Avantajele Activitatii de Mentor [PDF]

Zitiervorschau

AVANTAJELE ACTIVITATII DE MENTOR: REALITATE SAU UTOPIE?

Mentorii sunt fara indoiala persoanele de baza capabile sa ii ajute pe tinerii studenti practicanti sa asimileze deprinderile esentiale de predare la clasa.Activitatea mentorului pune in prim plan nevoile studentilor practicanti incepatori avand grija in acelasi timp sa acorde atentia corespunzatoare atat elevilor pe care ii indruma, cat si activitatilor metodice desfasurate in cadrul catedrei de limba engleza sau la nivel de scoala. La randul lor, studentii practicanti sunt procupati de noua lor pozitie in cadrul scolii si se arata capabili de a invata eficient in conditiile in care lucreaza cu un mentor sensibil in ceea ce priveste statutul lor de studenti adulti si care recunoaste, de asemenea ,ca increderea tinerilor in propriile lor puteri este destul de vulnerabila.Fiecare student practicant merita sa spere ca scoala prin intermediul mentorului il va ajuta sa se dezvolte in meseria de viitor profesor. De aceea, responsabilitatea mentorului, atat de a satisface nevoile, cat si de a proteja interesele studentilor practicanti este extrem de importanta. Dar exista vreun avantaj in a fi mentor? Si daca da, rezista el in timp?Acopera el pierderile fara sa il abata pe mentor de la responsabilitatile lui fundamentale fata de elevii sai si fata de scoala? Articolul in discutie intentioneaza sa puna in lumina avantajele si oportunitatile, in plan profesional, pe care activitatea de mentor le ofera insusi mentorului pentru a vedea daca, dupa impactul psihologic pozitiv de mare intensitate al cursurilor de pregatire in specialitatea de mentor,motivatia de a pune in practica aceasta ocupatie se pastreaza constanta in timp.Munca mentorului este analizata pe mai multe directii, cu accent nu numai pe rezultatele obtinute, dar si pe beneficiile pe aceasta le ofera si care au impact asupra dezvoltarii profesionale si personale ulterioare a mentorului. In primul rand, a fi mentor inseamna a modela. Mentorii indruma studentii practicanti in observarea unor aspecte concrete ale predarii la clasa din care acestia pot invata lucruri folositoare. Ei sunt aceia care ii pot ajuta pe studentii practicanti sa inteleaga faptul ca nu este nevoie sa ii imite pe profesori in totalitate pentru a invata metode si strategii folositoare in predarea la clasa. Acest lucru il face pe mentor mai constient de calitatile pe care le are propriul sau stil de predare si, de asemenea, de lista deschisa de sugestii de imbunatatire permanenta care este esentiala si care, in cele din urma, reprezinta accesul unui profesor bun la tot ce inseamna calitate in plan profesional. O observatie minutioasa a ceea ce se intampla in clasa ii determina atat pe mentor cat si pe studentul practicant sa-si concentreze atentia nu atat pe diverse tipuri de personalitate sau stiluri de predare ale dascalului, cat pe sarcinile acestuia si modalitatile in care acestea trebuie abordate. Deci, mentorul trebuie sa identifice nevoile de predare ale studentilor practicanti la un moment dat si sa reliefeze acele aspecte ale predarii asupra carora studentul practicant are nevoie de indrumare. Astfel de lucruri ii fac pe mentori mai flexibili si mai intelegatori. Deprinderi ca anticiparea nevoilor studentilor practicanti si rezolvarea lor in timp util il ajuta pe mentor sa invete cum sa descopere complexitatea si originalitatea muncii sale de dascal si cum sa transmita studentilor practicanti, intr-un mod simplu si convingator, performantele sale complexe pe care acestia din urma sa le integreze in munca lor imediata cu elevii la clasa. Aceste deprinderi care sunt permanent reactualizate si imbunatatite dau o valoare speciala muncii mentorului atat cu studentii practicanti cat si cu elevii sai. O alta schimbare fundamentala care devine posibila atunci cand mentorii au studenti in practica este aceea ca predarea trebuie planificata pentru a asigura, in mod simultan, procesul de invatare atat al elevilor cat si al studentilor practicanti. Acest lucru este, fara indoiala, extrem de costisitor din punct de vedere al timpului si energiei consummate de mentor. In timp ce continua sa acorde prioritate nevoilor elevilor, mentorul trebuie sa identifice si sarcinile de invatare pentru studenti practicanti. Lectiile demonstrative au intotdeauna, in aceste conditii un impact psihologic mai bun asupra elevilor care sunt dornici sa contribuie pozitiv la buna desfasurare a procesului instructiv educativ. Ei simt ca au achizitionat cunostinte pe mai multe planuri si acest lucru ii face cooperanti si dornici de a oferi ajutor studentilor practicanti prezenti in clasa. Desi in stadiul de inceput al desfasurarii practicii lor pedagogice procesul de predare invatare pare mult prea complicat pentru studentii practicanti, mentorii ii pot implica in planificarea si desfasurarea lectiilor, le pot acorda responsabilitati clare si alese cu multa grija si, astfel, pot crea contexte pentru practicarea de catre studenti a acelor aspecte ale predarii la clasa care reprezinta parti clare si semnificative ale procesului de predare invatare in ansamblu si totodata suficient de simple, astfel incat sa nu le puna studentilor practicanti probleme majore in fazele de debut. Deci, mentorul va da studentilor practicanti sarcini de invatare intr-un mod progresiv, pe masura ce competentele lor didactice se imbunatatesc.Aceasta duce implicit la o mai buna incredere in fortele proprii a studentilor aflati in practica, ceea ce, inerent, are un impact psihologic pozitiv asupra elevilor, care, sub buna indrumare a profesorului mentor, simt, apreciaza si sustin orice progress in stilul de predare al practicantilor.

Ca sa nu uitam situatiile cand unii studenti practicanti demonstreaza in cadrul lectiilor deosebite pe care le sustin la clasa un adevarat talent pedagogic,ceea ce, fara indoiala, ofera elevilor un proces instructiv educativ de buna calitate. Pe langa aceasta, elevii au sansa de a experimenta si compara diferite stiluri depredare, diferite moduri in care este folosita limba engleza de catre persoane competente, ceea ce ii ajuta atat pe studentii practicanti, cat si pe elevi sa se cunoasca reciproc mult mai bine.Conversatiile scurte dintre studentii practicanti si elevi, atat in timpul pauzelor cat si la inceputul ori la sfarsitul orelor de curs, ii detrmina pe acestia sa relationeze mai usor pe plan profesional si social. Studentii practicanti au acum ocazia sa cunoasca mai bine”materialul uman” cu care vor lucra in timpul practicii pedagogice.Ei le pot pune elevilor intrebari sau, daca au la indemana, le pot aplica teste psihologice care sa le faciliteze o mai buna cunoastere din punct de vedere, fapt care, cu siguranta, le va facilita planificarea si desfasurarea activitatilor didactice. In acest fel, studentii practicanti se simt mai implicati in viata scolii si, de asemenea, mai deschisi la experimentarea mai multor aspecte ale rolului complex de profesor. La randul lor, elevii au ocazia sa isi dezvolte si sa isi imbunatateasca comportamentele sociale si pot accepta mai usor propriile responsabilitati legate de educatie. Astfel de situatii au un impact psihologic pozitiv asupra tuturor celor implicati si, de cele mai multe ori, ofera un sentiment puternic al saltului calitativ in plan educational. O a treia activitate desfasurata de mentor si care duce la imbunatatirea profesionala a acestuia este momentul feedback-ului. Prima prioritate a unui feed-back eficient o constituie relevanta acestuia in ceea ce priveste nevoile si preocuparile profesionale ale studentilor practicanti legate de practica pedagogica. Calitatea feed-back-ului pe care un mentor il ofera este in mare masura legata de cunoasterea clasei de elevi cu care lucreaza, a lectiilor recent predate si ,de asemenea, a bagajului de cunostinte pe care il poseda elevii la un moment dat. Un profesor cu experienta se bazeaza pe cunoasterea propriilor elevi, de asemenea, pe cunoasterea programei, pe cantitatea de timp si pe resursele pe care le are la dispozitie, dar numai un mentor in cunostinta de cauza a tutor aspectelor mai sus mentionate poate da un feed-back valid si eficient care sa includa toate elementele predarii. Atunci cand ofera un feed-back studentilor practicanti, mentorul isi ofera siesi un feed-back.Astfel, el devine constient de rezultatul maxim al muncii sale obtinut in limitele impuse de resursele umane si materiale la un moment dat. Si nu putine sunt situatiile cand feed-back-ul devine un moment extrem de neplacut intrucat foarte mult potential educational se afla ireparabil in pierdere fara vreo urma de regret din partea studentilor practicanti implicati in astfel de situatii.Si acest fapt aduce cu sine o intrebare cheie: ce avantaje exista cand se petrec asemenea lucruri? Ei bine, un astfel de moment ii arata mentorului ca nu e perfect si ca eficienta lui este uneori limitata si, chiar daca acesta este un moment dificil si pentru mentor si pentru studentul practicant, cel putin amandoi stiu unde se afla si ce au de facut in continuare. Din nefericire, nu putini sunt studentii practicanti care vin sa-si efectueze practica pedagogica doar pentru a obtine o acreditare oficiala a acestui lucru pe care sa o poata folosi ca sa ocupe un post in invatamant in cazul in care nu au reusit sa gaseasca pe piata de munca ceva mai profitabil din punct de vedere financiar. Unii dinre acestia, insa, in timpul practicii pedagogice,isi schimba atitudinea in ceea ce priveste “meseria de profesor”. Altii, cazuri nefericite, raman pe idea initiala, aceea de a deveni profesor,”in cel mai rau caz”, si ei sunt cei care sufera cel mai mult in timpul practicii pedagogice, intrucat nu sunt deschisi spre aceasta profesie si ii ignora mesajul. Ei trec printr-o multime de experiente dure si stanjenitoare atat cu ei insisi cat si cu elevii la clasa, fapt care in ultima instanta, ii pune fata in fata cu propria identitate pe care devin nevoiti astfel, sa si-o accepte. Acest lucru este intradevar extrem de dureros pentru ei, dar, pe de alta parte, devine o frustrare pozitiva atata vreme cat au descoperit ca drumul lor in viata este altul decat munca la catedra. Cat despre mentor, indiferent cat de neplacuta poate deveni o astfel de experienta, el previne, astfel, viitoare “dezastre” educationale/pedagogice.Pe langa aceasta, el isi dezvolta si consolideaza un anume gen de fermitate, intransigenta si adanca responsabilitate. In munca lor cu studentii practicanti, mentorii au de obicei o cantitate substantiala de timp de rezerva si, ca elevii sa nu sufere, acest timp trebuie bine planificat in avans, astfel incat orele elevilor sa nu fie acoperite la intamplare ci conform programei si planificarii. Dar studentii practicanti au un timp limitat la dispozitie datorita programului supraincarcat pe care il au la facultate. Mentorii constiinciosi vor simti intotdeauna ca au nevoie de mai mult timp sasi faca meseria asa cum trebuie si, uneori, cer acelasi lucru de la studentii practicanti, fapt care rezulta intr-un fel de presiune din partea mentorului asupra studentului practicant. Acest lucru poate genera conflicte, deci, pentru a le evita,este important ca mentorul sa organizeze timpul studentului practicant pe cat de eficient posibil si cu multa toleranta fata de programul lor incarcat de la facultate. Sunt multe sarcini in pregatirea studentilor practicanti si care nu fac parte din munca mentorului, cum ar fi, de exemplu, cele care implica studiul individual al cartilor de metodica predarii limbii engleze si al altor materiale legate de acest lucru, cunoasterea ultimelor noutati in materie de metodica, compararea abordarilor diferite ale pedagogiei si educatiei, discutiile pe teme profesionale dintre studentii practicanti.Unele dintre acestea tin de munca proferorului metodist din cadrul universitatii, altele raman strict in responsabilitatea studentilor practicanti. Deci mentorii trebuie sa opereze o selectie a lucrurilor pe care le au de facut in idea de a-si folosi timpul deosebit de pretios pentru a face doar acele lucruri care tin strict de responsabilitatea lor. Pe de alta parte, acest gen de selectie il conduce pe mentor spre imbunatatirea deprinderilor sale de organizare a timpului, fapt care in mod sigur se ve reflecta in alte aspecte ale muncii sale de predare si care nu va fi altfel decat benefic pentru mentor atunci cand acesta se va afla in contact cu oamenii.

O alta dimensiune a imbunatatirii profesionale a mentorului rezulta din evaluarea pe care o face studentilor practicanti. Desi exista diferente intre mentori in ceea ce priveste asteptarile lor referitoare la viteza cu care progreseaza in invatare studentii practicanti, orice mentor trebuie sa ia in considerare doua atitudini distincte: prima se refera la cum sa ii motiveze pe studentii practicanti in durata practicii lor pedagogice, iar cea de-a doua se refera la cum sa recunoasca stilurile lor de invatare diferite, astfel incat sa le poata formula sarcinile de invatare in consecinta. Cea de-a doua atitudine se refera la identificarea potentialului pedagogic al fiecarui student practicant cu scopul de a-l ghida spre meseria de dascal sau de a-l lasa liber spre un drum total diferit. Imbunatatirea profesionala a mentorilor la acest nivel consta in alegerea celor mai apropiate tehnici de suport pedagogic si, de asemenea, a stilului corect de feed-back care sa incurajeze studentul practicant sa se angajeze activ in intelegerea meseriei de dascal, in dezvoltarea propriilor sale strategii si metode cu scopul de a deveni mai implicat din punct de vedere pedagogic in ceea ce face in scoala si de a arata mai multa preocupare fata de elevi, fata de rolul profesorului si fata de situatiile de invatare pe care acesta le ofera. Din nou, cand scopul mentorului este atins si, ca rezultat al acestui lucru, studentii practicanti se implica in viata scolii in durata practicii lor pedagogice, creste in intensitate satisfactia pe plan profesional a mentorului. Mentorul nu trebuie vazut doar ca o persoana care ofera incurajare sau suport profesional superficial, ca un antrenor in tehnici rutinate sau ca un “maestru” a carui munca urmeaza sa fie, pur si simplu, imitata. Dimpotriva, mentorul trebuie vazut ca o persoana care joaca un rol vital in aspectele cele mai profunde ale pregatirii profesorilor,in formarea studentului practicant capabil sa reflecteze la munca pe care o desfasoara. In predare nu sunt retete sau proceduri mecanice pe care sa le urmezi ca sa ai success. Datorita naturii dinamice, complexe si impredictibile a procesului de invatare, retetele si procedurile bazate pe reguli devin inadecvate in raport cu nevoia de flexibilitate, capacitatea de a judeca lucrurile in context si aceea de a gasi solutii pe masura. Activitatea de predare este inerent evaluativa si profesorii trebuie sa fie pregatiti astfel incat sa poata demonstra o abordare critico-reflectiva a valorilor pedagogice, care altfel ar risca sa se piarda. Aceasta genereaza implicit atat dezvoltarea profesionala a mentorului cat si a studentului practicant atata timp cat valorile educatiei devin subiect de multumire sau disputa. Pe de alta parte studentii practicanti nu pot fi, pur si simplu, indreptati spre un anumit set de valori. Ei trebuie formati ca sa-si poata decide singuri pozitia fata de anumite probleme educationale atunci cand se angajeaza intr-un dialog profesional despre ele. Mai mult decat atat, studentii trebuie sa creada in valorile instructiei si educatiei pe care si le internalizeaza si nu doar sa le adopte “la mana a doua”. Pe de alta parte, mentorul este cel care monitorizeaza si faciliteaza astfel de dialoguri si dezbateri bazate pe reflectare, fapt care determina fluenta sa in evaluarea finalitatilor strategiilor si tehnicilor educationale, fluenta care e mult mai profunda decat cea a profesorului. Reflectarea din punct de vedere pedagogic, asupra a ceea ce se pertece in clasa este nelimitata, odata ce a fost incurajata. Vor aparea din partea studentilor intrebari din ce in ce mai profunde, chiar in stadiile incipiente ale practicii pedagogice, iar mentorii trebuie sa fie constienti de acest lucru.Desi la inceputul practicii pedagogice studentii trebui sa fie incurajati sa aiba incredere in ei si sa isi formuleze parerile spontan si fluent, fara a fi preocupati de calitatea acestora,in timp, mentorul trebuie sa ii ghideze spre o reflectare elaborata, de buna calitate. Deci,mentorul trebuie sa faca judecati potrivite asupra concluziilor rezultate din rationamentele bazate pe reflectie formulate de practicanti. Aceste judecati trebuie sustinute prin intermediul unor criterii valide , variate din punct de vedere al finalitatii lor si care sa nu se limiteze la probleme de tehnica si strategie. Nu conteaza cat de bine sunt pregatiti mentorii in cadrul cursurilor de formare; este practica insasi cea care imbunatateste deprinderile mentorului de organizare si stabilire a prioritatilor momentelor in care isi invita studentii practicanti sa reflecteze, a intrebarilor pe care le pune menite sa faciliteze acest process si a limitelor reflectarii pe care el trebuie sa o incurajeze si sa o promoveze cu studentii sai.In momentul in care isi atinge aceste scopuri, mentorul isi dezvolta propria sale capacitate de reflectare in spirit critic asupre insrtuctiei si educatiei, capacitate formata inca din perioada cursurilor de specializare in ocupatia de mentor. Astfel, un mentor isi va pune intotdeauna intrebari critice despre sensul si aderenta in contextul educatiei de azi a unor concepte cum ar fi “competenta “ sau “excelenta” in predare. El intotdeauna va promova modalitati relevante de intelegere a terminologiei didactice si nu va fi niciodata manipulat de lozinci care au un sens si o credibilitate de suprafata si care, de fapt, au nevoie de o analiza minutioasa. Nu in cele din urma, valoarea si rolul mentorului pentru intregul sistem educational ar trebui sa fie cantarita cu atentie, intrucat mentorul joaca o parte importanta nu numai in ghidarea unui numar de studenti practicanti in durata efectuarii practicii lor pedagogice, la un moment dat,ci si in insasi asigurarea potentialului educatiei. Prin aceasta, un mentor aduce o contributie importanta societatii in care traieste. Viata fara siguranta garantata de medicina in cazul unei boli periculoase contagioase ar inceta sa mai existe.La fel ar muri si spiritul fara educatie. Si ce ghid exista in dezvoltarea spirituala a oamenilor atunci cand acestia se afla la un moment de rascruce in viata? Nimic altceva decat cuvintele unui mentor, incurajarea si suportul sau in directia corecta. In cele din urma mentorul este cel care face reclama invatamntului si meseriei de profesor. El este cel care poate convinge studentii practicanti de faptul ca exista avantaje in aceasta profesie care joaca un rol de valoare in educarea generatiilor prezente si viitoare. Pe langa aceasta, eficienta unui mentor si contributia sa in plan social apar si in pregatirea de foarte buna calitate a generatiilor de elevi. Initiativa unui mentor va conduce, in mod sigur, la revelatii pentru toti cei implicati. Pe de alta

parte, se stie ca educatia e un proces continuu si care, pentru a avea o coerenta, implica o colaborare permanenta intre toate partile implicate. In consecinta, intreg sistemul educational ar beneficia de setul de prioritati si valori oferit de activitatea mentorului si testat in teorie si practica de cei care lucreaza cu elevii si cu studentii practicanti.Un parteneriat de genul acesta ofera schimbari complete si punctele sale majore ar putea sta in faptul ca ofera o schimbare pozitiva societatii in ansamblu si nu doar indivizilor din care aceasta e compusa. In concluzie, se poate spune ca mentorii reprezinta “modele”pentru studentii practicanti in ce priveste multitudinea de calitati ale unui profesor performant, calitati ce includ in special toleranta si prezenta unui spirit luminat deschis la nou si imbunatatiri. Este,de asemenea,clar ca influenta mentorilor depinde foarte mult de ce fel de persoane sunt in general,ca si de capacitatea de a gandi reflectiv pe care ei o au ei insisi si vor sa o dezvolte si in studentii lor, de implicarea in munca pe care o desfasoara si de cunoasterea si asimilarea valorilor educatiei. Sa fii mentor poate fi greu uneori, iar unii oameni argumenteaza ca beneficiile acestei ocupatii nu compenseaza nici dezavantajele financiare si nici timpul si energia consummate. Cu toate acestea, la o privire mai atenta, este evident faptul ca avantajele profesionale, sociale si umane ale ocupatiei de mentor compenseaza dezavantajele financiare, care, din nefericire inca mai exista. Mai mult, pe parcurs, astfel de beneficii duc la o schimbare a mentalitatii mentorului care ii va deschide noi drumuri spre imbunatatirea sa profesionala si ii va oferi realizari unice.