice este posibili prin folosirea unei scule a$chietoare, care pitrunde in pies5 prin invirtire. Scula trebuie s i execute deci o mivcare de rotatie in jurul unei axe longitudinale $i in ace1a)i timp o mi)t' care de avans, adici de inaintare in lungul axei, care Fig. 2.33. :e realizeazi cu ajutorul maqinilor de giurit manuale Dornul sau priboiul : sau mecanice. 1 - dornul : a. Dornul sau priboiul. Dornul s e r v e ~ t ela giuri2 - rnaterialul de gtiurit ; 3 rea tablelor subtiri, la lirgirea giurilor executate in suvort dln plumb moale; 4 - vortablele groase. Capitul lui poate avea sectiune rotlunea decuvat8 ' 5 iorme ce' tunda, oval;, dreptunghiulara, dupi forma cart treDoate avea cap&buie sa o aibi gaura. Forma conic3 a dornului este rul dornului. necesarh pentru a u$ura scoaterea lui din gaur8. Pentru giurire, dornul se l o v e ~ t ecu ciocanul, forta de lovire depinzind de adincimea care trebuie s i se dea giurii. Cu dornul se pot executa giuri pin5 la 8 mm diametru. Cind se dB gaura intr-o taw8 subtire, aceasta se aqazi pe o placi de plumb moale, in care poate pitrunde materialul tiiat din gauri. Tablele rnai groase, care nu se deformeazi prin lovire, se a$azii pe o plac5 de otel avind o gaurfi mai mare decit diametrul dornului. b. Burghiul. Este scula cu ajutorul careia se executa operatia de giurire se numeqte burghiu. Viteza cu care se invirteSte burghiul trebuie potrivita totdeauna d u p i felul sculei $i a1 materialului care se prelucreazi. Astfel, la un metal mai dur se va iolosi o vitezi mai mici, iar la unul moale, o vitezi mai mare. Burghiul cel mai frecvent folosit este burghiul a b spiral, care prezinti avantajul c i evacueazi automat aqchiile din gaurg, nu-$ modifici diametrul prin ascutire, iar giurile obtinute au un diametru Fig- 2.34. Burghie: : bconstant $i peretii netezi. Corpul burghiului esie a - e'icO'da'e late.

s5

-

1

de formi cilindrici, avind sipate doui canale elicoidale, a1 cdror rol este de a asigura evacuarea avchiilor produse prin giurire. Burghiile care se folosesc pentru gaurirea metalelor se executi din otel carbon $i pot fi elicoidale sau late. Dupi ggurire se executi (daci este cazul) operatia numit2 alezare, care consti din prelucrarea giurii cu un burghiu mai bun, mai ascutit, nurnit alezor. Se deosebesc alezoare simple de minfi $i alezoare pentru FI& ma~ini. 2.35. Dintii alezoarelor pot fi drepti sau in elice, de-a lungul ~ l e asei alezorului, iar alezorul poate fi conic sau cilindric. Se zoare. folosesc $i alezoare cu dintii reglabili, astfel incit sB poati fi potriviti la diferite diametre, prin apropierea sau departarea dintilor de axa alezorului. Alezarea se efectueazi astfel : se fixeazi piesa in menghinfi, iar alezorul intr-o clup2 (dispozitiv care se ac$ioneazB cu ambele miini gi care are la centru un orificiu patrat in care se introduce coada alezorului), apoi se introduce treptat alezorul in gaura de prelucrat, rotindu-se clupa cu ambele miini, uniform $i intr-un singur sens. c. Coarba. Coarba este alcgtuita dintr-un brat cotit pe care sint fixate minerele care servesc la rotirea, respectiv sprijinirea coarbei ; in partea inferioara se gise9t.e orificiul in care se fixeaA wrghiul. Gaurirea cu coarba se face astfel : se prinde cu mina dreaptii minerul, cu mina sting2 se apasi minerul in f o m i de ciuperc8, virful tjurghiului se a ~ a z iin centrul locului in care trebuie executati gaura ; prin invirtirea coarbei cu mina dreaptA $i apisindu-se in jos cu mina stingi (sau cu pieptul), burghiului pgtrunde in material. d. Boraciul. Se compune dintr-un ax la mijlocul ciruia se monteazi roata dintat2 ai cirei dinti intrfi in clichetul pxins In dispozitivul de fisare, legat de minerul de actionare. La capatul de sus a1 boraciului se gZise9te piulita inalti care in timpul giuririi se sprijinil cu capul de suport. Burghiul se monteazi in mandrini. Giiurire:~cu boraciul se face astfel : se a$azi burglliul cu virful in centrul locului in care trebuie esecutati gaura $i se roteyte minerul cu un sfert sau o jumatate de rotalie in sensul stigetii. Pe n ~ h u r a 2.36. Coarb?i : adincirii gilurii burghiul se deplaseazfi - Fig. bnrr : - onflciul axial prin dequrubarea piulibi. ~Btrat unde s e iixeaza freza Boraciul, lucrind incet, nu se recomanda r&isq'u:: J $; decit in cazul gfiuril-ii pieselor in locuri 1: 5 - cluverca de lernn pentlv avbare cu rnlna sau greu accesibile. cu pieptul.

mP,"zb

-

Fig. 2.37. Boraciul :

corpul (asul) boraciului : 2 - roata dintat8 : 3 clichetul : 4 mineral de actionare ; 5 - piillita lnalts : 6 caplil de svrljin : 7 suport : 8 mandrinl. 1

-

-

-

-

-

Fig. 2.38. Ma-

sins de gHurit cu o singurf turatie :

-

manivelPI : ? - mlnerul dc sprijin : 3 - placA de apbsnre : 4 - mandrinl. 1

Fig. 2.30. MasinH de gHurit cu douH turatii :

-

rnanlveli : ?. d e invirrninerul de sprljin : 5 lacP de aplsare : 6 mandrina. 1

- asul tire : 4

-

-

-

e. Maqini manuale de gHurit. Aceste m a ~ i n ipot fi cu o singuys turatie sau cu douii turatii. Mqina manuals de giiurit cu o singurs turatie se compune din corpul principal in care se afls axul care la capstul de sus este fixat angrenajul de roti conice, iar la capitul de jos mandrina in care se iixeazi burghiul. Pe corpul maqinii se mai gssesc minerul de sprijin, manivela qi placa de apisare. Maqina de gsurit cu doul turatii are posibilitatea de a lucra cu douii turatii ale burghiului. Aceasta se realizeazs prin mutarea manivelei 1 pe axa 2 sau 3, mutindu-se in acelaqi timp qi minerul 4 in partea opus: manivelei. Pentru a se executa o gaurH intr-o pies5 cu una din cele dous tipuri de maqini de glurit, se procedeazg in felul urmstor : se a$azi virful burghiului in centrul locului in care treb,uie executati gaura, se apuci cu mina stingi minerul, iar cu dreapta se roteqte manivela apilsindu-se totodati cu pieptul cu placa de ap8sai.e. f . Ma~inade g5urit electric& Maqinile de ggurit electrice sint aseminiitoare cu cele de giurit manuale, fnsi cu actionare electrici. La aceasts maqini, ca qi la maqina cu actionare manuals, burghiul se prinde cu ajutorul unei mandrine, cind are coada cilindrics, sau se fixeazi direct in tijii, cind are coada conics.

Ma.jina de g5urit electric5 se manevreaza astfel : mai intii se porne~temotorul in gol, inainte de a se incepe giurirea, apoi se a ~ a z iburghiul in locul indicat. Inaintarea burghiului are loc prin apisarea pe miner, apisare care nu trebuie sa fie prea puternici penFig. 2.40. M a $ F i de ~Hurit tru a nu incilzi motorul. Cind b,urelectncs. ghiul se intepeneqte, se intrerupe imediat curentul electric, se cur512 gaura de a ~ c h i i ~i se reincepe luCl ul. G5urile de diametru mai mare se executg dindu-se douH gHuri succesive, intii cu un burghiu cu diametru mai mic $i apoi cu acela pentru diarnetrul definitiv a1 giurii. De mare impoi-tanti la giurire este ca pozifia burghiului s i fie perfect perpendicular% pe suprafata piesei ; altfel se obtine o gauri ovali, oblici $i se riscH ruperea burghiului. ApHsarea burghiului trebuie sH se facH progresiv $i continuu, corespunzitor atit turatiei, cit $i materialului ce se giure$te ; altfel, burghiul se poate bloca qi se poate rupe. In momentul cind piesa este stripunsi de b,urghiu, apisarea trebuie s5 fie sllbitH, pentru ca burghiul sH nu se rupi. Cind se g i u r e ~ t eotel, burghiul se incilzeqte $i pentru a nu fi decilit, el trebuie r i a t cu un amestec de sodi $i a p i cu sipun. Cind se giureqte fonti, a~chiilefiind foarte fine, sint scoase uqor din gaur5 de citre burghiu, care se incilzeqte foarte putin, astfel c i gPurirea se poate executa uscat. Pentru protectia muncii in timpul gguririi, se dau urmZitoarele reguli principale : - piesa de giiurit trebuie d fie foarte bine fixatii ; - sii se controleze dacZ burghiul este bine fixat in m a ~ i n ade g6urit ; - sg se menfin2 in tot timpul lucru1ui burghiul perpendicular pe piesa ce se gEiure;te ; - s6 nu se Cndep6rteze agchiile pEn5 nu se opregte rotirea burghiului. 7. FILETAREA

Filetarea este operatia prin a r e se execut5 filetul la bare rotunde sau la tevi. La tevi, filetele pot fi interioare sau exterioare. Tipurile de filet standardizate d u p i forma profilului sint urmitoa-

rele : filet triunghiular, filet trapezoidal, filet pitrat $i filet rotund. Filetele pot fi metrice, cu dimensiunile mLurate in milimetri, in toli (Withworth) cu dimensiunile miisurate in toli $i de tevi care se aseamini cu filetul in toli, cu deosebire c i pasul filetului este mai mic (pasul fiind distanta dintre Fig. 2.41. Diferite feluri de filete : ~ O U ; plinuri ale filetului). I - iilet Munghiular : z - iilet trapezoidal : s - Wet pAtrat : 4 - N e t rotund : p - paLa filetare se folosesc urn~ iiletului ; t - inAltime? iiletului. mstoarele scule : filierele pentru filete extePioare ; tarozii pentru filete interioare. a. Filierele. Filierele sint de forms rotund: sau prismatic;, avind partea interioari filetati ; filierele rotunde sau prismatice se fixeazi intr-o clupi reglabilii previzuti cu un gurub pentru a regla in timpul filetgrii diametrul filetului. Filetarea exterioari se face in felul urmitor : se verifici diametrul tijei care trebuie filetati, in .functie de filetul care trebuie executat, tija se fixeazi bine in menghini, cu capatul care ti-ebuie filetat, in sus. In cazul folosirii filierelor rotunde, filima se monteazii in portfilieri (clupi), se aqaza pe tija qi se roteqte cu ambele mlini spre stinga sau spre dreapta, dupA cum filetul care se executA este pe stinga sau pe dreapta. Filetarea se executa complet printr-o singurA trecere a filierei. pe tijii. In cazul filetgrii cu bacuri, acestea se fixeazi in clupi, se a ~ a z 6 pe t i j i $i se incepe rotirea clupei pe dreapta cu una sau doua rotatii, apoi spre stinga cu o jumitate de rotatie, pin3 cind se ajunge la capitul portiunii care se filetead. Se repeta apoi operatia stringinc du-se bacurile cu qurubul de reglare de atitea ori ping cind se obtine filetul dorit. b. Tarozii. Sint tije cilindrice de otel filetate cu care se pot executa de asemenea filete metrice, in toli sau de tevi. Pentru filetarea interioarii se folosesc tarozi (burghie de filetat). Aceqtia se livreazB in garnituri de cite trei bucati, fiecare avind un diametru mai mic d e d t a1 celui anterior. Astfel filetarea se executa progresiv, in tfei reprize, ultima fiind definitiv8. Spre vlrf tarozii sint putin conici, pentru a putea pitrunde mai bine in piesa de filetat.

Filiere pentru filete exterioare :

Fig. 2.42.

a - filler8 de fomA rotunda : b - filier8 (bacuri) patratP.

Fig. 2.43.

Tarod.

Fig. 2.44. Filetarea cu ajutorul tarodului : 1 - Larod : 1 - vorttarod : J - echer : 4 - vlesa care se filetmza.

Se folosesc gi tarozi universali care au pe un singur corp conic toate cele trei dimensiuni nominale ale celor trei tarozi dintr-o garnituri. Tarozii au capul pitrat gi astfel se pot prinde tn clupa reglabili cu doui bacuri. Filetarea intenoar6 se evecuti in felul urmitor : se prinde piesa care trebuie filetat5 in menghini, apoi se qazA tarodul in gaura piesei respective, verificindu-se perpendicularitatea tarodului din ochi sau cu echerul. Se incepe apoi rotirea porttarodului apisindu-1 ugor, executind dupi o rotatie completi, o jumitate sau un sfert de rotajie in sens contrar. Pentru ungerea filierelor gi a tarozilor se folosegte petrol lampant, seu (pentru fonti), ulei de in fiert, ulei de rapiv (pentru otel gi alarng) gi terebentini (pentru cupru). Nu este indicati folosirea uleiului mineral sau de maging, deoarece produce frinarea filetgrii $i uzarea tarozilor gi a filierelor.

4

- Cartea muncltorului de inetalaw iiaanitare interloare - cd. 27

Capitolul III

RETELE EXTERIOARE DE DISTRIBUTIE A APE1

In acest capitol se trateaz5 in rezumat diferite feluri de materiale pentru reblele exterioare de distribuve a apei, deoareoe in prezenta lucrare sint descrise arninunpt operatiile necesare a se executa la montarea instalauilor de ap5 gi canal In interiorul clidirilor. Principalele materiale din care se pot executa conductele de distributie sint urm6toarele : - tuburi piese de legiiturd de font& de presiune ; - tuburi de azbociment ; - tuburi de beton armat precomprimat ; - fevi de PVC rigid (descris la cap. IV); - armd[turi dk tnchidere gi golire ; - ciimine de vizitare ale retelelor exterioare ; - probarea hidraulicdi de rezisten@ fi etaqeitate a conductelor. A. PRELUCRAREA TUBURILOR DE FONTA DE PRESIUNE

Tuburile gi piesele de font5 de presiune se folosesa pentru executarea retelelor de alimentare cu ap5 sub presiune, In special a celor fngropate in p h i n t . Tuburile gi piesele de legitur5 se fabric5 cu muf5 sau cu flanqe pentru fmbinare, presiunea nominal5 fiind 10 kgf/crn2. Pe portiunile lngropate In p h i n t se folosesc numai tuburi cu muf5, iar cele montate aparent (in subsoluri, canale subterane vizitabile) gi in special acolo unde este necesari desfacerea qi refacerea legiturilor in timpul exploatarii (de exemplu la leggturile la pompe, la apometre, la agregate industriale etc.) se recornand folosirea tuhurilor ~i a pieselor de legitura cu flanga. Atlt tuburile, dt gi piesele de legitura .de fonti de presiune se f a b r i d in mod curent cu diametrele nominale cuprinse Pntre 50 $i 1000 mm. La instalapile sanitare se folosesc in general tuburi gi piese de legitura cu diametrele nominale pin: la 200 mm $i numai

!n cazuri cu totul ex@onale se recurge

la diarnetre mai mari. Tuburile de fontK dk presiune qi piesele fmonate aferente se cxecutil din font& maleabilh, care la rupere mg. 3.1. Tuburi de fonU de presiunr : e z i n t h o structurii a - cu muii : b - cu i l ~ n ~ a . flndl. Figura 3.1 reprezinta tuburi de fonta de presiune drrpte cu mufA # cu flanqe. Suprafata interioara qi exterioara a tuburilor qi pieselor fasonate be acoper8 cu un strat de gudron, prin cufundarea lor h t r - o baie de gudron cald, pentru a fi protejate impotriva coroziunii. 1. IMBLNABEA PRIN FLAN$E

Flanqele servesc la lmbinarea conductelor pentru transpartul Quidelor, ca piese separate sau f m n d parte din insiisi construcfia dementelor de conducti (de exemplu, tuburi de font& cu flanqe, piese de legatur2 de fonti cu flanqe, armaturi cu f l a n ~ eetc.). Flan~elese executi din o k l sau din fonti. In instalatiile sanitare intereseaza flanvle separate cu filet fi cele care fac parte din constructia elemenklor de conduct8, presiupile obi~nuitefiind pfnK la 16 kgf/crn2, temperaturile fluidelor (apei) 4ub 120°C,iar diametrele norninale intre 25 si 400 mm Suprafetele de etanqare ale flanyelor pot fi netede, cu canal ~i pan& cu prag qi adincitur8, cu ganf. In instalatiile sanitare, unde presiunile de lucru sfnt relativ mici, se folosesc in general flanga cu suprafew de etangare netede. Imbih h i l e cu flanqe sint imbiniri demontabile. Flanqele sint piese de legAturK folosite de obicei in perechi, pentru imbinarea a doui conducte intre ele sau pentru imbnarea conductelol. cu armhturile, pompele etc. Flan~elepot fi piese separate sau sint turnate odat.4 cu elem n t e l e de conduct2 ce se imbinh cu flange, de exemplu odata cu tubul sau piesa de legiitur8 de font5 de presiune, cu vana, cu sorbul, eu pompa etc. La imbinarea tevilor de otel se folosesc flangele executate ca piese separate. Acestea se pot fixa la caphtul fevilor In mai multe moduli : prin filet, prin mandrinare, prin rasfrfngerea capgtului tevii sau prin sudurh.

Deoarece la instalatiile sanitare se folosesc tevi de otel zincate, fixarea flanqelor la aceste tevi se realizeazi numai prin filet, crice alt sistem de fixare necesitind supunerea capctelor teviloi~la deformiri sau la temperaturi ridicate, care distrug stratul de zinc de pe teavi. In acest scap se folosesc flanqe de obl, rotunde, plate, rotunde cu guler sau ovale cu guler, toate fiind filetate in interior. In vedere? fixirii flanqei, capHtul tevii se fileteazi la exterior, flanqa se inqurubeazi pe teavi, etanqarea realizindu-se cu cinepi, ulei de in fiert qi miniu de plumb, la fel ca la imbinarea tevilor de etel cu fitingurile. 8 cenditie esentiali la montarea acestor flanqe este ca filetul dc la capatul tevii s i nu fie mai lung decit grosimea flanqei, deearece altfel capitul tevii iese in fata. flan~ei, impiedicind etaqarea imbinirii. Pentru imbinare tuburile se aqazi cap la cap, astfel ca suprafetele flanqelor s i fie paralele intre ele, iar giurile flanqelor, in care se vor introduce quruburile de stringere, sP fie a ~ e z a t ein aceeaqi axil ; apoi se introduc quruburile, la inceput numai in giurile de jos qi laterale ale flanqelor, pentru ca garnitura, care se introduce intre flanqe pe sus, s i fie impiedicati de a cidea. DupP introducerea garniturii se pun qi celelalte quruburi qi se in$urubeazi piulitele re.;pective. Stringerea quruburilor se executi cu cheia, dar nu dintr-edati, ci treptat qi intr-o anumiti ordinc (in diagonali), a r i t a t i in fig. 3.5, pentru ca fetele flanqelor s i rimina in permanenti paralele intre ele ; aceastP ordine se parcurge de mai multe ori, de fiecare datii ~uruburilestringindu-se cite putin. Daci fiecare qurub s-ar stringe dintr-odati pini la refuz, s-ar putea provoca ruperea flanqelor. $uruliurile nu trebuie strinse prea puternic, deoarece se pot r u p ; de aceea nu se folosesc prelungitoare pentru chci. Numarul de giuri 1 ale flanselor este in totdeauna egal cu 4 sau cu un multiplu de 4 ( 4 ; 8 ; 12; 16... giuri), dupi dia4 metrul tubului (tevii). 2 Garniturile fslosite la etan$are se 8 confectioneazi din Fig 3.2. Odimea L stringen a )uruburilar eu I , 8 plumb; cauciuc cu insertii de pinzi, car$i 12 piuri

- pentru

Fig. 3.3. $temuitoare :

-

-

frlnghie : b pentru plumb ; c folodte In locuri freu accesibile, aprarpe de plafon.

tiul dintre tub $i mufi cu ajutorul $temuitorului de fringhie cel mai subtire, care are la cnpit o grosime de circa 2 mm. Se indeaq5 apoi bine cu mina $i cu ajutorul acestui vtemuitor, fringhia pe inti-eg perimetrul alcituind astfel primul strat. Nodul ingroqat de la capitul fringhiei are scopul de a impiedica o eventual5 pitrundere in zonducti a capitului mai subtire a fringhiei, fapt care a r putea provoca in decursul exploatirii smulgerea spre interior a intregii iringhii $i deci stricarea etan~eititiimufei. Dupii primul strat se introduc apoi succesiv alte straturi de fringhie la fel preparate (numirul straturilor depinde de dimensiunea mufei), pentru aceasta folosindu-se qtemuitoare cu capul tot rnai gros (3 ; 4 ; 6 mm), indesarea, ficindu-se de data aceasta prin baterea $teinuitorului cu ciocanul. Deoarece la baterea fringhiei o parte este refulati pe lingi ~temuitor,se va tine seama s i se niveleze la urrns stratul de fringhie b,itut, pentru ca stratul de plumb ce se toarni in locul rimas liber din mufi s i fie compact. Buna qtemuire a fringhiei este de mare importanti, deoarece aceasta realizeazl etanqeitatea imbinirii, plumbul constituind numai mijlocul de a impiedeca aruncarea afari din mufB a fringhiei prin presiunea lichidului din tub. Pentru pregitirea turngrii plumbului se ia o fringhie care se infivoari odati in jurul tevii, la gura mufei, sub fsrmi de inel, lungimea fringhiei trebuind s i fie cu circa 25 clll rnai mare decit circumferinta tubului. Un capit a1 fringhiei rimine in afari. Peste m u f i se executi apoi un manSon de lut (pimint galben), presat bine pe m u f i (pentru ca in timpul turnirii plumbului s i nu se dezlipeasci) apoi se ccoate cu atentie fringhia, trigind de capitul liber. Prin scoaterea fringhiei rimine un orificiu in man$o-

nu1 de lut, care se l i r g e ~ t e ,in formi de pilnie cu degetul pentru a servi la turnarea plumbului. Plumbul se t o p e ~ t eintr-un ceaun de otel ~i se toarni in mufi, cu o linpuri inetalici. Plumbul trebuie bine incilzit, astfel incit la turnare s i nu se riceasci prea repede ~i s i nu Fig de se intireasci inainte ca toati mufa s i fie umt-rer nlumbului. pluti. Turnarea plumb,ului in mufP prin pilnia de lut se face continuu qi incet, astfel incit aerul din interiorul mufei sB poati ie$i afari. La turnarea plumbului, mufa trebuie s i fie perfect uscati, altfel plumbul strope~te$i poate sP produci arsuri instalatorului. DupP intirirea plurnbului se indepirteazP lutul $i se cerceteazi atent lnodul in care s-a turnat. Mufa trebuie s i fie plini, s i nu aibi fjsuri sau cavititi, ial. plumbul trebuie sii depigeasci mufa, i e ~ i n d afari. Stemuirea se realizeazi cu ajutorul $ten~uitoarelorpentru plumb (v. fig. 3.3, b) de diferite grosimi, in care se bate cu ciocanul. Se incepe cu un qtemuitor cu capul subtire, pins cind excesul de plumb mm. In acest moment se nu de@$e$te buza mufei decit cu 5-6 schimbi qtemuitorul cu unul mai gros, iar in final, cind excesul de plumb e s k de n u m d 2-3 mm, se ia un qtemuitor cu grosimea putin mai mare decit interspatiul dintre tub, $i mufa. Stemuirea se consideri terminati cind $temuitorul leveqte marginea mufei, ceea ce se simte u$or la ciocan $i se obsewi dupi sunet.

fri;gkiei'

Fig. 3.5. Fazele imbiiaIrii cu mufo jtomuite :

- ltmuLr- fC?KUhid g u d r e ~ k; b - J3eZarm l l l ~ l m ~ itnl tUn'LUe : - DlulTlb dupt t u r n u e ; d - plumb ?tarnuit : 1 - i r l n ~ U eAudremtl ; 2 - mnghie amre ae .coats : 3 - lut ; 4 - plumb turnat ; 5 - plumb m u l t . C

Plumbul care in timcpul $temuirii este refulat pentru mufi formeazji un fel de coroana in jurul fmbinarii $i care se desprinde de masa d e plumb. Desprinderea acestei comane indica tocrnai terminarea qtemuirii, fiind intenisi daltuirea exresulu~ de plumb din mufa. Operatia de imbinare cu mufe ~temuiteeste reprezentati in fig. 3.5, cu cele 4 faze ale ei. La tuburi cu diametrul de peste Fig. 3.6. Turnarea plumbului, fo400 mm, plumbul turnat fiind prea losind cerc din ole1 cornier : greu, se poate desprinde lutul de 1 - Hnghle eudronata gtemuita : 1 - muia tubulul : 3 - otel cornier mufi, motiv mpentru care se folosgte (cercul ajutktor) : 4 - lut : 5 - orifiun cerc din otel cornier alcituit din clu prln care s e toarnh plumb toplt. douii jumiitditi prinse fntre ele prin quruburi (fig. 3.6). Lutul se q a z a apoi peste acest cerc, operatiile succedindu-se apoi in modul aritat. Tabelul 3.1. Consumul de materiale la etan~areamufelor tuburilor de presiune din font8 Dlalnetr~~l nomlnal a1 tubulul [mm] .

Plumb [kg]

Frlnghie gudronalH [kg]

I I I I 1 1 3

70

80

100

. 123

150

(

2m

1 ------0.54

0,751 0.83

1.00

1.21

1.66

2.28

0,05

0,075 0,083 0,lO

0.12

0,17

0,23

Mortarul pentru qtemuire se preparg din 90% ciment $i 10% apA (in volume) sau in loc de ciment se face un amestec din dou5 pirti ciment $i o parte fulgi de azbest. Pdrticularitgtile de executie ale acestei imbingri sint urm8toarele : - ultimtll strut de fringhie ~ t e n u i ttn mufii va fi din frfnghle albii, deoarece gudronul fmpiedicdi priza cimentttlui ; - proba conductei se poate face numai la 24 h dupi3 stemltiren ultimei mufe cu ciment ; - Qn timp de iarnii se vor proteja termic mufele pin6 se face priza (24 h).

Fig. 3.7. Irnbinarea arrnsturii cu f l o n ~ epe conducte din tuburi de font5 de presiune cu mufH : 1

- tub cu mufa $1: 2flan$A - atmilturfi cu flanse : 3 - pies& de font4 cu mufa ; 4 - idem. numai cu flangil. 3. MONTAREA PIESELOR DE LEGATURA $1 A VANELON (COTURI, TEURI etc.)

Piesele qi vanele trebuie amplasate chiar in punctele stabilite in proiect, inainte de a.se fi ajuns cu montarea conductei in punctele respective, intrucit pozitia acestora nu poate fi deplasat5 in nici un caz, conducta trebuind s5 respecte a s a trasat8. Piesele de legitur5 se curit5 de impurititi inainte de montare. 6 Vanele se monteazii cu tija in podtie perfect verticali, dup5 ce in prealabil au fost verificate. De obicei vanele se monteazs in c h i n e anume executate in acest scop, iar in cimin vanele se a ~ a z 5cit mai aproape de centrul acestuia, ceea ce dB posibilitatea sB se mapevreze vana cu o cheie din exterior, far5 a mai cobori in cimin. In c h i n e se monteaz5 intotdeauna vane cu flanqe de imbinare, pentru a putea fi ugor demontate in caz de nevoie. Trecerea de la tuburile de fonti de presiune cu muf5 la armiturile cu flange se realizeaz.5 folosind'intre tubul de fonti gi armiitur5 o pies5 de fonts cu flangii Si mufi, s a u ' o pies5 de fontii cu f l a n ~ i dupi , cum arm5tura se imbini cu un cap5t de tub c u muf5 sau cu un capit drept (fig. 3.7). Fig. 3.8. VanA cu mufes montaa Vanele se pot monta gi ingropate direct in pasubteran : mint, in aceste cazuri se folosesc numai vane cu 1 - tub de protecue; mufe de imbinare, iar vanele se monteazi cu tub, r - carnaga de procutie qi capac de protectie, executate din font5 ~ ~ t l e c ~ ~ l a ~ : r n ~ g O (fig. 3.8). Manevrarea acestor vane se face de ase- nrvul tilei : 5 - cutie de protecue : menea cu o cheie din exterior. 6 - capac de stradil.

4. ~MBINAREATUBURILOR DE FONTA DE PRESIUNE CU TEVILE DB OWL

Trecerea de la conductele de font5 de presiune la conductele de okl, de exemplu la pitrunderea conductei de font5 de presiune in clidire, se poate face fie prin imbiniri cu flanqe, fie prin imbinarea tevii de otel cu mufa tubului de fonti, prin gtemuire cu fringhie gudronatg qi plumb. lmbinirile cu flanqe sint cele mai des folosite. La capBtul tevii de otel se fixeazi o flanqi prin filet, care se prinde cu quruburi de flanqa tuhului de fonti, dupi ce s-a pus o garnituri de e t a n ~ a r e intre cele dou5 flanqe (fig. 3.9). In cazul obiqnuit, cind conducta de fonti de presiune este executati din tuburi cu mufi, se monteazi, in prealabil, la capitul conductei de fonti, o pies5 de fonti cu mufi $i flan$i, sau o pies5 de font5 cu flanvi, dupi cum conducta de fonti de presiune se termini cu un capit drept de tub sau cu unul cu mufi (fig. 3.10). In lipsa piesei speciale de font3 cu flanqi se poate executa $i imbinarea direct2 a tevilor de otel cu tuburile de fonti cu mufi, in care caz capitul tevii de otel trebuie lirgit, deoarece diametrul interior a1 mufei tubului de fonti este mult mai mare decit diametrul exterior a1 tevii de otel. LArgirea se obtine fie prin mandrinarea capitului tevii (fig. 3.11, a), fie prin montarea in capatul tevii a unei mufe de otel drepte pentru teavi (fig. 3.11, b), din cele pe care tevile file-

Fig. 3.9. lmbinare cu flanqe intre tevi de otel gi tuburi de font& do presiune cu flanSg : I

I

teavA de otel : -- tub de font& cu ilang8.

Fig. 3.10. Trecerea de la tuburi de fonta de

presiune cu mufa la tevi de otel $i invers, folosind piese de trecere de font%$i flange : 1 - tub cu muiA . 2 - t w v a de otel : s - piesa

-

de ionta cu mui8 h ilawA : 4 idem, cu flansa : 6 ilsng8 separat8, fmbinata la teavA vrln fllet.

-

tate le au montate la un capat la livrare, sau a unei mufe reduse (fig. 3.11, c). Apoi capgtul l5rgit a1 tevii se introduce in mufa tubului de fonti, dupi care se gtemuieqte in mod obiSnuit, cu fringhie gudronati ~i plumb. 5. TAIEREA TUBURILOR

o

b

c

Fig. 3.11.. Imbinarea directs

a tevii de atel cu tubul de fonts de piesiune cu muf8 :

u - prin largirea tevii de otel ; b

-

cu ajutorul unei mufe drepte de Otel :

Lungimile pe care trebuie s5 le c - cu ajutorul unei rnufe reduse : 1 - teav8' de otel ' 2 - tub de aibi diversele portiuni ale conducte- fontA ,, mufa : -: mufa dreapta : n l u f h e d u s a : 5 - fringhie gulor executate din tuburi de font5 de 4 -clronath : 6 - plumb ~ l e l n u i t . presiune nu se pot realiza numai cu tub,uri intregi, fiind necesare adesea gi buciti mai scurte, ttiiate din primele. Pentru t5iere se foloseqte dalta in cruce, repreZentat5 in figura 2.16, 2 ; folosirea acesteia este obligatolie, deoarece daci s-ar executa dintr-o data o crestiturii lati pe tub cu o alt5 dalti, s-ar produce fisuri. lnainte de t5iere se traseazi pe tub linia de taiere, in acest scop se m5soar5 pe tub de la cap5tul lui lungimea bucitii necesare gi se inseamn5 punctul respectiv, cu creta. Se ia apoi o hirtie cu marginea dreapti, suficient de lung5 qi se infGqoar5 tubul cu ea, potrivindu-se astfel ca marginea dreapt5 a hirtiei sii cad5 perpendicular pe axa .I . . . . tubului qi in dreptul punctului insemnat cu creta pe tub, urmirind marginea hirtiei, se trasea25 apoi cu creta pe tub conturul dupti care urmeaz5 s5 se execute t5ierea. Pentru taiere, tuburile cu diametrul nominal pin5 la 350 mm se aqaz5 cu partea pe care s-a trasat linia de tiiere pe un pat de nisip sal.1 de p h i n t rezultat din sipitur5, care amortizeaz5 qocurile qi vibrafiile ce se produc in I Corect timpul tiierii ; apoi operatia de tgiere se execut5 mutind dalta treptat pe linia de t5iere qi din cind in cind se roteqte gi tubul, astfel ca tGierea s5 se efectueze numai deasupra tubului, perpendicular pe tub (fig. 3.12). Operatia se con7 tiuni astfel, parcurgindu-se cu dalta de mai Fig. 3.12. TSierea multe ori linia de tgiere, pin5 la tgierea comtubului

~ l e t i TSerea . cu dalta tinuti oblic pe suprafata tubului sau cu dalta aqezati pe tub in pirtile laterale ale acestuia, provoaci vibratii care dau loc la fisuri nepermise in peretii tubului. 6. TEASAREA $ANTURILOR PENTRU CONDUCTE LYTERIOARE

Inainte de inceperea si5piturilor exterioare se face mai intii recunoaqterea terenului, pentru stabilirea pe teren a traseelor conductelor previzute in proiect. Cu aceasti ocazie se verifici qi concordanta proiectului cu situatia reali de pe teren. Orice nepotrivire constatati trebuie semnalati proiectantului lucririi respective, pentru a lua misurik necesare. Apoi se traseazi pe teren axele qanturilor, care se marcheazi prin tiruqi (picheti), bgtuti in pimint din distanti in distanfi. Linia firu$ilor determini deci axa qantului, corespunzitoare axei conductei ce se va ingropa in $ant. Santurile pentru conductele esterioare se vor executa astfel incit coama conductei ingropate s i se afle la o adincime de la suprafata terenului cel putin egal5 cu adincimea de inghet, care este cuprinsi intre 1,30 $i 1,50 m, dupi regiunea din tar; in care este esecutat5 reteaua, la aceasti adincime conductele de fonti de presiune sint ferite $i de eventualele degradiri care s-ar putea produce prin circulatia vehiculelor grele. Litimea minims a qanturilor va fi de 0,60 m pentru conducte cu diametrul normal pin5 la 50 mm ~i de 0,70 m pentru cele cu diametrul cuprins intre 50 qi 200 mm. Atit adincimea, cit $i litimea Santurilor se indici in proiectul lucririi. In cazul in care marginile qanturilor se sprijini (se ~praituiesc)contra surpiirii in timpul lucrului, litimea ~anturilorva fi ceva mai mare, astfel ca valorile minime mentionate mai sus s i rimin2 intre peretii de sprijinire ai ~anturilor. Tuburile se aduc qi se rispindesc in lungul qanturilor qi arlume pe partea in care nu s-a aruncat pimint din sip2turi. Inainte de coborirea tuburilsr in sant, se sapi ultimul strat de p a i n t de 10-15 cm din fundul santului. cu care ocazie'se corecteazi $i fundul qantului, astfel ca s5 fie bine nivelat, apai se stabiles~,prin misuritori, punctele in care se vor aila in qant mufele tuburilor $i in locurile respective qantul se adinceqte cu circa 40-50 cm, sipindu-se gropi de circa 80-110 cm lungime (dupi diametrul tubului) pe toati litimea lui, care si-i permit5 instalatorului s i se aSeze in pozitie convenabili ~i s i execute miqcirile necesare pentru indesarea fringhiei $i qtemuirea plumbului in mufe. Daci este necesar, de exemplu la tubprile de diametre mari,

aceste gropi se qi lrirgesc la fundul qantalui. Gropile se executi astfel incit circa 30-40 em din lungimea lor s i se afle in spatele mufei, iar restul de circa 70-80 cm, sub capitul tubului care se introduce in inufi. C'orectarea fundului qanfului ~i gropile de sub mufe se esecut5 in fiecare zi nuinai pentru nurnirul de tuburi care se coboari $i se ~temuiescin ziua l.espzcti'i.i. in tei.enu1.i siniltoase tuhurile se a ~ a z 5in $ant pe un pat de nisip, ia!- in terenuri de umpluturP, nlai ales in cele cu gropi uinplute cu gul~oaie,sub tuburi se pune un pat de beton armat.

Dupii ce qantul a fast pregitit, inainte de coberire fiecare t u b se verifici in interior ca s i nu prezinte defecte. Astfel, dacj. tubul prezintg umflrituri din turnare, acestea se controleazl d a c i nu a u ,goluri, prin lovire u.;oai,ri cu ciocanul, in cazul cind au goluri, umflaturile :e sparg u5or. Astfel de tuburi trebuie inlitusate, riiminind sP fie folosite la scurt5turi. Uneori tuburile au cripituri longitudinale la capitul f i r i inuf8, aceste crripituri se pet ebserva privind in inte~iorultubului gi daci se constati prezenta lor, capitul tubului se taie +i se inlituri. Fiecare t u b se verifici de asemellea in interior spre a se constata dacii n-au pltl-uns in el corpuri striine (piinint, nisip, pietre, buciti de lemn etc.) ~i in caz afirmativ aceste corpuri trebuie inliturate. Dup5 aceea tubul se coboari in $.ant unde se $i introduce cu capitul dl-ept in mufa tubului precedent +i imediat se face centrarea ambelor tuburi, astfel ca spatiul inelar dintre suprafata interioa1.P a mufei $i capatul drept a1 tubului introdus in m u f i sP a i b i aceea5i grosime de jur imprejurul captitului tubului, iar axele tuburilor s i fie in prelungire. Fentru realizarea centrarii in spatiul inelar dintre m u f i gi capitul tuhului se felesesc provizoriu dilfi sau ~ p i t u r i metalice. Pozifia corecti a tubului pe axa ~ a n t u l u ise verifici cu ajutol'ul unui fir intins intre centrele a doua cimine, iar pozitia tubului in profil se verifica de citre speciali~ticu ajutorul unor rigle de t1.asal.e ~i a1 unui vizor mobil care se a ~ a z ipe tub aproape de mufd +i dupri indicatiile vizorului tubul se mai ridicP sau se coboar& Cind terenul este drept (neaccidentat), pozitia corectg in profil a tuburilor se poate verifica numai cu nivele cu b u l i de aer. Daci tubul inai trebuie coborit se scoate de sub el pimint cu lopata, in st1.atu1.i subtiri, pentru a nu se scoate dintr-odati o cantitate mai mare decit este necesari. Pentru ridicarea tubului se introduce sub

el nisip care se b i t i toreqte bine. Tuburile trebuie s i fie aqezate in $ant pe pimint curat, nefiind admis s i se puns sub ele corpuri 'tari ca : pietre, cirimizi, scinduri etc. Dupi centrare $i Fig. 3.13. Agezarea gi fixarea provizorie a tuburilor in ganturi : a~ezarein pozitie de1 - fundul Vantului : I - gropi executate in dreptul Imfinitivi, pe mijlocul bin8rilor ; 3 - p 8 d n b asezat pe tuburl. fiecirui tub se pune pimint rezultat din s i p i t u r i , care 1fixeazi bine in $ant, nelisindu-1 s i se deplaseze lateral in timpul qtemuirii. Tuburile rimin astfel cu cepetele (mufele) descoperite (fig. 3.13) pini la efectuarea probei de presiune. In $ant se coboari zilnic numai atitea tuburi cite pot fi qtemuite pini la terminarea zilei de lucru, altfel in ele poate intra pimint sau nisip in caz de ploaie. lmbinarea lor se incepe numai dupi ce s-au coborit toate tuburile planificate pentru ziua respectivi. Cind tuburile se ingroapi in terenuri umede, fiecare tub trebuie imbinat (qtemuit) in mufa tubului precedent imediat dupi coborirea lui in qant, ca s i nu pitrundi in el pimint sau nisip, pentru acela~imotiv, la tuburile aqezate in $ant, capitul de la inceputul conductei, daci nu este racordat la o conduct5 inchisg, cum qi capitul ultimului tub montat, se acopera la sfirqitul fiecirei zile de lucru, cu o placi de lemn sau cu un dop de lemn, bitut nu prea tare. Tuburile cu diametrul nominal pinH la 250 cm se coboari in $ant cu ajutorul fringhiilor, iar cele mai mari cu ajutorul trepiedelor qi a1 troliilor.

_

B. PRELUCRAREA CONDUCTELOR DE APA DIN TUBURI DE AZBOCIMENT Tuburile de azbociment prezintii fat2 de tevile de otel sau tuburile de fonts de presiune (pe care le fnlocuiesc in anumite conditii la executarea conductelor exterioare de alimentare cu api) urmiitoarele avantaje sCnt mai ieftine; mai usoare; au rezistenfii rnai mare la tnghef si dezghet ; se dilatti p i se contractii

mai putin ; au conductibilitate termicdi rnai micd ;m iar curentul electric nu are nici o influen@ asuprn lor. Dezavantaje : sen$ fragile, nerezistind la lovituri $i vibratii, chiar Fig. 3.14. Tuburi de azbociment : ctnd acestea sfnt de intensitate reI - portiune strunjitl. dusE ; reaistenta lor mecanicd este de asemenea relativ micii. De aceea, ele nu se folosesc in locurile unde se produc vibratii (in special sub liniile de cale ferati $i de tramvai), in terenuri alunecitcrare. Pentru avantajele pe care le prezinti, precum $i pentru faptul cii prin folosirea lor se economisesc cantiti# importante de materiale feroase, utilizarea tuburilor de azbociment este din ce in ce mai rispinditi in tara noastrfi. Tuburile de azbociment sPnt drepte $i au capetele calibrate prin strunjire. Se livreazi in trei miirci sau clase de fabricatie in functie de presiunea maxim5 de regim $i anume 10 ; 8 gi 5 kgf/cmP. Se fabrici in mod curent cu diametrele nomin6le cuprinse intre 50 $i 350 mm (fig. 3.14). Piesele de imbinare ale tuburilor de azbociment sint de doui tipuri : mufe de azbociment avind forma a r i t a t i in figura 3.15 $i mufe de fonti cu flanqe, avind forma din figura 3.16. Indiferent de tipul mufei de imbinare, etanqarea se realizeazi cu inele de cauciuc (fig. 3.17).

Fig. 3.15. Mufe de imbinare din azbociment.

Fig. 3.16. Mufe de fonU cu flange :

1 - bucsl (man$on) : 2 - f h n $e : 3 - inele da ceuciuc : 4 - 9umburi de strIngere.

Fig. 3.17.Inel de cauciuc.

1. SANTUL PENTFtU CONDUCTE

$aatul se executH aqa cum se arata la punctul A, 6, iar lifimea r)r*lrd be stabilegte Unlndu-se seama de posibilitatea de a maaevm d i ~ t l v u l u cu i care se executa imbinarea mufelor. In orice y z l a p e a gantului trelquie sh fie astfel fncit Intre marginea tubului 81 suphfata interioara a sprijinirilor $antului s i existe o distant3 de 0,30 m la tuburile cu diametl-ul interior pin6 la 300 mm $i de 0,40 m la tuburile cu diametrul interior mai mare. Degi aelincimea de lnghet este de 1,20-1,50 m, se recomanaa totuqi ca gantul sA aibA o adincime de 1,50-2,00 m, pentru ca tuburile si fie feri'k de efectul vibratiilor provocate de trecerea vehiculelor grele sau de alte cauze. Nu se admite In nici un caz diparea santului la o adincime mai mare dedt cea necesarei pi umplerea gi iniltarea dupa aceea a fundului panfului cu pamint. Pentru corectarea adhcimilor din fundul qantului sau'pentru nivelarea unei porliuni de qanf se folose~te pietriq marunt sau nisip cu bobul mare, care se a$ter.ne in straturi de cite cel mult 12 cm,fiecare strat batindu-se bine cu maiul. Fundul ~anturilor.trebuie bine nivelat. Pentru ca tuburile sa se reazeme pe toata lungimea lor pe fundul ~ a n f u l u ise.recsmand;i s3 se aqtearnii in pant un strat de nisip de 5-10 cin grosime, bAtut bine cu maiul, formindu-se astfel un pat de agezare a condudei. D a d qantul este executat In terenuri care se l a d (se taseazh), conductele de diametru $i presiune mare trebuie qezate in $ant pe fundaue de beton, cdiriimida cau piatra, peste care se pune un strat de nisip. Cind conductele au panta mare, se vor executa reazeme fixe de beton, din loc in loc, care sB impiedice deplasarea t u h r i l o r (fig. 3.18). Clnd ~ a n f use l sapti in stinci, fundul lui se niveleaz3 cu nisip. Inainte de introducerea tuburilor in $an\ se otabilesc prin m5Lsur5tori, tinind seama de lungimea tuburilor, punctele din $ant fn care se vor executa imbinarile qi in dreptul acestora qantul treb,uie adincit pe toata lgtimea lui. Adinciturile vor avea 0,60 m lungime qi 0,10 m adincime in cazul tuburilor cu diametrul interior pin3 la 200 mm inclusiv $i 0,70 m lungime pi 0,20 m Fig. 3.18. mernplu de fixare a adincime in cazul tuburilor cu diacoaductei intr-un bloc de metrul interior mai mare. raj.

D a d tubplrLle de azbaciment se hbinH cu mufe de fonu cu flange, adhciturile se executil a v h d li4@mea egab cu 189mea qantului la fund gi lungimea %ale cu 0.30 m pentru tuburi cu diametrul interior pin& la 150 mm inclusiv gi 0.40 m pentru tuburi cu diametrul interior mai mare, adhdmea fiind T!I toate cazurile de 0,30 m. DacA terenul xi; neceaitg consoliddri, adhdturile din dreptul imbindrilor se execat8 odaU cu pantul. D a d s h t necesare consolidHri, adlnciturile se executg dupii executarea pntului, d n d se traseaza precis, astfel ca d~se respecte rntocmai dimensimile aretate. Pe distaae scurte se admite trecerea tuburilor de azbociment ~i prin terenuri lmbibate cu a@, dar nefugitive, cu condifla ca sub tuburi s& se punil un strat de piatrH spa@& sau cle pietrig, bine compactat. Cind oonductele de azbciment trec pe sub c8i ferate, drumuri sau pe poxjiuni expuse c i r d p e i tractoarelor, ele se rnonteazg numa. protejate cu tuburi de beton pe o porQune care s&depAqeasd cu cel puQn 2 m qoseaua, d e a ferata sau poMunea respediv&. D a d se montead paralele cu calea feratg sau cu goseaua, tuburile de azbociment trebuie agezate la o distantil & -tea la care sil nu se mai transmi tH trepidafii, Distanta respectivH se stabileqte de proiectant de la caz la caz, in funcpe de natura terenului qi de viteza gi greutatea vehiculelor gi se i n d i d in proiect.

Materialele necesare pentru executarea conductelor de azbociment ca tubuyi; mufe de h b h r e , inele & cauciuc, piese de leg&turii de font&, guruburi, piulite, ciment etc. trebuie sA fie bine verificate din punct de vedere al caLitaQi gi starii in care se prezinta, deoarece, d a d unele dintre aceste materiale sint necorespunz&toare, se pot provoca pagube importante prin inlocuirea lor ulterioari. De aceea toate materialele trebuie bine controlate inainte de scoaterea Lor din depozit qi in cazul d n d exist& vreun dubiu se va face chiar incercarea lor. Nu se vor folosi : - tuburile de azbociment cu crfipl[turt, capete rupte, zgtrieturi adfnci (mi ales longitudinale) pe suprafata exterioarit a capetelot tuburilor ; d a d zglrieturile nu slnt a h a , ele se pot nivela cu o pila mare qi tuburile r ~ p e c t i v epot fi folosite numai dacH se imbind cu mufe cu doua reborduri, la care rosturile se umplu cu mortar de ciment ; 5

- Cnrtea mundtorului de ht.1Pp -tare

btcrloore

- cd. 27

65

coboara Tn $ant cu ajutorul chingilor. Dad adincimea ganturilor 3 m, ele se coboad tn $ant cu ajutorul chingilor sau a1 de-te fwiilor trecuk prin tuburi. Tuburile cu diarnetrul interior de 300 mm sau rnai mare trebuie depozitate cit mat aproape de marginea qantului tnsH f a d a depeigi distanb impus4 de tehnicm securitiltii muncii. Ele ae rostogolesc ugor pin& la marginea qanmui cu a j u b d &@lor gi se cdnrarti In gant cu ajubrul frhghiilor sau a1 chlngilor cu ajutorul trepiedului cu

"ip. nainte de cobodrea lor in

$anwtuburik , de azbpciment care $mbinA cu mufe cu douA reburduri ~i inele de cauciuc trebuie Inoemte spre a se veclea d a d mufele se potrivesc. Mufa se introduce irnpreunil cu inelul & cauciuc, pe capatul tubului gi d a d nu existg nepotriviri, tubul se rnarcheazg la capat cu n u m h l InnBidirii. (In toate cazurile coborirea tuburilor trebuie f&cuta cu mare atentie, pentru ca tuburile si nu se deterioreze prin lovire. D a d eventual, printr-o rnanevril gregit8, un tub a fost lovit, acest lucru trebuie s3i fie semnalat, pentru ca tubul sd fie incercat din nou ; altfel se pot produce pagube mari, deoarece se monteaza tuburi care la proha de presiune nu vor rezista $i vor trelyui Inlocuite. In $antun tuburile se agazH In linie $i la nivel, cu ajubrul sforii gi a vizorului. Nu este adrnis ca pentru aducerea la nivel a tuburilor s& se introdud sub ele sdnduri, pietre, d r b i z i , bvlgilri de pHmint etc., d e m mnducta se va defeda cu sigurantg. Tubul agezat trebuie d se reazeme continuu pe fundul y n w u i , pe tmtg lungimea lui qi pe ce1 puGn 1/4 din circurnferinb lui.

se

5. IMBINABEA TUBUBILOB

DE AZaOCLMENT

PBIN MUFE CU DOUA BEBOBDUBI

Mufa de azbociment care este p r e v h t . 4 cu un rebord mare qi unul mic, se fmbraca pe captitul primului tub, introdudndu-se cu partea cu rebord mare (fig. 3.19). Pe acelavi captit de tub se imbrace imediat $i cele dou3 inek de cauciuc, dupd ce mai htPi au fost intinse de citeva ori cu mina, spre a se verifica dacii nu au mapgturi. Apoi tubul a1 doilea se apropie cu capiltul d u de capatul primului tub, astfel ca h t r e capetele celor douh tuburi sd raimin3 o distantg de 5 mm, du@ care se executa centrarea t u b r i l o r cit mai exact. Pentru centrare, tuburile cu diametrul interior pdna la 200 mm se ac$oneazA cu mfna, iar cele cu diametrul rnai mare se acqoneazA cu ajutorul pirghiilor de lernn (fig. 3.20). D U N cenbare, poziQa tubului a1 doilea se verifid cu sfoera gi cu bolobocul gi apoi tubul se fixeazil In $ant cu ph-dnt pus numai

pe corpul lui gi batut bine cu maiul Intre tub $i pcregi ganmlui, capetele tubului riminfnd descoperite. P h h t u l se bate usor, fBrA a lovi tubul, strrtul de p h h t de deasupra tuburilor trebuind sA aiba o fngltime de 30-35 cm. Poziqa primului tub a fost fixata anterior, cu ocazia Imbinarii lui la ceulalt cap&. Apoi pe capetele celor doui tuburi care se imbina se marcheazh prin cfte o linie urmltoarele distante (v.fig. 3.19) : b - la cap&tul primului tub, pe care este imbri~ i g3.19. . hnbinam cu mde din azboeimaet : cats mufa, o distanw egala cu lungimea I a mufei respective, la care se va ageza primul inel de cauciuc $i o distant& egali cu (1/2+5) mm, la care va veni marginea mufei dup5 montare ; - la capiitul tubului al doilea, o distanw egalit cu ( 1 / 2 + 5 ) mm, la care se va afla cealalta margine a mufei in pozitia definitivs. Este recomandabil ca marcarea s i se facg cu un gablon. Cu ajutorul acestor semne se determid pozitia exact& a mufei dup5 Imbinare. Cele doui inele de cauciuc se montead astfel ca s5 aibii o pozitie perpendicular& pe axa tubului. Unul din inele se aqazPl la distanta 1, marcati de la cap&tultubului pe oare s-a introdus mufa, iar a1 doilea se wazi pe celilalt tub, la o distant8 de 5-8 an de la oapatul lui (v. fi. 3.19, a). Urmeazi tragerea mufei peste locul fmbinlrii, opemtie a r e se poate realiza cu cricul cu purub sau cu cricul cu pirphii (fig. 3.21). Mufa se apucil cu ghearele cricului $i prin acvonarea cricului se trage peste Fig.3.20. Crntrarea tuburilor cu pirghia.

rostul dintre tuburi, aducindu-se In pozitia pe care o va ocupa definitiv. La deplasarea mufei, primul inel se mstogolegte Ira hceput pe tub ; mufa prinde apoi cu rebordul mare acest inel, tragindu-1 cu ea gi trece cu rebordul mic peste a1 doilea inel, pe care i1 apucti sub ea. Tragerea mufei are loc pin8 cind capetele ei se vor aIla Intre cele doui linii insemnate pe tuburi la distanple (2/2+5) mm de la capetele acestora. Apoi se verifich pozitia inelelor de cauciuc de sub mufa cu ajutorul unui jablon special, nurnit spion. D a d pozitia gcestora nu este cea normall, mufa se readuce in pozipa initialti gi operatia se repeta. Dacti la verificare se constata cB h h i n a r e a este bine executat8, se trece la imbinarea u r d t o a r e . DupH proba hidraulid a conductei, dacii aoeasta a dat bune rezultate, la fiecare h b i n a r e spatiul dintre tub gi mufa de la cap& tul cu rebord mic a1 mufei se urnple cu mortar de ciment gi nisip (In propo*e de 1 : 3), pentru ca inelul de cauciuc respectiv sB nu fie a r u n a t afari din mufa cind conducta se afU sub presiune. La executarea imbingrii tuburilor se va avea grijii ca tuburile sA aibH kapetele uscate, pentru ca poMuni din inelele- de cauciuc sil nu alunece In timpul tragerii mufd, ci acessB se' rotogoleasca uniform, pe toata circumferinta lor. Cind capetele tuburilor slnt umede, uscarea lor se realizeaza pudrindu-le cu praf de ciment sau cu praf de met& Nu este admisi uscarea prin inalzire cu lampa de lipit, deoarece tukyxile de azbociment se deterioreazi daca se inc&lzesc prea mult Intr-un singur loc. 0 atentie deosebitg trebuie tIatA spre a nu se folosi inele de cauciuc de alt diametru decit a1 tuburilor ce se imbini. DacB, de exemplu, la un tub cu diametrul de 100 rnrn se folosesc inele de cauciuc fabricate pentru un tub cu diametrul de 80 mm, etangarea nu va fi buns, deoarece inelele fiind introduse pe un tub mai gros, se subtiazg prin intindere. Invers, d a d la un tub cu diametrul de 80 mm se folosesc inele pentru tub cu diametrul de 100 mrn, inelele nu vor putea fi trase uniform in mufa, gi vor ingreuna gi tragerea mufei. $i fntr-un caz gi in Fig. 3,21, Trwerer mdri cu celtilalt, proba nu va da rezultate ajutorul cricului cu pirghii.

-

2

bune qi imbinarile vor trebui r e f b t e . Inelele se f a w d pentru fiecare diametru de tub, dar diferen@ dintre douH inele de mirimi apropiate este m i d , astfel c i ele se pot confunda q o r . De aceea la punerea lor in operi se cere mare atentie. Fig. 322. Truemn a. Cricul cu gurub. Acesta se foloseqte la cu amd tuburi cu diarnetrul peste 200 mm. Prezintg inelulrd metalie : dezavantajul d necesitfi mult timp pentru inqu1 - inelul metauc : t 1~n; t 3 - inel de caurubarea qi dequrubarea quruburilor de tragere a Muc. mufei, iar tragerea mufei se face prea incet, pe masurfi ce se string quruburile. b. Cricul cu pirghii (fig. 3.21). Acest crlc este mult mai simplu, quruburile elicoidale f i i d inlocuite prin douA pirghii, care se =Gon e a d cu d n a pentru tragerea mufei ; tragerea mufei se executA foarte repede. Se foloseqte pentru tuburi cu diarnetrul de 100-200

mm.

c. R h g i pentru tragerea mufelor. fn cazul tuburilor cu diametrul pina la 100 mm, tragerea mufelor se poate realiza cu ajutorul a doui ringi mid, care se infig cu un capfit in pimint, de o parte qi de alta a mufei, fiind manevrate cu mina de celilktlt capat, ca simple pirghii. d. Dispozitiv cu inel de ole1 cornier. Dispozitivele pentru tragerea mufelor pe tuburi desarise phH acum prezintA inconvenientul cii mufa nu este t d uniform pe tot conturul el. Acest inconvenient se inlitura prin folosirea unui inel de otel cornier (fig. 3.22) de care se leagi, cu ajutorul unor drlige, lanturi trase de un cric oarecare, fixat pe wlglalt tub. In figura 3.23 este reprezentati o imbinare cu muf5 de azbociment. 6. IMBIN-A TUBURILOB DE AZBOCXMENT PEPJ MUFE DE FONTA CU FLANSE

Aqa dupi cum s-a mai arfitat, se verificii mai Intii toate materialele, adicfi tuburile qi piesele componente ale mufei de fontl (flanqele, buqa, inelele de cauciuc qi quruburile), spre a' se vedea d a d starea lor este corespunzfitoare. Apoi se marcheazfi prin semne (Linii), pe capetele ambelor tuburi ce se imbing, distante egale cu jumhtate din lungimea bucpei, mgsurate de la capitul fieearui tub. Pe aceste semne se vor aqeza ine-

3

Fie. 3.23. b b i i a eu de :azbociment

, - , ,-,,

knt;eaGug;~agt; etanoare.

bune # lmbinirile vor trebui ref-te. Inelele se f a w d pentru fiecare diametru de tub, dar diferen@ dintre doui inele de mirirni apropiate este m i d , astfel d ele se pot confunda uqor. De aceea la punerea lor in opera se cere mare atentie. Pig. 3 s . a. Cricul cu qurab. Acesta se folosegte la Wru1 tuburi cu diametrul peste 200 rnm. PrezintA helulrri mef.lic : dezavantajul cB necesita mult timp pentru ingu1 - lnelul 131et.u~ :t lurt ; a - inel be cauruharea gi dequruharea guruburilor de tragere a duc. mufei, iar tragerea mufei se face prea incet, pe mAsurA ce se string guruburile. b. Cricul cu pighii (fig. 3.21). Acest cric este mult mai simplu, gvruburile e l i d d a l e fiind inlocuite prin douA pirghii, care se a a o neazi cu d n a pentru tragerea mufei ; tragerea mufei se executa foarte repede. Se folosegte pentru tuburi cu diametrul de 100-200 rnrn. c. R h g i pentru tragerea mufelor. fn cazul tuburilor cu diametml pin&la 100 mm, tragerea mufelor se poate realiza cu ajutorul a doui r h g i mici, care se infig cu un capat in pihint, de o parte gi de alta a mufei, fiind manevrate cu mSna de celAlalt capit, ca simple pirghii. d. Dispozitiv cu inel de owl cornier. Dispozitivele pentni tragerea mufelor pe tuburi demise phi4 acum prezinta inconvenientul di mufa nu este trasa uniform pe tot conturul ei. Acest inconvenient 6e Pnlitu13 prin folosirea unui inel de otel cornim (fig. 3.22) de care se leagA, cu ajutorul unor drlige, lanturi trase de un cric oarecare, fixat pe w l W t tub. In figura 3.23 este reprezentati o imbinare cu mufi de azbociment. 6. IMBINAREA TUBURILOS DE AZBOCIMENT PBQl MUFE DE FONTA CU FLANgE

Aga dupa cum s-a mai ariitat, se verifica ma1 Intli toate materialele, adicii tuburile $i piesele componente ale mufei de fonti (flanvele, buqa, inelele de cauciuc gi guruburile), spre a' se vedea d a d starea lor este corespunzAtoare. Apoi se marcheazh prin semne (linii), pe capetele ambelor tuburi ce se imbini, distante egale cu jumatate din lungimea buqei, miisurate de la capatul fiecirui tub. Pe acesb semne se vor ageza ine-

3

Fie. 3.23. ImbinaCU m adet :

,-

tub arboclment : t - muir : t lnel de anucluc ventru etamare.

a avea aceLagi diametru exterior ca gi capatul strunjit al tubului de azbociment. Armaturile folosite pe conductele de azbociment slnt aceleagi oa la cmductele de font4 de presiune. DupH verificarea din pun& de vedere calitativ, attt piesele de leg&tur&, d t qi annaturile se montead mai Pntfi provizoriu, fir; a se etanqa, pentru a se verifica gabaritele pieselor qi corespondenb [email protected] cu oele din proiect. h b i n a r e a tntre tuburile de azbocirnent gi piesele de legltura de font4 se realizeazii cu mufe de font4 cu flange. Daca tubul se imbinil cu un capst drept ill piesei de legfitur8, mufa cle ffanta cu flange se agaza astfel ca sil cuprinda atit capiitul tubului de azbociment, cit $i capiltul drept ingroqat a1 piesei de legaturg, operaQa de imbinare executindu-se la fel ca in cazul imbinilrii tntre ele a dou3 tuburi de azbocirnent. D a d imbinarea se realizead intre tub gi un capat cu muf&sau cu flaqii al piesei de legilturi de font& intre tub qi piesa de leggturi se intercaleazi o pies&de trecere de font& care poate fi, du@ caz, un tub de trecere cu ambele capete drepte, unul din capete fiind tngrogat (fig. 3.25, a), Sau un tub de fontil cu mufa qi cu capit ing r q a t (fig. 3.25, b), sau un tub de trecere cu flan~il,a1 carui capat drept este de asemenea ingroqat (fig. 3.25, c), fmbinarea realizindu-se cu mufe & font4 cu flange. h b i n a r e a pieselor de trecere cc piesa de legatura se realizeaz&ca la tuburile de fonta de presiune. Pentru trecerea de la tuburile de azbociment la tuburi de fonti de presiune cu mufil se folosesc piese de trecere de fonts cu ambele capete drepte (dintre 1 2 5 care unul ingroqat), sau piese cu mufa, a dupa cum capiltul tubului de fontti este cu mufil sau drept. In lipsa pieselor de legaturs cu cap&tul drept ingroqat $i a pieselor de trecere c ariltate, se pot folosi aceleaqi piese de legaturil care se foloFig. 3.25. lmbinarea tuburilor de azbociment cu sesc qi la tuburile dtb tuburile de fontl de presiune : fontil de presiune, fna - la m t u l cu muiP a1 tubului de f m t a - b - la catre piesele de h a Mtul &-apt ol tubului de f o n a : c - cumun tub de CU f h W 8 ; 1 a1 tub~luide azturg $i tuburile de bodmmt : I - tub de lrecete de fontA rn cwetele dr ta : 3 - tub de -8 cu mut8 ; 4 - idem, cu i l a n z azbOciment intercaA - m t u l cu muill a1 tubului be fontll ; 6 - capatul h d u - s e piese de tretubului de rontl : 7 - M de iontll cu flanve.

cere improvizate din teavii de otel cu pereQ grogi, strunjite in consecinll gi biturnate la cald atlt in interior clt $i la exterior. Pentru executarea de ramifidri cu tevi de otel de diametru mic din , . conducte de azboament de diametru F ~ .16. ~ . BA penh d.rivamare, se folosesc b r h w speciale pentie (colier p e n h brangernent). tru derivaGe (fig. 3.26), care se lmb r a d pe tuburile de azbociment, la fel cum se hbracii prizele cu colier pe conductele de fonth de presiune (v. cap. VI, 6.1.1). Tubul se ghurqte prin collier cu un bu~ghiu,d i n d u e la hceput o gaurl de diametru mic, care se 1Argeqte apoi pini la diametrul necesar. Imbinarea intre tuburile de azbociment $i armaturi (vane) se realizeazl la fel ca Imbinarea acestor tuburi cu piese de leglturii d e ionti. Cind armhtura este prevhzuth cu flange pentru fmbinare, piesa de trecere de fonti cu flangh se lmbina intii cu armhtura gi apoi cu tubul, folosind pentru aceasta mufa de font& cu flange pentru tuburi de azbociment. Vanele se monteazh in c h i n e de vizitare, in care se sprijinh pe cuzinev de bpton turnati pe pardoseala dminelor. Aceastg sprijinire este neap2irat necesar8, deoarece tuburile de azbociment avlnd o rezistenw mecanid redusa nu pot prelua eforturile pe care le produc greutatea mare a vanelor gi manevrarea acestora.

Pentru intercalarea unei ramificatii se scoate de pe conduct& un tub Intreg, intrduclndu-se in locul lui m i f i c a t i a de fonth de presiune qi piesele de 1egltuI.g folosite gi completind restul cu buchQ de tub de azbociment, tiliate la lungimea necesarh gi strunjite la capete. De obicei fabricile furnizoare livreazh in acest scop tuburi scurte de 1-2 m lungime, strunjite pe toat8 lungimea lor, din care se pot this b u d @ de lungimea necesari. 9. PBOBAREA TUBUBILOR DE AZBOCIMENT PE $ANTI=

Proba se face la fiecare tub in parte, creindu-se in interiorul lui o presiune hidraulich egali5 cu 1.8 o n presiunea de regim. In acest scop capetele tuburilor se astupii cu flange cu gamituri de cauciuc, care se string cu guruburi. Presiunea se asigurh cu pompa

hidraulid manuala (v. fig. 3.31) gi se ridica treptat, ajunglndu-se la valoarea maxima in cel puun 1 min. Tubul trebuie sti suporte presiunea de incercare timp de l'min, f i r & ca indicaqile manometrului s& scads gi far&a se observa pe tub, efecte de permeabilitate (curgeri, lacrimare). Incercarea tuburilor se face pe bancuri de probi arnedajate special in acest scop. LO. PEOBABEA CONDUCTELOU EXECUTATE DIN TUBURI DE AZBOCIMENT $I ASTUPABEA SANTULUI

Conductele executak din tuburi de azbociment se probeazh la presiune hidraulicg pe tronsoane de cite circa 300 m, pe m k u r a executarii lor. Pinil la efectuarea probei, imbinirile r & d n neacoperite cu pimint, iar peste tuburi se pune nurnai un strat de Mmint de 30-35 cm,aga cum s-a aritat. Inainte de a se incepe proba se controleazA intreaga conducta ce se incearc& pentru a se vedea d a d nu sint tuburi deteriorate sau imbiniiri deranjate. In vederea probei capetele tronsonului respectiv trebuie bine fixate, astfel ca mufele de imbinare sH nu fie supuse la eforturi pe directia axei conductei. De asemenea, la curhe qi ramificatii se vor lua masuri pentru menQnerea pozitiei conductei in timpul probei, punindu-se proptele h t r e acestea gi perevi gantului, la fel ca la probarea conductelor executate din tuburi de fontH de presiune. Capetele tronsoanelor oe se incearci se astuph cu flanqe oarbe de fonta sau de otel, previzute cu fevi (qtuturi) pentru rnontarea manometrului, sau pentru racordarea cu conductele de a@ existente. Pentru aceasta la capetele conductelor se monteazA cite o pies5 de fontA cu flangi, la care se fixeazi o flanqi oarbi, punindu-se garnituri de cauciuc de 8-10 mm grosime. Conducta care se inceard trebuie umpluti cu a@ cu eel putin 24 h fnainte de executarea probei, deoarece tuburile de azbociment absorb in masa lor o cantitate de api. In acest timp se evacueaza bine gi aeml din interiorul ei. Presiunea din conduct& se r i d i d treptat, cite 1-2 at in timp de 2-3 h, pin& la valoarea presiunii de incercare, care este de 1,8 ori mai mare decit presiunea de regim. Conducta ce se inoeard se Qne sub presiune 1 h, In care timp In presiunea de Incercare nu trebuie sa scad4 cu mai mult de 5@/@. acest tirnp conducta se va controla, observindu-se s& nu se produci refularea inelelor de cauduc din mufe, ruperea tuburilor sau alte defecte. De o&cei ruperea tuburilor se produce la o distant6 de 12-15 un de la mufi, pe portiunea subfiat&prin strunjire a tubului.

D a d la manometru se produce o scidere brusci a presiunii, aceasta denoti c i se pierde apa fie prin i m b i ~ r defectuos i executate, fie prin portiuni deteriorate ale tuburilor. Orice defect trebuie descoperit qi inliturat. Cei care fac controlul vor circula de-a lungul conductei qi vor marca prin Wrugi qi pe schip locurile defecte identificate. Ei vor circula la o distanti de 5-8 m de conduct& pentru a nu fi accidentati de aqchiile de azbociment care eventual ar sari cind conducta s-ar sparge. Dupi probarea $i punerea la punct a conductei, rostul de la rebordul mic al mufelor de azbociment cu reborduri se umple cu mortar de ciment, aqa cum s-a mai ariitat. Jnainte de astuparea qantului se scot proptelele din spatele curbelor qi teurilor de derivave qi in locul lor se toarni blocuri de beton, avindu-se grijii ca intre tub qi betonul ce se toarnii sii se aqeze o fiqie de carton alb sau asfaltat, pentru ca b t o n u l s i nu se lipeasci de tub. Blocul de beton nu trebuie s i depi~easc5 coarna tubului. Aceasti fixare cu beton a conductei in dreptul curbelor $i teurilor de derivatie este necesarii, deoarece altfel conducta este impinsi inspre marginea ~ n t u l u din i cauza presiunii din derivatie ~i ca urmare cu timpul se arcuieqte, ieqind din piesa de legituri. Astupatea pznf;ului. Primul strat de pimint, de 30-35 cm,se aqazi peste tuburile de azbociment, aqa cum s-a ariitat, imediat dupa centrarea fieciirui tub. Peste tuburi se pune piimint rezultat din sapiiturii $i se bate bine cu maiul, la inceput sub tub, iar apoi intre peretii ~ a n t u l u iqi tub (fig. 3.27). P h i n t u l trebuie s3 fie bjne fgrimitat. S e va evita aruncarea peste tuburi a bolovanilor, deoarece tuburile sint foarte fragile $i se pot deteriora. Din aceeaqi cauzi se va evita a se lovi tubul cu maiul in timpul biitstoririi piimintului. Orice eventual5 deteriorare a tuburilor trebuie semnalata imediat conducerii qantierului, pentru a lua misuri in consecinti. Stratul de pimint de 30-35 cm se aqterne deocarndatg numai peste corpul tuburilor, imbinirile dintre ele r h i n i n d , aqa cum s-a mai aritat, descoperite ping la efectuarea prob,elor de presiune. Dupii ce incercarea la presiune a conductei d i rezultate bune, qantul b o se umple complet cu pimint. Mai intii se bag5 pgmint sub mufele de Fig. 3.27. Astu~ama~antului.Cu bateres p8mintului : imbinare qi se bate bine cu maiul, a - baterea sub tub ; - bakeren pentru a nu se produce eventuale intire peretli wntului $1 tub.

t a d r i ulterioare de pimlnt sub mufe, ceea ce ar face ca imbinirile s8,rAmhti suspendate, fn timp ce srnt incarcate deasupra cu @mint. Dupa aceea ganmrile se vor umple complet cu m i n t , care se bate bine cu maiul !n straturi succesive, stropite cu apa. 11. MONTABkA CONDUCTELOR PE TIMP FRIGUBOS

Montarea pe timp friguros a condudelor executate din tuburi de azbociment intirnpina, dupii cum se va vedea in continuare mari dificultil~,astfel c i trebuie evitatk Numai in cazuri cu totul exceptionale, de exemplu la repararea conductelor- sau pentru terminarea unei lucriri urgente, se va admite montarea tuburilor de azbociment pe timp friguros. Pentru aceasta tuburile qi mufele se vor aduce de la locul de depozitare numai pe masura necesititilor. lnainte de montare capetele tuburilor trebuie cudUte bjne de zapada qi de p h P n t , cu o perie moale sau cu o bucata de pinzi. Apoi se incalzesc uqor cu lampa de lipit pentru a se dezgheta qi se qterg de ap8 cu drpa. Inliturarea completB a umezelii se obtine dupa aceea frecind capetele tuburilor cu praf de ciment. Cu mufele de azbociment se procedeazii in acelaqi mod, inainte ca aqestea sh fie imbricate pe tuburi. Inelele de cauciuc trebuie ferite de ger, depozitindu-le in locuri fncillzite, de unde se vor aduce la locul de montare numai in stare caldB, in cutii izolate temic. Dacfi inelele fyi p i e d cBldura, in timpul montiirii se pot fisura sau rupe. h oazul montirii pe timp friguros a mufelor de fonti cu flanqe, toate piesele acestora qi mai ales quruburile de stringere, dupi ce se curiiv bine de p h f n t , zipadi sau gheaw, se indlzesc, astfel ca in timpul montarii s4 nu absoarbi cildura inelelor de cauciuc. $anmile trebuie protejate contra inzdpezirilor prin panouri de scinduri (parazipezi). Nu este permisa aqezarea conductei de azbociment pe fundul (patul) fnghept a1 yintului qi nici ingheprea fundului qmtului dupi aqezarea conductei, deoarece Nmintul se umfla la dezghetare, modifidnd cota de aqezare a tuburilor. De aceea agezarea gi irhbjnarea tuburilor trebuie si5 aiba loc imediat dupa dezvelirea f d u l u i qantului (inghetat sau nefnghevt), dupg care conducta trebuie s i fie imediat acoperiti cu @mint dezghebt gi f i r h i t a t , pe o inAl@rne suficienti ca fundul qanwui sii nu inghete. Clnd hgh*rea p h i n t u l u i nu poate fi evitata sau dac4 masurile de p r o t e a e luate nu sint sigure, se aqkrne pe fundul qanlplui ur strat de nisip dezghetat de 20-25 ern grosime, iar peste conducta in-

stalati se pune un strat de nisip dezghetat, de 20-25 cm grosime $i numai dupl aceea qantul poate fi umplut cu pimint rezultat din siparea qantului. Cricu~ilefolosite pentru tragerea mufelor trebuie s.5 fie curate. Suruburile lor se ung cu ulei care nu se solidifici la temperaturi joase. Cind este necesar a se demonta pe timp fl-iguros mufe de fonti cu flanqe, buc~ele3i flan~elede fonti trebuie incilzite u$or cu lampa de benzini (lipit), pentru ca sii se topeasci gheab de pe ele ~i pentru ca piulitele $uruburilor de stringere sP se de~urubezeu$or. Daci inelele de cauciuc au fost presate puternic $i au inghetat, scoaterea lor se face mai q o r daci se incllzesc uqor cu lampa de lipit, indreptind flacira pe dupi inele. lncilzite astfel, inelele i$i recapiti forma $i elasticitatea avute initial $i se pot scoate de pe tub. Probarea la presiune hidraulici a conductelor de azbociment montate pe timp friguros este de asemenea o operatie grea $i care dureazi mult. De aceea se va evita daci este posibil, efectuarea acestor probe pe timp friguros, deoarece inelele de cauciuc pot ingheta pe tuburi, iar pimintul cu care se astupi ~ a n t u lse poate prinde pe tuburi.

Cind este destinatii, a$a cum este cazul in general, pentru alimentarea cu a p i potabili, conducta executati din tuhuri de azboci~ n e n ttrebuie spilati inainte de a fi data in exploatare. Acest lucru se realizeazi k i n d apa sa treac5 prin conducti timp de 2-3 h cu o vitezi cit mai mare, dupi care apa se trateazi cu clor. Apa clorizati trebuie s i stea in conducti cel putin 24 h. Daci dupi aceea nu se gisesc in a p i bacterii, conducta se consider5 sterilizati. C. TUBURI DE BETON ARMAT PRECOMPRIMAT

Tuburile de beton armat precomprimat se utilizeazg in principal la condude de aductiune, pentru alimentarea cu apH a centrelor populate $i a industriilor. Aceste tuburi se fabrici pentru presiuni de regim de 4 ; 7 qi 10 at, cu diametre nominale de 400 ; 600 ; 800 $i 1 0 0 0 mm $i in lungimi de 5 m. In figura 3'28 se arati for- Fig. 3.28. Tub d. baton armat prrcomprimat. ma tubului qi a mufei.

Utilizver t u b d o r de beton armat precbmprimat este indlcata in u ~ o a r e l situatii e : la conducte de aspiratie ;W tn terenuri de umpluturil necompactate ; f n terenuri alunecoase sau mfloase ; @ €a c o d u c t e cu presiuni de funcponare sub presiunea atmosfericil ; la coMZIucte netngropde folosite k timpul ientii. In u d t o a r e l e cazuri se pot f010si tuburile de beton armat preaamprimat d a d se iau mhurile necesare la proiectarea pi executarea conduebelor : la a@ subterand agresivi (prin protejarea tuburilor) ; la apif subteran4 ( p r h epuismente In tirrtpul e z e c u w i ) ; la subtraversifri de ci3i ferate, drumuri etc. (prin d s u r i de fntilrire +i v o t ejare). Tuburile de beton armat precomprimat se montead, fie suprateran, fie subteran, adincimea de ingropare fiind de 0,50-5,00 m. Imbinarea acestor tuburi se face cu mufe, iar etangarea cu inele de cauciuc de seeiune circularil. Piesele de leggturh (ramificapi, coturi, racorduri la diferite arm8turi) se executi din t a b u de o b l sudati ~i trebuie protejate In interior qi in exterior cu bitum sau cu un strat de material plastic. Imbinarea tuburilor cu piesele de legaturh se face cu garnituri de cauciuc inelare sau cu dispozitivele prevhute in proiect. D. ARMATURILE RE'J'ELELOR EXTERIOARE DE ALIMENTARE CU APA

ArmHturile reteklor exterioare de apg sint urmiltoarele : vanele de linie ; vanele de ramificafie ; vanele de golire ; hidranpi ; apometrele de district ; apometrele de pe conductele prihcipale ; ventilele de aer. Vanele de linie se aqazh acolo unde distanb intre douB ramificaui este mai mare de 600 m. Vanele de ramific@ie se vor amplasa astfel i n d t s8 se p a t h izola in caz de avarie po*uni de maximum 300 m. Vanele de golire se vor amplasa pe conductele principle in punctele joase. Vanele de golire, precurn gi vanele de linie gi de ramifimtie cu diametrul mai mare de 100 mm, vor fi prevazute pentru montare, duph caz, $n chmine vizitabile sau cu tije de manevrh, protejate prin cutii cu capac. Hidranfii de incendiu se vor ageza, de reguli, pe conductele de serviciu, in special la i n t e r s e a a stdzilor, precum gi de-a lungul lor, k distantele prescrise de normele P.S.I. In cazul In care pentru asigurarea debitului necesar stingerii incendiilor se prevede folosirea hidranqlor cu diarnetrul rnai mare de 70 mm, se adrnite montarea lor direct pe conductele principle.

DE VIZITARE ALE RETELELOR EXTERIOARE DE ALIMENTARE cu APA C h i n e l e de vizitare vor executa din zidarie a b cirimidi, beton sau din elemente prefabricate. For- Fig. 3.29. Spatii de gabarit ale amHturilor ma ciminelor de vizitare in cu c h i n e de vizitare : plan orizontal va fi rectana - drevtunghiulare : b - circulare. gularh sau circulari. Pentru ctiminele de branqament cu diametrul nominal mai mic de 150 rnm, formele qi dimensiunile interioare indicate sint umiitoarele : - rectangulare, de 80X100 cm, pentru conducte cu diametrul nominal pin5 la 50 mm inclusiv ; - rectangulare, de 200X120 cm, pentru conducte cu diametrul nominal mai mare de 50 mm ; - circulare, cu diametrul de 100 cm, pentru conducte cu diametrul nominal pins la 50 rnm inclusiv. Pentru celelalte c h i n e , formele $i dimensiunile urmeazi s i fie astfel alese, incit distanta de la conducte sau armaturi la peretii c h i n u l u i si fie de 15 cm minimum pentru conductele cu diametrul nominal pini la 400 mm qi de 35 c m pentru conductele cu diametrul nominal peste 400 mm. In figura 3.29 sint aratate spatiile de gabarit ale armtiturilor dupi mirimea conductelor. InAlfimea dminului va fi in f u n w e de adincimea de inghet ; in orice caz, distanb de la suprafab terenului pin5 la axa conductei va fi mai mare de 1 m. Distanta de la conducte sau armtituri ping la fundul ciminului trebuie s i fie de minimum 30 an.

F. PROBAREA HIDRAULICA DE REZISTENTA $1 ETANSEITATE A CONDUCTELOR Pe misura montirii, conductele se probpazi hidraulic la presiune, pe tronsoane. Aceste probe partiale sint necesare in special la conductele ce se ingroapi in qanturi, pentru ca acestea si se poati astupa, neputind fi tinute dschise pina la terminarea $i efectuarea probei generale a intregii instalatii. Scopul probelor este verificarea

etageititii imbinirilor gi descoperirea eventualelor defecte ascunse ale tuburilor, care apar numai la punerea sub presiune a conductei. In vederea probei, tronsonul de conducti se astup3 la capete cu dopuri sau ciciuli de font:, care se gtemuiesc cu plumb, la fel ca imbinirile conductei, sau se folosesc flarqe oarbe, dupi cum conducts este executati din tuburi cu mufi sau cu flanqe. Deseori gi c:onductele executate din tuburi cu mufa se astup5 tot cu flange oarbe, In acest scop montindu-se provizoriu la capete cite o pies5 cu flangi sau cite o piesi cu mufi gi flanqi, d u p i caz. Dopurile, ciciulile gi flanqele oarbe folosite in acest scop sint amenajate in mod special cu gtuturile necesare pentru racordarea pompei, manometrelor, conductei de alimentare cu a@ etc. Tevile de racordare sint previzute cu robinete de inchidere. Capetele astupate ale tronsonului ce se probeazi se ancoreazi bine, pentru ca imbjnirile conductei sii nu se desfaci din ca~uzapresiunii ce se va crea in conducti ; ancoriri aseminitoare sint necesare In timpul probei gi la coturi (la schimbiri de directie), in dreptul teurilor de ramificatie, precum gi in spatele hidrantilor subterani. Blocurile de ancoraj sint masive de beton sau d e zidirie care au rolul de a impiedica avarierea conductei prin deplasarea pieselor speciale situate la ramificavi $i cotituri in plan orizontal sau vertical ; figura 3.30 reprezinti schematic avezarea blocurilor de ancoraj. Se calculeazi rezultanta efortului dat de scurgerea apei prin coilducti qi se construieqte un bloc de beton sau zidirie care s i preia aceste eforturi gi s i le transmit5 pimintului fir5 ca rezistenta admisibili a acestuia s i fie intrecuti. Umplerea cu a p i a tronsonului se realizeazi pe la capitul cel mai coborit, pentru ca pe la capitul cel mai ridicat s i se poati evacua aerul din conduct5 ; apa necesari se ia de la conducta publici, care

Fig. 3.30. Aqezarea blocurilor de ancoraj.

4 se racordeazi la tronson, sau de la un rezervor, cu ajutorul unei pompe. Tot la acest 5 capat a1 tronsonului se leagi gi o pomp5 de mina (fig. 3.31), pentru realizarea presiunii de incercare. In timpul umplerii cu ap5 se las5 deschise dispozitivele de evacuare a aerului. De obicei aerul se evacueazg prin tevile cu robinete de la capete, prevazute pentru mancmetre, care servesc gi pentru evacuarea aerului, iar uneori gi prin tevi cu robinete instalate in puncte intermediare, dac5 este Fig. 3.31. PompH de cazul. minH cu piston, pentru crearea presiunii hidrauDup5 ce conducta s-a umplut $i apa a lice in conducte : ajuns la nivelul pompei sau la gura hidran- 1 - rezervor cu apA ; 2 tilor subterani, se recornand5 ca pin5 la in- f$g,',9;7 - r O b ~ ~ o m ceperea probei s i mai treac5 un interval de ce~;~~ro;;~;~ timp de citeva ore (112 zi), pentru ca apa s5 6 dner. ocupe tot spatiul interior $i 35 se evacueze tot aerul. Apoi se inchide robinetul de pe conducta de alimentare cu a p i $i cel de evacuare a aerului, se deschid robinetele manometrelor gi se incepe pomparea apei in conduct5 cu ajutorul pompei de mini : ca urmare presiunea din conduct5 incepe s5 creasc5, valoarea ei putind fi urmirit5 la manometru. Presiunea de incercare trebuie s5 fie de 1,5 ori presiunea de serviciu a instalatiei, de cel putin de 6 atmosfere. Conducta se consider5 bun5 daci dupi atingerea presiunii de i~icercareindicatiile manometrului nu scad timp de 20 min ; daci indicatiile scad, se controleaz5 conducta gi se inseamni cu creta locurile in care sint defecte, urmind s5 se fac5 remedierea acestora. Uneori, pentru mai mult5 siguranw se folosesc dou5 manometre. Dac5 ambele manometre indic5 aceeaqi presiune, tinind seama de diferenta lor de ingltime, rezult5 c5 nu exist5 nici un defect pe condurn ; d a d ins6 indic5 presiuni diferite, manometrele se schirnb5 intre ele $i dac5 diferenta se mentine, inseamni c5 exist5 un defect.

zn;&-

6

- Cartea muncitorului de instalatii

sanitare Intealoare - cd. 27

~

Capitolul IV PRELUCRAREA TEVILOR DE PRESIUNE

A. fNDOIREA TEVILOR DE OTEL lndoirea tevilor de o@l se p a t e executa la cald sau la rece, cu maqini sau cu dispozitive speciale; obtinindu-se astfel curbe netede. La instalatiile sanitare necesitatea indoirii tevilor de o p l se iveqte destul de Tar, deaarece pentru schimbgrile de direaie ale conductelor se folosesc in general fitingurile. De obicei kvile se indoiesc pentru obtinerea curbelor de etaj, a curbelor duble sau a sgriturilor peste alte conducte mai rar pentru formarea curbelor obiqnuite. In figura 4.1 sint reprezentate diferite forme de inddre a kvilor la rece, deoarece fiind zincate nu este permisZi incZilzirea lor. Cina se executg curba (cotul), curbele duble, cotul-etaj ~i scoaba (ssritura) ? - Curba sau cotul se executii atunci d n d traseul f;evii tgi schimbii direc~a. - Curbele duble se executii mi rar la i n s t d d i sanitare. - Cotul-etaj folose~te atunci d n d se ocole~teo grinddi sau d n d o coloaru3 a~ezatifla perete trece de la u n etaj cu zidul mai gros la un etaj cu zidul mai subfire. - Scoaba sau siiritura, folosit&la ocolirea pe care o face o conductii pentru a trece peste altii oonductii agezatii fn acela@ plan cu ea. Pentru obpnerea unei indoiri corecte a tevii trebuie sg se respecte unghiul curburii qi raza de Fig. 4.1. Forme ob(inute prin indoirea terilor : curburg, sB se obpn& un profil a - C W b 8 : b - curb8 dub18 : C - Cotuniform, f&rg frinturi gi s5 nu se et.j : d - scoaba sau shxItur8.

produci deformarea (turtirea) sectiunii tevii, iar in cazul tevilor sudate, s5 nu se produca fisuri de-a lungul cusiturii sudate. Prin indoirea la rece se petrece un fenom'en de scurgere a materialului $ianume materialul din partea exterioara a curbei se intinde, iar materialul din partea interioari a curbei se comprim5. Fenomenul de scurgere a1 materia- IfL Fig. 4.2. Elementele lului prin indoire produce la teav5 o ingroqare unei cube : a peretelui interior qi 0 subtiere a pere'telui ex- R - raze de curburs ; a - unghiul curburil : terior a1 curbei. Subtierea sau ingroqarea pe- 1 - generatoarea lateral& retilor la curbele cu razi mare este de mica impdrtanv, dar la curbele cu raz5 mica se pot produce cripituri la partea exterioara qi cute la partea intenoar&. La teava de otel indaiti la rece, raza de c u r b u s trebuie si fie de cel puQn 4-5 ori diametrul kvii. La tevile de otel sudate, indoirea trebuie ficutii cu c@tura dispus5 lateral, altfel cus5tura nu rezisti la eforturile de intindere sau comprimare qi crapi. lndoirea este una dintre cele mai grele lucriri qi cere multi experient5 pentru a fi bine executati. Curba trebuie executati astfel incit s5 nu se produc5 cute sau crgpituri, iar sectiunea interioari a tevii s&d m i n i neschimbati.

Tevile cu diametrul pin5 la 3" se pot indoi la rece, obtinindu-se astfel curbe netede. In figura 4.3, a este reprezentati presa cea mai simpli de indoit, folositi pentru tevi cu diametrul de 318" qi 1/2". Prin stringerea qurubului, teava este presat5 intre trei role, indoindu-se. ln figura 4.3, b este reprezentat un dispozitiv folosit la indoirea tevilor cu diametrul pin5 la 1". Aparatul este alcituit din doui role cu jgheaburi. Axul rolei mari este fix, iar a .rolei rnici se poate roti in jurul axului primei role, prin actionarea asupra unei pirghii in care este montat. Teava se introduce intre cele doui role qi se fixeazti la. unul din capete. Awonind cu mina de minerul pirghiei, rola cea rnai rotindu-se, indoaie teava. Minerul este actionat de obicei cu prelungitoare de teav5, care miresc bratul pirghiei pin5 la l,20-1,50 m. Santurile ambelor role trebuie s5 aib5 diametrul egal cu a1 tevii ce se indoaie. De aceea pentru fiecare diametru de teavi este nece-

-

Fig. 4.3. Prese pentru indoit tevi :

a pres& cu $umb ; b - aparat d e fndoit tevi : c - dispozitiv de Lndoit t w i : 1 teava d e indoit ; 2 - rola fFxB ; 3 - rolA care preseaza (mobila) : 4 gurub d e p r e a r e : 5 - pPrghie (miner) de actionare : 6 - postament de flxare.

--

sari cite o pereche de role separati. In acest mod teava nu se poate turti la indoirea ei intre role. In cazul cind lipsesc role corespunzitoare diametrului tevii ce se indoaie $i se folosesc role corespunzitoare unui diametru mai mare, teava trebuie umpluti cu nisip, la fel ca la indoirea la cald, altfel se va turti. Experienta a aritat c i teava capita t o t u ~ iprin indoire o formi putin ovalizati. In figura 4.3, c este reprezentat un dispozitiv cu ajutorul ciruia se pot indoi conducte (tevi) cu diametrul pini la 40 mm. Dispozitivul prezinti dezavantajul c i soliciti de la muncitor un efort fizic mai mare. In figura 4.4 este repreZentat5 o press hidraulici pentru indoit tevi. Acest mecanism se bazeazi pe a$ezarea tevii pe doi suporti $i aplicarea efortului de indoire la mijlocul (curbei) tevii. Suportii sint astfel executati incit se -0tesc in jurul axelor pe misura indoirii tevii. Presa se livreazti cu seturi complete de qabloane pentru fiecare diarnetru de la 112" la 2 112". Pentru diametre mai mari de tevi sau cind trebuie executat un numir mare de indoiri la Fig. 4.4. Presg hidrarece, se folosesc magini speciale de-indoit. ulicg pentru indoit tevi :

- ~ i r g h i epentru manevrare : 1 - corpul Dresei : 3 - cilindru :

1

4 - bratele cu gau,ri pentru marlmea curbei : 5 - $ablon cu raza de curbur8 : 6 - role de ghidaj ; 7 de indoit : 8 - bolturl pentru f k a t rolele.

2. f NDOIREA TEVILOR LA PREFABRICAREA INSTALATILLOR

lndoirea fevilor se poate face manual S ~ mecanic cu umplerea interiorului tevii cu nisip sau fir5 umplerea acestuia. Pentru indoirea la

U

rece a tevilor neumplute cu nisip, se utilizeazi dispozitive manuale de indoire in jurul unui do1.n sau unui qablon. Atit dornul, cit gi qablonul trebuie s i aib& raza egala cu raza de indoire a curbei. a b In figura 4.5 sint repreFig. 4.5. Dispozitive de indoire manualil: zentate schematic d o u i dis. a - dlspoeltiv f&rA dorn : b - diapozltlv cu dorn : pozitive de indoit tevi la 1 - teava de Indoit : 2 - forma de Indoire ; t de vrbdere (tlxare) : 4 - #InB de alunecare rece. Figura 4.5, a repre- falcil(Bhidaj) ; 5 - rol8 ; 8 - dornul de sprijln. zinta un dispozitiv de Indoire far& dorn, piesa de prelucrat st8 pe loc in timp ce f o r b este aplicat.3 din exterior asupra tevii exercitind o presiune asupra ei, astfel fiind posibjli influentarea formei sectiunii arcului de teavit prin a1 sculelor de indoire. Figura 4.5, b reprezinti profilul corespunzito~* un dispozitiv manual de indoire cu gin& de alunecare ; indoirea se face la rece folosind d o r n d de sprijin, rotind forma de indoire pe care este prinsit teava in jurul unui ax. Curbura se realizeaza ca urmare a presiunii exercitate de aceasti forma $i de o $in8 de alunecare fixata pe masa de lucru. Aceste dispozitive se folosesc cu succes fn liniile tehnologice de prefabricare a nodurilor qi derivatiilor sanitare pentm indoirea tevilor de 3/8", 112" $i 3/4". Maqinile de indoit tevi la rece sint previizute cu dispozitive de indoit actionate mecanic sau hidraulic. Aceste dispozitive functioneaza pe principiul indoirii in jurul unui dorn de sprijin sau roli etc. Exist&maqini de indoit cu program.

B. FILETAREA TEVILOR DE OTEL Asamblarea conductelor in instalatiile sanitare se poate face cu ajutorul filetului $i a pieselor fasonate (fitinguri) sau flanqe cu filet. Filetul e s t ~ u n$ant cu profil constant, cu axa in elice, tiiiat pe suprafab cilindrici sau conid a unei piese $i servegte la ingurubarea acestei piese intr-o a l t i p i e s i , care are un $ant corespunfito, Filetul este de diverse profiluri, triunghiular, patrat, trapezoidal, rotund sau h .dinti de feristrau (v. fig. 2.41). In instalatiile sanitare se foloseqte numai filetul cu profil triunghiular, qi se numeqte metric sau in toli, dupa cum dimensiunile lui caracteristice sint date in milimetri sau in foli.

.

1. FLLETAlWA TEVlLOEI

In instalatiile sanitare se foloseqte filetul in toli $i are urmitoarele camcteristici : diametml exterior d , care este diarnetrul ~ i g4.6. . Filet in (oli (Whitworth) : virfurilor filetului ; diua - cu ~ O Cla vlai ; b - fire ~ O Cla vlri. m t m l interior 4 , care este diametrul fundurilor filetului ; diamelrul mediu d m ; fndiltimee t , ; pasul p a1 fiZetdui prin care se intelege distanb mburat5 pe o generatcare intre doui virfuri consecutive ale filetului. ~ i l e t u poate l fi la dreapta sau la stinga, dupa cum linia lui de pe fata cilindrului urc5 de la stinga spre dreapta sau de la dreapta spre stinga. Filetul in toli se caracterizeazti prin aceea c5 flancurile lui formeaz5 un unghi de 55". in timp ce la filetul milimetric, acest unghi este de 60". Filetul In toli este cunoscut $i sub denumirea de filet Whitworth. Acest filet, care poate fi cilindric sau conic, poarta denumirea de filet in toli pentru tevi $i se notea23 prescurtat prin litera G, urmata de diametrul nominal a1 tevii, exprimat in tali, de exemplu G 112". Filetul metric se noteazi prescurtat cu Litera M.

CondiQa principal6 pe care trebuie sA o indeplineascg imbinarea tevilor prin filet este etan~areaperfectfi, agtfel ca fluidul care curge prin conducts s i nu poatg ie$i afar5 prin imbinare la presiunea existent5 in conduct& Filetul tevilor nu este un filet de rigidizare, cum este filetul mecanic. Im'binarea tevilor prin filet poate fi realizats in trei moduri : cilindru pe cilindru; cilindru pe con; con pe con. a. hbinarea cilindru pe cilindru. La aceast5 h b i n a r e , atit filetul exterior de la capatul tevii, cit $i filetul interior a1 u fitingului de font5 maleaFig. 4.7. hnbingri cu filet : bila sau a1 arm5turii cu a - cilhdru pe cilllndru ; b - cllindru p 2 con : care se imbina teava sint x - fuga iiletului.

de tipul cilindric (fig. 4.7, a) la acest fel de irnbinare, atunci cind mufa sau celelalte fitinguri se inqurubeazi cu mina pe capitul filetat a1 tevii f i r i a se pune material de etanqare, trebuie ca inquxubarea s i aibi loc cu mrecare greutate. De altfel, la instalafiile sanitare la care tevile se imbini prin filet cilindru pe cilindru, filetul tiiat la capitul tevii se probeazi intotdeauna cu o muf8, case trebuie s i se inqurubeze greu cu mina. ln cazul cind mufa se inqurubeazg uqor, filetul a fost tiiat prea adinc $i nu mai este corespunz5tor. lnqurubarea cu greutate a mufei denoti cli jocul b dintre cele doui filete este atit de mic, incit la introducerea judicioasi a materialului de etanqare qi la stringerea mufei ping la intepenirea ei, care are loc la aproximativ jumitatea lungimii portiunii x, numiti fuga filetului, adici in punctul a, se exclude orice posibilitate de deplasare a celor doui filete unul fati de celilalt, sub actiunea debrrnatiilor termice. Prin fuga filetului se intelege partea jormtdi de ultimele spire ale filetului, care au o adtncime mai mic6 dectt restul spirelor, din cauza constructiei bacurilor filierelor. DaicSr. imbinarea nu a fost bine strinsg, in cazul contrac$iei tevi!or, pe o f a v a spirelor filetului are loc ingustarea jocului dintre 2ele doui filete, iar pe fdta opus3 are loc lirgirea jocului. In cazul dilatatiei tevilor se produce fenomenul contrar. Ca urmare mate~ i a l u lde etanqare este comprimat, cind pe o f a t i cind pe cealalta a spirelor filetului qi in cele din urm5 se produce de-a lungul filetului un canal elicoidal, prin care pitrunde fluidul din conducti sub actiunea presiunii la care este supus. La imbinirile bine executate, comprimarea materialului de etan$are are loc o singurg dati, in momentul inqurubirii qi stringerii mufei sau altei piese $i se mentine comprimat in permanen@. b. Ymbinarea cilindru pe con. Filetul capitului tevii fiind conic (fig. 4.7, b), axele profilurilor acestui filet sint putin oblice f a t i de cele ale profilurilor filetului cilindric a1 mufei. Ca urmare a acestui fapt, spirele celor doui filete sint in contact numai in citeva puncte a, b, c etc., precum $i in partea do fugi a lor. La stringerea mufei, contactul se mireqte in urma strivirii filetului in aceste puncte $i formirii unor neregularit5V in care makrialul de etanqare este comprimat numai o singuri dati, la stringere, riminind apoi comprimat in permanenw. La acest fel de imbinare nu mai poate avea loc nici un fel de deplasare a celor doui filete unul faw de celilalt. Neajunsul imbinarii cilindru pe con consti in aceea c i cere o respectare stricta a tolerantelor in ceea ce priveqte diametrele filetelor cilindrice interioare pe care le au fitingurile sau piesele ce se

racordeazi. Abaterile in sensul miririi acestor diametre sint periculoase, deoarece in acest caz capitul conic a1 tevii poate p5trunde prea mult in interiorul fitingului. fn aceasti situatie imbinarea este rnai putin bun; decit imbinarea cilindru pe cilindru, deoarece pe de-o parte intepenirea poate avea loc numai in partea de fug5 a filetului, la fel ca la imbinarea cilindru pe cilindru, iar pe de a l t i parte, jocul dintre filetul conic qi cel cilindric se mireqte pe misura aprcrpierii de capitul fevii ; in acest mod materialul de etanqare va f i comprimat din ce in ce rnai pufin citre cap5tul fevii, in timp ce la imbinarea cilindru pe cilindru materialul de etanqare este comprimat la fel pe toati lungimea filetului. c. fmbinarea con pe con. Acest fel de imbinare este cel rnai sigur, intrucit contactul dintre spirele celor doui filete nu are loc numai in anumite puncte, ci pe intreaga suprafati a spirelor filetului. La o astfel de imbinare nu se rnai pune material de etanqare, ci numai putin ulei de in fiert qi eventual putin miniu pentru a colora imbinarea, astfel ca s5 se poati deosebi o imbinare strinsi fati de una nestrinsi. In aceast5 imbinare, la inqurubarea pieselor iau naqtere insi eforturi la rupere mult mai mari, astfel c i nu mai pot fi folosite fitingurile de font5 maleabile, cu perefi subfiri, fiind necesare piese de leg5turi de font5 cenuqie, cu pereti ingroqafi ~i cu coliere de intirire. fn instalatiile sanitare se folosesc imbinirile cu filet cilindru pe cilindru, rnai rar cele cu filet cilindru pe con. 3. UNELTE PENTRU FILETAREA MANUALA A TEVILOR

Taierea filetului la feavi se executi in doui moduri : cu scule manuale (clupe); cu scule mecanice (nta~inide filetat). In ambele cazuri se folosesc cutite de otel-carbon de cea rnai buni calitate, numite bacuri, cu ajutorul cirora se taie filetul. Bacurile au fafa lor dinfati pufin inclinati conic, astfel incit primii dinfi taie rnai putin din carnea tevii, iar cei din u r m i taie complet adincimea normals previzuti pentru filet. De aceea filetul tiiat pe portiunea 1, numiti lungimea filetului, este tiiat cu adincimea normali, iar pe portiunea i, numiti fuga filetului, este t s a t incomplet. Rezult5 c i prima parte a filetului este cilina b dric5, iar ultima lui Fig. 4.8. Filete in toli : . parte este conic5 a - cilindric ; b - conic : 1 - lungimea filetului ; i - fuga filetului. (fuga).

Spre dosebire de filetul tevii, care se taie ca mai sus, filetul interior a1 fitingurilor este cilindric. Astfel, stringerea celor doui filete qi etanqarea imbinari se face Fig. 4,9. Clupg cu bacuri fixe : foarte bine. Tiierea filetului se incepe d u p i ce capitul tevii a fost 1 C~U,* : 2 - bacuri : 3 - disde ghidare : 4 - gurub de stlinuns cu ulei, potrivirea cantititii de p&v gere a bacurilor ; 5 - rnlnere. ul.ei necesar se face pe b,azi de experienfi. Prea mult ulei reprezinti o risipi, iar pufin ulei produce uzura rapidi a bacurilor. Daci se taie filet la o teavi sudati qi aceasta crapi la capitul la care s-a tiiat filetul, nu se va incerca corectarea cripiturii prin sudare, ci se va tiia capitul cu defect a1 tevii, executind un nou filet. Pentru tgierea filetelor la tevi se folcsesc trei tipuri de clupe : clupe cu bacuri fixe ; clupe reglabile cu douii ;i cu patru minere ; clupe reglabile cu un miner, cu clichet. a. Clupele cu bacuri fixe. Aceste unelte sint cele mai simple clupe. 0 astfel de clups este alcatuita din corpul propriu-zis a1 clupei, executat din otel, doui minere de prindere, bacurile pentru tiiat filetul qi inelul de ghidaj. Cele doui bacuri au forma exterioari dreptunghiulari sau rotundi, la fel ca qi locaqul lor din corpul clupei, ceea ce permite aqezarea lor cu uqurinfi in corpul clupei, in pozitia corectarunde se fixeazi cu ajutorul unui qurub de! presiune. Aceste clupe se executi in mai multe mirimi, fiecare mirime fiind destinati pentru unul sau mai multe diametre de tevi. Pentru fiecare diametru de teavi trebuie s i existe alte bacuri $i alt inel de ghidaj. Afar5 de aceasta, bacurile pentru t5iat filet pe stinga sint altele decit cele pentru tiiat filet pe dreapta. De aceea fiecare mirime de clupi necesit5 una sau mai multe garnituri de bacuri $i inele de ghidaj respectiv. Cu clupele cu bacuri fixe se pot tiia filete la tevi cu diametrul pini la 4". Deqi sint simple qi ieftine, aceste clupe prezinti dezavantajul c i necesiti schimbarea bacurilor ori de cite ori se trece de la un diametru de teavi la altul, iar dupi t5berea filetului, pentru scoaterea de pe teavi clupa trebuie invirtiti in sens invers celui in care s-a tiiat filetul, operatii care necesiti mult timp. Inconvenientele aritate se inlitur5 folosind clupele reglabile. La acestea, b,acurile $i ghidajele sint reglabile, cu aceeaqi garnitur5 de bacuri putindu-se tiia filet la tevi de diametre diferite, daci pasul filetului este acelaqi. Dupi t5ierea filetului, bacurile pot fi inde-

.

4

r&{

5

5 =

Fig. 4.10. ClupH reglabilH cu douH minere :

- gurub de

-

fixare ; 2 urechi de fixare a bacurilor de taiere ; 3 urechi de fixare a bacudlor de ghidaj ; 4 bacuri de t8lere : 5 mlnere.

I

--

-

pHrtate de teavi prin mecanismul de reglare qi clupa se scoate de pe t,eavi printr-o singuri miqcare, f i r i a mai fi nevoie de invirtirea ei. Clupele reglabile sint de dous tfpuri principale : cluw l.egla-

bile cu douc si cu patru mtnete ; @ clupe reglabile cu u n singut miner. b. Clupele reglabile. Clupele reglabile pot fi cu doui qi cu g t r u minere sint previzute cu 3 sau 4 bacuri de tiiere q i cu un nurnir egal de bacuri de ghidaj. De o parte qi de alta a corpului ei, clupa are cite un inel exterior de reglaj, previzut cu ureche pentru manevri. Unul din inele este pentru bacurile de tiiere qi celHlalt pentru bacurile de ghidaj. Aceste inele se pot roti in corpul clupei qi cu ajutorul lor se poate aranja pozitia bacurilor de tiiere q i a celor de ghidaj, dupB diametrul tevii ce trebuie filetatg. Pentru aceasta inelul din fata a1 clupei este prevazut cu gradafii care indica marimea filetului in toli, iar pe corpul clupei sint prevhute acelea~igradafii. La unele tipuri de clupe, in loc de gradatii pe corpul clupei este previzut un semn. Daci este necesar de exemplu, a se tiia filet la o b a v g de 1 1/2", inelul din fa@ a1 clupei se roteqte cu ajutorul urechii, astfel ca gradatia 1 1/2" de pe el s i vini in dreptul gradatiei 1 1/2" de pe corpul clupei, sau in dreptul semnului, la clupele cu semn. Inelul se fixeazi apoi in aceasti pozitie cu ajutorul qurubului . de presiune respectiv. Cu inelul din spate a1 clupei se regleazi bacurile de ghidaj, dupii ce clupa a fost introdusi pe capitul fevii. Pentru aceasta se manevreazi urechea inelului respectiv pin5 ce bacurile de ghidaj se string pe teavi qi apoi se fixeazi in aceasti pozitie cu ajutorul qurubului de presiune corespunzitor. Fiecare bac are inscris pe corpul lui unul din numerele 1, 2, 3 sau 4, trebuind s i fie fixat la pozitia indicati cu acela~inumar pe corpul clupei. Bacurile pentru tiierea filetului pe stinga sint deosebite de cele pentru tSierea filetului pe dreapta. Fabricile constructoare executi aceste clupe in mai multe mirirni, fiecare mirime, fiind destinata pentru citeva diarnetre de Pvi. Clupele pentru tevi cu diametrul pini la 2" sint prevgzute de obicei cu doui mkere, iar cele pentru

diametre mai mali de feavi sint previzute cu cite patru minere, pentru a fi manipulate de citre doi muncitori, necesitind eforturi de Were rnai mari. In general clupele cu doui minere sint de doua mdrimi (1/4" -314" qi 1" -2'7, iar cele cu patru minere sint de o singurg m&ime (2 112" -4"). In ceea ce priveqte bacurile, acestea aldtuiesc garnituri de cite 3 sau 4 bacuri identice, dupg tipul clupei, pe fiecare bac fiind inscrise diametrele tevilor la care poate fi folosit. De obicei se construiesc garnituri de bacuri pentru urmitmrele grupe de diametre de tevi ;114" - 318" ;112'' - 314" ;1" - 1 114" ;1 1/2" - 2"; 2 112" - 3" qi 3" - 4". Pentru fevi cu diametrul pini la 2" inclusiv se fabrici atit , @ m i pentru filet dreapta, cit qi baculi pentru filet stinga, ialpentru tevi cu diametrul rnai mare se fabrici nurnai bacuri pentru filet dreapta. Fiecare clupi trebuie s i fie inzestrat5 cu garniturile de bacuri corespunzitoare marimii ei, atit pentru filet dreapta cit qi pentru filet stinga. c. Clupele reglabile cu un miner. Aceste clupe sint construite pe acelqi principiu ca qi clupa cu dou5 sau cu patru minere. Aceste clupe sint actionate cu un singur miner, previzut cu clichet, corpul clupelor rotindu-se prin miqcarea alternativi a minerului, care il angreneazi printr-o roati dintati. Clichetul poate avea trei pozitii de lucru : spre dreapta, spre stinga sau cu minerul fix. fn primele doua cazuri se poate Gia filet dreapta sau filet stinga, prin miqcari alternative ale minerului, iar in ultimul caz minelvl trebuie si aibi o mi6care de rotatie mntinui, numai spre dreapta sau nurnai spre stinga, pentru taierea filetului. Clupele necesiti bacuri separate pentru filet dreapta 6i separate pentru filet stinga. Aceste clupe se regleazi, se introduc pe teava ~i se scot de pe feava la fel ca qi clupele cu doui sau cu patru minere. Sint in general de aceleavi mirimi qi necesiti garnituri de bacuri pentru aceleavi grupe de diametre de fevi ca qi clupele cu mai multe minere. Clupele se fabric2 in 4 m2rimi :@ cu clupa de 1" se pot tiia filete la fevi de 114" - 1" inclusiv ; cu clzrpa de 2" se pot tiia filete la fevi de 1 l/4" - 2" inclusiv : cu ~ l u ~ ~ ~ cZupa de 3" se pot tiia filete la fevi de 2 1/2" - miner : 2 - clichct : - bBc de Mere : 4 - 3" inclusiv ; cu clupa de 4" se pot tsia 3ac de fixare a bacurilor de LBiere : 5 - Suruburi de filete la fevi de 3 1/2" - 4" inclusiv. fixare.

,

~ g l a

Fiecare clupi are cite 4 bacuri, atit pentru tiierea filetului pe dreapta, cit qi pentru tiierea filetului pe stinga. Pregiitirea clupelor pentru filetare are loc in ordinea urm5toa~e: se regleazii bacurile de tciiere dupii diametrul tevii care trebuie filetatii gi apoi se string guruburile de fixare a bacurilor ; se unge clupa cu bacurile de tciiere capiitul fevii, de preferintci cu seu ; reglate se introduce pe capcitul tevii, cu bacurile de ghidare fnainte, pin5 ce bacurile tciietoare ating capiitul tevii ; se regleaz6 bacurilc de ghidare, astfel ca acestea sii se sprijine bine pe teavii ; se rune clichetul tn pozitia de lucru necesarii (spre dreapta sau spre sttnga, dupii cat), fiind gtiut c6 clichetul poute f i pus numai tntr-una din aceste douii pozitii ; se r o t e ~ t eclupa pe !eavci, actionfnd de miner succesiv, tntr-un sens si tn celcilalt gi se taie astfel filetul la lungimea necesarci, numai printr-o singurii trecere a clupei; apoi se desfac guruburile de fixare a bacurilor de t6iere dupii care cltipu este trasci afarci de pe teavci, printr-o singur6 miscare. Clupele reglabile cu un singur miner necesiti efortuli mai inici din partea muncitorului la tAierea filetului, decit celelalte clupe, in schimb viteza de tiiere este mai mici ; cu ele se pot tiia filete la pozitie, in spafii inchise, in cazul intel.calirilor la instalafii executate, unde celelalte clupe nu pot fi folosite. d. Filetarea manuals a tevilor. Filetarea capetelor tevilor se executi de obicei concomitent cu tiierea tevilor, astfel c i pentru filetare se foloseqte acelaqi banc $i aceea~imenghini care au servit qi la tiierea tevilor. Dupi ce feava a fost tiiati, se indepirteazi in modul aritat bavurile interioare qi exterioare care eventual au rimas de la taiere qi se controleazi cu pila daci materialul fevii nu este prea tare, sau cum se mai spune, daci teava nu este , , p e a oteliti". Aceasta, deoarece materialul prea tare uzeazi (toceqte) repede bacurile de tiiere qi necesiti eforturi mult mai mari din partea instalatorului. Daci feava este prea otelit.3, pila ,,nu prinde", ci aluneci pe suprafata ei. Capetele tevilor aflate in aceasti situatie nu se vor fileta decit dupi inmuierea (recoacerea) lor, operatie ce se executi incilzindu-se pini la roqu qi ricindu-le apoi lent in nisip sau c e n u ~ aEste . ins5 recomandabil ca astfel de fevi s i nu se prelucreze decit in cazuri cu totul exceptionale, ci s i li se dea altfel de intrebuinlari. Dup& aceea se verifici cu echerul (fig. 4.12) daci taietura tevii este perpendiculari pe axa fevii. Laturile echerului formeaza intre ele un unghi de 90". A~ezindo laturi a echerului de-a lungul tevii, astfel ca s i reazeme pe feavi pe toati lungimea, cealalti laturi a echerului trebuie sFi rezeme pe tiietura tevii. Daci aceasti din urmii laturi a echerului reazemi numai intr-un singur punct pe tiietura

tevii, Gietura nu este dreapti. hcercarea se face mutind echerul la capitul tevii in mai multe pozitii. Daci nu este perpendiculari pe axa tevii, tSietura trebuie indreptati cu pila, deoarece altfel filetul se poate incileca qi rupe. fntr-adevar, daci taietura k v i i este inclinati. bacurile clupei se infig in marginea tevii nu vor putea inainta in aceasti pozifie inclinati f a t i de axa tevii decit 1-2 paqi, dupi care clupa le va readuce in pozitie normal5 ; filetul executst dupi aceea se incaleci peste cel anterior, rupinFig. 4.12. Verificarea tHieturii cu ajutorul du-1. echemlui : Pentru tAierea filetului feava se stringe in a - taleturP corectP : menghina pentru fevi, avind in afari capitul b - t&eturP greSit8 : 1 - teave tAiat8 : 2 ce trebuie filetat. Acest capit trebuie s i fie cit echer. mai aproape de menghini, fiind scos in afari numai atit cit este necesar Wntru a se putea introduce qi manevra clupa. Daci capitul fevii se scoate prea mult in afara menghinei, mai ales in cazu! tevilor de diamtru mic, teava se poate indoi sau risuci in timpul filetirii. Se verifici apoi ca bacurile clupei s i fie curate, f i r 5 corpuri striine sau resturi de Span rimase de la tAierea altor filete ; filetele tiiate cu bacuri necuriltite sint de calitate mai proasti chiar decit filetele tiiate cu b,acuri tocite. Dupi aceasti verificare capitul fevii se unge cu ulei q i se introduce pe el clupa, care se aqazZi astfel incit s i cuprindi capitul tevii numai cu primele 2-3 spire ale filetului bacurilor. Aceste spire sint mai pufin pronunbte, ceea ce explici qi faptul c i ultimele spire ale filetului tiiat sint mai pufin adinci. Urmeazi invirtirea clupei in jurul tevii in care scop clupele fir5 clichet se apuci de instalator cu ambele miini. In cazul tevilor de dialnet111 mic, la care efortul cerut din partea muncitorului este mic, clupa se invirteqte continuu, cu vitezi uniformi. La tevile de diainetru mare invirtirea clupei se poate face qi cu intreruperi, efectuindu-se la fiecare miqcare numai cite 114 invirtituri, ins5 far5 smucituri, adici cu vitezi crescindi la inceput qi descrescindi la sfirgit. Daci m i ~ c i r i l ese execOti brusc, cu smucituri, filetul se poate incileca $i strica. Pentru tiierea filetelor la fevi cu diarnetrul peste 1 1/2", clupele f i r s clichet se invirtesc de obicei de citre doi instaltori, chiar daca au numai doui minere. Clupele cu clichet se invirtesc in jurul fevii migcindu-se minerul lor in sus gi in jos. hvirtirea clupei in jurul tevii se continua pini la tiierea

filetului pe lungirnea necesari. In mod curent lungimea filetului este egali cu latimea bacurilor, astfel c i atunci cind, rotind clupa, apare capatul tevii in partea cealalti a clupei, la nivelul bacurilor, filetul a capitat lungimea necesari. Totuqi se mai taie d u p i aceea in& 1-2 spire de filet. In timpul tiierii filetului cilindric bacurile nu trebuie sB fie prea strinse pe feavi. Daci se string prea mult, bacurile se incilzesc prea tare, chiar daci se ung bine cu ulei qi se tocesc repede. Ca urmare filetul nu va fi curat, iar efortul depus de instalator pentru obtinerea lui va fi foarte mare. De aceea pentru Gierea unui filet bun nu este suficient o singura trecere a clupei pe feava, ci doui sau mai multe treceri, dupi diametrul tevii q i dup5 starea bacurilor. Astfel, la tevile cu diarnetrul pin5 la 1" sint necesare de obicei doui treceri, iar la tevile cu diametrul peste 1" sint necesare trei treceri. Cind bacutreceri. rile nu sint bine ascutite (tocite) sint necesare chiar 4-5 La Uierea filetului cu clupa cu bacuri fixe, dupi ce clupa a fost avezati pe cap5tul uns a1 tevii, b,acurile se string cu qurubul de presiune astfel incit clupa s i nu se invirteasca in jurul tevii prea greu qi se execut5 prima trecere, in modul aritat (cu arnbele miini ~ ; i eventual cite 114 invirtituri), pin5 ce filetul se taie la lungimea necesara. Apoi se slibesc bacurile qi se mai face 112 invirtitura in acelaqi sens, d u p i care clupa se invirteqte in sens invers, dequrubindu-se de pe teavi. Este foarte important ca acest lucru s5 fie retinut, deoarece daci dequrubarea clupei s-ar face cu bacurile strinse, filetul t5iat s-ar deteriora. Celelalte treceri se executa in acelaqi mod vi cu respectarea acel o r a ~ reguli i ca qi prima trecere. Dupi fiecare trecere bacurile clupei qi filetul tevii se c u r i t i de Span cu o cirps sau cu burnbac de qters qi apoi, inainte de trecerea urmitoare, capitul tevii se unge cu ulei. F i r i aceste m%uri, la trecerile care urmeazi se va obtine un filet de proasti calitate. La taierea filetului cu clupele reglabile, stringerea potriviti a bacurilor la fiecare trecere se obtine cu ajutorul inelului cu urechi de pe corpul clupei, ale cirui diviziuni se fixeaza in dreptul, sau cu 2 ; 4.6 ... gradatii inaintea acelorqi diviziuni de pe corpul clupei. Acest lucru se efectueazi inainte de a se introduce clupa pe capitul fevii. fn cazul unei tevi cu diaanetrul nominal de 3 1 4 se procedeazg dupZ cum umeazg : - dacG filetul se executd in doud treceri, la prima trecere diviziunea de 314" de pe inelul cu urechi se fixeazi cu doui gradatii

inaintea diviziunii 3/4" de pe corpul clupei, iar la a doua trecere, diviziunea 314" de pe inelul cu urechi se fixeazi in dreptul diviziunii 3/4" de pe corpul clupei ; - dac6 filetul se execut6 in trei treceri, la prima trecere diviziunea 3/4", de pe inelul cu urechi se fixeazi cu 4 gradatii inaintea diviziunii 314" de pe corpul clupei, la a doua trecere se fixeazs cu doui gradaui inainte de aceasti diviziune, iar la a treia trecere se fixeazi in dreptul diviziunii 314" de pe corpul clupei.. Filetul conic se taie cu bacuri special construite pentru acest filet qi numai printr-o singuri trecere cu clupa. Daci tHierea filetului conic s-ar efectua in doui treceri, la a doua trecere s-ar putea denatura profilul incomplet a1 filetului obtinut la prima trecere. Deoarece taierea printr-o singura trecere a filetului necesiti eforturi fizice mult mai mari din partea instalatorului, pentru filete conice se folosesc de obicei clupe speciale cu clichet qi bacuri fixe. e. Calitatea filetului. Filetul fevilor nu trebuie S i a t nici prea adinc dar nici prea la suprafafa fevii. Daci filetul este prea adinc, fitingurile qi armiturile cu care se imbjni teava vor juca pe filet, oricit de mult material de etanqare (cinepa, miniu de plumb) s-ar folosi gi imbinarea nu va avea etanqeitatea necesarii. Dac6 filetul este prea pufin adinc, inqurubarea acestora nu se va putea realiza. De aceea este recomandabil ca dupi fiecare trecere a clupei sA se probeze filetul cu o mufa. Filetul este bun atunci cind-mufa se inqurubeazi greu cu mina. Filetul tiiat trebuie s i fie curat, s i aibi luciu metalic ; mustgfile care eventual s-ar forma pe spirele filetului sint diunitoare, deoarece la executarea imbinirilor pot prinde ~i scoate cinepa de pe filet. La terminarea operafiei de filetare, filetul trebuie curifit bine de qpan, deoarece acesta 'nu permite agezarea materialului de etanqare pe toati adincimea profilului filetului, slgbind etanqarea. 0 curitire aseminatoare trebuie executati qi asupra filetelor interioare ale fitingurilor si armaturilor, inainte de executarea imbinarii. '

fn atelierele de prefabricate qi in general atunci cind trebuie executat un numar mare de filete, se folosesc maqini speciale de filetat fevi, acfionate de motoare electrice sau de transmisia din atelier. Tevile cu diametrul peste 4" se pot fileta numai cu astfel de maqini. La maqinile de filetare se folosesc dispozitive qi scule speciale : capete de filetare echipate cu piepteni sau discuri de filetare. a. Scule de filetare. Tevile de otel nu se recornand2 a se fileta pe strunguri, deoarece cutitele de filetare nu pot realiza parametrii

geometrici ai filetului pe de-o parte, iar pe de alti parte operatia are o productivitate scizuti, deoarece executarea filetului se face prin rnai multe treceri ale cutitului, care realizeaz5 succesiv adincimea filetului. In scopul reducerii timpului de filetare s-au concept piepteni de filetare. Aceqtia se monteaz5 pe capetele de filetat qi permit executarea filetului printr-o singura trecere. Pieptenele de filetat este un cufit multiplu format din reunirea rnai multor cutite simple intr-o singuri sculi. Pieptenii de filetat se folosesc atit pentru filetul cilindric, cit qi pentru filetul conic. Geometria pieptenului pentru executarea filetului cilindric diferi de cea pentru executarea filetului conic. Pieptenii de filetat se executg in rnai multe variante : piepteni de filetat plati radiali ; piepteni d e filetat pla;i tangentiali ; piepteni de filetat disc. La filetarea prin frezare a fevilor de otel se folosesc freze pieptene, deoarece aceste scule permit executarea filetelor de lungimi mici conice qi cilindrice. Filetul se frezeazi in cursul unei singure rotatii a tevii pe toati lungimea lui. Freza pieptene este format5 din reunirea rnai multor freze disc intr-un singur corp. b. Capete de filetare. Capetele de filetat sint dispozitive pe care se monteazti bacurile de filetat $i care la rindul lor pot fi montate pe strunguri obiqnuite, strunguri revolver, maqini de filetat sau maqini automate cu rnai multe axe. Capetele de filetat pot fi : @ cu cleschiderea automata ; reglabile. Ca capetele cu deschidere automati, dupi terminarea operatiei de filetare, bacurile se indepirteaz5 iar piesa filetat5 se scoate din capul de filetare printr-o miqcare liniar5, f i r i a rnai fi necesari devurubarea. Se obtine in acest mod reducerea timpilor auxiliari, marindu-se productivitatea operatiei de filetare. La capetele reglabile, prin reglarea pozitiei bacurilor se obfine modificarea diarnetrului piesei de filetat. Operafia de filetare are o productivitate rnai scizut8, deoarece d u p i filetare, piesele se scot prin de~urubare.Capetele de filetare cu deschidere automat5 se const~~uiesc separat pentru fiecare tip de pieptene radial, tangential sau disc. c. Masini de filetat Masina de filetat FT? este cu bacuri qi se compune dintr-un cadru metalic, cu posibilititi de fixare prin quruburi la banc, care suporti toate organele maqinii, un cap t5ietor cu bacuri de filetare, o men2 ghin5 de fixare a fevii, un motor electric de actionare, un reductor de turafie prin care-se transmite miqcarea de rotatie la capul tsetor, o pompi de circulatie a lichidului de ricire qi comenzile electrice necesare.

f n cele dou5 scobituri laterale ale cadrului sint prinse doui glisiere cilindl-ice avind gradatii pentru stabilirea lungimii filetului, m q i n a avind lirllitatoare de oprire automata dupd esecutarea filetului de lungime prestabiliti. Menghina de prindere a tevii se manevreazi printr-o manetii cu doui brafe. Modul de lucru cu masina este urmiitorul : se ale$ intii bacurile poFig. 4.13. ~ = ? i , , g de filetat cu tiSivite pentru dimensiunea de teavi bacuri, tip FT2 : ce urmeazi a se fileta $i se fixeazi I - caclru metalic ; 2 - cap thietor : 3 - menghin8 ; 4 - motor elecin capul tiietor. Se introduce apoi tric : 5 - reductor : 6 - teava penlichidul de r8cire : 7 - gtisiere teava in menghini pini ce cap5tul tru cifindrice gradate ; 8 - ma net^ de nlanevrare : 9 - comanda electrich a ei ajunge la marginea cutitelor taiernwinii. toare, care se gisesc in pozilie deschisi ~i se fixeazi pe scala gradati lungimea de filetat. Prin apisare pe butonul de pornire, bacurile se string ~i incep s i se roteasci atacind filetul ; totodati pompa de lichid pornevte, debitind lichidul de ~Hcire~i ungere pe locul de taiere. Prin efectul de vurub, pe m i s u r i ce filetul se taie, capul tiietor avanseazi pe teavi ping cind opritoin pozifia corespunzitoare lungimii filetului comandi auto1 . ~ fisat 1 inat oprirea maqinii. Simultan cu oprirea, capul taietor se deschide, pompa inceteazs r ; i mai debiteze, iar feava poate fi scoasi din menghini. Daci din anumite motive se impune oprirea maqinii inainte de a se termina tiierea filetului, se apas5 pe butonul corespunzitor de comandi electric& ceea ce provoaca acelea~ia e i u n i ca ~i la comanda automati pl-in limitator. La aceasti m a ~ i n ise pot fileta $i buloane cu filet metric. folosind bacuri speciale. Timpul mediu in care se executs filetele de diverse dimensiuni este de : 35 s la tevi cEe 112" ; 60 s la tevi d e I" ; 105 s la fcci c!e 2". h l n ~ i n nd e filetat FT4. NIaqina transportabils de filetat fevi este un utilaj automat. Ea se foloseqte pentru doui operatii : tiiat la di~nensiuneadorita qi filetarea fevilor de otel. Pentru fiecare operafie distincti se monteazi scule adecvate. La aceasti maqini se pot executa filete la tevi cu diametrul de 112" - 4". Mavina se compune dintr-un cadru confecfionat din profile uqoare pe care este plasatg cutia de viteze ce s e r v e ~ t eca batiu, precum ~i motorul electric de 7

- Cartea

muncitorului d e instalatii sanitare interioare -

cd. 27

97

antrenare, pipuqa este - previzuti cu un universal pentru fixarea tevii de prelucrat, turafia lui poate fi variati in patru trepte cu ajutorul unei manete. Mavina mai cuprinde un diapozitiv de prindere pentru scule (freze, inelul de protectie ctc.), prevazut cu doui sinii ce dau Fig. 4.14. MaginH de filetat, tip FT4: posibilitatea de mirjca:.epe doua 1 - cadru de orel profilat : 2 - cutia de vidirecfii ~ e r ~ e n d i c u l a l - e!longiteze : 3 - motor.11 electric de actionare : I pBpu~aponteava : 5 - universal : 6 - printudinali qi transversali). Prin dere pentru scul8 : 7 - cornanda electric!? a masinii. mi~carealon@tudinali .se realizeazi lungimea standard a filetului, corespunzitor diametrului fevii de prelucrat, iar cu ajutorul saniei transversale se reglea25 atit avansul transversal, cit $i modul. de lucru a1 maqinii (filetare sau taiere). Pent1-u filetarea niplurilor, maqina este previzuti cu o cheie speciali, bucqi qi piulitele care a j u t i la fisarea niplului in universalul maqinii. Pentru tl-ansport, maqina este echipati cu doui rofi cu bandaj de cauciuc plin. Maqina de filetat FT4 este dotati cu freze conice $i cilindrice de de 14 paqi/fol, pentru executarea filetelor la fevi cu diamet~~ul 1/2" q i 314" qi 11 p a ~ i / f o lpentru fevi cu diametrul de la 1" la 4". Cu aceste freze se poate executa intreaga gami a filetelor conice qi cilindrice pe stinga sau pe dreapta. Pentru operafia de tiiere a tevilor, maqina este inzestrati cu patru feristraie. 5

4

-- - -- - - - - -. . .- -- - -- - - -

C. PRELUCRAREA 'J'EVILOR

DIN PLUMB DE PRESIUNE

Tevile de plumb de presiune se folosesc la conductele de api, pentru executarea legiturilor scurte dintre fevile de. otel qi robinetele de serviciu ale .obiectelor sanitare, pentru executarea conductelor de a p i ingropate in pimint care au diametrul mai mic decit al tuburilor de f ~ n t de i presiune, intrucit rezisti mai bine la coroziune decit tevile de otel,. precum qi in situafii speciale. Tevile se livreazi de obicei in colaci, inainte de a se monta se desfac din colaci $i se indreapti cu mina. In cazul cind esista porfiuni de feavi turtite sau deteriorate in timpul transportului sau manipulirii colacilor de teavi, aceste portiuni trebuie tiiate qi eliminate, intrucit nu mai pot fi recalibrate.

Princivalele operatii de prelucrare a tevilor de plumb de presiune in vetlerea tdierea ; indrepmontsrii lor sint .' ta*a ; incloirea ; lipiten.

Operatia de tiiere.se execut5 cu feristriul ,.coadi de vulpe" (fig. 4.15, a) care se foloseqte $i la prelucrarea lemnului. Pentru tiiere, feava de plumb se a$azi pe banc, tinindu-se cu mina. Este inai practic ins5 s i se foloseasci doua jgheaburi mici de lemn, tZiiate in formfi de V, in care se avazi teava de plumb. Aceste jgheaburi servesc pentru a impiedica rostogolirea fevii pe placa banculvi $i astfel zgirierea el. Nu este v o ~ b aaici de estetica tevii prelucrate, ci de rezistenta ei, care se reduce in locurile unde feava este zgiriati.

b e f Fig. 4.15. Scule pentru prelucrarea #evilor de plumb de Dresiune : a - ferastrhu c o a a de vuipe: b - raspel : c - con din lemn ,,, pentru largit ; d - c l e ~ t i pentru 18rgit : e - sabar ; f burghiu.

-

Tevile de plumb de presiune se indoaie cu mina, la rece, f i r i nici o a1t.a pregiitire prealabili. fn vederea indoirii se noteazi cu creta portiunea de feavi ce trebuie indoiti qi apoi teava se a ~ a z cu i portiunea respectivi pe genunchi, apisindu-se cu miinile de o parte ~i de alta a acestei portiuni. 3. LIPIREA

intr-o oarecare misuri, lipirea metalelor este aseminitoare cu sudura. Deosebirea esentiali consti c i in timp ce la suduri cele doua fete metalice ale pieselor care se sudeazi sint topite, pentru a fi apoi contopite intre ele sau impl.eun5 cu metalul de adaos, la 1ipii.e se t o p e ~ t enumai inetalul de adaos. Rezistenta lipiturii nu pe hazeazi numai pe aderenfa metalului de adaos pe suprafetele de lipit, ci $i Fe realizarea unei pitrundei-i partiale a metalului topit in structura cristalini a metalelor, care n u intrZi in stare de fuziune. Procedeul de lipire cu aliaj metalic se folose~tela iinbinirile pieselor de plumb, alama, cositor $i a tablei de otel zincate, cositorie sau plumbuite.

Condifiile de bazg ale unei lipiri bune sint urmgtoarele : suprafetele de lipit trebuie s& fie perfect curate; suprafetele de lipit trebz~iesii fie incclzite la o te.r,tperatz~riim.ui I-idicoti? decit tem.perntura de fuziune a clliajul~~i folosit ca material cle lipit ; folosirea zinei substante adecvate cn f11i.1.. care sii intpiedice 0x3d ; alegereu potrizitii a aliajzll~lide lipit, darea inainte ;i c l ~ ~ plipire care sd corespundti metalelor care se lipesc ~i rezistentei cerrltc lipiturii. Aliajul de lipit folosit pentru feava de plumb, denuinit adesecr gi cositor de lipit, este alcatuit dintr-un anlestec de plumb (:330/0) qi cositor (670/0), a carui temperaturi de topire este de 189'C. N u trebuie confundat acest aliaj cu cel folosit la tinichigei~ie,care are 400/, plumb qi 600/0 cositor. Drept flux se foloseqte praful de colofoniu sau stearins, care au proprietatea de a curafi bine suprafata de lipit. 4. IMBINAREA TEVILOR DE PLUMB DE PRESIUNE

lmbinarea se realizeaza prin lipire cu aliaj .de cositor. Pentru aceasta se taie pufin din capetele fevilor cu ajutorul feristl%ului coad2 de vulpe qi apoi capekle se indreapti cu ra~pelul, astfel ca tiietura s2 fie perpendicular2 pe axa tevii (fig. 4.16, a). Raqpelul (fig. 4.15, b) este o pila semirotunda, cu dinti mari. Unul din capetele de fevi ce se imbin2 se lirgeqte dup5 aceea cu ajutorul unui con de lemn tare (fig. 4.15, c) care se bate cu ciocanul in capatul tevii, sau cu ajutorul cle~teluipentru l5rgit (fig. 4.15, d). Capatul tevii aytfel largit (fig. 4.16, b) se te~eqte cu raqpelul, capatind forrna din figura 4.16, c. Capatul celeilalte fevi se subfiaza cu ra~pelul,capiitind forma din figura 4.16 d. Ambele capete se curafa apoi bine cu briceagul sau ctl sabii-ul (fig. 4.15, e). Acesta este un rizuitor mic, d e form5 special& esecutat din tabla de ofel, fixat intr-un miner d e lemn. Apoi cap2tul 1;irgit a1 tevii se curit2 in interior cu briceugul sau cu qab21.ul, dupi care ambele fevi se ung cu stearina sau colo-

a

Fig. 4.16. Prelucrarea tevii d e plumb d e presiu~iein vederea lipirii: tAialA : b - trava cu capatul lareit $i tesit : c - teava c u caphtul s u b t i a t d - inibinarea c u lipilurn in lonnA d e pilnie ; 1 - l i p i t u r i cu aliaj.

- teavi

;

foniu (saciz) pe portiunile cuis5tate cu qabirul. Capiitul subtiat se introduce in b capatul llirgit, ambele tevi fisindu-se i n Fig. 4.17. 1mbinHri cap la cap : pozifia in care ~ 1 . - a - l i p i t u r ~in f o r m s de pilnie : b - forma unei ii~ituri. meaza a f i Lipite. La imbinarea tevilor cap la cap lipitura se executi in form5 de pilnie (fig. 4.17, cr, sau de forma din fig'4.17, b). Aliajul pentru lipit este furnizat sub formi de vergele ~ ; topirea i lui se realizeazi incslzindu-1 cu flacira limpii de lipit timp de citeva secunde. Concoinitent cu aliajul care este finut in apropierea locului de lipit, se incilzevte $i locul lipiturii, avind insa griji a nu indrepta prea mult flacira liinpii asupra lipiturii, pentru a nu se topi capetele celor doufi tevi. Cind aliajul incepe s i se topeasca, se indepirteafi lampa $i aliajul topit se introduce in lipituri cu vergeaua de aliaj. Din cind in cind se ating din nou cu flacdra, atit lipitura, cit ~i vergeaua de aliaj, depunindu-se mereu aliaj topit pe lipituri. D u p i ce s-a depus in acest mod toati cantitatea necesari de aliaj topit, vergeaua-de aliaj se indeparteazi $i cu pinza de qters se da lipiturii forma definitiva. In acest timp asupra lipiturii se indreapta din cind in cind flacira limpii de lipit pentru ca aliajul s i nu se rsceasci. Repartizarea uniformi a aliajului in jurul lipiturii $i netezirea lui se realizeazi cu ajutorul pinzei de vters, care totodati a p i r i mina de aliajul fierbinte cu care se lucreaz8. 0 pin25 de ~ t e r sbun5 se poate obtine dintr-o bucati de doc tiviti pe margini ~i impituriti de citeva ori. fnainte de a fi folositi, pinza de ~ t e r snou5 se freacci bine cu praf de creta $i apoi cu seu, pentru a i se astupa porii.

In cazul conducteloi. executate din tevi de plumb de presiune, ramificatiile se pot executa prin giurirea conductei principale din care porneste ramificafia $i lipirea conductei ramificate in orificiul respectiv. Pent1.u gAurii.ea tevii se foloseqte un burghiu special, in form5 de caznla semirotunda la virf, previzut cu miner (fig. 4.15, f). Cu acest burghiu se realizeaza o gaurire uvoari qi perfecti. Pentru aceasta burghiul se apuci cu mina de miner $i se aqazi cu virful pe feavi in punctul in care trebuie esecutati gaura, burghiul se preseazi apoi pe teavi, rotindu-se intr-un sens si in celilalt. Gaura obtinuta trebuie s5 fie suficient de mare pentru a se putea intro-

Fig. 4.18. Executarea unei ramificalii :

a

- gaura i n teava pregatita pentru

lipitur8 ;' b gata executath ( l i ~ i t 8cu aliai).

- ramificatie

duce in ea cleqtele de lirgit, cu ajutorul ciruia se lirgeqte $i se formeazi in jurul ei un mic guler (fig. 4.18, a) cu diametrul suficient pentru a primi in el teava ce se ramifici. Capitul tevii ramjficate se subfiazi cu raqpelul, la fel ca la lipirea tevilor de plumb in prelungire. Pentru lipire, tevile preg5tite in modul aritat se fixeazi in pozitia in care vor fi lipite, astfel incit capitul conductei ramificate s i n u pgtrundi in conducta principali. DacA lipirea se execut5 lings perete, fixarea se realizeazi cu qpituri sau cuie qi legate bine pen-tru a nu se deplasa una fati de cealalt5. Restul operafiilor (curitire, lipire) se executg la fel ca la lipirea tevilor de plumb in prelungire. Rainificatia gata executati se prezint5 ca in figura 4.18, b qi dups cum se obsei,vi, conducta rarnificati este perpendiculari pe conducts principali. In acelavi mod se procedeazi qi cind trebuie executati o ramificatie dintr-o conduct5 de plumb existenti. 6. IMBINAREA TEVILOR DE PLUMB DE PRESIUNE CU TEVI DE OTEL

Lipitura cu aliaj de lipit nu prinde direct pe teava de otel, chiar daci aceasta se cositoreqte in prealabjl, stratul de cositor nu aderi bine qi cu timpul se desprinde. De aceea la imbinirile dintre @vile d e plumb de presiune qi fevile de otel se folosesc piese speciale de legituri, executate din alami de turnitorie, previzute intr-o parte cu racond pentru lipit la teava de plumb, iar in partea cealalti cu filet pentru inqurubare la teava de otel: Este qtiut s i plumbul poate fi lipit pe alarni cu aliaj de lipit, daci aceasta este cositorit5. Aceste piese de legituri se numesc racorduri de lipit (denurnire veche bosuri) qi se fabric5 in doui tipuri : racord cu filet interior (fig. 4.19, a) penru racordarea tevilor de plumb de presiune cu JeviIe de otel qi racord cu filet exterior (fig. 4.19, b) pentru racordarea tevilor de plumb de presiune cu armituri. In acelaqi scop se pot folosi

$i olandezi cu racord de lipit (fig. 4.2). Olandezii se utilizeazi mai ales la imbinarea fevii de plumb de presiune cu armiturile. Pentru imbinarea acestor piese la a b p a v a de plumb, capitul ievii de plumb se lirge$te mai intii cu co- Fig. 4.19. Racorduri d e lipit (bosuri): nu1 de lemn sau cu cle~telede a - cu iilet interlor : b - cu iilet extmior. lirgit qi apoi se plSegite$tepentru lipit in mod obi~nuit, la fel ca pentru imbinarea cu alti teas6 de plumb. Apoi racordul de lipit (bosul) se cositore~tepe toati suprafa@ pe care se va executa lipitura (fig. 4.20). fn acest scop piesa se c u r i t i bjne cu pila $i se inc i l z e ~ t enu prea tare cu lampa de lipit, pin5 ce se pmte topi pe ea cositorul, apoi vergeaua de cositor se introduce cu virful in a p i tare (acid azotic) stinsa cu zinc, sau in stearini, dupa care se cositore~te piesa cu virful vergelei. Se mai incilze~tedupi aceea inci odati ~i apoi se Stergecu o cirpi sau hirtie c w a t i . Dupi cositorii-ea in modul aritat, racordul de 'lipit, cit este inci cald, se introduce in capitul lirgit a1 tevii $i in spatiul dintre racord $i teava de plumb ue pune imediat aliajul de lipit, care se incilze~tecu lampa de lipit. Cind lipitura s-a ricit putin, se qterge cu pinza de ~ t e r s dindu-i-se , forma dafinitivi, q a cum s-a aritat anterior. Cind se folosgte olandez cu racord de lipit, .piuli@ olandezi a acestuia se fixeazi provizotliu la capitul racordului, inqwubindu-se la o teavi scurti de otel, pentru capatul racordului, i n ~ u r u b i d u - s ela o m v i scurta de otel, pentru ca sii nu se deplaseze pe racordul de lipit in timpul cositoririi qi imbinarii acetuia la teava de plumb. I Uneori imbinarea intre tevile de otel ~i cele de 4 plumb, se realizeazi prin intermediul robinetelor pentru otel qi plumb.

.' 1

Fig. 4.20. Olandez cu de lipit : 1 racor~: de Lipit : 2 piuata ; -

7. MONTAREA ROBINETELOR $1 ARMATURILOR P E TEVILE DE PLUMB DE PRESIUNE

fn instalatiile esecutate din tevi de plumb de presiune se monteazi robinete de trecere a1 ciror corp este consti.uit pentru racordare prin lipire direct5 in ambele pirti la teava de plumb sau este previzut cu racord de lipit cu piuliti olandezi intr-o parte sau in ambele tea"& parti. Aceste robinete se imbina cu fevile de plumb de plumb de presiune ; 4 - . presiune la fel ca la racordurile de lipit (bosurile), coLipituri c:~ alinj. sitorindu-se mai intii in modul argtat plirtile ce se

imbini ale robinetelor sau i.acordurile de lipit cu care sint previzute. De aceea este necesar ca i.acordurile de lipit respective, precum ~i cospurile robinetelor s a fie esecutate din alaini. Cind teava de pluinb se lipevte direct pe col-pul robinetului, trebuie ca mai intii s i se deSEC JJUNEA A - A inonteze partea superioarri a robinetului (ob,ertailul), deoarece altfel la incalzirea cu lampa de lipit se ard galmituiile de la presetupe si se pat defor~na~i piesele componente in timpul cositoririi coi~pului1,obinetelor. Cind se monteaz5 robinete de serviciu, intre teava de plumb $i sobinet se intercaleazi racorduri de perete Fig. 4.21. Racord de perete pentru teavji (fig. 4.21) executate din de plumb de presiune. alami, care se fixeazi pe perete cu vuruburi pentru lemn pe diblu de lemn. Aceste racorduri se imbini intr-o parte la b a v a de plumb de presiune, prin lipire, d u p i ce mai intii au fost cositorite, iar in cealalta parte a lor se ingurubeaza robinetul de serviciu, racordul de perete fiind prevazut pentru aceasta cu filet interior. Etanvrea imbinirii prin filet a1 robinetului se realizeazi in modul cunoscut, cu fire de cinepi fuior, ulei de in fiert $i miniu de plumb. 8. RECULI PENTRU MONTAREA TEVILOR DE PLUMB DE PRESIUNE

In, interiorul cladirilor fevile de plumb de presiune se monteazti d e obicei ingropate sub tencuiala perefilor, unde se a$azA in qantul (qlitul) executat qi se fixeazi din distanti in distanti prin legare cu sirma zincati de cuie b5tute in $lit, peste fiecare legituri executindu-se o copc5 de mortar de ipsos. Legiturile scux-te la obiectele sanitare executate din teavi de plumb de presiune ramin aparente,

sub obiectele respective. In cazuri rare, cind conductele de plumb de presiune trebuie montate aparent pe pereji, ele se fixeazi cu cirlige de otel. Condudele montate sub, tencuialii se izoleazi cu bete de postav pentru a fi protejate impotriva coroziunii, deoal-ece mortarul d e var qi cel de ciment ataci tevile de plumb. In exteriorul clidirilor fevile de plumb de presiune se monteaz3 ingropate in pimint la o adincime de 1,20-1,50 m, pentru a fi ferite de inghef. $anful in care se ingroapi tevile trebuie s5 aibi fundul drept $i lifimea de 0.60 m. Teava de plumb se aqazi i n . ~ a n tputin qerpuiti, deoarece altfel la tasarea pimintului teava este intinsi qi i se subtiazi peretii. fn acest scop feava se a$az5 in qanf astfel ca la fiecare zece metri s i atingi cind o margine, cind cealalti margine a qanfului. La desfacerea colacului feava se apuca de cite un om l a fiecare capit, care o intind $i o lovesc de citeva ori de pamint, cu care ocazie devine dreapti. Este recomandabil ca d u p i ce jeava de plumb s-a astupat in $ant cu un strat mic de pimint, s i se aveze deasupra un rind de cirimizi pe lat $i apoi s i se astupe ~ a n t u l Aceasti . m i s u r i se ia pentru a s e proteja teava de lovirea cu cazmaua sau tirnicopul atunci cind s e vor mai executa alte sipituri. Conductele de plumb de presiune care se ingroapi in pimint se probeazi inainte de astuparea vantului, introducind in ele apB la presiunea de serviciu. In cazuri rare, cind se monteazi conducte lungi executate din fevi de plumb, acestea pot fi probate pe tronsoane, pe misura montirii, pentru a nu se tine vanfurile deschise prea multi vreme. fn acest scop,capitul tronsonului se astupi prin lipire $i se bagi a p i pe la celilalt capit, la presiunea de serviciu. 9. DEFECTELE CONDUCTELOR DIN TEVI DE PLUMB DE PRESIUNE

Aparitia defectiunilor la aceste conducte este destul de frecvents, datol-it8 rezistentei reduse a materialului la lovituri ~i la actiunea corosivi a rnortarului de var sau ciment. Delectcle intilnite in mod curent sint : deforma.tiile sau ruperile de teavii, datoritii unor lovituri clccidentule ; fisurile datorite zLnor clefecte de fabl-icc~tie,care au siipat controlz~luide calitate; spiiturile cleter~ninate de inghetarea apei in conducte ; neetnnseittitile imbiniirilor (In lipitz~ri L I etc.) - i ; fistirile datoritii corope conductii, la racorduri - ~ O S ~ diirii conductei cle cfitre substantele agl-esive clin mortar (in cazul conductelor ingropate in pereti). Misui.ile de remediere a acestor defecte sint, d u p i caz, fie lipirea fisurii, fie inloculrea segmentului de feavi defect. Daci fisura

.

este mici, locul defect se c u r i f i bjne cu raqpelul sau cu qaubkul. sau cu un cutit qi se execut5 lipitura cu I aliaj de lipit. lnlocuirea unei porfiuni defecte la o conducts din teavs de plumb se face in urmstoarele situatii : cind teava este deformatci datorita unor lovituri accidentale ; ctnd teava p~ezinl-6 o umfEtur5 datoritci inghetarii apei in conduct5 (uneori zimfl5ttrra este Fig. 4.22. Intercrlarea pe o conducu exbtentS a unei portiuni ntft dc mare in& peretele tevii se de teavii de plumb de presiune: I - unde se taie (decupeaz*) confisureazci); cind defectul la tenvci ducw : 2 - lil~ituri in form8 de pi!nie : 3 - sensill & curgere = ape,, apzrut ca urmcrl-e a corodiirii mate~iu1111z~i cle catre mortar, beton etc. Imbillai-ea segmentului nou de feavi intercalat in conducti se realizeazri prin lipirea in formi de pilnie (fig. 4.22). La racordarea tevilor de plumb de presiune cu fevile de otel sau cu armiturile obiectelor sanitare se folosesc piese speciale numite racorduri de lipit (bosuri) cu filet exterior pent1.u racordare la armaturi si cu filet interior pentru rc?cordare la tevi. Racordarea obiectelor sanitare (lavoare, bideuri etc.) la conducta de alimentare cu ap8 se realizeaza cu feava de plumb de presiune prin intermediul acestor racorduri (bosuri). Sint frecvente cazurile cind la limita dintre bos qi teava de plumb apar fisuri pricinuite de diverse cauze. Lipirea acestora pe loc ar duce la arderea fuiorului de cinepj. de la imbinarea intre bos ~i teava de ofel datoritii i:lcalzirii bosului. Din aceasti cauzi, la remedierea fisurilor la bos este necesara demontarea legiturii de plumb, remedierea defectului si remontarea acesteia.

--

Dehct

D. PRELUCRAREA TEVILOR DE PRESIUNE EXECUTATE DIN MATERIALE PLASTICE (PVC) fn instalatiile tehnico-sanitare intrebuintarea conductelor din policloruri de vinil (PVC) este foarte mult intrebuintata in special sub formi de conducte pentru a p i rece si canalizare. Tevile de PVC pot fi folosite numai la temperaturi pinii la 40°C ; la temperaturi mai ridicate, rezistenfa materialului scade, teava nemairezistind la presiunea de regim prescrisi. La temperaturi sub O0C, materialul i$i pastreaza rezistenta, ins5 pierde din elasticitate, astfel c5 devine casant.

Din p n c t de vedere hidraulic, tevile executate din PVC prezintii

c a w t i superioare tevilor metalice, suprafata lor interioari fiind perfect lucioasi $i deci rezistenb la frecare opusi la curgerea lichidelor este mult mai mici. De asemenea, in interiorul tevilor nu se formeazi depunel-i qi incrustatii, a$a cum se formeazi la tevile metalice. Din punct de vedere chimic materialul este foarte rezistent, el nu este atacat de majoritatea agentilor chimici din sol, aer sau ap8. In general, se p a t e spune c i rezistenta materialului la actiuni chimice este cu atit mai mare, cu cit concentratia agentului chimic este mai mare. fn comparatie cu metalele, greutatea PVC este 1/2 din cea a aluminiului, 1/5 din cea a otelului $i 118 din cea a plumhului. Rezistenta la intindere a materialului scade foarte repede cu creqterea temperaturii, iar la temperaturi scazute, materialul pierde din elasticitate qi devine casant. Rezistenta PVC este defavorabil influentata qi de zgirieturi, crestituri etc., care au un efect similar cu cel produs asupra sticlei. Tevile executate din PVC se fabrici in mod obi~nuitin sortimente pentru presiuni de 2 ; 5 ; 6 $i 10 kgf/cm2, presiuni care corespund la temperatura de W C . La temperaturi mai ridicate, presiunea nominali admisibili scade. Tevile din PVC se clasifici dupi presiunea nominal5 P,, in trei tipuri : - G (greu) pentru Pn--10 kgf/cm2, culoareu cenusie ; - M (mediu) pentru Pn=6 kgf/cm2, czilonren nuturalci pi^ la be j deschis ; - U (usor) pentru Pn=2,5 kgf/cm2, cz~loareaneagrci. Tevile din PVC inlocuiesc conductele de presiune de otel galvanizat, plumb ~i fonti de presiune $i azbociment. Tevile din PVC d e tip G si M pot fi folosite in instalatiile tehnico-sanitare $i tehnologice, esterioare $i interioare, cu presiuni de regim de 10 kgf/cm2 $i cu temperaturi pini la +40°C. Pent1.u tevile din PVC prin diamet 1.u se intelege diametrul exterior a1 acestora. Rion4.;i~.ea \evilor din PVC de tip G ~i M in instalatiile de alimenti13 cu a p i se realizeazi cu ajutoru! pieselor de imbinare uzinate, numite fitinguri. Fitingurile sint utilizate la imbinarea intre ele a tevilor din PVC de tip G $i M, cum $i la imbinarea acestora cu tevi de ofel sau cu arm8turi metalice. Fitingurile sint executate conform STAS 6872-73 din acela$i material ca $i a1 tevilor qi au a c e e a ~ culoare i ca tevile de tip G. lmbinirile de tevi din PVC intre ele se fac prin lipirea capatuiui tevii in interiorul mufei, cu ajutorul adezivului. fmbinirile fixe de

tevi din PVC se realizeazi cu urmitoarele fitinguri : teuri, cotud, mufe qi reducfii. fmbinirile fixe de fevi din PVC cu fevi de otel sau cu armaturi metalice se realizeazi cu ajutorul tot a fitingurilor pentru imbinarea mixta, prevazute la un capat cu filet, in foli, pentru tevi. Imbinirile demontabile de tevi din PVC se realizeazi prin racorduri olandeze, iar cele de tevi din PVC cu fevi de otel sau cu armituri metalice, cu racorduri olandeze cu filet in interior sau exterior (filet in foli pentru tevi). Se mentioneazi c i prin diametru nominal se infelege, pentru fitingurile din PVC, diametrul interior a1 mufei de imbinare, iar tevile din PVC dupa diametrul lor exterior (grosimea peretelui fiind in funcfie de presiunea de regim). Prelucrarea ~i montarea materialelor din PVC in instalafii tehnico-sanitare ~i tehnologice se vor efectua numai cu personal tehnic de specialitate, instruit in domeniul prelucririi materialelor plastice $i montirii elementelor de instalafii din material plastic $i verificat ca atare de intreprinderea de esecufie a lucririlor de instalafii. 1. PRELUCRAREA LA RECE A MATERIALELOR DIN PVC

a. PrelucrSri mccanice. Efectuarea operatiilor de prelucrare mecanici a inaterialelor din PVC va tine seama de plasticitatea materialului la temperaturi relativ scizute (+65"C) $i de coeficientul redus de transmitere a cildurii, ceea ce poate provoca incilzirea nedoriti a sculelor prelucritoare $i impiedica lucrul prin inmuierea materialului. Nu este permis5 ricirea sculelor cu a p i in timpul prelucrgrii, deoarece urmele de acid clorhidric gazos, care prin incilzire se degaja din material, dizolvindu-se in apa de ricire ar produce vuginirea rapidi a sculelor. Suprafafa prelucrata nu trebuie s 2 prezinte nici cea mai mica fisuri, deoarece fisurile se pot amplifica ulterior in cripituri nedorite. b. Tsierea. Pentru triierea materialelor din PVC se recomandi utilizarea uimitoarelor scule : banc de lucru cu menghind de banc, la filcile menghinei se vor adapta piese de stringere din lemn de esenfs tare ; fertistraie manuale pentru metale, la t s e r e a materialelor de fer6straie orice grosime qi temperaturi de lucru peste +5"C ; obisnuite cu coadd sau ferdstl-aie coadd de vulpe pentl-11.tdierea materialelor cu grosimi peste 6 mm $i numai la temperaturi de lucru peste 10°C ; bricege qi cutite pentru tiierea materialelor cu grosimi sub 1,3 mm. In condifii de atelier de prefabricate se pot folosi feristraie mecanice circulare. La taierea materialului cu grosfmea sub 1.5 mm este

+

avantajos s i se foloseasci discul de t5iere cu dintii i n t o r ~ (adici i cu rolirea in sens invers), metodi prin care se produc mai putine a$chii. Pentru taierea tevilor cu feristraul de n ~ i n a se poate folosi un qablon de lemn (fig. 4.24). Intre peretii qablonului se a$azi Fig. 4.23. THierea cn ferHstrHu1 disc : teava care se h i e . fn peretii qablonului existi doua tgieturi, una dreapti (pentru tiieturi la dero~$e~ai 90") ~i una inclinat5 la 45", in care se introstreului : 3 - pvc sub - diduce pinza fer&triului, in timp ce feava gi l o 5 m mrectia! wosirne de iucru. ; 3ablonul sint tinute pe masa cu mina stingi. c. Pilirea si polizarea. Pentru degroqarea, ajustarea ~i finisarea suprafetelor tiiate, se recomandi uti,lizarea unnatoarelor scule : 4 raspile late ;i semirotunde pentru lemn, la d e g r o ~ i r brute i qi temperaturi de lucru peste +lO°C ; pile cutente pentru metale sau pile cle ascutit, la ajustare qi finisare ; in locul pilirii se poate folosi qi polizarea cu 'discul abraziv, ins5 in acest caz, pericolul incilzirii materialului este mult mai mare. Discurile cu diametrul de 250 rnm, avind o turatie de 300-400 rot/min $i granulatia bobului abraziv mare, sint cele mai potrivite. Pentru executarea muchiilor inclinate la placi de PVC, se poate folosi qi rindeaua de dulgher, care trebuie s i aibi cutitul foarte bine ascufit ; pfnz6 abrazivci pentru slefuire ilscat6 (smirghelul) pentru o finisare rnai ingrijiti a suprafetelor tiiate bricege si riizuitoare triu~tghiulare(subere) pentru insau pilite ; depirtarea bavurilor. Pilirea se va face cu trisituri lungi $i apisare nu prea mare, pentru a nu se incilzi materialul $i a nu se imbicsi pilele. Acestea s e c u ~ i t acu perii de sirmi.

I;?'4kx ., I kr;

Fig. 4.24. $ablon pentru tHierea (evilor : 1 - t a c t u r a inclinats la 45' ; 2

- taietura

dreapta la 80' ; 3

- tub

(teavs) PVC.

La temperaturi de lucru sub +lO°C nu se recomandi degro?area cu r q p e l e jxntru l m . Pilele pentru metal $i polizoarele se pot folosi pini la temperatura minimi de +5"C. La polizare materialul nu trehuie apasat prea tare pe piatra de polizor, pentru a nu se incilzi peste +50°C. Atit pilirea, cit qi polizarea se executi far5 masuri speciale de ricire. a. Gurirea. Giurirea materialului din PVC se poate e s ~ u t u$o~., a folosind atit burghiul manual, cit ~i maqina mecanica d*e gaurit. GBurirea manual5 se executs iolosind coarba. La g5urirea cu maqina de giurit mecanici, se folose$te ricirea prin suflare, care serveqte qi la indepirtarea aqchiilor. Pentru ca burghiul aluneci uqor pe suprafata materialului plastic, locul gaurii trebuie cherniruit in prealabil. Pentru giuri cu diametrul peste 10-15 mm, operatia de giurit se va e x m t a in doui etape : intii cu un burghiu mai mic $i apoi cu unul mai mare, pentru lirgirea g5urii. Cind este necesari tevirea giurii, se va proceda diferit decit in cazul metalelor, adici intii se executi t e ~ i r e a$i apoi gaura propriuzis3.

e. Filztarea. Filetul se va executa dintr-o singura t5iere cu ajutorul tarozilor. Filetarea fevilor se poate realiza cu d u p a manuali. La tevile care vor lucra sub presiune, filetarea nu este indicati, deoarece rezistenta materialului scade mult prin aqchiere. Filetarea tevilor $i a fitingurilor de PVC in vederea imbin8rii lor, ca operatie executati pe ~ a n t i e rsau in ateliere de prefabricate este inteizisi pentru instalatiile de presiune. Pentru montaje f i r i solicitiri mecanice se admite filetarea cu filieri sau la strung. 2. PRELUCRAREA PRIN DEFORMARE LA CALD A MATERIALELOR DIN PVC

a. La prclucrarea materialelor din PVC prin deformare la cald se vor respecta urmiitoarele reguli : temperatura de lucru a materialului va f i de circa 130°C; @ inccilzirea materialului se va face numai pe porfiunea necesarci prelucrcirii ; inccilzirea materialului trebuie sci fie uniform& atit la suprafat&, cit $i Cn profunzime ; viteza de lucru la deformare sci fie cu cit mai mare ; r&cireasii fi? cft mai rapid&, dac& se poate chiar pe gablonul sau mulajul de formare ; pabloizul sau mulajul de formare se va tndep&rta numai cind materialul PVC a atins te~nperaturade maximum +40°C. Un fenomen de care trebuie s i se t i n i seama la prelucrarea la cald a tuturor materialelor plastice este dilatarea care se produce la incilzire ?i contractarea legati de ricirea materialului.

+

Fig. 4.23. lncslzirea tevii lampa de benzinH : 1

- lampfi de benzinl

glabll prelungitor ; 3

;2

-

cu

- t u b reteav3. PVC.

Fig.

4.26. Tub reglabil prelungitor.

b. fncalzirea materialului din PVC. Pe $antier se recomandi urmitoarele dispozitive: 1Zmpi de benzinii cu t t ~ b prelungitor (fig. 4.25 $i 4.26), becuri de gaz sau arziitoare pentru aragaz sau gaze naturale, previiactc cu tuburi sau cosuri prelungitoare; rcrdlnn?i C ~ Lraze infrarosii, electrici, cu gaze naturale sau cu aragaz. Pentru indoirea tevilor din PVC se recomandi ca acestea s i fie incilzite la temperatura de 130°C, cind materialul prezinti o alungire de peste 100o/,,. Viteza de incilzire a fevilor din PVC este de 1,5"/mm, pentru fiecare milimetru grosime. DepB~ireatemperaturii de 130°C nu se recomandi intrucit la temperaturi superioare alungirea scade mult, iar teava nu poate lua orice formi f a r i riscuri de rebut. Depivirea duratei de incilzire la 130°C de asemenea nu se recomandi, deoarece la o durati prea mare apar b5vici $i decolorarea matel-ialului. Teava nu poate suporta fir5 pel-icol durata normali menfionati mai inainte. Coeficientul de dilatare a1 PVC-ului este de 7 ori mai mare ca a1 otelului. Spre deosebire de met,ale, la incilzirea PVC-ului, acesta prezina contractii diferite care depind de forma geometrici a pie\ei. Atunci cind se impune realizarea unui produs de dimensiuni prccise, se va supune materialul unei duble incilziri $i riciri. Dupl a doua incilzire nu-+ mai schimbi dimensiunile atit de mult ca dupi prima incilzire. Ricirea materialului PVC d u p i formarea la cald, trebuie s i se faci rapid pentru a obtine o rezistenti bung. Ricirea lenti in aer a piesei din PVC incilzit conduce la obtinerea unei rezistenfe inferioare fati de cea rAcitA rapid. Metodele $i sistemele de incilzire a tevilor PVC sint in functie de dotare, resurse qi de operafia imediat urmitoare incilzirii. Pro-

cedeele de incilzire desi in final conduc la obtinerea r;tii.ii plastice a PVC-ului, au efecte economice diferite. fn atelierele de prefabricare se folosesc cu lnult succes radiantii de tip indu,;3 trial. Radiantul are flacara Fig. 4.27. Radiant industrial : foarte scurti ~i degaja canti1 - ~ l a c hceramic8 : 2 - camera de repartitatea de caldura necesara zare amestec gaz-aer : 3 - racord gaze. incilzirii tuburilor din PVC de diametre mici. Tevile se umplu bine in prealabil cu nisip, dup5 care se rotesc deasupra radiantului sau chiais pe peretii laterali ai acestuia. Radiantul se compune dints-o cutie de tabla de aluminiu tronconici, in care se afla camera de amestec. Pe un perete lateral a1 cutiei se afli montat u n arzitor, care se compune dintr-o duzi, un confuzor, un tub de amestec, camera de repaitizare a arnestecului gaz-aer $i o placi ceramics. Placa ceramici este formats din mai multe plicute de cerainici lipite intre ele. 0 plicuti contine circa 1300 gguri cu diametrul de 1-1,2 rnrn. Radiantul se lea@ la reteaua de gaze sau la butelia de aragaz. fncilzirea cu nisip cald se realizeazi intr-o lad5 unlplut5 cu nisip fin uscat, in care se introduc rezistente electrice sau conducte cu abur. Deasupra se pune un gritar cu giuri in care se introduc capetele tevilor care urmeaza a fi incilzite (fig. 4.28). Rezistenfa electric; se dimensioneaza in functie de 3 grosimea stratului de nisip. Tevile se introduc in nisip unde se incilzesc in vederea ca0000008 libririi lor in piese formate. Stratul de nisip 0000 00 din lad5 are aproximativ grosimea egali cu cea a pirlii de teav5 care trebuie incilzita. 4.28. Instalatie de Teava se introduce prin gaura gritarului su- Fig. incHlzire cu perior $i se infundi in nisip. Dupa incilzielectric5 : rea la temperatura de circa 130°C, teava I - rezistente electrice PVC se scoate din nisip. Capfitul cald se S,a! ",9~~n:~",a,"Pat gb,UC ~ t e r g eb i i ~ ecu o cirpi uscati, dupi care se 1

0030080

~!22~~~m41;J;

introduce in piesa de asamI blare (teu, cot etc.) $i se ca.... libreazi. Diametrul giurilor 2 0 b gratarului se alege in funcFig. 4.29. Suflante electrice : fie de diametrul maxiin a1 fevii PVC care se introduce a - suflai cu raistente electric&. cu cornpresor de a m separat ; b - suflai electric cu sufncilzirea cu aer flant& inclusa in corpul s&u; I - racord aer cornprimat ; 2 - racord electric. este procedeul cel mai curat la incilzit in nisip. vi comod de incilzire, dar ~i cel mai scump. Instalatia de incilzire se compune dintr-un compresor gi un pistol cu rezistenfa electric& Mai recent, instalafia se rezum5 la un pistol cu reziitenta electric;, care la partea posterioari are o suflanta actionat5 de un electromotor monofazat dublu izolat de 220-250 W. Acest gen de instalatie reduce preful de cost de circa 6-8 ori fati de primul. Daci debitul de aer este bine reglat se exclude posibilitatea de ardere a suprafetei materialului. Suflaiul cu rezistenfi electric5 gi suflant5 nu se fabric5 in f a r i , pe cind suflaiul cu rezistenti electric5 gi compresor se poate executa +i instala in orice atelier de prefabricare. Suflaiul cu rezistenti gi compresor are dezavantajul c i in momentul in care se intrerupe alimentarea cu aer exista posibilitatea arderii rezistenfei. Acest lucru se p a t e evita, daci mai intii se intrerupe alimentarea cu curentul electric a1 rezistenfei qi apoi se opregte compresorul. Timpul de expunere a materialului pentru a fi incilzit la temteratura optima atit la suprafafi cit $i in adincime, insa f i r i arsuri, variaG de la caz la caz dupi intensitatea sursei de cilduri, distanfa de s u r g , grosimea qi felul materialului. Materialul nu se va incilzi in nici un caz la temperatura depi$ind 160°C, deoarece devine prea plastic pentru a putea fi prelucrat in conditii optime, iar peste 200°C apar semne de descompunere chimici sub formi de emanafie puternic8 de gaze, decolorare, bigici $i chiar arsuri. Un control practic a1 temperaturi potrivite pentru prelucrarea la cald se face prin observarea flesibilititii tevii. care treb,uie s i s e ii~doaielent sub greutatea ei proprii, atunci cind este tinuti de un capit. c. Calibrarea fevilor. Operatia de calibrare .a capetelor de feava se efectueaza la imbinarea tevilor cu fitinguri sau piese fasonate uzinate, de acela~i diametru nominal, in vederea pisuirii perfecte prin stringere a tevii in mufa piesei de imbinare (fig. 4.30, a). Este interzisi pisuirea prin lirgirea tevii la o dimensiune superioarti (fig. 4.30, b). 8

-

Cartcn muncitoru~uid e instalatii sanitare interioare

-

cd. 27

113

Corect

Gresit

Fig. 4.30. Calibrarea capetelor de teavH in mufa fitingurilor. a - corect ; b - greslt.

Calibrarea se executi la cald folosindu-se in acest scop dispozitivele qi tehnologia de incilzire descrise mai sus. Capul de feavi incalzit se calibreazi direct in mufa neincilzita in care urmeaza sB fie montat, exact in pozifia de nlontaj, care se marcheaza cu vopsea sau cu creioane de scris pe sticli prin doui linii incruciqate (fig. 4.31). Pn prealabil capul de feavi se taie perpendicular pe axul fevii. Este interzisi calibrarea fitingului dupi feavi. Pgsuirea tevii in muf5 trebuie s i fie perfecti, in acest scop rgcirea capului de teavB se face in pozitia de calibrare : in api? rece pesltru tevile cu grosinzi d e perete p2nE la 5 I n m ; in aer liber pentru tevile cu grosinzi de perete peste 5 mm. d. Executarea rnufelor la teava. Opera$ia de mufare a tevilor se efectueaza la imbinarea teava pe teava, fara intermediul mufelor -dublu uzinate. Pentru aceasta trebuie realizati o lirgire a capitului de feavi la care se formeazi mufa $i eventual o calibrare a -capitului de feavi care intri in mufa. Avind in vedere toleranfele admise la diametrul exterior a1 tevii, mufele prelucrate nu se potrivesc pentru imbinare cu feava dreapti, decit daca aceasta este $i ea calibrati la dimensiunea mufei. Deci in toate cazurile cind se ekecuti pe scar5 mare operatii e imbinare c u mufe, este neapirat necesari calibrarea capetelor fe,vilor cu scule speciale, calibre de aluminiu pentru fiecare dimensiune .(fig. 4.32). Cind insi aceste imbiniri se executi in n u m i r mic qi direct la locul de montaj, se poate evita calibrarea cu ajutorul calibrelor metalice, formindu-se mufa unei tevi direct pe capitul fevii cu care se iinbini. In acest caz, capitul de feavi destinat s i intre in m u f i se teqeqte prin prelucrarea mecanici, cu un unghi de circa 30Q (fig. 4.33, a), subtiindu-se. grosimea peretelui la capat, astfel incit s i nu depa$ease8 0,5 mm. Se incalzeqte apoi, aducindu-se in stare plastici, caFig. 4.31. Marcarea pozitiei de calipitul de k a v i pe care se formeazi brare a tevilor in mufele fitingumufa, pe toati lungimea 1 care va rilor.

A

suferi deformarea $i se introduce b a v a rece, o b cu capitul teqit, in teava incAlzit8. Dupi acea5ta se r i c e ~ t eimediat cu apZi mufa formati, evitindu-se deformarea prin incilzire a tevii interioare. Lungimea de imbinare se inseamna pe arnb,ele tevi cu creionul, pentru a se putea recunoa~te pozifia pini la care Fig. 4.32. Calibru de trebuie introduse tevile una in alta. exterior : Lungimea mufelor (fig. 4,33, b) executate a - ghida, clllndric : callbru conic : I - marc&. in acest fel va fi cea indicati in tabelul 4.1. Pisuirea mufei formate pe feavi trebuie sii fie perfect& in acest scop ricirea capului de teavi se face cu ap5 rece sau aer liber dupi caz, in pozitia de calibrare. In tabel se vede c i lungimea prescrisi pentru m u f i variazs de la o lungime pina la de doui ori diainetrul tevii, la tevile de diarnetru mic lungimea mufei fiind proportional mai mare decit la tevile de diametru mare. Tabelul 4.1. Lungimile mufei la imbinarea tevilor PVC Dlam, trill 1xtcrio1. a1 tcvii [mm] 1.ung:mea

mulei I [mm]

115120 125125 ( 1 0 1 32 1401 501 031 i519011001125~121

La executarea in serie mare a mufelor trebuie ca acestea, precurn $i capetele de teavi cu care se imbini s i fie perfect calibrate, pentru ca oricare dintre tevi s i poat5 fi imbinate intre ele, f i r 5 a mai fi necesari o marcare a celor doui capete destinate s i fie impreunate. Pentru aceasts se folosesc, d u p i metoda de lucru adoptati, calibrarea de exterior sau calibrarea de inttrior (fig. 4.34) confectionate din aluminiu sau otel.

Fig. 4.33. Mufarea tevilor ; teavg pe teavii :

-

-

a - preghtiraa capetelor d e teavfi : b mufarea : 1 rapttul t s i t ; 2 caphtul care se Snclzegte ; 1 - lungimea

-

mufei.

. Dupa cum se foloseqte unul sau cel51 lalt dintre cele dou5 calibre sau ambele, [ - - - ! ' 3 exista trei rnetode de calibrare : Fig. 4.34. Calibru pentru teavi. 1) Calibrarea exterioarci, cind se fol o s e ~ t ecalibrul exterior, succesiunea operatiilor este urmstoarea : capiittrl, de teavci fcirci mufci a1 Zmbincirii se tesepte putin pentru a piitrunde usor in calibru ; se inciilzeste acest capcit de teavci la se riice$e {eava in circa 110°C ;i se introduce fortat tn calibru; aceastci situatie in aer sau apii (dupii caz) ; se executci tesirea la 30' a cnpiitulzri de f;eavci fcirii mufci, dupii rcicirea acestuin; se tnccilzeste captitz~lde teavii preparat pentru mufii, pinii esrte adus in stare plastic6 ; se trage forfat capiitul de teavii la care se formeazii mufa, se riiceste brusc in api? peste teava care a fost teyitci la capiit; mufa formatii ; se scoate din mufci dupci riicire teava care a servit la formarea mufei. Prin aceste operafii, toate capetele fara mufa sau cu mufa ale tevilor vor fi calibrate la fel, astfel incit orice mufi se va potrivi la orice capit de feavi f i r i mufi, daci diametrele fevilor respective sint egale. Acest lucru este de mare importanfa la montaj, deoarece e l asigura interschimbabilitatea elementelor care se imbini. Avind in vedel-e tolel-anfele de dimensiuni cu care sint furnizate tevile din uzina, este necesar ca diametrul calibrului folosit sa fie c u 1-2 mm mai mic decit diametrul standard a1 fevii de prelucrat. Astfel la feava cu diametrul exterior de 40 mm se va folosi un calibru c u diametrul de 39 mm, iar la teava cu diametrul exterior de 1 1 0 mm, -un calibru cu diameti~ulde 108 mm. Deoarece la racire intervine fenomenul de contractie, este foarte important ca incalzirea tuturor capetelor f5ra mufa s i se faca la aceeaqi temperaturg, deoarece altfel dupa ricire ele nu vor avea toate diametrele egale ; 2) Calibrarea interioarii, cind se folose~tecalibrul de interior. operatiile de prelucrare decurg in alti ordine $i anume ; se tnciilzeste calibrul la o temperaturii de circa 70°C; se Cnciilzeste .capiitul tevilor la care urmeazi? a se forma mufa, la 130°C; se trage capiitul pregiitit pentru formarea mufei peste calibru; se .riiceste fntti mufa cu clr@ u& ~i apoi se cufundii i n apii ambele piese (mztfii p i calibru), pentru a f i rc5cite impreunii ; se scoate .mufa rece de pe calibru ; se teseste la 30" capcitul fcirci mufc J

-.-

-

-. P.

P.

-.

,se inciilze~tecapztul f&r&muf& la 100 . . . 110°C ; se introduce fortat cap&tul drept de f;eav&in ntufc ; se scoate caNtul drept din i~wfi?; se rcceste separat On apt cap&tul de teav& f&r&muf&. Calibrul de interior folosit, va avea, ca qi calibrul de exterior, diametrul cu 1-2 rnrn mai mic decit diametrul standard (exterior) a1 fevii care se imbini, iar lungimea 1, din figura 4.34, va avea dimensiunea indicati in tabelul 4.1. Ricirea calibrului impreuni cu mufa este necesari, pentru ca metalul s i se contracte $i astfel diametrul mufei formate s i fie cel corect. 0 deosebiti importanti prezinti ricirea corecti a capitului de {eava f i r 5 mufi, daci acesta este lisat s5 se riceasci in m u f i ; prin contracfia care se produce, imbinarea realizati nu va fi suficient de strirsi. Prin metoda de lucru a r i t a t i se urmirevte ca scotind din mufi capitul drept de teavi in stare caldi, tensiunile interne s5 provoace o u ~ o a r adilatare a tevii, care se reduce apoi prin contractia produsi la ricire. 3) Dubla calibrare. Aceasti metodi consti in folosirea calibrului interior pentru capetele de teavi cu mufi $i a calibrului exterior pentru capetele de teav5 fir5 mufi. fn acest caz trebuie acordati o deosebiti atenfie contractiilor care se produc la ricire, pentru a se asigura corecta formare a pieselor care se imbini. Din cele aritate se vede c i folosirea calibrelor de exterior este mai favorabili la tevile care urmeazi sB fie lipite sau sudate, cind se urmireqte ca cele doui capete s i fie perfect potrivite unul pentru celilalt. e. Rgsfringerea capetelor tevilor. Operatia de risfringere a marginilor de feavi (bercluire), necesari la imbinirile cu racorduri olandeze (fig. 4.35). se executa cu doui dornuri metalice care diferi foarte pufin de calibrele de interior descrise mai sus. Pentru fiecare diametru de teavi existi cite doui dornuri nr. 1 ~i nr. 2, reprezentate in iigura 4.36, a1 ciror diametru d, corespunde diametrului tevilor fabricate. Bercluirea se executi incilzind capitul tevii la 130°C qi trigindu-1 intii peste dornul nr. 1, cu care se realizeazi o prima evazare a peretilor tevii. Se scoate apoi dornul nr. 1 ~i operatia de bercluire se termini cu dornul nr. 2, astfel incit peretii tevii s i se risfringi la 90" fat5 de axa ei. Abia dup5 ricire in a p i se scoate dornul din teavi $i se potriveqte cu pila dimensiuI nea doiiti a berclului. Dornurile se incilzesc la circa Fig. 4.36. +6OCC. Folosirea succesivi a celor douii dornuri este abCapat dm solut necesari, pentru ca s i nu se produci ingrimidiri de material sau unghiuri drepte cu muchii ascutite, prin care (rHsfn'nt).

II[-' bz:ii

rezistenta materialului este slibit6. Pentru fiecare din dimensiunile tevilor de tip G, M qi U indicate h.1 tabelul 4.2 sint necesare cite o pereche de dornuri metalice (fig. 4.36). Operafia de lirgire a marginilor b {evilor de PVC se folose~tela racordarea pe verticals a fevilor de tip U in mufele tuburilor de scurgeise din Fig. 4.36. Dornuri pentru rssfrinfonti. Lirgirea se executi la cald fogerea marginilor tevii : losind in acest scop dispozitivele ~ i . a - dorn p e n m evazare la 45' : b tehnologia de incalzire descrisa mai dorn pentru r.lsMngerea I;\ 90". sus - un dorn lirgitoi- metalic (fig. 4.37) uilic pentru toate dimensiunile de feavri, i ~ c i l z i tin prealabil la circa 60°C.

o

Tabetut 4.2. Necesarul de dornuri in functie de dbmetrul exterior a1 tevilor Dirunelrul r x 1r1i.br

[mm]

10 12 16

20

I-

I > i ; ~ ~ n r t l -du lnl dornului pr11ltu Icnv5 l i p STAS 6675-76

G -. -.

. 13,4 1G,S

15 39 40 gn

2I,O 27,O

6:l

--

33, H

I

.Il

I

1'

.. --

. .

I 3, 8 l7;4

---

21,s

23, .I 36,O 4s,2 5 ,o

23.8 -.

- -

f. fndoirea tevilor din PVC dn t i p G (greu). fndoirea la rece a tevilor din PVC in general nu se face, deoarece in zona indoirii apare o modificare a culol-ii materialului. Aceasti modificare apare sub forma unei Pete albicioase in zona indoiti. Asupra comportirii PVC solid in timp, rezulti c i aparifia petelor albicioase precede formarea fisurii, adici inceperea rupel-ii. Datorit5 tensiunilor de intindere care apar in fibrele exterioare ale tevii in momentul incovoierii materialului suferi o modificare de str*uct u r i . El trece succesiv de la starea amorfi la starea casanti, iar in peretii fevii macromoleculele iqi schi.mbi configuratia $i apar procese complexe de frecare interns. In mod normal. fevile din PVC

s e indoaie in dispozitive dupi ce au fost umplute cu nisip tasat corespunzitor $i incilzite. Dispozitivele se monteazi pe bancuri speciale sau mese previzute cu instalafii de alimentare cu a p i qi instalatie de scurgere. indoirea tevilor din PVC se face d u p i ce au fost tiiate la misura corespunzitoare $i numai atunci cind este ceruti la montaj pentru schimb i r i de directii. Prelucrarea tevilor se executi $i pentru confecfionarea mufelor, cit $i calibrarea tevilor in vederea executirii operafiei de Fig, 4.37. Darn lipire. lllrgitor. Pentru executarea prelucrsrii la cald a tevilor din PVC trebuie-respectate urm~toareleprescriptii : inccilzitea materialului sB se facci numai in zona de prelucrare ; inccilzitea sc? fie cit mai uniformfi pe toatci suprafata gi in adincime, cu evitarea.fisutilor oricit de lnlci a r f i ele ; temperatura de prelucrate a tevilot sci fie cuprinsci intre 110 gi 120°C ; realizarecr unei viteze cft mai mari de lucru pentru a se evita riicirea piesei in timpul prelzrcrfirii ;e rdcirerc piesei sii se facd cit lnai repede du@ prelucrare. Tevile din PVC, inainte de a fi indoite la diferite gradatii in functie de necesititi, se umplu cu nisip ceinut cu granulatia pini la 2 mm, bine uscat. Dupa umplerea tevilor, nisipul se taseazi prin vibrare sau manual prin lovire uvoari pe lungimea tevii cu o scindurici cu muchiile tevite, completindu-se mereu nisipul pins ce tasarca este f i c u t i complet. Astfel tevile avind $i dopuri la capete sint gata pentru incilzire in vederea prelucririi lor. Incilzirea se face numai la curent de aer cald sau raze infrarovii, a$a cum s-a aratat la inceputul capitolului. Piesele din PVC vor fi expuse la cilduri pentru prelucrarea lor pini la o temperaturi de maximum 130°C. Cind materialul-atinge un stadiu corespunzitor de prelucrare, el devine moale ca un cauciuc, putind f i indoit la un efort foarte mic. Astfel materialul incilzit se pune in ~abloanedinainte pregitite in lrederea modelirii lui d u p i cotele $i gradafiile cerute de locul de inontaj. Daci materialul (tevile) din PVC se incilze~temai mult de 130°C, incep s i apari niqte descompuneri chimice cu degajiri de gaze ~i aparitia de b a ~ i c i$i arsuri acolo unde materialul a fost expus mai mult la temperat uri. Esle indicat ca nisipul introdus in tevile de PVC in vederea prelucrgrii 101- s i fie incalzit in special pentru tevile cu sectiuni inai mari si cu pereti inai groqi. Aceasta cu scopul asiguririi incalzirii $i I

I

din interior in timp ce exteriorul conductei este supus curei~tului d e aer cald, dar cu condifia ca temperatura nisipului s i nu depiiqeasci 50°C. Daci se depiqeqte aceast:! temperaturi, nisipul poate s 5 se lipeasci pe peretii interiori ai fevii producind mici zgirieturi care reduc rezistenta materialului, de multe ori fiind cauza de rupel-e in exploatare a materialului. Curbura fevilor treb,uie realizati cu respectarea unei raze minime de curb,uri de patru ori diametrul exterior a1 tevii. Dupi ce feavn din PVC a fost incilziti qi modelati pe qablon urmeazi ricirea materialului care trebuie f i c u t i brusc printr-o cufundare in a p i rece cind mirimea piesei permite, sau prin udarea fevii cu o cirpS sau burete muiat in a p i rece. Aceasti operatie se continui pill5 ce temperatura tevii a ajuns sub 40°C, situatie cind materialul nu se mai poate deforma fiind scos de pe qablon. Dupi scoaterea fevii din qablon urmeazi scoaterea dopurilor qi golirea ei de nisip. g. Lipirea tevilor din PVC. La imbinarea tevilo: din PVC cu ajutorul fitingurilor, capetele fevilor care se introduc in mufele fitingurilor trebuie s i fie supuse unei calibriri estel.ioal.e deoarece tevile furnizate de fabrici sint admise cu toleranfe la diametrul exterior, ceea ce face ca aceasta s i nu se potriveasci in mufele calibrate ale fitingurilor. Calibrarea fevii. se executi prin incilzirea ei pe o lungime egala cu lungimea mufei fitingului d u p i care se introduce fortat in 1:lufS unde se lasi s i stea pini se riceqte. In aceasti pozifie trebuie insemn a t i cu un creion chimic printr-o linie continui trasi longitudinal pe teavi qi mufa fitingului. La piesele cu diaineti.ul qi grosirnea pereklui mai mare, ricirea se face cu a p i rece. Nu este indicat a fi folosite calibre penhru calibrarea fevilor, deoarece mufele fitinguiilor din iabricatie prezinti unele ovaliziri. In aceste cazuri calibrarea perfect5 a f e v c obtinuti cu ajutorul calibrului nu ar fi util8, deoarece nu s-ar imbina perfect in m u f i fiind uqor ovalizats. lmbinarea fevilor de PVC se mai poate realiza qi direct f i r i fitinguri, adici feavi cu feavi confoi-m descrierii de la punctul 4. Dupi ce s-a efectuat calibrarea supraiefelor exterioare ale capetelor calibrate ale fevilor qi a suprafetelor interioare ale mufelor fitingurilor, acestea se supun ui.m5toarelor operatii care se succed astfel : se indspresc cu hirtie sticlatd ; se ~ t e r gbine CIL o cirp6 uscat5 p e n t r j ~a se indepdrta r e s t ~ ~ r i lr5nzase e de la indsprire ; se plerg cu dicloretan (solventz~ladezivului) suprafetele rugoase. Capatul care i n t r i in mufa fitingului se unge cu un strat subtire de adeziv, la fel $i interiorul mufei cu o pensuli care se intrebuinteazi numai in acest scop. Mufarea se face in pozitia insemnati la calibi.are (cu ci*eionulchiinic) ~i se fine apisat circa 2 min pin5 face

priza. Nu este permis s i se mai roteasci capstul tevii dupi introducerea lui in muf;, acesta trebuind s i r i m i n i in pozifia in care a fost introdus. Se indeparteaza apoi excesul de adeziv jin mufa fitingului atunci cind este posibil, deoarece acesta intirindu-se va micsora secfiunea de trecere a fluidului : de i fie aceea.. Dentru ca excesul de adeziv ~ ;nu . mal.e, stratul de adeziv aplicat pe capitul te- Fig. 4.38. Lipirea tevilor in fitinguri : vii tlebuie eB fie foarte subfire. Cind este c'ia coreeta : zul ca tevile sci fie innidite, se realizeazi cu ~ $ ~ n " " , , " , f ~ ~ i ! " c : kava i n mufa. inufe duble $i nurnai in lipsa lor se poate gres'ta plet realiza prin mufarea capatului unei din fevi. Mufele formate trebuie orientate in directia din care vine apa. 1:l locul fitingurilor obignuite nu se admit nici un fel de impro\.iza!ii prin suduri. Schimbii.ile de directii, ramificatiile, reducerile de sectiune, se lac c.u ajutorul pieselor fasonate cu teuri, coturi, reductii etc. In cazul reducliei care se introduce in fiting, calibrarea reductiei cere o atenlie in plus, deoarece ea avind grosimea mai mare a peretelui necesiti o inc;ilzii,e uniformi, atit in interior, cit $i in exterior, f i r i ca materialul s i se degradeze $i f i r i ca celilalt capit a1 reductiei s i aibi de suferit prin deformarea la cald. fncslzirea acestor piese este indicat a f i facut5 intr-o mas5 de nisip cald. Dupi ce piesele au fost lipite se pun de-o parte ~i numai d u p i 24 h de la imbinare vi in conditii normale de temperaturi de lucru (peste 10°C) piesele pot fi supuse solicitarilor obiqnuite de montaj sau probe101 de presiune. Lipirea cu adeziv trebuie efectuati numai in atmosferi uscati. Nu se va 1ucl.a in ploaie sau in atmosferi cu umiditate mare. Dac5 I-ltmc-fera este umedii, solutia de lipit capat5 un aspect liptos, tulbure, atunci cind este intinsa pe suprafefele pieselor ~i lipirea nu se poate realiza. Pensulele folosite la adeziv nu vor f i intrebuinfate qi la dic!ol.etan gi invers, iar ele nu trebuie s i fie prea mari pentru c5 s-ar face risipi de material, ungerea n u s-ar realiza corespunzitor, iar adezivul agezat in cantitifi prea mari ar da nastere la bavuri interioare, care -r.,.,,, a r dude la reduceri de sectiune. Lipitura ti.eb.uie sB nu prezinte go1ui.i; avindu-se griji ca ea s i fie Fig. 4.39. lmbinare cu rnufH. -

+

-

-4

4

c

d

Fig. 4.40. Montarea reductiilor :

i i c u t i pe toati suprafafa mufei pregitite. Din cauza unei calibrsri necorespunzitoare printr-o incilzire sau racire insuficienta a capitului de teavi, aceasta nu mai poate pitrunde in lundul mufei de la piesa respectivi. ~ t u n c cind i li-

p;tuisile au fost executate in mod corespunz~tor, ele trebuie i aibi aceea~irezistenti mecanici ca si materialul de baza. h. Montarca reductiilor. Reducfia se poate imbina cu tea\.& cu diametrul mare, fie prin intermediul altui fiting (fig. 4.40, CL si b), fie direct (fig. 4.40, c $i d). In primul caz, capitul corespunzito~aL reductiei se monteazi in mufa fitingului (mufa dubli, cod, teu. racord olandez). realizindu-se astfel un fiting redus. Reductia trebuie calibrat5 in prealabil dupi mufa respectivi a fitingului. Calibrarea se executi la cald, la fel ca la tevi (punctul 3). In cazul a i doilea, capitul fevii cu diametrul mare se petrece peste capitul corespunzitor a1 reducfiei, prin mufarea tevii la cald peste reducfic rleincilzita, la fel ca la tevi (pun$tul 3). fmbinarea reducfiei cu teava cu diametrul mic se face prin introducerea fevii in mufa reduc:iei. i. Adezivul. Adezivul se livreazi in bidoane de tabli galvanizata qi trebuie pistrat, pe cit este posibil, in recipiente e t a n ~ ede tabli galvanizatri yau de sticli, astupate in ambele cazuri cu dop de plutri. deoarece dopurile de sticli se pot lipi. desfgcindu-se apoi greu. Recipientele pentru pistrare nu se confectioneaza din tabli neagri, deoarece adezivul se descompune in contact cu fierul. Intrucit diluantul adezivului se poate evapora la deschiderea frecventti a recipientelor in care se pistreaza, se vor folosi rticle sau bidoane mici, in care se va scoate periodic cantitatea de adeziv necesari pentru lucru, astfel ca s5 nu se deschidi prea des recipientele mari. fn orice caz nu se va pistra adeiiv in sticle de format. obignuit, pentru a nu fi confundat cu alte lichide bune de b h t , intrucit adezivul este otrivitor. Pe sticle se vor pune in mod obligatoriu etichete colorate cu indicarea confinutului. Daci solulia de lichid (adezivul) s-a intirit prin evaporarea diluailtului $i nu inai poate fi folositi la lipit din aceasti cauzi, dil:lare:~

-

a - reductie d e tip A rnontata in fiting : b reductie tip B montata in nting : c - reductie tip A rnontals In teav8 ; d - reductie tip B montath In teava : I teava d e diametru mare ; - mufa : 3 - reductie d e tip A : 4 - reductie d e tip I3 : 5 teava d e diametru redus.

-

6 Se va face numai cu diluantul coi.espunzitol., adici cu dicloretan. Daci pe vantier nu existi diclor a n , sticlele cu adeziv devenit visc w se vor trimite la laboratoare in x:ederea diluirii adezivului cu dicloretan. In nici un caz nu se va incerca diluarea cu alti diluanti. j. Cricul pentru tras (evile de prec siune PVC in mufe. Acest cric serv e ~ t ela tragerea $i tinerea fix5 a ca- Fig. 4.41. Cric pentru tras tevile petelor tevilor in mufa cu care se imd, presiune PVC in rnufe : binri ; eSte foarte neCeSar, in special a - monbrea circului ; b - vedere laterals . c - clema d e fixare : d la imbinai~ea tevilor cu diametre .apetele'pirgmlor care s e p*d In brathilor (detallu) I - teavh peste 50 mm, la care tinerea fix5 cu pivotii pvc : 2 - mura dubla' d e p " ~; 3 - bratar8 : 4 - pirghie de manemina a capetelor fevilor in mufa, convrk. ditie indispensabili pentru o bun2 imbinare, este greu de realizat timp de 2-3 min. Cricul este alc5tuit dintr-un sistem de pirghii $i doui brafiri, fiecare br5tari fiind previzuti cu doi pivofi, cite unul in fiecare parte, pentru prinderea pirghiei de tragere. Bratirile se aqazi pe tevi la distanfe de la capetele acestora putin mai mari decit porfiunile ce vor intra in mufi ~i ye string pe tevi cu vurub cu piulita fluture. Se monteazi du@ aceea pirghia de tragere, care va avea initial pozifia desenati punctat pe figuri. Apoi se face spilarea cu dicloretan $i ungerea cu adeziv a capetelor fevilor, a$a cum s-a aritat anterior, $i imediat se trage pirghia de stringere, care va ocupa pozitia desenati cu linie plini. Se pun cele doui cleme de fixare in aceasti pozitie, cite una de fiecare parte a brifirilor, eliberindu-se astfel pirghia. Clemele se prind de bratari in acest scop de aceiaqi pivofi ca $i pirghia $i se scoate pirghia. Daci se dispune de 2-3 perechi de britiri $i de cleme, se poate trece imediat la imbinirile urmitoare, inainte de a fi demontate brgtirile de la imbinarea precedenti, pentru stringere folosindu-ce a c e e a ~ pirghie. i Cricul descris se folose~tenumai la imbinii-i in linie di.eapt5. h. Sudarea materialelor din PVC. fmbinarea materialelor din PVC prin sudurg sc admite numai la : confection6ri de piese de 'Lmbinare din material tubular $i montarea lor la diametre de conciucte pentru care nu exist6 piese uzinate pi care se folosesc la instaltrtiile de presiune ;i de scurgere (aparente saz~vizitabile) interioare sctu exterioare, din constructii industl-iale se pot folosi ~i celelalte .so~:irnentede leri. p ~ n t r ucare nu exist5 piese de imbinare uzinate ,

Fig. 4.42. Instalatie de sudat mase plastice : - suflai electric : 2 - sitflant8 electricn.

1

Fig. 4.43.

Diferite feluri sudurH :

-

de

a - c a p la cap In V : b cap la cap i n X ; c, d, e - in T : f. q de colt : h - piese suprapuse.

-

i n care caz i?nbiniirile respective se vor realizn prin szlduri? cup la cap sau cu piese confectionate din material tubular ; sudciren inee lului o p i t o r clin PVC pe teava de presiune la imbiniirile cu f l a n ~ ; repararea clefectelor in conductele de presiune, care trebuie date imediat in funcj.iune ; repnratii la tevi de sczirgere. Sudarea materialelor din PVC se realizeazi cu aer cald. In acest scop se va folosi instalatia de sudat mase plastice realizati de intreprinderea ,.Electromure$" (fig. 4.42), care consti dintr-un suflai electric $i o suflanti electric5. Suflaiul se poate folosi $i cu aer de la o instalatie centrals de aer comprin~at,cit mai pur, lipsit de ap5 ~i ulei. Se utilizeazs formele de imbinsri prin sudurs aritate in figura 4.43. Toate muchiile care se sudeazi, oricit de subliri, se vor p~elucra prin te~i1.ela capete la 60-70" (fig. 4.44) la sudurile cap la cap si la imbinirile de colt la circa 45" la sudurile in T. Excepfie fac sudurile suprapuse (fig. 4.43, h), uncle

k"&a ,~ -,;?;:!@*,,;. ??.

q~.rmm

Fig. 4.44.

l'

Prelucrarea pieselor sudurH.

penlru

suduri in T (fig. 4.43. 0) si de colt (fig. 4.43, g)*i ailume acelea la care taierea n c este posibil5 din motive de pozitie sau de format special a1 pieselor ce se sudeazi.

T e ~ i r e ase va efectua cu pila, cutitul sau la polizor, cu multi griji pentru a nu prezenta neiSegulal.itifi,a ~ c h i sau i cripituri. Suprafefele care se sudeazi f i r i tevire se vor inispri in prealabil cu hirtie pentru qlefuire uscati (sticlati). lnainte de sudare suprafetele t e ~ i t esau inisprite se vor curita bine de pulberea rezultati-din prelucrare. cu o cilspLi Fig. 4.45. uscati. Se vor utiliza n u ~ n a iscule foarte cu- gelelor de sudurH in rate, fir5 urme de g~.&imi,pentru a nu inai $an!uri de sudur5. fi necesari degresarea cu benzini a suprafetelor de suduri. Suprafefele care se sudeazi se vor a$eza la o distanti de 0,5-1 mm una de alta $i se vor fixa in aceasta pozifie cu ajutorul nienghinei de mina, a1 clevtelui cu ~ u r u b ,sail chiar a1 citorva cuie delimitatoare, bitute in bancul de lucru. Indiferent de grosimea materialului $i de forma imbinirii, stratul de bazi va fi executat cu o vergea de 2 mm. Dupi realizarea stratului de bazi se recomandi ca piesele care se imbini prin suduri s i nu fie prea rigid fixate. Se va umple succesiv intreg spatiul de sudur5 cu vergele din cc in ce mai groase (fig. 4.45) dup5 cum urmeaz5 : - pZnd la $I -- 3 mm, pentru grosimi de material pind la 4 mm ; i~lciz~siv - pin6 la $I -- 5 inm, pentru grosimi cle matericrl ntai i m r i clc 4

117.111.

La fiecare strat de vergele se va adiuga o vergea in plus la num5rul stratului anterior. In timpul sudirii se va exercita o uqoari presiune asupra vergelei, astfel ca qantul de sudui.5 s i fie bine umplut, f i r i goluri intre vergele. Pozifia de executare a sudurii este spre dreapta (fig. 4.46). Sudurile cap la cap in V vor fi intotdeauna intirite (daci pozifia o permite) cu o vergea de adaos pe cealalti parte a cusiturii. peste stratul de baz5 (fig. 4.45). Ca aspect, sudurile vor indeplini urmiitoa270r f i uniforme, fiirii fisuri rele condi(ii : sau nocluri ;i fiirti nrsuri pe margine ; C ~ L sdtz~rnv n f i proe.ntincnt6 pe nmbele fete, tntdritlrrn clin spate depiisincl suprafata mcrteFig. 4.46. Pozitia verge1-ialului CIL circa I 11im ; cusdtura va f i perlei+i suflaiului in timpul fect ~lnzplz~td CIL vergele de SILCEU~-Z, fdrd gosudurii.

+

+-

luri intte sttaturile succesive de material de adaos. ,,2QA lmbinirile cap la cap in X se -'t .vor umple cu straturi de adaos in mod succesiv, cind pe o parte, cind pe cealalti. Sudurile nu se vor prelucra prin pilire sau sau polizare decit in cazuri de cerinb estetice speciale $i in nici un caz acolo unde materialul este solicitat la .,\ presiune sau supus la eforturi mecanice. 1. Confectionarea pieselor de 0 b leggturg. Cu ajutorul sudurii se Detoliul A pot confections $i unele piese dc Fig. 4.47. Sudarea unei ramificatii : leggtura pentru fevi (ramificatii $i a - corect : b g w i t : I - condur!:~ ~rincim.la : 2 - conduct2 derivat.,. curbe), mai ales ~ e n t r u .tevi de diametru mare. Pentru executarea unei ranificatii in cond.ucta prinrci.pali se execut5 o taietura avind diametrul egal cu diametrul exterior a1 conductei ramificate. Marginea giurii din conducta principals se tesevtc la un unghi de 50°, iar marginea conductei ramificate rimine dreapti. Tcava ramificata se introduce in gaura facuta $i se executa sudura. In figura 4.47 este repreZentat5 sudarea corecti a unei ramificatii. Straturile succesive de suduri se vor petrece unul peste altul, esecutindu-se corect teviturile in locul unde se suprapun vergelele la capcte.

'

-

Imbinarea tevilor executate dill materiale plastice poate f i realizati sub forma rigid5 sau demontabilk fmbinirile rigide sint imbi11Ar.i sudate sau lipite ~i se realizeaza cu piese de legituri construite special in acest scop ; imbinirile demontabile se realizeazi prin flaiqil, filet sau prin metode speciale, adecvate tevilor executate din materiale plastice, toate acestea avind $i piese de legituri corespunzitoare. a. fmbingrile sudate. A$a cum s-a inai aritat, imbinirile sudate cap la cap nu sint cele mai des folosite la montarea instalafiilor executate din inateriale plastice, totuqi aceasta suduri are utilitatea ei. Pentru a uvura montajul tevilor sudate cap la cap, se folosesc fitinguri, care se executi in ateliere, din capete $i resturi de tea175.

8

Nu se folosesc pentru acest scop fitin$' guri realizate pe cale industriali prin tur. . . nare sub presiune, ; b c d e deoarece sub aceasta de tevi din PVC, prin forms, materialul Fig. 4.48. lmbinilri fixe lipire : PVC are o sudabilia - teu ; b - cot ; c - mufa ; d , e - reductie. tate redusi. b. ImbinFirile lipite. Acest fel de imbiniri sint cele mai des folosite la conductele PVC. Pentru montajul conductelor de pre..' qiune se folosesc fitinguri confectionate din acela~imaterial ca $i a1 fevilor5i au aceeasi culoare ca tevile de tip G. Fitingurile sint utilizate la imbinarea intre ele a fevilol- din PVC de tip G $i M, cum $i la iinbinarea acestora cu {evi de otel sau cu arrnituri metalice. Ilnbinarile de tevi din PVC intre ele se lac prin lipirea capatului fevii in interiorul mufei cu ajutorul adezivului. lmbinirile fixe d.? tevi din PVC se realizeazi cu urmitoarele fitinguri : teuri, coturi. mufe $i reducfii (fig. 4.48). fmbinarile fixe de fevi din PVC cu fevi de otel sau cu armituri metalice se realizeazri cu urmitoarele fitinguri : teuri, coturi, mufe $i reducfii pent1.u iinbinarea mixti, previzute la un capit cu filet, in toli, pentru fevi. In figura 4.49 sint reprezentate fitinguri pentru imbinare mixti cu filet. fmbin8rile demontabile de tevi din PVC se realizeaza prin racorduri olandeze, iar cele din tevi din PVC cu tevi de otel sau cu armaturi metalice, cu racorduri olandeze cu filet in interior, sau exterior (filet in toli, pentru tevi). Fitingurile sint putin conice in interior +i tevile care se imbiild trebuie sa fie calibrate in consecinti. In acest scop se folosesc cali-

~$J@H

Fig. .4.49.lmbinHri mixte cu filet : - cot : c - muf8 : d - reductfe.

a - teu :b

Fig. 4.50. lmbinHri demontabile : a - racord olandez de lipit : b - racord olandeu cu filet interior : c - racord olandez cu filet exterior.

bre de exterior, la fel celor reprezentate in figura 4.32 care au aceeavi conicitate ca qi fitingurile, insi o adincime ceva mai mare decit aceasta. Prin incilzire feava este calibrati dupi metoda cunoscuti qi daci, d u p i ricire, se constati cj. ea nu se fiseazfi perfect in interiorul fitingului, acesta avind diametrul prea mic, teava se va calibra a doua oar8, trecind la data aceasta peste marcii. Deoarece toleranta de fabricafie admisi la diametrul fevii este numai pozitivi, pentru fitinguri se admite o toleranti la diametrul interior numai negativi. fn felul acesta nu se poate intimpla ca fitingul s i fie prea larg pe feavi qi astfel s i nu poat5 fi lipit. c. fmbinarea tevilor de presiune de PVC cu tcvile metalice. La imbinarea cu fevile de otel, in cazul imbin8rilor fise se vor folosi nuinai fitingurile de PVC cu filet uzinat, iar in cazul imbinirilor demontabile se vor folosi racorduri olai~dezede PVC cu filet uzinat esterior sau interior. imbinirile fise ale tevilol. de PVC cu tevile de plulnb se realizeazi lipind la teava de plumb un bos metalic cu filet esterior ~i folosind apoi pentru imbinare o mufi dubla de PVC cu filet uzinat. imbinarile demontabile cu tevile de plumb se realizeazj. cu bos metalic qi racord olandez de PVC cu filet uzinat in interior sau exterior, d u p i cum b,osul folosit este cu filet exterior sau interior. Imbinarea tevilor de presiune de PVC cu tuburile de fonts de presiune se realizeazi cu ajutorul unei flanqe libere, metalice sau executate dintr-o placi de PVC care se stringe cu vuruburi de flanqa tubului de fonta (fig. 4.51), intre cele doua flanqe aqezindu-se u n inel executat din placi de PVC, sudat cu aer cald de conducta de PVC. fn vederea sudirii suprafefelor ce se sudeazi (a inelului ~i a capstului tevii) se teqesc pentru a se cre,i ~ a n t u lpentru materialul de adaos, vergelele de sudura. Dupa ce s-a sudat, inelul se pileqte pentru eliminarea bavurilor qi pentru indreptare qi pe el se monteazi apoi garnitura de etansare. d. fmbinarea tevilor de presiune de PVC cu armliturile metalice. fmbinarea cu filet exterior (robinete de serviciu, robinete de descircare, ,baterii de perete pentru baie, baterii de dus. I-obinete pentru pisoar, robinete de colt cu ventil, hidranti de gridini etc.) se executa la tevile de PVC folosind fitingurile de PVC cu filet uzinat. Fig. 4.51, RacerArmiturile me.talice cu filet interior la ambele dare cu f l a n ~ e: capete (robinetele de trecere, robinetele cu scaun 1 - flansv libera : 2 - inel de mareioblic etc.) se imbini la fiecare capit cu ajutorul n e ; - sudurA,

~i a1 compensatoarelor d e

\ ,

., ../

/

.

,,

b

a a

-

Fig. 4.54. Ramificatie orizontalH : cu strabaterea ~ e r c l e l u : l b

- far& strabate-

In ceea ce p r i v e ~ t e traseul, trebuie s5 existe schimbiri de directie de-a lungul lui, in care s i s e compenseze dilatatiile. In acest scop legiturile intre conductele principale

de distributie orizontale ~i coloanele vertical:? trebuie executate prin cite do^ curbe racordate (fig. 4.53). Tot a$a ramificatiile orizontale care pleaci din coloane, nu vor pleca direct, ci vor forma un cot, aSa cum se indici in figura 4.54, a. Punctele fise se realizeazfi lipind pe conducts cite un inel executat din PVC, de a parte $i de alta a br5tirilor incastrate in perete in punctele previzute in proiect (fig. 4.55). Toate celelalte puncte de prindere la pereti a conductelor, in afar5 de punctele fixe, se vor executa astfel ca s i nu stinghereasci libera deplasare a conductelor la dilatare ~i contractare. Orice sistem de sustinere a conductelor se reprezinta i n rea peretelui.

L

planuri prin s e m n u l BrBtirile de prindere vor fi strince uSor pe conducte, pentru ca s i permiti deplasarea acestora, iar !a traversirile prin ziduri qi plan~ee,conductele vor fi trecute prin tuburi dc protectie cu diarnetrul mai mare, in care s i se poati miqca liber. astfel ca s i nu se creeze in locurile respective puncte fixe. In camera de baie ti~burilede protectie din planqee trebuie :.5 i a a cu 2-3 an deasupr2 pardoselii, pentru ca - i nu poati patrunae PYIi; ele apa ce se scurge pe pardoseali. Robinetele montate pe conducte sfntpuncte fixe ob,ligabrii ale conductelor. Racordarea lor la coloane se va realiza pe un traseu ocolit $i nu direct, Fig. 4.55. Punct fir : astfel ca s5 fie permis5 miqcarea con- I : 2 - he1 hpir DP teav& : 3 - protectie ehscick : 4 ductelor la dilatare (fig. 4.54, b). brBtai-A.

Pentru compensarea dilataGei coloanelor, dac5 clidirea nu este prea fnalti, se va crea un punct fix la mijlocul in5ltimii coloanei (fig. 4.56). Alungirea coloanei in acest caz se va produce atit in sus cit $i in jos, trecerile prin p l a n ~ e permitind t acest lucru. Cind clsdirea este inalti sint necesare compensatoare de dilatatie pe coloane, la distante de cel mult 10 m intre ele (fig. 4.57). Compensatoarele de dilatatie se monteaz5 de asemenea pe traseele rectilinii de lungime mare ale conductelor orizontale. In cazul in care in proiect nu se precizeaza construcfia, numarul $i p ~ z i f i i l ecompensatoarelor de dilatatie, acestea se vor executa din teavi de presiune de PVC, in formi de lirg sau de U (fig. 4.58). Compensatoarele de dilatatie in form5 de lira se confecfioneaz5 din tevi cu diametrul exterior pin5 la 63 mm, iar cele in form5 de U, din tevi cu diametrul mai mare, bineinfeles c5 pe fiecare conducts se folosesc compensatoare confectionate din tevi cu diametrul egal cu a1 conductei. Distantele dintre axele a doui compensatoare de dilatatie montate pe trasee rectilinii de conducte se indic5 in proiect. In general, la fixarea acestor distante se va tine seama de urmitoarele indicatii : Di:~rng:trul esterlor a1 tevi [mm]

12 -23

33

40

Fig. 4.56. Asigurarea

:yi2'ifix.;'?';;: 50

63

75 - 113

---Distanta maxima lntre axele compensatoarelor dc distllntie [nl]

10

12

13

2n

25

30

C~~nductele executate din tevi de PVC pot fi montate in interiorul c!fidirilor atit aparent, cit ~i ingropate sub tencuial5. Dar deoarece cele din PVC au o rezistent5 mecanics la qoc sc5zut5, qi zgirieturi se va prefera intotdeauna montarea lor ingropats, pentru a fi ferite de lovituri. Taseele aparente se vor plasa in locuri cit mai ferite de lovituri.

b. Montarea aparentg a conductelor. Conductele aparente se monteazi numai dup5 executsrea tencuielilor, iar in cazul cind qi coloailele sint apa:ente, montarea lor se efectueazi dupi exf2cutarea pardc+lilor. Atunci cind o teava mehlica se leaga la o tea-i-a d e PVC, pe teava metalics (3e otel, de plumb etc.) se monteazi un robinel: de treccre inainte de legarea acesFig. 4.57. teia la teava, de PVC. L i d de diPrinderea ~i sustinerea conductelor orizontale de elelatatie montatH pe comentele constructiei se poate realiza cu urmgtoarelc loans. tlispozitive : 0 consolele de susf;inere (fig. 4.59), executate din resturi de teava de PVC u$or turtita, fasonate console, brEtiiri cle perele ~i la cald, care se inzidesc in perete ; brEi@ri ancorate (fig. 4.60) metalice, la fel cu cele folosite la tevile de otel, dar cu muchiile neascutite $i cu garnituri protectoa1.e confectionate din carton asfaltat, PVC moale etc. Distantele la care se amplaseazg dispozitivele de sustinere ~i fixare ale conductelor de PVC depinde de diametrul conductelor astfel : Diametrul tcvi 1ml.l

12 - 16

Distante pe trasee orlzontale 0,i5 [ml

- 0.00

32 - 40

20 - 25

0.90-

0

1.00

-

2

50

-

63

1.30

-

1,10

Distante pe tra-

see verticale [m]

1.00 - 1.20

1,23 - 1.40

Fig. 4.58. Formele cornpensatoarelor dilatatie : a - urn : b - In forma de U.

1,50 - 1.70

de

I,#) 2.lll!

'/a - ! J O

"""

',

-,-3-,

Fig. 4.59. Cons013 din PVC : I - consol& ; 2 - ~ r o t e c tie elastic8 ; 3 - t e l v 8 .

Prinderea ~i sustinerea coloanelor se realizeaza cu bratsrile de perete men-

@, O

e O

tionate care coloana mai sus, se pe va 1 sprijini printr-un inel csecutat din PVC (fig. 4.61) lipit Fig. 4.60. Dispozitive metalice de prindere : pe teav3 cu adeziv 1 - L E ~ v 2 ~ - 1~ratar:i: 3 - zzrniturl (carton onla putin 3-4 clll ci1;LiL). sub mufa de susfinere. Britarile se vor monta la distanfe pe vertical5 de 1,OO-2,25 m intre ele, in funcfie de diametrul conductei. Orice armitur5 montata pe conducte se va prinde de perete separat, pentru ca la manevrarea ei sii nu se transmiti eforturi asupra conductei. La n~ontare,intre conducti ~i pereti se va lisa o distant5 libera de 3 cm (fig. 4.62). c. Montarca conductelor sub tencuialii. Conductele se m o ~ t e a z i sub tencuiala fie in qanfuri (~lituri)in zid acoperite cu rabif, fie in qanturi acoperite cu tencuiala. Tevile se invelesc cu carton asfaltat, carton ondulat, hirtie sau orice alt material elastic qi moale, iar ~ a n f u r i l etrebuie s5 fie suficient de largi pentru a nu impiedica dilatarea 8i contractarea tevilor. La curbe $i ramificafii, inveliqul va fi executat din hirtie ~i se vor ingroqa in mod special $i portiunile n (fig. 4.63), fiecare porfiune avind lungimea egali cu 10-15 ori diametrul fevii. 2 Conductele se vor ingropa in locuri inaccesibile 3 cuielor pe care le bat locatarii in perefi pentru ag5\area tablourilor, oglinzilor etc. Cind conductele se monteaz5 ingropate sub pardoseli, trelquie h a t e m5suri ca greutatea pardoselii sB nu apese direct pe conducte. In cazul in care conductele de PVC de ap3 rece se monteazi in acelaqi $lit cu conductele metalice de a p i caldi, acestea din urm5 se vor izola bine cu izolafie termici. Fig. 4.61. prinderea in brHProblemele privind compensarea dilatafiilor, @ri a coloanelor verticale : traversarilor prin pereti $i planqee, realizarea punt; - telor fixe qi a susfinerii conductelor se vor rezolva br&PrB : 3 nrotmtie elastlc8. in acelaqi mod ca la conductele de PVC montate

, ,,,, ,

Fig. 4.62. Montarea conduc-

Fig.

tei fats de perete. a

-

4.63.

lnvelirea conductel Sngropate :

inveli$ de hirtie inzrorjat. lunz!-

mea egali c u

10-15

tevii.

ori

diametrui

aparent. Pins la efectuarea probelor gi acoperirea conductelor, trebuie luate m5suri pentru a se evita deteriorarea acestora prin lovire. d. Treccrea conductelor din PVC prin pereti si planscc. Conducta din PVC se va proteja cu un tub. de diametru mai mare, tot din PVC sau metalic. Diametrul interior a1 tubului de protectie va fi cu 10-20 mm mai mare decit diametrul exterior a1 fevii. Spatiul liber intre teava de PVC qi tubul de protectie se va completa cu pis15 minerals, carton etc. In figura 4.64 se arata cum se poate executa stripungerea prin pereti. Tubul de protecfie se va fixa bine in perete sau plangeu pentru a nu aluneca pe feavi $i va depaqi grosimea peretelui cu circa 5-10 mm de fiecare parte ; la trecerza prin fundatii $i peretii esteriori, se vor prevedea in plus masuri de etanvare contra infiltrafiilor de api. In mangoanele de proteetie nu se admit imbingri ale conductelor. Distanta minim5 intre nlarginea tubului de protecfie $i cea mai apropiata imbinare sau derivatie va fi de 5 cm. e. Montarea conductelor din PVC ingropate in p l i h n t . f n exteriorul clhdirilor conductele executate din fevi de PVC se monteaz5 fie ingropate direct in pamint, fie agezate in canale subterane, vizitabile sau neFig. 4.64. ~ t pere,ilor ~ vizitabileg ; montarea ~ lor aparenta ~ nu este admiss, deoarece in timpul exteriori gi a fundatiilor : I - lrava PVC : 2 - mawn de pro: verii a r putea fi incazite pin5 la tectie ; 3 - c h e p a sau pisla mineral& . 4 - biturn D so. inmuiere de razele soarelui, iar in

111

~

timpul iernii, cind temperatura scade sub O°C, a r deveni casante $i s-ar sparge la lovire, la fel ca sticla. In cazul ingroMrii direct in pin~irlt,~ a n t u lse va executa cu 18timea minima necesar8 pentru a putea fi sapat. Fundul Santului trebuie bine netezit $i acoperit cu un strat de 10 cm de nisip sau de pimint ciuruit. Imbinarea conductelor se executi pe marginea qantului. De asemenea qi proba de presiune poate f i executata pe marginea vantului. Dupi prob,8 conducta nu se va goli ci se va lasa plinl cu apB, iar lansarea ei in qant se va face in primele ore ale diminefii urmitoare, dupa care se va acoperi imediat cu un strat de 20 cm nisip sail pgmint ciuruit. Apoi conducta se astupi cu restul de pimint rezultat din s i p i t u r i . Temperatura minimi de lucru va fi -5°C. P e portiunile carosabile ale terenului conducta ingropati se protejeazi cu fevi metalice de protecoe. Condudele ingropate in exterior sau in pasaje $i culoare neinc8lzite aflate la nivelul solului, trebuie s i aiba deasupra lor un strat de pamint de minimum 1,30 m Znaltime, masurat de la creasta conductei, pentru a fi asigurate contra inghefului. In aceste conditii de ingropare nu mai este necesar s8 se ia misuri pentru compensarea dilatafiilor, chiar daci conductele sint lungi $i drepte. f . Probarea instalatiilor si punerca lor in functiune. Probele de presiune ale conductelor executate din fevi de PVC se pot face dupl cel putin 24 h de la executarea ultimei lipituri. Presiunea de incercare este aceeaqi ca qi la conductele metalice, adici de 1,5 01-i presiunea de serviciu, dar minimum 6 at. Lipiturile care nu dau rezultate bune se vor elimina prin tiiierea portjunii respective de conducts $i se vor elimina prin tiierea portiunii respective de conducti $i se vor reface in modul aritat. Inainte de darea in exploatare a conductelor de a p i executate din tevi de PVC, acestea se vor umple cu ap8 qi goli dup8 24 ore, timp de 2 zile consecutiv. Du@ aceast.5 operatie va fi convocat delegatul SANEPID-ului teritorial care va lua proba de api, pentru a se analiza $i verifica daci confintul de plumb fn apCi nu depsqevte 0.1 mg/l. In cazul cind acest continut nu este d e p i ~ i t ,SANEPID-ul va emite autorizatia de funcoonare, darea in exploatare a instalafiei putindu-se efectua numai dup5 obtinerea acestei autorizatii. g. Defectele conductelor din tevi de PVC de presiune. Da:ol.iti proprietatilor lor (la temperaturi peste +65"C se inrnoaie), tevile din PVC se folosesc numai la instalatiile de alimentare cu a p i rece. Cauzele aparitiei defectelor sfnt similare cu cele expuse pentru levile de ote1, mai putin efectul de coroziune care la astfel de fevi nu se

produce. fmbinsrile la conductele din PVC utilizate la instalatiile interioare se executi i n general cu m u f e e t a n ~ a t ecu adeziv sau prin sudare. Defectele cele mai frecvente la conductele din PVC sint : . fisurile scizi crcipciturile api?rute pe peretele tevii sau la fitinguri ; neetnn;eitii$ile imbincirilor cu ntufe, datoritci zmor clilatciri si contructciri szlccesive, pierdereu proprietcitilor adezivului utilizat etc. La aparitia oricsrui defect pe conductele din tevi de PVC, remedierea consti i n inlocuirea piesei defecte. N u este permiss i n nici o i t u n l i e inliturarea defectiunii prin lipire, deoarece n u prezinti sig:iran!B.

Procedeele de lucru pentru remedierea unui defect la conductele din PVC pot fi : - dcrcd existd un defect de etan.scrrc la imbin.area CZL m z ~ f 5 f5rci , n esista fisuri la materbalz~l$evilor sau fitingurilor, etansarea se co-recteazci jolosind ndezivz~lspecial PCD-13 dupci ce mai Z?ttii s-a curiitit locul si s-a decapat c u dicloretait. U n alt pro cede^^ constd in aplicarea unui cordon de sudurci la capiitul m u f e i (fig. 4.65, a) folosincl sz~flaiulpentru are cald si vergeaua din PVC drept ntoterial de mensiunileobiectelor, precum s i felul materialuii~idin care sint confecfionate pot varia de la caz la caz. Instc31afiile sanitare interioare se impart in doui mari categorii : de alimentare (distributie) cu ap5 $i ~ d eevacuarea apei uzate (intrebuinfata), canalizarea. Prin obiecte sanitare se inteleg obiectcle care asigur5 in mod lapractic si igienic utilizarea instalatiilor de all5 rece si caldi : spiildtoarele comui1.e ; bdile; clu~uvoarele ; chiuvetele; tile ; bidemile ; spfiliitoarele d e vase ; closetele ; pisourele ; albiiic de spiilnt r u f e ; cazanele de fiel-t rzife ; ffntinile d e biiut a.p&; sifoanele de pardosealii etc. Obiectele sailitare se executi, in general, din faianti, portelan font2 emailati, gresie, materiale plastice, iar in unele cazuri din tabla ~ d ezinc sau tabla de afel zincata, din tallla inosi~dabila(spilitoarele cle vase, spilitoarele comune), din beton mozaicat (spAlAtoarele circulare, spilitoarele jgheab etc.), din alallli (sifoanele de pardosealk robinete etc.). Obiectele alimentate cu ap5 cald5 $i rece vor avea robinetul pentru aph calda montat in partea stinga a obiectului privit din fat& i r ; ~robinetul pentru a p i rece in partea dreapt8. Obiectele sanitare, inainte ,de a f i montate, trel~uies i fie pregitite (echipate) cu armiturile necesare ca : robinete, baterii a~nestecatoare, ventile etc., atit pentru alimentarea cu apB, cit $i penti-u evac.uarea apei folosite. Obiectele saltitare nu se pot mojtta decit cllrpfi ce S-a fiiczlt PI-oba de pre3it~iae a intregii refele dc distributie a crpei ~i clupd ce S-au terminat l~icrarilede finisaj dirt iltcdperi ca : frecarea mozaicului, esecuta:.ea zug~.avelilor$i a eventualelor reparatii la partea de sus

. .

..

a faianfei. haintea acestor lucr5r-i se vor monta numai rezervoarele de closet, intrucit trebuie s i fie $i ele vopsite odat5 cu executarea zugrivelilor. Daci obiectele sanitare s-ar ,manta inaintea lucririlor d e finisaj, atit obiectele cit $i instalatia respectivi a r f i supuse degradirii cu ocazia esecutirii finisajelor. Astfel, la spilarea laptelui d e ciment rezultat din frecarea mozaicului, apa respectivi s-ar turna in obiectele sanitare, provocind infundarea instalafiei s.au pertunbind buna ei functionare. Tot la executarea zugrivelilor s-ar turna in obiect resturi de vopsele $i alte materiale, care a r murdiri obiectele $i a r infunlda scurgerile lor. De asemenea am5turile nichelate ale obiectelor s-ar oxida la stropirea lor cu diversele rnateriale folosite la fi+ nisaje ca : var, ciment etc., pe linga faptul c i atit obiectele, cit $i amaturile lor a r putea fi degradate prin loviri sau zgirieri in timpul executirii acestor lucriri. In unele cazuri, d e exemplu in carnerele de baie, obiectele rnontate a r impiedica executarea finisajelor, de exemplu frecarea mozaicului, rostuirea faianfei sau a plxajului etc. Robinetele $i bateriile obiectelor sanitare tr6buie bine verificate inainte d e a se rnonta pe obiecte, spre a se vedea daci so manevreaza uvor la inchidere $i deschidere. Totodata acestea trebuie demon'iate spre a se verifica felul garniturii de sub piulita cutiei de etanrjare. De multe ori fabricile producitoare pun aici ca garniturj. fire de cinepi, care fiind uscate gripeazi la invirt're axul robinetului. Acest? se p3ate rupo .prin fortare, cind se produce $i o miware bl-uscA (forfatj.) a robinetului, care poate rupe urechea in care este moztat 1.0binetul pe vas. fn locul firelor mde cinepi se va pune $nur subtire de bumbac grafitat sau im,pregnat bine in seu de oaie, ullinl~llfiind eel n ~ a irecomandat. La trasa-ea $i montarea ohiectelor sanitare se va ciuta ca ncestea sB fie ,montate in a$a fel. cs si se asigure estetica inciperii $i o utilizare cit nlai u ~ o a r i Pent!.u . aczasta se vol- respecta indicafiile din proiwt. La montarea obiectelor, indiferent d3c.a fixarea lor are loc pe dibluri (12 lemn sau p z spirale de sirmfi zincati, sau diblu metnlic, 5urubul.ile pentru leinn trebuie unse in .prealabil cu vaselini tehnici. pentru a fi protejate contra ruginii. In toate cazurile vuruburile pentru lemn trebuie sfi fie cu cap semiinecat .(in foibm5 do linte) $i nichelate sau protejate in alt mod contra ruginii. Modul cum se asiguri susfinerea ohiectelor (pe perefi sau fisarea p: pardoseala 9i dispozitivele ce se vo1- folosi in acest scop, se prevede in proiectul d e executie a1 lucrarii. ~ a obiectelor sanitare, a suportilor sau a consoFisarea p , pereti lelor d e sustinere a obiectelol. se realizeazfi cu ~urubul-ipentru lemn

p? dibluri de lemn, cu $uruburi p e n m lemn $i spirale de sirmi zincat5, cu ~urubu1.i prezon (Surub prizonier) sau dibluri metalice introduse in elementele de constructie cu pistolul. Fixarea obiectel~rsanitare cu spirale de sirmg zincats este indicatg in special cind perctii se imbraci cu faiantg sau alt placaj, pentru urmlitoarele motive : I ) Diblurile de le111n se pot umfla din cnuza zrnzezeEii, desprinzind suu spiirgind fnianta (placaj~~l) cZe pe pereti. 2) Cind se dau giiurile in plucajul de faiantci pentru prinderea obiectelor, diblul Or! Eeinn de sub faiunfii ;i mortarul subtire cEe pe el pot provoca spnrgerea faiantei. 3) Diblurile cze lemn de Fig. 7.1. Dispozitive de f i x m e a obiectelor. sub faianfii nu mai pot f i inlocuite dacci cz~timpul au putrezit, decit desfticincl faianta de pe pereti. 4) Diblz~rilemetnlice fisute prin impusctrre cu pistolz~l i t l ~pot f i plaittate exact la distantele necesare. 5) Prin folosirea spiralelor de sirnzii zinccrtd, la montarea obiectelor se pot admite la nevoie oarecare schimbiiri ale pozitiei c~cesto~.a fatii de pozitiile stabilite initial. Diblurile de lemn necesare pentru fixarea pe perefi a obiectelor sanitare se monteazi de obicei inainte de executarea tencuielilor. In cazul in care fixarea o.biectelor se realizeazi cu spirale de sirmi zincata. spiralele se monteazi in perefi d u p i executarea tencuielilor sau dupi imbricarea perefilor cu faianfi, marmuri etc. Giurile se executj. cu dalta sau cu $piful $i ciocanul. Dimensiunile 101. la su~ r a f a t azidiriei trebuie s i fie cu circa 10 mm mai mari decit ale bazei mari a diblurilor, la fund giurile trebuie s i fie mai largi detit la suprafata zidiriei pentru ca diblul ~i pasta de ipsos s3 se fixeze bine in perete.

fn.ainte d e a se int~.c.ducepasta de ipsos, gaura s2 c u r i t i d e moloz $i d e resturile ciri111ida sparti ~i apoi se s t r o p e ~ t ebine cu a p i in interior ; d e asemenea se u d i hine cu a p i $i diblul de lenln, acesta pentru cba in tiinpul tit pasta de ipsos va face prizi, atit peretii giurii in zid, cit gi diblul de lemn s i nu absoarb5 apa din pasti, ceea ce ar provoca ulterior cripaturi in jurul diblului. Se ia apoi pasta de ipsos cu qpaclul, rji se introduce in gaur5, presindu-se in special pe fundul $ i pe marginile giiurii, pentru ca \pasta s i adere bine la zildiirie. Gau1.a nu se va unlple camplet cu pasti d e ipsos, deoarece o parte din v o l u i ~ ~ ei u l va f i ocupat de diblul de lemn. Imediat ,dupii aceea, inainte ca pasta cle ipsos s i faci prizi, diblul umezit se introdujce cu haza mare in fundul giiurii qi se preseaz; ca s i intre bine. Apoi se conlpleteazii cu past5 d e ipsos locul ,din jurul diblului si se neteze5te cu vpaclul. Da,cii .dil)lul se inonteazi pe zid de r o ~ u netencuit, , d u p i illontare fata lui superioara trebuie s5 se afle la nivelul c 5 r h i z i i celei :mai ieqite in afar9. fn centrul diblului se bate un cui .pentru ca diblul s i poata fi i.dentificat d u p i esecutarea tencuielii. Dac2 d u p i tencuirea perefilor nu se mai g i s e ~ t cuiul, e ipozifia diblului se sta~bile~te printr-o noui trasare a obiectului sanitar, respectiv, pe baza ldistanfelor indicate in proiect. Pe peretii tencuiti, la terminarea opera$iei, fata diblului (baza mica) trebuie s i se afle la nivelul tencuielii sau pufin sub nivelul tencuielii. nefiind adnlis ca diblul s5 se afle in afara tencuielii. Canlpletind acum cele dou5 linii .perpendiculare trasate inainte de esecutarea gaurii, la intersecfia lola se va afla punctul in care se va inrjuruba rjurubul pentru l e n ~ nsau lcentrul diblului in cazul cind se inqurubeazi doui sau mai multe quru1 2 buri pentru lemn. Cind se folosesc dibluri de lemn in pereti care se imbraci cu faianta, marmuri sau alt placaj, se monteaz5 inai intii diblurile, ca a b mai sus $i apoi se marFig. 7.2. Trasarea ~urubuluipe pereti : cheazi pozitia qurubua - cele douB linii (vertical8 $i orizontal3) ; b - Eaului baindu-se un cui in ra proprlu-zls.? c u linlile indicatoare : I - centrul diblului s a u pozitia ~ u r u b u l u i: ? - Eaura eXecutaLa diblu, in punctul resIn zidarie : 3 - linii peste mrginea giurii.

pectiv. Acest cui indici qi locul giurii ce trebuie executati in placaj, pentru ca faiant.aru1 sau marmurarul s i lase in placaj gaur5 in arcel punct. In incaperile umede, d e exemplu in spilitorii, fixarea diblurilor se realizeazi sau nurnai cu mortar d e ciment, sau se pune la fundul giurii pasta de ipsos, lisin~du-se deasupra $i in jurul diblului u n care se unlple cu mortar de ciment. In ultimul spatiu d e 1-2 a, caz, mai .ales daca tencui,ala incgperii este d e mortar de ciment sclivisit, pe dibluri se bat in prealabil cuie, esact in locurile unde se vor ing;uruba guruburile pentru lemn, deoarece astfel coaja d e ciment sclivisit de deasupra diblurilor se va strabate greu, putindu-se chi.ar sparge. 34oi.tarul d e ciment se prepara din ciment $i nisip cernut. in pilati egale, arnestecate bine cu a@. A. DIBLURI PENTRU FIXAREA OBIECTELOR 51 AGCESQRIILOR TEHNICQ-SAtNITARE 1. DIBLURI DIN LEMN

Diblurile se esecutii din lemn de esen@ tare, in special din lemn de fag. Lernnul trebuie tiiat astfel ca sensul ,fibrelor lui s i fie paralele cu f a b mici a diblului. In acest mad, ~uruburilepentru fixarea obiectelor qi accesoriilor sanitare se in$urubeaza in diblu perpendicular pe directia dibrelor $i nu in sensul fibrelor, fixarea fiind astfel mult rnai solidi. Mirimea diblului variazi d u p i dimensiunea quruburilor pentru l m n folosite $i dupa greutatea obiectelor prinse pe el.! fn mod obignuit dibluiile se confecfioneazi in formi de trunchi de piramidi cu ,baza p i t r a t i sau dreptunghiulari dupa necesitate. 2. DIBLURI METALICE DIN TABLA

Diblurile metalice au forma cilindrica +i se fabrici din tabla presati. Ele sint alcituite din doui pirfi semicilindrice previzute cu giuri pe suprafata laterali. Giurile pentru fixare in perete se execut5 cu maqina manuala de giuri,t. Diametrul giurii este cu putin mai mare decit diarnetrul exterior a1 diblului. Pentru fixarea in peret,e, diblul se umple cu fuior de cinepa

Fig,

7,3, Dibluri

lemn.

din

-+-6"=

imbibat cu gudron ; prin introducei.eu gul.ubului fuiorul este presat in afari prin giuri, umplind complet gaui,a din perete. Gudronul din ci-nepi acoperi suprafafa qurubului vi o protejeazi impotriva coroziunii. Fig. 7.4. Dibluri cilindrice din Diblurile metalice necesiti giuri tab& de montaj mici, nu a u nevoie de timp pentru priza materialului de fixare $i realizeazi o prindere foarte buni, care poate fi u$or desficutri.

-$+%

=

)

Diblurile se folosesc pentru fixarea elementelor de instalatii de perefi sau tavane. Operatia de montare a diblurilor obiqnuite fiind anevoioasi, s-a introdus metoda implintirii de dibluri cu pistolul. Acesta poate f i folosit la diferite materiale de construcfii, cum sint : betonul, cirimida, piatra, me,talul etc. Avantajele principale ale folosirii pisto1 lului sint q u r i n t a de manevrare $i ere$terea considerabila a productiuiti\ii muncii. . Pistolul de implintat dibluri aritat in figura 7.5 este construit pe principiul utilizirii expansiunii gazelor pro2 vocate de arderea violenti a pulberii dinr-un cartuq. Pistolul se livreazi cu doui tevi, una cu canalul de 6 mm ;i alta cu canalul de 8 mm. 7inp1-euni cll pistolul pentru implintat dibluri se inni livreazi, ca accesorii, o cheie special?, o vergea gradati, o perie pentru cur53 fire, o pompi pentru ulei ~i cirpa speciali pentru qters, toate acestea fiind / a m h l a t e intr-o cutie de tabla portabilfi, prev5zuti cu incuietoare. Q Functionarea pistolului este astfel ~ 0 n c e p u t i incit s i a ~ i g u r e protecfia Fig 7.5. Pictol de implintat muncitorului in timpul lucrului. In dibluri : u - cele trei lzluri de fo!oslre : acest stop, pistolul este previzut cu 1 - a ~ a r i t ~ a r epentru Perete serie de blocaje ; declansal.ea percuto- ~ i a n: 2 - aciratoare Pentru DOzitie linna a r i n d i : 3 - ap3rJrului este posibili nu~tlai c.ind api1.2toare .,,-,trUpozitie Lings

toarea de la gura fevii este montaG $i teava este impinsi pin5 la refuz, operatie care se poate executs numai dupa ce aparitoarea .-.-. a fost inontati. fnciircarea pistolului se efecFig. 7.6. Diblu metalic : tueaza prin rabatai-ea fevii. I - corm11 diblult~i: 2 - manson din lllatclial Dlastir. : 3 - inel cle conducere Aceasta operatie asigura extrage(EhidiJre). rea tubului c a r t u ~ ~i retragerea automati a extractorului. Rabaterea fevii se realizeazi la apisarea zivorului man~onului; la inchiderea ansamblului fevii se asiguri blocarea acestuia in poziQe de tragere qi zivorirea ei. Diblurile sint executate dintr-un material d e duritate ridicat5, ceea ce asiguri patrunderea lor in diferite materiale d e mnstruaii. Ele au capatul din fafii ascutit in foilmi d e ogiv5, iar cel din spate previzut cu filet exterior sau interior. Pentru a se obtine rezistenta fixirii diblurilor in co~lstrucfiimetaliice se p r e v g striuri pe suprafafa diblurilor. Deoarece diaunetrele diblurilor au o varietate mai mare decit diametrele tevilor pistoalelor, la utilizarea diblurilor cu diametrul ,mai mic clecit diametrul tevii se folosesc inarqaane de material plastic. In .partea din fafa diblurile au inele de conducere executate din material ,plastic. ~uburile-cartuS utilizate au incarcaturi diferite, in functie d e puterea lor. Puterea cartuqului este indicati conventional, prin culoarea cipicelului care inchide tubul (verde, gal,ben, albastru, ro$u $i alb). fn funcfie d e materialul in care se implinti diblul $i de adincimea la care trebuie implintat acesta, se alege diblul $i puterea cartu~ului; cu cit 111aterialu1 de construcfii este rnai tare, cu atit se alege un c a i t u ~rnai puternic ~i un diblu mai scurt. Daca se utilizeazs cartu$e mai .puternice decit este necesar, efectul produs de ele se poate reduce prin mirirea caunerei de explozie, lucru ce se realizeaz8 in~pinginddiblul mai putin adinc in canalul tevii, cu ajutorul tijei gradate. Este interzisi fisarea diferitelor obiecte sau accesorii cu ajutorul diblurilor impuvcate in eleinente de constructii sau aparate supuse la vibratii permanente sau sarcini dinamice. De asemenea este inteizisa fixarea obiectelor pe tavan intr-un singur diblu, fiind obligatoriu a se folosi, pentru siguranti, cel putin ldoui dibluri. Sarcina ce revine unui diblu. pentru elemente fixate la tavan, nu va deP+i 25 kg. In cazul in care se fixeazi de tavan cu dibluri, anurnite elemente, deasupra locurilor unde pot st4iona oamenii, fiecare diblu

> $,&!F! ,

15 - Cartea muncitorului de instalatii sanitare interbare - cd.

27

225

va fi verificat la o incarcare egali cu de trei ori greutatea elementului fixat, plus 80 kg. La inceperea lucrului cu pistolul, se alege apiritoarea poti.ivit;i locului d e l w r u . Acestea se xnonteazi la pistol, apisindu-se pin5 la refuz. Apoi cu ajutorul cheii speciale (din trus5) se in~urubeazi bucv-tampon de la gura tevii. In truss se g5sesc trei apiritoare. care sint utilizabile pe suprafate plane sau cu diverse proeminenfe, colturi etc. Pistolul se livreaz8 cu trei tipuri de b u q e : o ibuqi penti-u dibluri implintate in materiale dure )(ofel,beton e t ~ . ) o, b u q i pentru rondea d e 14 m ~i o bu-9 pentru rondea de 20 mm diametru. Ultimele doui buc$e se utilizeaz5 pentru dibluri implintate in materiale moi (zid5rie de cirfimid5, lemn), in care pitrunderea diblului este limitat& cu ajutorul unei rondele ce se introduce in b u q a tampon, inainte de intraducerea tu~buluicartu$. !Lasfiqitul fiecirei zile de lucru sau d u p i fiecare 100 .buc&fi dibluri trase, pistolul se 1curif8$i se unge cu ulei special. Periodic, cel putin odati pe an. se verifici aininuntit pistolul, in ceea ce privevte uzura pieselor $i functionarea. Aceasti verifi.care se executi de catre un specialist autorizat qi intr-un atelier mecanic de intretinere. Pistolul a r o fivi in care se inregistreaz5 num5rul de lovituri trase, eventualele defecte gi verificgrile periodice ce se efectueaz5. Defectele pistolului care pot produce rateuri sint : ruperea virfului percutorului. ieqirea insuficienti a virfului percutorului in sfera fetei inchizitorului. slebirea sau ruperea arcului percutorului. reducerea fortei d e percutie ca unnare a unei ungeri sau cur54iri necorespunzfitoare. Daci teava nu este curatit5 $i u n d corect, la retragerea pistolului de la perete feava poate r h i n e in pozitia ,,armat". In acest caz. pistolul nu se rnai deschide pentru estragerea tubuluiqal-tu~;. Mburi pentru protcctia muncii. Pentru evitarea accidentelor de munci, pe qantierele la care sint utilizate pistwlele pentru implintat di:bluri, se vor respecta o serie de reguli. Pistoalele vor fi utilizate sau manevrate numai de persoane care au dep5qit viista de 18 ani $i care p o s d g o autorizatie specialii in acest scop. Autorizatia se elibereazi de intre,priderea de constructii care are in tdotare ,pistoalele pentru implintat dibluri, n m a i dup5 ce S-a f&ut un instructaj a m h u n t i t de catre un organ d e specialitate qi va purta sernnitura $i sigiliul conducitorului intreprinderii respective. Tr5gZitorii trebuie s5 pat2 demonta. c u i . i b qi monta la loc

p i s t ~ l ~s&-1 l , manevreze, s i cunoasca ,mcdul lui de funcfionare, si-1 utilizeze in diferite condifii de lucru qi s i cunoasci toate mkurile de seeuiihte gi proteeia ,muncii. Fiecare pistol d e implintat trebuie s i fie marcat cu emblema fabricii furnizoare, tipul, anul qi seria d e fa'bricatie $i s 5 fie livrat intr-o cutie metalici, prev&uti in mod obligatoriu cu o in.cuietoare. La livrare, fiecare pistol trebuie s i fie insotit d e o b r o ~ u r icare c u p r i d e instructiunile de lucru, de intretinere ~i d e protecfie a omului. Aceasti b r q u r 8 se pistreaz& in permaneng in cutia pistolului. La trageri se vor folosi tuburi-cartuv $i ,dibluri scoase din a h lajul original qi insotite d e certificate de calitate. Cutiilor vor fi sigilate iji marcate cu ennblema fabricii producitoare, indicindu-se n u d r u l lotului de fabricafie $i felul produsului. Tnburile-cartuq qi diblurile se transport2 qi se pLstreaz8 la locul de lucru in cutia metalici a pistolului. Se interzice pistrarea lor in buzunarei Inainte ,de intrebuintarea pistolului, trigitorul este obligat s i se asigure c& in zona de lucru $i in spatele locului d e implintare a diblului nu se gasesc persoane care s i fie peiiclitate in timpul tragerilor sau la o eventuali desciccare accidentali a pistolului. Personalul auxiliar va sta in spatele tragitorului. Introducerea diblului $i a t u b u l u i x a r t u ~in feavi se va face numai la fata locului de implintare. S e va evita orice manevrare inutili a pistolului in stare incfircati, care nu este in legituri cu scopul propriu-zis d e intre'buinfare. Pistolul inciircat n u va fi lisat din mini ; in caz de rateu, acesta va f i descircat in mod obligatoriu, menfinindu-1 in acest ti,mp cu feava indreptati in sus. Cind se n~anevreaziqi se utilizeazg pistolul de implintat dibluri, muncitorul trebuie s5 aibi o pozifie (de echili,bru stabili qi siguri. Se va-da mare atenfie acestei condilfii, in special cind se lucreazi pe sciri $i schele. !In timpul lucrului, tr&fitorul va pul-ta ochelari de protecfie incasabili $i casci d e protedie. La i,mplintaibeadiblurilor, trGitorul nu trebuie sri dep+easci cu vreo parte a .corpului gura e v i i . Se va lucra cu o deosebiti prudenti la implintarea di~blurilorin tavan:; : La alegerea diblului $i a tubului-cartu~se va fine seauna de rezistenta qi grosimea materialului in care se implint2 diblul. Alegerea se va face respectindu-se cu strictete instructiunile de folosire a acestor produse. Materialul in care se executa implintarea trebuie s i ,poati fi zgiriat cu virful diblului, f a r i ca virful s i se deterioreze. Se va lucra cu mare atentie la implintarea diblurilor in n~aterialetari, acoperite CU strat anoale.

Se interzice im'pLintai-ea diblurilor in pereti sau materiale de constructii, care pot fi perforate dz dibluri, in piese care se pot arcui qi din car? diblul poate fi ricowt, la distante mai mici cle 5 cm de la muchiile libere ale peibefilor d e beton sau zidarie, in gauri care ar putea provoca o deviere a diblului. fn locurile unde anterior a ricosat, s-a rupt sau .a rimas prost fixat un diblu, precum $i un;de materialul a fost sffirimat. este interzis a se implinta un a1 doilea diblu. Diblul u~rnatorse vd implinta la o distanfa d e minimum 5 cnl de aceste locuri qi, daci aceasta nu este constructiv posibil, in locul respectiv se va fixa u n diblu prin alte n~ijloace(nu prin h l p u ~ c a r e ) Se . interzice de aseinenea iinp1intare.a diblu~~ilor prin in~pu.$care, in sectiile iabricilor cu pericol de explozie. 4. DIBLURI CU SPIRALE DE S ~ R M AZINCATA

P e perefii care se imbraci cu faianti, marmui-a sau .alt placaj, obiectele sanitare se fixeaza in majoritatea cazurilor cu ~ u r u b u r i pentru lemn $i spirale de sirmi zincati. Giurile pent1.u inontarea spiralelor de sirmi zincat2 se executfi d u p i ce s-a nlontat placajul respectiv. in acest scop se masoar5 gi se insemneaza pe placaj punctele in care vor fi introduse vuruburile cu spirali. Se atrage atentia ca semnele necesare pe placajul d e faianfa sau de nlarmuri s i n u se execute cu creioane chimice sau colorate, deoarece petele lisate pe placaj n u se mai pot c u r i b ; orice insemnare se va fa,ce pe placaj n w a i cu creion negl-u (grafit) obi~nuit. Gaul-ile in placaj se execut3 apoi cu dilti $i gpituri mici de otel, avind litimea sau dianletrul de cel mult 5-6 mm, $i cu un ciocan de 0,300 kg. La esecutarea gaurilor este bine sa esiste .mai inulte dalfi qi ~ p i f u r i ,deoarece acestea se tocesc foaite repede. Gaurile s e executi coni.ce, cu partea din fund mai mare $i avincl la g u r i diametrul .cam de trei o1.i inai mare decit a1 ~ u r u b u l u ipentru lemn ce se va folosi in punctul respectiv. penti'u ca gurubul s i poati fi introdus inlpreuni cu spirala lui de sirmi. Catre fund gaurile se 151-gesc,pentru ca dopul de beton ce se \:a foi.ma s5 se fixeze bine in perete. Suruburile pentibu leinn folosite trebuie sii fie nichelate sau protejate in alt mod cont~:acoroziunii. De obicei se folosesc Suruburi pentru lemn cu cap semiinecat. Spirala se executa din sirmi zincati de 1 mm grosime, care se inf5$oari la rind pe p n t u l filetului ~ u r u b u l u ipentru lemn, pe toat5

lungimea filetului $i apoi se petrece peste filet in zigzag de citeva ori (fig. 7.7). Dupi ce s-au executat gaurile ca mai sus, acestea se udii bjne cu a p i ~i apoi se introduce in fiecare gauri, cu virful unei surubelnife, mortar de cilnent care se indeas5 bine. Imediat dupi aceea in iiecare gaur5 se introduce cite o Fig. 7.7. Diblu din spiral5 cu vurub, dupi ce spirala a fost in preaspiral& de sirma labil inmuiati in mortar de ciment, $i se inzincata : deasa bine cu virful qurubelnifei. Surubul se I - surub pentru lemn: - soiraB& : 3 - obibate u$or cu un ciocanel pina ce refuleaza 2cctul d e fixat : 4 - fainnta : 5 - tenafara mortarul de ciment din gaura. Mortarul cuial5 (placaj) : 6 - zidarie de refulat se preseazi din nou in j u l d qurubului, carArnid5 s a u heton : 7 - mortar ocntru fia r e trebuie s i fie bigat in faianti pini aproape sare. de capul lui. Mortarul folosit se prepari din ciment, a p i $i nisip cernut. Obiectul sanitar se poate monta la 3-4 zile de la aceasa operatie. In c a ,de ungenfi, se va folosi pentru fixarea spiralelor ciment cu priza rapidti, termenul, lde mai sus putindu-se astfel scurta la minimum 36 h. Montarea $uruburilor cu spiral5 se executs in serie, la mai multe apartamente, obiectele sanitare montindu-se apoi tot in serie. La rnontarea obiectelor sanitare, uruburile pentru lemn se degurukaza cu $urubelni@ $i se scot ar5, raminind in perete nurnai spirala de sirmii $i dupa ce se potrivesc obiectele la gaurile respective, se i n t r d u c din nou ~uruburile,d u p i ce s-au uns cu vaselini qi se string. Cind lucrarea este foarte urgent5, la montarea guruburilor cu spiral5 in loc de mortar de c h e n t se poate folosi pasta de ipsos, care se intiireste numaidecit. In acest caz trebuie ins5 ca gaura in care se introduce ~ u r u b u lcu spiral5 s5 nu se umple complet cu .pasti de ipsos, ci sa mai rimin; ping la gura ei un spatiu de 2-5 mm adincime, care se va completa cu pasti de ciment. Aceasta pentru ca s5 nu poat5 ptitrunde la ipsos apa, care ar irmnuia ipsosul, producind cgderea obiectului sanitar de pe peretele imibricitt cu faianM. Absorbind apti, ipsosul provoaci $i coroziunea rapidi a guruburilor Pentru lemn. In cazul in cai,e se recurge la aceasti solutie, inainte d e introducerea pastei de ciment -trebuie ca ipsssul s5 fie bine curgtit de pe marginile giurii; asffel-ca pasta de ciment s5 faci contact direct cu

2

4

placajul de pe perete. Se recornand3 tot ~ cai aceasti soluGe s5 se evite ori de cite este posibil. 5. DIBLURI EIXATE

fN PERWI SUBTIRI

Cind obiedele sanitare sint previzute a se mon,ta pe perefi subfiii se poate folosi d u p i caz, unul din cele 3 exemple al-5tate in figurile 7.8, 7.9 $i 7.10, luate din Catalogul de subansambluri, caietul I1 instalatii editat d e 1.S.A.R.T.-1.P.C.-1971. - Varianta A : caramidi pe muchie. - Varianta B : beton armat prefabricat de 7 cm grosime. - Varianta C : b.c.a. prefabiicat sail zidarie de cririinidi de 12,5-25 cm grosime. Obiectele %nitare sint amplasate conform STAS 1504-69. Ele se fixeaza la perefi prin montarea diblurilor de lemn la Fig. 7.8. Detolii variantu~: feserea zidariei in varianta cu caramid8 sau la tu~nal-eabetonului in valianta peI - diblu : 2 - olncb?nclA : 3 - s m b cu cap inecat ; 4 - clr8midl : - momar d c refi prefabricati. Pn funaie de natura ciment : 6 - tencuia~i. obiectului sanitar, diblurile folosite sint de doug tipul-i $i dimensiuni : - \tip m dimensiuni 60 X 60/40X40/80 ; - tip M dimensiuni 90 X 6 0 / 7 0 ~ 40180. - Pentru pereti de 12-15 cm grosiune din beton armat prefabricat qi pentru pereti de 15 c m grosime din beton armat monolit se vor folosi acelea~idetalii. - La montarea diblurilor se vor avea in v d e r e ca fibrele lemnului s i fie paralele .cu peretele, astfel imit spirala (ghiventurile) guruburilor s i nu permiu o smulgere a ohiectului sanitar. - La panourile mari prefabricate (7 c.m grosime). unde nu se fac uzml tencuieli, lungimea diblurilor nu va de@$i grosimea peretelui, diblul devenind d e dimensiunile : - m 60 60/40X40/70 ; - M 190 X 60/70 X40/70. - In varianta A ( c i r h i d 8 pe muche), peretii mai lungi de 2 m se arrneazi cu 0 5 in rosturile orizontale din 4 in 4 asize.

.

x

Fig. 7.9. Detalii vartnta 1

-

B:

beton

bricat :

annat

I

~refa-

*.- dlblu.

Fig. 7.10. Detalii varianta C : - dibLu : 5 - mortar de ciment : 6

-tencu.

Lavoarele sint abiectele sanitare cele mai mult intrebuintate in instalatiile de a@ curenti gi canalizare, folosirea lor este practici $i igienica in constructiile civile, in instalatiile social-cultul-ale $i industriale, au forme $i marimi diferite, sint fasonate dintr-o masa ceramici semivitrifiati (din semiportelan sail din faiant8) sint acoperite cu o glazuri apaci, alb&sau coloratii. 1rlz)oart. mici care sint Se deosebesc douli tipuri de laloare : folosite la spilatul miinilor ; se utilizeazg s i in gridinite ~i cre$e ; lavoare m r i care se utilizeazg la echiparea camerelor de baie, in vestiarele din grupurile sanitare qi sociale. Mirimea qi dimensiunile de montaje ale lavoarelor depinde de m4rirnea corpului persoanelor ce le u t i l i z e d . Pentru o cit mai buni folosire a lavoarelor este necesar ca ele si3 fie montate in aw fel ca s i aibi spaliul minim de uti1izal.e. Fi-

Fig. 7.11.' ~ a v o a rpentiu spfildt p e

-

miini :.

latfmea lavoarului : a - marimea lavoarului .: S - spatiu minim necesar ~ e n t r u utilizarea lavoarului : 1 - lavoar : 2 - ogUnda : 3 - etajer8 : 4 s2punicr5 : 5 - portprosop : 6 - cuier : 7 - priza pentru masin8 electricA de barbierit : 8 - robinet sau baterle montat5 pe perete : 9 - racordurl pentrtu robinete coltare de reclaj montate dcdesubtul lavoarului ; c - apB calda : r - .aDh rece : s - racordul pentru scurgere. A

Fig. 7.12. Lavoar pentru echiparea camerelor de

baie si a vestiarelor din grupurile sanitare: - latilnea lavoarului ; a - marimea lavoarului : - sDatiu minim n e c e a r pentnl utilizarea 1aVoaiUlui : 1 - Iavoar : ? - oglinda : 3 - etajera : 4 - s A Duniera : 5 - portprosop : 6 - cuier : 7 - priza pentnl masinb electric5 de barbierit : 8 - ,robinet sats A S

baterie montat5 pe perete : 9 - racordun Pentm robinete COltar d e reglnj montate dedcsubtul lavoor~lllli: o - ap& calda : r - apS rece : s - racordul DenLrU scurgere.

Tabel7ll 7.1. D i s t a n f e l e m i n i m e p e orizontill5 1)ist;tntn 1nini1115

Distnnlu se 1n3soarH;

i~rtiuniirrn obirctului mnilnr

nc

le :

[l1111t]

1'1115 In : [ 111111]

spaliu d= FSrS spti,l dc circulatie pe HngS lings circula\ie persoana pe pcrsoana a r c Ioloscytc folosepte ohirctul s3nllu1. .),iwtul =,,itar [n~nl] [mml a l h ( c l

Iaronre penlru adulli

[l

-150 Asn la\-onrt~lt~i P c r c l r Axn ;illt~iln500 vu:lr I:atn lateral5 a A s a closcli~liti 400' Invoarului sail I,itlcul~li 1:nln fronlnl5 Pcrclr a lavoar11111i 600 1.':11:1 iroiii ill5 :I closctului sat1 I~idc.ult~i

I c

I

1

0

1 050

1 100 ti00

Lavonre penlru ropii : - pind la 4 ani

Axn lavoarului

l'rrclc

- de la 4 1c

Asn lnronrului

Axa n l l t ~ ilavunr Prrclc

de la 6 la I 1 ani

500 950.

350

6 ani

-

900

300

Axa nltui 1:)vonr A s s lavoarului P r r e l r

GOO

1 000

100

A r n alttii In vo:tr

700

gura 7.11 reprezinta spatiul minim necesar pentru utilizarea lavoarelor (mici) ,montate pentru spdatul pe miini. Figura 7.12 reprezinta spafiul minim necesar pentru utilizarea lavoarelor (mari) montate pentru echiparea camerelor de baie qi a vestiarelor din grupurile sanitare din construqiile civile, social-

culturale $i industriale. STAS 1504-69 stabileqte distanfele de amplasare a lavmiului $i a accesoriilor. In figura 7.13 sint aratate diferite pozifii de aranjare, precum $i distanfele minime pe orizontali intre lavoar qi a l k obiecte sanitare ~i intm acestea $i partea finita a perefilor. In tabelul 7.1 sint argtate distanfele minime pe orizontali intre lavoar qi alte obiecte sanitare qi intre acestea qi partea finiti a peretilor, cu MU f i r i spatiu de circulafie pe lingi persoana care folose~teobiectul. 1. lNALpMI

DE MONTARE

Fig. 7.13. Pozitia lavoarului fat5 de alte obiectc

lnilfimile de montare sint date de la nivelul pardoselii finite pins la partea s u ~ e r i oars a lavoarelor qi a c c e ~ ~ r i i l o robiectelor sanitare care conditioneazfi folosirea acestora, respectiv pin5 la axul orizontal a1 armaturilor. La lavoarele cu piedestal (picior), inalfimea de montare este determinat5 de dimensiunile de fabricatie ale acestuia. Pentru trasarea pe perete a pozifiei definitive a lavorului, este necesar sB se cunoasca nivelul pardoselii finite, in ,majoritatea cazurilor pe $antiere cin'd se executa lucrari de instalafii sanitare (montarea coloanelor de scurgere $i alimentare cu a p i ) nu se cunoa~te exact nivelul padoselii finite (existind numai fab superioari a planqeului). Constructorul insemneazZi pe zid linia rnetrului (vagnis).

-

sanitare :

latirnea lavoarului : I - lavoar far& spatiu de circuktie : 2 - lavoare in serie cu spatiu d e circulatie : 3 - lavoar in n i ~ a: I - lavoar cu spatiu de circulatie : 5 - closet i n f a t a i r o n t a l i n lavoarului ; 6 - bldeu ~n ia* irontala a lavoarului : 7 - lavoar Si bideu alaturat : 8 - lavoar si closet alaturat : 9 - lavoar montat peste baza c i z i i de baie ; 10 - lavoar montat farll distanli d e buza cazii d e bale.

A

Tabelul 7.2. fngltimile de montare lnal(irnea de montare [mm] Laroarc $iacccsorii I 1 1 4

Pcnirll cop:i pills I50 la 4 n11i Pel~tru copii de la 600 1 la 6 ani Penlru copii de la 700 6 la 11 ani Prntru copii pestc 11 ani $i adulti800 Robinct sau baterie lnontali pc perele SSpunicrH Etajer5 Ogl.nZH Portprosop : -montat lings Invoar -montnt pe peretele dill iata lavoarului PrizB prrltru npnralul d c birbicrit Robinet coltar sub lavoar Racord la canalizare

I

h.

1h.I

-

I

Ohscrvatii h,

Ih,lllo

De la fata superioara a lavoanllui $i 111 axa lrli Sc mo11teaz.i 111 drcapta sau s t l ~ l g.1 lavonrului la 5 0 . . . 100 ~irni De la prrdoseali $i In a s a lavoarr~lui Idc~ii, p l n i In partea inferioari a oglinzii Sc ~nolitcazi 111 drcapla sarl stI11ga la\.oarulr~i I:I 50 --100 mlii de la parlcn lnternli a lavoarului bIinilnu11150 rnm d e la perelelc lateral

100.. ,200 950.. . 1 250 1 750 1 300

750

.

1 100. , 1 5 0 0 1 020 560

485

fig. 7.14. Linia metrului (vagnis).

Fig. 7.15. lnaltimea de a$e-

znre a accesoriilor fat& de lavoar.

Aceasta linie este marcati la fieoare etaj a1 cli.dirii $i se g a s e ~ t e exact la un metru de,asupra fetei superioare a pardoselii finite. Masur,a metrului se a ~ a z aconform figurii 7.14, astfel incit diviziunea 1,00 m sa corespun~dacu cota metrului. In acest caz muchia inferioari a scirii gradate, adici 0,00 m se gaseqte la nivelul pardoselii finite. Avezarea pe perete a lavoarelor $i a celorlalte accesorii sanitare se d e t e m i n i in raport cu dimensiunile constructive ale obiectelor. Deoarece inilfimea de avezare (indicat5 cu h) poate fi diferiti de la c,az la caz, cotele obiectelor trebuie raportate l a marginea superioar5 a vasului lavoarului. De asemenea cotarea pozitiei diblurilor pentru cuiere, .porbprosoape, s5puniere etc., se face in raport cu marginea superioara a lavoarului $i sint d.ate in tabelul 7.2 d e la %fa finits a pandoselii $i in axa medie vertical& 2. MONTAREA OCLINZIIDR

O g l i d a se monteaz.5 deasupra lavoarului in pozitie verticals sau orizonbali. Jniltimea d e q e z a r e hs raportat5 la 'baza oglinzii, depinde d e m a r h e a corpului omului. Cele mai obiqnuite dimensiuni medii sint : h5 1 300 nun normala ,pentru dulti ; 1 000 nun pentru copii de la 6 pin5 la 14 ani ; 700 anm .pentru lcopii de la 3 la 6 ani.

VARIANTA A

VARIANTA B

VARIANTA

C

Fig. 7.16. Trei variante pentru fixarea lavoarelor pe pereti

-

subtiri :

varlanta : caramlda p e muchie : B - varianta : beton a r m a t prefabricat d e 7 c m grosime : C - varianta : beton celular autoclavizat (b.c.a.) prefabricat sail zldarie d e c ~ a m l d Ad e 12 5-25 c m grosime : 1 - platbanda B 40X3.5 : M - diblu de lemn.

A

3. FIXAREA LAVOARELOR P E P E R Q I S U B V R I

Fixarea lavoarelor ,pe elemente de !constructii se face fie direct p i n quruburi, fie indirect prin intermediul consolelor sau a altor dispozitive de susfinere. In cazul in care lavoarul este previzut a se monta Ipe perefi subfiri, se poate folosi, d u p i caz. una din cele trei varianto ar5tate in figura 7.16 d u p i 'catalogul de subansa~mbluri, caietul I1 instalafii editat 1.S.A.R.T.-I.P.C. - 1971. Pentru montarea diblurilor, m qi M in cele trei variante de constructii de perefi ( A , B $i C), vezi figurile 7.8, 7.9 $i 7.10. 4. ALIMENTAREA CU

APA

Lavoarele pot f i deservite d e un robinet pentru a p i rece sau baterie amestecitoare rnontati deasupra pe perete. sau pot fi echipate cu un singur robinet, n m a i pentru a p i rece, cu doui robinete, unul pentru a p i rece gi celalalt pentru a p i caldi, cu baterie amestecitoare aparenti rnontati pe lavoar sau cu baterie montati sub lavoar Recordarea conauctelor de alimentare cu apH rece qi caldH la la.rroarese face in doug feluri (dup5 cum prevede proiectul) : @ robinet sau baterie montate pe perete deasupra Zavoctrului (fig. 7.17, a) ; r o b b t sau batetie m n t a t e pe lavoar (fig. 7.17, b).

.

Cenrtrul tevilor va f i pe aceeqi linie orizontala $i simetric fafa de axa medie vertical& Cind lavoarul se alimenteazi cu a p i calda $i rece, pozitia legiturii de ap3 cald5 va fi in partea stingi, iar pentru a p i rece in partea dreapti, distanta intre centrul tevilor este de Fig. 7.17. Racordarea conductelor de alimentare 160 pentru p0Zifia cu api5 la coloana vertical&: din figura 7.17, a $i a - roblnet sau baterle montate pe Perete deasupra 200-300 mm pentru lavoaruhi : b - robinet sau baterie montate pe lap0zitia din figu!'a vw : 1 - ~ D Arece : 2 - aP8 cald8 ; 3 - clrculatie : 4 4 canalizare. 7.17, b. Cind lavoarul se alimenteaza nurnai cu a@ rece, ,pzifia tevii este d e 100-150 r n ~ ndistanv de la centrul xurgerii, fie in dreapta, fie in stinga scurgerii, dupi cum coloana de alimentare cu apri se afli in dreapta sau in stinga lavoarului. [Iniltimea h4 variazg dups pozitia .de montare a lavoarului (tabelul 7.3). Centrul tevii de scurgere este su,b lavoar in axa verticals $i in aceeaqi pozitie pentru aminfdouiipotezele. 160

1 / 1

l'c111r11 copii p i ~ ~ i la .1 nni 450 Pcntru copii dc In 4 In G nlli 6 0 Pcntrll copii ile In 6 13 11 a11i 700 Pcl~trucopii pcslc ROO 11 n11i $i ndulti

21 0

550-

G50

160

ill-

800

4GO

800-

5 GO

1 1 170

600-

750

310

ROO-

900

900

,110

900-- 1 000

900- 1 000

510

1000-1 100

Racordarea conductelor de alimentare cu ap; la coloanele verticale se executa d e s u p r a nivelului robinetelor sau bateriilor, .pentru amindoua solutiile (h3), (v. fig. 7.17). fn acest fel se pennite o golire camplet2 a spei din ~ o n ~ d u ~in c t elcaz ,de nevoie (inghet, re,paratii etc.).

Pre,gEitirea vaselor d e lavoar in vederea echiparii cu robinete sau baterii, cu ventilul tde scurgere $i cu poi% l.anf. Se giuresc orificiile de montare ale rabinetelor sau ,bateriilor, aceste orificii sint executate .de fabric8 semiperforat, aceasta pentru a p e m i t e ca lavoarele sa fie echipate cu una din solutiile alese (cu un robinet, cu doua robinete, baterii amestecitoare montate ,deasupra lavoarului sau sub lavoar). Gaurirea se executa pe marginile patratului cu sjutorul unei dalti mici bine ascufite. Gaura pentru port lant se executi cu un gpit mic ; toate aceste operaii se fac tinind v'asul l a v w u l u i pe genunchi, ununcitorul stinld pe un sciunel. 5 . OPERATIILE DE FlXARE PE LAVOARE A ROBINETELOR

SAW A BATERIILOR AMESTECATOARE

.

0,perafiile ,sint identice, 'pentru baterii in ,plus se va verifica ca distanta dintre centrele giurilor pitrate ce se vor executa pe lavoar s i corespundii cu distanta (160 mm) dintre axele robinetelor. Se de~urubeaz8~i se scot d e pe roibinet piulita olandezi cu racordul ~ d elipit qi piulita de fixare, se probeaza in l o c a ~ u ls3u (patrat) #din lavoar robinetul se introduce in acest locaq, in care intri pini la rozeti. Sub rozeti corpul robinetului are pe o mica pofiiune forma pitrat5 (pitratul robinetului), sau 4 i q i r i dispuse in cruce, pentru ca robinetul s5 nu se poati roti in locc~$ulpatrat din lavoar i n timpul manevriirii. Sub, lavoar se introduce pe robinet, in ordine, o rondela de cauciuc, o rondela de metal $i piulifa de fixare a robinetului, acre se stringe. Rondela de metal este necesa1.i pentru ca la stringerea piulifei de fixare, garnituisa de cauciuc s i nu se roteasci $i s i se deformeze. Dac5 suprafata lavoarului na este perfect plan5 in jurul vreuneia din pitrate gi la probare se constats c5 rozeta robinetului :IL.~ nu atinge vasul pe toat5 circumferin* ei, atunci se pune chit amestecat cu vopsea-email Fig, 7,18, Montarea alba viscoasa pe patratul robinetului. Nu este robinetului pe recomandabil ca la montarea robinetelor sa se lavoar : folcseasci, aqa cum se obiqnuieqte uneori, pasta I - COI-DN~ lavoarului : de ipsos in loc. de chit alb amestecat cu vopsea , f ~ D:t'at":,,%fe",'e y metal : 4 - plullt8 de albi viscoasa, deoarece ipsosul Se inmoaie in fixare ; 5 - rondela de cauciuc sub rozeta roContact cu apa care strabate pe sub rozeta robi- binetului ; 6 - mndel8 netului gi care curgind sub lavoar dB de multe d,e,$udU; ZbTui$ 8 - racord d e ori impresia cB este o feavi sparti sau c i robi- olandezs :liplt.

I

netele nu sint bine e t a n ~ t ;e de asemenea nici ciinentul nu este recomandabil s i se foloseascd la montarea robinetelor. 6. MONTAREA VENTILULUI

Ar-+r-,A

LI

6

~l~-ll.-p

y

: - I , I

D E SCURGERE LA LAVOARE

I

Ventilele sint de mai multe feluri ~ ; i mirimi : de I", 1 114". 1 112" qi 2". Ele servesc pentru a face legitura intre Fig. 7.19. Montarea ventilului d e scurgere : vasul lavoarului qi sifonul de scurgere. 1 - corpul lnvoarului : 2 - venDopul se executi din bacheliti sau matilul d e scurgere : 3 - C n r n i t ~ ~ r a d e cauciuc subtlrc : 4 . - garniterial plastic.. Ventilul se introduce in t ~ l r a d e cauciuc lniu g r o a s a : - rondela ( s de~ plumb ~ ~ orificiul ~ respectiv din lavoar, prin interiorul lavoarului, dupi ce sub rozeta ~ " l e ~ o : l u f i p;,;~~:~$;lfi","~,"LI; l,.r-oarului : 8 - o r i l i r i ~ ~din l vcnventilului s-a pus o garnitul.5 de caut l l PentrLI Dren~ii.1: 3 - pi:~ll'l olnndeza : - r:ic,,l.:l ,:,, :. ciuc. Sub lavoar se introduce pe ventil o garnituri de cauciuc care se unge cu vopsea alba groasi, apoi se introduce pe ventil o rondeli (qaibri de plumb moale) ~i d u p i aceasta piulifa de fixare, care se stringe pini la fixarea completi. Uneori muncitorii instalatori obiqnuiesc s i dihtuiasci sifoanele lavoarelor cu chit de geamuri, dar acest lucru nu este indicat, deoarece chitul se inmoaie cu timpul ~i astupii orificiile ventilului, care sint in legituri cu preaplinul lavoarului scofindu-le din functiune. Pe de alti parte ventilul incepe sii se miqte, chitul neputind asigura o fixare suficienti qi apa curge pe sub lavoar. 10

L--C-I

La q e m e a ,pe pozitie a lavoarului intii se vecific2 orizontalitatea cu ajutorul b o l o ~ u l u i ,se agaz5 lavoarul pe cele 4 garnituri d e cauciuc (puferi) fixati pe console. Nu este permis a se pune alte materiale r a plumb, lemn etc., acestea fiind rigide $i putind rprovoca spargerea vasului in rnomentul cind se vor stringe sub lavoar piulifele olan'deze pentru racoi.darea roibinetelor d e pe lavoar l a conductele de apii rece qi caldi, vasul lavoarului va f i tras in jos gi presat pe aceste garnituri. Fixarea lavoarului se realizeazi propriu-zis prin legitura la tea'va d e ,plumb a robinelelor. Aceast5 feavi trebuie croiti gi prelucrati, dup5 ce s-a misurat exact lungimea necesarg. Ea se lipevte la un capit de racordul pentru limpit (bosul) care face lbgitura la feava de orel qi la celglalt capit, d e racordul de

lipit cu piulifa olandezii a1 rwbinetului. Lipiturile se executi la bancul de ~ u , c ~ u . lnainte de a se stringe definitiv piulib olandezi la robinetul lavoarului, gtuful de plumlb se va m d e l a astfel incit capitul lui si se potriveasci la robinet, ca la stringerea piulitei olandeze $tutul s i nu fie fol$at de a trage de robinet. Eiste r m a n d a b i l ca la rnodelarea $tutului s5 se creeze o curb: de etaj, care eventual s5 cedeze la stringel.ea piulifei olandeze pe robinet. Sint cazuri cincl intre robinetul 18avoarului$i conducta de a p i de otel zincat5 se intercaleazi un rabinet de colt cu ventil cu ajutorul caruia se poate regla presiunea apei, astfel ca la deschiderea maxima a robinetului lavoarului, jetul lui s s nu stropeascs. In aceste cazuri robinetul de colt se inqurubeazi cu partea de filet la teava de ole1 zincati, iar la nacordul lui de lipit in locul~bosului se lipegte $tutu1 de plumb. Cind conducta d e legituri la lavoar este din teavi de plumb de presiune, aceasta se lipgte direct la racordul rabinetului, dupi ce in prealabil s-a executat o curb5 de etaj ca mai sus. \ Nu este ad'rnis ca pe Silelul pe c.are se stringe piulib olandezi a robinetului sB se pun5 cinepi ; etanvarea se realizeazg prin garnitura d e piele pus5 intre piesele ce se string cu aceast5 piulifi. Cind conlclucta de legaturi este de PVC, legitura la robinet s e realizeazi in1wui1-d racordul de lipit metalic a1 robinetului (v. fig. 7.18, poz. 8) cu o piesi speciali de legituri (v. fig. 4.52) executati din PVC, la care se lipeqte apoi conducta. Legarea sifonului la conducta d e scurgere se executi ca in figura 7.20. Conducta d e scurgere a lavoarului se monteaz5 de regulg

Fig. 7.20. L e d t u r a d e scurgere dintre lavoar $i perete : - racordul de lipit a1 stfonului : 2 - stut de taava de plumb 0 30134 : 3 - conduct8 de scurgere din zid : 4 - rozeta de perete (rasfringere wru bercluire) : 5 - placaj (faI

iaats) fa& Lipita a zidulul.

10

-

Cartea m u n c i t o ~ u lde b t a k p i sanitase intentoare - cd. 27

ingropati in zidirie qi se executi ,din tub d e fohts cu diametrul nom i n d d e 50 mm ; tubul se aduce ping in apropierea lavoarului, continuindu-se pe o anic8 porfiune cu teavi de plumb d e scurgere de 30/34 mm, care iese din perete alcatuind ,pozifia dse scurgere. fmbinarea intre tubul de fonti 5i teava de plumb se realizeazi cum s-a aratat in figura 6.36. Pentru racordarea sifonului la con!ducta d e scurgere din perete, executatii din teavi d e 30/34 .mm, capitul aceste' conducte care iese in afara peretelui finit, se risfringe pe suprafata ,pel-etelui ('bercluieqte) formindu-se o rozet5 @ig. 7.20, poz 4). Apoi racordul de lipit a1 sifonului se l i p e ~ t ela pozifia din perete a scurgerii prin intermediul unui ~ t u df e te,avi d e plum'b de scurgere de 30/34 mm, de lungimea necesari. Acest q t q (big. 7.20, poz. 2) poate fi inlocuit chiar cu racordul d e lipit a1 sifonului care este suficient d e lung la sifmnele fabricate a5tizi. La ,perete qtutul (racordul d e li,pit) treibuie s i se sprijine cu capul pe marginea rozetei 4 f o m a t e , f i r 5 a intra in conrdu,cta 3 de s,curgere ~i se l i p q t e astfel de rozetta cu aliaj de lipit. Legitura dintre sifonul d e scurgere a1 lavoarului ~i conducta d e scurgere dco PVC se realizeaza inlocuinld ~acorduld e lilpit I metalic a1 sifonului, cu o pis5 speciali de legatura de PVC. I C. MQNTARM CAZILOR DE BAIE Cizile de baie destin,ate pentru scopuri sanitare, se fa.brici din mai multe feluri ,de materiale ca fonti, tabla Ide otel presati, gresie artificiala, materi.ale plastisce, beton n~ozaicatetc. Cizile de baie folosite in mod curent sint cele fabricate (din fonta, emai1,ate la interior cu email porfelan alb gi v o p i t e cu vopsea de ulei la exterior. Esisti ~i lnodele speciale de bai ca baile d e ~ e z u t ,baile de picioal-e si l ~ i i l e.pentru copii. Biile pentru spfilat pe picioare pot fi din beton mozaicat sau din beton, c i p t u ~ i t ela interior cu plsci de

a

- cads

Fig. 7.21. Pozitia persoanei in cszile de baie : marirnea 1 6 0 0 $1 1 IOU m m ; b - cadl marirnea 1 zoo $i 1 5 0 0 m m : c

- cada

cu fundul In trerpti, marimea 1 1 9 0 mm : d - cad% pentru copii, mirlmea 930 mm.

faian@ ; acestea se previd de obicei la cazirmi, c h i n e , bii publice, frizerii pentru pedicur5 etc. Montarea biilor se face diferit de la un tip de cadi la altul, care poate f i inziditi sau liberi (neinzidits). Pozifia persoanei in cizile de h i e este ar5tati in figura 7.21, in cele dou5 tipuri $i patru m5rimi. In figura 7.21, a mkimea chilor 1600 gi 1700 mm ; in figura 7.21, b m5rimea cazilor 1 200 qi 1 500 mm ; in Fig, 7.22, Spatiul minim necesar figurn 7.21, c ciizile cu fundul in pent* utiiizarea cazii de baie: treapti, mirimea 1 190 mm ; in fi- B - latimea ~iazii: L - marimea c~zil. gura 7.21. d mirimea 930 mm, cadi pentru copii. f n figura, 7.22 este al5tat spartiul minim necesar pentru utilizarea cit mai bun5 a unei cizi de baie. Cab, d e baie se monte& cu una, bu dou5 sau trei laturi lipite de pereti. La c h i l e de baie pentru inpentru zidit, faianfa (placajul perefilor) se sprijing pe bavurile c&i ca apa s5 se scurgi in cadi atunci cinrd se face du$ $i se stropesc pel-etii. Minerele de h i e se monteaza pe perete ,deasupra rcazii de baie $i serveqte pentru sprijinirea cu mina a persoanelor la intrarea $i la ie$irea din ) h i e . in figurj. sint date 4 .pozi'fii~ d efixare pe zid. Minerele se fabrici din mai multe feluri d e lmteriale ca almi nichelati, fonG emailaG alb, portelan sanitar, miner c m b i n a t cu sipunieri simp15 pentru montat apcuent sau ingropat in locul unei plici de faianti. Obiectele sanitare amplasate in imediata apropiere a c k i i de baie trebuie s i aib5 spatiul minim de utilizare stabilit prin STAS 1504-69. fn figura 7.24 sint aratate diferite posibiliklti de mplasare. h tabelul 7.4 sint date distanlele minirne ~ d emontaje pe orizantals. h5ltimile de montare sint date de la nivelul p d o s e l i i finite pini la partea superioari a cizii d e baie $i a1 accesoriilor care condifioneazi folosirea acestora, respectiv rpini la axul orizontal ,d.armiturilor. In tabelul 7.5 I I I I I 1 1 I I I 1 1 , sint date inilfimile de -l-J_1_11 I I I I I I I I montaj ale accesorilor, iar IJ$J_1 in figura 7.25 este indicat I schematic montarea c5zilor de h i e $i a accesoFig. 7.23. Diferite pozitii de montare a minerelor de baie. riilor. In figura 7.25, a,

,

Tabelul 7.4. Distantele m i n i m e p e orizontalfi Dislnnt:~sc rni=r:i De la:

P1n.i la

Dr.nu111irca obiectului mllitar

[rnrnl

Cntlil de Buza c&z;i baie pende baie tru adnlfi

[mml l'erete

Dislnnln

111i1ii 111:

C11 spntiu ~ 5 spatill ~ 5 de dc circilcirculatic pe I"t!e W Ilng8 pcnoana Ilnga Permrc folosepte 50'"" folose~te obicctul obieclul =,itar sanitnl. . tmml

rmm1

500 - 000

--

L)is;an\:) pritscrisA se rclrr5 lluuiai la una dill lnturile obiectului ; celelalle laturi sc lipesc de zidHria dc ro$u - la cazile lnzidite - sau la perctcle finit - la cHzilc nelnzidite

600

-

-

500 500

-

-

Fats

frontali a : - lnvoarurului - c1oselt:lui r: - bideului Fats latern1H a : - lavoaru1ui

Axa : - closetului - bideului

C a d i de bale pen-

Buza &ii d e baie

0bsel-vatii

OL

1) Ida aparlamente cu grad d e confort redus se adrnile o dep5$ire a rnarginii lavoarulu i peste huza c5zii d e 30 rnrn -

400 400

-

600'

1 100

-

Percle

tru

2) D i s l a n b

prescrisa

se refera la 3 din la-

sugar l

lurile cazii : a patra l a t u r i se lipevte d e perete B u m altel ellzl de bale

600

-

-

Tabelul 7 . 4 (contlnuare -

In I>ist:u1(;1re ~ltbso;~r:i

I)? In :

:

1 :

I

[I~III] I l G i pefilro picionre

--

CII spnti~l