Beneficiile Si Dezavantajele Consumului de Fructe Si Legume - 03 [PDF]

Zitiervorschau

UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE VICTOR BABES

AVANTAJELE, DEZAVANTAJELE CONSUMULUI DE FRUCTE SI LEGUME

GABRIELA POPA

Dietele vegetariene au fost promovate din secolul 18 în cautarea sănătații fizice și spirituale. Vegetarianismul era de asemenea un simbol al angajamentului catre sănătate și reformă sociala cu implicații ecologice. Numeroase studii au asociat consumul redus de fructe și legume boli cronice cum ar fi afecțiunile cardiovasculare, tensiunea arterială, hipercolesterolemia, osteoporoza, forme de cancer, afecțiuni obstructive pulmonare, probleme respiratorii și sănătatea mentală.

Beneficiile consumului de fructe și legume Fructele și vegetalele sunt considerate importante în ghidurile alimentare datorită conținutului bogat în fibre, vitamine, minerale în special, electroliți, fitonutrienți și antioxidanți, consumul lor fiind asociat epidemiologic cu reducerea riscului de boli non- comunicabile. Fibrele prezente conduc la o absorbție graduală prevenind constipația. Ele pot fi fermentate în colon, crescand concentrația de acizi grasi cu proprietați anticancerigene și menținănd sănătatea intestinelor. Necesarul de fibre este de 15 g/1000 kcal consumate, valoare derivată din corelația între consumul de fibre și reducerea incidentei afecțiunilor cardiovasculare.(1) Conținutul ridicat de fibre poate juca un rol important în absorbția calciului și reducerea încărcăturii acide a dietei, promovănd formarea osoasă și suprimă resorbția osoasă, favorizănd cresterea rezistentei masei osoase.(2) Consumul de citrice și mere are un efect moderat asupra reducerii lipidelor din sange. Un interes aparte în studiul componentelor fructelor si legumelor îl ocupă rolul vital al antioxidanților, ce dau culoarea și se comport ca gunoieri, îndepartănd radicalii liberi din organism înainte ca aceștia să producă daune ireparabile. Studii recente raportează efectul de reducere a riscului cardiovascular prin consumul fructelor bogate în antiociani, flavonoide (fructe de padure, struguri, rodii).(3,4) Consumul crescut de carotenoizi mentine în limite normale nivelul de cholesterol din sange, reduc degradarea oxidativă, și cresc rezistența LDL la oxidare. Un consum crescut de crucifere a fost raportat să genereze o scadere în apariția riscului cancerelor intestinale, tiroidiene, pancreatice și de plamani. (5) Fructele și legumele sunt factori de prevenție a osteoporozei și surse de calciu si vitamine necesare în metinerea sănătății oaselor. Prezenta fitonutrienților în curcuma și izoflavonidele din soia s-au demonstrat a avea efecte protective împotriva daunelor produse la nivelul retinei datorate de hiperglicemie și alte 7

flavonoide (quercetina) pot preveni stresul oxidativ în procesul de patogeneză a glaucomului. (6) Sanatatea mentală și declinul cognitiv beneficiază de substanțele prezente în fructe și legume. Vegetalele cu frunze verzi au un efect protectiv împotriva cancerului de plamani. (7)

Fructele și legumele, greutatea corporală și obezitatea Fitonutrienții prezenti în fructe și legume s-au dovedit a fi agenți antiobezitate , jucănd rol în suprimarea creșterii țesutului adipos. Adipozitatea este străns legata de biomarkerii stresului oxidativ și inflamației iar o dietă bogată în fructe și legume poate modifica biomarkerii asociați adipozității la femeile supraponderale prin inhibarea lipazei. (8,12) De asemenea fructele și vegetalele fără amidon, au o încărcătură calorică mică, cu un conținut mare de apă și fibre, contribuind la creșterea satietății și menținerea unei greutăți normale chiar în cazul consumului unor cantitați mari. Fibrele formează geluri în intestinul subtire, reducănd enzimele implicate în procesele de digestie a proteinelor, lipidelor și carbohidraților. Consumul de fructe și legume sustine scăderea ponderală în cazul în care inlocuieste în alimentație alimentele cu densitate caloric mare cum sunt grăsimile saturate și zahărul. O corelație semnificativă a fost observată de Epuru, între BMI și consumul de vegetale, la adulții supraponderali acesta fiind redus. (9)

Dezavantajele consumului de fructe și legume Intr-o dietă predominant vegetariană se ridică problema aportului de oxalati, prezenți în cantităti semnificative în unele legume cum ar fi: Sfecla roșie, spanacul, căpșunile, soia, nucile, pătrunjelul, ceaiul, cerealele integrale. O dieta redusa în oxalați este importanta în prevenția formării calculilor renali pentru cei cu risc. Oxalații se pot lega de minerale (fier, calciu, magneziu) reducănd astfel si biodisponibilitatea acestora din vegetale. Metodele de preparare( fierbere, hidratare, fermentare, inmuiere, incolțire), și anumite combinații pot reduce oxalatii solubili. Persoanele cu afectiuni gastrointestinale sau risc de producere a calculilor urinari trebuie să minimizeze aportul de vegetale cu continut de oxalati, dar excluderea totală din dietă poate priva organismul de alti nutrienti pe care acestia îi contin dincolo de aportul de minerale. Adițional, în randul plantelor relevante in consumul uman se produc secundar metaboliți ce au dublu rol pe de o parte benefic pe de altă parte ridica riscuri pentru consumul uman . plantele pot produce alcaloizi toxici sau alți compuși hemaglutinine, inhibitori de enzymelectine ce se leagă de suprafata mucoasei intestinale și inhibă digestia, în special cea a 7

proteinelor.(11) Unele studii implică lectinele în procesele inflamatorii din corp, sau leagă de boli autoimune cum ar fi boala celiacă, diabetul și artrita reumatoidă. Moduri de scadere a conținutului în lectine prin preparare:fierbere, fermentare, încolțire, decojire, extragerea semintelor, gătirea la abur.In timp ce lectinele pot avea efecte adverse, cantități mici de lectine s-au dovedit a contribui la creșterea bacteriilor benefice din tractul digestiv.(13) Afecțiuni digestive legate de consumul de fructe și legume Fructoza reprezintă o moleculă de monozaharid care este prezentă în mod natural în alimente, sub formă liberă de hexoză sau în componența dizaharidului sucroză (zahărul de masă) alături de glucoză, a trizaharidului rafinoză împreună cu glucoza și galactoza, respectiv sub formă polimerizată (fructani). Fructoza se găsește în cantități mari în unele fructe, vegetale și în miere, însă aceasta poate rezulta și pe cale enzimatică din porumb, produs cunoscut sub denumirea de sirop de porumb bogat în fructoză și care se găsește cu precădere în băuturile răcoritoare îndulcite și alimentele îndulcite din comerț.

Intestinul subțire prezintă o capacitate limitat de absorbție a fructozei și se estimează că mai mult de jumătate din populația globală nu este capabilă sa absoarbă complet o cantitate de 25 g de fructoză în contextul în care dieta actuală aduce un aport zilnic intre 11 si 54 g, în funcție de obiceiurile alimentare individuale. Nu trebuie confundată intoleranța ereditară la fructoza cu absorbția deficitara a fructozei, prima dintre ele este o boală metabolica foarte rară, apare in general in copilarie cu simptome rapide: greată, varsaturi și afecțiuni hepatice, pe termen lung avand efecte grave de afectare renală și a sistemului nervos. Tratamentul presupune suprimarea pe parcursul vieții a consumului de fructe. Malabsorbția fructozei nu se datorează exclusiv unui mecanism pathologic, ci poate fi considerată un raspuns fiziologic al organismului la excesul dietetic de fructoză care generează manifestari nedorite la nivel gastrointestinal.(14) 7

Persoanele ce iau antidepresive sau statine pentru controlul colesterolului ar trebui să evite consumul de grapefruit, intrucat crește concentrația medicatiei in sange și timpul lor de acțiune. (15) Un alt factor de risc în consumul de vegetale este pesticizarea intensă a culturilor. Pesticidele sunt substanțe chimice, minerale sau organice utilizate în agricultură pentru impulsiona/regla creșterea culturilor de vegetale precum și pentru combaterea dăunatorilor.

a

Conform unui raport din 2013 Environmental Working Group chimicalele prezente în pesticide conțin neurotoxine ce pot afecta negativ dezvoltarea sistemului nervos al copiilor și adolescenților.(16) Ingerarea de reziduuri de pesticide a fost de asemenea asociată cu probleme de infertilitate, reducerea funcției imunitare și alte afecțiuni cronice. Pentru limitarea ingerării de reziduuri de pesticide se recomanda spalarea cu apă din abundență si îndepartarea primului strat pentru unele fructe și legume. Grupele de produse după cum reiese dintr-un raport EFSA din 2013, ce depășesc frecvent limitele admise legal pentru pesticide sunt salata verde, capșunile, roșiile, țelină și plantele aromatice. Alternativa mai sigură sunt produsele organice, dar acestea au un cost mai ridicat, prin urmare fructele și legumele convenționale sunt opțiunea de electie a consumatorilor și pentru a veni în ajutorul consumatorilor. In USA, the Environmental Working Group (EWG) elaborează anual din 2004 un ghid actualizat cu produsele cel mai mult/mai puțin expuse pesticidelor, respectiv Dirty Dozen and Clean Fifteen. https://www.ewg.org/foodnews/summary.php In Europa autoritatea ce reglementează utilizarea pesticidelor este EFSA European Food Safety Authority.Pentru informarea consumatorilor Europeni, EFSA elaborează rapoarte, ultimul din 2019 dar datele analizate sunt pentru produse ce au fost comercializate și consumate in 2017.Desi acest raport EFSA prezintă rezultatele furnizate prin analiza de mostre din mai multe țari din Europa și rezultate sunt accesibile dupa ce produsele au fost deja date în consum deci nu este un instrument viabil pentru informarea publicului asupra riscurilor iminente ci mai degrabă este o bază științifica ce poate fi folosită în viitor pentru acțiuni de gestionare a riscului prin programe de monitorizare ce trebuie derulate la nivel național precum și nevoia de modificare in viitor a limitelor legale existente La nivelul anului 2017 au fost identificate pesticide folosite în mostrele analizate ce nu sunt aprobate pentru uz in Europa în culturi de morcovi (dieldrin), ceapă (dicloran), cartofi (clothianidin) și pentru portocale, pere, secară. De asemenea au fost analizate produse de import și s-a semnalat prezența de pesticide interzise in Europa în mostre de kiwi, portocale si orez. Recomandarile EFSA merg în direcția investigării și luării de masuri corective la nivel național. (17) 7

Consumul actual de FRUCTE și LEGUME In ciuda interesului în crestere a studiului beneficiilor consumului de fructe și legume, consumul lor este sub dozele zilnice recomandate în randul adulților. Astfel, considerănd incidența mare a problemelor de sănătate pare critic ca in cadrul educației nutritionale un scop prioritar sa fie creșterea recomandărilor de FRUCTE și LEGUME în cadrul programelor de sănătate și promovărilor nutriționale.

In acord cu datele observate WHO, consumul de fructe și legume este sub recomandarea de 400g/persoană fața de mesajul “ 5 portii pe zi “pe zi transmis în campania de reducere a bolilor cronice prin creșterea calității nutritive a hranei pentru îmbunătățirea stării generale de sănătate, în mai multe țări. Educația nutrițională pentru creșterea consumului de FRUCTE și LEGUME In ciuda evidențelor știintifice ce susțin beneficiile consumului de fructe și legume, sunt numeroase provocări infruntate în demersul de educație nutrițională: -scopuri nutriționale realistice -asigurarea unor abilitati efective de comunicare a educatorilor nutriționali -proiectare munuțioasă a cercetării în domeniu -cunoștințe teoretice de bază și evaluari valide si de încredere -lipsa Instrumentelor de asigurare a calității și ghidurilor nutriționale validate țintite pe categorii specifice de populatie -monitorizarea și evaluarea în cadrul programelor integrate nu reflectă impactul asupra statusului nutritional într-o manieră care sa permită imbunătătirea implementării. -provocarile metodologice cum ar fi majoritatea feminină a respondenților la chestionare ce împiedicv obținerea unor evidente științifice concludente. Educația nutrițională este de asemenea influențată de bariere și factori predispozanți cum ar fi atitudini, credinte, valori, diferențe individuale, etnice ce trebuie depășite.

7

Consum și preparare Fructele se recomandă a se considera nepreparate termic ca și gustare intre mese. Trebuie avute în vedere măsuri de preparare corectă și pentru potentarea gustului folosirea de plante aromatice și condimente (multe persoane nu apreciază gustul puternic al unor legume) pentru introducerea lor într-o dieta echilibrata și sănătoasă. Se pot folosi metode de gătire la grill sau abur și asezonarea lor cu branză gratinată. Asocierea cu grăsimi de calitate creste rata absorbției vitaminelor și mineralelor din vegetale precum și asocierea cu proteine. Prepararea legumelor se face separat de produsele de proveniență animală pentru evitarea riscului contaminării. Un aspect important al consumului de vegetale este modul de preparare, în cazul folosirii grăsimilor saturate și a metodelor de prăjire , efectele benefice fiind inlocuite de riscul de obezitate cum se observă într-un studiu aplicat la populația adultă chineză (10). 

Concluzii Relatia dintre consumul de fructe și legume și reducerea riscului apariției multor probleme majore de sănătate este puternic demonstrată de multe studii de cercetare, dar efectele fructelor și legumelor asupra nivelelor plasmatice ale lipidelor, diabet, greutate corporală necesită explorare în continuare. Avantajele unui aport sporit de fructe și legume depăsesc considerabil dezavantajele.

Bibliografie 1.https://academic.oup.com/advances/article/3/4/506/4591497 Health Benefits of Fruits and Vegetables 2. Shen CL, Bergen VV, Chyu MC, et al. (2012).  Fruits and dietary phytochemicals in bone protection. Nutr Res, 32: 897– 910. [PubMed] [Google Scholar] https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23244535 3.Habauzit V, Milenkovic D, Morand C. (2013). Vascular Protective Effects of Fruit Polyphenols. In. Polyphenols in Human Health and Disease. Eds, Watson R, Preedy V, Zibadi S, editors. 1st ed, Elsevier Inc; London, https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/B9780123984562000682 4.Increased fruit and vegetable consumption within the EU: potential benefits. https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0963996900000363 5. Protective effects of fruits and vegetables in the diet 7

health

https://www.emerald.com/insight/content/doi/10.1108/00346659610105806/full/html 6. Agte V, Gite S. (2014). Diabetic Cataract and Role of Antiglycating Phytochemicals. In: Handbook of Nutrition, Diet and the Eye. Ed, Preedy VR, editor. 1st ed, Elsevier Inc; Burlington, pp. 131 https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/B9780128152454000168 7. Dosil-Diaz O, Ruanao-Ravina A, Gestal-Otero JJ, Barros-Dios JM. (2008). Consumption of fruit and vegetables and risk of lung cancer: A case-control study in Galicia, Spain. J Nut, 24: 407–413. [PubMed] [Google Scholar] https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/18314310 8. Yeon JY, Kim HS, Sung MK. (2012). Diets rich in fruits and vegetables suppress blood biomarkers of metabolic stress in overweight women. Am J Prev Med, 54: S109–S115. [PubMed] [Google Scholar] https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/22226662 9.https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3349152/ 10.Shi Z, Hu X, Yuan B, et al. (2008). Vegetable-rich food pattern is related to obesity in China. Int J Obes, 32: 975– 984. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/18317472 11.https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/17538185 12. Vioque J, Weinbrenner T, Castello A, et al. (2008). Intake of Fruits and Vegetables in Relation to 10-year Weight Gain Among Spanish Adults. Int J Obesity, 16: 664– 670. [PubMed] [Google Scholar] https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/18239583 13.Everything you need to know about https://www.medicalnewstoday.com/articles/319593.php

the

lectin-free

14.Review article: fructose malabsorption and the bigger link: http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/j.1365-2036.2006.03186.x/full 15. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/26299317 Grapefruit Juice and Statins 16. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/18032333 Neurotoxicity of pesticides 17. https://www.efsa.europa.eu/en/efsajournal/pub/5743

7

diet picture,