Carte Civil - Contractele [PDF]

Zitiervorschau

Cuprins

CZU 347.4(075.8) D82 (Bănărescu Mia, Robu Oxana) Drept civil. Partea specială / Sub redacţia dr. profesor universitar Gheorghe Chibac, dr. conf. univ. Sergiu Baieş

I e r n a nr. 2. Contractul de schimb ............................................................. p.36-40 (llănărescu Mia, Robu Oxana) I e r n a nr. 3. Contractul de donaţie ..............................................................p.41-48

Recomandată la şedinţa Catedrei Drept Civil în data de 08.05.2012.

(Chelaru Oleg) Tema nr. 4. Contractul de rentă ....................................................................p.49-57

Prezenta lucrare a fost elaborată de colectivul de autori al Catedrei Drept Civil a Facultăţii de Drept, Universitatea de Stat din Moldova, în componenţa: Bănărcscu lulia - tema nr.l, 2 Brumă Sorin - tema nr. 20, 28 Chelaru Oleg - tema nr. 3, 6, 22 Chibac Gheorghe - tema nr. 8, 9 Chibac Natalia - tema nr. 5, 19, 25 Cimil Dorin - tema nr. 12, 13, 15, 16, 17 Constantinescu Elena - tema nr. 29 Pistriuga Vitalie - tema nr. 4, 7, 11, 14 Robu Oxana - tema nr. 1,2 Ţonova Irina tema nr. 10, 21, 26, 27 Vasluian Ghenadie - tema nr. 23, 24 Velişco Lilian - tema nr. 18

(Pistriuga Vitalie) Tema nr. 5. Contractul de înstrăinare a bunurilor cu condiţia întreţinerii pe viaţă ......................................................................... p.58-61 (Chibac Natalia) Tema nr. 6. Contractul de comodat ................................................................ p.62-67 (Chelaru Oleg) Tema nr. 7. Contractul de împrumut .............................................................. p.68-74 (Pistriuga Vitalie) Tema nr. 8. Contractul de locaţiune ............................................................... p.75-86 (Chibac Gheorghe) Tema nr. 9. Contractul de arendă ................................................................... p.87-91 (Chibac Gheorghe) Tema nr. 10. Contractul de concesiune .......................................................... p.92-99

DESCRIEREA CIP A CAMEREI NAŢIONALE A CĂRŢII

(Ţonova Irina)

Drept civil: Partea specială: Scheme, speţe, teste / colectiv de aut.: Bănărescu lulia, Brumă Sorin, Chelaru Oleg [et al.] ; sub red.: Gheorghe Chibac, Sergiu Baieş; Univ. de Stat din Moldova, Fac. de Drept, Catedra Drept Civil. - Ed. a 2-a. - Ch. : S. n., 2013 (Î.S. F.E.-P. „Tipografia Centrală"). - 332 p. ISBN 978-9975-53-185-6. 347.4(075.8) D 82

Tema nr. 11. Contractul de leasing ............................................................... p.100-111 (Pistriuga Vitalie) Tema nr. 12. Contractul de antrepriză .......................................................... p.l 12-121 (Cimil Dorin) Tema nr. 13. Contractul de transport ............................................................ p.122-128 (Cimil Dorin)

© Bănărescu I., Brumă S., Chelaru O., Chibac G., Chibac N., Cimil D., Constantinescu E., Pistriuga V., Robu O., Ţonova I., Vasluian Gh.,Velişco L. 2013

ISBN 978-9975-53-185-6 Tema nr. 1. Contractul de vînzare-cumpărare .............................................. p.5-35

Tema nr. 14. Contractul de expediţie ............................................................. p.129-135 (Pistriuga Vitalie) Tema nr. 15. Contractul de mandat ................................................................ p.136-141 (Cimil Dorin)

_

1

(Constantinescu Elena) Tema nr. 16. Contractul de comision ............................................................. p.142-148 (Cimil Dorin)

Tema nr. 1. Contractul de vînzare-cumpărare Schema 1.

Tema nr. 17. Contractul de administrare fiduciară ......................................... p.149-155 (Cimil Dorin)

Contractul de vînzare-cumpărare

Tema nr. 18. Contractul de depozit şi magazinaj ......................................... p.156-170 (Velişco Lilian)

Contractul de vînzare-cumpărare - contractul în baza căruia o parte (vînzător) se obligă să predea un bun în proprietatea celeilalte părţi (cumpărător), iar acesta se obligă să preia bunul şi să plătească preţul (art.753 CC al RM

Tema nr. 19. Contractul de servicii turistice .................................................. p. 171-175 (Chibac Natalia)

Vînzătorul se obligă să remită, concomitent cu predarea bunului, documentele referitoare la bun, prevăzute de lege, dacă

Tema nr. 20. Contractele bancare (credit, depozit, cont curent) ..................... p.176-186 (Brumă Sorin)

în contractul de vănzare-cumpărare nu este prevăzut altfel Cheltuielile de vînzare a unui bun imobil (art.755 CC al RM)

Tema nr. 21. Contractul de factoring ............................................................. p. 187-192 (Ţonova Irina)

Cheltuielile de vînzare a unui bun mobil (art.754 CC al RM)

In sarcina persoanei care cumpără un teren sau un alt bun imobil sunt puse

Tema nr. 22. Contractul de asigurare ............................................................. p. 193-206 (Chelaru Oleg)

cheltuielile ce ţin de: -

întocmirea; autentificarea notarială; -

Tema nr. 23. Contractul de societate civilă .................................................. p.207-214 (Vasluian Ghenadie)

Cheltuielile de predare a bunului mobil, în particular de măsurare, cîntărire şi ambalare, sunt puse în sarcina

Tema nr. 24. îmbogăţirea fără justă cauză ..................................................... p.215-224 (Vasluian Ghenadie)

Cheltuielile de primire şi transportare a bunului din locul

înregistrarea contractului de

vînzare-cumpărare în registrul bunurilor imobile; preluarea documentelor necesare

vînzătorului; încheierii contractului de vînzare-cumpărare sunt puse în sarcina cumpărătorului, dacă în contract nu este prevăzut altfel

Tema nr. 25. Contractele în cadrul dreptului de autor .................................... p.225-230 (Chibac Natalia)

Schema 2. Natura juridică a contractului de vînzare-cumpărare Caracterul sinalagmatic al contractului de vînzare-cumpărare denotă faptul că, odată fiind încheiat, acesta dă naştere la obligaţii reciproce şi interdependente pentru ambele părţi contractante, fiecare obligaţie a uneia

Tema nr. 26. Contractele în cadrul dreptului de inventator ............................ p.231-238 (Ţonova Irina)

din părţi avîndu-şi cauza juridică în obligaţia respectivă a celeilalte părţi; Caracterul oneros presupune că fiecare parte urmăreşte să obţină în urma încheierii contractului un interes

-

patrimonial (folos, echivalent) în schimbul prestaţiei la care se obligă, cauza juridică a obligaţiei fiecărei părţi

Tema nr. 27. Contractul de franchising ........................................................ p.239-244 (Ţonova Irina)

contractante incluzînd ca element esenţial contraprestaţia la care se obligă cealaltă parte; Contractul de vînzare-cumpărare este consensual, deoarece se consideră valabil încheiat din momentul în care

-

părţile au realizat un acord în privinţa tuturor condiţiilor esenţiale ale contractului;

Tema nr. 28. Obligaţiile ce se nasc din daune, fapte juridice şi alte acte juridice unilaterale ........................................................... p.245-254 (Brumă Sorin)

Caracterul comutativ al contractului presupune faptul că existenţa certă şi întinderea determinată a drepturilor şi obligaţiilor reciproce sînt cunoscute de către părţi de la încheierea contractului şi nu depind de faptul dacă s-a

-

produs sau nu un eveniment; Caracterul translativ de proprietate presupune faptul că odată fiind realizat acordul de voinţă al părţilor

-

contractante şi, potrivit regulii generale, predarea bunului, are loc transferul dreptului de proprietate de la

Tema nr. 29. Dreptul succesoral ................................................................... p.255-302

vînzător la cumpărător

Schema 5. Obligaţiile vînzătorului

Schema 3. Preţul bunului în contractul de vînzare-cumpărare (art.756 CC al RM) Preţul bunului reprezintă suma de bani pe care o datorează cumpărătorul în schimbul bunului transmis de către vînzător

-

predarea în termen a bunului în proprietate împreună cu documentele de însoţire ale acestuia;

-

asigurarea dobîndirii dreptului de proprietate asupra bunului;

-

respectarea condiţiilor cu privire la cantitatea bunului; respectarea condiţiilor cu privire la calitatea bunului; respectarea condiţiilor cu privire la asortiment, completivitate, garnitură sau ambalaj.

- Preţul bunului trebuie să fie fixat în bani; - Dacă în contractul încheiat între comercianţi preţul bunului nu este determinat, în mod expres sau implicit, sau printr-o dispoziţie care permite să fie determinat, se va considera, în lipsa unor prevederi contrare, că părţile s-au referit la preţul practicat în mod obişnuit în momentul încheierii contractului în ramura comercială respectivă, pentru aceleaşi bunuri vîndute în împrejurări

Schema 6. Obligaţiile vînzătorului la expedierea bunului (art.758 CC al RM)

comparabile; - Dacă preţul este stabilit în raport cu greutatea bunului, greutatea netă este aceea care, în caz de îndoială, determină preţul

1.

Vînzătorul este obligat să transmită cumpărătorului un aviz de expediţie care specifică bunul în caz dacă, în conformitate cu contractul, vînzătorul predă bunul către cărăuş şi dacă bunul nu este clar individualizat, potrivit contractului, prin aplicarea unui semn distinctiv pe el, prin documentele de transport sau prin orice alt mijloc.

Schema 4. Termenul predării bunului (art.757 CC al RM)

2.

Dacă este obligat să ia măsuri pentru transportarea bunurilor, vînzătorul trebuie să încheie contracte necesare pentru ca transportul să fie efectuat:

Termenul predării bunului

♦ Vînzătorul este obligat să predea bunul

a)

pînă la locul prevăzut;

b)

cu vehicule adecvate circumstanţelor; în condiţiile obişnuite pentru un astfel de transport.

c) 3.

Dacă

nu

transmită

este la

obligat cererea

asigure

bunul

pe

cumpărătorului

să

toată

informaţia

timpul

încheierea contractului de asigurare Obligaţiile vînzătorului - la data stabilită în contract sau la data care poate fi dedusă din contract; - în orice moment în cursul perioadei stabilite în contract sau determinate prin referire la contract, cu excepţia cazului în care din împrejurări rezultă că alegerea datei revine cumpărătorului; - într-un termen rezonabil calculat de la data încheierii contractului, în celelalte date

Contractul de vînzare-cumpărare se consideră încheiat cu clauze de executare strict la data stabilită dacă din contract rezultă clar că, la încălcarea acestui termen, cumpărătorul pierde interesul faţă de executarea contractului Vînzătorul poate executa contractul cu clauze de executare strict la data stabilită, înainte de acest

termen

sau

după

el

numai

cu

consimţămîntul cumpărătorului

2

5

transportării, de

care

vînzătorul dispune,

urmează

necesară

să

pentru

Schema 7. Riscul pieirii sau deteriorării fortuite a bunului în contractul de vînzare-cumpărare (art.759 CC al RM)

Schema 9. Viciile materiale şi de natură juridică ale bunului (art.763- 764 CC al RM)

Riscul pieirii sau deteriorării fortuite a bunului Viciile materiale ale bunului (art.763 CC al RM)

___

i

---- __________

Riscul pierii sau deteriorării fortuite a bunului este transferat cumpărătorului în momentul în care vînzătoral şi-a executat obligaţiile contractuale privind punerea bunului la dispoziţia cumpărătorului

Bunul este lipsit de vicii, dacă

---------

♦

In cazul vînzării bunului pe parcursul transportării, riscurile sunt transferate cumpărătorului din momentul încheierii contractului

-----

♦

Corespunde destinaţiei ce reiese din contract

Dacă contractul este încheiat după predarea bunurilor, riscurile cunoscute vînzătorului sau a căror existenţă nu putea să nu o cunoască la încheierea contractului rămîn ale vînzătorului

Corespunde utilizării obişnuite şi prezintă caracteristici care există în mod obişnuit la bunuri de acelaşi fel şi pe care cumpărătorul le poate aştepta ţinând cont de felul bunului

Excepţie

In cazul vînzării bunurilor determinate generic, riscul nu trece la cumpărător anterior individualizării bunului

Inclusiv şi cele pe care cumpărătorul le

poate

accepta

publice

conform specificaţiilor

ale vînzătorului, producătorului sau ale reprezentantului acestora, îndeosebi prin reclamă

Cazul în care specificaţiile nu puteau influenţa decizia de cumpărare

Schema 8. Momentul executării obligaţiei de predare a bunului (art.760 CC al RM) Vicii materiale

Momentul executării obligaţiei de predare ; se consideră a bunului fi Momentul punerii bunului la dispoziţia cumpărătorului sau a persoanei indicate Momentul

predării

bunului

către

cumpărător sau către persoana indicată de el

de el, dacă bunul urmează să fie predat la locul aflării lui Cînd asamblarea convenită contractual a fost realizată defectuos de către vînzător sau de ajutoarele lui

Cînd este viciată numai o parte a bunului Excepţie în cazul în care vînzătoral predă: numai o parte a bunului; un alt bun; -

bunul într-o cantitate mai decît cea convenită

Dacă din contract nu rezultă obligaţia vînzătorului de a asigura transportarea bunului sau predarea lui la locul aflării cumpărătorului, obligaţia vînzătorului de a preda bunul se consideră executată de la data predării bunului către cărăuş sau oficiul poştal pentru a fi transportat la cumpărător, dacă

Cazul cînd viciul nu exercită o

contractul nu prevede altfel

bunului

influenţă substanţială asupra utilizării

Schema 9. Viciile materiale şi de natură juridică ale bunului (art.763- 764 CC al RM)

Schema 7. Riscul pieirii sau deteriorării fortuite a bunului în contractul de vînzare-cumpărare (art.759 CC al RM) Riscul pieirii sau deteriorării fortuite a bunului

____

i

Viciile materiale ale bunului (art.763 CC al RM)

__________

Riscul pierii sau deteriorării fortuite a bunului este transferat cumpărătorului în momentul în care vînzătorul şi-a executat obligaţiile contractuale privind punerea bunului la dispoziţia cumpărătorului

Bunul este lipsit de vicii, dacă

i în cazul vînzării bunului pe parcursul transportării, riscurile sunt transferate cumpărătorului din momentul Corespunde destinaţiei ce reiese Corespunde utilizării obişnuite şi prezintă caracteristici care există în mod obişnuit la bunuri de acelaşi fel şi pe care cumpărătorul le poate aştepta din contract

încheierii contractului j Dacă contractul este încheiat după predarea bunurilor, riscurile cunoscute vînzătorului sau a căror existenţă nu putea să nu o cunoască la încheierea contractului rămîn ale vînzătorului

ţinând cont de felul bunului Excepţie

In cazul vînzării bunurilor determinate generic, riscul nu trece la cumpărător anterior individualizării

Inclusiv şi cele pe care cumpărătorul le

bunului

accepta

conform specificaţiilor

poate publice

ale vînzătorului, producătorului sau ale reprezentantului acestora, îndeosebi prin reclamă

Cazul în care specificaţiile nu puteau influenţa decizia de cumpărare

Schema 8. Momentul executării obligaţiei de predare a bunului (art.760 CC al RM)

Vicii materiale

Momentul executării obligaţiei de predare a bunului se consideră a fi Excepţie Momentul

predării

bunului

către

cumpărător sau către persoana indicată de el

Cînd este viciată numai o parte a bunului

Momentul punerii bunului la dispoziţia cumpărătorului sau a persoanei indicate de el, dacă bunul urmează să fie predat la locul aflării lui

Cazul cînd viciu'

nu

exercită o influenţă substanţială asupra utilizării Dacă din contract nu rezultă obligaţia vînzătorului de a asigura transportarea bunului sau predarea bunului

lui la locul aflării cumpărătorului, obligaţia vînzătorului de a preda bunul se consideră executată de la data predării bunului către cărăuş sau oficiul poştal pentru a fi transportat la cumpărător,

Schema 10. Viciile vînzare-cumpărare

dacă contractul nu prevede altfel Cînd asamblarea convenită contractual a fost în cazul în care vînzătorul predă: realizată defectuos de către vînzător sau de numai o parte a bunului; un alt ajutoarele lui

natură

juridică

în

contractul

de

(art.764 CC al RM) Schema 12. Obligaţia vînzătorului în cazul evicţiunii (art.766 CC al RM) Răspunderea vînzătorului în cazul evicţiunii (art.767 CC al RM)

bun; -

de

bunul într-o cantitate mai mică

decît cea convenită

Viciile de natură juridică

Schema 11. Evicţiunea în contractul de vînzare-cumpărare (art.766-767 CC al RM) Dacă un terţ, în temeiul dreptului său asupra unui bun apărut înainte de încheierea contractului de

Vînzătorul este obligat să predea bunul fără vicii de natură juridică (liber de drepturile

vînzare-cumpărare, intentează o acţiune de evicţiune împotriva cumpărătorului, acesta din urmă este

unui terţ asupra lui), cu excepţia cazului cînd cumpărătorul a consimţit să încheie contractul cunoscînd drepturile terţului asupra bunului

obligat să atragă în calitate de copîrît pe vînzător şi poate opune terţului toate excepţiile care le-ar fi putut

__________± ___________

opune vînzătorului

Se consideră viciu de natură juridică şi situaţia în care în registrul bunurilor imobile este înscris un drept

Neatragerea vînzătorului în calitate de copîrît îl eliberează pe acesta de răspundere faţă de cumpărător

inexistent

dacă va dovedi că atragerea sa ar fi prevenit evicţiunea cumpărătorului

în cazul evicţiunii cumpărătorului în baza drepturilor unui terţ asupra bunului care s-au constituit înainte de încheierea contractului de vînzare-cumpărare, vînzătorul repară prejudiciul cauzat cumpărătorului Obligaţia de verificare a calităţii bunului

_________

V

_____________

Drepturile cumpărătorului în privinţa viciilor sînt

excluse dacă, în

momentul încheierii contractului, cunoştea aceste vicii

i

------

Cumpărătorul poate beneficia numai atunci de drepturile care rezultă din viciul pe care nu 1-a cunoscut în urma unei culpe grave cînd vînzătorul a trecut sub tăcere în mod dolosiv viciul sau a preluat o garanţie pentru existenţa unei caracteristici

Cumpărătorul care este comerciant trebuie să verifice sau să pună pe cineva să verifice bunul într-un termen atît de scurt, cît permit împuternicirile, iar în cazul constatării viciilor, să-1 informeze neîntîrziat pe vînzător

Cumpărătorul pierde dreptul de a invoca viciul dacă nu 1-a comunicat vînzătorului într-un termen rezonabil din momentul în care a constatat sau trebuia să constate viciul şi felul lui. Vînzătorul nu poate invoca dispoziţiile acestui aliniat dacă a trecut sub tăcere în mod dolosiv viciul

V

-----------

Vînzătorul nu poate invoca o înţelegere prin care drepturile cumpărătorului sînt excluse sau limitate ca urmare a unui viciu dacă a trecut sub tăcere în mod dolosiv viciul sau a preluat o garanţie pentru existenţa unei caracteristici

Schema 13. Restituirea şi repararea prejudiciului în contractul de vînzare-cumpărare (art.768-769 CC al RM)

Schema 14. Dreptul de înstrăinare a bunului (art.781 CC al RM)

j Remedierea (art.768 CC al RM)

______

i

Vînzătorul suportă cheltuielile de remediere utile, îndeosebi cheltuielile de transport, de drum, de executare a lucrărilor şi

_________

de procurare a materialelor

Posibilitatea cumpărătorului de a solicita la alegerea sa înlăturarea viciului sau livrarea unui bun fără viciu în cazul în care bunul prezintă vicii

4

j Vînzătorul poate refuza remedierea viciilor dacă acestea necesită cheltuieli neproporţional de mari

11

1

In cazul în care în locul remedierii viciilor livrează un bun fără vicii, vînzătorul poate cere cumpărătorului restituirea bunului cu vicii în conformitate cu regulile privind efectele rezoluţiunii contractului Dreptul de înstrăinare a bunului

în care cealaltă parte tergiversează

cheltuieli disproporţionale, partea

exagerat preluarea lui sau plata cheltuielilor de

obligată să-1 corserveze îl poate vinde

conservare,

dacă

cealaltă parte despre

i Partea obligată să conserveze bunul este în drept să-1

Dacă bunul este pasibil de pieire sau de alterare (deteriorare) rapidă şi

Partea care a vîndut bunul remite suma

vîndă la un preţ convenabil, în cazul

dacă conservarea lui ar genera

cheltuielile rezonabile de conservare şi

vînzare

a înştiinţat intenţia

de

a vinde

încasată avînd dreptul de a reţine

Schema 15. Executarea în natură (art.782 CC al RM) Efectele imposibilităţii restituirii bunului

___

j

_____

Dacă cumpărătorul nu poate restitui vînzătorului bunurile în starea în care le-a primit, el pierde dreptul de a declara rezoluţiunea contractului sau de a cere vînzătorului predarea unor bunuri de înlocuire Experţii

______

* _________

Cazuri în care imposibilitatea de restituire a bunurilor se datorează: acţiunii sau inacţiunii vînzătorului; -

inutilităţii bunurilor; dacă alterarea lor este o consecinţă a nerespectării condiţiilor de predare (inclusiv

-

asamblarea); dacă bunurile

au

fost utilizate

pînă

a

se

constata neconformitatea

lor

I Pierderea de către cumpărător a dreptului de a declara rezoluţiunea contractului sau de a cere vînzătorului predarea bunurilor de înlocuire nu afectează dreptul lui la alte mijloace de protecţie juridică, prevăzute de lege sau de contract Dreptul de a cere executarea în natură a obligaţiilor

Cumpărătorul este în drept să ceară executarea în natură a obligaţiilor contractuale, dacă o astfel de cerinţă este îndreptăţită pentru părţi şi pentru protecţia drepturilor cumpărătorului, referitor la bunurile unice, la bunuri individualizate pentru contractul în cauză sau la alte bunuri pe care cumpărătorul nu le poate achiziţiona de la alte persoane sau dacă aceste acţiuni de achiziţionare nu au efect

5

Schema 16. Termenele în contractul de vînzare-cumpărare

Schema 17. Termenele în contractul de vînzare-cumpărare

Termenul de răspundere a vînzătorului pentru viciile bunului (art.783 CC al RM)

Termenul de înaintare a pretenţiilor pentru viciile bunului în termen de garanţie (art.784 am RM)

Cumpărătorul are dreptul să înainteze vînzătorului, îndată ce a descoperit viciile bunului nedeclarate de acesta pînă la vînzare, pretenţii, dar nu mai târziu de termenul stabilit de contract

+

In cazul cînd pentru bunul vîndut este stabilit un termen de garanţie, pretenţiile pentru viciile depistate pot fi înaintate în acest termen

Dacă în contract nu este stabilit un termen, pretenţiile pot fi înaintate în cel mult 6 luni din ziua predării Termenul de garanţie a bunurilor principale şi a celor accesorii

bunului, iar în privinţa imobilelor, cel mult un an

Dacă este imposibilă stabilirea zilei de predare a bunului care urmează să fie înregistrat sau dacă

In cazul în care pentru accesorii sînt stabilite prin contract termene de garanţie mai scurte decît pentru bunul

bunul este predat cumpărătorului înainte de încheierea contractului, termenul de înaintare a

principal, cumpărătorul este în drept să înainteze pretenţiile Dacă pentru accesorii în contract sînt stabilite termene de referitoare la viciile accesoriilor în perioada de garanţie a garanţie mai mari decît pentru bunul principal, bunului principal cumpărătorul este în drept să înainteze pretenţiile ce ţin de

pretenţiilor se calculează din ziua înregistrării bunului în modul stabilit

viciile accesoriilor în perioada lor de garanţie

Termenul de prescripţie pentru acţiunile privind viciile bunului (art.785 CC al RM)

Poate fi intentată acţiune privind viciile bunului în termen de un an din data înaintării pretenţiilor, iar dacă nu au fost înaintate pretenţii sau nu poate fi stabilită data înaintării lor, în termen de un an din data expirării termenelor stabilite privind răspunderea vînzătorului pentru viciile bunului şi de înaintare a pretenţiilor pentru viciile bunului în termen de garanţie

14

6

Schema 19. Dreptul de preemţiune (art.793-797 CC al RM)

Schema 18. Răscumpărarea (art.786 - 791 CC al RM)

Cumpărarea în baza drepturilor de preemţiune Răscumpărarea

_________ ___________________

Titularul dreptului de preemţiune poate face

Dacă în contractul de vînzare-cumpărare vînzătorul şi-a rezervat dreptul de răscumpărare,

uz de el în cazul în care persoana obligată

aceasta se face prin declaraţia vînzătorului faţă de cumpărător că va exercita dreptul de

încheie

răscumpărare. Declaraţia nu necesită forma stabilită pentru contractul de vînzare-cumpărare

vînzare-cumpărare

____________________

j

cu

un

terţ

contract

de

In cazul în care de dreptul de preemţiune beneficiază cîteva persoane împreună, acest drept poate fi exercitat numai în comun dacă legea sau contractul nu prevede altfel Accesoriile *

Dreptul de preemţiune nu este transmisibil şi nu trece prin succesiune dacă

Revânzătorul este obligat să predea celui care exercită dreptul de răscumpărare bunul

contractul dintre persoana obligată şi titularul dreptului de preemţiune nu

împreună cu accesoriile lui

prevede altfel

z

Persoana obligată urmează să informeze neîntîrziat titularul dreptului de preemţiune drept intenţia sa şi condiţiile vînzării. Informarea poate fi executată de terţul cu care vînzătorul intenţionează să încheie contractul de

Preţul de răscumpărare

j

~

vînzare-cumpărare

Răscumpărarea se efectuează la preţul de vânzare

Revînzătorul

este

în

drept

să

ceară

ul de preemţiune poate fi exercitat în termen de 1

Schema 20. Exercitarea dreptului de preemţiune (art.795 CC al RM)

compensarea cheltuielilor aferente bunului cumpărat pînă la răscumpărare în cuantumul egal cu creşterea valorii bunului datorită

lună în cazul terenurilor şi în termen de 10 zile în cazul altor bunuri dacă acordul dintre părţi nu prevede altfel

acestor cheltuieli. Dacă pînă la exercitarea dreptului de răscumpărare a dispus de

Dreptul de preemţiune se

obiectul contractului, cumpărătorul este

exercită pe calea informării

obligat să înlăture drepturile terţilor asupra

persoanei obligate

bunului Dacă bunul pe care trebuie să îl restituie a D u

Persoana obligată poate cere ca dreptul de preemţiune

poate reţine dacă nu dăunează bunului. Se consideră că revînzătorul a dispus de bun

p

separate fără a fi dezavantajate

şi în cazul în care bunul a fost înstrăinat în

ă

fost dotat cu un accesoriu, cumpărătorul îl

cadrul procedurii de executare silită sau a fost înstrăinat de către administratorul

p r

procesului de insolvabilitate

i m i r e a i n f o r m a ţ i e i d e s p r e i n t e n ţ i a d e v î n z a r e , d r e p t

7

să se extindă asupra tuturor bunurilor care nu pot fi

Termenul de răscumpărare

_______

Prin declaraţie faţă de persoana obligată, între ea

j

_________

şi persoana împuternicită se încheie un contract

Răscumpărarea poate fi exercitată doar în termenul stipulat în contract, care nu poate

de vînzare-cumpărare în condiţii stabilite de

fi mai mare de 10 ani pentru terenuri şi de 5 ani pentru alte bunuri. Aceste termene nu

persoana obligată şi de terţ

pot fi prelungite

Dacă terţului i s-a amînat achitarea preţului de cumpărare, cel care are dreptul de preemţiune poate beneficia de amînare dacă oferă o garanţie pentru suma ce urmează a fi plătită

/

Schema 22. Consecinţele neachitării preţului în contractul de vînzare-cumpărare la licitaţie (art.815 CC al RM)

Schema 21. Vînzarea cumpărare la licitaţie (art.809-816 CC al RM)

Consecinţele

Modalităţile de vînzare

neachitării

preţului

în

contractul

de

vînzare-cumpărare la licitaţie (art.815 CC al RM) Benevolă

Vînzătorul Această nu

poate

stabili

stipulaţie

a

fost

preţul

nu

comunicată

în condiţiile contractului, adjudecătorul are dreptul, pe lângă remediile de care dispune

sau

este

în cazul în care adjudecatarul nu achită preţul

Silită

Preţul sau alte condiţii

alte

condiţii

opozabilă

de

persoanelor

prezente

vînzătorul, să revîndă bunul la licitaţia

vânzare.

adjudecatarului

următoare în conformitate cu uzanţele şi

daca

pana

numai după notificarea corespunzătoare a

la

adjudecatarului

primirea ofertelor ___________________________________________ . ____

Adjudecatarul nu are dreptul să participe din nou la licitaţie şi este obligat să plătească diferenţa dintre preţul cu care bunul i-a fost vândut şi preţul cu care a fost revîndut, dacă acesta este mai mic, dar nu are dreptul să pretindă excedentul

Denunţarea identităţii

Vînzătorul licitaţie,

are dar

dreptul dacă

să

Adjudecatarul răspunde, de asemenea, în cazul vînzării silite, faţă de vînzător, de persoana în a cărei favoare a fost sechestrat bunul şi faţă de

nu-şi

identitatea

demintă

lui

nu

adjudecătorul

adjudecatarului,

'

fost

la

comunicata

răspunde

pentru toate obligaţiile vînzătorului

■----- T?

identitatea

a

____________

Momentul vînzării

şi prejudiciile cauzate prin neexecutare

personal

Schema 23.Vînzarea-cumpărarea de bunuri pentru consum (art.803-808 CC al RM) Legea Republicii Moldova privind protecţia consumatorilor din 13.03.2003

i

:

creditorul care obţinuse o hotărîre judecătorească pentru dobînzile, costurile

Contractul de vînzare a imobilului

V ---------------1 Vînzarea la licitaţie este încheiată prin

Inversarea sarcinii probaţiunii

adjudecător ultimului ofertant. înscrierea în registrul adjudecătorului a numelui sau a denumirii adjudecatului şi a ofertei acestuia face proba vânzării, dar, dacă lipseşte o

Dacă un consumator procură de la

asemenea înscriere, este admisă proba cu

întreprinzător

martori Vînzătorul

şi

unui

imobil

întocmească

trebuie

vînzare-cumpărare

bun

mobil

şi, în termen de 6 luni de la transferul

să

contractul

un

(cumpărarea de bunuri pentru consum)

adjudecatarul

riscului, constată un viciu al bunului, se

de

prezumă că bunul a fost viciat în

a

momentul transferării riscului,

imobilului în termen de 10 zile de la cererea

cu

excepţia cazului în care prezumţia nu

celeilalte părţi

este compatibilă cu felul bunului sau al viciului Prevederi speciale pentru garanţii

Trimiterea la drepturile legale ale

Toate menţiunile necesare pentru a

consumatorului şi la faptul că prin

se putea beneficia de garanţie

garanţie acestea nu vor fi limitate

Schema 24. Vînzarea cu utilizarea aparatelor automate (art.806 CC al RM) Vînzarea

cu

Aplicabilitatea în spaţiu a

prin garanţie

protecţiei prin garanţie

Schema 26. Vînzarea-cumpărarea întreprinderii ca un complex patrimonial (art.817-822 CC al RM)

utilizarea

aparatelor automate

z

Durata protecţiei

Contractul de vînzare-cumpărare < întreprinderii

Dacă la vînzarea bunului se utilizează aparat

tichetelor, sînt aplicabile normele cu privire la

automat, proprietarul acestuia trebuie să informeze

vînzarea-cumpărarea

pentru

Contractul de vînzare-cumpărare a întreprinderii este contractul, în baza căruia vânzătorul se

cumpărătorul afişând pe aparat (sau în alt loc): denumirea vînzătorului;

consum, dacă din esenţa obligaţiei nu rezultă altfel

obligă să dea în proprietate cumpărătorului întreprinderea în calitate de complex patrimonial

de

bunuri

unic, cu excepţia drepturilor şi obligaţiilor inalienabile

date pentru relaţii cu el; denumirea bunului;

în baza contractului se transmit cumpărătorului

preţul bunului; instrucţiunea despre acţiunile pe care

mijloacele de individualizare a lucrărilor şi serviciilor; drepturile de folosinţă

cumpărătorul urmează să le efectueze pentru plata şi recepţionarea bunului

asupra mijloacelor de individualizare

Contractul se consideră încheiat în momentul

mijloace de individualizare a

efectuării acţiunilor necesare pentru recepţionarea

întreprinderii; mijloace de

bunului.

individualizare a producţiei

în cazul în care aparatul automat este utilizat pentru schimbarea

monedelor,

valutei,

procurarea

8

Schema 25. Preţul şi preschimbarea bunului pentru consum (art.807-808 CC al RM)

Schema 27. Evaluarea patrimoniului întreprinderii (art.819 CC al RM)

i ----------------------------------------------------- 1

-

Preţul bunului j Preţul, alte clauze esenţiale ale contractului de vînzare-cumpărare a

bunurile care nu pot fi preschimbate sau restituite în temeiul prezentului articol se stabilesc prin lege sau prin alte acte normative Evaluarea patrimoniului întreprinderii

bunurilor pentru consum se stabilesc în mod egal pentru toţi cumpărătorii

___________

j

Componenţa întreprinderii şi valoarea ei se determină în baza actului (procesului-verbal) de inventariere întocmit în conformitate cu regulile inventarierii

Preschimbarea hunului

j cumpărătorul are dreptul ca, în decursul a 14 zile din momentul recepţionării bunului nealimentar, daca vînzătorul nu a stabilit un termen mai mare, să preschimbe bunul la locul cumpărării lui sau în alt loc,

______

etc, cu efectuarea, în cazul diferenţei de preţ, a recalculării; dacă lipseşte bunul necesar pentru preschimbare, cumpărătorul are dreptul să restituie bunul cumpărat,

contabil; -

iar vînzătorul este obligat sa-i restituie suma plătită; bunul nu este utilizat,

o

întreprinderii; caracterul datoriei; -

nu şi-a pierdut calităţile de consum,

o

concluzia auditorului independent asupra componenţei şi valorii întreprinderii; lista datoriilor vînzătorului incluse în componenţa întreprinderii; creditorii

cererea cumpărătorului de a preschimba bunul sau de a-1 restitui urmează sa fie executată dacă: o

♦

actul de inventariere; bilanţul

stabilit de vînzător, cu un bun similar de o altă mărime, formă, gabarit, model, culoare sau completare -

Actele ce urmează a fi întocmite şi examinate la semnarea contractului

cuantumul executării obligaţiilor; termenele de executare a obligaţiilor

dacă există probe că a fost cumpărat de la vînzătorul respectiv;

Schema 28. Predarea întreprinderii (art.821 CC al RM) Predarea întreprinderii

Predarea întreprinderii către cumpărător se efectuează în baza actului de predare în care se

La 25 mai 2003 I.S. a decedat. în proces ca succesori în drepturi au fost admişi A.D., fosta soţie şi P.S., tatăl defunctului, care au motivat acţiunea suplimentar prin aceea că terenul vîndut este un bun al gospodăriei ţărăneşti cu via plantată, care a fost folosit de membrii GŢ „SPI" al cărei membru a fost I.S. Soluţionaţi litigiul.

indică datele despre bunurile predate, faptul că sînt înştiinţaţi creditorii, viciile întreprinderii

Momentul predării întreprinderii

Se consideră că întreprinderea este predată către cumpărător în momentul semnării actului de predare de către ambele părţi. Din acest moment, riscul pieirii sau deteriorării fortuite a întreprinderii trece la cumpărător

Speţe Speţa 1. V.M. a depus cererea de chemare în judecată împotriva lui A.M. şi S.U. cu privire la anularea contractului de vînzare-cumpărare. în motivare a indicat că la 16 septembrie 2004, între A.M. şi S.U. a fost încheiat un contract de vînzare-cumpărare a apartamentului nr.22 din str. AB, nr.2, or. Teleneşti. Contractul menţionat este pasibil de anulare din motiv că V.M., ca rezultat al divorţului cu pîrîta A.M., a devenit proprietar al unei părţi din apartamentul menţionat. Acest apartament era alcătuit din patru odăi şi s-a format din reamenajarea a două apartamente, nr. 22 şi nr. 23 din str. AB, nr.2. Pîrîta, fără a-1 anunţa pe fostul soţ, a vîndut partea sa din apartament, încălcînd dispoziţiile art.325,739,794,795 ale Codului civil. Soluţionaţi litigiul. Speţa 2. Cetăţenii M.E. şi R.E. au depus cerere de chemare în judecată împotriva lui M.A. şi R.V. cu privire la declararea nulităţii contractului de vînzare-cumpărare, motivînd prin nerespectarea dreptului de preemţiune la vînzarea de către M.A. a unei odăi ce constituia cota-parte a lui din apartamentul deţinut în coproprietate pe cote-părţi cu ei, lucru prin care li s-au lezat drepturile. Soluţionaţi litigiul. Speţa 3. R.D. a depus cerere de chemare în judecată împotriva Oficiului de Hxecutare Ştefan Vodă cu privire la anularea rezultatelor licitaţiei. în motivarea acţiunii reclamanta a indicat că s-a adresat în instanţă cu privire la partajarea bunurilor proprietate în devălmăşie a soţilor, obiect al acţiunii fiind şi depozitul din. strada A, nr.15 or. Ştefan Vodă, ce aparţine cu drept de proprietate privată ÎI „D", care a fost vîndut la licitaţie în vederea executării hotărîrii judecătoriei economice de circumscripţie din 03 mai 2006, prin care a fost încasată suma de 30.900 lei. Reclamanta a considerat rezultatele licitaţiei ilegale şi cere anularea acestora, deoarece ea a cerut suspendarea vînzării depozitului pînă la rămînerea definitivă a hotărîrii judecătoreşti la cererea cu privire la partajarea bunurilor proprietate în devălmăşie a soţilor. Soluţionaţi litigiul. Speţa 4. I.S. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui CB. cu privire la recunoaşterea nulă a contractului de vînzare-cumpărare a lotului de pămînt. în motivarea acţiunii, reclamantul a indicat că pîrîtul CB. refuză să-i achite plata cuvenită în sumă de 5000 lei pentru terenul vîndut cu suprafaţa de 0,2347 ha, situat în extravilanul satului Urîta r-nul Dubăsari. A considerat că părţile la încheierea contractului l-au indus în eroare. Vînzarea terenului era determinată de situaţia în care se află el. I.S. a solicitat declararea nulă a contractului de vînzare-cumpărare a lotului de pămînt cu destinaţie agricolă din 14 martie 2003.

9

Speţa 5. ÎI."B" şi Consiliul mun. Bălţi au depus cerere de chemare în judecată împotriva lui S.N., E.E., L.B. şi V.C, cu privire la recunoaşterea nulă a contractelor de vînzare-cumpărare, transmitere-primire a casei de locuit şi anularea titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren pe numele lui V.G. în motivarea acţiunii reclamanta a indicat că la 31 octombrie 2002, în baza deciziei Primăriei mun. Bălţi nr.30/7 şi contractului de arendă nr. 1912 a primit în arendă un teren cu o suprafaţă de 456 m2 pe str.C120 mun. Bălţi, pe care anterior a fost situată o construcţie locativă care la 12 aprilie 1999, în urma unui incendiu, a ars din temelie. Deşi casa de locuit nu exista, în privinţa acesteia s-au întocmit contracte translative de proprietate, care se solicită a fi anulate. Soluţionaţi litigiul. Speţa 6. S.V. şi S.E. au depus cerere de chemare în judecată împotriva lui V.G.,V.N. şi V.S. cu privire la declararea valabilităţii contractului de vînzare-cumpărare a odăii din apartament. în motivarea acţiunii reclamanţii au indicat că în luna iulie 2002, la propunerea pîrîtei V.R., au convenit de a cumpăra de la ultima o odaie din apartamentul nr.15 din str. 2/1 A, mun. Chişinău, la preţul de 1200 dolari SUA. Conform înţelegerii, la 25 iulie 2002, ei i-au achitat pîrîtei suma de 600 dolari SUA în contul vînzării-cumpărării odăii, instalîndu-se cu domiciliul în odaia în litigiu, iar restul sumei urma să fie achitată după întocmirea contractului de vînzare-cumpărare. Pentru a documenta primirea sumei, pîrîta a eliberat o recipisă scrisă şi s-a obligat în scurt timp să întocmească actele necesare. Mai tîrziu, ei au aflat că apartamentul pîrîtei nu era privatizat, însă pîrîta s-a obligat de a întocmi contractul de vînzare-cumpărare după privatizarea apartamentului. Ulterior au achitat restul sumei, apartamentul a fost privatizat însă pîrîţii au început să se eschiveze de la întocmirea contractului. Soluţionaţi litigiul. Speţa 7. B.A. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui U.S. cu privire la anularea contractului de vînzare-cumpărare şi evacuarea lui din casa de locuit. în motivarea acţiunii, reclamantul a indicat că la 19 septembrie 2003 a vîndut lui U.S. casa de locuit situată pe str. A., nr.59, or. Ialoveni. Preţul vînzării imobilului constituia suma de 1500 dolari SUA, care urma să fie achitat de către cumpărător pînă la 10 octombrie 2003. Pînă în prezent pîrîtul refuză să-şi onoreze obligaţia contractuală. Soluţionaţi litigiul. Speţa 8. CE. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui P.I. cu privire la declararea nulităţii contractului de vînzare-cumpărare . în motivarea acţiunii reclamanta a indicat că la 07 august 2003 a vîndut lui P.I. terenul agricol cu suprafaţa de 0,2342 ha la preţul de 10.000 lei. A considerat că ea, la o vîrstă înaintată, nu a avut capacitatea de a încheia acest contract, fapt pentru care a solicitat anularea acestuia cu repunerea părţilor în situaţia anterioară. Soluţionaţi litigiul. Speţa 9. Dolta a cumpărat de la Burlacu o parte dintr-o garnitura de mobilă cu 6000 lei: o masă, două fotolii, două scaune şi un dulap, refuzînd canapeaua şi patru scaune. Părţile au convenit că Dolta devine proprietar al bunurilor cumpărate din momentul încheierii contractului. Plătindu-i lui Burlacu arvună în mărime de 1000 de Ici, Dolta a promis să mai aducă încă 5000 de lei peste 3 zile şi tot atunci Burlacu a promis că îi va transmite mobila. După 3 zile Dolta nu s-a prezentat să primească mobila, deoarece a fost

21

bolnav. 5 zile mai tîrziu, noaptea, în urma folosirii neglijente a unui aparat electric de către feciorul lui Burlacu, în vîrstă de 19 ani, în apartamentul acestuia s-a declanşat un incendiu şi ca rezultat toată mobila a devenit inutilizabilă, cu excepţia unui fotoliu şi a canapelei. Dolta a cerut de la Burlacu restituirea arvunei. Burlacu a obiectat, cerînd, la rîndul său, de la Dolta să-i achite suma restantă, deoarece au pierit bunurile ce-i aparţineau deja lui Dolta. Soluţionaţi litigiul.

Şargu s-a adresat cu o acţiune în judecată împotriva magazinului, cerînd restituirea costului frigiderului. Instanţa de judecată, din proprie iniţiativă, a atras în calitate de copîrît atelierul de garanţie de la care a fost încasată suma de 5600 lei. Magazinul a fost exonerat de răspundere. Refuzînd satisfacerea integrală a pretenţiilor reclamantului, instanţa de judecată a menţionat în hotărirea sa că reclamantul a folosit frigiderul în cadrul termenului de garanţie. Nefiind de acord cu aşa o hotărîre, Şargu a făcut apel. Ce hotărîre trebuie să pronunţe instanţa de apel?

Speţa 10 . Zavatin a cumpărat de la Feraru o geacă de piele la preţul de 2220 lei. La încheierea contractului geaca a fost examinată minuţios de către cumpărător, care nu a descoperit nici un defect. în curînd Zavatin a început reparaţia în casă şi în legătură cu aceasta toate bunurile, inclusiv geaca, au fost strămutate într-o magazie (şură). Peste o lună, după ce a terminat reparaţia, Zavatin a decis să aducă bunurile înapoi în casă, dar, depistînd că în magazie era destul de umed, a considerat să usuce bunurile păstrate acolo. Peste o săptămînă, îmbrăcînd geaca, Zavatin a observat că aceasta a devenit mai mică, pielea a devenit mai aspră şi pe alocuri s-a fisurat. Considerînd că i-a fost vîndută o marfă de proastă calitate, Zavatin a cerut rezilierea contractului şi restituirea de către Feraru a sumei plătite. Feraru a refuzat să-i satisfacă cerinţele, invocînd faptul că însuşi Zavatin este vinovat de deteriorarea hainei. Zavatin s-a adresat cu o acţiune în instanţă. Soluţionaţi litigiul.

Speţa 16. La 9 martie 2005 Feraru a încheiat cu concubina sa Burlacu un contract de vînzare-cumpărare prin care a înstrăinat imobilul format din casă cu două camere,curte şi grădină la preţul de 6000 lei. După moartea lui Feraru în anul 2010, Hui său a înaintat acţiune împotriva lui Burlacu pentru constatarea nulităţii absolute a contractului de vînzare-cumpărare încheiat în 2003 şi restabilirii situaţiei anterioare încheierii acestuia, deoarece nu a fost real, vînzătorul fiind alienat mintal. Acţiunea a fost admisă, anulîndu-se contractul cu obligarea lui Burlacu de a restitui imobilul, motivîndu-se că vînzarea-cumpărarea, de fapt o donaţie deghizată, a avut o cauză imorală, fiind încheiată între 2 persoane care trăiesc în concubinaj. l.Alienaţia mintală, pretinsă de reclamant, este oare o cauză de anulare a contractului? 2. Vînzarea între concubini este valabilă? Hotărirea pronunţată este legală?

Speţa 11. Iarna Grigoriu a cumpărat de la Ciuchitu o vilă. în mai, dorind să se instaleze în vilă, cumpărătorul a depistat că în două odăi locuia deja Sidorov cu familia. Sidorov a declarat că anul trecut, vara, a încheiat cu Ciuchitu contract de închiriere a două odăi din vilă pe un termen de 5 ani şi i-a plătit anticipat chiria pe tot termenul contractului, deşi nu exista contract scris în acest sens. Grigoriu s-a adresat cu pretenţii faţă de Ciuchitu, dar ultimul a declarat că Grigoriu cunoştea faptul că ( iuchitu închiria sistematic vila şi la încheierea contractului de vînzare-cumpărare nu a pus întrebări referitor la prezenţa sau lipsa chiriaşilor în vilă. în afară de aceasta, după cum a înţeles, Grigoriu era interesat numai în perfectarea documentelor asupra vilei, neavînd intenţia să folosească vila, deoarece locuia permanent cu familia peste hotare. Grigoriu s-a adresat la avocat. în calitate de avocat pronunţaţi-vă asupra cazului.

Speţa 17. Axenti îi vinde lui Ionaşcu un televizor color cu preţul de 4000 lei. Televizorul este de origine moldovenească şi are o vechime de 5 ani, fiind în stare bună de funcţionare. Preţul se plăteşte şi televizorul este predat. Soţia lui Axenti cheamă în judecată pe Axenti şi Ionaşcu, cerînd desfacerea contractului, deoarece: a) preţul nu este serios (real), b) bunul este proprietatea ei exclusivă, fiind dobîndit înaintea căsătoriei. Ionaşcu solicită respingerea acţiunii, deoarece la momentul încheierii contractului nu cunoştea situaţia reală. Soluţionaţi litigiul.

Speţa 12. Arhirii i-a vîndut lui Vasilev ceasul de mînă la preţul de 5000 lei. Vasilev a plătit 1000 lei, restul sumei promiţînd să o aducă peste 3 zile. Pînă la achitarea deplină, ceasul se păstra la Arhirii. Vasilev nu s-a prezentat să ia ceasul timp de două săptămîni. Atunci Arhirii a vîndut ceasul lui Burlacu. După aceasta a apărut Vasilev şi a lămurit că a fost bolnav şi de aceea nu s-a prezentat să-şi ia cumpărătura. Arhirii era de acord să restituie suma de 1000 lei primită de la Vasilev. Vasilev, însă, considera că 1000 lei au fost lăsaţi în calitate de arvună şi de aceea Arhirii trebuie să-i restituie arvuna în mărime dublă, adică 2000 lei, şi să execute real contractul (în natură). Deoarece Arhirii a refuzat satisfacerea acestor pretenţii, Vasilev s-a adresat în instanţa de judecată cu acţiune, cerînd de la Arhirii plata a 2000 lei, iar de la Burlacu transmiterea ceasului. Soluţionaţi litigiul.

Speţa 18. Axenti, în calitate de vînzător, încheie cu Burlacu, în calitate de cumpărător, un contract de vînzare-cumpărare constatat printr-un înscris cu privire la autoturismul Ford , fabricat în 2002, avînd rulaj de peste 300 mii km, contra preţ de 26 mii lei. A doua zi Axenti încasează preţul şi predă lui Burlacu autoturismul şi toate documentele aferente acestuia. Ulterior se constată că autoturismul funcţionează defectuos. De aceea se efectuează o expertiză care atestă existenţa încă din momentul vînzării a unui viciu la motor. Burlacu îl cheamă în judecată pe Axenti, cerînd desfacerea contractului şi restabilirea situaţiei existente pînă la încheierea contractului din următoarele motive: - contractul semnat nu a fost autentificat notarial, fiind deci nul absolut (de aceea organele de poliţie au refuzat înmatricularea autoturismului pe numele cumpărătorului); - chiar dacă actul semnat de părţi ar fi valabil, se cere rezilierea contractului pentru existenţa viciilor ascunse, întrucît viciul existent nu putea fi depistat de cumpărător, care, fiind de profesie artist, nu avea cunoştinţe în domeniu. Necontestînd existenţa viciului, pîrîtul a cerut respingerea acţiunii, deoarece nici măcar el însuşi nu ştia despre existenţa viciului invocat. Soluţionaţi litigiul. .

Speţa 13. în octombrie 2003 Burlacu a cumpărat de la Arhirii o bicicletă. în mai 2004 Burlacu 1-a rugat pe Sineev să-i pregătească bicicleta pentru nişte eventuale călătorii, achitîndu-i acestuia 20 lei. în procesul pregătirii bicicletei, s-au descoperit vicii ascunse. Burlacu s-a adresat cu o acţiune împotriva lui Arhirii, cerînd rezilierea contractului şi restituirea preţului, precum şi recuperarea prejudiciului în mărime de 20 lei. Arhirii a declarat că, în primul rînd, el însuşi nu a cunoscut existenţa acestor vicii; în al doilea rînd, Burlacu nu a înaintat pretenţii, dar s-a adresat dintr-o dată cu acţiune în judecată şi că, în al treilea rînd, a expirat termenul de prescripţie, deoarece au trecut mai mult de 6 luni din momentul cumpărării bicicletei. Soluţionaţi litigiul. Speţa 14. în baza contractului de vînzare-cumpărare întreprinderea de stat „Izvoraş" a procurat de la Călugăreanu o casă de locuit în or. Floreşti contra 30 mii lei. Contractul a fost autentificat de autorităţile administraţiei publice locale, deşi în or. Floreşti exista birou notarial. Procurorul a înaintat acţiune în judecată cu privire la recunoaşterea nulităţii contractului de vînzare-cumpărare, bazîndu-se pe aceea că ueeastă casă a fost procurată nu la preţ de inventar, care constituie 20 mii lei, ci la preţ de piaţă. Soluţionaţi litigiul. Speţa 15. Şargu a cumpărat de la magazinul universal un frigider la preţul de 5800 lei. în timpul termenului de garanţie frigiderul s-a defectat de 2 ori, fiind reparat de atelierul de garanţie. Dar şi după a doua reparaţie frigiderul a încetat să mai funcţioneze, iar atelierul de garanţie i-a comunicat lui Şargu că nu sînt în stare să-1 repare.

10

Speţa 19. La 8 mai Şerbenco a procurat de la magazin un costum şi o pereche de cizme, în prealabil măsurîndu-le şi examinîndu-le minuţios. Sosind acasă, Şerbenco a măsurat din nou costumul, dar nu i-a plăcut nici fasonul, nici culoarea. Şerbenco a decis să schimbe costumul duminica viitoare, la 12 mai. Costumul nu 1-a mai îmbrăcat. La 11 mai, întorcîndu-se de la serviciu, Şerbenco s-a împiedicat pe scări şi, sosind acasă, a depistat că talpa unei cizme s-a dezlipit. La 12 mai Şerbenco a cerut magazinului preschimbarea costumului şi restituirea costului cizmelor. Magazinul a refuzat să schimbe costumul, invocînd motivul că acest costum este calitativ, de mărimea corespunzătoare şi nu există un motiv serios pentru a-1 preschimba. în ceea ce priveşte cizmele, magazinul a acceptat să le primească înapoi, dar numai în schimbul unei alte perechi. Şerbenco s-a adresat cu acţiune în judecată. Soluţionaţi litigiul. Speţa 20. Magazinul universal i-a vîndut lui Beleaev un pian cu obligaţia de a-1 transporta la domiciliul cumpărătorului. în timpul transportării, în urma ploii, pianul a (bst udat şi, ca urmare, a fost deteriorat. Cumpărătorul a refuzat să primească Cumpărătura şi a cerut restituirea banilor sau transmiterea unui alt pian calitativ şi funcţionabil. La cererea sa Beleaev a primit de la magazin următorul răspuns: Beleaev alegînd pianul şi plătind preţul a devenit proprietar şi de aceea trebuie să luporte consecinţele deteriorării pianului, rezultat al unor circumstanţe întîmplătoare. Beleaev s-a adresat cu acţiune în judecată, prin care cerea încasarea de la magazin a costului pianului sau acordarea în schimb a unui frigider nou. Magazinul universal cerea instanţei, la rîndul său, să-1 oblige pe Beleaev să primească pianul cumpărat. Soluţionaţi litigiul.

23

Speţa 21. în decembrie 2003, Enache a procurat la magazin un televizor color. In ianuarie 2004 s-a defectat tubul televizorului. Enache a cerut schimbarea Iclevizorului. Magazinul a refuzat să satisfacă aceste cerinţe şi i-a propus lui Enache să se adreseze în atelierul de garanţie pentru schimbarea tubului. Peste 2 luni tubul a fost schimbat, dar peste o săptămînă televizorul a ars. Ca rezultat, în apartament s-a declanşat un incendiu şi au fost deteriorate multe lucruri ale cumpărătorului. Acesta s-a adresat în instanţă cu o acţiune împotriva magazinului, cerînd restituirea costului iclevizorului şi recuperarea prejudiciului legat de deteriorarea bunurilor din apartament. Magazinul a cerut ca în proces să fie atras şi producătorul de la care Irebuie încasate sumele respective, deoarece, conform concluziilor expertului, incendiul a fost cauzat de un defect de producţie a televizorului. Cine trebuie să recupereze prejudiciul? Speţa 22. Axenti a cumpărat un aparat de fotografiat în rate. Achitînd jumătate de preţ, Axenti s-a concediat de la serviciu şi, timp de cîteva luni, nu a achitat plăţile cuvenite. în legătură cu aceasta, magazinul 1-a chemat în judecată pe Axenti, cerînd încasarea integrală a sumei restante, deşi pînă la expirarea termenului de plată a ultimei rate mai erau 3 luni. Instanţa de judecată a satisfăcut cerinţele magazinului. Nelîind de acord cu aşa decizie, Axenti a atacat hotărîrea instanţei, deoarece încasarea integrală a sumei restante contravine conţinutului contractului, care prevede efectuarea unor plăţi periodice. Ce hotărîre urmează să pronunţe instanţa superioară? Speţa 23. Salariatul SA"Respect" Dolta a procurat în rate un casetofon de la magazinul universal, cu amînarea achitării costului în termen de 12 luni, perfectînd în modul corespunzător dispoziţia-obligaţiune în conformitate cu care SA deconta magazinului de două ori pe lună plăţile periodice. După un timp decontările au încetat. Ulterior, a fost stabilit că Dolta a trecut la un nou loc de muncă în parcul de troleibuze, iar casetofonul 1-a vîndut surorii sale. Magazinul doreşte să ştie: / . Este legală vînzarea unui bun neplătit şi poate magazinul cere casetofonul de la sora lui Dolta? 2. Pot fi prezentate pretenţii SA „Respect" cu privire la plata sumei restante, pe care contabilitatea nu a reţinut-o la concedierea lui Dolta? 3. Este valabilă dispoziţia-obligaţiune şi produce ea efecte în privinţa parcului de troleibuze, unde în prezent lucrează Dolta? 4. In ce mod pot fi urmărite forţat sumele restante de la cumpărător? Speţa 24. Liceul „I.Creangă" a încheiat cu SA „Respect" un contract de vînzare-cumpărare, în conformitate cu care SA se obliga la 1 august să furnizeze liceului 15 calculatoare de producţie SUA pentru echiparea unei clase de studiu. SA nu şi-a executat obligaţia şi liceul a înaintat acţiune în judecată cu privire la plata clauzei penale contractuale în mărime de 4% din costul mărfii nefurnizate. In procesul examinării litigiului s-a depistat că în contractul încheiat între părţi nu s-a indicat marca, configuraţia calculatoarelor ce urmau a fi furnizate şi, de asemenea, nu au fost stabilite cerinţe referitor la calitate şi modul de determinare a ei. Dat fiind că în contract nu s-au stipulat clauze referitor la obiectul şi calitatea mărfurilor, instanţa de judecată a recunoscut acest contract neîncheiat şi a refuzat satisfacerea pretenţiilor reclamantului. Este corectă hotărîrea instanţei de judecată? Speţa 25. Combinatul de panificaţie a înaintat acţiune în judecată împotriva SA „MMM", cerînd modificarea contractului de vînzare-cumpărare a făinii. Cumpărătorul a propus introducerea în contract a unei sancţiuni pentru fiecare caz de neprezentare a reprezentantului SA, la cererea cumpărătorului, în caz de depistare a neconcordanţei dintre calitatea şi cantitatea prevăzută în contract cu cantitatea şi calitatea mărfii furnizate de vînzător. SA era împotriva introducerii în contract a unei atare sancţiuni. Instanţa de judecată a admis pretenţiile reclamantului şi a introdus în contract clauza cu privire la amendarea vînzătorului pentru fiecare caz de neprezentare, considerînd că aceasta va contribui la asigurarea integrităţii mărfii. Este legală hotărîrea instanţei de judecată? Speţa 26 . Cooperativa „Style" a furnizat magazinului „Moda" un stoc de rochii şi după expirarea termenului prevăzut în contract a prezentat cumpărătorului 1 1 u i ca de plată a costului mărfurilor. Magazinul a refuzat să plătească marfa primită, nivocînd faptul că nu-i cerere la această marfă propunînd cooperativei rezilierea I Oiltractului şi restituirea mărfii. Cooperativa nu a acceptat această propunere, înaintând acţiune împotriva magazinului cu privire la încasarea sumei de 17500 lei, OOStul mărfii furnizate, precum şi a amenzii pentru refuzul de a plăti marfa. Soluţionaţi litigiul. Speţa 27. SA „Tracom" a expediat în august 2008 în adresa SA „Prut" 10 tractoare, în actul de recepţionare, întocmit la 20 septembrie cu participarea reprezentantului vînzătorului şi a cumpărătorului, s-a prevăzut că tractoarele au fost examinate sub aspect calitativ şi nu au fost depistate careva vicii.

11

Peste o lună după punerea în exploatare a tractoarelor, un tractor s-a defectat. O comisie specială a constatat: defecţiunea a avut loc în urma confecţionării necalitative II unei supape la motor, fapt ce a dus la deteriorarea unui cilindru. Motorul a fost reparat cu forţele şi mijloacele cumpărătorului. în iulie 2009 cumpărătorul a prezentat vînzătorului pretenţie cu privire la plata amenzii prevăzute tic contract în mărime de 20% din costul tractorului şi recuperarea cheltuielilor i'l'cctuate în legătură cu înlăturarea viciului . SA "Tracom" a refuzat satisfacerea pretenţiei, considerînd-o ca neîntemeiată. Cumpărătorul a înaintat acţiune în judecată. Soluţionaţi litigiul. Speţa 28. Trustul „Monolit", încâlcind contractul, nu a furnizat în primul liimestru al anului 2008 8 tone de metal întreprinderii individuale „Sam". în legătură cu aceasta, ÎI „Sam" nu şi-a executat obligaţiile faţă de SA „Monolit" cu privire la executarea unor lucrări de reparaţie, plătindu-i despăgubiri în mărime de 4 mii lei. ÎI „Sam" a înaintat acţiune împotriva trustului cu privire la plata amenzii, în mărime de 6% din costul mărfii nefurnizate şi recuperarea prejudiciului în mărime de 4 mii lei. Obiectînd împotriva acţiunii, trustul a invocat faptul că nu există vinovăţia sa in nefurnizarea mărfii, deoarece fosta administraţie a trustului, fiind necompetentă, a încheiat acest contract de vînzare-cumpărare, nedispunînd de această marfă. Soluţionaţi litigiul. Speţa 29. SRL „East" a înaintat acţiune împotriva Fabricii de zahăr „Brătuşeni" cu privire la încasarea amenzii în legătură cu nefurnizarea a 30% din marfă. Obiectînd împotriva acţiunii, fabrica a invocat faptul că furnizarea mărfii n-a fost posibilă din lipsa vagoanelor pentru încărcarea şi expedierea mărfii. Conform contractului de transport, calea ferată a livrat vagoane pentru încărcarea numai a 70% din marfa, de aceea şi exclude vinovăţia vînzătorului. Soluţionaţi litigiul. ■

Speţa 30. SRL"Alfa" a înaintat la 13 februarie 2007 acţiune împotriva SA „Steaua" cu privire la încasarea costului ţesăturii, furnizate cu vicii ascunse, şi plata amenzii pentru furnizarea unei mărfi necalitative. Ţesătura a fost primită de cumpărător la 12 septembrie 2006.La 10 decembrie cumpărătorul a înştiinţat vînzătorul despre descoperirea viciilor şi a rugat prezenţa unui reprezentant al vînzătorului pentru întocmirea actului. Cu toate că au fost expediate mai multe telegrame, reprezentantul vînzătorului nu s-a prezentat, atunci cumpărătorul a invitat un reprezentant al Camerei de Comerţ şi Industrie pentru întocmirea actului. în actul întocmit la 7 februarie 2007 au fost consemnate viciile depistate. Instanţa de judecată a respins acţiunea, invocînd depăşirea termenului de prescripţie, care a început a curge, după părerea acesteia, la 13 octombrie 2006. Este corectă hotărîrea instanţei? Speţa 31. Vînzătorul a expediat în iulie 2005 în adresa SA „Transcostrucţia" un excavator. în iulie 2004, în cadrul termenului de garanţie, s-a defectat întrerupătorul automat montat în excavator. Prin expertiză s-a stabilit că întrerupătorul a avut vicii datorate fabricării, admise de producător. Cumpărătorul a înaintat acţiune în judecată cu privire la încasarea de la vînzător a amenzii în mărime de 5 % din costul excavatorului şi recuperarea daunelor cauzate de staţionarea lui neproductivă. Pîrîtul a obiectat împotriva acţiunii deoarece, în conformitate cu condiţiile tehnice, termenul de garanţie, stabilit pentru excavator, nu se răsfrînge asupra pieselor care se uzează uşor şi pe care cumpărătorul trebuie să le schimbe din contul pieselor de rezervă, furnizate în garnitură cu excavatorul. Pîrîtul a rugat, de asemenea, să fie luat în consideraţie şi faptul că întrerupătorul a fost produs de uzina electromecanică, care trebuie să poarte răspundere pentru viciile ascunse ale întrerupătorului. în procesul examinării litigiului s-a constatat că vînzătorul nu a inclus întrerupătorul în lista pieselor ce se uzează uşor şi în garnitura pieselor de rezervă care a fost predată cumpărătorului odată cu predarea excavatorului. Soluţionaţi litigiul. Speţa 32. La 14 decembrie cooperativa „Rest" s-a adresat uzinei electrice cu propunerea de a i se vinde în această lună 75 de transformatoare, indicînd contul său şi garantînd plata lor imediată. La 20 decembrie uzina a expediat cooperativei marfa respectivă. Pretenţia uzinei cu privire la plata mărfii furnizate a rămas neexaminată de către cooperativă, de aceea uzina a înaintat acţiune în judecată. în procesul examinării litigiului, cooperativa a refuzat să recunoască pretenţiile reclamantului, considerînd că contractul n-a fost încheiat, iar scrisoarea transmisă uzinei trebuie calificată ca propunere de încheiere a contractului. Soluţionaţi litigiul. Speţa 33. Conform contractului, uzina chimică trebuia să furnizeze în iulie unui trust de construcţie 6 tone de vopsea şi 500 kg de lac, dar de fapt a furnizat 1250 kg de vopsea şi 300 kg de lac.

23

în legătură cu aceasta, vînzătorul a decontat benevol pe contul cumpărătorului clauza penală şi a lămurit că nu şi-a putut executa obligaţiile din cauza prelungirii reparaţiei la uzină. Trustul care la 1 octombrie trebuia să dea în exploatare un sanatoriu s-a adresat în instanţa de judecată cu acţiune, cerînd obligarea uzinei de a furniza marfa rămasă nu mai tîrziu de 1 septembrie. Soluţionaţi litigiul. Speţa 34. Dumbravă a cumpărat de la Ghimpu o garnitură de mobilă la preţul de 3000 lei, dintre care 1500 lei s-au plătit imediat, iar restul sumei urma să fie plătită peste 3 zile, la momentul primirii bunurilor de către cumpărător. Părţile au convenit că cumpărătorul dobîndeşte dreptul de proprietate asupra bunurilor din momentul încheierii contractului. După expirarea a 3 zile, cumpărătorul nu s-a prezentat să primească bunurile, din motiv de boală. După expirarea a 5 zile, ca rezultat al neglijenţei fiului major al vânzătorului, în apartamentul acestuia s-a declanşat un incendiu şi toată mobila s-a deteriorat. După 7 zile cumpărătorul s-a prezentat şi a cerut de la vînzător restituirea sumei de 1500 lei. Vînzătorul a refuzat şi a cerut cumpărătorului achitarea sumei restante, deoarece s-au deteriorat bunurile care aparţineau acestuia cu titlu de proprietate . 1.1. în ce formă trebuia să fie încheiat contractul în speţă? Aveau dreptul părţile prin contract să stabilească astfel momentul transferului dreptului de proprietate către cumpărător? 1.2. Cine va suporta prejudiciul cauzat? Argumentaţi răspunsul. 1.3. Soluţionaţi litigiul în esenţă. ■

Teste-grilă 1. După natura sa contractul de vînzare-cumpărare este un contract: a) translativ de posesie; b) translativ de posesie şi folosinţă; c) translativ de proprietate. 2. Conform regulii generale, dreptul de proprietate asupra bunului mobil este transferat cumpărătorului: a) în momentul încheierii contractului; b) în momentul predării bunului; c) în momentul achitării preţului. 3. Vînzarea-cumpărarea este un act: a) de constituire; b) de dispoziţie; c) de conservare. 4. Nu pot forma obiectul contractului de vînzare-cumpărare: a) bunurile consumptibile; b) bunurile necorporale; c) drepturile prevăzute de lege. 5. Dacă datoria de a executa imediat nu rezultă din lege, contract sau din natura obligaţiei, debitorul trebuie să execute obligaţia: a) în termen de 7 zile de la data semnării contractului; b) în termen de 7 zile de la data încheierii contractului; c) în termen de 7 zile din momentul cererii creditorului. Tema nr. 2 Contractul de schimb Schema 1. Contractul de schimb (art.823-828 CC al RM)

6. Vînzătorul este obligat să-1 garanteze pe cumpărător împotriva evicţiunii dacă: a) cauza evicţiunii este anterioară vînzării; b) vînzătorul a cunoscut cauza evicţiunii; c) cumpărătorul nu a cunoscut cauza evicţiunii. 7. Dreptul de preemţiune apare dacă partea socială: a) se vinde; b) se schimbă; c) se donează. 8. Contractul de vînzare-cumpărare este sinalagmatic, deoarece: a) se încheie valabil prin acordul părţilor; b) dă naştere la obligaţii reciproce pentru ambele părţi; c) pentru încheierea sa valabilă este necesar consimţămîntul a două părţi. 9. Are dreptul tutorele să încheie contract de vînzare-cumpărare cu persoana Aflată sub tutela sa: a) da; b) nu; c) numai cu autorizaţia prealabilă a autorităţii tutelare. 10. Preţul bunului imobil trebuie să fie plătit: a) la momentul stabilit de părţi; b) la momentul autentificării contractului; c) la momentul încheierii contractului. 11. In cazul evicţiunii cumpărătorului, acesta are dreptul de a pretinde de la vînzător: a) reducerea preţului de cumpărare; b) repararea prejudiciului cauzat; c) remiterea unui alt bun liber de drepturile terţilor. 12. Drepturile cumpărătorului în privinţa viciilor sînt excluse dacă, în momentul încheierii contractului: a) vînzătorul nu cunoştea aceste vicii; b) cumpărătorul cunoştea aceste vicii; c) calificarea cumpărătorului îi permitea cunoaşterea viciilor. 13. încăperea neizolată: a) poate constitui obiect distinct al contractului de vînzare-cumpărare; b) nu poate constitui obiect distinct al contractului de vînzare-cumpărare; c) poate constitui obiect distinct al contractului de vînzare-cumpărare cu autorizaţia organelor locale. 14. Contractul de vînzare-cumpărare a întreprinderii se înregistrează: a) în Registrul Bunurilor Imobile; b) la Camera înregistrării de Stat; c) la Agenţia de Stat pentru Protecţia Proprietăţii Industriale. 15. Răscumpărarea se efectuează: a) la preţul stabilit în contract; b) la preţul de vînzare; c) la preţul de piaţă al bunului existent la data răscumpărării.

Schema 3. Elementele contractului de schimb Părţile

în calitate de părţi la acest contract (copermutanţi) pot apărea orice subiecţi de drept civil atît persoanele fizice şi juridice, cît şi statul Republica Moldova şi unităţile administrativ teritoriale

Contractul de schimb - contractul în baza căruia părţile se obligă de a-şi transmite reciproc dreptul de proprietate asupra unui bun Obiectul

Obiectul material al contractului de schimb pot fi bunurile aflate în circuitul civil. Potrivit art.285 CC al RM bunuri sînt atît lucrurile susceptibile apropierii individuale sau

Subiecţii contractului

colective, cît şi drepturile patrimoniale. Obiect al contractului de schimb pot fi atît lucrurile, cît şi drepturile patrimoniale

Fiecare parte a contractului de schimb este considerată vînzător al bunului

Preţul

Preţul contractului de schimb reprezintă valoarea bunurilor, obiecte materiale ale contractului. Preţul prezintă interes în măsura în care o asemenea condiţie de formare şi

pe care îl înstrăinează şi cumpărător al bunului pe care îl primeşte în schimb

validare a contractului cum este forma acestuia suferă impactul valorii bunurilor schimbate. Cînd are loc schimbul bunurilor neechivalente ca valoare şi în contract este prevăzută sulta, faţa de aceasta se aplică reglementările vînzării-cumpărării cu privire la preţ (art.756 CC)

Schema 2. Natura juridică a contractului de schimb

către părţi de la încheierea contractului şi nu depind de producerea în viitor a unor

Caracterul Caracterul consensual al contractului de schimb se consideră încheiat din momentul realizării în forma cuvenită

comutativ

a acordului de voinţă în privinţa tuturor condiţiilor esenţiale ale contractului;

contactului

Caracterul translativ de proprietate presupune că odată fiind realizat acordul de voinţă al

Caracterul sinalagmatic denotă faptul că, odată fiind încheiat, acesta dă naştere la obligaţii reciproce şi

presupune

părţilor contractante (solo consensu) şi, potrivit regulii generale, predarea bunului, are loc

faptul că existenţa certă

transferul dreptului de proprietate asupra acestora

interdependente pentru ambele părţi contractante, fiecare obligaţie a uneia din părţi avîndu-şi cauza juridică în obligaţia respectivă a celeilalte părţi; Caracterul oneros prevede faptul că fiecare copermutant, în urma încheierii contactului, urmăreşte scopul de a obţine în proprietate un bun în schimbul unui alt bun, cauza juridică a obligaţiei fiecărei părţi contractante incluzînd ca element esenţial contraprestaţia la care se obligă cealaltă parte;

şi

al

evenimente asemenea contractelor aleatorii;

întinderea

determinată a drepturilor

şi

obligaţiilor reciproce sînt cunoscute de

12

23

Contractul se

Forma

consideră valabil încheiat odată fiind respectate condiţiile generale

cu

privire

la

forma actului juridic (art.208-215 CC al RM). Contractul de schimb poate fi încheiat în una din cele trei

forme:

verbală, scrisă şi

prin

săvîrşirea acţiunilor concludente, forma autentică fiind o derivată a formei

scrise

care presupune autentificarea notarială

a

contractului.

36

13

Speţe

Schema 4. Efectele contractului de schimb -

drepturile şi obligaţiile părţilor contractului de schimb se determină în conformitate cu normele specifice vînzării-cumpărării (art.824 CC al RM), dacă aceste norme nu intră în contradicţie cu esenţa schimbului şi cu regulile

-

specifice aplicabile acestui contract; obligaţia principală a copermutanţilor constă în transmiterea reciprocă a dreptului de proprietate asupra bunurilor supuse schimbului;

-

părţile se obligă să remită, concomitent cu predarea bunurilor, documentele referitoare la bunuri, prevăzute de lege, dacă contractul nu prevede altfel (art.753, alin.2 CC al RM);

-

obligaţia de predare se consideră executată în momentul: predării bunului către copermutant sau către persoana indicată de el;

-

punerea bunului la dispoziţia copermutantului sau a persoanei indicate de el, dacă bunul urmează să fie predat la locul

Speţa 4. M.R. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui N.B. cu privire la declararea contractului de schimb ca fiind nul. în motivarea acţiunii reclamanta a indicat că la 27 aprilie 2004 a fost autentificat notarial şi înregistrat la organul cadastral contractul de schimb al

aflării lui; -

obligaţiile părţilor contractului de schimb în ceea ce priveşte termenul predării bunurilor, cît şi obligaţiile de expediere se reglementează de art.757, art.758 CC al RM;

-

toate drepturile şi obligaţiile copermutanţilor ce ţin de respectarea condiţiilor contractului cu privire la garanţia caracteristicilor bunurilor supuse schimbului, cantitatea, asortimentul, completivitatea, garnitura, ambalajul acestora etc, sînt reglementate de normele specifice ale vînzării-cumpărării;

-

părţile contractului de schimb sînt obligate de a asigura reciproc dobîndirea dreptului de proprietate asupra bunurilor schimbate

Schema 5. Compensarea diferenţei de valoare (art.825 CC al RM) în cazul în care bunurile schimbate nu au aceeaşi valoare, diferenţa de valoare poate fi compensată printr-o sumă de bani, numită sultă, dacă aceasta este prevăzută de contract

Sulta nu poate depăşi valoarea bunului

Schema 6. Dreptul de a refuza predarea bunului (art.826 CC al RM) Partea care poate demonstra că cealaltă parte nu este proprietarul bunului are dreptul, chiar şi după ce a primit bunul, să refuze executarea prestaţiei la care s-a obligat

în acest caz, partea poate fi obligată să restituie doar ceea ce a primit în baza contractului

Speţa 1. Petrachi i-a transmis lui Soltan o maşină de spălat „Ariston" cumpărată de acesta 4 luni în urmă în schimbul unui acordeon. La încheierea contractului părţile au examinat minuţios bunurile primite, neavînd nici o pretenţie. Predînd maşina de spălat, Petrachi a declarat că paşaportul tehnic şi instrucţiunea au fost pierdute, dar el garantează funcţionarea normală a maşinii. Peste trei luni maşina de spălat s-a defectat şi Soltan a fost nevoit s-o repare la atelier, plătind pentru aceasta 800 lei. Primind maşina de la reparaţie, Soltan s-a adresat lui Petrachi cu cerinţa de a restitui costul reparaţiei, deoarece ultimul, după părerea sa, garantînd funcţionarea normală a maşinii de spălat, trebuie să suporte cheltuelile de reparaţie.Primind refuz de la Petrachi, Soltan s-a adresat cu acţiune în judecată, cerînd rezilierea contractului şi recuperarea costului reparaţiei. Soluţionaţi litigiul. Speţa 2. Croitoru avea o casă de locuit în proprietate privată cu costul de 60 mii lei,iar Josanu o casă cu costul de 40 mii lei. Josanu presupunea că în legătură cu construcţia unui drum, casa lui va fi demolată şi i se va acorda o locuinţă mai mare în casa ce aparţinea autorităţilor publice locale.Despre această presupunere Josanu i-a comunicat lui Croitoru, care, dorind să primească un apartament cu toate comodităţile, i-a propus lui Josanu să facă schimb de case. Ei au încheiat contract de schimb şi l-au perfectat în ordinea legală. Ulterior, organul autoadministrării locale a anunţat că casa în care s-a instalat Croitoru nu va fi demolată. Josanu a refuzat să se strămute înapoi. Croitoru a înaintat o acţiune în judecată, cerînd restituirea casei. Instanţa de judecată a refuzat satisfacerea cerinţelor lui Croitoru,acesta adresîndu-se în instanţa ierarhic superioară. Soluţionaţi litigiul. Speţa 3. T.V. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui A.C. şi I.C. „Cu privire la declararea nulităţii contractului de schimb." A motivat că ea împreună cu A.C. au dobîndit prin moştenire în coproprietate cîte 'A cotă parte din casa din str. Drumurilor , nr. 48, or. Cahul. Ulterior, A.C. a încheiat cu I.C. un contract de schimb al cotei sale părţi din imobilul în litigiu cu casa din satul Zorile, raionul Cahul, în urma căruia lui T.B. i-a fost încălcat dreptul de preemţiune. Soluţionaţi litigiul.

38

14

locuinţelor încheiat între ea, care era proprietara apartamentului nr.21 situat pe str. Păcii, nr.8 din or.Drochia şi N.B., care era proprietarul casei de locuit din comuna Calaraşeuca, raionul Drochia. Reclamanta consideră că a fost indusă în eroare de către pîrît la încheierea contractului, deoarece casa din comuna Calaraşeuca, raionul Drochia, unde ea a trecut cu traiul, are multe vicii, cum ar fi umiditate sporită, necesitate de schimb a ferestrelor şi uşilor şi altele. Soluţionaţi litigiul. Teste -grilă 1. Contractul de schimb : a) este un contract consensual; b) este un contract real; c) este un contract cu executare succesivă. (Iratuit 2. în contractul de schimb : a) părţile se numesc copermutanţi; b) părţile se numesc vînzători; c) părţile se numesc dobînditori.

Translativ de proprietate

(libcralitate)

3. Contractul de schimb : a) este translativ de proprietate; b) este translativ de posesie; c) este translativ de posesie şi folosinţă. 4 Contractului de schimb îi sînt aplicabile: a) regulile contractului de vînzare-cumpărare; b) regulile contractului de rentă; c) regulile generale în materie de obligaţii. 5. Bunurile schimbate: a) trebuie să nu fie determinate; b) trebuie să fie ilicite; c) trebuie să fie în circuitul civil. 6. Contractul de schimb avînd ca obiect terenuri: a) se încheie sub sancţiunea nulităţii absolute, în formă autentică; b) în formă scrisă; c) în formă verbală.

Tema nr. 3. Contractul de donaţie Schema 1. Noţiunea şi caracterele juridice ale contractului Prin contract de donaţie o parte (donator) se obligă să mărească din contul patrimoniului său, cu titlu gratuit, patrimoniul celeilalte părţi (donatar) (art.827 CC)

Caracterele juridice

Real (poate fi Şi consensual)

Comutativ Unilateral obligaţional (excepţie donaţia cu sarcină)

Schema 2. Modalităţile donaţiei Transmiterea efectivă către donatar a unui lucru în proprietate —. Transmiterea către donatar a unui drept patrimonial în privinţa donatorului (acordarea donatarului a unui anumit drept de creanţă faţă de donator) Transmiterea către donatar a unui drept patrimonial în privinţa persoanelor terţe (acordarea donatarului a unui drept de creanţă asupra unui terţ ce aparţinea donatarului). în acest caz transmiterea are loc cu respectarea regulilor ce ţin de cesiunea de creanţă şi pot fi transmise numai acele drepturi care nu au legătură cu persoana creditorului (donatorului) Eliberarea donatarului de obligaţii patrimoniale faţă de donator (stingerea obligaţiei donatarului faţă de donator) Eliberarea donatarului de obligaţii patrimoniale faţă de persoanele terţe (stingerea la donatar a obligaţiilor faţă de persoanele terţe). Se aplică normele ce ţin de preluarea datoriei

15

41

Schema 3. Elementele de bază ale contractului

Speţe

Oricare persoană fizică sau juridică care dispune de capacitate civilă Donator Părţile Donatar Proprietarul bunului sau persoana

acestuia ceasul donat, susţinînd că renunţă la executarea obligaţiei ce rezultă din Contractul de donaţie. Soţia lui Ermurache s-a adresat în instanţa de judecata cu i ererea de a i se restitui darul. Soluţionaţi cazul.

împuternicită de lege sau de către proprietar Elementele — Obiectul H

Bunuri corporale; drepturi patrimoniale; eliberarea de obligaţii — Forma verbală I

Forma ------1 -----

a) promisiunea de donaţie în viitor a unui bun;

Forma ~

Forma scrisă I

b) donaţia terenurilor; c) donaţia întreprinderii ca complex patrimonial unic.

Speţa 4. Fiind la pensie, Vrancea a donat o jumătate din biblioteca sa de cărţi bibliotecii şcolii unde a predat ultimii 20 de ani, cu condiţia ca aceste cărţi să fie folosite de elevi. Cealaltă jumătate din biblioteca sa de cărţi el a donat-o profesorilor din şcoală, stabilind printr-un acord comun, că aceştia să le folosească în scopuri de formare profesională. Peste 5 ani Vrancea a încercat să afle care este soarta bunurilor

Schema 4. Inadmisibilitatea donaţiei în numele persoanelor incapabile

proprietarilor, administratorilor sau lucrătorilor din instituţii medicale, educative, de Nu se admite donaţia:

asistenţă socială şi din alte instituţii similare din partea persoanei care se afla în ele sau din partea soţului sau rudelor acesteia de pînă la gradul patru inclusiv

în relaţii dintre persoanele juridice cu scop lucrativ

către funcţionarii publici

Donatarul nu îndeplineşte sarcina

Donatarul a atentat la viaţa donatorului sau a unei rude apropiate a acestuia Donatarul se face vinovat de o altă faptă ilicită faţă de donator sau faţă de o ruda apropiată acestuia, situaţii care atesta o ingratitudine gravă

Donatarul refuza fără motive întemeiate sa acorde donatorului întreţinerea datorată

Schema 5. Revocarea donaţiei Speţa 1. Fermierul Andronache a promis să cumpere o maşină la alegerea nepotului său Ion după absolvirea universităţii, confirmînd acest fapt printr-o reeipisa. După un an de zile Andronache a decedat. După absolvirea universităţii, Ion a cerut de la unicul succesor al lui Andronache, indicat în testament, să-i doneze un automobil de model "Renault Symbol" sau să-i plătească costul automobilului în hani. Primind refuz, Ion s-a adresat în instanţa de judecata. Soluţionaţi litigiul. Speţa 2. O asociaţie obştească a transmis cu titlu de donaţie un plic cu 20 mii lei unui grup de scriitori începători. Aceştia au împărţit banii în mod egal între fiecare scriitor. Unul dintre donatari - funcţionar public, aflînd de la un avocat despre consecinţele neplăcute, ce pot apărea de la o astfel de donaţie, a întors partea sa de hanii primiţi donatorului. Un alt donatar, de asemenea funcţionar public, la fel a respins donaţia şi a promis să transmită banii donaţi în scopuri de caritate. Restul scriitorilor au considerat aceste acţiuni incorecte şi bazîndu-se pe faptul ca banii au fost donaţi întregului colectiv de scriitori au considerat că aceştia urmează a fi împărţiţi între acei ce nu au renunţat la donaţie. Donatarii nu au putut ajunge la un consens şi s-au adresat în instanţa de judecata. Rezolvaţi cazul. Speţa 3. Boţan a donat un ceas scump de model elveţian unei rude de-a lui, irlăţeanului Ermurache. După o perioadă, relaţiile dintre aceştia s-au înrăutăţit < onsiderabil şi în timpul unei certe Ermurache 1-a insultat grav pe Boţan şi, mai mult CB atît, i-a cauzat leziuni corporale şoferului celui din urmă, fapt pentru care a şi fost condamnat la privaţiune de libertate. în lipsa lui Ermurache, Boţan i-a luat din casa

16

43

donate. S-a stabilit - cărţile sale donate şcolii se aflau în biblioteca acesteia, iar celelalte cărţi, care au fost donate profesorilor, au fost luate de către unii din aceştia la concediere. Vrancea a cerut întoarcerea tuturor cărţilor în biblioteca şcolii. Sunt justificate acţiunile lui Vrancea? Speţa 5. în aprilie 2009, Ioniţă a donat fiicei sale Alina 1/2 cotă din casa sa de pe str. Liviu Deleanu. Peste un an de zile Alina s-a adresat în instanţa de judecată cu o cerere de a obliga pe Moşneaga (locatar) să părăsească partea casei donate, în care cea din urmă a locuit ultimii 20 de ani. Reclamanta justifica ca ea are nevoie de a-şi îmbunătăţi condiţiile de trai, deoarece la moment ocupă o odaie cu o suprafaţa de 16 m2 împreună cu familia sa, compusa din 4 membri, iar pîrîta, fiind singură, foloseşte 3 odăi cu o suprafaţă de 29 m2. Moşneaga, în apărarea sa, a cerut instanţei de judecată să declare contractul de donaţie nul, întrucît în momentul încheierii contractului, Alina era proprietara unei case de pe strada Alba lulia şi nu a avut dreptul să accepte donaţia. Ce hotărîre va emite instanţa de judecată? Speţa 6. Zlotea şi Iordachi şi-au înregistrat căsătoria în anul 2003. în timpul trăit împreună, soţii au procurat un automobil "Honda". La 10.01.2011 soţii au încheiat un contract de donaţie a automobilului cu Carpu, contractul fiind autentificat notarial. La 03.04.2011 soţii au divorţat. După desfacerea căsătoriei, Carpu s-a adresat în instanţa de judecată cu o acţiune împotriva lui Zlotea, indicînd ca pîrîtul a furat automobilul donat din garajul lui Carpu şi respectiv Zlotea refuză să-1 întoarcă. Pîrîtul nu a recunoscut acţiunea, justificînd faptul că automobilul nu este înregistrat pe numele reclamantului la organul de înregistrare a autovehiculelor, iar documentele asupra automobilului se afla la pîrît, astfel automobilul nu este transmis în posesia lui Carpu. Prin urmare, contractul încheiat între foştii soţi si Carpu nu poate fi recunoscut definitiv valabil, iar automobilul se află în proprietate comună în devălmăşie a lui Zlotea si Iordachi, şi urmează a fi obiectul împărţirii bunurilor drept urmare a desfacerii căsătoriei. Ce hotărîre va emite instanţa de judecată? Speţa 7. Mîndru s-a adresat la un birou notarial cu o cerere de autentificare a contractului de donaţie a automobilului său fiicei şi fiului său. Notarul a refuzat să autentifice contractul de donaţie în favoarea a două părţi, ţinînd cont de faptul ca la organul de înregistrare a autovehiculelor dreptul de proprietate asupra automobilului poate fi înregistrat doar pe numele unei singure persoane, astfel proprietar poate fi doar o singură persoană. A procedat just notarul? Speţa 8. în martie 2010 Barbăscumpă a încheiat un contract de donaţie cu Marinescu. Obiect al contractului de donaţie a constituit 1/2 cotă din casa de locuit, contractul fiind autentificat notarial. în baza unui acord verbal realizat între părţi, Marinescu urma sa efectueze reparaţia întregii case şi sa-i ofere lui Barbăscumpă careva ajutor de întreţinere. în noiembrie 2010 Barbăscumpă a înaintat o acţiune civilă în instanţa de judecata împotriva lui Marinescu, în vederea revocării donaţiei, justificînd că Marinescu a început sa se comporte necorespunzător cu aceasta şi îi tulbură traiul liniştit în casă. Pîrîtul a susţinut în instanţa de judecată faptul că el a efectuat reparaţia casei în sumă de 6000 lei. Reclamantul respinge afirmaţiile pîrîtului, bazîndu-se pe faptul ca acesta a reparat doar jumătate din casa. Apreciaţi tipul contractului încheiat între părţi. Cum urmează a fi soluţionată cauza? Speţa 9. Bătrînac a transmis lui Scumpu proprietatea asupra unei case de locuit, în baza unui contract de donaţie autentificat notarial. Scumpu s-a obligat să o întreţină pe Bătrînac şi să-i lase în folosinţă o cameră. Această obligaţie a fost stabilită de către părţi printr-o recipisă. După 3 ani de zile, Bătrînac s-a îmbolnăvit. Cît timp aceasta a fost bolnavă, Scumpu nu i-a oferit nici o îngrijire şi nici un ajutor material fiind întreţinută de prietenii săi. Bătrînac s-a adresat în instanţa de judecată în vederea revocării donaţiei. Pîrîtul nu a recunoscut acţiunea, susţinînd faptul ca contractul nu poate fi rezoluţionat, deoarece Bătrînac are bani pe cont în bancă şi de aceea nu a avut nevoie de ajutor material. Rezolvaţi cazul. Speţa 10. Stancu, aflîndu-se în spital la lecuire staţionară, a dăruit nepotului său Chiroşca brăţara de mînă din aur în valoare de 20 mii lei, iar peste două zile şi lănţişorul din aur de la gît în valoare de 30 mii lei. Peste o săptămînă Stancu a decedat. Soţia defunctului a cerut de la Chiroşca restituirea bunurilor donate, deoarece, a declarat că contractul respectiv de donaţie este nul ca urmare a uerespectării formei autentice şi bijuteriile aparţin ei ca fiind unicul succesor. (înroşea a refuzat predarea bunurilor donate. Soluţionaţi litigiul. Teste-grilă 1.

Prin contractul de donaţie:

44

a) donatarul îşi micşorează patrimoniul, în mod irevocabil; b) se transmite, prin esenţa sa, numai dreptul de proprietate; c) donatorul măreşte în mod irevocabil cu titlu gratuit patrimoniul altei persoane. 2. Care sînt caracterele juridice ale contractului de donaţie: a) contract cu executare succesivă; b) contract cu titlu oneros; c) contract translativ de proprietate. 3. Donaţia este un contract unilateral, deoarece: a) presupune numai consimţămîntul donatorului; b) naşte obligaţii numai pentru donator; c) naşte obligaţii numai pentru donatar. 4. Caracterul irevocabil al donaţiei: a) ocroteşte alît interesele donatorului, cît şi pe cele ale donatarului; b) poate fi înlăturată oricînd, convenţional, de părţi; c) poate fi înlăturată numai de donator. 5. Este imposibilă donaţia: a) în numele persoanelor incapabile; b) în timpul unei maladii prezumate a fi letale pentru donator; c) de către persoanele juridice cu scop lucrativ. 6. Obiect al contractului poate fi: a) bunuri mobile sau imobile corporale; b) drepturi şi obligaţii cu caracter patrimonial; c) a) şi b). 7. Care este forma contractului care conţine promisiunea de a dona în viitor un bun: a) verbală; b) scrisă; c) autentică. 8. In cazul în care un bun mobil este transmis fără acordul celeilalte părţi, contractul este: a) valabil încheiat dacă partea a declarat primirea bunului însă nu a confirmat acceptul; b) nu produce efecte juridice chiar dacă transmiţătorul a stabilit un anumit termen pentru ca cealaltă parte să poată declara expres că acceptă sau refuză să accepte donaţia; c) valabil încheiat în cazul cînd partea respectivă, la expirarea termenului rezonabil, nu a refuzat să accepte donaţia. 9. Dacă o creanţă este donată, contractul: a) se supune regulilor cesiunii de creanţă, şi nu regulilor donaţiei; b) se supune regulilor donaţiei, şi nu regulilor cesiunii de creanţă; c) se supune atît regulilor cesiunii de creanţă, cît şi regulilor donaţiei, în mod corespunzător. 10. Contractul poate fi declarat nul în următoarele cazuri: a) donatorul se obligă să transmită în viitor întreg patrimoniul actual sau o fracţiune din el fără a specifica bunurile care urmează sa fie predate; b) stipulează obligaţia donatarului de a achita datorii sau sarcini care nu există la momentul încheierii contractului sau şi natura, şi întinderea datoriilor sau sarcinilor nu sînt stipulate in contract; c) care prevede predarea bunului după decesul donatorului. d) contractul de donaţie încheiat în timpul unei maladii prezumate a fi letale pentru donator, urmată de însănătoşirea acestuia. 11. Care sînt obligaţiile donatarului: a) în toate cazurile, donatarul nu are nici o obligaţie; b) dacă donaţia este cu sarcină, donatarul este obligat să execute sarcina, iar în caz contrar donaţia poate fi revocata; c) dacă donaţia este cu sarcina, donatarul este obligat să execute sarcina, iar în caz contrar donaţia poate fi anulata. 12. Dacă contractul nu prevede altfel, donatarul: a) nu este obligat să plătească datoriile donatorului; b) este obligat să plătească datoriile donatorului; c) este obligat să plătească doar datoriile donatarului pe care le cunoştea. 13. Care sînt obligaţiile donatorului: a) în principiu, donatorul are obligaţia de a-1 garanta pe donatar pentru evicţiune sau pentru viciile ascunse ale lucrului; b) în principiu, donatorul nu are obligaţia de a-1 garanta pe donatar pentru evicţiune sau pentru viciile ascunse ale lucrului; c) donatorul nu are nici o obligaţie faţă de donatar, atunci cînd contractul de donaţie este pur gratuit. 14. Donatorul este îndreptăţit să refuze îndeplinirea promisiunii de a transmite un bun: a) în orice moment din data încheierii contractului;

17

b) în cazul imposibilităţii îndeplinirii promisiunii fără ca prin aceasta să-şi pericliteze propria întreţinere corespunzătoare sau executarea obligaţiilor sale legale de întreţinere a unor alte persoane; c) în cazul atentării de către o rudă a donatarului la viaţa şi sănătataea donatorului. 15. Ce este principiul irevocabilităţii donaţiilor: a) irevocabilitatea priveşte numai efectele contractului de donaţie; b) părţile pot insera în contractul de donaţie clauze care să contravină irevocabilităţii donaţiei; c) irevocabilitatea donaţiilor priveşte nu numai efectele contractului, ci însăşi esenţa contractului, fiind o condiţie de validitate pentru formarea lui. 16. Cînd se revocă donaţia pentru ingratitudine: a) cînd donatorul a atentat la viata donatarului; b) cînd o rudă a donatorului a atentat la viaţa donatarului sau a unei rude a acestuia; c) în cazul refuzului donatarului de a acorda întreţinere donatorului care se află în nevoie. 17. Ce caracteristici prezintă acţiunea în revocarea donaţiei pentru ingratitudine: a) trebuie introdusa în termen de 3 ani, care se calculează de la data producerii faptului sau din ziua cînd donatorul 1-a cunoscut; b) este o acţiune reala, astfel că poate fi introdusă atît de donator, cît şi de moştenitorii acestuia; c) trebuie introdusă în termen de 1 an, care se calculează de la data producerii faptului sau din ziua cînd donatorul 1-a cunoscut. 18. Revocarea donaţiei pentru neîndeplinirea sarcinii poate fi cerută: a) de donator; b) de terţul în favoarea căruia a fost stipulată sarcina; c) de orice persoană interesată. 19. Cine poate formula acţiunea în revocarea donaţiei pentru neexecutarea sarcinii: a) de succesorii în drepturi ai donatorului; b) numai de donator; c) de creditorii donatarului. 20. Care sînt cazurile în care donatorul datorează garanţie pentru viciile lucrului: a) cînd viciile ascunse, cunoscute de donator, au provocat un prejudiciu donatarului; b) numai dacă donaţia este cu sarcini; c) numai atunci cînd contractul de donaţie este pur gratuit.

Tema nr.4. Contractul de rentă Schema 1. Tipurile contractului de rentă în dependenţă de termenul rentei Renta se constituie printr-un contract în baza căruia o parte (debirentier) se obligă să plătească periodic, cu titlu gratuit sau oneros, o redevenţă celeilalte părţi (crédirentier) (art. 847 alin. (1) din CC RM)

viageră - în cazul în care durata ei este limitată prin durata vieţii unei sau mai multor persoane, în caz de dubiu, să efectueze plata rentei pe durata vieţii credirentierului

non-viageră - existenţa şi întinderea obligaţiilor nu sînt cunoscute de părţi la încheierea contractului şi depind de un eveniment viitor şi incert, cu excepţia duratei de viaţă

Schema 2. Forma contractului de rentă Contractul de rentă îmbracă forma:

în cazul bunului imobil - autentificată notarial şi înscrisă în registrul bunurilor imobile (ai*. 849 alin. (2) CC RM)

Schema 3. Formele de plată a rentei (redevenţei) renta (redeventa) se plăteşte periodic:

în bani

în natură - în altă formă decît banii (bunuri, servicii, lucrări) în celelalte cazuri - autentificată notarial (art. 849 alin. (1) CC RM)

18

Schema 4. Construcţia raporturilor juridice între părţile contractului de rentă

Contractul de rentă încetează prin:

CREDIRENTIER rezilierea contractului, ca urmare a contestării de către terţ, care are dreptul de a fi întreţinut de cel obligat la plata rentei (art. 855 alin. (1) CC RM)

rezilierea contractului, la cererea uneia dintre părţile contractului, dacă, în urma neexecutării obligaţiilor

DEBIRENTIER

Persoana care constituie renta, în cazul în care

sau din alte motive temeinice, continuarea acestor raporturi nu mai este posibilă (art. 856 alin. (1) CC RM)

renta este constituită de un terţ declaraţia succesorilor debirentierului de renunţare la bunul transmis în constituirea rentei (art. 858 alin. (2) CC RM) Moştenitorii debirentierului, în cazul decesului acestuia decesul persoanei, pe durata vieţii căreia este constituită rentă, în cazul rentei viagere

Schema 5. Drepturile şi obligaţiile credirentierului şi debirentierului Crédirentier Drepturile

Debirentier Drepturile

a consimţi la înstrăinarea, ipotecarea sau grevarea în alt fel a

survenirea evenimentului pînă la apariţia căruia a fost constituită renta, în căzui rentei non-viagere

în alte cazuri prevăzute de lege

a constitui renta în favoarea unui terţ (art. 847 alin. (3) CC RM)

bunurilor transmise de persoana care a constituit renta (art. 852 CC RM) a solicita de la crédirentier acordul la înstrăinarea, ipotecarea sau

a solicita schimbarea formei de plată a rentei (art. 853 CC RM)

grevarea în alt fel a bunurilor transmise de persoana care a

Speţe

constituit renta (art. 852 CC RM) de a cere rezilierea contractului de rentă dacă, în urma

de a cere rezilierea contractului de rentă dacă, în urma

neexecutării obligaţiilor sau din alte motive temeinice,

neexecutării obligaţiilor sau din alte motive temeinice,

continuarea acestor raporturi nu mai este posibilă (art. 856 alin.

continuarea acestor raporturi nu mai este posibilă (art. 856 alin.

(1)CC RM)

(1) CC RM)

a stipula caracterul insesizabil al rentei cu titlu gratuit (art. 857 CC RM) Obligaţiile

Obligaţiile de a plăti periodic redevenţe (art. 847 alin. (1) CC RM)

a transmite bunul în constituirea rentei, în cazul contractului de rentă cu titlu oneros (art. 847 alin. (1) CC RM) în urma rezilierii contractului de rentă, a restitui prestaţia

a solicita înscrierea contractului în registrul bunurilor imobile, în

efectuată de debirentier, dacă contractul prevede astfel (art. 856

cazul bunurilor imobile (art. 849 alin. (2) CC RM)

alin. (2) CC RM), cu excepţia cazului contestării de către un terţ (art. 855 alin. (2) CC RM)

Speţa 1. Familia Cebotarescu, ambii pensionari, locuiesc într-un apartament cu trei odăi din Chişinău, cumpărat de soţi în decursul căsătoriei. Dat fiind faptul că pensia primită nu este suficientă pentru un trai decent, au încheiat cu cet. Maimescu, în anul 2007, un contract de rentă. In anul 2009 soţia a decedat într-un accident rutier. Ulterior, cet. Cebotarescu a întîlnit o altă femeie cu care s-a căsătorit. Urmărind drept scop un trai comun, soţul a solicitat rezilierea contractului de rentă cu cet. Maimescu şi restituirea apartamentului în întregime în proprietatea sa. La rîndul său, cet. Maimescu consideră că, dat fiind faptul că unul dintre credirentieri a decedat, 1/2 cola-parte din apartament urmează să rămînă în proprietatea sa, iar altă 1/2 va fi restituită soţului.

a restitui bunul transmis în constituirea rentei, în urma rezilierii contractului de rentă (art. 856 alin. (2) CC RM)

Schema 6. încetarea contractului de rentă Stabiliţi natura juridică a obligaţiei de plată a rentei. Soluţionaţi litigiul. Propuneţi clauze contractuale şi norme juridice care ar reglementa situaţia juridică relatată. Speţa 2. în anul 2006, cet. Calodun a încheiat cu cet. Borocan un contract de rentă, prin care, în vederea constituirii rentei, a transmis ultimului un mijloc de transport Lexus RX350. Părţile s-au înţeles că cet. Borocan va plăti lunar o rentă egală cu 600 lei. în anul 2010 preţurile la toate serviciile comunale s-au majorat brusc şi cet. Calodun a solicitat majorarea cuantumului rentei pînă la 700 lei lunar. Cet. Borocan a refuzat modificarea cuantumului rentei, invocînd faptul că o astfel de înţelegere nu este prevăzută nici în contract, nici în lege. Cet. Calodun s-a adresat în instanţa de judecată. Soluţionaţi litigiul. Propuneţi clauze contractuale şi norme juridice care ar reglementa situaţia juridică relatată. Speţa 3. în anul 2004 cet. Flavius a transmis în proprietatea cet. Chetrescu un apartament în scopul constituirii rentei. în anul 2007 cet. Chetrescu a decedat. Moştenitorii cet. Chetrescu sînt soţia şi fiul. Fiul, declarînd acceptarea succesiunii, a refuzat să achite în continuare renta. Soţia a manifestat acordul la continuarea raporturilor de rentă. Avînd în vedere problemele din cadrai moştenirii, cet. Flavius a solicitat rezilierea contractului de rentă şi restituirea apartamentului. Soluţionaţi litigiul. Examinaţi cazul, luînd în consideraţie prevederile art. 1432 şi art. 1444 din Codul civil al RM. Oferiţi un proiect de reglementare juridică clară a situaţiei date.

la decesul cet. Ion Marcus. Totodată, ultimul a relatat că dacă cet. Macuvei doreşte să rezilieze contractul, atunci apartamentul urmează a fi restituit în întregime, conform art. 856 alin. (2) din Codul civil al RM. Stabiliţi cauza contractului. Determinaţi influenţa cauzei contractului asupra clauzelor acestuia. Soluţionaţi litigiul. Speţa 5. La 12.03.2009 cet. Chelter a încheiat cu cet. Avraam un contract de rentă, prin care ultimul s-a obligat să achite renta pînă la decesul cet. Chelter. în schimb, cet. Chelter a transmis în proprietatea cet. Avraam o casă de locuit. în septembrie 2009, cet. Avraam privatizează terenul aferent casei de locuit transmise în constituirea rentei. Drept urmare a cutremurului, survenit în ianuarie 2010, casa de locuit s-a dărîmat. După distrugerea casei de locuit, cet. Avraam a stopat achitarea rentei. Cet. Chelter a solicitat continuarea raporturilor juridice sau, dacă debirentierul nu doreşte continuarea acestora, să-i fie transmisă o contravaloare a casei de locuit, din motiv că bunul transmis în constituirea rentei deja nu există. Cet. Avraam a relatat, că art. 856 alin. (2) din Codul civil al RM, în cazul rezilierii contractului prevede doar restituirea bunului, fără a stabili vreo obligaţie de compensare. Bunul deja nu există, deci nu poate fi restituit, iar terenul îi aparţine lui ca rezultat al privatizării şi nu i-a fost transmis în constituirea rentei. Deci, toate pretenţiile cet. Chelter nu sînt întemeiate. Cet. Chelter s-a adresat în instanţa de judecată. Soluţionaţi litigiul.

Speţa 4. La 12.10.2003, familia Marcus (Ion şi Claudia) a încheiat un contract de rentă cu cet. Macuvei, prin care părţile au stabilit constituirea unei redevenţe pînă la decesul cet. Claudiei Marcus şi care urma să fie achitată în avans pentru 3 luni. In vederea constituirii rentei, familia Marcus a transmis apartamentul, care era unicul loc de trai. în decembrie 2008 cet. Macuvei a achitat renta pentru tot anul 2009. în martie 2009 cet. Claudia Marcus a fost omorîtă de o persoană neidentificată. Ca urmare a decesului cet. Claudia Marcus, cet. Macuvei a solicitat restituirea rentei achitate pentru anul 2009, cu excepţia primului trimestru, precum şi eliberarea apartamentului de către cet. Ion Marcus. Ultimul, la rîndul său, a menţionat că clauza privind termenul contractului a fost stabilită în modul corespunzător reieşind din faptul că soţia era mai tînără decît soţul său cu 10 ani şi, ca urmare, se presupunea că el va muri mai înainte. Astfel, contractul nu a încetat, iar cet. Macuvei trebuie să-şi execute obligaţiile pînă

Speţa 6. Cet. Zepata, fiind antreprenor, a încheiat cu cet. Kaur, invalid de gradul I, un contract, prin care cet. Zepata şi-a asumat obligaţia de a-i plăti cet. Kaur, în timpul vieţii acestuia, cîte 300 lei lunar. Peste trei ani, întreprinderea cet. Zepata a falimentat. Ca urmare, ultimul a refuzat să plătească în continuare suma de bani cet. Kaur, considerînd că contractul încheiat este un contract de donaţie sub formă de plăţi periodice, iar art. 836 din Codul civil al RM îi permite rezoluţiunea contractului, invocînd faptul că nu are venituri suficiente pentru întreţinerea propriei familii. Cet. Kaur a relatat că contractul încheiat urmează a fi calificat nu drept un contract de donaţie, ci unul de rentă. Ca urmare, lipseşte temeiul nominalizat de iczoluţiune a contractului.

19

53

Calificaţi natura juridică a contractului încheiat. Urmează oare a fi restituită suma de bani plătită în executarea acestui contract. Soluţionaţi litigiul. Se va schimba oare calificarea juridică, dacă cet. Kaur ar fi capabil de muncă. Speţa 7. La 15.01.2008 cet. Loput a predat cet. Sumacer un apartament cu trei odăi în scopul constituirii rentei. Părţile s-au înţeles, că cet. Sumacer va plăti o rentă egală cu 3000 lei lunar. Peste un an, cet. Sumacer a solicitat acordul cet. Loput la încheierea contractului, prin care acest apartament cu trei odăi să fie schimbat pe altul de 2 odăi locative, dat fiind faptul că cheltuielile de întreţinere a apartamentului s-au scumpit, iar pentru ei doi sînt suficiente două odăi. Cet. Loput şi-a exprimat acordul la încheierea contractului de schimb. Peste 6 luni după încheierea contractului, cet. Sumacer a vîndut apartamentul cu două odăi cet. Bodur şi a plecat peste hotare, sistînd achitarea rentei. Cet. Bodur a cerut eliberarea apartamentului de către cet. Loput. Ultimul a solicitat rezilierea contractului de rentă, din motiv că nu se achită renta, şi restituirea bunului transmis, considerînd că, deşi contractul de schimb a fost încheiat, apartamentul transmis urma să rămînă în continuare grevat cu rentă. Proprietarii apartamentului cu 3 odăi au spus că, deoarece cet. Loput şi-a exprimat acordul la încheierea contractului de schimb, apartamentul transmis a fost eliberat de grevare cu rentă, bunul fiind înlocuit cu apartamentul de 2 odăi. Expuneţi poziţia argumentată referitor la soarta grevării cu rentă, în cazul în care credirentierul a exprimat acordul la înstrăinarea apartamentului. Soluţionaţi litigiul. Speţa 8. Cet. Popescu, fiind grav bolnav de o maladie prezumată a fi letală, a încheiat un contract de rentă cu cet. Vertu, prin care ultimul şi-a asumat obligaţia de a plăti o redevenţă de 5000 lei lunar, primind în schimb un apartament. Peste 1 lună de la încheierea contractului, cet. Popescu a decedat. Moştenitorii cet. Popescu s-au adresat în instanţa de judecată cu acţiune de declarare a nulităţii contractului de rentă, din motiv că lipseşte caracterul aleatoriu al contractului, deoarece la încheierea contractului era vădit faptul că cet. Popescu va muri în curînd. Cet. Vertu a relatat că legislaţia civilă nu prevede o astfel de normă juridică, din care motiv acţiunea depusă trebuie să fie respinsă. Determinaţi natura juridică a contractului încheiat. Soluţionaţi litigiul. Speţa 9. Cet. Limen a încheiat cu cet. Olarescu un contract de rentă, prin care, în |l liimbul unei redevenţe lunare de 3000 lei, i-a transmis o casă de locuit cu terenul iferent. Peste un an, cet. Olarescu a cerut acordul cet. Limen la ipotecarea casei de locuit cu terenul aferent, explicînd că doreşte să facă reparaţii în casă şi să ■ (instruiască un garaj. Cet. Limen şi-a exprimat acordul la încheierea contractului de ipotecă. După încheierea contractului de ipotecă şi primirea creditului de la bancă, cet. ()larescu a plecat peste hotare, stopînd plata rentei. Cet. Limen a depus în instanţa de liidecată cererea de reziliere a contractului de rentă din motiv că debirentierul nu-şi execută obligaţiile asumate şi a cerut restituirea bunului imobil transmis în ((instituirea rentei. Banca, fiind creditorul ipotecar, a depus o acţiune de exercitare a dreptului de ipotecă prin comercializarea silită a bunului ipotecat. Expuneţi opinia argumentată privind soarta grevării cu rentă, în cazul în care credirentierul şi-a exprimat acordul la ipotecarea obiectului rentei. Este oare nevoie de acordul credirentierului la comercializarea silită a bunului imobil transmis în constituirea rentei în cazul examinat. Stabiliţi prioritatea satisfacerii pretenţiilor credirentierului şi creditorului ipotecar. Soluţionaţi litigiul. Speţa 10. Cet. Aramen a încheiat cu vecina, cet. Gheorghescu, un contract de rentă, prin care şi-a asumat obligaţia de a plăti lunar 1300 lei pe durata vieţii acesteia, iu schimbul unui autoturism. Totodată, părţile au stipulat în contract faptul că renta tiu poate fi urmărită. După un an, către cet. Aramen s-a adresat executorul judecătoresc cu titlu executoriu, prin care a solicitat reţinerea din renta ce urma a fi plătită cet. Gheorghescu şi achitarea în contul SA. „Termocom" a datoriei, în baza hotărîrii instanţei de judecată. Cet. Aramen a refuzat, făcînd trimitere la prevederile contractuale. însă, executorul judiciar a invocat că art. 110 din Codul de executare al R M nu include renta în calitate de venit ce nu poate fi urmărit. Soluţionaţi litigiul. Se va schimba oare situaţia, dacă cet. Aramen nu va beneficia de anumite contraprestaţii?

20

Teste-grilă

:

1. In cazul în care renta cu titlu oneros se constituie în favoarea unui terţ, crédirentierul este cel care: a) plăteşte rentă; b) primeşte rentă; c) terţul. 2.

3.

Forma de plată a rentei poate fi schimbată: a) doar renta în natură poate fi înlocuită cu o sumă de bani plătită periodic; b) doar renta într-o sumă de bani plătită periodic poate fi înlocuită prin plata în natură; c) ambele cazuri sînt permise de lege. In caz de pluralitate de credirentieri, dacă contractul nu prevede altfel, obligaţia lor este: a) solidară; b) divizibilă; c) de alternativă.

4. în caz de pluralitate de debirentieri, dacă contractul nu prevede altfel, obligaţia lor este: a) solidară; b) divizibilă; c) de alternativă. 5.

Dacă contractul nu prevede altfel, renta este: a) divizibilă; b) indivizibilă; c) flotantă.

6. în cazul rezilierii contractului de rentă şi în absenţa unei clauze în această privinţă, bunul transmis în constituirea rentei, cu îmbunătăţiri esenţiale şi inseparabile: a) se restituie fără vreo compensare; b) rămîne în proprietatea debirentierului, care achită plata de compensare credirentierului; c) se restituie cu obligaţia de compensare a costului îmbunătăţirilor. 7. Renta se constituie: a) doar prin contract; b) doar prin lege; c) prin contract şi/sau prin lege. N. Renta poate fi constituită pe un termen: a) doar pe durata vieţii persoanei; b) dependent de un eveniment viitor şi incert; c) fix. 2 o 5

leasingul intern - operaţiune de leasing în cadrai căreia

leasingul internaţional - operaţiune de leasing în

toate subiectele sînt rezidenţi ai Republicii Moldova

cadrul căreia locatorul sau locatarul nu este

" cd

rezident al Republicii Moldova

□ VINZĂTOR (FURNIZOR)

LOCATAR

leasingul direct - operaţiune de leasing în cadrul căreia locatorul întruneşte concomitent şi calitatea de

transmite bunul

furnizor al bunului

Schema 2. Lease-back

leasingul de consum - operaţiune de leasing în cadrai căreia locatarul are calitatea de consumator

LOCATOR - persoana fizică sau juridică ce practică activitatea de întreprinzăt

leasingul barter - operaţiune în cadrul căreia locatarul achită valoarea ratelor de leasing prin bunuri al căror proprietar este

+

leasingul compensaţional - operaţiune în cadrul căreia locatorul primeşte în contul ratelor de leasing marfă produsă cu utilajul obiect al leasingului

lease-back - operaţiune în cadrul căreia o parte transmite unei alte părţi dreptul de proprietate asupra unui bun în scopul de a-1 lua ulterior în leasing

Schema 5. Forma ratelor de leasing

Schema 4. Elementele contractului de leasing

în cazul leasingului operaţional - cota de amortizare calculată în conformitate cu actele normative în vigoare şi un Elementele contractului de leasing

beneficiu stabilit de părţile contractante Rata de leasing se plăteşte periodic:

Obiectul - orice bunuri mobile sau imobile, cu excepţia: a) bunurilor scoase din circuitul civil sau a căror circulaţie este limitată prin lege;

în bani

b) terenurilor agricole; c) bunurilor consumptibile; d) obiectelor proprietăţii intelectuale care nu pot fi cesionate

în natură - în altă formă decît banii (bunuri, servicii, lucrări): în cazul leasingului barter - în bunuri; în cazul leasingului compensaţional - marfa produsă cu utilajul obiect al leasingului.

Preţul (rată de leasing) - plată periodică, efectuată de locatar către locator:

informă mixtă - care include atît plăţi în expresie bănească, cît şi în natură

în cazul leasingului financiar - cota-parte din valoarea de intrare a bunului şi dobînda de leasing;

Schema 6. încetarea contractului de leasing Părţile contractului: Locatorul - persoană fizică sau juridică ce practică activitate de întreprinzător şi transmite, în condiţiile contractului

Contractul de leasing încetează în caz de:

de leasing, locatarului, la solicitarea acestuia, pentru o anumită perioadă, dreptul de posesiune şi de folosinţă asupra unui bun al cărui proprietar este, cu sau fără transmiterea dreptului de proprietate asupra bunului la expirarea contractului; expirare

Locatarul - persoană fizică sau juridică ce primeşte, în condiţiile contractului de leasing, în posesiune şi folosinţă bunul specificat în contract pentru o anumită perioadă în schimbul achitării ratelor de leasing; Vînzătorul (furnizorul) - persoană fizică sau juridică ce vinde locatorului, în condiţiile contractului de vînzare-cumpărare încheiat cu locatorul sau ale contractului complex încheiat cu locatorul şi cu locatarul, bunul

reziliere cu acordul părţilor (locatorului şi locatarului)

solicitat de locatar reziliere a contractului de către locator, dacă locatarul: - încalcă esenţial clauzele contractului; * a decis să se dizolve ori împotriva lui este intentat proces de insolvabilitate Termenul: Termenul contractului se stabileşte de către părţi, însă nu poate fi mai mic de un an de la data intrării lui în vigoare reziliere a contractului de către locatar, dacă: - bunul nu a fost furnizat în termenul stipulat în contract; '

Forma: Contractul se încheie în scris (art. 924 alin. (1) din CC RM) Clauzele esenţiale ale acestuia sînt prevăzute expres în lege

- bunul nu corespunde calităţii, ansamblului de piese şi de accesorii, altor condiţii de furnizare (transmitere) ori clauzelor contractuale; - locatorul încalcă esenţial alte clauze ale contractului

alte circumstanţe prevăzute de lege

Speţe Speţa 1. Compania de leasing „NOROC" SA a încheiat cu locatarul Serin un contract de leasing financiar, potrivit căruia în posesia şi folosinţa lui Serin se transmitea un atelier pentru a fi prestate servicii de cizmărie pe un termen de 7 ani, cu transferul dreptului de proprietate către locatar la expirarea termenului contractului. Atelierul a fost asigurat pentru riscul pieirii sau deteriorării. Peste 3 ani de zile, ca urmare a cutremurului, atelierul a fost distrus. Compania de asigurare a transferat pe contul „NOROC" SA despăgubire de asigurare în mărime de 475000 lei - valoarea atelierului minus franciză 5 %. Serin a solicitat Companiei de leasing să-i achite o sumă de 200000 lei, motivînd că potrivit contractului de leasing suma ratelor de

42

leasing la data achitării despăgubirii de asigurare constituie 800000 lei, iar el a achitat 525000 lei, deci Compania de leasing a primit un venit ilegal în sumă de 200000 lei, care i se cuvin lui. Compania de leasing a menţionat, că locatarul nu a fost proprietarul atelierului, iar în cazul asigurării de bunuri despăgubirea de asigurare poate fi efectuată numai în favoarea proprietarului bunului şi doar în scopul reparării prejudiciului cauzat. Ca urmare, locatarul Serin nu poate să beneficieze de această sumă. Determinaţi drepturile şi obligaţiile părţilor contractante. Stabiliţi cine poartă riscul pieirii obiectului contractului de leasing şi momentul trecerii dreptului de proprietate. Determinaţi dacă locatarul în cazul dat a suportat prejudiciul. Soluţionaţi litigiul.

101

Speţa 2. Compania de leasing a cumpărat pentru SRL „Gogoşele" cinci copiatoare. Aceste copiatoare au fost transmise SRL „Gogoşele" în baza unui contract de leasing, potrivit căruia în decurs de 5 ani locatarul va plăti lunar cîte 1000 lei (rata de leasing), iar la expirarea termenului aceste copiatoare devin proprietatea SRL „Gogoşele".

fi aplicat art. 623 din Codul civil şi dacă cet. Simonu poate solicita compensarea pagubei morale. Soluţionaţi litigiul. Se va schimba oare soluţia, dacă ar fi fost încheiat un contract de leasing operaţional?

După 50 luni de achitare a plăţilor, a fost intentat procesul de insolvabilitate a SRL „Gogoşele". Cu toate că locatorul îşi continua achitarea ratelor de leasing, Compania de leasing a declarat rezilierea contractului de leasing şi a solicitat revendicarea obiectului contractului de leasing. în temeiul ordonanţei instanţei de judecată, Compania de leasing a luat în posesia sa aparatele de copiere şi a încheiat un alt contract de leasing cu SRL „Bam".

Speţa 6. în anul 2005, Administratorul rutei maxi-taxi a procurat 20 de microbuze pentru a le pune în circulaţie pe rutele din mun. Chişinău. Din motivul lipsei de surse financiare, 80% din preţul microbuzelor au fost plătite de compania de leasing „PrimAjutor". Potrivit clauzelor contractului, în decurs de 10 ani Administratorul rutei trebuia să achite cîte 200000 lei lunar, iar la expirarea lermenului contractului să plătească o sumă de 400000 lei pentru a deveni proprietar ;il acestor microbuze. în anul 2012, concursul pentru administrarea rutei, organizat de Primăria mun. (:hişinău, a fost cîştigat de o altă persoană juridică. Din motivul lipsei surselor de finanţare, Administratorul rutei a sistat achitarea ratelor de leasing şi a solicitat rezilierea contractului de leasing cu restituirea acestuia a unei sume de 9000000 lei clin suma totală a ratelor de leasing achitate, considerînd că restul sumei, 7800000 lei, reprezintă plata pentru posesia şi folosinţa microbuzelor. Compania de leasing a respins pretenţiile locatarului de a restitui suma cerută şi a susţinut rezilierea contractului, solicitînd suplimentar repararea prejudiciului cauzat. Compania de leasing a relatat că valoarea reziduală a microbuzelor constituie doar cele 400000 lei, care urmau a fi achitate la expirarea termenului contractului de leasing, iar celelalte plăţi au fost destinate doar pentru posesie şi folosinţă. Dat fiind faptul că ambele părţi au susţinut rezilierea contractului, Compania de leasing a încheiat un alt contract de leasing cu SRL „Veerul", potrivit căruia aceste microbuze se transmit ultimului în folosinţă. însă Administratorul rutei a refuzat să transmită microbuzele în folosinţa SRL „Veerul". SRL „Veerul" a înaintat în instanţa tic judecată acţiunea de revendicare a microbuzelor. Stabiliţi drepturile şi obligaţiile tuturor participanţilor la aceste raporturi juridice. Care acţiune trebuie să fie înaintată de către SRL „ Veerul" şi Compania de leasing pentru a soluţiona acest litigiu? Soluţionaţi litigiul, expunînd opiniile argumentate în privinţa fiecărei pretenţii.

Administratorul insolvabilităţii al SRL „Gogoşele" a contestat în instanţa de judecată acţiunile companiei de leasing şi a menţionat că ratele de leasing au fost achitate în modul corespunzător, iar contractul de leasing prevedea dreptul de opţiune al locatarului de a cumpăra obiectul contractului. Deci, compania de leasing a fost obligată să-i propună cumpărarea copiatoarelor şi doar după aceea să încheie un alt contract de leasing. Identificaţi drepturile şi obligaţiile părţilor. Decideţi dacă există temei pentru reziliere a contractului de leasing. Descrieţi opţiunea de cumpărare a obiectului contractului de leasing. Soluţionaţi litigiul. Se va schimba oare soluţia, dacă ar fi fost încheiat un contract de leasing de consum cu o persoană fizică? Speţa 3. Firma „Peştişorul" SRL a vrut să dobîndească cu titlu de proprietate de la cet. Calert o uzină. Din cauza insuficienţei de surse financiare, Firma „Peştişorul" SRL a apelat la Compania de leasing „Minune" SA cu o cerere de încheiere a unui contract de leasing financiar respectiv. Nedorind să procure uzina direct de la proprietar, Compania de leasing a propus Firmei „Peştişorul" SRL să încheie contract de vînzare-cumpărare cu proprietarului uzinei, iar după aceea să încheie un contract de leasing (lease-back) cu ea. Părţile au apelat la notar pentru autentificarea contractului de leasing, însă notarul a refuzat autentificarea acestui contract pe motiv că contractul este unul simulat, părţile avînd alt scop decît cel necesar pentru un contract de leasing (lease-back), şi anume creditare pentru procurarea obiectului contractului de leasing; precum şi din motiv că contractul de vînzare-cumpărare între cet. Calert şi Firma „Peştişorul" SRL nu a fost autentificat notarial. Nefiind de acord cu refuzul notarului, Compania de leasing a depus o cerere în instanţă de judecată, unde a relatat că motivele invocate nu se bazează pe lege. Stabiliţi forma contractelor stipulate în speţă. Identificaţi normele de drept care reglementează argumentele notarului şi Companiei de leasing. Determinaţi scopul lease-backului. Soluţionaţi litigiul. Speţa 4. La 01.09.2010, cet. Burlacu a încheiat un contract de leasing operaţional, prin care a luat în folosinţă şi posesie de la Compania de leasing „Patrioţii" SRL două combine agicole, pe un termen de 10 ani. în luna august a anului 2014, Compania de leasing a falimentat şi cele două combine transmise în leasing au fost înstrăinate pentru datoriile locatorului, contractul de leasing fiind reziliat, iar locatarul deposedat. Nefiind de acord cu acţiunile administratorului insolvabilităţii, cet. Burlacu a înaintat o acţiune în instanţa de judecată, menţionînd că schimbarea proprietarului combinelor nu poate afecta drepturile locatarului şi solicitînd repararea prejudiciului cauzat prin aceste acţiuni, în sumă de 300000 lei, pentru imposibilitatea de a recolta roadă la timp. La rîndul său, administratorul insolvabilităţii a menţionat că pretenţiile cet. Burlacu nu au nici un suport legal, iar el s-a condus după planul aprobat de instanţa de judecată. Stabiliţi drepturile şi obligaţiile părţilor contractante. Determinaţi dacă în cazul dat există temei pentru rezilierea contractului de leasing şi repararea prejudiciului. Identificaţi normele de drept care soluţionează acest litigiu. Soluţionaţi litigiul. Se va schimba oare soluţia, dacă ar fi fost încheiat un contract de leasing financiar? Speţa 5. Cet. Simonu a vrut să cumpere un autoturism uzat de la firma „Mereu". Din cauza insuficienţei de bani, primul a apelat la o companie de leasing. Compania de leasing a încheiat un contract de vînzare-cumpărare cu firma „Mereu", precum şi un contract de leasing financiar, prin care i-a transmis lui Simonu acest mijloc de transport. în contractul de leasing părţile au stipulat că ratele de leasing vor fi plătite lunar în timp de 36 de luni, în mărime de 2000 lei, din care 500 lei valoare reziduală. Peste 20 de luni de utilizare, din cauza unui viciu al autoturismului, s-a produs un accident rutier, în urma căruia au fost cauzate prejudicii: sănătăţii cet. Simonu, autoturismul acestuia a devenit ireparabil, totodată a fost deteriorat şi autoturismul cet. Lamur. Din motiv că obiectul contractului a pierit, cet. Simonu a refuzat să plătească în continuare ratele de leasing, menţionînd că nu poate folosi autoturismul în continuare, iar compania de leasing nu va putea să-1 transmită în proprietate la expirarea termenului contractului. Ba chiar mai mult, cet. Simonu a solicitat de la compania de leasing repararea prejudiciului cauzat sănătăţii sale şi a celui cauzat cet. Lamur. Compania de leasing nu a căzut de acord, solicitînd achitarea ratelor de leasing în total, relatînd că riscul pierii bunului îl poartă cet. Simonu, iar în privinţa viciilor bunului răspunde firma „Mereu".

Speţa 7. La solicitarea SRL „Frigul", Compania de leasing a achiziţionat de la firma „Rubin" un frigider la un preţ de 40000 lei şi 1-a transmis în leasing SRL „Frigul", cu obligaţia acestuia de a plăti lunar, în termen de 10 ani, cîte 800 lei. Potrivit contractului, la expirarea acestui termen, frigiderul devine proprietatea SRL „Frigul". Firma „Rubin" a stabilit termenul de garanţie a bunului 3 ani. Potrivit standardelor, uzura calculată a frigiderului peste 5 ani de zile a devenit 100%. La expirarea a 5 ani de la încheierea contractului, SRL „Frigul" a refuzat să continue achitarea ratelor de leasing, dat fiind faptul că frigiderul, din cauza amortizării, nu mai are valoarea economică, cu alte cuvinte, a considerat că a expirat durata de funcţionare utilă a frigiderului. Ca urmare, ţinerea acestuia la evidenţa contabilă a SRL „Frigul" este imposibilă şi plata pentru folosinţa unui bun, care nu are valoare economică, la fel devine imposibilă. Ba chiar mai mult, a relatat că în decursul a 5 ani de zile s-a achitat suma de 48000 lei, deci valoarea bunului a fost achitată integral. Compania de leasing nu a căzut de acord, menţionînd că contractul este legea părţilor şi nu încetează odată cu expirarea termenului de uzură a frigiderului. Stabiliţi forma contractului de leasing. Identificaţi drepturile şi obligaţiile părţilor. Decideţi dacă există temei pentru încetare sau reziliere a contractului de leasing. Soluţionaţi litigiul. Se va schimba oare soluţia, dacă ar fi fost încheiat un contract de leasing de consum cu o persoană fizică? Speţa 8. Gospodăria ţărănească (de fermier) Ion Forescu a apelat la Compania de leasing cu solicitarea de a procura un echipament pentru recoltarea griului. Ca rezultat al negocierilor, Compania de leasing a procurat de la SRL „Moment" echipamentul convenit şi 1-a transmis GŢ Ion Forescu în leasing financiar. Potrivit contractului de leasing, locatarul trebuia să achite rata de leasing în mărime de 15 tone de grîu anual, pe parcursul a 20 de ani. în al cincilea an, din cauza căderii grindinii, 70% din roadă de grîu a fost compromisă. Ca urmare, GŢ Ion Forescu a transmis doar 2 tone de grîu în contul ratelor de leasing. Compania de leasing a calificat aceste acţiuni ale locatarului drept neexecutarea esenţială a contractului şi a cerut rezilierea contractului şi repararea prejudiciului cauzat prin achitarea parţială a ratelor de leasing. GŢ Ion Forescu a refuzat această pretenţie şi a menţionat că în cazul în care plata este exprimată în roadă, atunci riscul neobţinerii acestei roade aparţine atît locatorului, cît şi locatarului. Ba chiar mai mult, acesta a căzut de acord să achite suma restantă în anii următori, însă fără plata prejudiciului. Stabiliţi forma contractului de leasing. Identificaţi drepturile şi obligaţiile părţilor. Decideţi dacă există temei pentru rezilierea contractului de leasing. Soluţionaţi litigiul. Se va schimba oare soluţia, dacă ar fi fost încheiat un contract de leasing de consum cu o persoană fizică?

Stabiliţi drepturile şi obligaţiile părţilor contractante. Determinaţi dacă în cazul dat există temei pentru rezilierea contractului de leasing şi repararea prejudiciului. Identificaţi normele de drept care soluţionează acest litigiu. Decideţi dacă faţă de această situaţie poate

Speţa 9. Firma de producţie „Pîineluţul" a încheiat un contract de leasing cu Compania de leasing „Foaie verde". La solicitarea Firmei de producţie, Compania de leasing a achiziţionat o moară, care a constituit obiectul contractului de leasing. Contractul

104

43

de leasing operaţional prevedea că locatarul va plăti lunar, în decurs de 10 ani, ratele de leasing în sumă de 50000 lei. La expirarea termenului contractului de leasing, Firma de producţie a expediat o ofertă de a cumpăra moara. Compania de leasing a respins oferta propusă şi a încheiat cu SRL „For" un contract de leasing financiar pe un termen de 5 ani cu ratele de leasing lunare de 120000 lei. Firma de producţie s-a adresat în instanţa de judecată cu cererea de a obliga Compania de leasing să-i vîndă moara. Compania de leasing a menţionat că nu poate satisface pretenţiile Firmei de producţie şi din motiv că deja a încheiat un alt contract de leasing, iar Firma „Pîineluţul" a menţionat că a avut dreptul prioritar la prelungirea contractului faţă de terţi. Identificaţi drepturile şi obligaţiile părţilor. Explicaţi esenţa dreptului de a prelungi contractul şi comparaţi-l cu dreptul de a încheia un nou contract cu aceeaşi persoană. Cine stabileşte condiţiile prelungirii contractului de leasing? Soluţionaţi, expunînd opinia argumentată în privinţa fiecărei pretenţii. Se va fi schimbat oare soluţia, dacă Compania de leasing ar fi intenţionat să vîndă moara? Speţa 10. La 01.09.1999, cet. Lafescu a încheiat cu Compania de leasing „Veşnicie" un contract de leasing, prin care Compania de leasing i-a transmis un apartament cu 4 camere locative din mun. Chişinău, cumpărat la alegerea cet. Lafescu, contract încheiat pe un termen de 20 ani, cu transferul dreptului de proprietate la expirarea termenului contractului de leasing. în urma unui accident rutier, la 04.10.2011 cet. Lafescu a decedat. în timpul vieţii, el a întocmit un testament, potrivit căruia acest apartament i-a fost testat soţiei. După deschiderea procedurii succesorale, doi feciori ai cet. Lafescu de la prima căsătorie au solicitat declararea nulităţii testamentului pe motiv că apartamentul nu-i aparţine cet. Lafescu, ci Companiei de leasing, astfel pot fi moştenite doar drepturile şi obligaţiile cet. Lafescu născute în temeiul contractului de leasing. La 04.01.2012 Compania de leasing a solicitat rezilierea contractului de leasing pe motiv că nu sînt achitate ratele de leasing. Moştenitorii cet. Lafescu au solicitat respingerea acţiunii Companiei de leasing pe motiv că încă nu se ştie cine va fi moştenitorul, iar după constatarea acestui fapt, moştenitorul va achita şi restanţele la ratele de leasing. Compania de leasing a respins aceste argumente, invocînd că contractul încheiat nu prevede transmiterea drepturilor şi obligaţilor locatarului către moştenitori. Identificaţi drepturile şi obligaţiile părţilor. Decideţi dacă există temei pentru reziliere a contractului de leasing. Stabiliţi dacă drepturile şi obligaţiile locatarului pot fi moştenite. Soluţionaţi litigiul. Se va schimba oare soluţia, dacă ar fi fost încheiat un contract de leasing cu locatarul - persoana juridică?

7. Dreptul de proprietate asupra obiectului contractului de leasing nu se transmite locatarului în cazul: a) leasingului operaţional; b) leasingului financiar; c) lease-backului. 8.

Locatorul poate fi: a) orice persoană juridică cu scop lucrativ; b) orice persoană fizică sau juridică ce practică activitatea de întreprinzător; c) doar persoana juridică care deţine licenţa respectivă.

9.

Contractul de leasing îmbracă forma: a) scrisă; b) scrisă, iar în cazul leasingului mobiliar, la dorinţa părţilor, verbal; c) scrisă, iar în cazul leasingului imobiliar - autentificată notarial.

10.

în caz de deces al locatarului: a) moştenitorii locatarului îl subrogă în contractul de leasing; b) contractul de leasing încetează; c) locatorul obţine dreptul de a rezilia contractul de leasing.

■

Teste-grilă 1.

Valoare reziduală este: a) valoarea obiectului contractului de leasing la data încheierii contractului; b) valoarea obiectului contractului de leasing la data încetării contractului; c) valoare la care, la expirarea contractului de leasing financiar, se face transferul către locatar al dreptului de proprietate asupra bunului.

2.

Capitalizarea ratelor de leasing: a) se interzice de lege; b) se permite de lege; c) se permite doar în cazul leasingului financiar.

3.

Leasingul direct este: a) operaţiune de leasing în cadrul căreia locatorul întruneşte concomitent şi calitatea de furnizor al bunului; b) operaţiune de leasing în cadrul căreia toţi subiecţii sînt rezidenţi ai Republicii Moldova; c) operaţiune în cadrul căreia locatarul achită valoarea ratelor de leasing prin bunuri al căror proprietar este.

4.

Nu poate constitui obiect al contractului de leasing: a) o bicicletă; b) o armă; c) un maxi-taxi.

5.

Locatarul este obligat să asigure obiectul contractului de leasing: a) doar în cazul leasingului de consum; b) la încheierea oricărui contract de leasing; c) doar dacă contractul de leasing prevede această clauză.

6.

în lipsa unei prevederi speciale, faţă de contractul de leasing se aplică: a) dispoziţiile privind contractul de vînzare-cumpărare; b) dispoziţiile privind contractul de locaţiune; c) dispoziţiile privind contractul de credit şi ipotecă.

104

44

Tema nr. 12. Contractul de antrepriză

Schema 3. Elementele contractului de antrepriză :

■''" '■■' ■:

Schema 1. Noţiunea şi natura juridică a contractului de antrepriză Contractul de antrepriză - contractul prin care o parte (antreprenor) se obligă să efectueze pe riscul său o anumită lucrare celeilalte părţi (client), iar acesta se obligă să recepţioneze lucrarea şi să plătească preţul convenit

Consensual De obicei intuitu personae Oneros

Comutativ

Bilateral

Cu

executare

succesivă

Schema antrepriză

Varietăţile

2.

contractului

de

Contractul de antrepriză

contractul de antrepriză pentru construcţii capitale - presupune construirea, reconstruirea, modificarea, extinderea de clădiri şi alte contractul de deservire a cetăţenilor - se încheie în urma ofertei publice prin afişarea de către prestator a principalelor tipuri de lucrări şi prestări servicii, precum şi a tarifelor

imobile, construcţii de orice fel, cum ar fi căi de comunicaţie, dotări subterane, împrejurimi etc, precum şi lucrări de instalaţii şi reparaţii la construcţii, inclusiv activităţi de proiecatre a lucrărilor de construcţii

Elementele contractului de antrepriză

Subiecţi - părţi la contractul de antrepriză pot fi atît persoanele fizice cît şi persoanele juridice

Obiectul contractului - poate fi atît producerea sau transformarea unui bun, cît şi obţinerea unor rezultate prin efectuarea de lucrări

Forma contractului - nu este o condiţie de valabilitate, aplicîndu-se regulile generale cu privire la forma actului juridic (art. 208-215)

Termenul - este considerat o condiţie esenţială, deoarece interesul clientului constă în recepţionarea la timp a obiectului contractului, iar pentru antreprenor importanţa prezintă remuneraţia pentru executarea lucrării şi predării la timp

Clauza cu privire la preţ - constituie una esenţială ce constă din: cheltuielile suportate de către antreprenor la executarea lucrării şi remuneraţia ce i se cuvine

112

45

Schema 5. Drepturile şi obligaţiile clientului

Schema 4. Drepturile şi obligaţiile antreprenorului

Clientul

Antreprenorul

Obligaţii

Drepturi

dreptul la remuneraţie deplină, dacă lucrarea nu poate fi finalizată din cauza materialului necalitativ prezentat de client, cu condiţia că antreprenorul şi-a executat obligaţiile informaţionale obligaţia de a efectua lucrarea pe propriul risc

Obligaţii

Drepturi

obligaţia de a efectua personal lucrarea cînd aceasta reiese

dreptul de a verifica cursul şi calitatea lucrărilor obligaţia

expres din contract, din împrejurări sau din natura

privind achitarea retribuţiei prevăzute de contract

obligaţiei dreptul de a cere executarea şi recepţionarea lucrării obligaţia de participare activă la executarea contractului

dreptul la economia dobîndită prin reducerea costului lucrării, cu condiţia de a nu fi redusă calitatea şi cantitatea

dreptul de a cere înlăturarea viciilor din

acesteia obligaţia preventivă de informare

contul

antreprenorului

obligaţia

de

recepţionare a lucrării în termenul, locul şi modul stabilit de contract

dreptul de retenţie şi de gaj asupra bunului produs sau îmbunătăţit

de

el,

dacă

clientul

refuză

achitarea

remuneraţiei obligaţia de confidenţialitate

să participle la întocmirea actului de recepţionare dreptul de a refuza achitarea retribuţiei integrale, pînă la înlăturarea viciilor depistate contractului, dacă această obligaţie nu este în sarcina clientului

dreptul de a cere instituirea unei ipoteci, cînd obiectul contractului prezintă o construcţie sau o parte din aceasta

obligaţia de a executa lucrarea conform indicaţiilor

obligaţia de a furniza materialele necesare executării

clientului fără careva abateri dreptul de a cere

recepţionarea

lucrării

parţiale

cu

repararea

prejudiciului cauzat prin executare necorespunzătoare

dreptul de a cere rezilierea contractului

dreptul de a cere rezilierea contractului să transmită lucrarea clientului fără careva vicii materiale

Schema 6. Riscul pieirii sau deteriorării fortuite a obiectului contractului

sau juridice dreptul de opţiune: remedierea viciului sau efectuarea unei

Riscul pieirii sau deteriorării fortuite a obiectului contractului

noi lucrări să înlăture viciile şi abaterile depistate pe parcursul recepţionării lucrării

executării - le suportă partea care le-a furnizat,

în cazul obiectului propriu-zis

dacă în contract nu este prevăzut altfel să suporte cheltuielile suplimentare ce ţin de remedierea viciilor depistate

în

riscul îl suportă

antreprenorul pînă în momentul recepţionării bunului către

I _____________

client. Imediat recepţionării acest risc trece de partea clientului

cazul materialelor necesare

Schema 7. Deosebiri dintre contractul de antrepriză şi alte contracte

Speţe -

Contractul de antrepriză

Contractul de vînzare- cumpărare

Obiectul nu există la momentul încheieri contractului, el urmează Obiectul contractului de regulă există în realitate şi este transmis a fi produs, fabricat transformat, reparat de către antreprenor

cumpărătorului

Bunul se produce la cererea şi indicaţiile clientului

Obiectul îl constituie bunul, chiar dacă urmează a fi comercializat, intenţia vînzătorului a fost de a produce bunul pentru sine

Antreprenorul poate efectua sau transforma lucrarea care de la bun Vînzătorul de fiecare dată este proprietarul bunului vîndut început aparţine cu drept de proprietate clientului Obiect al contractului pot fi doar bunurile individual determinate

Obiect pot fi şi bunurile determinate generic

Bunul poate fi format atît din materialele proprietate a

Materialul din care este format bunul, chiar dacă iniţial se

antreprenorului, cît şi a clientului

intenţionează ca bunul format să fie vîndut, constituie întodeauna

Contractul de antrepriză

drept de proprietate al vînzătorului Contractul individual de muncă

Obiectul este însuşi rezultatul muncii sale şi în funcţie de aceasta Obiectul este activitatea angajatului în profesia respectivă, angajatul fiind remunerat pentru cantitatea şi calitatea muncii sale, independent

este şi remunerată

Speţa 1. La data de 20.08.2002, V.B. s-a obligat, conform contractului de antrepriză încheiat, să efectueze lucrări de reparaţie a acoperişului gimnaziului nr. 50, (nun. Chişinău. Costul lucrărilor de reparaţie fiind estimat la 2758 lei 62 bani. La rîndul său, A.I. se obligă să achite suma sus-menţionată la finisarea reparaţiei acoperişului, la data de 25.08.2002. Finisînd lucrările de reparaţie, V.B. solicită achitarea costului lucrărilor în sumă de 2758 lei 62 bani. A.I. a refuzat achitarea costurilor, motivînd că acesta nu şi-a îndeplinit obligaţiile conform contractului din 20.08.2002. V.B. a depus cerere de chemare în judecată cu încasarea sumei şi repararea prejudiciului moral. Soluţionaţi speţa.

de rezultat Antreprenorul se bucură de independenţă juridică în privinţa

Salariatul

se

subordonează

ordinului angajatorului

modului de executare a lucrării, organizînd şi dirijînd procesul de fiind în imposibilitate de a lua decizii de unul singur efectuare a lucrării în mod independent Clientul

nu răspunde

pentru prejudiciile cauzate terţilor

Angajatorul răspunde pentru prejudiciile cauzate faţă de terţi din vina salariatului Contractul de mandat

Contractul de antrepriză

Urmăreşte rezultatul activităţii antreprenorului pe contul şi riscul Săvîrşirea actelor juridice în numele şi pe contul mandantului propriu Obiectul îl constituie activitatea de orice natură a prestatorului

însăşi activitatea de antreprenor nu se retribuie, scopul final al antreprizei este bunul obţinut

Speţa 2. în temeiul unui contract de antrepriză, antreprenorul s-a obligat să ridice o construcţie. Antreprenorul şi-a executat obligaţia de predare în termen a construcţiei finalizate care a fost recepţionată de client fără careva obiecţii. Peste un termen de 4 ani de la recepţionarea construcţiei, s- a dovedit că aceasta se deformează şi că, de fapt, nu prezintă garanţii de securitate. Clientul a înaintat pretenţii faţă de antreprenor. Antreprenorul a obiectat şi a declarat că construcţia a fost recepţionată în termen şi fără careva obiecţii din partea acestuia, lucru ce-1 eliberează pe antreprenor de răspundere în cazul dat, mai mult ca atît, termenul de prescripţie întru înaintarea pretenţiilor a expirat. Clientul s-a adresat în instanţa de judecată pentru repararea prejudiciului cauzat prin vicierea construcţiei. Soluţionaţi speţa. Speţa 3. încheind un contract de antrepriză, B s-a obligat faţă de C să construiască o casă. Materialele de construcţie pentru casă au fost puse în sarcina clientului conform contractului. Ajungînd la etapa de finalizare a casei şi de dare în exploatare a acesteia, clientul refuză recepţionarea motivînd că aceasta prezintă vicii legate de calitate. C s-a adresat faţă de B în privinţa rezilierii contractului pe motiv că această casă prezintă vicii şi a cerut repararea prejudiciului cauzat prin executarea necorespunzătoare a contractului. B însă a obiectat şi s-a adresat în instanţa de judecată şi a solicitat încasarea

114

46

sumei stabilite conform contractului de antrepriză, cît şi repararea prejudiciului cauzat prin neexecutare de către C. in instanţă a fost menţionat faptul că în conformitate cu contractul de antrepriză, C s-a obligat să pună la dispoziţie lui B materialele de construcţie necesare pentru construcţia casei. Soluţionaţi speţa şi daţi apreciere acţiunilor instanţei de judecată în vederea soluţionării litigiului. Speţa 4. A a încheiat un contract cu B care prevedea că acesta din urmă să-i repare casetofonul. Potrivit contractului, sarcina cumpărării pieselor de schimb necesare îi revenea lui B. Preţul serviciului constituia 1000 lei. în timpul executării lucrului, B a constatat deficienţe în schema casetofonului, drept urmare adresîndu-se inginerului C în a-1 ajuta să elaborareze o nouă schemă. Drept urmare, B s-a obligat să-i achite o arvună în sumă de 200 lei lui C. în timpul executării lucrului unele piese nici nu puteau fi găsite în vînzare şi B le-a confecţionat singur. Astfel, B 1-a anunţat pe A că trebuie să mai achite 1000 lei. A, însă, a refuzat să achite această sumă, deoarece, conform contractului, B s-a obligat să efectueze reparaţia pe riscul său la preţul stabilit, de aceea cheltuielile suplimentare pe care le-a suportat cad pe seama luiB. B, însă, a menţionat că suma de 1000 lei nu este una finală, ci una aproximativă în executarea lucrării, de aceea, dacă nu doreşte să o achite, el reziliază contractul şi cere repararea prejudiciului cauzat prin reziliere. Soluţionaţi speţa. Speţa 5. S.C. a încheiat cu A.C. un contract de reparaţie curentă a apartamentului său cu trei odăi. Costul lucrărilor şi procurarea materialului a fost estimat de către părţi la 10 000 lei. Potrivit contractului, efectuarea reparaţiilor trebuia să înceapă la data de 15 septembrie 2009 şi să fie finisată la data de 20 septembrie 2009. La momentul încheierii contractului, S.C. a achitat suma de 5000 lei. La data de 14 septembrie 2009, A.C. i-a telefonat lui S.C. şi 1-a rugat să-i acorde un termen de amînare pentru efectuarea lucrărilor de reparaţie pe motiv că nu reuşeşte să dea în exploatare alte obiecte, la care era obligat, din lipsa materialelor în vînzare. S.C. a refuzat motivînd că el şi-a luat concediu din cont propriu pentru a fi prezent la efectuarea lucrărilor de reparaţie şi aşteaptă ca de pe 15 septembrie să fie începută reparaţia. Efectuarea lucrărilor a fost începută abia la data de 20 septembrie 2009 şi finisate la data de 28 septembrie 2009. La finele lucrărilor S.C. a achitat suma de 1250 lei, refuzînd să achite restul motivînd că acesta constituie repararea prejudiciului cauzat prin nexecutarea corespunzătoare a contractului. A. C. a depus cerere de chemare în judecată cu încasarea sumei de 3750 lei de Iu S.C. Soluţionaţi speţa Speţa 6. încheind contract de antrepriză, Drosu s-a obligat faţă de Ceban, în schimbul unei remuneraţii de 5000 lei, să execute cu materialele sale lucrări de reparaţie a casei, în termen de 2 luni. Efectuând o parte din lucrări, Drosu a fost internat în spital în rezultatul unui accident. Ceban, dorind să finiseze reparaţia în iermen, a contractat un alt antreprenor. Ultimul a finalizat lucrările, utilizând materialele lui Drosu. După expirarea a 3 luni, Drosu i-a solicitat lui Ceban plata a 75% din lucrările efectuate şi restituirea a 800 lei - costul materialelor utilizate de al 2-lea antreprenor. B a refuzat să plătească sumele sus-numite. Soluţionaţi litigiul. Argumentaţi răspunsul.

Teste-grilă 1.

Beneficiarul este obligat să furnizeze materialele necesare antreprenorului: a) în cazul în care contractul nu prevede altfel; b) dacă aceasta este prevăzut de contract; c) la cererea antreprenorului.

2. Modalitatea prestării serviciilor este determinată de: a) prestator; b) beneficiar; c) de lege. 3. în cazul sistemului antreprizei generale răspunderea faţă de client pentru executarea lucrării revine: a) antreprenorului general; b) subantreprenorilor; c) antreprenorului general şi subantreprenorilor în mod solidar.

47

4. Preţul forfetar în contractul de antrepriză: a) nu poate fi modificat la cererea uneia din părţi; b) poate fi redus la cererea clientului pe motiv că lucrarea a solicitat mai puţin lucru sau cheltuieli; c) poate fi majorat la cererea antreprenorului pe motiv că lucrarea a solicitat mai mult lucru sau cheltuieli. 5. Riscul pieirii sau deteriorării fortuite a obiectului contractului pînă la recepţionarea Iui îl suportă: a) antreprenorul; b) clientul; c) partea care a furnizat materialele. 6. Dacă se constată că materialele prezentate de client sînt improprii folosirii Ia destinaţie sau au vicii, antreprenorul: a) este obligat imediat să-1 informeze pe client; b) este obligat să refuze executarea lucrării; c) este obligat să rezilieze contractul. 7. In cazul decesului beneficiarului antreprizei: a) contractul încetează de drept; b) contractul încetează în cazul în care executarea lui devine imposibilă sau inutilă; c) contractul încetează la cererea succesorilor. 8. Dacă clientul pretinde remedierea viciului, antreprenorul poate: a) doar să remedieze viciul; b) doar să execute o nouă lucrare; c) refuza remedierea, plătind despăgubire, dacă este posibilă cu cheltuieli disproporţionate. 9. Beneficiarul este obligat să furnizeze materialele necesare antreprenorului: a) în cazul în care contractul nu prevede altfel; b) dacă aceasta este prevăzut de contract; c) la cererea antreprenorului. 10. în cazul sistemului antreprizei generale răspunderea faţă de client pentru executarea lucrării revine: a) antreprenorului general; b) subantreprenorilor; c) antreprenorului general şi subantreprenorilor în mod solidar. 11. Preţul forfetar în contractul de antrepriză: a) nu poate fi modificat la cererea uneia din părţi; b) poate fi redus la cererea clientului pe motiv că lucrarea a solicitat mai puţin lucru sau cheltuieli; c) poate fi majorat la cererea antreprenorului pe motiv că lucrarea a solicitat mai mult lucru sau cheltuieli. 12. Riscul pieirii sau deteriorării fortuite a obiectului contractului pînă la recepţionarea lui îl suportă: a) antreprenorul; b) clientul; c) partea care a furnizat materialele. 13. Dacă se constată că materialele prezentate de client sînt improprii folosirii la destinaţie sau au vicii, antreprenorul: a) este obligat imediat să-1 informeze pe client; b) este obligat să refuze executarea lucrării; c) este obligat să rezilieze contractul. 14. In cazul decesului beneficiarului antreprizei: a) contractul încetează de drept; b) contractul încetează în cazul în care executarea lui devine imposibilă sau inutilă; c) contractul încetează la cererea succesorilor. 15. Dacă clientul pretinde remedierea viciului, antreprenorul poate: a) doar să remedieze viciul; b) doar să execute o nouă lucrare; c) refuza remedierea, plătind despăgubire, dacă este posibilă cu cheltuieli disproporţionate. 16. Beneficiarul este obligat să plătească serviciile: a) atunci cînd cere prestatorul; b) la momentul încheierii contractului; c) după prestarea serviciilor.

117

Tema nr. 13. Contractul de transport Schema 1.

Schema 2. Varietăţile contractului de transport

Caracterele juridice ale contractului de transport

Transport

Contract de transport

Oneros

Comutativ

Sinalagmatic

Consensual Aerian Feroviar Legislaţie:

Auto

Legea aviaţiei civile Legislaţie:

nr.l237-XIH din

Legislaţie: Codul

Codul

transporturilor autonr.

navigaţiei

Regulamentul cu

Programul Naţional de

116-XIV din 29.07.1998

privire la disciplina

facilitare a transporturilor

Regulamentul

maritime comerciale

transporturilor auto de

nr. 599-XIV din

transportul feroviar

aeriene nr. 1034 din 16.10.2000_______________

mărfuri din 09.12.1999

30.09.1999

din 25.02.2005

Legea privind securitatea

Regulamentul

Regulamentul

Regulamentul privind

aeronautică nr. 92-XVI din

transporturilor auto de

Instituţiei

prestările de servicii

05.04.2007 Hotărîrea

călători şi bagaje din

publice

în traficul feroviar de

Guvernului Republicii

28.06.2006 Metodologia

"Căpitănia

călători, bagaje,

Moldova privind aprobarea

de calculare a tarifelor

portului

mărfuri şi mesagerii

Programului naţional de

pentru serviciile de

Giurgiuleşti"

în interes propriu,

securitate aeronautică nr.l49

transportare a călătorilor şi

nr.l 128 din

anexa la Hotărîrea

din

bagajelor cu transportul

29.09. 2006

Guvernului

auto Regulamentul

Codul

Republicii Moldova

09.02.1998_______________ Hotărîrea Guvernului

Instituţiei publice

transportului naval

nr.238 din 25.02.2005

Republicii Moldova privind

"Agenţia Naţională

intern (Proiect)

Proiectul

măsurile ce ţin de asigurarea

Transport Auto" Anexa

Hotărîrea Guvernului

regulamentului

activităţii

nr.l la Hotărîrea

Republicii Moldova

transportului de

Administraţiei de Stat a

Guvernului nr.539 din V

cu privire la

mărfuri pe calea

23.04.2008

construcţia Portului

ferată din Moldova

Aviaţiei Civile nr.l057din 19.10.1998

09.07.1997_______________

salariaţilor din

de pasageri Legislaţie:

Giurgiuleşti nr.l54

Naval

din 14 februarie 2008

Speţe Speţa 1. La data de 23 iulie 2010, SRL „Viitorul" a încheiat cu SRL „Râul" un contract prin care ultima s-a obligat să-i pună la dispoziţia primei o navă de croazieră fluvială pentru organizarea unei petreceri de vară pentru angajaţii săi. Prevederile contractului stipulau că nava pusă la dispoziţia SRL „Viitorul" va fi acordată pentru organizarea petrecerii o perioadă de 24 de ore (pe toată durata zilei de 1 august 2010), fiind ancorată în portul fluvial Ungheni, fără drept de deplasare din locul ancorării. Decideţi asupra instituţiei juridice ce guvernează raporturile contractuale dintre SRL „ Viitorul" şi SRL „Râul", inclusiv şi în cazul în care respectivul contract ar fi prevăzut că nava pusă la dispoziţie urma să se deplaseze, pe perioada acordată, spre portul Giurgiuleşti. Speţa 2. La data de 15 august 2010, SRL „Venit", companie specializată în transportul auto internaţional de persoane, a încheiat cu Asociaţia Obştească „Ciprian Porumbescu" un contract prin care prima îşi asuma, pe perioada 1 septembrie-1 octombrie 2010, obligaţia de a-i acorda în mod gratuit ultimei servicii de transport necesare realizării unui turneu concertistic al trupei orchestrale a Asociaţiei prin mai multe oraşe ale României. La data de 2 septembrie 2010, în drum spre oraşul Galaţi, autocarul pus la dispoziţia trupei s-a defectat, fiind înlocuit cu un alt mijloc de transport. Din această cauză concertul din Galaţi a fost amînat cu o zi, iar spectatorilor prejudiciaţi le-a fost returnat 50% din preţ cu titlu de compensaţie pentru prejudiciul cauzat. La întoarcerea trupei din România, AO „Ciprian Porumbescu" a acţionat-o în instanţa de judecată pe SRL „Venit" pentru prejudiciul cauzat prin întîrziere, solicitînd despăgubiri materiale în mărimea prejudiciului real şi a venitului ratat, care urma a fi utilizat în activitatea Asociaţiei. Decideţi asupra instituţiei juridice ce guvernează raporturile contractuale dintre SRL „Venit" şi AO „Ciprian Porumbescu", inclusiv în cazul în care respectivul contract ar fi prevăzut retribuţia pecuniară a transportatorului. Speţa 3. La încheierea contractului de charter între părţile semnatare au apărut anumite conflicte vizînd următoarele clauze contractuale: a) obligaţia indicării mărimii navlului pornind de la volumul şi greutatea mărfii; b) dreptul de retenţie a mărfii la predarea ei către destinatar în cazul neachitării mărimii navlului; c) dreptul de reziliere a contractului de charter în cazul necorespunderii vasului maritim condiţiilor din contract şi documentelor maritime;

122

d) includerea în charter de către navlositor a unor prevederi vizînd dreptul lui de a plasa pe navă „orice încărcătură legală", precum şi dreptul de a alege locul încărcării mărfii în port. Determinaţi natura juridică a contractului de charter şi decideţi asupra conţinutului clauzelor sus-indicate. Speţa 4. în conformitate cu prevederile contractuale, SRL „Piese de aluminiu" a expediat marfa sa către destinatar, fiind încheiat în acest sens un contract complex de transport combinat (feroviar şi automobilistic). Pînă la gara feroviară Drochia încărcătura a fost deplasată utilizînd transportul feroviar. La predarea mărfii către cărăuşul automobilistic, acesta a solicitat încheierea unui contract separat cu el, dat fiind faptul că a fost depistată o cantitate mai mică a încărcăturii decît cea indicată în actele de transport. Reprezentanţii ÎS „Calea Ferată a Moldovei" au declarat că nu sînt împuterniciţi să încheie un asemenea act dat fiind faptul că ei la fel deţin doar calitatea de cărăuş. Fiind solicitat de a se prezenta pentru încheierea contractului de transport auto, expeditorul a refuzat menţionând că deja are încheiat un contract cu IS „Calea Ferată a Moldovei". Soluţionaţi speţa prin prisma reglementărilor legale cu privire la contractul de transport. Speţa 5. SRL „Piese de aluminiu" s-a adresat în instanţa de judecată cu o acţiune către ÎS „Calea Ferată din Moldova", vizînd conflictul apărut la încheierea contractului de transport în partea modalităţii de achitare pentru transportul prestat şi acordarea unor servicii suplimentare de către cărăuş. Astfel, ÎS „Calea Ferată a Moldovei" insista asupra includerii în pct. 2.2 a contractului alin. (3) în corespundere cu care aceasta ar avea dreptul de a reţine expedierea şi predarea mărfii pînă la acceptarea de către SRL „Piese de aluminiu" a preţului pentru operaţiunea de încărcare a bunurilor. Soluţionaţi speţa prin prisma reglementărilor legale cu privire la contractul de transport. Speţa 6. în conformitate cu prevederile contractuale, ÎS „Calea Ferată a Moldovei" efectua transportarea mărfurilor textile din mun. Chişinău în oraşul Drochia. în luna mai a anului 2010 în gara feroviară de destinaţie au parvenit 25 de vagoane de bumbac. întocmai celor indicate în contract, cărăuşul a notificat destinatarul despre încărcătura ajunsă la destinaţie în ziua imediat următoare celei în care a sosit marfa. Notificarea a fost realizată telefonic. Destinatarul, însă, la scurgerea a 5 zile calendaristice nu a efectuat acţiuni de descărcare şi recepţionare a mărfii, aceasta fiind preluată abia în a 10-ea zi de la sosirea ei la destinaţie. în efect, aceasta a condiţionat anumite probleme legate de descărcarea

48

încărcăturii de piese agricole destinată pentru un alt subiect - Uzina de tractoare din Drochia. Astfel, ÎS „Calea Ferată a Moldovei" a solicitat de la destinatarul mărfii de bumbac compensarea prejudiciului cauzat prin recepţionarea tardivă a încărcăturii. Soluţionaţi speţa prin prisma reglementărilor legale cu privire la contractul de transport. Speţa 7. ÎS „Calea Ferată a Moldovei" a încheiat un contract cu SRL „Intermediar", prin care ultima se obliga la efectuarea unor operaţiuni legate de transportarea încărcăturilor către destinatari: perfectarea documentelor de transport, intermedierea plăţilor dintre terţi şi ÎS „Calea Ferată a Moldovei", precum şi întocmirea actelor de recepţionare a mărfii de respectivii terţi. în luna martie a anului 2010 în gara feroviară au parvenit vagoanele cu marfa a căror recepţionare de destinatar era intermediată de SRL „Intermediar". ÎS „Calea Ferată a Moldovei" i-a solicitat acesteia efectuarea descărcării imediate a mărfii pentru a elibera calea ferată. SRL „Intermediar" a refuzat realizarea respectivelor acţiuni pe motiv că aceste acţiuni nu intră în obligaţiile sale contractuale, ci, în baza contractului, acestea sînt puse în sarcina destinatarului. Ultimul a efectuat descărcarea mărfii, însă cu încălcarea termenelor prevăzute în contract. Soluţionaţi speţa prin prisma reglementărilor legale cu privire la contractul de transport şi expediţie. Speţa 8. La data de 10 martie 2009 între SRL „Navlositorul" şi SRL „Armatorul" a fost încheiat contractul de time charter, în temeiul căruia prima a obţinut în folosinţă nava maritimă „Sfînta Elena", înregistrată în Republica Moldova, pe o perioadă globală de închiriere de 3 luni de zile, destinată transportului de mărfuri din mai multe porturi mediteraneene spre portul maritim Odesa. Pe parcursul executării contractului, SRL „Navlositorul" în repetate rînduri i-a ordonat comandantului navei să mărească cu 15% viteza de navigare a vasului închiriat, dat fiind faptul că înregistrează pierderi derivate din ajungerea tardivă la porturile de destinaţie, fiind deseori obligat să achite amenzi portuare pentru staţionarea supranormativă a navei în port la efectuarea acţiunilor de descărcare / încărcare a bunurilor. Comandantul a refuzat îndeplinirea ordinului respectiv pe motiv că o atare cerinţă contravine regulilor de exploatare a vasului şi cu atît mai mult în partea dispoziţiilor referitoare la conducerea navei acesta este subordonat doar armatorului. La încetarea termenului contractului, SRL „Navlositorul" a acţionat-o în instanţă pe SRL „Armatorul" pentru prejudiciul cauzat prin inacţiunea comandatului, pe motiv că prepusul său a refuzat îndeplinirea unei însărcinări ce ţine de exploatarea comercială a navei, or, dat fiind că raporturile contractuale dintre acestea erau limitate în timp, pentru interesele comerciale ale navlositorului era conceptual de importantă utilizarea raţională a timpului în care închiria nava. Soluţionaţi speţa prin prisma reglementărilor legale cu privire la contractul de navlosire. Speţa 9. La data de 15 aprilie 2010, între SRL „Navlositorul" şi SRL „Armatorul" a fost încheiat contractul de bareboat charter, în temeiul căruia prima a obţinut în folosinţă nava maritimă „Andora", înregistrată în Republica Moldova, destinată transportului de mărfuri din portul Bordeaux spre portul maritim Odessa. Pe parcursul executării contractului SRL „Navlositorul" i-a ordonat comandantului navei să mărească cu 15% viteza de navigare a vasului închiriat, dat fiind faptul că riscă ajungerea tardivă la portul din Bordeaux. Comandantul a refuzat îndeplinirea ordinului dat pe motiv că o atare cerinţă contravine regulilor de exploatare a vasului şi cu atît mai mult în partea dispoziţiilor referitoare la conducerea navei acesta este subordonat doar armatorului. în final, la efectuarea acţiunilor de încărcare a bunurilor, SRL „Navlositorul" a fost obligată la plata amenzilor portuare pentru staţionarea supranormativă a navei în portul Bordeaux. La încetarea contractului SRL, „Navlositorul" a acţionat-o în instanţă pe SRL „Armatorul" pentru prejudiciul cauzat prin inacţiunea comandatului, pe motiv că ultimul a refuzat îndeplinirea unei însărcinări ce ţine de exploatarea comercială a navei, or, pentru interesele comerciale ale navlositorului era conceptual de importantă utilizarea raţională a timpului în care închiria nava. Soluţionaţi speţa prin prisma reglementărilor legale cu privire la contractul de navlosire. Speţa 10. La data de 15 aprilie 2010 între SRL „Personalitate" şi SRL „Expeditorul" a fost încheiat contractul de expediţie, în virtutea căruia ultima s-a obligat în faţa primei la contractarea unui cărăuş şi perfectarea tuturor documentelor necesare transportării auto a 50 de garnituri de mobilier din oraşul Verona în mun.

49

49

Chişinău. Astfel, la 1 mai 2010, SRL „Expeditorul" a încheiat un contract de transport auto de mărfuri cu SRL „Cărăuşul", însă, la data plecării din oraşul Verona, acesta din urmă a fost în stare să suplimenteze doar 72 din efectivul de vehicule necesare transportului de bunuri. în final, SRL „Expeditorul" şi-a asumat de sine stătător obligaţia de transport a mărfii în partea neacoperită de SRL „Cărăuşul". La 10 mai 2010 unul din vehiculele SRL „Expeditorul" a suferit un accident rutier şi ca efect bunurile transportate de camionul accidentat au fost ireparabil distruse, cauzîndu-i lui SRL „Personalitate" un prejudiciu de 35 000 euro. SRL „Expeditorul" i-a compensat dauna cauzată clientului, însă s-a adresat cu o acţiune către SRL „Cărăuşul" prin care a cerut repararea prejudiciului cauzat prin neonorarea obligaţiilor de transport, precum şi plata celor 35 000 euro pentru mobilierul distrus. Soluţionaţi speţa prin prisma reglementărilor legale cu privire la contractul de transport şi expediţie.

1. Este obligat cărăuşul să încheie contract de transport? a) nu este obligat; .( ... . . . . . . b) este obligat daca nu are un motiv serios de a refuza; c) este obligat dacă face ofertă publică de transport. Tema nr. 14. Contractul de expediţie Schema 1. Reglementarea juridică a raporturilor juridice de expediţie Prin contractul de expediţie o parte (expeditor) se obligă, pe contul şi în numele celeilalte părţi (client) sau în nume propriu, să încheie un contract de transport şi să efectueze actele necesare în vederea efectuării transportării, iar clientul se obligă să achite remuneraţia convenită (comision) Raporturile juridice sînt reglementate de: dispoziţiile referitoare la mandat, dacă capitolul privind expediţia nu prevede altfel (art. 1075 alin. (3) din CCRM) normele cu privire la contractul de transport în situaţia descrisă în art. 1081 şi în art. 1082 alin. (2) din CC RM

normele juridice care

Speţa 11. A a expediat în adresa lui B piese de schimb. încărcătura a sosit la destinaţie cu întîrziere de 5 zile. Din acest motiv B nu şi-a îndeplinit obligaţiile faţă de C, plătindu-i ultimului o amendă pentru încălcarea obligaţiei de predare a bunului potrivit contractului de vînzare-cumpărare. B a prezentat ÎS „Calea ferată" pretenţie, solicitînd plata amenzii pentru întîrzierea transportării şi recuperarea daunelor (amenda plătită lui C şi beneficiul neobţinut prin sistarea temporară a activităţii). Este obligatorie prezentarea pretenţiei în contractul de transport înainte de intentarea acţiunii în judecată? Care este termenul de înaintare a pretenţiei? Soluţionaţi speţa. Ce categorii de daune urmează să repare cărăuşul? Argumentaţi răspunsul. >'■»•' a

reglementează contractul de expediţie

Schema 2. Forma contractului de expediţie Contractul de expediţie se încheie în scris (art. 1075 alin. (2) din CC RM). în executarea acestuia clientul întocmeşte:

procură în scris, dacă este necesară pentru executarea obligaţiilor contractuale (art. 1075 alin. (2) CC RM)

1 v .3 dispoziţie de expediere în scris - document pentru organizarea * transportului şi deservirea de

Teste-grila

expediţie a clientului

dispoziţie de expediere verbală sau prin telefon. Această dispoziţie necesită a fi confirmată ulterior în scris

50

129

Schema 3. Drepturile şi obligaţiile părţilor Expeditorul Drepturile să descarce, distrugă ori să facă inofensive oricînd, oriunde şi fără

Clientul Drepturile să ceară verificarea conţinutului coletelor (unităţilor de

plata vreunei despăgubiri bunurile despre al căror pericol

încărcătură) în momentul preluării de către expeditor, în schimbul

expeditorul nu a fost informat (art. 1077 alin. (3) CC RM)

unei taxe speciale (art. 1078 CC RM).

să execute el însuşi transportarea, dacă clientul nu a dispus altfel

să retragă dispoziţiile de expediere şi să revoce procurile eliberate

(art. 1082 alin. (1) CC RM)

expeditorului

să ceară compensarea tuturor cheltuielilor suportate la executarea indicaţiilor clientului, dacă acestea nu sînt incluse în comision Obligaţiile să acţioneze pe contul şi în numele celeilalte părţi (client) sau în nume propriu (art. 1075 alin. (1) CC RM)

Obligaţiile să achite remuneraţia convenită (comision), care este exigibilă în momentul în care expeditorul a predat transportatorului bunul (art. 1075 alin. (1), art. 1085 din CC RM)

să încheie un contract de transport (art. 1075 alin. (l)CCRM)

să elibereze expeditorului actele necesare pentru executarea obligaţiilor contractuale

să efectueze actele necesare în vederea efectuării transportării (art. la cererea expeditorului, să-i furnizeze la timp informaţii asupra 1075 alin. (1) CC RM) bunului, informaţii pentru întocmirea documentelor de transport, precum şi îndeplinirea procedurilor vamale şi a altor formalităţi;

Speţe „Gunive" a apelat la compania de expediţie „Moroca". Ultima a găsit un cărăuş, cu care a încheiat contract de expediţie în nume propriu, unde a fost stipulat că toate serviciile de transport să fie prestate contra sumei de 4000 lei. Expeditorul a încărcat aparatele. Pe parcursul transportării, din cauza reparării drumului, şoferul a fost nevoit să transporte aparatele pe altă cale, din care motiv cheltuielile efectiv suportate pentru transport au crescut de 2 ori, constituind 6000 lei. Cărăuşul a cerut de la „Moroca" modificarea taxei de transport, care a crescut din contul forţei majore, şi achitarea suplimentară a încă 2000 lei. Compania „Moroca" a menţionat că, deşi contractul de transport a fost încheiat în nume propriu, totuşi toate pretenţiile urmează a fi înaintate faţă de SRL „Gunive", clientul său, care a şi plătit taxa de transport. Determinaţi părţile contractelor. Stabiliţi cazurile, care permit modificarea taxei de transport. Soluţionaţi litigiul.

să transmită expeditorului documentele care atestă exactitatea unor astfel de informaţii (art. 1077 alin. (1) CC RM) să îndeplinească expedierea, în special sub aspectul alegerii

să atragă atenţia expeditorului asupra naturii pericolului şi asupra transportatorului, cu grija unui expeditor diligent. în acest sens, el măsurilor de precauţie, în cazul unor bunuri periculoase (art. 1077 alin. (2) CC RM) trebuie să ţină seama de interesele clientului şi să urmeze indicaţiile acestuia (art. 1076 CC RM)

la cererea clientului, să-i transmită pretenţiile sale faţă de terţa

să ambaleze bunurile în aşa fel încît să corespundă cerinţelor

persoană participantă la executarea contractului care a cauzat

transportării, dacă natura bunurilor reclamă aceasta (art. 1077

prejudiciul, cu excepţia cazului cînd, în baza unui acord special,

alin. (4) CC RM)

expeditorul îşi asumă valorificarea pretenţiei pe contul şi pe riscul clientului (art. 1084 CC RM) dacă bunul trebuie individualizat prin semne, să le aplice în aşa fel încît să rămînă lizibile pînă la livrare (art. 1077 alin. (5) CC RM)

Speţa 1. SRL „Mogorici" a încheiat cu întreprinzătorul individual „Ion Feret" un contract, prin care ultimul şi-a asumat obligaţia de a încheia un contract de transport, conform căruia 15 tone de divin vor fi transportate din or. Călăraşi în or. Briceni, precum şi să efectueze alte acţiuni, necesare în vederea transportării acestei încărcături. Părţile s-au înţeles că pentru serviciile de transport vor fi achitaţi 5000 lei, iar pentru serviciile de expediţie - 1500 lei, inclusiv 500 lei pentru încărcarea în mijlocul de transport. Expeditorul a găsit un cărăuş, care a fost de acord să transporte 15 tone de divin cu taxa de transport egală cu 4000 lei. Totodată, cărăuşul şi-a asumat obligaţia de a încărca această marfă din contul taxei de transport. Banii pentru serviciile în cauză, în sumă totală de 6500 lei, au fost transmise expeditorului la momentul încheierii contractului de expediţie. Aflînd despre faptul că întreprinzătorul individual „Ion Feret" a economisit 1500 lei, SRL „Mogorici" a cerut să-i fie restituită această sumă, însă expeditorul a refuzat, considerînd că suma respectivă se datorează experienţei sale şi, ca urmare, nu trebuie să fie restituită. Stabiliţi momentul achitării comisionului. Cui urmează să-i revină cîştigurile în cazul dat? Soluţionaţi litigiul, expunînd propria opinie referitor la fiecare argument adus. Speţa 2. S.A. „Voievod" a încheiat un contract, prin care a vîndut SRL „Kammilen" 50 tone de orz. Potrivit acestui contract, marfa urma a fi predată cumpărătorului din depozitul S.A. „Voievod", aflat în s. Corjeuţi, r-nul Briceni. Pentru a transporta 50 tone de orz la depozitul său, aflat în r-nul Cahul, s. Iujnoe, SRL „Kammilen" a încheiat cu SRL „Viteza" un contract de expediţie, prin care ultima şi-a asumat obligaţia de a asigura transportarea mărfii. Costul serviciilor de expediere, de comun acord, a fost stabilit în mărime de 5000 lei, deşi costul mediu al acestora pe piaţă este egal cu 4000 lei. Expeditorul a încheiat un contract de transport cu SRL „Auto-transport", care şi-a asumat obligaţia de a transporta marfa. Marfa a fost încărcată în cinci camioane şi transportată în vrac. Pe parcursul transportării, şoferul unui camion a observat că, pe o parte a bordului, orzul încărcat în camionul lui este alterat. în vederea excluderii amestecării orzului alterat cu orzul bun, pentru a evita alterarea acestuia, şoferul a aruncat aproximativ 1 tonă de orz alterat. SRL „Kammilen" a înaintat pretenţii faţă de expeditorul SRL „Viteza" şi a cerut achitarea costului orzului ce a fost aruncat - 7000 lei, plus prejudiciul cauzat - 4000 lei. La rîndul său, expeditorul a menţionat că acesta nu şi-a asumat obligaţiunea de a verifica marfa încărcată, deci, toate pretenţiile urmează a fi înaintate faţă de cărăuş, SRL „Auto-transport", sau către vînzătorul, SA. „Voievod". SRL „Kammilen" a relatat că a achitat cu 1000 lei mai mult pentru serviciile de expediere, considerînd că această suma este o taxă specială pentru verificarea mărfii. Stabiliţi cine poartă răspundere în această situaţie. Soluţionaţi litigiul, oferind propria viziune argumentată privind fiecare pretenţie adusă. Speţa 3. SRL „Gunive" a procurat de la SA „Treculi" 20 aparate de cultivat. Dat fiind faptul că aparatele trebuiau să fie transportate din r-nul Ungheni în r-nul Ocniţa, SRL

Speţa 4. Firma de croitorie „Principesa" din r-nul Floreşti a procurat de la Gospodăria ţărănească „Nelu Viitorul" din r-nul Cimişlia 6 tone de lînă de oi. Expeditorul, SRL „Repejor", căruia Firma de croitorie i-a eliberat dispoziţia de expediere, a fost de acord să presteze servicii de expediere: să încheie contractul de transport, ambalarea mărfii, încărcarea şi descărcarea mărfii, precum şi verificarea mărfii, la un comision de 4000 lei. SRL „Repejor" a găsit o companie de transport „Fuga-fuga", care a activat pe această piaţă timp de 5 ani. După ce marfa a fost încărcată, camionul cu încărcătură a început transportarea. însă încărcătura nu a ajuns la locul destinaţiei la timpul convenit în contractul de transport. Firma de croitorie a pretins de la SRL „Repejor" achitarea costului mărfii, 60000 I c i , restituirea costului serviciilor de expediţie şi transport, precum şi repararea prejudiciului cauzat în mărime de 15000 lei, dat fiind faptul că marfa nu a fost livrată , I ... şi după expirarea termenului de 3 luni. SRL „Repejor" a menţionat în referinţă că în alegerea cărăuşului s-a condus de Informaţia obţinută din ziarul Makler şi din alte reviste publice, ca şi cum ar fi făcut-o pentru sine însuşi, ca urmare, şi-a îndeplinit obligaţiile în modul corespunzător. Totodată, acesta a respins pretenţiile clientului său şi din motiv că ultimul nu i-a dat hani pentru a încheia un contract de asigurare a încărcăturii. Dacă ar fi fost încheiat un astfel de contract, ar fi fost micşorat prejudiciul cauzat. Conform datelor inspectorului fiscal, compania „Fuga-fuga" s-a dovedit a fi o liimă-fantomă. Stabiliţi natura juridică a obligaţiilor expeditorului. Soluţionaţi litigiul. Speţa 5. Firma de conserve „Gustoşică" a procurat de la GŢ „Aureliu Popuşoi" 50 tone de mere şi 30 tone pere. în vederea asigurării transportării acestora din r-nul Şoldăneşti în or. Cupcini, r-nul Edineţ, firma de conserve a încheiat cu expeditorul, SRL „Fluture", un contract prin care ultima s-a obligat să încheie un contract de transport şi să presteze servicii de: încărcare-descărcare, cîntărire, organizarea transportării, însoţirea şi paza acestor fructe. Totodată, firma „Gustoşică" a înaintat următoarele cerinţe faţă de transportator: să deţină licenţa necesară, să fie rezident al Republicii Moldova, să aibă o experienţă de cel puţin 5 ani în domeniul transportului. Dat fiind faptul că contractul nu stipula expres interdicţia expeditorului de a transporta cu forţe proprii, SRL „Fluture" a încheiat cu sine un contract de transport din numele Firmei de conserve, prin care s-a angajat să transporte legumele stipulate. Marfa a fost cîntărită şi încărcată în 5 camioane închiriate de SRL „Fluture" de la o companie de transport terţă. Pe parcursul transportării, 2 camioane s-au defectat, iar SRL „Fluture" a fost nevoită să încheie un contract de transport cu o companie de transport moldo-ucraineană „Ajutorul" care a obţinut licenţa pe teritoriul Moldovei cu doi ani mai înainte. Fructele au ajuns la Firma de conserve la timp, însă din cauza mai multor descărcări-încărcări, 10 % din marfa transportată de compania „Ajutorul" a fost deteriorată. Compania „Gustoşică" a înaintat pretenţii faţă de expeditor: pentru transportarea cu forţe propriii a fructelor, deşi contractul nu prevedea expres acest drept; pentru încheierea contractului de transport cu o companie de transport care nu corespundea cerinţelor prescrise în indicaţiile clientului, precum şi pentru prejudiciul cauzat bunurilor transportate. SRL „Fluture" a contrazis prin argumentele sale că: avea dreptul să transporte cu forţe proprii, dat fiind faptul că în legislaţia civilă se permite ceea ce nu este interzis expres; că a fost nevoit să încheie contractul cu o companie de transport aleasă în interesele clientului, urmînd scopul să reducă la minimum posibilele prejudicii ce puteau fi cauzate prin pierirea fructelor. Ba chiar mai mult, compania atrasă şi-a executat întocmai clauzele contractului de transport încheiat; iar prejudiciul este cauzat datorită viciilor transportului închiriat, astfel ultima pretenţie urmează a fi înaintată faţă de proprietarul camioanelor arendate.

Identificaţi vinovăţia părţilor contractante. Stabiliţi răspunderea participanţilor în aceste raporturi juridice. Soluţionaţi litigiul, v ' • , . . ■ , , ,

7. Destinatarul trebuie să formuleze obiecţii referitor la starea încărcăturii:

a) la momentul livrării încărcăturii, sub sancţiunea pierderii acestui drept; b) pînă la a treia zi din data livrării, cu condiţia că viciul nu poate fi observat din exterior; c) pînă la a cincia zi din momentul livrării.

Teste- grilă 1. Obligaţiile expeditorului sînt: a) de prudenţă şi diligentă; b) de rezultat; c) de intermediere. 2.

3.

8.

Expeditorul are obligaţia de verificare a încărcăturii: a) indiferent de conţinutul contractului; b) doar contra unei taxe speciale; c) doar la solicitarea clientului, plata fiind inclusă în comision.

împuternicirile expeditorului pentru încheierea contractului de transport se atestă prin: a) contract de expediţie; b) contract de mandat; c) procură specială, eliberată în mod obligatoriu.

9. Expeditorul poate reprezenta şi interesele cărăuşului: a) doar în cazul în care cărăuşul este rezidentul Republicii Moldova; b) în orice situaţie; c) în cazul în care îi este oferită expres această împuternicire.

Obligaţia de asigurare a încărcăturii este: a) o obligaţie a expeditorului în orice situaţie; b) o obligaţie a expeditorului doar în situaţia cînd a fost cerută de client; c) o obligaţie a clientului.

10. în cazul decesului clientului: a) contractul de expediţie încetează la data decesului; b) contractul de expediţie nu încetează, dacă altfel nu este prevăzut în contract sau nu rezultă din conţinutul obligaţiei; c) contractul de expediţie încetează, dacă altfel nu este prevăzut în contract.

b) aceasta urmează a fi confirmată ulterior în termen de 15 zile; c) aceasta nu are putere juridică. 4. Dispoziţia

de expediere se emite: a) în mod obligatoriu în orice situaţie; b) la solicitarea expeditorului; c) din iniţiativa clientului.

5.

Expeditorul poate efectua transportarea cu forţe proprii: a) dacă îi este oferit acest drept prin contract; b) dacă altfel nu este stipulat în contract; c) dacă suplimentar a fost încheiat contract de transport.

6. In cazul în care dispoziţia de expediere a fost dată oral: a) clientul suportă toate riscurile legate de transmiterea deplină sau incompletă a însărcinărilor; ■

Contractul de

Tema nr. 15. Contractul de mandat Schema 1.

mandat

Caracterele juridice ale contractului de mandat Schema 2. încheierea, executarea şi încetarea contractului de mandat

Contract de mandat

încheierea

Gratuit

Unilateral

Comutativ

Subiecţi: 1 .Mandant Consensual

Personal

2.Mandatar

Natura obligaţiilor

Denunţarea mandatului:

mandatarului: - De

1.Operabilă la iniţiativa

prudenţă şi diligentă încetarea

oricărei părţi 2.Inopozabilă terţilor în cazul nenotificării lor despre revocare

Obiect: încheierea de către mandatar în numele şi pe

Transmiterea executării

contul mandantului de acte

către un terţ:

Decesul, incapacitatea

juridice

1 .Este permisă

mandantului: 1 .în lipsa

atragerea de ajutoare de

prevederilor exprese nu

către mandatar

duce la încetarea mandatului 2.Raporturile de

Executarea

Acceptarea mandatului: 1. Expresă 2. Tacită ______________

2.Transmiterea executării integrale a

mandat continuă pînă la

mandatului e permisă

preluarea obligaţiilor

doar în cazul:

mandatarului de către

2.1 .Prevederilor

succesor sau reprezentant

Definirea împuternicirilor: 1

exprese în contract

.Mandat general -acte

2.2.Cînd o cer interesele mandantului

Decesul mandatarului: - în

3. De efectele actelor

prevederilor exprese duce la

dispoziţie, administrare şi

realizate de terţ este

încetarea contractului de

conservare

ţinut responsabil

mandat

administrare şi conservare 2.Mandat special -acte de

mandatarul _________________ Încheierea unui act cu sine însuşi: 1 .în cazul expres prevăzut în contract 2.Mandatul constă exclusiv în executarea unei obligaţii (art. 251 CC.)

lipsa

-

Speţa 1. Ionesu Anatol a decis să încheie un contract de mandat cu Sadoveanu Grigore, în temeiul căruia ultimul urmează a fi împuternicit să reprezinte interesele părinteşti ale primului în faţa tuturor organelor de stat şi administrative ale Republicii Moldova, pe perioada plecării sale în străinătate, cu privire la drepturile fiului minor, Ionescu Andrei. In acest scop, mandatarul urmează a fi împuternicit să semneze în numele lui Ionescu Anatol oriunde va fi necesar, orice cereri şi declaraţii, inclusiv la plecarea temporară sau stabilire cu trai definitiv în străinătate a fiului minor, să decidă la intervenţii chirurgicale, cât şi să îndeplinească orice alte acţiuni din numele acestuia. Apreciaţi posibilitatea încheierii unui asemenea act prin prisma reglementărilor referitoare la mandat. Speţa 2. Grigoraş Măria, în calitate de mandant, şi Miron Simion, în calitate de mandatar, au încheiat contractul de mandat, avînd ca obiect reprezentarea intereselor primei în instanţele de judecată în pricina civilă cu privire la desfacerea căsătoriei cu Grigoraş Fiodor şi partajul averii dobândite de soţi în perioada căsătoriei. Condiţiile contractului au stipulat că, pentru executarea mandatului, mandatarul va primi de la mandant retribuţia în mărime de 9000 lei, din care 4500 lei vor fi achitaţi la momentul încheierii contractului, iar restul - la executarea integrală a mandatului, definită în contract drept câştigarea procesului în condiţiile solicitate de Grigoraş Măria. Totodată, părţile contractului au convenit să excludă dreptul fiecărei din ele de a denunţa mandatul. Apreciaţi legalitatea unui asemenea act prin prisma reglementărilor referitoare la mandat. Speţa 3. Cet. Grigoraş Măria, în calitate de mandant, şi Miron Simion, în calitate de mandatar, s-au adresat la notarul din Edineţ pentru autentificarea contractului de mandat, avînd ca obiect reprezentarea intereselor în instanţele de judecată în pricina civilă cu privire la desfacerea căsătoriei cu Grigoraş Fiodor şi partajul averii dobîndite de soţi în perioada căsătoriei.Condiţiile contractului solicitat: - mandatarul va deţine drepturile menţionate expres în art. 81 al Codului de Procedură Civilă; - termenul mandatului - 5 ani; pentru executarea mandatului mandatarul va primi de la mandant retribuţia în mărime de 20000 lei, din care 10000 lei vor fi achitaţi la momentul încheierii contractului, iar restul - la executarea integrală a mandatului; părţile contractului solicită să excludă dreptul fiecărei din ele de a denunţa mandatul. Speţa 4. Poate mandatarul în temeiul contractului de mandat să elibereze procuri iu ordine de substituire pentru unele sau toate împuternicirile acordate de mandant? Poate mandatarul să revoce împuternicirile transmise în ordine de substituire? Poate mandatarul încheia acte juridice în numele mandantului cu sine însuşi? Care este procedura de denunţare a mandatului?

Teste- grila 1. Mandatarul poate transmite executarea mandatului unui terţ: a) numai în cazul în care este prevăzut acest drept în contract; b) dacă aceasta o cer interesele mandantului; c) dacă nu este interzis de contract. 2. Dacă au fost desemnaţi mai mulţi mandatari, mandatul produce efecte: doar dacă este acceptat de toţi; dacă este acceptat măcar de unul dintre mandatari; dacă este acceptat de majoritatea mandatarilor. 3. în cazul desemnării mai multor mandatari aceştia încheie actele: a) împreună, dacă altfel nu este stipulat sau nu rezultă cu certitidine din mandat; b) dacă participă majoritatea; c) fiecare în limitele mandatului.

c) dacă o cer interesele mandatarului 6. Mandatarul poate încheia acte juridice în numele mandantului cu sine însuşi: a) doar dacă aceasta este prevăzut expres de contract; b) dacă aceasta nu este interzis de contract; c) dacă mandantul dispune de capacitate de exerciţiu. 7. Mandatarul poate cere compensarea cheltuielilor: a) dacă aceasta este prevăzut de contract; b) dacă contractul este cu titlu oneros; c) dacă acestea nu au fost compensate prin remuneraţie 8. Mandatarul este obligat să remită mandantului tot ceea ce a dobîndit în executarea obligaţiilor sale contractuale: a) dacă aceasta este prevăzut de contract; b) doar dacă contractul este cu titlu gratuit; c) dacă contractul nu prevede altfel. 9. Mandatarul are dreptul să folosească în avantajul său informaţia pe care o obţine în exercitarea mandatului: a) dacă nu este interzis de contract; b) dacă există acordul mandantului; c) dacă nu prejudiciază mandantul. 10. Mandatarul are dreptul să ceară compensarea cheltuielilor; a) necesare; b) utile; c) prevăzute de contract. 11. în cazul decesului mandatarului: a) contractul nu încetează; b) contractul încetează; c) încetează dacă este prevăzut de contract. 12. In cazul decesului mandantului: a) contractul încetează; b) contractul nu încetează; c) contractul încetează dacă nu s-a prevăzut altfel. 13. Dreptul de denunţare a mandantului: a) poate fi exclus; b) nu poate fi exclus; c) este posibil doar dacă contractul nu prevede altfel. 14. în cazul mandatului gratuit mandatarul răspunde: a) doar în cazul intenţiei sau culpei grave; li) indiferent de culpă;

De restituire a bunului în natură (art. 1392 CC al RM);

>

Este responsabil pentru lipsurile sau deteriorările bunului care au proba faptul utilizăm bunului de către acceptant;

>

Dreptul de a cere restituirea prestaţiei; y Obligaţia de a

celor

prestate

survenit pînă la aflarea despre lipsa justei cauze a îmbogăţirii, doar >

Obligaţia restituirii cheltuieliloi prevăzute le lege;

nul

dacă acestea au fost rezultatul intenţiei sau culpei grave a >

Dacă persoana a transmis unei alic persoane, prin cesiune

scopului

>

Restituirea valorii bunului din momentul dobîndirii, dacă inexistente sau nevalabile, este în drepl

>

sl

ceară restabilirea

Imnului

certifică dreptul transmis (art. 1394 CC al RM)

Obligaţia de plată a dobînzii de întîrziere, calculată. Potrivit

iwliiin

art. 619 CC al RM (alin. 2, art. 1395 CC); >

Obligaţia de a achita prestatorului tot ceea ce a economisit

Restituirea în

contraveni protector

al

art. 1389 CC al RM)

(art.

echivalentului Prestaţia condiţionată făcută nu pentru executarea unei obligaţii, ci cu intenţia recunoscută de acceptant de a-1

1 w CC al

(art. 1393 CC); >

(»»llliurea

situaţiei anterioare, precum şi restituirea documentelor care

restituirea în natură nu este posibilă (art. 1393 CC al RM);

ar

normei care a instituit nulitatea, (lit. c), alin. 3,

de creanţă sau în all mod, dreptul său în temeiul unei creanţa

acceptantului (alin. 2, art. 1392 CC al RM);

întru

executarea unui contract

NM)

determina pe acesta la o anumită conduită, dacă acesta

Obligaţia de a transmite sau a compensa valoarea fructelor

din urmă nu a avut conduita urmărită din următoarele

pe care le-a obţinut sau trebuia să le obţină, din momentul cînd a

considerente:

aflat sau trebuia să afle despre lipsa temeiului prestaţiei acceptate (alin. 1, art. 1395 CC); >

Dreptul de a cere prestatorului compensarea cheltuielilor

necesare şi utile de întreţinere şi păstrare a bunurilor, suportate din momentul cînd era obligat să restituie veniturile, luînd în

Prestatorul

calcul beneficiile pe care le-a obţinut (art. 1396 CC)

principiului

Acceptantul dovedi

va

contrar bunei-

credinţe a împiedicat atingerea scopului (lit. b), alin. 2, art.

că

1390 CC al RM)

Speţe Speţa 1. La 01.03.2008. SRL „P-D" a depus o cerere de chemare în judeciţi» împotriva lui CM. cu privire la încasarea sumei în baza normelor referitoare l| îmbogăţirea fără justă cauză. în motivarea acţiunii a indicat că la 01.02.2008. a fost încheiat contractul d| locaţiune între SRL „P-D" în calitate de locator şi CM. în calitate de locului, Conform contractului, locatorul a transmis pîrîtului automobilul de model BMW X * cu numărul de înmatriculare K KK 001, pentru o perioadă de cinci zile, iar localuri)! se obliga să restituie bunul la expirarea termenului şi să achite 50 euro pentru fiei uri zi. Cu toate acestea, locatarul nu a remis automobilul în termen, folosindu-1 timp di zece zile. Dat fiind faptul că nu a fost încheiat nici un acord adiţional la contract privi iul prelungirea termenului de locaţiune, SRL „P-D" consideră că restituirea sumei de 230 euro este posibilă doar în baza normelor care reglementează îmbogăţirea fără juni I cauză, deoarece pîrîtul a economisit 250 euro , folosind neîntemeiat autoturismul timp de cinci zile. 1. Stabilţi raporturile dintre SRL „P-D " şi CM. 2. Care sînt consecinţele nerestituirii la timp a bunului? 3. Soluţionaţi speţa. Argumentaţi răspunsul. Speţa 2. La 20 mai 2009, aproximativ în jurul orei 21:15, la intersecţia sti. Socoleni cu str. Ceucari, a avut loc accidentul rutier cu implicarea unui autoturism dl model „Toyota" ce aparţinea cetăţeanului G.V. şi un excavator ce aparţinea SRL „PC", In urma accidentului rutier, ambele mijloace de transport au fost transportate In parcarea autorizată a Poliţiei rutiere, pentru efectuare ulterioară a expertizei. în următoarea zi, administraţia parcării a hotărît să schimbe gardul parcării, iar excavatorul să fie folosit la aceste lucrări. Ca rezultat, lucrările de excavare au durai 20 ore. Aflînd despre acest fapt, directorul SRL „PC" s-a adresat cu o cerere de a-i li restituită suma de 6000 lei, deoarece pentru o oră de lucru a excavatorului, aceştia percepeau trei sute lei, la care au primit refuz, argumentîndu-le că , deoarece excavatorul nu a fost închiriat de la SRL „PC", parcarea nu datorează nimic, iar SRL „PC" oricum nu ar fi cîştigat nimic, fiindcă în acest răstimp nu putea folosi de facto excavatorul. SRL „PC" s-a adresat în instanţa de judecată. 1. Stabiliţi raporturile dintre SRL „PC" şi parcarea auto. l i alimentaţi dacă există o îmbogăţire fără justă cauză a parcării, ioliifionaţi speţa. Argumentaţi răspunsul. |pc|ii 3. La 15.03.2010, Agenţia MOLDSILVA a înaintat o cerere de chemare în un împotriva lui O.G., solicitînd în baza normelor privind îmbogăţirea fără justă ■ nuia de 10000 lei. in moiivarea acţiunii, Agenţia a indicat că O.G. activînd în calitate de pădurar, în illl ucu (' timp de 4 ani, a îngrădit cinci ha de pădure pe care le-a folosit ca loc de im ni, construind căsuţe uşor demontabile, care erau date în locaţiune, astfel li|iu u fost prejudiciată, iar O.G. a obţinut o îmbogăţire nejustificată. Agenţia cere lllllirufl sumei de 10000 lei care ar fi compusă din arenda unui ha de pădure ce II iiiuic 200 lei anual şi cu durata de 5 ani de folosire. In replică, cetăţeanul O.G. menţionează că el personal a depus o cerere de ho icre a contractului încă în anul 2005, însă pînă acum nu a primit nici un răspuns, ■j du! fiind M

85

faptul că în prezent nu există încheiat nici un contract între el şi Agenţie, Iu 1111 datorează nimic. / Stabiliţi raporturile dintre Agenţia MOLDSIL VA şi cetăţeanul O. G. 2. Argumentaţi dacă sînt îndreptăţite acţiunile Atingerea scopului era imposibilă de cetăţeanului O.G. la început, iar prestatorul cunoştea Soluţionaţi speţa şi argumentaţi răspunsul. acest lucru (lit. a), alin. 2, art. 1390 1. CC al RM)

Speţa 4. A a împrumutat lui B suma de 5000 lei pe un termen de o lună de zile. Hupn cinci ani, A i-a cerut lui B restituirea sumei. B a restituit suma neîntîrziat, la IUu cerere. După restituire, B aflat că ar fi putut să nu-i restituie suma lui A, deoarece a pirat termenul de prescripţie. ('onsiderînd că A nu mai avea dreptul de a cere suma de 5000 lei, B s-a adresat In instanţa de judecată, solicitînd restituirea sumei, motivînd acţiunea în baza ....... elor ce reglementează îmbogăţirea fără justă cauză. / . Stabiliţi ce raporturi există între A şi B. 2. Descrieţi condiţiile îmbogăţirii fără justă cauză. 3. Soluţionaţi speţa şi argumentaţi răspunsul. Speţa 5. Potrivit contractului de vînzare-cumpărare, la 28.01.2008, A a luiiislcrat 120000 lui B prin intermediul băncii. Banii nu au ajuns pe contul lui B. In BOcesul verificării, s-a constatat că A a greşit contul bancar al cumpărătorului, astfel hu'îl banii au fost viraţi în contul lui C. B a cerut de la A achitarea preţului şi plata Bobînzii legale de întîrziere. 1. Definiţi îmbogăţirea fără justă cauză. 2. Caracterizaţi condiţiile îmbogăţirii fără justă cauză. 3. Soluţionaţi speţa. Argumentaţi răspunsul. Speţa 6. în 2009 între A şi B a fost încheiat un contract de locaţiune a un apartament pe un termen de trei ani. în 2010 B, în calitate de locatar, a făcut reparn de tip european, investind opt mii de euro, ştiind că poate beneficia de dreptul preemţiune. în 2011, după expirarea contractului, văzînd reparaţia şi faptul că pre apartamentului s-a majorat cu aproximativ 5000 euro, A refuză să-i mai dea lui apartamentul în chirie pentru un nou termen şi decide să locuiască în apartamcniu nominalizat. în asemenea situaţie, B a cerut restituirea sumei de opt mii euro, ca ii iml o îmbogăţire fără justă cauză, adresîndu-se în instanţa de judecată. 2. Care sînt condiţiile pentru a fi în prezenţa îmbogăţirii fără justă cauză? 3. Este sau nu prezentă îmbogăţirea fără justă cauză în speţă? 4. Soluţionaţi litigiul. Argumentaţi răspunsul. Speţa 7. în 2005, Primăria satului Băneşti a încheiat un contract prin care i-a transmis lui I în arendă un iaz din localitate pe un termen de 5 ani. în perioada 2005 2007,1 a făcut mai multe investiţii, populînd iazul cu peşte pentru a fi ulterior vîiului la fabrica de conserve din localitate. în anul 2009, cetăţeanul S, cu un grup de prieteni, a prins din iazul respectiv 300 kg de peşte, care a fost vîndut la fabrica din localitate, obţinînd un profit de 6000 lei. După ce a aflat, I s-a adresat lui S să-l restituie suma de 6000 lei, ultimul însă a refuzat. I a depus o cerere de chemare iu judecată.

217

1. Care sînt condiţiile îmbogăţirii fără justă cauză? 2. Este necesară existenţa unui temei legal sau contractual pentru a putea invoca îmbogăţirea fără justă cauză? Argumentaţi răspunsul. 3. Soluţionaţi speţa şi argumentaţi răspunsul.

c) în natură şi/sau echivalent bănesc. 4. Acceptantul unui patrimoniu fără justă cauză este obligat să restituie fructele pe care le-a obţinut sau trebuia să le obţină: a) din momentul în care a acceptat patrimoniul; b) nu este obligat să restituie fructele; c) din momentul în care a aflat sau trebuia să afle despre lipsa temeiului prestaţiei.

Speţa 8. Ca rezultat al unei greşeli contabile, salariatului L.V. i-a fost transferat pe card salariul lunar în sumă de 35 000 lei, cînd de fapt , conform contractului, salariul constituia 3500 lei. Angajatorul a solicitat restituirea sumei transferate din greşeală, salariatul însă a refuzat. Angajatorul s-a sdresat în instanţa de judecată, conform normelor îmbogăţirii fără justă cauză. 1. Care sînt condiţiile îmbogăţirii fără justă cauză? 2. Este prezentă îmbogăţirea fără justă cauză? Argumentaţi răspunsul. 3. Soluţionaţi speţa şi argumentaţi răspunsul.

5. Calitatea de acceptant o poate avea: a) doar persoanele fizice; b) doar persoanele fizice capabile; c) persoanele fizice, inclusiv incapabile, şi persoanele juridice. 6. Pentru realizarea unui raport juridic de îmbogăţire fără justă cauză este necesar ca îmbogăţirea să se producă în lipsa unui: a) temei legal; b) temei contractual; c) temei legal sau contractual.

|n i i SRL „TC" a început lucrările de construcţie a unui bloc locativ. Avînd i excavator, a contactat mai multe companii specializate, inclusiv SRL • ■In iiuid prezentarea a două excavatoare la obiectul SRL „TC". Peste 2 ore, miele au sosit la destinaţie, însă acolo lucrau deja două excavatoare de la respectiv cei veniţi au fost anunţaţi că nu mai e nevoie de serviciul lor, - im i" nu sosit alţii mai repede. Nemulţumiţi, lucrătorii SRL „RK" au cerut ............i combustibilului şi costul celor trei ore de timp pierdute, iar SRL „TC" a li n este revendecări. La 23.03.2011, juriştii SRL „RK" au depus o cerere de ...... UI judecată în baza normelor îmbogăţirii fără justă cauză, solicitînd | ......i sumei de 500 lei combustibil şi 1200 lei pentru trei ore de lucru. i i in ■ sînt condiţiile îmbogăţirii fără justă cauză? I u procedat corect juriştii SRL „RK"? Argumentaţi răspunsul. t Si iluţionaţi speţa şi argumentaţi răspunsul.

7. Pînă la momentul în care acceptantul a aflat sau trebuia să afle despre lipsa justei

cauze pentru prestaţia acceptată, acesta: a) poartă răspundere faţă de prestator pentru toate lispurile şi/ sau deteriorările bunului, inclusiv cele accidentale; li) doar pentru intenţie şi culpă gravă; c) nu poartă răspundere. K, Este relevant faptul dacă îmbogăţirea fără justă cauză a avut loc ca rezultat al comportamentului uneia din părţi, a unui terţ sau ca urmare a unei cauze independente de voinţa lor (art. 1389, al. 1) : a) nu;

b) da;

Speţa 10. în 1987 C a vîndut vecinului B o fîşie de pămînt lată de un metru ce 1 1 n de-a lungul curţii. Dat fiind faptul că legislaţia nu permitea încheierea de acte niliee cu terenuri, a fost încheiat un simplu înscris prin care se confirmă înţelegerea lUnia de bani, iar gardul vecinului B a fost strămutat cu un metru spre casa ....lui C. în 2003 C a decedat, iar moştenitor a devenit fiul acestuia. Văzînd că Itipmfnţa ogrăzii e mai mică, a ridicat actele de proprietate şi a observat că de jure lliprufhţa e mai mare ca de facto. S-a adresat în instanţa de judecată, iar instanţa a httlArîl să strămute gardul conform actelor de proprietate. Ulterior B s-a adresat cu o m i e de chemare în judecată împotriva fiului lui C, solicitînd restituirea sumei. / . Care sînt condiţiile îmbogăţirii fără justă cauză? 2. Este prezentă îmbogăţirea fără justă cauză? Argumentaţi răspunsul. 3. Soluţionaţi speţa şi argumentaţi răspunsul.

c) da, doar în cazurile expres prevăzute de lege. Pretenţia de restituire: a) nu poate fi exclusă în cazurile prevăzute de Codul civil; b) este exclusă în cazurile prevăzute de Codul civil; c) nu este exclusă. 10.Dacă

prestaţia corespunde unei obligaţii morale: a) pretenţia de restituire este exclusă; b) pretenţia de restituire nu este exclusă; c) pretenţia de restituire este exclusă doar în cazul în care obligaţia morală este datorată unei persoane pînă la gradul IV de rudenie.

11.Pretenţia făcută în urma constrîngerii sau ameninţării: a) urmează a fi restituită în toate cazurile fără excepţie; b) nu urmează a fi restituită; c) urmează a fi restituită cu excepţiile stabilite.

Speţa 11. X şi Y sînt soţ şi soţie. Cei doi fac împreună un împrumut bancar în Valoare de 7000 euro. Cu aceşti bani finalizează şi finisează etajul casei părinţilor lui \. iar în acord cu aceştia din urmă, cei doi se mută să locuiască în camerele de la acel Itaj. Părinţii lui X sînt proprietarii casei respective, etajul fiind deja ridicat, dar nelînalizat. Banii au fost investiţi în lucrările de finalizare a etajului cu acordul şi Chiar la rugămintea părinţilor lui X. După o perioadă scurtă de timp, din ziua cînd X , . i Y se mută să locuiască la etajul casei părinţilor, X decedează. între Y, care este soţie supravieţuitoare, şi părinţii lui X, socrii acesteia, apar neînţelegeri, astfel că aceasta se mută cu minorul rezultat din căsătoria X la o altă adresă fără nici ( posibilitate ca Y să mai locuiască vreodată acolo, la etajul din casa socrilor. Problema este că Y rămîne să plătească singură ratele împrumutului de 7001 euro, bani investiţi în finalizarea etajului de la casa socrilor. Pentru a-şi recupcn investiţia, are două variante. 1. Care sînt condiţiile îmbogăţirii fără justă cauză? 2. Este prezentă îmbogăţirea fără justă cauză? Argumentaţi răspunsul. 3. Soluţionaţi speţa şi argumentaţi răspunsul.

12.Pretenţia făcută în urma constrîngerii sau ameninţării: a) urmează a fi restituită doar după constatarea ameninţării sau constrîngerii de către organele de urmărire penală; b) urmează a fi restituită cu excepţia cazului în care acceptantul dovedeşte că avea un drept asupra prestaţiei; c) urmează a fi restituită indiferent de cele prevăzute la pct. a) şi b). l3.Poate fi cesionat un drept fără justă cauză: a) da; b) nu; c) nu, cu excepţiile stabilite de Codul civil.

Teste-grilă 1. d) e) f)

In cazul îmbogăţirii fără justă cauză, bunurile/ prestaţia se restituie: în toate cazurile; nu se restituie; se restituie cu excepţiile prevăzute de lege.

2. Subiecţii îmbogăţirii fără justă cauză se numesc: a) debitor şi creditor; b) prestator şi debitor; c) acceptant şi prestator. 3. Restituirea bunului/ prestaţiei are loc: a) de regulă, în natură; b) de regulă, în echivalent bănesc;

218

219

■

*t R 3

pH

st P

pa

O f&

s 5* g. s. p

fD p 1

PC PP

fer: *O AS

r

P e P CD

3-

n

9

fi,

AC

n> ft J " fi C fel P. f? i

P
-1 Act juridic solemn

întrucît sub sancţiunea nulităţii absolute, trebuie să îmbrace numai formele stabilite prin lege

Act juridic unilateral

Cînd testatorul dispune expres,

Exprimă o singură voinţă a testatorului, generatoare de efecte juridice, indiferent de manifestarea de voinţă a viitorilor moştenitori

în timpul vieţii

prin dispoziţie testamentară,

► Act revocabil

testatorului poate fi

înlăturarea de la moştenire a

oricînd revocat de el

moştenitorului, moştenitorilor

prin depunerea unei

legali

declaraţii la notar sau

Cînd testatorul dispune indirect,

întocmirea unui nou

Act personal

prin dispoziţie testamentară,

testament

înlăturarea de la moştenire a moştenitorului, moştenitorilor legali

Nu

se

admite

întocmirea testamentului

prin

reprezentant

Testamentul nu poate fi conjunctiv - legea interzice testamentele

Dreptul testatorului de a dezmoşteni este limitat în privinţa moştenitorilor legali, care au dreptul la rezerva succesorală

Act juridic separat

Act cu titlu gratuit Transmiterea averii

Act juridic mortis causa

266

114

întocmite din numele a două persoane a unui testament prin care ei îşi testează reciproc sau concomitent testează către o a treia persoană

Transmiterea averii testatorului nu se face în schimbul primirii unei contravalori

Produce efecte juridice doar odată cu decesul testatorului

Schema 21. Testamentul autentic

Schema 19. Formele testamentului

Testamentul autentic - autentificat notarial, precum şi asimilat cu cel autentificat

Formele testamentului (art. 1458 Cod civil)

notarial în condiţiile prevăzute de lege de către persoanele abilitate cu funcţii de îndeplinire a actelor notariale

Testamentul autentic

Testamentul mistic

Se întocmeşte în două exemplare, din care un exemplar se predă la păstrare în arhiva notarială care asigura păstrarea lui intactă

La întocmirea acestuia se admite utilizarea mijloacelor tehnice

Schema 20. Testamentul olograf Testatorul este obligat să semneze personal testamentul Testamentul olograf - scris în întregime personal, datat şi semnat de testator Se permite întocmirea testamentului şi din numele persoanelor necărturare, cu deficienţe fizice, care nu pot scrie şi chiar semna personal Scrierea, semnarea şi datarea testamentului olograf de o altă persoană sau dactilografierea lui este interzisă

Limba utilizată va fi una din limbile pe care le posedă testatorul, indiferent de felul caracterelor folosite: de mînă sau de tipar, indiferent de alfabet: latin, chirilic sau alfabetul pentru orbi

Dacă testatorul este necărturar, sau în urma unor deficienţe fizice nu poate scrie integral personal textul testamentului, el nu poate întocmi testamentul olograf

Rectificările sau completările din testament trebuie petrecute personal de testator, confirmate prin semnătura lui cu indicarea datei cînd au fost petrecute. Rectificările şi completările petrecute de alte persoane sînt nule

115

271

Schema 22. Testamentul mistic

Schema 23. Testamentele asimilate celor autentificate notarial

Testamentul mistic - scris în întregime, datat şi semnat de testator, strîns şi sigilat şi apoi prezentat notarului, care aplică inscripţia de autentificare pe plic şi îl semnează împreună cu testatorul Testamentele asimilate celor autentificate notarial

li clicul principal, şeful, adjuncţii lor în probleme

Comandantul (şeful) unităţii, marii unităţi, institutului şi

medicale, medicul de serviciu 'l [alaiului, al unei alte

colegiului militar, dacă la locul aflării lor nu există notar

instituţii medicale, al sanatoriului, directorul sau IBOdicul

şi dacă testatorul este militar sau îndeplineşte serviciul în

principal al azilului pentru InA ili/i şi bătrîni dacă

unitatea militară sau este persoană civilă sau membru al

testatorul se tratează sau locuieşte într-o astfel de

familiei acestuia

Instituţie, şeful expediţiilor de explorări, Scris în întregime personal de testator (limba utilizată va fi una din * limbile pe care le posedă testatorul, indiferent de felul caracterelor folosite: de mînă sau de tipar, indiferent de alfabet)

expediţiilor geografice şi al altor expediţii similare, dacă testatorul se află inlr-o astfel de expediţie

^ Scrierea, semnarea şi datarea testamentului mistic de o altă persoană sau dactilografierea lui este interzisă

Strîns şi sigilat în plic şi prezentat notarului pentru aplicarea înscrisului de autentificare

Şeful instituţiei de privaţiune de libertate, dacă

i Spitanul navei sau aeronavei, dacă l Itatorul se află pe

testatorul se află în locuri de privaţiune de libertate

navă sau aeronavă

Dacă testatorul este necărturar, sau în urma unor deficienţe fizice nu poate scrie integral personal textul testamentului, el nu poate întocmi testamentul mistic

Pe plic se aplică semnătura testatorului (în prezenţa notarului) şi semnătura notarului care a îndeplinit procedura de aplicare a înscrisului de autentificare

* Testamentul poate fi predat spre păstrare notarului sau restituit testatorului

272

116

Schema 24. Condiţiile de fond şi de formă pentru validitatea testamentului

Schema 25. Legatul Legatul - este o dispoziţie testamentară cuprinsă într-un testament, prin care testatorul împuterniceşte pe unul sau mai mulţi moştenitori să transmită uneia sau mai multor persoane avantaje patrimoniale, tară să o desemneze în calitate de

Testamentul - ca act juridic trebuie să îndeplinească condiţiile de validitate ale actului juridic

moştenitor

Limitele de executare a legatului anumite munci, efectuarea unor plăţi periodice, prestarea de servicii şi altele

Obiect al legatului Testamentul trebuie să lie în scris

Consimţămîntul valabil exprimat

Capacitatea de a încheia actul juridic în cauză

Testamentul - îmbracă formele stabilite de lege, testatorul poate testa doar prin testament

Testator poate fi doar persoana cu capacitate de exerciţiu deplină

Transmiterea către cel ce recepţionează (legatar) în

Moştenitorul însărcinat cu executarea legatului îl execută în limitele valorii patrimoniului testat, cu

proprietate, folosinţă sau cu un ;ilt drept real a bunurilor

excepţia acelei părţi din datoriile testatorului a cărei

care fac parte din patrimoniul succesoral, transmiterea unei

stingere a fost pusă în sarcina moştenitorului, dacă

încăperi în posesia şi folosinţa viageră a legatarului, obţinerea şi transmiterea în proprietate către acesta a

testamentul nu prevede altfel

bunurilor ce nu fac parte din moştenire, îndeplinirea unei

Termenul de solicitare a executării legatului Consimţămîntul testatorului să nu fie viciat, prin eroare, doi, violenţă sau leziune


. î n cazul moştenirii colateralilor, reprezentarea succesorală se aplică: a ) pînă la gradul al IV-lea de rudenie inclusiv; b) pînă la gradul al IlI-lea de rudenie inclusiv; c) la infinit. 17. Au dreptul la rezervă succesorală: a) succesorii de clasa I apţi pentru muncă; b) succesorii de clasa I inapţi pentru muncă; c) succesorii defunctului inapţi de muncă. 28. Mărimea rezervei succesorale reprezintă: a) cel puţin o doime cotă-parte din cota ce s-ar fi cuvenit fiecăruia în caz de succesiune legală; b) cel mult o doime cotă-parte din cota ce s-ar fi cuvenit fiecăruia în caz de succesiune legală; c) o doime cotă-parte din cota ce s-ar fi cuvenit fiecăruia în caz de succesiune legală. 29. Mărimea rezervei succesorale se determină: a) în funcţie de întregul patrimoniu succesoral, inclusiv de averea atribuită pentru îndeplinirea legatului; b) în funcţie de averea atribuită pentru îndeplinirea legatului; c) în funcţie de patrimoniul testat, inclusiv de averea atribuită pentru îndeplinirea legatului.

288

33. Testamentul: a) este un act juridic civil strict personal; b) reprezintă un act juridic civil cu titlu gratuit sau oneros; c) este un contract unilateral. 34.TestamentuI este un act juridic revocabil, deoarece: a) este un act juridic unilateral; b) produce efecte la decesul testatorului; c) poate fi oricînd revocat de testator. 35. Testamentul este un act juridic: a) solemn, unilateral, gratuit, revocabil, personal, mortis causa; b) solemn, oneros, irevocabil, personal; c) unilateral, personal, inter vivos, revocabil. 36. Testamentul îmbracă următoarele forme: a) olograf, autentic şi mistic; b) olograf, autentic, personal; c) autentic, personal şi secret. 37. Nu se permite întocmirea testamentului: a) personal; b) prin reprezentant; c) personal cu prezenţa a doi martori. 38. Testator poate fi persoana: a) care dispunde de capacitate de exerciţiu deplină; b) care dispune de capacitate de folosinţă; c) limitată în capacitatea de exerciţiu. 39. Lipsa datei întocmirii testamentului: a) nu atrage nulitatea acestuia; b) atrage nulitatea acestuia în toate cazurile; c) atrage nulitatea lui în cazul existenţei a cîtorva testamente. 40. Nu pot fi martori testamentari: a) persoanele capabile; b) persoanele cu funcţii de răspundere; c) fraţii şi surorile testatorului. •II. testamentul olograf, pentru a fi valabil: a) trebuie scris în întregime personal de testator; b) trebuie să fie dactilografiat personal de testator; c) trebuie să fie semnat în prezenţa a cel puţin doi martori. M.

Testamentul mistic, este: a) testamentul scris în întregime personal, datat şi semnat de testator; b) testamentul asimilat celui autentificat notarial; c) testamentul scris în întregime, datat şi semnat de testator, strîns şi sigilat şi apoi prezentat notarului, pentru a i se aplica inscripţia de autentificare.

•13. Dezmoştenirea sau exheredarea:

a) este o prerogativă ce aparţine exclusiv testatorului; b) se poate exercita nelimitat; c) nu se poate exercita nelimitat. 44.Testatorul:

a) nu poate dezmoşteni moştenitorii săi; b) poate dezmoşteni toţi moştenitorii legali; c) poate dezmoşteni doar moştenitorii rezervatari. ■IS.Testatorul poate constitui prin testament: a) dreptul de abitaţie; b) dreptul de gaj şi superficie; c) dreptul de gaj. 46.

126

Legatarul are dreptul de a cere executarea legatului:

a) în termen de 6 luni de la data deschiderii succesiunii; b) în termen de 1 an de la data deschiderii succesiunii; c) în termen de 3 ani de la data deschiderii succesiunii. 47.

60. Succesiunea se consideră acceptată: a) cînd moştenitorul depune la notarul de la locul deschiderii succesiunii o declaraţie de acceptare a succesiunii sau intră în posesiunea patrimoniului succesoral; b) cînd moştenitorul depune la notarul de la locul aflării bunurilor succesorale o declaraţie de acceptare a succesiunii sau intră în posesiunea patrimoniului succesoral; c) cînd moştenitorul depune la notarul de la locul deschiderii succesiunii o declaraţie de acceptare a succesiunii, el intră în posesiunea patrimoniului succesoral.

Legatul încetează dacă legatarul: a) nu este în viaţă la data deschiderii moştenirii; b) moştenitorul însărcinat cu executarea legatului a renunţat la moştenire; c) legatarul decedează după deschiderea succesiunii.

18. în cazul în care o persoană are dreptul concominent la legat şi rezerva succesorală,

el: a) poate accepta legatul şi pretinde la rezerva succesorală fără a pierde dreptul la cota din rezerva succesorală în mărimea legatului; b) poate pretinde la rezerva succesorală dacă renunţă la legat; c) poate accepta legatul, cu condiţia renunţării la rezerva succesorală. 49.

50.

Dreptul de folosinţă asupra încăperii de locuit dobîndit de legatar: a) este un temei pentru membri familiei legatarului de a locui în ea, dm A testamentul nu prevede altfel; b) nu este un temei pentru membrii familiei legatarului de a locui în ea; c) este un temei pentru membrii familiei legatarului de a locui în ea. Legatarul: a) răspunde pentru datoriile testatorului; b) nu răspunde pentru datoriile testatorului; c) răspunde pentru datoriile testatorului în limita valorii bunurilor primite.

51. Dacă persoana căreia i se cuvine legatul decedează după deschiderţf succesiunii: a) dreptul de a primi legatul trece la moştenitorii ei în toate cazurile; b) dreptul de a primi legatul trece la moştenitorii ei, dacă legatul nu ţine di persoana legatarului; c) dreptul de a primi legatul se stinge. 52.

Testamentul autentic se revocă: a) prin lipsirea testatorului de capacitate de exerciţiu; b) prin întocmirea unui nou testament, care revocă în mod direct, total sau parţial, testamentul anterior ce contravine noului testament; c) pe cale judecătorească.

53. în cazul în care la ziua deschiderii succesiunii există două testamente întocmite la date diferite care se completează şi nu se substituie integral: a) se aplică prevederile primului testament conform datei întocmirii acestuia; b) se aplică prevederile celui de al doilea testament conform datei întocmirii acestuia; c) se aplică prevederile primului testament numai în măsura în care ultimul testament nu modifică prevederile primului. 54. Testamentul devine caduc: a) în cazul în care unicul moştenitor nu acceptă moştenirea; b) prin întocmirea unui nou testament; c) prin distrugere. 55. Dacă testatorul în timpul vieţii a înstrăinat apartamentul testat: a) testamentul devine nul; b) testamentul nu are putere legală; c) testamentul este declarat nul de către instanţa de judecată.

61. Termenul de acceptare a succesiunii este de: a) 6 luni de la data deschiderii succesiunii; b) 6 luni din momentul intrării în posesiunea patrimoniului succesoral; c) nu există termen de acceptare a succesiunii. 62. Termenul de acceptare a succesiunii poate fi prelungit: a) de către instanţa de judecată cu cel mult 3 luni; b) de către notar cu cel mult 6 luni; c) de către instanţa de judecată cu cel mult 6 luni. 63. Moştenitorul testamentar poate renunţa la moştenire: a) în folosul altor moştenitori testamentari sau legali; b) în folosul doar a moştenitorilor testamentari; c) fără a indica în favoarea cui renunţă. 64. Declaraţia de renunţare la moştenire: a) poate fi revocată; b) nu poate fi revocată; c) poate fi revocată doar în termenul de opţiune succesorală. 65. Efectele juridice ale acceptării sau renunţării la succesiune survin din momentul: a) depunerii cererii de acceptare sau renunţare la succesiune; b) deschiderii succesiunii; c) eliberării certificatului de moştenitor. 66. în cazul în care averea trebuie administrată sau creditorii moştenitorului înaintează o acţiune, notarul: a) numeşte un custode al averii succesorale; b) desemnează un executor al testamentului; c) satisface creanţele creditorilor printr-o plată unică. 67. Partajul averii succesorale se face: a) pînă la primirea certificatului de moştenitor; b) imediat după decesul defunctului; c) după primirea certificatului de moştenitor. 68. Notarul ia măsurile necesare pentru paza şi păstrarea averii succesorale: a) pînă la acceptarea moştenirii de către toţi moştenitorii; b) pînă la expirarea termenului stabilit pentru acceptare; c) pînă la eliberarea certificatului de moştenitor. UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA FACULTATEA DE DREPT CATEDRA DREPT CIVIL

56. Desemnarea executorului testamentar se face: a) fără acordul acestuia; b) numai cu acordul acestuia; c) cu acordul acestuia, dacă el nu face parte din categoria moştenitorilor. 17. executorul testamentar este obligat să efectueze paza şi administrarea jind iuioniului succesoral: a ) din momentul deschiderii succesiunii; b) din momentul înaintării cererii de către moştenitori; c) din momentul înaintării cererii de către creditori. CURRICULUM La disciplina

">N. Executorul testamentar are dreptul de a primi o recompensă: a) dacă aceasta este prevăzută în testament; b) dacă aşa au hotărît moştenitorii testamentari; c) dacă testamentul nu prevede altfel.

DREPT CIVIL. PARTEA SPECIALĂ (1) (Contracte translative de bunuri; Contracte de efectuare de lucrări şi prestare de servicii)

19. Acţiunea privind declararea nulităţii testamentului poate fi intentată în termen de: Ciclul I, licenţă

a) de 3 ani de la data deschiderii succesiunii; b) de 1 an de la data deschiderii succesiunii; c) de 6 luni de la data deschiderii succesiunii.

AUTORI: Dorin Cimil, doctor în drept, conferenţiar universitar; Oleg Chelaru, magistru în drept, lector universitar. Discutat şi aprobat, la şedinţa Catedrei Drept Civil

288

127

Şeful catedrei - Sergiu Băieşu, doctor în drept, conferenţiar universitar APROBAT la Consiliul profesoral al Facultăţii de Drept Proces-verbal nr ............... din 2011

Chişinău - 2011

128