BREVIARIVM AB VRBE CONDITA (Breviar de la Întemeierea Romei) 9739799973 [PDF]

Zitiervorschau

Coperta: Zamfir Bäian ßmtratia copertei: Roms, Arcullui (~omtantin (I), Roms, Columm Iui Trau (IV) Tehnoredactare il-omputeriza.tä: Zamfir IWan

FLAVIUS


. el S-8, remarcat mai intäi ca general in partlda politicä a 11.li SuUa. S-a dis tins apoi in hIptele din contra sclavHor Africa, pentrU ca in anul10 ie.n. sa patiicipe aläturi de Crassus la dscu1ati condu~i de Spartacus. Dupä ce l-a invins pe Mithridates VI, :regele Pontului, Pompehis s-a inearcat de glorie. Fiind apoi nemultumit de aristrocratia senatorialä, a incheiat cu Iulius Caesar ~i Cmssus prima asociatie politica numitä triumvirat, in ~nu160 i.e.n. Cu toate ca era ginerele lui Caesar, rivalitatea politica ~i militarä dint:re ei mocnea de multä v:reme §i ea a dus la dec1an§area celebrului räzboi civil dintre Caesar §i Pompei, incheiat in anu148 l.e.n. cu lupts de Ja Pharsalus. Refugiindu-se in Egipt, a fost uds de osta§ii lui Ptolemaeus al Xill-lea. 227. in urma unui conllict dint:re Sulla §i tribunulplebei Sulpicius Rufus, Sulpicius cere senatului retrage:rea p:rerogativei acordatä lui Sulla ae-a conduce operatiunile milita:re impotriva lui Mithridates VI ~i mcredinteazä aceste operatiuni lui Marius. Refugiat la No1a, istoria acestei Sulla pome§te cu legiunile sale sp:re Roma §i cetäti. Pentru prima datä ora§ul este cucerit de un general roman. Marius §i partizanii slii sunt obligati sä päräseascä Roma ~i sä se refugieze in Spania §iAfiica, urm.are cärui fapt sunt dec1arati !rostes publici. Acest conllict marcheazä inceputul räzboaielor civile dint:re optimatii condu§i de Sulla §i popularii condu§i de ~:[arius. 228. Primul conllict dintre Mithridates VI §i armatele romane are 10c in anu195 i.e.n., cand i se pune in vede:re de catre senatul roman pädseasci Paphlagonia §i Capadocia. Mithridates nu tine seama de p:revederile senatului §i, profitiind de dzboiul aliatHor in esre Roma este implicatä, se intr-un conllict de llzud ce va evolua in trei etape: 89 - 84; ea:re face aici Eutropius, este 83 - 81; 74 - 63 te.n. Primul räzboi mithridatic, confruntarea deschisä dintre cele doua puteri inceputä in anu189 i.e.n. 229. A.haia, tinut in nordul Peloponesului. 230. Mithridates (Mithradates) VI Eupator Dionysos (132-63 i.e.n.), rege (J 12 - 63 i.e.n.). Fiu sI lui Mithridates V, este obligat sä päräseascä palatul imperial dupä asasina:rea tatalui sau in anul120 I.e.n. In urma unei revolutii de palatdin 112 ie.n. Mithridates dobandel,?te pute:rea, exeeutä mama ~i fratele ~i instituie in Regatul Pontului 0 domnie autoritarn ~i despotica. anull07 i.e.n. el i~i anexeazä Regatul Bosphoran, cucere!jlte Colliida §i Armenia Micä. Dorind sä profite de Räzboiul aliatilor eare cuprinsese il1treaga Italie, Mithridates declan~eazä in 891.e.n. primul dintre cele trei conflicte cu Statul roman cunoscute sub numele de Razboaiele mithridatiee (v. nota 213), ca:re vor face din el cel mai temut adversar al Romei republicane, dupa Hannibal In anul 81 ie.n. el debarca in G:recia 0 armatii comandatä de genera!"lll Archelaos, dar este infrantä de cätre genera lu 1 roman Ludus Cornelius Sulla, la Cheroneea ~i OrcllOmenos. In anu185 i.e.n. incheie cu Roma pacea dela Dardanos, prin eare se obligä sä renunte la toate cueeririle ~i promite poporului roman 0 despägubire de mzboi de 2.000 de talanti ~j cedarea flotei. In urma nerespectärii tratatului de Ia Dardanos, un locotenent allui Sl.Illa, Ludus Lidnius Murena, declan~eazä 11.1 doilea dzboi .cu Mithridates. Invadarea Bithyniei de cätre Mithridates duee la declan~area celui de-al treilea Räzboi mithridatic (14 63 i.e.n.). Infrant in bätälia terestd de la Cizic ~i in cea navalä de Ia Lemnos, dupa cäde:rea ora~ului Kabiria. in anuI72:7/ i.e.n. se refugiaza·1a curtea regelui Armeniei, Tigranes II, care refuzä sA-l predea lui Lucius Licinius Lucullus. Un conflict de la palat, stamit de propriul säu fiu, il detenninä sä se sinucidä Ia Pantikapaion. Trupul säu este trimis lui Pompeius de eatre Famace II; acesta ilinmormanteazä cu onoruri Ia Sinope in anu163 ie.n. 231. Regarullui l\.Iithridates se intindea de Ia Marea Neagrä (Mare Ponticwn) panä in Asia Micä, incluzand uneori ~iAnnenia Micä ~i Bithynia. In cursulcelui de al~aptelea deceniu al secolului I I.e.n. acesta a devenit provincie romani

258

259

neutralitate, dar apoi 11 sprijinä pe Iugurtha (gine:rele säu), in schimbul unorconcesii teritorialc. In urma victoriilor repurtate de genera lu I Otius Marius, Bocchus il predä pe suveranul nurnid, refugiat la curtea S8, soliei romane conduse de cvestorul Ludus Cornelius SuHa. Ulterior, Bocclms incheie un tratat de prietenie cu Roma ~i asHel i~i anexeazä partea ocddentalä a Numidiei. 218. Ludus Cornelius Sulla (138) 78 f.e.n.), faimos c~~de 0i?ti ~i Mrbat de stat roman, ce descindea dintr-o vestitä familie patriciana, gens \c~~;nelia, saräcita. A parcurs repede cursus homorum ~i s-a distins ca cvestor in Numidia, ciruate in ca:re 1-1'1. arestat pe Iugurtha. Fünd investit de popor sa aibä rolu} de comandant in räzboiul cu Mithridates, regele Pontului, el inträ In rivalitate cu Marius care dorea ace1a~i Iucrn §i pome~te un asediu contra Romei. Dupa ce 1-a lnvins pe Mithridates, SuUa s-a intors 1a Roma, pe care a eucerit-o plin lupte Inve~unate. Este initiatorul faimoaselor liste cu proscri~i, cä:reia ii earl victima peste 0.000 de persoane, printre care 40 de senatori, 1.600 de cavaleri ~i altH, instituind 0 dictatum personalä. Adoptä, pentru prima data in istoria cetätii, titlul de dictatorpe termen nelimitat Ca adept a1 partidului aristocratic a intarit printr~o constitutie pute:rea senatului ~i a ingrädit puterea tribunilor plebei. A abdicat tam sä fie consträns de cineva, in anul 79 i.e.n., cand se afla in cu lmea puterii. 19. T'[ibalii, populatie inrnditä cu scordicii; (v. nota 211). Intre 109 - 106 i.e.n., guvcrnatorul Macedoniei, Marcus Minucius Rufus, intreprinde 0 expeditie contra tribalHor (in 106 i.c.n.) ~i altcle contra scordiscilor ~i dadlor. In urma acestor succese mHitare, Minucius Rufus j'~i serbeaza 1a ROffia un triumfasupra daciloqi scordiscilor.

232. Nikomedes IVPhilopator (? -74 f.e.n.), rege alBithyniei (94-74 f.e:n.). FÄu allui Nicomedes m, este izgonit de Mithridates VI Eupator, regele Pontului ~i reinstalat de romani in anu192 te.n. In 881.e.n., la instigatia lui Marcus Aquilius, il atacä pe Mithridates VI dar, fiind infrant, se refugiazä in Italia ~i este reinstalat pe tron de Lucius Comelius Sulla, in anul84 l.e.n. La moartea sa i~i lasä regatul mo~tenire Romei, pe care Cnaeus Pompeius il tnmsforml in provincie romanä, in anui 63 i.e.n. 233, Capadoda, provincie in Asia Mici. 234. La scurt timp dupä izbucnirea ruboiului cu Mithridates, intreaga Asie Midi se aflä in mainile acestuia ~i la ponmca lui sunt uci~i. intr-o singurä zi, 80 000 de romani ~i italici aflati pe pämänt asiatic (v. nota 230). 235" Ariston sau Aristion, filosof~i conducätor alpartidei revolutionare ateniene din anul8K In anu186 el fu executat din ordinullui Sulla. 236" In intentia 5a de-a cuceri Atena, Sulla a foqat mai intii zidurile om~ului in ziua de 1 martie 86 te.n., apoi s-a ßcut stäpän peste Pinm. In cele din urml a pus stäpanire pe Acropole, care rezistase timp de mai multe bmi. Sulla ineca om~ulAtena in sange ~i oroonä executarea lui Ariston. 237. Nu incape nici 0 indoialä ci este vorba aici de 0 exagerare care intrece orice limitä. 0 proportie de 13/110 000 este absolut incredibilä. 238 . Cele doua Mtälii in care au avut loc astfel de mliceluri S-3U dat la Cheroneea ~i Orchomenos in anii 87/86 ie.n. 239. Tratativele lui Mithridates cu Sulla au condus la incheierea picH de la Daroanos, din anul 85 i.e.n., prin care Mithridates este obligat si renunte la toate cueeririle ~i sä acoroe Statului Roman 0 despigubire de ruboi. 240. Dardanii, locuitoriiDardaniei (provincie in Maesia); scordiscii, v. n. 211; dalmajii, l~cuitorii Dalmaliei (provincie pe coasta räsiriteanä a MliriiAdriatice); maedii, popordin Tracia care locuia pe malul apusean alriiului Strymon, ~i despre eare se afirml ca arfi moesi = locuitori dinMoesia. 241. In anu187 l.e.n., in tirup ce Su1la se afla pe frontul opemtiunilor militare contra lui l\Hthridates, partidul popularilor condus de Lucius Cornelius eirma acapareazä din nou putel"ea, recucere~te ora~ul Roma ~i-l declarn pe Sulla hostis publicus. In 13 ianuarie 86 i.e.n., Marius moare subit, la putin timp dupä ce i se acoroase cel de al ~aptelea consulat al carierei sale politice (v. ~i notele 216,221,230). 242. Capua, capitala Campaniei, tinut pe coasta de vest a Italiei, invecinatä cu Latium ~iLucania.

243. Praeneste, om~ in Latium, la sud-est de Roma, liZi Palestrina. 244. Poarta Collina, situatä pe colina Quirinal 245. Cele doui räzboaie, dezaprobate vehement de Eutropius, se desta§oarä intre anii 91 i.e.n., anul asasinarii tribunului plebei Marcus Livius Drusus, cand se declan§caza bellum sodale (= räzboiulsocilor) sau a1 aliatiloqi 1 noiembrie, 82 te.n., cand Sulla da ultima Mtime la portile Romei. 246. Edilul, magistrat roman msärcinat cu mgrijirea clädirilor publice « aedes == temple, teatre, bai, apeduete, drumuri, ete.), cu aprovizionarea §i supmvegherea pietei, niasuri ~i greutäti, cu politia pietei ~i politia de moravuri, cu spectacole ~ijocuri publice, cu päsrrarea arhivelorplebeiene; initial, existau numai doi edili - aed~{es plebei (= edilii piehei); in anu1366 i.e.n" numärullor a, crescut la 4, prip adaugarea edililor euruli, aediles curules, care aveau dreptul sä se a~eze pe scaune incrustate cu filde~, pe care stäte au altädatli regii. Iulius Caesar a mai creat ineä doi: aediles eereales = edilii insärcinati cu aprovizionarea cu grau a Romei ~i cu jocurile in einstea zeitei Ceres. .

260

CARTEA A VI-A 247. Pamphylia, regiune in Asia Miei; Cilicia, regiune pe coasta Asiei Mici,la poalele

muntilor Taurus. 248. Quintus Sertorius (J 2 3 - 72 f.e.n.), om politic ~i general roman. Original" dintr-o familie de mng ecvestru din om~ul sabin Nursia, Sertorius se remarea In bätäliile de la Arausio (105 f.e.n.) §i Vereellae (102 f.e.n.); luptä In calitate de tribun militar in Spania (97 - 93 i.e.n.), apol in Rizboiul aliatilor (91 - 88 l.e.n.). In 87i.e.n., In timpul conllictului civH dintre Marius §i Sulla, trece de partea lui Marius. In 83 te.n., este pretor a1 Hispani!i Citerior, dar fiind izgonit in anu181 ie.n. de fortete optimatilor se refugiazä in Mauritania. In 80 i.e.n., la ce:rerea triburilor lusitane risculate contra Romei aceeptä sä fie conducatorulacestom §i realizeazl un regim independent de Roma, instaurat mnordulPeninsulei Theriee. 4i extindetreptat autoritatea asupm intregii Spanii ~i invinge armatele celor doi guvematori, Caecilius Metellus ~i Marcus Domitius Calvinus, repurtand 0 serie de victorii ~i asupra lui Pompeius. Este asasinat in anul 72 i.e.n. de catre Marcus Perperna, unul dintre loeotenentii sai. 249. Quintus Caecilius Metellus Pius, colegul de consulat allui Sulla, Ln rund i.e.n., mmis apoi de acesta ca guvemator in Spania Ulterior. Era fiullui Quintus Caecilius Metellus Numidicus, consulin 109 i.e.n. In anu178 i.e.n., M:etellus a reluat ofensiva impomva militare panä in 77 i.e.n. cänd a fost nevoit si'! lui Sertorius, in Spania, ~i a eondus Inahu~e 0 räseoalä izhucnitä in Galia. Perpema. 250. Rhodope, lant de munli in Tracia. 251. In anii 75 - 74 l.e.n., Caius Scribonius Curio, proeonsulul Macedoniei, respinge o invazie a daeilor in Moesia ~i atinge Dunarea in zona Banatului, dar nu indrune~te sä traverseze fluviul. 252. Lycia, tinut in sud-estul Asiei Mid, pe raul Xanthus, intre Caria ~i Pamphylia; Phaselis (Phaselida), port in Lycia; OIJmpus, ora§ maritim In Pamphylia; Corycus, eetate in Cilida. 253. lsaurii, locuitorii regiunii lsauria, tinut muntos in Asja Mieä, in apropierea muntilorTaurus. Rizboiul isaurie a fost incheiat in anul 71 i.e.n. 254. Sa!ona, vestit ora~ in Dalmatia, aproape de Spalato de astäzi. 255. In anul 74 i.e.n. (cronologia lui Eutropius difem cu trei ani) Nicomedes IV, lad mo~tenitor a1 regatului säu pe poporul roman. Ei va fi organizat de Pompeius sub forma provinciilor Pontus §i Bithynia. 256. Chalcedon, ora§ in Bithynia pe malul Bosforului, in fata Bizantului. 257. Cyzicus, ora~ comercial pe malul sudic al Propontidei. 258. Ludus Lieiflius Lucullus (117 - 56 f.e.n.), om politic ~i genera 1roman. Descendent a1 unei Hustre familii nobiliare (era nepot allui Metellus Numidicus), LucuHus a fost partizanul apropiat allui SuUa, pe care il insote~te ca cvestor in Orient in anu1871.e.n, in mzboiul contra lui Mithridates VI. La izbucnirea eelui de-al treilea räzboi contra lui Mithridates VI (74 - 63 i.e.n.), Lucullus este desemnat guvemator al provinciilorCilicia, Asia,Bithynia ~i comandan1 suprem al forte tor romane din Orient. Dupa victoriile de 1a Cyzieus ~i Lemnos (74 i'.e.n.), Lucullus intreprinde manii 73 -70 i.e.n. 0 ofensiväsoldatä cu infrangerea lui l\fithridates, apoi seindreaptä contra lui Tigranes n cel Mare, regele Armeniei. Succesele msunatoare de 1a Tigranocerta (69 f.e.n.) ~i Artaxata (68 f.e.n.), din timpulcampaniei In Annenia, nu-l face pe LucuUus mai apropia1 de soldatii sai, in randulcärora rebeliunHe sunt din ee in ce mai dese datoritä disciplinei severe impuse de el. Devenind indezirabilin fata propriei sale armate, Lucullus este obligat sa-i predea lui

261

Cnaeus Pompeius comanda tmpelorromane dm Orient, läsandu-i acestuia gloria de a pacifica Orientul. Revenit 1a Roma, LucuUus II sprijinä pe Cicero contra Iui Catilina (63 i.e.n.) ~j se pronunrä ca adversar politic allui Caesar ~i Pompeius. A fost .un bun organizator ~i uu general talcntat dar a ramas vesti! in epocii prin bogiiliile sale, fiiud considernt cel mai bogat om tii epocii dupii Crassus. 259. Inexacl. f\larcus Licinius LucuHus ern fratcle lui Ludus Licinius Lucullus Cv. nota precedentä). 260. Spartacus - 7 J [.e.n.), conducätoml celei mai mari räscoale a sclavHor din antichitatc. Ern originar din Tracia i?i a fost adus ca prizonier dc räzboi in Italia. In anul 73 i.e.n., cvadeaza din ~coala dc gladiatori din Capua I'mpreunä cu 70 dc celti !?i traci, refugiindu-se pc muntele Vezuviu. Dupa ce atrage de partea sa sclavii din imprejurimi, Spartacus infränge tmpele senatoriale conduse de propraetorul Caius Claudius Glaber, apoi de pretoml Publius Tilrinius. In urma acestor stlccese, rascoala se extinde in Campania ~i Lucania, iar annata Iui Spartacus spore~te 1a 40.000, apoi la 60.000 de oamenL In fmntea acestor efective, Spartacus infrange in 72 l.e.n. armatele consulare conduse de Caius Cornelius Lentulus ~i Publius Gellius Poplicolo. 0 noua armata senatoriala, condusa de proconsulul Caius Cassius '-'V'''I4'''''''', este Infräntä la Mutina, situatie care-i determina pe räsculati sa revinä spre sud:;;i sä peninsula, panä la Thurioi, unde infrang din nou asemenea !ui Harmibal, annatele eelor doi consuli la Picenum. bätalia de pe raul Silarius rascoala este defmitiv infranta; 6.000 de sclavi, supravietuitori ai revoltei, sunt cmdficati pe ria Appia, intre Capua !?i Roma. armatei;räspandite prin peninsula, stint nimicite de Cnaeus Pompeius. 261. Räzboiul 10(; intre anii 73 ~ 71 l.e.l1. 262. Lupta teresträ de la Cyzicus 11. a"ut 10c In anul 74173 i.e.n., ia. eea navalä, oe la Lemnos, In aceea~i "reme. 263. Dupa cäderea ora~ului Cabera (Cabira) din anul 72/71 l.e.n., Mithridates se refugiaza la curtea lui Tigranes, regele Armeniei, eare refuza sa-l predea generalului roman, Ludus Licinius Lucullus. 264. Sinope,orn~ ~i portm Paphlagonia, loculde n~tere alluiDiogene Cinicul;Amisos, orn~ in Pont, pe tärmu1 Märii Negre. 265. Cabera sau Cabira, orn~ In Pont, re~edinta lui f\1ithridates. 266. Tigranes 11 cel Afar(! (c. 140 .. 55 [.e.n.), rege al Arm en iei (95 - 55 f.e.lI.). Fiu allui Tigranes L cl ocupa tronulArmeniei cu sprijinu~ suveranului regatului part, f\1ithridates n. In timpul domniei lui, RegatulAnneniei cunoa~te 0 ascensiune speetaculoasa, devenind 0 mare putere a Orientului Apropiat, urmata de 0 präbu~ire la fel de rapidä. Tigrnnes II insa l~i consolideazä pozitia, ineheind 0 aliantä cu regele Pontului, Mithridates VI Eupator, cu a cärui fiicä, Cleopatra, s-a ~i cäsätorit. Profitand de släbirea temporarä a Regatului Pat.:!, Tigrnnes mtreprinde expeditii in .Media ~i Asiria ~i l~i anexeazä teritoriile din Nordul Mesopotamiei. Alianta cu l;.!ithridates VI ii pennite eucerirea Capadociei, 0 provincie la care trebuie sä renunte insä In urma interventiei ßeute de Roma. In anul83 i.e.n. oeupä Regatul Seleucid (Siria), apoi Cilicia ~i Fenicia ~i adoptä titlul de rege al regilor. Tot In timpul domniei lui este clädita m sudul Armeniei 0 nouä capitalä - Tigranocerta. Noul conflict cu Roma rezultä din refuzul de a-l preda Romei pe Mithridates VI. In consecintä, ofensiva romanä eondusä de genernlul Ludus Lieinius LucuUus (69i.e.n.) ~i de Cnaeus Pompeius (66 i.e.n.) ingränge pe Tigrnnes II ~il face sä renunte la toate cueeririle teritoriale de panä atunci, rämanand pänä la finele domniei un supus rege clientelar Romei. . 267. "f'igranocerta, capit~1a Armeniei, orn~ construit sub domnia lui TIgrnnes II cel Mare (v. nota precedentä).

270. Bessi, populatie de origine tracica, despre care se afimlä cu deplin teIne i s-ar afla pe linia ascen.dentä a clanului prin eare sunt numiti trebuie pus in. legäturä cu termenul de origine tracica =, vulpe, pastrdt in limba greaca ~i despre care Dic{ionarul grec -francez allui A. ßailly aHnnä di este un cuvan1 ßrä indoialii de origine track! (cf op. cit, sub voce). Sub aspectantropologic ~i etnoreligios,bessi (respectiv Bassarabü) par a fi un trib a1 caror animal t01emic este vulpea in ce geto-dacii aveau ca animal totemic lupul, (v. ~i M. Eliade, De Zalmoxis a Gengis KJwn, Payot, Paris, t 970, p. 30). In sprijinul aceleia§i idei vine §i infonnatia cä in fokloml Moldovei de nord §i a1 vechii Basarabii, locuit de romani, existä cuvantul bassareus, pi. bassarei, cu sensul cei im briicalifn hainii de vulpe, ~i\'izeazä 0 categorie socialä nobiliarä. Lipsa infonnaliilor.legate de bessinu trebuie sä genereze ideea disparitiei lor din istorie. Contopite probabH cu geto-dacii, triburile bessilor vor cunoa~te in cadrul clanului Bassarabilor §i al zonelor geogrnfice prin eare.li se perpetueaza numele, una din cele mai ,interesante §i mai viguroase afirmari, la inceputul celni de al doilea mileniu ~i multe secoie mai mniu, panä aproape de vremea noasträ. In legäturä cu aceea§i prob lemä v. I. Nania, Basarab voievod. antroponin §i apelativ de origiPle geto-dacii, in Tillachica, 1980-1981; 12 - 13; p. 73. 271. Uscudama, ora§ in Tracia, in muntii Haemus (Balcani), deveni1 ulterior Adriarwpolis (orn§ullui Hadrianus); Cabyle, ora~ in nord de Anchialus. 272. Apollonia, colonie milesianä, in Trncia, pe mabd Märii Negre, azi Sizebolu; Callatis, azi Mangolja; Tomos (I'omis), azi Constanla; Histrus, azi Caronsul, in Dobrogea; ßurziaon, probabil oraljulBizone (er V. lliescu in Fontes Historiac Daco-Romanae, voH!, p. 37, nota 3). 273. Primu I con:t1iet dintre Roma :;;i cetätile grece§ti de pe litornlul ocddentalal Pontu lui Euxin, care 11'1 incepurul sec. I I.e.n. recunoscuserä sllzeranitatea lui Mithridates VI. Eupator. S-3 consumat intre anH 72 - 71 i.e.n. militare, mai sus pomenite de Eurropius, guvematorul Macedoniei, Marcus Terentius Varro Lucullus, obtine recuno&§terea autoritätii romane din panea cetätHor Apolonia, Mcsambria, Ca Hatis, Tonus, Histria (Histrus), cetäti care panä arund fusesern aliate ale regelui Pontului. 274. Dupä ce duce relatarea cvcnimente lor de pe teritoriul italic ~i din estul Imperiu lu1 Roman päna aproape de jllmätatea sec. I ic.n., Eutropius revirie 'Ia Inceputul sec. !'.e.n. cu refcriri legate de alte zone ale imperiului: cueerirea insulei Creta:;;i destinul regiunii C:vrenaica (Africa de Nord) in urma decesului regelui acesteia, Ptolemaios Appion. 275. Libya, numitä ~i Cyrenaica (dupa ora!?ul Cp·ene), regiune din nordul Africii; desprinsä din Egiptullagid, a fost läsatä pl1n testament Romei In anul 96 ic.n 1a moartea regelui säu Ptolemaios Appion. Aceasta regiune a fost organizatä dupa aceea ca provincie roman!, adäugändu-se, la seun timp, ~i insula Creta. 276. ßerenice ~i Ptolemais, ofa~e in Libya, intemeiate de Ptolemaios Philade{ful ~i. denumite cu numele fricelorsale §i ale Arsinoei, SOfia sa; Cyrene, orn~ vestit din Libya, cunoscut mai ales prin comequlsl1u !?i prin faptulcä a fost locul de na~tere allui Callimah, Aristippos ~i .ßratostene. 277. Bltälia a avutloc in anu166 te.n. ~i S-8 dat pe räulLykos. I.ui Tigranes, märturiile istmice precizeazä ca ela capitulati'n fata lui Pompeius, mentinändu~§i in feIul acesta tronulAnneniei ca rege clientelar. In aceastä situatie cl a fost obligat sä cede~ toate teritoriile cucente precum §i regiunea de la apus de Eufrnt, Armenia Minor, regiune eare va deveni provincie romani sub domnia lui Vespasianus.

262

263

268. Clibanarii, soldati cuirasati, dotati cu ammrä grea. 269. Nisibis, 0l"8!? in Mesopotamia, azi Nussaybin (Thrcia),

287. Seleucia, ora~ in Asia Midi, intemeiat de Seleucus Nicalor. Antiohia, ora~ a~eza1 pe raul Orontes, capital'a Siriei. 288.. Daphne, localitate in Siria, aproape de Antiohia. '289. Marcus Tullius Cicero (106 - 43 f.e.n.), orator, filosof~i ompolitic roman, S-a nascut la Arpinum (in Italia) Intr-o bogatä familie de rang ecvestl1.l. Sub Indrumarea epicureului Phaedrus, alu! Phi/on din Larisa, conducätorulA:: iamarii lui ca imparat I-a celebrat apoteoza. 437. C. Pescennilts Niger, legat a1 Sirid, fusese proclamat impärat 1a Antiohi:a de cätre legiunile din Orient, indatä dupa moartea lui Pertinax. Unul dintre Iocotenentii säi,Ase Ilius Aemilianus ocupase Bizantul. In lupta de la Cyzicus, acesta ~i nu Pescennius Niger, a t'Ost omorät. Invins mai tärziu 1a Issos de catre Severus, Pescennius Niger a fost uds in timp ce incerca sä se refugieze 1a paqi (decembrie 193 sau ianuarie 194). 438. Cyzicus (Cyzie), ora~ comercialpe matulsudic alPropontidei - ~larea de ~lamlara. 439. Arabii dinläuntruL aeestei regiuni erau arabii aliati ai paqil.or. 440. Adiabenii, locuitorii Adiabenei, tinut in Asiria, innordul Mesopolamiei, inm: fluviile Zabu Mare 1?i Zabu Mie. 44 L Septimius Severus a luattitlulde Arabicus~i Adiabenicus in anul 195, iarin 199, dupa doi ani de lupte cu paI1ii, cl a fost supranumit Partllicus Maximus. 442. Informatia cä D. Clodius Albinus s-a1' fi proclamat caesar in Galia este rnexactä. :Mai 'Intäi legat al Britanniei, Clodius Albums fusese proclamat caesl1r de eatTe Severus, in scopul de a consolida pacea in Occident. Cum insä, in 196, Clodius ALbums a inte les cä Sevcrus nu mai voia sa i?i-i asocieze in mod real la domnie, deoarece avea doi fii (Caracalla ~i Geta, niiscu{i in 186 li 189), cl ll?i luä titlul de augustus, frecu in Galia ~i se instala la Lyon In 19 februarie 197, in bätälia decisiva de la Lugdunum, Septimius Severus repurteazä 0 vic10rie categorica asupra rivalului sau. In \'ara anului 197 au I~c 1a Roma represiuni sangeroase contra senatorilor care simpatizaserä cu D. Clodius Albinus. Informatia ca acesta ar fi fost uds dl.lpa infrangerea de la Lyon este de asemenea mexactil.. Nemaiputänd sa supravietuiascä insucceselor sale Clodius Albinus, S-Q sinucis In 197. 443. Rizboiulcu Britannia a avut loc intre anii 205-211. Personal. Septimius Sevems plecat 'in Britannia, intovärä~it de cei doi fii ai säi, in anu1208.

286

287

444. Septimius Severus moare 1a Eboracum (York) in 4 februarie 211, la varsta de 65 de ani.

445. Septimius Bassianus, cunosC'u1 mai tarziu sub numele de Caracalla, cel mai in varstä dintre fiii lui Septimius Severus, s-a nascut 1a Lyon in ziua de 4 aprilie 186 (sau 188); . Septimius Geta, cel mai mk, se nascuse In 26 mai 189. 446. Numele de Bassianus li provenea lui Caracalla dinspre mama, mtrucät lulia Dontrw ('1 - 217 e.n.), de origine siriana, era fiica lui Bassianus, preot al zeului soarelui din Emesa. 447. Asasinarea lu! Geta nu a avut loc imediat dupa moartea tatalui sau. Numit caesar in 198, august in 203, el i-a urmat 1a tron tatalui sau cu acelea~i drepturi ca ~i Caracalla. Cei doi frati Insa se detestau. In 27 februarie 212, Geta a fost injunghiat din ordinullui Caracalla in palatulimperial, chiarin dormitoru1 mamei sate, IuliaDomma, unde cei doi frati se aflau Intruniti. In acelea~i imprejurari sunt uci~i ~i circa 20.000 de partizani ai acestuia, printre ei fiind ~i celebruljurist, Aemilius Papinianus, sora lui Commodus, fiullui Pertinax ~i a1tii. 448. Marcus Aurelius Antoninus Caracalla, (188 -217), a devenitlmparatln anu1211 In urma mortii tatalui sau. trägea porecla de la Caracalla (0'"' haina fiira mtineci, cu glugii), devenita 1a modä in vremea sa, nume celtic al unei mantale purtate Galia. Näscut la Lyon in 186 (188), Caracalla este desemna1 caesar in 198, iarin 209, august. Dupa decesul tatalui sau, el devine coimparat, alaturi de fratete sau, Geta, fata de care va nutri inca din copilarie 0 urä nestinsa ce-l va determina sa-1 asasineze In palatul din Roma. Ramanand singur conducator, CaracaHa continua poütica dusa de tatal säu, de intarire a autoritätii imperiale, luandu-~i ca sprijin principal almata. Una dintre refomlcle sale, Constitulia Antoninianii,promulgatii de el in 212, are 0 importantä fundamentalä pentru istoria Romei. Prin ea se acordä cetatenie romana intregii populatii libere din imperiu, iarprovinciile dobandesc un statut egal cu It'alia ~i Roma. Pe plan extern, CaracaHa se visa un nou Alexandru ce11fare, initiind 0 politicä ofensiva ~i expansionistä, materializata in numeroase campanii militare: contra alamanilordin 213, contra carpilor din 214 ~i contra partilor, in 2 15 Razboiu 1cu partii este numai inceput deoarece, In aprilie 217, imparatul este asasinat 1a initiativa lui Marcus Opellius Macrinus, prefectul pretoriului. 449. Construirea acestorbai publice, cunoscute sub numele de "themlele lui Caracalla" SalJ "therme le Antoniniene", s-a efectuat In 215. Prin acest proiect, Caracalla a spürit intr-un müd considerabil cheltuielile Imperiului. 450. In 212, CaracaUa i'~i ucisese prima solie, Plautilla, surghiunitä In. Sidlia de Severus. Iutia, cea de a doua sotie a lui CaracaHa, fusese sotia ex-prefectului pretoriului Plautius. 451. Odroene, tinut In vestul Mesopotamiei; Edesa era capitala acestei provincii. 452. Dupa asasinarea lui Caracalla, 8 aprilie 217, pe drumul de 1a Edesa 1a Carrhae, este proclamat 'imparat, in 11 aprilie 217~ prefectul pretoriului, 1ifarcus Opellius (Opilius) Macrinus. Originar din Mauretania, devenind prefect In 212, Macrinus (n. 164) este primul imparat roman ce provenea din ordinul ecvestru. Singurul eveniment politic pctrecut sub domnia lui ~i a fiului sau Diadumenus 11 reprezinta incheierea pacii cu partii, Moare asasinat dupa infrangerea suferita in batalia de la Antiohia, declan~ata de Iulia Maesa, sora Iuliei Domma, care cerea reinstalarea dinastiei Severilor. Cei doi imparati sunt capturati ~i executati in 8 iunie 218453. Diadumenus,jiullui Macrinus, a fost ridicat la rang de caesar de catre tatal sau ta suirea sa pe tron, apo! proclamat august fn 218. Macrinus l~i lua numele de Severus iar Diadumenus primi pe cel de .:\ntoninus. Macrinus avea 53 de ani, iar Diadumenus 9. 454, La 16 aprilie 218, 'inainte chiar de moartea lui Macrinus, nepotullui Caracalla,

4i

in

288

Varius Avitus, este proclamat imparat 1a varsta de 14 ani, moment in care numele sau devine Marcus Aurelius Antoninus. Cognomenul de Elagabal sau Heliogabalus provine de 1a faprul

ca din 217 era preot al zeului soarelui la templul din Emesa. Aici a fost proclamat imparat de legiunea a llJ-a Gallica, mcartiruita la Emesa. Dupa mfrängerea lui Macrinus 1a Antiohia, prin ca imparat a lui Heliogabalus, dinastia Severilor este repusa In drepturile ei regale. Fiind adolescent, puterea impeliala nu va fl exercitata de impärat ci de bunica sa, lulia J\1aesa, ~i de mama sa, lulia Saemias. In scurta sa domnie, imparatul adolescent a incercat sä readuca In imperiu cu ltu 1divinitätii soarelui ~i sa-l impunä ca religie universala. Prin desfräul, arbitrariul~i excentricitatea sa, Heliogabalus continua linia irnpäratilorCaligula, Nero, Vitellius sau Commodus. Moare asasinat In ziua de 11 martie 222, in cursul unei revolte a pretorienilor. 455. Cognomenul de Heliogabalus provine dintr-o pronuntare gre~ita a numelui sau: Elgabal = zeul muntilor, denumirea semitidl. datä zeului al carui reprezentant pe pämant era slujitorul sau. Intrucät zeul adorat era soarele, termenulElgabal (sau Elagabal) s-a transformat in Heliogabalus ("helios" = soarele). 456. Printre ticälo~iile ~i extravaganteie noului impärat se citeaza: anturaje de prostituate ~i eunuci, incredintarea celor mai importante sarcini ale imperiului vizitiilor ~i comediantilor. EI insu~i se aräta in public imbräcat In haine femeie~ti de stofe mätäsoase ~i cusute cu -fir de aur, in rochii cu trenä, dupa moda femeiascä, cu ochii machiati, cu fata fardata, acoperit de coliere ~i-brätari,~i incaltat cu sandale i'mpodobite cu pietre pretioase. 457. Semia SJn·ana (Simiasera) sau Soemias era fiica mai in varsta aluliei Maesa,pe care unH 0 numesc chiar Semiemira. Despre ea Lampridius are urmätoarele cuvinte: Occisa est cum eo et mater Semiamira, improbissima mulier, et digna jilio (= Impreuna cu el a fost ucisa ~i mama sa Semiamira, femeia cea mai ticäloasa ~i - cu totul- demna de fiul sau). 458. Marcus Aurelius Severus Alexander (c. 208 - 235), imparat roman (222 - 235), era flul Iuliei l\1amaea ~i varullui Heliogabalus. In 221 este adoptat de catre acesta ~i ridicat la rangul de caesar, dupa care se pune la cale Inläturarea lui. In timpu1 domniei sate, rolu1 principal In politica imperialä este detinut de mama sa Iulia 11amaea ~i de Iulia Maesa, sprijinite de celebrii juri~ti romani, Domitius Ulpianus (prefectul pretoriului) §i Paulus Modestinus. Impunerea unei discipline militare prea severe are drept consecinta 0 incordare a relatiilor impäratului cu garda pretoriana ~i cu armata. In anul223 Domitius Ulpianus este asasinat, iar in 229 istoricul Cassius Dio, consul, este nevoit sa paräseasca Roma pen~l a nu cädea victima imprejurärilortulburi ale momentului. Dupa intemeierea dinastiCi Sasanizilor(224) pe~ii trec 1a ofensiva armata din 230 cand posesiunile romane din Asia Mica ~i Siria sunt atacate. Contraofensiva romana a lui Severus Alexander din anH 231 - 233 din Orient opre~te temporar lnaintarea sasanida. In urma unei invazii a alamanilorin GaUa, lmparatuli'~i Intrerupe campania in Orient ~i se deplaseaza pe Rhin. La 19 martie 235 este asasinat 1a Mogontiacum (Mainz) impreuna cu mama sa, Iutia Mamaea, de catre legiunile din Germania, ca un reflex al nemultumirii armatei fata de politica filosenatorialä a cercului dinjuruli'mpäratului. Prin moartea lui Severus Alexander ia sfä~it ~i dinastia Severilor, fiind: proclamat impärat Maximinus Thrax recunoa~terea

(Caius Iulius Verus Maximinus), 459. Severus Alexander avea doar 13 ani in momentul urcärii sale pe tron. 460. Razboiui contra pe~ilor lncepe In 231, dupa ce ace~tia, avandu-l in frunte pe

Arda~ir (Xerxes) il inlaturaserä, in 227, pe regele partilor Artaban, iar In 228 navaliserä In Mesopotamia, pentru ca, trei ani mai tarziu sa patrunda in Cappadocia.461. Magister scrinium (= maestru arhivar); ~eful bibliotecii,cancelar. 462. Domitius Ulpianus (c. 170 - 223) unu1 dintre cei mai de seamä ju~ti ai antichitätii latine. S-anascut la Tyr ~i ~i-a träit cea mai mare parte a vietii sale 1a Roma, unde, impreunii cu

289

CARTEA A IX-A 464. Dupä moartea lui Severus Alexanderincepe 0 perioadä confuzä pentru imperiu, pl.inä de rlizboaie civiie, pe care istoricii au numit-o Epoea anarhiei mililare. Ea dureazä dm 235 pänä in 285, anu 1prodamärii ca impärat a lui Diocletianus. In nu mai 50 de ani se succed . peste 25 de impämti §i coimpimti dintre care numai 2-3 nu mol' de moarte violenti. In aceastä perioadä armata reprezintä principalul sprijm ~i garant al autoritätii imperiale. Primul impärat alacestei perioade este Ma.:'Ciminus TI,ra.:r: (i\.laximin 1racul),originar '. dintr-o familie de liirani din Tracia (1'6. J 73). Dotat cu 0 fort! flZicä herculeanä, Maximinus parcurge repede diversele trepte ale carierei militare de la simplu soldat Ia praefectus tironibus (co.. prefecrul mnd insarcmat in 234 sa pregäteascä armata in vederea campaniei contra al.amanHor. anul235, la moartea tui Severus Alexander, este proclamat impämt de cätre annatä, dar 01.1 cere confirmarea senarului ~i-~i bazeazä dorrmia exclusiv pe armatä. Dupä campania contra alamanHor, pe eare 0 incheie cu succes, Maximinus decianfeazä in acel.a~i an o eelebrn persecutie contra clerului cre~tin. prin eare se face evidenti atitudinea plinä' de intmnsigentä a Romei fata de noua religie. In lunile mai-iunie 238, Maximinus patrunde cu armata in Itaua dar este oprit in fata o~ului Aquileia, In urma unui asediu preltmgit a1 orafu tui, so ldatii il ueid pe :Maximinus, §i pe fiu I sau, pe care fii-l asociase I.a dornnie. 465. Eutropius are in vedere infonnatiile transcrise putin mai sus in legäturä cu Pertinax, care fusese senator, ~i Macrinus, eare fusese prefect al pretoriului. 466. in anul235, Maximinus mtreprinde 0 expeditie in partea de rlisärit a limes-ului, in Germania, contra alamanilor, pe care 0 incheie cu 0 victorie. In anii mmätori, 236/237, el luptä ~i contra sannatilor ~i dacHor liberi din regiunea Ounärii mijlocii ~i, ic~§ind biruitor, adoptä titlurile de Sarmaticus Maximus §i Dacicus Maximus; (v. mai sus, n. 464). 467. Aquileia, o~ in Galia Tnmspadanä, däramat de AttHs, in452. Locuitorii acesruia S-8U refugiat in lagunele Mini Adriauce. in care se va zidi mai tärziu Venetia. 468. Mareus Clodius Pupienus Maximus. declarat august de cAtre senat impreunä cu un alt senator, D. Caelius au primit oroinul de a-I inmmta pe Maximinus. 0

parte din tropete acestuia, iritate de incetineala asediul.ui, 8-au räzvrätit~i i-au ueis pe Maximinus, impreuna cu fiul sau, Maximus, care avea titlul de caesar (17 iunie, 238). Dupä 99 de zHe de dorrmie au fost asasmati ~i noii impärati, Pupienus ~i Balbinu5 Inainte de ace asta insä, ei I-au adoptat caesar pe Marcus Antonius Gordianus (1 J ani), care va continua sä dornneascä panä in 244 ~i va fi cunoscut sub numele de Gordianus III. 469. Mareus Antonius Gordianus (Gordianus 11/) (225 ~ 244). Nepot de som allui Gordianus al II-Iea, este cooptat de catre impämtii Pupienm; ~i Balbinus. Rlhnänänd singurul impärat, in timpul domniei lui autoritatea imperialä este exercitatä de socrul säu Timesitheus, cu a carui fiica, Furia Sabina Tranquillina, se casätore~te in 241, in momentul cänd Timesitheus preluase functia de prefect al pretoriului. Succesul repurtat in Orient se datoreaza socrului sau care, pnntr-un talent militarmcontestabil, ca~1iga 0 frumoasa vktone contra suveranul.ui sasanid ~apur 1 In februariefmartie 244, Gordianus III este asasinat in apropierea Eufratu lui din ordinu I lui Marcus Iulius Philippus (Filip Arabul), csre se proclamä impamt. 470. Oe catre pretorieni, in ziua de 22 sau 23 iulie 238. 471. Ianus Geminus sau lallus Bifrons, veche divinitate italicä reprezentata cu doua fete ce privesc 'mainte §i inapoi, zeu al cursului soarelui, in consecintä, alincepurului de an, pozitie in care dä numele celei dintäi luni a anului (ianuarie). Deschiderea temp lu lu i lui Ianus, aeum, reprezintä ultima oarä In istoria romani! cand a fost dat aces! sernnal de rnzboi. Templul lui Ianus nu fusese inchis decat foarte rar: 0 da!a sub Numa Pompilius, de trei ori sub Augusrus, apoi sub Nero, Maieus Aurelius, Commodus ~i Gordianus m 472. Dupa moartea lui Arda§ir, in 241, ~apur 1, succesonll sau, intreprinde 0 viguroasä ofensiva in Imperiul Roman. 473. Indeosebi, bätäliad i n243 de Carrhae !?i Nisibis. In unna aeestei victorii, Mesopotamia romana este re(lol:~änditä. 474. Gordianus III a fost asasinat aproape de localitatea Zaitha, in valea Eufmtului, la incepurul anului 244. 475. Aces! Philippus (in legäturn cu care detalii lnai jos) H ucisese mai l'ntäi pe Timesitheus, socrullui Gordianus, indatä dupä bätäua de la Resaina, din 243, ~i-i luase 10cul in calitate de prefect al pretoriului. In 244 cl a stämit 0 rnscoalä ~i impotriva lui Gordianus IIl, care a murit la varsta de 19 ani. 476. 1il1nul, colinä sau ridicäturä de pamänt inaitatä in onoarea ~i spre amintirea unei persoane udse in linprejuräri violente. 477. Circesium (sau Zaitha), locaütatea in apropierea'Eufrarului. 478. Marcus lulius Philippus Arabs, cunoscut sub numele de Fitip Arabul (198-249), Era fiul unui 1?eic dm Trahonitis (esrul Siriei) ~i, in anu1243, fmpiirat roman [nire (244 deYine prefect a1 pretoriului. timpul campaniei antipersane, FiliI' Arabull1 asasineazä pe Gordianus IIl, in apropiere de Eufrat, fiind proclamat august de ditre armatä. Sub domnio so au loe lupte grele la Duniirea de Jos (245 - 247) contra invaziei carpilor, cea invazie fmpotriva posesiunilor romane de la Duniire. Oupä doi ani de carpii sunt infränti ~i FiliI' consoiideaza limesulAlutanus (de pe Olt), fortificä om~ele din Dada SudicäSucidaya, Romula ~i Drobeta - ~i-~i aqtoptä titlul de Carpicus Maximus. Invazia gotHor ,la Dunare ~i totodatä uzurpärile de putere efe~tuate in Siria de lotapianus ~i in Moesia de Pacatinus släbesc pozitia lui Filip, care este uds in bätäüa de 1a Verona din 249. Philippus -fiul, niiscutfn 237 sau 238 ~ipurtänd acela!?i nume ca ~i tatälsau - Marcus Julius Philippus - a fost proclamat caesar in 244 ~i august in 246, 479 .1n 4 martie 2 48, Filip Ambulserbeaza la Roma cu un fastimpresionan1 implinirea a 1000 de ani de la fundarea Cetätii Eteme. (Dupa cronologia lui Varro, noul mHeniu ar fi trebuit sä inceapä in ziua de 2 J aprilie 247).

290

291

lulius Paulus este asesorullui Papinianus, in perioada eind acesta era prefect al pretoriului (203 ~ 212). Sub dornnia lui CaracaUa, Ulpianus "magister a libellis", adici! functionar illsärcinat cu rezolvarea memoriHor adresate impärarului. ExHst sub domnia lui Heüogabal.us, ei este rechemat de Severus Alexander ~i numit praefectus amwnae (= prefectul aprovizionärii cu grau). Persoana remarcabilä ~i deosebil cle influentä la curtea imperialä, Ulpianus este asasinat fn 223. Opera sa, dintre cele mai !:Iogate ~i mai variate, a fost redactatä sub domnia lui CamcaUa ~i se compune din 280 cle cärti, al ciror continut este axat pe probleme cle drept: At! edictum (81 de ciirli); Ad Sabirtum (51 de eilT/i); Le-r: lulia et Papia li u-r.lulia de adulteriis, l.ucräri de drept fitmilial, tratänd legile epocii lui Augustus; De probleme de drept administrath, Institution es ~i Regulae, manuale de drept Opern lui Ulpianus este integmti in in Digesteie tui lustinianus. Remarcabill prin claritatea ~i eleganta stHului, cuprinzätoare asupra uteraturii ~i pmcticH juridice a vremii. Mamaea a fost asasinati in acela~i timp cu Severus Alexander, in räscoala din 8 manie 235. Severus, care-i datora puterea imperiall, s~ arätat intotdeauna p un de atentie fata de ea ~i ~i-a asociat-o la dorrmie; in 233, ea stabile~te un fond special pentru sustmerea tineretului numit Mammaeani ~i MQmmaeanae. Judecand-o dupä componamentul siu, s-a considerat cA aceastä Mamaea, sora sirianei Semia (Simiasera, v. nota 457), ar fi fost adepti a cre~tinismului.

480. Biitiilia de la Verona, In care armatele adversare lui Filip Arabul erau conduse de cätre Decius, a avut 10c in septembrie 249. 481. Philippus-fiul a murit i'njunghiat la Roma de cätre pretorieni, in septembrie sau octombrie 249. 482. Caius Messius Quintus Traianus Decius, niiscut fn 195, in provincia Pannonia Inferior, localitat:a Budalia. A fost mai intäi senator, apoi guvemator al provinciei Moesia, ~i prefect al Romei. In 249 fiind insärcinat de catre Filip Arabulsa restabileasca ordinea in Moesia ~i Pannonia tulburat,ä de invazia gotilor ~i a rebeliunilor militare, este proclamat, probabil impotriva vointei sale, irnparat la Viminacium (Vidin). Este cel dintai general provenit din Illyricum, care ocupa tronul imperiall'n cursul secolului m In anu1250 el initiaza prima mare persecutie anticre~tinä, generalizata ulterior in tot imperiul Ca imparat al Romei, el are de infnlntat 0 pustiitoare invatie a gotilor, condu~i de Kniva, care devasteazii lv/oesia li Jracia. Intr-o noua incercare de-a intercepta torte le gotilor, Decius este infrant ~i ucis irnpreunä cu fiul sau, Herennius, in vara anului 251 la Abritus (Moesia). 483. Initial, Dedus l-a ridicat la rangut de caesar pe flul sau mai mare, Quintus Herennius Etrusus, apoi, pe flul sau cel mai mic, pe Caius VOlens Hostilianus, ~i In sfä~it, pe ceila1ti doi fii ai sai. La inceputul anului 251 ell-a proclamat augustus pe Herennius. 484. Decius afost ucis fmpreunii cu Herennius In Dobrogea, de catre gotii care, in iunie 251, sau mai tärziu, trecuserä Dunärea. Sosirea lui Decius in Dacia n-a fost insä determinata numai de invazia gotilor. Incerciind sii redreseze situalia economicii a provinciei Dada, el a permis acesteia sii batii propria ei monedii de bronz. 485. Gallus Hostilianus (Caius Vibius Jrebonianus Gallus), n. 206, originardin Perusia (Italia), fiind legat al celor doua Moesii, este proclamat irnpärat irnpreuna cu fiulsau Volusianus de trupele de la Dunare. Trädarea lui a atras decaderea ~i apoi moartea lui Decius ~i Herennius. 486. Interamna, ora~ in sudul Umbriei, pe raul Nar (azi Term). 487. Epidemia de duma la care se referä Eutropius izbucne~te mai intäi in Egipt in 250 ~i se extinde treptat in restul irnperiului, bäntuind provinciile acestuia tirnp de doua decenii. 488. Marcus Aemilius Aemilianus, fiind trimis in calitate de comandant militar sä respinga invazia gotilor, carpilor ~i a altorpopulatii de 1a sudulDunarii, este proclamat irnpärat de trupele de 1a Dunare, in urma victoriei repurtate aici asupra navalitorilor.ln septembrie 253, Aemilianus este.asasinat la Spoleto de propriile sale trupe. 489. Publius Licinius Valeria'!us, fost consul, fusese de asemenea unul dintre locotenentii tui Dedus ~i Trebonianus. Historia Augusta precizeazä ca Decius daduse lui Valerianus titlui de c~nzor cu puteri extraordinare, care taceau din el un fel de vice-irnparat. In primavara anului 253, Licinius Valerianus este insärcinat de irnparatul Trebonianus OaUus cu concentrarea unor unitäti militare in Raetia, in vederea confruntarii cu Marcus Aemilius Aemilianus. Dupa uciderea lui Trebonianus Gallus ~i a fiului sau, VOlerianus este proclamat fmpiirat de trupe fn luna septembrie 253. EI ~i-l asociaza la domnie pe fiul säu, Publius Egnatius Lidnius Gallienus (n. 2 18) ~i-i incredinteaza apararea provinciilor din Europa, in timp ce el i'nsu~i se deplaseaza in Orient. In acest moment se inregistreaza prima diviziune geografica a irnperiului. 490. Dupa disparitia lui Valerianus, cazut in captivitatea sasanida din 259, unicul carmuitor al irnperiului rämäne fiullui Valerianus, Gallienus Publius Licinius Egnatius (c. 218 ~ 268), fmpiirat roman (253 - 268). In timpul domniei lui Gallienus criza Statului Roman din secolul m ajunge la apog~u. Teritoriile romane sunt continuu invadate de popoarele barbare. Spectrul dezmembrärii irnperiului se profileaza tot mai amenintator. Intrucat, in aceasta vreme, in Orient autoritatea este exerdtata de Odaenathus,principele Palmyrei, Gallienus se limiteaza

292

la controlul Italiei ~i a1 provinciilor balcano-dunarene. Intre anii 254 - 259 el poartä räzboaie grele cu francH ~i alamanii, iar in 257 cu dacH liberi, dupa a caror infrangere adoptä titlul de Dacicus Maximus. In august 268 Gallienus cade victima une i conspiratii a generalilor sai in timp ce asedia cetatea Mediolanum(Milano). 491. Valerianus ~i Gallienus au domnit impreunä din 253 päna in 260; incepänd cu anu1260, Valcrianus cade prizonier la pe~i iar Gallienus guverneazä singur imperiul panä in 268. 492. Rlizboiuldin Mesopotamia are loc intrc 258-260. 493. In cursul unei intrevederi cu ~apur, ce 1care n detinuse ca prizonier timp de 9 ani, se pare ca Valerianus ar fi fost jupuit de viu. Se rr'iai spune de asemenea cA regele partf-ior II folosea de sc ara pentru a se urca pe cal 494. In Galia, in anu1260, 0 armatä romana a marit avantajele lui GaUienus asupra alamanilor, iarin Iliria, in 267, locotenentii acestuia, fvfarcianus ~i Claudius, au apäratin mod victorios ace asta zona de golL 495. Mursa, localitate in Pannonia, azi Essek. 496. In anu1258, guvernatorul Pannoniei, Ingenuus, este proclamat imparat de catre trupele sale la Sirmium, insa rebeliunea in unna careia ajunge lmpärat este reprimatä la l\!ursa de generalullui Geiilienus, Aureolus, origillar din Dacia. 497. 0 situatie sim:ilarä se petrece ~i cu Trebellianus, cunoscut sub numele de Regalianus, uzurpator al tronului imperial fn 260. Guvernator alMoesiei, Pannoniei Superior ~i Daciei, Publius Cornelius Regalianus, din neamullui Decebal, dupa cum afirma Histm'ia Augusta, este proclamat irnparat la Sirmium de catre trupele de la Dunare, dupä infrangerea uzurpatorului Ingenuus. Dupa ce respinge un atac a1 sannatilor contra Pannoniei, dispare de pe scena politica. Se pare ca arfi fostucis 5 ani mai täniu, in 265, de catre egipteanul Camsisoleus (Cf. nota 1016, p. 260, in Eutrope, Abrege de 1'histoire romaine, introduction, notes, tahles el index par Maurice Rat, Paris, 1934). 498. Inceputul decäderii morale a lui Gallienus este datorat casätoriei sale cu Pipa, fiica lui Attalus, regele marcomanilor, cu care el s-a casätorit contrar legilor romane, care interziceau bigamia. Suferind din acel moment tot mai putin influenta binetacatoare a primei sale sotH, Salonina, Gallienus l~i petrece timpul dänd banchete, jocuri ~i spectacole. Se spune Ca odata, 1a una din aceste petreceriar fi arätat poporului roman, drept capturä de räzboi, 300 de soldati frand pe care in realitate ii plätise cu bani ca sa participe la 0 a~a zisa pompä militarä. 499. Situatia politica a provinciei Dada devine tot mai critica odatä cu Intetirea invaziilortribUrilormigratoare, in special, cele ale triburilor gennanice. Intr-o comparape scurtä, Eutropius pu ne fata in fatä, prin doua verbe 1a participiu (obiecta ~, adaugata ~i amissa = pierdutä), creind stilistic contrastuI dintre cele doua momente istorice; Dada din vremea lui Traianus, cand aceasta provinde fusese inclusa in imperiu, ~i Dacia din vremea lui Gallienus, cänd, datoritä evenimentelor politice survenite, ea scapä din granite1e puterii de influentä a Romei. Pentru redarea situatiei politice a Daciei din vremea lui Gallienus, Eutropius folose~te un cornpus a1 verbului, mitto, -ere, respectiv amitto, -ere, - misi, missum = a trimite departe de sine, a paräsi, a läsa sa-i scape, a pierde suferind 0 pagubä (sens la care ne-amoprit in versiunea de fatä). In pasajul din cartea IX 15, autorul folose~te intermittere, un compus al aceluia~i verb (v. nota 534). Infonnajia lui Eutropius din acest capitol devine astfel un preludiu al evenimente lor po litice din anu 12 71-2 74, cand Aure lianus este nevoit sä retragä administratia romana din Dada. 500. Tarraco, ora~ pe coasta nord-esticä a Spaniei, la nord de värsarea Ebrului in mare (azi Taragona).

293

501. In anu1259, generalul roman Marcus Cassianius Latinus Postumus este proclamat impärat de legiunile de 1a Rhin ~i intemeiazli m Galia, timp de 10 ani, un stat independent, Regatul galie secesionist (259 - 268), cu capitala la Trier, reu~ind sä-i anexeze acestuia Britannia l?i nord"!) I SpanieL Dand n~tere unui stat roman nou, In care elnUIlle§te guvernatorii provinciilof §i hate 0 monedä de aUf propriu, Postumus apärn frontiera romani de invaziile germanice, administreazä cu pricepere teritoriile subordonate, redreseaza fmantele §i respinge toate mcercarile lui GaHienus de a mlämra secesiunea. (rn 259, elll ucide chiar §i pe Saloninus, fiul lui Gallienus). In anu1268msi este asasinat de propriii säi soldati, m cursul unei revolte militare. 502. Mogontiacum sau Maienja, azi Mainz, ora§ pe fluviulMain. 503. Cornelius Ulpianus Laelianus, uzurpator, a provocat 0 revoltä a soldatilor m regarul galle secesionist, la mceputul anului 268. A fost invins Jänga Mogontiacum de cätre Postumus. 504. Mqte§ugarul, druia Eutropius nu-i da nici mäcarnumele, era un oarecare Marius, care a fost ales impärat pe Rin. EI fusese fierar §i a fost asasinat de propriul siu ajutor de fierar, care fiind dispretuit de dtre Marius, se spune cl 1-3 stdpuns cu sabia prommtänd cl.lvintele: "sabia aceasta tu ai ßurit-o!" 505. Marcus Pitrvonius Victorinus, fmpilrat al regatului galie "Ure 268 - 270. De origine galicä. el este imimt cOlmpärat de eitre Postumus in primävara anull.li 268. In aceastä calitatc primeljte guvemarea provincmoT Galia. Britannia §i Spania. Dupä moartea lui Postumus (finele anl.llui 268) donnu:§te singurpänä in 270, eind, m urma unui complot. este obligat sä se sinucidä. 506. E vorba de colonia Agrippina. 507. Caius Plus Esuvius letricus este ultimullmpärat al regatului galic secesionist U~ a! lui Victorinl.ls, eldomne§te fntre 270 - 273. In bätälia de pe Ciimpiile Catalaunice (La Chiilons) din 274, cu armatele Romei conduse de ditre Aurelianus, este inlämrat de .la domnie. legäturl soarta lui Tetricus dupä lichidarea regatului gallie, v. maijos, cartea IX. n. 508. J3urdigala, azi Bordeau.'(. 509. Septimius Odaenathus (sau Odenathus), prineipe arab al Palmyrei intre anii 258 - 267 §i sotu1 celebrei Zenobia (v. mai jos). In perioada de crizä prin care trece Imperiul Roman, la tnijlocul sec. In, cäderea in eaptivitate a lui Valerianus, Odenathus preia, in numele lui Gallienus, comanda rlizboiului contra sasanizilor ~i a uzurpatorilor din Orient. Este amintitA aid campania victorioasä a lui Odenathus in '&.lesopotamia, dusli pänä sub zidurile Ctesiphonului, 2611262. Urmare acestei victorii, Odenathus prime~te din partea lui Galliem.ls titfurile de Dux Romanorum §i Correcror totius Orientis (= Conducätor al romanilor §i gUvelmator si mtregului Orient). Este asasinat in 267 in timpul unei campanii impotriva gotilor. ""u_ ... ~,.~ tron sotia sa Zenobia. 510. di§tigä lupta contra procuratorului Macrianus, esre, dupä ~i-i ridicase la rang de augu~ti pe cd doi fii ai säi, Macrianus ~i Quietus, se spre Europa. Macrianus - ratill ~i Macrianus jiul au Jost fnvinli li masacrafi in Balcani de ciitre Aureolus. Atacat de Odenathus in Siria, Quietus a Jost IJsediat la Emesa in ace/agi an, 262, li in final omoriit. Invingandu-l pe Quietus, Odenathus se mdreapti atunci din nol.l contra pellilor, ii alungä din Mesopotamia §i amenintä Ctesiphonul.. La accste victorii se refern Eutropius cand afirrnä cä Odenathus a scäpat de 1a pit:ire Imperiul Roman de rnslirit. 511. Cei doi impärati sunt asasinati la Mediolanum (Milano) m martie 268, in timpul conflicmlui iscat de uzurpatorul Aureolus. Acesta, dupä ce luptase in mod sWfucit in Balcani contra uzm.p8tornlui Macrianus ~i a tatälui säu, a fost trimis ulterior de citre Galliem.ls impouiva

GaUi.enus cade victirnä unui complot fot1'l1at din ditiva ofiteri ai säi: Marcianus, Heraclianus, Aurelianus §i Claudius. Caesarul Salonmus. rlmas 1a Roma.. , a fost de asemenea asasinat cateva zile:m.ai tarziu. In timpul aceluialji complot este omornt ~i Valeriam.ls. 512. Marcus Aurelius Claudius Gothicus (219-270), fmpiirat roman (268 - 270). Origmardin Dahuatis, a ajum; sub impäraml Gallienus unul dintre cei mai capabili acestuia. militare din Balcani ~i dupä asasinarea tui Gallienus, de care nu ers, se pare, striHn nota precedentä) este proclamat impämt in cm:sul ase~iului de. Mediolanum Dupä ce I-a inläturat pe Aureolus din COIrtpetilia pentrn tron, Claudms respms o invazie a alamanilori'n bätälia de .la Benacus (nordul [taliei) iarin 269 a obtmut 0 rasunätoare invadasera Peninsula Bakanicä, Mtana de i.a Naissus (azi Niß, in Iugoslavia). acestei victorii, prin eare se pune stavilä pentru cateva decenii invaziei goti1or, Clalldius prime~te cognomenlll de Gothicus. Moare de ciuri In anu1270, ~ ora~ul Sirmium din Pannonia. Spre a nu fi confundat cu omonimul sau Maximus. 514. Claudius, eare se instalase pe t11?ntiera danubianä la Sirmium (azi Mi'unvitza) vederea respingerii noUor tentative de incurs~une a gotilor, moare de ciurnl1 La varsta ani, In primävara am.dui 270. 515'. La moartea lui Claudius Gothicus, survenitä in primavara anului 270, este proclamatimpärat frate ie acestuia, Marcus Aurelius Quintillus, eare, dupä 0 foarte scurtä domnie, este consträns sä se sinucida fiind inlocuit de·Lucius Domitius Aurelianus. 516. Parasit de propriii säi soldati, pe eare li inspäimäfita inaintarea lai Aurelianus, care fusese ~i el proclamat lmpärat, QuintiUus s-a sinucis:, sau a fos.tuds, rn cartieruisäu geneml . '" de 1a A q u H e i a . · 517. Lucius Domitius Aurelianus, (214 -2 7 impiirat roman (270 -275). N~$cut la Sirmium in Moesia. Aurelianusse distinge ca militar in timpul domniei lui Claudius In anul 270 cl este procla~t imparat I'n ora~ul natal, de cätre legiunile de Ia Dunare. Consolidändu-~i puterea dupa smuciderea tui QuintiUus, Au re lianus este curnnd recunoscut ca irnparnt de cätre senat. La urcarea sa pe tron, el gase§te Imperiul Roman total dezmembrat Orientulse aflä sub stapanirea Zenobiei, regina Palmyrei, iar Occidenrul, GaUa, Hispania §i Britania fac parte din Regatul Galic secesionist Oupä victoriile asupra iutungilor, sarmatHor, carpHor ~i Aureliam.ls consolideaza mai intai frontiera Dunärii de Jos ~i apoi, prin respingerea vandalilor, pe aceea a Dunärii Mijlocii (270 - 27 I). Dupä I'nfrängerea alamanilorill bätälia de la Pavia, din 271, Aurelianus inconjura Roma cu noi fortificatii, Zidullui Aurelianus, ale earui lucrnri se incheie sub impararul Probus, (276-282). Sub presiunea popoarelor migratoare ~i dacHor liberi,AureliarHls dispune in 271 retragerea annatei ~ia adminisu-atiei romane din Dada, flicand tomI cu intentia de-a consolida frontiera dunareana. Populatia autohtonä, ireyocabil romanizatä, rnmane pe loe (v. comentariul paragrafului referitor La retragerea aureliana din IX 15), ~i-~i continua existenta in acelea~i teritorii. In partea orientalii a imperiului, Aurelianus initiazä in 272 campania militaril contra regatului Palmyrei, in Umllt careia cucere§te Pal.myra ~i CI

294

295

JU

!ui Postumus. Trlldandu-Ilm;ä pome~te impotriva iui i?i-l asedi3zl1 m cetatea Mediolanum In timp ce-i a~tepta capirularea,

m

J'),

eaptureazä pe Zeno bia. Doi ani mai tärziu e lliehideazä ~i seeesiunea regatu lui galie. Asigurand asffel din nou veehea unitate politica ~i adrrunistrativä a imperiului, Aureliari'us prime~te titlul de restitutor orbis (= restaurator allumii). Prin putcmiea sa personalitate, prin enel-gia l1 i inte ligenta de eare a dat dovadä sunt mtreprinse aeum numeroase reforme administrative l1 i economice. A reinviat eultul zeului soarelui, sol invietus = soarele nemvins, ridicandu-l la mngul de religie ofieialä. Afost asasinat la Byzantion, m 275, de eätre seeretarul sau. 518. DaCia Ripensis, nume dat de Aurelianus unei provin~ii noi, sibJatä pe malul drept a1 Dunilrii, constituitä de el ~i interealata mtre cele douii Moesii; Moesia Superior (aproximativ teritoriul de azi al Iugoslaviet) ~i Moesia Inferior (aproximativ Dobrogea de azi ii 0 parte din Bulgaria). Altfel spus, Dacia Ripensis se situa peste Dunare l1i Il1i avea eapitala la Serdiea (Sofia de astäzi). 519. &vorba de bätalia de pe Campiile Catalauniee dintre Tetricus Iji Aureli~nus, din 273, cand armata lui Tetrieus a datlupta m felulaeesta (parasita de eomandant) l1i a fostmvinsa: 520. Aeest vers din Vet-gilius, Aeneis, VI, 365, eare in traducerea lui E. Lovineseu suna: Seapii-ma, nebiruitule, din chinurile astea, reprezinta rugamintea lui Palinurus cätre Eneas in momentul coborarii eroului in infem (v. HNet-gilius Maro, Eneida, trad. E. Lo,vineseu, '( Bueure§ti, 1964,p. 168.) 521. Zenobia Septimia (sau, pe numele sau sirian, Bat-Zaabat) se face eunoseutä ca reginii a regatului Palmyrei (267-273) dupä moartea sopJlui säu, Odenathus. Ambitioasä §i enet-gicä, eelebra prin frurrmsetea ~i prin cultura cj, Zenobia se emancipeazä treptat de sub tute1a romana §i, In eonditiile erizei eare macina hnperiulRoman, initiazä din 270 0 PQliticä de cucerire a tuturorprovineiHor romane din Orient In bätäliile de laAntiohia ~i Emesa din 272, ea cade in captivitatea lui Aurelianus ~i figureaza in eortegiul triumfal a1 aeestuia din anu1273. Moare exilata la Tivoli in 273. 522. Odenathus 11, sotulZenobiei, fusese asasinat la Heracleia sau la Emesa, in 267 de eätre una dintre rudele sale, Meonius. 523. In anul272 Aurelianus infrange annata regatului Pahnyrei in marile bätälii de la Antiohia §i Emesa. 524. Reintors la Roma diI). campania din Orient Aurelianus se proclamä restitutor orbis. 525. Initial guvemator al Lueaniei, Tetricus ar fi devenit mai apoi, dupA unele afirmatii, guvematorul intregii Italii §i ar fi primi! un palat pe munteie Caelius. 526. La Roma, Zenobia n-a fost tratata ca 0 eaptiva oareeare, ci bueurandu-se de muIta eonsideratie a avut 0 vHa in apropiere de Tibur, (azi Tivoli). 527. Cruzimea lui Aurelianus m reprimarea revoltei luerätorilormonetari este justificatä de faptul ca in cursul aeesteia circa 7.000 de soldati romani au murit pe munteie Caelius, Se pare ca din aeest moment senatul ar fi pierdut dreptul de a mai emite 0 monedä de bronz. 528. Laf!nele anului F'4,Aurelianus a trimis l1i impus guvematorilorde provincii un edlet siingeros fmpotriva creitini/or. 529. In anu1271, Aurelianus initiaza la Roma construirea unOf putemice fortificatii de ineinta, numitä Zidullui Aure/ianus, m lungime de aproape 19 hW. Lucrarea este considerata () capodoperä a tehnicii romane. 530. Aurelianus a reactllalizat eultuloficialal soarelui, ~i pe monedele hatute I'n vremea sa el se prezintä ca deus et dominus natus (_0 näscut zeu §i stäpän). In anul 274, a inältat 1a Kon la un temp lu soli invicto soareluineinvins, eare a devenit protectorul obi§nuit al unpäratilor §i a! statuluL Principala sa särbä10are era celebratä la 25 deeembrie, socotitä a fi ziua de rena~tere a soarelui. Aceastä sarbatoare so la ra a fost asimilatä de crqtinism ~i rransfoffilata in sarbatoarea

296

de Craeiun, Cealaltil sarbätoare a solistitiului de vara(21, respeetiv 25 iunie) a devenit ziua Sf. loan; iar ziua echinoxului de primävara a devenit särbätoarea Pal1telui. 531. In templul roman al soarelui, maltat de Aurelianus dupä modelultemplului din Baa.lbek, Au re lianus a adus toate comorile rezultate din jaful din Siria. A dotat aeest templu cu venituri speciale 1?i pe:ntru deservirea lui a ereat un nou eolegiu de preoti, acela al Pontiftlor Soarelui Nefnvins, reeI11tati din ordinul senatorial. Cultul soarelui a fost asociat eultului impäratului l1i monedele din vremea sa poarta urmatoarea inseriptie: Soli invieto comitiAugusti nostri (= soarelui nelnvins, msotitorullmpäratului nostru). • 532. Cele doua provincii fuseserä devastate de catre triburile migrntoare ale iuthungilor, vandalilor l1i gotHor. 533. Anul transformilrii Daciei cueerite m provincie romanä este, cum se ~tie, anul 106, cand statul dac aflat sub conducerea lui Decebal a fost desfiintat l1i 0 mare parte din teritoriul Daciei a devenit provincie romana. 0 diploma militarä descoperita la Porolissum (Moigrad,judetul Sälaj), emisa cu data de 11 august 106, atestä ca 1a aceasta datä s-a pus capät celui de-al doilea razboi dacie ~i s-a infiintat 0 noua provineie romana, Dacia, In eare erau ineluse l'ransilvania, Banatul ~i Oltenia. Se mai §tie ea Traianus ramane In regiunile reeent eueerite panä m primävara anului 107 pentru a se oeupa personal de organizarea administrativa a noH provincii. 534. Intermisit(= a lasat-o la mijloc, a läsat-o in ealea dUl1manilor, a lilsat-o ca zona de tampon); olieare din sensurile de mai sus ar fi putut figura in tradueerea acestui text atät de muH discutat ~i analizat in ultimul seeol. Formil de indicativ perfeet a verbului intermittere, termenul a fost tradus de obicei cu a parasit, sens eare, 1a randul sau, a gene rat numeroase speeulatii, du se pana la limita falsificarii eontinutului de fap.t al aeestui euvant. In versiunea franeeza din 1934 (Eurrope, Op. eit., p. 159) intalnimexpresia: ilfit en desert de La province de Dacie = taeu pustiu din provincia Da~ia; pustii provincia Dada; iarl'n versiunea veche, eitatä adesea in paginile de mai sus, Eurrope, Op. eif., p. 406, gasim 0 interpretare similara: il en fit un desert. Revenind la editiile romanel1ti, nici tradueerile lui G. Papa Lisseanu n-au nuanlat interpretarea textului, drept eare, verbul intermisit... este tmdus cu a parasit provincia Dacia, tradueere nu toemai exacta, dupa eum vom dovedi mai jos. Cea mai reeentä versiune a acestui pasaj este, m mod surprinzätor ~i cea mai eontradictorie; aici interm isit = a golit (siel) (v. Fontes Historiae Daeoromanae, voL II, Bucurel1ti, (1970, p. 39) iar nota explieativa (nr.l1, tbidem) ne preeizeaza ~i mai bine ca traducätoruln-a ales in mod intiiimplator aeest sens. "Vrand sa salveze prestigiul roman (citim aici) ~i totodata sä nu diminueze figura 1ui Aurelian, eare este laudat de autor eä a restabilit imperiul, Eutropius lat-ge~te operatia de evaeuare aDaciei §i ereazä astfel iluzia une i evaeuari totale, 1a fel eum Traian vorbise de 0 co lonizare integralä a DadeL ~i astfel s-a~reat 0 rraditie gre§ita ce a fost preluatä de l'estlls ~i de HA ~i pu sä apoi in cireulatie" (cf. diseutia problemei la Vl Ilieseu, Parasirea Daciei fn lumina izvoarelor literare, SClV, XXII (1971),2 (s.n.». In ceea ce ne pri\'e~te, suntem de parere ca iluzia evacuarii totale a Daciei ii apartine tradueätorului ~i nu autorului, iar sensul a golit, imprumutat din domeniul recipientelor care se golesc prin rastumare, reprezintä 0 metaforä total neinspirata ~i neadeevatä. In eonsecinla, daca avem In vedere sensurile principale, atät eonerete eilt §i absrraete, ale acestui euvant, interpretarea datä aeestui fragment ne indreaptä spre un alt fäga~. Verbul intermittere in diseutie aici, este, al1a eum ul10r se observa, un eompus al verbului mitto, -ere, misi-missum (= a trimite, precedat de prepozitia inter = mtre, la mijloc). De aid sensurile fumizate de oriee dietionar latin: 1. a lasa la m/jloe, a pune la mijloc, a fntrerupe;

297

2. a liisa sa treacii (timp); 3. a mtrerupe, a mcetaj . (cf. Gh. Gutu, Dicti01wr lati?! -roman, Bueure~ti, 1983, sub voce); sau: "I. a mtrerupe a inceta. a läsa la mijloc; 2) a liisa spa/iu. a distanla (cf Dictionarului latin-romiin, editia 1962, autorcolectiv); sau: a liiso. slobod. a laso sii ueaca. a fntrerupe (cf. L Nädejde, Diclionar laHne existente in culrura noasträ, latin-roman). ~i pentru a nu ne rezuma numai la Quicherat, editia 1859 ~i Gaffiot: iatä ~i sensurile fumizate "1. a liisa liber. 0 da libertate. 0. omite, a liisa spa/iu; 2. a fntrerupe, a suspenda, a fneeta, a discontinua (op. eil, sub voee). Devine evident fi\prul cä in nici unul dintre dictionare le de mai SUli nu luäm cunol?tintä de sensuri ca a pariisi (sens care s-ar putea sirua in sria conotativi'i a verbului; dar eare nu-~i are lV'.'U a....." dar fn niei 14ft caz a golit, a evacuat, sensuri aberante, pentru transpunerea acestui verb In ib. romanI. Pe de alt! parte, 0 analizä a vocabularului folosit de Eutropiu5 in Breviar ne ofem un argunumt supJimentarpentru ideea noasträ de mai sus, un argument de natum interna. Este la indetnäna oricui sä constate ca Eutropius nu folose~te niciodatä in alt context verbul intermittere pentru a exprima ideea de a parasi, a goli, a pustii. Simtul deosebit allimbii latine, de care autorul dä dovadä pe tot parcursulluemrii sale, II deterrninä sä se exprime intr-un rnod foarte nu antat in t9ate imprejurärile ~i sll-l foloseasd pe intemittere 0 singurä datä in toatä opera 58. Se constatä deci, ca in cazul unei pärasiri, retrageri, pustiiri, renuntäri, abandonlri, Eutropius folose~te intotdeauna, In exprimare, tennenul care-i redä ce! mai exact intentiHe. futil cateva exempie: amitw, -ere (compus a1 aC.verb. mittere), cu sensurUe de a pierde, a renun/a (cf. Breviarium .... 2, 21; 2,26; 10,2; 10,10); admitto, ~ere = a primi; a admite (ap. cit., 3, 7); desero. -ere "'- a pärasi (ap. eil. 3,20; 9, 1); sino, ·ere == a abandona (op. eit. 10,2); reliFlqua. -ere = a l.äsa, a parasi, a abandona, (op. eit., 8, 6; 8,8); vasto, -are = a devasta (ap. eif. 2,12; 3,20); papular, -ari --= a devasta, a pustii (op. eit., 2, 12) etc. . COltlstitu:ie 0 evident! faprul eil Eutropius nu folose~te anumiti temleni numai din dorinta une i varietäti stHistice, ci pentru a indica precis sensul actiunii Iä care se gande~te. 535. Existä un paralelism dar intre aeest pasaj: abductosque Romanas e."( urbibus ef agris Daciae (= ~i pe romanii adu~i din cetätHe ~i ogoarele Daciei (IX, 15) cu pasajul din V111, e.-.: toto arbe Romano injinitas eo eopias hominum transtulerat ad agras et urbes colendas adusese aco1o din toatä lumea romanä nesfäl.'§ite multimi de oameni pentru a locui ora~ele ~i a cultivli ogoarele). Observäm ci actiunea care se säväl.'§e~te tntr-un anume sens in vremea lui Traianus este reluatä in sensul contrar sub domnia lui Aurelianus. Or, in nota ~i comentariui acestui text preeizam ca n-a existat 0 colonizare a Dadei bazatä numai pe bärbati, ci cä populatia adusä ai.::i 1a inceputulsec. IIa fostretrasä la fmele sec. III; 0 actiune exprin;atä prin abductosque Romanos (= ~i pe rOInanii adu~i),nu intreaga populatie existentä in Dada. In ceea ce ne pri\'l,'!~te. informatiHe referitoare La Dada sunt atät de eoerente ~i de clare Ineat 0 interpretare a lor in genullui Röesler~i a adeptilor l:ui frizeazä deopotrivä reaua credintä, incompetenta ~i falsificarea faptelor istorice prin speculatii excesive eare, intrebuintate in aeest mod, pot denatura oriee adevi'ir ~i certitudine. Actiunea de romanizare a Daciei s-ar putea deci rezuma la urmatoarele douä gesturi esentia1e: romanii adu~i... fn vremea lui Traianus li romanii retrali... in vremea luiAurelianus. Pe teritoriullocuit de geto-daci cu milenii inainte de venirea romanHor au ramas aceia~i geto· daci, locuitori ai acelora§i teritorii. La 0 astfel de conduzie duce in mod neindoios orice interpretare justä a informatiilorprivind colonizarea Dadei ~i retragerea administratiei romane din aceste locuri. La interpretarea' corectä a textelor din Eutropius se adaugä drept argumente suplimentare, logica ~i experienta istoricä, precum ~i descoperirile arheologice ale ultimelor

VIII. 6, prin togles ~i acuratetea infonnatiei transmise despre evenimentele petrecute in Dada intre 361 (anul compunerii Breviarului), devine cd mai solid document istoric privind vechiul teritoriu allirii noastre. prefacerile politice ,1 sociale eare 8U avut loe 538.E vorba de liberrul Mnestheus, :ß!cindu~se vinovat de sustragerea unor fonduri bbe~ti ~i temindu-se sä fie pedepsit, a organizat un cotnplot plin de videnie contra lui Aurelianus. 539. Aurelianus a fost asasinat la inceputul anului 215. 540. localitate in Tracia. &1 drui nume grecesc "K:atVolrppOUIPlC,V inseamni Noul Castei. Aurelianus se afla in drum spre Asfa in vederea inceperii unei campanii contra Imperiului Sasanid. 541. Une din primeIe griji ale suecesorului lui Aurelianus. Marcus Claudius Tacitus, a fost aceea de a-i executa pe asasinii lui Aurelianus in misura in care 8U purut fi prin~i. Tot Tacitus a fost acela care a decretat ap~eoza roiAurelianus ~i a dat dispozitii sä i se ridice statui. 542. Senator bogat din Umbri~ (n. probabil in anu1200) Marcus Claudius Tadtus este ales impIJratde eatre senat in decembrie 275, la virsta de aproape 15 de ani. Pe linie militara sau administrativ! n-Q intlpruit ~imic deosebit. fn onoarea omonimului säu, istoricul Tacitus, a dispus si fie multiplicate ~i ds~andite in toste bibliotecHe opereie scestuia. Moare asasinat in cursul unei campanii irnP0triva gotUor, care pätrunsesed in Asia Mid, 10 - 11 roni de domnie. Alti istorici ered ci a pierit la Tarsos, asasinat de propriii säi soldati in momentuI in esre mergea sl-1 infnmte pe Probus, in Cilicia, in iulie 276. 543. Mareus Annius Florianus, impiirat roman fn 176. A fost proclamat impärat de aproximativ 3 luni de domnie, in timp pretorieni ~i de trupele din Asia Midi. A fost ueis ce tlcea pregltiri de rizboi pentru 0 ofensivi in RisArit. 544. Marcus AMrelius Probus, comandant sI annatei din Siris, unul dintre cei mai buni locotenenti ai lui Aurelianus. a fost proelamat impirat de soldatii sl!, in 216. Niiscut la

298

299

decenii. Limba, cultura ~i civilizatia romani s-au impus aid nu prin fenomenullatin antropo logie, ci prin superioritatea momlä ,i spirirua1i a acestei culruri. "Populapa romanicä localä i~i continuA o existenti neintrerup1ä, pästrindu-,i modulde vlat! anterior, de agricultori ~i pistori, devenind fundamentul transformarilor etnice, social-economice ~i eulturale de pe teritoriul romanes.::, impunandu-se ca elementul de bazi in procesul de fonnare a limbii ~i poporului roman. ~i dupi retragerea aurelianä teritoriul Daciei continul sä fie inglo bat in sfcra de influentä po liticä, economicl ~i cultud a imperiului, care mentine pe malul nordic al Dunärii 0 serie de ora~e fomficate. adevlb:ate capete de pod in tentativeIe de recucerire a acestor teritorii" (cf. H. C. Matei. 0 istorie (,E Romei antice. p. 178. s.a). fntre anii 211 - 300. pe teritoriulDaciei~ din care au fost retrase gamizoanele romane, au pltruns triburile dacilor liberi. Cei romanizaji prin colonizarea lui Traitm devin acum cei care vor romaniza la randullol' acele zone neincluse'm imperiu. Dupä anu1300, in spatiul de la nord de Dunire se vor stabili temporar mai intii gotH, elire exercitil 0 autoritate politicä mai muh sau mal putin no:min:ali, apoi slavii. Departe de a nega imixtiunile biologige sau etnice striine in.eonstituirea etnopsihologid a nostru, ode dmin insl 0 realitate cu totul neesentia1i. 536. Adicl in Dada Ripensis constituitil de insu,i AureUanus din populatia roman! retrasl din Dacia ,i prin care intentiona si mentinä pe mahd. sudic sI Dunirii 0 granitl a vorbind, Dada Ripensis. conform infonnatiilor lu! imperiului temeinic päzitä. Eutropius. trebuie 10C"alizatä pe aerualul teritoriu alBulgariei, intre Moesia Superior (J'Agoslavia) ~i Moesia Inferior (Dobrogea).

a

Sirmium. zn 232, Probus ~i-a inceput cariem militaril ca siInplu soidat In timpul domniei lui Tacirus, ajunge dux arientis = comandantulmilitar alRäsäritului. in (276 - 282) Probus continua opem inaugumtä de Aurelianus: de redresare a statului sub toate aspectele. Militar inzestrat. cl respinge atacurile popoarelor barbare Ia Dunl1re, Ia Rhin, Eufrat ~i Ia hotarele meridionale ale Egiptului. Moare asasinat in 282 la Sinnium, in timpul unei revolte militare. 545. vorba de hoardele gennane. ~i mai ales cele ale francilor ~i alamanilor. soldatii 546. sä1, a gäsit mai intäi partizani in Egipt, apoi, la capätul catorva luni, a fost abandonat de ei, asediat ~i eapturat la Apameia condamnat la moarte zn 180. 547. (L}Vn),dmbritcatpurpum la Agrippina. Invins de Probus, a fost dat mortii in 280; Bonosus, ofiter allui Probus, dupl ce llsase sä fie incendiatä de gennani flotila romana de pe Rhin, a fost'proclamat impämt de soldatii säi, darjiind invins oe Probus s-a sptinzurat in 280. 548. Mons Alma = Muntele An, situat in Pannonia, inrne murile Drava ~i Sem;. 549. Mons Aureus = Munteie 550. Sensul expresiei: a ingaduit galilor. .. sa eultive vi/a de vie nu devine inteligibH decätmportat la un decret allui Domitianus prin care cultivarea vitei de vie em intenisä in provinciile romane. 551. Eutropius se gande~te probabilla expeditiHe militare ale lui Probus la Dunäre contra burgunzilor, vandalilor, gotilor ~i gepizilor; apoi, la expeditiile din Asia Midi impotriva isaurilor §i cele din Egipt 552. Severitatea excesivl impusholdatilora datna~tere unei revolte militare in cursul dreia Probus a fost asasinat la Sirmium (Mitrovitza, lugoslavia), in septembrie 182. Turris ferrata --= turnul de de Probus la Sirmium pentru a putea observa mi§cärile - 553. In mIDa asasinärii lui Probus,l.egiunile din Rhaetia ~i Noricum 11 proclamä impärnt pe Marcus Aurelius Cams, originar din om~ul Narbo, capitaJa Galliei Narbonensis. Dup! proclamarea sa ca impäl'at, Carus ridicl.!. Ja rnng de caesari pe fiii säi: Mareus Aurelius Carinus ~i Marcus Aurelius Numerianus, insärcinandu-l pe Carinus cu guvernarea Occidentului ~i a Africä La mndul säu, Carus (tatM) obtine allturi de Numerianus, 0 serie de victorii impotriva pellilor, cucerind Mesopotamia. Moare in imprejurilri tulburi la Ctesiphon. fn 28 august 283. Dupä moartea acesruia, cei doi fii ai lui Carus i~i impart imperiul: Numerianus ramtine In Orient, iar Carinus In Occident. 554. Dup! unH autori, Carus a cäzutvictimä unui complotmilitar(v. nota precedentä). 555. Arrius Aper ern in momenrul respectiv prefect a1 pretoriului. 556. Evenimentele mentionate aici au 10c in noiembrie 284, cand Numerianus este asasinat la Nicomedia de eatre socrul sau Arrius Aper. Dupä ce crima lui Aper este datä in vileag, trupele i'l preoclama impärnt pe Caius Valerius Diocles, in 17 noiembrie 284 (v. mai jos). 557. La 20 noiembrie 284, indatä dupä asasinarea lui Numerianus este proclamat impärat la Nicomedia, de cätre annata din Orient. CaiuN Valerius Diodes, cunoscut mai ales sub numele Caius Aurelius Valerius Diodetianus. Naseut fn Dalmatia (cca. 240) intr-o familie . umiJä ~i incepe cariern militarit, ca simplu soldat, ajungand sub dornn"üle lui Carus ~i Numerianus comandanrul gänii imperiale (proteCtores domestiel). In unna bätäliei de pe mul Margus (Moesia) Diocletianus este recunoscut impärnt de cätre senat ~i rilmane singurul stäpän al imperiului. Domnia lui Diocletianus (284 - 3(5), considernt cel mai important impärnt de

origine iliricä, se remarcä printr-un program de reforme ce vizead transfonnäri fundamentale in structura statului. Sub acest aspect el continuä §i duce 1a indeplinire masurile preconizate de dinastia Severilor. In genere, refonnele sale &U in vedere intärirea coeziunii interne, sporirea rezistenlei imperiului la pericolul extern ~i consolidarea autoritätii imperiale. Dintre reformeie preconizate de Diocletianus ~i finalizate in parte sub domnia sa,rn parte sub Constantin cel Mare, trebuie mentionate: refonnele administrative (reducerea suprafelei provinciilor, grupate pe 12 dioeeze §i conduse de vican), abolirea privilegiilor acordate1taliei, care devine 0 simpll provincie in imperiu); reformeie militare (separarea puterii militare de cea civila, laate numirile fn administralie §i armata ramtintind apanajul fmpararulw); intarirea limesului li construirea a numeroase castella (fortarie) ~i drumuri, sporirea efectivelor militare la cca. 500.0()() soldaji,separarea trupelor pe armate de interventie (comitatenses) li armate de graruY;a (limitanei); reformeie jiseale urmaresc ca impozirul sa fie pllitit fn natura printr-o platii coordonata de unitafi jiscale noi (iugo ii capita); baterea unor noi manede de aur li argint cu o greutate sporita. bazam pe tetrnrhie, Roma ritmäne capitala imperiului, dar sunt ereate re~edinte Nicomedia, Antiohia, Mediolanum, "".,. ,,,,, ..,,'•. Tltessalonic, Augusta 1reverorum, ~i altele. ceea ce prive~te vechiul teritoriu ="'~~~'~". Diocletianus, Dobrogea este separata de Moesia Inferior ~i transformata fntr-o p1'ovincie de sine statatoare, cu 1'1 um eie de Seythia, avand re~edinta la Tomis. Pe plan religios, reformele lui Diocletianus vizeazä reactivarea vechHorculte italice. Cultullui Iupiter, de exemplu, devine obligatoriu pentru tot imperiul In acest sens, ca l.umare a extinderii cre~tinismului, el a promulgat 4 edicte anticrejtine, care i-~m Beut fahna ce1ui mai mare persecutorcre~tin. Sub Diocletianus Imperiul Roman depä~e§te criza secolului al ID-Iea. Domnia lui Diocletianus ~i a lui Constantin cd Mare marcheazä trnnsfonnarea conducerii imperiale intr-o monarhie absolutä de drept divin. . 558. Viminacium, localitate in Moesia Superior, pe maluldrept al Dunärii, astizi Vidin. 559. Bagauzii, popuJatie agricoll din Galia (cuvantulcare-i denume~te este de origine celticä, bacauda fusemnand riizvratit). Räscoala bagauzilor are loc in anu1286, sub domnia lui Diocletilmus. f\.H~carile populatiei rurale celtice incep ind in 283 ~i angreneazä treptat stät pe tärnnii liberi eat §i pe coloni ~i sclavi, uniti cu totH impotriva mariior proprietari fundari ,i a autoritatilor romane din provincie. Reprimata tempornr de Maximianus (286 - 288), ea se extinde treptat ~i in Spania ~i va ritbufni 200 de ani mai tärziu (sec. V), constiruind una dintre cele mai puternice mi~cäri sodale ale antichitätii tärzii. 560. Mareus Aurelius Valerius Maximianus Herculius, cunoscut sub numele de Maximian, se nalte in 240 fntr-o familie de larani siiraci dir! Pannonia (Sirmium), fucepe cariera militarn ca simplu soldat ~i urcä in iemrhia militarn sub 40mnia luiAurelianus ~i Probus. La 1 aprilie 285 este desemnat eaesar de catre Diocletianus, iar un an mai täniu (l aprilie 286) i se incredinteazä administrarea ~i apärnrea provinciilorapusene. CognomenuIHerculius i-a fost acordat de cätre Diocletianus, care era lovius, epitete prin care se exprima suprematia ~i subordonarea. Ca guvernator al Occidenrului, Maximianus respinge atacurile alamanilor, burgunzilor, frnncHor ~i heruritor, reprimä räscoala bagauzHor din Galia (286 - 288) §i consolideazä limesulafrican. Din 1 martie 293,momenrulinstauritrii tetrarhiei,eli~i are ~edinta la Mediolanum (Milano). La 1 mai 305, sub presiunea lui Diocletianus,abdicä. ReinW insä In viata politicä in 306, odatä cu urcarea pe tron a fiului du Maxentius. In 308, la Camuntum, renunta la titlul sau. dar In 310 se proclama fmparat la Arelate (Arles). Intränd in conflict cu Constantin cel Mare, este obligat sä se sinucidä in 310 la Massalia (azi Marsilia). 56 L Mareus Aurelius Carausius (ce 11 de origine ), fiind insärcinat fu 286 de Maximianus sä reprime organizatia piratilor fmnd ~i saxoni, devine stäpän al flotei din canalul Mänecii ,i se proclama impärat in Britannia.

300

301

du~manilor.

4i

562. 801'401'4la. om~ in GaUa, azi 8oulogne. 563. Achillel4s Aurelius Ludus Elpidius, uzurpator. A participat 1a räscoala din Egipt din 296/297 ~i S-8 proclamat august la Alexandria. Este, probabil, uns ~i. aceea~i persoanä cu uzuIpatorulDomitius Domitianus, cu a cärui efigie au fost descoperite monede. 564. Quinquegentümii sau pentapolitanii, locuitorii celor cinci polisuri (sau descendentii edol cinci neamuri), popor din provincia africanlJ Cirenaica. 565. Narseus '(Narsen sau Nm'ses) (? - 302), suveran allmperiului Sasanid (293 _ fiii lui ~apur I ~i ocupä tronul prin intammrea lui Bahrem m, decla~ind astfel un fäzboi cu romanii. Dupä ce instaun~azi pe tronul Anneniei pe Tiridate m, Narseus invadeazl la Callinicus pe caesarul Galerius. In contraofensiva romani din

~i Narses cade prizonier cu toatä famms. In unna pacH incheiate cu Roma, Narses recunoa~te ancxarea Mesopotamiei la teritoriul roman §i protectomrul Romei asupm Anneniei. 566. Serdica, o~ in Tmcia, azi Sofia. Eutropius precizeazä inci 0 datä ca linururilt~ de dincolo de Dunlre apaI1ineau, in secolul IV. dacilor. Evenimentul poUHc mention~t. cardinal in politica administrativ-teritorialä a lui Diocletianus, se petrece in data de 1 umme 293, dnd acesta infiinteazl tetrarhia. Cei patru conducätori sunt grupati acum intr-un colegiu constiruit in a~a fel incät celor doi augulti (Diodetianus I?i Maximianus) si se subordoneze doi caesari. Astfe!, Diocletianus, care-~i statlne~te re~edinta Nicomedia, in Bithynia, n are in subordine pe caesarul Caius Villerius Sirmium) iar Maximianus, cu re~edinta la Mediolanum, il are in Galerius (cu reljedinta sullH}I'dirlC pe caesarul Constantius de origine trnco-geticä. 567. lui Carausius (pe care il inlArurase in 293) este LOl"UUilfiuJm (Londra) de ci'Ure Constantius Chlorus, debarcatä comanda prefecrului Asclepiodorus Se lichideazä astfel regarul sep1ll.rllltist in;;:n 1~V' i$!1r Ln UUllUIm este remcorpomtä 568. Zece ani. din 286 - 296. 569. Lingonii (= cei care sar, cei care fac caii sä neam din GaUa Celtkä, dintre care unH au emigmt in GaUa Cisalpinä. 298. 570. S-a incheüit 0 pace 571. nota 563. 572. Toate aceste expeditii militare se desfä§oarä in aproximativ 2 ani: 296 :. 298. 573. Callinicus ~i Carrhae = localitäti in Mesopotamia, in imprejurimile carora s-a . desfä§urat riizboiullui Narses impotrivalui Galerius Maximianus, in 296. 574. Sapur 11, fiul~i succesorullui Honnisdas ll, care a domnit intre 310 - 379. 575. Hormisdas II a domnit dupä Narses, frltre 304 -.310. 576 .. Räzboiul impotriva lmperiului Sasanid a fost purtat de cätre Galerius §i Diocletianus intre anii 297 - 298. La incheierea päcii, granita riisariteanä a Imperiului Roman este fixatä pe recunoascä suzeranitatea romanä asupra Armeniei. Momenrul acesta marcheazä expansiunea teritorialä maxima a Romei in Orient 577. Carpii, populalie dacicii din zona muntoasä a Carpa{ilor. In 213, sub domnia lui Ca~cana, ocupä zona de curburn a Dunärii, stabilind gmnita cu iazygii 1a nord ~i cu quazii 1a est. In timpul domniei 11.li Diocletianus ~i Galerius (sec IV), ei fac sä reinvie pericolul dacic pentru ImperiulRoman, umlare carui fapt, arnmtele romanf: sünt obligate sä angajeze expeditii militare contra lOT. Dupa victorii repetate asupra lor, Diocletianus. Constantius eh/orus ~i Galerius adoptä cognomenul de Carpicus Maximus.

302

578. Bastangii (sau basternil), popor de origine germanicii, care nivlUisern la est de CaIpati in cämpia de jos a Dunärii ~i Prumlui; in timpul invaziei gotHorin Dada, ei venisern la sudul Dunärii dup! retragerea romanä, eind Probus Xe-a dat !)osibmtafea sä se a~eze in Moesia. Mi~cärile 101' etnice agitate au fost reprim.ate de Galelius. 579. Sarmatii (popo'/' franian de la nordul MiirU Negre) au fost invin~i in mai multe randuri de cätre Diocletianus care a adoptat de mai multe ori titlul de Sarmaticus Ma::