Boromir Analiza Diagnostic [PDF]

Zitiervorschau

CAP. 1. PREZENTAREA SOCIETĂŢII COMERCIALE BOROMIR PROD S.A. 1.1. Constituirea firmei şi transformările ulterioare pe care le-a cunoscut Denumire : SC Boromir Prod SA Buzău; Sediul : Judeţul Buzău, Localitatea Buzău, Strada Şantierului, Numărul 37; Forma juridică : societate pe acţiuni; Codul fiscal : RO1145077; Numărul de înregistrare la Oficiul Registrului Comertului : J10/184/1991; Data înfiinţării : în anul 1991, pe baza H.G. nr. 1353/1990, prin preluarea integrală a patrimoniului IMP Buzau sub denumirea SC Spicul SA Buzău; Durata de funcţionare : nelimitată; Pagina de internet : www.boromir.ro; Date de contact : telefon : 0238446705, fax : 0238436646; Adresa de e-mail : [email protected] SC BOROMIR PROD SA BUZĂU, a fost înfiinţată ca societate comercială pe acţiuni în baza legii 15/1990 prin preluarea activului şi pasivului fostei Intreprinderi de Morărit şi Panificaţie Buzău. Înfiinţarea SC BOROMIR PROD SA Buzău (sub denumirea SC SPICUL SA Buzău) s-a facut prin Hot. Guvern nr. 1353/1990, act normativ care stabileşte şi statutul iniţial al societăţii. La data de 11.06.2002, prin actul aditional nr. 2241 s-a modificat denumirea societăţii în SC BOROMIR PROD SA. Societatea Boromir Prod SA Buzău face parte din grupul Boromir, din care mai fac parte şi următoarele societăţi: SC Boromir IND SRL, SC Hardwood SRL, SC Comcereal SA Valcea, SC Moara Cibin SA, SC Amylon SA, SC Extrasib SA, SC Comcereal SA, Eurostar Invest SRL. Născută în respectul tradiţiei, dar cu o perspectivă modernă asupra acestui domeniu, atât de vechi şi totuşi atât de puţin exploatat, societatea s-a dezvoltat şi şi-a diversificat activitatea oferind pieţei atât produse tradiționale, cât şi produse noi, de care piaţa românească avea nevoie. Istoric Grup Boromir 1994 : Ia fiinţă societatea comerciala S.C. BOROMIR IND Rm. Vâlcea. Obiectul principal de activitate îl constituie achiziţia, prelucrarea cerealelor, precum şi valorificarea superioară a făinurilor prin secţiile proprii de panificaţie şi patiserie.

3

1998 : Moara Cibin din SIBIU a fost preluată de către grupul Boromir, iar la sfârșitul anului 2001, S.C. BOROMIR IND Rm. Vâlcea a devenit acţionar majoritar. Moara Cibin este dotată cu mori performante ce procesează grâu moale, grâu dur şi porumb. 2000 : A fost preluata moara de grâu din Buzău. Moara produce în special făinuri superioare, putând realiza întreaga gamă sortimentală de produse de morărit şi panificaţie. 1999 – 2002 : În această perioadă S.C. BOROMIR IND Rm. Vâlcea achiziţionează unităţi de tip Comcereal, având ca obiect principal activitatea de achiziţie, păstrare şi valorificare a cerealelor. 2011 : Pe lângă cele trei societăţi, BOROMIR IND Rm. Vâlcea, BOROMIR PROD SA Buzău şi Moara Cibin din SIBIU, Grupul Boromir mai deţine puncte de lucru la Deva, Hunedoara, Iaşi, Slobozia. Pe parcursul a 16 ani, Boromir s-a dezvoltat într-un ritm dinamic, pentru ca în prezent să ajungă să controleze 10% din activitatea de morărit de pe piaţa de profil din Romania, cu o capacitate de măcinare de 1500 t/zi. Acest lucru a fost posibil atât în urma achiziţionării de noi fabrici de morărit şi panificaţie aflate în zone ale ţării cu potenţial de dezvoltare din Sibiu, Buzău, Deva, Slobozia, cât şi prin retehnologizarea şi reutilarea tuturor facilităţilor de producţie din patrimoniu. Societatea dispune de o reţea de magazine specializate "Boromir Pan Café" (magazine cu suprafeţe cuprinse între 50 şi 150 mp), acestea constituind un proiect lansat în aprilie 2008, bazat pe rebranduirea tradiționalelor brutării Boromir existente în orașul Rm. Vâlcea încă din anul 1996. In municipiile Buzău si Rm. Sărat isi desfasoara activitatea o reţea proprie de desfacere de 20 de magazine, din care 16 sunt situate în municipiul Buzău iar 4 în orașul Rm. Sărat. Pe lângă acestea, Boromir mai deţine 3 benzinării în Rm. Vâlcea si fabrica de cherestea Hardwood . Din totalul afacerilor Boromir, divizia de morărit are o pondere de 55%, urmată de cea de dulciuri şi prăjituri care deţine 20%, apoi de divizia de panificație cu o pondere de 15% iar restul activităţilor sunt reprezentate de magazine, distribuţie şi benzinării care acoperă 10% din afaceri. Acestea au reprezentat o cifra de afaceri de 110 mil Euro pentru 2010. Pentru a veni în întâmpinarea nevoilor pieţei şi pentru a răspunde cât mai bine exigenţelor clienţilor, societatea a dezvoltat şi diversificat activitatea pentru ca, îmbinând inovaţia cu tradiţia, să ofere produse care să satisfacă cele mai înalte standarde de calitate, sănătate şi siguranţă. Boromir plasează în centrul preocupărilor sale satisfacţia deplină a clientului, un client care se reîntoarce de fiecare dată la un produs de calitate, conceput şi oferit cu profesionalism, astfel încât să răspundă tuturor exigenţelor şi aspirațiilor acestuia.

4

1.2. Domeniul de activitate si modificarile pe care le-a inregistrat in decursul timpului (nomenclatura produselor) Socieatea desfaţoară activităţi conform cu obiectul de activitate aprobat de către acţionari, respectiv: a) producerea şi comercializarea produselor de morărit; b) producerea şi comercializarea produselor de panificaţie, patiserie; c) comercializarea en-gross si en-detail a mărfurilor; d) prestarea de servicii (activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management) e) fabricarea şi comercializarea de furnire şi panouri. Principalele produse, mărfuri şi servicii prestate sunt: -

produse de morărit;

-

produse de panificaţie;

-

mărfuri diverse (dulciuri, cafea);

-

prestări servicii ( morărit, transport).



Cozonaci





o

Cozonac de sarbatori

o

Cozonac de Paste

o

Cozonac de zi cu zi

Croissante o

Croissant

o

Piccolina

o

Tortina

Cornulete o





Covrigi o

Covrigei buzoieni

o

Saleuri

Panificatie o



Paine si specialitati

Paste fainoase o



Cornulete fragede

Paste

Piscoturi o

Blaturi de tort 5

o 

Piscoturi

Morarit o

Faina industriala

o

Faina retail

6

ADUNAREA GENERALA A ACTIONARILOR

1.3.Organizarea structurală

CONSILIUL DE ADMINISTRATIE DIRECTOR GENERAL

DIRECTOR PRODUCTIE

DIRECTOR PRODUCTIE

DEPARTAMENT

COMPARTIMENT FRANCIZE/CHIRII DEPARTAMENT APROVIZIONARE

SERVICIUL

DEPARTAMENT

INTERN DE PREVENIRE SI PROTECTIE

PRODUCTIE MORARIT

INTRETINERE, REPARATII, MODERNIZARI INFRASTRUCTURA TEHNICA

DEPARTAMENT

DEPARTAMENT

SERVICIUL PENTRU SITUATII DE URGENTA

PRODUCTIE PANIFICATIE

EXPLOATARE INFRASTRUCTURA TEHNICA

Directia tehnica

DEPARTAMENT COMPARTIMENT ADMINISTRATIV, PROTOCOL, SECRETARIAT, PAZA

DIRECTOR COMERCIAL

SEF DEPARTAMENT APROVIZIONARE

COMPARTIMENT JURIDIC, CONSILIERI, CFI, ARHIVA

PRODUCTIE PATISERII-COFETARII

SERVICIU APROVIZIONARE MORARIT, PANIFICATIE, PATISERII,COFETARII

Punct de lucru RUSETU

Punct de lucru OGOANELE

SERVICIU APROVIZIONARE MARKET

Directia productie

DEPARTAMENT VANZARI

COMPARTIMENT

SERVICIU FINANCIAR

COMPARTIMENT RESURSE UMANE, SALARIZARE

SERVICIU CONTABILITATE

CASIERIE

COMPARTIMENT SISTEME INFORMATICE

DIRECTOR TRANSPORTURI

COMPARTIMENT

AUTOCOLOANE

CTC - LABORATOARE

ATELIER INTRETINERE REPARATI AUTO

DIRECTIA GENERALA

DIRECTIA TRANSPORTURI

DIRECTIA ECONOMICA

SERVICIU VANZARI MORARIT SERVICIU VANZARI PANIFICATIE, PATISERIE, COFETARIE SERVICIU VANZARI PRODUSE GRUP DEPOZIT GRUP

PRODUSE

SERVICIU VANZARI MARKET SEF SERVICIU VANZARI MARKET

DIRECTOR ECONOMIC

SEF DEPARTAMENT VANZARI

MANAGEMENTUL CALITATII SI PROTECTIEI MEDIULUI

MAGAZIN 23 BUZAU

MAGAZIN 31 BUZAU

MAGAZIN 60 BUZAU

MAGAZIN 62 BUZAU

MAGAZIN 99 BUZAU

MAGAZIN 107 BUZAU

MAGAZIN 114 BUZAU

MAGAZIN 121 BUZAU

MAGAZIN 47 BUZAU

MAGAZIN B90 BUZAU

MAGAZIN BAZAR

MAGAZIN CRANG BUZAU

MAGAZIN SUD BUZAU

MAGAZIN 28 RM. SARAT

MAGAZIN 24 RM. SARAT

MAGAZIN P. LACTATE BUZAU

MAGAZIN P. HALELOR 67 RM. SARAT BUZAU

MAGAZIN 12 BUZAU

MAGAZIN 23 BUZAU

MAGAZIN 21 RM. SARAT

SERVICIU MARKETING

DIRECTIA COMERCIALA

7

1.4. Capitalul social si structura acestuia Ca structura , persoanele juridice detin 88.57%, din capitalul social, iar persoanele fizice detin 11,43%.

1.5. Relatiile desfasurate cu “amontele” (furnizorii de materii prime) si cu “avalul” (beneficiarii produselor sale)

1.6. Relatiile cu instutiile financiare

8

CAP. 2. ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ ŞI MANAGERIALĂ A S.C. BOROMIR PROD S.A. Analiza activităţii economico-financiare constituie o etapă de mare importanţă şi complexitate în procesul de fundamentare şi elaborare a strategiei firmei, dat fiind faptul că, prin intermediul său, se realizează o ’’radiografie’’ completă a firmei. fapt ce permite identificarea punctelor forte, a punctelor slabe şi a cauzelor care le generează. În cadrul său, diagnosticul economic-financiar este o etapă deosebit de importantă care permite managerilor formularea unor judecăţi de valoare calitative şi/sau cantitative privind starea, dinamica şi perspectivele societăţii pe care o conduc.

2.1. Analiza diagnostic a domeniului financiar Necesitatea cunoaşterii situatiei economice a S.C. BOROMIR PROD S.A. în vederea elaborării unor masuri de eficientizare a activităţii implică folosirea mijloacelor de investigare ale analizei economic-financiare. Pentru aceasta analiza se folosesc date din bilanturile contabile si conturile de profit de pierderi din anii 2008-2011.

Tabel nr.1 Situatia bilantului firmei S.C. BOROMIR PROD S.A. pentru perioada 2008-2011 - lei Denumirea elementului bilantier

Soldul la sfarsitul anului 2008

2009

2010

2011

95.323.940

94.277.221

93.389.688

129.786.144

68.550

31.000

227.183

13.505.373

Imobilizari corporale

89.075.190

87.958.120

86.881.291

97.552.402

Imobilizari financiare

6.180.200

6.288.101

6.281.214

18.728.369

II. ACTIVE CIRCULANTE

47.716.929

53.179.059

44.592.242

44.128.347

Stocuri

11.541.806

9.720.889

9.077.181

17.845.624

Creante

32.622.705

40.617.331

34.030.225

23.132.351

Lichiditati

3.552.418

2.840.839

1.484.836

3.150.372

III. CHELTUIELI IN AVANS

23.012

124. 119

93.939

159.470

I. ACTIVE IMOBILIZATE Imobilizari necorporale

TOTAL ACTIVE

143.063.881 147.456.280 138.075.869 174.073.961 9

IV. CAPITALURI PROPRII

91.052.084

97.781.873

Capital social

12.358.950

12.358.950

12.358.950

23.306.374

Rezerve din reevaluare

60.861.031

61.871.023

63.150.980

68.737.851

Rezerve

15.242.032

19.429.030

23.008.042

35.580.109

2.590.071

4.122.870

6.707.143

3.150.845

28.787.785

27.413.165

14.664.053

22.678.247

Credite pe termen scurt

3.046.000

2.073.000

2.070.000

2.000.000

Datorii comerciale

1.600.785

3.940.165

3.940.165

3.940.165

Salarii

24.141.000

21.400.000

8.500.000

16.738.082

VI. DATORII PE TERMEN LUNG

23.201.000

22.153.000

17.964.597

20.582.262

Credite pe termen lung

23.201.000

22.153.000

17.964.597

20.582.262

DATORII TOTALE

51.988.785

49.566.165

32.628.650

43.260.509

23.012

57.242

48.014

38.273

-

51.000

174.090

-

Rezultatul exercitiului V. DATORII PE TERMEN SCURT

VII. VENITURI IN AVANS VIII. PROVIZOANE

105.225.115 130.775.179

TOTAL CAPITAL PROPRIU + DATORII 143.063.881 147.456.280 138.075.869 174.073.961 Sursa datelor: Ministerul Finanţelor, www.boromir.ro

Extinderea reţelei de distribuţie a dus şi la menţinerea unui trend ascendent în ceea ce priveşte creanţele, acestea însă înregistrând o rată mai redusă de creştere comparativ cu cifra de afaceri. În totalul imobilizărilor financiare, ponderea majoritară este dată de titlurile de participare deţinute la alte societăţi din cadrul grupului (entităţi afiliate), precum şi la Bursa Monetar- Financiară şi de Mărfuri Sibiu (BMFMS). Datele referitoare la venituri, cheltuieli si cifra de afaceri ale societatii comerciale BOROMIR S.A. din perioada analizata, respectiv intre anii 2008 si 20011, sunt cuprinse in tabelul nr. 2, dupa cum urmeaza: Tabel nr. 2 CONTUL DE PROFIT SI PIERDERI întocmit pentru perioada 2008-2011 - lei Denumire

31.12.2008

31.12.2009

31.12.2010

31.12.2011

CIFRA DE AFACERI

120.260.833 162.445.501 133.668.621 126.690.959

Venituri din exploatare

170.752.000 128.538.000 200.837.417 160.525.495

Cheltuieli din exploatare

164.950.000 124.817.000 195.758.505 158.386.600

REZULTATUL EXPLOATARII

5.802.000

3.721.000

5.078.912

2.138.895

Venituri financiare

1.112.686

72.402.093

5.860.954

1.235.149 10

Cheltuieli financiare REZULTATUL FINANCIAR

3.171.795

80.440.758

6.792.100

1.727.431

-2.059.109

-8.038.665

- 931.146

- 492.282

7.861.109

11.759.665

4.147.766

1.646.613

716.687

52.402.092

-

-

1.171.795

40.440.757

-

-

-455.108

11.961.335

-

-

REZULTATUL CURENT Venituri extraordinare Cheltuieli extraordinare REZULTATUL EXTRAORDINAR VENITURI TOTALE

172.581.373 253.342.185 206.698.371 161.760.644

CHELTUIELI TOTALE

169.293.590 245.698.515 202.550.605 160.114.031 3.287.783

Profit brut

2.748.440 Profit net Sursa datelor: Ministerul Finanţelor, www.boromir.ro Fig. 2.1.1. Evolutia veniturilor totale si a cheltuielilor totale

7.643.670

4.147.766

1.646.613

6.707.173

3.150.845

507.082

Fig. 2.1.2. Evolutia profitului net (lei)

300,000,000

6,707,173

250,000,000

LEI

200,000,000 150,000,000 100,000,000

Venituri totale

2,748,440

Cheltuieli totale

50,000,000

3,150,845

0

507,082

2008

2009

2010

2011

Conform graficelor, se poate observa ca veniturile si cheltuielile facute in cadrul societatii nu au avut o evolutie constanta. Acestea inregistreaza valori maxime în anul 2009 de 253.342.185 lei, îin cazul veniturilor, respectiv de 245.698.515 lei, cazul cheltuielilor efectuate de societate. In acest an se inregistreaza şi ce mai mare profit net al firmei, 6.707.173 lei. Cele mai mici cifre le arata anul 2011. Anul aduce atat venituri mici, cat si cheltuieli mici. In consecinta profitul din acest an inregistreaza valoarea cea mai mica din perioada analizata, respectiv 507.082 lei, de aproximativ 13 ori mai mic decat cel inregistrat in anul 2009.

2.1.1. Analiza dinamicii si structurii patrimoniului firmei Caracterizarea dinamicii elementelor bilantiere de activ, respectiv de pasiv, presupune utiilizarea marimilor absolute, dar si a celor relative. Analiza structurii patrimoniale presupune investigarea acelorasi elemente cu ajutorul metodei ratelor.

11

Dinamica elementelor din activul bilantier contabil este prezentata in tabelul nr. 3, cu ajutorul indicilor elementelor de activ cu baza fixa in anul 2008 si arata cu cat a crescut sau a scazut activul respectiv fata de anul de baza. Tabelul nr. 3 Dinamica elementelor din activul bilantier contabil fata de valorile inregistrate in anul 2008 -%Denumirea elementului bilantier ACTIVE IMOBILIZATE Imobilizari necorporale Imobilizari corporale Imobilizari financiare ACTIVE CIRCULANTE TOTAL Stocuri Creante Disponibilitati CHELTUIELI IN AVANS TOTAL ACTIV

Indicele fata de anul 2008 in anul: 2009 98,90 45,22 98,75 101,75 111,45 84,22 124,51 79,97 539,37 103,07

2010 97,97 331,41 97,54 101,63 93,45 78,65 104,31 41,80 408,22 96,51

2011 136,15 19701,49 109,52 303,04 92,48 154,62 70,91 88,68 692,99 121,68

In tabelul nr. 4 sunt prezentate ratele de strucura ale activului S.C. BOROMIR PROD S.A. pentru perioada 2008-2011, care reflectă compoziţia patrimoniului economic al societăţii, nivelul thnologiilor utilizate în procesul productiv, constrângerile de ordin tehnic şi juridic.

Tabel nr. 4 Principalele rate de structura ale activului -%Anul Denumirea

Modul de calcul 2008

Rata activelor imobilizate

100

Rata imobilizarilor necorporale

100

2009

2010

2011

66,63 63,94 67,64 74,56 0,05

0,02

0,16

7,76

Rata imobilozarilor coporale

100

62,26 59,65 62,92 56,04

Rata imobilizarilor financiare

100

4,32

Rata activelor circulante

100

4,26

4,55

10,76

33,35 36,06 32,30 25,35

Rata stocurilor

100

8,07

Rata creantelor

100

22,80 27,55 24,65 13,29

Rata disponibilitatilor

100

2,48

6,59

1,93

6,57

1,08

10,25

1,81 12

Fig. 2.1.3. Evoluţia principalelor rate de structură ale activului 70

60

62.92

62.26 59.65

56.04 Rata imobilizarilor necorporale

50

Rata imobilizarilor corporale 40

Rata imobilizarilor financiare Rata stocurilor

30 27.55 24.65

22.8

Rata creantelor

20 Rata disponibilitatilor 10

0

8.07 4.32 2.48 0.05 2008

6.59 4.26 1.93 0.02 2009

6.57 4.55 1.08 0.16 2010

13.29 10.76 10.25 7.76 1.81 2011

In figura 2.1.3. se poate vedea că ponderea cea mai mare o au imobilizările corporale, valoarea mximă de 62,92% în anul 2010, asta însemnand că societatea beneficiază de o infrastructură importantă în vederea realizării obiectului de activitate (morărit, panificaţie), iar cele necorporale cea mai mică (societatea nu utilizează intens aceste categorii de activ-retete). Scăderea ratei imobilizărilor corporale în anul 2011 reflectă fie cesiunea elementelor de activ imobilizat, fie schimbarea politicii de amortizare (accelerarea ritmului de amortizare). Cel mai bun barometru al relaţiilor financiare pe care societatea le are cu alte societăţi (investiţii de portofoliu, participarea la capitalul altor societăţi) îl reprezintă Rata imobilizărilor financiare. De aceea mărimea ratei variază în funcţie de intensitatea relaţiilor financiare ale societăţii comerciale Boromir S.A. cu mediul ei extern, de la 4,32 la 10,76%.

In tabelul nr. 5 este prezentata dinamica pasivului societatii, folosind metoda utilizata si pentru caracterizarea dinamicii activului, respectiv cea a indicilor cu baza fixa ai dinamicii. 13

Tabel nr. 5 Dinamica elementelor din pasivul bilantier contabil fata de valorile inregistrate in anul 2008 -%Denumirea elementului bilantier IV. CAPITALURI PROPRII Capital social Rezerve din reevaluare Rezerve Rezultatul exercitiului V. DATORII PE TERMEN SCURT Credite pe termen scurt Datorii comerciale Salarii VI. DATORII PE TERMEN LUNG Credite pe termen lung DATORII TOTALE VII. VENITURI IN AVANS VIII. PROVIZOANE TOTAL CAPITAL PROPRIU + DATORII

Indicele fata de anul 2008 in anul: 2009 107,39 100,00 101,66 127,47 159,18 95,22 68,06 246,14 88,65 95,48 95,48 95,34 248,75 103,07

2010 115,57 100,00 103,76 150,95 258,96 50,94 67,96 246,14 35,21 77,43 77,43 62,76 208,65 96,51

2011 143,63 188,58 112,94 233,43 121,65 78,78 65,66 246,14 69,33 88,71 88,71 83,21 166,32 121,68

Urmatorul tabel, tabelul nr.6, cuprinde date referitoare la ratele de structura ale pasivului societatii comerciale BOROMIR S.A. Datele din acest tabel reflectă evoluţia structurii finanţărilor firmei, gradul de autonomie şi de stabilitate al acesteia. Tabel nr. 6 Principalele rate de structura ale pasivului -%Anul Denumirea Rata stabilitatii financiare Rata autonomiei financiare globale Rata autonomiei financiare la termen Rata de indatorare globala Rata de indatorare la termen

Modul de calcul 2008

2009

2010

2011

79,88

81,41

89,38

86,97

63,64

66,31

76,21

75,13

79,68

81,46

85,26

86,38

36,34

33,61

23,63

24,85

100

20,30

18,45

14,56

13,60

100

25,48

22,66

17,07

15,74

100 100 100 100

14

Fig. 2.1.4. Evoluţia principalelor rate de structură ale pasivului

79.88 79.68

81.46 81.41

63.64

66.31

89.38 85.26

86.97 86.38

76.21

75.13

Rata stabilitatii financiare Rata autonomiei financiare globale Rata autonomiei financiare la termen

36.34

33.61

20.3

18.45

2008

2009

Rata de indatorare globala

23.63

24.85

14.56

13.6

2010

Rata de indatorare la termen

2011

Reprezentarea datelor din tabelul nr. 6 ne indică faptul că societatea are un grad de independenţă financiară mare, dată de valorile 79,68% din anul 2008 ce creşte până la 86,38% în anul 2011, dar şi o stabilitate financiară mare. Celalte rate, ratele de îndatorare, înregistrează valori mai mici.

2.1.2. Analiza dinamicii si structurii veniturilor si cheltuielilor Analiza dinamicii si structurii veniturilor si cheltuielilor se va efectua prin aceleasi metode ca si cea a patrimoniului, adica prin metoda indicilor, pentru dinamica, respectiv a ratelor, pentru structura. Pentru a afla in ce fel au evoluat veniturile firmei in perioada analizata, se va calcula, pentru fiecare categorie de venituri, indicii. a) Analiza dinamicii si structurii veniturilor Tabel nr. 7 Dinamica categoriilor de venituri ale S.C. BOROMIR PROD S.A. in perioada 2008-2011 -%Denumirea elementului bilantier Venituri din exploatare Venituri financiare Venituri extraordinare VENITURI TOTALE

Indicele fata de anul 2008 in anul: 2009 75,28 6506,97 7311,71 146,80

2010 117,62 526,74 119,77

2011 94,01 111,01 93,73 15

Tabel nr. 8 Structura veniturilor ale S.C. BOROMIR PROD S.A. in perioada 2008-2011 -%Anul Denumirea 2008 2009 2010 2011 Venituri din exploatare 98,94 50,74 97,16 99,24 0,64 28,58 2,84 0,76 Venituri financiare Venituri extraordinare 0,42 20,68 100 100 100 100 TOTAL VENITURI

Fig. 2.1.2.1. Structura veniturilor in anul 2008

Fig. 2.1.2.2. Structura veniturilor in anul 2011

99%

1% Venituri din exploatare

Venituri din exploatare

Venituri financiare

Venituri financiare

Venituri extraordinare 0%

Venituri extraordinare

99%

1%

Aceste grafice reflectă ponderea fiecarui tip de venit in total venituri. Astfel se observa că ponderea cea mai mare, în toţi anii analizaţi, o au veniturile din exploatare, însă ponderea acestora nu este aceeaşi. Scăderea se înregistreză în anul 2009, an în care capătă proporţii veniturile extraordinare, care, în ceilalţi ani, aproape că nu există. Pondere mică au şi veniturile financiare. Tabel nr. 9 Dinamica veniturilor din exploatare si a cifrei de afaceri ale S.C. BOROMIR PROD S.A. in perioada 2008-2011 -%Denumirea elementului bilantier

Indicele fata de anul 2008 in anul: 2009

2010

2011

CIFRA DE AFACERI, din care: Venituri din vanzarea marfurilor Productia vanduta Venituri din productia stocata 16

Venituri din productia de imobilizari Alte venituri din exploatare TOTAL VENITURI DIN EXPLOATARE

Tabel nr. 10 Structura veniturilor din exploatare si a cifrei de afaceri ale S.C. BOROMIR PROD S.A. in perioada 2008-2011 -%Anul

Denumirea elementului bilantier

2008 2009 2010 2011

CIFRA DE AFACERI, din care: Venituri din vanzarea marfurilor Productia vanduta Venituri din productia stocata Venituri din productia de imobilizari Alte venituri din exploatare TOTAL VENITURI DIN EXPLOATARE

b) Analiza dinamicii si structurii cheltuielilor Tabel nr. 11 Dinamica cheltuielilor ale S.C. BOROMIR PROD S.A. in perioada 2008-2011 -%Denumirea elementului bilantier

Indicele fata de anul 2008 in anul: 2009

2010

2011

75,67

118,68

96,02

Cheltuieli financiare

2536,13

214,14

54,46

Cheltuieli extraordinare

3451,18

-

-

145,13

119,64

94,58

Cheltuieli din exploatare

CHELTUIELI TOTALE

Tabel nr. 12 17

Structura cheltuielilor ale S.C. BOROMIR PROD S.A. in perioada 2008-2011 -%Anul

Denumirea

2008

2009

2011

Cheltuieli din exploatare

97,43 50,80 96,65 98,92

Cheltuieli financiare

1,87

32,74

3,35

1,08

Cheltuieli extraordinare

0,69

16,46

-

-

TOTAL CHELTUIELI

100

100

100

100

Fig. 2.1.2.4. Structura cheltuielilor in anul 2008

Fig. 2.1.2.5. Structura cheltuielilor in anul 2011

2% 1%

97%

2010

1% Cheltuieli din exploatare

Cheltuieli din exploatare

Cheltuieli financiare

Cheltuieli financiare

Cheltuieli extraordinare

99%

Cheltuieli extraordinare

Ca şi în cazul veniturilor, cheltuielile comportă aproape aceeaşi structură. Din aceste grafice putem observa că din anul 2008 până în anul 2011, structura este aproximativ aceeaşi, excepţie, şi în acest caz, face anul 2009, an în care se înregistrează cheltuieli extraordinare, cu o pondere de 16,46% . Pondere mică, dar deloc neînsemnată, o au şi cheltuielile financiare, datorate diferenţelor de schimb valutar.

Tabel nr. 13 Dinamica cheltuielilor de exploatare ale S.C. BOROMIR PROD S.A. in perioada 2008-2011 -%-

18

Denumirea elementului bilantier

Indicele fata de anul 2008 in anul: 2009

2010

2011

Cheltuieli privind marfurile Cheltuieli materiale, din care: - Cu materii prime - Cu materiale consumabile - Cu energia si apa - Altele Alte cheltuieli din exploatare TOTAL CHELTUIELI DIN EXPLOATARE

Tabel nr. 14 Structura cheltuielilor de exploatare ale S.C. BOROMIR PROD S.A. in perioada 2008-2011 -%Denumirea elementului bilantier

Indicele fata de anul 2008 in anul: 2008

2009

2010

2011

Cheltuieli privind marfurile Cheltuieli materiale, din care: - Cu materii prime - Cu materiale consumabile - Cu energia si apa - Altele Alte cheltuieli din exploatare TOTAL CHELTUIELI DIN EXPLOATARE

2.1.3. Analiza fondului de rulment Fondul de rulment (FR) reprezintă partea din capitalul permanent care depăşeşte valoarea activului imobilizat şi care este destinată şi utilizată pentru finanţarea activelor circulante. De asemenea, acest indicator se poate exprima ca fiind excedentul activelor circulante peste valoarea obligaţiilor pe termen scurt. Necesarul fondului de rulment (NFR) reprezintă activele circulante care trebuie să fie finanţate din fondul de rulment. Daca fondul de rulment, la inchiderea exercitiului financiar, este superior nevoii de fond de rulment, atunci excedentul se va regasi sub forma trezoreriei nete (TN), concretizată in disponibilităţi băneşti, în conturi bancare şi în casa. Analiza fondului de rulment pe baza bilantului este o analiza statica si, din acest motiv, sumele folosite vor fi cele curente. In tabelul nr. 15 sunt prezente valorile fondului de rulment, si trezoreriei nete pentru intervalul 2008-2011. 19

Tabel nr. 15 Evoluţia în mărimi absolute neactualizate a FR, a NFR şi a TN - lei Anul

Indicator

2008

2009

2010

2011

18.952.156 25.765.894 30.022.128 21.609.570

Fondul de rulment

Necesarul de fond de rulment 18.422.726 24.998.055 30.513.353 20.299.728 529.430

Trezoreria neta

767.839

-491.225

1.309.842

Fig. 2.1.3.1. Evoluţia în mărimi absolute neactualizate a Fondului de Rulment, a Nevoii Fondului de Rulment şi a Trezoreriei Nete 35,000,000 30,000,000 25,000,000

Lei

20,000,000

FR

15,000,000

NFR

10,000,000

TN

5,000,000 0 -5,000,000

2008

2009

2010

2011

Anul

Conform graficului, anul 2010 este anul în care fondul de rulment şi necesarul de fond de rulment înregistrează cele mai mari valori , 30.022.128 lei, respectiv 30.513.353 lei. Însă, nevoia de fond de rulment, activele circulanete ce trebuie să fie finanţate din fondul de rulment, nu este acoperită. În ceilalţi ani acest lucru este realizat, iar excedentul realizat se regăseşte sub forma trezoreriei nete. Astfel cea mai mare valoare a trezoreriei nete se înregistrează ăn anul 2009, 767.839 lei.

2.1.4. Analiza vitezei de rotatie a activelor circulante Activele circulante reprezintă acea parte a patrimoniului societăţii care are cel mai mare grad de mobilitate. Utilizarea eficientă a acestora constă în eliberarea fondurilor imobilzate de acestea şi replasarea acestor sume, în scopul obţinerii de noi câştiguri. Analiza eficienţei folosirii activelor circulante se realizează prin intermediul vitezei de rotaţie, indicator ce este exprimat prin durata în zile a unei rotaţii (Dz) sau prin număr de rotaţii (n). Calculul acestora presupune: 20

a) n =

;

b) Dz =

, T=360 zile ; Tabel nr. 16

Evoluţia vitezei de rotaţie a activelor circulante - zile Anul 2008 2009 2010 2011 ACTIVE CIRCULANTE, din care: 133 112 118 117 Stocuri 35 22 24 51 Creante 98 90 92 66 Durata de rotatie pentru:

Fig. 2.1.4.1. Evoluţia vitezei de rotaţie a activelor circulante - zile 120 100

98

90

80

92 66 51

60 40

35 22

20

Stocuri Creante

24

0 2008

2009

2010

2011

Conform graficului, cele două durate de rotaţie, viteza de rotaţie a stocurilor, respectiv viteza de rotaţie a creanţelor, exprimate în durata în zile, au evoluţii opuse. Astfel, viteza de rotaţie a creanţelor este mai mare decât cea a stocurilor şi scade de la 98 de zile, în anul 2008, la 66 de zile în anul 2011, în timp ce viteza de rotaţie a stocurilor, mai mică în mărime, în toată perioada, creşte de la 35 de zile în 2008, la 51 de zile în 2011. 2.1.5. Analiza lichidităţii şi solvabilităţii Lichiditatea reprezintă proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma în bani, iar solvabilitatea reprezintă capacitatea firmei de a face faţă obligaţiilor băneşti, respectiv de a-şi onora plăţile la termen. Principalii indicatori de lichiditate si solvabilitate ai S.C. BOROMIR S.A. pentru anii 20082011 sunt reprezentaţi în tabelul nr. 17. 21

Tabel nr. 17 Evolutia principalilor indicatori de lichiditate si solvabilitate -%2008

Anul 2009 2010

2011

Rata autonomiei financiare globale

63,64

66,31

75,13

Rata solvabilitatii la termen

392,45 441,39 585,74 635,38

Rata lichiditatii generale

165,75 193,99 304,09 194,58

Rata lichiditatii partiale

125,66 158,53 242,19 115,89

Rata lichiditatii imediate

12,34

Indicatori

Formula de calcul

10,36

76,21

10,13

13,89

Fig. 2.1.5.1. Evolutia indicatorilor de lichiditate si solvabilitate 635.38 585.74

Rata autonomiei financiare globale Rata solvabilitatii la termen

441.39 392.45

Rata lichiditatii generale 304.09 242.19 165.75 125.66 63.64 12.34 2008

194.58

193.99 158.53 66.31 10.36 2009

76.21 10.13 2010

115.89 75.13 13.89

Rata lichiditatii partiale Rata lichiditatii imediate

2011

În urma analizei se poate observa cum capacitatea firmei de a face faţă obligaţiilor băneşti, respectiv de a-şi onora plăţile la termen este singurul indicator a cărui mărime este într-o ascensiune vizibil mai mare decât a celorlalţi indicatori analizaţi, de la 392,45%, la 635,38%.

22

2.1.6. Analiza rentabilităţii Indicatorii de profitabilitate reflectă eficienţa economică a firmei, sub diferite aspecte: al consumului de resurse-materiale, umane, financiare, informationale-angajate in procesul de productie, al comercializarii productiei fabricate, al gradului în care capitalul propriu aduce profit, dar şi la nivel global sub aspectul performanţelor economice ale firmei şi, implicit, al interesului investitorilor. 

Marja de profit =



Rata rentabilităţii resurselor consumate =



Rata profitului =



Randamentul activelor =



Rentabilitatea economică =



Rata rentabilităţii financiare =

Indicatori de rentabilitate

Anul 2008 2009 2010 2011

Marja de profit

2,29

4,13

2,36

0,40

Rata rentabilităţii resurselor consumate

1,62

2,73

1,56

0,32

Rezerva de profit net

2,73

4,71

3,10

1,30

Randamentul activelor

2,30

5,18

3,00

0,95

Rentabilitatea economică

1,92

4,55

2,28

0,29

Rata rentabilităţii financiare

3,61

7,82

3,94

1,26

23

Evoluţia indicatorilor de rentabilitate 9 8

Marja de profit

7.82

7

Rata rentabilităţii resurselor consumate

6 5.18 4.71 4.55 4.13

5 4

3.61

3

2.73 2.3 2.29 1.92 1.62

2

2.73

Rezerva de profit net 3.94 3.1 3 2.36 2.28 1.56

1 0 2008

2009

2010

Randamentul activelor 3.1 Rentabilitatea economică 1.3 1.26 0.95 0.4 0.29

Rata rentabilităţii financiare

2011

2.1.7. Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul financiar

PUNCTE FORTE

CAUZE

Structura bine dimensionata a activului

- politica financiara a societatii - efectuarea de investitii in constructii speciale si modernizarea utilajelor de productie - corelarea nivelului activelor circulante cu nevoile de resurse ale societatii

Cresterea capitalurilor proprii

Cresterea surselor de finantare

- diminuarea veniturilor din productia stocata Cresterea ponderii cifrei de afaceri in - cresterea vanzarilor de marfuri totalul veniturilor - redresarea volumului vanzarilor de produse proprii - cererea constantă - modernizarea utilajelor Ajustarea cheltuielilor de exploatare cu - reducerea consumului de materii prime si utilitati evolutia veniturilor - existenta unor bune relatii cu furnizorii - restructurarea personalului PUNCTE SLABE

CAUZE

Scaderea activelor

Evolutia descrescatoare a creantelor

Cresterea datoriilor pe termen lung

Apelarea la credite pe termen lung pentru achizitionarea unor instalatii si utilaje folosite in procesul de productie

Cresterea capitalurilor proprii

Cresterea surselor de finantare

Rata datoriilor peste 35%

- capacitate moderata a firmei de a-si onora obligatiile fata de terti pe 24

seama activelor Scaderea profitului şi a rentabilităţii - Scaderea cifrei de afaceri datorita vanzarilor de marfuri firmei Scăderea valorii patrimoniulu

- deprecierea valorii cladirilor - nerealizarea unor investitii sustinute

Scăderea vitezei de rotaţie a creanţelor

- cresterea numarului de facturi neincasate

Scăderea lichidităţii firmei

- Cresterea datoriilor pe termen scurt - Scaderea valorii creantelor si disponibilitatilor

2.2. Analiza diagnostic a domeniului comercial Necesitatea efectuarii unei analize diagnostic a domeniului commercial al firmei se justifica prin importanta pe care o au informatiile obtinute pentru formularea strategiei economice. Aceste informatii se refera la: - identificarea caracteristicilor cererii si ofertei de pe piata pe care activeaza societatea; - efectuarea comparatiei preturilor produselor societatii cu preturile practicate de alte unitati economice; - determinarea modurilor de organizare a aprovizionarii si desfacerii; - existenta unor tehnici de promovare a produselor si a imaginii societatii.

2.2.1. Piete principale Produsele realizate de SC Boromir Prod SA Buzau sunt valorificate atat pe piata locala, cat si pe cea nationala prin politici de vanzare diversificate. Produsele de morarit se valorifica cu precadere in zona geografica a Moldovei si cea a Munteniei. Produsele de patiserie sunt valorificate atat pe piata locala, cat si pe cea nationala pe urmatoarele canale de distributie: mjagazine proprii de desfacere, distribuitori, en-gross, lanturi magazine. Produsele de panificatie sunt valorificate in proportie de 90% pe piata locala si judeteana, iar diferenta de 10% pe piata nationala prin intermediul retelelor. Pentru produsele de panificatie societatea detine 60% din cota de piata la nivel de judet, iar pentru produsele de morarit detine 10% din cota de piatam tot la nivel judetean.

25

2.2.2. Produsele Din grupa de panificaţie, patiserie şi cofetărie, societatea realizează o gamă diversificată de produse, ponderea principală fiind deţinută de pâinea albă de gramaj redus, respectiv peste 70% din totalul produselor de panificaţie. Grupa produselor de morărit cuprinde totă gama de făinuri. Jumătate din cantitatea realizată este destinată utilizării în cadrul grupului. Cozonacii Boromir sunt produşi cu ajutorul unor procedee şi echipamente moderne, dar care păstrează caracterul tradiţional al procesului, pentru ca fiecare cozonac să aducă spiritul şi bucuria specifice sărbătorilor. Savoarea şi aroma lor sunt date atât de calitatea ingredientelor, cât şi de timpul dedicat preparării. Croissantul Boromir este o gustare ideală pe toată durata zilei: la micul dejun, la scoală, la serviciu sau în timpul liber. Realizat prin dospire naturală, aceasta îi conferă produsului o calitate deosebită pe care o regăseşti în miezul său pufos şi aromat, plin cu o umplutură delicioasă de ciocolată, sampanie sau caise. Piccolina - Briosa picolina un produs realizat prin dospire naturală, ce ii conferă garantia unei calităţi deosebite. Tortina - un dulce delicat şi aromat Prăjitura tortina cu ciocolată, cu cremă de lapte sau gem de caise. Cornulete fragede - Gustul minunat al cornuletelor fragede de acasă este acum completat cu arome noi şi surprinzătoare: umpluturi de nuca şi gem, mere, caise şi rahat. Cadou fin şi dulce, cornuletele Boromir cu unt şi umpluturi diverse, ambalate într-o cutie specială, sunt ideale pentru momente speciale. Covrigi – respectand străvechea reteta a covrigeilor de Buzău şi adăugând cu pricepere savoarea celor mai alese ingrediente şi mirodeni - Covrigeii de Boromir sunt caracterizati de puritatea retetelor. Covrigei buzoieni - Covrigii de Buzău şi cei superiori cu condimente se comercializează şi în cutii de 3 şi 5 kg. Saleuri : Saleuri cu cascaval si chimen; Saleuri cu cascaval si susan Panificatie : Paine si specialitati - Pâinea Boromir este obţinută din diverse tipuri de faina Boromir, gama cuprinzând o varietate larga de produse: pâine, painici, baghete, specialitati, paine ambalata, pâine traditionala. Pastele făinoase, sunt produse natural, cu rol benefic asupra bunei functionari a organismului. Produsele sunt sub marca Giani, paste scurte şi lungi din amestec de grâu moale şi grâu dur, iar sub marca Boromir paste din grâu dur în totalitate, care la fierbere nu lasă sediment, nu se lipesc, păstrându-si culoarea galben aurie şi aspectul sticlos. Pastele făinoase Boromir se comercializează şi în ambalaje pentru consum colectiv.

26

Piscoturi - Calitatea piscoturilor Boromir este garantată de ingredientele 100% naturale şi proaspete. Pentru a prepara savurosul desert italian Tiramisu, Boromir oferă celor mai pretentiosi oaspeti piscoturi delicate şi fine. Produsul este oferit fie la pachete moderne de 200g, 400g , 500g sau la cutii de 2,5 kg, făcându-l ideal pentru reteaua de hoteluri, restaurante şi catering. Blaturi de tort : Blat de tort cu cacao 400g, Blat de tort simplu 400 g, Foi cremsnit. Morarit - Boromir pune la dispozitia clientilor săi o gamă diversificată de făină superioară şi integrală, atât pentru consumul industrial, cat şi pentru retail. Gama cuprinde făină specializată pentru patiserie şi panificatie: faina pentru cozonac, faina pentru produse foietate, pentru pâine şi produse de panificatie, făină integrală. Produsele ambalate sunt oferite în saci şi vrac.

2.2.3. Preţul Preţul reprezintă o variabilă complexă de marketing, cu ajutorul căreia se pot concretiza obiectivele strategice ale firmei. Preţul este singurul element al mixului de marketing care aduce venituri, toate celelalte elemente reprezentand costuri. Pretul este de asemenea unul dintre elementele cele mai flexibile ale mixului de marketing. Spre deosebire de produs şi canalele de distributie, preţul poate fi modificat rapid. Costurile constituie elemental de bază al preţului pe care compania îl cere pentru un produs. Firma doreşte să stabilească un preţ care, pe de-o parte, să acopere toate costurile de producţie, distribuţie, vânzare, iar pe de altă parte să aducă un profit pe măsura eforturilor şi riscurilor asumate. Compania trebuie să urmărească foarte atent costurile cu care operează. Dacă producerea şi vânzarea produsului costă mai mult decât pe concurenţi, ea va trebui să practice un preţ mai mare sau să se mulţumească cu profituri mai mici. În cadrul S.C.BOROMIR PROD S.A. organizarea activităţii de stabilire a preţurilor este realizată de compartimentul economic prin intermediul oficiului de calcul, pe baza datelor primare de la directorii de produs. Pe pieţele industriale, agenţilor comerciali li se permite să negocieze cu clienţii între anumite limite de preţ. Chiar şi aşa conducerea este cea care stabileşte obiectivele şi politicile de preţ, aprobând preţurile propuse de managerii de la nivelurile inferioare sau de agenţii de vânzări. Când stabilesc preţurile, companiile trebuie să ţină seama de modul în care consumatorii percep aceste preţuri şi de influenţa pe care o exercită percepţiile respective asupra comportamentului de cumpărare. Deciziile legate de preţ trebuie să fie orientate spre consumator. Un alt factor extern care influenţează deciziile referitoare la stabilirea preţurilor le constituie costurile şi preţurile concurenţilor. 27

Ştiind care sunt preţurile şi ofertele concurenţilor firma le poate utilize ca punct de plecare în stabilirea propriilor preţuri.S.C. BOROMIR PROD S.A. apelează la serviciile unei firme specializate, McCann Erickson, pentru a afla informaţii referitoare la ofertele concurentilor, preţurile practicate de aceştia, cotele de piaţă ala concurenţilor. De asemenea, această firmă efectuează pentru societatea Boromir :cercetări, sondaje, studii de piaţă pentru a putea analiza evoluţia cererii de produse de morărit şi panificaţie cât şi pentru a cunoaşte notorietatea mărcilor S.C. BOROMIR PROD S.A. pe piaţa comparative cu ale concurenţilor. Când stabileşte preţul, compania trebuie să ia în considerare şi condiţiile economice, având în vedere că România trece printr-o perioadă de criză economică. Factorii economici precum inflaţia, rata dobânzii influenţează deciziile de preţ prin aceea că ei produc efecte asupra mărimii costurilor de producţie şi a modului în care consumatorii percep valoarea şi preţul produsului. Statul reprezintă alt factor extern important care influenţează deciziile legate de preţ. De asemenea trebuie luate in considerare şi aspectele sociale. Atunci când se stabilesc preţurile, obiectivele imediate referitoare la volumul desfacerilor, cota de piaţă şi mărimea profitului trebuie să ţină seama de contextul social general. Modul de calcul al preţurilor la S.C. BOROMIR PROD S.A. Preţurile practicate de societate nu sunt mici, pentru a se putea obţine profit, dar nici prea mari, pentru a se putea atrage cumparatorii. Costurile de producţie marchează limita minimă a preţului, iar valoarea produsului, aşa cum este ea percepută de consummator, reprezintă limita maximă. Pentru a putea determina preţul optim, firma trebuie să ia în calcul preţurile concurenţilor, precum şi alţi factori interni şi externi. Compania işi stabileşte preţurile utilizând o metodă bazată pe costuri, dar totodată, ţinând cont de preţurile concurenţilor şi de percepţiile consumatorilor. În tabelul urmator vom prezenta preţurile la următoarele produse:

Tabel nr.12 Denumire produs

Gramaj (grame/kg) Pret (ron)

Paste scurte Giani filini

400

4,33

Paste scurte cu ou

200

3,60

Spaghete Giani

500

2,19

Spaghete Boromir

400

2,00

Fidea

200

1,59

1

1,83

Faina tip 650

28

Faina tip 000

1

2,45

Graham

650

4,94

Covrigi

400

3,00

Cozonac cu nuca

500

6,84

1

2,9

Malai

2.2.4. Furnizorii, beneficiarii si concurentii Furnizori Principalele materii prime folosite de Boromir Prod SA Buzau sunt: - Graul pentru sectorul morarit, - Grasimi (margarine, uleiuri), zahar, oua, branza, drojdie, rahat, nuci, creme pentru umpluturi, pentru sectorul panificatir, patiserie. Pentru produsele cerealiere, principalii furnizori sunt: Cargill Agricultura SRL, RO Agroital SRL, Alfred C. Toepfer International SRL, SC Agricover SA, SC Somalex SRL, SC A&S International SRL, SC Acvila SRL. Pentru panificatie, respectiv patiserie, principalii furnizori sunt: SC Cope SA Costisa Neamt, SC Enzime si Derivate Costisa, SC Orkla Foods SA Craiova, SC Slik Impex SRL Buzau, SC Esarom Romania SRL Sibiu, SC Lesafffre Romania SRL Otopeni. Ambalajele necesare sunt furnizate de: SC Malvina Com Impex SRL Pantelimon, SC Electron SRL Braila, SC Living Plastic Industry SA Buzau, SC Barleta SRL Bacau, SC Bavost SRL Buzau. Clienti In functie de produsele vandute, cea mai mare pondere o detin clientii pentru produsele de panificatie si morarit. Pe segmentul panificatie, clientii au o pondere de 45,64%, printre ei numaranduse: SC Rewe Romania, SC Luxor SRL, SC Agricola International SRL, SC Gimar Com SRL, SC Superalexander SRL, SC Mertic SRL, SC Alice SRL. Pe segmentul morarit, clientii detin o pondere de 44,39%, iar printre ei se regasesc: SC Can Serv SRL, SC San Pauli Com SRL, SC Cuptorul de Aur SRL, SC Melisa Prod SRL, SC Comfruct SRL, SC Madexport SRL, SC Superpan Lux SRL.

2.2.5. Activitatea promoţională

29

În sistemul relaţiilor cu mediul economico-social, cu piaţa, eforturile de marketing ale întreprinderii moderne nu se pot limita la producerea şi distribuţia de bunuri şi servicii; ele implică totodată o permanentă şi complexă comunicare cu mediul extern, cu piata, care presupune o informare atenta a consumatorilor potentiali si a intermediarilor, actiuni specific de influentare a comportamentului de cumparare si de consum, de sprijinire a procesului de vanzare. Toate aceste activitati, cu obiective si mijloace de actiune extreme de variate, alcatuiesc politica promotionala a intreprinderii. In conditiile economiei contemporane, ale sporirii si diversificarii neintrerupte a bunurilor si serviciilor destinate satisfacerii nevoilor materiale si spirituale ale societatii, ale cresterii schimburilor economice international si in contextual globalizarii economiei si a pietelor, problemele comunicarii cu consumatorii interni sau cu partenerii externi devin din ce in ce mai dificile, necesita eforturi de cunoastere si informare reciproca mult mai insemnate si mai variate. Solutia adoptata de intreprinderile moderne pentru satisfacerea acestor cerinte consta in instituirea unui sistem care sa asigure o permanenta comunicare intre producatori si comercianti, pe de-o parte, si consumatori pe de alta parte. Firmele nu trebuie sa se limiteze la a oferi bunuri sau servicii de calitate. Ele trebuie sa-i informeze pe consumatori in legatura cu avantajele produsului sau serviciului oferit si sa pozitioneze cu grija aceste avantaje in constiinta fiecaruia. Pentru aceasta este necesar ca firmele sa utilizeze in mod corespunzator instrumentele de promovare in masa ale publicitatii, promovarii vanzarilor si relatiilor publice. Publicitatea este o variabilă importantă a politicii promoţionale a S.C. BOROMIR PROD S.A., ea reprezentând unul din mijloacele cele mai utilizate în activităţile de piaţă. S.C. BOROMIR PROD S.A. foloseşte publicitatea pentru a transmite publicului mesaje referitoare la ea insasi, la produsele si serviciile ei, cu scopul de a determina un raspuns din partea acestuia. Ca marea majoritate a firmelor mari si S.C. BOROMIR PROD S.A. a apelat la o agentie specializata de publicitate -McCann Erickson. BOROMIR este o marcă din domeniul morăritului şi panificatiei susţinută puternic prin campanii de marketing. Cele mai importante lansari de produse au fost de asemenea sustinute prin campanii TV. Promovarea vanzarilor reprezinta pentru compania Boromir acordarea de stimulente pe termen scurt, în plus faţă de avantajele oferite de produsele pe care le detin, cu scopul de a incuraja achizitia sau vanzarea acestora. Tehnicile de promovare a vanzarilor servesc scopului de completare a actiunilor publicitare, contribuind astfel la integrarea si intarirea imaginii si prestigiul firmei in cadrul mediului sau socio-economic in cadrul pietei. 30

Obiectivele acestor campanii publicitare in cadrul companiei Boromir sunt: -Intarirea loialitatii fata de marca; -Cresterea vanzarilor la unele produse; -Atragerea de noi clienti; -Contracararea concurentilor;

Activitatile de vanzari promotionale sunt directionate catre: -Clientii existenti ai firmei -Clientii firmelor concurente -Persoanelor care nu consuma in mod current produsele firmei Boromir Daca publicitatea ofera motivele necesare cumpararii unui produs sau serviciu, promovarea vanzarilor le ofera pe cele care stau la baza vanzarii imediate a acesteia. Promovarea orientate spre consumator cuprinde reduceri de preturi, cupoane, premii, concursuri si altele. Promovarea comercială include o varietate de mijloace respective credite, servicii gratuite, instruire, mostre gratuite, rabaturi pentru cantitati mari, rabaturi pentru plata timpurie, posibilitatea returnarii marfii cat si prime de fidelitate. Promovarea orientată spre forţa de vânzare cuprinde prime, comisioane. In general, actiunile de promovare a vânzarilor trebuie să fie orientate spre atragerea preferintelor consumatorilor. Va trebui ca ele sa comunice pozitia ocupata de produs in cadrul pietei si sa contina un mesaj care sa indemne la achizitionarea lui. Ideal ar fi ca obiectivul sa-l reprezinte crearea unei cereri de consum pe termen lung, nu doar trecerea temporara de la utilizarea unei marci la alta. Relatiile publice reprezintă o altă tehnică de promovare în masă a produselor. Ea presupune stabilirea unor relatii bune cu diferite organism publice, prin obtinerea unei publcitati favorabile din partea acestora, crearea unei imagini de firma corespunzatoare si preintampinarea sau dezmintirea zvonurilor si a stirilor nefavorabile. S.C. BOROMIR PROD S.A.foloseşte mai multe instrumente specific relaţiilor publice: 

Relatiile cu presa. Difuzarea de informatii importante prin mijloacele de comunicare,cu scopul de a atrage atentia catre un produs sau un serviciu



Reclama produselor. Promovarea anumitor produse



Comunicatiile firmei. Realizarea unor comunicatii interne si externe cu scopul de a face cunoscuta firma. 31



Lobby-ul.Stabilirea unor legaturi cu legiuitorii si cu functionarii de stat,in vederea promovarii sau anularii legislatiei si reglementarilor



Consultanta. Recomandarile conducerii in legatura cu problemele societatii,atitudinea si imaginea firmei.

2.3. Analiza diagnostic a domeniului tehnic şi tehnologic 2.3.1. Amplasamentul S.C. BOROMIR PROD S.A. Sediul societatii se afla în Buzău pe strada Şantierului, Numărul 37. Sediul cuprinde structura de productie, depozitele de materii prime si produse finite, garajul parcului auto, cladirea administrativa si alte structuri anexe. Societatea mai are centre de lucru în următoarele localităţi: Ramnicu Sărat, Pogoanele, Ruşeţu.

2.3.2. Caile de acces si mijoacele de transport Accesul in cadrul sediului central al S.C. BOROMIR PROD S.A. se efectueaza pe cale rutiera. 2.3.3. Resursele energetice şi utilităţile Pentru realizarea obiectului sau de activitate S.C. BOROMIR PROD S.A. are acces la resurse energetice si utilitati asigurate atat prin amenajari proprii, cat si prin cumpararea de la alte unitati economice. Alimentarea cu apa se realizează din reteaua de potabila apartinand S.C. BOROMIR PROD S.A. Apa necesara pentru stingerea incendiilor este inmagazinata intr-un rezervor din beton armat, montat semiingropat, cu V=200 mc, apartinand S.C. BOROMIR PROD S.A.. Consumul specific de apa pentru procesul tehnologic la moara este : q sp = 0,060 mc/t. Dedurizarea apei se efectueaza prin statia proprie de dedurizare; Evacuarea apelor uzate Evacuarea apelor uzate si a celor pluviale se face in reteaua de canalizare apartinand S.C. BOROMIR PROD S.A., pe baza contractului de inchiriere nr.14707 din 31.12.2007 si apoi in reteaua de canalizare oraseneasca prin intermediul racordului R1 (la 14 m de poarta de acces in unitate). Utilizarea eficienta a energiei electrice Energia electrica este furnizata pe baza contractului de inchiriere nr. 14707 din 31.12.2007 si al contractului de subfurnizare a energiei electrice nr.14717/31.12.2007. incheiate cu S.C. BOROMIR PROD S.A., in calitate de titular al contractului incheiat cu Filiala de distributie si furnizare a energiei 32

electrice Electrica Muntenia Sud nr.M112/30.12.2004. Consumul specific de energie electrica este : q sp = 63 kwh/t. Energia termica Energia termica necesara pentu asigurarea incalzirii spatiilor de lucru este furnizata de S.C. BOROMIR PROD S.A. pe baza contractului de inchiriere nr. 14707 din 31.12.2007. Necesarul de abur si apa pentru scopuri tehnologice este furnizat de o centrala dotata cu doua cazane „Metalica”, cu o capacitate de 120m3/h fiecare. Aceasta centrala produce 3t de abur pe ora si alimenteaza procesul de productie in fazele de dospire si coacere. Alimentarea cu combustibil a mijloacelor de transport Combustibilul necesar deplasarii mijloacelor de transport (aproximativ 9t lunar) este achizitionat de la S.C. „Petrom” S.A. si depozitat in rezervorul propriu cu o capacitate de 15mc. Serviciile de telefonie si internet Societatea dispune de o centrala telefonica proprie racordata la reteaua S.C. „Romtelecom” S.A. si de conectare la reteaua Internet; Serviciile de salubrizare Ridicarea deseurilor rezultate din activitatea de productie, precum si celelalte activitati de salubrizare sunt servicii prestate de catre S.C. RER S.A. .

2.3.4. Descrierea procesului de productie 2.3.4.1. Organizarea productiei Procesul tehnologic se desfasoara dupa diagrame tehnologice si cuprinde : -precuratirea graului ; -curatirea graului ; -conditionarea graului ; -macinarea propriu-zisa ; -depozitarea si ambalarea produselor de morarit. Principalele faze si operatii tehnologice sunt : - precuratirea graului – se realizeaza cu tarar cu o capacitate de 60 tone/h si instalatie de aspiratie si magneti ; - curatarea graului – capacitatea curatatoriei este de 14t/h si se realizeaza folosind diferenta de masa specifica : separarea impuritatilor dupa marime si proprietati aerodinamice si a pietrelor, separarea impuritatilor dupa forma si separarea impuritatilor feroase ;

33

- conditionarea graului – se face cu apa rece si consta in adaugarea unei anumite cantitati de apa in trei etape pentru a obtine o umiditate corespunzatoare si stationarea la odihna, timpul de odihna fiind astfel stabilit incat la srotul I graul sa aiba umiditate optima si invelis cat mai elastic, astfel ca prin sfaramare sa se realizeze o separare eficienta a invelisului de partea fainoasa a bobului ; - macinarea graului ; - depozitarea si ambalarea produselor de morarit : - depozitarea produselor rezultate din fabricatie se face in silozul de produse finite - faina se ambaleaza in saci cu valva in greutate de 50 kg si in pungi de 1 – 3 kg - grisul se ambaleaza in pungi de 0,5 kg, iar taratele pot fi brichetate si apoi livrate vrac .

2.3.4.2. Echipamentele si procesele tehnologice Societatea S.C. BOROMIR PROD S.A. este din punct de vedere tehnologic si organizatoric la nivelul performantelor din Europa. 1.Sectia de paste fainoase Capacitatea de productie:60 tone/24 ore Tehnologia de ultima generatie a firmei elvetiene BUHLER folosita pe cele doua linii de productie de mare capacitate pe care se produc paste fainoase scurte si lungi prezinta o serie de avantaje deosebit de importante care se reflecta in calitatea superioara a produselor finite. Aceste avantaje sunt: 

Toate componentele utilajelor care vin in contact direct cu produsul sunt confectionate din otel inoxidabil, ceea ce asigura un grad sporit de igiena



Sistemul de amestecare rapida asigura o perfecta omogenizare a materiilor prime folosite si conduce la obtinerea unor paste fainoase cu o comportare buna la fierbere



Particularitatile sistemului de uscare la temperaturi foarte inalte, pe linga distrugerea microorganismelor patogene, influenteaza pozitiv caracteristicile pastelor fainoase fierte: -pastele nu se lipesc intre ele,nu se aglomereaza -mentinerea formei si stabilitatea culorii -se asigura o buna aderenta a celorlalte ingredient si a sosurilor -textura placuta la masticatie -lipsa pierderilor in apa in care s-au fiert pastele -gust placut



Conducerea si urmarirea computerizata a parametrilor procesului tehnologic garanteaza obtinerea unor produse finite de calitate constanta 34

In afara de avantajele acestei dotari tehnice de exceptie, la calitatea buna a produselor Boromir mai contribuie si: 

Folosirea unei faini grifice - special fabricata in moara proprie, care ne confera certitudinea obtinerii unei culori placute a pastelor si o mai buna comportare la fierbere;



Folosirea unor adaosuri care sa ridice valoarea nutritiva a produselor : oua, vitamine, tomate, spanac;



Ambalarea produselor cu ajutorul unor masini automatizate care sa asigure respectarea greutatii nominale si mentinerea conditiilor de igiena;



Urmarirea caracteristicilor semifabricatelor si produselor finite la intervale regulate, din ora in ora, pentru a se asigura un nivel calitativ constant;



Respectarea riguroasa a unui program de curatenie si igienizare care sa asigure conditii corespunzatoare cu normele de igiena in vigoare;



Echipa tânară şi bine pregatită profesional.

2.3.4.3. Capacitatea de producţie Capacitatile de productie si comerciale de care dispune societatea sunt: - In judetul Buzau: - Moara de grau, capacitate 300tone/24h, formata din doua linii macinis, una cu o capacitate de 200tone/24h –Buhler si una cu o capacitate de 100tone/24h- Reggiane, situata in Buzau; - Siloz pentru grau, capacitate de 5.000 tone, situat in Buzau; - Linie ambalat faina (pachete de 1 kg), capacitate 40tone/24h, situata in Buzau; - Siloz depozitare faina vrac, capacitate 1.000 tone, situat in Buzau; - Depozit faina ambalata, capacitate 600 tone, situat in Buzau; - Depozit grau, capacitate 4.000 tone, situat in orasul Pogoanele; - Depozit grau, capacitate 1.000 tone, situat in localitatea Rusetu, judetul Buzau; - Fabrica pentru produse de panificatie, specialitati de patiserie si cofetarie, capacitate 70 tone/24h pentru produse de panificatie si 6 tone/24h pentru produse de patiserie; - Fabrica pentru produse de panificatie (Fabrica Nord), capacitate produse de panificatie, 20 tone/24h si 5 tone produse simigerie, situate in Buzau; - Fabrica pentru produsele de panificatie, cu o capacitate de 10 tone/24h, situata in Rm Sarat; - Subunitate integrata Patiseria Central, capacitate 3 tone/24h, situata in Buzau; - Subunitate integrata Patiseria Select, capacitate 3 tone/24h, situata in Buzau.

35

Societatea dispune de o retea proprie de magazine de desfacere, un numar de 19 magazine si 2 supermarket-uri situate in cnetrul orasului, respectiv pe unul din principalele bulevarde.

2.3.4.4. Calitatea produselor Pentru supravegherea calitatii productiei, S.C. BOROMIR PROD S.A. dispune de laboratoare ultramoderne, in care specialistii verifica in mod continuu atat materia prima care se receptioneaza, cat si produsul finit. Societatea este certificată ISO 22000 , conform certificatului înregistrat la data de 20.05. 2008, din august 2006. De asemenea, deţine certificare SR EN ISO 140001/2004, cu privire la managementul mediului, precum şi SR EN ISO 18001/2005, cu privire la sănătatea şi siguranţa ocupaţională în muncă, Sistem de Management al Sănătăţii şi Securității Ocupaționale conform OHSAS 18001/2007, certificat nr. AJAEU /09/90342 - Scopul certificării: 

Producție şi vânzare produse de morărit, panificație, cofetărie-patiserie şi pizza;



Vânzare produse petroliere;



Comercializare produse alimentare şi nealimentare.

Sistem de Management al Siguranței Alimentelor conform ISO 22000/2005, certificat nr. AJAEU /08/10984 - Scopul certificării: 

Producție şi vânzare produse de morărit, panificație, cofetărie-patiserie şi pizza

Laboratorul Boromir executa urmatoarea gama de analize pentru terti: 

Determinari pentru GRAU: -Caracteristicile organoleptice, starea de sanatate -Continutul de corpuri straine -Masa hectolitrica -Umiditatea -Continutul de gluten umed si indicele de deformare -Indicele de cadere -Continutul de substante proteice -Caracteristicile alveografice



Determinari pentru FAINA: -Caracteristicile organoleptice, starea de sanatate si Bacillus Mezentericus -Continutul de corpuri straine 36

-Umiditatea -Aciditatea -Continutul de gluten umed si indicele de deformare -Continutul de substante proteice -Caracteristicile alveografice -Continutul de cenusa -Granulozitatea -Absorbtia apei si proprietatile reologice -Indicele de cadere 

Determinari pentru PAINE, PRODUSE DE PANIFICATIE SI PRODUSE DE PATISERIE: -Caracteristicile organoleptice, starea de sanatate si Bacillus Mezentericus -Umiditatea -Aciditatea -Porozitatea, elasticitatea si volumul painii



Determinari pentru PASTE FAINOASE: -Caracteristicile organoleptice, starea de sanatate -Umiditatea -Aciditatea -Continutul de substante proteice -Comportarea la fierbere

2.3.4.5. Intretinerea si repararea utilajelor Activitatea de intretinere se efectueaza de catre personalul serviciului mecano-energetic prin revizii si curatari zilnice ale instalatiilor de transport pneumatic a fainii si ale tuturor utilajelor din sectiile de productie. Pentru intretinerea si repararea utilajelor S.C. Boromir Prod S.A. mai apeleaza si la serviciile altor firme specializate. Aceasta firma dispune de o dotare tehnica si specialisti cu o inalta pregatire profesionala, care pot executa lucrari din mai multe domenii de activitate in aceeasi perioada, raspunzand cu promtitudine urmatoarei oferte de servicii: -Proiectare si engineering -Reparatii curente, accidentale, capitale masini –unelte si agregate -Modernizari si automatizari, asistenta tehnica la P.I.F. 37

-Service, planificarea, executia,supravegherea reparatiilor capitale - Executie piese de schimb echipamente si componente -Diagnoza pentru echipamente tehnice La S.C. Boromir Prod S.A. aceasta firma executa urmatoarele lucrari si reparatii: - Reparatie capitala la instalatii de ridicat tip electrovinci, la trolii manuale, la strung SN 321, la fierastraie alternative - Reparatie si intocmire documentatie in vederea verificarii si autorizarii de functionare anuala la vinci electromecanic -Reparatie freza "MARGHITA’’ -Reparatie si punere in functiune vinciuri mecanice si electromecanice -Remedierea recipientului de apa - capacitate 5.000l/3,5 BARR -2 buc. -Reparatie strung SN 381

2.3.4.6. Igiena si protecţia muncii Pentru incadrarea muncii in conditiile normale de igiena si protectie, in cadrul societatii sunt prevazute urmatoarele masuri: - in zonele cu probabilitate mare de aparitie a concentratiilor de praf de faina (silozurile si buncarele din sectiile de productie) este interzis accesul cu surse deschise de foc. Aceasta masura previne accidentele de munca datorate combustiei prafului de faina cu o concentratie de 1,5-2kg/m3 in prezenta unei surse de caldura de 800-900oC; - legarea la pamant a conductelor de transport pneumatic pentru evitarea acumularii de electricitate statica; - capsularea motorului electric al cernatoarelor de faina; - dotarea sectiilor de productie cu instalatii pentru evacuarea prafului de faina si a bioxidului de carbon rezultat in urma fermentatiei, precum si cu hote de absorbtie a caldurii la gurile cuptoarelor; - predospitoarele si dospitoarele sunt prevazute cu panouri laterale de protectie, pentru a nu permite accesul in spatiul utilajelor in miscare; - exploatarea si supravegherea cuptoarelor este executata de personal specializat. De asemenea, stingerea accidentala a flacarii de la arzatoare este semnalizata optic si acustic.

2.3.5. Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul tehnic si tehnologic PUNCTE FORTE

CAUZE 38

- amplasament pe platforma industriala - capacitate mare de stocare - racordare la retea feroviara - furnizori de faina ce detin o parte din capitalul societatii - asigurarea apei si a aburului tehnologic din resurse proprii Stabilitate in realizarea productiei curente - existenta in cadrul sectiei de panificatie a 6 linii de productie independente intre ele - conditii bune de munca - proiectarea liniilor in cadrul unui sistem integrat de productie Flexibilitate relative mare a liniilor de - automatizarea partiala a liniilor de productie fabricatie - buna specializare a personalului care lucreaza in productie - modernizarea utilajelor - preocuparea prioritara a conducerii societatii de a mentine in stare Activitate organizata de intretinere a buna de functionare utilajele existente echipamentelor de lucru - dependenta firmei de activitatea de produ ctie -modernizarea utilajelor - folosirea framantarii intensive Calitate superioara a produselor fabricate - conditii optime de depozitare - continutul bogat in elemente nutritive al produselor - testarea materiilor prime si a produselor finite in cadrul laboratorului C.T.C. Posibilitati de aprovizionare cu cantitati mari de materii prime

Analizand datele de mai sus putem spune ca S.C. Boromir Prod S.A. dispune de utilaje si instalatii moderne, performante, ceea ce a dus la cresterea capacitatilor de productie, la diversificarea sortimentelor si imbunatatirea radical a calitatii produselor finite.

2.4. Analiza diagnostic a domeniului resurselor umane

2.4.1. Structura si dinamica personalului Este cunoscut faptul ca orice intreprindere are prin functiunile sale si pe cea de personal care cuprinde numeroase activitati. In cazul intreprinderilor moderne, cum este cazul si la S.C. Boromir Prod S.A. si in contextul perfectionarii managementului, avand in vedere contributia sa la imbunatatirea performantelor economice ale acestora, functiunea de personal cunoaste o abordare noua, pornind de la rolul deosebit care revine resurselor umane in orice organizatie. Se urmareste pe de-o parte asigurarea aportului acestora la realizarea obiectivelor intreprinderii, iar pe de alta parte, dezvoltarea lor sub diverse aspecte. Se apreciaza ca resursele umane reprezinta una din cele mai importante investitii ale intreprinderii: este vorba de un capital aparte, care prin activitatea sa, prin comportament si creativitate, poate contribui in mod decisiv la succesul unei intreprinderi, oferindu-i o pozitie avantajoasa in competitia in care se afla cu intreprinderi similare. 39

Conducerea S.C. Boromir Prod S.A. acorda o importanta deosebita selectarii fortei de munca, pregatirii acesteia, asigurarii conditiilor corespunzatoare de lucru si masurarii gradului de satisfactie a personalului. In urma privatizarii, dimensiunea si structura personalului S.C. Boromir Prod S.A. s-au modificat in mod continuu. Prin aceste restructurari s-au indeplinit simultan urmatoarele obiective: scaderea cheltuielilor cu forta de munca, rationalizarea structurii organizatorice si cresterea productivitatii muncii.

2.4.2. Remunerarea si motivarea perasonalului Programul de lucru al unitatilor de productie ale S.C. Boromir Prod S.A. este organizat conform tabelului urmator. In cazul sectiilor de productie, programul de lucru se poate prelungi si in schimbul 2,in functie de volumul comenzilor.

Pentru orele lucrate suplimentar peste programul normal, precum si cele lucrate in zilele de sambata, duminica si de sarbatori legale, personalului societatii ii este acordat timp liber corespunzator in urmatoarele 30 de zile. Prezenta in sectiile de productie se realizeaza cu ajutorul fiselor de pontaj colective zilnice. In cadrul societatii se practica urmatoarele sisteme de salarizare: - sistemul de salarizare in acord direct pe baza normei de timp pentru muncitorii direct productivi; - sistemul de salarizare in regie pentru personalul de conducere, tehnic si administrativ si pentru muncitorii indirect productivi; Adaosurile si sporurile de care beneficiaza personalul societatii sunt urmatoarele: - participarea la profit, intr-o cota care este stabilita anual de Consiliul de administratie: - sporul pentru vechime in munca se acorda pe doua transe de vechime, si anume: 3% pentru vechimea cuprinsa intre 2-5 ani si 6% pentru vechimea cuprinsa intre 5-10 ani; - sporul pentru conditii nocive se acorda personalului care lucreaza la locurile de munca „in perimetrul carora se dezvolta, in procesul de productie, diferite pulberi nocive sau un complex de noxe care pot fi nocive”. Valoarea acestor sporuri este o suma fixa, care se multiplica cu timpul (numarul de ore) cat persoana respectiva a lucrat in astfel de conditii; - sporul pentru timpul lucrat in timpul noptii are o valoare de 25% si se acorda persoanelor care lucreaza in schimbul de noapte cel putin jumatate din programul de lucru. O alta forma de retributie a personalului o constituie acordarea lunara de tichete de masa si a unei ratii zilnice nominale de 2 paini. 40

2.4.3. Productivitatea muncii In tabelul urmator este evidentiata prin analiza comparativa a evolutiei numarului de salariati cu evolutia cifrei de afaceri,respectiv productivitatea muncii calculata ca raport intre cifra de afaceri si numarul de salariati (in perioada 2008-2011).

2.4.4. Conditiile de munca Pentru incadrarea muncii din sectiile de productie ale societatii in conditii normale de igiena si protectie, sunt prevazute urmatoarele masuri: - sectiile de productie sunt prevazute cu vestiare si grupuri sanitare; - in cadrul sediului central exista un cabinet medical dotat cu mijloace de acordare a primului ajutor in caz de accidente; - in zonele cu probabilitate mare de aparitie a concentratiilor cu praf de faina este interzis accesul cu surse deschise de foc; - legarea la pamant a conductelor de transport pneumatic pentru evitarea acumularii de electricitate statica; - dotarea sectiilor de productie cu instalatii de evacuare a prafului de faina si a bioxidului de carbon rezultat in urma fermentatiei, precum si cu hote de absorbtie a caldurii la gurile cuptoarelor; - exploatarea si supravegherea cuptoarelor este executata de personal specializat. De asemenea, stingerea accidentala a flacarii de la arzatoare este semnalizata optic si acustic.

2.4.5. Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul resurselor umane

PUNCTE FORTE Conditii corespunzatoare de munca Structura corespunzatoare a personalului pe activitati Valoare subunitara a indicelui de corelatie a salariului cu productivitatea muncii

Cresterea productivitatii muncii

CAUZE - gradul ridicat de mecanizare si automatizare al procesului tehnologic - asigurarea unui microclimat industrial corespunzator - restructurarea societatii - asigurarea cu peste 50% din personal a departamentului tehnic - conditii bune de munca - cresterea gradului de mecanizare si automatizare a utilajelor - sporirea productiei - scaderea influentei factorului uman in procesul de productie - evitarea cresterii exagerate a salariilor - cresterea gradului de mecanizare si automatizare a utilajelor si a spatiilor de productie - sporirea productiei intr-un ritm mai accelerat decat cresterea 41

personalului - cresterea complexitatii activitatii societatii - cresterea vanzarilor de produse proprii si marfuri

Angajarea de specialisti economisti

PUNCTE SLABE

CAUZE

Salariul mediu brut al angajatilor mai redus decat cel mediu pe economie Salariul mediu brut al angajatilor mai redus decat cel mediu pe economie

-nivelul redus al veniturilor in comparatie cu cheltuielile - nivel mai scazut al aportului fortei de munca la realizarea produselor finite decat nivelul aportului mijloacelor fixe -nivelul redus al veniturilor in comparatie cu cheltuielile - nivel mai scazut al aportului fortei de munca la realizarea produselor finite decat nivelul aportului mijloacelor fixe

2.5. Analiza diagnostic a domeniului a domeniului managementului 2.5.1. Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul managementului

PUNCTE FORTE Structura organizatorica bine definita

Sistem informational bine organizat

Eficienta sistemului decizional

Stil de management participativ

CAUZE - structura de tip ierarhic-functional - procesul de restructurare a societatii a fost efectuat in mod rational - utilizarea calculatorului pentru prelucrarea datelor - stil de conducere participativ - folosirea coordonarii bilaterale - centrala interna de telefonie - utilizarea comunicarii verbale - folosirea coordonarii bilaterale - structura organizatorica de tip ierarhic-functional - stilul de management participativ - atragerea personalului tehnicoadministrativ si in procesul de adoptare a deciziilor - relatii neconflictuale intre conducere si ceilalti salariati

Autonomie in obtinerea informatiilor despre piata

- compartiment de marketing puternic dezvoltat

Preocuparea pentru promovarea produselor

- compartiment de marketing puternic dezvoltat

EFECTE - un nivel ridicat al productivitatii muncii - respectarea principiului unitatii de decizie si actiune - prelucrarea rapida a datelor - acces rapid la informatii si rapoarte - adoptare rapida a deciziilor - adoptarea rapida a deciziilor - cresterea cifrei de afaceri - satisfacerea comenzilor clientilor - asigurarea aprovizionarii continue cu materii prime si marfuri - cresterea productivitatii muncii - cresterea cifrei de afaceri - echilibrarea stocurilor - satisfacerea cererii clientilor - asigurarea unor conditii corespunzatoare de munca - avantaj concurential - reducerea timpului de adoptare a deciziilor - avantaj concurential

2.6. Analiza SWOT

42

Puncte tari: • Apartenenta la un grup insemnat din industria alimentara; • Detine o cota de piata insemnata in special la nivel local; • Derularea unor programe investitionale de modernizare; • Mentinerea marimii activelor circulante chiar in conditiile cresterii insemnate a cifrei de afaceri; • Societatea fiind cotata la BVB poate atrage surse de finantare care comporta cheltuieli mai reduse. • Cresterea gamei de produse de panificatie in ultimii ani.

Puncte slabe: • Marje de profitabilitate reduse; • Cheltuielile cu dobanzile influenteaza in mod semnificativ rezultatul net al companiei;

Oportunitati: • Rata de crestere a sectorului se mentine la un nivel ridicat; • Numar redus de competitori insemnati la nivelul sectorului; • Risc sectorial redus;

Amenintari: • Tendinta descendenta a consumului de paine la nivel national; • Deprecierea monedei nationale ar putea aduce scumpiri ale materiei prime folosite. • Cresterea presiunii salariale in ultimii ani.

43