Anina Unlocked PDF [PDF]

Zitiervorschau

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI ANINA

2007 

Volum coordonat de: Adrian Mariciuc ISBN: Autori: Adrian Basaraba, expert local Valeriu Lingurar, expert orizontal Nicolae Munteanu, expert planificare Georgiana Radac, expert planificare Echipa locală de lucru: Silvia Butea, Catalin Carabin, Dorel Cazac, Virgil Curcumeli, Marcel Turca, Dan Vlad



Membrii Consilului Local din oraşul Anina Nr. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18.

Numele, prenumele Neicu Gheorghe Radu Nicolae Izvernari Irina Nicola Alexandru Careba Gavrilă Ichim Dumitru Tismănaru Ion Vlad Lucian Lungulescu Petre Românu Gheorghe Călămariu Nicolae Ungureanu Dorinel Roşian Lavinius Plestici Gabriela Rambu Nicolae Stroescu Dan Pârvu Ioan Burlui Adrian

Funcţia Primar Viceprimar Secretar Consiliul Local Consilier Consilier Consilier Consilier Consilier Consilier Consilier Consilier Consilier Consilier Consilier Consilier Consilier Consilier Consilier



Cuprins INTRODUCERE: 1. Mesaj din partea primarului 2. Mesaj din partea echipei 3. Scurta prezentare a proiectului StrategVest 3.1. Context 3.2. Loc de desfăşurare 3.3. Obiective principale 3.4. Beneficiari direcţi 3.5. Echipa de lucru 3.6. Întâlnirile şi atelierele de lucru 3.7. Dispunerea metodologică 3.8. Instrumentele de lucru 3.9. Durata proiectului 3.10. Rezultate Partea I: ANALIZA SOCIO - ECONOMICĂ A ORAŞULUI ANINA 1. Prezentarea generală a oraşului Anina 1.1. Delimitarea teritoriului 1.2. Scurt istoric 1.3. Rangul localităţii 1.4. Suprafaţa oraşului 1.5. Repere urbanistice 1.6. Cadrul natural 2. Populaţia şi forţa de muncă 2.1. Populaţia oraşului Anina în funcţie de sex, etnie, religie, vârstă şi ocupaţie 2.2. Evoluţia populaţiei în ultimii ani 2.3. Forţa de muncă



3. Infrastructura serviciilor sociale şi cea educaţională 3.1. Educaţia 3.2. Sănătatea 3.3. Serviciile sociale 4. Infrastructura 4.1. Infrastructura de transport 4.2. Dotări tehnico-edilitare 4.3. Reţeaua de comunicaţii 4.4. Unităţi bancare 4.5. Unităţi de poliţie, jandarmi şi pompieri 5. Activitatea economică 5.1. Situaţia generală a întreprinderilor active din oraşul Anina 5.2. Meserii tradiţionale 5.3. Agricultura 5.4. Industria 5.5. Servicii publice locale 5.6. Comerţ 5.7. Turismul şi obiectivele turistice ale zonei 5.8. Piaţa imobiliară locală 6. Protectia mediului înconjurator 6.1. Factorii de mediu 6.2.,,Zonele verzi” şi zonele de agrement 7. Cultura: 7.1. Infrastructura culturală 7.2. Activităţi culturale 7.3. Agenda culturală a oraşului Anina 8. Administraţia publică locală 8.1. Structura Administraţiei Publice Locale 8.2. Varietatea cooperărilor la nivel inter-regional, naţional şi internaţional 8.3. Investiţii locale Partea a II-a: ANALIZA SWOT A ORAŞULUI ANINA 1. Metodologia de realizare a analizei SWOT 

2. Domenii de analiză: 2.1. Infrastructura de transport 2.2. Activitatea economică 2.3. Turismul 2.4. Protecţia mediului înconjurător 2.5. Cooperare teritorială Partea a III- a: STRATEGIA DE DEZVOLTARE A ORAŞULUI ANINA 1. Obiectiv general 2. Obiective specifice pentru îndeplinirea opţiunilor strategice 3. Axele prioritare şi domeniile de intervenţie 4. Proiecte şi identificarea surselor de finantare Partea a IV-a: REZUMAT AL STRATEGIEI TRADUS ÎN 4 LIMBI STRĂINE 1. Versiunea tradusă în limba engleză 2. Versiunea tradusă în limba germană 3. Versiunea tradusă în limba italiană 4. Versiunea tradusă în limba sârbă Parteneri: 1. Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest) 2. Centrul de Asistenţă Rurală (CAR)



Strategia de dezvoltare locală a oraşului Anina (Caras-Severin) INTRODUCERE: 1. Mesaj din partea primarului



2. Mesaj din partea echipei La baza acţiunilor de dezvoltare a unei comunităţii trebuie stă strategia de dezvoltare a localităţii respective. De aceea, elaborarea şi implementarea unui astfel de document reprezintă un element definitoriu al acţiuniilor comunităţii. Proiectul StrategVest a oferit prilejul pentru patru comunităţi din Regiunea Vest să fie asistate într-un astfel de demers de către Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest şi Centrul de Asistenţă Rurală. Pentru a avea o comunitate dezvoltată este în primul rând nevoie de a avea un grup de oameni pregătiţi să acţioneze pentru binele comunităţii. Este foarte important ca într-o comunitate oamenii să îndrăznească să-şi îmbunătăţească propria viaţă. De aceea, locuitorii comunităţii au participat în mod activ la elaborarea acestei strategii de dezvoltare şi ne-au dovedit că sunt un partener real atât al administraţiei publice locale, cât şi al oricărei alte instituţii care derulează programe de dezvoltare în parteneriat. Toate aceste elemente permit unei comunităţi să caute şi să valorifice oportunităţile de dezvoltare. Ele definesc o comunitate puternică, activă, unită şi perseverenţă, elemente care îi pot asigura reuşita în toate problemele abordate. Dorim să le mulţumim tuturor actorilor locali care prin participarea lor au făcut posibilă realizarea acestui proiect şi ne exprimăm încrederea că ideile cuprinse în acest document strategic vor contribui la dezvoltarea economică armonioasă a localităţii Anina pentru a creşterea calitatea vieţii şi a nivelului de trai al locuitorilor săi. Nicolae Munteanu Georgiana Radac Adrian Mariciuc 

3. Scurtă prezentare a proiectului StrategVest 3.1. Context Proiectul “Strategii locale pentru oportunităţi globale şi pentru un viitor european al comunităţilor locale din Vestul României: întărirea capacităţii de elaborare şi implementare a strategiilor de dezvoltare socioeconomică la nivel local în Regiunea Vest”, pe scurt StrategVest este un proiect câştigat şi implementat de Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest şi Centrul de Asistenţă Rurală. Proiectul este finanţat de Uniunea Europeană prin Programul Phare 2004, Componenta Societate Civilă. După integrarea României în Uniunea Europeană, comunităţile locale care intenţionează să beneficieze de finanţări europene trebuie să justifice necesitatea acestor proiecte prin faptul că ele se regăsesc într-un plan strategic bine fundamentat şi agreat de întreaga comunitate. În momentul scrierii proiectului de faţa, competenţele necesare elaborării acestor planuri strategice erau încă relativ puţin prezente la nivelul comunitatilor locale, în special a celor din zona rurală şi din oraşele de mici dimensiuni. De aceea, acest proiect ţinteşte în mod particular oraşele mici, multe dintre ele nou înfiinţate şi fără experienţă administrativă, precum şi comunităţile rurale care s-ar putea asocia în vederea constituirii unor micro-regiuni. 3.2. Loc de desfăşurare Locul de desfăşurare al proiectului este: Regiunea Vest, compusa din 4 judeţe- Arad, Caraş-Severin, Hunedoara si Timiş, cu focalizare pe diferite localităţi din aceste judeţe. 3.3. Obiective principale Obiectivul general al proiectului „StrategVest” este de a sprijini adoptarea aquis-ului comunitar în domeniul dezvoltării socio-economice prin întărirea capacităţii de a elabora strategii de dezvoltare în rândurile comunităţilor locale din Regiunea Vest. Astfel, prin coalizarea în acest proiect a celor mai importante ONG-uri din Regiunea Vest, active în domeniul dezvoltării socio-economice şi prin transferul de competenţe de la aceste organizaţii către diverse comunităţi locale, se urmăreşte consolidarea la nivel local a competenţelor şi aptitudinilor care le vor putea permite acestor comunităţi să identifice proiecte de dezvoltare bine adaptate atât la nevoile 

proprii, cât şi la exigenţele noului cadru instituţional şi legislativ rezultat prin integrarea României în Uniunea Europeană. Cel de al doilea obiectiv urmărit prin acest proiect este de a obţine o corelare a strategiilor şi eforturilor de dezvoltare locală întreprinse în Regiunea Vest atât între ele, cât şi cu documentele programatice la nivel naţional, precum şi cu obiectivele strategice ale Uniunii Europene. În felul acesta, proiectul îşi propune să contribuie la creşterea eficienţei procesului de programare în parteneriat la nivel regional şi naţional, în special în ceea ce priveşte elaborarea viitoarelor planuri de dezvoltare regională. 3.4. Beneficiari direcţi La nivelul comunităţilor locale din Regiunea Vest, proiectul ţinteşte în mod particular oraşele de dimensiuni mai mici şi zonele rurale. Astfel, proiectul va încuraja mai multe comunităţi să se solidarizeze în cadrul unei micro-regiuni şi să dezvolte o strategie integrată care să pună în valoare resursele existente în respectiva micro-regiune. Beneficiari direcţi: - administraţiile publice locale din cele 4 comunităţi alese pentru a fi ajutate să elaboreze strategii (primării, consilii locale, microregiuni) sunt:  microregiunea Valea Jiului din judeţul Hunedoara – microregiunea este formată din 6 comunitati: Petroşani, Petrila, Aninoasa, Vulcan, Lupeni, Uricani.  microregiunea Timis-Torontal din judeţul Timiş: microregiunea este formată din 14 comunitati: Deta, Gătaia, Ciacova, Birda, Banloc, Denta, Giera, Ghilad, Jebel, Jamu Mare, Liebling, Pădureni, Voiteg, Moraviţa.  microregiunea Santana din judeţul Arad - microregiunea este formată din 7 comunitati: Sântana, Curtici, Pâncota, Olari, Zimand, Zărand, Şimand.  localitatea Anina. - alţi parteneri locali şi instituţii, lideri locali - promotori locali - locuitorii celor 28 de comunităţi câştigatoare 10

3.5. Echipa de lucru Echipa de proiect este una mixtă, cu experţi din partea ADR Vest şi CAR. Componenţa nominală a echipei de proiect este următoarea: · Din partea ADR Vest echipa este alcătuită din: -   coordonator de proiect: Nicolae Munteanu, -   asistent coordonator de proiect: Radac Georgiana, -   un expert planificare: Adrian Mariciuc. · Echipa de proiect din partea CAR este alcătuită din: -   expert monitorizare: Alina Bernecker, -   expert planificare: Ildiko Pataki, -   expert planificare: Mihaela Tilinca, -   expert logistica: Ozana Botea. Începând cu luna a patra a proiectului StrategVest au fost contractati 4 experti locali care ajuta echipa de proiect in activitatea de realizare a celor 4 strategii. Strategiile la care vor lucra şi numele experţilor locali sunt prezentate mai jos: · Microregiunea Sântana, judeţul Arad: Sântana, Curtici, Pâncota, Olari, Zimand, Zărand, Şimand, are ca expert local pe doamna Gabriela Chiricheu. · Microregiunea Valea Jiului, judeţul Hunedoara: Petroşani, Petrila, Aninoasa,Vulcan, Lupeni, Uricani, are ca expert local pe domnul Zoard Bocăniciu. · Microregiunea Timiş-Torontal, judeţul Timiş: Deta, Gătaia, Ciacova, Birda, Banloc, Denta, Giera, Ghilad, Jebel, Jamu Mare, Liebling, Pădureni, Voiteg, Moraviţa, are ca expert local pe doamna Mihaela Veţan. · Oraşul Anina, judeţul Caraş-Severin, are ca expert local pe domnul Adrian Basarabă. După aprobarea addendumului numărul 1 la proiect, echipei iniţiale i s-au adăugat urmatorii 4 experti orizontali: · Expert cu competenţe în elaborarea unei strategii de dezvoltare locală, domnul Valentin Munteanu. · Expert cu competenţe în elaborarea unei strategii de dezvoltare locală, domnul Dan Stan. · Expert cu competenţe în Managementul Ciclului de Proiect, domnul Valeriu Lingurar. 11

· Expert cu competenţe în GIS (Geographic Information System), doamna Andreea Constantin. 3.6. Intalnirile si atelierele de lucru În cele ce urmează vom realiza o scurta descriere a activităţilor prevăzute în proiect. Activitatea nr.1 a presupus punerea la punct a detaliilor referitoare la realizarea acţiunilor concrete ale proiectului. S-au stabilit responsabilităţile individuale ale fiecărui membru al echipei de implementare vis-a-vis de fiecare din activităţile concrete ale proiectului şi s-a detaliat programarea în timp a activităţilor. Aceasta prima etapa s-a desfasurat in Timisoara, cu participarea expertilor CAR si ADR Vest. În cadrul activităţii nr.2 s-au format echipele de lucru, cu sarcina de a inventaria iniţiativele şi proiectele de elaborare a unor strategii de dezvoltare locală la nivelul Regiunii Vest, în scopul definirii corecte a problemelor care pot afecta elaborarea strategiilor. Ea s-a desfăşurat în toate cele 4 judeţe ale Regiunii Vest, cu participarea ADR Vest, în decursul unei luni. Vizitele în zonele vizate au format obiectivul celei de-a treia activităţi. S-au oferit informaţii cu caracter statistic la nivelul diverselor comunităţi, de la nivel de judeţ şi de regiune. Acolo unde a fost cazul, au avut loc şi întâlniri cu reprezentanţi ai grupurilor de lucru care au elaborat strategiile locale existente. Grupul de experţi a realizat o serie de analize ex-ante ale acestor strategii, formulând de asemenea şi recomandări pe baza lor. Activitatea nr.4 a cuprins prezentarea în format electronic a strategiilor de dezvoltare locală existente în judeţele Regiunii Vest, prezentate şi pe pagina de internet a proiectului: www.strategvest.ro Activitatea cu nr.5 a insemnat elaborarea pachetului procedural privitor la participarea şi selectarea comunităţilor locale care vor fi asistate în procesul de planificare strategică din acest proiect, precum şi definitivarea procedurilor de selecţie. Activitatea nr.6 a presupus stimularea interesului faţă de proiect a comunităţilor locale din regiune, fiind invitate să depună aplicaţii în vederea selectarării pentru realizarea de strategii. În scopul mediatizarii proiectului, au avut loc întâlniri în reşedinţele de judeţ ale Regiunii Vest: Timişoara, Arad, Reşiţa şi Deva. In cadrul activităţii nr. 7, conform selecţiei stabilite, au fost desemnaţi 12

beneficiarii finali, au fost selectate cele 4 comunităţi care beneficiază de asistenţa ADR Vest şi CAR în elaborarea propriilor strategii locale de dezvoltare. Pentru a participa la selecţie, comunităţile locale au fost nevoite să depună la sediul ADR Vest o aplicaţie şi o scrisoare de intenţie prin care să-şi manifeste interesul de a participa cu propria echipă la elaborarea şi implementarea strategiei. Activitatea nr.8 a presupus realizarea unui site pe internet / platformă virtuală a proiectului, loc în care sunt disponibile pentru toţi cei interesaţi informaţii şi documente relevante despre proiect şi despre conceperea unei strategii. În acelaşi timp, acest site de internet este un instument de comunicare între diferiţi paretenri din Regiunea vest şi nu numai. Adresa site-ului este www.strategvest.ro. Activitatea nr.9 presupune elaborarea efectivă a celor 4 strategii de dezvoltare locala, câte una în fiecare judeţ. Pentru fiecare strategie s-a ales un grup de lucru, coordonat de cate un expert ADR Vest sau CAR. În fiecare din cele 4 echipe a fost inclus şi un expert local sau alte persoane cu competenţe relevante de la nivel local. În acest mod, s-au putut identifica problemele reale ale comunităţiilor selectate. În cadrul activităţii nr.10 s-a realizat raportul intermediar, in care sau inventariat progresele, dar si problemele deosebite inregistrate după o perioada de 6 luni de la implementarea proiectului. În urma addendumului numărul 1 la proiect a fost inclusă o nouă activitate după raportul inermediar. Aceasta a constat în organizarea unui eveniment pentru comunităţile care nu au fost selecate pentru asistenţă în cadrul proiectului. La această întâlnire au fost prezentaţi paşii pentru realizarea unei strategii locale de dezvoltare. A urmat în cadrul activitatii nr.11 conceperea şi publicarea Ghidului de Elaborare a unei Strategii de Dezvoltare Locale. Acest ghid încorporează concluziile şi experienţa rezultată din procesul de concepere a strategiilor locale. Documentul este disponibil şi în format electronic, pe pagina de internet a proiectului. Lansarea ghidului reprezinta o nouă etapă a proiectului StrategVest, urmată de campania de diseminarea a rezultatelor proiectului în toate judeţele regiunii. Activitatea nr.13 constă în redactarea unui raport final, care conţine o evaluare internă a activităţilor realizate în acest proiect. 13

3.7. Dispunerea metodologică Dispunerea metodologică o putem clasifica în funcţie de activităţile desfăşurate în cadrul proiectului StrategVest: - acţiuni preliminare, având rolul de a pregăti procesul de elaborare a strategiilor: participarea comunităţii la întâlnirea de lansare a proiectului, constituirea grupului de lucru la nivel local, pregătirea/participarea la întâlnirile experţilor ADR şi CAR cu grupul de lucru din comunitate, identificarea unui expert local (posibil promotor local/Agent de Dezvoltare Locală), realizarea documentelor de planificare a activităţilor la nivel local, pregatirea şi participarea la reuniunea de constituire şi de abilitare a Grupurilor de Lucru. - elaborararea propriu-zisă a strategiilor, care presupune: colectarea datelor şi structurarea acestora, pregătirea şi organizarea workshop-ului de analiză a potenţialului de dezvoltare a comunităţii (50-80 participanţi, prezentări, moderare discuţii), realizare de documente interconferinţă, organizarea workshopului de completare şi validare a sistemului de obiective şi a masurilor asociate, redactarea strategiei, incluzând completările de pe urma workshopului de validare. - acţiuni de exploatare, capitalizare şi diseminare: participare la activitatea de redactare şi publicare a strategiilor locale, participare la activităţi de diseminare şi capitalizare (ex.: Lansarea ghidului şi a celor 4 strategii de dezvoltare). - documentare, informare, comunicare pe toată durata proiectului, comunicare intracomunitate şi cu coordonatorii proiectului (e-mail şi faţă în faţă), documentare şi informare bazată pe site-ul proiectului şi alte surse. Această dispunere metodologică a activităţilor va garanta atât faptul că activitatea centrală şi de cea mai lungă durată a proiectului (elaborarea strategiilor) este bine pregătită, cât şi faptul că rezultatele proiectului sunt bine cunoscute şi accesibile (în special prin platforma vizuală) tuturor potenţialilor beneficiari şi publicului larg. In ceea ce priveşte acţiunea centrală (elaborararea strategiilor), aceasta este divizată într-o serie de sub-acţiuni care se succed logic şi a căror rol individual este foarte clar stabilit.

14

3.8. Instrumentele de lucru Metodele particulare de implementare a activităţilor individuale vor încuraja atragerea şi mobilizarea resurselor şi competenţelor locale la realizarea obiectivelor proiectului prin: - întâlnirile şi atelierele de lucru care vor avea loc de-a lungul întregii durate de viaţă a proiectului, - prin activităţile de instruire, transfer de competenţe şi consiliere (inclusiv prin corespondenţă) care vor contribui la crearea unui cadru participativ în comunităţile unde vor fi implementate strategiile, - alte metode, precum interviul, ancheta, prelucrarea statistică a datelor (din sursele statistice naţionale, judeţene şi locale relevante), etc. 3.9. Durata proiectului Proiectul are o durată de implementare de 12 luni. Contractul a fost semnat la data de 31 octombrie 2006 şi se va încheia la data de 31 octombrie 2007. 3.10. Rezultatele urmarite sunt: - transferul de competenţe şi aptitudini în domeniul elaborării şi implementării strategiilor de dezvoltare locală către grupurile ţintă (administraţia locală, liderii locali, promotorii locali), - realizarea unui portofoliu cu strategiile de dezvoltare locală existente în Regiunea Vest, - patru strategii de dezvoltare locală pentru patru comunităţi din regiune, - redactarea şi publicarea unui ghid pentru elaborarea strategiilor de dezvoltare locală, - realizarea unei platforme virtuale a proiectului pe care vor fi postate strategiile de dezvoltare elaborate, metodologia de elaborare a acestora, precum şi informaţii referitoare la oportunităţile de finanţare din Fondurile Structurale.

15

Partea I: ANALIZA SOCIO - ECONOMICĂ A ORAŞULUI ANINA 1. Prezentarea generală a oraşului Anina 1.1. Delimitarea teritoriului Oraşul Anina este aşezat în munţii împăduriţi cu acelaşi nume, munţi ce reprezintă extensia sudică a Carpaţilor Occidentali, în Banatul românesc, având coordonatele 45°2’30” latitudine nordică şi 21°53’20” longitudine estică, în judeţul Caraş-Severin. Altitudinea medie a aşezării este de +645 m, iar cea minimă este de +556 m şi se află în apropierea gării.

Localitatea este străbătută de către drumul naţional DN 58 care leagă municipiul Reşiţa, capitala judeţului, de drumul naţional DN 57B deviat, drum care face le­gătura dintre Oraviţa şi Bozovici, cu care se intersectează în Valea Morii, la podul Crivinei. Din această şosea, DN 58, la Steierdorf se bifurcă vechiul drum de legătură cu Oraviţa, până la sanatoriul Marila, drumul judeţean DJ 572 B. Anina este legat de Oraviţa prin cea mai veche cale ferată montană din ţară, denumită şi Semmeringul Bănăţean datorită asemănării din punct de vedere al dificultăţilor constructive cu calea ferată austriacă de la Semmering. Această cale ferată montană are o lungime de 33,8 Km, o diferenţă de nivel de 338 m, 14 tunele şi 10 viaducte, fiind parcursă în prezent în aproximativ 2 ore. 16

Oraşul Anina se află la circa 32 Km, pe DN 58, de municipiul Reşiţa, reşedinţa şi centrul administrativ al judeţului, la 33 Km, pe DN 57B, de Oraviţa şi la 34 Km, pe DN 57B, de Bozovici. Oraşul Anina, amplasat în partea centrală a judeţului şi se învecinează după cum urmează: · spre Sud -Vest - cu comuna Ciclova Română; · spre Sud - cu comuna Lăpuşnicu Mare; · spre Est - cu comuna Bozovici; · spre Nord - Vest - cu comuna Ciudanoviţa; · spre Nord - cu comuna Caraşova; · spre Vest - cu oraşul Oraviţa. Anina se află situat la următoarele distanţe faţă de principalele puncte de trecere a frontierei de stat cu Ungaria şi Serbia după cum urmează: · 200 km faţă de punctul de trecere al frontierei Cenad, jud. Timiş (Ungaria); · 250 km faţă de punctul de trecere al frontierei Nădlac, jud. Arad (Ungaria); · 60 Km faţă de punctul de trecere al frontierei Naidăş, jud. Caraş – Severin (Serbia); · 85 Km faţă de punctul de trecere al frontierei Moraviţa, jud. Timiş (Serbia). 1.2. Scurt istoric În continuare vom prezenta câteva elemente relevante din istoria bogată în evenimente şi ani de referinţă ai localităţii Anina, plecând de la momentul înfiinţării localităţii şi până în prezent. Fosta colonie muncitorească de pe teritoriul actual al cartierului Steierdorf a fost creată în anul 1773 ca exploatare forestieră orăviţeană, sub patronajul Aerariului Montan (adică a fiscului austriac, noţiunea însemnand proprietatea statului), într-o pădure seculară de anini, aflată sub dominaţia şi administrarea Imperiului Austro-Ungar. În acele vremuri, mica Oraviţă poseda mine de cupru şi de aur, un atelier de forje şi topitorii de aramă, care necesitau cantităţi uriaşe de lemn şi mangal. Pădurile din regiunile învecinate aveau menirea să acopere aceste consumuri. Încă din 1773, au fost aduse în 17

acest spaţiu 34 de familii formate din 70 de adulţi şi 24 de copii, din zonele Schladming-Ausee-Goisern-Ischl-Gmunden, din împrejurimile lacurilor Grundl-Hallstatt-Wolfgang-Traun. Coloniştii s-au stabilit în regiune la 24 iunie 1773 şi şi-au început activitatea tăind pădurea din apropierea apei. În anul 1774, au mai fost aduşi noi colonişti din Austria Superioară de la Ischl şi din Stiria, de la Schladming, precum şi primii slovaci, numărându-se deja 300 de locuitori. În anul 1786 prind contur primele locuinţe spaţioase din piatră şi cărămidă, prima biserică şi prima şcoală din localitate. 1790 reprezintă anul începerii unei legendare perioade din istoria Banatului montan: tăietorul de lemne, Mathias Hammer, a descoperit în Valea lui Andrei (la Sigismundul de astăzi) o piatră neagră şi lucioasă pe care a prezentat-o Oficiului Minier de la Oraviţa. Ea s-a dovedit a fi huilă de cea mai bună calitate. Huila de la Steierdorf şi-a găsit un client constant în,,Societatea imperial-regală de navigaţie cu aburi pe Dunăre”. În 1834, la una dintre galerii izbucneşte un puternic incendiu care face primele 6 victime ale mineritului din Anina. Până în anul 1846, au fost concesionate 35 de câmpuri miniere către întreprinzatori, ceea ce a transformat colonia Steierdorf într-un centru minier. Colonia s-a extins, situaţia s-a îmbunătăţit, astfel că existau acum 145 de case cu 837 de locuitori. Lucrarile erau în continuare dirijate de către Direcţia minieră Banăţeană de la Oraviţa. A fost regularizat parcursul pârâului Steierdorf, s-a construit şi drumul care făcea legatura între Oraviţa şi Steierdorf, în scopul transportării lemnului şi cărbunelui. Câteva puţuri sunt închise datorită neaerării corespunzatoare, iar la altele, lucrările sunt suspendate din cauza lipsei de fonduri. Din această cauză, Aerariul vinde exploatările miniere de la Steierdorf, împreună cu întregul domeniu minier din Banat către,,Societatea imperial-regală privilegiată austriacă a căilor ferate de stat”(StEG), o societate privată în cooperare cu reprezentanţi francezi (1854). Cea mai mare problema a StEGului era găsirea unei noi pieţe de desfacere pentru cărbune, mai ales că era interesată să acapareze toate câmpurile miniere a 53 de particulari, problema rezolvată în 1858. În 1858 începe construcţia Uzinei Siderurgice, în Valea Aninei, denumită astfel după valea cu pădurile de anini. Cu această ocazie, este menţionat numele de Anina pentru prima dată, Uzina de Fier stând de fapt la originea 18

dezvoltării localităţii pe terasamentul actual. În vederea noii construcţii, au mai fost aduşi 3.000 de muncitori din toate colţurile Imperiului AustroUngar şi din străinătate, care au beneficiat de adăposturi provizorii pe locul unui munte complet mutat. Anul 1859 a însemnat un an de cotitură pentru anineni: colonia primeşte dreptul de a avea administraţie proprie (primul primar a fost maistrul minier principal Franz Hispek). Noua comună se numeşte Steierdorf. Locuitorii aveau acum dreptul de a dispune liber asupra proprietăţilor funciare. În următorii 20 de ani, colonia Steierdorf a devenit cea mai populată comună din întreg comitatul Caraş. Dezvoltarea socială şi politică s-a datorat dezvoltării industriale şi a comerţului. S-au înfiinţat diferite asociaţii, reuniuni şi instituţii culturale, sociale. La 15 decembrie 1863, este inaugurată calea ferată cu ecartament normal Anina-Oraviţa, de către locomotiva,,Steyerdorf” tip Steg 34, cu numarul de fabricaţie 500, o locomotivă tender sistem Engerth, proiectată de Pius - Fink, dupa idea consilierului Wilhelm Engerth şi construită de specialiştii italieni care au realizat şi calea ferată Villach-Austria şi UdineItalia. Această cale ferată mai prezintă încă interes datorită serpentinelor şi curbelor abrupte, a celor 10 viaducte şi 14 tunele. În primii 6 ani, ea a fost destinată doar transportului de marfă. În perioada 1872-1873 a fost construită Biserica Evanghelică şi o şcoală aferentă acesteia, precum şi şcoala Aninei cu o capacitate de 200 de elevi. Totodată a fost construită Biserica Romano-Catolică din Steierdorf, considerată a fi cea mai frumoasă biserică din Banatul Montan. La minele din Steierdorf-Anina a fost introdus sistemul de exploatare în abataj transversal, în 1882. La 31 mai 1882 încetează exploatarea şi distilarea şisturilor bituminoase, datorită eşuării în faţa concurenţei a petrolului românesc. Anul 1889 rămâne în istoria umanităţii deoarece a fost realizată cea mai mare producţie de cărbune din secolul al XIX-lea, şi anume 270.450 t. Perioada 1890-1918 a fost marcată de mai multe evenimente relevante pentru comunitate, multe dintre ele legate de crearea sau modernizarea dotărilor tehnico-edilitare: înfiinţarea Fabricii de cherestea, primul protest al muncitorilor care au ieşit în stradă pentru dreptul de 8 ore de muncă, conform Congresului Socialiştilor de la Paris, cu care erau înfrăţiţi; a fost pusă în funcţiune după multe întârzieri, Centrala Electrică cu aburi 19

din cartierul Anina, ceea ce a avut drept consecinţă introducerea energiei electrice la toate minele Steierdorf-Anina, s-a înfiinţat primul sindicat al minierilor şi siderurgiştilor din Ungaria în localitatea Steierdorf, în cadrul căruia se va organiza şi prima bibliotecă muncitorească din întreg Banatul Montan, precum şi primul cor muncitoresc din zona montanistică bănăţeană (care s-a asociat cu o formaţie de actori amatori, formând primul ansamblu muncitoresc din Banatul Montan); a izbucnit greva generală a 7.000 de minieri şi metalurgişti; s-a finalizat barajul de la Buhui, luand astfel naştere primul lac artificial din România, amplasat exclusiv pe calcare, la o altitudine de 640m; administraţia comunală hotărăşte introducerea iluminatului public. Localitatea avea atunci 1.800 de case şi 13.954 de locuitori. Pe 7 septembrie 1913, a intrat în funcţionare spitalul din Anina, cel mai mare din zona Banatului Montan de la acea vreme, sub conducerea medicului Guhr Gheza, cu 150 de paturi disponibile bolnavilor şi un azil de bătrâni pentru minieri. Perioada primului razboi mondial (1914-1918) a însemnat moartea a 400 de bărbaţi înrolaţi în armată. Celorlalţi, rămaşi acasă, şi-au îndeplinit obligaţiile militare la locul de muncă, cerânduli-se producţii sporite, 14 ore de muncă, inclusiv duminicile, în schimbul unor salarii mici şi hrană proastă. În octombrie 1915, la Anina au fost aduşi 400 de prizonieri de război ruşi şi 76 italieni, cazaţi în lagărul de la Celnic şi obligaţi să lucreze în minele din localitate. În 1918, în urma unei explozii subterane, şi-au pierdut viaţa 31 de minieri. Tot în acelaşi an, 120 de militari sârbi, instalaţi în localitate, au instituit prima dictatură militară din istoria localităţii, continuată apoi de 250 militari francezi. La 1 decembrie 1918, Banatul este alipit României. Pe 7 iunie 1920 a avut loc cea mai cumplită catastrofă minieră din toată istoria Aninei, fiind la acea dată, cea mai mare catastrofă minieră din Europa, soldată cu 217 victime, dintre care 182 au murit instantaneu. Cauza acestui incident a fost dinamita depozitată în anul 1915 (3.234 kg exploziv), care intrase într-o stare avansată de degradare şi s-a aprins instantaneu. Printr-un decret-lege cu nr.2455 al Ministerului Industriei şi Comerţului din România, s-a înfiinţat societatea anonimă,,Uzinele de Fier şi Domeniile din Reşiţa” (UDR), care să devină principala unitate administrator a minelor uzinelor din zona Banatului (1920). Prin aportul la natura, StEG deţinea 59,2% din acţiunile UDR. 20

Cu toate că Regele Ferdinand al României împreună cu Regina Maria au vizitat exploatările miniere de la Steierdorf-Anina, furnalele Uzinei Siderurgice au fost închise datorită dificultăţii transportării minereurilor de fier la Steierdorf-Anina, iar celelalte secţii au fost mutate la Reşiţa. Anul 1927 a reprezentat sfârşitul siderurgiei pentru această localitate. În 1938, Marele Voievod de Alba Iulia, prinţul mostenitor Mihai I, a petrecut câteva zile la frumoasa vilă din pădurea de la Ceresnaia, unde a efectuat şi un studiu practic pe baza exploatărilor miniere de la Steierdorf-Anina. Al doilea război mondial nu a avut consecinţe majore, de menţionat fiind acţiunea PCR-ului de a organiza,,rezistenţa armată” din Munţii Aninei (1944). De frica ruşilor, familiile germane fug spre Austria şi Germania. În 26-28 septembrie s-au tras focuri de armă, în urma cărora au fost ucişi soldaţi români, germani şi ruşi. În baza Decretului nr.119 din 11 iunie 1948, UDR este naţionalizată, trecând astfel în proprietatea statului român. În anul următor, fostul UDR a devenit o întreprindere mixtă romano-sovietică, cu denumirea,,Uzinele de fier şi domeniile Reşiţa-întreprindere naţionalizată” (UDRIN). La 20 august 1949, conform decretului 344, s-a înfiintat societăţile sovieto-române,,Sovrom”, UDRIN se descompune, iar patrimoniul s-a împărţit între,,Sovromcarbune”,,,Sovrommetal”,,,Sovromutilajpetrolifer” şi statul român. În cele din urmă, minele Anina au trecut în proprietatea statului român, iar administrarea lor, Trustului Minier Banatul, devenit Întreprinderea Minieră Anina în anii `60, cu sediul la Anina. A luat fiinţă şi primul punct de sănătate subteran din ţară (1950). Localitatea dobândeşte statutul de oraş sub denumirea Anina în 1952, celelalte colonii alcătuind cartiere ale oraşului. În baza decretului de stat nr.44/1976, a fost începută investiţia privind exploatarea în carieră a şisturilor bituminoase, precum şi construcţia termocentralei pe amplasamentul Miniş-Crivina. Termocentrala urma să genereze 990MW, adică cât partea românească a Hidrocentralei Porţile de Fier I. Decretul cu nr. 23/1979, a înfiinţat Întreprinderea Minieră pentru Exploatarea Şisturilor Bituminoase Anina (IMESBA), având ca sarcină deschiderea şi exploatarea acestor zăcăminte. La 21 noiembrie 1988, după doar 8.407 ore de fucţionare în decursul a 4 ani, în urma unei avarii, a fost oprită definitiv termocentrala de la Crivina, acest experiment fiind denumit Eşecul epocii de aur. 21

Anul 1978 a fost încununat de câteva reuşite culturale: fanfara din Anina a câştigat locul I la finala festivalului naţional,,Cântarea României”, de la Bucureşti, iar echipa de fotbal Minerul Anina activă din nou în divizia,,B”. În vara anului 1984, Anina a fost gazda reuniunii miniştrilor statelor membre C.A.E.R., România fiind reprezentată de Gheorghe Cioară. Reuniunea a avut loc la cantonul silvic al Lacului Buhui. La 27 iunie, Nicolae Ceauşescu a semnat decretul prezidenţial nr.128, conform căruia locuinţele, dependinţele şi pamanturile locuitorilor din Jumanca, Ponor, Sommerfrische, Colonia Ceha, Colonia Reitz şi o parte din Steierdorf au fost expropriate şi trecute în administraţia directă a IMESBA Anina. Acest lucru a însemnat începutul distrugerii vetrei localităţii, ducând la demolarea Coloniilor Ponor, Ceha, Reitz şi Jumanca. La 1 mai 1986 a fost înfiinţat Combinatul minier,,Banat” Anina, exploatările miniere din Anina scăpând de sub tutela Văii Jiului. În componenţa acestui combinat au intrat exploatările miniere de la Anina, Doman, Cozla, Baia Noua, Sinersing, Mehadia-Bozovici, Lupac. Au avut loc câteva demonstraţii ale muncitorilor pe 23 decembrie 1989 împotriva regimului comunist, soldate cu incidenţe minore. Perioada 1990-2005 a înregistrat un declin progresiv în ceea ce priveşte principala ramură industrială a oraşului Anina: printr-un decret prezidenţial, a fost oprită investiţia şi producţia de energie electrică la termocentrala de la Crivina. Minele din Banat reintra sub tutela Văii Jiului, CMB Anina fiind transformată în,,Sucursala Minieră Banat Anina”, subordonată,,Regiei Autonome a Huilei Petroşani”. Tot acum a început şi emigrarea masivă a germanilor spre R.F. Germania. Anul 1977 a adus primele disponibilizări în cadrul exploatărilor miniere Anina. Hotărârea Guvernului nr.199 din 25/03/1999 a constat în declararea zonei miniere Moldova-Nouă - Anina drept zonă defavorizată, beneficiind de toate avantajele prevăzute de lege în acest caz. Acest statut are o durată maximă admisă, de 10 ani. Ca urmare a hotărârii A.G.A. nr. 13/26.11.1999 şi a ordinului Ministrului Industriei şi Comerţului nr.3077/13.12.1999, începând cu 3 ianuarie, fosta Sucursală Minieră Banat Anina, subordonată Văii Jiului, a devenit o societate independenta - Societatea Comercială Minieră BANAT S.A. Anina. În 2001 au fost închise definitiv minele Puţul V, puţul Unterisch şi David, zonele acestea fiind apoi supuse unor lucrări de ecologizare. 22

S.C. Minieră Banat S.A. Anina a beneficiat de un ajutor de stat în valoare de 34.759.999 lei, pentru obiectivul de investiţii,,Modernizarea sistemului de producere a aerului comprimat la E.M.A., în vederea reducerii consumului de energie electrică (2003-2004). Decizia nr.164 din 02/06/2004 privind autorizarea ajutorului de stat individual este acordată S.C. Miniera Banat S.A. Anina. Această modalitate de finantare din fondurile bugetului de stat prin Ministerul Economiei şi Comertului avea ca obiectiv de investiţii,,Lucrările pentru menţinerea capacităţii de producţie de 70.000 to/an la E.M. Anina, Caraş-Severin”. Ajutorul de stat acordat avea un termen de valabilitate de 5 ani, suma totală de finanţare fiind de 129.893.169.000 lei. Au fost intrunite caracteristicile prevăzute de art.5 din Regulamentul Consiliului Uniunii Europene, nr.1047/2002 privind ajutorul de stat în industria carboniferă, având ca obiectiv accesul la rezervele de cărbune. Ajutorul de stat în cazul exploatării miniere din Anina a reprezentat o soluţie prin care să se păstreze aceeaşi cantitate de huilă exploatată, timp de 5 ani consecutiv, fără a se afecta în vreun fel piaţa internă a cărbunelui energetic. Anul 2005 înregistra pierderi masive în producţia zilnică de cărbune brut, comparativ cu toţi ceilalţi ani. Datorită masivelor disponibilizări din ultimii ani, exploatarea minieră din Anina mai deţinea 1015 angajaţi. Pe data de 14 ianuare 2006 a avut loc o gravă explozie în cadrul S.C. Miniera Banat S.A. Anina, la peste 1000 m adancime, care a pus capăt anilor de expoatare minieră. Acest accident a fost catalogat ca fiind cel mai grav din ultimii 20 de ani: 7 persoane şi-au pierdut viaţa, 5 au fost rănite. În prezent, procesul de conservare a minei Anina este aproape încheiat. Vor începe operaţiunile de ecologizare a zonei miniere. 1.3. Rangul localităţii În anul 1952, Anina dobândeşte statutul de oraş. Din punct de vedere teritorial-administrativ, oraşul Anina aparţine până în 1948, judeţului CaraşSeverin cu plasa la Oraviţa, pentru ca după prima reformă administrativteritorială a ţării, să aparţină Regiunii Banat, raionul Oraviţa, iar în 1968 o dată cu reînfiinţarea judeţului Caraş-Severin, să se numere printre cele opt oraşe ale judeţului. 23

În baza Legii nr. 2/1968, cu ocazia reîmpărţirii teritoriale în judeţe, se stabileşte actualul teritoriu administrativ şi ierarhia localităţilor arondate astfel: - localitatea Anina reşedinţa principală, - localitatea componentă Steierdorf.

1.4. Suprafaţa oraşului Suprafaţa teritoriului administrativ al oraşului Anina este de 14.553,0 ha din care: · suprafaţa agricolă (ha): 912,0 ha, din care 32 ha arabil; · suprafaţa împădurită (ha): 12.223,0 ha; · suprafaţă acoperită de apă (ha): 40,0 ha.

24

Tabel 1. Suprafaţa oraşului Anina, 2007

Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5.

Denumire indicator

U.M.

Anina

Suprafaţă totală Suprafaţă agricolă Păduri Ape şi bălţi Alte suprafeţe

km² Hectare

145,53 912 12.223 40 1358

Pondere % 100% 6,26% 83,89% 0,27% 9,58%

Sursa: Direcţia Judeţeană Caraş-Severin

1.5. Repere urbanistice În cadrul judeţului Caraş-Severin, oraşul Anina este situat în partea centrală a judeţului şi s-a remarcat ca un important centru industrial cu tradiţie în domeniul minier. După numărul populaţiei de 9.238 la nivelul anului 2005 se află pe locul 7 în cadrul judeţului Caraş-Severin şi deserveşte localitatea componentă Steierdorf, cât şi cartierele Brădet, Oraş Nou şi Crivina. Administrastiv-urbanistic, teritoriul oraşului este organizat în patru cartiere principale, compuse la rându-lor din mai multe colonii: - Anina (colonia Anina, Schlucht, Celnic, Valea Tereziei, Elfabrick), - Steierdorf (colonia Steierdorf, Uterisch, Somerfrische, Sigismund şi Hildegard), - cartierul Brădet, - cartierul Oraşul Nou. 1.6. Cadrul natural Zona Anina se înscrie în unitatea montană şi deluroasă carpatică dezvoltată pe orogen alpin a Carpaţilor Occidentali, grupa munţilor Banatului, subdiviziunea podişurilor şi munţilor calcaroşi din cadrul sinclinoriului Reşiţa-Moldova Nouă. Această subdiviziune formează regiunea mediană a munţilor Banatului, în care predomină relieful carstic reprezentat prin ample polii: Caraşova - Iabalcea - Brădet, aliniamente de doline: Câmpul Mărculeştilor, Buhui, Cărbunari, chei de tip canion: Caraş, Nera, Miniş, Gârlişte, izbucuri: Cârneală, Ochiul Beiului, Coronini, Padina Matei, peşteri: Prolaz, Comarnic, Buhui, etc. 25

RELIEFUL Munţii Aninei, cu înălţimea maximă în vârful Leordiş de 1.160 m, au trăsături geomorfologice caracteristice, ca o consecinţă a alcătuirii lor geologice. Roca predominantă este calcarul dispus în sinclinale şi anticlinale cu o direcţie NNV-SSE, iar relieful, adaptat la structură, constă din culmi şi văi paralele înscrise pe direcţia structurii geologice, şi de întinse podişuri calcaroase “ciuruite” de doline. La est şi nord, în Munţii Aninei apar gresii şi conglomerate, care alcătuiesc Dealul Bucicul, cu 662 m înălţime şi ramificaţiile sale; în est Culmea Certej - Puşcaşu Mare, paralelă cu valea superioară a Bârzavei şi Valea Ponească, este formată din şisturi cristaline şi granite. La est de localitatea Doman se remarcă culmea calcaroasă a Ponorului cu 808 m înălţime, care se pierde spre sud în podişul carstificat al Iabalcei, de pe partea dreaptă a râului Caraş. Între văile Caraşului şi Minişului se desfăşoarămai multe culmi lungi calcaroase paralele. Cele mai importante, în succesiunea lor de la est la vest, sunt următoarele: Culmea Tâlva Dobrei - 635 m, Tâlva Simeon - 899 m, Culmea Moghila - 681 m, Culmea Polom - 821 m, Culmea Ciochiţa - 768 m, Tâlva Zânei - 939 m, care se continuă spre sud pe valea Minişului prin Culmea Rol; culmea Socolovăţ - 783 m, Straja - 716 m - Colonovăţ; în vest prin Culmea Predilcova - 891 m, Iudina - 704 m, iar în est cu dealul Zăbălu Mare - 835m. Între aceste culmi se află mai multe podişuri carstificate, din care amintim: Ravniştea Mare, Colonovăţ, Cereşnaia, Cârneala, Ponor şi altele. Din pricina eroziunii diferenţiate, exercitată pe roci cu durităţi diferite, cât şi a tectonicii, au luat naştere depresiuni locale la Prolaz, în Cheile Caraşului, Caraşova, Lişava, Ciudanoviţa, Anina şi pe Valea Minişului. Adrupturile stâncoase, pereţii aproape verticali însoţiţi la bază de o trenă de grohotişuri rezultate din agregările masive sunt caracteristice pentru Munţii Aninei. Râurile au săpat în calcare chei spectaculoase, precum Cheile Caraşului - 19 km lungime, Cheile Nerei - 18 km, Cheile Minişului - 14 km, Cheile Gârlişte - 9 km, Cheile Buhuiului - 8 km. Un rol important în modelarea calcarelor l-a avut apa, care prin dizolvare a creat toată gama formelor carstice de suprafaţă şi de adâncime. REŢEAUA HIDROGRAFICĂ Râurile care străbat munţii Aninei aparţin bazinelor Bârzavei, Caraşului şi Nerei. 26

Reţeaua hidrografică de suprafaţă este slab dezvoltată datorită constituţiei calcaroase a terenului, fiind reprezentată prin două văi având curs opus, tributare bazinelor Caraş şi Nera. Pârâul Anina care izvorăşte din valea Drechsler formată de dealul Drechsler şi Culmea Turnului de Pulbere, după un curs general sud-est – nord-vest, se varsă în pârâul Caraş în apropierea satului Goruia. Are un singur afluent pe teritoriul oraşului Anina – pârâul Terezia, care îşi are izvorul în valea cu acelaşi nume, pe versantul estic al Tâlvei Purcar. În partea sudică apele sunt adunate de Valea Minişului prin afluenţii: pârâul Steierdorf şi pârâul Ponor, care are ca afluenţi pârâul Bido şi pârâul Barbu–Tudor. Pârâul Steierdorf izvorăşte din Valea Vulpilor, de pe versantul sudic al Culmii lui Weller, vărsându-se la Iudina în râul Miniş. Pârâul Ponor izvorăşte pe versantul sudic al Tâlvei Purcar, aproape de fosta colonie Jumanca. Parcurge Valea Ponorului in direcţia nord – sud iar după ce preia afluenţii Bido şi Barbu–Tudor dispare într-o peşteră calcaroasă în zona Crivina, peştera Ponor, pentru a reveni apoi la suprafaţă, după aproximativ 800 m la peştera Plopa, unde se varsă imediat în râul Miniş. Apele râului Miniş se varsă în Nera, în apropierea comunei Bozovici. Pe râul Miniş, între Anina şi Bozovici, în zona Gura Golumbului este amenajat un frumos lac de acumulare. Debitul văilor colectoare este supus condiţiilor climatice: prezintă creşteri primăvara, iar vara de multe ori seacă. Fundul văilor se menţine umed datorită pânzelor freatice şi golurilor carstice din apropiere. Pe valea formată între lanţurile muntoase Dealul Frumos – Dealul de Calcar – Dealul Drechsler – Colonovăţul Mare şi Dealul Trei Movile – Dealul Glăvan – Capul Glăvan – Dealul Românovăţ – Cioaca Puştii, pe direcţia sud-est – nord-vest curge pârâul Buhui. Izvoarele sale, se află sub Culmea Mărasca, între Culmea Pretilcova +898 m – în vest şi dealul Trei Movile – în est. Pentru alimentarea cu apă potabilă a oraşului a fost creat în mod artificial, la poalele Capului Glăvan, lacul Buhui, prin construirea pe pârâul Buhui a unui baraj de pământ. Caracteristica pârâului Buhui este aceea că pe o porţiune de 3.217 m curge în subteran, fiind cel mai lung curs de apă subteran din ţară. Apa se pierde în zona Certej, ieşind la suprafaţă la gura Grotei Buhui. De acolo a fost săpată o galerie de aducţiune a apei potabile pe sub dealul Colonovăţ până în Valea Aninei, având o lungime de 1.280 m. 27

Cursul de apă necaptat la gura Grotei Buhui, după ce se completează cu apa unor izvoare neînsemnate, este barat la Mărghitaş cu un baraj din beton şi piatră, formând lacul de agrement cu acelaşi nume. CONDIŢII CLIMATICE Deşi Munţii Aninei nu au înălţimi prea mari, în cadrul lor se observă etajarea principalelor elemente climatice, ca o consecinţă a condiţiilor în care se petrece circulaţiei maselor de aer faţă de formele reliefului, în special. Astfel, temperatura medie anuală prezintă variaţii de 8oC în zonele cele mai înalte, până la 10oC în zonele mai coborâte. Iarna, în luna ianuarie, temperatura medie anuală este de -4oC în partea superioară a munţilor ajungând până la -2oC în zonele mai joase. Vara temperatura creşte la 16 20oC. Anual numărul de zile senine este de 90 - 100, cu o frecvenţă mai mare în luna august: 12 - 14 zile, dar mult mai reduse iarna - în ianuarie numai 5 - 6 zile. Cantitatea medie anuală de precipitaţii este de 1.000 - 1.200 mm. În luna iunie, cea mai ploioasă, cad 100 - 120 mm, iar în ianuarie numai jumătate din această cantitate. Numărul de zile ploioase este în medie de 140, iar al celor cu ninsoare 20 - 30 zile. Stratul de zăpadă durează aproximativ 80 de zile anual. În zonele înalte circulaţia vântului se face în sens meridian, cea mai mare frecvenţă având-o vântul dinspre sud - peste 22%. În condiţii speciale se declanşează un vânt local, numit Coşava, care atinge viteze foarte mari, chiar 50 m/sec., doborând copaci şi dezvelind case. Clima nu este urmărită printr-o staţie meteorologică locală, datele climatice fiind obţinute prin prelucrarea observaţiilor făcute în staţiile Oraviţa, Reşiţa şi Caransebeş.

VEGETAŢIA ŞI FAUNA Vegetaţia din Munţii Aninei se etajează în funcţie de altitudine şi climă. Anumite condiţii locale au permis existenţa unor originalităţi în vegetaţie. Munţii sunt de regulă ocupaţi de vegetaţie forestieră, astfel în Culmea Certez - Puşcaşu Mare la est şi vest de Anina, se află păduri de amestec - fag, molid şi brad. Pădurile de fag ocupă suprafeţe întinse atât la nord de Anina, cât şi în bazinul superior al Minişului, unde apar în amestec păduri de gorun sau brad. Mai apar carpenul, paltinul, ulmul, frasinul şi altele. Pădurile de gorun se regăsesc sub formă de petice, spre Reşiţa şi la sud de Caraş. În cadrul pădurilor, pajiştile şi terenurile ocupă suprafeţe mici, acestea predomină în 28

podişul calcaros al Iabalcei, la sud-est de dealul Bucicul, la est de Caraşova şi în podişul calcaros Ravniştea. Mai apar şi numeroase poieni precum: Poiana Văliug, Poiana Beţii, Poiana Cerbului, Poiana Florii, Radoşchii, Iudina Mare, Ţarina şi Poiana lui Marcu. În pădurile de fag din zona Beuşniţei se adăpostesc cele mai numeroase populaţii de alun turcesc din ţara noastră. În pereţii cheilor şi pe abrupturi calcaroase se dezvoltă pădurici de tip carstic, iliric-meridional, în care predomină liliacul sălbatic, scumpia, mojdreanul, precum şi plante rare de origine sudică. Fauna din întinsele păduri din Munţii Aninei adăpostesc numeroase specii de animale sălbatice precum: lupi, mistreţi, vulpi, căprioare, iepuri, veverite, salamandre şi altele. Abrupturile calcaroase golaşe adăpostesc vipera cu corn, iar în ape se află păstrăv. În peşteri întâlnim specii de animale mici, nepericuloase pentru om, precum şi urmele fosile ale unor animale care au trăit demult, cum ar fi ursul şi hiena de peşteră. OCROTIREA NATURII Roca predominant calcaroasă din Munţii Aninei, cât şi unele condiţii topoclimatice au generat forme de relief şi asociaţii vegetale care, pe lângă frumuseţea peisagistică, au şi importantă valoare ştiinţifică. Din acest motiv ele au fost puse sub ocrotirea legii fiind declarate rezervaţii naturale şi fac parte din: Parcul naţional Semenic - Cheile Caraşului, care cuprinde:  Rezervaţia forestieră Izvoarele Nerei este situată în cadrul Ocolului Silvic Nera şi se află în teritoriul administrativ al localităţii Prigor, având o suprafaţă de 5.028,0 ha, cu altitudinea maximă de 1.400m. Căile de accescătre această rezervaţie forestieră sunt descrise după cum urmează: se merge pe Drumul Judeţean Reşiţa - Văliug - Crivaia şi în continuare, pe drumurile comunal şi forestier Crivaia - Vila Klaus - Bârzăviţa (canton). De aici, se urmează drumul forestier până la cantonul Coşava, în apropierea căruia se afla rezervaţia.  Rezervaţia forestieră Bârzăviţa, cu suprafaţa de 3406,9 ha.  Rezervaţia mixtă Cheile Gârliştei, este situată în cadrul Ocolului 29

Silvic Oraviţa, în teritoriul administrativ al localităţilor Anina şi Goruia, având o suprafaţă de 517,00 ha, cu o altitudine maximă de 690 m. Căile de acces: DN Reşiţa - Anina. Din Anina se merge spre nord pe firul râului Gârlişte.  Rezervaţia mixtă Buhui – Mărghitaş reprezintă o arie protejată, situată în partea de S-V a parcului în teritoriul administrativ al oraşului Anina, rezervaţia aflându-se totodată în cadrul Ocolului Silvic Anina, deţinând o suprafaţă de 979,00 şi o altitudine maximă de 780m. Cale de acces: D.N. Reşiţa-Anina. Din Anina drumul spre Cabana Maial, după care se merge pe drum în direcţia NE.  Rezervaţia mixtă Izvoarele Caraşului este situată în cadrul Ocolului Silvic Anina, în teritoriul administrativ al localităţii Anina, având o suprafaţă de 578,00 ha şi altitudinea maximă de 790 m. Căile de acces: DN Reşiţa-Anina-Steierdorf şi în continuare pe drumul forestier până la cantonul Ceresnaia, situat la 1 km de rezervaţie.  Rezervaţia mixtă Cheile Caraşului, cuprinsă între Gura Comarnicului şi Prolaz, aparţine Ocolului Silvic Reşiţa, pe teritoriul administrativ al comunei Caraşova, rezervaţia având o suprafaţă de 3028,30 ha, cu altitudinea maximă de 940m. Căile de acces: DN Reşiţa - Anina. La intrare în localitatea Caraşova se coboară sub viaduct şi se urmează poteca marcată pe versantul stâng al râului Caraş.  Rezervaţia speologică Peştera Buhui, este situata (intrarea) in cadrul Ocolului Silvic Anina. Descrierea căii de acces cuprinde 2 variante: Din Oraşul Anina se merge pe şosea la « Oraşul Nou » de unde după circa 1 km se continuă spre Şaua Cuptoare. De aici se coboară în stânga drumului pe cărare până la intrarea peşterii (resurgentă). Varianta 2: Din Oraşul Anina se merge până la Cantonul Buhui de unde se continuă spre Şaua Cuptoare, până observăm în stânga intrarea peşterii (insurgentă). Dacă se continuă pe acest drum, după câteva sute de metri în stânga drumului, la 30 m mai jos, sunt situate celelalte 2 intrări: intrarea prin dolina şi intrarea prin aven. 30

 Rezervaţia speologică Peştera Comarnic este cea mai lungă peşteră din Banat - 4.040 m şi conţine nenumărate forme concreţionare, la care e adaugă tot atât de numeroase forme de eroziune şi coroziune. Ea este situată (intrarea) în cadrul Ocolului Silvic Reşiţa, în raza satului Iabalcea (com. Carasova, jud. Caras-Severin). Aceasta rezervatie reprezintă o strapungere hidrologicî a Ogasului Ponicova în calcarele care alcătuiesc Cleanţul Putnata (681m). Intrarea Comarnic se află în versantul stâng al văii cu acelaşi nume, la circa 200 m de Cantonul silvic Comarnic (440 m alt); intrarea ponicova (prin insurgentă) se află într-o poiana mare, cu indicator C.M.N., situată în apropierea şoselei, la 3,5 km distanţă de canton în direcţia Aninei (470 m alt.).  Rezervaţia speologică Peştera Popovăţ, situată în Cheile Caraşului, adăposteşte în sălile şi galeriile ei, numeroase formaţiuni de un deosebit interes ştiinţific. Este închisă, vizitarea ei făcându-se numai cu aprobarea Comisiei Monumentelor Naturii. · Parcul naţional Cheile Nerei se întinde în partea sudică a munţilor Aninei. În afară de acestea, mai intră sub ocrotirea legii, toate formele concreţionare din peşteri, unele plante şi animale, precum: zada, tisa, alunul turcesc, bujorul de pădure, ghimpele, cornişorul, râsul, ursul.

RESURSELE SOLULUI ŞI SUBSOLULUI CONDIŢII GEOTEHNICE - Geomorfologia. Observaţiile efectuate pe teren pentru stabilirea limitelor geomorfologice, fizico-geologice, sau corelat cu materiale documentare geologice, precum şi cu analiza componentelor fizico-geografice surprinse prin cartări directe. Sub aspectul raionării geomorfologice, zona Anina se înscrie în unitatea montană şi deluroasă carpatică dezvoltată pe orogen alpin a Carpaţilor Occidentali, grupa munţilor Banatului, subdiviziunea podişurilor şi munţilor calcaroşi din cadrul sinclinoriului Reşiţa - Moldova Nouă. Această subdiviziune formează regiunea mediană a munţilor Banatului, în care predomină relieful carstic reprezentat prin ample polii: Caraşova - Iabalcea 31

- Brădet, aliniamente de doline: Câmpul Mărculeştilor, Buhui, Cărbunari, chei de tip canion: Caraş, Nera, Miniş, Gârlişte, izbucuri: Cârneală, Ochiul Beiului, Coronini, Padina Matei, peşteri: Prolaz, Comarnic, Buhui, ş.a.m.d. Principala bogăţie naturală a munţilor Aninei, în afară de păduri, piatră de construcţii, argilă de şamotă, sunt cărbunii. Zăcămintele de cărbuni au fost descoperite la Lupac, Doman, Secu şi Anina unde se află şi cel mai mare zăcământ. Cărbunii de la Anina sunt folosiţi de peste 200 de ani şi se găsesc sub formă de strate mult înclinate. Ca să-i scoată, minerii au săpat sute de km de galerii, dispuse pe mai multe etaje, legate prin puţuri. Tot adâncindule, s-a ajuns, în prezent, la peste 1200 metri. Astfel, mina Anina este cea mai adâncă mină din ţară şi din Europa. O altă bogăţie importantă a Aninei sunt pădurile care reprezintă prin cele 12.223,0 ha, 83 % din teritoriul administrativ, faţă de terenul agricol care reprezintă doar 7,2%. Fondul forestier este în administrarea Ocolului Silvic Anina şi se constituie în mare parte din păduri de protecţie sanitară. Se exploatează masa lemnoasă în regim silvic, se valorifică fructele de pădure, se practică uneori silvoturismul prin reţea proprie de cabane. Resursele subsolului constau în rezerve de calcar, argilă refractară şi huilă cocsificabilă. În ceea ce priveşte zăcământul de cărbuni Anina, acesta este cunoscut în detaliu, având în vedere faptul că exploatarea lui se face continuu din l790. Schematic şi convenţional orizonturile productive sunt distribuite la trei compartimente după cum urmează: · Grupul stratelor de culcuş incluzând stratele 1, 2, 3; · Grupul stratelor intermediare, delimitate de anterioarele printr-un orizont de argile refractare, include stratele 4 şi 5; · Grupul stratelor de acoperiş conţinând stratele 6, 7 şi 8, dintre care stratul 7 este considerat stratul principal având grosimi care variază între 1,2 - 3,5 m (până la 6 m local) placat de gresii argiloase. Riscuri naturale - concluziile desprinse din studiul geo nu semnalează riscuri majore în cuprinsul teritoriului administrativ al localităţii Anina; în intravilan apar alunecări de teren pe versanţii din zona Celnic şi în lungul drumului de acces în Anina.

32

2. Populaţia şi forţa de muncă 2.1. Populaţia oraşului Anina Dacă până în anul 1990, populaţia a crescut constant, din anul 1991 se remarcă o scădere simţitoare a indicelui demografic, datorită scăderii natalităţii, dar mai ales datorită plecărilor din localitate în urma declinului economic. Astfel, în anul 2006 populaţia oraşului Anina număra 9125 de persoane, cu o pondere relativ echilibrată din punctul de vedere al repartiţiei pe genuri. Tabel 2. Populaţia pe sexe în oraşul Anina în anul 2006

Oraşul Anina Judeţul CaraşSeverin

Total (număr de persoane) Ambele Masculin Feminin sexe 9125 4539 4586 330517

161001

Ponderea populaţiei masculine (%) 49,7

169516

48,7

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş - Severin

În ceea ce priveşte raportul dintre natalitate şi mortalitate, la nivelul anului 2005, oraşul Anina se înscrie în rândul puţinelor localităţi din România cu un spor natural pozitiv, chiar dacă acesta este destul de mic. Tabel 3. Sporul natural în localitatea Anina în anul 2005

Anina Judeţul CaraşSeverin

Rate (la 1.000 locuitori) Născuţi vii Decese Spor natural 108 103 +5 3084

4641

-1557

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş - Severin

După naţionalitate, populaţia se prezintă astfel: conform recensământului din anul 2002, populaţia este împărţită astfel: 87,2% români, 8,3 % germani, 2,2% maghiari şi 2,3% alte naţionalităţi. 33

Tabel 4. Structura populaţiei oraşului pe etnii conform Recensământului Populaţiei din 2002

Români Număr 7992 Procent 87,2 %

Sârbi 22 0,2 %

Germani 763 8,3 %

Maghiari 200 2,2 %

Romi 82 0,9 %

Altele 108 1,2 %

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş - Severin

Dacă este să facem o analiză a populaţiei oraşului Anina după naţionalitate în perioada 1992-2002, se observă o tendinţă de scădere generalizata a populaţiei. Reducerea cea mai semnificativă ca pondere revine etnicilor sârbi (-53%), urmaţi de etnicii germani (-46%). În valori efective, scăderea cea mai mare se înregistrează la populaţia de origine română (aproximativ 1400 de oameni), urmat de populaţia de origine germană (aproximativ 650 de persoane). Dacă fenomenul de scădere al populaţiei de origine română este explicat pe baza declinului economic şi a trendului descendent manifestat la nivel naţional, în rândul etnicilor germani această scădere trebuie pusă pe reîntoarcerea acestora în ţara de origine. Tabel 5. Evoluţia populaţiei oraşului pe etnii între cele 2 resensăminte - număr -

Anul 1992 2002

Români 9381 7992

Sârbi 47 22

Evoluţie

- 15%

-53%

Germani Maghiari 1412 240 763 200 -46%

-17%

Romi 77 82

Altele 172 108

+6%

-37%

Sursa Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş - Severin

Conform aceleiaşi surse, după religie, populaţia oraşului se prezintă astfel: ortodoxă 74,5%, romano - catolică 13,7 %, penticostali 6,1 %, baptişti 3%, alte religii 2,7 %. Tabel 6. Structura populaţiei pe religii conform Recensământului populaţiei din 2002

34

Ortodocşi Număr Procent

6825 74,5 %

Romano- GrecoBaptişti Penticostali Altele Catolici Catolici 1252 50 276 559 205 13,7 % 0,5 % 3,0 % 6,1 % 2,2 %

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş - Severin

Din punctul de vedere al grupei de vârstă, se observă co populaţia în grupa de vârstă 15-64 de ani, grupă considerată activă, avem cea mai mare concentrare de populaţie (71,1%), uşor peste media judeţului (70,4%). De asemenea, populaţia sub 14 ani ocupă o poziţie foarte bună (18,7%), fiind situată peste media judeţului (14,8%). Tabel 7. Populaţia Aninei pe grupe mari de vârstă, 2006

Total Oraşul Anina

9125

Caraş-Severin 330517

Sub 14 ani Absolut %

15-64 ani Absolut %

1707

18,7

6485

71,1

48952

14,8 232603 70,4

Peste 65 ani Absolut % 933

10,2

48962

14,8

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş – Severin

2.2. Evoluţia populaţiei în ultimii ani În anul 2006, populaţia oraşului Anina număra 9.125 locuitori, reprezentând 2.7% din populaţia judeţului Caraş-Severin. Faţă de anul 2002, sub influenţa combinată a nivelului diferenţiat al sporului natural, al fluxurilor migratorii interne şi al intensităţii migraţiei externe, populaţia oraşului Anina a scăzut cu 206 locuitori. Tabel 8. Evoluţia populaţiei în oraşul Anina

Anul Populaţia

2002 9331

2003 9289

2004 9270

2005 9238

2006 9125

Sursa Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş - Severin:

35

Din punctul de vedere al analizei populaţiei oraşului Anina, între cele două recensăminte (1992 şi 2002), observăm că în Anina scăderea populaţiei (-19,1%) este mai accelerată decât scăderile înregistrate la nivelul judeţului (-11,5%) sau al Regiunii Vest (-7,3%). Tabel 9. Evoluţia populaţiei oraşului Anina la recensămintele din 1992 şi 2002

Populaţia totală la recensăminte ian.07 mar.18 Oraşul Anina Judeţul Caraş-Severin Regiunea Vest

1992 11329 376 347 2 111 947

2002 9167 333 219 1 958 648

Scădere % 1992-2002 -19,1 % -11,5% -7,3%

Sursa Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş - Severin

Structura pe vârste a populaţiei poartă amprenta caracteristică a unui proces de îmbătrânire demografică, datorat în principal scăderii natalităţii care a determinat reducerea absolută şi relativă a populaţiei tinere (0-14 ani) şi creşterea ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste). Tabel 10. Evoluţia populaţiei Aninei pe grupe mari de vârstă

Anina 2002 2003 2004 2005 2006

Total 9331 9289 9270 9238 9125

Sub 14 ani Absolut % 1954 20,9 1881 20,2 1829 19,7 1740 18,8 1707 18,7

15-64 ani Absolut % 6509 69,8 6512 70,1 6538 70,6 6564 71,1 6485 71,1

Peste 65 ani Absolut % 868 9,3 896 9,7 903 9,7 934 10,1 933 10,2

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş-Severin

Din analiza strictă a tabelului, în ceea ce priveşte evoluţia populaţiei pe grupe mari de vârstă în perioada 2002-2006, se constată faptul că grupa 36

afectată în cea mai mare măsură de scădere este grupa de vârstă sub 14 ani, care înregistrează o scădere de -2,2%. Tendinţe usor ascendente la nivel de ponderi au grupele de vârstă 15-64 de ani si grupa de peste 65 de ani. 2.3. Forţa de muncă Perioada de tranziţie pe care România o traversează, începând cu anul 1989, a dus la creşterea semnificativă a ratei şomajului. Disponibilizările care au avut loc a condus la dispariţia multor locuri de muncă nu numai în sectorul minier, ci şi în activităţile conexe. Din păcate nu au fost găsite soluţii de creare a unor alternative. În general, forţa de muncă din oraşul Anina a fost pregătită pentru a deservi industria minieră. Există însă muncitori calificaţi în prelucrarea lemnului, iar în ultima perioadă, prin cursuri de recalificare, au apărut persoane calificate în domeniul tricotajelor şi confecţiilor. Rata şomajului la nivelul localităţii Anina este conform evidenţelor statistice de 10,2%. Cu toate acestea, realitatea vorbeşte de o rată de circa 45%, deoarece sunt multe persoane care au ieşit din evidenţa oficiului pentru ocupare forţei de muncă. Această clasă a şomerilor este caracterizată de o situaţie materială destul de precară şi prin urmare, nivelul de trai este unul situat aproape de limita de subzistenţă. Această situaţie materială precară este caracteristică pentru aproximativ 254 persoane care sunt beneficiare ale venitului minim garantat (legea 416/2001). Totodată, un număr de 160 de persoane sunt angajate conform articolelor 77-79 din legea 76/2002. Practic în toate domeniile cu excepţia unora dintre servicii (comerţ, învăţământ, sănătate, asistenţă socială şi administraţie publică), populaţia ocupată a înregistrat scăderi. Astfel de reduceri semnificative ale populaţiei ocupate au fost înregistrate în special în domeniul mineritului. Vorbind la modul general, oraşul Anina se confruntă cu o lipsă acută de locuri de muncă al cărei efect se resimte de ani de zile în economia locală şi care influenţează în mod negativ calitatea vieţii locuitorilor oraşului.

37

3. Infrastructura serviciilor sociale şi cea educaţională 3.1. Educaţia La nivelul oraşului există 5 unităţi de învăţământ structurate astfel: - grupul şcolar industrial Anina, având în componenţa sa forme de învăţământ primar, gimnazial, liceal şi şcoală de arte şi meserii; - şcoala cu clasele I-VIII nr. 1 Celnic, având în componenţă forme de învăţământ primar şi gimnazial; - şcoala cu clasele I-VIII nr. 2 Steierdorf, având în componenţă forme de învăţământ primar şi gimnazial; - şcoala cu clasele I-VIII nr. 3 Brădet, având în componenţă forme de învăţământ primar şi gimnazial; - şcoala cu clasele I-IV Sigismund, având în componenţă forme de învăţământ primar; - 6 grădiniţe pentru învăţământul preşcolar. Tabelul 11. Număr unităţi de învăţământ din oraşul Anina, în anul şcolar 2005/2006

Grădiniţe de copii

Total

6

5

Anina

Şcoli din care: cu cu învăţământ învăţământ primar gimnazial 5 4

Licee 1

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş - Severin

Unităţile şcolare primar, gimnazial şi liceal dispun de 46 de săli de clase şi cabinete şcolare, 3 laboratoare şi 6 ateliere şcolare. Tabelul 12. Infrastructura de educaţie în anul 2006 - număr-

Localitate Anina

Săli de clase şi cabinete şcolare 46

Laboratoare 3

Ateliere şcolare 6

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş - Severin

38

Consecinţă a evoluţiilor demografice din ultimii ani, caracterizate prin scă­ de­rea populaţiei şi prin amplificarea migraţiei externe, populaţia şcolară din toate ni­ve­lurile educaţionale a înregistrat o reducere continuă. În oraşul Anina, din evidenţele statistice sunt cuprinşi în diferite stadii de învăţământ 1632 de elevi, după cum reiese şi din tabelul de mai jos. Tabelul 13. Populaţia şcolare din Anina pe tipuri de învăţământ - număr-

Tip de învăţământ

2005

Preşcolar Primar Gimnazial Liceal Învăţământ profesional şi tehnic

221 511 492 231 177

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş–Severin

Învăţământul superior a devenit unul foarte atractiv în ultimii ani pentru po­pulaţia din grupa de vârstă 19-25 de ani. Interesul tinerilor pentru acest nivel de edu­caţie a crescut constant. Explicaţia pentru acest fenomen este dată de atracţia pe care o exer­cită centrul universitar Timişoara faţă de absolvenţii de liceu nu doar din judeţ, dar şi din re­giu­ne. De asemenea, Universitatea Eftimie Murgu din Reşiţa este preferată de mulţi tineri din oraşul Anina. 3.2. Sănătate Reforma serviciilor de sănătate din 2004 a conţinut şi a produs modificări ale sistemului sanitar public, cu efecte asupra reţelei de unităţi sanitare şi asupra structurii personalului implicat în asigurarea serviciilor de sănătate, atât în sectorul public, cât şi în cel privat. Au fost desfiinţate dispensarele urbane, atât o parte din medicii din dispensare, cât şi o parte din medicii de întreprindere devenind medici de familiei, cu autonomie faţă de spital, subordonaţi fiind Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate, cu care au încheiat contracte. În ceea ce priveşte infrastuctura sanitară din localitatea Anina, ea este prezentată în tabelul de mai jos. 39

Tabel 14. Număr unităţi sanitare în anul 2005 - număr-

Tip unitate medicală Spitale – sector publicPaturi în spitale (sector public) Policlinici Dispensare medicale Cabinete stomatologice Creşe Farmacii Cabinete medicale individuale Ambulatorii de spital Laboratoare medicale Cabinete medicale de specialitate individuale

Număr 1 55 1 2 1 3 1 2 4

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş – Severin

La ora actuală asistenţa medicală profilactico-curativă a populaţiei este asigurată de către 3 medici de familie având 6 asistenţi medicali, un număr de 3 medici de specialitate şi 3 asistenţi medicali organizaţi în cabinete de specialitate: - un cabinet de chirurgie generală; - două cabinete stomatologice; De asemenea, un număr de 3 medici şi 21 asistenţi medicali îşi desfăşoară activitatea în cele 5 cabinete de specialitate şi secţii ale spitalului: - secţia de boli interne; - secţia de obstretică – ginecologie şi compartimentul nou-născuţi; - secţia pediatrie; - laboratorul de analize medicale; - laboratorul de radiologie. 3.3. Servicii sociale În localitate funcţionează două centre în care se asigură asistenţă copiilor defavorizaţi din punct de vedere social, cât şi celor cu dificultăţi majore de învăţat. 40

Prin proiectul Centrului de zi „Copii Noştri” desfăşurat în perioada 1.11.2002 – 31.10.2003 (cofinanţare FRDS), proiect realizat în cadrul unui parteneriat încheiat între asociaţia „O mână de ajutor” din Reşiţa, organizaţia „Salvaţi copiii” - filiala Reşiţa, Prefectura judeţului Caraş – Severin, Primăria Anina şi S.C. V&S Construct SRL Anina, s-a realizat un centru de zi pentru ridicarea nivelului educaţional al unui număr de 60 de copii defavorizaţi. La ora actuală activitatea acestui centru este finanţată de la bugetul local. Prin programul PHARE – RO 2003 – „Şansă pentru fiecare copil”, Primăria Anina a realizat un „Centru de integrare socială a copiilor cu cerinţe speciale şi dificultăţi majore de învăţare” cu o capacitate de 15 locuri pentru o serie de copii. La ora actuală activitatea acestui centru este finanţată de la bugetul local. 4. Infrastructura: 4.1. Infrastructura de transport Teritoriul localităţii Anina este străbătut de DN 58 care face legătura între municipiul Reşiţa şi Anina, de unde se continuă cu DN 57B spre Oraviţa şi DN 57B spre Bozovoci, înlesnind tranzitul între Banat şi Oltenia, prin Orşova. Acest drum asigură transportul greu în teritoriu. Zona este deservită şi de cale ferată normală în lungime de 32 km pentru transport de călători şi marfă pe relaţia Anina-Oraviţa-Berzovia-Timişoara. Localitatea Anina dispune de gară proprie pentru călători şi marfă. Distanţele faţă de alte localităţi socotite pe DN, DJ sau DC este prezentată mai jos: Anina - Reşiţa - 32 km - pe DN 58 Anina - Bozovici - 34 km - pe DN 57B Anina - Oraviţa - 33 km - pe DN 57B În cee ce priveşte circulaţia rutieră în interior localităţii Anina, aceasta este asigurată de o reţea stradală orăşenească, de 65 km lungime, din care modernizaţi sunt 21 km: · D.N. 58 - ca principală arteră de circulaţie care străbate oraşul, asigură legătura dintre Caransebeş şi Anina; în cuprinsul intravilanului DN58 devine stradă de categ.III, din care se desprind străzi laterale de categoria IV; 41

· D.N. 57B - care face legătura între Oraviţa, Bozovici, Iablaniţa, trecând prin Crivina. · D.J. 582F - se desprinde din D.N.58 la km 28, urcă dealul Colonovăţ şi duce în cunoscuta zonă turistică din jurul lacului Mărghitaş; · D.J. 582C - se desprinde din D.N.58 la km 28, urcă dealul Colonovăţ, trece pe lângă Oraşul Nou, prin punctul Cuptoare, de unde urmează vechiul drum al UDR-ului până la Comarnic şi mai departe, până la Crivaia; · D.J. 582B - care face legătura între Anina (Sigismund) şi Oraviţa, prin Marila. Tabel 15. Drumurile publice, în oraşul Anina, în anul 2006

Lungimea străzilor orăşeneşti (km) Oraşul Anina Judeţul Caraş-Severin

65 1944

din care (km): Cu Modernizate îmbrăcăminţi uşoare de asfalt 21 44 771 496

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş - Severin

Reţeaua stradală existentă răspunde în mare măsură necesităţilor, fiind totuşi necesare unele măsuri de modernizare a drumurilor care duc către cartierele oraşului, cât şi la acele străzi care prezintă porţiuni de deteriorare sau nu sunt încă pavate. De asemenea, s-au derulat investiţii de refacere a trotuarelor şi rigolelor. În ceea ce priveşte circulaţia pietonală, aceasta se asigură prin trotuare care însoţesc străzile sau aleile pietonale în zonele cu blocuri. Traversările pietonale sunt la nivelul străzii în locuri marcate, dat fiind traficul redus din ultimii ani. Transportul în comun se asigură în mod regulat cu autobuze. Transportul local se desfăşoară pe traseul circulaţiei majore, deservind cartierele: Celnic, Oraş Nou, Anina, Sigismund, Steier, Strada Morii.

42

4.2. Dotări tehnico-edilitare Oraşul Anina dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apă. Sursa principală de alimentare cu apă a oraşului Anina o reprezintă lacul Buhui, care este completată cu izvoarele Colonovăţul Mare, Colonovăţul Mic, Valea Tereziei, izvoarele Celnic, Sursa Jitin, izvoarele Kraxental şi sursa Grota Morii. Reţeaua de distribuţie a apei potabile, are lungimea de 47 km şi este în general foarte veche, existând însă câteva zone în care reţeaua de alimentare este înlocuită recent, în ultimii ani. Totodată, nu există instalaţii de filtrare şi tratare corespunzătoare pentru apa potabilă, fiind necesară o redimensionare a reţelei şi modernizarea acesteia. Administrarea reţelei de distribuţie a apei potabile, este realizată de S.C. AQUACARAS S.A. Reşiţa – punct de lucru Anina. Tabel 16. Reţeaua de apă potabilă, în anul 2006

Oraşul Anina Judeţul Caraş-Severin

Lungimea totală simplă a reţelei de distribuţie a apei potabile (km) – la sfârşitul anului 47 663,6

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş - Severin

Oraşul Anina dispune de o reţea de canalizare pe o lungime de 18,49 km. din care 6,7 km canale unitare şi 11,79 km canale menajere. Canalele menajere şi unitare existente deversează apele direct în pârâurile şi râurile din zonă, întrucât nu există nici un fel de staţie de epurare. Apele pluviale din oraşul Anina sunt colectate prin rigole stradale şi canale unitare care deversează în pâraile din zonă. Tabel 17. Reţeaua de canalizare în anul 2006

Oraşul Anina Judeţul Caraş-Severin

Lungimea totală simplă a conductelor de canalizare 18,5 298,3

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş - Severin

43

Lemnul rămâne sursa de încălzire folosită de cei mai mulţi localnici. În prezent oraşul Anina este alimentat cu energie electrică din sistemul energetic naţional prin intermediul staţiei de transformare de 110 / 6 KV din Anina, echipată cu 2 transformatoare de 25 MVA. Staţia de transformare de 110 / 6 KV este amplasată lângă Centrala Diesel Electrică şi este alimentată prin LEA de 110 KV, din staţia de 220 / 110 KV Reşiţa (km8). Alimentarea pe medie tensiune a marilor consumatori se face prin LEA şi LES de 6 KV. Distribuţia pe medie tensiune în interiorul oraşului se face la tensiune de 6 KV prin LEA de 6 KV. Distribuţia de joasă tensiune la consumatorii urbani se face prin intermediul a 32 posturi de transformare din care 15 sunt posturi aeriene, iar 17 sunt în cabină zidită. Distribuţia energiei electrice de joasă tensiune din posturile de transformare către consumatorii urbani se face prin linii electrice aeriene şi cabluri subterane. LEA de joasă tensiune sunt executate cu conductori clasici montati pe stâlpi de beton amplasaţi pe traseul străzilor. Din LEA de joasă tensiune sunt executate branşamentele clădirilor de locuit tot cu conductori clasici. Pentru blocurile de locuinţe, alimentarea de joasă tensiune este realizată prin cabluri subterane. Distribuţia energiei electrice de joasă tensiune asigură în prezent alimentarea cu energie electrică pentru toate obiectivele existente. Iluminatul public este realizat prin LEA de joasă tensiune montate pe stâlpii de beton ai reţelelor de joasă tensiune. Tabel 18. Număr locuinţe în care se distribuie energie electrică în anul 2002 conform recensamântului

Oraşul Anina Judeţul Caraş-Severin

Total locuinţe ce sunt dotate cu instalaţie electrică 3780 127798

% din total locuinţe 98,5 97,5

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş - Severin

Din informaţii statistice disponibile, în Anina sunt racordate la reţeaua de energie electrică 98,5% din locuinţe. 44

4.3. Reţeaua de comunicaţii Reţeaua de telefonie este foarte bine dezvoltată la nivelul oraşului Anina, care este deservit dintr-o centrală telefonică digitală de tip ALCATEL cu 2000 linii amplasate în clădirea poştei. Numărul de abonaţi existenţi este de 1850 şi se mai află un număr mic de cereri pentru instalare de noi posturi telefonice. Sistemul de telefonie mobilă este foarte bine dezvoltat, existând acoperire integrală pentru reţelele Orange, Connex–Vodafone şi Cosmote, prin instalarea unor staţii de retransmisie pe Colonovătul Mare şi pe Culmea de Piatră. Realizarea programului de investiţii pe anul 2006, în conformitate cu Planul strategic de dezvoltare social – economică a oraşului Anina, va aduce o îmbunătăţire semnificativă în domeniul reţelelor tehnico-edilitare şi stradale ale oraşului Anina. Tabel 19. Reţeaua de comunicaţii în Anina în anul 2005

Oraşul Anina Judeţul Caraş-Severin

Abonamente Abonamente radio de televiziune 2185 2370 77189 83409

Abonamente telefonice 1850 47083

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş – Severin

4.4. Unităţi bancare În ceea ce priveşte unităţile bancare în localitatea Anina, există doar o singură bancă (CEC) şi o singură unitate bancomat. 4.5. Unităţi de poliţie, jandarmi şi pompieri Siguranţa cetăţenilor şi protecţia împortiva incendiilor sunt asigurate de către poliţie, cu sediu propriu, în zona centrală Anina, în locul fostului hotel Buhui, respectiv de către o formaţiune pompieri, cu sediu propriu în Steierdorf. 45

5. Activitatea economică Activitatea economică principală a localităţii a fost mult timp mineritul, această activitate însă este în acest moment un lucru despre care se vorbeşte doar la timpul trecut. Restructurarea activităţii economice se bazează pe agenţii economici din sectoare precum: prelucrarea lemnului, materiale de construcţii, industria alimentară – panificaţie, transportul de marfă şi călători. De asemenea, comerţul cu bunuri alimentare şi nealimentare ocupă un loc foarte important. 5.1. Situaţia generală a întreprinderilor active din oraşul a) Centrul de Afaceri Anina este o investiţie care face parte din programul Managementul Centrelor deAfaceri şi Sprijin pentru întreprinzatori pe care Agenţia Naţională pentru Dezvoltarea Zonelor Miniere cu sprijinul Consultantului de specialitate GRUPPO SOGES ITALIA îl implementează în perioada iunie 2006-mai 2009. Centrul de Afaceri Anina s-a deschis în luna mai 2004 în fosta clădire a Şcolii profesionale din localitate. Clădirea a fost reabilitată şi modernizată pentru a fi pe deplin funcţională şi atractivă pentru viitorii clienţi. Clădirea cuprinde spaţii moderne pentru desfăşurarea unor activităţi de producţie, prestări servicii sau comerţ, birouri. Centrul mai oferă facilităţi de infrastructură, telecomunicaţii şi servicii. Firmele admise vor încheia un contract pentru o perioada între 6-36 luni, cu posibilitate de prelungire ulterioară. Serviciile care sunt puse la dispoziţia întreprinzătorilor: - asistenţă şi consultanţă; - servicii de birotică (ex. transmitere/recepţionare fax, e-mail, imprimare, copiere etc.); - servicii de instruire; - asigurarea climatului de lucru prin aducerea la faţa locului a tuturor servicilor suport de care au nevoie companiile (ex.contabilitate, tehnica de calcul etc.). Consultantul oferă în mod gratuit: - asistenţă pentru selectarea ideilor de afaceri, luarea deciziei de constituire a unei societăţi, pregătiri pentru înmatriculare; 46

- servicii de consiliere pentru demararea sau dezvoltarea societăţii; - servicii de consiliere pentru firmele incubate; - oportunităţi şi informare de afaceri; - crearea de reţele de colaborare; - sesiuni de formare pe diverse teme. În Centrul de Afaceri sunt taxabile contravaloarea chiriei şi costul utilităţilor consumate. Pentru spaţiile închiriate în Centrul de Afaceri se plăteşte o chirie de 1,9$ /mp cu menţiunea ca în primul an de activitate chiriaşul beneficiază de o subvenţie de 50%. Centrul de afaceri Anina se compune dintr-o clădire principala de trei etaje şi o serie de patru clădiri fără etaj aflate în jurul curţii interioare. Este situat în centrul oraşului şi are o suprafaţă de 3918,49 m² din care utilizabili 2378,19 m². Clădirea este racordată la reţeaua de apa şi canalizare, există reţea atât de 220V, cât şi de 360 V. În 30.04.2007, Centrul de Afaceri avea un grad de ocupare ca unităţi de incubare de 77%, iar ca suprafaţă de incubare de 74%. Datorită faptului că zona Anina este slab dezvoltată economic şi cu foarte puţine oportunităţi de afaceri, iniţiativele antreprenoriale sunt dificil de pus în practică. De aceea sprijinul pe care-l acorda Centrul de Afaceri trebuie să fie consistent şi bine focalizat pe nevoile întreprinzatorilor. În anexa 1 se regăseşte lista firmelor incubate în Centrul de afaceri din Anina. b) La ora actuală, după închiderea minelor, la Anina activitatea întreprinderilor este în general axată pe prelucrarea primară a lemnului. Despre prelucrarea lemnului se poate spune că reprezintă o tradiţie a acestor locuri, cu toate că activitatea a stat în umbra mineritului. Zona oferă oportunităţi în această privinţă. Cu toate acestea, societăţile comerciale din acest domeniu se ocupă de o prelucrare primară a lemnului şi nu se produc bunuri finite cu o mare valoare adăugată. Structura populaţiei ocupate la recensământul din 2002, pe activităţi ale economiei naţionale relevă faptul că majoritatea populaţiei active din oraşul Anina, este cuprinsă în ramuri industriale şi mai puţin în sfera serviciilor, agriculturii şi silviculturii. Este de aşteptat ca odată cu creşterea economică 47

din regiune şi implicit a puterii de cumpărare să se dezvolte cererea pentru servicii. Din acest punct de vedere, Anina poate reprezenta în viitorul apropiat un punct de interes (turismul). Anexa 2 oferă o imagine a agenţilor economici care îşi desfăşoară activitatea în Anina. 5.2. Meserii tradiţionale Tradiţional, zona Anina este recunoscută prin activităţi precum minerit şi prelucrarea lemnului. În condiţiile în care nu se mai exploatează cărbune, rămâne ca zona să-şi definească o primă activitate economică, fără însă a mai repeta greşeala de a deveni o zonă monoindustrială. 5.3. Agricultura Această activitate se desfăşoară în sistem individual, pe o suprafaţă relativ limitată din teritoriul administrativ: doar 32ha reprezintă teren arabil, fiind vorba de suprafeţe situate în poienile din jurul localităţii. Păşunile ocupă o suprafaţă de 543 ha, iar fâneţele de 486 ha. În ceea ce priveşte plantele care se cultivă, vorbim în principal de legume necesare gospodăriilor, dar există şi anumite suprafeţe cultivate cu cartofi. Creşterea animalelor (ovine, porcine, bovine) ar putea deveni o oportunitate pentru zonă, însă în acest moment această îndeletinicre se practică în mod individual în gospodăriile localnicilor. Lipsa unei pieţe constante de desfacere şi preţurile scăzute practicate nu încurajează dezvoltarea acestui sector. 5.4. Industria În anul 1790, în valea pârâului Anina s-au descoperit cărbuni superiori (huilă) şi exploatarea acestora, alături de prelucrarea lemnului, face să ia fiinţă şi să prospere o nouă localitate. În anul 1858, în Valea Anina, în aproprierea terasamentului de cale ferată, încep lucrările de construcţie la uzina siderurgică, prin mutarea unui deal. În anul 1861 se finalizează lucrările de construcţie, punându-se în funcţiune primul furnal, spălătoria, cântarul, cuptoare de cocs, alte două 48

furnale, turnătoria, cuptoare calcinare, atelierul mecanic, instalaţia de pudlaj, distileria de şisturi, clădiri anexe, administrative, iar în 1872 Fabrica de şuruburi, tirfoane, crampoane, eclise, nituri. Paralel cu acestea, întrebuinţarea huilei pentru fabricarea cocsului folosit în industria siderurgică duce la intensificarea exploatării cărbunilor. Pentru transportul lor, în anul 1860 se construieşte calea ferată Anina-Oraviţa, care străbate o regiune calcaroasă sălbatică. Cu cele 14 tunele care străpung culmile calcaroase şi 10 viaducte aruncate peste prăpăstii, calea ferată este un obiectiv turistic.

Profilul economic al localităţilor Anina şi Steierdorf a fost dat de industria extractivă a cărbunelui, urmată de silvicultură prin întreţinerea pădurilor şi valorificarea masei lemnoase. Majoritatea unităţilor productive au fost grupate pe platforma industrială existentă în apropierea Puţului I şi a Preparaţiei, având parţial rol de deservire a întreprinderii miniere; aceasta se întinde până la barieră şi spre cartierul Celnic până la şoseaua de Reşiţa inclusiv incinta C.D.E. Între barieră şi gara C.F.R. Triaj, beneficiind de acces la liniile de cale ferată, au fost grupate unităţile ce funcţionează independent de industria minieră, respectiv Fabrica de Cherestea, Fabrica de Pâine şi Depozite de combustibili.

49

În cartierul Steierdorf au existat unităţi pentru exploatarea resurselor solului, aflate în diverse stadii de activitate sau conservare, din care o parte fac parte din platforma Crivina. Domeniul construcţiilor este destul de slab dezvoltat, reprezentat de aproximativ 5 societăţi comerciale de profil care execută diverse lucrări specifice atât pe raza oraşului Anina, cât şi în localităţile învecinate, având între 5 – 20 angajaţi. 5.5. Servicii publice locale Serviciile de alimentare cu apă potabilă şi canalizare, colectarea şi eliminarea deşeurilor, transportul local, iluminatul public, cablul TV şi internet, telefonie şi distribuţie energie electrică sunt asigurate de 10 societăţi comerciale din domeniu, cu capital de stat sau private. În oraşul Anina funcţionează următoarele instituţii publice descentralizate: - Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Caraş-Severin – Agenţia Anina. 50

- Trezoreria Anina. - Agenţia de Ocupare şi Formare Profesională Anina. Servicii publice locale: - S.C. GOSTRANS S.A. Anina – servicii de salubrizare şi activităţi conexe. - S.C. AQUACARAS S.A. – punct de lucru Anina – servicii de furnizare apă potabilă şi canalizare. - S.C. COSTAS S.R.L. Anina – transport public de călători. Servicii de asigurări: În localitatea Anina, îşi desfăşoară activitatea o serie de unităţi care oferă servicii de asigurare-reasigurare către populaţie şi agenţii economici. Printre aceştia amintim aici societăţile: ASIROM, ASTRA, OMINIASIG. MASS MEDIA: În ceea ce priveşte sectorul mass-media, acesta este reprezentat doar de societatea comercială, SATELCOM SERVICE S.R.L. ANINA, care asigură servicii de televiziune locală prin cablu. Nu există ziare sau alte publicaţii locale. 5.6. Comerţ Într-o continuă dezvoltare se află sectoarele care sunt reprezentate de firme private (prelucrarea lemnului, materiale de construcţii, industrie alimentară – panificaţie, transport marfă şi călători) unde activitatea preponderentă o reprezintă comerţul alimentar şi nealimentar. Activitatea de comerţ alimentar şi alimentaţie publică se desfăşoară în 62 de societăţi comerciale de pe raza oraşului Anina. 5.7. Turismul şi obiectivele turistice ale zonei Potenţilul turistic al zonei este deosebit, localităţile Anina şi Steierdorf fiind aşezate în cuprinsul Munţilor Aninei, munţi ce prezintă în proporţie de 70% roci carstice, în care apele au săpat diverse formaţiuni specifice precum: izbucuri, cascade, abrupturi, peşteri, grote, chei, etc. 51

Turismul trebuie gândit permanent ca o forma de „turism integrat”. Potnţialul Banatului Montan este nefolosit şi chiar necunoscut în mare parte. Acesta trebuie căutat şi valorificat în corelare permanentă cu cererea de piaţă. O oportunitate specifică zonei Banatului Montan este industria montanistică, dispusă în teritoriu ca într-o reţea, alături de un cadru natural deosebit. Industria montanistică trebuie privită ca o şansă economică şi culturală sub trei aspecte: industria de dimensiuni reduse, bine conservată şi în stare de funcţionare, cuprinsă în sistemul de protecţie al monumentelor, coroborat cu turismul industrial promovat raţional şi cu multiculturalitatea etnică şi convieţuirea de secole în bună întelegere, fapt unic în Europa. Totuşi, turismul şi agroturismul sunt puţin dezvoltate în zona Aninei, oraşul fiind destul de aproape de zonele turistice tradiţionale din judeţul Caraş-Severin, precum: Munţii Semenic, Cheile Caraşului sau Valea Almăşului.

52

Principalele oportunităţi turistice ale zonei Anina sunt: calea ferată Anina-Oraviţa, fostele incinte miniere, Cheile Minişului, Cheile Caraşului, formaţiuni carstice. De asemenea, zona oferă o serie de oportunităţi pentru practicarea sporturilor de iarnă, silvicultură şi agricultură montanistică, cuprinse în Parcuri Nationale. O altă oportunitate specifică zonei este posibilitatea parcurgerii unor trasee turistice în circuite mai largi sau mai restrânse şi posibilitatea de a alcătui aceste trasee în funcţie de opţiunea turistului. Se pot pune în valoare activităţi ale modului de viaţă tradiţional: modul de locuire, meşteşugurile, creşterea animalelor, cultivarea terenului, obiceiuri şi tradiţii multiculturale. Această abordare integratoare presupune o grijă deosebită pentru fondul construit din Steierdorf – Anina, privit ca patrimoniu cultural şi istoric. Lacurile naturale ale judeţului Caraş-Severin sunt în număr mic şi de dimensiuni reduse, cele mai însemnate fiind de natură carstică. Lacurile antropice (de baraj) sunt destinate producerii energiei electrice, alimentării cu apă a localităţilor. În această zonă au apărut Lacul Buhui care serveşte la alimentarea cu apă a oraşului Anina, cu o suprafaţă de 9,8 ha, şi Lacul Marghitaş, tot pe pârâul Buhui cu suprafaţa de 4 ha, utilizat iniţial pentru o microcentrală. Zonele de agrement, folosite în principal de localnici sunt cele situate în apropierea lacurilor: Buhui, Mărghitaş şi Miniş. 53

Posibilităţi de cazare în localitate există, însă nu este vorba de structuri de cazare foarte bine amenjate: Hotelul Steier, Pensiunea Anghelina, Pensiunea Chirilă Veronica, iar în curs de reamenajare sunt Cabana Diana din poiana Maial şi Cabana Marghitaş.

Linia ferată Oraviţa - Anina Construcţia acestei linii a fost un rezultat al exploatărilor miniere din acest ţinut montan al Banatului de Sud. Această linie ferată Oraviţa-Anina constituie pe drept cuvânt o artă inginerească a construcţiilor în materie de căi ferate montane. Este un unicat în ţara noastră şi în Sud-Estul Europei şi îşi merită într-adevăr denumirea de Semmeringul Bănăţean.

54

55

Necesitatea construirii căii ferate Anina-Oravita a fost gândită după ce s-a descoperit în 1790 de către Mathias Hammer cărbunele la Anina. Exploatarea acestui cărbune a creat necesitatea transportului acestuia către Dunăre. În anul 1847 s-a terminat construirea şoselei Oraviţa-SteierdorfAnina, necesară pentru transportul de cărbune la Oraviţa cu căruţele trase de cai. Acest lucru nu a satisfăcut nevoile de transport. În acest context au apărut discuţiile despre construirea de infrastructură pe cale ferată. Astfel, în 1854 a fost dată în folosinţă linia Oraviţa – Baziaş. În privinţa construirii liniei ferate Oraviţa – Anina, au fost mai multe proiecte, dar abia din anul 1855, când a fost preluată calea ferată din Oraviţa de către STEG, s-a conturat construcţia căii ferate Oraviţa - Anina. Segmentul Oraviţa-Lişava a fost construit de inginerul Bach, La 15 decembrie 1863, a fost inaugurată calea ferată cu ecartament normal Anina-Oraviţa, de către locomotiva,,Steyerdorf” tip Steg 34, cu numărul de fabricaţie 500, o locomotivă tender sistem Engerth, proiectată de Pius-Fink, dupa idea consilierului Wilhelm Engerth şi construită de specialiştii italieni care au realizat şi calea ferată Villach-Austria şi UdineItalia. Aceasta cale ferată mai prezintă încă interes datorită serpentinelor şi curbelor abrupte, a celor 10 viaducte şi 14 tunele. Marea artă a construcţiei aceste căi ferate constă în faptul că are o înclinare de 20 o/oo faţă de celelalte căi ferate care au avut o înclinare cu diferenţă de nivel de 14‰. De asemenea, raza curbelor la această linie este de 114 m faţă de celelalte căi care au o rază de 150 m. Din aceste motive au fost nevoie de locomotive şi vagoane speciale. Trecerea peste văi adânci are o lungime totală de 843 m, iar tunelele măsoară o lungime totală de 2084 m. A fost nevoie să se facă străpungeri şi tăieturi în deal pe o distanţă de 21 km şi numai pe aproximativ 10 km trenul are o linie ferată normală. În felul acesta s-a născut de fapt linia ferată Oraviţa - Anina care constituie o artă inginerească de construcţii de căi ferate şi care a fost dată în folosinţă în anul 1863. Linia ferată Oraviţa - Anina are o lungime de 34 km, iar construcţia a costat în total 5.000.000 de guldeni. Au fost construite în total 10 viaducte cu o lungime totală de 843 m, tuneluri într-o lungime totală de 2084 m şi străpungeri de dealuri pe o lungime totală de 21.171 m. Trecerea peste văi se împarte între următoarele puncte: Oraviţa şi Maidan 6 treceri - dintre care viaductul cel mai lung este aşa numitul viaduct 56

Racoviţă de 115 m şi 26,5 m înălţime; Maidan şi Lişava au un viaduct, între Lişava şi Gârlişte (Caraşova) sunt două viaducte dintre care ultimul este cel de la Jitin - acesta fiind o adevărată operă de artă. Are 7 deschideri şi are pe o distanţă de 31 m un pod metalic, iar deschiderile exterioare sunt în boltă; la ambele capete este construit în curbă. Curbele au o deschidere pe o rază de 114 m, înălţimea stâlpilor este de 37,18 m şi parcurge o distanţă de 1.038 m. Lângă Gârlişte găsim din nou un viaduct care este aproape de Anina. Mijlocul acestuia este din fier şi are o înălţime de 31,6 m şi o lungime de 95,45 m. Această linie ferată urcă o pantă de 337,7 m de la Oraviţa unde la gară are înălţimea de 218,7 m faţă de nivelul mării (Anina se găseşte la 554,4 m de la nivelul mării).

Se poate face o paralelă atât privind însuşirile tehnice între cele două linii ferate, cât şi între peisajul montanistic pe care îl străbat: Linia ferată Semmering are o lungime totală de 40 km (între Glognitz-Mürzuschlag) pe o diferenţă de nivel de 388 m; la noi este o diferenţă de nivel de 340 m pe o lungime de 34 km. Acolo au fost construite 15 tunele, iar aici 14 tunele. Cel mai înalt viaduct al căi ferate Semering are 47 m, pe cand viaductul Jitin are 37 m. Deosebirea mai semnificativa constă în lungimea 57

tunelurilor: cel mai lung are 1428 m, în timp ce pe linia Oraviţa - Anina cel mai lung tunel este de 660 m (Gârlişte). Trasee turistice dinspre şi înspre Munţii Aninei Trasee dinspre Reşita spre Munţii Aninei - S pe Valea Budinic (Doman) – apoi pe Valea Nermed – Dealul Patasan (420 m alt) – Crucea Iabalcei – E – Iabalcea – poteca spre S – Prolaz – Valea Caraşului – V – Peştera de Sub Cetate – Peştera Liliecilor – Peştera de după Carsa – Caraşova (sat); - S pe Valea Budinic (Doman) – apoi pe Valea Nermed – Dealul Patasan (420 m alt) – Crucea Iabalcei – E – Iabalcea – poteca spre S – Prolaz – Valea Caraşului – SE – Peştera Tolosu – Peştera Comarnic – E – Vf Betii (867m alt) – NE – Crivaia (staţiune) – Văliug (staţiune); - SV – Cuptoare (sat) – Peştera Turcului – Peştera Şoimului – Peştera Parsului de la Capul Baciului – Peştera de la Capul Baciului – S – Şaua Baciului – Padina Seacă – NV – Iabalcea (sat) – S – Prolaz – V – Peştera de Sub Cetate – Peştera Liliecilor – Peştera de după Carsă – Caraşova; - SV – Cuptoare (sat) – Peştera Turcului – Peştera Şoimului – Peştera Parsului de la Capul Baciului – Peştera de la Capul Baciului – S – Şaua Baciului – Padina Seacă – NV – Iabalcea (sat) – S – Prolaz – intrarea spre V sau spre S pe traseul Văii Caraşului. ·

· alt);

Trasee dinspre Anina spre Munţii Aninei - NV (linie CF) – Talva Lupului – Culmea Polom – Vf. Moghila (681m

- N – Caraşova şi intare în traseul Văii Caraşului - NE pe Valea Caraşului – Peştera de după Carsa – Peştera Liliecilor – Peştera de sub Cetate – Prolaz – Peştera Tolosu – S pe Valea Caraşului – Peştera Racoviţa – Peştera Popovăţ – Peştera Cerbului – Intre Răuri – confluenţa cu râul Buhui – SV pe râul Buhui – Peşterile de la Haldină – S – Poiana Marghitaşul Mic – Lacul Marghitaş – SV – Peştera Marghitaş – Conton Marghitaş – S – Peştera Buhui – Saua Cuptoare – Peştera Cuptoare – S – Poiana Certej – Râul Buhui (peşteri) – Lacul Buhui – SV – Anina; - NE – Vf. Marghitaşu Mare – Lacul Marghitaş – N – Peşterile de la Haldină – NE pe Râul Buhui – Între Râuri – confluenţă cu râul Caraş – SE 58

pe râul Caraş – SV – Şaua Cuptoare – Peştera Cuptoare – Peştera Buhui – Anina; - E – Peştera Buhui – Şaua Cuptoare – Peştera Cuptoare – Poiana Certej – SE – Perştera Carneală – NE pe Deal Hoanca Porcului – Şaua Barzava – Crivaia (Semenic) – Văliug (staţiune); - S spre Cioaca Morii – Culmea Frumoasă – Peştera Plopa – V – Peştera Ponor – S – Poiana Răcăjdianului – SV pe Valea Răcăjdianu – Lacul Ochiul Beu – E – Cascadele Beuşniţei – înapoi la Lacul Ochiul Beu – SV pe Valea Beu – Valea Râului Nera – Sasca Montană; - spre SE pe şosea – Poiana Iudina Mare – Valea Minişului (sat) – Valea Râului Miniş – Izbucul Bigar – Bozovici (sat). Trasee dinspre Sasca Montană spre Munţii Aninei - NE pe Valea râului Beu – Lacul Ochiul Beu – E – Cascadele Beuşniţei – Vf. Cornetu Înalt (894 m alt) – Cracu Mesteacănului – înapoi la Lacul Ochiul Beu – NE pe Valea Beu Sec – Valea Răcăjdianu – Peştera Ponor – E – Peştera Plopa – N – Steierdorf; - SE pe Valea Râului Nera (Cheile Nerei) – Podul Beului – Peştera Rolului – Canton Damian – Peştera Dubova – Peştera Porcăriului – Gaura Hicleană – Cotul La Cârlige – Peşterile La Găuri – Peştera Voinii – Peştera Boilor – Peşterile lui Vit – Peştera de la Farna – Cleantu Farna – Izbucul Iordanului – Peştera Pânza albinii – Conveiul Lung – Lacul Dracului – Avenul Cutezătorilor – Dristie (sat) – Sopotu Nou (sat). ·

Trasee dinspre Caraşova spre Munţii Aninei - NE pe Valea Caraşului – Peştera de după Carsa – Peştera Liliecilor – Peştera de sub Cetate – Prolaz – Peştera Tolosu – SE – Peştera Comernic – E – Vf. Betii (867 m alt) – NE – Crivaia (staţiune) – Văliug (staţiune); - NE pe Valea Caraşului – Peştera de după Carsa – Peştera Liliecilor – Peştera de sub Cetate – Prolaz – Peştera Tolosu – S pe Valea Caraşului – Peştera Racoviţa – Peştera Popovăţ – Peştera Cerbului – Intre Răuri – confluenţa cu râul Buhui – SV pe râul Buhui – Peşterile de la Haldină – S – Poiana Marghitaşul Mic – Lacul Marghitaş – SV – Peştera Marghitaş – Conton Marghitaş – S – Peştera Buhui – Saua Cuptoare – Peştera Cuptoare – S – Poiana Certej – Râul Buhui (peşteri) – Lacul Buhui – SV – Anina. ·

59

5.8. Piaţa imobiliară locală Preţul terenurilor şi al locuinţelor în Anina nu este unul foarte ridicat, acest aspect facilitand diferite oportunităţi de dezvoltare economică pe plan local. Autoritatea publică locală oferă pentru investitori terenurile disponibile în localitate şi împrejurimi: - Terenuri şi construcţii provenite de la fostele unităţi miniere (aproximativ 14 ha); - Terenuri şi construcţii provenite de la fosta centrală termoelectrică Anina şi de la organizarea de şantier a acesteia; - Alte terenuri şi platforme situate pe fostele halde de steril ale exploatărilor miniere. 6. Protecţia mediului înconjurător 6.1. Factorii de mediu În zona Anina gradul de poluare este în strânsă legătură cu ceea ce întâlnim la nivelul oricărei localităţi: haldina cu deşeuri menajere necorespunzătoare, lipsa centurii localităţii şi astfel, circulaţie rutieră inclusiv în intravilan. Anina este o combinaţie între o oază de verdeaţă şi pădure şi vechi situri industriale, marea lor majoritate în paragină. Astfel, mai adăugăm ca surse posibile de poluare haldele de steril de mină, centrala termoelectrică şi excavaţiile din zona Crivina. O posibilă sursă de poluare este Centrala Termoelectrică amplasată pe coama unui munte, la aproape 20 de kilometri de Anina. Aici, la propriu, muntele a fost ciuntit. I s-a tăiat vârful, pentru a fi construită o centrală termoelectrică. 4,5 milioane de metri cubi de rocă dură au fost date deoparte pentru a fi înlocuite cu 160.000 tone de metal. Centrala a funcţionat aproximativ 8.000 de ore (330 de zile) în patru ani, între 1984 şi 1988. Atunci când funcţiona însă avea grijă să acopere totul în jur cu un strat gros de cenuşă. Ideea construcţiei acestui colos a apărut în perioada în care economia supradimensionată a României cerea surse noi de energie, iar una dintre soluţii era construirea acestei centrale care să folosească şisturi bituminoase (o rocă îmbibată cu ulei, hidrocarbură solidă) drept combustibil. Zăcământul era localizat la Anina, iar centrala ar 60

fi trebuit construită peste munte, lângă Oraviţa. Planul însă s-a schimbat în baza unei decizii politice. După sistarea lucrărilor la centrală, muncitorii au părăsit aproape toată colonia, creată în mod special pentru ei.

Tot la nivelul problemelor de mediu, trebuie semnalat faptul că uneori în intravilan apar alunecări de teren pe versanţii din zona Celnic şi desprinderi de bolovani în lungul drumului de acces în Anina, unde sunt necesare măsuri de consolidare a taluzului natural în care s-a tăiat drumul şi de asigurare a scurgerii apelor. Zona Anina este prinsă într-un program naţional de ecologizare a vechilor puţuri miniere şi a altor zone de exploatare, după cum urmează: · ecologizare zone afectate de exploatarea de şist bituminos; · ecologizare zone ocupate de mina Puţ IV, mina Unterisch, Covăcie. 6.2. ,,Zonele verzi” şi zonele de agrement În ceea ce priveşte zona spaţiilor verzi, pentru activităţi sportive şi de agrement, acestea ocupă o suprafaţă de 7,7ha, adică 0,79% din intravilan. Aceste zone cuprind: · teren de fotbal cu tribună şi vestiare - amenajat pe Valea Tereziei; · zona verde amenajată în centrul civic al localităţii, cu alei dalate, mobilier urban, plantaţii de arbori şi arbuşti, pateuri florale; · Cabana turistică Maial şi Diana - loc cunoscut pentru petreceri câmpeneşti; · Poina Lacul Mărghitaş, pentru sfârşit de săptămână. 61

Cu toate acestea, din zona verde şi de agrement lipsesc o serie de elemente precum: - dotări din domeniul agrement-turism, respectiv: motel, camping, inclusiv dotările sportive care se pot amenaja în jurul acestora (terenuri de sport, piste pentru rotile, skeateboard, pistă biciclete şi / sau cart, etc.); - locuri de joacă pe lângă grupările de locuinţe colective; - amenajări sportive - terenuri de sport. Zonele de agrement, folosite în principal de localnici sunt cele situate în apropierea lacurilor: Buhui, Mărghitaş şi Miniş.

62

7. Cultură 7.1. Infrastructura culturală Cultura din Anina poartă amprenta condiţiilor aparte ale acestei zone. În devenirea sa, cultura este rezultată din interacţiunea datinilor şi tradiţiilor şi obiceiurilor populaţiei eterogene care a lucrat şi continuă să lucreze aici. De la întemeierea localităţii şi până în prezent, pe aceste meleaguri au trăit la un loc austrieci, cehi, slovaci, unguri şi românii din zonele Oraviţei şi Văii Almăjului. Mai apoi, după Marea Unire din 1918 şi în special odată cu instaurarea orânduirii socialiste au început să vină românii din alte zone ale ţării spre a munci în minerit. Cultura acestor locuri a fost marcată de elemente specifice fiecărui segment etnic al populaţiei, îmbinând particularităţi ale fiecăreia într-o cultură multietnică. În anii socialismului s-a produs o regresie, o estompare a manifestărilor culturale specifice, a obiceiurilor şi tradiţiilor. În prezent se încearcă redescoperirea şi punerea în valoare a culturii, indiferent de forma sa: muzică, dans, port popular, literatură, pictură, fotografie, etc. Una dintre cele mai importante şi longevive asociaţii culturale din Anina, atestată documentar din anul 1865, dar probabil mult mai veche este Fanfara oraşului, înfiinţată ca fanfară a minierilor. În decursul anilor a participat la numeroase manifestaţii culturale naţionale, şi a adus numeroase premii cu care oraşul Anina se mândreşte. Principalul nucleu cultural al oraşului s-a dezvoltat la Casa de Cultură din Anina, construită în anul 1920 şi care din anul 2004 aparţine Domeniului Public al Primăriei Anina. În cadrul acesteia funcţionează o serie de formaţii cultural – artistice şi se desfăşoară activităţi culturale, după cum urmează: · Orchestra de muzică populară „Doina Aninei” – orchestră de amatori care are în jur de 9 instrumentişti şi 11 solişti vocali. Se fac repetiţii marţi şi joi în jur de 2 ore. Repertoriul este inspirat din folclorul bănăţean, dar şi din alte zone ale ţării. · Clubul „Femina” – are în jur de 35 de membrii. Se întâlnesc o dată pe lună şi discută diverse probleme – pe teme economice, culturale, ştiinţifice, sănătate, etc. · Cenaclul literar „Virgil Birou” – la care activează în jur de 20 de poeţi, prozatori, eseişti, gazetari, toţi amatori din Anina. Este în curs de 63

redactare şi publicare o revistă de literatură, artă şi cultură „Arcadia”, redactor şef – Chiper Mihai. În paginile revistei sunt publicate creaţiile proprii ale cenacliştilor locali şi judeţeni. Se întâlnesc în şedinţe de cenaclu lunar. · Cerc de pictură – la care îţi desfăşoară activitatea copii din Anina, de la 5 la 14 ani. Se organizează expoziţii tematice, în funcţie de diferite evenimentele. Cercul cuprinde un număr de 15 copii. Instructor este dimnişoara Dietlinde Krischer. · Cerc de dans modern şi de societate – Activează în jur de 35 persoane. Se întâlnesc de două ori pe săptămână, sâmbăta şi duminica. · Cerc de canto pe 2 secţiuni – muzică uşoară şi muzică populară. Periodic se organizează spectacole complexe, cu participanţii de la diferitele activităţi descrise mai sus. Întreaga activitate este coordonată de domnul Chiper Mihai, directorul Casei de Cultură din Anina. De asemenea, Casa de Cultură are o bibliotecă cu peste 13.000 de volume. Nu trebuie neglijată nici activitatea Forumului Democrat German Steierdorf – Anina care are ca principal obiectiv menţinerea identităţii cultural-artistice a populaţiei germane de pe aceste meleaguri. Îşi desfăşoară activitatea în Casa de Cultură din cartierul Steierdorf, proprietatea Domeniului Public al Primăriei Anina. Dintre formaţiile cultural-artistice şi activităţile desfăşurate în cadrul FDG trebuie menţionate: - formaţia de dansuri populare germane „Steierdorfer Edelweiss”; - formaţia de muzică vocal – instrumentală „Cordial” axată pe toate tipurile de muzică: populară şi uşoară germană, populară şi uşoară românească, de petrecere, modernă, etc.; Formaţia este alcătuită din 4 instrumentişti şi 2 solişti vocali. Repetiţiile se fac de obicei o dată pe săptămână, joi, câte 3 ore. - cerc de lucru manual tradiţional pentru copii; - o bibliotecă cu peste 5.000 de volume, din care jumătate în limba germană. Din punct de vedere al vietii spirituale merită menţionate Parohiile Ortodoxe Romane din Anina si din Steierdorf, Parohiile Romano-Catolice din Anina si din Steierdorf, Biserica Baptista Anina si Biserica Penticostala Anina. 64

7.2. Activităţi cultural-sportive Cultură Periodic, se redactează revista şcolii generale şi a liceului Mathias Hammer, în care sunt expuse în principal creaţii artistice, literare, diplome dobândite, elemente de cultură generală şi interviuri cu personalităţi / autorităţi locale. Fanfara din Steierdorf – Anina cunoscută şi ca „Muzica Minieră” a aniversat în anul 2007, 142 de ani de la prima atestare documentară, la 20 mai 1865, fiind cea mai veche asociaţie culturală în activitate din localitatea Anina. În acest sens, stă mărturie regulamentul de funcţionare al unui grup muzical cunoscut sub denumirea de fanfară. Acest grup a fost constituit la puţul Thinnfeld şi era format din 18 membri: un dirijor, trei solişti suflători şi restul interpreţi la diferite alte instrumente. În toţi anii existenţei sale a fost formaţia care a participat activ la toate manifestaţiile culturale, şi nu numai, din oraşul Anina, însoţind locuitorii în clipele de bucurie, dar şi în cele de tristeţe sau necaz. A participat la o mulţime de manifestaţii culturale din judeţ şi din ţară, unde a obţinut întotdeauna premii, a însoţit muncitorii la greve, a încântat asistenţa la tradiţionalele baluri, a participat la organizarea zilelor de 1. Mai, Sf. Varvara sau ziua Minerului, la hramul bisericilor din localitate, a cântat în fiecare an la serbarea zilei naţionale a României şi a dat onorul unor conducători de stat şi guvern ai României, dar şi unor autorităţi din străinătate.

65

Sport Oraşul Anina se mândreşte cu faptul că sportivii antrenaţi de Marian Meşinschi au reuşit o performanţă demnă de orice laudă, la campionatele europene de karate de la Milano. În cadrul asociaţiilor sportive un loc deosebit îl ocupă Asociaţia Sportivă „Minerul” Anina, cu o importantă istorie, prezentată în cele ce urmează: · în anul 1928, este înfiinţată Asociaţia Sportivă Muncitorească Anina, prima asociaţie sportivă din localitate, denumită ulterior Asociaţia Sportivă „Minerul” Anina, având ca principală ramură, fotbalul; · 1964, după o triplă confruntare cu Minerul Aninoasa, echipa de fotbal Minerul Anina promovează în divizia „C”; · 1969, echipa de fotbal Minerul Anina promovează în divizia naţională „B” după un turneu de baraj în patru, desfăşurat la Cluj; · 1975, după o evoluţie slabă în acest an, Minerul Anina retrogradează în divizia „C”. · 1978, Minerul Anina reuşeşte pentru a doua oară promovarea în eşalonul secund. · 1981, Minerul Anina retrogradează din nou în divizia „C” şi nu va mai reuşi o altă promovare. · 1995, Minerul Anina a retrogradat în Divizia D a judeţului Caraş – Severin, în cadrul căreia evoluează şi la ora actuală. Cel mai de succes fotbalist care s-a format la Minerul Anina este Ioan Timofte, cunoscut în lumea fotbalului ca Timofte II, fost component al echipelor Minerul Anina, Politehnica Timişoara, F.C. Porto şi Boavista 66

Porto. A îmbrăcat de câteva ori şi ticoul echipei naţionale, marcând un gol memorabil într-un meci câştigat la Madrid cu echipa naţională a Spaniei. De asemenea, trebuie menţionată şi activitatea Clubului Sportiv Columbofil 11-9 Anina care activează de peste 30 ani în oraşul Anina. Acesta are sediu şi condiţii pentru desfăşurarea şedinţelor, îmbarcărilor şi altor activităţi columbofile. Din păcate datorită aşezării geografice columbofilii de aici nu s-au putut afirma la nivel naţional. Au fost totuşi rezultate bune la nivel de club şi filială. Organizarea zborurilor cu maturii, în luna aprilie, când la Anina încă nu a trecut complet iarna face ca membrii clubului din Anina să sară peste două – trei etape. Cu toate acestea, localitatea Anina se mândreşte cu faptul că are crescători în primii 20 pe filială. 7.3. Agenda culturală a oraşului Anina Principalele zile puse pe agenda culturală a oraşului Anina sunt următoarele: · În luna februarie a fiecărui an are loc balul de Făşang; · În 20 - 21 mai se sărbătoresc zilele Aninei. De Sfantul Constantin şi Elena, este RUGA ANINEI - prilejuită de sărbătorirea hramului catedralei ortodoxe din ANINA. Cu această ocazie, pe platoul Breuner se organizează o serbare câmpenească cu muzică populară românească. De obicei, programul artistic este susţinut, pentru început de formaţiile Casei de Cultură din Anina după care urmează o formaţie consacrată cu solişti de muzică populară renumiţi, iar în încheiere una sau mai multe formaţii sau interpreţi renumiţi de muzică românească de top. În încheiere are loc un foc de artificii. Organizatorii evenimentului sunt Consiliul Local Anina, biserica ortodoxă Anina, Primăriea Anina şi Casa de Cultură Anina. · În luna iunie se sărbătoreşte hramul bisericii romano-catolice din Steierdorf renumitul KIRCHWEIHE. Serbarea Kirchweih (hramul bisericii romano-catolice) din Steierdorf este un eveniment tradiţional, având două laturi distincte: o latură religioasă, reprezentând aniversarea sfinţirii bisericii în duminica Sfintei Treimi a anului 1873 şi o latură culturală, organizată de către Forumul Democrat German, Consiliul Local şi Primăria oraşului Anina. Această manifestaţie cultural-religioasă se doreşte a fi o exprimare a identităţii culturale, de port şi limbă pentru minoritatea germană din Steierdorf – Anina. Totodată, are 67

loc prezentarea portului popular german din alte zone ale Banatului Montan şi de câmpie. Fanfara cântă marşuri tradiţionale ale germanilor din această zonă. Mesajul evenimentului este acela al bunei înţelegeri între naţionalităţile conlocuitoare din localitatea Anina. De obicei participă formaţii de dansuri populare germane, îmbrăcate în portul tradiţional specific din localitatea acelei formaţii. Echipele de dansuri vin de obicei din: Timişoara, Biled (Timiş), Reşiţa, Caransebeş, Bocşa, Oraviţa, Orşova, Oţelul Roşu. · În 20 iulie, de Sf. Ilie este Hramul bisericii ortodoxe Anina II Steierdorf; Cu această ocazie, în centrul Steierdorfului se organizează o serbare câmpenească cu muzică populară românească. De obicei, programul artistic este susţinut, pentru început de formaţiile Casei de Cultură din Anina după care urmează o formaţie consacrată cu solişti de muzică populară renumiţi. În încheiere are loc un foc de artificii. Organizatorii evenimentului sunt Consiliul Local Anina, biserica ortodoxă Anina II - Steierdorf, Primăriea Anina şi Casa de Cultură Anina. · În luna octombrie are loc Decada Culturii Germane în Banatul Montan şi Festivalul Fanfarelor din Banat.

68

În anexa 3 regăsim calendarul minimal al manifestărilor culturale pentru anul 2007 organizate de către Casa de Cultură Anina. 8. Administraţia publică locală 8.1. Structura Administraţiei Publice Locale Administraţia publică locală din localitatea Anina numără 114 persoane cu normă întreagă, după cum reiese şi din organigrama anexată. (anexa 4) Aceste 114 persoane sunt împărţite după cum urmează: 31 aparat propriu, 4 PSI, 5 serviciul comunitar, 2 autofinanţare, 1 angajat al dispensarului veterinar, 20 gospodărire comunală şi spaţii verzi, 36 asistenţi personali, 14 angajaţi ai Centrului de zi, 1 angajat al Casei de Cultură. 8.2. Varietatea cooperarilor la nivel inter-regional, naţional şi internaţional În privinţa cooperării dintre localitatea Anina şi localităţi aflate în imediata vecinătate a graniţei cu Republica Serbia, trebuie menţionat: Acord de colaborare între localitatea Coştei din Republica Serbia şi oraşul Anina din România, încheiat în data de 24 februarie 2007 între primăriile celor 2 localităţi. Acest acord vizează printer altele: înfrăţire, cooperare economică reciproc avantaoasă, protecţia mediului, cultură, învăţământ, sport, turism. 69

De asemenea, trebuie amintită şi colaborare cu localitatea Seiersberg din Austria (lângă Graz), în cadrul căreia au avut loc o serie de vizite bilaterale ale delegaţiilor primăriilor. Anina a fost în vizită în luna iunie 2005, Seiersberg în luna iulie 2007, cu ocazia vizitei făcând donaţie o maşină de interveţie pentru pompierii din Anina. Mai mult, cooperarea cu spaţiul austriac este reliefată şi de colaborare cu oraşul Graz, care a constat dintr-o serie de vizite reciproce: în anul 2003 Steierdorful a fost vizitat de primul Ministru al landului Stiria din Austria cu capitala la Graz; Primarul din Graz a vizitat Steierdorf în luna iulie 2007; dar şi prin anumite manifestări cultural-artistice între Forumul democrat german din Steierdorf – Anina şi Asociaţia Culturală Alpină „Südmark” din Graz. Tot la categoria cooperări externe, poate fi încadrată şi colaborare cu localitatea „Markt Nassenfels” din landul Bavaria - Germania, prin Forumul democrat German Steierdorf – Anina. Această colaborare a constat într-o serie de donaţii pentru spitalul din Anina (în special aparatură medicală, mobilier, medicamente), pentru grăiniţele şi centrele sociale din oraş (jucării şi materiale didactice). De asemenea, s-a intermediat publicarea unui anunţ în ziarul administraţiilor publice locale din Bavaria privind căutarea de localităţi partenere pentru oraşul Anina. Spitalul din Anina are colaborări cu „LIONS” Club WESEL şi „LIONS” Club MOERS – ambele din Germania. Colaborarea datează din anul 1997. Partea germană a făcut până acuma donaţii constând în materiale şi aparatură medicală. În plus, au mai fost donate două ambulanţe. 8.3. Investiţii locale Obiectivele de utilitate publică urmărite la nivelul fiecărei autorităţi publice locale vizează lucrări din domenii precum: alimentare cu apă şi canalizare, alimentare cu gaze, telefonie, comunicaţii, modernizări de drumuri, intersecţii, poduri, deschideri de străzi noi cu dotări, dotări pentru instituţii publice, etc. Concret, la nivelul comunităţii Anina principalele obiective de utilitate publică care ar trebui cuprinse în programul de dezvoltare ale oraşului sunt: · reabilitarea şi extinderea capacităţii de prelucrare a staţiei de tratare a apei; 70

· reabilitarea şi extinderea reţelei de distribuţie a apei; · reabilitarea şi extinderea reţelei de canalizare menajeră; · staţii de epurare pentru Anina şi Steierdorf; · nucleu dotări în cartierul Oraş Nou; · modernizare sediu gară; · modernizare străzi în intravilan; · amenajare drum de acces Lac Mărghitaş, Marila, Brădet, Valea Tereziei; · conformarea activităţii de colectare şi eliminare a deşeurilor la prevedrile capitoluluii 22 de Mediu; · amenajare parcuri şi locuri de joacă în localitate; · reabilitarea şi modernizarea Casei de Cultură; · reabilitarea şi modernizarea centrului pentru situaţii de urgenţă.

71

Partea a II-a: ANALIZA SWOT A ORAŞULUI ANINA 1. Metodologia de realizare a analizei SWOT Analiza SWOT reprezintă o analiză a punctelor tari, a punctelor slabe, a oportunităţilor şi a ameninţărilor care a fost creată şi utilizată de întreprinderi ca instrument de formulare a strategiilor. Acest instrument face posibilă analizarea rapidă a punctelor strategice cheie, precum şi identificarea alternativelor strategice. Astăzi, analiza SWOT este aplicată în cadrul analizei teritoriului şi este utilizată ca instrument pentru facilitarea planificării în cadrul administraţiilor publice. Înainte de a începe o analiză SWOT este absolut necesară prezentarea unei descrieri a cadrului general al situaţiei existente pentru ca în cadrul discuţiilor toţi participanţii să aibă o “bază comună”. Această etapă preliminară reprezintă un element fundamental din moment ce, de cele mai multe ori, persoanele active de la nivel comunităţii dispun de o informare asimetrică şi au viziuni diferite asupra temelor de dezvoltare. Tehnica SWOT de discuţie/analiză şi cercetare se bazează pe metoda “brainstorming”-ului, care s-ar traduce printr-o discuţie între persoanele implicate în activitatea de elaborare a strategiei. Analiza SWOT se bazează pe următoarele elemente: puncte tari, puncte slabe, oportunităţi şi ameninţări. Ce înseamnă un punct tare pentru o comunitate? Dintr-o analiză a indicatorilor comunităţii pot rezulta o întreagă gamă de puncte tari. Acestea pot fi “puncte tari-grele (hard)” şi “puncte tari-uşoare (soft)”. Dacă, în mod normal, primele se identifică destul de repede, celelalte se conturează prin discuţii ulteriore sau din activităţi de cercetare. Al doilea parametru îl reprezintă punctele slabe. Aflate la polul opus faţă de punctele tari, acestea reprezintă slăbiciunile cadrului local. Şi în cazul analizei punctelor slabe este posibil să se facă distincţia între “puncte slabe-grele” şi “puncte slabe-uşoare”. Al treilea parametru se referă la zona oportunităţilor. Acestea pot fi studiate şi discutate doar dacă o alegere preliminară a fost proiectată. In acest stadiu, se impune o nouă descriere, mult mai clară, persoanelor implicate. Ar putea exista probleme în cadrul analizei dacă punctele tari şi oportunităţile se suprapun. Există o diferenţă clară între aceşti doi parametri. 72

O regulă simplă, dar folositoare pentru o analiză SWOT corectă, este aceea de a verifica dacă există o distincţie clară între punctele tari şi oportunităţi. Ameninţările includ implicaţiile negative ale măsurilor adoptate. Analiza oportunităţilor şi a ameninţărilor implică un melanj al efectelor interne şi externe ale politicii. Efectele externe pot genera într-un fel ameninţări. În analiza SWOT nu exista o corespondenta exclusiva intre puncte tari si oportunităţi, pe de o parte, si puncte slabe si ameninţări pe de alta parte. Uneori, unele elemente de forţa pot conduce la ameninţaţi într-un scenariu “după politică”. Punctele tari şi punctele slabe sunt concepte “statice”, bazate pe parametrii descriptivi ai unei zone, într-o perioadă determinată de timp = CEEA CE EXISTĂ. Oportunităţile şi ameninţările au în vedere viitorul, şi se referă la alegerile pe care le au de făcut persoanele implicate în procesul de planificare = CEEA CE VA FI. Cel mai puternic mesaj transmis de analiza SWOT este acela că, indiferent de acţiunile stabilite, procesul decizional ar trebui să includă următoarele elemente: · construieşte pe Punctele Tari, · elimină Punctele Slabe, · exploatează Oportunităţile, · îndepărtează Ameninţările.

73

2. Domenii de analiză: 2.1. Infrastructura de transport

DOMENIUL: INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT PUNCTE TARI PUNCTE SLABE · Drum naţional modernizat, care leagă oraşul Anina de reşedinţa de judeţ –Reşiţa. · Legatura feroviară cu Oraviţa, care se prelungeşte până la Timişoara · Starea drumurilor locale este corespunzătoare şi în curs de îmbunătăţire şi modernizare · Trotuare modernizate · Sistem de transport local; curse regulate (circulă o dată pe oră, staţii în principalele cartiere ale oraşului)

· Inexistenţa unei legături feroviare cu Reşiţa · Lipsa serviciilor de taximetrie · Drumuri greu accesibile spre unele cartiere ale oraşului

OPORTUNITĂŢI

AMENINŢĂRI

· Surse de finantare europene v · Derularea concomitentă a mai · Existenţa documentaţiei multor programe de finanţare tehnice, care necesită · Lipsa posibilităţilor actualizări cofinanţării locale · Beneficierea de programele · Izolarea localităţii de reţelele din partea Guvernului naţionale şi europene de României tansport

74

2.2. Activitatea economică

DOMENIUL: DEZVOLTAREA ECONOMICĂ PUNCTE TARI PUNCTE SLABE · Existenţa Centrului de Afaceri din Anina · Suprafaţa extinsă a oraşului care permite dezvoltarea de activităţi economice şi de producţie în mediul urban · Spaţii libere cu utilităţile aferente în vederea unor investiţii viitoare · Drumuri de acces, modernizate, pe 3 direcţii principale · Reţea de utilităţi (apa, canalizare, energie electrică, telefonie fixă şi mobilă, internet) · Resurse umane disponibile, în căutarea unui loc de muncă · Resurse importante de masă lemnoasă utilizabilă pentru tăiere şi prelucrare · Preţul scăzut al imobilelor şi terenurilor · Procent ridicat al populaţiei active, care asigură forţă de muncă disponibilă · Sprijinul din partea autorităţilor publice locale acordat investitorilor

· Localitate monoindustrială cu încetarea activităţii principale -mineritul- din 2006 · Închiderea minei în 2006 a dus la disponibilizarea unui % însemnat al populaţiei ocupate · Incintele miniere sunt aflate într-o stare avansată de degradare · Lipsa unor agenţi economici strategici (de dimensiuni mari) · Rata şomajului foarte ridicată · Lipsa concurenţei reale în domeniul atragerii forţei de muncă calificată · Nivelul scăzut de calificare al populaţiei · Exodul tinerilor şi îmbătrânirea populaţiei (depopularea) · Numarul redus de investiţii locale · Lipsa unităţilor bancare · Iniţiative locale reduse din rândul populaţiei · Tradiţional, populaţia activă de sex feminin nu lucrează · Imposibilitatea practicării activităţilor agricole · Interes scăzut din partea agenţilor economici faţă de problemele sociale din comunitate 75

OPORTUNITĂŢI

AMENINŢĂRI

· Dezvoltarea de parteneriate pentru accesarea de proiecte – actori Cheie: Primăria Anina, Centru Afaceri, Consiliul Judeţean · Consilierea accentuată a unor segmente ale populaţiei în vederea reformării profesionale şi acordarea de informaţii cu privire la fondurile europene · Dezvolarea activităţilor economice în domeniul turismului · Prelucrarea lemnului (industria mobilei) · Exploatarea resurselor naturale locale (argilă, calcar, şamotă, apă plată, lemn) · Creşterea animalelor · Sector comercial cu potenţial de creşeterel · Iniţierea de acţiuni specifice din partea ONG-urilor

· Concurenţă în atragerea investiţiilor din partea zonelor cu profil asemănător · Terenurile din spaţiul urban revendicate de UDR (Uzinele şi domeniile Reşiţa) · Migrarea în continuă creştere, în special a tinerilor, către zone mai dezvoltate economic · Natalitate în scădere şi scăderea populaţiei active · Probleme sociale în creştere · Lipsa implicării societăţii în dezvoltarea comunităţii · Sectorul de servicii e slab dezvoltat, existând în general cele publice · Modificări legislative frecvente · Creşterea numărului de persoane care nu vor mai beneficia de plăţi compensatorii şi ajutor de somaj · Creşterea chiriilor pe locaţii şi terenuri · Închiderea unor întreprinderi de stat

76

2.3. Turism

DOMENIUL: TURISM PUNCTE TARI PUNCTE SLABE · Cadrul natural favorabil: 2 lacuri (Buhui, Marghitaş), numeroase peşteri, fond forestier bogat şi cinegetic, platouri extinse, apartenenţa la 2 rezervaţii naturale (Semenic, Cheile Nerei), câteva specii de plante şi animale protejate, precum şi alte trasee turistice din afara Aninei, dar care pot fi valorificate ca puncte turistice de tranzit (Paralela 45, râul şi lacul Miniş etc.) · Existenţa căii ferate Anina-Oravita, denumită,,Semmeringul României” datorită construcţiei ei spectaculoase · Existenţa unor monumente istorice şi religioase, protejate prin legea 5/2001 · Diversitate etnică, religioasă şi culturală · Folclorul şi tra­di­ţii­le culinare ale zonei · Vestigii industriale: tren clasic, hale, instalaţii industriale şi miniere, lucrări hi­drotehnice

· Posibilităţi de cazare reduse şi lipsa unor spaţii de cazare clasificate (structuri de cazare pe termen scurt, de tip pensiune) · Spaţii de cazare şi servicii conexe sunt insuficiente şi slab dezvoltate · Nu există spaţii de agrement amenajate · Număr redus de turişti care îşi petrec timpul în oraş (datorită locurilor reduse şi inadecvate de cazare) · Lipsa unor materiale de promovare a oraşului şi a împrejurimilor · Nivel redus de educaţie a turiştilor în vederea practicării ecoturismului · Căi de acces neamenajate spre obiectivele turistice · Numărul redus de IMM-uri în domeniul turismului · Investiţii reduse în activităţi iniţiere şi dezvoltare a afacerilor în domeniul turismului 77

OPORTUNITĂŢI

AMENINŢĂRI

· Posibilitatea practicării: - sporturilor de iarnă - sporturilor extreme - speologiei - drumeţiilor · Finanţări ale fondurilor structurale în vederea creării şi/sau dezvoltării pensiunilor turistice, structurilor de cazare şi de agrement · Reabilitarea unor clădiri sau incinte:,,Muzeul Mineritului”– muzeu industrial · Utilizarea minei în scop turistic – posibil utilizată în circuite de turism industrial · Reabilitarea căii ferate AninaOraviţa (cea mai veche cale ferată montană din ţară) · Perspectiva găzduirii turiştilor conduce la îmbunătăţirea dotărilor · Întoarcerea populaţiei de etnie germană care se pensionează din strainatate înapoi în Anina şi începerea unor afaceri în turism

· Lipsa potenţialilor investitori într-un domeniu nou precum turismul într-o fostă localitate monoindustrială · Lipsa personalului calificat în acest domeniu şi costuri ridicate pentru angajarea lui din afara localităţii · Persistenţa tradiţiilor întrun oraş monoindustrial, vechi de mai bine de 200 de ani · Resursele umane slab calificate în domeniul serviciilor de turism · Posibilităţi reduse de angajare în domeniu · Dezvoltarea necorespunzătoare a turismului de nişă în zonă · Lipsa unei politici privind acţiunile de con­servare a obiec­ ti­velor turistice din zonă

78

2.4. Protecţia mediului înconjurator

DOMENIUL: PROTECTIA MEDIULUI PUNCTE TARI PUNCTE SLABE · Apartenenţa la 2 Parcuri Naţionale din ţară: SemenicCheile Caraşului şi Cheile Nerei Beuşniţa · Gradul de poluare a aerului scazut · Fenomenul de eroziune a solului scăzut · Existenţa izvoarelor de apă plată · Existenţa unor zone în­tin­se acoperite de pă­duri, având un im­por­tant rol în asigurarea echi­ librului ecologic în zo­nele de deal şi de munte · Capital natural de va­loa­re deosebită din punct de vedere al: ge­no­fondului, bio­di­ver­si­tă­ţii, peisajului, re­sur­se­lor de apă

· Inexistenţa staţiilor de tratare şi filtrare a apei potabile · Lipsa unui sistem de colectare selectivă a deşeurilor · Neecologizarea gropii de gunoi a oraşului (nu există pază, iluminat, o delimitare strictă, sunt aprinse sau izbucnesc incendii) · Echipamente şi tehnologii industriale învechite · Risc permanent pentru degradarea factorilor de mediu prin ne­res­pectarea legislaţiei · Tăierea suprefeţelor împădurite

79

OPORTUNITĂŢI

AMENINŢĂRI

· Programele de gestionare a deşeurilor, de distribuţie şi tratare a apei potabile, de evacuare şi tratare a apelor uzate · Minele sunt în proces de ecologizare · Extinderea conceptului de operator unic în gestionarea alimentării cu apă potabilă · Dezvoltarea educaţiei ecologice în rândul comunităţii

· Neîndeplinirea programelor asumate de către administraţie şi operatorii din domeniu · Apariţia de poluatori o dată cu dezvoltarea economică a oraşului · Nivelul scăzut al managementului in­for­maţiei de mediu · Neefectuarea de lucrări privind combaterea ero­ziunii solului şi a alu­necărilor de teren

80

2.5. Cooperare teritorială

DOMENIUL: Cooperare teritorială PUNCTE TARI PUNCTE SLABE · Existenţa acordului de · Nu există înăncă nici o colaborare dintre oraşul localitate din UE înfrăţită cu Anina şi localitatea Coştei oraşul Anina din Serbia · Nu sunt oficializate relaţiile · Existenţe unor relaţii bilaterale de colaborare între bilaterale de colaborare între oraşul oraşul Anina şi localităţi şi/ Anina şi localităţile şi sau organizaţii din Austria organizaţiile din Austria şi · Existenţe unor relaţii Germania bilaterale de colaborare între oraşul Anina şi localităţi şi organizaţii din Germania · La origine, localitatea Steierdorf – Anina a fost creată prin colonizarea unor familii de muncitori din Austria şi Germania

81

OPORTUNITĂŢI

AMENINŢĂRI

· Surse de finanţare europene · Dezvoltarea relaţiilor bilaterale deja conturate sau parafate cu comunităţile înfrăţite · Beneficierea de programele din partea Guvernului României · Dezvoltarea de proiecte integrate de cooperare trans­ fron­ta­lieră în domeniul

· Reintroducerea sistemului de vize pentru trecerea frontierei de stat cu Republica Serbia

protecţiei me­diului · Proiecte comune de renovare şi restaurare a clă­ di­ri­lor de patrimoniu şi a monumentelor · Iniţierea unor pro­gra­me turistice transfrontaliere cu parteneri din Serbia

82

Partea a III- a: STRATEGIA DE DEZVOLTARE A ORAŞULUI ANINA 1.

Obiectiv general

Punctul de plecare al elaborării Strategiei localităţii Anina pentru perioada 2007-2013 îl reprezintă documentul strategic elaborat de reprezentanţii comunităţii în cursul anului 2005. Având în vedere contextul în care este implementat proiectul StrategVest, în stabilirea axelor strategice de intervenţie s-a luat în considerare faptul că România este parte integrantă a Uniunii Europene şi beneficiază de o serie de instrumente de reducere a disparităţilor de dezvoltare. În elaborarea documentului s-au avut în vedere următoarele documente cu caracter strategic elaborate la nivel local sau regional: Planul de Dezvoltare Regională 2007-2013, Strategia Judeţului Caraş-Severin, Planul de Amenjare a Teritoriului Caraş-Severin şi Planul Urbanistic General al localităţii Anina. Obiectiv general Relansarea vieţii socio-economice şi dezvoltarea armonioasă a localităţii Anina prin valorificarea resurselor naturale şi umane disponibile 2. Obiective specifice în vederea atingerii obiectivului general În completarea obiectivului general au fost identificate o serie de obiective specifice care vizează: a). - atragerea de investiţii în scopul modernizării şi reabilitării infrastructurii de transport la nivelul localităţii; b). - dezvoltarea mediului de afaceri şi a spiritului anteprenorial la nivelul comunităţii în scopul stimulării dezvoltării economice a localităţii Anina; c). - încurajarea dezvoltării sectorului turism prin valorificarea resurselor naturale existente; d). - conservarea şi protejarea mediului înconjurător în scopul asigurării premiselor necesare dezvoltării durabile a localităţii Anina; 83

e). – accelerarea eforturilor de realizare de parteneriate şi oficializarea relaţiilor de cooperare teritorială ale comunităţii Anina. Aceste obiective vor fi realizate într-un orizont de timp de 7-10 ani prin implementarea de proiecte de dezvoltare, beneficiare de finanţări din fonduri europene şi guvernamentale. 3. Axele prioritare şi domeniile de interventie Ca urmare a analizei parteneriale realizate la nivelul localităţii Anina, pentru perioada 2007–2013, au fost identificate următoarele 4 axe strategice: · infrastructură de transport, · dezvoltarea economică a oraşului, · dezvoltarea turismului, · protecţia mediului înconjurător, · cooperare teritorială. Priorităţile prevăzute în Strategia localităţii Anina sunt compatibile cu domeniile de intervenţie stabilite în cadrul Pro­gramului Operaţional Regional şi a Programelor Operaţionale Sectoriale: Creşterea Com­ petitivităţii Economice, Infrastructura de Transport, Infrastructura de Mediu, Dez­voltarea Resurselor Umane, Dezvoltarea Capacităţii Administrative. Axa prioritară 1: INFRASTRUCRURA DE TRANSPORT Domeniul de intervenţie 1.1.Reabilitarea şi îmbunătăţirea infrastructurii de transport local - reabilitarea prin betonare a străzilor Horea şi Cloşca de la intersecţiile cu DN 58 inclusiv instalarea de parapeţi de protecţie şi a semnalizării corespunzătoare în vederea folosirii ca şosea ocolitoare a centrului oraşului Anina; - reabilitarea prin refacerea îmbrăcăminţii asfaltice, din pavaj sau din beton pieptănat, funcţie de amplasament şi de condiţiile de relief din zona respectivă a tuturor străzilor din oraşul Anina. Refacerea, decolmatarea sau realizarea, după caz a canalizării pluviale, inclusiv a canalelor de deversare până în pârâul Anina respectiv Steierdorf; 84

- refacerea trotuarelor şi aleilor pietonale în zonele din oraş care nu au fost acoperite de iniţiativele deja derulate; - realizarea locurilor de refugiu în staţiile pentru transportul în comun, acolo unde nu există; - diversificarea sistemului de transport local şi introducerea serviciilor de taximetrie. Domeniul de intervenţie 1.2. Modernizarea drumurilor de legătură cu toate localităţile componente şi aparţinătoare, precum şi către obiective de interes turistic - reabilitarea şi modernizarea drumului de legătură dintre Steierdorf şi Marila inclusiv instalarea de parapeţi de protecţie şi a semnalizării corespunzătoare; - modernizarea drumului de acces spre cartierul Brădet din două părţi: dinspre Steierdorf şi dinspre fosta mină Puţul 1; - modernizarea drumului de acces spre cartierul Valea Tereziei şi spre Stadion; - modernizarea drumului de acces spre cartierul Uteriş; - modernizarea drumului de legătură cu platoul Maial; - modernizarea drumului de legătură cu Cabana Marghitaş; - amenajarea corespunzătoare a drumurilor turistice şi a potecilor spre lacul Buhui, Grota Buhui, Şaua Cuptoare, Oraşul Nou, lacul Marghitaş şi a altor obiective care pot constitui puncte de interes pentru turismul cinegetic şi botanic din zonă. Domeniul de intervenţie 1.3. Îmbunărăţirea calităţii serviciilor oferite în transportul feroviar - renovarea şi modernizarea gării CFR din Anina. Axa prioritară 2: DEZVOLTAREA ECONOMICĂ A ORAŞULUI Domeniul de intervenţie 2.1. Mediul de afaceri - atragerea de investitori interesaţi de concesionarea sau cumpărarea de spaţii şi terenuri în localitate pentru derularea unor activităţi productive; - oferirea unor facilităţi sau reduceri în vederea atragerii investitorilor locali/străini (reduceri la chiria spaţiului pentru o perioadă de timp 85

determinată, cursuri de specializare în vederea calificarii personalului, întocmirea actelor necesare într-un timp cât mai redus de către autorităţile locale abilitate, etc.); - înfiinţarea unui centru de consultanţă gratuită pentru IMM-uri şi susţinerea acestora pentru accesarea de proiecte de dezvoltare; - sprijinirea accesului agenţilor economici şi ONG-urilor la reţeaua electronică a comunităţii locale; - Cooperare directă cu Camera de Comerţ şi Industrie a judeţului în domeniul sprijinirii înfiinţării de noi IMM-uri; - promovarea oportunitatilor mediului economic local pe plan judeţean şi regional; - realizarea si redactarea unui ghid care să detalieze oportunităţile din diferite domenii, capabile să aducă profit. Domeniul de intervenţie 2.2. Resurse umane -cooperarea cu Oficiul forţelor de muncă şi susţinerea reîncadrării persoanelor disponibilizate prin oferte publice făcute în cadrul unor „târguri ale forţei de muncă”, organizate periodic şi despre care mediatizarea să fie foarte accentuată; - reabilitarea, modernizarea, extinderea, utilarea şi dotarea tuturor unităţilor de învăţământ din oraş; - dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic din Anina prin adaptarea calificărilor oferite de sistemul educaţional la cerinţele actuale şi viitoare ale pieţei; - dezvoltarea învăţământului din Anina pentru încurajarea obţinerii unui nivel cât mai ridicat de instruire; - asigurarea unei concordanţe între oferta de formare profesională oferită de sistemul de învăţământ şi cererea de competenţe de pe piaţa forţei de muncă; - încurajarea constituirii de parteneriate între sistemul educaţional şi mediul de afaceri în vederea asigurării condiţiilor propice pentru instruirea practică a elevilor; - înfiinţarea unui cabinet de orientare şcolară. Domeniul de intervenţie 2.3. Servicii publice - reabilitarea infrastructurii sectorului medical, prin modernizarea 86

imobilelor în care funcţionează unităţi medicale şi asigurarea utilităţilor absolut necesare: apă, canal, sistem de încălzire propriu, finisaje interioare şi exterioare; - înfiinţarea de noi parcuri şi locuri de joacă pentru copii şi continuarea modernizării celor existente; - acordarea de sprijin pentru înfiinţarea unor unităţi bancare şi introducerea serviciului e-banking şi e-tax; - reabilitarea clădirilor şi dotarea cu echipamente a unor spaţii şi clădiri pentru situaţii de urgenţă precum şi pentru servicii sociale, asistenţă socială, culturală şi de formare-orientare a categoriilor defavorizate şi îmbunătăţirea serviciilor oferite; - modernizare incintă piaţă agro-alimentară şi piaţă pentru mărfuri industriale. Axa prioritară 3: DEZVOLTAREA TURISMULUI Domeniul de intervenţie 3.1. Promovarea localităţii şi a oportunităţiloe turistice existente şi integrarea acestora în circuitul turistic naţional - realizarea unei promovări mai accentuate a punctelor de interes turisric din oraş şi zona înconjurătoare, prin TV, pliante distribuite gratuit cu ocazia diferitelor ocazii speciale, articole în presa judeţeană şi pe site-uri de Internet; - realizarea şi editarea unui ghid turistic al oraşului Anina şi a zonelor învecinate care să conţină atât un scurt istoric, cât şi punctele de interes pentru turişti, atât atracţii naturale, cât şi industriale sau aparţinătoare patrimoniului local; - valorificarea obiectivelor turistice naturale pentru activităţi turistice: lacuri, peşteri, formaţiuni geologice, chei, cascade, mine, dar şi a faunei şi florei specific locale (pliante, centre de informare, amplasarea unui mic muzeu botanic etc.). Domeniul de intervenţie 3.2. Reabilitarea obiectivelor turistice de la nivelul localităţii - refacerea şi modernizarea Ştrandului de la Anina; - reabilitarea acceselor şi marcarea traseelor spre obiectivele turistice şi parcurile naţionale din zona Anina; 87

- amenajarea unor pârtii la standarde europene pentru practicarea sporturilor de iarnă; - restaurarea, protecţia şi conservarea obiec­ti­ve­lor din patrimoniul cultural şi natural al localităţii; - con­ser­varea şi amenajarea fostelor si­turi industriale în scopuri tu­ristice; - reabilitarea spaţiilor de cazare existente şi atragerea în circuitul turistic a unor clădiri în prezent neutilizate; - înfiinţarea unui Muzeu al Mineritului. Axa prioritară 4: PROTECŢIA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR Domeniul de intervenţie 4.1. Modernizarea reţelei de utilităţi - realizare studiu de fezabilitate şi ulterior proiectare şi realizare a staţiei de tratare a apei potabile Anina, găsirea de surse alternative şi extinderea sistemului de alimentare cu apă potabilă cu acoperire integrală a întregului oraş; - realizarea sistemului de canalizare a apelor uzate menajere în cartierul Steierdorf şi construirea staţiei de epurare a apelor uzate menajere adiacente cartierului; - proiectarea şi realizarea sistemului de canalizare ape uzate menajere şi staţie de epurare ape uzate menajere pentru Anina; - reabilitare canalizare ape uzate menajere pentru cartierele Brădet şi Oraşul Nou Anina şi achiziţionarea de staţii de epurare mobile pentru acestea; - reducerea poluării solului intravilan prin eliminarea foselor septice ca urmare a conectării gospodăriilor la sistemul de canalizare; - instalarea unor containere destinate colectării de reziduuri cu volum mare, care nu intră în categoria de gunoi menajer; - modernizarea reţelei de utilităţi prin accesarea de fonduri nerambursabile prin intermediul Programului Operaţional Sectorial de Mediu; - restructurarea şi închiderea actualei haldine pentru gunoiul menajer şi reorientarea către locaţia ecologică stabilită la nivel regional conform directivelor Uniunii Europene, extinderea şi refacerea sistemului de colectare a gunoiului menajer în oraş prin introducerea sistemului de colectare selectivă şi alinierea la sistemul de gestiune integrată a deşeurilor. 88

Domeniul de intervenţie 4.2. Conservarea mediului înconjurător - realizarea de măsuri concrete de conservare a ariilor naturale şi a speciilor de plante protejate; - studiul zonelor de risc privind posibile alunecări de teren, coroborat cu stabilirea măsurilor care se impun pentru consolidare; - stabilirea măsurilor care se impun pentru atenuarea viiturilor în perioada ploioasă a anului, dată fiind configuraţia naturală a zonei în care este amplasat oraşul; - refacerea ecologică a fostelor situri miniere şi a haldelor de steril rezultate în urma activităţilor miniere; - continuarea acţiunilor de împădurire în tot teritoriul administrativ al oraşului, cu precădere în zonele care prezintă risc de alunecare de teren; - cartografierea şi mo­nitorizarea evoluţiei fon­du­lui forestier din regiune; - stimularea par­ti­ci­pării şi colaborării ONG-u­rilor, a instituţiilor de în­vă­ţământ şi a altor reprezentanţi ai societăţii civile la acţiunile de con­ser­vare şi protejare a siturilor; - Promovarea voluntariatului în rândul societăţii civile pentru desfăşurarea de acţiuni privind protecţia mediului; - crearea unui program local de educaţie în domeniul protecţiei mediului. Axa prioritară 5: COOPERARE TERITORIALĂ Domeniul de intervenţie 5.1. Dezvoltarea de parteneriate transfrontaliere - găsirea de noi parteneri în domeniul economic – social – cultural în afara graniţelor României; - dezvoltarea şi extinderea parteneriatelor şi colaborărilor existente; - iniţierea şi derularea de proiecte transfrontaliere în care localitatea Anina să îndeplinească rolul de Lead Partener; - Proiecte comune de renovare şi restaurare a clă­di­ri­lor de patrimoniu şi a monumentelor; - Iniţierea unor pro­gra­me turistice transfrontaliere cu parteneri din Serbia; - Realizarea unor acţiuni comune de promovare a activităţilor economice (târguri, expoziţii, misiuni economice).

89

4. Proiecte şi identificarea surselor de finantare Un portofoliu de proiecte bune, însoţit de co-finanţarea adecvată sunt esenţiale pentru a asigura absorbţia efectivă a Instrumentelor Structurale disponibile pentru România începând cu 1 ianuarie 2007. În acest sens, etapa de pregătire de proiecte trebuie să înceapă anterior lansării ghidurilor solicitantului. În portofoliu de proiecte al localităţii Anina figurează în acest moment următoarele proiecte:

Titlul proiectului

Valoarea (EURO)

Programul Operaţional

Sursa de finanţare Axa prioritară

Domeniul major de intervenţie

Reabilitare străzi orăşeneşti în localitatea Anina

1.000.000

Programul Operaţional Regional

Axa Prioritară 2: Îmbunătăţirea infrastructurii regionale şi locale de transport

2.1. Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene, străzi urbane – inclusiv construcţia/ reabilitarea şoselelor de centură

Canalizare şi epurare apelor uzate Anina

5.000.000

Programul Operaţional Sectorial Infrastructură de Mediu

Axa Prioritară 1: Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată

1.1.Extinderea / modernizarea sistemelor de apă / apă uzată

90

Titlul proiectului

Valoarea (EURO)

Programul Operaţional

Sursa de finanţare

Staţie de tratare a apei potabile Anina şi extinderea reţelelor de alimentare potabilă a localităţii

4.000.000

Programul Operaţional Sectorial Infrastruc­tură de Mediu

Axa Prioritară 1: Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată

1.1.Extinderea / modernizarea sistemelor de apă / apă uzată

Sistem integrat pentru managementul deşeurilor în oraşul Anina

9.000.000

Programul Operaţional Sectorial Infrastructură de Mediu

Axa Prioritară 2: Dezvoltarea sistemelor integrate de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor contaminate

2.1. Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deşeurilor şi extinderea infrastucturii de management al deşeurilor

91

ANEXE Anexa 1. Firme incubate în Centrul de Afaceri Anina, 2006 Nr Nr Data concrt contractului tract

Numele Firmei

Adresa firmei

Anul înregistrării firmei

1.

2

01.06.2006 SC TIB AUTOSERV SRL

Anina, Str. Sf.Varvara nr.51

2005

2.

3

01.06.2006 SC ALCESTFAST SRL

Anina, Colonia II, nr.54

2005

3.

4

01.06.2006 SC BM & FI MODA VEST SRL Anina,str. Sf. Varvara, nr.51

2005

4.

5

01.06.2006 SC PLANT BANAT SRL

Ciclova Romana, nr.408

2005

5.

6

01.06.2006 SC RESICONF SA

Resita, Bd.A.I. Cuza, nr.35.

1992

6.

7

01.06.2006 SC TRUIA SERV SRL

Anina, Str. Bucegi, bl.2,

2005

7.

8

01.06.2006 SC AGRO CORONINI SRL

Coronini, nr. 5

2005

8.

9

01.06.2006 SC DEMIURG SRL

Anina,str. Sf. Varvara, nr.51

2005 2004

9.

10

01.06.2006 SC AQUA CARAS SA

Resita, str. P-ta 1 Decembrie, nr.7, et.3

10.

1

01.06.2006 SC UNISPORT SRL

Anina, Str. Cotul CFR, nr.1

2002

11.

12

01.06.2006 PRIMARIA ANINA

Anina, Str.Sf. Varvara,nr.49

1800

12.

13

01.06.2006 PF STROIA MATEI

Anina,str. Sf. Varvara, nr.51

2005

13.

15

01.08.2006

Oravita, Str. Zona Garii, Bl. A2, Sc. B, Ap. 1

2006

14.

16

AGENTIA NATIONALA DE 01.06.2006 DEZVOLTARE A ZONELOR MINIERE

Bucuresti, Str. Mendeleev, Nr. 36-38, Sector 1

1997

15.

17

01.10.2006 SC HAMMERMIN SRL

Anina, Str. Bucegi, Nr. 10A

2001

16.

18

01.10.2006 PF ANDRIES GHEORGHE

Anina,str. Sf. Varvara, nr.50

2006

01.03.2007 SC MCFDP ANINA SA

Anina, Str. Uzinei, Bl. G1, Ap. 5

2002

17.

92

19

BIROU NOTARIAL PUBLIC FAUR OANA MARIA

Statutul in centrul de Nr. total Nr. angajaţi afaceri (pre-incubare; Cod Domeniul de activitate (in centrul de afaceri) angajaţi în centrul de incubare; găzduire CAEN ai firmei afaceri temporara) Incubare

Întreţinerea si repararea autovehiculelor

5020

11

11

Incubare

Restaurant- Fast food

5530

4

4

Incubare

confectionarea articolelor de imbracaminte

1822

40

17

Incubare

procesare plante medicinale si fructe de padure

1533

4

4

Incubare

confectionarea de articole textile

1822

180

28

Incubare

cuafura si alte activitati de infrumusetare

9302

2

2

Incubare

comert cu mobilier

5244

19

2

Incubare

intretinerea si repararea autovehiculelor

5020

4

4

Incubare

captarea, tratarea si distributia apei

4100

50

7

Incubare

confectii, incaltaminte si marochinarie

1930

6

6

Incubare

birou oficiu stare civila

7512

80

1

Incubare

activitati stomatologice

8513

2

2

Incubare

birou notarial

7411

3

1

Găzduire

regenerarea zonelor miniere

68

3

Incubare

fabricarea painii si produselor de patiserie

1581

70

1

incubare

intretinerea si repararea autovehiculelor

5020

1

1

Incubare

constructii de cai de comunicatii terestre si constructii destinate sportului

4523

22

3

93

Anexa 2. Agenţii economici din oraşul Anina Cabinet veterinar SINCULET SRL

str. Libertatii

cabinet veterinar

GOSTRANS SA

str. Horia

captarea, tratarea si distributia apei

CARAS FOREST SA

str. Horia

intreprindere mijlocie

S & M SRL

str. Victoriei

programe informatice nespecializate

BM & FI Moda Vest SRL

Centru de Afaceri

confectii, croitorie imbracaminte

BUD CONSTRUCT SRL

str. Oras Nou

cladiri, conducte

ALCESTFAST SRL

str. Colonia II

prepararea si vanzarea de mancaruri, bauturi

KRATOCHWIL SRL

str. Sfanta Varvara

jocuri si pariuri

TIB AUTOSERV SRL

str. Sfanta Varvara

repararea si intretinerea autovehiculelor

BEST FOREST ANINA TRADING SRL

str. Horia

taierea, tratarea si fabricarea lemnului

REP MOTO TRANS SRL

str. Uzinei

repararea autovehiculelor

TOP REAL SRL

str. Sfanta Varvara

asistenta pentru firme si servicii publice

IGNANY TRANS SRL

str. Trandafirilor transport de calatori

ALION TRANSCOM SRL

str. Celnic Nord magazin general alimentar

FIGARO SRL

str. Cris

magazin general alimentar

COSTAS SRL

str. Victoriei

transport de calatori

COS & NIC FOREST TRANS SRL

str. M. Eminescu

vanzari de produse din lemn, nisip, geam, materiale de constructii

GORJANU FOREST SRL

str. Santier Crivina

taierea si fabricarea lemnului

La Nea Marin SRL

str. Cerna

magazin general alimentar

94

BELL PAN 2000 SRL

str. Coltul CFR

intreprindere micafabricarea painii si a pastelor fainoase

AME DAMASA ANINA SRL

str. Postei

confectii textile, repararea lor

HAMMERMIN SRL

str. Bucegi

inchiriere utilaje de constructii sau pentru demolari

T.D.L. BRADET SRL

str. Bradet

taierea si fabricarea lemnului

PETROMILANA SRL

str. Uzinei

vanzare de diferiti combustibili

SCHIRMER PROD SRL

str. Sfanta Varvara

magazin mare, nealimentar

FARMAMED SRL

str. Policlinicii

farmacie

T & F ECOFEN STAR SRL

str. Victoriei

servicii foto

GHIBLI IMPEX SRL

str. M. Kogalniceanu

taierea si fabricarea lemnului

ROMERQUELLE IMPEX SRL

str. Uzinei

magazin general alimentar

TRIO STEIER FOREST SRL

str. Vulpilor

taierea, tratarea si fabricarea lemnului

TRUIASERV SRL

str. Bucegi

frizerie, coafura si cosmetica

VELIVI PRODCOM SRL

str. Sfanta Varvara

magazin mare, nealimentar

TETIS COM SRL

str. Sfanta Varvara

magazin general alimentar

NOVIROM COM SRL

str. Sfanta Varvara

taierea, tratarea si fabricarea lemnului

SFINTA VARVARA SINDCOM SRL

str. Sfanta Varvara

magazin mare, nealimentar

YOGI 33 PREST SRL

str. Virgil Birou

prepararea si vanzarea de mancaruri, bauturi

95

fabricarea din lemn a diferitelor ustensile, obiecte, ornamente etc

SALIMAR PREST SRL

str. Tomis

ALTES IMPEX ORADEA SRL

prelucrarea deseurilor si str. Trandafirilor a resturilor nemetalice in materii prime secundare

UNISPORT SRL

str. Coltul CFR

fabricarea de incalcaminte si alte articole asemanatoare

DOBREA VEST TRANS SRL

str. Teilor

transport de marfuri, deseuri, automobile, animale

STAR ACTIV OVI SRL

str. Sfanta Varvara

magazin general alimentar

TOM TEOTAL SRL

str. Oras Nou

taierea si fabricarea lemnului

Pensiunea turistica Marghitas SRl

str. Marghitas

cazare de scurta durata

LOTEK IMPEX SRL

str. M. Kogalniceanu

vanzare lemn, materiale de constructii, vopsele

SABLARA WOOD SRL

str. A. Muresanu

taierea si fabricarea lemnului

HIZADORAMOS SRL

str. Victoriei

comert,,second-hand”

SERVICE PLUS ANINA SRL str. Minis

constructii cladiri, poduri, conducte etc.

SEBI & MIKI SRL

str. Celnic Nord magazin general alimentar

DEUTSCH SRL

str. Sfanta Varvara

activitati forestiere in vederea conservarii si protectiei mediului

SIG ELCOM SRL

str. Sfanta Varvara

camere de inchiriat pe termen scurt

PANDANIEL 2003 SRL

str. Minerului

taierea si prelucrarea lemnului

96

vanzari cu amanuntul in magazine specializate cu imbracaminte

A & B ADABIAN TRADING SRL

str. Sfanta Varvara

LUMY & TEO SRL

vanzari cu amanuntul in str. M. Hammer magazine specializate cu imbracaminte

PENT MAN

str. Dealul Frumos

fabricare de usi, ferestre, rame, praguri, din metal

POMPEI IZVORUL

str. Victoriei

magazin general alimentar

DOSEDO SRL

str. Teilor

pune la dispozitie activitati sportive si cluburi pentru sporturi variate

ALEXANDI & AUGUSTIN SRL

str. Oltului

magazin general alimentar

ELECTROLLETE S.G.I. SRL

str. Drum Nou

magazin general alimentar

KROTONA TRADING SRL

str. Sfanta Varvara

servicii de inregistrare a capacitatii pietei, date statistice, analiza lor

FELEDEU SRL

str. 13 Decembrie

cazare de scurta durata

ANB NATIDAN SRL

str. Sfanta Varvara

microintreprindere: extractia si prepararea carbunelui

CG LAVISTAR SRL

str. Pinilor

taierea si fabricarea lemnului

ASEDIL COSIL SRL

str. M. Sadoveanu

constructii cladiri, poduri, conducte etc.

EXPLOZIV SRL

str. Postei

demolare, curatarea de amplasamente, mutarea pamantului tec.

COSTINEL & ALEX SRL

str. Caraiman

mijloace de cazare pe termen scurt

97

CIDENA CEZAR SRL

str. Morii

intermediari vanzari agricole, animale, textile si alte semiproduse

PANSELUTA PRODCOM SRL

str. Virgil Birou

magazin general alimentar

GMC AMER IMPEX SRL

str. Bucegi

magazin general alimentar

EXPLOTRANS SRL

str. Depozit Bradet

activitati forestiere in vederea conservarii si protectiei mediului

ADA NADEEA TRADING SRL

str. Sfanta Varvara

comert

COSCIP SRL

str. Bradet

instalatii cladiri, instalatii electrice, ptr. telecomunicatii, incalzire termica etc.

CARASIOV SRL

str. Minis

chois in loc fix

ANICLEAN SRL

str. Virgil Birou

activitati de curatare, spalare, igienizare

LORE SRL

str. 13 Decembrie

magazin general alimentar

LOSIM PRODCOM SRL

str. Anin

comert

GEDAX SRL

str. Oras Nou

magazin general alimentar

CAPRIOARA COMINT SRL

str. M. Eminescu

transport marfuri, automobile, deseuri, mobilier

HUTTER SRL

str. Sfanta Varvara

magazin general alimentar

ANINCOM SRL

str. Virgil Birou

prepararea si vanzarea de mancaruri, bauturi

L & C VALICOM SRL

str. Virgil Birou

vanzari cu amanuntul de articole din fier, sticla plata, vopsele etc

PRIMA PIROTEHNICA SRL str. Oras Nou

98

foraje si sondaje, tuneluri

TOLANDY PRODCOM SRL

str. Santier Crivina

fabricarea articolelor de lemn

MITNOR SRL

str. Uzinei

instalare de instalatii electrice si de telecomunicatii

SERMANEX SRL

str. Teilor

planuri si proiecte ptr. cladiri, proiecte de inginerie, arhitectura etc.

MONTEZUMA TRADE SRL

str. Victoriei

vanzarea vinului si imbutelierea lui

ALFAM FORTE SRL

str. Sfanta Varvara

vanzare de bauturi in local, bar sau carciuma

ANDY & MANU MODE SRL str. Minis

comert cu mobila, articole de uz casnic, hartie, carti, instrumente muzicale

MINITERMO SRL

str. Caraiman

fabricarea painii si a pastelor fainoase

AB SIFE IMPEX SRL

str. M. Kogalniceanu

intermediari vanzari cu lemn

M.C.F.D.P. ANINA SA

str. Uzinei

taierea si fabricarea lemnului

SINDALBO SRL

str. Cheile Garlistei

magazin general alimentar

TRITON SRL

Platforma Crivina

fabricarea de structuri metalice

ANCUTA SRL

str. Sfanta Varvara

vanzarea de bauturi in local, bar sau carciuma

AM REMUS COM SRL

str. Vulpilor

comercializare cu fructe si legume conservate

BEFEPO TRANS SRL

str. Sfanta Varvara

servicii foto

str. Semenic

instalatii cladiri, instalatii electrice, ptr. telecomunicatii, incalzire termica etc.

A.C. GRAND CASA SRL

99

ANIDOR COMMIXT SRL

str. Colonia I

magazin general alimentar

SIV SRL

str. Libertatii

tamplarie si dulgherie, produse de interior din lemn (usi, ferestre etc.)

LUTRON SRL

str. Sfanta Varvara

magazin general alimentar

R.G.M. MANAGEMENT & MARKETING

str. Dealul Frumos

 

DEMIURG SRL

str. Sfanta Varvara

reparatii si intretinere de autovehicule

POMATIA SRL

str. M. Sadoveanu

activitati forestiere in vederea conservarii si protectiei mediului

MIRMAR 2006 SRL

str. M. Sadoveanu

 

CASADRIAN SRL

str. Vulpilor

fabricare dogarie, ambalaje din lemn

FRA CLA GASTROSERVICE SRL

str. Celnic Nord  

GAVIANO CONSTRUCT SRL

str. Virgil Birou

constructii cladiri, poduri, conducte etc.

BRADIS BRADET SRL

str. Bradet

taierea si fabricarea lemnului

ANTIM PROD SRL

Aleea Brazilor

cresterea pasarilor si productia de oua

TIMOK SRL

str. Victoriei

taierea si fabricarea lemnului

STEEL ELEMENTS SRL

str. Uzinei

 

TC METANIN GRUP SRL

str. Oras Nou

 

RAMADI LIL SRL

str. Sfanta Varvara

prepararea si vanzarea de mancaruri, bauturi

FIPA COM SRL

str. A. Muresanu

magazin general alimentar

100

ENERGOCONSTRUCTIA SA

str. Crivina

constructii cladiri, poduri, conducte etc.

TG PETRO ALMA COM SRL

str. Sfanta Varvara

magazin general alimentar

SILVA TRANSILVANIA SRL

str. 13 Decembrie

activitati forestiere in vederea conservarii si protectiei mediului

AICHHORN EXPRESS SRL str. Virgil Birou

vanzare autovehicule de multe tipuri

WOOD HIGHTECH UNION SRL

str. Sfanta Varvara

 

I.C.P. ALUTUS SRL

str. Uzinei

constructii cladiri, poduri, conducte etc.

UNIVERSAL SERVICII NICOLAS SRL

str. Oltului

astrologie, spiritism, agentii matrimoniale

KEVIN CONSTRUCT SRL

str. Scolii

constructii cladiri, poduri, conducte etc.

ROBERT DUE IMPEX SRL

str. Oras Nou

magazin general alimentar

EM SINCRO TRADE SRL

str. Virgil Birou

magazin general alimentar

CODREANU PREST SRL

 

activitati forestiere in vederea conservarii si protectiei mediului

REFLONIS SRL

str. Drum Nou

 

MEGADENT SRL

str. Oras Nou

 

ADRIAN FOREST SRL

 

taierea si fabricarea lemnului

GAIAS PREST SRL

 

taierea si fabricarea lemnului

K & I TURI FLOR SRL

str. Victoriei

fabricarea varului

CAGAMILK FERM SRL

 

 

VUNICO PROD SRL

str. M. Sadoveanu

 

ALBERGO SRL

str. Uzinei

 

101

BRADET.SILV.POP SRL

str. Bradet

 

CLAUDIU CARMEN SRL

str. Sfanta Varvara

magazin general alimentar

GENERATIA PHOENIX SRL Aleea Brazilor

cresterea albinelor, a animalelor cu blana, vermi de matasa, reptile, reproducerea lor

ROKSBEK SRL

str. Postei



CLAFAN SRL

 

 

DIACOM CONVIO SRL

 

 

GERMAN CAR PARTS SRL  

 

PET COLECT SRL

 

 

AMA MINODORA SRL

str. Valea Vulpilor

 

VLADIFAM SRL

str. Virgil Birou

 

ABENSOADA SRL

str. Stadionului  

SANS PLACE SRL

str. Trandafirilor  

CONSTRUCT 13YRI SRL

str. Spitalului

 

MIRI FLOR COM SRL

str. Virgil Birou

 

102

103

Simpozion: „Alexandru Ioan Cuza, figură marcantă în istoria României” Dezbatere: „Linia ferată Anina – Oraviţa. Trecut şi viitor.” Expoziţie de pictură şi felicitări

Balul Femeilor

2.

5.

4.

3.

„Trecut-au anii” Seară de muzică şi poezie

Denumirea proiectului cultural

1.

Nr. crt.

Simpozion privind însemnătatea unirii Principatelor Române Dezbatere privind cea mai veche linie ferată montană din ţară, linia Anina - Oraviţa Expoziţie de pictură şi felicitări dedicată femeilor

Balul Femeilor organizat cu ocazia zilei de 8 martie, ziua femeii

Local

Local

Local

Local

Seară de muzică şi poezie dedicată poetului nepereche Mihai Eminescu

Prezentare generală

Local

Interes

08.03.2007 Casa de Cultură Sala nr. 2

16.02.2007 Casa de Cultură Anina 1–8 martie 2007 Casa de Cultură Sala nr. 2

15.01.2007 Casa de Cultură Sala Cenaclului „Virgil Birou” 24.01.2007 Casa de Cultură Clubul Femina

Perioada şi locul desfăşurării

Colaboratori

Cercul de pictură al Casei de Cultură Anina Primăria Oraşului Anina Primăria Oraşului Anina Casa de Cultură Anina

Sindicatul CFR Anina şi Oraviţa

Consiliul Local Anina Primăria Oraşului Anina Primăria Oraşului Anina

Anexa 3. Calendarul minimal al manifestărilor culturale pe anul 2007 organizate de către Casa de Cultură Anina

104

„La izvor de cânt şi dor”. Spectacol folcloric în aer liber.

„Alo copilărie”. Manifestare culturală pentru copii urmată de expoziţie de pictură Şezătoare literară „Mai am un singur dor”

8.

9.

11.

Masă rotundă: „Noutăţi în circulaţia rutieră

Masă rotundă „România şi Uniunea Europeană”

7.

10.

Anina ieri şi azi

6.

Local

Manifestare literară dedicată lui Mihai Eminescu la 118 ani de la moartea poetului

Local

15.06.2007 Casa de Cultură Sala Cenaclului „Virgil Birou” Masă rotundă cu participarea 15.07.2007 Poliţiei Rutiere Anina, Casa de Cultură conducători auto, conducători Anina, Clubul ciclomotoare şi cetăţeni discuţiilor interesante

Manifestare culturală dedicată 01.06.2007 zilei de 1. iunie – ziua copilului Casa de Cultură

Local

20-21 mai 2007 Cartierul Breuner

Spectacol folcloric organizat cu ocazia sărbătorii oraşului Anina, cu participarea unor formaţii din judeţ

Local

Masă rotundă cu tema 09.05.2007 „România şi UE în beneficiul Casa de cultură cetăţenilor săi – Ziua Europei”

Local

Aprilie 2007 Casa de Cultură Sala nr. 2

Expoziţii de fotografii organizată de cercul Foto al Casei de Cultură

Local

Primăria Oraşului Anina Poliţia Oraşului Anina

Primăria Oraşului Anina

Primăria Oraşului Anina Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş – Severin Primăria Oraşului Anina Cercul de Pictură

Primăria Oraşului Anina Comisia de Cultură a Consiliului Local Anina Primăria Oraşului Anina Consiliul Local Anina

105

Dezbatere: „Rolul bibliotecii în educaţia cetăţenilor”

Concert de fanfară cu participarea fanfarelor din judeţ

Dezbatere pe tema „Rolul poliţistului în slujba cetăţeanului”

„Toamna se numără bobocii”

„Inimi tinere, gânduri cutezătoare”

12.

13.

14.

15.

16.

Judeţean Festival concurs de muzică Folk şi poezie cu participarea concurenţilor din judeţ

Octombrie 2007 Casa de Cultură Anina, Sala de spectacole

Seară distractiv – recreativă Sept. 2007 pentru liceeni. Balul Bobocilor Casa de Cultură Anina, Sala de Discotecă

Local

Sept. 2007 Casa de Cultură Anina, Clubul discuţiilor interesante

Dezbatere privind infracţionalitatea în oraşul Anina

Local

August 2007 Cartierul Breuner

Dezbatere: „Rolul bibliotecii în 18.08.2007 rândul cetăţenilor şi elevilor” Casa de Cultură Clubul Femina

Judeţean Concert organizat cu ocazia aniversării a 142 de ani de la înfiinţarea Fanfarei din Anina

Local Primăria Oraşului Anina Casa de Cultură Anina Primăria Oraşului Anina Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş – Severin Poliţia Oraşului Anina Primăria Oraşului Anina Casa de Cultură Anina Grup Şcolar „Mathias Hammer” Anina Casa de Cultură Anina Primăria Oraşului Anina Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş – Severin

106

Simpozion „1. Decembrie 1918 – factor hotărâtor în istoria poporului român”

Constituţia – Literă de Lege pentru fiecare cetăţean român”

„Colinde, colinde”

Revelionul tineretului

18.

19.

20.

21.

Simpozion organizat de Ziua Naţională a României Expunere cu ocazia „Zilei Constituţiei” Concert de colinde organizat cu ocazia sărbătorilor de Crăciun

Local

Local

Local

Local

Masă rotundă organizată cu ocazia zilei Armatei Române

Local 25.10.2007 Primăria Oraşului Casa de cultură Anina Anina Casa de Cultură Anina Liga veteranilor de război Anina 1.12.2007 Primăria Oraşului Casa de Cultură Anina Casa de Cultură Anina” 08.12.2007 Primăria Oraşului Casa de Cultură Anina Anina, Clubul discuţiilor interesante 20.12.2007 Primăria Oraşului Casa de Cultură Anina Anina, Sala de Sponsori locali Spectacole 31.12.2007 Casa de Cultură Casa de Cultură Anina

Notă: În fiecare lună au loc întâlniri la Clubul „Femina” şi Cenaclul Literar „Virgil Birou” Anina

Masă rotundă „Eroi au fost, eroi sunt încă”

17.

Anexa 4. Organigrama] Consiliului Local al oraşului Anina

107

Partea a IV-a: REZUMAT AL STRATEGIEI TRADUS ÎN 4 LIMBI STRĂINE 1. Versiunea tradusă în limba engleză

THE DEVELOPMENT STRATEGY OF THE TOWN ANINA PART I. INTRODUCTION The project „Local strategies for global opportunities and for an European future of the local communities from the Western Romania: improvement of the elaboration and implementation capacity for the socialeconomical local development strategies in the Western Region”. StrategVest is a project won and implemented by the Regional Development Agency West Region and the Center for Rural Assistance. The project is financed by the European Union by Phare 2004 Program, Civil Society Component. The general objective of the „StrategVest” project was to support the adoption of the community aquis in the field of the social-economical development by reinforcing the capacity of elaborating development strategies within the local communities from the Western Region. At the level of the locale communities in the Western Region, the project regarded particularly the communities turned recently in towns, generally small communities and rural areas. The project encouraged more communities to come together in a micro-region and to develop an integrated strategy bringing out the existent resources and to think integrated about the problems regarding the respective micro-region. The development place of the project is: Western Region, Arad, CaraşSeverin, Hunedoara, Timiş counties, different localities from these counties, for the present situation the locality Anina. The direct beneficiaries of the StrategVest project are: - Local public administrations of the 4 local communities chosen to be helped for elaborating strategies (Town Halls, Local Councils, Micro-regions): 108

 Valea Jiului micro-region from Hunedoara county – the microregion is consisting of 6 communities: Petroşani, Petrila, Aninoasa, Vulcan, Lupeni, Uricani  Timis-Torontal micro-region from Timiş county: the micro- region is consisting of 14 communities: Deta, Gătaia, Ciacova, Birda, Banloc, Denta, Giera, Ghilad, Jebel, Jamu Mare, Liebling, Pădureni, Voiteg, Moraviţa  Santana micro-region from Arad county – the micro-region is consisting of din 7 communities: Sântana,Curtici, Pâncota, Olari, Zimand, Zărand, Şimand  The locality Anina - Other local partners and institutions, local leaders - Local promoters - The inhabitants of the 28 winning communities The project’s implementation period was 13 months. The contract was signed on November 1st, 2006 and will end on November 30, 2007.

PART II. THE SOCIAL-ECONOMICAL ANALYSIS OF THE LOCALITY ANINA 1. Demarcation of the territory The town Anina is located in the forestry mountains with the same name, mountains representing the Southern extension of the Eastern Carpathians, in the Romanian province of Banat, having the coordinates 45°2’30” Northern latitude and 21°53’20” Eastern longitude, in Caraş-Severin county. The locality is traversed by the national road DN 58, connecting the municipality of Reşiţa, the county’s capital, with the national road DN 57B deviated, road connecting the localities Oraviţa and Bozovici, intersecting in Valea Morii, at Crivina’s bridge. From this road, DN 58, in Steierdorf the old connection road with Oraviţa is forking, until Marila Sanatorium, the county road DJ 572 B. Anina is connected to Oraviţa by the oldest mountain railroad from the country, also named “The Banat’s Semmering” due to its resemblance of the constructive difficulties with the Austrian railroad from Semmering. This 109

mountain railroad has a length of 33,8 Km, a difference of level of 338 m, 14 tunnels and 10 viaducts, in the present being covered in approximately 2 hours. The town Anina is located at approximately 32 Km, on DN 58, from the Reşiţa municipality, the county’s residence and administrative center, at 33 Km, on DN 57B, of Oraviţa and at 34 Km, on DN 57B, of Bozovici. The town Anina, located in the central part of the county and in the Northern part of its administrative territory is neighboring: · Towards South -West- with commune Ciclova Română; · Towards South - with commune Lăpuşnicu Mare; · Towards East - with commune Bozovici; · Towards North - West – with commune Ciudanoviţa; · Towards North – with the commune Caraşova; · Towards West – with the town Oraviţa. Anina is located at the following distances towards the main border crossing points: - 200 Km towards the border crossing point Cenad, Timiş county (Hungary); - 250 Km towards the border crossing point Nădlac, Arad county (Hungary); - 60 Km towards the border crossing point Naidăş, Caraş-Severin county (Serbian Republic); - 85 Km towards the border crossing point Moraviţa, Timiş county (Serbian Republic). 2. Short history Further on it there will we presented some relevant elements from the amply history of the locality Anina, starting with the moment of the locality’s establishment and until the present. The former workers’ colony from the present territory of the Steierdorf district has been created in year 1773 as forestry exploitation. The colonists have settled in the region on June 24, 1773 and started their activity by cutting the forest located near the water. In year 1774, new colonists from Superior Austria have been brought, from Ischl and Stiria, from Schladming, as well as the first Slovakians, gaining already 300 inhabitants. 110

1790 is representing the year of starting a legendary period from mountain Banat’s history: The wood-cutter, Mathias Hammer has discovered in Valea lui Andrei (in the present Sigismund) a black and shiny stone, presenting it to the Mining Office of Oravita. It appeared to be pitcoal of best quality.,,The imperial-regal steam Danube navigation society” has been a constant client of the Steierdorf’s pitcoal. On December 15, 1863 it has been opened the railroad with normal gage from Anina to Oravita, by the,,Steyerdorf” locomotive type Steg 34, a tender locomotive in Engerth system, designed by Pius - Fink, in accordance with the idea of the councilor Wilhelm Engerth and built by the Italian specialists which also built the railroad from Villach to Austria and Udine to Italy. This railroad is still presenting interest due to the contour lines and abrupt curves, to the 10 viaducts and 14 tunnels. In the first 6 years, its destination was only the freight transportation. The period 1890-1918 has been marked of many relevant events for the community, much of them being in connection with the creation or modernizing of the technical-town works: establishing the Timber Factory; the first street protest of the workers, demonstrating for the right of 8 working hours, according to the Congress of Socialists in Paris, to which they were in brotherhood; after many delays, The Electrical Steam Station from the district Anina was finally started, having as consequence introducing the electrical power to all Steierdorf-Anina mine; in locality Steierdorf it was established the first syndicate of the miners and metallurgists from Hungary, where the first workers’ library from the entire Mountain Banatul will be opened, as well as the first workers’ chore from Banat’s mountain area (which has associated with a formation of amateurs actors, forming the first workers’ ensemble from the Mountain Banat); the general strike of 7.000 miners and metallurgist took place; the dam from Buhui was finalized, creating the first artificial lake from Romania, located exclusively on limestone, at an altitude of 640 m; the communal authorities decided to introduce the public illumination. The locality consisted then of 1.800 houses and 13.954 inhabitants. The locality gained the statute of town under the name of Anina in 1952, the other colonies forming districts of the town. In the period 1990-2005, there was observed a progressive decline of the main industrial branch of the town Anina: the investment and the 111

production of electrical power at the thermal-central in Crivina were stopped by a presidential decree. The mines from Banat renter under Valea Jiului’s guardianship, CMB Anina being transformed in,,Banat Anina mining Branch”, subordinated to the,,Autonomous Administration of Pitcoal from Petrosani”. In this period also started the massive emigration of the Germans to the Federal Republic of Germany. The year 1997 brought the first dismissals at the mining exploitation from Anina. In the year 2005, there were registered massive losses in the daily production of gross coal, comparing with all other years. Due to the massive dismissals from the last years, the mining exploitation from Anina only had 1015 employees. On January 14, 2006, there was a severe explosion at S.C. Miniera Banat S.A. Anina, at over 1000 m depth, ending the years of mining exploitation. This accident was estimated as the severest from the last 20 years: 7 persons lost their lives, 5 being hurt. In the present, the conserving process of the Anina mine is almost closed. The cleaning operations of the mining area are started. 3. Surface The surface of the administrative territory of the town Anina is 14.553,0 ha, of which: · Agrarian surface (ha): 912,0 ha, of which 32 ha arable; · Forestry surface (ha): 12.223,0 ha; · Water-covered surface (ha): 40,0 ha. From the administrative point of view, the town’s territory is organized in four main districts, each of them consisting of more colonies: - Anina (colony Anina, Schlucht, Celnic, Valea Tereziei, Elfabrick), - Steierdorf (colony Steierdorf, Uterisch, Somerfrische, Sigismund şi Hildegard), - Brădet district, - Oraşul Nou district. 4. Climate Although the Anina Mountains do not have important heights, it can be observed the leveling of the main climatic elements, as a consequence of 112

the conditions where the circulation of the air masses takes place besides the forms of relief, especially. Thus, the yearly medium temperature presents variations of 8oC in the highest areas, to 10oC in the lowest areas. In the winter, in January, the medium yearly temperature is -4oC in the superior part of the mountains, reaching -2oC in the lowest areas. In the summer, the temperature increases to la 16 - 20oC. The medium yearly quantity of precipitations is 1.000 - 1.200 mm. In June, the most rainy month of the year, there are falling 100 - 120 mm, and in January only half of this quantity. 5. Population If until the year 1990, the population increased constantly, starting with year 1991 an important decrease of the demographic index is remarked, due to the decrease of birth rate, but especially due to the departures from the locality, following the economical decline. Thus, in year 2006, the population of Anina consisted of 9125 inhabitants, with a relatively equal share considering the repartition on genders. Table 1 Population divided on gender in Anina in year 2006

Town Anina Caraş-Severin county

Total (number of persons) Both Male Female genders 9125 4539 4586 330517

161001

Share of male population (%)

169516

49,7 48,7

Source: Department of Statistics, Caraş-Severin county

According to the nationality, the population’s structure is the following: according to the people’s census from year 2002, the population is dived like this: 87,2% Romanians, 8,3 % Germans, 2,2% Hungarians şi 2,3% other nationalities. According to the same source, depending in the religion, the town’s population is divided like this: Orthodox 74,5%, Romano - Catholic 13,7 %, Pentecostals 6,1 %, Baptists 3%, other religions 2,7 %. 113

Considering the group of age, it is observed that the population from the group of age 15-64 years, group considered as active, there is the largest concentration of population (71,1%), a little over the county’s average (70,4%). Also, the population under 14 years occupies a very good position (18,7%), being situated over the county’s average (14,8%). Table 2. Population of Anina on large groups of age, 2006

Total Town Anina CaraşSeverin

Under 14 years Absolute %

15-64 years Absolute

Over 65 ani

% Absolute

%

9125

1707

18,7

6485

71,1

933

10,2

330517

48952

14,8

232603

70,4

48962

14,8

Source: Department of Statistics, Caraş-Severin county

6. Working force The period of transition traversed by Romania, starting with year 1989, leaded to the significant increase of the unemployment rate. The dismissals that took place resulted in the disappearance of many places of work not only in the mining system, but also in the connected activities. Unfortunately, there were not found solutions for creating some alternatives. The rate of unemployment within the locality is 10,2%, according to the statistics. However, in reality there is a rate of unemployment of approximately 45%, because they are many persons who came out of the evidence of the office for occupying the manpower. This class of unemployed is characterized by a poor condition and, in consequence, the living standard is situated near the subsistence limit. Generally, the working force from the town Anina was prepared to deserve the mining industry. However, there are workers qualified in the wood’s processing, and, in the last period, joining training courses, there are persons qualified in the fields of knit-wears and ready-made clothes.

114

7. Education Within the town there are 5 education units, structured in the following manner: - The industrial school group Anina, consisting of primary education form, gymnasium, high-school and school of arts and professions; - The school no. 1 with grades I-VIII of Celnic, consisting of primary education form and gymnasium; - The school no. 2 with grades I-VIII of Steierdorf, consisting of primary education form and gymnasium; - The school no.3 with grades I-VIII of Brădet, consisting of primary education form and gymnasium; - The school with grades I-IV of Sigismund, consisting of primary education form and gymnasium; - 6 kindergartens for the pre-school education. Following the statistics recordings, in the town Anina 1632 pupils are joining different stages of education, as it results from the table below. Table 3 School-age population in Aninaon educational types - number-

Type of education

2005

Pre-school Primary Gymnasium High-school Professional and technical education

221 511 492 231 177

Source: Department of Statistics, Caraş-Severin county

115

8. Health In the present, the prevention-curative medical assistance of the population is ensured of 3 family doctors, having 6 medical assistants, a number of 3 specialty doctors and 3 medical assistants organized in specialty medical offices: - A general surgery office; - Two dental offices; There also are a number of 3 doctors and 21 medical assistants, developing their activity in the 5 specialty offices and departments of the hospital: intern illnesses department; obstetrics – gynecology department and a new department – new born; pediatrics department; the laboratory of medical analysis; the laboratory of radiology. 9. Infrastructure for transportation The territory of the locality Anina is traversed of DN 58, connecting Reşiţa municipality and Anina, continued with DN 57B towards Oraviţa and DN 57B towards Bozovici, facilitating the transit between Banat and Oltenia, through Orşova. This road provides for the heavy transportation in the territory. The area is also served by the normal railroad, in length of 32 km for people and freight transportation on the relation Anina-Oraviţa-BerzoviaTimişoara. The locality Anina is served by its own rail station for persons and freight. The distances towards other localities, counted on national, county or communal Roads are: Anina - Reşiţa - 32 km - on DN 58 Anina - Bozovici - 34 km - on DN 57B Anina - Oraviţa - 33 km - on DN 57B As it regards the road traffic inside the locality Anina, this is ensured by a town street network, having the length of 65 km, of which 21 km are modernized: · D.N. 58 – as main road of circulation traversing the town, ensures the connection between Caransebeş and Anina; within the built-up 116

area, DN58 becomes street of 3rd category, from which laterally streets of 4th category are detaching; · D.N. 57B – connecting Oraviţa, Bozovici, Iablaniţa, traversing Crivina. · D.J. 582F – is detached of D.N.58 at the 28th km, ascending the Colonovăţ hill and drives to the well-known touristic area around the Mărghitaş lake. · D.J. 582C - is detached of D.N.58 at the 28th km, ascending the Colonovăţ hill, passing Oraşul Nou, in the point Cuptoare, from where follows the old road of the UDR until Comarnic and further, until Crivaia; · D.J. 582B – connecting Anina (Sigismund) and Oraviţa, through Marila. 10. Network of utilities The town Anina has a centralized system of water supply. The main source of water supply for Anina is represented by the lake Buhui. The distribution network of the drinkable water is in length of 47 km and is mainly very old, existing however some areas where the water supply network was recently replaced, in the last years; at the same time, there aren’t appropriate filtering and treatment installations for the drinkable water, being necessary a re-dimensioning and modernization of the network. The administration of the drinkable water distribution network is made by S.C. AQUACARAS S.A. Resita – Anina branch. The town Anina has a sewerage network on a length of 18,49 km, of which 6,7 km unitary sewers and 11,79 km domestic sewers. The existent domestic and unitary sewers pour out the waters directly in the brooks and rivers from the region, because there is no purifying station. The wood remains the heating source used by the most inhabitants. In the present, the town Anina is supplied with electrical power from the national energetic system using the transformation station of 110 / 6 KV from Anina, equipped with 2 transformers of 25 MVA. Following the statistics recordings, a share of 98,5% of the homes in Anina are connected to the electrical power network. 117

11. Economical activity For long time, the locality’s main economical activity was mining, but in the present this is an occupation spoken about only at past time. The restructuring of the economical activity is based on economical companies from branches as; wood processing, materials of constructions, alimentary industry – bakery, freight and persons’ transportation. An important place is also occupied by the commerce with food and non-food products. a) Traditional professions Traditionally, Anina region is well known through activities as mining and wood processing. In the present conditions, when coal is extracted no more, the region has to define a first economical activity, without repeating the error of being a single-industry region. b) Agriculture This activity is developed individually, on a relatively limited surface of the administrative territory: only 32 ha represent agrarian land, located in the glades around the locality. The pasture lands occupy a surface of 543 ha, and the hay surfaces occupy 486 ha. Regarding the cultivated plants, they are generally vegetables necessary in homes, but there also exist some surfaces cultivated with potatoes. Animals’ breeding (sheep, swine, and cattle) could become an opportunity for the region, but in the present, this occupation is practiced individually in the inhabitants’ homes. The absence of a constant selling market and the low practiced prices does not encourage the development of this sector. c) Industry The economical profile of the localities Anina and Steierdorf was given by the coal’s extractive industry, followed by the forestry by forests’ maintenance and wood utilization. Most of the productive units were grouped on the existent industrial platform, near Well I and the Preparation, having partially a role of serving the mining factory.

118

d) Commerce The sectors represented by private companies are in continuous development (wood processing, materials of constructions, food industry – bakery, freight and persons’ transportation), the main activity being represented by the food and non-food commerce. The activity of food commerce and public serving is developed in 62 companies within the town Anina. e) Tourism The region has an outstanding touristic potential, but the tourism has to be permanently regarded as a form of „integrated tourism”. The main touristic opportunities of the region are: the railroad AninaOraviţa, the former mining spaces, Minişului Gorge, Caraşului Gorge, karst formations. The region also offers a series of opportunities for practicing the winter sports, the mountain forestry and agriculture, contained in National Parks. Another opportunity specific to the region is the possibility of covering some touristic routes in larger or smaller circuits and the possibility of elaborating these routes according to the tourist’s option. There can be shown off activities regarding the traditional way of life: living habits, craftsmen, animals’ breeding, land’s cultivation, multicultural customs and traditions. This integrated approach implies a distinct care for the found already built from Steierdorf – Anina, regarded as cultural and historic patrimony. The natural lakes of Caras-Severin county are few and of small dimensions, the most important being of karst formation. The anthropic (dam) lakes are intended for producing electrical power, supplying with water the localities etc., in this way there have been created the lake Buhui, having a surface of 9,8 ha and serving to the water supply of the town Anina, and the lake Lacul Marghitas, located also on the Buhui brook, having the surface of 4 ha, initially used for a micro-central. The distraction areas, used mainly by the local people, are those situated near the lakes: Buhui, Mărghitaş şi Miniş. In the locality there are some possibilities of accommodation, but not having very high standards: Hotel Steier, Pension Anghelina, Pension Chirilă Veronica, and the Diana Chalet from Maial glade and the Marghitaş Chalet are during rearrangement. 119

12. The quality of the environmental factors In Anina region the degree of pollution is well connected with the same issue met in each locality: the waste dump with un-appropriate household waste, the absence of the locality’s avoidance belt driving to traffic inclusive within the built-up area. However, Anina is a combination between a green oasis of forest and old industrial sites, most of them in fallow. Thus, the waste dumps of mining steril, the thermal-electrical central and the excavations in the area crivina could be also considered as possible pollution sources. The region Anina is included in a national ecology program of the old mining wells and of other exploitation areas, as: · Ecologically cleaning the regions affected of the bituminous shale exploitations; · Ecologically cleaning the regions occupied by the mine Well IV, Unterisch mine, Covăcie. 13. Culture and entertaining activities The culture from Anina is significantly marked by the special conditions of this region. In its development, the culture resulted from the interaction of the customs and traditions, as well as the heterogeneous population’s habits, which worked and continues to work here. From the locality’s establishment and until nowadays, in this region there have lived together Austrians, Czechs, Slovakians, Hungarians and the Romanians from the areas of Oraviţa and Valea Almăjului. Later on, after The Great Unification from 1918 and especially at the instauration of the socialist regime, the Romanians from other regions of the country started to relocate, in order to work in the mining field. The culture of these places was marked by specific elements to each ethnical segment of the population, joining particularities of each in a multi-ethnic culture. In the years of socialism there was a regression, a diminishing of the specific cultural activities, of the habits and traditions. One of the most important and lasting cultural association from Anina, documentary attested from year 1865, but probable much older is the town’s Fanfare, founded as the miners’ fanfare. During the years, they took part in many national cultural contests, obtaining numerous distinctions for which the town Anina is proud of. The main cultural nucleus of the town developed at the Culture House from Anina, built in year 1920, affiliated since 2004 to the Public Domain of Anina Town Hall. Here there are functioning a series of cultural – artistic groups and cultural activities are developing, as it follows: 120

· „Doina Aninei” Orchestra of Popular Music – orchestra of amateurs, consisting of approximately 9 instrumentalists and 11 vocal singers. Repetitions took place on Tuesdays and on Thursdays, 2 hours/ day. The repertory is inspired by the folklore from Banat, but also from other regions of the country. · „Femina” Club – is consisting of round 35 members. They met once a month, discussing different issues – on economical, cultural, scientific, health themes, etc. · „Virgil Birou” Literary Cenacle – consisting of approximately 20 poets, writers, essay-writers, journalists, all amateurs from Anina. A magazine of literature, art an culture named “Arcadia” is during editing and publishing, chief editor being – Chiper Mihai. In the pages of the magazine there are published the own creations of the local and county members of the cenacle. They meet in monthly cenacle sessions. · Painture group – joined by the children of Anina, from 5 to 14 years. Thematic expositions are organized, depending of different events. The society consists of a number of 15 children. Miss Dietlinde Krischer is the instructor. · Modern and society dancing group – It consist of approximately 35 persons. They meet twice a week, on Saturdays and Sundays. · Canto group on 2 sections – pop and popular music. The activity of the German Democratic Forum Steierdorf – Anina has not to be omitted; their main objective being maintaining the cultural – artistic identity of the German population within this region. The activity takes place in the Culture House from Steierdorf district, owned by the Public Domain of Anina Town Hall. Among the cultural – artistic groups and the activities developed at the GDF there have to be mentioned: - The „Steierdorfer Edelweiss” German Popular Dances Formation; - The „Cordial” vocal – instrumental music Formation, centered on all types of music: German popular and pop music, Romanian popular and pop music, party music, modern music, etc.; the formation is consisting of 4 instrumentalists and 2 vocal singers. The rehearsals took place usually once a week, on Thursdays, 3 hours a day. - A group of traditional handicraft for children; - A library having over 5.000 volumes, half of them in German language. 121

PART III. SWOT ANALYSIS OF VALEA JIULUI MICRO-REGION 1. Methods of elaborating the SWOT analysis SWOT analysis represents an analysis of the strong points, of the weak points, of the opportunities and threats, created and used by enterprises as an instrument of expressing the strategies. This instrument gives the possibility of the quick analysis of the strategic key points, as well as the identification of the strategic alternatives. Nowadays, SWOT analysis is applied in the analysis of the territory and is used as an instrument for facilitating the planning inside the public administrations. Before starting a SWOT analysis, there absolutely necessary to present a description of the existing situation’s general frame in order that all the participants to have a “joint basis” at the discussions. This preliminary stage represents a basic element considering that, in most of the situations, the active persons within the community are asymmetrical informed, having different visions on the development themes. SWOT technique of discussion/analysis and research is based on the “brainstorming” method, which can be translated as a discussion between the persons involved in the activity of elaborating the strategy. SWOT analysis is based on the following elements: strong points, weak points, opportunities and threats. What does it mean a strong point for a community? Following an analysis of the community’s indicators it can result an entire range of strong points. These can be “hard-strong points” and “soft-hard points”. If, in a normal situation, first of them are identified relatively easy, the other ones are coming out in later discussions or from research activities. The weak points represent the second parameter. Being at the opposite pole besides the strong points, these represent the weaknesses of the local situation. The distinction between be “hard-strong points” and “soft-hard points” is also possible to be made in the analysis of the weak points. The third parameter refers to the area of opportunities. These can be studied and discussed only if a preliminary choice was designed. In this 122

stage, there is necessary for the involved persons a new description, much clearer. There could be problems in the case of the analysis if the strong points and the opportunities are superposed. There is a clear difference between these two parameters. A simple but useful rule for a correct SWOT analysis is to verify if there is a clear distinction between the strong points and the opportunities. Threats are including negative involvements of the adopted measures. The analysis of the opportunities and threats implies a mixture of the internal and external effects of the politics. The external effects could generate threats in a way. In the SWOT analysis there is not an exclusive correspondence between strong points and opportunities, on one hand, and weak points and threats on the other. Sometimes, some elements of force can drive to threatened, in a script “according to politics”. Strong points and weak points are “static” concepts, based on the descriptive parameters of an region, in a determined period of time = WHAT EXIST. The opportunities and threats are concerning the future, regarding the choices which are to be made by the persons involved in the planning process = WHAT WILL BE. The strongest message sent by the SWOT analysis is that indifferently of the established actions, the decisional process should include the following elements: · · · ·

Build on Strong Points, Eliminate Weak Points, Exploit Opportunities, Remove Threats.

123

2. Fields of analysis: 2.1. Infrastructure of transportation

DOMAIN: INFRASTRUCTURE OF TRANSPORTATION STRONG POINTS WEAK POINTS · National modernized road, · Inexistence of a railroad connecting the town Anina with connection to Resita the county’s residence –Resita. · Absence of the taxi services · Railroad connection with · Road difficult to access Oravita, prolonging to towards some districts of the Timisoara; state of functioning town · The condition of the local roads is corresponding and in course of modernization · Modernized sidewalks Local transportation system; regular journeys (circulating once per hour, stations in the town’s main districts)

OPPORTUNITIES

THREATS

· European financing sources · The concomitant · Existence of technical development of more documentation, needing only financing programs updating · Absence of the possibilities · Benefiting from programs of for local co-financing · The locality’s isolation of the Romanian Government the national and European transportation networks

124

2.2. Economical activity

DOMAIN: ECONOMICAL DEVELOPMENT STRONG POINTS WEAK POINTS · Existence of the Business Center from Anina · The extended surface of the town, allowing the development of Economical and production activities in the urban area · Unoccupied spaces with the corresponding utilities, for further investments · Modernized access roads on 3 main directions · Network of utilities (water, sewerage, electrical power, fixed and mobile telephony, internet connection) · Available human resources, looking for a place of work · Important resources of wood, usable for cutting and processing · Low price of the buildings and lands · High percent of the active population, supplying the available manpower · Support given from the public local authorities to the investment companies

· One-industry locality, with the main activity -mining- ceased since 2006 · The mine’s closing in 2006 lead to the dismissal of an important percentage from the occupied population · The mining spaces are in an advanced condition of depreciation · Absence of some strategic economical agents (large companies) · High rate of unemployment · The absence of real competition in the field of attracting qualified manpower · Low qualification level of the population · Exodus of the young people and the population’s aging (depopulation) · Reduced number of local investments · Absence of banking units · Reduced local initiatives coming from the population · Traditionally, the active female population is not employed · Impossibility of practicing agrarian activities · Low interest of the companies towards the community’s social problems 125

OPPORTUNITIES

THREATS

· Development of partnerships in order to access projects – Main participants: Anina Town Hall, Business Center, County’s Council · Intensified counseling of some segments of population for the professional reformation and supplying information regarding the European founds · Development of the economic activities in the field of tourism · Wood’s processing (industry of furniture) · Exploitation of local natural resources (clay, limestone, brick, still water, wood) · Animals’ breeding · Viable commercial department · Initiation of specific actions by the Non-Governmental Organizations

· Competition in attraction the investments · The land located in the urban area revendicated by de UDR (The factories and domains from Resita) · Migration in continuous growth, especially of the young people, to the regions more developed economically · Birth rate in falling and the decrease of the active population · Growing social problems · The absence of the society’s involvement in the community’s development · The services sector is poorly developed, existing in generally just public services · Frequent changes of the legislation · Increase of the number of persons that will not benefit any more of compensatory payments and unemployment support · Increase of the rents on locations and lands · Closing of some state factories

126

2.3. Tourism

DOMAIN: TOURISM STRONG POINTS WEAK POINTS · Favorable natural surroundings: 2 lakes (Buhui, Marghitas), numerous caves, rich forestry and animal found, extended plateaus, belonging to 2 natural reservations (Semenic, Cheile Nerei), some species of protected plants and animals, as well as other touristic routes outside Anina, existing the possibility of being developed as touristic points of transit (Parallel 45, Miniş river and lake, etc.) · Existence of the Anina-Oravita railroad, named ,,Romania’s Semmering” due to its spectacular construction · Existence of some historic and religious monuments, protected by Law 5/2001 · Ethnical, religious and cultural diversity · The folklore and the gastronomic traditions of the region · Industrial remains: classical train, halls, industrial and mining installations, hydrotechnical works

· Reduces accommodation possibilities and the absence of some classified accommodation spaces (accommodation types on short term, as pensions) · Insufficient and weakly developed accommodation spaces and connected services · There are not arranged spaces for entertainment · The reduced number of tourist spending their time in town (due to the shortage and inappropriate accommodation conditions) · Absence of materials for promoting the town and the surroundings · Low education level of the tourists in order to practice the ecological tourism · Inappropriate access ways towards the touristic objectives · The reduced number of small and middle companies acting in the field of tourism · Reduce investments in activities regarding the of initiation and development of the businesses in the field of tourism 127

OPPORTUNITIES · Possibility of practicing: winter sports -extreme sports -potholing -excursions · Financing of structural founds in order to create or develop touristic pensions, other accommodation and entertainment structures · Rehabilitation of some buildings and locations:,,The Mining Museum”– an industrial museum · Using the mine in touristic purpose – possible to be used in the industrial tourism · Rehabilitation of the AninaOravita railroad (the oldest mountain railroad in the country) · The perspective of accommodating tourists leads to the improvement of the facilities · Returning of the retired German ethnics from abroad back to Anina pert of t

128

THREATS · Absence of the possible investment companies in a new field as the ecum the tourism in a former oneindustry locality · Shortage of the qualified personnel in this field and high costs for The outside employment · Persistence of the traditions in a one-industry town, older than 200 years · Poorly qualified manpower in the field of the services for tourism · Reduced employment possibilities in the field · The inappropriate development of the tourism within the region · Absence of a policy regarding the conserving actions of the touristic objectives in the area

2.4. Environmental protection

DOMAIN: ENVIRONMENTAL PROTECTION STRONG POINTS WEAK POINTS · Belonging to 2 National Prks from the country: SemenicCheile Caraşului and Cheile Nerei Beuşniţa · Low air pollution degree · Low soil erosion phenomena · Existence of still water sources · Existence of some wide areas covered with forests, having an im­por­tant role in ensuring the ecologic equilibrium in the hill and mountain regions · Outstanding natural capital: found of animals, bio-­di­ver­si­ ty, landscape, water resources

· Inexistence of the stations for drinkable water treatment and filtering · Absence of a selective collection system for the waste · The town’s waste dump is not ecologically cleaned (there is not guardianship, illumination, a strict delimitation, fires are burning or are breaking out) · Old equipments and technologies · Permanent risk for the degradation of the environmental factors by not complying with the legislation · Cutting of the forest areas

129

OPPORTUNITIES

THREATS

· Regional programs for waste management, for distribution and treatment of drinkable water, for evacuation and treatment of waste waters · The mines are included in an ecologic action · Extension of the concept of unique operator in the management of drinkable water feeding · Development of the community’s ecologic education

· Not fulfillment of the programs assumed by the administration and operators in the field · Apparition of polluters with the town’s economical development · Low level of the environmental information’s management · Not accomplishment of the works regarding combating the soil’s erosion and the land’s slip

130

2.5. Territorial border-crossing cooperation

DOMAIN: Territorial border-crossing cooperation STRONG POINTS WEAK POINTS · Existence of the cooperation accord between Anina the locality Coştei of Serbia · Existence of some bilateral cooperation relationships between the town Anina and localities and organizations from Austria · Existence of some bilateral cooperation relationships between the town Anina and localities and organizations from Germany · At the origin, the locality Steierdorf – Anina was created by the colonization of some families of workers from Austria and Germany

· There isn’t yet a locality from EU united with town Anina · The bilateral cooperation relationships between the town Anina and the localities and organizations from Austria and Germany are not official.

131

OPPORTUNITIES

THREATS

· European financing sources · Reintroducing the visas system · Development of the already for crossing the state border contoured or signed bilateral with Serbian Republic. relationships with the united communities · Benefiting of the Romanian Government’s programs · Development of integrated projects for border-crossing projects in the field on the environmental protection · Joint renovation and restoration projects with Serbia for the patrimony buildings and monuments · Initiation of some bordercrossing touristic programs with partners from Serbia

132

PART IV. THE SOCIAL-ECONOMICAL DEVELOPMENT STRATEGY OF THE LOCALITY ANINA 1. General objective The starting point for elaborating The Strategy of the locality Anina for the period 2007-2013 is represented by the strategic document elaborated by the community’s representatives during year 2005. Considering the context where the project StrategVest is implemented, in the establishment of the strategic axis for intervention it was taken into consideration the fact that România is an integrant part of the European Union and is enjoying a series of instruments for reducing the development disparities. At the document’s elaboration there were considered the following strategic documents issued locally or regionally: The regional Development Plan 2007-2013, The Strategy of Caraş-Severin county, The Plane of Territory Arrangement in Caraş-Severin and the General Urban Plan of the locality Anina.

Re-launching of the social-economical life and the harmonious development of the locality Anina by capitalization of the available natural and human resources 2. Specific objectives in order to achieve the general objective In completion of the general objective there were identified a series of specific objectives regarding: a). – Involving investments in order to modernize and rehabilitate the transportation infrastructure in the locality; b). – The development of the business environment at the level of the community for the purpose of the economic development of the locality Anina; 133

c). – Encouragement of the touristic sector’s development by capitalization of the available natural resources; d). – Conserving and protecting the environment in order to ensure the necessary premises for the lasting development of the locality Anina; e). – Acceleration of the efforts for closing partnerships and making the Anina community’s territorial cooperation relationships official. These objectives will be accomplished in a period of 7-10 years by the implementation of development projects, beneficiary of financing from European and Governmental founds. 3. Priority axis and intervention domains Following the partnership analysis accomplished at the level of the locality Anina, for the period 2007–2013, there have been identified the following 4 strategic axis: · Transportation infrastructure; · Economical development of the town; · Tourism development; · Protection of the environment; · Territorial cooperation. The priorities stipulated in the Strategy of the locality Anina are compatible with the intervention domains settled within the Regional Operational Pro­gram and the Sectorial Operational Programs: Increasing the Economical Com­petitiveness, Infrastructure of Transportation, Infrastructure of Environment, De­velopment of Human Resources, Development of the Managerial Capacity. Priority axis 1: TRANSPORTATION INFRASTRUCTURE Domain of intervention 1.1.Rehabilitation and improvement of the local transportation infrastructure - rehabilitation by concreting the streets Horea and Cloşca from the intersections with DN 58, inclusive installing protection parapets and corresponding signalizing in order to use it as avoiding belt of the Anina’s center. 134

- rehabilitation by reconstructing the concrete covering, of pavement or worsted-concrete, function of the location and the relief conditions from the respective area of all streets of the town Anina. Rehabilitation, dewarping or construction, on case, of the rain sewerage, inclusive of the discharge sewers to the Anina brook, respective Steierdorf. - rehabilitation of the sidewalks and alleys for the pedestrians in the areas of the town not covered of the already developed initiatives; - building the islands in the stations of the local transportation, where they do not exist. - diversifying the local transportation system and introducing the taxi service taxi services. Domain of intervention 1.2. Modernizing the connection roads with all the component and belonging localities, as well as to the objectives of touristic interest - rehabilitation and modernizing the connection roads between Steierdorf and Marila, inclusive installing protection parapets and corresponding signalizing.

- modernizing the access road towards Brădet district from two sides: from Steierdorf and from the former mine Puţul 1. - modernizing the access road towards Valea Tereziei district and towards the stadium. - modernizing the access road towards Uteriş district. - modernizing the connection road with Maial plateau. - modernizing the access road with Marghitaş Chalet. - the corresponding arrangement of the touristic roads and of the paths towards Buhui lake, Buhui cave, Şaua Cuptoare, Oraşul Nou, Marghitaş lake and some other objectives representing interest points for the hunting and botanic tourism in the region Domain of intervention 1.3. Improvement of the quality of the services offered in the railroad transportation. - renovation and modernization of the rail station from Anina.

135

Priority axis 2: ECONOMICAL DEVELOPMENT OF THE TOWN Domain of intervention 2.1. Business environment - attracting investment companies interested of the granting or buying locations and lands in the locality in order to develop production activities; - offering some facilities or reductions for attracting local/foreign investment companies (reductions for the location’s rent for a determined period of time, training courses for the personnel’s qualification, elaborating the necessary documents in the shortest time by the qualified local authorities, etc.). - establishing of a free consultancy center for the small and middle companies and supporting them in order to access development projects; - supporting the access of the companies and non-Governmental Organizations to the electronic network of the local community; - direct cooperation with the Commerce and Industry Chamber of the county in order to support the establishment of new Small and Middle Companies; - promoting the opportunities of the local economical environment in the county and in the region; - elaborating and editing a guide to detail the opportunities from various domains, able to gain profit. Domain of intervention 2.2. Human resources -cooperation with the Manpower Office and sustaining of the reemployment of the dismissed persons by public offers made within “Job shops”, periodically organized and strongly advertised; - rehabilitation, modernizing, extension, supplying with equipments and endowment of all education units in town; - development of the professional and technical education within Anina by adapting the trainings offered by the educational system to the present and future requirements of the market; - development of the education within Anina in order to encourage the obtaining of a higher level of instruction; - ensuring a coordination between the professional forming offer of the education system and the requirement of competencies on the labor market; 136

- encouraging the partnerships between the education system and the business environment in order to ensure the appropriate conditions for the practical instruction of the students; - rehabilitation of the buildings and supplying with equipments of some spaces and buildings for emergency situations as well as for social services, social care, culture and regarding the formation-orientation of the disfavor social categories and the improvement of the offered services. Domain of intervention 2.3. Public services - rehabilitation of the infrastructure in the medical sector, by modernizing the buildings where medical units are functioning and ensuring the absolutely necessary utilities, as: water, sewerage, own heating system, interior and exterior finishing; - establishment of new parks and entertainment spaces for children and the continuing modernization of the existing ones; - granting support for establishing of banking units and introducing the e-banking and e-tax services; - establishment of a school orientation office; - modernizing the space of the agrarian-food market and the market for industrial freight. Priority axis 3: DEVELOPMENT OF TOURISM Domain of intervention 3.1. Promotion of the locality and of the existent touristic opportunities and their integration in the national touristic circuit - establishing of a more emphasized promoting of the touristic interest objectives within the town and the surroundings using the television, fliers distributed free on different special occasions, columns in the county’s press and on Internet sites. - accomplishment and editing of a touristic guide of Anina and of the surroundings containing a short history, as well as the interest objectives for tourists, natural and industrial attractions or belonging to the local patrimony; - utilization of the natural touristic objectives for touristic activities: lake, caves, geological forms, gorges, cascades, mines, but also the fauna and flora specific to the region (fliers, information centers, locating a small botanical museum etc.); 137

Domain of intervention 3.2. Rehabilitation of the touristic objectives within the locality - rebuilding and modernizing the Anina Swimming Place. - rehabilitation of the accesses and marking the routes towards the touristic objectives and the national parks within the region of Anina; - carrying out some ski tracks at European standards for practicing the winter sports; - restoring, protection and conserving the objec­ti­ves within the locality’s cultural and natural patrimony; - con­ser­ving and arranging the former industrial sites for tou­ristic purposes; - rehabilitation of the existent accommodation spaces and attraction in the touristic circuit of some buildings presently not-used; - establishment of a Mining Museum. Priority axis 4: ENVIRONMENTAL PROTECTION Domain of intervention 4.1. Modernizing the network of utilities - elaborating a feasibility study and later on the designing and accomplishment of a station for the treatment of the drinkable water in Anina; finding alternative sources and extension of the drinkable water feeding system with the integral covering of the entire town; - carrying out the sewerage system for the used waste waters in Steierdorf district and building the combing out station for the used waste waters adjacent to the district; - designing and carrying out the sewerage system for the used waste waters and combing out station for the used waste waters for Anina; - rehabilitation of the sewerage system for the used waste waters for Brădet and Oraşul Nou Anina districts and purchasing of mobile combing put stations for them; - reducing the soil’s located within the town pollution by eliminating the septic fossa following the connection of the homes to the sewerage system; - installing some containers for collection the residues with large volume, not regarded as waste; - modernizing the utilities’ network by accessing not returnable founds using the POS Environment; 138

- restructuring and closing of the present waste dump and the reorientation towards the ecological location settled at regional level, according to the directives of the European Union, extension and rehabilitation of the waste’s collecting system in town by introducing the selective collection system and by aligning to the integrated administration system of the waste. Domain of intervention 4.2. Preserving the environment - accomplishment of clear measures in order to preserve the natural areas and the species of protected plants; - the study of the risk areas regarding possible land slipper, connected with the establishment of the measures which need to be taken for consolidation; - establishing the necessary measures in order to attenuate the high floods in the rainy period of the year, considering the natural configuration of the area where the town is located; - the ecological rehabilitation of the former mining sites and of the sterile dump heap resulted following the mining activities; - continuing the actions of afforestation in the entire administrative territory of the town, especially in the areas presenting risk of land slipper; - mapping and following the evolution of the forestry fund’s evolution within the region; - stimulation of the participation and cooperation of the non-Governmental Organizations, of the education institutes and of other representatives of the civil society to the actions for preserving and protecting the sites; - promoting the voluntary work within the civil society in order to develop actions regarding the environmental protection; - creation of a local educational program in the field of the environmental protection. Priority axis 5: TERRITORY COOPERATION Domain of intervention 5.1. Development of partnerships across the border - finding new partners in the economical – social – cultural field outside the Romanian’s borders; - development and extension of the existent partnerships and cooperation; 139

- starting and developing projects across the border, the locality Anina fulfilling the role of Lead Partner; - joint renovation and restoring projects for the patrimony buildings and for the monuments; - initiating some touristic programs across the border with Serbian partners; - accomplishment of joint actions in order to promote the economical activities (markets, expositions, economical missions). 4. Projects and identification of the financing sources A portfolio of good projects, accompanied by the adequate cofinancing, are essential in order to ensure the effective absorption of the Structural Instruments available for Romania starting with January 1st, 2007. For this purpose, the stage of project preparation has to start before the launching of the applicants’ guides. In the projects’ portfolio for the locality Anina there are inscribed the following projects: Title of the project

Value (EURO)

Source of financing Operational Program

Rehabilitation of the town’s streets in the locality Anina

140

1.000.000

Regional Operational Program

Priority Axis

Major domain of intervention

Priority axis 2: 2.1. Rehabilitation Improvement and modernizing of the regional the county roads, and local urban streets transportation network – inclusive infrastructure the construction/ rehabilitation of the avoiding belts

Title of the project

Value (EURO)

Source of financing Operational Program

Sewerage and used water’s purification in Anina

Priority Axis

Major domain of intervention

Priority 5.000.000 Environmental 1.1.Extension / axis 1: Infrastructure modernizing the Extension Sectorial water and Operational /waste water systems modernizing of Program the used water systems 4.000.000 Environmental Priority axis 1: 1.1.Extension / Infrastructure Extension modernizing the Sectorial and water / Operational modernizing waste water systems Program of the water and used water systems

Station for the treatment of the drinkable water in Anina and extension of the feeding networks with drinkable water in the locality Integrated 9.000.000 Environmental Priority axis 2: 2.1. Development system for Infrastructure Development of the waste’s the waste’s Sectorial of the waste’s integrated management in Operational integrated management systems the town Anina Program management and extension of the systems and waste’s management rehabilitation infrastructure of the contaminated sites

141

2. Versiunea tradusă în limba germană

ENTWICKLUNGSSTRATEGIE DER STADT ANINA I TEIL. EINFÜHRUNG Das Projekt ,,Lokale Strategien für globale Gelegenheiten und eine europeische Zukunft der lokalen Gesellschaften aus dem Westen Rumäniens: die Verstärkung der Ausarbeitungs- und Anwendungsfähigkeit der sozioökonomischen Entwicklungsstrategien auf Lokalniveau im Westgebiet.“ Strateg Vest ist ein Projekt von der Agentur für Regionalentwicklung im Westen und dem Zentrum für ländliche Assistenz. Das Projekt wurde von der EU durch das Phare Programm 2004 finanziert, als Teil der Zivilgesellschaft. Allgemeines Ziel des Strateg Vest war die Unterstützung von Benutzung der gesellschaftlichen ,,Aquis” im Bereich der sozio-ökonomischen Entwicklung durch die Verstärkung der Fähigkeit Entwicklungsstrategien auszuarbeiten innerhalb der lokalen Gesellschaften des Westgebiets. Auf dem Niveau der lokalen Gemeinschaften des Westgebietes hat sich das Projekt besonders an den Gemeinschaften die letztens Städte geworden waren gerichtet, Kleingemeinschaften und ländliche Gebieten im allgemeinen. Das Projekt hat mehrere Gesellschaften ermutigt Mitglieder eines Mikrogebiets zu werden und dadurch eine integrierte Strategie entwickeln, die vorliegenden Ressourcen zu verwerten und auch integriert an den vorhandenen Problemen zu denken. Abwicklungsplatz des Projektes ist: die Westregion, Kreise: Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş, einige Ortschaften der vorgennanten Kreisen, nämlich die Mikroregion Schiltal: Aninoasa, Lupeni, Petrila, Petroşani, Uricani,Vulcan. Directen Nußnießer des Projektes sind: - Die öffentlichen Ortsverwaltungen aus den 4 Lokalgemeinschaften die wurden geholfen diese Strategien auszuarbeiten ( Rathäuser, Räte des Kreises, Mikroregionen ):  Die Mikroregion Schiltal aus Hunedoara Kreis – sie besteht aus 142

6 Gemeinschaften: Petroşani, Petrila, Aninoasa, Vulcan, Lupeni, Uricani  Die Mikroregion Timis-Torontal aus Timis Kreis, sie enthält 14 Gemeinschaften: Deta, Gătaia, Ciacova, Birda, Banloc, Denta, Giera, Ghilad, Jebel, Jamu Mare, Liebling, Pădureni, Voiteg, Moraviţa  Die Mikroregion Santana Kreis Arad – sie enthält 7 Gemeinschaften: Sântana,Curtici, Pâncota, Olari, Zimand, Zărand, Şimand  Ortschaft Anina - Andere Ortspartner und Institutionen, Ortsführer - Ortsanreger - Die Bewohner der 28 Gemeinschaften, die das Projekt gewonnen haben. Das Objekt hatte ein Erfüllungsdauer von 12 Monaten. Der Vertrag wurde am 1. November 2006 unterschrieben und er wird am 1. November 2007 abgeschlossen.

II. TEIL. SOZIO-ÖKONOMISCHE ANALYSE DER ORTSCHAFT ANINA 1. Abgränzung des Gebietes Die Stadt Anina liegt in dem Gebirge die derselbe Name trägt und ist gleichzeitig die Ausdehnung dem südlichen Teil von Westkarpaten ins rumänischen Banat mit 45°2’30” nördliche Breite und 21°53’20” Länge im Osten im Kreis Caraş-Severin. Der Nationalweg DN 58, der durchquert die Ortschaft bindet das Munizipium Reschitz, die Hauptstadt des Kreises ist zu dem abweichenden Nationalweg 57B, der Oravita mit Bozovici bindet und den in Valea Morii, am Crivinei Brücke kreuzt. Aus dieser DN58 Landstrasse zweigt der Kreisweg DJ 572 B der alte Verbindungsweg mit Oravita bei Steierdorf bis zum Marila Heilanstalt. Anina ist mit Oraviţa durch die älteste Bergeisenbahn des Landes, auch der Banater Semmering genannt wegen der Ähnlichkeit betreffend der konstruktiven Missverständnissen mit der österreichischen Eisenbahn aus Semmering. Diese Bergeisenbahn hat eine Länge von 33,8 Km, einer 143

Niveauunterschied von 338 m, 14 Tunnels und 10 Viadukte und kann man derzeit in ungefähr 2 Stunden zurücklegen. Die Stadt Anina befindet sich auf dem DN 58 am ungefähr 32 Km weit von dem Reschitz Munizipium, die Residenz und das Verwaltungszentrum des Kreises, auf dem DN57 B am 33km weit von Oravita und auf dem DN 57B am 34 km weit von Bozovici. Die Stadt Anina, die inmitten des Kreises und auch im nördlichen Teil dessen Verwaltungsgebiet liegt, grenzt an: · im Süd-Westen an der Gemeinde Ciclova Română; · im Süden an der Gemeinde Lăpuşnicu Mare; · im Osten an der Gemeinde Bozovici ; · im Nord-Westen an der Gemeinde Ciudanoviţa; · im Norden an der Caraşova Gemeinde; · im Westen an der Stadt Oraviţa. Anina befindet sich in Entfernung von folgenden Zollamten : - 200 Km gegenüber dem Cenad Zollamt, Timiş Kreis (Ungarien); - 250 Km gegenüber dem Nădlac Zollamt, Arad Kreis (Ungarien); - 60 Km gegenüber dem Naidăş Zollamt, Caraş-Severin Kreis (Serbien); - 85 Km gegenüber dem Moraviţa Zollamt, Timiş Kreis (Serbien). 2. Werdegang Anschliessend werden wir einige hervorgehobene Aspekte aus der reichhaltigen Geschichte der Ortschaft Anina, beginnend von der Zeit der Gründung der Ortschaft bis jetzt. Die gewesene Arbeitskolonie aus dem heutigen Gebiet des Steierdorf Wohnviertels wurde1773 als Waldausbeutungszentrum gegründet. Die Kolonisten liessen sich in der Umgebungen am 24 Juni 1773 nieder und sie haben ihre Tätigkeit Holz aus der Wald am Wasserufer hackend begonnen. Im Jahre 1774, wurden andere Kolonisten aus Ischl, Stirien und Schladming in dem Oberösterreich, aber auch die ersten Slovaken insgesamt 300 Bewohner hergebracht. 1790 bezeichnet das Jahr einer sagenhaften Periode aus der Geschichte des Bergbanats: der Holzhacker Mathias Hammer hat ein schimmernder schwarzer Stein in Valea lui Andrei/Andreas Tal (heutiger 144

Sigismund)gefunden und hatte diesen Stein dem Bergbauamt von Oraviţa hervorgebracht. Es war ein Stück Steinkohle der besten Qualität. Die Steinkohle aus Steierdorf wurde oft der ,,Donaudampfschifffahrt königlichkaiserliche Gesellschaft”. Am 15 Dezember 1863 wurde die mit normaler Spurweite AninaOraviţa Eisenbahn mit Hilfe der ,,Steyerdorf” Typ Steg 34 Lokomotive mit Tender System Engerth, von Pius-Fink nach einer Idee von dem Berater Wilhelm Engerth eröffnet und von einigen italienischen Fachleute, die auch die Villach-Österreich und Udine-Italien Eisenbahn gebaut hatten. Diese Eisenbahn ist auch heute noch interessant wegen ihre Serpentinen und knappen Biegungen der 10 Viadukten und 14 Tunnels. In den ersten 6 Jahren war sie nur dem Warentransport bestimmt. Die Periode zwischen 1890-1918 war von mehreren Ereignisse die wichtig für die Gesellschaft waren bezeichnet. Die meisten von ihnen sind mit der Ausfertigung und Modernisierung der technischstädtebauliche Ausrüstungen gebunden, wie zum Beispiel: die Eröffnung des Bauholzwerkes, die erste Streik der Arbeiter der Achtstundentagrecht betreffend, gemäss dem Kongress der Sozialisten aus Paris mit denen sie verbrüdert waren. Nach mehrere Verschiebungen wurde das Dampfkraftwerk aus dem Anina Wohnviertel in Verfügung gestellt worden. Das hatte als Folge die Einführung der Elektrizität in allen Bergwerken SteierdorfAnina, man gründete hier in Steierdorf die erste Berufsgenossenschaft der Bergleute und Hüttenleute aus Ungarien, wo auch die erste Bibliothek für die Arbeiter aus dem ganz Bergbanat entstand, sowie der erste Chor der Arbeiter aus dem Bergbanat ( der gemeinsam mit einer Leienkünstlergruppe das erste Arbeiterensemble aus der Bergbanat bildeten. Der Streik der 7.000 Bergleute und Hüttenleute begann, die Sperre aus Buhui wurde fertig, es entstand der erste künstliche See Rumäniens, der sich auf Kalk befindet, am 640 m hoch und die Gemeindeverwaltung bestimmte die Einführung der Strassenbeleuchtung. Die Ortschaft bestand dann aus 1.800 Häuser und hatte 13.954 Bewohner. Die Ortschaft wurde die heutige Stadt Anina im Jahre 1952 und die anderen Kolonien wurden Wohnviertel der Stadt. 1990-2005 war eine Untergangsperiode der wichtigsten Industrieabteilung der Stadt Anina: man stoppte die Investition und die Stromproduktion des Wärmekraftwerkes aus Crivina durch eine 145

Präsidialverordnung. Die Bergwerke aus Banat gehörten dem Jiu Tal Mine und CMB Anina wurde ,, Sucursala Minieră Banat Anina” genannt und gehörte von nun an der ,,Regia Autonomă a Huilei Petrosani“. In der Zeit begann auch die massive Auswanderung der Deutschen nach die Bundesrepublik Deutschland. Im Jahr 1997 begann die ersten Entlassungen der Bergarbeiter aus Anina. Im Jahr 2005 gab es massive Verlieren des täglichen Ertrag von Braunkohle vergleichend mit anderen Jahren. Wegen der massiven Entlassungen der letzten Jahren, es waren hier im Bergbau nur 1015 Angestellten tätig. Am 14 ianuare 2006 fand eine Explosion bei S.C. Miniera Banat S.A. Anina statt, am ungefähr 1000 m tief und damit endete die Bergbauperiode. Dieser Unfall war der schwersten aus dem letzten 20 Jahren: 7 Personen waren gestorben und 5 Personen waren verletzt. Gegenwärtig ist der Aufbewarungsprozess der Bergbau von Anina fast beendet. Die Ökologiesierungsarbeitsgänge der Bergwerkszone werden in kurzer Zeit beginnen. 3. Die Oberfläche Die Fläche des Verwaltungsgebiets der Stadt Anina enthält 14.553,0 ha daraus: · landwirtschaftliche Fläche (ha): 912,0 ha, daraus 32 ha Ackerboden ; · bewaldene Fläche (ha): 12.223,0 ha; · Fläche mit Wasser bedeckt (ha): 40,0 ha. Das Stadtgebiet enthält vier Hauptwohnviertel, die aus anderen vielen Kolonien besteht: - Anina (Kolonie Anina, Schlucht, Celnic, Valea Tereziei, Elfabrick), - Steierdorf (Kolonie Steierdorf, Uterisch, Somerfrische, Sigismund şi Hildegard), - Brădet Wohnviertel, - Oraşul Nou Wohnviertel.

146

4. Das Klima Auch wenn die Anina Gebirge nicht so hoch sind, hier sind alle wichtigen Klimaelemente zu finden, als Folge der Bedingungen unter denen die Lüfte laufen. Die jährliche Mitteltemperatur variiert mit etwa 8oC in den höheren Gebiete und bis 10oC in den niedrigen Gebiete. Im Januar zum Beispiel man registriert eine jährliche Mitteltemperatur von -4oC am Bergspitze und bis -2oC in den niedrigen Gebiete. Im Sommer steigt die Temperatur von 16 bis 20oC. Die jährliche Mittelquantität der Niederschläge ist 1.000 - 1.200 mm, im Juni 100 - 120 mm und im Januar halb Quantität. 5. Die Bevölkerung Mann weisst, dass bis 1990 ist das Bewohnerzahl unveränderlich gesteigert, aber ab 1991 beginnt er zu steigern, denn sehr wenige Kinder noch geboren sind und viele Bewohner die Ortschaft wegen der ökonomischen Untergang. verlassten. Im Jahre 2006 wohnten hier noch 9125 Personen, wie folgt: Tabelle 1. Die Bevölkerung auf Geschlächter in Anina im Jahr 2006

Stadt Anina Kreis CaraşSeverin

Gesamt (Personenzahl) Beide Maskulin Feminin 9125 4539 4586 330517

161001

169516

Männlich (%) 49,7 48,7

Quelle: Kreisamt für Statistik Caraş - Severin

Nach ihre Nationalität hat man folgendes: gemäss der Volkszählung aus 2002 war die Bevölkerung so geteilt: 87,2% Rumänen, 8,3 % Deutschen, 2,2% Ungarn und 2,3% andere Nationalitäten. Der Religion nach waren: 74,5% Orthodoxen, 13,7 % Römisch-katholischen, 6,1 % Christlichen Pente coste, 3% Christlichen Baptisten, 2,7 %andere Religionen. Dem Alter betreffend zwischen 15-64 Jahre alt, Leute die noch tätig sind (71,1%), ein bisschen nach der Limes des Kreises (70,4%). Die Leute unter 14 Jahre alt (18,7%), uber den Kreislimes (14,8%). 147

Tabelle 2. Die Bevolkerung aus Anina auf Alter 2006

Gesamt Stadt Anina

9125

Caraş-Severin 330517

Unter 14 Jahre alt Absolut %

15-64 Jahre alt Absolut %

Ueber 65 Jahre alt Absolut %

1707

18,7

6485

71,1

933

10,2

48952

14,8

232603

70,4

48962

14,8

Quelle: Kreisamt für Statistik Caraş - Severin

6. Arbeitskraft Die Übergangsperiode aus Rumänien die im 1989 begann hatte als Folge die Steigerung der Chomagerate. Die vielen Entlassungen führten zu dem Verschwinden der Arbeitsplätze in dem Bergbauwesen, aber auch in anderen Abteilungen. Leider konnte man keine Lösungen dazu finden. Die Rate der Chomage in Anina war gemass der Statistiken 10,2%. Man glaubt, sie stieg bis 45%, denn es gibt viele Leute die in der Statistik des Arbeitskraftamtes nicht mehr zu finden sind. Diese Leute, die Chomeure sind, sind sehr arm. Die Arbeiter aus Anina waren fast alle gelernt in der Bergbauindustrie zu arbeiten. Trotzdem gibt es auch Arbeiter die eine Qualifikation fuer Holzbearbeitung haben und letztens nach Umschulungkurse gibt es hier auch Arbeiter in dem Bereich der Trikotagen und der Bekleidungsindustrie. 7 Die Erziehung In der Stadt gibt es 5 Schuleeinheiten und zwar: - ,,Grup şcolar industrial Anina” die enthalt: Allgemeine Schule, Gymnasium, Lyzeum und Fachschule; - ,,Şcoala cu clasele I-VIII nr. 1” Celnic, fur die Stufen I-VIII; - ,,Şcoala cu clasele I-VIII nr. 2” Steierdorf, fur die Stufen I-VIII; - ,,Şcoala cu clasele I-VIII nr. 3” Brădet, fur die Stufen I-VIII; - ,,Şcoala cu clasele I-IV” Sigismund, fur die Stufen I-IV; - 6 Kindergarten

148

Insgesamt gibt es in Anina 1632 Schuler , siehe folgende Tabelle: Tabelulle 3. Bevolkerung der Schulen aus Anina Nr.

Unterrichtsform

2005

Vorschulisch Primarschule Gymnasium Lyzeum Fachschulen

221 511 492 231 177

Quelle: Kreisamt für Statistik Caraş - Severin

8. Gesundheitswesen Die primare ärztliche Assistenz und die heil-profilaktische Assistenz der Bevölkerung ist gesichert von 3 Hausärzte mit Krankenschwester, 3 Fachärzte mit 3 Krankenschwester die in Fachpraxen arbeiten : - ein Praxis fuer Chirurgie ; - zwei Praxen fuer Stomatologie ; 3 Ärzte und 21 Assistenten arbeiten in 5 Fachpraxen und Abteilungen des Krankenhauses : Innere Krankheiten, Obstetrik-Gynäkologie und Neugeborene, Pädiatrie, Labor fuer ärztliche Analyse, Radiologielabor. 9. Transportinfrastruktur Der Nationalweg DN 58, der Reschitz und Anina verbindet geht durch der Stadt Anina, dann fuhr mit DN 57B nach Oraviţa und DN 57 B nach Bozovici fort. Das macht das Verkehr zwischen Banat und Oltenia durch Orşova leichter.

Hier gibt es auch eine regelmaessige Eisenbahn von 32 km lang fuer Personentransporte und Warentransporte auf der Beziehung Anina-OraviţaBerzovia-Timişoara. Localitatea Anina und hat sein eigener Bahnhof. Auf DN, DJ oder DC ist Anina weit von anderen Ortschaften wie folgt: Anina - Reşiţa - 32 km - auf DN 58 Anina - Bozovici - 34 km - auf DN 57B Anina - Oraviţa - 33 km - auf DN 57B 149

Das Verkehr inmitten von Anina besteht aus einem städtische Strassennetz 65 km lang, daraus 21 km modernisiert · D.N. 58 – die Hauptverkehrsstrasse der Stadt versichert die Verbindung zwischen Caransebeş und Anina; in der Stadt wird der Weg Strasse III Kategorie, die sich in Strassen IV Kategorie verzweigt · D.N. 57B - verbindet Oraviţa, Bozovici, Iablaniţa, durch Crivina. · D.J. 582F – lösen sich von DN 58 am km 8 los, steigt auf dem Hügel Colonovăţ und fuhrt nach ş Mărghitaş See. · D.J. 582C - lösen sich von DN 58 am km 28 los, steigt auf dem Hügel Colonovăţ, geht dem Oraşul Nou vorueber, durch Cuptoare, und von da an verfolgt der alte Weg der UDR bis Comarnic und Crivaia. · D.J. 582B – bindet Anina (Sigismund) mit Oraviţa, durch Marila. 10. Der Nutznetz Die Stadt Anina hat ein zentralisierten Wasserversorgungssystem. Der Buhui See ist die Hauptquelle der Wasserversorgung. Der Netz der Versorgung mit Trinkwasser ist 47 km lang und ist sehr alt, ein Teil davon ist trotzdem neu. Es gibt keine Wasserfiltrierungsinstallationen fuer das Trinkwasser. Es ist nötig, dass dieser Netz modernisiert werde. Die Verwaltung dieser Netz versichert S.C. AQUACARAS S.A. Resita – Arbeitstelle Anina. Die Stadt Anina hat einen Kanalisationsnetz, der 18,49 km lang ist, daraus 6,7 km Trinkwasserkanäle und 11,79 km Abwasserkanäle . Die bestehenden Trinkwasser- und Abwasserkanäle giessen ihr Wasser in die Flüsse und Bäche aus der Umgebungen, denn es keinen Wasserreiniger hier gibt. Lemnul rămâne sursa de încălzire folosită de cei mai mulţi localnici. Gegenwärtig ist die Stadt mit elektrischem Strom von dem energetischen Nationalsystem durch die Werchselstelle von 110 / 6 KV aus Anina gespeist, ausgerüstet mit 2 Umspanner von 25 MVA. Der Statistik gemäss, 98,5% Gebäude aus Anina sind am Stromnetz angeschlossen. 11. Die Ökonomische Tätigkeit Die Haupttätigkeit der Stadt war bis jetzt die Bergbau. Die Neugestaltung der Ökonomischen Tätigkeit basiert sich jetzt auf die 150

wirtschaftlichen Agenten aus folgenden Abteilungen: Holzbearbeitung, Baumittel, Nahrungsmittel-Brotbereitung, Personen- und Warenverkehr. Sehr wichtig ist auch der Handel mit Lebensmittel und andere Waren. a) Traditionelle Berufe Davon kann man die Holzbearbeitung und die Bergbauarbeiten nennen. Man beutet kein Kohle mehr aus. Das Gebiet muss eine wirtschaftliche Tätigkeit konturieren, ohne ein Monoindustrielles Gebiet zu werden. b) Die Landwirtschaft Diese Tätigkeit kann man individuell entfalten auf einer reletiv begrenzte Fläche des Gebiets: nur 32ha ist Ackerboden in den Waldweisen, die die Ortschaft umgeben. Die Weiden repräsentieren eine Fläche von 543 ha, und 486 ha sind mit Heu oder Gras. Man züchtet Gemüse, die man zu Hause isst, aber auch Kartoffeln. Die Tierzucht ( Schafen, Schweine, Vieh) kann hier eine Haupttätigkeit werden, aber jetzt ist sie nur eine individuelle. Die niedrige Preise und der Mangel eines Umsatzplatzes fördert keine Entwicklung dieser Abteilung. c) Die Industrie Das wirtschaftliche Profil der Ortschaften Anina und Steierdorf kommt von der Industrie der Kohlenausbeutung, der Forstwirtschaft durch die Waldinstandhaltung und die Holzverwertung. Die meisten Produktionseinheiten wurden auf der Industrieplattform in der Nahe von Puţ I und Preparaţie gruppiert, diese in Beziehung mit der Bergbauindustrie. d) Der Handel Die Abteilungen durch Firmen vertreten entwickelten sich weiter ( die Holzbearbeitung, die Baumittel, die LebensmittelindustrieBrotbereitung, Personen- und Warenverkehr), wo die Haupttätigkeit ist durch das Lebensmittelhandel und andere Handeltypen) vertreten. Das Lebensmittelhandel und das Gaststättengewerbe entfaltet sich in 62 Handelsgesellschaften der Stadt Anina.

151

e) Tourismus Das touristische Gebietspotential ist unterschiedlich, aber das Tourismus hat immer eine ,,integrierte Form.” Die wichtigsten Sehenswürdigkeiten sind: die Anina-Oraviţa, die gewesenen Gruben, Eisenbahn, Cheile Minişului, Cheile Caraşului, karstische Formen. Man kann hier Wintersportarten treiben, die Forstwirtschaft, die gebirgliche Landwirtschaft, Nationalparks. Man kann touristische Wege zurücklegen in in grossen oder kleinen Rundreisen wählen und der Tourist kann sich diese Rundreise selbst bilden. Man kann folgende auszeichnen: das traditionelle Wohnmodus, die Handwerke, die Tierzucht, die Bodenkultivierung, multikulturelle Sitten und Bräuche. Die Gebäude aus Anina und Steierdorf formen das Kulturgut und das Gut der Geschichte dieser zwei Ortschaften. Die Naturseen des Caraţ-Severin sind wenig und klein und die wichtigsten sind karstisch. Die Die anthropischen Seen benutzt man um Strom zu erzeugen und einige Ortschaften mit Wasser zu speisen . Der Buhui See zum Beispiel auf einer Flache von 9,8 ha speist die Stadt mit Wasser. Den Marghitas-See auf 4 ha benutzt man ein Wärmekraftwerk. Die Umgebungen der Seen Buhui, Mărghitaş und Miniş sind der Freizeitbeschaftigungen bestimmt. Fuer die Einquartierung nennen wir: Hotel Steier, Pension Anghelina, Pension Chirilă Veronica, man legt die Hüte Doina aus der Maial Wiese und die Marghitaţ Hütte an. 12. Die Qualität der Umweltfaktoren Die Umweltverschmutzung dieses Gebiets ist von dem Müll der nicht gut sortiert ist, der Mangel der Ortschaftsgürtel und die Stadtverkehr. Trotzdem ist Anina eine Mischung von grunen Fläche, Wald und gewesenen Industriegebäude, die jetzt verlasst sind. Auch die Grubenhalden, das Wärmekraftwerk und die Ausbaggerungen aus Crivina verseuchen die Umwelt. Anina wurde in einem Ökologisierungsnationalprozess der gewesenen Gruben und andere Förderungszonen nämlich: - Ökologisierung der Zonen wo man bituminöse Schiefer fördert - Ökologisierung der Zonen Grube Puţ IV, Grube Unterisch, Covăcie. 152

13. Die Kultur und die Freizeitbeschäftigungen Die Kultur aus Anina trägt die Marke der Lebensbedingungen dieses Gebiets.Sie ist Folge der Wechselwirkung von Sitten und Bräuche der heterogener Bevölkerung der arbeitete und wird auch weiter hier arbeiten. Aus der Gründung der Ortschaft bis heute wohnten hier gemeinsam Österreicher, Tschechen, Slovaken, Ungarn und Rumäne aus Oraviţa und Valea Almăjului. Nach der Vereinigung der Fürstentumer wenn das Sozialismus hier beginnt kamen her Rumäne aus anderen Gebieten des Landes um hier in dem Bergbauwesen zu arbeiten. Die Kultur dieser Umgebungen bestand aus Besonderheiten der vielethnisher Kultur. In der Zeit gingen die Kulturfeste, Sitten und Bräuche zuruck. Eine der wichtigsten und langlebigen Kulturverband aus Anina, 1865 urkundlich erwähnt, aber vielleicht noch alte ist die Stadtfanfare der Bergarbeiter. Sie nahm an vielen Kulturereignissen teil und bekam auch wichtige Preise mit denen die Stadt stolz ist. Das wichtigste Kulturkern der Stadt hat sich im Kulturhaus aus Anina entwickelt. Dieses war 1920 gebaut und ab 2004 dem oeffentlichen Gebiet des Rathauses Anina gehoerte. Hier wirken einige Kulturverbande : · Volksorchester „Doina Aninei” – hier wirken Amateure daraus 9 Instrumentisten und 11 Saenger. Man hat 2 Stunden Probe dienstags und donnerstags. Man singt und spielt Gesaenge aus Banat aber auch aus anderen Regionen. · Das Club „Femina” – das etwa 35 Mitglieder hat. Sie treffen sich einmal im Monat zusammen und besprechen Themen der Wirtschaft, Kultur, Wissenschaft und Gesundheit. · Der Literatenkreis „Virgil Birou” – hier wirken 20 Dichter, Prosaschriftsteller, Essaysten und Journalisten, alle Amateure aus Anina. Sie werden eine literarische Zeitschrift ,, Arcadia” gennant veroeffentlichen, sein Chef Verfasser heisst– Chiper Mihai. In der Zeischrift kann man eigene Schaffen der Literatenkreismitglieder des Kreises lesen. · Malenkreis – hier nehmen 15 Kinder aus Anina von 5 bis 15 Jahre alt teil . Dort kann man thematische Ausstellungen sehen. Der Kreisleiter heisst Dietlinde Krischer. · Tanzkreis fuer Gesellschaftstaenze und moderne Taenze. – Hier 153

wirken ungefaehr 35 Leute. Sie treffen sich zweimal pro Woche, samstags und sonntags. · Kantokreis auf zwei Abteilungen – Volksmusik und leichte Musik. Das Deutsche Forum aus Steierdorf-Anina hat als Hauptziel die Wahrung der kulturell-kuenstlerischer Identitat der Deutschen auf diesem Gebiet. Das Forum wirkt im Kulturhaus des Steierdorfwohnviertels, das zum Anina Rathaus gehoert. Hier wirken folgende Gruppen: - die Gruppe der deutschen Volkstaenze „Steierdorfer Edelweiss”; - die Gruppe „Cordial” die alle Art deutsche und rumaenische Musik singt und spielt : Volksmusik, Tanzmusik, moderne Musik u.s.w. Die Band zaehlt 4 Instrumentisten und 2 Saenger. Diese machen Proben 3 Stunden, einmal pro Woche. - Handarbeitkreis fuer Kinder - Eine Bibliothek mit 5.000 Bucher, halb in der deutschen Sprache.

III. TEIL. DIE SWOT ANALYSE DER ORTSCHAFT ANINA 1. Die Leistungsmethodologie der Swotanalyse Die SWOT Analyse bedeutet eine Analyse der Vorteile, der Schwachstellen, der Gelegenheiten und Drohungen, geschafft und benutzt von mehreren Betrieben als Instrument der Formulierung von Strategien. Dieses Instrument ermöglicht die schnelle Analyse der strategischen Schlüsselpunkte, sowie die Identifizierung der strategischen Alternativen. Heutzutage anwendet man diese Analyse um das Gebiet zu analysieren und ist ein Instrument, das die Planung der öffentlichen Verwaltung erleichtert. Bevor eine Swotanalyse zu beginnen, muss man unbedingt eine Beschreibung im allgemeinen machen, damit alle Teilnehmer eine ,, Gemeingrundlage” haben. Diese einleitende Etape repräsentiert ein wichtiges Element, denn meistens die Leute die tätig sind, sind nicht gut informiert und sie haben verschiedene Meinungen die Entwicklungsthemen betreffend. Die Analyse- und Forschungstechnik SWOT beruht aus der 154

“brainstorming” Methode und zwar eine Diskussion zwischen die Leute, die in der Ausarbeitung der Strategie impliziert sind. Die SWOT Analyse beruht sich auf folgenden Elemente: Vorteile, Schwachstellen, Gelegenheiten und Bedrohungen. Was bedeutet ein Vorteil für eine Gesellschaft? Aus einer Analyse der Gesellschaftindikatoren entstehen eine ganze Reihe von Vorteile. Diese könnten ,,hard Vorteile” oder ,,soft Vorteile” sein. Die ersten erkennt man fast schnell normalerweise, aber die anderen schliesst man aus weiteren Unterhaltungen oder Forschungen daraus. Das zweite Parameter bedeutet die Schwachstellen. Im Gegensatz zu den Vorteilen sind diese die Schwächen der Umgebung. Auch bei der Analyse von Schwachstellen ist es möglich ein Unterschied zwischen ,, hard Schwachstellen” und ,, soft Schwachstellen zu machen. Das dritte Parameter bezieht sich auf der Gelegenheiten. Diese kann man studieren und besprechen nur dann wenn man ein einleitender Wahl im vorhinein gab. In diesem Fall braucht man eine klarere Beschreibung auf der Seite der Personen die darin melden.  Diese Analyse hätte ein Problem wenn die Vorteile und die Gelegenheiten gleich sind. Es gibt ein klares Unterschied zwischen die beiden. Eine einfache nutzbare Regel für eine korrekte Swotanalyse ist diejenige der Prüfung, ob es ein klares Unterschied zwischen die Vorteile und die Gelegenheiten gibt. Das Gefahr bedeutet auch die negativen Verwicklungen der genommenen Massnehmen. Die Analyse von Gelegenheiten und Gefahren bedeutet eine Mischung von Innen- und Ausseneffekte der Politik. Die Ausseneffekte führen zum Gefahr. Bei SWOT Analyse gibt es keine exklusive Korrespondenz zwischen Vorteile und Gelegenheiten einerseits und Schwachstellen und Bedrohungen andererseits. Manchmal einige starke Elementen können zur Bedrohungen führen inmitten eines ,, nach der Politik “ Szenariums. Die Vorteile und Schwachstellen sind ,, statische “ Konzepte, die auf beschreibenden Parameter eines Gebiets beruhen, in einer präzise Zeitperiode = WAS ES GIBT Die Gelegenheiten und Bedrohungen berücksichtigen die Zukunft und sie beruhen auf den Wahlen, die die Leute die im Verfahren impliziert sind machen müssen = DAS WAS WIRD 155

Die stärkeste Botschaft der SWOT Analyse ist, dass ungeachtet der festgelegten Tätigkeiten, musste das Dezisionalprozess folgende Elemente einschliessen: · · · ·

156

Bau auf Vorteilen Eliminier die Schwachstellen Nutz die Gelegenheiten aus Entferne die Gefahren

2. Analysebereiche: 2.1. Transportinfrastruktur

BEREICH: TRANSPORTINFRASTRUKTUR VORTEILE SCHWACHSTELLEN · Modernisierter Nationalweg, · Das Fehlen einer welcher die Stadt Anina Eisenbahnverbindung mit mit dem Kreissitz –Resita Resita verbindet. · Das Fehlen von · Eisenbahnverbindung Taxidienstleistungen Scher mit Oravita, welche bis zugängliche Wege zu einigen Temeswar verlängert wird; Bezirken der Stadt funktionsfähiger Zustand · Der Zustand der lokalen Straßen ist geeignet und wird modernisiert · Modernisierte Gehsteige Lokales Tansportsystem; regelmäßige Fahrten (fährt einmal die Stunde, Haltestellen in den wichtigsten Bezirken der Stadt)

GELEGENHEITEN

BEDROHUNGEN

· Europäische Finanzierungsquellen · Die Existenz der technischen Dokumentation, welche Aktualiesierung benötigit · Die Nutzung von Programmen seitens der Regierung Rumäniens

· Die gleichzeitige Abwicklung von mehreren Finanzierungsprogrammenare · Das fehlen der Möglichkeiten zur lokalen Kofinanzierung · Die Isolation der ortschaft von den nationalen und europäischen Transportnetzen 157

2.2. Ökonomische Tätigkeit

BEREICH: ÖKONOMISCHE ENTWICKLUNG VORTEILE SCHWACHSTELLEN · Existenz eines Geschäftzentrums Anina · Die wiete Fläche der Stadt, welchedie Entwicklung ökonomischer und Produktionstätigkeiten in städtischem Milieu ermöglicht · Freiräume mit einigen Begünstigungen zwecks zukünftiger Investitionen · Zugangswege, modernisiert, in 3 Hauptrichtungen · Netz von Nutzbarkeiten (wasser, Kanalisation, elektrischer Strom, telefonisches Fest- und Handynet, Internet) · Zur Verfügung stehende menschliche Resourcen, welche eine Arbeitsstelle suchen · Wichtige Holzresorucen verwendbar für Abholzung und Verarbeitung · Der niedrige Preis der Imobilien und Grundstücke · Hoher Prozent der aktiven Bevölkerung, welcher Arbeitskraft sichert · Die Unterstützung seitens der öffentlichen Behörden, welcher für Investionen gewährt wird

158

· Monoindustrielle Ortschaft mit der Einstellung der Hauptbeschäftigung -Bergbauseit 2006 · Schließen des Berwerks in 2006 hat zur Arbeitslosigkeit eines wichtigen % der beschäftigten Bevölkerung geführt · Berwerkgebiete befinden sich in einem fortgeschrittenen Degradierungszustand · Das Fehlen von strategischen ökonomischen Stellvertretern (großen Umfanges) · Hohe arbeitslosigkeitsquote · Fehlen der Konkurenz im Bereich der Anziehung von qualifizierter Arbeitskraftlificata · Niedriges Ausbildungsniveau der Bevölkerung · Der Auszug der Jugend und die Alterung der Bevölkerung (Entvölkerung) · Niedrige Anzahl lokaler Investitionen · Fehlen von Bankeinheiten · Mangelhafte lokale Initiativen aus den Reihen der Bevölkerung · Traditionel, die weibliche Bevölkerung arbeitet nicht · Unmöglichkeit der Ausübung landwirtschaftlicher Tätigkeiten Niedriges Interesse seitens der ökonomischen Stellvertrer betreffend die sozialen Probleme aus der Gemeinschaft

GELEGENHEITEN

BEDROHUNGEN

· Die Entwicklung von Partenerschaften für die Verwirklichung von Projekten – Schlüsselteilnehemer: das Ratshaus Anina, das Geschäftzentrum,der Kreisrat · Die hervorgehobene Beratung einiger Teile der Bevölkerung zwecks der profesionellen Neubildung und Informierung in Bezug auf die europäischen Fonds · Die Entwicklung der ökonomischen Tätigkeiten im Bereich des Tourismus · Die Verarbeitung von Holz (die Möbelindustrie) · Die Aubeutung der örtlichen natürlichen Rohstoffe (Ton, Kalk, stilles Wasser, Holz, ) · Viehzucht · Betriebsfähiger Handelssektor · Die Einführung von spezifischen Tätigkeiten seitens der NGO.

· Die Konkurenz im Bereich der anziehung von Investionen · Die Grundstücke aus dem Stadtraumn, welche von der UDR zurückgefordert werden (Werke und Gebiete Resita) · Die Wanderung in ständigem Wachstum, ganz besonders der Jugendlichen gegen bessser ökonomisch entwickelte Zonen · Natalität im Herabsinken und das Herabsinken der aktiven Bevölkerungive · Soziale Probleme in ständigem Wachstum · Das Fehlen der Beteiligung der Gesellschaft in der Entwicklung der Gemeinschaft · Der Dienstleistungssektor ist schwach entwickelt, es existieren im allgemeinen öffentlichen Dienstleistungen · Häufige legale Veränderungen · Der Wachstum der anzahl von Personen, welche nicht Entschädingungszahlungen und Arbeitslosenhilfe erhalten werdenj · Der Wachstum von Imobilienund Grundstucksmieten · Die Schließung einiger staatlicher Betriebe

159

2.3. Der Tourismus

BEREICH:TOURISMUS VORTEILE SCHWACHSTELLEN · Vorteilhafter natürlicher Raum: 2 Seen (Buhui, Marghitas), zahlreiche Höhlen, reiches Wald-und jagdgebiet, weite Hochebenen, Dazugehörigekeit zu zwei natürlichen Reservaten (Semenic, Nerei Klamm), einige unter Schutz gestellten Pflanzen-und Tierarten, sowie auch andere touristische Wege außerhalb von Anina, welche jedoch als touristische Übergangspunkte gefördert werden können (Die Paralele 45, B Minis Bach und See etc.) · Die Existenz der Eisenbahnlinie Anina-Oravita, genannt ,,Semmering Rumäniens” wegen ihrer aufsehehnerregenden Bauart · Die Existenz einiger historischer und religiöser Monumente,welche vom Gesetz 5/2001 geschützt werden · Ethnische, religiöse und kulturelle Verschiedenenheit, · Das Folklore und die Kulinarischen Traditionen der Gegend · Industrielle Überbleibsel: klassischer Zug, Hallen, industrielleund Bergbauanlagen, hydrotechnische Werke

160

· Geringe Unterkunftsmöglichkeiten udn das Fehlen von klassifizierten Unterkunftsmöglichkeiten (Unterkunftsstrukturen für kurze Dauer, Art de tip Pension) · Unterkunftsmöglichkeiten und damit verbundene Dienstleistungen sind nur mangelhaft und schwach entwickelt · Es existieren keine ausgestatteten Freianlagen · Geringe Anzahl von Touristen, welche ihre Zeit in der Stadt verbringen oras (wegen der mangelhaften und ungeeigneten Unterkunftsmöglichkeiten azare) · Das Fehlen von Fördeungsmaterialen der Stadt und der Umgebung · Unterentwickeltes Nivou der Aufklärung von Touristen zwecks der Ausübung von Ekotourismus · Nicht ausgestattete Zugangswege zu den touristischen Sehenswür digkeiten · Geringe Anzahl von kleinen und mittleren Betrieben im Bereich des Tourismus · Kleine Investionen für Einführungs- und Entwicklungstätigkeiten im Bereich der touristischen Geschäftsbeziehungen

GELEGENHEITEN

BEDROHUNGEN

· Die Möglichkeit der ausübung von: -Wintersportarten - Extremsportarten -Speologie -Wanderungen · Finanzierung der strukturfond zwecks der Errichtung oder Entwickl ung der Pensionen, touristischer Unterkunfts-und Freizeitstrukturen · Die Rehabilitierung einiger Gebäude oder Gegenden: ,,Das Museum des Bergbaus”– industrielles Museum · Die Verwendung des Bergwerkes mit touristischem Zweck – kann auch im industriellen Tourismus verwendet werden · Rehabilitierung der Eisenbahnlinie Anina-Oravita (die älteste · Gebirgseisenbahnlienie des Landes) · Die Perspektive der Beherbergung von touristen führt zur Verbesserung der Ausstattungen · Die Rückkehr aus dem Ausland nach Anina der ethnisch deutschen Bevölkerung, welche in Rente geht

· Das Fehlen der potentiellen Investitoren in einen neuen Bereich wie der Tourismus in einer gewesenen monoindustriellen Ortschaft · Das Fehlen des qualifizierten Personals in diesem Bereich und erhöhte Kosten zu seiner Anstellung von außerhalb · Die Asudauer der Tradionen in einer monoindustriellen Stadt, welche älter als e de 200 Jahre istde ani · Die menschlichen schwach qualifizierten Resourcen im Bereich de Tourismus · Geringe Anstellungsmöglichkeiten in diesem Bereich · Die unentsprechende Entwicklung des Nischentourismus in der Gegend · Das Fehlen einer Politik bezüglich der Konservierungstätigkeiten der touristischen Sehenswürdigkeiten aus der Gegend

161

2.4. Der Umweltschutz

BEREICH: DER UMWELTSCHUTZ VORTEILE SCHWACHSTELLEN · Die Dazugehörigkeit zu 2 Nationalparks des Landes: Semenic- Carasch Klamm und Nerei Beuschniza Klamm · Der geringe Luftverschmutzungsgrad · Das geringe Erosionsphänomen des Bodens · Die Existenz von Stillwasserquellen · Die Existenz einiger ausgebreiteter Gegenden, welche mit Wald bedeckt sind, die eine wichtige Rolle in der Absicherung des ökologischen Gleichgewichts in der Bergund Gebirgsgegend hat · Natürliches Kapital mit einem besonderen Wert im Bereich: Ge­no­fond, Bioverschiedenheit, Landschaft, Wasserresourcen

162

· Nichtexistenz der Stellen zur Behandlung und Filtration des Trinkwassers · Das Fehlens eines kollektiven Müllabfuhrsystems · Die Nichtökologisierung der Stadtmüllgrube (es gibt keinen Wachdienstnu, keine Beleuchtung iluminat, keine klare Abgrenzung, sind Feuer gelegt oder entflammen diese) · Veraltete Ausstattungen und · Dauerndes Risiko zur Degradierung der Umweltfaktoren durch das Übertreten der Gesetze · Die Abholzung der mit Wald bedeckten Gegenden

GELEGENHEITEN

BEDROHUNGEN

· Regionale Programe zur Müllabfuhr, und zur Verteilung und Behandlung des Trinkwassers, zum Abfließen und behandeln des verwendeten Wassers · Die Bergwerke sind im Ökologisierungprozess · Die Ausbreitung des Konzepts von einem einzigen Belieferungsdienst mit Trinkwasser · Die Entwicklung der äkologischen Aufklärung in den Reihen der Gemeinschaft

· Die Nicheinhaltung der angenommenen Programme Seitens der Verwaltung und den Dienststellen aus diesem Bereich · Das Erscheinen von Umweltverschmutzern gemeinsam mit der ökonomischen Entwicklung der Stadt · Das geringe Niveau des Informationsmanagments bezüglich der UmgebungDie Nichtausführung von arbeiten betreffend der Bekämpfung von Bodenerosion und Bodenrutschen

163

2.5. Die terioatoriale Grenzübergangszusammenarbeit

BEREICH: Die terioatoriale Grenzübergangszusammenarbeit VORTEILE SCHWACHSTELLEN · Die Existenz eines Übereinkommens betreffend die Zusammenarbeits zwischen der Stadt Anina und der Ortschaft Coştei aus Serbien · Die Existenz bilateraler Zusammenarbeitsverhältnisse zwischen der Stadt Anina und Ortschaften und Organisationen aus Österreich · Die Existenz bilateraler Zusammenarbeitsverhältnisse zwischen der Stadt Anina und Ortschaften und Organisationen aus Deutschland · Ursprünglich wurde die Ortschaft Steierdorf – durch die Kolonisierung einiger Arbeiterfamilien aus Österreich und Deutschland erschaffen

164

· Es gibt noch keine Bruderortschaft aus der EU mit der Stadt Anina · Es gibt keine ofiziellen bilateralen

GELEGENHEITEN · Europäische Finanzierungsquellen · Die Entwicklung der bereits vorhandenen oder besiegelten bilateralen Zusammenarbeitsverhältnisse mit den vebrüderten Gemeinschaften · Die Nutzung von Programmen seitens der Regierung Rumäniens · Die Entwicklung von integrierten Projekten der Grenzübergangzusammenarbeit betreffend den Bereich des Umweltschutzes · Gemeinsame Renovierungs-und Restaurierungsprojekte der der patrimoniellen Gebäude und Denkmäler · Die Einführung einiger touristischer Grenzübergangsprogramme mit Partnern aus Serbien

BEDROHUNGEN Die Wiedereinführung des Visumsystems für den Grenzübergang zur Republik Serbien.

165

IV. TEIL. SOZIO-ÖKONOMISCHE ENTWICKLUNGSSTRATEGIE DER ORTSCHAFT ANINA 1. Großziel Der Anfangspunkt für die Erarbeitung der Strategie der Ortschaft Anina für die Zeitspanne 2007-2013 ist das strategische Dokument, ausgearbeitet von den Vertretern der Gemeinschaft im Laufe des Jahres 2005. In Anbetracht des Zusammenhanges in dem das Projekt Strateg Vest eingeführt ist, für die Festlegung der strategischen Zutunsachsen berücksichtigte man, dass Rumänien Teil der EU ist und es erfreut sich einer serie von Instrumenten zur Verringerung der Entwicklungsungleichheiten. Beim Erarbeiten des Dokuments wurden folgende Dokumente mit strategischen Charakter berücksichtigt, welche auf lokale oder regionalen Niveau verfasst wurden: Der Plan zur Regionalen Entwicklung 2007-2013, die Strategie des Kreises Caras-Severin, der Ausstattungsplan des Gebietes Caras-Severin und der allgemeine Stadtplan der Ortschaft Anina. Die Wiederherstellung des sozio-äkonomschen Lebens und die harmonische Entwicklung der Ortschaft Anina durch die Verwertung der natürlichen und menschlichen Resourcen, welche zur Verfügung stehen 2. Spezifische Ziele zwecks der Verwirklichung des Großziels Zur Ergänzung des Großziels wurden folgende spezifische Ziele festgestellt, die folgendes betreffen: a). - Die Anziehung von Investitionen für die Modernisierung und die Rehabilitierung der Infrastruktur der Ortschaft; b). – Die entwicklung des Geschäfteumfeldes und des Unternehmersinn im Rahmen der Gemeinschaft mit dem Zieldie ökonomische Entwicklung der Ortschaft Anina anzuregen; c). – Die Ermunterung der Entwicklung des Tourismussektors durch die Verwertung der vorhandenen natürlichen Resourcen; d). – Die Erhaltung und der schutz der Umwelt mit dem Ziel die nötigen Voraussetzungen zu sichern um eine duaerhafte Entwicklung der Ortschaft Anina zu ermöglichen; 166

e). – Die Beschleunigung der bemühungen für die Verwirklichung von Partnerschaften und zur ofiziellen besiegelung der teritorialen Zusammenarbeitsverhältnisse der Gemeinschaft Anina. Diese Ziele werden erreicht in 7-10 Jahren durch die Verwendung von den Entwicklungsprojekten, welche europäische und Regierungsfonds erhalten haben.. 3. Die Prioritätsachsen und die Zutunsbereiche Als folge der Partneranalyse, welche für die Ortschaft anina verwirklicht wurde, für die Zeitspanne 2007–2013, wurden folgende 4 Strategische Ahcsen festgelegt: · Die Entwicklung der Transportinfrastruktur · Die ökonomische Entwicklung der Stadt · Der Umweltschutz · Teritorielle Zusammenarbeit Die Prioritäten, welche in der Strategie der Ortschaft Anina vorgesehen sind, sind gleich mit den Zutunsbereichen, welche im operationellen Regionalprogramm und den operationellen Kreisprogrammen festgelegt sind: die Steigerung der ökonomischen Konkurenz, die Transportinfrastruktur, die Umweltinfrastruktur, die Entwicklung der menschlichen Ressourcen, die Entwicklung der Verwaltungsfähigkeit. Priritätsachse 1: TRANSPORTINFRASTRUKTUR Bereich des Zutuns 1.1. Die Rehabilitierung und Verbesserung der lokalen Transportinfrastruktur - Rehabilitierung durch betonieren der Straßen Horea şi Cloşca aus den Kreuzungen mit DN 58 inklusive das Montieren von Wehren und der nötigen Markierungen zwecks der Verwendung als Umfahrtstraße des Zentrums der Stadt Anina. - Rehabilitierung aller Straßen aus der Stadt Anina durch Wiederherstellung des Asphalts, aus Gehsteig oder aus Beton, abhängig von der Lage und den Reliefverhältnissen aus der jeweiligen Zone. Die Umarbeitung, die Entkolmatierung oder Erbaung, je nach Fall der 167

pluvialen Kanalisation, inklusive der Auslaufkanäle in den Bach Anina beziehungsweise Steierdorf. - Umarbeitung der Gehsteige und Fußgängergassen in den Zonen der Stadt, welche nicht in die bereits abgewickelten Initiativen eingeschlossen wurden; - Die Erschaffung von Vehrkehrsinseln in den Haltestellen für öffentliche Verkehrsmittel, wo diese nicht vorhanden sind. - Diversifikation des lokalen Transportsystems und die einführung von Taxidienstleistungen. Bereich des Zutuns 1.2. Modernisierung der Verbindungsstraßen mit allen dazugehörigen und zusammensetzenden Ortschaften, so wie auch mit anderen touristischen Sehenswürdigkeiten - Rehabilitierung und Modernisierung der Verbindungsstraße zwichen Steierdorf und Marila inklusive das Montieren von Wehren und der nötigen Markierungen. - Modernisierung der Zufahrtstraße zum Brădet Bezirk von zwei Sieten : von Steierdorf und vom gewesenen Bergwerk Puţul 1. - Modernisierung der Zufahrtstraße zum Valea Tereziei Bezirk und zum Stadium. - Modernisierung der Zufahrtstraße zum Uteriş Bezirk. - Modernisierung der Verbindungsstraße mit der Hochebene Maial. - Modernisierung der Verbindungsstraße mit der Marghitaş Hütte. - Die entsprechende Ausstattung der touristischen Wege und Pfade zum Buhui See, Buhui Grotte, Şaua Cuptoare, Oraşul Nou, Marghitaş See und anderer Sehenswürdigkeiten, welche Interessepunkte für den Jagdtourismus und botanischen Tourismus sein können Bereich des Zutuns 1.3. Die Verbesserung der Dienstleistungen, welche vom Eisenbahntransport angeboten werden. - Renovierung und Modernisierung des Bahnhofs CFR aus Anina.

168

Prioritätsachse 2: ÖKONOMISCHE ENTWICKLUNG DER STADT Zutunsbereich 2.1. Geschäftsumfeld - Anziehung von Investitoren, welche daran interesiert sind Räume und Grundstücke aus der Stadt zu pachten oder zu kaufen, um eine produktive Tätigkeit auszuüben; - Anbieten einiger Begünstigungen und Preisnachlässe zwecks der Anziehung von lokalen/fremden Investitoren (Preisnachlässe bei der Miete der Räume für eine bestimmte Zeitspanne, Fortbildungskurse zur Qualifizierung des Personals, die Verfassung der Akten von den lokalen dafür zuständigen Behörden in einem je kürzeren Zeitraum, etc.). - Gründung eines gebührenfreien Beratungszentrums für kleine und mittelgroße Unternehmen und die Unterstützung dieser Unternehmen bei der angehung von Entwicklungsprojekten; - Die Unterstützung des Zugangs der öokonomischen Beamten und NGOs zum elektronischen Netz der lokalen Gemeinschaft; - Die directe Zusammenarbeit mit dem Komerz und Industriezentrum des Kreises im Bereich der Unterstützung der Gründung von neuen kleinen und mittelgroßen Unternehmen; - Die Förderung der Gelegenheiten des lokalen ökonomischen Umfeldes auf regionalem und auf Kreisniveau; - die Erarbeitung und Verfassung eines Führers, welcher die Details der Gelegenheiten aus den verschiedenen Bereichen, die profitfähig sind, enthalten soll. Zutunsbereich 2.2. Menschliche Ressourcen -Die Zusammenarbeit mit dem arbeitsamt und die Unterstützung der Wiederanstellung der arbeitslosen Leute, ducrh öffentliche Angebote, welche im Rahmen einiger „Veranstalltungen für Arbeitskräfte” beakannt gemacht werden, diese Veranstaltunge werden periodisch oragnisiert und über welche die Medien ganz besonders intensiv berichten sollen; - Rehabilitierung, Modernisierung, Ausbreitung, Ausrüstung und Asusstattung aller Schuleinheiten der Stadt; - Die Entwicklung des profesionellen und technischen Lehrwesens aus Anina, durch die Anpassung der Ausbildungen, welche vom Lehrsystem angeboten werden, an die aktuellen und zukünftigen Erfordernisse des Marktes 169

- Die Entwicklung des Lehrwesens aus Anina zur Ermuntigung des erhaltens eines je höheren Bildungsnieveaus; -Die Gewährleistung einer Übereinstimmung zwischen dem profesionellen Bildungsangebot, welches vom Lehrsystem angeboten wird und den Erfordernissen von Kentnissen auf dem Arbeitsmarkt; - Die Ermutigung der Gründung von Partnerschaftenzwischen dem Lehrsystem und dem Geschäftumfeld zwecks der Gewährleistung vorteilhafter Bedingungen für die praktische Ausbildung der Schüler; - Rehabilitierung der Gebäude und die Ausstattung mit Ausrüstung einiger Räumlichkeiten und Gebäude für Notfälle so wie auch für soziale Dienste, soziale und kulturelle Fürsorge und Bildung-Orientierung der benachteiligten Kategorien und die Verbesserung der angebotenen Dienstleistungen. Zutunsbereich 2.3. Öffentliche Dienstleistungen - Rehabilitierung der Infrastruktur des medizinischen Sektors, durch die Modernisierung de Imobilien, in denen medizinischen Einheiten tätig sind und die Gewährleistung der wirklich nötigen Dinge: Wasser, Kanal, eigenes Heizungssystems, innere und äußere Endarbeiten; - Gründung von neuen Parks und Spielplätzen für Kinder und die Fortsetzung der Modernisierung der schon vorhandenen; - Gewährung von Unterstützung für die Gründung einiger Bankeinheiten und die Einführung vom e-Banking Dienst und e-Tax; - Gründung eines Kabinetts von schulischer Orientierung; - Modernisierung des Lebensmittelmarktes und industriellen Warenmarktes. Prioritätsachse 3. DIE ENTWICKLUNG DES TOURISMUS Zuntunsbereich 3.1. Die Förderung der Ortschaft und der vorhandenen toruistischen Gelegenheiten und ihre Eingliederung in die nationale Rundfahrt - Die Verwirklichung einer intensiveren Förderung der touristischen Interessepunkte aus der Stadt und Gegend durch TV, kostenlose Verteilung von Bröschüren anläßlich verschiedener besonderer Ereignisse, Artikel in der Kreispresse und auf Internetseiten. - die Erarbeitung und Verfassung eines Führers der Stadt Anina und der Gegend, welcher sowohl einen kurzen geschichtlichen Teil als auch 170

touristischen Interessepunkte, natürliche Sehenswürdigkeiten und auch industrielle und patriomoniumsangehörige Sehenswürdigkeiten, enthalten soll; - Die Verwertung der natürlichen touristischen Shehenwürdigkeiten zur ausübung von touristischen Veanstalltungen: Seen, Höhlenl, geologischen Gebilden, Klamms, Wasserfällen, Bergwerken, aber auch der spezifischen lokalen Fauna und Flora (Bröschüren, Informationszentren, die Anlegung eines kleinen botanischen Museums etc.); Zuntunsbereich 3.2. Rehabilitierung touristischen Shehenwürdigkeiten der Ortschaft -Die Umarbeitung und Modernsierung des Strandes aus Anina. - Rehabilitierung der Zugangswege und Markierung der Wege zu den touristischen Sehenswürdigkeiten und Nationalparks aus der Gegend Anina ; - Die Ausstettung einiger Bahnen gemäß europäischen Standards zur Ausübung von Wintersportarten; - Restaurierung,Schutz und Konservierung der Sehenswürdigkeiten aus dem kulturellen Partimonium der Ortschaft; - Konservierung und Ausstettung der gewesenen industriellen Gebäude für touristische Zwecke; - Rehabilitierung der Unterkunftsräume und den einbezug in die touristische Rundfahrt einiger zur Zeit unbenutzter Gebäude; - Gründung eines Berwerkmuseums. Prioritätsachse 4: DER UMWELTSCHUTZ Zuntunsbereich 4.1. Modernisierung des Netzes - Die Erarbeitung eines Durchfürungsstudiums und nachträglich die Projezierung und Verwirklichung der Wasserstation zur Behandlung des Trinkwassers Anina, das Finden von alternativen Quellen und die Ausbreitung des Trinkwasserversorgungsystems, um die ganze Stad zu decken; - Die Erarbeitung des Kanalisationsystems für Abwasser aus dem Bezirk Steierdorf und das Bauen der Säuberungsstation für Abwasser, welche aus der Nachbarschaft des Bezirks stammen; - Die Projezierung und Verwirklichung des Kanalisationsystems für Abwasser und der Säuberungsstation für Abwasser für Anina; -Rehabilitierung des Kanalisationsystems für Abwasser für die Bezirke 171

Brădet şi Oraşul Nou Anina und den Ankauf von mobilen Säuberungsstation für diese; - Die Semnkung der städtischen Bodenverschmutzung durch die Abschaffung von septischen Schachten als Folge der Anschließung der Haushalte an das Kanalisationsystem; - Die Instalierung einiger Kontainer, zum Sammeln von großen Abfällen, welche nicht in zur Kategorie des Haushaltsmülls gehören; - Modernisierung des.. Netzes durch die Verwendung von nichtzurückzuzahlenden Fonds der POS Umwelt; - Die Neustukturierung und Schließung der gegenwärtigen Müllhalde und die Neuorienturung zum ecologischen Ort, welcher regional dafür festgelegt wurde gemäß den EU Normen, die Ausbreitung und der Neubau des Müllabfuhrsystems in der Stadt durch die Einführung des Selektivabfuhrsystems und die Anpassung an das Müllverwaltungsystem. Zuntunsbereich 4.2. Konservierung der Umwelt - Verwirklichung von konkreten Maßnahmen zur Konservierung der natürlichen Gebiete und der unter Schutz gestellten Pflanzenarten; - Die erforschung der Risikogebiete betreffend mögliche erdrutsche, zusammenhängend mit den Maßnahmen, die zut Festigung der Erde nötig sind; - Das Festlegen der Maßnahmen welche nötig sind um die Wirbelwinde während der Regenzeit des Jahres zu mildern, wichtig ist dabei die natürliche Gestalt der Gegend, in welcher sich die Stadt befindet; - Die ökologische Wiederherstellung der gewesenen Bergwerke und der Sterilhalden, welche aus der Bergwegtätigkeit stammen; - die Fortsetzung der Waldpfanzaktionen in der ganzen Verwaltungsgegend der Stadt, ganz besonders in den Gegenden wo ein Risiko des erdrutsches besteht; - Die Kartenzeichnung und Beobachtung der Entwiclung des Waldgutes aus der Gegend; - Die Anregung zur Beteiligung und Zusammenarbeit der NGOs, der ­Lehreinheiten und anderer Vertreter der sozialen Gesellschaft an den Konservierungsund Schutzaktionen der Bergwerke; - Die Förderung der Freiwilligentätigkeit in den Reihen der sozialen Gesellschaft zur Entfaltung von Tätigkeiten betreffend den Schutz der Umwelt; 172

- Die Erschaffung eines lokalen Bildungsprogramms im Bereich des Umweltschutzes. Prioritätsachse 5: TERITOIELLE ZUSAMMENARBEIT Zuntunsbereich 5.1. Die Entwicklung von Partnershcaften jenseits der Grenzen - Finden neuer Partner im ökonomisch- sozialen – kulturellen Bereich jenseits der Grenzen Rumäniens; - Die Entwicklung und Ausbreitung der vorhandenen Partnershcaften und Zusammenarbeiten; -Die Einführung und Abwicklung von Projekten jenseits der Grenzen, in welche die Ortschaft Anina die Rolle des Lead Partners übernehmen soll - Gemeinsame Restaurierungs- und Renovierungsprojekte der gebäude und Denkmäler aus dem Patrimonium - Die Einführung einiher touristischer Programme jenseits der Gernzen mit Partnern aus Serbien - Die Verwirklichug einiger geimeinsamer Förderungsaktionen der ökonomischen Tötigkeiten (Messen, Ausstellungen, ökonomische Missionen).

173

4. Die Gesamtheit der proiecte und die Identifizierung der Finanzierungsquellen Eine Gesamtheit von guten Projekten, gefolgt on einer angemessenen Kofinanzierung sind ausschlaggebend um die eigentliche Eingliederung der vorhandenen Strukturinstrumente für Rumänien vom 1 Januar 2007 zu gewährleisten. In diesem Sinne muß die Vorbereitungsetappe dieser Projekte vor der Gründung des Anfrageverzeichnises beginnen. Im Gesamtheitverzeichnis der Projekte der ortschaft Anina erscheinen in diesem Augenblick folgende Projekte: Titel des Projektes

Finanzierungsquelle Operationelles Prioritäre Achse Der wichtigste Programm Eingriffbereich Prioritäre 2.1. Rehabilitierung Die Rehabilitierung 1.000.000 Regionales und Modernisierung Achse 2: Die der Hauptstraße operationelles Aufbesserung des Netzes von aus der Ortschaft Programm der lokalen Kreisstraßen, Anina und regionalen Hauptstraßen Transport– inklusive der Bau/die infrastruktur Rehabilitierung der Entlastungsstraßen Prioritäre Kanalization und 5.000.000 Operationelles Säuberung des Sektorprogramm Achse 1: Die 1.1. Die Verbreitung/ Verbreitung und Abwassers Anina Umwelt Modernisierung Modernisierung Infrastruktur der Wassser- und der Wasser- und Kanalwassersysteme Kanalwassersysteme Prioritäre Behandlungsstation 4.000.000 Operationelles 1.2. Die Verbreitung/ des Trinkwassers Sektorprogramm Achse 1: Die Modernisierung Verbreitung und Anina und die Umwelt der Wassser- und Modernisierung Ausbreitung der Infrastruktur Kanalwassersysteme der Wasser- und TrinkwasserverKanalwassersorgungsnetze der systeme Ortschaft

174

Wert (EURO)

Titel des Projektes

Eingeschlossenes System des Managments der Müllabfuhr in der Stadt Anina

Wert (EURO)

Finanzierungsquelle Operationelles Prioritäre Achse Der wichtigste Programm Eingriffbereich Prioritäre 9.000.000 Operationelles 2.1. Die Entwicklung Sektorprogramm Achse 2: Die der eingeschlossenen Entwicklung der Umwelt Systeme des Infrastruktur eingeschlossenen Managments der Systeme des Müllabfuhr und die Managments Ausbreitungder der Müllabfuhr Infrastruktur des und der Managements der Rehabilitierung Müllabfuhr von verseuchten Bergwerken

175

3. Versiunea tradusă în limba italiană

STRATEGIA DI SVILUPPO DELLA CITTÀ ANINA PRIMA PARTE. INTRODUZIONE Il progetto”Strategie” locali per opportunità globali e per un futuro europeo delle comunità locali dell’Ovest della Romania: consolidare le capacità di elaborazione e di implementazione delle strategie di sviluppo socio-economico al livello locale nella Regione Ovest “. StrategVest è un progetto vinto ed implementato dell’Agenzia per Sviluppo Regionale Ovest e del Centro di Assistenza Rurale. Il progetto è finanziato dell’Unione Europea attraverso Il Programma Phare 2004, Componente La Società Civile. L’obiettivo generale del progetto „StrategVest” è stato quello di sostenere la scelta dell’acquis comunitario nel campo dello sviluppo socioeconomico per mezzo del rinforzo delle capacità di elaborazione delle strategie di sviluppo nelle comunità locali della Regione Ovest. Al livello delle comunità locali della Regione Ovest, il progetto si è rivolto in particolare alle comunità diventate nell’ultimo periodo delle città, in generale comunità di piccole dimensioni e zone rurali. Il progetto ha sostenuto più comunità per associarsi nell’ambito di una microregione e per sviluppare una strategia integrata per far valere le risorse esitenti e per ragionare sui problemi esistenti nella rispettiva microregione. Il luogo di svolgimento del progetto è: la Regione Ovest, i distretti di Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş, diverse località dei questi distretti, nel nostro caso la località: Anina. I beneficiari diretti del progetto StrategVest sono: - le amministrazioni pubbliche locali dalle 4 comunità locali scelte per essere aiutate di elaborare delle strategie ( municipi, consigli locali, microregioni):  la microregione Valea Jiului dal distretto di Hunedoara – la microregione è costituita da 6 comunità: Petroşani, Petrila, Aninoasa, Vulcan, Lupeni, Uricani; 176

 la microregione Timiş-Torontal dal distretto di Timiş: la microregione è costituita da 14 comunità: Deta, Gătaia, Ciacova, Birda, Banloc, Denta, Giera, Ghilad, Jebel, Jamu Mare, Liebling, Pădureni, Voiteg, Moraviţa;  la microregione Santana dal distretto di Arad – la microregione è costituita da 7 comunità: Sântana,Curtici, Pâncota, Olari, Zimand, Zărand, Şimand;  la località Anina - altri partner locali ed istituzioni, leader locali - i promotori locali - gli abitanti delle 28 comunità vincenti Il progetto ha avuto un periodo d’implementazione di 13 mesi. Il contratto è stato firmato il 1 novembre 2006 e sarà concluso il 30 novembre 2007.

SECONDA PARTE. ANALISI SOCIO – ECONOMICA DELLA LOCALITÀ ANINA 1.Il delimitare del territorio La città Anina è collocata nelle montagne rimboschite con lo stesso nome, montagne che rappresentano l’estensione sudica degli Carpazi Occidentali, nel Banato romeno, con le coordinate 45°2’30” latitudine nordica e 21°53’20” longitudine orientale, ne distretto Caraş-Severin. La località è attraversata dalla strada nazionale DN 58 che fa il collegamento tra il municipio Reşiţa, capitale del distretto, e la strada nazionale DN 57B derivato, strada che fa il collegamento tra Oraviţa e Bozovici, con quale si interseca in Valea Morii, al ponte di Crivina. Da questa strada, DN 58, a Steierdorf si divide la vecchia strada di collegamento con Oraviţa, fino al sanatorio Marila, la strada distrettuale DJ 572 B. Anina è collegata con Oraviţa attraverso la più vecchia ferrovia di montagna dal paese, nominata anche come Semmering del Banato grazie alla somiglianza dal punto di visto delle difficoltà costrutive con la ferrovia austriaca di Semmering. Questa ferrovia di montagna ha una lunghezza di 33,8 Km, una differenza di livello di 338 m, 14 gallerie e 10 viadotti, essendo percorsa in presente in circa 2 ore. 177

La città Anina si trova a 32 Km circa, sulla DN 58, dal municipio Reşiţa, la sede ed il centro amministrativo del distretto, a 33 Km, sulla DN 57B, da Oraviţa e a 34 Km, sulla DN 57B, da Bozovici. La città Anina, collocata nella parte centrale del distretto e nella parte di nord del suo territorio amministrativo confina con : · verso Sud – Ovest – con il paese Ciclova Română; · verso Sud – con il paese Lăpuşnicu Mare; · verso Oriente - con il paese Bozovici; · verso Nord – Ovest - con il paese Ciudanoviţa; · verso Nord – con il paese Caraşova; · verso Ovest– con la città Oraviţa. Anina viene collocata alle seguenti distanze rispetto ai principali punti di transito dei confini: - 200 Km rispetto al punto di transito del condine Cenad, distretto di Timiş (Ungaria); - 250 Km rispetto al punto di transito del confine Nădlac, distretto di Arad (Ungaria); - 60 Km rispetto al punto di transito del confine Naidăş, distretto di Caraş – Severin (Serbia); - 85 Km rispetto al punto di transito del confine Moraviţa, distretto di Timiş (Serbia). 2. Storico In seguito presentiamo qualche elementi rilevanti dalla ricca storia della località Anina, cominciando dalla fondazione della località e fino in presente. L’ex colonia degli operai dal territorio attuale del quartiere Steierdorf è stata fondata nel 1773 come sfruttamento forestale. I coloni si sono stabiliti nella regione il 24 giugno 1773 e hanno iniziato la loro attività tagliando la foresta collocata vicino all’acqua. Nel 1774, sono stati portati nuovi coloni dall’Austria Superiore da Ischl e da Stiria, da Schladming, cosi come i primi slovacchi, contandosi ormai 300 abitanti. 1790 rappresenta l’anno dell’inzio di un leggendario periodo dalla storia del Banato montano: il taglialegna, Mathias Hammer, ha scoperto in Valea lui Andrei (al Sigismund di oggi ) una pietra nera e luccicante presentandola 178

all’Ufficio Minerario di Oravita. Viene mostrato che era carbone di migliore qualità. Il carbone di Steierdorf aveva un cliente costante ,,La società imperiale – reale di navigazione ai vapori sul Danubio ”. Sul 15 dicembre 1863, viene inaugurata la ferrovia con scartamento normale Anina-Oravita, dalla locomotiva,,Steyerdorf” tipo Steg 34, una locomotiva tender sistema Engerth, progettata da Pius - Fink, in base all’idea del consigliere Wilhelm Engerth e costruita dagli specialisti italiani che hanno realizzato anche la ferrovia Villach-Austria e Udine-Italia. Questa ferrovia presenta ancora interesse grazie alle serpentine ed alle curve stagliate, alle 10 viadotti ed alle 14 gallerie. Nei ultimi 6 anni, è stata usata per il trasporto di merce. Il periodo 1890-1918 è stato marcato da più eventi rilevanti per comunità, molti erano legati dalla creazione e del rimodernamento delle dotazioni tecnico – edile: fondazione della Fabbrica di legname, la prima protesta dei lavoratori che sono usciti per strada per il diritto di 8 ore di lavoro, in conformità con il Convegno dei Socialisti da Parigi, con quale erano affratellati, viene messa in funzione dopo tanti ritardi, la Centrale Elettrica con vapori dal quartiere Anina, fatto che ha avuto come conseguenza l’introduzione dell’energia elettrica in tutte le miniere Steierdorf-Anina, viene fondato il primo sindacato dei minatori e dei metalmeccanici della Ungheria nella località Steierdorf, dove si organizzerá la prima biblioteca dei lavoratori dall’intero Banato Montano, così come il primo coro dei lavoratori dalla zona di montagna del Banato ( quale si è associato con una formazione di attori amatori, fondando il primo complesso dei lavoratori del Banato Montano), è scoppiato lo sciopero generale dei 7.000 minatori e metalmeccanici, si è finalizzato la diga da Buhui, nascendo in questo modo il primo lago artificiale dalla Romania,, collocato escusivo sulle calcari, ad una altitudine di 640 m, l’amministrazione comunale decide l’introduzione dell’illuminato pubblico. La località aveva 1.800 case e 13.954 abitanti. La località acquista lo statuto di Città sotto la denominazione di Anina nel 1952, quell’altre colonie costituendo quartieri della città. Il periodo 1990-2005 ha registrato un declino progressivo in quello che riguarda il principale ramo industriale della città Anina: per mezzo di un decreto presidenziale, viene fermati l’investimento e la produzione d’energia elettrica alla terminca da Crivima. Le miniere dal Banato rientrano sotto la tutela di Valea Jiului, CMB Anina essendo trasformata in “ Succursale 179

Mineraria Banato Anina “, subordinato alla “Regia Autonoma del Carbone Petroşani”. Nello stesso tempo ha iniziato anche l’emigrazione massiva dei tedeschi verso R.F. Germania. L’anno 1997 ha portato i primi licenziamenti nell’ambito degli sfruttamenti minerari Anina. L’anno 2005 registrava perdite massive nella produzione giornaliere di carbone grezzo, comparativo con tutti gli altri anni. Per colpa dei massivi licenziamenti degli ultimi anni, lo sfruttamento minerario di Anina deteneva ancora 1015 dipendenti. Sul 14 gennaio 2006 succede una grave esplosione nella S.C. Miniera Banat S.A. Anina, a più di 1000 m di profondità, che chiude lo sfruttamento minerario. Questo incidente è stato registrato come il più grave dagli ultimi 20 anni: 7 persone hanno perso la vita, 5 sono state ferite. In presente, il processo di conservazione della miniera Anina è quasì concluso. Cominciamo le operazioni ecologiche della zona mineraria. 3. Superficie La superficie del territorio amministrativo della città Anina è di 14.553,0 ha di cui: · superficie agricola (ha): 912,0 ha, di cui 32 ha arabile; · superficie rimboschita (ha): 12.223,0 ha; · superficie coperta d’acqua (ha): 40,0 ha. Dal punto di vista aministrativo-urbanistico, il territorio della città viene organizzato in quatro quartieri principali, composti anche loro da più colonie: - Anina (colonia Anina, Schlucht, Celnic, Valea Tereziei, Elfabrick), - Steierdorf (colonia Steierdorf, Uterisch, Somerfrische, Sigismund e Hildegard), - il quartiere Brădet, - il quartiere Oraşul Nou. 4. Clima Anche se le Montagne di Anina non sono troppo alte, nel loro quadro si nota il disporre degli elementi climatici, come una conseguenza delle condizioni in cui si svolge la circolazione delle masse d’aria rispetto alle 180

forme del rilievo, specialmente. Così, la temperatura media annuale presenta delle variazioni di 8oC nelle zone più alte, fino a 10oC nelle zone più basse. In inverno, nel mese gennaio, la temperatura media annuale è di -4oC nella parte superiore delle montagne arrivando fino a -2oC nelle zone più basse. Per l’estate la temperatura cresce a 16 - 20oC. La quantità media annuale di precipitazioni è di 1.000 - 1.200 mm. Nel giugno, il più piovoso, si registrano 100 - 120 mm, e nel gennaio soltanto la metà di questa quantità. 5. Popolazione Se fino il 1990, la popolazione è cresciuta costante, dal 1991 si nota una ribasso notevole dell’’indice demografico, dovuto al ribasso della natalità, sopratutto alle partenze dalla località in seguito del declino economico. In questo modo, nel 2006 la popolazione della città Anina conta 9125 persone, attinente equilibrata dal punto di vista della distribuzione sui sessi. Tabella 1. La popolazione in base ai sessi nella città Anina nel 2006

Totale (numero di persone )

Città Anina Distretto di Caraş-Severin

La percentuale della Entrambi popolazione Maschile Femminile sessi maschile (%) 9125 4539 4586 49,7 330517

161001

169516

48,7

Fonte: Direzione Distrettuale di Statistica Caraş - Severin

In base alla nazionalità, la popolazione si presenta in tal modo: in conformità con il censimento del 2002, la popolazione viene divisa in: 87,2% romeni, 8,3 % tedeschi, 2,2% ungheresi e 2,3% altre nazionalità. In conformità con le stesse fonti, in base alla religione, la popolazione della città si presenta in tal modo:ortodossa 74,5%, romano – catolico 13,7 %, pentecostali 6,1 %, battisti 3%, altre religioni 2,7 %. Dal punto di vista della media d’età, si nota che la popolazione della media 15-64 anni, media considerata attiva, abbiamo la più grande concetrazione di popolazione (71,1%), un po sopra la media del distretto 181

(70,4%). Di più, la popolazione sotto la media di 14 ani occupa una posizione molto buona (18,7%), superando la media del distretto (14,8%). Tabella 2. Popolazione di Anina in base ai gruppi di età, 2006 Sotto 14 anni 15-64 anni Più di 65 anni Totale Assoluto % Assoluto % Assoluto % Città Anina

9125

1707

18,7

6485

71,1

933

Caraş-Severin 330517 48952 14,8 232603 70,4 48962 Fonte: Direzione Distrettuale Di Statistica Caraş - Severin

10,2 14,8

6. Mano d’opera Il periodo di transazione che Romania attraversa, iniziando con il 1989, ha portato una crescita significante della rata di disoccupazione. I licenziamenti fatti hanno portato alla sparizione dei tanti posti di lavoro non soltanto nel settore minerario, però anche nelle attività connesse. Per sfortuna non si sono trovate delle soluzioni per creare altre alternativi. La rata di disoccupazione al livello della località Anina è conforme con le evidenze statistiche di 10,2%. Tuttavia, la realtà parla di una rata di circa 45%, perche sono molte persone che sono uscite dall’evidenza del officio per l’occupazione della mano d’opera. Questa classe dei disoccupati è caratterizziata di una situazione materiale abbastanza precaria ed in seguito, il livello di vita è uno che si trova quasi alla limite di sussistenza. In generale, la mano d’opera della città Anina è stata preparata per servire una industria mineraria. Esistono ancora dei lavoratori qualificati nella lavorazione del legno, e nell’ultimo periodo, per mezzo dei corsi di riqualificazione, si trovano persone qualificate nel settore delle maglierie e delle confezioni. 7. Educazione A livello della città esistono 5 unità d’insegnamento strutturate in tal modo: - gruppo scolastico industriale Anina, nella sua componenza trovandosi forme d’insegnamento elementare, ginnasiale, liceale e della scuola d’arte e mestieri; 182

- scuola con le cls. I-VIII n. 1 Celnic, nella sua componenza trovandosi forme d’insegnamento elementare e ginnasiale; - scuola con le cls. I-VIII n. 2 Steierdorf, nella sua componenza trovandosi forme d’insegnamento elementare e ginnasiale; - scuola con le cls. I-VIII n. 3 Brădet, nella sua componenza trovandosi forme d’insegnamento elementare e ginnasiale; - scuola con le cls. I-IV Sigismund, nella sua componenza trovandosi forme d’insegnamento elementare; - 6 asili per insegnamento prescolastico. Nella città Anina, dalle evidenze statistiche sono contenuti nei diversi livelli d’insegnamento 1632 allievi, cosi come riesce dalla tabella in basso. Tabella 3. Popolazione scolastica di Aninain base ai tipi d’insegnamento - numero-

Tipo d’insegnamento

2005

Prescolastico Elementare Ginnasiale Liceale Insegnamento professionale e tecnico

221 511 492 231 177

Fonte: Direzione Distrettuale di Statistica Caraş–Severin

8. Salute In questo momento l’assistenza medica profilattica – curativa della popolazione è assicurata da 3 medici di famiglia con 6 assisteni mediche, un numero di 3 medici di specialità e 3 assistenti mediche organizzati nei consultori di specialità: - un consultorio di chirurgia generale; - due consultori stomatologici; Di più, un numero di 3 medici e 21 assistenti mediche che svolgono l’attività nei 5 consultori di specialità e nelle sezioni dell’ospedale: sezione di malattie interni; sezione di ostetricia – ginecologia ed il scompartimento 183

dei neonati; sezione di pediatria, laboratorio d’analisi medicali; laboratorio di radiologia. 9. Infrastruttura di trasporto Il territorio della località Anina è attraversato dalla DN 58 che fa il collegamento tra il municipio Reşiţa e Anina, da dove si continua con la DN 57 B verso Oraviţa e la DN 57B verso Bozovici, facilitando il transito tra Banato e Oltenia, verso Oraviţa. Questa strada assicura il trasporto pesante in territorio. La zona è servita anche della ferrovia normale con una lunghezza di 32 m per trasporto di passeggeri e merce sul tragitto Anina-Oraviţa-BerzoviaTimişoara. Anina è servita di una ferroviaria propria per passeggeri e per merce. Le distanze rispetto alle altre località che si trovano sulle DN, DJ o DC: Anina - Reşiţa - 32 km - sulla DN 58 Anina - Bozovici - 34 km - sulla DN 57B Anina - Oraviţa - 33 km - sulla DN 57B In quello che riguarda la circolazione stradale nell’interiore della località Anina, questa è assicurata di una rete stradale cittadina , di 65 km lunghezza, da quale - 21 km rimodernati: · D.N. 58 – come principale arteria di circolazione che attraversa la città, assicura il collegamento tra Caransebeş e Anina; nello spazio costruibile della DN58 diventa strada di III categoria, da quale si staccano le strade laterali di IV categoria ; · D.N. 57B – fa il collegamento tra Oraviţa, Bozovici, Iablaniţa, attraversando Crivina. · D.J. 582F – si stacca dalla D.N.58 al 28 km, sale la collina Colonovăţ e va nella conosciuta zona turistica che si trova vicino al lago Mărghitaş. · D.J. 582C – si stacca dalla D.N.58 al 28 km, sale la collina Colonovăţ, passa accanto Oraşul Nou, attraverso il punto Cuptoare, da dove segue la vecchia strada dell’ UDR fino a Comarnic e più avanti, fino a Crivaia; · D.J. 582B – fa il collegamento tra Anina (Sigismund) e Oraviţa, attraverso la Marila. 184

10. Rete di utilità La città Anina disporre d’un sistema centralizzato d’alimentazione con acqua. La fonte principale d’alimentazione con acqua della città Anina è il lago Buhui. La rete di distribuzione dell’acqua potabile, ha la lunghezza di 47 km ed è in generale molto vecchia, esistendo però qualche zone in cui la rete d’alimentazione è stata sostituita di recente negli ultimi anni; tuttavia, non esistono impianti di filtrazione e di trattamento corrispondente per l’acqua potabile, essendo necessaria una rimisurazione della rete ed il suo rimodernamento. L’amministrszione della rete di distribuzione dell’acqua potabile, è realizzata dalla S.C. AQUACARAS S.A. Resita – punto di lavoro Anina. La città Anina disporre di una rete di canalizzazione per una lunghezza di 18,49 km, di cui 6,7 km i canali unitari e 11,79 km canali di rifiuti. I canali di rifiuti ed unitari esistenti scaricano le acque direttamente nei ruscelli e nei fiumi dalla zona, siccome non esiste nessun tipi di stazione di epurazione. In presente la città Anina è alimentato con energia elettrica dal sistema energetica nazionale per mezzo di una stazione di trasformazione di 110 / 6 KV di Anina, equipaggiata con 2 trasformatori di 25 MVA. Dalle informazioni statistiche disponibili, in Anina sono raccordate alla rete di energia elettrica 98,5% di abitazioni. 11. Attività economica L’attività economica principale della località è stata per molto tempo la mineraria, questa attività è però in questo momento soltanto un soggetto di cui si parla al tempo passato. La ristrutturazione dell’attività ha la base negli agenti economini dai settori: lavorazione del legno, materiali di costruzioni, industria alimentaria – panificazione, trasporto di merce e passeggeri. Anche, il commercio con buoni alimentari e non alimentari che occupa un posto molto importante. a) Mestieri tradizionali Tradizionalmente, la zona Anina è famosa per le attività come la mineraria e la lavorazione del legno. Nelle condizioni in cui non si sfrutta più 185

il carbone, rimane che la zone deve definirsi una prima attività economica, però senza ripettere lo sbaglio di diventare una zona monoindustriale. b) Agricoltura Questa attività si svolge in sistema individuale, su una superficie relativo limitata dal territorio amministrativo: soltanto 32ha rappresentano il terreno arabile, parlandosi de superficie collocate nelle radure che circondano la località. I pascoli occupano una superficie di 543 ha, e le fienaie di 486 ha. In quello che riguarda le piante che si coltivano, parliamo in principale di verdure necessarie alle fattorie, però esitono anche determinate superficie coltivate con patate. La crescita degli animali (ovini, porcini, bovini) potrebbe diventare un’opportunità per zona, però in questo momento mestiere viene praticato individuale nelle fattorie degli abitanti. La mancanza di un mercato costante di vendita ed i prezzi bassi praticati non incoraggiano lo sviluppo di questo settore. c) Industria Il profilo economico della località Anina e Steierdorf è stato creado dall’industria d’estrazione del carbone, seguita della silvicoltura per mezzo del mantenimento delle foreste e per mezzo del avvaloramento della massa legnosa. La maggioranza delle unità produttive sono state gruppate sulla piattaforma industriale esistente nella vicinanza del I Pozzo e della Preparazione, con un ruolo parziale per servire le imprese minerarie. d) Commercio In uno continuo sviluppo si trovano settori che sono rappresentati dalle società private ( lavorazione del legno, materiali di costruzioni, industria alimentaria – panificazione, trasporto di merce e passeggeri ) dove l’attività prevalente viene rappresentata dal commercio alimentario e non alimentario. L’attività di commercio alimentario ed alimentazione pubblica si svolge in 62 società commerciali intorno alla città Anina. e) Turismo Il potenziale turistico della zona è diverso, però il turismo deve essere ragionato permanente come una forma di “turismo integrato”. 186

Le principale opportunità turistiche della zona Anina sono: la ferrovia Anina-Oraviţa, gli ex recinti minerari, le Gole di Miniş, le Gole di Caraş, formazioni carsiche. Lo stesso, la zona offre una serie di opportunità per il praticare degli sport invernali, silvicoltura ed agricoltura di montagna, contenute nei Giardini Nazionali. Un’altra opportunità specifica della zona è la possibilità di percorrere tragitti più larghi o più ristretti e la possibilità di costituire questi tragitti in base all’opzione del turista. Si può mettere in valore attività del modo di vita tradizionale: modo d’abitare, mestieri, crescita degli animali, coltivazione del terreno, abitudini e tradizioni multiculturali. Questo abbordo integratore presupporre una cura speciale per il fondo costruito di Steierdorf – Anina, visto come patrimonio culturale e storico. I laghi naturali del distretto Caras-Severin sono pochi e di dimensioni ridotte, i più significativi essendo di natura carsica. I laghi antropici (di diga) sono destinate per la produzione dell’energia elettrica, all’alimentazione con acqua delle località,ecc., in tal modo sono compariti il Lago Buhui che serve per l’alimentazione con acqua della città Anina, con una superficie di 9,8 hm, ed il Lago Marghitas, anche questo sul ruscello Buhui con una superficie di 4 ha, utilizzato inizialmente per una piccola centrale. Le zone per svago, usate in principale dagli abitanti sono quelle che si trovano nellla vicinanza dei laghi: Buhui, Mărghitaş e Miniş. Le possibilità d’allogamento in località esistono, però non si parla delle strutture d’allogamento molto sistemate: l’albergo Steier, la Pensione Anghelina, la Pensione Chirilă Veronica, ed in corso di rimodernamento sono la Capanna Diana dalla radura Maial e la Capanna Marghitaş. 12. Qualità dei fattori di medio Nella zona Anina il grado d’inquinamento si trova in stretto collegamento con quello che troviamo al livello di ogni località; mucchio delle scorie che sono sistemate in un modo noncorrispondente, la mancanza della circonvallazione della località, ed anche la ciroclazione stradale incluso nelle zone da costruire. Tuttavia, Anina è un’associamento tra una oasi di vegetazione ed una foresta, la più grande maggioranza in sodaglia. In tal modo, aggiungiamo come fonti possibilie d’inquinamento le scorie di steriledi miniera, centrale termoelettrica e scavature dalla zona Crivina. La zona Anina è contenuta in un programma nazionale per ecologizzare i vecchi pozzi minerari e le altre zone di sfruttamento, cosi come: 187

· l’ecologia delle zone affetate dello sfruttamento di scisto bituminoso; · l’ecologia delle zone occupate della miniera Puţ IV, miniera Unterisch, Covăcie. 13. Cultura ed attività ricreative La cultura di Anina porta l’impronta delle condizioni particolari di questa zona. Nella sua evoluzione, la cultura èrisultata dall’interazione tra le usanze e le tradizioni e le abitudini della popolazione eterogena che ha lavorato e continua di lavorare qui. Dalla fondazione della località e fino in presente, in questa regione hanno visuto insieme austrieci, cehi,slovacchi,ungheresi e romeni dalle zone Oraviţei e Valea Almăj. Dopo la Grande Unione del 1918 ed in speciale insieme all’instaurazione dell’ordinamento socialista hanno i romeni di venire dalle altre zone del paese per lavorare nella mineraria. La cultura dei questi posti è stata marcata di elementi specifici per ogni segmento etnico della popolazione, legando le particolartà di ogniuna in una cultura multietnica.Negli anni del socialismo succede un regresso, lo sfumare delle manifestazioni culturali specifici, degli abitudini e delle tradizioni. Una delle più importanti e longeva associazione culturale di Anina, attestata anche dal 1865, però probabilmente molto più vecchia è la Fanfara della città, fondata come fanfara dei minatori. Nel percorso degli anni ha partecipato a tante manifestazioni culturali nazionali, ed ha portato tanti premi alla città Anina. Il principale nucleo culturale della città si è sviluppato alla Casa di Cultura di Anina, costruita nel 1920 e dal 2004 appartiene del Dominio Pubblico del Comune di Anina.All’interno di essa funziona una serie fi gruppi culturale – artistici e si svolgono delle attività culturali, dopo come segue: · Orchestra di musica poplare „Doina Aninei” – orchestra di amatori che contiene intorno a 9 strumentisti e 11 cantanti vocali. Si fanno ripetizioni ogni martedi e giovedi per circa 2 ore. Il repertorio è ispirato dal folclore del Banato, però anche da altre zone del paese. · Club „Femina” – ha circa 35 membri. Si riuniscono una volta al mese e parlano sui diversi problemi– sui temi economici, culturalu,scientifici, salute,ecc. 188

· Cenacolo letterario „Virgil Birou” – dove attivano circa 20 poeti, prosatori, saggisti, giornalisti, tutti amatori di Anina. Si trova in corso di redazione e di pubblicazione di una rivista di letteratura,arte e cultura „Arcadia”, capo redattore – Chiper Mihai. Nelle pagine della rivita sono pubblicate le creazioni propri dei cenacolisti locali e distrettuali. Si riuniscono in sedute di cenacolo mensile. · Cerchio di pittura – dove svolgono delle attività i bambini di Anina, tra 5 e 14 anni. Si organizzano mostre tematiche, in base agli evenimenti diversi. Il cerchio contiene un numero di 15 bambini. L’istruttore è la signorina Dietlinde Krischer. · Cerc de dans modern şi de societate – Activează în jur de 35 persoane. Se întâlnesc de două ori pe săptămână, sâmbăta şi duminica. · Cerchio di canto su 2 sezioni –musica e musica popolare. Non deve essere trascurata ne anche l’attività del Foro Democratico Tedesco Steierdorf – Anina che ha come principale ogetto il mantenimento dell’identità culturale – artistica della popolazione tedesca di questa regione. Svolgono l’attività in Casa di Cultura dal quartiere Steierdorf, nella Proprietà del Dominio Pubblico del Comune Anina. Tra i gruppi culturali-artistici e şe attività svolte nell’ambito di FDG devono essere menzionati: - gruppo di danza popolare tedesca „Steierdorfer Edelweiss”; - gruppo musicale vocale – strumentale „Cordial” centrato su tutti i tipi di musica: popolare e musica tedesca, popolare e romena, di festa, moderna, ecc.; il gruppo è formato da 4 strumentisti e 2 cantanti vocali. Le ripetizioni si fanno di solito una volta alla settimana, ogni giovedi, per 3 ore. - cerchio di lavoro manuale tradizionale per bambini; - una biblioteca con più di 5.000 libri, metta essendono in lingua tedesca.

189

LA TERZA PARTE. ANALISI SWOT DELLA LOCALITÀ ANINA 1. Metodologia di realizzo dell’analisi SWOT L’analisi SWOT rappresenta un’analisi dei punti forti, delle opportunità e delle minaccie, quale viene creata ed utilizzata delle imprese come strumento nel formulare delle strategie. Questo strumento fa possibile l’analisi veloce dei punti strategici chiave, anche l’identificazione delle strategie alternative. Oggi, l’analisi SWOT viene applicata nell’ambito dell’analisi del territorio ed è utilizzata come strumento per facilitare il pianificare nell’ambito delle amministrazioni pubbliche. Prima di cominciare un analisi SWOT è assoluto necessaria la presentazione della descrizione del quadro generale della situazione esistente perche nel quadro delle coversazioni tutti i partecipanti di avere una “base comune “. Questa tappa preliminaria rappresenta un elemente fondamentale se, più volte, le persone attive dal livello della comunità hanno l’informare assimetrico ed hanno visioni diverse sopra i temi di sviluppo. La tecnica SWOT per conversazione/analisi e per ricerca si fonda sul metodo “brainstorming”-ului, tradotto come una conversazione tra le persone coinvolte nell’attività d’ elaborazione della strategia. L’analisi SWOT è fondata sugli seguenti elementi: punti forti, punti deboli, oportunità e minaccie. Che vuol dire un punto forte per un comunità? Da una analisi degli indicatori della comunità può risultare un’intera gamma di punti forti. Questi possono essere “ punti forti-pesanti ( hard )” e “punti forti-leggeri (soft)”. Se, normalmente, i primi si identificano abbastanza veloce, quell’altri si definiscono per mezzo delle conversazioni succesive o delle attività di ricerca. Il secondo parametro viene rappresentato dai punti deboli. Situati a quell’altra parte rispetto ai punti forti, questi rappresentano la debolezza del quadro locale. Anche nel caso dell’analisi dei punti deboli è possibile di farsi la distinzione tra “i punti deboli-pesanti”ed “i punti deboli-leggeri “ . Il terzo parametro fa riferimento alla zona delle opportunità. Queste 190

possono essere studiate e commentate soltanto se una scelta preliminaria è stata progettata. In questo studio, si imporre una nuova descrizione, molto più chiara, alle persone implicate. Potrebbero esistere dei problemi nell’ambito dell’analisi se i punti forti e le opportunità si sottomettono. Esite una differenza chiara tra questi due parametri. Una semplice regola, però utile per un’analisi SWOT corretta, è quella di verificare se esiste una distinzione chiara tra i punti forti e le opportunità. Le minaccie includono i coinvolgimenti negativi delle misure adottate. L’analisi delle opportunità e delle minacchie coinvolge un melange degli effetti interni ed esterni della politica. Gli effetti esterni possono generare in qualche modo minaccie. Nell’analisi SWOT non esiste una corrispondenza esclusiva tra i punti forti e le opportunità, ed anche tra i punti deboli e le minaccie. Avvolte, qualche elementi di forza possono condurre alle minaccie in uno scenario“ della politica”. I punti forti ed i punti deboli sono concepiti “statici”, fondati sui parametri descrittivi di una zona, in un periodo determinato di tempo = QUELLO CHE ESISTE. Le opportunità e le minaccie tengono conto del futuro, e fanno riferimento alle scelte che devono farle personalmente coinvolte nel processo del pianificare = QUELLO CHE SARÀ. Il più forte messaggio trasmesso dell’analisi SWOT è quello che, indifferente delle azioni stabilite, il processo decisionale dovrebbe includere i seguenti elementi: · · · ·

costruisce in base ai Punti Forti, elimina I Punti Deboli, sfrutta le Opportunità, allontana le Minaccie.

191

2. Domini d’analisi: 2.1. Infrastruttura di trasporto

DOMINIO: INFRASTRUTTURA DI TRANSPORTO PUNTI FORTI PUNTI DEBOLI · Strada nazionale rimodernata, · Inesistenza di collegamenti che collega la città Anina alla ferroviari con Resita sede di distretto –Resita. · Mancanza degli servizi di taxi · Collegamento ferroviario con · Strade difficili da accedere Oravita, che si prolunga fino a verso qualche quartieri della Timisoara; stato funzionale città · Lo stato delle strade corrispettivo ed in corso di rimodernimento · Marciapiedi rimodernati Sistema di trasporto locale; corse regolate (circolano una volta per ogni ora, fermate nei principali quartieri della città )

OPPORTUNITÀ

MINACCIE

· Fonti di finanziamento europeo · Esistenza della documentazione tecnica che necessita degli aggiornamenti · Godere i programmi dalla parte del Governo della Romania

· Svolgimento simultaneo di più programmi di finanziamento · Mancanza delle possibilità del cofinanziamento locale · Isolamento della località dalle reti nazionali ed europe di trasporto

192

2.2. Attività economica

DOMINIO: SVILUPPO ECONOMICO PUNTI FORTI PUNTI DEBOLI · Esistenza del Centro d’Affari di Anina · Superficie estesa della città che permette lo sviluppo di attività economiche e di produzione nel medio urbano · Spazi liberi con le utilità afferenti agli investimenti futuri · Strade d’accesso, rimodernimento, su 3 direzioni principali · Rete di utilità (acqua, canalizzazione, elettricità, telefonia fissa e mobile, internet) · Risorse umane disponibili, nella ricerca d’un posto di lavoro · Importante risorse di massa legnosa utilizzabile per taglio e lavorazione · Prezzo basso degli immobili e dei terreni · Percentuale alta della popolazione attiva, che assicura la mano d’opera disponibile · Sostegno dalla parte delle autorità pubbliche locali per gli investitori

· Località monoindustriale con la cessazione dell’attività principale -mineraria - del 2006 · La chiusura della miniera nel 2006 ha portato al licenziamento di una % importante della popolazione occupata · I recinti minerari si trovano in uno stato avanzato di degradazione · Mancanza degli agenti economici strategici(di grandi dimensioni ) · Rata della disoccupazione molto alta · Mancata concorrenza reale nell’attrare la mano d’opera qualificata · Basso livello della qualificazione della popolazione · Esodo dei giovani e l’invecchiamento della popolazione (dipopolazione) · Numero ridotto d’investimenti locali · Mancanza delle unità bancarie · Iniziative locali ridotti della popolazione · Tradizionale, la popolazione attiva femminile non lavora · Impossibilità della pratica delle attività agricole · Scarso interesse degli agenti economici per i problemi sociali della comunità

193

OPPORTUNITÀ

MINACCIE

· Sviluppo d’associazioni per l’accesso ai progetti – attori Chiave: Comune di Anina, Centro d’affari, Consiglio Distrettuale · Il consiglio accentuato dei segmenti della popolazione in quello che riguarda la riformazione professionale ed il conferimento d’informazioni per i fondi europei · Sviluppo delle attività economiche nel settore del turismo · Lavorazione del legno (industria della mobilia) · Sfruttamento delle risorse naturali locali (argilla, calcare, samoida,aqua naturale, legno ) · Crescita degli animali · Settore commerciale ben avviato · L’iniziazione delle azioni specifiche dalla parte delle ONG

· Concorrenza nell’attrare degli investimenti · Terreni dallo spazio urbano rivendicato da UDR (Officine ed i domini Resita) · Migrazione continua in crescita, specialmente dei giovani, verso altre zone più sviluppate economicamente · Natalità in ribasso e la diminuazione della popolazione attiva · Problemi sociali in crescita · Mancato coinvolgimento della società nello sviluppo della comunità · Settore di servizi poco sviluppato, l’esistenza in generale dei settori le pubblici · Modifiche legislative frequenti · Crescita del numero di persone che non goderanno dei pagamenti plati compensativi e del aiuto di disoccupazione · Crescita degli affitti per locazioni e terreni · Chiusura di qualche imprese dello stato

194

2.3. Turismo

DOMINO: TURISMO PUNTI DEBOLI PUNTI FORTI · Quadro naturale favorevole: 2 laghi (Buhui, Marghitas), numerose grotte, fondo forestale ricco e cinegetico, altopiani estesi, appartenenti a 2 riserve naturali (Semenic, Cheile Nerei), qualche specie di piante e di animali protetti, così come anche altri tragitti turistici fuori da, però quale possono essere avvalorati come punti turistici di transito (Paralella 45, il fiume ed il lago Minis ecc.) · Esistenza delle ferrovie AninaOravita, denominata ,,il Semmering della Romaniei” grazie alla sua costruzione spettacolosa · Esistenza dei monumenti storici e religiosi, protetti per mezzo della legge 5/2001 · Diversità etnica, religiosa e culturale · Folclore e tradizioni culinarie della zona · Vestigi industriali: treno classico,capannoni, impianti industriali e minerari, lavori idrotecnici

· Possibilità d’allogamento ridotte e mancanza degli spazi d’allogamento classificati (strutture d’allogamento per un periodo corto, tipo pensione ) · Spazi d’allogamento e servizi connessi sono insufficienti e poco sviluppati · Non esistono spazi per svago sistemati · Numero ridotto di turisti che passano il tempo libero nella città (per la colpa degli spazi ridotti e inadeguati di sistemazione) · Mancanza di materiali per promuovere la città e i dintorni · Livello ridottod’educazione dei turisti in quello che riguarda la pratica dell’ecoturismo · Vie d’accesso non sistemati per gli obiettivi turistici · Numero ridotto delle Imprese Piccole e Medie nel dominio del turismo · Investimenti ridotti nelle attività d’iniziazione e di sviluppo degli affari nel dominio del turismo

195

OPPORTUNITÀ

MINACCIE

· Possibilità di pratica: - degli sport invernali - degli sport estremi - della speologia - della camminate · Finanziamenti dei fondi strutturali per la fondazione o lo sviluppo delle pensioni turistiche, delle strutture d’allogamento e di svago · Riabilitazione degli edifici o dei recinti:,,Museo della Mineraria ”– museo industriale · Utilizzazione della miniera in scopo turistico – possibile di utilizzarla nel turismo Industriale · Riabilitazione della ferrovia AninaOravita (la più vecchia ferrovia Di montagna dal paese) · Prospettiva dell’ alloggio dei turisti porta al miglioramento delle dotazioni · Il ritorno della popolazione di etnia tedesca che si pensiona dall’estero e tornano in Anina

· Mancanza di potenziali investitori in un dpominio nuovo così come il turismo in una ex località monoindustriale · Mancanza del personale qualificato in questo dominio ed i costi alti per assumere un altro da fuori · Persistenza delle tradiziono in una città monoindustriale, più vecchio di 200 anni · Risorse umane poco qualificate nel dominio dei servizi di turismo · Posibilità ridotte di assunzione in dominio · Sviluppo noncorrispondente del turismo di nicchia in zona · Mancanza di una politica riguardante le azioni di conservazione degli obiettivi turistici dalla zona

196

2.4. Protezione del medio ambiente

DOMINIO: PROTEZIONE DEL MEDIO PUNTI FORTI PUNTI DEBOLI · Appartenenza ai 2 Giardini Nazionali dal paese: SemenicCheile Caraşului e Cheile Nerei Beuşniţa · Grado ridotto d’inquinamento dell’aria · Fenomeno di corrosione ridotto del suolo · Esistenza dei sorgenti di acqua naturale · Esistenza di zone vaste coperte di foreste, con un importante ruolo nell’assicurazione dell’equilibrio ecologico nelle zone di colle e di montagna · Capitale naturale di un valore distinto dal punto di vista: del genofondo, della bio­di­ver­si­tà, del paessagio, delle risorse d’acqua

· Inesistenza delle stazioni di trattare e di filtrazione dell’acqua potabile · Mancanza di un sistema di collettare selettiva delle scorie · Non ecologizzazione della fossa di spazzaturadella città (non esiste sorveglianza, illuminazione, una delimitazione rigorosa limitare, sono bruciate o scoppiano i fuochi ) · Equipaggiamenti e tecnologie invecchiate · Rischio costante per la degradazione dei fattori di madio per colpa del nonrispettare della legislazione · Il tagliare delle superficie rimboschite

· Programmi regionali di gestione delle scorie, di distribuzione e di trattare dell’acqua potabile, di evacuazione e di trattare delle acque usate · Le miniere sono in processo di ecologia · Estensione del concetto di operatore unico nella gestione dell’alimentazione con acqua potabile · Sviluppo dell’educazione ecologica nella comunità

· Non compimento dei programmi assunti dall’amministrazione e gli operatori dal dominio · Apparizione di contaminanti insieme allo sviluppo economico della città · Livello ridotto del management dell’informazione di medio · Non esecuzione di lavori riguardante il combattimento della · corrosione del suolo e della scivolata di terreno

OPPORTUNITÀ

MINACCIE

197

2.5. Cooperazione territoriale transfrotaliera

DOMINIO: Cooperazione territoriale transfrontaliera PUNTI DEBOLI PUNTI FORTI · Non esiste ancora nessuna · Esistenza dell’accordo di località dall’ UE affratellata collaborazione tra la città con la città Anina Anina e la località Coştei dalla · Non sono uffficializzate Serbia le relazioni bilaterali di · Esistenza di relazioni collaborazione tra La bilaterali di collaborazione tra cittàAnina e le località e le la città Anina e la località e le organizzazioni dall’Austria e organizzazioni dall’Austria della Germania. · Esistenza di relazioni bilaterali di collaborazione tra la città Anina e la località e le organizzazioni della Germania · All’origine, la località Steierdorf – Anina è stata fondata attraverso la colonizzazione delle famiglie di lavoratori dell’ Austria e della Germania

198

OPPORTUNITÀ

MINACCIE

· Fonti di finanziamento eurpeo · Rintroduzione del sistema · Sviluppo delle relazioni di visti per il transito della bilaterali già delineate o frontiera di stato con la paraffate con le comunità Reppublica Serbia. affratellate · Godere dei programmi del Governo della Romania · Sviluppo di progetti integrati di cooperazione transfrontaliera Nel dominio della protezione del medio · Progetti comuni di rinnovamento e di restauro degli edifici di patrimonio e dei monumenti · L’iniziazione dei programmi turistici transfrontalieri con i partner della Serbia

199

QUARTA PARTE. STRATEGIA DI SVILUPPO DELLA LOCALITÀ ANINA 1. Obiettivo generale Il punto di partenza nell’elaborazione della Strategia della località Anina per il periodo 2007-2013 viene rappresentato dal documento strategico elaborato dai rappresentanti della comunità nel corso dell’anno 2005. Tenendo conto del contesto in quale è implementato il progetto StrategVest, nello stabilire delle assi strategici d’intervento viene considerato il fatto che la Romania fa parte integrante dell’Unione Europea e sfrutta una serie di strumenti per ridurre le mancanze per sviluppo. Nell’elaborazione del documento vengono considerati i seguenti documenti con carattere strategico elaborati al livello locale o regionale: il Piano di Sviluppo Regionale 2007-2013, Strategia del Distretto CaraşSeverin, il Piano d’Allestimento del Territorio Caraş-Severin ed il Piano Urbanistico Generale della località Anina. Il rilancio della vita socio-economica e lo sviluppo armonioso della località Anina attraverso la valorificazzione delle risorse naturali ed umane disponibili 2. Obiettivi specifici in quello che riguarda il compimento dell’obiettivo generale Nel completamento dell’obiettivo generale sono stati identificati una serie di obiettivi specifici che riguardano: a). – attirare degli investimenti nello scopo del rimodernamento e della riabilitazione dell’infrastruttura di trasporto al livelli della localitài; b). –lo sviluppo del medio d’affari e dello spirito imprenditoriale al livello della comunità nello scopo della stimolazione dello sviluppo economico della località Anina; c). – incoraggiamento dello sviluppo del settore del turismo attraverso la valorificazzione delle risorse naturali esistenti; d). – mantenimento e protezione del medio ambiente nello scopo dell’assicurazione delle premise necessarie per lo sviluppo durevole della località Anina; 200

e). –acceleramento degli sforzi di realizzazione di associazione e d’ufficializzazione delle relazioni di cooperazione teritoriale della comunità Anina. Questi obiettivi saranno realizzati in un periodo di tempo di 7-10 anni per mezzo dell’implementazione di progetti di sviluppo, per il beneficio di finanziamenti dai fondi europei e governamentali. 3. Gli assi prioritari ed i campi d’intervento Come conseguenza dell’analisi associativa realizzata al livello della località Anina, per il periodo 2007-2013, sono state identificati gli seguenti 4 assi strategici: · Infrastruttura di trasporto, · Lo sviluppo economico della città, · Lo sviluppo del turismo, · La protezione del medio ambiente, · Cooperazione territoriale. Le priorità previste nella Strategia della località Anina sono compatibili con i campi d’intervento stabiliti nell’ambito del Programma Operazionale Regionale e dei Programmi Operazionali Settoriali: Crescita della Competitività Economica, Infrastruttura di Trasporto, Infrastruttura di Medio, Sviluppo delle Risorse Umani, Sviluppo della Capacità Amministrativa. L’asse prioritario 1: INFRASTRUTTURA DI TRASPORTO Dominio d’intervento 1.1.La riabilitazione ed il miglioramento dell’infrastruttura di trasporto locale - riabilitazione attraverso il betonaggio delle strade Horea e Cloşca dalle intersezioni con la DN 58 incluso l’installazione di parapetti di protezione e la segnalazione corrispondente in quello che riguarda l’uso come strada circondante del centro della città Anina. - riabilitazione per mezzo del rifare dei rivestimenti di asfalto, di lastico o di cemento pettinato, in base all’ubicazione e delle condizioni di rilievo dalla zona rispettiva di tutte le strada dalla città Anina. Il rifare, il scolmatare o il realizzo, dopo caso della canalizzazione pluviale, incluso dei canali di versamento fino nel ruscello Anina rispettivo Steierdorf. 201

- il rifare dei marciapiedi e dei vialetti pedonali nelle zone dalla città che sono state coperte dalle iniziative gia svolte; - realizzazione dei posti salvagente nelle stazioni per il trasporto in comune, dove non esiste. - diversificazione del sistema di trasporto locale e l’introduzione dei servizi di tassi. Dominio d’intervento1.2. Il rimodernamento delle strade di collegamento con tutte le località componenti ed appartenenti. cosi come gli obiettivi di interesse pubblico - riabilitazione e rimodernamento della strada di collegamento tra Steierdorf e Marila incluso l’installazione dei parapetti di protezione e la segnalazione corrispondente. - rimodernamento della strada d’accesso verso il quartiere Brădet per 2 vie : da Steierdorf e dalla ex minieraPuţul 1. - rimodernamento della strada d’accesso verso il quartiere Valea Tereziei e verso lo Stadio. - rimodernamento della strada d’accesso verso il quartiere Uteriş. - rimodernamento della strada di collegamento con l’altopiano Maial. - rimodernamento della strada di collegamento con la Cappana Marghitaş. - sistemazione corrispondente delle strade turistiche e delle redole verso il lago Buhui, la Grotta Buhui, Şaua Cuptoare, Oraşul Nou, il lago Marghitaş ed altri obiettivi che possono costituire punti d’interesse per il turismo cinegetico e botanico dalla zona. Dominio d’intervento 1.3. Il miglioramento della qualità dei servizi offerti nel trasporto ferroviario. - il rinnovamento ed il rimodernamento della stazione di treno CFR di Anina. L’asse prioritario 2: LO SVILUPPO ECONOMICO DELLA CITTÀ Dominio d’intervento 2.1. Il medio d’affari - attirare gli investitori interessati della concessione o del comprare di spazi e terreni nella località per il svolgimento d’attività produttive; 202

- offrire delle facilità in quello che riguarda l’attirare degli investitori locali/stranieri ); riduzioni per l’affitto dello spazio per un periodo di tempo determinato, corsi di specializzazione per la qualificazione del personale, elaborazione degli atti necessari in poco tempo dalle autorità locali abilitati, ecc.); - la fondazione di un centro di consulenza gratuita per le Imprese Piccole e Medie ed il loro sostegno per l’accesso ai progetti di sviluppo; - il sostegno dell’accesso degli agenti economici e delle Organizzazioni Non Guvernamentali alla rete elettrica della comunità locale; - cooperazione diretta con la Camera di Commercio ed Industria del distretto nel dominio del sostegno della fondazione di nuovi Imprese Piccole e Medie; -la promozione delle opportunità del medio economico locale sul piano distrettuale e regionale; - la realizzazione e l’elaborazione di una guida che può dettagliare le opportunità da diversi domini, capace di portare profitto. Dominio d’intervento 2.2. Risorse umane -cooperazione con l’Ufficio della mano d’opera ed il sostegno della riassunzione delle persone disponibili per mezzo delle offerte pubbliche fatte nell’ambito delle “mercati della mano d’opera “, organizzati periodico e per quale la pubblicità di essere molto accentuata; - riabilitazione, rimodernamento, estensione, sistemazione e dotazione delle scuole d’insegnamento della città; - lo sviluppo dell’insegnamento professionale e tecnico di Anina per mezzo dell’adattamento delle qualificazioni offerte dal sistema educazionale alle richieste attuale e future del mercato; - lo sviluppo dell’insegnamento di Anina per l’incoraggiamento di un livello più alto d’istruzione; - assicurazione di una concordanza tra l’offerta di formazione professionale offerta dal sistema d’insegnamento e la richiesta di competenze dal mercato della mano d’opera; - incoraggiamento della costituzione d’associazioni tra il sistema educazionale ed il medio d’affari in quello che rigarda l’assicurazione delle condizioni favorevoli per l’istruzione pratica degli allievi; - la riabilitazione degli edifici e la dotazione con attrezzature degli 203

spazi e degle edifici per situazioni d’urgenza cosi come per i servizi sociali, assistenza sociale, culturale e di formazione – orientamento delle categorie svantaggiate ed il miglioramento dei servizi offerti. Dominio d’intervento 2.3. Servizi pubblici - la riabilitazione dell’infrastruttura del settore medicale, per mezzo del rimodernamento degli immobili in cui funzionano le unità mediche e l’assicurazione delle utilità assolutamente necessaria: acqua, canale, sistema di riscaldamento propria, rifiniture interne ed esterne; - fondazione di nuovi parchi e posti per bambini e la continuazione del rimodernamento di quelli esistenti; - dare il sostegno per la fondazione delle unità bancarie e l’introduzione del servizio e-banking ed e-tax; - fondazione di un consultorio d’orientamento scolastico; - rimodernamento del mercato agro-alimetario e del mercato per merci industriali. L’asse prioritario 3: LO SVILUPPO DEL TURISMO Dominio d’intervento 3.1. Promozione della località e delle opportunità turistiche esistenti e la loro integrazione nel circuito turistico nazionale - il realizzo di una promozione più accentuata dei punti d’interesse turistico della città e della zona circondante, per mezzo della TV, dei depliant distribuiti gratuito con diverse occasioni speciali, articoli nei giornali distrettuali e sui siti di Internet. - il realizzo e la pubblicazione di una guida turistica della città Anina e delle zone circondanti che deve contenere uno storico ridotto , ed anche i punti d’interesse per turisti, le attrazioni naturali quanto quelle industriali o quelle che appartengono al patrimonio locale; - la valorizzazione degli obiettivi turistici naturali per attività turistiche: laggi, grotte, formazioni geologiche, gole, cascate, miniere, però anche della fauna e della flora specifico locale ( depliant, centri d’informazione, fondazione di un piccolo museo botanico,ecc.). Dominio d’intervento 3.2. La riabilitazione degli obiettivi turistici al livello della località 204

- rinnovazione e rimodernamento della Piscina di Anina. - riabilitazione degli accessi e la marchiatura dei tragitti verso gli obiettivi turistici e verso i parchi nazionali dalla zona Anina; - sistemazione di una pista per sciare agli standard europei per la pratica degli sport invernali; - ristrutturazione protezione e mantenimento degli obiettivi dal patrimonio culturale e naturale della località; - mantenimento e sistemazione degli ex spazi industriali per turismo; - riabilitazione degli spazi d’ allogamento esistenti e l’attrazione nel circuito turistico degli edifici che in presente non sono utilizzati; -fondazione di un Museo della Mineraria. L’asse prioritario 4: PROTEZIONE DEL MEDIO AMBIENTE Domino d’intervento 4.1. Il rimodernamento della rete d’utilità - realizzazione di uno studio del carattere realizzabile e della successiva progettazione e realizzazione della stazione per trattare l’acqua potabile Anina, trovare fonti alternativi ed estensione del sistema d’alimentazione con acqua potabile con copertura integrale dell’intera città; - realizzazione del sistema di canalizzazione delle acque usate domestiche nel quartiere Steierdorf e la costruzione della stazione d’epurazione delle acque domestiche usate per Anina; - riabilitazione della canalizzazione delle acque domestiche usate per i quartieri Brădet e Oraşul Nou Anina e l’acquisto delle stazioni d’epurazione mobile per queste; - ridurre l’inquinamento del suolo costruibile per mezzo dell’eliminazione delle fosse settiche in seguito alla connessione delle abitazioni al sistema di canalizzazione; - installazione dei contenitori destinati al colletare di residui con grande volume, che non entrano nella categoria di spazzatura domestica; - rimodernamento della rete d’utilità attraverso l’accesso ai fondi non rimborsabili per mezzo della POS Medio; - ristrutturazione e chiusura della attuale scoria per la spazzatura domestica e riorientamento verso la locazione ecologica stabilita al livello regionale in conformità con le direttive dell’Unione Europea, l’estensione ed il rifare del sistema del colletare della spazzatura domestica in città 205

attraverso l’introduzione del sistema del colletare selettiva e l’allineamento al sistema di gestione integrata delle scorie. Dominio d’intervento 4.2.Mantenimento del medio ambiente - realizzazione di misure concrete di mantenimento delle arie naturali e delle specie di piante protette; - studio delle zone di rischio riguardando le possibili scivolate di terreno, corroborato con lo stabilire delle misure che s’impongono per consolidamento; - lo stabilire delle misure che s’impongono per l’attenuazione degli allagamenti nel periodo piovoso dell’anno, tenendo conto la configurazione naturale della zona in quale è collocata la città; - il rifare ecologico delle fosse miniere e delle scorie di sterile risultate in seguito alle attività minerarie; - il continuare delle azioni di rimboscamento nell’intero territorio amministrativo della città, di più nelle zone che rappresentano un rischio di scivolata di terreno; - cartografie e monitoraggio dell’evoluzione del fondo forestale dalla regione; - stimolazione della partecipazione e della collaborazione delle Organizzazioni Non Governamentali, delle istituzioni d’insegnamento e dei rappresentanti delle società civili alle azioni di mantenimento e protezione dei posti; - promozione del volontariato delle società civili per lo svolgimento delle azioni riguardando la protezione del medio - fondazione di un programma locale d’educazione nel dominio della protezione del medio. L’asse prioritario 5: COOPERAZIONE TERRITORIALE Dominio d’intervento 5.1. Lo sviluppo delle associazioni transfrontaliere - trovare nuovi soci nel dominio economico –sociale –culturale fuori della Romania; - sviluppo ed estensione delle associazioni e collaborazioni esistenti; - inizziazione e svolgimento di progetti transfrontalieri nella località Anina per comiere il ruolo di Lead Partener 206

- progetti comuni di rinnovazione e ristrutturazione degli edifici di patrimonio e dei monumenti - inizziazione dei programmi turistici transfrontalieri con soci dalla Serbia - realizzazione delle azioni comuni di promozione delle attività economiche ( mercati, mostre, missioni economici ).

207

4. Progetti e l’identificazine dei fonti di finanziamento Un portafoglio di buoni progetti, accompagnato del co-finanziamento adeguato sono essenziali per l’assicurazione dell’assorbimento effettivo degli Strumenti Strutturali disponibili per la Romania dal 1 gennaio 2007. In questo senso, la tappa di preparazione di progetti deve iniziare prima del lancio della guida del sollecitanto i. Nel portafoglio di progetti della località Anina si trovano i seguenti progetti: Titolo del progetto

Il valore (EURO)

Fonte di finanziamento

Il dominio maggiore d’intervento 2.1. La Riabilitazzione 1.000.000 Il Programma Asse Prioritario2: riabilitazione ed della strada Operazionale Il miglioramento cittadina nella Regionale dell’infrastruttura il rimodernamento della rete di strade località Anina regionale e locale distrettuale, strade di trasporto urbani- incluso la costruzione /riabilitazione delle strade di Circonvallazione Canalizzazione 5.000.000 Il Programma Asse Prioritario1: 1.1. L’estensione / L’estensione ed il il rimodernamento ed epurazione Operazionale rimodernamento dei sistemi d’acqua delle acque Settoriale dei sistemi usate Anina Infrastruttura di ed acqua usata d’acqua ed acqua Medio usata Stazione per 4.000.000 Il Programma Asse Prioritario1: 1.1. L’estensione / L’estensione ed il il rimodernamento trattare l’acqua Operazionale rimodernamento dei sistemi d’acqua potabile Settoriale dei sistemi di Anina e Infrastruttura di ed acqua usata d’acqua ed acqua l’estensione Medio usata delle reti d’alimentazione potabile della località

208

Il Programma Operazionale

L’asse prioritario

Titolo del progetto

Il valore (EURO)

Fonte di finanziamento Il Programma Operazionale

L’asse prioritario

Sistema 9.000.000 Il Programma integrato per il Operazionale management Settoriale delle scorie Infrastruttura di nella città Anina Medio

Asse Prioritario2: Sviluppo dei sistemi integrati di management integrato delle scorie e la riabilitazione dei setacci contaminati

Il dominio maggiore d’intervento 2.1. Sviluppo dei sistemi integrati di management delle scorie e l’estensione dell’infrastruttura di management delle scorie

209

4. Versiunea tradusă în limba sârbă

STRATEGIJA RAZVOJA GRADA ANINA I DEO. UVOD Projekat “Lokalne strategije za globalne oportunitete i za evropsku budućnost lokalnih zajednica zapadne Rumunije: jačanje kapaciteta za izradu i implementaciju strategija za socijalni i ekonomski razvoj na lokalnom nivou u Zapadnom regionu”. StrategVest je projekat zadobijen i implementiran od strane Agencije za Regionalni Razvoj Zapad i Centra za Ruralnu Asistenciju. Projekat je finansiran od strane Evropske Unije posredstvom Programa Phare 2004, Komponenta Građanskog Društva. Generalni objekat projekta „StrategVest” jeste podržavanje adaptiranja komunitarnog aquis-a u domenu socijalnog i ekonomskog razvoja posredstvom jačanja kapaciteta izrade strategija razvoja među lokalnim zajednicama Zapadnog Regiona. Na nivou lokalnih zajednica Zapadnog Regiona, projekat se posebno obraća zajednicama koje su u poslednje vreme postale gradovi, generalno male zajednice i ruralne zone. Proiekat ohrabruje zajednice da se udruže u okviru jedne mikroregije i da razviju integrisanu strategiju koja bi dovela do izražaja postojeće resurse i da integrisano postavi postojeće probleme u toj mikroregiji. Mesto odvijanja projekta jeste: Zapadni Region, županije Arad, CaraşSeverin, Hunedoara, Timiş, razna mesta iz ovih županija, u ovom slučaju je to mesto Anina. Direktni korisnici projekta StrategVest su: - javne lokalne administracije iz 4 odabranih mesta koja su izabrana da bi im se pomoglo u izradi strategija (skupštine opština, lokalna veća, mikroregije):  mikroregija Valea Jiului iz županije Hunedoara – mikroregiju formiraju 6 zajednica:Petroşani, Petrila, Aninoasa, Vulcan, Lupeni, Uricani;  mikroregija Timis-Torontal iz županije Timiş: mikroregiju formiraju 14 zajednica: Deta, Gătaia, Ciacova, Birda, Banloc, Denta, Giera, 210

Ghilad, Jebel, Jamu Mare, Liebling, Pădureni, Voiteg, Moraviţa;  mikroregija Santana iz županije Arad – mikroregiju formiraju 7 zajednica: Sântana,Curtici, Pâncota, Olari, Zimand, Zărand, Şimand;  mesto Anina. - drugi lokalni partneri i institucije, lokalni lideri - lokalni promoteri - stanovnici 28 zajednica pobednica Projekat je imao period implementacije 13 meseci. Ugovor je bio potpisan 1 novembra 2006 i zaključiće se na dan 30 novembra 2007.

II. DEO SOCIJALNO EKONOMSKA ANALIZA MESTA ANINA 1. Podela teritorije Grad Anina se nalazi u pošumljenim planinama istog imena, planine koje predstavljaju južno širenje Zapadnih Karpata, u rumunskom Banatu, sa koordinatama 45°2’30” severna latituda i 21°53’20” istočna geografska dužina, u županiji Caraş-Severin. Mesto preseca nacionalni put DN 58 koji povezuje municipij Reşiţa, prestonicu županije sa nacionalnim putem DN 57B izmenjenog pravca, put koji povezuje mesta Oraviţa i Bozovici, sa kojim se preseca u Valea Morii, na mostu Crivina. Sa ovog puta, DN 58, u mestu Steierdorf deli se stari put za vezu sa Oraviţom, do sanatorijuma Marila, županijski put DJ 572 B. Anina je povezana sa Oraviţom najstarijom železničkom prugom u zemlji, nazvanom Banatski Semmering zbog sličnosti konstruktivnih tečkoća sa istoimenom austrijskom železničkom prugom iz mesta Semmering. Ova planinska železnička pruga ima dužinu 33,8 Km, razliku u nivou od 338 m, 14 tunela i 10 podvožnjaka, a može se preći za otprilike 2 sata. Grad Anina se nalazi na cca 32 Km, na DN 58, od municipija Reşiţa, sedište i administrativni centar županije, na 33 Km, na DN 57B, od Oraviţe i na 34 Km, na DN 57B, od mesta Bozovici. Grad Anina se nalazi u centralnom delu županije i graniči se na severnom delu svoje administrativne teritorije sa: · prema Jugo-Zapadu – sa opštinom Ciclova Română; 211

· prema Jugu – sa opštinom Lăpuşnicu Mare; · prema Istoku – sa opštinom Bozovici ; · prema Severo-Zapadu – sa opštinom Ciudanoviţa; · prema Severu – sa opštinom Caraşova; · prema Zapadu – sa opštinom Oraviţa. Anina se nalazi na sledećim rastojanjima od glavnih graničnih prelaza : - 200 Km od graničnog prelaza Cenad, županija Timiş (Mađarska); - 250 Km od graničnog prelaza Nădlac, županija Arad (Mađarska); - 60 Km faţă od graničnog prelaza Naidăş, županija Caraş – Severin (Srbija); - 85 Km faţă od graničnog prelaza Moraviţa, županija Timiş (Srbija). 2. Kratak istorijat U nastavku ćemo predstaviti nekoliko relevantnih elemenata iz bogate istorije mesta Anina, počevši od trenutka osnivanja mesta pa sve do danas. Bivša radnička kolonija sa teritorije sadašnjeg naselja Steierdorf osnovana je 1773 godine kao šumarska eksploatacija rude. Kolonisti su se naselili u regionu 24. juna 1773 i započeli su rad sečom šuma u blizini vode. Godine 1774., dovode nove koloniste iz Gornje Austrije, iz mesta Ischl i iz mesta Stiria, iz Schladmingena, kao i prve Slovake, stigavši do 300 stanovnika. 1790. godina predstavlja početak legendarnog perioda istorije planinskog Banata, drvoseča, Mathias Hammer, pronašao je u Dolini Andreja (današnji Sigismund) crn i svetao kamen kojeg je pokazao u Rudarskim Kancelarijama Oravita. Uspostavilo se da je to kameni ugalj najboljeg kvaliteta. Kameni ugalj iz Steierdorfa je pronašao svoju konstantnu mušteriju ,,Imperijalnokraljevsko društvo za parnu navigaciju Dunavom”. Na dan 15. decembra 1863, puštena je u pogon železnička pruga sa normanim intervalom Anina-Oravita, sa lokomotivom ,,Steyerdorf” tipa Steg 34, to je tender lokomotiva sa sistemom Engerth, projekat Pius - Fink, po ideji savetnika Wilhelma Engertha i koju su konstruisali italijanski specijalisti koji su sagradili i železničku prugu Villach-Austria i UdineItalija. Ova železnička pruga je još uvek interesantna zbog serpentina i strmih krivina, zbog 10 podvožnjaka i 14 tunela. Prvih 6 godina, ona se koristila jedino za transport robe. 212

Period 1890-1918 je obeležen mnogim relevantnim događajima za zajednicu, koji su naročito vezani za osnivanje ili modernizaciju tehničkih dobara, osnivanje Fabrike drvene građe, prvi protest radnika koji su izašli na ulicu za pravo osmočasovnog rada, u skladu sa Kongresom Socijalista iz Pariza, sa kojima su se pobratimili, stavljena je u pogon nakon mnogo zakašnjenja, Električna Centrala na paru iz naselja Anina, što je imalo za posledicu uvod električne energije u sve mine Steierdorf-Anina, osnovan je prvi sindikat rudara i metalaca iz Mađarske u mestu Steierdorf, u okviru kojeg će se osnovati i prva radnička biblioteka Planinskog Banata, kao i prvi radnički hor iz planinskog dela Banata (koji se zatim udružio sa grupom glumaca amatera, formirajući prvi radnički ansambl u Planinskom Banatu), izbio je generalni štrajk 7.000 rudara i metalaca, završena je prva brana iz mesta Buhui, stvoreno je na taj način prvo veštačko jezero iz Rumunije, koje leži na krečnjaku, na visini od 640 m, lokalna administracija odlučuje uvođenje javnog osvetljenja. Naselje je tada imalo 1.800 kuća i 13.954 stanovnika. 1952 godine mesto dobija statut Grada pod nazivom Anina, a ostale kolonije formiraju naselja grada. U periodu 1990-2005 registruje se progresivan pad glavne industrijske grane grada Anina, predsedničkim dekretom zaustavlja se investicija i proizvodnja električne energije u termocentrali Crivina. Banatske mine ulaze pod tutelom Doline Jiu, CMB Anina je pretvorena u ,,Rudarsku Sukursalu Banat Anina”, podređena je ,,Autonomnoj Regiji Uglja Petrosani”. U ovom periodu počinje masivna emigracija Nemaca ka Nemačkoj. Godina 1997. donosi prva otpuštanja u rudarskim eksploatacijama Anina. Godine 2005. registruju se masivni gubici u svakodnevnoj proizvodnji sirovog uglja, upoređujući sa ostalim godinama. Zbog masivnih otpuštanja poslednjih godina, rudarska eksploatacija Anina broji jedino 1015 zaposlenih. Na dan 14 januara 2006 dešava se teška eksplozija u S.C. Miniera Banat S.A. Anina, na preko 1000 m dubine, koja je okončala godine rudarske eksploatacije. Smatra se da je nesreća najteža u poslednjih 20 godina, 7 osoba je izgubilo život, 5 je ranjeno. Trenutno je proces konzervacije rudnika Anina skoro okončan. Počinju radovi ekologizacije rudarske zone.

213

3. Površina Površina administrativne teritorije grada Anina jeste 14.553,0 ha od kojih: · poljoprivredna površina (ha): 912,0 ha, od kojih 32 ha oranice; · pošumljena površina (ha): 12.223,0 ha; · površina pokrivena vodom (ha): 40,0 ha. Sa administrativno urbanističke tačke, teritorija grada je organizovana u četiri naselja (glavna), koja su sastavljena od više kolonija: - Anina (kolonije Anina, Schlucht, Celnic, Dolina Terezije Terezije, Elfabrick), - Steierdorf (kolonije Steierdorf, Uterisch, Somerfrische, Sigismund i Hildegard), - naselje Brădet, - naselje Oraşul Nou. 4. Klima Iako planine Anine nemaju preveliku visinu, primećuju se podela glavnih klimatskih elemenata, kao posledica kretanja vazdušnih masa a naročito u skladu sa formama reljefa. Godišnja srednja temperatura predstavlja varijacije od 8oC u najvišim zonama, do 10oC u nižim zonama. Za vreme zime, u januaru, srednja godišnja temperatura je -4oC u gornjem delu planina a o donjem delu do -2oC. Za vreme leta temperatura rasti do 16 - 20oC. Srednja godišnja količina padavina je 1.000 - 1.200 mm.; u mesecu junu, kada pada najviše kiša, do 100 - 120 mm, a u januaru polovina od te količine. 5. Stanovništvo Iako je do 1990 stanovništvo konstantno raslo, od 1991 se primećuje osetni pad demografskih pokazatelja, zbog opadanja nataliteta, a naročito zbog napuštanja mesta kao posledica ekonomskog pada. Zbog toga 2006 godine stanovništvo Anine broji 9125 osoba, sa relativno uravnoteženim odnosom po polovima. 214

Tablica 1. Stanovništvo po polovima grada Anina 2006. godine

Svega (broj osoba)

Grad Anina Županija CaraşSeverin

Oba pola

Muški

Ženski

9125

4539

4586

Procenat muškog stanovništva (%) 49,7

330517

161001

169516

48,7

Izvor: Županijska Direkcija za Statistiku Caraş - Severin

Po nacionalnosti, stanovništvo se deli na: u skladu sa popisom od 2002. godine, stanovništvo se deli na: 87,2% Rumuni, 8,3 % Nemci, 2,2% Mađari i 2,3% druge nacionalnosti. Po istom izvoru, po religiji, stanovništvo grada se deli na sledeći način: pravoslavni 74,5%, rimo - katolici 13,7 %, pentikostali 6,1 %, baptisti 3%, druge religije 2,7 %. Što se tiče godišta, primećuje se da je stanovništvo od 15-64 godina najbrojnije, grupa koja se smatra aktivnom, sa koncetracijom od (71,1%), koja je malo veća od srednje crednosti županije (70,4%). Takođe, stanovništvo sa godištem ispod 14 godina ima dobru poziciju (18,7%), sa srednjom vrednošću iznad one u županiji (14,8%). Tablica 2. Stanovništvo Anine po starosnim grupama, 2006 Ispod14 ani 15-64 godina Preko 65 godina Svega Apsolutno % Apsolutno % Apsolutno % Grad Anina

9125

1707

18,7

6485

71,1

933

Caraş-Severin 330517 48952 14,8 232603 70,4 48962 Izvor: Županijska Direkcija za Statistiku Caraş - Severin

10,2 14,8

6. Radna snaga Period tranzicije koji Rumunija prelazi, počevši od 1989, dovodi do znatnog povećanja stope nezaposlenosti. Otpuštanja koja su se desila dovela su do nestanka mnogih radnih mesta ne samo u rudarskoj industriji već i u koneksnim aktivnostima. Na žalost, nisu bile pronađena alternativna rešenja. 215

U skladu sa statistikama stopa nezaposlenosti grada Anina je 10,2%. Ipak, realnost govori o stopi od cca 45%, zbog toga što mnoge osobe nisu upisane u ured za evidensiju nezaposlenih. Ova klasa nezaposlenih se karakteriše teškom materijalnom situacijom a životni standard je na granici opstanka. U opšte, radna snaga grada Anina je bila pripremljena za rad u rudarskoj industriji. Postoje međutim i radnici koji su kvalifikovani za rad u drvnoj industriji, a u poslednjem periodu pojavljuju se osobe kvalifikovane za rad u domenu trikotaže i konfekcije. 7. Obrazovanje Na nivou grada postoje 5 školskih jedinica sa sledećom strukturom: - industrijska školska jedinica Anina, koja se sastoji od osnovnog obrazovanja, gimnazijskog, srednjoškolskog i škole za zanate; - škola sa I-VIII razredom br. 1 Celnic, koja u svom sastavu ima osnovno i gimnazijsko obrazovanje; - škola sa I-VIII razredom br. 2 Steierdorf, koja u svom sastavu ima osnovno i gimnazijsko obrazovanje; - škola sa I-VIII razredom br. 3 Brădet, koja u svom sastavu ima osnovno i gimnazijsko obrazovanje; - škola sa I-IV razredom Sigismund, koja u svom sastavu ima osnovno obrazovanje; - 6 zabavišta za predškolsko obrazovanje. U gradu, u skladu sa evidensijama statistike, uči u raznim fazama obrazovanja 1632 de učenika, kao što se može videti u donjoj tablici. Tablica 3. Školsko stanovništvo u Anini po tipovima obrazovanja - broj-

Tip obrazovanja

2005

Predškolsko Osnovno Gimnazijsko Srednjoškolsko Profesionalno i tehničko obrazovanje

221 511 492 231 177

Izvor: Županijska Direkcija za Statistiku Caraş–Severin

216

8. Zdravstvo Trenutno je medicinska nega (profilaksija i lečenje) obezbeđena od strane 6 lekara opšte prakse sa 6 medicinskih sestara, 3 lekara specijalista i 3 medicinskih sestara u specijalističkim ordinacijama: - ordinacija opšte hirurgije; - dve zubarske ordinacije; Takođe, 3 lekara i 21 medicinska sestra rade u okviru 5 specijalističkih ordinacija i odeljenja bolnice: odeljenje za internu medicinu; odeljenje za akušerstvo – ginekologiju i odeljenje za novorođenčad; odeljenje pedijatrije; laboratorija za medicinske nalaze, laboratorija radiologije. 9. Infrastruktura transporta Teritoriju grada Anina prelazi put DN 58 koji povezuje municipij Reşiţu şi Aninu, odakle se nastavlja sa DN 57B prema Oraviţi i DN 57B prema mestu Bozovoci, pomažući tranzit između Banata i Oltenije, kroz Orşovu. Ovaj put omogućuje transport tovara u teritoriji. Zonu opslužuje i železnička pruga dužine 32 km za transport putnika i robe na relaciji Anina-Oraviţa-Berzovia-Temišvar. Mesto Anina ima svoju železničku stanicu za putnike i robu.

Razdaljine do drugih mesta merene u DN, DJ ili DC : Anina - Reşiţa - 32 km - na DN 58 Anina - Bozovici - 34 km - na DN 57B Anina - Oraviţa - 33 km - na DN 57B Drumski saobraćaja u mestu Anina je osiguran uličnom gradskom mrežom, dužine 65 km, a 21 km je modernizovan: · D.N. 58 – kao glavna saobraćajnica koja prelazi grad, omogućuje vezu između grada Caransebeş i Anina; u okviru intravilane zone DN58 postaje ulica III kategorije, od koje se račvaju ulice IV kategorije; · D.N. 57B – povezuje mesta Oraviţa, Bozovici, Iablaniţa, prolazeći kroz Crivinu. · D.J. 582F – račva se od D.N.58 kod km 28, penje breg Colonovăţ i vodi u poznatu turističku zonu oko jezera Mărghitaş. · D.J. 582C – račva se od D.N.58 kod km 28, penje breg Colonovăţ, prolazi pored mesta Oraşul Nou, kroz tačku Cuptoare, odakle nastavlja stari put UDR do mesta Comarnic i dalje do Crivaie; 217

· D.J. 582B – povezuje Aninu (Sigismund) i Oraviţu, kroz mesto Marila. 10. Mreža utiliteta Grad Anina raspolaže centralizovanim sistemom snabdevanja vodom. Glavni izvor snabdevanja vodom grada Anina predstavlja jezero Buhui. Mreža distribucije pijaće vode ima dužinu od 47 km i veoama je stara, postoje nekoliko mesta gde je mreža za snabdevanje skoro zamenjena, poslednjih godina, istovremeno ne postoje uređaji za filtriranje i odgovarajući tretman vode za piće, potrebno je da se mreža ponovo dimenzionira i modernizuje. Administraciju mreže za distribuciju vode za piće vodi S.C. AQUACARAS S.A. Resita – radno mesto Anina. Grad Anina ima sopstvenu mrežu za kanalizaciju dužine 18,49 km. sa 6,7 km unitarnih kanala i 11,79 km domaćih kanala. Kanali kuća i unitarni kanali slivaju vodu direktno u potočiće i reke iz teritorije pošto ne postoji ni jedna jedinica za tretman vode. Drvo predstavlja gorivo koje meštani najčešće koriste. Grad Anina je trenutno snabdeven električnom energijom iz nacionalnog energetskog sistema posredstvom jedinice za transformaciju 110 / 6 KV iz Anine, sa 2 transformatora od 25 MVA. Po statističkim podacima 98,5% stanova su povezana na mrežu električne energije. 11. Ekonomska aktivnost Dugi niz godina je glavna ekonomska aktivnost mesta bilo rudarstvo, sada se međutim o rudarstvu govori u prošlom vremenu. Restrukturacija ekonomske aktivnosti zasniva se na ekonomskim društvima iz sledećih sektora: prerada drveta, građevinski materijali, prehrambena industrija – panifikacija, transport robe i putnika. Trgovina prehrambenom i neprehrambenom robom zauzima, takođe, značajno mesto. a) tradicionalni zanati Tradicionalno, zona Anina je poznata po aktivnostima kao što su rudarstvo i prerada drveta. U uslovima u kojima je eksploatacija uglja prestala, preostaje da se redefiniše glavna ekonomska aktivnost ali se mora imati u vidu da se zona ne sme ponovo pretvoriti u monoindustrijsku. 218

b) Poljoprivreda Ova se aktivnost odvija individualno , na ograničenoj površini administrirane teritorije: jedino 32ha predstavlja oranicu, a reč je o poljanama u okolini grada. Pašnjaci predstavljaju 543 ha, a senokosi površinu od 486 ha. Što se tiče biljaka koje se gaje, možemo prvenstveno pomenuti povrće potrebno domaćinstvima, ali postoje i određene površine na kojima se kultiviše krompir. Gajenje životinja (ovce, svinje, goveda) može postati jedna od mogućnosti za ovu zonu, trenutno se životinje gaje individualno u domaćinstvima meštana. Nepostojanje konstantnog tržišta i niske cene ne idu u prilog razvoju ovog sektora. c) Industrija Ekonomski profil naselja Anine i Steierdorfa dat je u prošlosti industrijom ekstrakcije uglja, a zatim šumarstvom kroz negu šuma i valorifikaciju drvne sirovine. Najviše proizvodnih jedinica je bilo grupisano na postojećim industrijskim platformama u blizini Ulaza I i Preparacije, ove su jedinice imale ulogu da opslužuju rudarsku industriju. d) Trgovina U stalnom razvitku se nalaze sektori gde funkcionišu privatne firme (prerada drveta, građevinski materijal, prehrambena industrija – panifikacija, transport robe i putnika) gde glavnu aktivnost predstavlja trgovina prehrambenih i neprehrambenih proizvoda. Trgovina prehrambenim proizvodima i prehrambena industrija se odvijaju u 62 trgovinske jedinice na teritoriji grada Anina. e) Turizam Turistički potencijal zone je poseban, ali se turizam mora permanentno sagledati kao forma „integrisanog turizma”. Glavne turističke mogućnosti zone Anina predstavljaju: železnička pruga Anina-Oraviţa, bivše rudarske prostorije, Cheile Minişului, Cheile Caraşului, karstičke formacije. Takođe, zona pruža brojne mogućnosti za praktikovanje zimskoh sportova, šumarstva i planinske poljoprivrede, koje su sadržane u Nacionalnim Parkovima. Druga mogućnost specifična zoni bi 219

bila prelaženje turističkih trasa, širih ili užih kao i mogućnost specifičnih trasa u zavisnosti od opcija turista. Mogu se evidencirati delatnosti tradicionalnog načina života: način stanovanja, zanati, odgoj životinja, kultivisanje terena, običaji i multikulturalne tradicije. Ovakav integrativni pristup zahteva posebnu brigu za fond napravljen u mestu Steierdorf – Anina, kao kulturno i istorijsko nasleđe. Malo je prirodnih jezera manjih dimenzija u županiji Caras-Severin; jezera su karstičke prirode. Antropijska jezera (koja su se formirala zbog brana) koriste se za proizvodnju električne energije, alimentaciju vodom naselja itd., na taj način je stvoreno Jezero Buhui koje se koristi za alimentaciju vodom grada Anine, sa površinom od 9,8 ha, i Jezero Marghitas, takođe na potoku Buhui sa površinom od 4 ha, koje se prvobitno koristilo kao mikrocentrala. Zone za razonodu i odmor koje meštani koriste su one u blizini jezera: Buhui, Mărghitaş i Miniş. Postoje mogućnosti smeštaja ali se ne može govoriti o dobro uređenim strukturama za smeštaj: Hotelul Steier, Pension Anghelina, Pension Chirilă Veronica, a trenutno se uređuje Planinski dom Diana iz poljane Maial i Planinski dom Marghitaş. 12. Kvalitet faktora životne sredine U zoni Anina stepen zagađenosti je čvrsto povezan sa onim što srećemo u drugim naseljima: neodgovarajući otpaci iz domaćinstava, nepostojanje okolnog puta oko naselja i na taj način se saobraćaj odvija intravilano. Ipak, Anina je kombinacija između oaze zelenila i šuma i starih industrijiskih mesta, od kojih su velika većina ruševine. Takođe, kao moguće izvore zagađenja možemo pomenuti i rudarske otpade, termoelektranu i iskopine iz zone Crivina. Zona Anina je sada deo nacionalnog programa ekologizacije starih mina i drugih zone za eksploataciju: · ekologizacija zona ugroženih eksploatacijom bituminoznog šiljaka; · ekologizacija zona: rudnik Puţ IV, rudnik Unterisch, Covăcie.

220

13. Kultura i rekreativne aktivnosti Kultura u Anini nosi pečat posebnih uslova u ovoj zoni. U svom nastajanju, kultura je rezultat interakcije običaja i tradicija heterogene populacije koja je ovde radila i nastavlja da radi. Od osnivanja mesta pa sve do danas, na ovim prostorima živeli su zajedno Austrijci, Česi, Slovaci, Mađari i Rumuni iz delova Oraviţe i Doline Almaja. Kasnije, posle Ujedinjenja 1918 a naročito instauracijom socijalizma dolaze Rumuni iz drugih delova države da bi radili u rudnicima. Kultura ovih prostora je obeležena specifičnim elementima svakog etničkog segmenta populacije, mešajući posebnosti svake u jednu multietničku kulturu. U godinama socijalizma dolazi do regresije, zbog estompacije specifičnih kulturnih manifestacija, običaja i tradicija. Jedna od najznačajnijih i najdužih kulturnih društava iz Anine jeste ono obeleženo u dokumentima 1865, ali je verovatno još starija Fanfara grada, osnovana kao duvački orkestar rudara. U toku godina fanfara je učestvovala na brojnim nacionalnim kulturnim manifestacijama i pobrala mnogo nagrada na koje je grad Anina ponosan. Glavno kulturno jezgro grada se je razvilo u okviru Doma Kulture iz Anine, dom sagrađen 1920 godine a koji od 2004 pripada Javnom Domenu opštine Anina. U okviru ovog funkcionišu brojna kulturno-umetnička društva koja odvijaju sledeće kulturne aktivnosti: · Orkestar narodne muzike „Doina Aninei” – orkestar amatera koji broji oko 9 instrumentalista i 11 vokalnih solista. Probe se odvijaju oko 2 sata utorkom i četvrtkom. Repertoar je inspirisan banatskim folklorom ali i folklorom iz drugih delova zemlje. · Klub „Femina” – ima oko 35 članova. Sreću se jednom mesečno i razgovaraju razne probleme – ekomonske, kulturne, naučne teme, zdravstvene teme itd. · Književni kružok „Virgil Birou” – u kome aktivišu oko 20 pesnika, književnika, eseista, novinara, svi amateri iz Anine. U toku je sastavljanja i objavljivanja časopis za književnost, umetnost i kulturu „Arcadia”, glavni urednik – Chiper Mihai. Na stranicama časopisa objavljeni su radovi članova lokalnog i županijskih kružoka. Sastaju se na sednicama književnog kružoka. · Likovni kružok – u kom svoju aktivnost odvijaju deca iz Anine, 221

od 5 do 14 godina. Organizuju se tematske izložbe, u zavisnosti od određenih događaja. Kružok broji oko 15 dece. Instruktor kružoka je gospođica Dietlinde Krischer. · Kružok modernih i društvenih igara – Aktiviše oko 35 osoba. Sreću se dva puta nedeljno, subotom i nedeljom. · Kanto kružok sa 2 smera – zabavna muzika i narodna muzika. Ne sme se zanemariti ni aktivnost Nemačkog Demokratskom Foruma Steierdorf – Anina ćiji je glavni cilj očuvanje kulturno-umetničkog identiteta nemačkog življa sa ovih prostora. Forum odvija svoju aktivnost u Domu Kulture naselja Steierdorf, čiji je vlasnik Javni Domen Opštine Anina. Od kulturno-umetničkih društava koja odvijaju aktivnost u okviru Nemačkog Demokratskog Foruma možemo napomenuti: - Društvo nemačkih narodnih igara „Steierdorfer Edelweiss”; - Vokalno – instrumentalno muzičko društvo „Cordial” koje neguje sv evrste muzike: nemačku narodnu i zabavnu, rumunsku narodnu i zabavnu, muziku za provod, modernu, itd.; Društvo broji 4 instrumentalista i 2 vokalna solista. Probe se odvijaju uglavnom četvrtkom, jednom nedeljno, po 3 sata. - Kružok tradicionalnog ručnog rada za decu; - Biblioteka sa preko 5.000 knjiga, od kojih polovina na nemačkom jeziku.

III.DEO ANALIZA SWOT GRADA ANINA 1. Metodologija realizacije analize SWOT Analiza SWOT predstavlja analizu jačih i slabijih tačaka, oportuniteta i pretnji koja je stvorena i koristi se od strane preduzeća kao instrument za formulisanje strategija. Ovaj instrument omogućuje brzu analizu strateških ključnih tačaka, kao i identifikaciju strateških alternativa. Danas se SWOT analiza aplicira u okviru analite teritorije i koristi se kao instrument za pospešavanje planifikacije u okviru javnih administracija. Pre započinjanja SWOT analize potrebna je okvirna prezentacija trenutne situacije da bi za vreme diskusija svi učesnici imali “zajedničku osnovu”. 222

Ova preliminarna etapa predstavlja osnovni element zbog toga što osobe koje su aktivne u okviru zajednice imaju najčešće asimetrične informacije i imaju različite vizije o temama za razvoj Tehnika SWOT za diskusiju/analizu i istraživanje se zasniva na metodi “brainstorming”, što bi u prevodu značilo diskusija između osoba koje su implicirane u aktivnost izrade strategije. Analiza SWOT se zasniva na sledećim elementima: jake tačke, slabe tačke, oportuniteti i pretnje. Šta znači jaka tačka za jednu zajednicu? Analizom indikatora zajednice mogu rezultitrati niz jakih tačaka. Ove mogu biti “jake-snažne tačke (hard)” i “jake-slabe tačke (soft)”. Dok se uglavnom prve brzo identifikuju, ostale će se pronaći kasnije kroz diskusije ili iz istraživačkih aktivnosti. Drugi parametar predstavljaju slabe tačke. Nalaze se u opoziciji jakih tačaka, i predstavljaju slabosti lokalnog okvira. I kod analize slabih tačaka može se napraviti razlika između “slabih-jakih tačaka” i “slabih-lakih tačaka”. Treći parametar se odnosi na zonu oportuniteta. Ove se mogu analizirati i diskutovati jedino u slučaju u kom je već preliminaran izbor unapred urađen. U ovom stadijumu, potreban je novi opis, mnogo jasniji, osoba koje su implicirane.  Moglo bi postojati problema u okviru analize jakih tačaka i oportuniteta koji se poklapaju. Postoji jasna razlika između uva dva parametra. Jednostavno pravilo, ali korisno za korektnu SWOT analizu, jeste da se utvrdi jasna razlika između jakih tačaka i oportuniteta. Pretnje sadrže negativne implikacije usvojenih mera. Analiza oportuniteta i pretnji implicira melanž unutrašnjih i spoljašnjih efekata politike. Spoljni efekti mogu generisati određene pretnje. U SWOT analizi ne postoji ekskluzivno ponudaranje između jakih tačaka i oportuniteta, sa jedne strane, i slabih tačaka i pretnji sa druge strane. Ponekad, određeni elementi snaga mogu dovesti do pretnji u scenariju “ nakon politike”.  Jake i slabe tačke predstavljaju “statičke” koncepte, koji se zasnivaju na deskriptivnim parametrima jedne zone, u određenom vremenskom periodu = ONO ŠTO POSTOJI. Oportuniteti i pretnje imaju i vidu budućnost, i odnose se na izbore koje će osobe implicirane u proces napraviti = ONO ŠTO ĆE BITI. 223

Najsnažnija poruka koju analiva SWOT daje jeste da, bez obzira na utvrđene akcije, proces odlučivanja bi trebao da uključi sledeće elemente: · gradi na Jakim Tačkama, · eliminiši Slabe Tačke, · eksploatiši Oportunitete, · odstrani Pretnje.

224

2. Domen analize: 2.1. Infrastruktura transporta

DOMEN: INFRASTRUKTURA TRANSPORTA JAKE TAČKE SLABE TAČKE · Modernizovan nacionalni put, · Nepostojanje železničke veze koji povezuje grad Aninu sa sa gradom Resita prestonicom županije –gradom · Odsustvo taksi usluga Resita. · Teško dostupni putevi prema · Železnička veza sa Oravicom određenim naseljima grada /Oravita/, koja se produžuje do Temišvara /Timisoara/; funkcionalno stanje · Stanje lokalnih puteva je odgovarajuće i u toku je modernizacija · Modernizovani pločnici · Lokalni sistem transporta; redovne vožnje (saobraća jednom na sat, stanice u glavnim naseljima grada)

OPORTUNITETI

PRETNJE

· Izvori evropskog finansiranja · Istovremeno odvijanje više · Postojanje tehničke programa finansiranja dokumentacije, potrebna je · Nepostojanje mogućnosti aktualizacija uporednog lokalnog · Korišćenje programa od strane finansiranja · Izolacija grada od Vlade Rumunije nacionalnih i evropskih mreža za transport

225

2.2. Ekonomska aktivinost

DOMEN: EKONOMSKI RAZVOJ SLABE TAČKE JAKE TAČKE · Postojanje Poslovnog Centra u Anini · Široka površina grada koja dozvoljava razvoj ekonomske aktivnosti i proizvodnje u urbanoj sredini · Slobodan prostor sa odgovarajućim utilitetima za buduće investicije · Modernizovani prilazni putevi, sa 3 glavna pravca · Mreža utiliteta (voda, kanalizacija, električna energija, mobilna i fiksna telefonija, internet) · Postojeći ljudski resursi, koje traže radno mesto · Značajni resursi drvne sirovine za seču i preradu · Niska cena nekretnina i terena · Visok procenat aktivne populacije, koja može da osigura radnu snagu · Podrška investitorima od strane lokalne javne administracije

226

· Monoindustrijski grad sa okončanom glavnom aktivnošću – rudarstvom – od 2006. godine · Zatvaranje mina 2006 godine dovodi do otpuštanja značajnog % aktivne populacije · Rudarske prostorije se nalaze u stanju velike degradacije · Nepostojanje strateških ekonomskih agenata (velikih dimenzija) · Velika stopa nezaposlenosti · Nedostatak realne konkurencije u domenu privlačenja kvalifikovane radne snage · Nizak nivo kvalifikovanog stanovništva · Eksod mladih i starenje stanovništva (depopulacija) · Mali broj lokalnih investicija · Nedostatak bankarskih jedinica · Slabe inicijative stanovništva · Tradicionalno, žensko aktivno stanovništvo nije zaposleno · Nemogućnost praktikovanja poljoprivrednih aktivnosti Slabo interesovanje ekonomskoh agenata prema socijalnim problemima zajednice

OPORTUNITETI

PRETNJE

· Razvoj partenerijata za započinjanje projekata – ključni akteri: Opština Anina, Poslovni Centar, Županijsko Veće · Pojačano savetovanje određenih segmenata stanovništva u cilju profesionalnih promena i davanje informacija vezanih za evropske fondove · Razvoj ekonomskih aktivnosti iz domena turizma · Prerada drveta (industrija nameštaja) · Eksploatacija lokalnih prirodnih resursa (glina, krečnjak, samota, čista voda plata, drvo) · Gajenje životinja · Živ komercijalni sektor · Inicijacija specifičnih akcija od strane NVO

· Konkurencija u privlačenju investicija · Tereni iz urbanog prostora za koja postoje potraživanja od strane UDR (Tvornice i domeni Resita) · Migracija u stalnom porastu, naročito mladih, ka ekonomski razvijenijim zonama · Natalitet u opadanju i smanjenje aktivnog stanovništva · Socijalni problemi u porastu · Neimpliciranje društva u razvoj zajednice · Sektor usluga je slabo razvijen, postoje uglavnom samo javne · Česte promene zakonodavstva · Porast osoba koje neće imati osigurane kompensatorske isplate pomoć za nezaposlene · Povećanje kirija za lokacije i terene · Zatvaranje državnih preduzeća

227

2.3. Turizam

DOMEN: TURIZAM JAKE TAČKE SLABE TAČKE · Povoljan prirodni okvir: 2 jezera (Buhui, Marghitas), brojne pećine, bogat šumski i lovački fond, široka prostranstva, pripadništvo dvema prirodnim rezervacijama (Semenic, Cheile Nerei), nekoliko vrsti biljka i životinja koje su pod zaštitom, kao i druge turističke rute izvan Anine, ali koje se mogu iskoristiti kao tranzitne turističke tačke (Paralela 45, reka i jezeo Minis itd.) · Postojanje železničke pruge Anina-Oravita, nazvane ,,Semmering Rumunije” zbog njene spektakularne konstrukcije · Postojanje istorijskih i religioznih spomenika, pod zaštitom Zakona 5/2001 · Etnička, religiozna i kulturna raznolikost · Folklor i kulinarske tradicije zone · Industrijske znamenitosti: klasičan voz, hale, industrijske i rudarske instalacije, hidrotehnički radovi

228

· Male mogućnosti za smeštaj i nedostatak prostora za klasifikovan smeštaj (strukture smeštaja za kratak perion, tipa pension) · Prostori za smeštaj i sporedne usluge su nedovoljni i slabo razvijeni · Ne postoje sređeni prostori za razonodu · Mali broj turista koji provode vreme u gradu (zbog malih i neodgovarajućih mesta za smeštaj) · Nedostatak materijala za promovisanje grada i okoline · Nizak nivo obrazovanja turista u domenu praktikovanja ekoturizma · Neuređeni pristupi turističkim objektivima · Mali broj firmi IMM u domenu turizma · Malo investicija u aktivnostima za početak i razvoj u domenu poslovnog turizma

OPORTUNITETI · Mogućnost praktikovanja: -zimskih sportova -ekstremnih sportova -speologije - izleti · Finansiranje strukturalnih fondova za stvaranje ili razvoj turističkih pensiona za smeštaj i zabavu · Rehabilitacija zgrada ili prostorija: ,,Muzej Rudarstva”– industrijski muzej · Korišćnje mina za turističke svrhe – moguće korišćenje za industrijski turizam · Rehabilitacija železniške pruge Anina-Oravita (najstarija planinska železnička pruga u državi) · Perspektiva smeštaja turista dovodi do poboljšanja dotacija · Povratak iz inostranstva u Aninu stanovništva nemačke nacionalnosti koji se penzionišu

PRETNJE · Nedostatak potencijalnih investitora u novom domenu kao što je to bivše monoindustrijsko naselje · Nedostatak kvalifikovanog osoblja za ovaj domen i veliki troškovi za dovođenje osoblja izvan grada · Trajanje tradicija u monoindustrijskom gradu, starijih od više od 200 godina · Slabo kvalifikovani osoblje u domenu turističkih usluga · Male mogućnosti zapošljavanja u domenu · Neodgovarajući razvoj turizma niše u zoni · Nedostatak politike akcija u cilju konzerviranja turističkih ...objektiva u zoni

229

2.4. Zaštita životne sredine

DOMEN: ZAŠTITA SREDINE JAKE TAČKE SLABE TAČKE · Pripadnost Nacionalnim Parkovima: Semenic-Cheile Caraşului i Cheile Nerei Beuşniţa · Nizak stepen zagađenja vazduha · Nizak nivo erozije zemljišta · Postojanje izvora čiste negazirane vode · Postojanje zona koje su pokrivene šumama, a koje imaju značajnu ulogu u obezbeđivanju ekološke ravnoteže u brdovitim i planinskim zonama · Izuzetan prirodni kapital što se tiče genofonda, biodiversiteta, pejzaža, resursa vode

· Nepostojanje stanica za tretman i filtriranje vode za piće · Nepostojanje sistema za selektivno prikupljanje otpada · Neekologizacija gradskih otpadnih jama (ne postoji čuvari, osvetljenje, jasna ograničavanje, pale se ili nastaju požari) · Zastareli uređaji i tehnologije · Stalan rizik degradacije faktora životne sredine Nepoštovanjem zakonodavstva · Seča pošumljenih teritorija

· Regionalni programi prikupljanja otpada, distribucije i tretmana vode za piće, evakuacije i pročišćavanja vode za piće · Rudnici se nalaze u procesu ekologizacije · Širenje koncepta jedinstvenog operatora u administraciji snabdevanja vodom za piće · Razvoj ekološkog obrazovanja među stanovništvom

· Neispunjavanje programa preuzetih od strane administracije i Operatora u sistemu · Pojava zagađivača sa ekonomskim razvitkom grada · Nizak nivo menadžmenta u domenu zaštite sredine · Neispunjavanje radova sprečavanja erozije zemljišta i klizanja zemljišta

OPORTUNITETI

230

PRETNJE

2.5. Međugranična teritorijalna saradnja

DOMEN: Međugranična teritorijalna saradnja JAKE TAČKE SLABE TAČKE · Postojanje saglasnosti o saradnji · Ne postoji još uvek ni jedan grad između grada Anina i mesto EU bratimljen sa Aninom Coştei iz Srbije · Nisu ozvaničeni bilateralni · Postojanje bilateralnih odnosa odnosi saradnjeizmeđu Anine i saradnje između grada Anina i gradovima i organizacijama iz drugih gradova i organizacija iz Austrije i Nemačke Austrije · Postojanje bilateralnih odnosa saradnje između grada Anina i gradova i organizacija iz Nemačke · U svom osnivanju, mesto Steierdorf – Anina je stvoreno kolonizacijom radničkih porodica iz Austrije i Nemačke

OPORTUNITETI

PRETNJE

· Evropski izvori finansiranja · Ponovno uspostavljanje sistema · Razvoj već pripremljenih viza za prelaz državne granice sa bilateralnih odnosa sa bratskim Republikom Srbijom zajednicama · Prednosti programa Vlade Rumunije · Razvoj integrisanih programa međugranične saradnje u domenu zaštite životne sredine · Zajednički projekti obnove i restauracije zgrada koje pripadaju baštini ili spomenika · Inicijacija međugraničnih turističkih programa sa partnerima iz Srbije

231

IV. DEO. STRATEGIJA SOCIJALNOG I EKONOMSKOG RAZVOJA GRADA ANINA 1. Glavni objektiv Polaznu tačku izrade Strategije grada Anina za period 2007-2013 predstavlja strateški dokument izrađen od strane predstavnika zajednice tokom 2005. godine. Imajući u vidu kontekst u kom je projekat StrategVest implementiran, za određivanje strateških osovina za intervenciju, uzima se u obzir da je Rumunija sastavni deo Evropske Unije i zbog toga ima prednost raspolaganja instrumenata za smanjivanje nejednakosti razvoja. Pri izradi dokumenta uzeta su u obzir sledeća dokumenta strateškog karaktera, izrađena na lokalnom ili regionalnom nivou. Plan za Regionalni Razvoj 2007-2013, Strategija Županije Caraş-Severin, Plan za Uređivanje Teritorije Caraş-Severin i Generalnog Urbanističkog Plana grada Anina. Relansiranje socijalnog i ekonomskog života i harmoničan razvoj grada Anina i valorifikacija raspoloživih prirodnih i ljuskih resursa 2. Specifični objektivi u cilju dostizanja generalnog objektiva U cilju kompletiranja glavnog objektiva bili su identifikovani sledeći specifični objektivi koji se odnose na: a). – privlačenje investicija u cilju modernizacije i reabilitacije infrastrukture transporta na nivou grada; b). – razvoj poslovne sredine i duha preduzetništva na nivou zajednice u cilju stimulisanja ekonomskog razvoja grada Anine; c). – ohrabrivanje razvoja turističkog sektora kroz valorifikaciju prirodnih postojećih resursa; d). – konzerviranje i zaštita životne sredine u cilju obezbeđivanja potrebnih premisa za trajan razvoj grada Anine; e). – pospešivanje napora za reaizaciju partenerijata i ozvaničavanje odnosa terotorijalne saradnje zajednice Anine. Ovi objektivi će se realizovati u periodu od 7-10 godina implementacijom projekata za razvoj, korisnici finansiranja iz evropskih i vladinih fondova. 232

3. Glavne osovine i domeni intervencija Kao rezultat analize sačinjene na nivou grada Anina, za period 2007– 2013, identifikuju se sledeće strateške osovine: · infrastruktura transporta, · ekonomski razvoj grada, · razvoj turizma, · zaštita životne sredine, · teritorijalna saradnja. Prednosti predviđene Strategijom grada Anine kompatibilne su sa domenima za intervenciju utvrđenim u okviru Operacionalnog Regionalnog Programa i Operacionog Sektorijalnog Programa: Rast Ekonomskog Kompetiviteta, Infrastruktura Transporta, Infrastruktura Životne Sredine, Razvoj Ljudskih Resursi, Razvoj Administrativnog Kapaciteta. Prioritetna osovina 1: INFRASTRUKTURA TRANSPORTA Domen intervencije 1.1.Rehabilitacija i poboljšanje infrastrukture lokalnog transporta - rehabilitacija betoniranjem ulica Horea i Cloşca od raskrsnica sa DN 58 uključiv i montiranje zaštitnih parapeta i odgovarajućih oznaka za korišćenje puta kao zaobilaznog centra grada Anine. - rehabilitacija kroz obnovu asfalta, popločavanjem ili betoniranjem, u zavisnosti od lokacije i reljefa iz dotične zone svih ulica iz grada Anine. Obnova, raščišćavanje ili realizacija, u zavisnosti od stanja, pluvijalne kanalizacije, uključiv i kanala za odliv do potoka Anina odnosno Steierdorf. - obnova pločnika i aleja za pešake u delovima grada koji još uvek nisu bili obuhvaćeni inicijativama u toku; - realizacija mesta za zaklon u stanicama javnog prevoza, tamo gde zakloni ne postoje. - diversifikacija sistema lokalnog transporta i uvođenje taksi službe. Domen intervencije 1.2. Modernizacija puteva koji vezuju sva mesta koja pripadaju ili su sastavni deo grada, kao i puteva prema turističkim objektivima. 233

- rehabilitacija i modernizacija puta koji vezuje Steierdorf i Marilu uključiv i montiranje zaštitnih parapeta i odgovarajućih oznaka. - modernizacija puteva za pristup naselju Brădet sa dve strane : od Steierdorfa i od bivšeg rudnika Puţul 1. - modernizacija puta za pristup naselju Valea Tereziei i prema Stadionu. - modernizacija puta za pristup naselju Uteriş. - modernizacija puta za vezu sa platoom Maial. - modernizacija puta za vezu sa Planinskim Domom Marghitaş. - odgovarajuće uređivanje turističkih puteva i staza prema jezeru Buhui, Grota Buhui, Şaua Cuptoare, Oraşul Nou, jezeru Marghitaş i prema drugim objektivima koji mogu biti zanimljivi za lokački i botanički turizam u oblasti Domen intervencije 1.3. Poboljšanje kvaliteta usluga železničkog transporta. - renoviranje i modernizacija železničke stanice CFR iz Anine. Prioritetna osovina 2: EKONOMSKI RAZVOJ GRADA Domen intervencije 2.1. Poslovna sredina - privlačenje investitoga zainteresovanih za koncesiranje ili kupovinu prostora i terena u gradu za odvijanje produktivnih aktivnosti; - ponuda povoljnosti ili sniženja u cilju privlačenja lokalnih/stranih investitora (manje zakupnine prostora za određeni vremenski period, kursevi za specijalizaciju u cilju kvalifikovanja osoblja, izrada od strane ovlašćenih lokalnih vlasti potrebnih dokumenata u što krećem periodu, itd.). - osnivanje centra za besplatno savetovanje za firme IMM i podrška ovima za započinjanje projekata za razvoj; - podrška pristupu enonomskih društava ili NVO u elektronsku mrežu lokalne zajednice; - Direktna saradnja sa Privrednom Komorom županije u domenu podrške osnivanja novih IMM; - promovisanje oportuniteta lokalne ekonomske sredine na županijskom i regionalnom planu; - realizacija i izrada upitnika koji će detaljno predstaviti oportunitete iz različitih domena, koji mogu doneti profit. 234

Domen intervencije 2.2. Ljudski resursi -saradnja sa Uredom za radne snage i podrška ponovnog zapošljavanja osoba koje su ostale bez posla posredstvom javnih ponuda u okviru „sajmova radne snage”, koji se organizuju periodično i za koje bi popularisanje trebalo biti snažnije; - rehabilitacija, modernizacija, proširenje, snabdevanje svih obrazovnih jedinica grada; - razvoj profesionalnog i tehničkog obrazovanja Anine primenom kvalifikacija koje nudi obrazovni sistem za sadašnje i buduće potražnje tržišta; - razvoj obrazovanja u Anini za dostizanje što višeg nivoa stručnosti; - obezbeđivanje podudarnosti između ponude profesionalne spreme koju nudi obrazovni sistem i potreba na tržištu rada; - ohrabrivanje stvaranja partenerijata između obrazovnog sistema i poslovne sredine u cilju obezbeđivanja povoljnih uslova za praktičnu spremu učenika; - rehabilitacija zgrada i snabdevanje sa uređajima prostora i zgrada za hitne slučajeve kao i za socijalne usluge, socijalnu, kulturnu asistenciju i za formiranje-orijentisanje ugroženih kategorija i poboljšanje ponude usluga. Domen intervencije 2.3. Javne usluge - rehabilitacija infrastrukture medicinskog sektora, modernizacijom nekretnina u kojima funkcionišu jedinice i obezbeđivanje obaveznih utiliteta: vode, kanala, sistema sopstvenog grejanja, unutrašnjih i spoljnih završnih radova; - osnivanje novih parkova i mesta za igru dece i modernizacija sadašnjih; - pružanje podrške za osnivanje bankarskih jedinica i uvođenje usluga e-bankinga şi e-tax; - osnivanje kabineta za školsku orijentaciju; - modernizacija agro-prehrambene pijace i pijace za industrijsku robu. Prioritetna osovina 3: RAZVOJ TURIZMA Domen intervencije 3.1. Promovisanje grada i postojećih turističkih oportuniteta i integrisanje ovih u nacionalni turizam 235

- realizacija boljeg promovisanja turističkih tačaka iz grada i okoline, posredstvom TV, reklamnih listića koji se besplatno nude ponodom raznih manifestacija, članaka iz županijske štampe i sajtova sa Interneta. - realizacija i izrada turistiškog priručnika grada Anine i okolnih mesta koji da sadrži kratak istorijat, kao i zanimljiva turistička mesta, prirodne atrakcije, kao i industrijske i one koje pripadaju lokalnoj baštini; - valorifikacija prirodnih turističkih objektiva za turističke kativnosti: jezera, pećine, geološke formacije, klanci, vodopadi, rudnici, ali i flora i fauna specifična mestu (reklamni listići, centri za informisanje, stvaranje malog botaničkog muzeja itd.); Domen intervencije 3.2. Rehabilitacija turističkih objektiva na nivou grada - obnova i modernizacija Kupališta iz Anine. - rehabilitacija pristupa i markiranje ruta prema turističkim objektivima i nacionalnim parkovima iz zone Anina ; - uređivanje staza za praktikovanje zimskih sportova po evropskim standardima; - restauracija, zaštita i konzervacija objektiva kulturne i prirodne baštine grada; - konzervacija i uređivanje bivših industrijskih mesta u turističke svrhe; - rehabilitacija postojećih mesta za smeštaj i iskorištavanje drugih zgrada koje se trenutno ne koriste u turističke svrhe; - osnivanje Muzeja Rudarstva. Prioritetna osovina 4: ZAŠTITA ŽIVOTNE SREDINE Domen intervencije 4.1. Modernizacija mreže utiliteta - realizacija studije o ostvarivosti a naknadno projektovanje i realizacija jedinice za tretman vode za piće u Anini, pronalaženje alternativnih izvora i proširenje sistema za snabdevanje vodom za piće koji bi pokrio čitavu površinu grada; - realizacija kanalizacije otpadnih voda u naselju Steierdorf i konstrukcija jedinice za pročišćavanje otpadnih voda iz domaćinstava grada; - proiektovanje i realizacija sistema za kanalizaciju otpadnih voda iz domaćinstava i jedinice za prečišćavanje otpadnih voda domaćinstava za Aninu; 236

- rehabilitacija kanalizacije otpadnih voda domaćinstava za naselja Brădet i Oraşul Nou Anina i nabavka mobilne jedinice za pročišćavanje voda za ove; - smanjenje zagađenja intravilanog zemljišta eliminacijom septičkih jama povezivanjem domaćinstava na sistem za kanalizaciju; - instaliranje kontejnera za prikupljanje otpada velikih zapremina, koji ne pripada kategoriji otpada iz domaćinstava; - modernizacija mreže utiliteta pristupom nepovratnih fondova posredstvom POS Životne Sredine; - restrukturacija i zatvaranje sadašnjeg mesta za rudarski i otpad iz domaćinstava i orijentacija prema ekološkoj lokaciji postavljenoj na regionalnom nivou u skladu sa direktivama Evropske Unije, širenje i obnova sistema za prikupljanje otpada iz domaćinstava u gradu uvođenjem sistema za selektivno prikupljanje i pristupanje sistemu integrisanog prikupljanja otpada. Dom intervencije 4.2. Konzervacija životne sredine - realizacija konkretnih mera za konzerviranje prirodnih prostranstava i zaštićenih biljnih vrsta; - studija rizičnih zona o mogućim klizanjima terena, kao i utvrđivanje mera koje se moraju preuzeti za konsolidaciju; - utvrđivanje potrebnih mera za atenuaciju brzog porasta nivoa voda u kišnim periodima godine, imajući u vidu prirodan položaj grada u oblasti; - ekološka obnova bivših rudarskih mesta i mesta sa rudarskim otpadima; - nastavak akcija pošumljavanja na čitavoj administrativnoj teritoriji grada, naročito u zonama koje predstavljaju rizik klizanja zemljišta; - Sastavljanje kartografije i monitorizacija evolucije fonda šuma u regiji; - stimulacija učešća i saradnje NVO, obrazovnih institucija i drugih predstavnika građanskog društva u akcijama konzervacije i zaštite rudarskih mesta; - Promovisanje volunterstva u redovima građanskog društva za odvijanje akcija vezanih za zaštitu životne sredine; - kreiranje lokalnog programa obrazovanja u domenu zaštite životne sredine. 237

Prioritetna osovina 5: TERITORIJALNA SARADNJA Domen intervencije 5.1. Razvoj međugraničnih partenerijata - pronalaženje novih partnera izvan Rumunije u ekonomskom, socijalnom, kulturnom domenu; - razvoj i proširenje partenerijata i postojeće saradnje; - inicijacija i odvijanje međugraničnih projekata u kojima bi grad Anina igrao ulogu Lead Partnera - Zajednički projekti obnove i restauracije zgrada koje ripadaju baštini i spomenika - Inicijacija turističkih međugraničnih programa sa partnerima iz Srbije - Realizacija zajedničkih akcija promovisanja ekonomskih aktivnosti (sajmovi, izložbe, ekonomske misije). 4. Projekti i identifikacija izvora finansiranja Portfelj dobrih projekata, zajedno sa adekvatnim kofinansiranjem osnova su da se osigura upijanje Raspoloživih Strukturalnih Elemenata za Rumuniju počevši od 1. januara 2007. U tom smislu, etapa za pripremu projekata trebalo bi da počne pre lansiranja uputstava podnosilaca molbi. U portfelju projekata grada Anine zacrtani su sledeći projekti: Naslov projekta

Rehabilitacija gradskih ulica grada Anine

238

Vrednost (EURO) Operacionalni Program 1.000.000

Regionalni Operacionalni Program

Izvor finansiranja Glavna osovina

Glavni domen intermencije

Prioritetna Osovina 2: Poboljšanje regionalne i lokalne infrastrukture transporta

2.1. Rehabilitacija i modernizacija mreže županijskih puteva, urbanih ulica – uključujući gradnju/ rehabilitaciju okolnih puteva

Naslov projekta

Kanalizacija i Pročišćavanje otpadnih voda Anine

Vrednost (EURO) Operacionalni Program 5.000.000

Izvor finansiranja Glavna osovina

Sektorijalni Prioritetna Operacionalni Osovina 1: Širenje Program i modernizacija Infrastruktura sistema voda i Životne Sredine otpadnih voda Jedinica za tretman 4.000.000 Sektorijalni Prioritetna vode za piće u Operacionalni Osovina 1: Širenje Anini i proširenje Program i modernizacija mreža za Infrastruktura sistema voda i alimentaciju grada Životne Sredine otpadnih voda vodom za piće Integrisani sistem 9.000.000 Sektorijalni Prioritetna za menadžment Operacionalni Osovina 2: Razvoj otpada grada Program integrisanih Anine Infrastruktura sistema za Životne Sredine menadžment otpada i rehabilitaciju zagađenih delova

Glavni domen intermencije 1.1.Širenje / modernizacija sistema voda / otpadnih voda 1.1.Širenje / modernizacija sistema voda / otpadnih voda 2.1. Razvoj integrisanih sistema za menadžment otpada i širenje infrastrukture za menadžment otpada

Parteneri: 1. Agentia de Dezvoltare Regionala Vest (ADR Vest) (descrierea institutiei) 2. Centrul de Asistenta Rurala (CAR) (descrierea institutiei)

239

240