Barometrul de Opinie Publica [PDF]

Zitiervorschau

UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAȚIONALĂ RELAȚII INTERNAȚIONALE, ȘTIINȚE POLITICE ȘI JURNALISM PROGRAMUL DE MASTER: Managementul Media, Marketing Online Și Business Comunicare

REFERAT:

BAROMETRUL DE OPINIE PUBLICĂ REPUBLICA MOLDOVA

Studentă: Palade Cristina Dr. Hab. conf. univ.:Tatiana Spătaru

Chișinău-2020 Cuprins: 1. INFORMAŢII GENERALE..................................................................3

1.1 Date istorice....................................................................................3 1.2. Metodologia cercetării..................................................................4 2. SEGMENTELE BOP.............................................................................6 3. SEGMENTUL MASS-MEDIA.............................................................7 3.1 Rezultate BOP pe segmentul Mass-media..................................10 4. COMUNICATE DE PRESĂ…………………………………………15 5. CONCLUZII…………………………………………………………..17 Bibliografie……………………………………………………………….20

1. INFORMAŢII GENERALE 1.1 Date istorice

2

Barometrul de opinie publicã are ca scop cunoaşterea complexului preferinţelor exprimate de un numãr semnificativ de persoane , referitoare la o problemã de importanţã generalã. Acest tip de cercetare sociologicã are ca notã diferenţialã restrangerea ariei de cunoaştere la opinia publicã şi se fondeazã pe modalitãţile interogative de culegere a informaţiilor şi pe tehnici de eşantionare. Termenul de opinie publicã a fost preluat din limba englezã (public opinion) şi semnificã pãrerea poporului. Opinia publicã este un complex de preferinţe exprimate de un numãr semnificativ de persoane cu privire la o problemã de importanţã generalã. Ea reprezintã ideile şi judecãţile unei colectivitãţi, care au o anumitã stabilitate, nu sunt simple reacţii momentane, dar nici nu sunt neapãrat întemeiate pe un fundament ştiinţific. Fundaţia Soros Moldova este o organizaţie neguvernamentală, nonprofit și apolitică, înfiinţată în anul 1992 de către George Soros în scopul promovării valorilor societăţii deschise în Moldova pledează pentru reflectarea corectă şi transparentă a vieţii social-politice şi economice şi asigurarea accesului la informaţie pentru societatea civilă. În acest scop începînd cu anul 1998 a fost lansat un program de cercetare a opiniei publice – „Barometrul opiniei publice din Moldova”. Primele două sondaje au fost efectuate pe parcursul anului 1998. Următoarele au fost organizate de Institutul de Politici Publice cu suportul financiar al Fundaţiei Soros Moldova în august 2000, iar ulterior în primăvara şi toamna fiecărui an în perioada 2001 – 2018. Tematica cercetărilor efectuate a inclus diferite domenii cum ar fi:  opţiuni politice  popularitatea şi notorietatea principalelor partide şi personalităţi politice,  nivelul de viaţă şi calitatea vieţii,  politica economică şi socială a Guvernului, şi alte teme de interes major. Rezultatele anchetelor au fost făcute publice în cadrul unor conferinţe de presă organizate la încheierea sondajelor. Mass media, publicul larg şi toate persoanele interesate au în permanenţă acces liber la rezultate. Sistemul electronic oferă acces la baza de date a Barometrului Opiniei Publice realizat în Republica Moldova începând cu anul 2000. Instrumentul permite dezagregarea datelor după sex, mediu de reședință, vârstă, naționalitate, educație, nivel socioeconomic. Datele pot fi afișate grafic şi în formă de tabel. Graficele şi tabelele pot fi exportate în diferite formate. Toate datele sunt afișate in bop.ipp.md.

3

Institutul de Politici Publice, având în vedere impactul și importanța cercetărilor din cadrul Barometrului opiniei publice organizeazâ cu sprijinul financiar al Fundaţiei Soros sondaje de opinie. Scopul activității Institutului constă în a contribui la dezvoltarea în Republica Moldova a unei societăți deschise, participative, pluraliste, bazate pe valorile democratice, prin efectuarea şi sprijinirea cercetărilor şi analizelor independente ale politicilor publice, precum şi prin dezbaterea publică şi mediatizarea largă a rezultatelor acestor cercetări. Principalele domenii de activitate ale Institutului sunt: reforma sistemului educaţional, integrarea europeană, soluționarea conflictului transnistrean, securitatea şi apărarea naţională, alte probleme de interes major pentru societate. Toate acestea presupun şi efectuarea unor investigaţii sociologice. Institutul susţine relaţii de colaborare cu organizaţii şi instituţii similare de cercetări în domeniul politicilor publice din mai multe ţări în vederea unui schimb de informaţii şi experţi, elaborării unor studii comparative comune şi realizării activităţilor de interes comun. 1.2. Metodologia cercetării Fiecare Barometru de opinie publică are parametrii săi specifici conform cărora se desfăşoară cercetarea, iar persoanele responsabile de efectuarea acestuia sunt obligaţi să le respecte. Pentru început trebuie stipulat Volumul eşantionului este prima etapă şi depinde de trei elemente:  Eroarea maxima admisa = Precizia (Dx);  Probabilitatea de garantare a rezultatelor = Coeficientul de incredere in raspunsuri (p);  Dispersia = Nivelul imprastierii populatiei studiate (D2). Probabilitatea de garantare a rezultatelor si eroarea maxima admisa sunt alese de Beneficiar in conformitate cu precizia pe care doreste sa o aiba sondajul. Probabilitatea se alege intre valorile 95% si 99%. Eroarea maxima admisa poate lua valori acceptabile de la 1% pana la 5%. O particularitate importantă este că nu se realizază sondaje nationale cu volumul esantionului mai mic de 600 persoane. Următoarea caracteristă a efectuării Barometrului Opiniei Publice este reprezentativitatea. Eşantionele sunt imagini reduse cât mai fidele ale întregii populaţii statistice care permit studierea corectă a unui set de caracteristici. În acest caz, spunem despre un eşantion că este reprezentativ pentru populaţie, în caz contrar este nereprezentativ. Un eşantion reprezentativ pentru o populaţie statistică îndeplineşte două condiţii principale: 4

1. o condiţie cantitativă în sensul că talia sa trebuie să fie suficient de mare pentru studii statistice; 2. o condiţie calitativă în sensul că extragerea indivizilor din populaţie trebuie făcută aleator. În medie eşantionul este reprezentativ pentru populaţia adultă din Republica Moldova, exclusiv Transnistria, cu o eroare maximală de ±3% pentru eșantionul general, ±4% pentru eșantion mun. Chișinău. Stadii de randomizare:  Localitatea: în cadrul straturilor ajustate, localităţile selectate sunt stabilite în mod aleator, în baza unui tabel cu numere aleatoare.  Familia: numărul maximal de interviuri efectuate într-un punct de eşantionare de obicei este de 5. Familiile în care se realizează interviurile sunt selectate prin metoda rutei aleatoare, cu un pas statistic prestabilit.  Persoana: în cazurile în care în familiile selectate există mai multe persoane adulte, persoana intervievată se stabileşte prin diverste metode una din ele poate fi metoda celei mai apropiate zile de naştere. Perioada de colectare a datelor de asemenea face parte din metodologia cercetării, timpul este diferit de la un subiect la altul şi depinde de volumul eşantionului. Această subgrupă include şi locul unde a fost realizat, limba în care a fost redactat oferindu-se respondenţilor posibilitatea de a alege varianta. După ce se analizează structura eşantionului obţinut din teren, se constatată concordanţa dintre distribuţia populaţiei cunoscută din datele statistice disponibile şi cele obţinute, în limitele abaterii statistice admisibile. Deseori o diferenţă se înregistrează în cazul structurii pe sexe, în sensul supra-reprezentării persoanelor de sex feminin şi pe grupe de vârstă, în sensul subreprezentării tinerilor (18-29 ani). Cauza principală a acestor abateri ţine de fenomenele de migraţie a forţei de muncă peste hotare. Pentru corectare se recurge la ponderarea rezultatelor, astfel încât structura eşantionului luat în calcul să reprezinte media dintre distribuţiile înregistrate în statistica oficială şi cea obţinută în teren. Astfel, rezultatele prezentate sunt ponderate.

2. SEGMENTELE BOP

5

Barometrul de opinie public cuprinde domeniile primordiale ale societăţii noastre contemporane cum ar fi : 

Economie



Mass-Media



Politică



Relaţii externe



Securitatea naţională



Social



Alte aspecte



Situaţia COVID-19

Segmentul

Economie

cercetatează

conexiunile

și

procesele

microeconomice

și

macroeconomice. Preocupările de bază sunt comerțul, alocarea resurselor, motive ale bunăstării, configurația producției, împărțirea bunăstării într-o societate, cauzele crizelor economice, dar și teme înrudite cum ar fi finanțele, taxele, munca, șomajul, dreptul, sărăcia sau protecția mediului; Segmentul Politica studiază practica de guvernare a unui stat și reprezintă sfera de activitate social-istorică ce însumează relațiile, orientările și manifestările care apar între diversele categorii și grupuri sociale, între partidele politice, între națiuni ș.a.m.d. în vederea emancipării conceptelor proprii, în lupta pentru putere sau supremație ideologică, etc. Deși termenul este folosit în general în legătură cu actul de guvernare, el poate fi indentificat în toate interacțiunile grupurilor umane. Segmentul Relaţii Externe are ca obiective de bază funcționarea serviciului diplomatic şi reglementarea de Legea cu privire la Serviciul diplomatic. Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene desfășoară o activitate amplă menită să asigure condiții favorabile pentru realizarea plenară a intereselor naționale ale RM în plan extern: integrarea europeană, consolidarea cooperării în cadrul organizațiilor internaționale și regionale, promovarea intereselor economice, asigurarea mediului extern favorabil și sprijinului internațional necesar pentru derularea reformelor economice și social-politice în RM, reglementarea conflictului transnistrean, protejarea intereselor cetățenilor RM peste hotare și consolidarea imaginii pozitive a RM pe arena internațională, astfel din aceste caracteristici şi se elaborează subiectele BOP. Politica naţională de securitate este un element indispensabil în cadrul barometrului de opinie în Republica Moldova. Această politică poate fi definită şi exprimată într-un document 6

cuprinzător sau în mai multe documente sectoriale. Acest document reflectă principalele obiective de securitate ale statului (ceea ce deseori este definit ca “interesele securităţii naţionale”), determină acţiunile care se impun pentru protejarea şi asigurarea acestor interese şi principiile fundamentale de care se conduce statul în politica de asigurare a securităţii sale naţionale, determină ameninţările şi riscurile care afectează securitatea naţională, principalele metode de neutralizare ale acestora, mijloacele şi resursele care urmează a fi utilizate în acest scop. Pentru acest document de politici se utilizează termenul de Strategie de Securitate Naţională (SSN). Segmentul Social a fost creat de societate, propriu societății; care este legat de viața oamenilor în societate, de raporturile lor în societate sau față de societate; care privește societatea omenească. El include întrebări precum: ,, Aproximativ ce parte din costurile pentru tratament au fost acoperite din contul poliţei de asigurare,, sau ,, Aveţi acasă una din cărţile religioase?,,.Alte aspecte include teme precum conflicte de interese, migraţie, diverse incidente, egalitate şi altele. Iar cel mai nou şi actual segment este Situaţia COVID-19 care afectează oamenii este cunoscut pentru faptul că provoacă infecții respiratorii, de la răceli obișnuite la boli mai grave, precum Sindromului Respirator din Orientul Mijlociu (MERS) și Sindromul Acut Respirator Sever (SARS). Cel mai recent coronavirus descoperit provoacă maladia infecțioasă COVID-19, iar întrebările sunt legate de aceste particularităţi. Datorită europenilor a apărut şi la noi în Moldova un tip de BOP numit Flash sunt interviuri telefonice tematice ad-hoc efectuate la cererea oricărui serviciu al Comisiei Europene. Sondajele flash permit Comisiei să obțină rezultate relativ rapid și să se concentreze asupra anumitor grupuri țintă, după cum este necesar. Reproducerea este autorizată, cu excepția scopurilor comerciale, cu condiția menționării sursei. Studiile calitative investighează în detaliu motivațiile, sentimentele și reacțiile grupurilor sociale selectate față de un anumit subiect sau concept, ascultând și analizând modul lor de a se exprima în grupuri de discuții sau cu interviuri nedirective. 3. SEGMENTUL MASS-MEDIA Termenul mass-media, uneori formulat ca media, este o expresie engleză la plural, care a fost preluată și în română, având traducerea și semnificația „medii (de comunicare) de masă”. Media (sau: mediile de mase) cuprind toate sursele/mediile de informație publice care ajung la un număr foarte mare de persoane, ca de exemplu televiziune, radio, Internet, presă inclusiv 7

aparițiile periodice ca ziare, reviste sau foiletoane. Aceasta presupune că produsul respectiv este ușor de obținut și are un preț accesibil pentru toate grupurile sociale. Mass media se referă la o gamă variată de tehnologii media care ajung la un public larg prin comunicare în masă. Tehnologiile prin care are loc această comunicare includ o varietate de puncte de vânzare. Mediile difuzate transmit informații în mod electronic prin mijloace media precum filme, radio, muzică înregistrată sau televiziune. Media digitală cuprinde atât comunicarea de masă pe internet, cât și pe cea mobilă. Mediile de internet cuprind servicii precum e-mail, site-uri de socializare, site-uri web și radio și televiziune pe internet. Multe alte mijloace de informare în masă au o prezență suplimentară pe web, prin mijloace cum ar fi conectarea la sau difuzarea de reclame TV online sau distribuirea codurilor QR în medii exterioare sau tipărite pentru a direcționa utilizatorii de telefonie mobilă către un site web. În acest fel, ei pot utiliza accesibilitatea ușoară și capacitățile de informare pe care le oferă Internetul, astfel încât să difuzeze cu ușurință informații în multe regiuni diferite ale lumii simultan și eficient din punct de vedere al costurilor. Mass-media în aer liber transmite informații prin mijloace media precum publicitatea AR; panouri publicitare; blimps; panouri publicitare zburătoare (semne de remorcare a avioanelor); pancarte sau chioșcuri plasate în interiorul și exteriorul autobuzelor, clădirilor comerciale, magazinelor, stadioanelor sportive, vagoanelor de metrou sau trenurilor; semne; sau skywriting. Mass-media tipărită transmite informații prin obiecte fizice, cum ar fi cărți, benzi desenate, reviste, ziare sau broșuri. Organizarea de evenimente și vorbirea în public pot fi, de asemenea, considerate forme de mass-media. Organizațiile care controlează aceste tehnologii, precum studiourile de film, companiile de editare și posturile de radio și televiziune, sunt, de asemenea, cunoscute sub numele de mass-media. La sfârșitul secolului al XX-lea, mass-media a fost clasificată în opt industrii media: cărți, internet, reviste, filme, ziare, radio, înregistrări și televiziune. Explozia tehnologiei de comunicare digitală de la sfârșitul secolului XX și începutul secolului XXI a făcut să apară întrebarea: ce forme de mass-media ar trebui clasificate drept „mass-media”? De exemplu, este controversat dacă se includ telefoane mobile și jocuri video în definiție. În anii 2000, a devenit populară o clasificare numită „șapte mijloace de informare în masă”. În ordinea introducerii, acestea sunt: 1. Tipărit (cărți, broșuri, ziare, reviste etc.) de la sfârșitul secolului al XV-lea

8

2. Înregistrări (înregistrări gramofonice, benzi magnetice, casete, cartușe, CD-uri și DVD-uri) de la sfârșitul secolului al XIX-lea 3. Cinema din anul 1900 4. Radio din anul 1910 5. Televiziunea din 1950 6. Internet din 1990 7. Telefoane mobile din anul 2000 Fiecare mediu de masă are propriile tipuri de conținut, artiști creativi, tehnicieni și modele de afaceri. De exemplu, Internetul include blogguri, podcast-uri, site-uri web și diverse alte tehnologii construite deasupra rețelei generale de distribuție. Cel de-al șaselea și al șaptelea exemplu Internetul și telefoanele mobile, sunt adesea denumite în mod colectiv media digitale; iar al patrulea și al cincilea, radio și TV, ca suport de difuzare. Unii susțin că jocurile video s-au dezvoltat într-o formă distinctă de masă a mass-media. În timp ce un telefon este un dispozitiv de comunicație bidirecțional, mass-media comunică unui grup mare. În plus, telefonul s-a transformat într-un telefon mobil care este echipat cu acces la Internet. Se pune întrebarea dacă acest lucru face ca telefoanele mobile să fie un mediu de masă sau pur și simplu un dispozitiv utilizat pentru a accesa un mediu de masă (Internetul). În prezent există un sistem prin care specialiștii în marketing și agenții de publicitate pot accesa sateliți și pot difuza reclame direct pe telefoanele mobile, nesolicitate de către utilizatorul telefonului. comunicare în masă. Mass-media cuprinde mult mai mult decât doar știri, deși uneori este înțeleasă greșit în acest fel. Poate fi folosit în diverse scopuri: 

Pledoarie, atât pentru afaceri, cât și pentru probleme sociale. Aceasta poate include publicitate, marketing, propagandă, relații publice și comunicare politică.



Divertisment, în mod tradițional prin spectacole de actorie, muzică și emisiuni TV, împreună cu lectură ușoară; de la sfârșitul secolului al XX-lea și prin jocuri video și pe computer.



Anunțuri de serviciu public și alerte de urgență (care pot fi utilizate ca dispozitiv politic pentru comunicarea propagandei către public).

Deci segmentul Mass-Media este foarte divers şi include mai multe tipuri caracteristice Barourului de opinie publică din Republica Moldova. În secolul XXI Mass-Media deţine o 9

poziţie de top, deoarece este cea mai răspândită sursă de informare şi nu doar pentru întreg globul pământesc, ea înrulează deja toate domeniile vieţii. 3.1 Rezultate BOP pe segmentul Mass-media Segmentul Mass-media cuprinde întrebări foarte interesante şi actuale care ajută să ne vedem societatea din altă prismă, deci începem cu prima întrebare ,, Cât de des ...?,,. Sonajul dat a fost realizat în aprilie 2013, Interviurile au fost realizate la domiciliul respondenţilor. Chestionarul a fost redactat în limbile română şi rusă, oferindu-se respondenţilor posibilitatea de a alege varianta. În urma analizei structurii

eşantionului obţinut din teren, s-a constatat concordanţa dintre distribuţia populaţiei cunoscută din datele statistice disponibile şi cele obţinute, în limitele abaterii statistice admisibile. O diferenţă s-a înregistrat în cazul structurii pe sexe, în sensul supra-reprezentării persoanelor de sex feminin şi pe grupe de vârstă, în sensul sub-reprezentării tinerilor (18- 29 ani). Cauza principală a acestor abateri ţine de fenomenele de migraţie a forţei de muncă peste hotare. Pentru corectare s-a recurs la ponderarea rezultatelor, astfel încât structura eşantionului luat în calcul să reprezinte media dintre distribuţiile înregistrate în statistica oficială şi cea obţinută în teren.

10

Conform diagramei de mai sus putem observa că majoritatea persoanelor interogate nu citeau ziare pe internet şi nu priveau TV-ul pe internet, dar cu siguranţă dacă s-ar repeta acest chestionar în 2020 ar fi totalmente alte răspunsuri, deoarece lumea e în permanentă mişcare şi asta se referă şi la sectorul Mass-media. O altă întrebare interesantă este: ,, Care este cea mai importanta sursa din care vă informaţi?,, Această întrebare a fost realizată în fiecare an începând cu 2004 până la ultimul din iunie 2020 şi am decis să aleg răspunsurile din mai mulţi ani pentru a observa schimbările prin prisma timpului. Începem cu primul sondaj din Noiembrie 2004, putem observa ce schimbări sau produs urmărind şi analizând diagramele de mai jos:

11

12

În 2004 segmentul internet încă nu era dezvoltat în Republica Moldova astfel avea un procentaj foarte mic, iar la o diferenţă de 6 ani, deja observăm o diferenţă masivă de interes către el anume de 10%, iar cel mai mare salt a fost din 2019 spre 2020, de la 23.5% s-a ajuns la 44.1%. De asemenea observăm scăderea pe toţi aceşti ani a segmentului de Televiuziunie dacă în 2004 constituia 68.2% acum doar 41.9% iar priotatea deja o constituie Internetul dar nu televiziunea. Radioul a suferit pe toată această perioadă doar scădere conform diagramelor de mai sus. În alte cuvinte pe parcursul a 16 ani din 2004 până în 2020 au fost desfăşurate un şir de schimbări care încă nu s-au oprit şi pe an ce trece se modifică, dacă înainte sursa primordială a mass-mediei era Televiziunea acum înaintează internetul. Ambele au invadat lumea și au influențat-o din mai multe puncte de vedere, aceste două instrumente au fost create pentru divertisment, pentru comunicare, informarea publicului, dar și pentru manipularea maselor. Nu sunt împotriva celor două sunt împotriva folosirii lor într-un scop care este distructiv și nicidecum constructiv. Ne-am convins încă o dată de puterea Mass-mediei prin răspândirea informațiilor despre COVID-19. Un alt studiu specific baroului de opinie public realizat este ,, Care sunt principalele trei canale de TV de unde vă informaţi ? primul eşantion a fost realizat în 2016. Republica Moldova are foarte multe canale, atât private cât şi de stat, naţionale şi internaţionale astfel pentru studiu au fost alese 14 canale şi deigur varianta alte canale şi de abţinere. În diagrama de mai jos putem observa ce canale erau favorite în 2016:

13

Observăm că poziţia de lider absolut este ocupată de PRIME care este un canal de televiziune din Republica Moldova, transmis pe a treia rețea națională. Este deținut de politicianul și omul de afaceri Vlad Plahotniuc. Inițial, canalul retransmitea programele televiziunii naționale din Rusia, ORT, redenumită „Pervîi Kanal. Vsemirnaia Set'” în 1995. Din septembrie 1999, programul local include pentru auditoriul din Republica Moldova, pe lângă versiunea rusă, buletine de știri locale și câteva emisiuni producție proprie. Din anul 2007, volumul emisiei zilnice a „Pervîi Kanal Moldova” fost mărit la 24 de ore. La sfârșitul anului 2007, a avut loc schimbarea denumirii canalului în „Prime”, cu sloganul „Mereu primul”. Urmează Moldova 1 fiind canalul public de televiziune din Republica Moldova și-a început emisia pe 30 aprilie 1958 şi are drept sogan ,,Împreună de la începuturi!,, În 1991 TVM difuzează programe primite de la Televiziunea Română. În 1992 Televiziunea Moldovenească devine membră a Uniunii Europene de Radio și Televiziune (UER). Independența editorială a fost indiscutabilă, fiind controlată de comuniști în perioada 2005-2009. În prezent fostul director al TVM1 a fost demis şi a fost asigurată libertatea opiniilor. Analizând diagram Canalele retransmise din Rusia sau România erau mai vizionate decât cele din Republica Moldova, concluzionând cele mai iubite canele în 2016 conform Barometrului de opinie public au fost PRIME, Moldova 1 şi Jurnal Tv.

14

Ultimul sondaj la această întrebare a fost efectuat în decembrie 2019, iar rezultatul îl putem vedea mai jos:

Vedem de la început scăderea pupularităţii canalului Prime, dar şi a canalului naţional Moldova 1, cred că toate acestea se datorează apariţiei mai multor canale, lumea se modernizează şi apar din ce în ce maimulte posture TV cu diferite tematici în dependenţă de interesele oamenilor. Dacă în 2016 alte canale erau private de 7.6% în 2019 aproape dublu 15.7% , toate acestea datorită extinderii televiziunii digitale. Toate aceste rezultate le-am putut afla datorită activităţii Baroului de Opinie din Republica Moldova. Pe segmentul Mass-Media au fost realizate sondaje mereu actuale şi binevenite pentru societatea noastră care ne ajută să reflectăm asupra unor particularităţi ale segmentului dat şi problemelor care ar putea fi rezolvate sau evitate. În Republica Moldova, instituţiile mass-media acordă spaţii semnificative sondajelor în cadrul ştirilor cotidiene, jucând rolul de vehicul şi apărător al opiniilor populaţiei. Pe de altă parte, nu există o cultură, o educaţie a cifrelor, iar oamenii adesea spun că nu cred în sondaje pentru că ele nu coincid cu părerilor lor, că sunt manipulate sau plătite de diverşi politicieni, că datele sunt false sau că ei nu au fost niciodată întrebaţi. Cercetările prin baroul de opinie publica îşi extind continuu aria de investigare, datoritã multiplelor avantaje pe care le posedă. BOP este mai operativ, furnizeazã rezultatele într-un interval de timp mai mic faţă de alte tipuri de sondaje, iar calitatea şi fiabilitatea este net superioarã.

15

4. COMUNICATE DE PRESĂ Portalul de ştiri Media Azi pentru intergritatea jurnalistică a postat un comunicat de presă numit: Barometrul Opiniei Publice: Sursele principale de informare a cetățenilor din Republica Moldova sunt televiziunea și Internetul. După mai multe observări ale jurnaliştilor a fost concluzionat că cetățenii au cea mai mare încredere în sursele mass-media din Moldova, potrivit ultimului Barometru al Opiniei Publice (BOP), pentru luna decembrie 2019. Pe locul doi se situează presa din Uniunea Europeană (UE), iar la o distanță mai mică de aceasta se află și massmedia din Rusia. Raportul a fost lansat, pe 30 decembrie, de către Institutul de Politici Publice (IPP). Astfel, potrivit răspunsurilor, mass-media moldovenească este cotată cu încredere de circa 60% dintre respondenți, iar cea din UE de circa 50%. Foarte aproape de presa europeană se află și mass-media din Rusia la acest capitol cu circa 48%, iar România are puțin peste 40%. În același timp, cea mai mare neîncredere se manifestă față de sursele mass-media din Rusia – peste 40% și cele din România – circa o treime. Rezultatele de mai sus se datorează profesionalismului jurnaliştilor din Republica Moldova datorită cunoștințele dobîndite şi ideilor inovative.

Asociaţia Presei Independente a realizat un studiu la solicitarea Transparency International Moldova în cadrul proiectului „Consolidarea statului democratic şi de drept: contribuţia societăţii civile” în colaborare cu Baroului de Opinie Publică. În orice societate democratică, instituţiile mass-media au un rol extrem de important în monitorizarea acţiunilor guvernării şi a altor actori politici şi sociali care gestionează puterea sau beneficiază de surse publice sau surse care pot fi asociate banilor publici. Totodată, presa şi jurnaliştii au responsabilitatea de ”câini de pază” ai democraţiei, în sensul cel mai larg al acestei expresii, urmând să semnaleze derapajele democratice şi orice alte abuzuri şi atentate la adresa drepturilor omului, luarea deciziilor care 16

vizează treburile publice în mod netransparent sau în interesul privat/de grup al unor persoane sau grupuri de persoane etc. Registrele de evidenţă ale CCA includ 136 de servicii de programe: 78 de posturi de televiziune şi 58 de posturi de radio. Cinci televiziuni (Moldova 1, Prime, Canal 2, Canal 3 şi Publika TV) şi opt radiouri (Radio Moldova, Muz FM, Publika FM, Radio Plai, Hit FM, Vocea Basarabiei, Fresh FM şi Radio Noroc) sunt cu acoperire naţională. 85 de radiodifuzori, inclusiv 49 de televiziuni şi 36 de staţii de radio, îşi au sediul în municipiul Chişinău, iar 51, 29 de televiziuni şi 22 de posturi de radio – în alte localităţi. Măsurarea audienţei radiodifuzorilor din RM este efectuată sub egida AGB Nielsen Media Research de către compania TV MR MLD, însă obiectivitatea rezultatelor este pusă la îndoială. În monitoring-ul AGB sunt incluse doar 15 televiziuni: Canal 2, Canal 3, Moldova 1, N4, NTV Moldova, Prime, Pro TV Chişinău, Publika TV, Realitatea TV, Ren TV Moldova, RTR Moldova, TV7, ТNТ Exclusiv Tv, STS Mega şi Super TV. Potrivit datelor AGB, în luna ianuarie 2017, de exemplu, cel mai mare rating mediu de audienţă zilnică – 3,21%, îl înregistra Prime. Canal 2 ocupa poziţia a doua, cu 1,80%, iar RTR Moldova – poziţia a treia cu 1.60%. Radiodifuzorul public naţional, Tv Moldova 1, cu 1,39% se situa pe poziţia a patra. Ratingul celorlalte televiziuni era cuprins între 0,77% şi 0,10%. 5. CONCLUZII Avantajele elaborării sondajelor de către baroul de opinie publică sunt: în primul rând costul, sondajele sunt relativ ieftine. Sondajele online și sondajele mobile, în special, au un cost foarte mic pe respondent. Chiar dacă sunt acordate stimulente respondenților, costul pe răspuns este adesea mult mai mic decât costul administrării unui sondaj pe hârtie sau sondaj telefonic, iar numărul de răspunsuri potențiale poate fi în mii. Sondajele sunt utile în descrierea caracteristicilor unei populații numeroase. Nicio altă metodă de cercetare nu poate oferi această capacitate largă, care asigură un eșantion mai precis pentru a culege rezultate vizate în care să tragă concluzii și să ia decizii importante. Sondajele pot fi administrate în mai multe moduri, inclusiv: sondaje online, sondaje prin e-mail, sondaje pe rețelele sociale, sondaje pe hârtie, sondaje mobile, sondaje telefonice și sondaje interviuri față în față. Pentru respondenții îndepărtați sau greu accesibile, poate fi necesară utilizarea unui mod mixt de cercetare a sondajului (de exemplu, administrați atât sondaje online, cât și sondaje pe hârtie pentru a colecta răspunsuri și a compila rezultatele sondajului într-un singur set de date, gata pentru analiză).

17

Anonimatul sondajelor permite respondenților să răspundă cu răspunsuri mai sincere și mai valide. Pentru a obține cele mai exacte date, aveți nevoie ca respondenții să fie cât mai deschiși și cinstiți cu răspunsurile lor. Sondajele efectuate în mod anonim oferă o cale pentru răspunsuri mai oneste și lipsite de ambiguitate decât alte tipuri de metodologii de cercetare, mai ales dacă se afirmă clar că răspunsurile la sondaje vor rămâne complet confidențiale. Sondajele elaborate de BOP ne spun ce proporție din populația Republicii Moldova are punct de vedere specific. Sondajele sunt pur și simplu un instrument de măsurare care ne spune cum gândește și simte o populație despre oricare subiect dat. Acest lucru poate fi util pentru a ajuta diferite culturi să se înţeleagă reciproc pentru că le oferă oamenilor șansa de a vorbi de la sine în loc să lase numai vedetele mass-media vocale să vorbească în numele tuturor. Baroul de opinie publică oferă persoanelor care de obicei nu au acces la mass-media o ocazie de a fi auzit. Ziarele, radioul, televiziunea și internetul - inclusiv e-mailurile și blogurile - sunt de obicei mai puțin influente decât mediul social, dar sunt încă semnificative, mai ales în afirmarea atitudinilor și opiniilor deja stabilite. Mass-media de știri concentrează atenția publicului asupra anumitor personalități și probleme, determinând mulți oameni să-și formeze opinii despre acestea. Oficialii guvernamentali au remarcat, prin urmare, că comunicările către ei din partea publicului tind să „urmeze titlurile”. Mass-media poate, de asemenea, să întărească atitudinile latente și să le „activeze”, determinând oamenii să ia măsuri. Chiar înainte de alegeri, de exemplu, alegătorii care mai devreme aveau o preferință ușoară pentru un partid sau candidat pot fi inspirați de mediatizarea nu numai pentru a-și face grija de a vota, dar, probabil, pentru a contribui cu bani sau pentru a ajuta o organizație de partid. Mass-media joacă un alt rol important, informând ce gândesc alți oameni și oferind liderilor politici un public larg. În acest fel, mass-media permit opiniei publice să cuprindă un număr mare de indivizi și zone geografice largi. Se pare, de fapt, că în unele țări europene creșterea radiodifuziunii, în special a televiziunii, a afectat funcționarea sistemului parlamentar. Înainte de televiziune, alegerile naționale erau privite în mare parte ca concursuri între un număr de candidați sau partide pentru locuri parlamentare. Pe măsură ce mass-media electronică a devenit mai sofisticată din punct de vedere tehnologic, alegerile au presupus din ce în ce mai mult apariția unei lupte personale între liderii principalelor partide în cauză. În Statele Unite, candidații la președinție au venit să-și personifice partidele. Odată ajuns în funcție, un președinte poate apela cu ușurință la audiența națională peste șefii reprezentanților legislativi aleși. 18

Formarea opiniei publice începe cu stabilirea agendei de către mass-media importante din întreaga lume. Această setare a agendei dictează ce este demn de știre și cum și când va fi raportat. Agenda media este stabilită de o varietate de factori de mediu și de știri care determină poveștile care vor fi de actualitate. O componentă cheie în formarea opiniei publice este încadrarea. Încadrarea este atunci când o poveste sau o știre este prezentată într-un mod anume și este menită să influențeze atitudinea consumatorilor într-un fel sau altul. Majoritatea problemelor politice sunt puternic încadrate pentru a convinge alegătorii să voteze pentru un anumit candidat. De exemplu, dacă candidatul X a votat odată pentru un proiect de lege care ridica impozitele pe venit pentru clasa de mijloc, un titlu de cadru ar citi „Candidatului X nu îi pasă de clasa de mijloc”. Acest lucru pune candidatul X într-un cadru negativ pentru cititorul de știri. Dezirabilitatea socială este o altă componentă cheie a formării opiniei publice. Dezirabilitatea socială este ideea că oamenii în general își vor forma opiniile pe baza a ceea ce cred că este opinia predominantă a grupului social cu care se identifică. Pe baza stabilirii agendei media și a încadrării media, cel mai adesea o anumită opinie se repetă în diferite medii de știri și site-uri de rețele sociale, până când creează o viziune falsă în care adevărul perceput poate fi de fapt foarte departe de adevărul real. Când li se solicită opinia cu privire la un subiect despre care nu sunt informați, oamenii oferă adesea pseudo-opinii despre care cred că vor fi pe placul interogatorului. Opinia publică poate fi influențată de relațiile publice și de mass-media politică. În plus, mass-media utilizează o mare varietate de tehnici de publicitate pentru a-și transmite mesajul și a schimba mintea oamenilor. Începând cu anii 1950, televiziunea a fost principalul mediu pentru modelarea opiniei publice. De la sfârșitul anilor 2000, Internetul a devenit o platformă pentru formarea opiniei publice. Sondajele au arătat că mai mulți oameni își primesc știrile de pe rețelele de socializare și site-urile de știri, spre deosebire de ziarele tipărite. Accesibilitatea rețelelor sociale permite opiniei publice să fie formată dintr-o gamă mai largă de mișcări sociale și surse de știri. Opinia publică a devenit mai variată ca urmare a surselor de știri online influențate de comunicarea politică și stabilirea agendei. În ultima perioadă se desfăşoară tot mai multe sondaje, dar putem observa la aceeaş întrebare absolut răspunsuri diferite în dependenţă de autorii sondajului. Astfel foarte multe sondaje sunt influenţate pentru a fi un factor manipulator. Din cauza acestui lucru a fost elaborat Baroul de Opinie Publică care realizează sondaje autentice, în care putem avea încredere. 19

Datorită faptului că este o companie nonprofit și apolitică reflectă realitatea corectă şi transparentă fără a încerca să fraudeze rezultatele.

Bibliografie: 1. http://bop.ipp.md/ 2. http://sondaje.desagaminune.ro/2016/03/05/despre-importanta-sondajelor/ [Accesat la 20

octombrie 2020]. 3. http://soros.md/files/publications/documents/Studiu_Securitatea%20informationala

%20din%20perspectiva%20mediatica_2016.pdf [Accesat la 14 octombrie 2020]. 4. http://www.marketingsondaje.ro/04determinare_volum.php [Accesat la 14 octombrie

2020]. 5. https://msmps.gov.md/ce-este-un-coronavirus-de-tip-nou-cum-sa-te-protejezi-impotriva-

acestei-infectii-intrebari-si-raspunsuri/ [Accesat la 17 octombrie 2020]. 6. https://www.wikipedia.org/ 7. Manohar, Uttara. "Different Types of Mass Media". Buzzle.com. Archived from the original on 14 November 2011. [Accesat la 20 octombrie 2020]. 8. http://media-azi.md/ro/stiri/barometrul-opiniei-publice-sursele-principale-de-informarecet%C4%83%C8%9Benilor-din-republica-moldova [Accesat la 24 octombrie 2020].

20