Debit de Calcul Sanitare [PDF]

Zitiervorschau

INSTALATII INTERIOARE DE DISTRIBUTIE A APEI RECI ˘ DIMENSIONAREA INSTALATIILOR curs 5+6 Dr. ing. Daniela TEODORESCU UTCB – BUCURESTI, ROMANIA

CALCULUL HIDRAULIC AL CONDUCTELOR Se disting: { probleme de dimensionare z

z z z

{

când se cunosc: { caracteristicile geometrice ale instalaţiei (configuraţia geometrică a instalaţiei, cotele geodezice ale tuturor punctelor caracteristice ale reţelei, lungimile tronsoanelor de conducte, valorile rugozităţii suprafeţelor interioare ale conductelor în funcţie de natura materialelor acestora), { debite ce trebuie transportate cu un anumit regim al presiunilor, { vitezele medii economice ale apei în fiecare tronson de conductă şi se cer { determinarea diametrelor conductelor, calculul pierderilor totale de sarcină (liniare şi locale) şi sarcina hidrodinamică necesară, Hnec

probleme de verificare, când o instalaţie interioară dată, pentru care se cunosc caracteristicile geometrice ale reţelei, diametrele tuturor tronsoanelor şi debitele de calcul, z

se cere să se determine pierderile totale de sarcină (liniare şi locale) şi sarcina hidrodinamică efectivă, Hef, în secţiunea conductei de alimentare cu apă a instalaţiei.

DIMENSIONAREA UNEI INSTALATII DE ALIMENTARE CU APA IN CLADIRI • Etape: • Etapa 1 - Determinarea sarcinii hidrodinamice necesare – rezolvare teoretica • Etapa 2 - Determinarea debitelor de calcul • Etapa 3 - Determinarea diametrelor • Etapa 4 - Determinarea pierderilor de sarcina totale • Etapa 5 – metodologie de dimensionare, cu exemple de calcul • Etapa 6 - Determinarea sarcinii hidrodinamice necesare – rezolvare finala

DIMENSIONAREA UNEI INSTALATII DE ALIMENTARE CU APA IN CLADIRI

•Etape:

•Etapa 1 - Determinarea sarcinii hidrodinamice necesare

Instalatii interioare de alimentare cu apa rece

Sarcina hidrodinamică necesară pentru alimentare cu apă a instalaţiilor din interiorul clădirilor

{

{

Sarcina hidrodinamică a secţiunii transversale a curentului unidimensional de fluid incompresibil, reprezintă energia specifică medie în secţiunea considerată, raportată la unitatea se greutate a fluidului. Pentru a determina sarcina hidrodinamică necesară, Hnec în secţiunea conductei de alimentare cu apă a instalaţiei interioare, se aplică legea energiilor (ecuaţia lui Bernoulli) extinsă la modelul de curent unidimensional de fluid incompresibil

α Av v 2A α R v R2 p p za + ( ) A + = zR + ( ) R + + hrA− R ρg 2g ρg 2g

Sarcina hidrodinamică necesară pentru alimentare cu apă a instalaţiilor din interiorul clădirilor Demonstratie – notite de curs

HA = HgR + HuR + hrA-R Hnec = max(Hg+Hu+hr) H necA ≤ H dispA

H necA > H dispA

Instalaţia interioară se va racorda la instalaţia de ridicare a presiunii apă (de regulă , la staţia de pompare a apei cuplată cu recipiente de hidrofor)

Clasificarea instalatiilor de alimentare cu apa pentru cladiri {

După parametrii apei din conducta publică în punctul de racord , instalaţiile de distribuţie a apei din clădiri , pot fi : z z

{

racordate direct la conducta publică racordate la conducta publică prin intermediul instalaţiilor de ridicare a presiunii apei

După scopul întrebuinţării apei , instalaţiile interioare pot fi : z z

pentru consum menajer ; pentru distribuţia apei industriale ;

{

După forma reţelei de distribuţie , instalaţiile interioare sunt :

{

După poziţia de montaj ( de amplasare ) în clădire a conductelor principale de distribuţie , instalaţiile pot fi :

z

z z z {

z

cu o zonă de presiune ; cu două sau mai multe zone de presiune ;

După temperatura apei distribuite , sunt instalaţii interioare pentru : z z

{

cu distribuţie inferioară cu distribuţie superioară cu distribuţie mixtă .

După regimul de presiune a apei , instalaţiile interioare pot fi : z

{

ramificate ( sau arborescente ) ; inelare ; mixte .

distribuţia apei reci ; prepararea şi distribuţia apei calde de consum .

destinaţia şi caracteristicile constructive ale clădirii : z z z

clădiri de locuit clădiri social – culturale; clădiri industriale

DIMENSIONAREA UNEI INSTALATII DE ALIMENTARE CU APA IN CLADIRI

• Etape:

•Etapa 2 - Determinarea debitelor de calcul

Calculul debitelor {

{

{

Debite specifice, echivalenţi de debite, presiuni normale de utilizare pentru armăturile obiectelor sanitare Debitul specific de calcul al unei armături pentru un obiect sanitar (robinet, baterie amestecătoare de apă rece şi apă caldă de consum), care se mai numeşte şi consum specific este un debit convenţional, exprimat în l/s şi considerat normal pentru o anumită întrebuinţare a apei. Echivalenţii de debit

e= { {

qs q = s qsu 0,20

Presiuni normale de utilizare a apei. Presiunea normală de utilizare este presiunea disponibilă (sau de serviciu) în secţiunea de ieşire a apei din armătura unui obiect sanitar, care asigură în această secţiune o viteză medie a jetului de apă corespunzătoare debitului specific

DEBIT DE CALCUL

INSTALATII DE DISTRIBUTIE A APEI RECI – DEBITUL DE CALCUL {

{ {

{ {

Fie A – evenimentul de aparitie a debitului de calcul cu valoarea x, din m experimente, de p ori (cu probabilitatea p) CA = evenimentul contrar lui A, cu probabilitatea q, astfel incat p+q = 1 Consideram n experimente independente; fie Ak evenimentul de obtinere de k ori a valorii debitului de calcul x=qc. Evenimentele (Ak), (k=0,1,...,n) formeaza un sistem de evenimente independente Probabilitatea Pn(k)=Pk(Ak) de a obtine de k ori debitul x = qc din totalul de n experimente va avea forma:

repartitie (distributie) binomiala de ordin n si parametru p {

Pn(k)=Pk(Ak)=Cnkpkqn-k

Distributie binomiala

M(x) = np = m D2(x) = npq = σ2 lim Cnk p k q n − k = lim

n→∞

n→∞

=

n! m m n(n − 1)(n − 2)...( n − k + 1) m k m ⋅ ( ) k ⋅ (1 − ) n − k = lim ⋅ ( ) ⋅ (1 − ) n − k = n→∞ k!(n − k )! n n 1 ⋅ 2 ⋅ 3 ⋅ ...k n n

mk n( n − 1)(n − 2)...(n − k + 1) m n −k mk − m ⋅ lim ⋅ lim ( 1 − ) = e = P ( k , m) n→∞ k! n → ∞ nk n k!

F ( x) =

[ x ]−1

mk −m e ∑ k =0 k !

Distributia Poisson

M(x) = D(x) = m = σ

2

INSTALATII DE DISTRIBUTIE A APEI RECI – DEBITUL DE CALCUL [ x ]−1

m k −m F ( x) = ∑ e k = 0 k! m =σ2 Distributia Poisson Cand m>8, distributia Poisson se transforma in Gauss Laplace − 1 f ( x) = e σ 2π

( x −m) 2 2σ 2

, σ > 0, x ∈ R

t= m = 280 ⋅

x−m

σ

Distributia Gauss Laplace

Cuantila, t = 2,326 pt grd asigurare 99,9%

3,5 1 ⋅ E = 0,004 E[l / s] 2,85 24 ⋅ 3600

Debit de calcul Se considera un apartament standard: -Grad de ocupare : 3,5 pers/ap -Necesar specific de apa: 280 l/om,zi -Dotarea apartamentului: 1L+1B+1R+1S => E = 2,85

m = 280 ⋅

3,5 1 ⋅ E = 0,004 E [l / s] 2,85 24 ⋅ 3600

x = t σ 2 + m = t m + m = 2,326 0,004 E + 0,004 E

q C = 0,15 E + 0,004 E [ l / s]

Debit de calcul

qC = b( ac E + dE )[l / s ], pentru E ≥ E lim qC = abE , pentru E < E lim qC = b(ac E + 0,004E )[l / s] qC = abc E [l / s ] qc - debit de calcul, in l/s; E - suma echivalentilor de debit pentru toate punctele de consum alimentate cu apa de tronsonul analizat; a – coeficient determinat in functie de regimul de furnizare al apei; b - coeficient determinat in functie de temperatura apei distribuite (rece sau calda de consum) c - coeficient determinat in functie de destinatia cladirii

Echivalenti de debit E1 – suma echivalentilor de debit pentru baterii amestecatoare (apa rece + calda de consum) E2 – suma echivalentilor de debit pentru consumatorii de apa rece (robinete de apa rece) n n

E1 = ∑ ebj nbj

unde: z z z z

{ { { {

j =1

E 2 = ∑ erj nrj j =1

ebj – echivalent de debit pentru bateria de tip j; erj - echivalent de debit pentru robinetul de tip j; nbj – numarul de baterii de tip j; nrj – numarul de robinete de tip j.

E= apa E= apa E= E=

0,7E1+E2 - instalatii interioare de distributie apa rece, cand calda este preparata si distribuita la 60 grd C. 0,9E1+E2 - instalatii interioare de distributie apa rece, cand calda este preparata si distribuita la 50 grd C. E1+E2 - bransament si statii pompare; E1 - instalatii interioare de distributie apa calda

Echivalenti de debit {

Baterie de tip j z z

{

Debitul total la iesirea din baterie: z

{

{ {

Debit de apa rece, q1j, θ1, c1 Debit de apa calda, q2j, θ2, c2 q1j+ q2j =qsbj, utilizare la θu

Are loc schimbul de caldura: q1 j c1 (θ 1 − θ u ) = q 2 j c2 (θ u − θ 2 ) Se considera: c1 ≅ c2 ≅ c Ö

q1 j c(θ 1 − θ u ) = (q sbj − q1 j )c(θ u − θ 2 )

Echivalenti de debit q1 j ⋅ c ⋅ (θ1 − θ u ) = (qsbj − q1 j ) ⋅ c ⋅ (θ u − θ 2 ) q1 j ⋅ c ⋅ (θ1 − θ u ) = qsbj ⋅ c ⋅ (θ u − θ 2 ) − q1 j ⋅ c ⋅ (θ u − θ 2 ) q1 j ⋅ c ⋅ (θ1 − θ u ) + q1 j ⋅ c ⋅ (θ u − θ 2 ) = qsbj ⋅ c ⋅ (θ u − θ 2 ) q1 j ⋅ c ⋅ (θ1 − θ u + θ u − θ 2 ) = qsbj ⋅ c ⋅ (θ u − θ 2 ) q1 j ⋅ c ⋅ (θ1 − θ 2 ) = qsbj ⋅ c ⋅ (θ u − θ 2 ) q1 j 0,20

⋅ c ⋅ (θ1 − θ 2 ) =

e1 j =

qsbj 0,20

/0,20

[l/s]

⋅ c ⋅ (θ u − θ 2 )

θu − θ 2 ebj θ1 − θ 2

Echivalenti de debit e1 j =

θu − θ 2 ebj θ1 − θ 2

θ1 = 60 o C; θ1 = 50o C; θ1 = 45o C ; θ 2 = 10o C e1 j =

n n 45 − 10 ⋅ ebj = 0,7 × ebj ⇒ ∑ eij nij = 0,7 × ∑ ebj nbj = 0,7 × E1 ⇒ E = 0,7 × E1 + E2 60 − 10 j =1 j =1

e1 j =

n n 45 − 10 ⋅ ebj = 0,875 × ebj ≅ 0,9 × ebj ⇒ ∑ eij nij = 0,9 × ∑ ebj nbj = 0,9 × E1 ⇒ E = 0,9 × E1 + E2 50 − 10 j =1 j =1

e1 j =

n n 45 − 10 ⋅ ebj = 1× ebj ⇒ ∑ eij nij = 1× ∑ ebj nbj = 1× E1 ⇒ E = E1 + E2 45 − 10 j =1 j =1

Structura formulei de calcul pentru debitul de apa

Structura formulei pentru debitul de qC = b(ac E + 0,004 E )[l / s ] calcul

Structura formulei pentru debitul de calcul qC = b(ac E + 0,004 E )[l / s ]

DIMENSIONAREA UNEI INSTALATII DE ALIMENTARE CU APA IN CLADIRI

•Etape:

•Etapa 3 - Determinarea diametrelor conductelor

Dimensionarea conductelor şi calculul pierderilor totale de sarcină

{

Vitezele medii economice (optime) şi vitezele maxime admise ale apei, folosite la dimensionarea conductelor. Problema de dimensionare a conductelor constă în determinarea diametrului dj al fiecărui tronson j al reţelei al reţelei, în care scop se dispune de o singură ecuaţie (legea continuităţii pentru curentul unidimensional de fluid incompresibil):

Q j = Aj v j =

πd i2 4

v j = cst [mc/s]

Restricţii pentru determinare diametre {

restricţia constructivă: z

{

restricţia hidraulică: z

{

diametrele tronsoanelor succesive să fie monoton crescătoare spre secţiunea de alimentare cu apă a reţelei; sarcinile hidrodinamice disponibile ale apei în nodurile traseului principal al reţelei să fie consumate integral pe ramificaţiile care pornesc din nodurile respective;

restricţia economică: z

limitarea valorilor unor parametri ai reţelei care conduc la creşterea costurilor totale de investiţie şi exploatare

criterii de optimizare pentru costuri, pentru determinarea vitezei economice {

Principalele criterii de optimizare a funcţiilor obiectiv aplicate în cazul reţelelor de distribuţie a apei sunt: z z

{

criteriul costului specific minim de investiţie şi de exploatare a reţelei; criteriul energiei specifice minime înglobată în elementele componente ale reţelei şi respectiv consumată în exploatare pentru pomparea apei în reţea.

Calculele de optimizare se pot efectua analitic, stabilind funcţia obiectiv şi cercetându-i condiţiile necesare şi suficiente de minim, după care, pentru rezolvarea numerică a relaţiilor obţinute se aplică metode de programare pe calculator, sau grafic

Determinarea grafica a intervalului de viteze economice

Alte conditii {

Vitezele maxime admise ale apei în conductele instalaţiilor de alimentare cu apă rece sau caldă pentru consum menajer, în funcţie de destinaţiile clădirilor, sunt: z z z

{

spitale, săli de spectacole: 1,5 m/s; clădiri de locuit, social – culturale, administrative: 2,0 m/s; clădiri industriale: 3,0 m/s.

Presiunea maximă admisă pentru o zonă de presiune este de 60 m H2O, atât pentru apă rece cât şi pentru apă caldă, cu excepţia instalaţiilor de incendiu separate.

DIMENSIONAREA UNEI INSTALATII DE ALIMENTARE CU APA IN CLADIRI

•Etape:

•Etapa 4 - Determinarea pierderilor de sarcina totale

Calcule hidraulice {

Etape: z

Determinare pierderi de sarcina liniare Determinare { Determinare { Determinare { Determinare {

z z

debit viteza diametru coeficient lambda

Determinare pierderi de sarcina locale Determinare pierderi de sarcina totale

Sarcina hidrodinamica necesara finala { {

Hnec = max(Hg+Hu+hr) HA = HgR + HuR + hrA-R z

z

z

Hgr = zR-zA – cota geodezica a punctului cel mai dezavantajat R fata de sursa de presiune A, in mH2O HuR= presiunea utila a apei la punctul de consum R amplasat in pozitia cea mai dezavantajoasa dpdv hidraulic, in mH2O hrA-R = pierderi de sarcina totala intre A si R, in mH2O

Pierderi de sarcina totale 1.

Pierderi de sarcina liniare

hri = il = 2.

λl v 2 ⋅

D 2g

Pierderi de sarcina locale

v2 hrl = ∑ ξ i 2g i =1 k

Pierderi de sarcina liniare {

Regim de curgere:

z

Laminar ReD mai multe nomograme de calcul Rugozitatea absoluta, k [mm] : 1. 2.

4.

PVC G : k=0,007mm; Otel zincat k=0,15 mm;

d. Rugozitatea relativa, k/D [-]

Rugozitatea conductelor Tableau 3.1- Valeurs usuelles indices de rugosité (k) en mm

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17

Valeurs usuelles indices de rugosité (k) en mm Nature de la surface intérieure Indice rugosité k [mm] cuivre, plomb, laiton, inox 0,001 à 0,002 Tube PVC 0,0015 Acier inox 0,015 tube acier du commerce 0,045 à 0,09 Acier étiré 0,015 Acier soudé 0,045 acier galvanisé 0,15 Acier rouillé 0,1 à 1 fonte neuve 0,25 à 0,8 fonte usagée 0,8 à 1,5 fonte incrustée 1,5 à 2,5 tôle ou fonte asphaltée 0,01 à 0,015 ciment bien lissé 0,3 Béton ordinaire 1 béton grossier 5 bois bien raboté 5 bois ordinaire 1

INSTALATII DE DISTRIBUTIE A APEI RECI DE CONSUM •

Interval de viteze economice

Calculul diametrelor

Figure 3.17 Nomogramme pour le dimensionnement pour l’installation de l’eau chaude sanitaire en polypropylène (k=0,007mm)

Pierderi de sarcina locale {

Pierderi de sarcina locale

v2 hrl = ∑ ζ i 2g i =1 k

•

Calculul pierderilor de sarcina locale

Metoda 1: Se aplica urmatoarea formula:

hloc = Σξ ×

v2 2g

Sau Metoda 2: Utilizarea nomogramei, cu ajutorul vitezei determinate anterior:

v2 v2 = (ξ1 + ξ 2 + ξ 3 + ...)× = 2g 2g = hloc1 + hloc 2 + hloc 3 + ...

hloc = Σξ ×

Metodologie de calcul hidraulic – dimensionarea conductelor de distributie a apei reci de consum Etape: { Stabilirea schemei izometrice pentru instalatia de alimentare cu apa; { Identificarea punctului de consum (baterie sau robinet) amplasat in pozitia cea mai dezavantajata dpdv hidraulic; { Se numeroteaza tronsoanele de calcul de pe traseul cel mai dezavantajat; un tronson de calcul = portiunea de conducta pe care debitul este constant; { Se determina echivalentii de debit aferenti tuturor tronsoanelor (E1, E2 si E) { Se determina debitul de calcul pentru fiecare tronson de calcul { Se determina, cu ajutorul nomogramei de dimensionare; De in [mm] si [toli], i [pa/m] sau [mmH2O/m] si v [m/s] { Se determina pierderea de sarcina liniara pe fiecare tronson si cumulat, pe traseul de alimentare cu apa a celui mai dezavantajat consumator; { Se determina coeficientul de rezistenta locala pe fiecare tronson; { Se determina pierderea de sarcina locala pe fiecare tronson si cumulat, pe traseul de alimentare cu apa a celui mai dezavantajat consumator; { Se determina pierderea de sarcina totala pe traseul de alimentare cu apa a celui mai dezavantajat consumator; { Se determina Hu pentru cel mai dezavantajat consumator; { Se determina Hg pentru cel mai dezavantajat consumator; { Se determina Hnec pentru cel mai dezavantajat consumator. { Se calculeaza ramurile secundare, in vederea echilibrarii hidraulice a instalatiei.

DIMENSIONAREA UNEI INSTALATII DE ALIMENTARE CU APA IN CLADIRI

•Etape:

•Etapa 5 – metodologie de dimensionare, cu exemple de calcul

Schema izometrica de calcul pentru instalatia de alimentare cu apa rece de consum

Schema izometrica de calcul pentru instalatia de alimentare cu apa rece de consum

Schema izometrica de calcul pentru instalatia de alimentare cu apa rece de consum •Stabilirea schemei izometrice pentru instalatia de alimentare cu apa; •Identificarea punctului de consum (baterie sau robinet) amplasat in pozitia cea mai dezavantajata dpdv hidraulic; •Se numeroteaza tronsoanele de calcul de pe traseul cel mai dezavantajat; un tronson de calcul = portiunea de conducta pe care debitul este constant;

Tabel de calcul – apa rece Nr. tr.

Nr si tipul armaturilor montate pe obiecte sanitare

l

E1

0,7 x E1

E2

E

qc

De

Dn

v

1

2

[m] 3

[-] 4

[-] 5

[-] 6

[-] 7

[l/s] 8

[mm] 9

[mm] 10

[m/s] 11

i ixl Σ(ixl) [mmH2O/ m] ou [mmH2O] [mmH2O] [Pa/m] ou [Pa] ou [Pa] 12 13 14

Σ(ζ)

[-] 15

hloc

Σhloc

htot

[mmH2O] [mmH2O] [mmH2O] ou [Pa] ou [Pa] ou [Pa] 16 17 18

Nr. tr.

Nr si tipul armaturilor montate pe obiecte sanitare

l

E1

0,7 x E1

E2

E

qc

De

Dn

1

2

[m] 3

[-] 4

[-] 5

[-] 6

[-] 7

[l/s] 8

[mm] 9

[mm] 10

v

[m/s] 11

i ixl Σ(ixl) [mmH2O/ m] ou [mmH2O] [mmH2O] [Pa/m] ou [Pa] ou [Pa] 12 13 14

Σ(ζ)

[-] 15

hloc

Σhloc

Calculul debitului -Stabilirea tipului si numarului de consumatori pentru fiecare tronson -1.1 = 1R -1.2 = 2R -1.5 = 4R+ 4P

htot

[mmH2O] [mmH2O] [mmH2O] ou [Pa] ou [Pa] ou [Pa] 17 18 16

Hu

Hg

Hnec

[mH2O] 19

[mH2O] 20

[mH2O] 21

Hu

Hg

Hnec

[mH2O] 19

[mH2O] 20

[mH2O] 21

Echivalenti de debit E1 – suma echivalentilor de debit pentru baterii amestecatoare (apa rece + calda de consum) E2 – suma echivalentilor de debit pentru consumatorii de apa rece (robinete de apa rece) n n

E1 = ∑ ebj nbj

unde: z z z z

{ { { {

j =1

E 2 = ∑ erj nrj j =1

ebj – echivalent de debit pentru bateria de tip j; erj - echivalent de debit pentru robinetul de tip j; nbj – numarul de baterii de tip j; nrj – numarul de robinete de tip j.

E= apa E= apa E= E=

0,7E1+E2 - instalatii interioare de distributie apa rece, cand calda este preparata si distribuita la 60 grd C. 0,9E1+E2 - instalatii interioare de distributie apa rece, cand calda este preparata si distribuita la 50 grd C. E1+E2 - bransament si statii pompare; E1 - instalatii interioare de distributie apa calda

Calculul echivalentilor de debit E1 E1 – suma echivalentilor de debit pentru bateriile amestecatoare de apa rece + calda

n

E1 = ∑ebj nbj j =1

ebj – echivalent de debit pentru bateria de tip j; nbj – numarul de baterii de tip j;

Calculul echivalentilor de debit E2 E2 – suma echivalentilor de debit pentru consumatorii de apa rece (robinete de apa rece): n

E2 = ∑erj nrj j =1

{

unde: z

z

erj - echivalent de debit pentru robinetul de tip j; nrj – numarul de robinete de tip j.

Calculul echivalentului total de debit (E)

E = 0,7E1+E2 - instalatie interioara de apa rece ( cand θac = 60ºC) E = 0,9E1+E2 - instalatie interioara de apa rece (θac = 50ºC) E = E1+E2 - bransament si statii de pompare E = E1 - instalatie interioara de apa calda

Debit de calcul qC = b(ac E + dE )[l / s ], pour E ≥ E lim qC = abE , pour E < E lim qc - debit de calcul pentru locuinte, en l/s: q C = b ( ac E + 0 , 004 E )[ l / s ], pour E ≥ 1 q C = abE , pour E < 1 qc - debit de calcul, in l/s; E - suma echivalentilor de debit pentru toate punctele de consum alimentate cu apa de tronsonul analizat; a – coeficient determinat in functie de regimul de furnizare al apei; b - coeficient determinat in functie de temperatura apei distribuite (rece sau calda de consum) c - coeficient determinat in functie de destinatia cladirii

Debit de calcul – formule, coeficient c

Debit de calcul –coeficienti a si b

•

•

Calculul diametrelor pentru fiecare tronson; In functie de Q => De, v [m/s] si i Nomograma pentru [Pa/m] dimensionarea instalatiei de apa rece pentru polipropilena (k=0,007mm)

Nomogramele sunt distincte in functie de natura materialului pentru conducte (k), temperatura apei si H geodezic

Intervalle des vitesses économiques

•

Calculul de coeficientului total de rezistenta locala

Σξ = ?

•

Calculul coeficientului total de rezistenta locala

Σξ = ?

Tronson 1.5 (exemple) 1 cot 1” => ξ(cot) = 1 robinet => ξ(robinet) =

1 x 1,5 1 x 10

dn>2”=> robinet ventil drept; dn>2” => robinet sertar;

1 teu de trecere => ξ(teu trecere) = 1 reductie (dupa caz) => ξ(reductie) = TOTAL =

∑ξ

1.5

=

1 x 0,5 1 x 0,3 = 12,3

•

Calculul pierderilor de sarcina locale

Metoda 1: Se aplica urmatoarea formula:

hloc = Σξ ×

v2 2g

Sau Metoda 2: Utilizarea nomogramei, cu ajutorul vitezei determinate anterior:

v2 v2 = (ξ1 + ξ 2 + ξ 3 + ...)× = 2g 2g = hloc1 + hloc 2 + hloc 3 + ...

hloc = Σξ ×

DIMENSIONAREA UNEI INSTALATII DE ALIMENTARE CU APA IN CLADIRI

• Etape: •Etapa 6 - Determinarea sarcinii hidrodinamice necesare – rezolvare finala

In final, Hnec – sarcina hidrodinamica necesara { {

Hnec = max(Hg+Hu+hr) HA = HgR + HuR + hrA-R z z

z

hrA-R = hrA-R,lin + hrA-R,loc Hgr = zR-zA – H geodezic intre punctul de consum cel mai dezavantajat hidraulic din cladire, in mH2O; HuR= sarcina hidrodinamica utila, in mH2O; {

Cf STAS 1478/90: z z

{

Hu (R, P, L, S etc) = 2 m H2O Hu (B,D) = 3 m H2O

Conform normelor actuale (considerand recomandarile fabricantilor): z z z z

Hu Hu Hu Hu

(R, P)> 0,5 bar (L, S) > 1 bar (B, D) > 1,5 bar (D cu hidromasaj) > 1,5 ÷ 2,5 bar