Amorsarea Revolutiei PDF [PDF]

Zitiervorschau

Institutul Revoluţiei Române din Decembrie 1989 Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii

„Amorsarea” Revoluţiei România anilor ’80 văzută prin ochii Securităţii Studiu introductiv, selecţia documentelor şi indice de nume

Florian BANU

Florian Banu – doctor în istorie, consilier superior la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, membru al Consiliului Ştiinţific al Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989. Volume de autor: Asalt asupra economiei României. De la Solagra la Sovrom (19361956), Bucureşti, Editura Nemira, 2004 (ediţia a II-a Iaşi, Editura Tipo Moldova, 2010); „Un deceniu de împliniri măreţe”. Evoluţia instituţională a Securităţii în perioada 19481958, Iaşi, Editura Tipo Moldova, 2010. Volume în colaborare: „Bande, bandiţi şi eroi”. Grupurile de rezistenţă din munţi şi Securitatea (1948-1968), Bucureşti, Editura Enciclopedică, 2003, (co-editor); Aprilie 1964 – „Primăvara de la Bucureşti”. Cum s-a adoptat „Declaraţia de independenţă” a României?, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 2004 (co-editor); Trupele de Securitate (1949-1989), Bucureşti, Editura Nemira, 2004 (co-editor); Securitatea. Structuri/cadre, obiective şi metode, vol. I (1948-1967), Bucureşti, Editura Enciclopedică, 2006 (coeditor); Acţiunea „Recuperarea”. Securitatea şi emigrarea germanilor din România (1962-1989), Bucureşti, Editura Enciclopedică, 2011; România. 1945-1989. Enciclopedia regimului comunist. Represiunea. A-E, Bucureşti, Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, 2011 (co-autor).

Institutul Revoluţiei Române din Decembrie 1989 The Institute of the Romanian Revolution of December 1989 L’Institut de la Révolution Roumaine de Décembre 1989 Institut der rumänischen Revolution vom Dezember 1989 Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii Le Conseil National pour l’Etude des Archives de la Sécurité The National Council for the Study of the Security Archives Nationalrat für das Studium der Securitate-Akten

„AMORSAREA” REVOLUŢIEI România anilor ’80 văzută prin ochii Securităţii

THE “BUFFER” OF THE REVOLUTION The Romania of the 1980s seen through the Security’s eyes

« L’AMORCEMENT » DE LA REVOLUTION La Roumanie des années 1980 vue à travers les yeux de la Sécurité

„AUSLÖSUNG” DER REVOLUTION Rumänien der ’80 Jahren durch die Augen der Securitate gesehen

Studiu introductiv, selecţia documentelor şi indice de nume Introductory study, document selection and name index Etude introductive, sélection des documents et indice des noms Einleitende Studie, die Auswahl von Dokumenten und Namenregister vom

FLORIAN BANU

Referenți științifici: Prof. univ. dr. Gheorghe Onişoru, Conf. univ. dr. Sorin Radu Editor: Florian Banu Coperta: Dan Mărgărit Tehnoredactare: Claudiu Florin Stan

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României "Amorsarea" Revoluţiei : România anilor '80 văzută prin ochii Securităţii / studiu introd., selecţia documentelor şi indice de nume: Florian Banu. - Târgovişte : Cetatea de Scaun, 2012 Bibliogr. Index ISBN 978-606-537-138-5 I. Banu, Florian (ed. ; pref. ; antolog.) 94(498)

© Institutul Revoluţiei Române din Decembrie 1989 și

Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii ISBN 978-606-537-138-5 Editura Cetatea de Scaun, Târgovişte, 2012 Tel./Fax.: 0245 218318; email: [email protected] www.cetateadescaun.ro

CUPRINS / CONTENTS / SOMMAIRE / INHALT Prefață / Preface / Préface / Vorwort ....................................................................... 7 Studiu introductiv / Introductory study / Etude introductive / Einleitende Studie .................................................................................................................................... 9 Notă asupra ediţiei / Note on the edition / Note sur l’édition / Hinweis zur Ausgabe .................................................................................................................................... 65 Lista documentelor / List of documents / Liste des documents / Liste von Dokumenten .............................................................................................................. 67 Lista abrevierilor / List of abbreviations / Liste des abbréviations / Liste der Abkürzungen ............................................................................................................... 77 Documente / Documents / Documents / Dokumente .............................................. 81 Indice antroponimic / Anthroponymic index / Index anthroponymique / Anthropometrisches Index ....................................................................................... 393

PREFAȚĂ Lucrarea editată de dr. Florian Banu, cercetător la C.N.S.A.S., unul dintre cei mai serioşi istorici care s-au afirmat în ultimul deceniu prin studiile şi volumele publicate pe subiecte legate de istoria contemporană a României – aici fiind inclusă o excelentă teză de doctorat trecută sub conducerea profesorului Dumitru Şandru la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” din Iaşi, urmată de numeroase contribuţii de ţinută – acoperă o perioadă recentă, respectiv deceniul care a prefaţat Revoluţia Română. Recomandăm cu toată căldura şi seriozitatea acest volum spre publicare, iar motivele sunt multiple. În primul rând, trebuie să subliniem importanţa subiectului şi faptul că lucrarea va fi primită cu real interes atât de specialişti, cât şi de către marele public, preocupat de subiecte legate de trecutul apropiat. Apoi, trebuie să luăm în considerare documentele în sine, care acoperă intervalul 26 februarie 1980 – 19 decembrie 1989, un număr de 141 de note şi informări ale Securităţii, în zdrobitoare majoritate inedite, aflate acum în custodia C.N.S.A.S. Un alt aspect este legat de selecţia acestor documente, latură care relevă de asemenea calităţile editorului, dr Florian Banu. Au fost identificate documente de o factură diversă, de la note pentru conducerea de partid sau conducerea unor ministere, până la rapoarte de inspecție asupra modului de funcționare a unor componente esențiale atât pentru poliția politică, cât și pentru serviciile de informații moderne: controlul corespondenței și filajul. Procedând astfel, editorul oferă cititorului șansa de a-și forma o opinie nu numai asupra societății românești a anilor ’80, cu palierele economic, social, cultural, militar, ci și asupra mecanismelor dezvoltate de regimul comunist pentru a asigura o minuțioasă supraveghere a cetățenilor, de la cel mai înalt demnitar, până la cel mai modest pensionar. De un interes aparte se dovedesc a fi documentele referitoare la situația aprovizionării populației cu alimente de primă necesitate (pâine, carne, produse lactate), multitudinea și diversitatea acestora dovedind în mod irefutabil faptul că înfometarea populației nu a fost un „accident”, o situație conjuncturală, ci o politică minuțios și cinic orchestrată de către liderii regimului. Transpare din documente și rolul asumat de micii „satrapi” (mărunți activiști, directori și șefi de departamente sau chiar simplii gestionari ai unor magazine alimentare) în transformarea vieții cotidiene a românilor într-un calvar fără de sfârșit, într-o luptă disperată pentru supraviețuirea fizică, fapte de natură să ne îndemne la o reflecție serioasă asupra esenței defunctului regim politic. Prin selecția operată, editorul nu a neglijat componenta morală a crizei de sistem, documentele relevând faptul că largi categorii sociale (muncitori, oameni

8

Florian Banu

de cultură, liber profesioniști, magistrați, medici și dascăli) se alienaseră în raport cu obiectivele declarate ale regimului. Deși prea puține voci au strigat deschis „împăratul este gol!”, în anii de final ai regimului, practic, „credincioșii” religiei seculare intitulată comunism se numărau pe degete. O atenție aparte a fost acordată situației tinerilor, încercărilor acestora, atent monitorizate de către Securitate, de a-și construi o cultură alternativă, cu modele împrumutate, mai mult sau mai puțin creator, din Occident. De asemenea, opțiunea emigrării ilegale din țară este reliefată de documente, ilustrând gradul de disperare la care ajunseseră oamenii, precum și neîncrederea în posibilitatea de reformare a sistemului. Sloganul vremii „UTC-iștii de azi, RFG-iștii de mâine!” ilustra perfect stările de spirit consemnate în documentele Securității, eșecul total al învățământului politico-ideologic, al campaniilor de îndoctrinare desfășurate cu asiduitate în mass media. Birocratizarea completă și ideologizarea excesivă a structurilor de securitate este perfect reflectată în documentele incluse în volum, cheia de interpretare a evenimentelor și stărilor de spirit fiind una profund politizată, marcată de obediența deplină față de retorica oficială. Ilustrativ în acest sens este mai cu seamă documentul nr. 112 cu privire la verificarea „de securitate” a unor copii de 910 ani! Nu în ultimul rând, istoricul interesat de fațetele economice ale regimului comunist va regăsi în volum documente de certă valoare pentru orice tentativă de scriere a unei istorii a colapsului economic inevitabil către care se îndrepta regimul, în condițiile unei planificări rigide și a unei îndepărtări ireversibile de cerințele unui sistem economic mondial din ce în ce mai exigent și mai dinamic. Valoarea documentelor este sporită prin notele explicative inserate în subsol de către editor, note în măsură să familiarizeze cititorul, mai puțin avizat, cu figurile de marcă ale regimului comunist, cu legislația și instituțiile vremii. Volumul este prefaţat de un extrem de consistent studiu, de peste 50 de pagini, cu un aparat critic bogat, motiv pentru care acesta poate fi considerat şi un instrument util de lucru. În fine, dar nu în cele din urmă, subliniez din nou faptul că editorul acestei lucrări, dr. Florian Banu este un istoric deja consacrat şi că numele domniei sale este o garanţie solidă pentru orice editură. Acestea sunt doar câteva motive care ne conduc spre recomandarea acestui volum nu doar editurii, în vederea publicării, ci și cititorului interesat de istoria recentă a României, istorie în care va găsi cu ușurința cheia înțelegerii societății românești de astăzi. Bucureşti, 30 octombrie 2012 Prof.univ.dr. Gheorghe Onişoru

STUDIU INTRODUCTIV Moto: Să ne păzim cu grijă de al uitării val Cunoaşterea culeasă cu trudă dinafară. Dacă am pierdut o dată un adevăr vital Îl regăsim mai greu a doua oară. Nicolae Labiş, „Lupta cu inerţia” (1958)

„Revoluţiile sunt credinţe care sfârşesc”, spunea Gustave Le Bon în urmă cu mai bine de un secol. Pornind de la această afirmaţie, ne-am întrebat dacă ce s-a întâmplat în România în decembrie 1989 a fost „explozia unei clipe”1 sau, mai degrabă, „sfârşitul unei iluzii”, iluzie care a părut să anime o bună parte a cetăţenilor secolului al XX-lea? În încercarea de a afla un răspuns, am făcut apel la vasta bibliografie ce tratează subiectul Revoluţiei Române din 1989. Am constatat însă, cu surprindere, faptul că această bibliografie, deşi cuprinde cvasi-totalitatea tipurilor de lucrări specifice istoriografiei (memorii2, jurnale3, culegeri de documente4, istorie orală5, dicţionare6, 1

Cf. Teodor Brateş, 22 decembrie 1989 – o zi în Studioul 4. Explozia unei clipe, Bucureşti, Editura Scripta, 1992. 2 Ion Iliescu, Revoluţia trăită. Stenograma convorbirii cu membrii comisiei senatoriale pentru cercetarea evenimentelor din decembrie 1989. Mesaje şi alocuţiuni la a cincea aniversare a Revoluţiei Române, Bucureşti, Editura Redacţiei Publicaţiilor pentru Străinătate, 1995; Sergiu Nicolaescu, Revoluţia. Începutul adevărului. Un raport personal, Bucureşti, Editura Topaz, 1995. 3 Liviu Ioan Stoiciu, Jurnal stoic din anul Revoluţiei, urmat de contra-jurnal, Piteşti, Editura Paralela 45°, 2002. 4 Costache Codrescu (coord.), Armata română în revoluţia din decembrie 1989. Studiu documentar preliminar, Bucureşti, Editura Militară, 1994; Ion Pitulescu (coord.), Şase zile care au zguduit România. Ministerul de Interne în decembrie 1989. Pledoarie pentru istorie, vol. I, Bucureşti, Tipografia Luceafărul, 1995. 5 *** Generalul Revoluţiei Române cu piciorul în ghips. Interviu-fişe pentru un posibil roman, Dinu Săraru în dialog cu Victor Atanasie Stănculescu, Bucureşti, Editura Rao, 2005; Alex. Mihai Stoenescu, Interviuri despre Revoluţie, Bucureşti, Editura Rao, 2004; *** Marele şoc din finalul unui secol scurt. Ion Iliescu în dialog cu Vladimir Tismăneanu, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 2004.

10

Florian Banu

cronologii7, sinteze şi monografii8), abordează într-o foarte mică măsură problema cauzelor profunde ale revoluţiei9. Cu alte cuvinte, dacă despre contextul declanşării protestelor de la Timişoara, despre desfăşurarea acestora10 şi organizarea represiunii, despre baricada de la hotelul „Intercontinental”, despre fuga lui Nicolae Ceauşescu din clădirea C.C. al P.C.R. şi execuţia acestuia11 sau despre una sau alta dintre figurile de marcă12 ale acelor zile s-au scris sute şi mii de pagini, în ceea ce priveşte evoluţia societăţii româneşti în deceniul premergător revoluţiei, înţeleasă ca şi conturare a premiselor revoluţiei, majoritatea lucrărilor se mulţumesc cu colportarea unor şabloane interpretative sau a unei retorici cu rădăcini în războiul informaţional specific lumii bipolare. Având în vedere această stare de fapt, am considerat că un demers având ca finalitate realizarea unui tablou cât mai cuprinzător al cauzelor interne ale Revoluţiei Române din decembrie 1989 este mai mult decât binevenit. Fără a cunoaşte aceste cauze, înţelegerea modului de desfăşurare a evenimentelor, a caracterului violent al acestora, a rapidităţii incredibile cu care a fost „măturat” un regim politic aparent de neclintit rămâne, inevitabil, una parţială, văduvită de surprinderea nuanţelor cu rol diferenţiator. În acelaşi timp, noua formă de guvernământ, rezultată în urma eliberării de opresiune, şi schimbările imprimate de aceasta societăţii româneşti rămân incomprehensibile istoricului care îşi porneşte analiza cu investigarea evenimentelor din anul 1989.

6

Gheorghe Sbârnă, Valentin Marin, Dicţionar general al Revoluţiei Române din decembrie 1989, Bucureşti, Editura Militară, 2010. 7 Dr. Alesandru Duţu, Revoluţia din decembrie 1989. Cronologie, Bucureşti, Editura Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989, 2006. 8 Ioan Scurtu, Revoluţia Română din Decembrie 1989 în context internaţional, Bucureşti, Editura Enciclopedică, Editura Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989, 2005. 9 O remarcabilă excepţie în acest sens o constituie lucrarea lui Dragoş Petrescu, Explaining the Romanian Revolution of 1989. Culture, Structure, and Contingency, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 2010. Pentru o analiză a premiselor interne şi a impulsului care au condus la evenimentele din decembrie 1989, vezi şi Gheorghe Buzatu, Nicolae Ceauşescu. Biografii paralele. Stenograme şi cuvântări secrete. Dosare inedite. „Procesul” şi execuţia, Iaşi, Editura Tipo Moldova, 2011, p. 611-630 şi Ioan Scurtu, Premisele schimbărilor revoluţionare din anul 1989, în Ioan Scurtu, „Politică şi viaţă cotidiană în România în secolul al XX-lea şi începutul celui de-al XXI-lea”, Bucureşti, Editura Mica Valahie, 2011, p. 298-244. 10 Miodrag Milin, Timişoara în revoluţie şi după, Timişoara, Editura Marineasa, 1997; Costel Balint, 1989. Timişoara în Decembrie, Timişoara, Editura Helicon, 1992. 11 Domenico Viorel, Ceauşescu la Târgovişte, 22-25 decembrie, Bucureşti, Editura „Ion Cristoiu” S.A., 1999. 12 Vartan Arachelian, În faţa dumneavoastră. Revoluţia şi personajele sale, Bucureşti, Editura Nemira, 1998.

„Amorsarea” revoluţiei...

11

Revoluţiile şi cauzele lor – sumare delimitări conceptuale Înainte de a trece la o analiză a cauzelor Revoluţiei Române din 1989, considerăm că, dată fiind labilitatea conceptuală din literatura de specialitate13, se impun câteva precizări preliminare14 cu privire la termenii revoluţie15 şi cauzele revoluţiei. Lăsând la o parte aforismul lui Hegel, conform căruia „revoluţia este o lovitură de stat reuşită”, să vedem, aşadar, dacă, mai întâi de toate, în decembrie 1989 avut loc o revoluţie în România. Aşa cum s-a observat, revoluţia16, fiind o specie a genului „schimbare politică”, „nu poate scăpa de varietatea, confuzia şi ambiguitatea

13

Evenimentele din decembrie 1989 au primit, din partea diverşilor autori, de-a lungul timpului felurite etichete: „lovitură de stat”, „lovitură de palat”, „revoltă populară”, „răscoală”, „complot”, „revoluţie”, dar şi „manipulare” sau „diversiune”. În acest sens, vezi lucrări precum Radu Portocală, România – autopsia unei lovituri de stat – în ţara în care a triumfat minciuna, traducere de Ioana Cantacuzino, Timişoara, Agora Timişoareană şi Editura Continent, 1991; Rodica Popescu, Miracol? Revoluţie? Lovitură de Stat?, Bucureşti, Editura Pan Tera, 1990; Constantin Sava, Constantin Monac, Adevăr despre decembrie 1989. Conspiraţie, diversiune, revoluţie…, Bucureşti, Editura Forum, 1999, Şerban Săndulescu, Decembrie ’89. Lovitura de stat a confiscat Revoluţia Română, ed. a II-a, Bucureşti, Editura Ziua-Omega Press Investment, 1997. La rândul lor, mulţi dintre cei care acceptă să vorbească despre o revoluţie nu ezită însă să-i alăture diferite atribute, precum „furată”, „confiscată”, „neterminată”, „trucată”, „încâlcită” – pentru o listă mai largă a calificativelor, vezi Ruxandra Cesereanu, Decembrie ’89. Deconstrucţia unei revoluţii, Iaşi, Editura Polirom, 2004, p. 7. 14 Fiind unul dintre cele mai complexe fenomene social-politice, revoluţia a exercitat, de-a lungul vremii, o adevărată fascinaţie asupra filozofilor, istoricilor, sociologilor, rezultând o imensă bibliografie de specialitate, aflată, firesc, în continuă creştere – cf. R. Blackey, Modern revolution and revolutionist. A bibliography, Santa Barbara, Clio Books, 1976, XXVII+257 p. şi idem, Revolution and revolutionist: a comprehensive guide to the literature, Santa Barbara, ABC Clio, 1982, XXIV+488 p. Nu mai puţin impresionante sunt şi bibliografiile consacrate uneia sau alteia dintre revoluţii – cf. Ronald J. Caldwell, The Era of the French Revolution: a bibliography of the history of western civilization. 1789-1799, vol. 1-2, New York – London, Garland Pub., 1985, 1.299 p. sau Jonathan D. Smele, The Russian Revolution and Civil War: 1917-1921. An Annotated Bibliography, London – New York, Continuum International Publishing Group, 2006, 656 p. 15 Pentru o cercetare lexicologică de amploare, dublată de reflecţii asupra genezei şi evoluţiei ideii de „revoluţie” până la conceptul modern cu care operăm astăzi, vezi Alain Rey, „Revolution”. Histoire d’un mot, Paris, Gallimard, 1989. Autorul – lingvist, istoric şi director literar al dicţionarului Le Robert – reconstituie atât drumul parcurs de la utilizarea termenului în cosmologie, geometrie şi istoria naturală până la istoria politică, cât şi sensul lexical pe care i l-au atribuit gânditori de marcă precum Montesquieu, Robespierre, Babeuf, Hugo, Michelet, Comte sau Jaurès. De un interes aparte pentru istoria contemporană se dovedeşte partea a patra a volumului care tratează modalităţile de diseminare a cuvântului şi conceptului de revoluţie în întreaga lume în secolul XX, îmbogăţirea conţinutului său semantic prin noile realităţi impuse de marxism şi de lupta anti-colonială. 16 Pentru a restrânge discuţia la strictul necesar, am lăsat deliberat deoparte folosirea cuvântului „revoluţie” în construcţii sintactice de tipul „Revoluţia Industrială” sau „revoluţia tehnicoştiinţifică”.

12

Florian Banu

definiţiilor”17. Întrucât încercările de a defini revoluţia îşi au originea încă în Antichitate, în operele lui Platon şi, mai cu seamă, Aristotel, şi se înmulţesc exponenţial în timpurile moderne, evident că nu ne-am propus aici o ordonare a definiţiilor şi nici oferirea unei definiţii originale. Ne vom mulţumi doar să arătăm că cei mai mulţi autori definesc18 revoluţia fie prin intenţiile celor care au un rol-cheie în desfăşurarea evenimentelor, fie prin rezultatele obţinute (schimbările provocate la nivelul societăţii şi statului)19, fie prin forma ei de manifestare20. Ca o definiţie de lucru, vom accepta că revoluţia înseamnă „schimbarea celor ce deţin puterea în stat, prin mijloace violente, de către liderii unei mişcări de masă, iar puterea respectivă este folosită pentru a iniţia procese majore de reformă socială”21. În încercarea de a identifica caracteristicile cu rol definitoriu ale acestui fenomen social, am remarcat faptul că cei mai mulţi cercetători leagă ideea de revoluţie de ideea de violenţă22. Fără a nega faptul că, în general, transformările politice revoluţionare sunt însoţite23, cel puţin la începutul lor, de violenţă, achiesăm la opinia24 potrivit căreia violenţa, în sine, nu este un ingredient absolut indispensabil revoluţiei şi, atunci când apare, aceasta este mai cu seamă un apanaj al contrarevoluţiei, un răspuns al Puterii în faţa celor care o contestă. Violenţa revoluţionară este, aşa cum observa chiar Karl Marx, una benignă, limitată în timp şi având ca scop 17

Ştefan Stănciugelu, Violenţă, mit şi revoluţie. De la violenţa rituală la violenţa simbolică şi donjuanismul politic al democraţiilor, Bucureşti, Editura All Educaţional, 1998, p. 155. 18 Referindu-se la aceste încercări de definire, Richard Lachmann nota: „Revolutions are defined most often by their combination of extraordinary means and ends, drastic social and political transformations that occur during and in the wake of vast mobilizations of mass forces. Scholars compare such historic episodes to understand why masses take action when they do and to explain how popular forces combine with the actions and reactions of elites to produce the structural and ideological results of revolutions” - Richard Lachmann, Agents of Revolution. Elite conflicts and mass mobilization from the Medici to Yeltsin, în John Foran (ed.), „Theorizing Revolutions”, London, Routledge, 1997, p. 73. 19 Ştefan Stănciugelu, op. cit., p. 155. 20 Petre Andrei, Sociologia politicii, în „Opere sociologice”, vol. II, ediţie îngrijită, studiu introductiv şi note de dr. Mircea Mâciu, Bucureşti, Editura Academiei R.S.R., 1975, p. 42. 21 Ştefan Stănciugelu, op. cit., p. 155. 22 Numeroşi cercetători preocupaţi de definirea evenimentelor care au condus la prăbuşirea regimurilor comuniste central şi est-europene în anul 1989 neagă caracterul de „veritabile” revoluţii al acestora plecând tocmai de la absenţa violenţei revoluţionare: „Violence, it was argued, is the fundamental characteristic of a revolution and therefore the 1989 regime changes in East-Central Europe were not «true» revolutions for the very simple reason that violence was almost nonexistent, with the obvious exception of Romania” - Dragoş Petrescu, op. cit., p. 27. 23 Gianfranco Pasquino consideră, într-o lucrare de referinţă, că revoluţia reprezintă o tentativă de înlăturare a autorităţii politice existente „acompaniată de folosirea violenţei” – cf. Norberto Bobbio, a Nicola Matteucci e Gianfranco Pasquino, Dicionário política, vol. 2, 11 edição, tradução Carmen C. Varriale, Gaetano Lo Mônaco, João Ferreira, Luis Guerreiro Pinto Cacais e Renzo Dini, Brasília, Editora Universidade de Brasília, 1998, p. 1121. 24 Petre Andrei, invocând opiniile lui K. Kautsky, Fr. Engels, K. Marx, demonstra în mod magistral că „violenţa nu e un caracter special al revoluţiei în genere” – Petre Andrei, op. cit., p. 44.

„Amorsarea” revoluţiei...

13

doar deposedarea minorităţii de mijloacele de producţie, ca prim pas în înlocuirea statului burghez cu cel proletar25. Din acest punct de vedere, al prezenţei violenţei, evenimentele din decembrie 1989 se încadrează perfect în schema revoluţiei, fiind vorba, iniţial, de proteste paşnice în faţa cărora Puterea contestată a reacţionat violent. La rându-le, acţiunile violente(?) ale revoluţionarilor s-au limitat la ruperea cordoanelor de pază şi pătrunderea în sediul C.C. al P.C.R. – simbolul prin excelenţă al puterii politice din România. Pe de altă parte, divergenţele existente în stabilirea elementelor constitutive ale unei revoluţii se atenuează până la extincţie în faţa afirmaţiei că o revoluţie presupune un proces de schimbări esenţiale la nivel social-politic şi că aceste perioade de schimbări societale vaste, concentrate pe un spaţiu temporal mic, reprezintă fenomene ieşite din comun în istorie. În cazul românesc, acest proces de radicale schimbări a fost atât de evident încât nici negaţioniştii cei mai înverşunaţi ai ideii de revoluţie nu îl contestă, ci încearcă să-l explice, de regulă, prin teoria accesului eşalonului II al nomenclaturii la putere. Aşa cum remarca sociologul Petre Andrei, „orice revoluţie adevărată constă de fapt din două părţi: 1) una distructivă, care se face încetul cu încetul, care se pregăteşte treptat în sânul organizaţiei autoritare vechi şi 2) alta constructivă, care e noua ordine socială, stabilirea noilor valori. Revoluţia în principiu nu e contra oricărei valori exterioare, contra oricărei autorităţi, ci numai în contra acelora necorespunzătoare vremii şi trebuinţelor; de aceea ea trebuie să pună ceva în locul a ceea ce înlătură. Revoluţia adevărată are deci caracter reformator. Tocmai prin aceasta se deosebeşte revoluţia de revoltele, de răscoalele obişnuite, care nu au decât o ţintă imediată distructivă. Adevărata revoluţie e reformatoare, ea creează valori noi şi nu încearcă înlăturarea celor vechi până nu vede posibilitatea de realizare a idealului său”26. Aceste delimitări sunt extrem de utile, în opinia noastră, în special în analiza comparativă a evenimentelor din decembrie 1989 şi a celor din noiembrie 1987 (Braşov) sau din august 1977 (Valea Jiului). Un alt element nelipsit în reţeta revoluţiilor este reprezentat de contrarevoluţie27. În opinia sociologului american Jack A. Goldstone, opoziţia faţă de revoluţie are, cel mai adesea, două surse: ea vine dinspre membrii elitei vechiului regim – în special militarii şi grupurile care aveau beneficii economice considerabile

25

Violenţa revoluţionară era, în opinia lui Marx, „moaşa oricărei societăţi vechi care poartă în pântecele ei una nouă”, un adevărat instrument „cu ajutorul căruia mişcarea socială se impune şi sfărâmă formele politice încremenite şi moarte” – apud V.I. Lenin, Statul şi revoluţia. Învăţăturile marxismului despre stat şi sarcinile proletariatului în revoluţie, în V.I. Lenin, „Opere”, vol. 25, iunieseptembrie 1917, Bucureşti, Editura de Stat pentru Literatură Politică, 1956, p. 395. 26 Petre Andrei, op. cit., p. 47. 27 Vezi Peter Calvert, Revoluţie şi contrarevoluţie, trad. de Adrian Mârzan, introducere de Brânduşa Palade, Bucureşti, Editura Du Style, 1998.

14

Florian Banu

în vechea ordine, şi din partea acelor persoane care încearcă să prevină radicalizarea revoluţiei, împingerea sa într-o direcţie pe care acestea o consideră nedorită28. Şi acest „ingredient” al revoluţiei se regăseşte în decembrie 1989, putând fi chiar identificate şi cele două „curente” ale contra-revoluţiei: mai întâi forţele armate şi de securitate ale regimului au acţionat împotriva revoluţionarilor în încercarea de a înăbuşi revoluţia (perioada 16-22 decembrie 1989), după care şi-a făcut simţită acţiunea cel de-al doilea tip de contrarevoluţie. Acesta din urmă poate fi sintetizat în sloganul „Cine-a tras în noi, după 22?”. Îmbrăcând forma volatililor „terorişti”, care trăgeau „din orice poziţie”, contra-revoluţia a încercat de această dată nu să restabilească vechiul regim, ci să împiedice o radicalizare a revoluţiei, astfel încât să nu se ajungă la excesele sângeroase înregistrate de istorie în împrejurări similare. Haosul şi teroarea create prin diversiunea „securişti-terorişti” i-au împiedicat pe revoluţionari să împingă răsturnarea regimului comunist până la ultimele sale consecinţe şi, totodată, a consolidat imaginea de „salvatori” ai revoluţiei şi ai scopurilor ei pentru membrii elitei care preluase puterea. Aşadar, vom concluziona, alături de alţi autori29, că în decembrie 1989 în România au avut loc evenimente care se încadrează pe deplin în matricea conceptuală a revoluţiei, elementele constitutive ale acestui fenomen, indiferent de felul în care sunt definite şi ierarhizate de diverşi autori, regăsindu-se în cvasi-totalitatea lor. Înlăturarea autorităţii politice existente prin acţiunea maselor şi folosirea violenţei, efectuarea unor profunde mutaţii în cadrul relaţiilor politice, stabilirea unui nou fundament juridic şi constituţional şi modificările structurale din sfera socioeconomică sunt, cu toatele, elemente care îndreptăţesc definirea evenimentelor din decembrie 1989 drept o veritabilă revoluţie. La rândul său, analiza cauzelor revoluţiilor este la fel de veche ca şi încercarea de definire şi conceptualizare a revoluţiei însăşi, dar, trebuie remarcat, a cunoscut o semnificativă rafinare şi sofisticare în special în secolul al XX-lea. Astfel, Gustave Le Bon îşi îndrepta atenţia la 1913 mai cu seamă asupra mulţimilor, văzând revoluţia ca un produs al entuziasmului popular şi necontrolat al acestora30. În opinia sa, acţiunile mulţimii puteau fi declanşate fie de nedreptăţile economice, fie de un caz flagrant de corupţie guvernamentală, fie de opresiunea prelungită.

28

Jack A. Goldstone, Revolution, în Mary Hawkesworth and Maurice Kogan (ed.), „Encyclopedia of Government and Politics”, vol. 2, Second Edition, London and New York, Routledge, 2004, p. 1044. 29 În acest sens, o menţiune aparte merită capitolul Revoluţie şi dreptul la revoltă. România. 1989: Novus ordo seclorum? din lucrarea lui Ştefan Stănciugelu, Violenţă, mit şi revoluţie. De la violenţa rituală la violenţa simbolică şi donjuanismul politic al democraţiilor, Bucureşti, Editura All Educaţional, 1998, p. 248-264. 30 Gustave Le Bon, Revoluţia franceză şi psihologia revoluţiilor, traducere de Marina Ghiţoc, Bucureşti, Editura Anima, 1992, passim.

„Amorsarea” revoluţiei...

15

Fără a se desprinde total de teza violenţei iraţionale şi a răspândirii ideilor revoluţionare prin contagiunea dintre indivizii „topiţi” în starea de mulţime31, Petre Andrei, analizând cauzele revoluţiei, distingea două mari categorii: cauze materiale şi cauze ideale. Dintre cele materiale, un rol aparte este acordat celor economice: „Toate revoluţiile au fost cu necesitate legate de reaua stare materială”32. Încercând să le identifice, savantul brăilean considera că cele mai de seamă cauze economice sunt: „1) creşterea valorii muncii; 2) lupta dintre capital şi muncă; 3) repartiţia proprietăţii şi 4) crizele economice”33. Pe de altă parte, „cauzele ideale” nu sunt neglijate în analiza sociologului amintit, căci, dacă cele economice „reprezintă oarecum revolta stomacului, revoluţia fizică în contra suferinţei cauzată de societate”, „lipsa de dreptate e uneori un imbold hotărâtor pentru revoluţie”34. Pornind de la consideraţiile lui Aristotel despre starea juridică a cetăţenilor, ca şi cauză a schimbărilor politice, Petre Andrei era de părere că, „dacă foamea mână orbeşte, nedreptatea împinge în mod raţional, conştient, dar cu aceeaşi intensitate şi siguranţă, către revoluţie. Neegalitatea în faţa legii, existenţa a două feluri de dreptate după clasele sociale, privilegiile legale ale unora, formează motive de nemulţumire”35. Fără a mai insista asupra altor cauze şi factori care, în opinia autorului menţionat, favorizează sau, dimpotrivă, împiedică revoluţiile (factorul cosmic, factorul geografic şi climatic, organizarea puterii spirituale religioase, cauzele istorice), ne mulţumim să amintim că printre cauzele cele mai importante, „finale oarecum”, ale revoluţiilor, se numără „starea psihologică a indivizilor şi popoarelor”. În opinia lui Petre Andrei, „pentru determinarea unei stări psihice speciale revoluţionare e necesară, pe lângă celelalte condiţii, exercitarea unui puternic autoritarism. Condiţia obiectivă ar fi deci autoritarismul, care suprimă sau înăbuşă personalitatea”36. Cu cât mai adevărată este această remarcă dacă ne referim la cetăţenii României din deceniul al nouălea al secolului trecut, confruntaţi nu cu autoritarismul şi cu o dictatură făţişă? Începând cu anii ’30 ai secolului trecut, dar mai cu seamă după cel de-al Doilea Război Mondial, cercetătorii au reuşit să realizeze descrieri şi analize mai sistematice ale cauzelor şi proceselor revoluţionare, luând în calcul aspecte precum transferul loialităţii intelectualilor de la stat către mişcările de opoziţie, alienarea 31

Potrivit lui LeBon, „atunci când o afirmaţie este suficient repetată, în unanimitate, se formează un curent de opinie în care intervine puternicul mecanism al contagiunii. În rândul mulţimilor, ideile, sentimentele, emoţiile, credinţele au o putere de propagare la fel de intensă precum transmiterea microbilor” – Gustave Le Bon, Psihologia mulţimilor, traducere Mariana Tabacaru, f.l., Editura Antet XX Press, f.a., p. 61. 32 Petre Andrei, op. cit., p. 49. 33 Ibidem, p. 50. 34 Ibidem, p. 52. 35 Ibidem. 36 Ibidem, p. 59.

16

Florian Banu

unor segmente sociale majore (clasa de mijloc, ţăranii), factorii demografici, eşecul tentativelor deţinătorilor puterii de a rezolva probleme fiscale şi pe cele legate de leadership prin reforme, apariţia celor două super-puteri, prezenţa unei crize politice acute care dezvăluie contestatarilor slăbiciunea statului etc. Vorbind despre cauzele revoluţiei, se poate naşte întrebarea legitimă de ce aceste cauze sunt căutate, cel mai adesea, în evoluţii întinse pe intervale lungi de timp? Răspunsul constă în faptul că, aşa cum s-a remarcat de multă vreme, caracterul de spontaneitate37, de eveniment neaşteptat al unei revoluţii, considerat uneori chiar drept un element de identificare al revoluţiei38, este doar unul aparent. Explicaţia în cheie marxistă consta în punerea revoluţiei pe seama ascuţirii contradicţiilor dintre forţele de producţie şi relaţiile de producţie: „Pe o anumită treaptă a dezvoltării lor, forţele materiale de producţie ale societăţii intră în contradicţie cu relaţiile de producţie existente, sau, ceea ce nu este decât expresia lor juridică, cu relaţiile de proprietate în cadrul cărora ele s-au dezvoltat până atunci. Din forme ale dezvoltării forţelor de producţie, aceste relaţii se prefac în cătuşe ale lor. Atunci începe o epocă de revoluţie socială”39. Potrivit acestei optici, pentru declanşarea unei revoluţii sociale „este necesară revărsarea contradicţiilor modului de producţie în sfera relaţiilor de clasă şi a politicii, ceea ce inevitabil duce la starea de criză a sistemului puterii”, condiţie sine qua non a apariţiei aşa-numitei „situaţii revoluţionare”40. Respingând în bloc explicaţiile materialist-dialectice, unii autori contemporani au îmbrăţişat mai degrabă teoria comploturilor şi a conspiraţiilor ca factori generatori ai revoluţiilor, acestea fiind văzute drept „ambalajul comercial” al unor lovituri de stat orchestrate de Marile Puteri. Cât de departe de adevăr este această optică vom încerca să arătăm succint în rândurile următoare. De exemplu, unul dintre cei mai influenţi gânditori francezi ai secolului al XIXlea, Alexis de Tocqueville, afirma la 1856, într-o lucrare considerată drept un adevărat model de analiză a trecerii la democraţie, că „revoluţia franceză ar fi de

37

Aşa cum remarca Katherine Verdery, rapida prăbuşire a regimurilor comuniste devine cu atât mai greu de explicat şi înţeles cu cât „nici politicienii, nici specialiştii în studiul regiunii nu au reuşit să le prezică” - Katherine Verdery, Socialismul. Ce a fost şi ce urmează, Iaşi, Institutul European, 2003, p. 37. 38 Referindu-se la confuzia şi ambiguitatea ce domneşte atât în rândul cercetătorilor, cât şi rândul publicului larg, atunci când vine vorba despre definirea schimbărilor petrecute în Europa Centrală şi de Est în anul 1989, Dragoş Petrescu nota: „One might argue that those events took almost everybody by surprise, and this is why there were so numerous those who believed they were «true» revolutions” – Dragoş Petrescu, op. cit., p. 27. 39 Dicţionar politic, întocmit sub redacţia profesorului B.N. Ponomarev, Bucureşti, Editura Politică, 1959, p. 590. 40 Ovidiu Trăsnea, Nicolae Kallós (coord.), Mică enciclopedie de politologie, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1977, p. 415.

„Amorsarea” revoluţiei...

17

neînţeles pentru cei care ar dori să privească doar la ea; singura lumină care ar putea-o clarifica trebuie căutată în perioada care o precede”41. În acelaşi sens, sociologul Petre Andrei nota în anul 1921: „Revoluţia (…) este bruscă. Dacă privim însă mai atent fenomenul acesta vedem că revoluţiile sunt oarecum pregătite mai dinainte, în ştiinţă de toate ideile şi cercetările anterioare, în viaţa socială de cursul fenomenelor şi de întreaga organizaţie mai veche. De aceea Lombroso şi Laschi susţin că revoluţia e «un efect lent preparat, necesar, făcut cel mult ceva mai repede de vreun geniu nevrotic sau de vreun accident istoric». Astfel revoluţiile pot apărea şi ele ca momente evolutive, care se afirmă hotărât într-un timp. Labriola spune textual că revoluţiile, cercetate în elementele, în preparaţia şi efectele lor, ne pot apărea ca «momentele unei evoluţii constante cu variaţii minimale»”42. Într-o analiză clasică asupra Puterii, publicată în 1938, Bertrand Russell identifica, la rându-i, două căi prin care un nou sistem politic îşi câştigă „drept de cetate”: „Se poate întâmpla ca obişnuinţele mentale şi credinţele pe care se sprijinea vechiul sistem să lase loc unei atitudini sceptice, iar în acest caz coeziunea societăţii poate fi păstrată numai prin exercitarea puterii brute. Sau, în al doilea caz, se poate întâmpla ca un nou crez, care aduce cu sine obişnuinţe mentale noi, să dobândească o influenţă din ce în ce mai mare asupra indivizilor şi să devină, până la urmă suficient de puternic pentru a schimba forma de guvernare în mod paşnic, instituind convingeri noi în locul celor despre care s-a ajuns la concluzia că sunt perimate”43. Aşadar, din nou, ideea de acumulare anterioară, de proces evolutiv la nivelul ideilor şi „credinţelor” este privilegiată în raport cu izbucnirile de moment, cu cauzele imediate. La rândul său, Jack A. Goldstone, la o distanţă de peste şapte decenii de analiza lui Petre Andrei, considera, în termeni aproape similari cu ai sociologului român, că: „Properly speaking, revolution is a process rather than an event. There is an initial period in which criticism of the state mounts and opponents of the government strive to gain support. There then ensues a period of contention between the government and its opponents; this may entail a long guerrilla war, or a sudden explosion of popular tumults”44. 41

Alexis de Tocqueville, Vechiul Regim şi Revoluţia, traducere din limba franceză de Cristian Preda şi Constantin Davidescu, prefaţă de Cristian Preda, Bucureşti, Editura Nemira, 2000, p. 225. 42 Petre Andrei, op. cit, p. 45. În aceeaşi perioadă, ilustrul jurist Mircea Djuvara (1886-1945) mergea chiar mai departe şi nu ezita să afirme, într-o prelegere ţinută în cadrul Institutului Social Român, că „fiecare moment al evoluţiei istorice este o revoluţie şi deosebirea care se face de obicei între revoluţie şi evoluţie cade şi rămâne numai ca o deosebire de grad, iar nu una de natură” – Mircea Djuvara, Evoluţie şi revoluţie, în „Doctrinele partidelor politice”, ediţie îngrijită şi note: Petre Dan, Bucureşti, Editura Garamond, f.a., p. 387-388. 43 Bertrand Russell, Idealurile politice. Puterea, traducere din limba engleză şi note de Sergiu Bălan, f.l., Editura Antaios, 2002, p. 173. 44 Jack A. Goldstone, Revolution, în Mary Hawkesworth and Maurice Kogan (ed.), „Encyclopedia of Government and Politics”, vol. 2, Second Edition, London and New York, Routledge, 2004, p. 1039.

18

Florian Banu

Pentru a încheia succinta noastră trecere în revistă a opiniilor pe care ne-am bazat atunci când am optat pentru analizarea cauzelor Revoluţiei Române, vom aduce în atenţie observaţiile filozofului Constantin Rădulescu-Motru, făcute într-un moment în care frământările revoluţionare zguduiau de la un capăt la altul Europa aflată în ruine. Acesta considera, în lucrarea sa „Din psihologia revoluţionarului”, publicată în anul 1919, că, cel mai adesea, „condiţiile care favorizează producerea unei revoluţii nu trebuie căutate aşadar decât în alcătuirea societăţii însăşi şi nu în provocările indivizilor. Individul prin activitatea sa este totdeauna provocator. Interesele, aspiraţiile fiecărui membru al societăţii sunt tot atâtea provocări pentru schimbarea alcătuirii sociale. Revoluţia însă nu se produce decât atunci când această alcătuire este viciată, când ea nu rezistă sau nu deviază în profitul tuturor cursul intereselor şi aspiraţiilor fiecărui individ izolat”45. În opinia autorului citat, „când interesele şi aspiraţiile individului nu găsesc în faţa lor o autoritate recunoscută, când legile şi aşezămintele publice sunt căzute la rolul de mijloace pentru câştiguri personale, atunci condiţiile favorabile pentru revoluţie sunt permanente. Însăşi funcţionarea acestor legi şi aşezăminte, astfel degradate, constituie o provocare permanentă”46. Era, oare, alta situaţia României în anul 1989?

Cauzele Revoluţiei Române şi posibilele căi de identificare a acestora În vederea atingerii obiectivului propus – elucidarea cauzelor profunde ale Revoluţiei Române – cercetătorul are în faţa sa mai multe opţiuni epistemologice şi o gamă variată de izvoare istorice. Referindu-ne la acestea din urmă, vom observa că includ istoria orală, jurnalele şi memoriile participanţilor la evenimente, documentele oficiale existente în arhivele civile şi militare, presa scrisă şi, cu caracter de premieră, cea audio-vizuală. Totuşi, folosirea de către cercetători a acestei diversităţi de izvoare s-a făcut în special pentru identificarea cauzelor imediate şi a contextului în care a izbucnit revoluţia şi mai puţin pentru investigarea „duratei lungi”. De exemplu, istoria orală, cu câteva excepţii notabile47, se focalizează pe relatările din „zilele fierbinţi ale Revoluţiei” şi prea puţin pe ce s-a întâmplat în deceniul premergător. Chiar şi atunci când au în vedere acest interval temporal, cercetătorii îşi focalizează demersurile pe relatările puţinilor disidenţi activi în România anilor ’80 sau pe cele ale unor 45

C. Rădulescu-Motru, Scrieri politice, selecţia textelor, îngrijirea ediţiei şi studiul introductiv de Cristian Preda, Bucureşti, Editura Nemira, 1998, p. 308. 46 Ibidem. 47 Vezi, de exemplu, cap. 8 Ceauşescu şi şurubul din lucrarea Aurorei Liiceanu, „Nici alb, nici negru. Radiografia unui sat românesc. 1948-1998”, Bucureşti, Editura Nemira, 2000, p. 119-129 sau cap. III Economia secundară, cultura socialistă a penuriei şi bunurile de consum vestice la Sântana anilor optzeci în Liviu Chelcea, Puiu Lăţea, „România profundă în comunism”, Bucureşti, Editura Nemira, 2000, p. 177-226.

„Amorsarea” revoluţiei...

19

personalităţi ale regimului comunist48, în timp ce vocea oamenilor „obişnuiţi” este prea puţin ascultată. Istoria acestora nu există! În ceea ce ne priveşte, în ciuda încercărilor (tot mai numeroase!) de aruncare în derizoriu a publicării documentului (şi chiar a criticii documentului!), în favoarea „eseisticii istorice” omnisciente, continuăm să împărtăşim, întru totul, opinia unor clasici, precum Leopold von Ranke, Charles V. Langlois, Ch. Seignobos sau H. Marrou, conform cărora nimic nu poate suplini documentul în studierea trecutului. Evidenţa acestei necesităţi l-a făcut până şi pe istoricul Lucian Boia, atât de înclinat să privilegieze rolul imaginaţiei în munca istoricului, să admită că „oricât ar fi de tentat de cântul de sirenă al ideologiilor sau de propriile sale convingeri, cercetătorul onest al trecutului nu plăsmuieşte fapte; (…) materia lor o caută însă, o caută cu îndârjire, în mărturiile efective lăsate de lungul şir al generaţiilor”49. Prin urmare, am considerat că publicarea unor documente din ultima perioadă de existenţă a regimului comunist este în măsură să contribuie la identificarea şi înţelegerea cauzelor mai mult sau mai puţin tipice, mai mult sau mai puţin imediate ale Revoluţiei Române. Odată stabilită modalitatea de abordare a problemei, ne-am văzut confruntaţi cu necesitatea selectării, din uriaşa cantitate de documente produsă de maşinăria statului modern, a acelei categorii reprezentative, în măsură să ofere informaţii nu doar veridice şi elocvente, ci şi provenind din cât mai multe sfere de activitate.

Securitatea – institut informal de sondare a opiniei publice? În opinia noastră, în toate regimurile politice totalitare singura instituţie care să îndeplinească, cumulativ, cele două criterii amintite mai sus este poliţia politică. Erich Mielke, temutul şef al Stasi, poliţia politică a regimului comunist est-german, afirma că instituţia pe care a condus-o timp de decenii a fost o „suprastructură de observare globală a societăţii”. În cazul României, situaţia nu a fost diferită. Ambiţia Securităţii de a cunoaşte TOT, de a şti ce se întâmplă în ORICE domeniu a fost de timpuriu implementată în practica informativă, acest adevărat obiectiv fiind elocvent subliniat, printre alţii, de colonelul Alexandru Guţan, şeful Direcţiei Politice a D.G.S.P., care, în 2 martie 1950, afirma: „Nu există nici o hotărâre, nici o transformare, nici un eveniment economic, social sau politic, care pentru noi, Securitatea, să nu formeze un obiectiv, o preocupare (subl. ns.). Duşmanul 48

Lavinia Betea, Maurer şi lumea de ieri. Mărturii despre stalinizarea României, Arad, Editura Ioan Slavici, 1995; Idem, Alexandru Bârlădeanu despre Dej, Ceauşescu şi Iliescu, Bucureşti, Editura Evenimentul Românesc, 1997; Convorbiri neterminate. Corneliu Mănescu în dialog cu Lavinia Betea, Iaşi, Editura Polirom, 2001; Stăpânul secretelor lui Ceauşescu. I se spunea Machiavelli. Ştefan Andrei în dialog cu Lavinia Betea, ediţie îngrijită de Cristina Diac, Florin-Răzvan Mihai, Ilarion Ţiu, Bucureşti, Adevărul Holding, 2011 (în continuare, se va cita Stăpânul secretelor…). 49 Lucian Boia, Jocul cu trecutul – istoria între adevăr şi ficţiune, Bucureşti, Editura Humanitas, 1998, p. 118.

20

Florian Banu

de clasă se ocupă. Dacă nu s-ar preocupa de toate aceste transformări, schimbări, de toate aceste evenimente, noi n-am avea de lucru. Dacă el pur şi simplu ne-ar lăsa în pace, n-am avea de lucru, am merge pe drumul construirii socialiste liniştit şi paşnici, lucru absolut neştiinţific, lucru care în realitate nu se poate petrece”50. De-a lungul întregii sale existenţe (1948-1989), Securitatea a monitorizat cu atenţie întreaga societate românească, încercând să afle nu doar ce fac, ci şi ce gândesc românii51, justificând butada conform căreia „statul comunist cheltuie (sic!) sume mari de bani pentru a-i împiedica pe cetăţeni să se exprime, după care cheltuie sume încă şi mai mari pentru a afla ce gândesc aceştia”. În acest sens, se poate afirma că Securitatea a îndeplinit şi rolul unui institut de sondare a opiniei publice, întocmind periodic sinteze, note documentare şi rapoarte cu privire la starea de spirit a unei categorii sociale sau a alteia, a unui anumit colectiv sau grup profesional. Pentru aceasta, instituţia folosea toate mijloacele specifice: reţeaua informativă, interceptarea convorbirilor, cenzura corespondenţei, infiltrarea de informatori şi de ofiţeri acoperiţi. Legat de acest aspect, în „Directiva despre cenzura secretă a corespondenţei nr. 80 din 20 martie 1954” exista un capitol, intitulat chiar „Sesizarea stării de spirit a populaţiei”, în care se preciza: „Corespondenţa internă şi externă conţine comentarii şi aprecieri ale populaţiei în legătură cu diferite aspecte ale situaţiei economice şi politice a ţării sau în legătură cu diferite evenimente. Extrăgând din scrisori aceste comentarii şi aprecieri, se întocmesc sinteze asupra stării de spirit a populaţiei. Aceste sinteze se fac periodic şi pe probleme. Astfel, pentru a se cunoaşte starea de spirit a populaţiei dintr-o anumită regiune, se organizează în mod periodic cenzurarea în întregime a corespondenţei din această regiune. În cazul când la un moment dat interesează starea de spirit a unei categorii de cetăţeni (militari, studenţi, pensionari) se cenzurează în întregime această corespondenţă. Se mai întocmesc sinteze asupra stării de spirit a populaţiei în jurul unor evenimente (Festivalul Mondial al Tineretului52, Congrese etc.) sau în legătură cu unele Hotărâri ale Guvernului şi Partidului”53. 50

A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 199, f. 152 (fragmentul citat se regăseşte şi în Marius Oprea, Banalitatea răului. O istorie a Securităţii în documente. 1949-1989, Editura Polirom, Iaşi, 2002, p. 197-198). 51 În limbajul epocii, Securitatea trebuia să supravegheze „în mod continuu atitudinea şi activitatea” diverselor categorii de „duşmani ai poporului” – cf. „Organizarea Direcţiunilor Regionale ale Direcţiunii Generale a Securităţii Statului” (1951), în C.N.S.A.S., Securitatea. Structuri – cadre. Obiective şi metode, vol. I (1948-1967), coord. Florica Dobre, editori Florian Banu, Theodor Bărbulescu, Camelia Ivan Duică, Liviu Ţăranu, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 2006, p. 22. 52 Cea de-a treia ediţie a Festivalului Mondial al Tineretului şi Studenţilor a avut loc la Bucureşti, între 2-14 august 1953. Pentru modul în care a acţionat Securitatea cu această ocazie, vezi Liviu

„Amorsarea” revoluţiei...

21

Adevărata obsesie de a „acoperi informativ” fiecare domeniu al existenţei sociale este reflectată şi de organigramele succesive ale Securităţii, existând, practic, structuri (direcţii, servicii, birouri) specializate pentru supravegherea diverselor domenii ale economiei naţionale, pentru supravegherea unităţilor de învăţământ (de la şcolile generale până la universităţi), a instituţiilor statului, a armatei, a spaţiilor de detenţie, a cultelor şi sectelor religioase, a mass-media şi uniunilor de creaţie. Toate aceste structuri au produs cantităţi impresionante de documente care, pentru istoricul preocupat de investigarea regimului comunist, se dovedesc o adevărată mină de aur. Informaţiile cuprinse în ele sunt de o diversitate extraordinară: de la deficienţele existente în procesele de fabricaţie din unităţile economice, până la preocupările literare „neortodoxe”, de la activitatea din mânăstiri, până la vestimentaţia şi coafura tinerilor, de la intenţiile de trecere frauduloasă a frontierei, până la lipsurile înregistrate în comerţul de stat etc. În plus, documentele păstrate în arhiva Securităţii prezintă nu doar slăbiciunile imprimate de stilul birocratic şi de controlul politic cvasi-total al redactării, aşa cum s-ar putea crede la prima vedere, ci şi toate avantajele (şi dezavantajele!) istoriei orale. Nu trebuie uitat că „materia primă” a notelor şi rapoartelor Securităţii este reprezentată de discuţiile ofiţerilor cu informatorii, de notele informative oferite de aceştia (în care nu de puţine ori sunt reproduse dialoguri!), dar nu mai puţin de transcrierile şi/sau interpretările unor convorbiri interceptate prin mijloace tehnice şi a unor texte nedestinate publicului larg (scrisori, jurnale personale). În acest fel, limitele documentelor din arhivele „obişnuite”, civile să le spunem, pot fi, cu răbdare şi puţin noroc, escamotate de către un cercetător plin de acribie.

Structura organizatorică a Securităţii în anii 1978-1989 Pentru a înţelege în ce măsură era Securitatea capabilă să obţină informaţii veridice din varii domenii în această perioadă, o scurtă prezentare a structurii sale organizatorice ne apare ca fiind imperios necesară. După un lung şir de modificări organizatorice intervenite în anii 1951, 1952, 1953, 1956, 1963, 1967-1968 şi 1972, Securitatea a trecut printr-o ultimă reorganizare de amploare în primăvara anului 1978. Prin Decretul Consiliului de Stat nr. 121 din 3 aprilie 197854, „privind organizarea şi funcţionarea Ministerului de Interne”, s-a înfiinţat, în cadrul acestui minister, Departamentul Securităţii Statului (D.S.S.), structură nouă în fruntea căreia a fost numit, cu rang de ministru secretar de stat, un activist cu ştate vechi de Marius Bejenaru, Manipulare şi dirijare prin observarea stării de spirit a populaţiei. Studiu de caz: Festivalul Mondial al Tineretului şi Studenţilor de la Bucureşti 2-14 august 1953), în „Caietele C.N.S.A.S.”, anul I, nr. 2/2008, p. 251-264. 53 „Partiturile” Securităţii. Directive, ordine, instrucţiuni (1947-1987), ediţie îngrijită de Cristina Anisescu, Silviu B. Moldovan şi Mirela Matiu, Bucureşti, Editura Nemira, 2007, p. 359. 54 B.O., nr. 29, 8 aprilie 1978.

22

Florian Banu

activitate: Tudor Postelnicu. Potrivit legii, nou creatul departament avea următoarele atribuţii: „a) răspunde de modul în care se aplică politica partidului şi statului în domeniul apărării securităţii statului; b) organizează şi desfăşoară activitatea de apărare a securităţii statului în scopul prevenirii, descoperirii şi lichidării acţiunilor serviciilor de spionaj străine şi agenturilor acestora, precum şi ale organizaţiilor, cercurilor şi persoanelor din străinătate întreprinse împotriva suveranităţii, independenţei şi integrităţii statului român; c) organizează activitatea de informaţii externe pentru cunoaşterea şi contracararea planurilor şi acţiunilor ostile statului român; d) acţionează pentru contracararea şi neutralizarea activităţilor cu caracter fascist, naţionalist-iredentist şi de propagandă îndreptată împotriva orânduirii socialiste; e) acţionează pentru cunoaşterea, prevenirea şi lichidarea oricăror fapte de natură să submineze economia naţională şi să aducă atingere securităţii statului; f) asigură securitatea conducerii partidului şi statului, precum şi a conducătorilor de partide şi de state străini pe timpul prezenţei acestora în Republica Socialistă România; g) organizează activitatea de prevenire, descoperire, neutralizare şi lichidare a acţiunilor teroriste pe teritoriul Republicii Socialiste România în cooperare cu alte ministere, instituţii şi organizaţii socialiste; h) ia măsuri pentru apărarea secretului de stat în cadrul organizaţiilor socialiste şi verifică, potrivit legii, modul de aplicare a dispoziţiilor legale; i) organizează şi desfăşoară activitatea de contrainformaţii, în scopul prevenirii, descoperirii şi lichidării acţiunilor serviciilor de spionaj străine şi a oricăror altor acţiuni îndreptate împotriva capacităţii de apărare a ţării şi a forţelor armate ale Republicii Socialiste România; j) organizează şi desfăşoară activitatea de comunicaţii guvernamentale, precum şi de contrainformaţii radio pe teritoriul Republicii Socialiste România; k) organizează şi execută, potrivit legii, activitatea de urmărire penală a infracţiunilor date în competenţa securităţii statului; l) organizează, potrivit legii, colectarea, transportul şi distribuirea corespondenţei secrete; m) realizează informarea cetăţenilor în legătură cu cazurile de infracţiuni şi alte fapte care privesc securitatea statului şi asigură pregătirea contrainformativă a populaţiei”. Pentru a-şi îndeplini aceste atribuţii, Securitatea dispunea de următoarea structură: - Direcţia I Informaţii interne (UM 0610), cu următoarele servicii: Serviciul 1 – supravegherea foştilor membri ai partidelor istorice, Serviciul 2 – minorităţi etnice, Serviciul 3 – Supravegherea disidenţilor, „frontieriştilor” şi a celor condamnaţi pentru infracţiuni la adresa securităţii statului; Serviciul 4 – Culte şi secte religioase,

„Amorsarea” revoluţiei...

23

Serviciul 5 – Artă-cultură, presă, radio-televiziune, Serviciul 6 - Învăţământ, sport, justiţie, cercetare, Serviciul 7 – Analiza, sinteza şi valorificarea informaţiilor55. - Direcţia a II-a Contrainformaţii în sectoarele economice (U.M. 0617)56; - Direcţia a III-a Contraspionaj (U.M. 0625); - Direcţia a IV-a Contrainformaţii militare (U.M. 0632); - Direcţia a V-a de Securitate şi gardă (U.M. 0666); - Direcţia a VI-a Cercetări penale (U.M. 0638); - Comandamentul pentru Tehnică Operativă şi Transmisiuni (C.T.O.T.) cu: Unitatea specială de instalare şi exploatare a tehnicii operative „T”; Unitatea specială de cercetare, proiectare şi producţie a tehnicii operative „P”; Unitatea specială pentru depistarea scrierilor ascunse şi expertize grafice „S”; Unitatea specială de transmisiuni şi contrainformaţii radio „R”; Unitatea specială de filaj şi investigaţii „F”; - Unitatea Specială de Luptă Antiteroristă – U.S.L.A. (U.M. 0620); - Centrul de Informare şi Documentare (C.I.D.) (U.M. 0680); - Serviciul „C” pentru transportul corespondenţei secrete; - Serviciul „D” pentru dezinformarea centrelor de spionaj. - Direcţia Secretariat-juridică. - Serviciul cadre şi învăţământ57. Acţiunile în străinătate ale Securităţii erau încredinţate Departamentului de Informaţii Externe (D.I.E.) (U.M. 0920), înfiinţat în 23 iunie 197358. După ce generalul Ion Mihai Pacepa a dezertat, în 28 iulie 1978, unitatea a fost reorganizată, primind, din septembrie 1978, numele de Centrul de Informaţii Externe (C.I.E.) (U.M. 0544), după ce, pentru scurtă vreme, revenise la o mai veche denumire – Direcţia Generală de Informaţii Externe (D.G.I.E.). Ulterior, au mai fost create unele unităţi în cadrul D.S.S., aşa cum a fost cazul cu Serviciul Independent pentru Asigurarea Contrainformativă a Ministerului Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale (U.M. 0650) şi a Serviciului Independent pentru Apărarea Secretului de Stat (U.M. 0500/A), ambele înfiinţate în decembrie 1985. Din aceeaşi categorie, a unităţilor înfiinţate după 1978, fac parte şi U.M. 0107 – I.C.E. „Dunărea” sau U.M. 0110 – Contrainformaţii ţări socialiste (succesoarea fostei U.M. 0920/A din D.I.E.), ambele aflate în componenţa C.I.E.

55

Cristian Troncotă, Duplicitarii. O istorie a Serviciilor de Informaţii şi Securitate ale regimului comunist din România, Editura Elion, Bucureşti, 2003, p. 50. 56 Această direcţie „devenise în ultimii ani ai regimului comunist din România instituţia «cea mai bine informată» despre adevărata stare economică a ţării” – ibidem, p. 61 57 Vezi şi Dennis Deletant, Ceauşescu şi Securitatea. Constrângere şi disidenţă în România anilor 1965-1989, traducere Georgeta Ciocâltea, Bucureşti, Editura Humanitas, 1998, p. 345-349. 58 Florian Banu, Înfiinţarea Departamentului de Informaţii Externe – de la memorialistică la document, în „Caietele C.N.S.A.S.”, anul III, nr. 1(5)/2010, p. 101-128.

24

Florian Banu

Documentele Securităţii – izvor istoric? Odată explicată geneza acestor documente în arhiva Securităţii şi prezentate, sumar, structurile care le generau, se naşte imediat întrebarea cât de veridice sunt aceste informaţii, în ce măsură istoricul poate pune temei pe produsele birocratice ale unei instituţii care număra printre atribuţiile sale şi dezinformarea? Unii istorici sunt de părere că, pur şi simplu, „nu se poate găsi adevărul în documente aparţinând unei instituţii creată pentru a genera falsul şi opresiunea”59, în vreme ce alţii preferă o abordare mai nuanţată, pledând pentru utilizarea documentelor Securităţii numai împreună şi prin comparare cu alte izvoare istorice: „E greu de stabilit o proporţie anume, dar trebuie spus de la început că nu pot fi luate în considerare ca atare doar documentele de arhivă. Ele conţin o perspectivă unilaterală, cea a Securităţii şi a colaboratorilor ei, peste care se suprapun declaraţii luate sub presiune fizică sau cel puţin psihică, toate devenind o altă istorie, cea convenabilă aparatului poliţiei secrete comuniste. Fără mărturii, fără contextualizarea informaţiilor din aceste dosare, există riscul de a scrie istoria după dictarea Securităţii. Rămân credibile doar acele documente interne care privesc Securitatea în sine, modul ei de organizare şi funcţionare. În rest, mărturiile sunt esenţiale pentru confruntarea cu documentele”60. În câteva ocazii, ne-am expus pe larg punctul de vedere asupra fiabilităţii acestui gen de izvoare istorice61, admiţând faptul că o anumită parte a documentelor (procese verbale de interogatoriu, hotărâri de deschidere a unor dosare de urmărire, note informative) pot include informaţii fanteziste, denaturate, tendenţioase sau chiar integral falsificate, din motive ideologice62. Însă, totodată, am subliniat că nu putem accepta ideea că Securitatea îşi altera conştient propriile instrumente de lucru (sinteze, materiale documentare) sau rapoartele către atotputernicul Partid în vederea dezinformării şi derutării unor ipotetici cercetători ai arhivelor sale ultrasecrete. Aşadar, în opinia noastră, documentele întocmite de organele de securitate cu privire la starea de spirit a populaţiei, la deficienţe şi stări de pericol din economie, 59

Florin Müller, Politică şi istoriografie în România. 1948-1964, Cluj-Napoca, Editura Nereamia Napocae, 2003, p. 11. 60 Marius Oprea, Bastionul cruzimii. O istorie a Securităţii (1948-1964), Iaşi, Editura Polirom, 2008, p. 17. 61 Cf. Florian Banu, Adevăr şi ficţiune în documentele Securităţii, în „Analele ştiinţifice ale Universităţii «Alexandru Ioan Cuza» din Iaşi”, seria Istorie, tom LI, 2005, p. 375-392; idem, Dosarele Securităţii. Despre capcanele interpretării, în „Arhivele Totalitarismului”, an XIV, nr. 52-53 (34/2006), p. 131-145; Florian Banu, Luminiţa Banu, Documentele Securităţii – de la codificare la dezinformare, în Constantin Moşincat, Dan Poinar (coord.), „Pietre de hotar”, vol. 7, Oradea, Editura Tipo MC, 2007, p. 211-220. 62 Printre alte motive, alături de cele ideologice, pot fi amintite dorinţa de afirmare a unor ofiţeri, tendinţa de a minimaliza unele deficienţe sau de a maximaliza unele pericole la adresa securităţii regimului.

„Amorsarea” revoluţiei...

25

dar şi referitoare la acţiunile cu caracter politic, anticomunist sau pur şi simplu neconforme cu exigenţele ideologice ale epocii sunt prea puţin susceptibile de a conţine date ireale sau denaturate în mod conştient. Qui prodest?

Premisele eşecului experimentului comunist În 1988 politologul american de origine poloneză Zbigniew Brzezinski, fost consilier de securitate al preşedintelui Jimmy Carter între anii 1977-1981, considera că fenomenul comunist reprezintă, la nivel mondial, „o tragedie istorică”, motivându-şi opinia astfel: „Născut dintr-un idealism nerăbdător să răstoarne nedreptatea status-quo-ului, a propus o societate mai bună şi mai umană – dar a produs oprimare în masă. A propagat în mod optimist credinţa în capacitatea raţiunii de a construi o comunitate perfectă. A mobilizat cele mai puternice sentimente de dragoste pentru omenire şi ură împotriva asupririi din perspectiva unei inginerii sociale motivate moral. A subjugat, astfel, unele dintre cele mai strălucite minţi şi dintre cele mai idealiste inimi – deşi a inspirat unele dintre cele mai îngrozitoare crime ale acestui secol”63. Un ţăran român din satul Surani a fost mult mai concis decât titratul analist american în aprecierea experimentului comunist: „Comunismu’ a-nceput cu dreptu’ şi-a sfârşit cu stângu’!”64. Un distins universitar american şi un modest ţăran român exprimă, fiecare în felul său, acelaşi adevăr: comunismul a fost, pentru decenii, o speranţă, o alternativă, o promisiune de viaţă mai bună, dar…! Intrat pe scena istoriei cu surle şi trâmbiţe, comunismul a provocat entuziasmul a milioane de oameni, exercitând o forţă de atracţie extraordinară, întrucât părea să pună bazele unei lumi „mai bună şi mai dreaptă”. După mai puţin de opt decenii, acelaşi comunism părăsea aceeaşi scenă în huiduieli nesfârşite ce se auzeau de la „Zidul Berlinului” până în Piaţa Tien An Men, reuşind să supravieţuiască doar în mici „rezervaţii”, numite Cuba sau Coreea de Nord. Ce s-a întâmplat pe parcursul acestui segment de timp relativ redus, raportat la scara istoriei? Când şi de ce şi-a pierdut sistemul comunist atractivitatea? Când şi de ce a încetat acesta să mai fie privit de proletariat drept o alternativă dezirabilă faţă de injustiţia capitalismului? Întrebări fascinante cărora o întreagă pleiadă de istorici, filozofi, sociologi, politologi s-au grăbit să-i ofere răspunsuri, mai mult sau mai puţin credibile, mai mult sau mai puţin elaborate. În ceea ce ne priveşte, dorim să remarcăm că istoricul francez Jean-François Soulet, referindu-se la colapsul Uniunii Sovietice, nu ezita să noteze: „…dacă agonia 63

Zbigniew Brzezinski, Marele eşec. Naşterea şi moartea comunismului în secolul XX, traducere Marius Jucan, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1993, p. 226. 64 Aurora Liiceanu, Nici alb, nici negru. Radiografia unui sat românesc. 1948-1998, Bucureşti, Editura Nemira, 2000, p. 19.

26

Florian Banu

«Imperiului» a fost neaşteptat de scurtă, în schimb boala îşi făcea drum de decenii, poate chiar de la originile sale”65. Într-adevăr, violenţa oarbă, abuzurile, penuria de produse de bază au însoţit, peste tot în lume, instaurarea regimurilor comuniste. Fascinaţi de promisiunile ideologiei – eradicarea şomajului, accesul la educaţie şi la asistenţă medicală gratuită, asigurarea necesarului de locuinţe, dreptul la concedii plătite şi pensii de bătrâneţe – oamenii au creditat partidele comuniste şi au manifestat răbdare, conştienţi că toate aceste lucruri nu pot fi realizate peste noapte. Totuşi, planurile cincinale treceau unele după altele, planurile de producţie erau raportate ca îndeplinite şi depăşite, dar progresele înregistrate în ameliorarea nivelului de trai, deşi incontestabile, rămâneau modeste66, fiind plătite, însă, cu un imens preţ uman. Efortul de modernizare a societăţilor conduse de guverne comuniste se dovedea incapabil să anihileze decalajele faţă de statele dezvoltate, care îşi păstrau atractivitatea, mai ales din punct de vedere al standardului de viaţă. În schimb, cenzura, lipsa de transparenţă a proceselor electorale, ateismul, atotputernicia poliţiei politice, dogmatismul ideologic nu cunoşteau nici un regres, ci erau omniprezente. Ca atare, tot mai mulţi cetăţeni au început să se întrebe dacă nu cumva esenţa comunismului este reprezentată de exerciţiul puterii şi nu de scopul în care puterea este exercitată. Răspunsul pe care şi l-au dat a fost, probabil, identic cu cel oferit de George Orwell în ucronia sa „1984”, prin gura personajului O’Brien: „Partidul doreşte puterea strict numai de dragul puterii. Nu ne interesează binele altora; ne interesează exclusiv puterea”67. Formularea unei astfel de concluzii şi împărtăşirea acesteia de către mase semnificative de cetăţeni au fost facilitate de anumite puncte de inflexiune apărute în evoluţia regimurilor comuniste. Potrivit lui François Furet, în cazul Uniunii Sovietice, un astfel de moment l-a reprezentat Congresul al XX-lea al P.C.U.S. din februarie 1956, când „raportul secret” al lui Hruşciov cu privire la crimele lui Stalin „bulversează dintr-o dată ideea comunistă în întreaga lume”68. Fără a intra în detalii, ne alăturăm acestui punct de vedere şi considerăm că raportul dintre „credincioşi” şi „dezamăgiţi”, pentru a prelua categoriile identificate de Furet, a cunoscut o inversare odată cu destalinizarea, proces care a afectat 65

Jean-François Soulet, Istoria comparată a statelor comuniste din 1945 până în zilele noastre, traducere de Silvia Albişteanu şi Ana Zbarcea, Iaşi, Editura Polirom, 1998, p. 287. 66 Potrivit lui Zbigniew Brzezinski, în 1988, „patruzeci de ani după cel de Al Doilea Război Mondial, guvernul sovietic încă mai raţionalizează carnea şi recent a început să raţionalizeze zahărul. (…) Statisticile oficiale sovietice au dat publicităţii, în era glasnost, date din care reieşea că aproximativ 40 de procente ale întregii populaţii şi 79 procente dintre cei vârstnici trăiesc în sărăcie. (…) De asemenea, „Izvestia” relata la 26 ianuarie 1986 că familia unui muncitor necalificat cu patru copii trebuie să trăiască mai mult de 8 ani într-o singură cameră măsurând 8x8 m, înainte ca orice alte acomodări relativ mai bune să devină operabile” - Zbigniew Brzezinski, op. cit., p. 232-233. 67 George Orwell, O mie nouă sute optzeci şi patru, Bucureşti, Editura Univers, 1991, p. 231. 68 François Furet, Trecutul unei iluzii. Eseu despre ideea comunistă în secolul XX, traducere de Emanoil Marcu, Vlad Russo, Bucureşti, Editura Humanitas, 1996, p. 472.

„Amorsarea” revoluţiei...

27

legitimitatea comunismului nu doar în U.R.S.S., ci în întregul „lagăr”. Nu întâmplător, în a doua parte a anului 1956 regimurile comuniste din Polonia şi, mai ales, din Ungaria au fost serios puse sub semnul întrebării de revolte populare. Revenind la cazul românesc, pentru a identifica punctul în care a avut loc „ruptura” dintre partidul comunist român şi societatea românească, este necesară înţelegerea contextului în care s-a instaurat regimul comunist şi a cadrului general de evoluţie al acestuia. Deşi o mare parte a istoriografiei post-decembriste a acreditat ideea simplistă că poporul român a respins organic comunismul, pedalându-se pe cifra de 1.000 de membri ai P.C.R.69 şi vehiculându-se insistent ideea că ideologia comunistă a fost una de import, impusă exclusiv de tancurile sovietice, fără nici o aderenţă în rândul cetăţenilor României, democraţi convinşi prin naştere, considerăm că, la o analiză mai nuanţată, lucrurile stau puţin diferit. Fără a nega importanţa esenţială a prezenţei Armatei Roşii în ţara noastră, adevărată condiţie sine qua non a impunerii unui guvern dominat de comunişti, nu putem să nu remarcăm şi faptul că societatea românească din deceniul cinci al secolului al XX-lea rămânea, în ciuda unor relative progrese interbelice, o societate puternic polarizată. Diferenţele dintre sat şi oraş, ca şi cele dintre păturile sociale erau uriaşe. Suprapopulaţia agricolă reprezenta o presiune constantă70, reforma agrară din 1921 dovedindu-şi rapid limitele71, analfabetismul72 şi bolile grave73

69

Victor Frunză, Istoria stalinismului în România, Bucureşti, Editura Humanitas, 1990, p. 201-212. Astfel de analişti „uită” faptul că partidul comunist fusese scos în afara legii încă din 5 aprilie 1924, iar apetitul pentru activitatea în ilegalitate nu era, în mod firesc, nici atunci, şi nici acum, prea mare! Cine este dispus să se înscrie „cu acte în regulă” într-un partid ilegal şi să devină pasibil de puşcărie? 70 Vezi, pe larg, Dumitru Şandru, Satul românesc între anii 1918 şi 1944, Iaşi, Casa de Presă şi Editură „Cronica”, 1996, p. 199-232. 71 Un analist occidental sublinia faptul că „dezastrul economic ce a urmat reformei nu a fost din vina politicienilor sau a moşierilor, ci a demografiei. În jur de 1920, populaţia crescuse atât de mult, încât, chiar după împroprietăririle masive, familia ţărănească medie tot nu avea destul pământ. Situaţia devenise şi mai gravă în 1940, datorită creşterii continue a populaţiei: În cele din urmă, soluţia nu putea fi decât industrializarea pe scară largă, care să absoarbă excedentul de populaţie rurală. Deşi experţii economici ai anilor 1920 şi 1930 înţeleseseră aceasta, conducerea României nu s-a lansat în acest program decât după 1944” – Daniel Chirot, Schimbarea socială într-o societate periferică. Formarea unei colonii balcanice, cu o prefaţă a autorului pentru ediţia în limba română, traducere şi postfaţă Victor Rizescu, Bucureşti, Editura Corint, 2002, p. 251. 72 Potrivit datelor recensământului din anul 1930, ponderea ştiutorilor de carte în România era de 57%, iar dintre aceştia 85,1% aveau doar instrucţie primară (aici fiind luaţi în calcul toţi cei înscrişi în învăţământul primar, indiferent de numărul de clase absolvite) – Gh. Iacob, Luminiţa Iacob, Modernizare – europenism. România de la Cuza Vodă la Carol al II-lea, vol. I Ritmul şi strategia modernizării, Iaşi, Editura Universităţii „Al. I. Cuza”, 1995, p. 62-65. Pentru comparaţie, procentul ştiutorilor de carte în Ungaria era de 84,8%, în Bulgaria – 60,3%, în Estonia – 89,2%, în Cehoslovacia – 92,6%, în Polonia – 67,3%.

28

Florian Banu

(tuberculoză, pelagră, sifilis) afectau segmente importante ale populaţiei, consumul de benzină şi de curent electric per persoană ne plasa, ca ţară, pe unul dintre ultimele locuri în Europa, în vreme ce alimentaţia unei mari părţi a populaţiei era mai mult decât precară74. Accesul la învăţământul mediu, nu mai vorbim de cel superior, rămânea dificil pentru covârşitoarea majoritate a populaţiei. Apa curentă, canalizarea şi electricitatea continuau să fie necunoscute chiar unei bune părţi din populaţia oraşelor. Productivitatea la hectar, mascată sub mitul „grânarului Europei”75, era mai mult decât modestă76, iar activitatea industrială era dominată de industria extractivă (în special petrolieră), în vreme ce industria grea rămânea tributară comenzilor de stat şi cunoştea un ritm de dezvoltare modest. Din punct de vedere politic, democraţia interbelică prezenta, la rându-i, destule slăbiciuni, acordarea dreptului de vot universal dovedindu-se incapabilă să amelioreze semnificativ principiul „rotativei guvernamentale”. Instaurarea regimului autoritar al lui Carol al II-lea în anul 1938, succedat din septembrie 1940 de regimul

73

În anul 1937 exista un medic la 11.131 de locuitori, iar cheltuielile în scopuri sanitare efectuate în anul 1935 erau de 83 lei/locuitor, în vreme ce Ungaria, de exemplu, aloca 216 lei/locuitor – ibidem, p. 171-172. 74 Potrivit istoricului Dumitru Şandru, probabil cel mai bun cunoscător al lumii rurale interbelice, „cercetările asupra alimentaţiei la copii în diferite zone ale ţării arătau că 29,7% dintre ei nu mâncau decât una sau două mese pe zi, 21,4% nu serveau niciodată dejunul, 11,8 nu consumau leguminoase, 42,3% mâncau o dată pe săptămână carne, iar 83,9% mâncau în mod constant mămăligă. Rezultate similare au dat şi anchetele efectuate cu prilejul recrutării tinerilor pentru armată” – Dumitru Şandru, Populaţia rurală a României între cele două războaie mondiale, Iaşi, 1980, p. 157 apud ibidem, p. 161-162. 75 Excedentul de grâu pentru export era obţinut, de fapt, pe seama restrângerii consumului intern, în special în mediul rural, unde pâinea se mânca „de sărbători”. În acest sens, concluzia unor anchete efectuate în perioada interbelică cu privire la alimentaţia ţăranilor a fost aceeaşi: „insuficientă alimentaţie cantitativă şi calitativă. Baza alimentaţiei ţăranului român este porumbul, care prin el însuşi este un aliment incomplet, fiindcă din substanţele sale proteice îi lipsesc unii aminoacizi, ca triptofanul, iar lizina, cistina şi glicocolul sunt în cantităţi mici; de asemenea, îi lipsesc vitaminele necesare creşterii, precum şi cele pentru combaterea rahitismului şi xeroftalmiei. Uneori însă porumbul este consumat în cantitate insuficientă, alteori este stricat şi din această cauză dă naştere unei boli, numită pelagră, destul de răspândită în România. Porumbul în alimentaţia ţăranului român mai este însoţit cu ceva fasole, cartofi, varză, ceapă, castraveţi, puţină carne şi peşte, puţin lapte şi derivate. În concluzie, constatăm că o bună parte a populaţiei rurale, nutrindu-se cu porumb insuficient cantitativ, uneori stricat, însoţit de insuficiente alimente calitative, duce la mortalitate timpurie, debilitate organică, lipsa creşterii normale şi la o muncă de producţie inferioară” – ibidem, p. 161. 76 „România realiza, ca şi Iugoslavia, Bulgaria, Grecia şi Polonia, cu un număr ridicat de persoane, o producţie mică pe unitatea de suprafaţă. Faţă de ţara cu cea mai înaltă productivitate agricolă din Europa, Danemarca, numărul agricultorilor utilizaţi la ha arabil în România era cu 150% mai mare, timp în care producţia la ha reprezenta numai 29% din aceea a Danemarcei” - Dumitru Şandru, op. cit., p. 206.

„Amorsarea” revoluţiei...

29

militar al generalului Ion Antonescu, nu fusese deloc de natură a întări încrederea cetăţenilor în forţa democraţiei şi în valenţele pozitive ale pluri-partidismului77. Ca atare, ieşirea României din Axă şi alăturarea efortului de război al Naţiunilor Unite, implicând ocuparea ţării de către Armata Roşie, s-a constituit într-un moment extrem de propice pentru intrarea în arena politică a unui partid comunist anemic din punct de vedere numeric, dar extrem de dinamic şi înarmat cu o ideologie suficient de seducătoare pentru acei care, potrivit lui Marx, nu aveau de pierdut decât lanţurile. În plus, întregul context internaţional îi era mai mult decât favorabil. Cercetătorii occidentali, mai puţin grăbiţi în condamnarea comunismului şi mai interesaţi în direcţia înţelegerii cauzelor succesului şi eşecului acestei ideologii, nu ezită să recunoască situaţia privilegiată în care s-au aflat partidele comuniste din epocă: „…în anii de după 1945, partidele comuniste s-au arătat a fi extrem de puternice într-un mare număr de ţări europene. Ele au câştigat între 25 şi 40 la sută din voturile primelor alegeri postbelice în Franţa, Italia, Belgia, Finlanda şi Cehoslovacia – atât datorită forţei lor anterioare, din anii de dinainte de război, cât şi rolului jucat în animarea unei bune părţi a rezistenţei împotriva nazismului şi fascismului. Acelaşi lucru era valabil şi pentru Asia, partidul comunist mărşăluind spre Shanghai împotriva unui guvern naţionalist care îşi pierduse legitimitatea, Partidele comuniste şi/sau forţele de gherilă au fost deosebit de puternice în Japonia, în Filipine, în Indochina, în Indiile de Est Olandeze, nefiind deloc neglijabile în alte părţi ale lumii. Mişcările comuniste aveau vântul în pupa”78. În cazul României, toate aceste lucruri sunt cel mai adesea neglijate, iar spectaculoasa creştere numerică a P.C.R., de la „sub 1.000” în 1944, la 256.863 de membri în octombrie 1945 şi apoi la 1.057.428 de persoane în februarie 1948 (după unificarea cu P.S.D.)79, este pusă de istorici, de regulă şi, uneori, aproape exclusiv, pe seama… oportunismului românilor80! 77

Aşa cum remarca Daniel Barbu, în încercarea de a oferi un răspuns cât mai credibil la întrebarea cum a fost posibil?, „relaţiile de putere, aşa cum fuseseră practicate în regimul politic interbelic şi, apoi, în anii dictaturii carliste şi în vremea războiului se aflau într-o criză din care nu părea să poată ieşi o soluţie de guvernare. Ceea ce supravieţuitorii vechii organizări constituţionale nu păreau dispuşi să accepte şi să analizeze era tocmai responsabilitatea lor pentru schimbarea de regim din 1938 ce putea fi lesne interpretată drept un eşec vădit al sistemului partidelor «istorice»” – Daniel Barbu, Republica absentă. Politică şi societate în România postcomunistă, ediţia a doua revăzută şi adăugită, Bucureşti, Editura Nemira, 2004, p. 87. 78 Immanuel Wallerstein, Declinul puterii americane. Statele Unite într-o lume haotică, traducere de Anton Lepădatu, [Bucureşti], Editura Incitatus, 2005, p. 31. 79 C.N.S.A.S., Membrii C.C. al P.C.R. 1945-1989. Dicţionar, coord. Florica Dobre, autori: Liviu Marius Bejenaru, Clara Cosmineanu-Mareş, Monica Grigore, Alina Ilinca, Oana Ionel, Nicoleta IonescuGură, Elisabeta Neagoe-Pleşa, Liviu Pleşa, studiu introductiv: Nicoleta Ionescu-Gură, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 2004, p. 21. 80 Referindu-se la „muncitorii fără apartenenţă politică”, la „tinerii din Garda de Fier”, dar şi la foştii prizonieri de război în U.R.S.S., ţăranii, studenţii şi cadrele didactice care s-au înscris în partid în acest interval, istoricul britanic Dennis Deletant consideră că „majoritatea acestor recruţi în

30

Florian Banu

Fără a nega existenţa oportuniştilor81, destui de numeroşi în orice epocă istorică şi în orice regim politic, considerăm că, probabil, numărul acestora s-ar putea, eventual, apropia de cel 192.000 de persoane excluse din partid în urma valului de verificări dintre 1948 şi 1950 sau, poate, a fost chiar mai mare. Totuşi, credem că nu se poate nega faptul că cel puţin câteva sute de mii de români s-au înscris în partid din convingere82. În acest sens, istoricul Stephen Fischer-Galaţi aprecia că: „Este prea simplist să admitem că un număr substanţial din eşaloanele superioare ale elitei fasciste, o mare parte a intelectualităţii, a cadrelor superioare din armată şi chiar din clasa oamenilor de afaceri au colaborat cu comuniştii români şi cu ruşii numai fiindcă doreau să-şi salveze poziţiile compromise. Fireşte, au existat mulţi oportunişti printre cei care s-au aliniat, dar şi mulţi simpatizanţi sau, să le spunem, realişti, care au prevăzut inevitabilitatea instaurării unui regim de dominaţie comunistă în România. Muncitorii industriali şi ţăranii care au intrat în Partidul Comunist sau au făcut armistiţiu cu ruşii considerau ca oportune platforma comuniştilor şi organizaţiile lor, chiar dacă nu în întregime acceptabile”83. De altfel, acest bazin de recrutare a membrilor de partid nu este unul specific României. În acest sens, istoricul Hugh Seton Watson remarca faptul că, în ţările

rândurile partidului comunist au fost atraşi fie de posibilităţile de avansare şi privilegii, fie de scutul pe care calitatea de membru al partidului li-l asigura împotriva persecuţiilor sau chiar a arestării”, concluzionând: „oricum, opţiunea lor, mai cu seamă în cazul celor mai în vârstă, a implicat o mare doză de oportunism” - Dennis Deletant, Ceauşescu şi Securitatea. Constrângere şi disidenţă în România anilor 1965-1989, traducere Georgeta Ciocâltea, Bucureşti, Editura Humanitas, 1998, p. 32. 81 Stelian Tănase îi situează și el pe primul loc, în rândul noilor membri de partid, tot pe… oportunişti: „Cei care s-au alăturat comuniştilor au fost: oportuniştii, atraşi de posibilitatea de a ajunge la favoruri şi privilegii, prin «colaborare politică», analog cu opţiunea francezilor pentru guvernul de la Vichy – această opţiune, în rândul păturilor burgheze, a provocat «un mare clivaj moral în societatea românească»; muncitorii agricoli, «aflaţi în situaţia de şomeri»; «membri ai minorităţilor naţionale nemulţumite» sau persecutate sub dictatura antonesciană; «contingente de foşti prizonieri de război reîntorşi din Rusia, deja îndoctrinaţi sau dornici din alte motive să colaboreze»; organizaţii şi grupări ale Gărzii de Fier şi alte partide fasciste; un contingent important îl livrau elementele compromise” – Stelian Tănase, Elite şi societate. Guvernarea Gheorghiu-Dej. 1948-1965, Bucureşti, Editura Humanitas, 1998, p. 46. 82 Singurii care admit că un cetăţean al României putea adera la Partidul Comunist Român şi altfel decât din interese meschine sunt istoricii evrei care, atunci când se referă la co-religionarii lor, notează: „Ieşiţi din beciuri, din lagăre şi din frică, foarte mulţi evrei s-au înregimentat cu o credinţă sinceră, sub faldurile Steagului Roşu” – Teşu Solomovici, Securitatea şi evreii. Despre călăi şi despre victime, vol. I, prefaţă de acad. Răzvan Theodorescu, cuvânt înainte de Sorin Roşca Stănescu, Bucureşti, Editura Ziua, 2003, p. 92. De ce oare o astfel de „credinţă sinceră” este refuzată de cei mai mulți istorici etnicilor români? 83 Stephen Fischer-Galaţi, România în secolul al XX-lea, traducere de Manuela Macarie, cuvânt înainte de Kurt W. Treptow, Iaşi, Institutul European, 1998, p. 102.

„Amorsarea” revoluţiei...

31

subdezvoltate (cum era şi cazul României), partidele comuniste şi-au recrutat cadrele mai ales dintre ţăranii săraci şi din rândurile intelighenţiei84. De asemenea, se poate avansa ipoteza, cel puţin la fel de credibilă ca cea referitoare la oportunişti, că alte numeroase persoane, care agreau într-o măsură mai mică sau mai mare ideologia comunistă şi programul politic al P.C.R. sau pur şi simplu urau vechea orânduire, au rămas în expectativă, aşteptând… intervenţia angloamericană şi clarificarea situaţiei! Primii ani de după instaurarea regimului comunist în România au fost marcaţi de fenomenele specifice „dictaturii proletariatului”, numeroşi opozanţi, reali sau imaginari, ai noului regim politic fiind arestaţi şi condamnaţi la ani grei de temniţă. Teroarei poliţieneşti i s-au adăugat privaţiunile materiale, specifice perioadei postbelice85, amplificate de plata despăgubirilor de război către Uniunea Sovietică. De asemenea, bucuria reprezentată pentru ţăranii săraci de reforma agrară din martie 1945 a fost urmată de spaima provocată de declanşarea colectivizării în urma plenarei C.C. al P.M.R. din 3-5 martie 1949. Toate acestea au îndepărtat, fără îndoială, o parte din susţinătorii iniţiali ai noului regim. Totuşi, locul acestora a fost luat de alte persoane care, odată cu relativa relaxare intervenită între anii 1953-1956, conjugată cu lipsa de reacţie a Occidentului în faţa zdrobirii revoluţiei maghiare, au devenit convinse că regimul comunist este solid instalat şi că, în măsura posibilităţilor, se desprinde treptat din îmbrăţişarea sufocantă a Uniunii Sovietice86. Retragerea trupelor sovietice din România în 1958, deschiderea treptată către Occident87 prin reluarea legăturilor economice şi culturale, succesele economice obţinute în planul industrializării88, al urbanizării şi electrificării ţării, eliberarea

84

Hugh Seton-Watson, The Pattern of Communist Revolution. A Historical Analysis, London, Methuen & Co., 1960, p. 342. 85 Foarte mulţi istorici, atunci când se referă la dificultatea procurării unor produse în anii postbelici şi la existenţa cartelelor, trec sub tăcere faptul că astfel de cartele au existat în primii ani de după război şi în state mult mai dezvoltate decât România, ca de exemplu în Franţa, Germania şi Italia nefiind o consecinţă directă a preluării puterii politice de către comunişti. 86 În acest sens, un rol deosebit l-a jucat procesul desfiinţării societăţilor mixte româno-sovietice, binecunoscutele „sovromuri”, în perioada 1954-1956 – cf. Florian Banu, Paşi spre autonomia R.P.R. desfiinţarea sovromurilor, în „Analele Ştiinţifice ale Universităţii «A.I. Cuza» - Iaşi”, seria Istorie, tomul XLIV – XLV, 1998-1999, p. 133-150. 87 Vezi Mioara Anton, Ieşirea din cerc. Politica externă a regimului Gheorghiu-Dej, Bucureşti, Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, 2007, p. 155-165; Dan Cătănuş, Tot mai departe de Moscova… Politica externă a României. 1956-1965, Bucureşti, Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, 2011, p. 145-150. 88 Cu privire la această problemă, Stephen Fischer-Galaţi aprecia că „în general, toţi sunt de acord că, în ciuda greşelilor grosolane ce s-au făcut în planificare, a gravelor defecte de organizare a procesului de producţie, a productivităţii scăzute a forţei de muncă şi a utilizării neraţionale a mâinii de lucru şi a resurselor, progresul din industria românească a fost impresionant, chiar şi în primii ani ai economiei planificate. Dacă standardul de viaţă al populaţiei era mai scăzut decât cel

32

Florian Banu

deţinuţilor politici şi adoptarea Declaraţiei din aprilie 196489 au reprezentat, în opinia noastră, tot atâţia factori care au contribuit la construirea unei legitimităţi90 a partidului comunist în rândul românilor. Moartea lui Gheorghiu-Dej, văzut ca promotor al distanţării de Moscova91, nu a însemnat însă un hiat în acest proces, ci, dimpotrivă, noul lider al partidului comunist şi, implicit, al statului continua, la prima vedere, să fie pe deplin angajat în modernizarea ţării şi liberalizarea regimului. Acţiunile sale din perioada 1965-1968 păreau să justifice pe deplin această apreciere şi au contribuit la crearea rapidă a unei legitimităţi consolidate atât în plan intern, cât şi în plan extern92. Nicolae Ceauşescu a avut intuiţia necesităţii de a condamna abuzurile regimului, petrecute în anii ’50, reabilitând unele victime, atingând astfel două obiective majore: a pus în poziţii defensive potenţialii rivali (în primul rând pe fostul ministru de interne, Alexandru Drăghici) şi, totodată, a renovat imaginea partidului şi încrederea în „legalitatea socialistă”. În plan internaţional, a păstrat legături excelente cu China şi cu Vietnamul de Nord (legături folosite ca un atu în relaţia cu S.U.A.) şi a fost primul lider comunist care a stabilit relaţii diplomatice cu R.F.G., la sfârşitul lunii ianuarie 196793. La scurt timp, adoptă o nouă atitudine non-conformistă, menţinând legăturile diplomatice cu Israelul după Războiul de şase zile.

dinainte de război, această situaţie se datora mai mult exploatării economice a ţării de către U.R.S.S. decât stagnării economice propriu-zise” - Stephen Fischer-Galaţi, op. cit., p. 140. 89 Vezi, pe larg, Alexandru Oşca, Vasile Popa, România – o fereastră în Cortina de Fier. Declaraţia de independenţă din aprilie 1964, Focşani, Editura Vrantop, 1997; Florian Banu, Liviu Ţăranu (eds.), Aprilie 1964 – „Primăvara de la Bucureşti”. Cum s-a adoptat „Declaraţia de independenţă” a României?, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 2004. 90 Folosim termenul „legitimitate” în înţelesul dat de Rodney Barker, conform căruia aceasta „reprezintă credinţa în caracterul just al unui stat sau guvernări şi mai ales în dreptul său de a emite ordine în aşa fel încât acestea să nu fie urmate doar de frică, ci din convingerea că au o autoritate morală” – apud Cezar Stanciu, Regimul Gheorghiu-Dej şi construcţia legitimităţii, în „Studii şi materiale de istorie contemporană”, serie nouă, volumul VII, 2008, p. 117. 91 Florian Banu, Rolul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej în distanţarea României de U.R.S.S., în Constantin Buşe, Ionel Cândea (eds.), „Studii de istorie”, I, Muzeul Brăilei, Editura Istros, Brăila, 2012, p. 519-552. 92 Cf. Dragoş Petrescu, Continuity, Legitimacy and Identity: Understanding the Romanian August of 1968, în „Cuadernos de Historia Contemporánea”, 2009, vol. 31, p. 75 93 Vezi detalii în Nicolae M. Nicolae, Aşa au început relaţiile României cu R.F. Germania, în „Magazin istoric”, nr. 7/1995, p. 33-36; Liviu-Daniel Grigorescu, Constantin Moraru, 4 februarie 1967. Berlin-Bucureşti-Moscova, în „Magazin istoric”, nr. 2/1999, p. 25-27; Annelie Ute Gabanyi, Die Aufnahme der diplomatischen Beziehungen zwischen Bundesrepublik Deutschland und Rumänien (31 Januar 1967). Voraussetzungen und Folgen, în Cătălin Turliuc, Flavius Solomon (coord.), „Punţi în istorie. Studii româno-germane”, Iaşi, Editura Centes, 2001, p. 176-179; Florian Claudiu Mihail, Dumitru Preda, R.S.R. – R.F.G. Primul an de relaţii diplomatice, în „Magazin istoric”, nr. 4/2002, p. 14-18. Pentru tatonările şi preparativele anterioare vizitei efectuate în R.F.G, în intervalul 30 ianuarie – 3 februarie 1967, de către Corneliu Mănescu, ministrul de externe al României, vezi Ministerul Afacerilor Externe, Direcţia Arhivelor Diplomatice, România – Republica Federală

„Amorsarea” revoluţiei...

33

Fără îndoială însă că apogeul succeselor lui Nicolae Ceauşescu, dar şi punctul de maximă legitimitate a regimului comunist din România94, este reprezentat de condamnarea, la 21 august 1968, a invadării Cehoslovaciei de către trupele Pactului de la Varşovia. Mitingul din Piaţa Palatului, la care au participat peste 100.000 de oameni, a constituit momentul de aur al „mariajului” dintre poporul român şi regimul comunist95. În urma acestei luări de poziţie ferme, persoane de cele mai diverse orientări politice96 (inclusiv foşti deţinuţi politici!) au făcut cerere pentru înscrierea în partidul comunist, văzut ca promotor şi apărător al intereselor naţionale97. De altfel, regimul se afla în plin avânt economic şi acest lucru se simţea în viaţa cotidiană a românilor. Încă din ianuarie 1967 fusese adoptat un decret prin care se acorda o indemnizaţie de 1.000 de lei, lunar, mamelor care năşteau mai mult de doi copii, urmat de o hotărâre a Consiliului de Miniştri prin care mamelor care aveau de crescut copii cu o vârstă mai mică de şapte ani li se reducea încadrarea în muncă la o jumătate de normă. În iulie 1967 s-a încercat încurajarea iniţiativei particulare, prin aşa-numitul experiment al „mandatarilor”, persoane care îşi puteau deschide prăvălii, saloane de coafură şi frizerie, restaurante şi pensiuni. Această primă încercare a fost urmată, în mai 1968, de legea privind exercitarea meseriilor de către meşteşugari în ateliere proprii. Economia României cunoştea o perioadă de prosperitate, procesul de industrializare arătându-şi din plin roadele. În august 1967 prima locomotivă electrică de 5.100 kW fabricată la Uzinele „Electroputere” Craiova pleca într-o cursă inaugurală, Germania, vol. I Începutul relaţiilor diplomatice. 1966-1967, cuvânt înainte de Cristian Diaconescu, editori Claudiu Florian, Dumitru Preda, Ottmar Traşcă, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 2009. 94 Situaţia este oarecum paradoxală, deoarece numeroşi cercetători cred că pot identifica anul 1968 drept momentul de inflexiune în care comunismul îşi pierde atractivitatea la nivel mondial, în urma mişcărilor studenţeşti din state occidentale dezvoltate, precum Franţa, dar, mai ales, în urma intervenţiei brutale a U.R.S.S. împotriva reformelor din Cehoslovacia. În acest sens, potrivit lui Immanuel Wallerstein, „colapsul comunismului, în 1989-1991, a fost apogeul unui proces de pierdere a iluziilor care ieşise la suprafaţă în 1968”, moment în care acesta plasează „marea dezamăgire încercată pentru vechea stângă în toate formele sale” - Immanuel Wallerstein, op. cit., p. 36 şi p. 45. 95 Mihai Retegan, 1968. Din primăvară până în toamnă. Schiţă de politică externă românească, Bucureşti, Editura Rao, 1998. 96 Potrivit unei note a Inspectoratului Judeţean de Securitate Teleorman, datată 23 august 1968, un pensionar din oraşul Alexandria, fost membru în consiliul judeţean al P.N.L., se exprimase în următorii termeni: „Este timpul să uităm totul, chiar dacă nu suntem comunişti. Trebuie să susţinem această politică naţională sănătoasă. Conducătorul statului nostru dă dovadă de mare patriotism, este şi rămâne un mare om de stat, trebuie urmat de la mic până la mare, fără deosebire de păreri şi concepţii politice. Este bine să aplicăm lozinca «dă-mi, Doamne, mintea cea din urmă a românului», că altfel pierim” - A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 8.983, f. 138. 97 Vezi mărturia lui Paul Goma cu privire la decizia de a se înscrie în P.C.R., precum şi mesajele de adeziune ale unor scriitori şi artişti (Marin Preda, Zaharia Stancu, Irina Petrescu, Dan Grigore) la politica internă şi externă a partidului în Lavinia Betea (coord.), Apoteoza lui Ceauşescu: 21 august 1968, editori: Cristina Diac, Florin-Răzvan Mihai, Ilarion Ţiu, Iaşi, Editura Polirom, 2009, p. 173-184.

34

Florian Banu

iar în noiembrie Uzina „Policolor” Bucureşti începea probele tehnologice. În 6 aprilie 1968, la Combinatul Siderurgic Galaţi intrau în funcţiune furnalul de 1.700 m3, cel mai mare din ţară la acea dată, şi Fabrica de Oxigen. La 31 mai cea mai mare navă construită până atunci la Şantierele Navale Galaţi, mineralierul „Petroşani”, de 12.500 tdw, pleca în prima sa cursă. Peste numai două săptămâni, la 15 iunie, era dat în funcţiune laminorul de 1.300 mm la Combinatul Siderurgic Hunedoara. În aceeaşi lună era înfiinţată Banca Română de Comerţ Exterior. În 20 august 1968 avea loc inaugurarea primei uzine de autoturisme din România, la Colibaşi-Piteşti, unde se fabrica, sub licenţa „Renault”, autoturismul „Dacia 1100”. Tot în 1968, la Bucureşti au început lucrările a două clădiri-simbol: Palatul Televiziunii şi Hotelul „Intercontinental”, acesta din urmă cu o înălţime de 88 m şi având 23 de etaje, construit în cooperare cu firma „Intercontinental Hotel Corporation” şi inaugurat la 14 mai 197198. La ediţia a XIX-a a Jocurilor Olimpice de vară, desfăşurată la Ciudad de México între 21-27 octombrie 1968, România obţine nu mai puţin de 15 medalii olimpice (patru de aur, şase de argint şi cinci de bronz), impunându-se ca o competitoare semnificativă în întrecerile sportive internaţionale. Consolidarea prestigiului regimului nu doar în plan intern, ci şi internaţional este atestată şi de vizitele efectuate în aceşti ani la Bucureşti de importanţi şefi de stat şi înalţi demnitari occidentali. Astfel, în perioada 3-7 august 1967 Willy Brandt, vice-cancelar şi ministru de externe al R.F.G., a efectuat o vizită oficială în ţara noastră. Între 14-18 mai 1968 s-a desfăşurat prima vizită a unui şef de stat francez în România, prin sosirea la Bucureşti a generalului Charles de Gaulle, preşedinte al Republicii Franceze99. În cursul discuţiilor s-a subliniat necesitatea lărgirii cooperării bilaterale în domeniul economic şi ştiinţific, hotărându-se printre altele înfiinţarea pe bază de reciprocitate a unor biblioteci la Paris şi Bucureşti. În vara anului următor, în 2-3 august 1969, preşedintele S.U.A., Richard Nixon, a efectuat o vizită la Bucureşti, prima vizită a unui preşedinte american într-o ţară socialistă după Al Doilea Război Mondial, ocazie cu care s-a hotărât înfiinţarea unei biblioteci americane la Bucureşti şi a unei biblioteci române la Washington. Această tendinţă de modernizare şi deschidere spre Occident a continuat şi în anii următori. Astfel, în anul 1971 negocierile de primire a României în G.A.T.T. (Acordul General pentru Tarife şi Comerţ), demarate în 1968, au fost finalizate cu succes, înregistrându-se încă o premieră pentru un stat comunist. Tot în 1971 este 98

Dinu C. Giurescu (coord.), Istoria României în date, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 2003, p. 598-600 (în continuare, se va cita Istoria României în date…). 99 Ion Calafeteanu, Cristian Popișteanu (coord.), Politica externă a României. Dicționar cronologic, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1986, p. 281. Din motive care ne scapă, unii autori indică luna aprilie pentru această vizită – cf. Comisia Prezidenţială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, Raport final, editori: Vladimir Tismăneanu, Dorin Dobrincu, Cristian Vasile, Bucureşti, Editura Humanitas, 2007, p. 136.

„Amorsarea” revoluţiei...

35

adoptată o lege pentru înfiinţarea societăţilor mixte româno-occidentale, avându-se în vedere dezvoltarea relaţiilor comerciale şi continuarea industrializării ţării. În anul următor, România devine membră a Fondului Monetar Internaţional şi a Băncii Mondiale. Simultan cu aceste performanţe economice şi diplomatice, regimul comunist din România începea să resimtă stagnarea. În plan ideologic, aceasta se făcuse prezentă încă din anul 1971, când, după celebrele „teze din iulie”, percepute drept „semnalul declanşării unui proces de redogmatizare a literaturii române”100, au urmat măsuri concrete, prima dintre acestea fiind înfiinţarea în septembrie 1971 a Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste. Faptul că nu a fost vorba de o măsură de conjunctură, generată de simple „impresii de călătorie” în Extremul Orient, a fost pe deplin dovedit în cadrul Plenarei C.C. al P.C.R. din 3-5 noiembrie 1971. Cu această ocazie, Nicolae Ceauşescu a prezentat Expunerea cu privire la programul P.C.R. pentru îmbunătăţirea activităţii ideologice, ridicarea nivelului general al cunoaşterii şi educaţia socialistă a maselor, pentru aşezarea relaţiilor din societatea noastră pe baza principiilor eticii şi echităţii socialiste şi comuniste101. În general se apreciază că această plenară a reprezentat o „cotitură ideologică şi politică” în activitatea P.C.R., fiind momentul în care Nicolae Ceauşescu pune capăt perioadei de relativă liberalizare a regimului. Este reinstaurat controlul absolut al partidului asupra întregii vieţi social-economice şi cultural-ştiinţifice a ţării (vezi capitolul din expunere intitulat „Creşterea rolului conducător al partidului în societate, sporirea funcţiilor statului în conducerea vieţii sociale”). În plan economic, stagnarea s-a făcut simţită ca urmare a crizei generale din plan mondial înregistrată la începutul anilor ’70. Aşa cum sublinia Jean-François Soulet, criza mondială a avut „efecte funeste asupra lumii comuniste”102, în special ca urmare a creşterii interdependenţelor dintre cele două „lagăre” în deceniul precedent. Primul „şoc petrolier” înregistrat în 1973, după ce ţările membre O.P.E.C. au impus un embargo în timpul războiului arabo-israelian, s-a materializat într-o majorare a preţului ţiţeiului cu 400% în doar şase luni. În mod concret, preţul barilului de petrol a crescut de la 3 la 12 dolari/baril, creştere stimulată şi de faptul că S.U.A. au renunţat la sistemul cursurilor fixe de schimb, stabilit prin acordul de la Bretton Woods din 1944, şi au trecut la o devalorizare masivă a monedei. În plus, afluxul de petro-dolari din băncile occidentale a dus la o ieftinire a creditului pentru ţările socialiste. Prin acordarea acestor credite, „ţările occidentale au permis debitorilor să cumpere echipamente importante sau să construiască infrastructura pe termen lung, extinzând astfel piaţa externă pentru produsele 100

Ibidem, p. 325. Pentru textul expunerii, vezi Nicolae Ceauşescu, România pe drumul construirii societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Rapoarte, cuvântări, articole. Mai 1971 – februarie 1972, Bucureşti, Editura Politică, 1972, p. 620-686. 102 Jean-François Soulet, op. cit., p. 221. 101

36

Florian Banu

occidentale”103. Se atingea în acest mod un dublu obiectiv: se facilita depăşirea crizei ciclice a sistemului capitalist şi, totodată, socialismul era adus „într-o relaţie mai strânsă cu capitalismul”, iar consecinţele pentru cel dintâi „au fost fatale”104. Toate aceste evenimente, imprevizibile de altfel, au prins România pe picior greşit, angrenată într-un efort de industrializare fără precedent. Se pare că unele minţi luminate din conducerea P.C.R. au intuit necesitatea unor schimbări în cadrul politicii economice. Astfel, dacă acordăm credit relatărilor fostului premier al României din acea vreme, Ion Gheorghe Maurer, a fost tras un semnal public de alarmă: „În ’73, la Cluj, am ţinut o cuvântare în care mi-am spus părerea despre greşelile lui Ceauşescu, mai ales în legătură cu industrializarea forţată ce se făcea în acea perioadă, lipsa de democraţie şi concepţia ce-o are despre partidul comunist. Expunerea avea titlul «Mai bine mai puţin, dar mai bine». Mă inspirasem din lucrările lui Lenin, ca să nu fiu combătut că mă abat de la doctrină, dar în ea arătam abaterile lui Ceauşescu”105. Efectul a fost nul: „Dar nu s-a ridicat nimeni. Singurul semn ce l-am primit în urma cuvântării mele a fost că nu mi-au publicat discursul. El a apărut numai în gazeta de Cluj şi n-am aflat nici până astăzi cum se face că acolo a fost publicat”106. Într-adevăr, era puţin probabil „să se ridice” cineva din conducerea partidului şi să i se alăture lui Maurer, căci aşa ceva era etichetat drept „fracţionism”107. Puterea lui Nicolae Ceauşescu în interiorul partidului era la apogeu, iar controlul asupra instituţiilor de forţă (Armată, Securitate, Justiţie) era deplin. Din acest punct de vedere, crearea instituţiei Preşedinţiei, prin legea nr. 1 din 28 martie 1974, a semnificat „momentul culminant al personalizării regimului Partidului-Stat”108, fiind, totodată, „prima mare punere în scenă din seria ritualurilor legate de cultul personalităţii lui Nicolae Ceauşescu”109. Tot acum, în cadrul sesiunii 103

Katherine Verdery, op. cit., p. 57. Ibidem. Într-adevăr, „legarea” mai strânsă de sistemul capitalist, dincolo de efectele economice, a subminat mortal sistemul comunist în planul credibilităţii. Importul masiv de bunuri de consum (cazul Poloniei) sau fie şi numai a tehnologiei occidentale de vârf au arătat oamenilor cât de mare este decalajul dintre cele două sisteme. În plus, tot mai mulţi specialişti şi cadre înalt calificate au vizitat Occidentul, fie pentru a încheia contracte cu firmele occidentale, fie pentru a urma cursuri de specializare, iar impactul standardului de viaţă occidental asupra acestora trebuie să fi fost devastator. De aici a derivat în anii următori un tot mai puternic scepticism în faţa retoricii ideologiei comuniste. 105 Lavinia Betea, Maurer şi lumea de ieri. Mărturii despre stalinizarea României, Arad, Editura Ioan Slavici, 1995, p. 180. 106 Ibidem. 107 „Fracţionismul” era una dintre acuzaţiile cele mai grave care putea fi adusă unuia dintre membrii elitei partidului, fapt atestat de Alexandru Bârlădeanu în formula „ne temeam de fracţionism ca de lepră!” – ibidem, p. 287. 108 Mihaela Cristina Verzea, Partidul-Stat. O analiză comparativă a Constituţiilor comuniste ale României din 1948, 1952, 1965, în „Arhivele Totalitarismului”, anul IX, nr. 32-33, 3-4/2001, p. 77. 109 Alina Tudor Pavelescu, Consideraţii asupra politicii de cadre a regimului Ceauşescu în deceniul al optulea, în „Studii şi materiale de istorie contemporană”, serie nouă, volumul V, 2006, p. 223. Acest 104

„Amorsarea” revoluţiei...

37

Marii Adunări Naţionale din 28-29 martie, ultimul „dinozaur” al epocii Dej, Ion Gheorghe Maurer, este înlăturat, fiind eliberat, „la cerere, din motive de sănătate”, din funcţia de preşedinte al Consiliului de Miniştri, fiind succedat în funcţie de Manea Mănescu. Consacrarea triumfului deplin a lui Nicolae Ceauşescu a venit în cadrul Congresului al XI-lea al P.C.R., desfăşurat între 25 şi 28 noiembrie 1974. În timpul lucrărilor a fost adoptat Programul Partidului Comunist Român de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism110. Posibilii contestatari din rândul partidului au fost marginalizaţi (Ion Gh. Maurer nu a mai fost ales nici măcar membru al C.C. al P.C.R.!), în schimb membrii familiei Ceauşescu şi acoliţii lor ocupă funcţiile-cheie, consolidându-şi controlul asupra partidului şi statului, iar cultul personalităţii devine principalul mijloc de obţinere, păstrare şi consolidare a poziţiilor de putere111. Practic, cu începere din acest moment se poate spune că angrenajele regimului comunist din România „s-au gripat, rateurile au devenit din ce în ce mai îngrijorătoare. Fondat iniţial pe virtutea conducătorilor săi şi pe suveranitatea poporului, după ce a alunecat în teroare şi dictatură personală, sistemul nu se mai sprijină de acum înainte decât pe corupţie şi clientelism”112. Suntem convinşi că, aşa cum există istorici care afirmă că declinul Imperiului Roman a început în timpul împăratului Traian, când statul îşi atinge maxima expansiune teritorială, tot aşa s-ar putea susţine ideea că, de fapt, regimul comunist din România şi-a semnat condamnarea la moarte odată cu adoptarea, la 1 august 1975, a Actului final al Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare în Europa de la moment coincide cu includerea în stilul birocratic al documentelor de partid a formulelor ditirambice care vor face carieră în deceniul următor. De exemplu, într-o notă din 17 septembrie 1974, întocmită de şeful direcţiei, general-maior Dumitru Borşan, se menţiona: „în baza preţioaselor indicaţii primite din partea secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, am întocmit programul de măsuri în problema legionară…” – A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 13.314, vol. 16, f. 45. Pentru semnificaţia folosirii adjectivelor evaluative nonaxiologice în cadrul discursului oficial din epocă, vezi subcapitolul Delirul adjectival în CristianaNicola Teodorescu, Patologia limbajului comunist totalitar, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2000, p. 84-88. 110 *** Congresul al XI-lea al Partidului Comunist Român, 25-28 noiembrie 1974, Bucureşti, Editura Politică, 1975, p. 614-749. 111 Potrivit lui Alexandru Bârlădeanu, „la Congresul XI, a stârnit valuri cuvântarea lui Dumitru Popescu. Maurer se pensionase, Ceauşescu îşi confecţionase şi sceptru pentru preşedinţie… (…). Ceauşescu se vedea în rândul domnitorilor. Iar Dumitru Popescu, în cuvântarea care a dat tonul glorificării lui, îl făcea pe Ceauşescu egalul lui Cezar, Napoleon, Alexandru Macedon, Pericle şi Petru cel Mare. Numai împreună, toţi la un loc, mai marii lumii valorau cât Ceauşescu al nostru! «De zece ani ne este baci», zicea Dumitru Popescu, parafrazând o replică dintr-o piesă ce-l avea ca erou pe Ştefan cel Mare şi asigurând auditoriul că elogiile acestea nu sunt inventate. Şi-atunci, de ce să nu le facem? Iată logica timpului în care am trăit!” – Lavinia Betea, Alexandru Bârlădeanu despre Dej, Ceauşescu şi Iliescu, Bucureşti, Editura Evenimentul Românesc, 1997, p. 206. 112 Jean-François Soulet, op. cit., p. 225.

38

Florian Banu

Helsinki113. Secţiunea a III-a a acestuia, privind „drepturile omului”, va reprezenta fundamentul pe care se vor dezvolta atât presiunile externe, cât şi o seamă de revendicări interne, chiar dacă acestea din urmă vor veni, în majoritatea cazurilor, doar din partea unor persoane individuale. Un argument indirect în sprijinul aserţiunii noastre îl reprezintă şi faptul că, cu puţin timp în urmă, la 2 aprilie 1975, fusese semnat la Bucureşti Acordul privind relaţiile comerciale între România şi S.U.A., prin care României i se acordase clauza naţiunii celei mai favorizate, fiind prima ţară comunistă care beneficia de această clauză. Acordul a fost votat de Congresul S.U.A. la 28 iulie şi ratificat de Consiliul de Stat al R.S.R. la 2 august, în momentul în care preşedintele S.U.A., Gerald Rudolph Ford, îşi începea vizita în România. Aceste două pârghii – prevederile Actului final114 de la Helsinki şi reînnoirea periodică a clauzei naţiunii celei mai favorizate – vor fi folosite în mod constant de către Occident nu numai în anii următori, ci, practic, până la prăbuşirea regimului comunist, pentru a exercita presiuni asupra conducerii de la Bucureşti pentru liberalizarea regimului, în special prin respectarea dreptului la emigrare şi a libertăţii cultelor religioase.

1975-1980. Anii stagnării „Până nu devin conştienţi, nu se vor răzvrăti şi până nu se răzvrătesc, nu pot deveni conştienţi”. Această aporie, formulată de George Orwell115, s-a dovedit, în cazul românesc, adevărată doar parţial. Odată cu publicarea conţinutului Actului final de la Helsinki, o adevărată euforie a cuprins pături largi din rândul cetăţenilor României, care au devenit conştienţi că e posibilă o schimbare, fără a se revolta, toate speranţele fiind puse în influenţa factorilor externi. Această conştientizare a posibilităţii unei relaxări a regimului s-a manifestat iniţial şi mai pregnant în rândul saşilor şi şvabilor, care socoteau că, acum, în noul context, România va fi constrânsă să accelereze procesul de eliberare a paşapoartelor şi a vizelor de emigrare.

113

B.O., nr. 92, 13 august 1975. Asupra obiectivelor urmărite de România prin participarea la Conferinţa pentru Securitate şi Cooperare în Europa, apreciată ca „momentul de vârf al procesului de destindere în relaţiile dintre Est şi Vest în perioada Războiului Rece”, vezi Mioara Anton, Drumul spre Helsinki: România şi Conferinţa pentru Securitate şi Cooperare în Europa. 1966-1975, în „Studii şi materiale de istorie contemporană”, serie nouă, volumul VII, 2008, p. 130-139; Sebastian Mitrache, Invalidarea „doctrinei Brejnev” – prioritatea României în negocierea Actului Final al Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, în Constantin Buşe, Ionel Cândea (eds.), „Studii de istorie”, I, Muzeul Brăilei, Editura Istros, Brăila, 2012, p. 599-620. 115 George Orwell, op. cit., p. 64. 114

„Amorsarea” revoluţiei...

39

Această stare de spirit o relevă, la numai câteva zile după publicarea Actului final, o notă informativă furnizată de o sursă a I.M.B. Securitate Bucureşti, care, la 19 august 1975, sesiza că la Mediaş „psihoza paşapoartelor, frecventă la populaţia germană, s-a accentuat. Acordarea clauzei naţiunii celei mai favorizate, Conferinţa de la Helsinki, cuvântarea şefului statului nostru au dat curs la o serie de speculaţii în legătură cu apropiata plecare a mai multor cetăţeni români de origine germană. (…) se zvoneşte că ar exista 250.000 de cereri”116. De asemenea, într-un raport al Inspectoratului Judeţean de Securitate Alba, din 19 septembrie 1975, se menţiona: „Raportăm că după încheierea Conferinţei de la Helsinki şi publicarea Acordului final al acesteia, în rândul populaţiei de naţionalitate germană au apărut comentarii privind înlesnirea emigrărilor, unele persoane făcând chiar afirmaţii că se va ajunge la o emigrare în masă”117. Tot în sensul unei posibile schimbări, dacă nu a regimului, măcar a principalelor măsuri de politică internă, poate fi interpretată şi remarca făcută în 29 ianuarie 1976 de un locuitor din comuna Obârşia, jud. Olt, pe seama intenţiei de sistematizare a localităţilor rurale118: „Ai auzit că fărâmă satele ca să facă blocuri, ce or avea, nu le mai ajunge pământul, până acum cum o fi trăit lumea asta? Asta este tot pedeapsă de la Dumnezeu, că se apropie anul 2000. Ce înseamnă asta, să te mute de pe locul tău în alt loc, este proastă lumea că nu vorbeşte să ne lase pe locurile noastre, însă cred că nu ajungem noi să vedem ce vor să facă ei (subl. ns. F.B.)”119. În această perioadă atitudinile de revoltă rămân însă la nivel individual, îmbrăcând forma unor scurte răbufniri de mânie, a unor descărcări de moment asupra unor simboluri ale puterii politice. Un astfel de caz a fost înregistrat în seara zilei de 15 iunie 1976, când, în timp ce în localul şcolii generale din comuna Micula, jud. Satu Mare, se desfăşura o reuniune a absolvenţilor clasei a VIII-a, secţia maghiară, trei elevi de etnie maghiară, „fiind în stare de ebrietate, stăpâniţi de sentimente naţionalist-şovine, au rupt tabloul preşedintelui R.S. România, stemele P.C.R. şi R.S.R.”120. Menţinerea nemulţumirilor în aceste limite i-a făcut pe analişti să concluzioneze că „nu greşim dacă afirmăm că până în 1977 majoritatea românilor a considerat tolerabilă conducerea lui Ceauşescu. Ar fi eronat să luăm drept bune părerile 116

A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 13.381, vol. 4, f. 161. Ibidem, f. 168. 118 Preconizată încă în cadrul Congresului al X-lea al P.C.R., sistematizarea a trenat multă vreme, o lege în acest sens fiind elaborată abia în anul 1974 - Legea nr. 58 din 29 octombrie 1974 „privind sistematizarea teritoriului şi localităţilor urbane şi rurale” – B.O., nr. 135, 1 noiembrie 1974. Pentru punerea în aplicare a legii, pe lângă Comitetele Executive ale Consiliilor Populare au fost create comisii locale de sistematizare care, în perioada următoare, au comis o serie întreagă de abuzuri. 119 A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 7.604, vol. 2, f. 16. 120 Idem, dosar nr. 16.302, vol. 18, f. 12. 117

40

Florian Banu

revizioniste ale intelectualilor români, conform cărora ei au opus rezistenţă cultului personalităţii şi politicii lui Ceauşescu după 1974”121. În ce ne priveşte, considerăm că, într-adevăr, anul 1977 a reprezentat anul în care s-a produs trecerea de la revolta şi acţiunile individuale (cazul Paul Goma), la revolta şi acţiunea colectivă (greva minerilor din Valea Jiului). Astfel, dacă anul debuta cu acţiunea de solidarizare a scriitorului Paul Goma cu manifestul politic al disidenţilor cehoslovaci „Charta 77”, primele zile ale lunii august au adus în atenţie un eveniment cu o semnificaţie aparte: greva minerilor din Valea Jiului, la care se pare că au participat cca. 35.000 de persoane. Dacă acţiunea lui Goma putea fi tratată cu suficienţă de către regim, venind din partea unui intelectual, ba şi fost deţinut politic, contestarea măsurilor economice impuse ţării de către un segment important al proletariatului, reprezentat teoretic de P.C.R., a căpătat o cu totul altă dimensiune. Deşi pentru Ceauşescu ar fi trebuit ca această acţiune masivă de revoltă să reprezinte „ceasul adevărului”, semnalul clar că răbdarea oamenilor şi capacitatea lor de a îndura privaţiunile nu este nelimitată, acest lucru nu s-a întâmplat şi, ca atare, o regândire structurală a planurilor de dezvoltare nu a avut loc, în ciuda faptului că în acest sens vor pleda şi evoluţiile internaţionale. Venirea Ayatollahului Khomeini la putere în Iran, în urma revoluţiei islamice, a dus la întreruperea relaţiei speciale dintre Nicolae Ceauşescu şi şahul Iranului, privând România de un furnizor important de petrol, în condiţiile în care importurile de petrol ale ţării cunoşteau un curs ascendent. În plus, izbucnirea conflictului dintre Iran şi Irak a complicat şi mai mult relaţiile României cu aceste două state bogate în petrol. Dezvoltarea susţinută a petrochimiei, a industriei metalurgice şi constructoare de maşini, continuată în ritm accelerat până în 1978, în detrimentul industriei bunurilor de larg consum şi a agriculturii, provocase o vulnerabilitate ridicată a României în faţa fluctuaţiilor externe. Cu alte cuvinte, „consecinţele nefaste ale diversificării exagerate şi ale dezvoltării nesocotite a industriei petrochimice şi de materii feroase – care ruinau resursele naturale, financiare şi umane ale ţării – s-au văzut limpede abia în 1979”122. Aşadar, se poate aprecia că cel de-al doilea şoc petrolier, care a dus la creşterea preţului de la 14 dolari/baril în 1978 până la 35 de dolari/baril în 1981, a venit în cel mai nepotrivit moment pentru România.

121

Stephen Fischer-Galaţi, România în secolul al XX-lea, traducere de Manuela Macarie, cuvânt înainte de Kurt W. Treptow, Iaşi, Institutul European, 1998, p. 223. O analiză mai recentă a fenomenului disidenţei româneşti nu ezita să concluzioneze: „Charter 77 was the inspirational model for a short-lived Romanian human rights movement, which, however, was unable to attract enough prominent intellectuals to establish a network that could ensure its long-term survival” – Cristina Petrescu, Romania, în Detlef Pollack, Jan Wielgohs (eds.), „Dissent and Opposition in Communist Eastern Europe. Origins of Civil Society and Democratic Transition”, Aldershot, Ashgate Publishing Limited, 2004, p. 153. 122 Stephen Fischer-Galaţi, op. cit., p. 222-223.

„Amorsarea” revoluţiei...

41

Sfârşitul deceniului opt găseşte economia României în situaţia unui vapor care şi-a oprit motoarele, dar înaintează încă în virtutea forţelor inerţiale, chiar dacă, pe alocuri, a început să ia apă. Scăderea economiei mondiale după primul şoc petrolier, riscurile climatice (inundaţiile repetate din anii ’70), dezastrele naturale (cutremurul devastator din 4 martie 1977), dar şi creşterea nivelului datoriei externe, greşelile repetate în selecţia şi promovarea cadrelor, erorile de prognoză cu privire la evoluţia pieţelor mondiale au reprezentat factorii care au stat la baza adevăratului dezastru resimţit în deceniul următor. În pofida semnalelor de alarmă, liderul partidului continuă şi chiar iniţiază proiecte economice de mare anvergură, ce presupuneau costuri uriaşe, precum lucrările la canalul Dunăre-Marea Neagră, lucrările la metroul bucureştean (primul tronson a fost inaugurat în 19 decembrie 1979), iar în 16 decembrie 1978 a fost semnat acordul româno-canadian pentru realizarea unei centrale nucleare la Cernavodă. În plan extern, regimul de la Bucureşti îşi trăieşte, de asemenea, ultimele momente de glorie: între 12-17 aprilie 1978 Nicolae Ceauşescu efectuează o vizită de stat în S.U.A., unde are convorbiri cu preşedintele Jimmy Carter şi sunt încheiate mai multe înţelegeri cu unele firme economice privind cooperarea cu firme româneşti şi înfiinţarea de societăţi mixte româno-americane, iar între 13-16 iunie s-a desfăşurat vizita în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, unde cuplul prezidenţial a fost primit de regina Elisabeta a II-a şi ducele de Edinburgh. Un alt episod semnificativ s-a consumat la 17 septembrie 1978, când Egiptul şi Israelul au încheiat, după 13 zile de negocieri intense, Acordul de la Camp David, pe baza căruia se va semna în anul următor tratatul de pace. România îşi jucase, astfel, ultima carte ca mediator secret între părţile aflate în conflict, după ce la sfârşitul anilor ’60 şi începutul anilor ’70 îndeplinise, cu măiestrie, un astfel de rol în relaţiile americano-vietnameze şi americano-chineze. În acelaşi an, regimul primeşte în plan intern două lovituri de imagine, asupra cărora nu vom insista, din partea unui om al Bisericii şi, culmea, din partea unui servitor umil şi credincios al regimului. Este vorba, evident, de impactul avut asupra studenţilor de cele şapte predicii ţinute de preotul Gheorghe Calciu Dumitreasa în timpul Postului Sfintelor Paşti şi intitulate „Şapte cuvinte către tineri”, în urma cărora va fi arestat şi condamnat la închisoare, şi de dezertarea generallocotenentului Ion Mihai Pacepa, secretar de stat în Ministerul de Interne şi adjunct al şefului Departamentului de Informaţii Externe123. Intrarea în impas a regimului capătă, pentru prima dată, o confirmare oficială în timpul lucrărilor Congresului al XII-lea al P.C.R., desfăşurate între 19 şi 23 noiembrie 1979. În raportul prezentat de Nicolae Ceauşescu cu acest prilej s-a admis că majoritatea indicatorilor principali (venit naţional, producţia totală industrială şi cea agricolă), prevăzuţi în planul cincinal 1976-1980, nu au fost realizaţi. În aceste 123

Vezi C.N.S.A.S., Ion Mihai Pacepa în dosarele Securităţii. 1978-1980, studiu introductiv, selecţia documentelor şi indice de nume de Liviu Ţăranu, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 2009.

42

Florian Banu

condiţii, „pentru prima dată în istoria comunismului din România, prevederile cincinalului 1981-1985 au fost reduse, cu excepţia indicatorilor pentru comerţul exterior şi agricultură”124. Nu întâmplător, congresul s-a încheiat cu o altă premieră: contestarea publică a lui Nicolae Ceauşescu de către decanul de vârstă al Comitetului Central al P.C.R., Constantin Pârvulescu!

1980-1989 – agonia comunismului românesc În ciuda faptului că semne ale slăbirii economiei româneşti fuseseră destul de vizibile încă în perioada 1975-1979125, „adevărata realitate a început să se întrevadă la începutul anilor ’80”126. Această realitate a fost percepută nu doar de analiştii occidentali, ci, mult mai acut, de către cetăţenii României. Aşa cum remarca Aurora Liiceanu, începând din anul 1980 „deteriorarea calităţii vieţii s-a produs (…) treptat, ajungându-se la ideea de trai imposibil, iar oamenii toţi, fără excepţie, au folosit pentru a descrie această perioadă metafora şurubului. Viaţa în timpul lui Ceauşescu, spun ei, a fost ca un şurub care se strângea din ce în ce mai mult”127. Anul 1980 a rămas ca un reper definitoriu în mintea românilor de toate categoriile, căci, în cuvintele fostei primăriţe a comunei Surani, unde şi-a desfăşurat ancheta sociologică Aurora Liiceanu, „prin 1970, a mai fost cum a mai fost, s-a ridicat cartelele, nu s-a mai dat raţie de zahăr şi omu’ lua cum putea. A fost o perioadă bine până-n ’80”128. De ce s-au schimbat lucrurile în rău, atât de dramatic, după 1980? Fără îndoială a existat un cumul de factori care au contribuit la această agravare accentuată a nivelului de trai din România: factori economici, factori ideologici, factori psihologici, strâns întrepătrunşi şi interconectaţi. Evident că aceşti factori nu pot fi trataţi pe larg în prezentul studiu, astfel că ne vom mulţumi numai cu o schiţă foarte generală a acestora, care să faciliteze înţelegerea epocii. Esenţiali au fost, în opinia noastră, factorii economici. Aşa cum am arătat în paginile anterioare, primul şoc petrolier a afectat România, ca şi atâtea alte state, dar, într-o oarecare măsură, efectele acestuia au fost amortizate de existenţa unei producţii proprii de petrol. În plus, creşterea preţurilor pe piaţa mondială a fost contracarată prin încheierea de contracte barter cu ţări precum, Iran, Irak, Libia,

124

Istoria României în date…, p. 675. Date extrem de interesante asupra modului în care au fost percepuţi aceşti ani de către oamenii de rând oferă lucrarea memorialistică lui Mihai Marcu, Cincinalul unui primar comunist (19751979), Bucureşti, Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, 2005. 126 Stephen Fischer-Galaţi, op. cit., p. 226. 127 Aurora Liiceanu, Nici alb, nici negru. Radiografia unui sat românesc. 1948-1998, Bucureşti, Editura Nemira, 2000, p. 120. 128 Ibidem. 125

„Amorsarea” revoluţiei...

43

unde România furniza produse ale industriei constructoare de maşini în schimbul petrolului. Cel de-al doilea şoc petrolier, survenit la capătul unui deceniu marcat la nivel mondial de stagflaţie, şi-a conjugat efectul cu aşa-numita criză a datoriilor externe, declanşată de o serie de schimbări produse în politica monetară a ţărilor creditoare. Efectul celui de-al doilea şoc petrolier asupra economiei româneşti nu a mai putut fi resorbit de producţia internă de petrol, chiar dacă aceasta a fost crescută la maximum, întrucât cererea de petrol a României crescuse de la 5 milioane de tone în anul 1975, la nu mai puţin de 16 milioane de tone în 1980. Potrivit expresiei lui Ştefan Andrei, „intrasem într-un cerc vicios. Că nu aveam pieţe de desfacere, pentru că am construit capacităţi prea mari. De exemplu – fabrici de ciment şi rafinării. Fabricasem capacitate pentru 33 de milioane de tone de petrol rafinat. Noi aveam însă abia 7-10 milioane de tone. Trebuia să facem rost de bani, că, dacă nu, închideam rafinăriile”129. Pentru a evita acest lucru, conducerea de la Bucureşti a fost nevoită să apeleze chiar la ajutorul Uniunii Sovietice, cu preţul unor concesii în politica externă şi al agravării penuriei alimentare din ţară130. Importurile suplimentare de petrol sovietic au fost făcute în afara acordurilor comerciale de lungă durată şi a protocoalelor anuale, în baza unor operaţiuni de schimb separate. Aşa cum remarcau analiştii vremii, „în cadrul acestor schimburi, livrările de ţiţei sunt compensate prin livrări de mărfuri cu valoare economică ridicată, în principal produse agroalimentare”131. Întrucât se pare că partea română nu a dovedit suficientă „flexibilitate” politică, livrările sovietice de petrol au suferit fluctuaţii semnificative: astfel, dacă în 1981 livrările se situau în jurul a 2.700.000 de tone, în 1982 acestea s-au prăbuşit la doar 230.000 tone, pentru ca la începutul anului 1984 presa sovietică să anunţe că U.R.S.S. este gata să livreze Bucureştiului 1.500.000 de tone de petrol în regim preferenţial, pe 129

Stăpânul secretelor…, p. 373. Situaţia dificilă în care se găsea România din punct de vedere al asigurării necesarului de alimente pentru populaţie era pe deplin conştientizată de Nicolae Ceauşescu. În şedinţa Biroului Permanent al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. din 22 decembrie 1980 s-a discutat semnarea acordurilor cu ţările participante la Tratatul de la Varşovia privind livrările reciproce de mărfuri şi acordarea de servicii în eventualitatea declanşării „perioadei speciale” (starea de război). Potrivit listelor întocmite, România trebuia să livreze în U.R.S.S. 145.000 t benzină auto, 5.000 t benzină de aviaţie, 400.000 t de motorină, alimente şi alte materii prime. Reacţia lui Ceauşescu a fost vehementă: „…materialul nu este bine întocmit. S-a prevăzut ca noi să livrăm alimente şi noi să dăm şi materii prime; alimente şi materii prime?! Trebuie să fie scoase alimentele. În timp de război nu se poate da nimic. Să nu ne angajăm cu alimente! Trebuie să ne asigurăm noi. Apoi, trebuie scoasă benzina şi toate celelalte. Livrăm, numai dacă ei ne livrează petrol. (…) Şi alimentele trebuie să le eliminăm complet. Nu se poate aşa!” – Petre Opriş, Criza poloneză de la începutul anilor ’80. Reacţia Partidului Comunist Român, Ploieşti, Editura Universităţii Petrol-Gaze, 2008, p. 169-170. 131 Anneli Ute Gabanyi, Cultul lui Ceauşescu, traducere de Iulian Vamanu, cuvânt înainte de Dan Berindei, prefaţă de J.F. Brown, Iaşi, Editura Polirom, 2003, p. 210. 130

44

Florian Banu

lângă cantitatea specificată în acordul pe termen lung, livrări pe care românii urmau să le plătească (şi) printr-o „mai strânsă cooperare în politica externă”132. În plus, trebuie luate în calcul efectele economice indirecte ale celui de-al doilea şoc petrolier. În mod evident, orice majorare semnificativă a preţului petrolului se răsfrânge negativ asupra sănătăţii economiei mondiale, implicând o creştere automată a costurilor de producţie şi transport, reflectată în preţul final al mărfurilor şi serviciilor, conducând deci la inflaţie. În plan european, se poate vorbi despre o perioadă de stagflaţie a statelor occidentale, care, pentru a face faţă, au decis şi o restrângere a importurilor din ţările socialiste, România pierzând, astfel, importante pieţe de desfacere. Nu este mai puţin adevărat că tot mai multe produse ale industriei româneşti încetau să se mai ridice la nivelul exigenţelor occidentale133, astfel că a avut loc o reorientare spre pieţele ţărilor slab dezvoltate sau în curs de dezvoltare134. Aşa cum am menţionat, ca şi cum toate acestea nu ar fi fost de ajuns, la agravarea situaţiei economiei româneşti s-a adăugat şi aşa-numita „criză a datoriei externe”. Îndatorarea constantă a României în deceniul opt, în vederea susţinerii uriaşului efort de industrializare, a intrat într-un proces de accelerare în anii 19781979135, când „datoria externă în valută convertibilă a crescut de 3,6 ori”136. Pe de altă parte, în 16 august 1979 Paul Adolph Volker Jr., proaspăt desemnat de preşedintele Carter în fruntea Rezervei Federale a Statelor Unite, a luat decizia neaşteptată de a creşte dobânzile la 10,5%, şi apoi, în 18 septembrie, la 11,75%, ca urmare a creşterii influenţei ideilor monetariste în Occident137, văzute ca o cale de a 132

Ibidem, p. 208. În acest sens, Ştefan Andrei recunoaşte: „Aveam probleme de calitate cu americanii, spre exemplu, în domeniul industriei uşoare, unde făceam un export mare. Slăbise şi calitatea producţiei la industria uşoară” – Stăpânul secretelor…, p. 411. 134 Acelaşi Ştefan Andrei îşi aminteşte că, în această perioadă, „nu se mai vindeau camioanele româneşti. Unde le-am trimis, au eşuat” – ibidem. Situaţia era identică şi cu alte categorii de produse, considerate a fi „de vârf”, cum era cazul instalaţiilor de forare şi a altor utilaje petroliere exportate în numeroase ţări – vezi, pe larg, Florian Banu, Fabricarea de utilaj petrolier în România anilor ’70-’80 – de la deziderate la realitate, în volumul Ilie Manole, Gavriil Preda, Eugen Stănescu (coord.), „Festung Ploieşti”, vol. 2, Ploieşti, Editura Printeuro, 2004, p. 199-219. 135 De exemplu, în 30 aprilie 1979 se semna la Ottawa convenţia de credit prin care Corporaţia pentru promovarea exporturilor şi un consorţiu de bănci, condus de Bank of Montréal, acorda Băncii Române de Comerţ Exterior un credit pe termen lung, în valoare de un miliard de dolari, destinat finanţării construcţiei în România a centralei nucleare de la Cernavodă – Istoria României în date…, p. 671. 136 Elena Gherman, Liviu Ţăranu, Câteva consideraţii pe marginea evoluţiei economiei româneşti în ultimul deceniu comunist, în Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, Memorialul Rezistenţei Anticomuniste „Ţara Făgăraşului”, „Sfârşitul regimurilor comuniste. Cauze, desfăşurare şi consecinţe”, Cosmin Budeancă, Florentin Olteanu (editori), Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2011, p. 108. 137 Mark Blyth, Great Transformations: Economic Ideas and Institutional Change in the Twentieth Century, Cambridge University Press, 2002, p. 168. 133

„Amorsarea” revoluţiei...

45

pune capăt stagflaţiei. Această decizie s-a reflectat imediat într-o creştere sensibilă a dobânzilor la datoriile suverane, afectând dramatic o serie de ţări în curs de dezvoltare şi marcând sfârşitul epocii creditelor ieftine pentru dezvoltare138. Prima consecinţă: intrarea Poloniei în incapacitate de plată în anul 1980, după ce datoria publică a crescut de la 17 miliarde de dolari, la sfârşitul anului 1979, la 27 miliarde de dolari la începutul lunii decembrie 1980139. Diminuarea încasărilor curente din exporturile româneşti şi din contractele externe, cumulată cu ajungerea la scadenţă a unor credite, a creat o situaţie dificilă şi României, care s-a confruntat cu o acută criză de valută. Potrivit datelor furnizate de Banca Română de Comerţ Exterior, instituţia însărcinată să efectueze decontările cu străinătatea, la 31 decembrie 1980 exista o datorie bancară de 3,5 miliarde dolari care venea la scadenţă în 1981, care provenea din creditele pe termen scurt destinate să acopere deficitul comercial în creştere. Din această sumă, trebuia rambursat în anul 1981 un miliard de dolari, scontându-se pe o redresare a exportului, iar diferenţa de 2,5 miliarde urma să fie reînnoită prin atragerea de credite de pe piaţă. Persistenţa deficitului comercial în primul trimestru din 1981 a dus însă la o creştere a datoriei bancare cu încă 400 milioane dolari. Ca urmare a situaţiei create, într-un raport din 23 mai 1981 al B.R.C.E., se arăta că două zile la rând nu s-au putut acoperi integral plăţile scadente, cu sume nu prea mari, subliniindu-se că această situaţie, „pentru băncile străine, înseamnă încetare temporară de plăţi”140. Un specialist din sistemul bancar îşi aminteşte dificultăţile prin care a trecut atunci România în următorii termeni: „Au fost zile, săptămâni, luni de coşmar. Aparatul bancar lucra în condiţii penibile, de neconceput în altă parte. Începând din iulie 1981 trebuiau căutate zilnic fonduri însumând între 650 şi 800 milioane dolari, fără a putea fi acoperite de fiecare dată necesităţile de plată. Încordarea era maximă. Contacte în fiecare zi cu 200-300 de bănci străine. Telefoane. Telexuri. Solicitări şi reveniri. Dar mereu refuzuri. În fapt, 85-90% dintre băncile partenere nu acordau credite. Iar când mai dădeau ceva, doar sume pe termene scurte. O proporţie de 2/3 din totalul împrumuturilor erau de la o zi la alta. În ziua următoare începea iar chinul reînnoirilor”141. Situaţia este confirmată şi de Ştefan Andrei: „… eram înfometaţi să găsim peste hotare posibilităţi de-a construi rafinării. Să nu aruncăm în stradă oamenii care lucrau în petrochimie. Erau zeci de mii de oameni. Şi am acceptat să construim peste hotare, pe credit, rafinării precum cele de la Piteşti sau de la Brazi. (…) Nu ne veneau banii de la credite, dar trebuia să plătim ce importasem noi. Aşa am ajuns la 138

În acest sens, Katherine Verdery aprecia că „creşterea ratei dobânzilor a adăugat uluitor de mult la datorii. Prin decizia din 1979-80 a instituţiilor bancare occidentale de a nu mai acorda bani ţărilor socialiste, acestea din urmă au fost aruncate într-un haos total” – Katherine Verdery, op. cit., p. 58. 139 Petre Opriş, op. cit., p. 26. 140 Apud Radu Negrea, Banii şi puterea, Bucureşti, Editura Humanitas, 1990, p. 317. 141 Ibidem, p. 318.

46

Florian Banu

datoria aceasta… (…). În această situaţie, ajunsesem ca piloţii noştri care mergeau peste hotare să nu aibă la ei în servietă banii de plată ai aterizării şi decolării”142. Ca urmare a înregistrării unor arierate în valoare totală de 1.143 milioane de dolari143, România a fost nevoită în primăvara anului 1981 să înceapă negocieri cu F.M.I. şi cu băncile occidentale creditoare pentru dezamorsarea crizei datoriei externe, obţinând, în cele din urmă, la 15 iunie 1981, un credit pe trei ani de la F.M.I., în valoare de 1,322 miliarde de dolari, şi în ianuarie 1982, unele reeşalonări şi rescadenţări ale angajamentelor externe neonorate. Tratamentul umilitor la care au fost supuşi reprezentanţii României pe parcursul acestor negocieri îndelungate l-a determinat pe Nicolae Ceauşescu să ia decizia pripită de a achita integral şi cât mai rapid datoria externă. Scânteia care a declanşat reacţia vehementă a lui Nicolae Ceauşescu a fost, potrivit relatărilor lui Ştefan Andrei, atitudinea S.U.A., care au condiţionat reeşalonarea de plata prealabilă a 73 de milioane de dolari dintr-un credit special: „Atunci s-a înfuriat Ceauşescu … şi i-a înjurat. Printre puţinele dăţi când a înjurat. Îi bag în mă-sa, fă rost de banii ăştia…”. Banii au fost obţinuţi şi plătiţi în două zile şi s-a obţinut reeşalonarea datoriei, dar Ceauşescu nu a uitat. În 1983 vice-preşedintele S.U.A., George Bush, i-a propus lui Ceauşescu, în cadrul unei vizite la Bucureşti, reluarea creditării de către S.U.A., la un nivel dublu. Răspunsul liderului român ar fi fost formulat în termeni lipsiţi de echivoc: „Nu, n-avem nevoie. După bâlciul pe care ni l-aţi făcut nouă pentru cele 73 de milioane de dolari, când noi am pierdut sute de milioane, că v-am împăcat cu chinezii… (…), când n-am rupt relaţiile cu Israelul după Războiul de şase zile din 1967 şi am pierdut un miliard de dolari în relaţiile cu ţările arabe, că v-am ajutat în legătură cu încetarea războiului din Vietnam… pământ de vom mânca, şi nu mai luăm de la voi asemenea credite. Nu sunteţi oameni în pragmatismul vostru, sunteţi nerecunoscători…”144. Din păcate, în anii care au urmat deciziei de a achita cât mai rapid datoria externă, mare parte a populaţiei României nu a fost departe de a împlini „previziunea” lui Ceauşescu şi de a mânca… pământ! Aşadar, şocul petrolier şi criza datoriei externe au reprezentat un adevărat foarfece atât pentru economie, cât şi pentru nivelul de trai al cetăţenilor. Decizia de a reduce importurile de materii prime şi materiale i-a obligat pe producătorii interni să caute înlocuitori indigeni, care, de multe ori, nu îndeplineau parametrii de calitate, acest lucru reflectându-se inevitabil în calitatea produselor destinate exportului. Se intra astfel într-un adevărat cerc vicios: economia de valută realizată prin reducerea importurilor conducea la o diminuare a încasărilor din exporturi! În plus, interdicţia de importare a pieselor de schimb şi a consumabilelor pentru 142

Stăpânul secretelor…, p. 369. Elena Gherman, Liviu Ţăranu, loc. cit., p. 108. 144 Stăpânul secretelor…, p. 372. 143

„Amorsarea” revoluţiei...

47

utilajele şi instalaţiile occidentale provoca o uzură prematură a acestora şi în cele din urmă ducea la ieşirea lor din funcţionare, producând pagube înzecite! Pe de altă parte, în condiţiile în care productivitatea muncii continua să se menţină la un nivel modest145, necesitatea de a maximiza cantitatea de produse pentru export şi preţurile în creştere la energie şi combustibil i-au împins pe factorii de decizie la hotărârea de a restrânge consumul intern peste limitele suportabilului, transferând cea mai mare parte a poverii pe umerii populaţiei. Din aceste motive, anul 1980 a rămas în mentalul colectiv ca unul al înrăutăţirii bruşte şi grave a condiţiilor de viaţă. Reacţiile populaţiei nu au fost imediate şi violente, precum în cazuri similare petrecute în alte state146, deşi, cum premonitoriu se exprima un român în august 1980, „nu ar fi exclus ca, mai devreme sau mai târziu, să aibă loc şi la noi asemenea frământări” (doc. 10). Întârzierea reacţiilor dure se datorează, poate, şi faptului că, la români, „răbdarea nu înseamnă nici frică, nici prostie. A răbda, în buna limbă românească, nu înseamnă numaidecât a suferi în chip pasiv împilarea cuiva, ci poate însemna cu totul altceva: a primi cu bunăvoinţă unele greutăţi aduse de împrejurările vieţii şi, la nevoie, a suporta cu liniştită şi bărbătească hotărâre ceea ce nu-i cu putinţă de înlăturat. Numai slăbănogul scânceşte ca un copil şi se tânguieşte în faţa durerii: cel tare suferă în tăcere, ajutat de credinţa că vindecarea este cu putinţă”147. Totuşi, pe măsură ce rezervele de răbdare se epuizau, iar aroganţa conducătorilor şi a nomenclaturii creştea, semnele că oamenii căutau căi de înlăturat „ceea ce nu-i cu putinţă de înlăturat” vor deveni tot mai evidente. Regimul comunist căuta parcă, cu tot dinadinsul, să-i împingă pe oameni la limita răbdării. De exemplu, primele măsuri de reducere a consumului de energie au fost luate în urma Decretului Consiliului de Stat nr. 283/1979 „privind stabilirea unor măsuri 145

Potrivit observaţiilor lui Pavel Câmpeanu, „preţurile neeconomice fixate pentru produsele agricole semnifică devalorizarea, fără nici un etalon, a forţei de muncă din agricultură. Pe termen lung, cu cât este mai mare prăpastia dintre valoarea reală a forţei de muncă şi cea care îi este recunoscută, cu atât scade productivitatea. Acesta este principalul motiv pentru care, în socialismul prematur, productivitatea generală a muncii nu este competitivă cu cea din capitalismul avansat, chiar dacă echipamentul este identic. Totodată, astfel se explică şi de ce, în cadrul acestui nivel scăzut, productivitatea muncii agricole este vizibil mai mică decât cea a muncii industriale. Aşadar, industrializarea, ce are drept scop ridicarea productivităţii muncii, este realizată cu mijloace care inhibă dezvoltarea productivităţii muncii” – Felipe Garcia Casals (Pavel Câmpeanu), Societatea sincretică. 1980, traducere de Nadia Brudus, Iaşi, Editura Polirom, 2002, p. 96. 146 De exemplu, în Polonia manifestaţiile de protest au izbucnit la numai două zile după ce autorităţile au anunţat la 12 decembrie 1970, cu puţin timp înainte de Crăciun, o semnificativă majorare a preţurilor la alimente. Grevele şi manifestaţiile au fost reprimate cu brutalitate, apreciindu-se că au existat atunci „cel puţin 45 de morţi şi aproape 1.200 de răniţi din rândul demonstranţilor” - Petre Opriş, op. cit., p. 22. 147 Simion Mehedinţi, Creştinismul românesc. Adaos la caracterizarea etnografică a poporului român, Bucureşti, 1941, p. 92 apud Gh. Iacob, Luminiţa Iacob, Modernizare – europenism. România de la Cuza Vodă la Carol al II-lea, vol. II Percepţie, trăire, identitate etnică, Iaşi, Editura Universităţii „Al. I. Cuza”, 1995, p. 171.

48

Florian Banu

pentru gospodărirea judicioasă şi reducerea consumului de energie electrică, energie termică şi gaze naturale”148. Astfel, potrivit art. 2, „ministerele, celelalte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, precum şi conducerile colective ale tuturor unităţilor socialiste de stat, cooperatiste şi obşteşti sunt obligate să ia măsuri pentru reducerea consumurilor de energie electrică în birouri şi celelalte spaţii administrative cu minimum 40% faţă de consumurile din anul 1978”. Unităţile economice trebuiau să-şi organizeze activitatea în aşa fel încât să folosească la maxim iluminatul natural (art. 3), iar unităţile comerciale şi de alimentaţie publică erau obligate să-şi stabilească orarul de funcţionare „astfel încât să se asigure desfăşurarea activităţii cu precădere în condiţiile iluminatului natural şi reducerea cu cel puţin 40% a consumului de energie electrică faţă de consumul realizat în 1978” (art. 4). De asemenea, consumul de energie electrică pentru iluminatul stradal trebuia diminuat cu 30%. În ciuda unor astfel de măsuri, situaţia din sistemul energetic naţional continua, în primele luni ale anului 1980, să fie critică din cauza „deficitului de putere creat în principal prin nerealizarea producţiei centralelor de cărbune şi epuizarea rezervelor de apă din centralele hidroenergetice” (doc. 3). Ca de obicei, în loc să fie înlăturate cauzele, autorităţile comuniste înţelegeau să combată efectele, prin instituirea unor noi şi noi restricţii. Astfel, pe aceeaşi linie, a intensificării economiilor, în 29 iunie 1982 a fost semnat Decretul nr. 240 „privind stabilirea unor măsuri pentru gospodărirea judicioasă şi reducerea în continuare a consumului de energie electrică, energie termică, gaze naturale şi alţi combustibili”149. Măsurile propuse prin noul decret erau mult mai drastice. Astfel, temperatura de încălzire în halele industriale şi alte spaţii de producţie închise se limita la maximum 16° C, iar în birouri şi celelalte spaţii administrative, la maximum 18° C (art. 12). Temperatura în camerele de locuit şi alte încăperi era limitată la maximum 18° C, toţi cetăţenii având „datoria să gospodărească cu maximum de grijă energia electrică, termică şi combustibilii”, astfel încât „să realizeze o economie de cel puţin 20% faţă de consumul din anul 1981”. Prevederile acestor decrete au fost transpuse în practică de autorităţile locale în special prin instituirea sistemului de furnizare „cu program limitat” a energiei termice şi electrice, precum şi a apei calde, atât către populaţie, cât şi către agenţii economici, limitarea drastică a iluminatului stradal şi alte măsuri „pompieristice”. În mod firesc, astfel de măsuri „au determinat reacţii deosebite din partea studenţilor români, care, fiind cazaţi în cămine, cu mult peste norma sanitară prevăzută la construcţia acestora, nu beneficiază de suficientă căldură, apă caldă, sunt lipsiţi de posibilitatea de a-şi pregăti ceai, cafea, nu mai pot utiliza aparate de radio, televizoare” (doc. 16). Evident, nu doar studenţii erau cei care-şi manifestau nemulţumirile, căci, aşa cum avertiza o notă a Securităţii din noiembrie 1983, „la 148 149

B.O., nr. 67, 31 iulie 1979. B.O., nr. 61, 30 iunie 1982.

„Amorsarea” revoluţiei...

49

dispeceratele secţiilor de termoficare din Capitală, precum şi la dispeceratul Grupului de întreprinderi gospodărie comunală şi „Electrocentrale” s-au înregistrat circa 12.000 reclamaţii din partea consumatorilor casnici. Unele dintre persoanele care reclamă lipsa de căldură şi apă caldă fac referiri tendenţioase la adresa conducerii superioare de partid şi de stat, ameninţând cu săvârşirea unor acte de dezordine la punctele termice ori cu neplata cotelor de întreţinere” (doc. 27). Dincolo de nemulţumirea populaţiei faţă de frigul şi întunericul din case, faţă de lipsa apei calde150, măsurile de „economie” a energiei perturbau grav o economie şi aşa şubrezită şi tot mai puţin competitivă. De exemplu, în luna noiembrie 1983 întreruperile în alimentarea cu energie electrică, cuprinse între 3-10 ore, „au afectat peste 20 obiective zootehnice din judeţele Iaşi, Covasna, Ialomiţa, Mureş şi Dolj, în unele din acestea înregistrându-se mortalităţi. Astfel, la Complexul avicol Apele Vii, judeţul Dolj, s-au înregistrat 3.000 mortalităţi, iar în unităţi de pe raza judeţului Mureş – 7.000 mortalităţi la păsări” (doc. 29). Deşi raportate de nenumărate ori, aceste stări de lucruri nu numai că nu au fost eradicate, ci ele s-au multiplicat pe măsură ce regimul se osifica. De exemplu, în martie 1986, Securitatea Municipiului Bucureşti informa că „presiunea gazului metan şi, implicit, a aburului tehnologic folosit în procesul de producţie, pe timp friguros sunt cu mult sub coeficientul de utilitate necesar. Ca urmare, pâinea şi unele produse de patiserie sunt necoapte sau cu un aspect comercial necorespunzător (aplatizate şi neuniforme). Din aceleaşi cauze, fabricile „Berceni”, „Titan” şi „Spicul” nu şi-au îndeplinit planul de producţie pe luna februarie a.c. cu 100 tone biscuiţi, 45 tone fulgi de porumb şi, respectiv, 100 tone paste făinoase, aceasta din urmă întrerupându-şi activitatea secţiei de paste făinoase timp de două săptămâni” (doc. 43). Ilustrativ este şi raportul Inspectoratului Judeţean de Securitate Călăraşi din 10 august 1989, conform căruia „procesul de producţie pentru fabricarea hârtiei la Combinatul de Celuloză şi Hârtie Călăraşi a fost frecvent întrerupt datorită neasigurării ritmice cu păcură şi materii prime, fapt ce a influenţat negativ realizarea planului de producţie” (doc. 97). Întreruperea activităţii din lipsa energiei şi nerealizarea planului de producţie conduceau ulterior la un adevărat efect de domino, resimţindu-se în activitatea tuturor partenerilor economici şi producând noi întârzieri în livrări, produse de slabă calitate, diminuarea salariilor angajaţilor etc. Astfel de fenomene sunt ilustrate în numeroase note şi rapoarte întocmite de Securitate pentru informarea organelor de partid şi a conducerii ministerelor de profil. De exemplu, într-o notă din decembrie 1987 se arăta că „Întreprinderea de 150

Potrivit unei note a Securităţii, datată 30 noiembrie 1983, „în oraşele Orăştie, Călan şi Haţeg, judeţul Hunedoara, nu s-a asigurat încălzirea apartamentelor de la 18 noiembrie a.c., în Oraviţa, judeţul Caraş-Severin, apa caldă menajeră nu a mai fost furnizată din luna august a.c., iar în localităţile urbane din judeţele Călăraşi, Suceava şi Teleorman aceasta se distribuie doar o dată pe săptămână” – A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 16.302, vol. 17, f. 2.

50

Florian Banu

ţevi „Republica” şi Uzina de ţevi sudate Bucureşti nu au realizat integral sarcinile de plan pe luna noiembrie 1987, datorită neasigurării fluxului tehnologic cu materie primă în cantităţile necesare, fapt ce conduce la diminuarea retribuţiei personalului muncitor şi la crearea unei stări de spirit necorespunzătoare în rândul acestuia” (doc. 60). În aceeaşi perioadă, Întreprinderea Mecanică Tg. Secuiesc întâmpina „mari greutăţi în onoarea contractelor de piese de schimb cu unităţile beneficiare din ţară şi în special cu Întreprinderea de Autocamioane Braşov, ca urmare a nelivrării de către unii furnizori din ţară a materiilor prime necesare (oţel laminat şi calibrat)” (doc. 62). În mod firesc, această situaţie crea „îngrijorare şi nelinişte în rândul personalului muncitor din întreprindere”, care era „nemulţumit de penalizările aplicate la retribuţie ca urmare a nerealizării planului de producţie”, nemulţumire pe deplin justificată, dacă ţinem seama de faptul că nerealizarea planului nu se produsese din motive imputabile acestora. De la aceste situaţii de blocaj, create artificial, prin măsurile nechibzuite de aşazisă economie, şi până la raportările fictive cu privire la îndeplinirea planului nu a mai fost decât un pas. În tot mai multe ramuri şi în tot mai multe întreprinderi, factorii de decizie, cu complicitatea organelor de control şi a conducerii ierarhic superioare, au trecut la raportări false, existând chiar „două rânduri de procese-verbale de recepţie a producţiei realizate” (doc. 83). Pe de altă parte, conştienţi de faptul că produsele obţinute nu îndeplinesc în mod frecvent parametrii de calitate, comisiile de recepţie ajunseseră „să nu mai funcţioneze în fapt”, admiţându-se „materie primă cu defecte, care apoi afectează negativ calitatea produselor finite” (doc. 83). De altfel, raportarea unor rezultate fictive nu era specifică doar întreprinderilor industriale sau celor din agricultură şi zootehnie. Nici persoanele din domeniul cercetării nu ezitau ca, pentru a-şi păstra finanţările şi o imagine pozitivă în ochii conducerii, să raporteze rezultate departe de realitate (doc. 94). Necesitatea identificării unor noi resurse interne, în vederea continuării industrializării şi maximizării exporturilor, au adus în atenţia guvernanţilor agricultura. Aşa cum nota Pavel Câmpeanu, „strategia acumulării este aplicată cel mai neîndurător producţiei agricole. Preţurile fixate pentru produsele acestui sector nu au nici un raport cu valoarea lor. O astfel de formă de circulaţie a bunurilor se apropie de confiscare şi păstrează doar aparenţa schimbului economic”151. Formele preconizate pentru creşterea gradului de implicare a agriculturii în procesul acumulării de capital au fost reunite sub cupola unui nou concept: „noua revoluţie agrară”. Bazele teoretice ale „noii revoluţii agrare” au fost puse în februarie 1981, când a avut loc Congresul al II-lea al „oamenilor muncii din agricultură”, la care au participat peste 11.000 de delegaţi şi invitaţi. Cu acest prilej, a fost lansată lozinca cultivării „integrale” a pământului, inclusiv în incinta gospodăriei individuale, în 151

Felipe Garcia Casals (Pavel Câmpeanu), Societatea sincretică. 1980, traducere de Nadia Brudus, Iaşi, Editura Polirom, 2002, p. 95.

„Amorsarea” revoluţiei...

51

spaţiile deţinute de unităţile economice, pe marginea drumurilor, ş.a.m.d.152 Tot acum s-a constituit Consiliul Naţional al Agriculturii, Industriei Alimentare şi Gospodăririi Apelor, dar efectele pozitive scontate au întârziat să apară, generând însă un val de nemulţumiri în lumea satelor153. Printre efectele cele mai vizibile ale „noii revoluţii agrare” s-a numărat permanentizarea folosirii muncii elevilor, studenţilor şi soldaţilor în campaniile agricole. După 1984 chiar şi muncitorii, funcţionarii şi angajaţii Ministerului de Interne erau folosiţi, câteva zile pe lună, pentru munci agricole, în special în timpul campaniilor de recoltare. Întrucât penuria de alimente generase o „piaţă neagră” semnificativă, iar oamenii, speriaţi de lipsurile constante, cumpărau produsele deficitare în cantităţi mari, atunci când le găseau în magazine, regimul recurge la emiterea unor acte legislative menite să întărească la maximum controlul asupra producţiei şi distribuţiei produselor agro-alimentare. Astfel, la 9 octombrie 1981, este adoptat Decretul nr. 306 „privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea unor fapte care afectează buna aprovizionare a populaţiei”154. Conform art. 1, „constituie infracţiune de speculă şi se pedepseşte potrivit prevederilor Codului Penal cu închisoare de la 6 luni la 5 ani cumpărarea de la unităţile comerciale de stat şi cooperatiste, în scop de stocare, în cantităţi care depăşesc nevoile consumului familial pe o perioadă de o lună (subl. ns.)155, de ulei, zahăr, făină, mălai, orez, cafea, precum şi de alte produse alimentare a căror stocare afectează interesele celorlalţi cumpărători şi buna aprovizionare a populaţiei” Prin art. 3 şi 4 se legifera practic „vânzarea pe cartele”, întrucât, conform art. 3, „Consiliile populare sunt obligate să ia măsuri ca unităţile comerciale şi cooperatiste să vândă zahăr şi ulei numai (subl. ns. – F.B.) cetăţenilor care au domiciliul sau care sunt încadraţi în muncă la unităţi din localitatea respectivă”, în vreme ce art. 4 preciza că „personalul unităţilor comerciale este obligat să vândă cumpărătorilor produsele alimentare prevăzute la art. 1 numai (subl. ns. – F.B.) în cantităţile şi condiţiile prevăzute de consiliile populare”. Prevederile restrictive au fost completate, în scurtă vreme, prin Decretul nr. 313 din 17 octombrie 1981 „privind unele măsuri referitoare la întărirea autoconducerii şi 152

Istoria României în date…, p. 683. Potrivit unui banc care circula în epocă, un ţăran este întrebat de un reporter când începe „noua revoluţie agrară” în satul său. Răspunsul ţăranului a fost: „Nu ştiu, taică, da’ o mică răscoală pot săţi garantez oricând!”. În privinţa efectelor imediate, edificator este un alt banc: „înainte de noua revoluţie agrară, ciobanii aveau un câine la 40 de oi, acum proporţia s-a inversat!”. 154 B.O., nr. 306, 9 octombrie 1981. 155 Implicit, reiese faptul că aceste nevoi au fost normate şi nu pot fi depăşite! De altfel, în 20 octombrie 1981 în cadrul unei şedinţe a C.P.Ex., la care au fost invitaţi şi prim-secretarii judeţeni de partid, se hotărăşte elaborarea unui program de „alimentaţie raţională” a populaţiei. Potrivit stenogramei unei şedinţe a C.P.Ex., din 17 decembrie 1981, existau deja „norme” de consum, potrivit căreia unei persoane îi reveneau 62 de kg de carne anual, adică aproximativ 5 kg/lună, iar consumul lunar de ulei era diferenţiat: 900 ml, la oraşe, şi 500 ml, la sate – Petre Opriş, op. cit., p. 188. 153

52

Florian Banu

autoaprovizionării teritoriale, precum şi la asigurarea aprovizionării în bune condiţii a populaţiei cu pâine, făină şi mălai”. De altfel, art. 8 al Decretului nr. 313/1981 este considerat „cauza imediată a revoltei minerilor din octombrie 1981 de la Motru”156. Iată conţinutul acestuia: „pornind de la consumul mediu pe locuitor realizat până în prezent, pentru populaţia din municipii şi oraşe şi personalul muncitor care domiciliază în alte localităţi şi se aprovizionează din localităţile în care lucrează se va asigura, în anul agricol 1981-1982, în medie pe persoană: pâine, făină, paste făinoase şi mălai, în echivalent de până la 150 kg grâu si până la 30 kg porumb. Membrii de familie ai persoanelor încadrate în muncă la unităţi din alte localităţi se aprovizionează din localitatea de domiciliu, în limita cantităţilor stabilite pentru localitatea respectivă”157. Astfel, prin decretele din 9 şi 17 octombrie 1981, relative la raţionalizare şi autoaprovizionare, se creau premisele unui sistem de control atât al producţiei agricole a satelor necolectivizate (9,4% din suprafaţa agricolă) şi a loturilor individuale acordate ţăranilor cooperatori (6,1% din suprafaţa agricolă)158, cât şi un control asupra consumului. Tot în ideea unei diminuări a consumului, s-a luat în calcul şi creşterea preţurilor, mai ales că subvenţionarea unor preţuri dusese la situaţii anormale159. Comitetul Central al P.C.R. şi Consiliul Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale a R.S.R. s-au întrunit în şedinţă comună în ziua de 9 februarie 1982 şi au adoptat o hotărâre „cu privire la reaşezarea şi corelarea pe principii economice a preţurilor produselor agricole şi majorarea preţurilor cu amănuntul la produsele agroalimentare, creşterea retribuţiei personalului muncitor, a alocaţiei de stat pentru copii şi a pensiilor”160.

156

Raluca Nicoleta Spiridon, Revolta minerilor de la Motru din 19 octombrie 1981, în „Caietele C.N.S.A.S.”, anul III, nr. 1(5)/2010, p. 184. 157 B.O., nr. 79, 1981. 158 Cf. Comisia Prezidenţială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, Raport final, editori: Vladimir Tismăneanu, Dorin Dobrincu, Cristian Vasile, Bucureşti, Editura Humanitas, 2007, p. 408. 159 Referindu-se la acest subiect, Ştefan Andrei susţinea că „în legătură cu «raţionalizarea» pâinii s-a discutat în C.P.Ex., iar Verdeţ s-a opus. Acesta a fost şi unul din motivele pentru care a fost schimbat din funcţia de prim-ministru. Ceauşescu nu a fost un bun economist, nu a fost deloc economist. Se crease o anumită situaţie şi din necorelarea preţurilor la anumite produse. Preţul pâinii, al zahărului,uleiului erau subvenţionate de stat. Nu numai la noi, ci în toate ţările din sistemul socialist. Pâinea fiind ieftină, oamenii o cumpărau să o dea la animale şi păsări – ieşeau mai bine decât producând sau cumpărând nutreţuri. Anumiţi cetăţeni cumpărau saci întregi de zahăr ca să-l folosească, acasă, la fabricarea alcoolului” - Stăpânul secretelor…, p. 455. Acelaşi lucru este confirmat şi de oamenii simpli, atunci când rememorează acele vremuri: „La Ceauşescu, pâine o dată pe săptămână (…). Pe vremea lui Ceauşescu era neagră, da’ era prea neagră şi puţină. Ajunsese lumea s-o dea la porci” – apud Aurora Liiceanu, op. cit., p. 121. 160 B.O., nr. 16, 10 februarie 1982.

„Amorsarea” revoluţiei...

53

Este vorba, de fapt, despre creşterea preţurilor la produsele agroalimentare efectuată prin Decretul nr. 45, din 12 februarie 1982, „privind majorarea şi îmbunătăţirea corelării, pe principii economice, a preţurilor cu amănuntul la produsele agroalimentare”, publicat în „Buletinul Oficial al R.S.R.”, anul XVIII, nr. 17, 15 februarie 1982; pentru exemplificare, vom oferi câteva din preţurile stabilite prin acest decret: pâine neagră de 1 kg – 3,50 lei/buc., pâine albă cu adaos de cartofi de 500 g – 2,75 lei/buc., lapte de vacă pasteurizat cu 1,7% grăsime – 3,50 lei/l, brânză telemea din lapte de oaie, calitatea I – 34,00 lei/kg, carne de vită, cal. I (antricot, vrăbioară, pulpă şi spată), preambalată în pachete de 500 g şi 1 kg – 43,00 lei/kg, carne de porc, cal. I (ceafă, antricot cu coastă, pulpă şi spată), preambalată în pachete de 500 g şi 1 kg – 37,00 lei/kg, muşchi ţigănesc – 80 lei/kg, cârnaţi de porc proaspeţi – 43 lei/kg, ouă mari (peste 50 g/buc.) – 1,80 lei/buc., macrou – 18 lei/kg, zahăr cristal (tos) – 14 lei/kg, ulei de floarea-soarelui superior, în sticle de 1 l, exclusiv sticla – 18,00 lei, vin de regiune superior, minimum 10,5°, până la 1 an vechime, în sticle de 1 l, exclusiv sticla – 19,00 lei, bere blondă 12%, în sticle de 500 ml, exclusiv sticla – 4,00 lei, PepsiCola, în sticle de 250 ml, exclusiv sticla – 2,50 lei, ţigarete „Mărăşeşti” – 70 mm, fără filtru, în pachete de 20 buc. – 2,25 lei/pachet, portocale – 18 lei/kg, măsline, cal. I – 40 lei/kg, cafea prăjită şi măcinată tip „Arabica”, vrac – 220,00 lei/kg161. Totodată, prin Decretul Consiliului de Stat nr. 121 din 27 martie 1982, au fost majorate preţurile la carburanţi: benzina COR 96-98 – 9 lei/l, benzina COR 88-90 – 8 lei/l şi motorina auto – 7 lei/l162, iar prin Decretul nr. 122/1982 au fost majorate şi tarifele pentru serviciile de poştă şi telecomunicaţii, un abonament telefonic, linie individuală, cu 150 impulsuri costând 100 lei163. Reacţiile din partea populaţiei nu au întârziat să apară. Potrivit unui raport al Inspectoratului Judeţean de Securitate Galaţi, din 4 mai 1982, „Druţă Mihalache, din comuna Barcea, agricultor, necunoscut cu antecedente politice, apreciind că «decretul privind consumul alimentar pe cap de locuitor nu este bun», a afirmat că «se miră că nu se răscoală poporul»”. În aceeaşi perioadă un tehnician de la Combinatul Siderurgic Galaţi, membru P.C.R., a afirmat: „cu lipsa asta de alimente, oamenii sunt încă foarte buni. Ar trebui să pună mâna pe par şi să dea în dreapta şi stânga…”164.

161

Pentru a avea un element de comparaţie, ne vom referi la salariile pe care le aveau o angajaţii Securităţii în martie 1986. Astfel, şeful aparatului de securitate dintr-un judeţ, încadrat pe funcţie de general-maior, clasa de salarizare 29-30, dar având gradul de locotenent-colonel, câştiga 4.625 de lei, din care 420 de lei reprezentau indemnizaţia de conducere, un şef de serviciu, încadrat pe post de colonel, dar având grad de maior, beneficia de 3.900 lei, un ofiţer specialist III, cu grad de maior, încasa 2.830 de lei, un ofiţer operativ II, cu grad de locotenent, avea un salariu de 2.340 de lei, iar un plutonier, clasa a III-a, încadrat ca subofiţer tehnic II, primea 2.180 de lei – A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 18.703, vol. 35, passim. 162 B.O., nr. 32, 29 martie 1982. 163 B.O., nr. 33, 31 martie 1982. 164 A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 4.555, f. 18.

54

Florian Banu

Mai cu seamă lipsa pâinii, care şi atunci când putea fi cumpărată era „apreciată ca insuficientă şi de proastă calitate” (doc. 21), constituia, în mod firesc, un motiv constant de nemulţumire. În această perioadă a avut loc şi „militarizarea” treptată a tuturor activităţilor din agricultură, Securitatea şi Miliţia căpătând tot mai multe sarcini în direcţia supravegherii modului în care este realizată „noua revoluţie agrară”. De exemplu, potrivit unui ordin al şefului Inspectoratului General al Miliţiei din 5 octombrie 1982, se constituia la nivelul fiecărui judeţ o grupă operativă, alcătuită din locţiitorul şefului miliţiei judeţene, un procuror şi un inspector financiar, care să vegheze la „buna organizare a activităţii pieţelor, a reţelei de desfacere a produselor agroalimentare şi gospodărirea corespunzătoare a fondului de marfă şi combaterea cu fermitate a neregulilor ocazionate de aprovizionarea populaţiei” (doc. 21). Tot în sarcina Miliţiei cădea şi „prevenirea şi contracararea sustragerilor de produse agroalimentare, îndeosebi a cărnii şi a produselor din carne” (doc. 87), şoselele României fiind împânzite, în special în perioada Crăciunului, Anului Nou sau sărbătorilor de Paşti, cu „filtre” ale unor echipaje de miliţie, precum într-o ţară aflată sub starea de asediu. Aceste echipaje trebuia să-i depisteze pe cei care îndrăzneau să se aprovizioneze clandestin de la rudele şi prietenii domiciliaţi la sate, eludând astfel o serie de prevederi referitoare la tăierea animalelor şi comercializarea produselor agro-alimentare. Goana după economii cu orice preţ, dorinţa micilor activişti de partid de a se evidenţia în faţa conducerii de la centru au condus în această perioadă la adoptarea unor măsuri de-a dreptul criminale. O astfel de măsură a fost aceea de a folosi soia furajeră în preparate din carne, „în vederea înlocuirii izolatelor proteice din import”, deşi se cunoştea că aceasta „creează efecte negative asupra stării de sănătate a consumatorilor, în special la copii şi tineri” (doc. 24). De natură a stârni mari nemulţumiri în lumea rurală s-a dovedit şi ambiţia regimului de a realiza, cu orice preţ, „sistematizarea satelor”. După cum s-a remarcat, „deşi adoptată în octombrie 1974, Legea nr. 58 privind sistematizarea teritoriului şi localităţilor urbane şi rurale nu a fost pusă în aplicare în integralitatea sa, prevederile sale fiind aplicate mai cu seamă în spaţiul urban şi constituind în continuare mai mult obiectul unor preocupări de factură teoretică”165. Abia după 1980, şi mai cu seamă după Congresul al XIII-lea al P.C.R. (19-22 noiembrie 1984), care stabilise ca obiectiv strategic trecerea României, până în anul 1990, la un nou stadiu de dezvoltare – cel de ţară socialistă mediu dezvoltată –, acţiunile în acest sens se intensifică. În scopul atingerii obiectivului enunţat, „clamând necesitatea dezvoltării tuturor forţelor de producţie, a industriei, a ştiinţei, învăţământului şi culturii, precum şi dezvoltarea 165

Floarea Dobre, Luminiţa Banu, Reflectarea în documentele Securităţii a impactului programului de sistematizare a mediului rural (1989), în Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, Memorialul Rezistenţei Anticomuniste „Ţara Făgăraşului”, „Sfârşitul regimurilor comuniste. Cauze, desfăşurare şi consecinţe”, Cosmin Budeancă, Florentin Olteanu (editori), Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2011, p. 54.

„Amorsarea” revoluţiei...

55

agriculturii şi înfăptuirea aşa-numitei «noi revoluţii agrare»”166, conducerea partidului a decis declanşarea propriu-zisă a „sistematizării”, scontându-se pe o reducere a suprafeţei ocupate de vetrele satelor de la 625.258 hectare la 285.839 hectare, devenind astfel disponibile pentru agricultură 339.419 hectare. Aceste iniţiative aberante au stârnit nu doar nemulţumirea ţăranilor nevoiţi să-şi abandoneze modul tradiţional de viaţă şi să se mute în locuinţe care nu le asigurau necesarul de confort, ci şi proteste vehemente din partea Occidentului, astfel încât regimul a fost nevoit să-şi mobilizeze serviciile de dezinformare pentru a contracara aceste proteste şi a convinge opinia publică internaţională că totul este perfect (doc. 90). Preocupările regimului pentru creşterea demografică, devenite manifeste prin adoptarea Decretului nr. 770/1966 „privind reglementarea întreruperii cursului sarcinii”167, nu au slăbit în intensitate în anii ’80, în ciuda crizei economice acute. Ba mai mult, implicarea Miliţiei în procesul de monitorizare a viitoarelor mame a sporit (vezi doc. 31), direct proporţional cu înrăutăţirea condiţiilor care le erau oferite copiilor. Maternităţilor nu li se mai alocau fondurile necesare pentru o bună funcţionare, cazurile de îmbolnăviri şi chiar decese fiind tot mai numeroase. Astfel, potrivit informaţiilor deţinute de Securitate „la maternitatea din Drobeta-Turnu Severin, în perioada ianuarie - martie 1979, s-a înregistrat o infecţie intra-spitalicească, soldată cu îmbolnăvirea a 56 de copii, dintre care 10 au decedat; la maternitatea din Brăila, în anul trecut s-au îmbolnăvit 40 de nou născuţi, 3 dintre ei decedând; la secţia nounăscuţi a Spitalului orăşenesc Comăneşti, judeţul Bacău, în lunile ianuarie-februarie a.c. au decedat 6 copii, dintr-un număr de 49 afectaţi de un episod infecţios; în cursul anului 1979, pe raza judeţului Sălaj, ca urmare a infecţiilor intra-spitaliceşti sau înregistrat 103 îmbolnăviri la nou născuţi” (doc. 5). Pericolele care pândeau „generaţia de mâine” nu se limitau la maternităţi, căci nici copiilor care supravieţuiau nu li se asigurau condiţii de viaţă mai bune, deşi retorica oficială a regimului nu contenea să preamărească grija partidului faţă de „tinerele vlăstare”. Economiile făcute prin furnizarea unor cantităţi de gaze naturale insuficiente conduceau la transformarea spaţiilor în care copiii locuiau sau îşi desfăşurau activitatea în adevărate „frigidere”. Astfel, potrivit datelor obţinute de Direcţia a II-a din D.S.S., în noiembrie 1983, în Bucureşti se înregistrau „temperaturi între 6 şi 12 grade Celsius, sub nivelul stabilit în marea majoritate a cartierelor de locuinţe, cămine, spitale şi creşe, fapt ce a determinat ca în locuinţe să se utilizeze permanent gazele de la bucătării pentru încălzirea apartamentelor. Din această cauză s-a creat o stare generală de nemulţumire, iar în unele colectivităţi, mai ales în spitale, maternităţi, cămine şi creşe, s-au făcut afirmaţii tendenţioase. La unele spitale şi creşe 166 167

Ibidem, p. 55. B.O., nr. 60, 1 octombrie 1966.

56

Florian Banu

conducerea acestora a hotărât externarea bolnavilor şi respectiv trimiterea acasă a copiilor” (doc. 28). Situaţia era departe de a fi una singulară, aşa cum o dovedeşte o notă a Securităţii din Satu Mare, din 27 noiembrie 1983, în care se arăta că în urma „întreruperii energiei electrice, nu s-a putut asigura încălzirea corespunzătoare a şcolilor, grădiniţelor şi creşelor din municipiul Satu Mare, înregistrându-se îmbolnăviri în rândul copiilor” (doc. 29)168. Pe de altă parte, dincolo de privaţiunile materiale, poporul român s-a văzut confruntat în anii ’80 cu o intensificare fără precedent a ofensivei ideologice şi a cultului personalităţii. Dorinţa regimului de a ţine sub un control strict populaţia transpare dintr-o serie de acţiuni, precum adoptarea Decretului nr. 98 din 30 martie 1983 „privind regimul aparatelor de multiplicat, materialelor necesare reproducerii scrierilor şi al maşinilor de scris”. Prin acest decret erau introduse restricţii severe, posesorii de maşini de scris având obligativitatea de a le înregistra la Miliţie, unde trebuia produsă şi o mostră de scris a respectivei maşini. Teama de diseminare a unor manifeste anticomuniste sau a unor publicaţii clandestine a dus la elaborarea unui complicat mecanism de control şi supraveghere atât a deţinătorilor de maşini de scris, cât şi a angajaţilor din tipografii şi edituri, precum şi a celor care, prin natura meseriei, operau cu aparate de fotocopiat de tip xerox. Ca urmare, aşa-numita „problemă înscrisuri” a căpătat o importanţă tot mai mare pentru organele de securitate, pe măsură ce nemulţumirea publică se amplifica169, orice eşec al acestora de a preveni difuzarea de manifeste sau de a-i identifica pe autorii acestora fiind drastic sancţionat (doc. 59). Totodată, teama autorităţilor de influenţele occidentale, manifeste mai cu seamă în rândul tinerilor, era evidentă. Ca urmare, adepţii curentelor muzicale în vogă în Occident intrau în atenţia Securităţii, „rockerii”, „punkiştii” şi „hippioţii” fiind atent monitorizaţi, iar acţiunile lor „radiografiate” în încercarea de a depista vreun eventual mesaj politic antisistem (doc. 7 şi 25). De altfel, tinerii, văzuţi ca segmentul de populaţie cu cel mai mare potenţial de revoltă şi cu cea mai mare permeabilitate faţă de nou, faţă de modul de viaţă occidental, erau monitorizaţi cu o atenţie

168

Diferenţele uriaşe între retorică şi realitate erau ironizate în perioada respectivă prin diverse parodii. Astfel, o „versiune” a jurământului „Şoimilor Patriei”, organizaţia copiilor preşcolari, suna astfel: „Cu o mână pe oliţă,/ Şi c-o mână pe fundiţă,/ Jur să nu mănânc nimic,/ Să cresc mare şi voinic!”, iar vinovatul principal pentru această stare de lucruri era identificat, fără greş, într-o parodie a binecunoscutului cântec al caprei din povestea lui Creangă: „Trei iezi cucuieţi/ Uşa tatii descuieţi/ Că tata v-aduce vouă/ Un decret, o lege nouă/ Şi salariul pe din două!/ - Nu deschideţi, nu deschideţi!/ Nu e vocea lui tăticu’/ Este vocea lui nea Nicu!” – apud Dana Maria Niculescu Grasso, Bancurile politice în ţările socialismului real. Studiu demologic, Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române, 1999, p. 186-187. 169 Silviu B. Moldovan, Securitatea şi „latura preventivă” a poliţiei politice: „problema înscrisuri”, în „Studii şi materiale de istorie contemporană”, serie nouă, volumul VII, 2008, p. 223.

„Amorsarea” revoluţiei...

57

deosebită170, nu doar la şcoală, ci şi în perioada vacanţelor şi în timpul liber (doc. 66 şi 86). Nu doar muzica pe care o ascultau, ci şi lecturile acestora, sporturile pe care le practicau, diversele hobby-uri (radioamatorismul, columbofilia, filatelia etc.) constituiau o preocupare pentru Securitate (doc. 20 şi 38). În acelaşi timp, trebuie subliniat faptul că revoluţia mijloacelor de comunicare în masă a avut un impact uriaş asupra atitudinii politice a tinerilor, făcându-i tot mai refractari faţă de retorica oficială încărcată de o ideologie care se dovedea pe zi ce trecea tot mai falimentară. Pe lângă vechea breşă în monopolul instituit de partidul comunist asupra informaţiei, reprezentată de posturile occidentale de radio171 (doc. 93), regimul comunist din România s-a văzut confruntat în anii ’80 cu o nouă ameninţare: diseminarea videocasetofoanelor, aduse în ţară cu mari eforturi în special de către românii care lucrau peste hotare172. Acestea au permis difuzarea unor filme artistice şi documentare necenzurate, a unor concerte de muzică disco sau rock, au impus în rândul tinerilor noi modele neautorizate de către ideologii regimului. Personaje precum Rambo sau actori ca Bruce Lee au început în scurt timp să se răsfeţe pe tricourile purtate de adolescenţii români, imprimate fiind cu şabloane confecţionate artizanal, dovadă incontestabilă a interesului faţă de modelele oferite de „cultura alternativă”. În plus, de prin anii 1987-88, românii domiciliaţi în zonele de frontieră au început să-şi construiască antene tv tot mai sofisticate pentru a putea recepţiona programele emise de televiziunile din Ungaria, Bulgaria, Iugoslavia şi chiar de televiziunea de la Chişinău, preocupare devenită esenţială în condiţiile în care televiziunea naţională oferea doar două ore de program zilnic173.

170

Florian Banu, Securitatea şi tinerii în anul 1989. Studiu de caz - judeţul Constanţa, în „Anuarul Muzeului Marinei Române”, tom XII, 2009, p. 291-305. 171 La finele anului 1987, un raport al Securităţii consemna, cu tristeţe, că „informaţiile obţinute evidenţiază influenţa nefastă a emisiunilor cu conţinut ostil difuzate de postul de radio «Europa liberă», rezonanţa regretabilă pe care acestea o au asupra unor elemente aflate în atenţie” (doc. 63). 172 Fără a dispune de cifre estimative asupra numărului de videocasetofoane existente în România până în 1989, credem, din propria experienţă, că acestea trebuie să fi fost de ordinul zecilor de mii, deşi acestea se comercializau la preţuri astronomice (25-30.000 de lei, adică aproximativ jumătate din preţul unui autoturism Dacia 1300). Pentru comparaţie, radio „Europa Liberă” estima în 1988 că în Polonia existau aproximativ un milion de videocasetofoane, 300.000 în Ungaria, 150.000 în Cehoslovacia şi 50.000 în Bulgaria – cf. Zbigniew Brzezinski, op. cit., p. 139. Aceste videocasetofoane, deveniseră, alături de televizorul color, un indicator al statutului social, un semn incontestabil de bunăstare, dar şi… o sursă de venit! În schimbul unei sume de 50 lei, tinerii vremii se înghesuiau câte 10-15 într-o sufragerie de apartament pentru a viziona filme, non-stop, de-a lungul unei întregi nopţi, în condiţiile în care un bilet la cinematograf costa 6 lei. De asemenea, aparatele se puteau şi închiria contra a 200-250 de lei/noapte, la acest cost adăugându-se preţul închirierii casetelor. Unele persoane cu spirit antreprenorial reuşeau chiar să închirieze mici săli, unde, cu complicitatea organelor de miliţie, se organizau aşa-zisele „videoteci”. 173 Vezi programul tv al săptămânii 21-27 iulie 1985 în Ioan Scurtu, Politică şi viaţă cotidiană în România în secolul al XX-lea şi începutul celui de-al XXI-lea, Bucureşti, Editura Mica Valahie, 2011, p.

58

Florian Banu

Un alt canal de propagandă antisistem, ce s-a dovedit imposibil de controlat, a fost reprezentat de circuitul clandestin al muzicii occidentale. Progresul tehnologic, ce a permis scăderea sensibilă a preţului radiocasetofoanelor, magnetofoanelor şi combinelor muzicale, a dus la o multiplicare a surselor „de tras muzică”, astfel că chiar şi cele mai hulite stiluri de „muzică decadentă” şi-au găsit rapid adepţi în România. Pe lângă asediul imaginilor video şi a şlagărelor occidentale, în ţară au început să pătrundă, pe diverse căi, tot mai multe cataloage ale firmelor „Neckermann” sau „Quelle”, care, trecute din mână în mână, aveau un efect de-a dreptul incendiar asupra imaginaţiei tinerilor, aceştia ne mai visând decât să poarte bluejeans şi „adidaşi”, asemenea congenerilor pe care îi admirau în paginile pline de culoare şi strălucire ale cataloagelor. Chiar şi cei mai mici dintre români, şoimi ai patriei şi pionieri, nu-şi puteau reprima comparaţiile între revistele „Arici Pogonici”, „Luminiţa” sau „Cutezătorii” şi mult doritele şi colecţionatele „Pif” sau „Rahan”. Nu mai amintim de senzaţia de trofeu pe care o resimţea orice licean care-şi putea procura un număr din revista „Bravo”! Bunurile de consum vestice exercitau o adevărată fascinaţie nu doar în rândul copiilor şi tinerilor, ci şi în rândul adulţilor şi aceasta nu doar pentru calitatea lor, în general superioară produselor similare din ţară, ci şi pentru aspectul acestora. Acest lucru este dovedit şi prin faptul că „după ce un anumit obiect era folosit, ambalajele erau învestite cu alte funcţii”. De exemplu, „cutiile de metal goale de Coca-Cola sau de bere erau adesea folosite pentru două scopuri: fie drept pahare pentru cafea (…), fie ca suport pentru creioane”174. Acest lucru era valabil nu doar pentru lucrurile care puteau prezenta o anumită valoare de întrebuinţare (recipiente de tip PET, sticle goale de „Johnnie Walker” sau „Cinzano”, borcane cu filet ce conţinuseră cafea instant etc.), ci şi pentru obiecte lipsite de orice posibilitate de refolosire (pachete cartonate de ţigări, ambalaje de ciocolată, de săpun, sau de chewing gum, tuburi goale de deodorant etc.). Penuria constantă a acestor produse atât de râvnite a generat o puternică „piaţă paralelă”, o adevărată „bursă neagră” unde cafeaua, blugii, ţigările, piperul, condimentele tip vegeta erau tranzacţionate cu o rapiditate demnă de economia de piaţă, în ciuda unor acţiuni miliţieneşti ce încercau să stopeze fenomenul (doc. 88). În acest context, Nicolae Ceauşescu, total rupt de realitatea înconjurătoare şi neînţelegând nimic din direcţia către care se îndreaptă lumea175, dorea cu tot dinadinsul să-i întoarcă pe oameni la practici revolute. 330-331. Inevitabil, în zona de sud a ţării apăruse şi un banc „de profil” care definea televiziunea română drept „postul pirat care încearcă două ore pe zi să bruieze televiziunea bulgară”. 174 Liviu Chelcea, Puiu Lăţea, op. cit., p. 212-213. 175 Aşa cum s-a remarcat, „pierderea contactului cu realitatea operează la Ceauşescu în două planuri: cel al modului cum îşi reprezintă societatea şi cel al reprezentării de sine incluzând, inevitabil, relaţia dintre ele. În reprezentarea lui, el se crede conducătorul unei naţiuni mândre de sine şi entuziaste – în vreme ce naţiunea reală este profund umilită şi exasperată; în aceeaşi

„Amorsarea” revoluţiei...

59

Astfel, potrivit celor consemnate în stenograma unei şedinţe a C.P.Ex., din 17 decembrie 1981, Nicolae Ceauşescu pleda pentru… spălarea cu săpun de casă şi utilizarea leşiei în locul detergenţilor: „Tov. Nicolae Ceauşescu: Nimeni, la ţară, nu folosea detergenţi, toată lumea, la noi, îşi făcea săpun. Nu rămâne nimeni fără săpun! Tov. Elena Ceauşescu: Toată lumea s-a învăţat să folosească numai detergenţi! Tov. Nicolae Ceauşescu: Puţin s-a întins spălatul acesta cu detergenţi. Tov. Elena Ceauşescu: Se spală până şi duşumeaua cu detergenţi. Tov. Nicolae Ceauşescu: Aşa este! Înainte se punea puţină sodă în apă şi spăla foarte bine. Tov. Elena Ceauşescu: Detergenţii se consumă foarte mult şi în industrie. Tov. Nicolae Ceauşescu: Şi cenuşa se folosea; o puneau în apă şi cu leşia spălau”176. Informat, probabil, despre numărul în creştere al cetăţenilor români dornici să pună mâna pe un săpun „Fa” sau „Rexona”, pe o pungă de detergent „OMO” sau pe un ruj „cu gust de mere” (cei care au trăit acei ani îşi amintesc cu siguranţă ce furori făceau aceste produse!), Ceauşescu nu a ratat ocazia să debiteze o tiradă anticonsumerism177, ilustrativă pentru optica sa asupra direcţiei în care trebuie dirijată societatea românească: „Tov. Nicolae Ceauşescu: Concepţia societăţii de consum a prins şi la noi; ceea ce este condamnat acum. Aţi mai pe [Ronald] Reagan vorbind de societatea de consum?! A spus că de 50 de ani s-au făcut greşeli în economie. Şi aşa este. Nu s-a văzut decât consumul şi risipa. Din păcate, şi la noi – şi mai avem încă oameni care au rămas prizonierii acestei concepţii, deşi noi am combătut acest lucru şi la Congresul al IX-lea, şi la Congresul al X-lea şi la Congresul al XI-lea ale partidului”178. De la vorbă la faptă drumul a fost destul de scurt, astfel că nu a trecut mult şi românii umblau înnebuniţi pentru a-şi „procura” o banală pastă de dinţi, lame de ras, vată medicinală, detergenţi, hârtie igienică, lenjerie intimă, becuri, baterii electrice sau scobitori (devenite, oricum, aproape inutile!) (doc. 95 şi 139). Astfel, mult hulita „societate de consum” era înlocuita cu aşa numita „economie de lipsuri”179, în care produsele cele mai banale erau „procurate” pe căi ocolite, prin intermediul P.C.R. („Pile, Cunoştinţe, Relaţii). Penuria180 devenea o realitate cotidiană181.

reprezentare, naţiunea nu încetează să-şi exprime sub cele mai variate forme admiraţia şi recunoştinţa faţă de el – pe câtă vreme naţiunea reală nu îi poartă admiraţie şi recunoştinţă, ci o ură de moarte care îl va duce sub tirul plutonului de execuţie” – Pavel Câmpeanu, Ceauşescu, anii numărătorii inverse, Iaşi, Editura Polirom, 2002, p. 297. 176 Apud Petre Opriş, op. cit., p. 191. 177 Asupra problemei consumului în societăţile „socialiste”, vezi Katherine Verdery, op. cit., p. 48-55. 178 Apud Petre Opriş, op. cit., p. 191. 179 János Kornai, Economics of Shortages, Amsterdam, North-Holland Publishing Co., 1980. 180 Un punct de vedere interesant asupra stării de penurie a formulat Pavel Câmpeanu. Potrivit acestuia, „penuria nu este un termen descriptiv pentru o stare de sărăcie, ci o categorie economică.

60

Florian Banu

Sistemul îşi atinge gradul maxim de duritate în toamna anului 1989, când nici măcar în Capitală oamenii nu-şi mai puteau cumpăra carne sau preparate din carne decât pe baza buletinului de identitate (doc. 104), iniţial, ulterior numai de la anumite magazine unde erau „arondaţi” (câte 12-14.000 de persoane la un magazin sau chiar 18.000! – doc. 117 şi 125), după domiciliu. Cantităţile permise au fost şi ele drastic limitate la câte 200 g/persoană sau, în alte cazuri, 200 g/familie. Până şi cartofii erau vânduţi în limita a 3 kg/pers (doc. 125). Pâinea „cea de toate zilele” devenise şi ea o problemă greu de rezolvat în ultimii ani ai regimului. Pe lângă faptul că era de proastă calitate, numărul de pâini vândute fusese limitat la 2 pâini/persoană în Capitală, iar în provincie, unde existau cartele, cantitatea era de ½ pâine/persoană. În vara anului 1988 o bucată de pâine reprezenta un adevărat trofeu, fiind obţinută după „cozi circa 600-700 persoane”, formate într-o zi de duminică „în jurul orelor 6,40” (doc. 73). România anului 1989 era, practic, o întruchipare fidelă a societăţii imaginate de către George Orwell: „…singurul lucru cu adevărat specific vieţii actuale era nu cruzimea sau nesiguranţa ei, ci, pur şi simplu, sărăcia ei, mizeria, nepăsarea. Dacă te uitai în jur, vedeai că viaţa nu avea nimic comun nu numai cu balivernele care te inundau de la tele-ecrane, ci şi cu idealurile pe care Partidul să străduia să le atingă. Mare parte din ea, chiar şi pentru un membru al Partidului, era neutră şi apolitică, în care problema era să-ţi baţi capul cu treburi anoste, să te lupţi ca să te urci în metrou, să cârpeşti câte un ciorap găurit, să te milogeşti pentru câte o tabletă de zaharină în plus, să păstrezi câte un muc de ţigară”182. Situaţia în care dorea Partidul să se afle un cetăţean este excelent rezumat de un locuitor din Alba Iulia, care, în vara lui 1989, afirma: „…Împrejurările nefavorabile, mereu agitate, alergarea dintr-o parte în alta pentru aprovizionare - din ce în ce mai grea şi adeseori fără rezultat – nu-mi dă răgazul să-mi adun gândurile … (doc. 95)183. Nu există penurie separat de producţie. Ca o categorie economică, penuria este un indicator al civilizaţiei; adică al acelui stadiu de dezvoltare în care exterminarea reciprocă este înlocuită de muncă, astfel că natura nu mai este obiectul unei devastări directe, ci al unei producţii devastatoare. Folosind aceste coordonate, consider penuria drept acel rezultat al producţiei sociale (iar nu al repartiţiei) care menţine consumul muncitorilor la nivelul necesar pentru reproducerea lor ca forţă de muncă. Deşi extrem de relativă, penuria a rămas o constantă de-a lungul istoriei” – Felipe Garcia Casals (Pavel Câmpeanu), Societatea sincretică. 1980, traducere de Nadia Brudus, Iaşi, Editura Polirom, 2002, p. 114-115. 181 Un banc din epocă suna astfel: „- Ce este penuria din punct de vedere marxist? – Este realitatea obiectivă, neluată în seamă în momentul de faţă!”. 182 George Orwell, op. cit., p. 67. 183 Aşa cum remarca Katherine Verdery, referindu-se la „etatizarea” timpului în România anilor ’80, „atât direct, prin politicile care vizează expres marcarea timpului, cât şi indirect, prin politici care vizează rezolvarea altor probleme, dar care implică utilizarea timpului de către oameni, conducerea de partid i-a privat treptat pe români de mult din controlul pe care îl aveau asupra timpului” - Katherine Verdery, op. cit., p. 72. Aprecierile făcute de Verdery sunt confirmate de

„Amorsarea” revoluţiei...

61

Duritatea politicilor economice şi sociale impuse de către partid în anii ’80 nu a afectat, aşa cum s-ar putea crede la prima vedere, doar muncitorii sau ţăranii. Nici măcar acele segmente ale populaţiei care, teoretic, ar fi trebuit să se afle la adăpost de grijile materiale nu au rămas neafectate, ofensiva ideologică a partidului stârnind şi în rândul acestora o contra-reacţie. Aşa cum remarca o analiză a Securităţii din anul 1987, „deşi, în mod direct, circuitul medical şi cel al justiţiei, prin natura lor, sunt exceptate de unele fenomene negative şi nemulţumiri vizând dificultăţi alimentare ori câştigul material, totuşi şi în aceste domenii se înregistrează stări de spirit negative şi comentarii defavorabile la adresa politicii partidului şi statului nostru” (doc. 63). Evident, vinovaţi pentru aceste stări de spirit erau „duşmanii” din exterior, dar şi din interior, precum şi insuficienta pregătire ideologică, nemulţumirile oamenilor fiind „explicabile în primul rând pe fondul amplificării activităţilor ostile ţării noastre exercitate din exterior, al denigrării crescânde a conducerii superioare de partid şi de stat (inclusiv din partea anumitor ţări socialiste), al încercărilor de destabilizare şi incitare la activităţi ostile deschise, al influenţelor negative exercitate de propaganda reacţionară şi activitatea profund ostilă a postului de radio «Europa Liberă». Sunt explicabile, în egală măsură, şi prin insuficienta pregătire politică, civică, profesională şi cultură generală ori chiar prin echilibrul psihologic precar al anumitor categorii de persoane” (doc. 63). În acest context, devine lesne de înţeles de ce pentru categorii tot mai largi de persoane singura soluţie acceptabilă era… părăsirea României, pe orice cale, cu orice risc! Pe apă, prin aer sau pe sol, tot mai mulţi şi tot mai tineri cetăţeni ai României îşi căutau, cu orice preţ, un viitor mai bun, sceptici fiind că aici se mai poate schimba ceva (doc. 7, 75, 79, 138). O „evadare” de mare efect, cu un impact extraordinar în plan intern şi internaţional, a fost cea a Nadiei Comăneci, din noiembrie 1989184. Era semnalul clar că până şi simbolurile succesului nu mai pot suporta regimul inuman de viaţă impus cu duritate timp de un deceniu.

numeroase documente ce consemnează percepţia oamenilor asupra irosirii timpului: „...Viaţa asta «luminoasă» ne face să nu mai avem timp de noi. Atât e de luminoasă, încât tot timpul trebuie să stai pe la cozi, să pândeşti din zori şi până în noapte, poate va aduce ceva de mâncare... Viaţa asta ne-a abătut de la obiceiurile fireşti...” (doc. 101). 184 Florian Banu, Noiembrie 1989 – plecarea din România a Nadiei Comăneci: ultima lovitură de imagine dată regimului Ceauşescu, în Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, Memorialul Rezistenţei Anticomuniste „Ţara Făgăraşului”, „Sfârşitul regimurilor comuniste. Cauze, desfăşurare şi consecinţe”, Cosmin Budeancă, Florentin Olteanu (editori), Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2011, p. 80-99.

62

Florian Banu

Concluzii Tendinţa simplificatoare de a arunca întreaga răspundere pe umerii lui Nicolae Ceauşescu sau, eventual, pe ai acestuia şi ai Elenei Ceauşescu, seamănă cu încercarea de a-i atribui lui Stalin toate relele stalinismului. Cea mai bună dovadă în acest sens o reprezintă faptul că şi celelalte state cu regimuri comuniste, fără a se confrunta cu o conducere atât de dură ca cea exercitată de Nicolae Ceauşescu, au suferit acelaşi eşec economic şi ideologic. După trecerea a aproape un sfert de veac de la Revoluţia Română din decembrie 1989, credem că vremea explicaţiilor facile, a personalizării culpabilităţii şi a ignorării racilelor profunde ale sistemului a trecut. Aşa cum remarcase Zbigniew Brzezinski, încă din 1988, „eşecul comunismului este de natură intelectuală. Comunismul nu a reuşit să ţină seama de nevoia fundamentală a omului de libertate individuală, pentru expresie artistică ori spirituală autonomă şi, în mod crescând, în epoca educaţiei şi a comunicării în masă, pentru o alegere politică liberă. De asemenea, a neglijat conexiunea organică între producţie şi inovaţie, pe de o parte, şi nevoia individuală de bunăstare materială, pe de altă parte. Comunismul a înăbuşit, astfel, creativitatea socială, chiar dacă s-a prezentat pe sine ca sistemul social cel mai creator şi mai inovator”185. Ignorarea cauzelor profunde ale eşecului comunismului, ca sistem socio-politic, şi focalizarea discursului public aproape în exclusivitate pe imaginea lui Nicolae Ceauşescu şi a soţiei acestuia, văzuţi ca întruchipare a răului absolut186, conjugată cu eşecurile economice ale sistemului democratic de după 1990, au condus la situaţia paradoxală ca o bună parte a societăţii româneşti contemporane să privească cu o nostalgie nedisimulată defunctul regim. Afirmaţia conform căreia sistemul comunist a fost fundamentat pe o idee bună, dar greşit aplicată, îşi găseşte, astăzi, tot mai mulţi adepţi, aceştia văzând în dispariţia lui Nicolae Ceauşescu doar ocazia ratată de a reforma sistemul, de a-i păstra valenţele pozitive şi de a merge mai departe pe „drumul spre comunism”. Pe de altă parte, nota particulară pe care schimbarea de regim a avut-o în România, elementele de violenţă ale Revoluţiei Române, lipsa de minimă compasiune 185

Zbigniew Brzezinski, op. cit., p. 237. Gradul de periculozitate al acestei maniere de a trata trecutul a fost relevat de psihologul Adrian Neculau în următorii termeni: „Culturile totalitare sau post-totalitare folosesc cultul memoriei pentru a justifica spiritul de revanşă, represiunea, vendeta. Declararea unicităţii, a singularităţii unui fapt, eveniment sau persoană elimină comparaţia, posibilitatea trimiterii la prezent. Când cineva sau ceva e cel mai mare, când i se atribuie privilegiul de a fi absolut, tot ceea ce urmează e exclus, supus deprecierii de la început. Proclamarea exemplarităţii este un abuz, convocând proceduri de menţinere a prezentului, de oprire a evoluţiei, de eternizare contra progresului” – Adrian Neculau, Memoria pierdută. Eseuri de psihosociologia schimbării, Iaşi, Editura Polirom, 1999, p. 191.

186

„Amorsarea” revoluţiei...

63

umană pentru cei doborâţi de la putere nu pot fi înţelese187 fără o analiză atentă a stării de extraordinară tensiune acumulată în societatea românească de-a lungul deceniului al nouălea188. În acest sens, regretatul istoric Florin Constantiniu avea perfectă dreptate atunci când susţinea că, în toamna anului 1989, Nicolae Ceauşescu se afla „pe un vulcan, în ale cărui adâncuri se adună lava erupţiei nimicitoare”189. Luând în calcul evoluţiile politice şi economice din anii ’80, fără a ignora rolul esenţial jucat de factorii externi190, considerăm că, în bună măsură, regimul comunist de la Bucureşti s-a „sinucis”. Sfidarea cotidiană la adresa bunului simţ, clamarea unor recolte-record în vreme ce cetăţenii petreceau ore întregi la coadă pentru o pâine, frigul şi întunericul din case, incriminarea opiniei politice, reinstaurarea cenzurii ideologice dogmatice (doc. 45 şi 96) au reuşit să îndepărteze de leadershipul partidului cvasi-totalitatea populaţiei191. Nici măcar membrii aparatului represiv, deşi au rămas fideli şefului statului până în ultima clipă192, nu mai credeau în justeţea şi succesul politicilor emanate de la cel mai înalt nivel politic. În ceea ce priveşte populaţia în ansamblul său, aceasta renunţase de mult timp să mai creadă în sloganele repetate cu obstinaţie pe toate canalele de propagandă. Oamenii de rând îşi dezvoltaseră reţele alternative de aprovizionare cu produse deficitare, se creaseră canale confidenţiale prin care mai toate restricţiile puteau fi evitate193, „controalele pe linie de partid şi de stat” deveniseră simple ficţiuni (doc.

187

Nu întâmplător înlăturarea violentă a lui Nicolae Ceauşescu este considerată drept „unul dintre cele mai controversate subiecte ale istoriei contemporane” – Lavinia Betea, Psihologie politică. Individ, lider, mulţime în regimul comunist, Iaşi, Editura Polirom, 2001, p. 213. 188 Elocventă este mărturia unei ţărănci care, întrebată fiind cum îl vedea pe Nicolae Ceauşescu în 1989, afirma că „dacă ştiam o vrajă-l omoram pe Ceauşescu”, pentru a conchide în final: „pe Ceauşescu nu l-au omorât oamenii, pe Ceauşescu l-a omorât mâncarea” – apud Aurora Liiceanu, op. cit., p. 129. Această percepţie este confirmată şi de un consătean al persoanei citate anterior, în opinia căruia „dacă nu băga mâna la burtică şi la libertatea omului, adică să fi spus, mă, vă ţineţi voi atât, na-vă mâncare, munciţi pentru stat, munciţi pentru voi. Nici dracu’ nu se s-apropia de el!” – ibidem, p. 122. 189 Florin Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 1999, p. 503. 190 Cu deplină îndreptăţire, Stephan Fischer-Galaţi aprecia că „în pofida nemulţumirii sporite a poporului, cauzată mai mult de lipsurile îngrozitoare de alimente, căldură şi electricitate, decât de nerespectarea drepturilor omului sau de izolarea tot mai accentuată de restul lumii – aceasta, în ciuda atacurilor tot mai virulente din exterior la adresa regimului – epoca de aur ceauşistă şi-ar fi urmat cursul nestingherit. Lucrurile nu s-ar fi schimbat dacă în Uniunea Sovietică nu ar fi apărut perestroika şi glasnost-ul” - Stephan Fischer-Galaţi, op. cit., p. 230. 191 Cu câteva zile înainte de căderea regimului, un sebeşean se confesa unui cunoscut: „De la ora 16,30 ne ia curentul până la ora 19,00 în mod permanent, afară de duminica. Stăm ceasuri întregi pe întuneric, deoarece nu se găsesc în magazine nici lumânări şi nici lămpi cu petrol… Să auzi cât înjurăm şi blagoslovim pe ştii tu cine…” (doc. 139). 192 Vezi doc. 112 şi 140. 193 Inclusiv obţinerea unui paşaport şi al unei vize turistice se dovedea a nu fi o problemă insolvabilă pentru cine avea conexiunile necesare (doc. 99).

64

Florian Banu

89), motive pentru oferirea şi acceptarea şpăgilor în schimbul unor rapoarte favorabile pentru „conducerea superioară”. Neglijenţa şi dezinteresul în muncă194, furtul din întreprinderi şi din agricultură, livrarea de produse cu grave deficienţe, dezinteresul faţă de proprietatea obştească, condiţionarea îndeplinirii atribuţiilor de oferirea unor „atenţii” au reprezentat tot atâtea reacţii cvasi-cotidiene de răspuns în faţa sistemului opresiv şi insensibil faţă de nevoile reale resimţite de populaţie. Din nefericire, toate aceste „mecanisme” de rezistenţă şi supravieţuire au fost translatate în noul regim politic de după 1990 şi au reprezentat premise esenţiale pentru prăbuşirea economică a României şi pentru generalizarea fenomenului corupţiei în rândul autorităţilor civile, militare şi chiar religioase. Mărturiile consemnate în documentele Securităţii din anii ’80 indică fără greş, în opinia noastră, că evenimentele din decembrie 1989 nu au fost întâmplătoare, nu au fost rodul exclusiv al unor jocuri de putere şi al unor conspiraţii195, ci au avut rădăcini adânci în evoluţia sistemului politic controlat de Nicolae Ceauşescu şi apropiaţii săi. Nesfârşitelor discuţii în jurul existenţei unor grupuri de persoane direct interesate în răsturnarea regimului şi în jurul implicării unor servicii secrete, româneşti sau/şi străine, în derularea evenimentelor li se poate oferi contraargumentul că, practic, nici o revoluţie nu a fost lipsită de aceste elemente, începând chiar de la marea revoluţie franceză din 1789. Întotdeauna au existat personaje ambigui, care au jucat roluri duble sau triple, întotdeauna au existat conspiratori şi mai mereu poliţia deţinea unul sau mai multe fire, controla sau îşi închipuia că poate controla unul sau altul din personajele-cheie ale evenimentelor. Aşadar, putem conchide, fără teama de a greşi, că selectarea de documente din intervalul 1980-1989, provenite din arhiva Securităţii, în încercarea de a identifica cauzele profunde ale Revoluţiei Române nu este excesivă, ci, dimpotrivă, este insuficientă şi ne-am limitat la această perioadă doar din dorinţa de a reliefa exclusiv cauzele interne acute, precum şi din motive ţinând de spaţiul editorial.

194

Un banc al vremii spunea că un muncitor, fiind întrebat dacă e adevărat că retribuţia primită nu corespunde muncii prestate, ar fi răspuns: „Corespunde perfect! Ei se prefac că ne plătesc, noi ne prefacem că muncim!”, în vreme ce un alt produs al folclorului vremii suna astfel: „De eşti harnic şi munceşti,/ Ori eşti prost, ori nu gândeşti!”. Aceeaşi optică este reflectată şi în continuarea umoristică a uneia din lozincile care acopereau pereţii în anii ’80: „Munca îl înnobilează pe om! ...dar noi nu avem nevoie de nobili!”. 195 „Căderea regimului Ceauşescu nu a fost cauzată de vreo conspiraţie sau de o lovitură de stat, ceea ce nu înseamnă, însă, că anumiţi indivizi nu ar putea fi socotiţi conspiratori în măsura în care au fost gata «să-şi însuşească» revoluţia, pregătindu-se dinainte pentru un asemenea rol, dacă se ivea ocazia. Au existat, astfel, numeroase grupări româneşti capabile să judece cumpănit din punct de vedere politic şi să ridice problema succesiunii la putere a celor doi soţi Ceauşescu, pe măsură ce regimurile comuniste cădeau în 1989” – Stephen Fischer-Galaţi, op. cit., p. 237.

NOTĂ ASUPRA EDIŢIEI Documentele selectate provin din arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi sunt inedite. În general, redactarea documentelor a respectat textul original. Am efectuat, acolo unde a fost strict necesar, doar acele modificări impuse de normele ortografice actuale, fără a mai evidenţia acest lucru. Pentru „parfumul epocii”, în documente au fost păstrate şi o serie de inadvertenţe gramaticale sau formulări inedite, acestea fiind marcate cu sic!. Diversele rezoluţii şi adnotări existente pe unele dintre documente au fost redate între paranteze pătrate, cu litere italice.

66

Florian Banu

LISTA DOCUMENTELOR

1. 1980 februarie 26 – Notă a Direcţiei a II-a din D.S.S. cu privire la grave deficienţe înregistrate în cadrul Combinatului Siderurgic Galaţi, ce puteau conduce la evenimente cu consecinţe materiale şi umane deosebite 2. 1980 martie 12 – Notă privind insuficienţa unor produse medicamentoase în sistemul sanitar şi comentariile generate de aceste lipsuri în rândul pacienţilor şi a personalului medical 3. 1980 martie 19 – Notă privind deficienţele înregistrate în sistemul energetic naţional şi necesitatea suplimentării importurilor de energie electrică 4. 1980 martie 31 – Notă privind nemulţumirile şi comentariile populaţiei în faţa deficienţelor în aprovizionarea cu produse agroalimentare de bază (carne, lactate, zahăr, ulei, legume) 5. 1980 aprilie 5 – Notă privind infecţia intra-spitalicească de la Maternitatea Ploieşti, soldată cu moartea a 37 de nou-născuţi 6. 1980 aprilie 28 – Notă privind randamentul scăzut al maşinilor şi echipamentelor agricole din producţia internă 7. 1980 aprilie 28 – Notă cu privire la proliferarea în rândul tinerilor a grupurilor de tip „hippy” şi „punk”, precum şi a cazurilor de audiere a postului de radio „Europa Liberă” şi a tentativelor de trecere ilegală a frontierei 8. 1980 mai 10 – Notă privind defecţiunile şi stările de pericol existente în reţeaua feroviară şi deraierea a două trenuri de călători 9. 1980 iunie 18 – Notă a Direcţiei a II-a din D.S.S. cu privire la deficienţele din turism şi comentariile turiştilor străini 10. 1980 august 22 – Notă privind comentariile populaţiei cu privire la evenimentele din Polonia 11. 1980 septembrie 10 – Notă privind acţiunea de protest a unui cetăţean român de origine germană din Sibiu în vederea obţinerii aprobării pentru emigrarea în R.F.G. 12. 1980 septembrie 12 – Notă a Direcţiei a II-a din D.S.S. cu privire la deficienţele din turism şi comentariile suscitate de acestea în rândul turiştilor străini 13. 1981 mai 27 – Buletin de radio-ascultare, întocmit de către C.I.E., cuprinzând informaţiile vehiculate de posturile de radio „Vocea Americii” şi „Deutsche Welle” cu privire la situaţia economică a României şi procesul de emigrare a etnicilor germani

68

Florian Banu

14. 1981 noiembrie 8 – Buletin de radio-ascultare, întocmit de către C.I.E., cuprinzând informaţiile difuzate de postul de radio „Deutsche Welle” cu privire la vizita preşedintelui R.F.G. în România şi factorii care influenţează procesul de emigrare a etnicilor germani 15. 1982 ianuarie - Tematica elaborată de Direcţia I a D.S.S. pentru culegerea de informaţii în problema „Justiţie” 16. 1982 februarie 10 – Raport al Inspectoratului Judeţean de Securitate Iaşi către Direcţia I din D.S.S. cu privire la nemulţumirea studenţilor şi cadrelor didactice cu privire la măsurile luate pentru economisirea energiei electrice 17. 1982 aprilie 5 – Notă privind analiza cauzelor rămânerii în străinătate a unor persoane din „sectorul creaţiei literar-artistice” şi propuneri în vederea diminuării numărului unor astfel de acte 18. 1982 aprilie 18 – Raport cuprinzând concluziile unei inspecţii executată de Unitatea Specială „S” din D.S.S. la Inspectoratul Judeţean Securitate Prahova, vizând activitatea de cenzură a corespondenţei 19. 1982 aprilie 22 – Notă-raport cuprinzând concluziile unei inspecţii executată de Unitatea Specială „F” din D.S.S. la Inspectoratul Judeţean Securitate Prahova, vizând activitatea de filaj şi investigaţii 20. 1982 august 27 – Hotărârea Consiliului Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport cu privire la interzicerea practicării oricăror forme de yoga şi karate 21. 1982 septembrie 4 – Notă a organelor de contrainformaţii economice din jud. Constanţa privind starea de nemulţumire a ţăranilor cooperatori din comuna Oltina 22. 1982 septembrie 8 – Raport al Inspectoratului Judeţean de Securitate Constanţa cu privire la atitudinea cadrelor didactice faţă de prevederile Legii nr. 22/1981 23. 1982 octombrie 5 – Ordin circular al gen.-mr. Constantin Nuţă, şef la Inspectoratului General al Miliţiei, cu privire la constituirea grupelor operative pentru combaterea neregulilor din aprovizionarea populaţiei cu produse agroalimentare 24. 1983 februarie 10 – Notă cu privire la deficienţele înregistrate în producţia Fabricii de Ulei Ţăndărei şi la folosirea făinii de soia furajeră în fabricarea unor preparate din carne 25. 1983 aprilie – Raport al Direcţiei I a D.S.S. cu privire la tinerii adepţi ai curentelor „Noul Val” („New Wave”) şi „Punk” 26. 1983 septembrie – Notă privind întârzierile provocate de specialiştii români în derularea unui contract cu o firmă japoneză, încheiat în vederea construirii Fabricii de utilaj energetic nuclear 27. 1983 noiembrie 17 – Notă cu privire la nemulţumirile provocate de deficienţele în livrarea de agent termic în rândul locuitorilor din Bucureşti, Tg. Jiu şi Zalău

„Amorsarea” revoluţiei...

69

28. 1983 noiembrie 20 – Notă cu privire la nemulţumirile provocate în rândul populaţiei din mai multe judeţe şi din Capitală de deficienţele în livrarea de agent termic, gaze naturale şi combustibil 29. 1983 noiembrie 27 – Notă privind starea de nemulţumire a populaţiei, provocată de reducerea salariului, din cauza neîndeplinirii planului de producţie în urma întreruperii energiei electrice şi a lipsei carburanţilor, precum şi perturbările produse în diferite unităţi economice 30. 1983 decembrie 1 – Notă privind situaţia informativ-operativă în rândul artiştilor liber-profesionişti şi starea de spirit negativă existentă în rândul acestora 31. 1984 martie 21 – Program de măsuri cu privire la sarcinile ce reveneau Miliţiei în scopul realizării politicii demografice a regimului comunist 32. 1984 aprilie 18 – Raport privind măsurile de „optimizare” a consumului de carburanţi în cadrul unităţilor Ministerului de Interne 33. 1984 noiembrie 2 – Raport al Serviciului I din Inspectoratul Judeţean M.I. (Securitate) Bacău către Direcţia I din D.S.S. cu privire la măsurile luate în problemele: „culte-secte”, „legionară”, „învăţământ”, „evaziune”, „persoane fără antecedente politice” 34. 1984 decembrie 1 – Program de măsuri privind reducerea consumului de energie electrică şi termică, de gaze naturale şi apă în cadrul unităţilor Ministerului de Interne 35. 1985 mai 14 - Ordin circular al Direcţiei I privind prelucrarea în cadrul inspectoratelor judeţene a unei note de analiză a eficienţei pregătirii contrainformative a persoanelor din „sectoarele cultură şi artă” care efectuau călătorii în străinătate 36. 1985 iunie 22– Notă privind întârzierile provocate de specialiştii români în derularea unui contract încheiat cu o firmă vest-germană, în vederea eficientizării activităţii din Secţia Forjă Grea 2 a I.M.G.B. 37. 1985 iulie – Plan de măsuri al Serviciului Culte din Direcţia I a D.S.S. pentru cunoaşterea, prevenirea şi contracararea activităţilor duşmănoase desfăşurate prin intermediul cultului baptist 38. 1985 august 12 – Raport întocmit de Direcţia a III-a a D.S.S. în vederea deschiderii dosarului de problemă „Contraspionaj în rândul radioamatorilor, filateliştilor şi altor persoane reunite în asociaţii asemănătoare” 39. 1985 septembrie – Notă a Direcţiei I din D.S.S. cu privire la concluziile desprinse în urma supravegherii informative a colegiilor de avocaţi din întreaga ţară 40. 1985 noiembrie 29 – Buletin informativ al Inspectoratului Judeţean de Securitate Timiş cu privire la avertizarea unor persoane de pe raza judeţului care intenţionau să părăsească ilegal România 41. 1986 februarie 18 – Buletin informativ al Direcţiei a IV-a Contrainformaţii Militare cuprinzând neregulile constatate într-o serie de penitenciare, precum şi la unele unităţi de pompieri

70

Florian Banu

42. 1986 februarie 26 – Raport al Inspectoratului Judeţean de Securitate Constanţa cu privire la problema „Elemente ostile din domeniul educaţiei fizice şi sportului” 43. 1986 martie 5 – Notă a Securităţii Municipiului Bucureşti cu privire la deficienţele înregistrate la Întreprinderea de morărit, panificaţie şi paste făinoase Bucureşti 44. 1986 august 1 – Raport al Direcţiei a IV-a Contrainformaţii militare cu privire la activităţile contrainformative desfăşurate cu personalul din unităţile de pompieri şi penitenciare şi cu membrii familiilor acestora 45. 1986 august 7 – Raport al Inspectoratului Judeţean de Securitate Constanţa cu privire la desfăşurarea în staţiunea Costineşti a „Galei filmului cu tematică pentru tineret” 46. 1986 august 14 – Raport al Inspectoratului Judeţean de Securitate Bacău cu privire la nemulţumirea muncitorilor de la Întreprinderea de Avioane Bacău în urma reducerii salariului cu 25% 47. 1986 septembrie 25 - Ordinul şefului D.S.S., Tudor Postelnicu, cu privire la metodologia rezolvării unor sesizări scrise cu privire la securitatea statului şi la abateri ale cadrelor din Ministerul de Interne şi Ministerul Apărării Naţionale 48. 1986 octombrie 24 – Notă a şefului Serviciului 5 din Direcţia a IV-a Contrainformaţii militare cu privire la ecoul avut în rândul cadrelor militare de propunerea formulată de Nicolae Ceauşescu de reducere cu 5% a cheltuielilor militare şi organizarea unui referendum pe această temă 49. 1986 noiembrie 6 – Notă privind deteriorarea acoperişului unei hale a I.M.G.B. de către vânt şi starea de pericol creată pentru utilaje şi personalul muncitor 50. 1986 noiembrie 11 – Notă a Serviciului de Contrainformaţii din U.M. 02515/H Bucureşti cu privire la „comentariile negative” ale unor cadre active şi de rezervă din Ministerul de Interne 51. 1986 decembrie 22 – Ordin circular al şefului D.S.S., Tudor Postelnicu, cu privire la măsurile ce trebuie luate la nivel naţional pentru preîntâmpinarea oricăror evenimente cu ocazia sărbătorilor de iarnă şi pe perioada vacanţei elevilor şi studenţilor 52. 1987 aprilie – Notă privind neregulile sesizate la Întreprinderea de produse zaharoase Bucureşti 53. 1987 aprilie 3 – Ordin circular al Direcţiei I a D.S.S. cu privire la identificarea şi monitorizarea ţiganilor din România care ar intenţiona să participe la cel de-al IV-lea Congres Mondial al Ţiganilor, ce urma să se desfăşoare la Lerida, Spania 54. 1987 iulie 27 – Ordin circular al Direcţiei I din D.S.S. prin care se solicita lista persoanelor indezirabile pentru participarea la lucrările Congresului Culturii

„Amorsarea” revoluţiei...

71

55. 1987 august 19 - Situaţia personalului artistic care participa la realizarea spectacolului festiv dedicat zilei de 23 August, în urma verificărilor efectuate de Securitatea Municipiului Bucureşti 56. 1987 septembrie 19 – Raport al Inspectoratului Judeţean M.I. (Securitate) Bacău către Direcţia I din D.S.S. cu privire la depistarea unui grup de practicanţi yoga şi măsurile luate împotriva acestora 57. 1987 noiembrie 10 – Notă privind deficienţele înregistrate în producţia pentru export a Întreprinderii de Ţevi „Republica” din Bucureşti 58. 1987 decembrie 4 – Notă privind condiţiile în care a avut loc „difuzarea unor înscrisuri cu conţinut necorespunzător în zona industrială a municipiului ClujNapoca” 59. 1987 decembrie 11 – Notă privind stările de pericol sesizate în cadrul unor secţii ale Combinatului Siderurgic Galaţi şi a existenţei riscului unor accidente colective de muncă 60. 1987 decembrie 11 – Notă privind restanţele înregistrate în îndeplinirea planului de către Întreprinderea de ţevi „Republica” Bucureşti şi de Uzina de ţevi sudate Bucureşti şi starea de spirit a angajaţilor în urma diminuării retribuţiei 61. 1987 decembrie 19 – Notă privind trimiterea în concediu fără plată a 800 de muncitori de la Întreprinderea de Scule, Subansamble şi Accesorii Rădăuţi, în urma neonorării contractelor de export în S.U.A. 62. 1987 decembrie 19 – Notă privind starea de nemulţumire a angajaţilor Întreprinderii Mecanice Tg. Secuiesc, ca urmare a diminuării retribuţiilor din cauza neonorării contractelor cu partenerii din ţară 63. 1987 – Raport al Serviciului 160 din Direcţia I Informaţii Interne a D.S.S. cu privire la activitatea informativ-operativă în domeniul sanitar şi al justiţiei 64. 1988 ianuarie – Notă privind deficienţele de funcţionare a Fabricii de conserve din carne Şcheia şi modul de camuflare a acestora de către conducerea unităţii 65. 1988 februarie 17 – Notă privind neonorarea la termen a contractelor de livrare la export şi pe piaţa internă de către Întreprinderea de prelucrare a aluminiului Slatina, cauzele acestei situaţii şi starea de spirit a angajaţilor 66. 1988 februarie 19 – Raport al Inspectoratului judeţean de securitate CaraşSeverin cu privire la măsurile întreprinse în cadrul problemei „Tineret-învăţământ” 67. 1988 februarie 23 – Notă privind aprovizionarea deficitară cu materiale şi piese de schimb a Combinatului Siderurgic Galaţi şi impactul acesteia asupra funcţionării instalaţiilor şi utilajelor 68. 1988 martie 4 – Notă cu privire la neajunsurile întâmpinate de Întreprinderea de Autocamioane Braşov în aprovizionarea cu materiale şi starea de spirit negativă a muncitorilor 69. 1988 iunie 2 – Ordin circular către inspectoratele judeţene de securitate cu privire la invitarea unor personalităţi din România la „Conferinţa Internaţională despre Drepturile Omului”, ce urma a fi organizată la Cracovia

72

Florian Banu

70. 1988 iunie 16 – Notă a Direcţiei a II-a din D.S.S. cu privire la insuficienţa stocurilor de făină de grâu şi mălai în mai multe judeţe şi starea de spirit negativă a populaţiei faţă de lipsa pâinii şi a mălaiului 71. 1988 iunie 18 – Notă a Securităţii Municipiului Bucureşti cu privire la deficienţele înregistrate la Întreprinderea de morărit, panificaţie şi paste făinoase Bucureşti 72. 1988 iunie 25 – Notă privind starea de profundă nemulţumire a populaţiei din Bucureşti provocată de dificultăţile în procurarea pâinii 73. 1988 iunie 27 – Notă a Serviciului Independent de Investigaţii din cadrul S.M.B. cu privire la livrările insuficiente de pâine către populaţie şi starea de spirit creată 74. 1988 iulie 25 – Notă a Direcţiei a II-a din D.S.S. cu privire la intenţia Ministerului Industriei Alimentare de a importa din ţările Pieţii Comune cantitatea de 20.000 tone unt cu termen de garanţie depăşit 75. 1988 iulie 27 – Ordin-circular al Unităţii Speciale de Luptă Antiteroristă cuprinzând măsurile ce trebuie luate de către inspectoratele judeţene de securitate în urma tentativei eşuate a unui grup de persoane de capturare la sol a unui avion 76. 1988 iulie 28 – Notă privind incapacitatea Ministerului Industriei Metalurgice de a asigura plăcile de blindaj necesare testării pentru tragere a muniţiei produsă în fabricile româneşti de armament 77. 1988 iulie 30 – Notă privind nerespectarea de către conducerea Oţelăriei nr. 1 din Combinatul Siderurgic Hunedoara a procesului tehnologic de obţinere a oţelurilor înalt-aliate şi avariile rezultate 78. 1988 august 12 – Mandatul-cadru de misiune, elaborat de Direcţia I a D.S.S., pentru ofiţerii de securitate care însoţeau delegaţiile sportive în timpul deplasărilor peste hotare 79. 1988 august 18 – Adresă a Biroului executiv al D.S.S. către Direcţia a III-a Contraspionaj, însoţită de o notă privind plecarea clandestină din România, la bordul unei ambarcaţiuni, a unui grup de cinci persoane 80. 1988 septembrie 13 – Ordin circular al şefului Direcţiei I Informaţii interne din D.S.S., Raţiu Gheorghe, cu privire la măsurile ce trebuie întreprinse pentru urmărirea persoanelor ce ar intenţiona să sprijine acţiunile iniţiate de către Doina Cornea 81. 1988 octombrie 5 – Program de măsuri al D.S.S. privind „asigurarea contrainformativă a obiectivelor, locurilor şi mediilor din sectorul transporturilor feroviare” 82. 1988 octombrie 22 – Ordin circular către inspectoratele judeţene ale Ministerului de Interne cu privire la organizarea pazei porumbului recoltat şi depozitat temporar pe câmp 83. 1988 octombrie 28 – Notă a Serviciului II din Inspectoratul judeţean de securitate Brăila cu privire la raportările fictive de îndeplinire a planului, înaintate forurilor superioare de către conducerea Întreprinderii Laminorul Brăila

„Amorsarea” revoluţiei...

73

84. 1988 noiembrie 21 – Notă privind „dereglarea producţiei speciale” a Întreprinderii Mecanice Cugir şi starea de spirit creată în rândul muncitorilor 85. 1988 decembrie – Notă privind neîndeplinirea planului de producţie de către Combinatul Siderurgic Galaţi şi consecinţele asupra instalaţiilor şi a stării de spirit a angajaţilor 86. 1988 decembrie 13 – Notă a Direcţiei I a D.S.S. cu privire la măsurile ce trebuie întreprinse în rândul elevilor şi tinerilor în cadrul acţiunii „VACANŢA ’88” 87. 1988 decembrie 30 – Ordin circular al şefului Inspectoratului General al Miliţiei, gen.-lt. Constantin Nuţă, cu privire la măsurile ce trebuie luate „pentru prevenirea şi contracararea sustragerilor de produse agroalimentare, îndeosebi a cărnii şi a produselor din carne” 88. 1989 ianuarie 13 – Fragment dintr-un buletin informativ al Miliţiei Capitalei cu privire la acţiunile întreprinse pentru „prevenirea şi combaterea speculei” şi „asigurarea ordinii şi liniştii publice” 89. 1989 ianuarie 31 – Notă a Inspectoratului Judeţean de Securitate Arad cu privire la gravele nereguli existente în cadrul Inspectoratului Şcolar judeţean 90. 1989 aprilie 16 – Raport al D.S.S. cuprinzând măsurile preconizate pentru monitorizarea şi dezinformarea delegaţilor Secretariatului general al UNESCO veniţi în România pentru o masă rotundă pe tema modernizării rurale 91. 1989 mai 4 – Buletin informativ al Inspectoratului Judeţean de Securitate Alba cu privire la avertizarea unor persoane cu manifestări „duşmănoase la adresa orânduirii socialiste şi a epocii pe care o trăim” 92. 1989 iunie 22 – Notă a Direcţiei a III-a din D.S.S. cu privire la concluziile formulate în urma supravegherii grupurilor de turişti occidentali care au vizitat România în prima parte a anului 93. 1989 iulie 9 – Buletin al unei emisiuni a postului de radio „Europa Liberă” în care a fost transmisă o scrisoare a unui „dascăl român” cu privire la „situaţia învăţământului românesc şi rolul cadrelor didactice” 94. 1989 iulie 14 – Notă despre raportările Centrului de Cercetări pentru Protecţia Plantelor Bucureşti şi ale Institutului de Cercetare pentru Cultura Cartofului Braşov privind rezultate fictive de obţinere a unor biopreparate pentru combaterea gândacului de Colorado 95. 1988 august 8 – Buletin informativ al Inspectoratului Judeţean de Securitate Alba cu privire la comentariile populaţiei confruntată cu lipsa alimentelor de bază 96. 1989 august 8 - Raport al Inspectoratului Judeţean de Securitate Constanţa cu privire la unele „schiţe umoristice tendenţioase” prezentate la Costineşti în cadrul „Galelor Amfiteatru” şi la „aprecierile denigratoare” faţă de politica P.C.R. formulate de unii turişti din statele socialiste aflaţi în staţiune 97. 1989 august 10 – Raport al Inspectoratului Judeţean de Securitate Călăraşi către Direcţia a II-a din D.S.S. cu privire la disfuncţiunile şi stările de pericol înregistrate la Combinatul de Celuloză şi Hârtie Călăraşi

74

Florian Banu

98. 1989 august 11 – Radiogramă a Direcţiei I, către toate inspectoratele judeţene de securitate, prin care se ordona monitorizarea procesului de repartizare în producţie a absolvenţilor de licee şi şcoli profesionale 99. 1989 august 14 – Ordin circular al Direcţiei I din D.S.S. către inspectoratele judeţene de securitate cu privire la intensificarea supravegherii şi verificării sportivilor propuşi pentru deplasări în străinătate 100. 1989 septembrie 7 – Notă cu privire la deficienţele înregistrate în procesul livrării de produse agroalimentare din „fondul de stat” către „fondul pieţei” 101. 1989 septembrie 15 – Notă-sinteză a Biroului „S” din cadrul Inspectoratului Judeţean de Securitate Constanţa cu privire la comentariile persoanelor „fără antecedente politice ori penale, cu manifestări ostile ori pretabile a fi antrenate în astfel de activităţi” 102. 1989 septembrie 16 – Ordin circular al Direcţiei I din D.S.S. privind măsurile ce trebuie luate pentru obţinerea de informaţii referitoare la „Consiliul Naţional al Ţiganilor Români Creştini” din California 103. 1989 septembrie 19 – Notă a Inspectoratului Judeţean de Securitate Alba cu privire la descoperirea unui tablou al lui Nicolae Ceauşescu, parţial incendiat, în curtea liceului „Horia, Cloşca şi Crişan” 104. 1989 octombrie 12 – Notă privind situaţia aprovizionării Capitalei cu produse agroalimentare şi restanţele înregistrate faţă de cantităţile de produse planificate 105. 1989 octombrie 14 – Notă privind situaţia aprovizionării Capitalei cu produse agroalimentare şi restanţele înregistrate faţă de cantităţile de produse planificate 106. 1989 octombrie 18 – Notă privind starea de nemulţumire din rândul unor ţărani cooperatori şi cadre tehnice din zootehnie din judeţele Botoşani, Buzău şi Ialomiţa generată de neplata retribuţiei pentru lunile iulie-septembrie 107. [1989 noiembrie] – Notă privind comentariile populaţiei asupra deficienţelor de aprovizionare cu produse agroalimentare şi cauzelor acestora 108. 1989 noiembrie 17 – Raport al Inspectoratului Judeţean de Securitate Alba către C.I.D. cuprinzând „comentariile duşmănoase” ale unor persoane pe marginea pregătirii Congresului al XIV-lea al P.C.R. 109. 1989 noiembrie 17 – Notă privind situaţia aprovizionării Capitalei cu produse agroalimentare şi restanţele înregistrate faţă de cantităţile de produse planificate 110. 1989 noiembrie 18 – Notă privind situaţia aprovizionării cu produse agroalimentare în 21 de centre muncitoreşti, întocmită de gen.-mr. Emil Macri, şeful Direcţiei a II-a Contrainformaţii economice din D.S.S. 111. 1989 noiembrie 18 - Notă cu privire la situaţia aprovizionării Capitalei cu produse agroalimentare 112. 1989 noiembrie 18 – Buletin Informativ al Securităţii Municipiului Bucureşti cu privire la verificarea persoanelor participante la momentul festiv

„Amorsarea” revoluţiei...

75

pionieresc realizat cu ocazia desfăşurării lucrărilor celui de-al XIV-lea Congres al P.C.R. 113. 1989 noiembrie 19 – Notă privind situaţia aprovizionării Capitalei cu produse agroalimentare şi restanţele înregistrate faţă de cantităţile de produse planificate 114. 1989 noiembrie 20 – Notă privind presiunile exercitate de Ministerul Industriei Alimentare asupra unităţilor de industrializare a cărnii din subordine pentru introducerea făinii de soia furajeră în fabricarea preparatelor de carne 115. 1989 noiembrie 20 – Notă privind situaţia aprovizionării Capitalei cu produse agroalimentare şi restanţele înregistrate faţă de cantităţile de produse planificate 116. 1989 noiembrie 20 – Raport al Inspectoratului Judeţean de Securitate Alba către C.I.D. cuprinzând „comentariile duşmănoase” ale unor persoane pe marginea pregătirii Congresului al XIV-lea al P.C.R. 117. 1989 noiembrie 21 – Notă privind situaţia aprovizionării Capitalei cu produse agroalimentare şi restanţele înregistrate faţă de cantităţile de produse planificate 118. 1989 noiembrie 22 – Notă privind situaţia aprovizionării Capitalei cu produse agroalimentare şi restanţele înregistrate faţă de cantităţile de produse planificate 119. 1989 noiembrie 23 – Raport al Inspectoratului Judeţean de Securitate Prahova către Direcţia I din D.S.S. cu privire la avertizarea unor elevi de la Liceul „Mihai Viteazul” din Ploieşti, care ascultau posturile străine de radio şi difuzau în rândul colegilor ştirile aflate 120. 1989 noiembrie 23 – Notă privind situaţia aprovizionării Capitalei cu produse agroalimentare şi restanţele înregistrate faţă de cantităţile de produse planificate 121. 1989 noiembrie 24 – Notă privind situaţia aprovizionării Capitalei cu produse agroalimentare şi restanţele înregistrate faţă de cantităţile de produse planificate 122. 1989 noiembrie 25 - Notă cu privire la situaţia aprovizionării Capitalei cu produse agroalimentare 123. 1989 noiembrie 26 - Notă cu privire la situaţia aprovizionării Capitalei cu produse agroalimentare 124. 1989 noiembrie 28 – Raport întocmit de Direcţia a II-a Contrainformaţii economice din D.S.S. cu privire la realizarea planului la carne de porc, pasăre şi ouă de consum pe primele zece luni ale anului 1989 125. 1989 noiembrie 30 – Notă privind situaţia aprovizionării Capitalei cu produse agroalimentare şi restanţele înregistrate faţă de cantităţile de produse planificate 126. 1989 noiembrie 30 – Raport al Serviciului Informaţii Interne al I.S.J. Galaţi cu privire la stadiul muncii de securitate în problema „Elevi”

76

Florian Banu

127. 1989 decembrie 1 – Notă cu privire la situaţia aprovizionării Capitalei cu produse agroalimentare 128. 1989 decembrie 2 - Notă cu privire la situaţia aprovizionării Capitalei cu produse agroalimentare 129. 1989 decembrie 3 - Notă cu privire la situaţia aprovizionării Capitalei cu produse agroalimentare 130. 1989 decembrie 4 - Notă cu privire la situaţia aprovizionării Capitalei cu produse agroalimentare 131. 1989 decembrie 5 - Notă cu privire la situaţia aprovizionării Capitalei cu produse agroalimentare 132. 1989 decembrie 6 - Notă cu privire la situaţia aprovizionării Capitalei cu produse agroalimentare 133. 1989 decembrie 7 - Notă cu privire la situaţia aprovizionării Capitalei cu produse agroalimentare 134. 1989 decembrie 9 - Notă cu privire la situaţia aprovizionării Capitalei cu produse agroalimentare 135. 1989 decembrie 10 - Notă cu privire la situaţia aprovizionării Capitalei cu produse agroalimentare 136. 1989 decembrie 11 - Notă cu privire la situaţia aprovizionării Capitalei cu produse agroalimentare 137. 1989 decembrie 12 - Notă cu privire la situaţia aprovizionării Capitalei cu produse agroalimentare 138. 1989 decembrie 16 – Notă a Inspectoratului Judeţean de Securitate Alba cu privire la descoperirea în staţia C.F.R. Aiud a unui grup alcătuit din patru tineri şi un minor ce intenţionau să treacă fraudulos frontiera cu Ungaria 139. 1989 decembrie 18 – Buletin informativ al Inspectoratului Judeţean de Securitate Alba cu privire la stările de nemulţumire şi comentariile negative ale populaţiei generate de aprovizionarea deficitară cu produse alimentare şi bunuri de larg consum, precum şi de lipsa curentului electric, apei calde şi căldurii din locuinţe 140. 1989 decembrie 18 – Notă a Inspectoratului Judeţean de Securitate Alba cu privire la comentariile unui medic din Aiud pe marginea izbucnirii revoluţiei la Timişoara 141. 1989 decembrie 19 - Notă cu privire la situaţia aprovizionării Capitalei cu produse agroalimentare

LISTA DE ABREVIERI a.c. – angajat civil a.c. – anul curent A.C.N.S.A.S. – Arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii A.M.R. – Arhivele Militare Române A.N.I.C. – Arhivele Naţionale Istorice Centrale A.R.I.A. – Agenţia Română de Impresariat Artistic ARLUS – Asociaţia Română pentru Strângerea Legăturilor cu Uniunea Sovietică A.S.A.S. – Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice Art. – articol Av. – avocat B.I.D. – Biroul de Informatică şi Documentare B.I.G. – Băcănie, Industriale, Gospodina B.O. – Buletinul Oficial B.P. – Biroul Politic B.T.T. – Biroul de Turism pentru Tineret C.A.E.R. – Consiliul de Ajutor Economic Reciproc C.A.P. – Cooperativă Agricolă de Producţie C.C. – Comitetul Central C.C.H. – Combinatul de Celuloză şi Hârtie C.E.C. – Casa de Economii şi Consemnaţiuni CET – Centrală Electro-termică C.F.R. – Căile Ferate Române C.G.M. – Confederaţia Generală a Muncii C.I. – Contrainformaţii C.I.A. – Central Intelligence Agency (Agenţia Centrală de Informaţii) C.I.D. – Centrul de Informatică şi Documentare C.I.E. – Centrul de Informaţii Externe C.I.L. – Combinatul de Industrializarea Lemnului C.I.S./C.I.S.S. – Cheltuieli Informative Speciale/Cheltuieli în interese superioare de stat C.N.E.F.S. – Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport C.N.S.A.S. – Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii C.P.Ex. – Comitetul Politic Executiv C.S.I. – Comandamentul Serviciilor şi Înzestrării C.S.P. – Comitetul de Stat al Planificării

78

Florian Banu

C.S.S. – Consiliul Securităţii Statului C.T.O.T. – Comandamentul de Tehnică Operativă şi Transmisiuni C.T.C. – Control tehnic de calitate C.T.S. – Comandamentul Trupelor de Securitate C.N.F. – Consiliul Naţional al Femeilor Col. – colonel CP – Codul Penal CPP – Codul de Procedură Penală Cpt. – căpitan D.C. – Devize convertibile D.C.F.A. – Direcţia Cadrelor din Forţele Armate D.G.I.E. – Direcţia Generală de Informaţii Externe D.G.J. – Direcţia Generală Juridică D.G.M. – Direcţia Generală a Miliţiei D.M. – Deutsche Mark D.O – Dosar de obiectiv D.S.S. – Departamentul Securităţii Statului D.S.C. – Direcţia Securităţii Capitalei D.U.I. – Dosar de Urmărire Informativă Dec. – Decret Dir. – Direcţia E.L. – Postul de radio „Europa Liberă” F.R. – Federaţia Română Gl. col. – general-colonel Gl. lt. – general-locotenent Gral. mr./gl. mr. – general-maior H.C.M. – Hotărârea Consiliului de Miniştri I.A.S. – Întreprinderea Agricolă de Stat I.C.E. – Întreprinderea de Comerţ Exterior I.C.T. – Interceptarea convorbirilor telefonice I.E. – Informaţii externe I.G.M. – Inspectoratul General al Miliţiei I.J. – Inspectoratul judeţean I.M.B. – Inspectoratul Municipiului Bucureşti I.M.G.B. – Întreprinderea de Maşini Grele Bucureşti I.M.P.P.F. – Întreprinderea de Morărit, Panificaţie şi Paste Făinoase I.N.S.T. – Institutul Naţional pentru Studierea Totalitarismului I.P.A. – Întreprinderea de Prelucrarea Aluminiului I.P.I. – Institutul Politehnic Iaşi L.o. – lucrător operativ Lt. col. – locotenent-colonel M.A.E. – Ministerul Afacerilor Externe

„Amorsarea” revoluţiei...

79

M.A.I. – Ministerul Afacerilor Interne M.A.N. – Marea Adunare Naţională M.Ap.N. – Ministerul Apărării Naţionale M.C.E. – Ministerul Comerţului Exterior M.C.I. – Ministerul Comerţului Interior M.E.I. – Ministerul Educaţiei şi Învăţământului m.d.p. – membri de partid M.I. – Ministerul de Interne M.I.A. – Ministerul Industriei Alimentare m.l. – metri liniari M.M.P.G. – Ministerul Minelor, Petrolului şi Gazelor Naturale M.T.Tc. – Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor Mr. – maior N.A.T.O. – North Atlantic Treaty Organization (Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord – O.T.A.N.) n.ed. – nota editorului n.n. – nota noastră N.O. – nota ofiţerului Ns. – născut Ob. – obiectiv O.D.C.D. – Oficiul pentru Deservirea Corpului Diplomatic O.N.T. – Oficiul Naţional de Turism O.N.U. – Organizaţia Naţiunilor Unite Ord. – Ordin P.C. (b) – Partidul Comunist (bolşevic) P.C.R. – Partidul Comunist Român P.C.U.S. – Partidul Comunist al Uniunii Sovietice P.N.L. – Partidul Naţional Liberal P.N.Ţ. – Partidul Naţional Ţărănesc P.S.D. – Partidul Social Democrat P.S.I. – Prevenirea şi stingerea incendiilor P.T.T.R. – Poşta, Telegraf, Telefon, Radio R.D.G. – Republica Democrată Germană R.F.G. – Republica Federală Germania R.P.R. – Republica Populară Română R.S.R. – Republica Socialistă România Rd. – redactat S.C.A.S. – Serviciul Central de Analiză şi Sinteză S.I.G. – Supraveghere informativă generală S.M.T. – Staţiune de Maşini şi Tractoare S.U.A. – Statele Unite ale Americii T.A.P.L. – Trustul de Alimentaţie Publică Locală

80

Florian Banu

TAROM – Transporturile Aeriene Române T.F. – Transporturi feroviare T.O. – Tehnica operativă Tov. – tovarăş U.A.S.C.R. – Uniunea Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România U.G.S.R. – Uniunea Generală a Sindicatelor din România U.M. – Unitatea militară U.R.S.S. – Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste U.S.L.A. – Unitatea Specială de Luptă Antiteroristă U.T.C. – Uniunea Tineretului Comunist

1. 1980 februarie 26 – Notă a Direcţiei a II-a din D.S.S. cu privire la grave deficienţe înregistrate în cadrul Combinatului Siderurgic Galaţi ce puteau conduce la evenimente cu consecinţe materiale şi umane deosebite [Dir. a II-a] STRICT SECRET Nr. D/0043.636 din 26 februarie 1980 Ex. nr. 9

NOTĂ Din datele ce le deţinem rezultă că la Combinatul Siderurgic Galaţi există unele stări de pericol, care pot genera evenimente grave. 1. În toate sectoarele combinatului au apărut tasări de teren datorită modului defectuos în care a fost exploatată, reparată şi întreţinută reţeaua de apă industrială, precum şi a neamenajării în totalitate a canalizării pentru colectarea şi dirijarea apelor provenite din precipitaţii, ceea ce a determinat creşterea nivelului apelor freatice, obiectivul fiind amplasat pe un teren de loess. Din această cauză, conducta magistrală de gaz furnal, cu diametrul de 3.700 mm este torsionată pe unele porţiuni, ne mai fiind rezemată pe piloni, situaţie ce creează pericolul ruperii acesteia. Avarierea conductei, în orice punct al său, afectează activitatea oţelăriilor, laminoarelor şi a altor consumatori. Într-o stare asemănătoare se află şi conductele de gaz furnal şi gaz metan de la furnalele nr. 3, 4 şi 5. Aceste situaţii prezintă pericol nu numai pentru procesul de producţie, ci şi pentru viaţa personalului muncitor, deoarece scăpările masive de gaz furnal în spaţii tehnologice sau pe trasee, pot avea drept consecinţă gazarea unor oameni ai muncii, care nu sunt pregătiţi şi nici echipaţi corespunzător pentru a se putea salva. De altfel, în luna octombrie 1979, la gospodăria de apă aferentă furnalelor nr. 3, 4 şi 5 a avut loc un accident colectiv de muncă, în care şi-au pierdut viaţa 7 persoane datorită intoxicării cu un gaz de furnal în urma ruperii unei vane de la conducta de spălare a gazului de furnal, din cauza tensiunilor peste limitele admise apărute în conductă, generate de tasarea terenului. În tunelele de cabluri electrice aferente transfercarelor de zgură din oţelăria nr. 2, cantităţile mai mari de apă acumulate au dus la tasări de 500-700 mm, fapt ce poate determina ruperea cablurilor şi întreruperea procesului de producţie. Tot datorită tasării terenului s-a creat pericolul prăbuşirii peste instalaţii a clădirii boxelor transformatoarelor din sistemul de acţionări electrice a cuptoarelor adânci – etapa a II-a, la laminorul Slebing. De asemenea, partea sudică a depozitului

82

Florian Banu

de uleiuri – secţia prelucrări gudroane a uzinei cocsochimice - s-a deplasat cu circa 200 mm, iar cuva de retenţie din beton s-a fisurat şi nu mai asigură reţinerea produselor în cazul deversării acestora din rezervoare. 2. La furnalele nr. 3 şi 5 există pericol de perforare. Astfel, furnalul nr. 3, care trebuia să intre în reparaţie capitală, conform normelor de exploatare, în luna iulie 1979, este menţinut în funcţionare, deşi la revizia curentă din 29 ianuarie 1980 s-a constatat o înrăutăţire a stării acestuia, cu consecinţe grave asupra utilajelor şi a personalului muncitor din zonă. Furnalul nr. 5, care a fost dat în funcţiune în 1978 cu unele provizorate la instalaţii de suflante şi aglomerare, are 49 elemenţi de răcire arşi şi două fisuri în blindaj. 3. Unele instalaţii nu sunt dotate cu aparatura necesară pentru prevenirea exploziilor şi incendiilor. La uzina cocsochimică, electrofiltrele funcţionează fără aparatura automată de măsură şi control a concentraţiei de oxigen în gazul de cocs, deşi depăşirea procentelor admise poate da naştere la explozii cu consecinţe grave. De asemenea, cu toate că după incendiul din 1976 de la laminorul Slebing s-a hotărât montarea în toate gospodăriile de cabluri electrice a unor instalaţii automate de stins incendii cu apă pulverizată, această măsură nu a fost realizată integral în tunelul de 6-10 Kv. al laminorului de benzi la cald şi pe unele porţiuni ale tunelului de 110 Kv. 4. În subsolurile hidraulice şi de ungere ale laminorului de benzi la cald sunt, în anumite zone, scurgeri mari de ulei, ceea ce creează un permanent pericol de incendii cu repercusiuni grave. Infiltraţii de ulei există şi la oţelăria electrică, precum şi la laminorul de tablă groasă nr. 1. Pericolele de incendii şi explozii persistă, de asemenea, în canalele de scurgere din sectorul cocsochimic, datorită prezenţei fenolului şi a altor produse inflamabile – uleiuri, benzen, gudroane – care pătrund din cauza fisurării bazinului de ape fenolice. Măsurile de prevenire a incendiilor nu au fost finalizate nici la obiectivele noi – oţelăria nr. 3 şi laminorul de tablă groasă nr. 2 – cu toate că lucrările respective au fost prevăzute în documentaţiile tehnice. Stările de pericol existente au fost semnalate, în repetate rânduri, conducerii Combinatului Siderurgic Galaţi. Unele situaţii deosebite, în special problemele privind tasarea terenului, au fost aduse şi la cunoştinţa conducerii Ministerului Industriei Metalurgice, care a dispus luarea unor măsuri pentru consolidarea construcţiilor. Aceste lucrări se desfăşoară însă foarte lent şi nu oferă garanţii pentru prevenirea unor evenimente cu consecinţe materiale şi umane grave. Astfel, deşi au fost elaborate proiectele necesare pentru consolidarea construcţiilor ce prezintă pericol în exploatare, din totalul fondurilor alocate în anul 1979 s-au cheltuit doar 48%, iar dintre lucrările prevăzute, până în prezent nu a fost finalizată nici una. [Difuzare:

„Amorsarea” revoluţiei...

83 1. Tov. I. Verdeţ1 2. Tov. Gh. Oprea2 3. Tov. C-tin Dăscălescu3

1

Verdeţ Ilie (n. 10 mai 1925, com. Comăneşti, jud. Bacău; d. 20 mart.2001, Bucureşti). Membru supleant al C.C. al P.M.R. (28 dec.1955-25 iun.1960); membru al C.C. al P.C.R. (25 iun. 1960-iul. 1986); membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. (24 iul. 1965-2 aug. 1969); membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. (12 aug. 1969-28 nov. 1974); membru al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R. (12 aug. 1969-28 nov. 1974); membru al Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R. ( 28 nov. 1974-24 iun. 1986); membru al Secretariatului C.C. al P.C.R. (22 mart.-24 iu1. 1965; 28 nov. 1974-23 nov. 1979; 8 oct. 1982-14 nov. 1985); preşedinte al Comisiei Centrale de Revizie (iul. 1986-22 dec. 1989). Studii: Şcoala primară (absolvită în 1937); Şcoala de partid de şase luni (sept. 1949-mart. 1950); Şcoala Superioară de Partid de pe lângă C.C. al P.C.U.S. (1951-1954); Şcoala Superioară de Partid „Ştefan Gheorghiu”; Academia de Studii Economice. Profesia de bază: miner. Activitate şi funcţii: după absolvirea şcolii primare (1937) a lucrat timp de 4 ani ca zilier la minele din Ilva Mică, Cojocna, şi pe şantierul Bumbeşti-Livezeni; în ian.1941 a intrat la mina de cărbuni Secu, de lângă Reşiţa, unde a lucrat timp de 6 ani, fiind băiat de mină, vagonetar, ajutor de miner, miner, şef de brigadă, maistru; membru de partid din 1945; secretar de celulă P.C.R. (1945); preşedintele Comitetului sindical mina Secu (1947-febr. 1948); ); primsecretar al Comitetului regional P.M.R. Hunedoara (sept. 1957-dec. 1958); adjunct al şefului Direcţiei Organizatorice a C.C. al P.M.R. şi şef al Secţiei Organizaţiilor de Partid a C.C. al P.M.R. (dec. 1958-mart. 1965); vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri (21 aug. 1965-3 ian. 1967); primvicepreşedinte al Consiliului de Miniştri (3 ian. 1967-7 mart. 1978); preşedinte al Consiliului Central de Control Muncitoresc al Activităţii Economice şi Sociale (30 mart. 1974-27 mart. 1975); primviceprim-ministru al Guvernului şi preşedinte al Comitetului de Stat al Planificării (7 mart. 1978-29 mart. 1979); prim-ministru al Guvernului (30 mart.1979-22 mai 1982); vicepreşedinte al Consiliului de Stat al R.S.R. (22 mai-7 oct. 1982); ministrul Minelor (18 oct. 1985-20 iun. 1986) C.N.S.A.S., Membrii C.C. al P.C.R. 1945-1989. Dicţionar, coord. Florica Dobre, autori: Liviu Marius Bejenaru, Clara Cosmineanu-Mareş, Monica Grigore, Alina Ilinca, Oana Ionel, Nicoleta IonescuGură, Elisabeta Neagoe-Pleşa, Liviu Pleşa, studiu introductiv: Nicoleta Ionescu-Gură, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 2004, p. 614-615 (în continuare se va cita Membrii C.C…). 2 Oprea Gheorghe (n. 15 apr.1927, Băicoi, jud. Prahova; d. 1998). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (24 iul.1965-21 iul.1972); membru al C.C. al P.C.R. (21 iul.1972-22 dec.1989); membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. (28 nov.1974-22 dec.1989). Studii: Liceul industrial din Ploieşti (1938-1942); Facultatea de Mecanică (din 1949). Profesia de bază: inginer mecanic. Activitate şi funcţii: laborant şi controlor tehnic la Uzinele Mărgineanca din Plopeni (în 1942); membru de partid din 1946; vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri (30 mart.1974-18 mart.1975); vice-primministru al Guvernului (18 mart.1975-7 mart.1978); prim-viceprim-ministru al Guvernului (25 apr.1978-22 dec.1989) - Membrii C.C…, p. 442. 3 Dăscălescu Constantin (n. 2 iul. 1923, Breaza, jud. Prahova). Membru al C.C. al P.C.R. (23 iul. 1965-22 dec. 1989); membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. (7 mart. 1978-22 dec. 1989); membru al Secretariatului C.C. al P.C.R. (7 mart. 1978-21 mai 1982). Studii: Şcoala elementară (şapte clase); Gimnaziul industrial (patru clase); liceul; Şcoala de partid de şase luni din Ploieşti (1949-1950); Şcoala Superioară de Partid „Ştefan Gheorghiu”, curs fără frecvenţă (1954); Şcoala Superioară de Partid de pe lângă C.C. al P.C.U.S. (1959-1962); Academia de Studii Economice Bucureşti. Profesia de bază: strungar. Activitate şi funcţii: strungar la Atelierele Societăţii „Astra Română”, Poiana Câmpina, jud. Prahova (1941-1943 şi 1945-1947); membru de partid din 1945; secretar al celulei de partid şi membru al Comitetului de partid de la Atelierele Societăţii „Astra

84

Florian Banu

4. Tov. I. Banc4 5. Tov. ministru Homoştean5 6. , 7, 8 9. dosar control] Română” (1946-1947); secretar pentru probleme organizatorice (7 iul. 1962-8 iun. 1965) şi primsecretar (8 iun. 1965-febr. 1968) al Comitetului regional de partid Galaţi; prim-secretar al Comitetului judeţean de partid şi preşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular al judeţului Galaţi (febr. 1968-26 nov. 1975); membru al Consiliului de Stat (din 24 nov. 1972); primadjunct al şefului Secţiei Organizatorice a C.C. al P.C.R. (26 nov. 1975-16 iun. 1976); preşedinte al U.N.C.A.P. (16 iun. 1976-7 mart. 1978); preşedinte al Consiliului central de coordonare a activităţii organizaţiilor cooperatiste (în 1978); preşedinte al Consiliului Organizării Economico-Sociale (7 mart. 1978-3 iun. 1982); secretar pentru probleme organizatorice al C.C. al P.C.R. (7 mart. 1978-6 febr. 1979); şef al Secţiei Cadre a C.C. al P.C.R. (6 febr. 1979-21 mai 1982); preşedinte al biroului Comisiei pentru problemele organizatorice de partid, de stat, ale organizaţiilor de masă şi obşteşti a C.C. al P.C.R. (din 27 mart. 1980); prim-ministru al Guvernului (21 mai 1982-22 dec. 1989); preşedinte al Biroului executiv al Consiliului naţional al oamenilor muncii din industrie, construcţii, transporturi, circulaţia mărfurilor şi finanţe (în nov. 1982); prim-vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii (până la 7 dec. 1982); preşedinte al Biroului Permanent şi prim-vicepreşedinte al Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale (din 7 dec. 1982 Membrii C.C…, p. 202-203. 4 Banc Iosif, n. 3 mart. 1921, com. Aluniş, jud. Mureş, membru supleant al C.C. al P.M.R. (28 dec. 1955-25 iun. 1960); membru al C.C. al P.M.R./P.C.R. (25 iun. 1960-24 nov. 1989); Studii: Facultatea de Economie Generală, Academia de Studii Economice; Universitatea de Partid „Ştefan Gheorghiu” (1951-1952); Şcoala Superioară de Partid de pe lângă C.C. al P.C.U.S. (1958-1961). Membru de partid din 1947; secretar al Comitetului de partid al Plasei Deda (din 1948); responsabil organizatoric, instructor şi secretar adjunct al Comitetului judeţean de partid Mureş (până în 1950); instructor al C.C. al P.M.R. (1950-1953); prim-secretar al Comitetului regional de partid Oradea (1953-1958); prim-secretar al Comitetului regional de partid Mureş-Autonomă Maghiară (7 iul. 1961-21 aug. 1965); vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri (21 aug. 1965-24 apr. 1972); ministrul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor (26 ian. 1971-24 apr. 1972); preşedinte al Consiliului Central de Control Muncitoresc al Activităţii Economice şi Sociale (27 mart. 1975-18 sept. 1981) - Membrii C.C..., p. 82-83. 5 Homoştean George (n. 19 iun. 1923, Deva). Membru al C.C. al P.C.R. (12 aug. 1969-24 nov. 1989). Studii: Şcoala de subofiţeri de rezervă (şase luni); Şcoala Centrală a U.T.M. „Filimon Sârbu” (şase luni); Facultatea de Istorie, Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj; Şcoala Superioară de Partid „Ştefan Gheorghiu”. Profesia de bază: profesor. Activitate şi funcţii: zilier la cariera de piatră din com. Pietroasa, Hunedoara (1939-1942); sergent instructor de jandarmi în judeţele Bihor, Suceava şi Hunedoara (în 1946); membru de partid din oct. 1947; secretar de partid în com. Pietroasa (în 1948); organizator al Comitetului de plasă de partid Deva; secretar al Comitetului de plasă U.T.M. Geoagiu (în 1949); instructor al Comitetului judeţean U.T.M. Hunedoara; instructor şi şef de sector la Secţia Agrară a C.C. al U.T.C. (în 1950); promovat la Secţia Relaţii Externe a C.C. al P.C.R., Sectorul evidenţa cadrelor (în 1953); prim-secretar al Comitetului judeţean de partid şi preşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular al judeţului Alba (febr. 1968-1 sept. 1978); ministru de Interne (5 sept. 1978-5 oct. 1987); prim-vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular al judeţului Hunedoara (19 oct. 1987-31 mart. 1989); membru în Consiliul Naţional al F.D.U.S.; ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al R.S.R. în R.S. Cehoslovacia (din 26 apr. 1989) – Membrii C.C…, p. 312-313.

„Amorsarea” revoluţiei...

85

26.II.1980 BM/TT/2 ex. RD nr. 0811/118 MULTIPLICAT XEROX C.I.D. (S.C.A.S.) R.M. 0747/134 din 25.02.1980 ex. 7 A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 16.088, vol. 14, f. 47-48

2. 1980 martie 12 – Notă privind insuficienţa unor produse medicamentoase în sistemul sanitar şi comentariile generate de aceste lipsuri în rândul pacienţilor şi a personalului medical STRICT SECRET Nr. D/0043.672 din 12 martie 1980 Ex. nr. 4

NOTĂ Din datele ce le deţinem rezultă că lipsa filmelor radiologice şi insuficienţa unor produse medicamentoase au generat unele nemulţumiri şi comentarii necorespunzătoare în rândul bolnavilor şi personalului medico-sanitar. Frecvente nemulţumiri s-au semnalat datorită (sic!) lipsei de vitamine şi medicamente specifice sezonului rece, pentru afecţiuni cardio-vasculare, tocmai în perioada când acestea au fost cerute cu prioritate. De asemenea, s-au înregistrat numeroase reclamaţii ale cetăţenilor, adresate unor organe locale şi centrale ale administraţiei de stat. Insuficienţa produselor farmaceutice a avut drept consecinţă şi creşterea numărului zilelor de incapacitate de muncă. Motivând lipsa de materii prime sau auxiliare din import, capacităţi limitate de sinteză, lipsa ambalajelor – carton, fiole etc.-, neprimirea la timp a unor substanţe indigene, întreprinderile producătoare, în anul 1979, nu au livrat Ministerului Sănătăţii, la nivelul cantităţilor contractate, 121 produse, în valoare de circa 191.000.000 lei. În anul 1980, numai în luna februarie, unităţile producătoare de medicamente sunt deficitare faţă de Ministerul Sănătăţii la un număr de 84 produse farmaceutice, în valoare de peste 60.000.000 lei. [1. tov. Gh. Oprea 2. tov. I. Ioniţă6 6

Ioniţă Ion (n. 14 iun. 1924, com. Mătăsaru, jud. Dâmboviţa; d. 27 iul. 1987, Bucureşti). Membru supleant al C.C. al P.M.R. (28 dec. 1955-23 iul. 1965); membru al C.C. al P.C.R. (23 iul. 1965-22 nov.

Florian Banu

86

3. D[ir.] I 4. dosar control] 12.03.1980 GS/FV/2 ex. r.d. 0807/77 MULTIPLICAT XEROX – C.I.D. (S.C.A.S.) B.M. 0747/164 din 13.03.1980 ex. 2 A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 16.088, vol. 14, f. 8 1984); membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. (12 aug. 1969-28 nov. 1974); membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. (28 nov. 1974-18 dec. 1982). Studii: cinci clase elementare în comuna natală (1936); Şcoala de Ucenici Industriali nr. 16 din Bucureşti (1939-1942); Universitatea serală de partid de şase luni (1945); Şcoala de partid din Constanţa (mart.-iun. 1947); Şcoala serală de partid organizată pe lângă Secţia Direcţiei Centrale a Ministerului Forţelor Armate (1 ian. 1951-1952); Cursul de comandanţi şi şefi de stat major de mari unităţi, Academia Militară „I.V. Stalin” (ian.-iun. 1953); Academia Militară Superioară „K.E. Voroşilov” din U.R.S.S. (21 nov. 1956-20 dec. 1958). Profesia de bază: lăcătuş mecanic. Activitate şi funcţii: ucenic şi lucrător la Atelierele de Lăcătuşărie Mecanică „B. Boscu” din Bucureşti (iun. 1937apr. 1942); lăcătuş mecanic la Atelierele de Lăcătuşărie „Portely” Bucureşti (apr.-iun. 1942), „Forces” Bucureşti (iun.-iul. 1942) şi C.F.R. Bucureşti-Triaj (iul. 1942-ian. 1945 şi iul.-sept. 1945); secretar al organizaţiei de tineret şi membru al Comitetului U.T.C. din Atelierul C.F.R. Bucureşti-Triaj (sept. 1944); membru de partid din febr. 1945; activist al U.T.C. la Sectorul IV Roşu Bucureşti (ian.-iul. 1945); activist sindical (responsabil cu tineretul) la Sindicatul C.F.R. Bucureşti (sept. 1945-ian. 1946); secretar de comitet la Sectorul C.F.R. al Tineretului Progresist (ian.-mai 1946); secretar al Comitetului judeţean Ilfov al Tineretului Progresist (din mai 1946); secretar al Comitetului judeţean U.T.C. Ilfov (până în mart. 1947); instructor organizatoric al C.C. al U.T.C (iun. 1947-mai 1948); secretar organizatoric al C.C. al Tineretului Sătesc (mai-oct. 1948); încadrat de partid în armată cu gradul de locotenent (15 oct. 1948); instructor pentru tineret la D.S.P.A. (oct. 1948-mai 1950); membru al Comisiei de verificare nr. 2 a membrilor de partid din armată; locotenent-major (30 dec. 1949); şef al Secţiei propagandă la Comandamentul Trupelor de Tancuri (mai 1950-apr. 1951); avansat căpitan la excepţional (19 aug. 1950); avansat maior la excepţional (16 apr. 1951); locţiitor al şefului Direcţiei cadre din D.S.P.A. (apr. 1951-sept. 1952); locotenent-colonel (27 apr. 1952); locţiitor politic al comandantului Regiunii a III-a Militare (sept. 1952-ian. 1953); avansat colonel la excepţional (30 sept. 1952); membru al Consiliului Militar al Regiunii a III-a Militare (mai-aug. 1953); şef al Direcţiei Cadrelor Forţelor Armate (aug. 1953-aug. 1954); locţiitor pentru problemele de propagandă (aug.-dec. 1954) şi pentru probleme organizatorice (dec. 1954-iul. 1955) al şefului D.S.P.A.; membru al Consiliului Militar al Comandamentului Forţelor Aeriene Militare (iul. 1955-21 febr. 1956); general-maior (21 aug. 1955); comandant al Forţelor Aeriene Militare ale R.P.R. (21 febr.-21 nov. 1956); membru al Consiliului Militar al Comandamentului Apărării Antiaeriene a Teritoriului (20 dec. 1958-28 oct. 1959); comandant al Apărării Antiaeriene a Teritoriului (28 oct. 1959-dec. 1962); general-locotenent (10 mart. 1961); adjunct al ministrului Forţelor Armate (1962-1963); general-colonel (21 oct. 1964); general de armată (6 mai 1971); ministrul Forţelor Armate (1 sept. 1966-21 nov. 1972); ministrul Apărării Naţionale (21 nov. 1972-19 iun. 1976); membru al Consiliului Apărării al R.S.R. (29 apr. 1974-2 mart. 1979); viceprim-ministru al Guvernului (19 iun. 1976-21 mai 1982); trecut în rezervă (26 iun. 1982) - Membrii C.C…, p. 335336.

„Amorsarea” revoluţiei...

87

3. 1980 martie 19 – Notă privind deficienţele înregistrate în sistemul energetic naţional şi necesitatea suplimentării importurilor de energie electrică STRICT SECRET Nr. D/0043 din 19 martie 1980 Ex. nr. 5

NOTĂ Situaţia din sistemul energetic naţional continuă să fie critică datorită deficitului de putere creat în principal prin nerealizarea producţiei centralelor de cărbune şi epuizarea rezervelor de apă din centralele hidroenergetice. Deficitul existent în toată perioada lunii martie a.c. s-a acoperit prin import neplanificat, care în anumite zile a ajuns la 600 MW/h şi cu pericol de avarie în sistemul energetic naţional. De la 1 martie 1980 s-au importat 187,7 mil kv pentru care s-au înregistrat penalizări de 247 milioane lei. Sunt oprite în rezervă, pentru încadrare în cota de hidrocarburi, grupuri totalizând 700 MW: CET Brăila – 540 MW şi CET Brazi – 160 MW, grupuri care, dacă ar primi combustibil, ar evita importul de energie electrică neplanificat. Pentru susţinerea sistemului energetic şi evitarea unei avarii s-au exploatat continuu centralele hidroenergetice Lotru, Argeş, Mărişelu, Bicaz, astfel că în prezent lacurile sunt aproape epuizate, volumul existent – cu excepţia hidrocentralei Bicaz – asigură funcţionarea numai pentru 10-16 ore. Stocurile de cărbune la unele centrale sunt, de asemenea, foarte scăzute: 60.000 tone la Işalniţa, faţă de stocul normat de 665.000 tone, şi 16.000 tone la Oradea, faţă de 140.000 tone. În ziua de 18 martie 1980, orele 19,00 şomoa electrică Albertiştea-Ucraina de Vest, prin care U.R.S.S. realizează export în sistemul interconectat, a ieşit din funcţiune în urma unui incendiu la un transformator de 700 kv. Informaţia cu privire la producerea incendiului nu este verificată, nefiind exclusă şi o manevră tactică. Ieşirea din funcţiune a liniei amintite a determinat scăderea frecvenţei în sistemul nostru la limita de avarie 49 Hz., faţă de normal – 49,5-50 Hz., situaţie care se menţine şi în prezent. La şedinţa din 18 martie a.c. a şefilor de dispecerate interconectate, reprezentanţii R.P.U. şi U.R.S.S. s-au referit la importul permanent şi masiv de energie electrică înregistrat de R.S.R.. din ultima perioadă şi au cerut să se informeze comisia C.A.E.R. Totodată, au solicitat - fiind de acord şi ceilalţi reprezentanţi, să se instituie un nou

Florian Banu

88

sistem de penalizări a importului neplanificat şi să se instaleze automatici pe liniile electrice la care suntem racordaţi, pentru a ne izola în situaţii de import neplanificat. În prezent, conducerea Dispeceratului energetic naţional întreprinde măsuri tehnice de funcţionare a sistemului în condiţii de deconectare. Conducerea Dispeceratului energetic naţional consideră că situaţia prezentată este deosebit de critică, existând condiţii pentru repetarea avariei generalizate din 10 mai 1977, dacă nu se întreprind măsuri urgente. Ministrul energiei electrice a fost informat de către directorul general al Dispecerului energetic naţional. [DIFUZARE: Ex. 1 Tov. ILIE VERDEŢ 2. GHEORGHE OPREA 3. IOSIF BANC 4. DIR. II 5. DOS. CONTROL Două xeroxuri nu s-au difuzat] 19.03.1980 MM/CG/2 ex. r.d. 0815/132 MULTIPLICAT XEROX – C.I.D. (S.C.A.S.) R.M. 0747/180 din 20.03.1980 ex. 5 A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 16.088, vol. 14, f. 52

4. 1980 martie 31 – Notă privind nemulţumirile şi comentariile populaţiei în faţa deficienţelor în aprovizionarea cu produse agroalimentare de bază (carne, lactate, zahăr, ulei, legume) STRICT SECRET Nr. D//0043.713 din 31 martie 1980 Ex. nr. 5

NOTĂ În primul trimestru al acestui an, în aprovizionarea cu produse agroalimentare de bază s-au semnalat unele dereglări care au condus la apariţia de comentarii şi nemulţumiri în rândul populaţiei. Această situaţie a fost generată de faptul că livrările industriei către comerţ au fost sub prevederile planului de aprovizionare.

„Amorsarea” revoluţiei...

89

-Astfel, la carne, preparate din carne, conserve şi păsări vii, de la începutul anului şi până în prezent, s-a înregistrat o restanţă în livrare de 3.307 tone, faţă de prevederile planului de aprovizionare. La acestea se adaugă şi structura necorespunzătoare a livrărilor. De exemplu, din carnea de porc au fost livrate cantităţi mai mari de sortimente inferioare, cum sunt capete şi picioare. -La lapte şi produse lactate, nerealizările faţă de cifrele de plan pe primul trimestru au fost de 272.000 hectolitri, iar la lapte praf şi brânzeturi, de 6.484 tone. Specialiştii apreciază că atât la carne, cât şi la lapte, produse lactate şi brânzeturi situaţia se poate agrava, datorită lipsei de furaje. -De asemenea, livrările la legume de câmp s-au situat sub nivelul cifrelor de plan cu 12.500 tone şi la cartofi cu 10.300 tone, în timp ce la legumele de seră au fost nesatisfăcătoare. Unele produse, ca ceapă şi morcov, lipsesc din magazinele de specialitate, iar la producătorii particulari se vând cu preţuri foarte mari. -În ceea ce priveşte aprovizionarea cu zahăr şi ulei, stocurile existente în reţeaua comercială sunt mai mici decât cele planificate. Astfel, în depozitele cu ridicata ale comerţului interior există stocuri de 16.700 tone zahăr şi 7.000 tone ulei, faţă de 26.800 tone şi, respectiv, 13.800 tone în perioada corespunzătoare din anul precedent. Această situaţie poate provoca dereglări în aprovizionarea populaţiei. [D.O. Nu s-a difuzat] MULTIPLICAT XEROX – C.I.D. (S.C.A.S.) R.M. 0747/180 din 20.03.1980 ex. 5 A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 16.088, vol. 14, f. 59

5. 1980 aprilie 5 – Notă privind infecţia intra-spitalicească de la Maternitatea Ploieşti, soldată cu moartea a 37 de nou-născuţi STRICT SECRET Nr. D/0043.719 din 5 aprilie 1980 Ex. nr. 2

NOTĂ 1. Din datele ce le deţinem în legătură cu infecţia intra-spitalicească de la Maternitatea Ploieşti, soldată cu decesul a 37 nou-născuţi, în perioada decembrie 1979-februarie 1980, rezultă următoarele:

90

Florian Banu

Apariţia şi întreţinerea episodului infecţios s-a datorat – după aprecierea specialiştilor – deficienţelor serioase în circuitele funcţionale ale maternităţii şi nerespectării regulilor de profilaxie a infecţiilor interioare, facilitate şi de faptul că cele două clădiri ale maternităţii şi secţiei de pediatrie nu asigurau condiţiile corespunzătoare de spitalizare (nu au nici autorizaţie de funcţionare). -Factorii de conducere nu au respectat indicaţiile din luna ianuarie a.c., după declanşarea infecţiei intra-spitaliceşti ale Centrului sanitar antiepidemic Ploieşti, de a se închide temporar secţiile de obstetrică, ginecologie şi pediatrie, pentru a se executa măsurile de igienizare şi sterilizare ce se impuneau. -Personalul medical, considerat de specialişti insuficient în raport cu solicitările mereu crescânde ca urmare a sporirii naşterilor şi internărilor de copii, a subapreciat efectele dăunătoare ale răspândirii microbului care a declanşat infecţia intraspitalicească respectivă. 2. Datorită unor cauze asemănătoare – condiţii improprii de funcţionare a unor maternităţi şi secţii de pediatrie, nerespectarea normelor de profilaxie, aprovizionarea cu alimente necorespunzătoare, infestate, lipsa unor medicamente, îndeosebi antibiotice etc. – în anul 1979 şi în primul trimestru al anului 1980, au avut loc şi alte episoade infecţioase. Astfel, la maternitatea din Drobeta-Turnu Severin, în perioada ianuarie - martie 1979, s-a înregistrat o infecţie intra-spitalicească, soldată cu îmbolnăvirea a 56 de copii, dintre care 10 au decedat; la maternitatea din Brăila, în anul trecut s-au îmbolnăvit 40 de nou născuţi, 3 dintre ei decedând; la secţia nou născuţi a Spitalului orăşenesc Comăneşti, judeţul Bacău, în lunile ianuarie-februarie a.c. au decedat 6 copii, dintr-un număr de 49 afectaţi de un episod infecţios; în cursul anului 1979, pe raza judeţului Sălaj, ca urmare a infecţiilor intra-spitaliceşti s-au înregistrat 103 îmbolnăviri la nou născuţi. [Ex. 1 prezentat la 7 VLAD şi T. POSTELNICU8 7

Vlad Iulian (n. 23 febr. 1931, satul Gogoşiţa, com. Gogoşu, jud. Dolj). Studii: Liceul „Gheorghe Chiţu” din Craiova; Institutul pedagogic de învăţători din Bucureşti; Şcoala de Cadre a C.C. al U.T.C. (1949); Şcoala de ofiţeri M.A.I. din Botoşani (nov. 1951-1952); Curs de şase luni de specializare pe linie de securitate în U.R.S.S. (1956-1957); Facultatea de Drept; Curs pentru cadrele de conducere la Academia de Ştiinţe Social-Politice „Ştefan Gheorghiu”. Profesia de bază: învăţător. Activitate şi funcţii: O perioadă a lucrat ca învăţător, în 1946 s-a înscris în P.C.R., după care a îndeplinit mai multe funcţii ca activist pe linie de tineret (1947-nov. 1951). După absolvirea şcolii de ofiţeri a primit gradul de locotenent şi a fost încadrat la Direcţia de propagandă şi agitaţie din Direcţia Generală Politică a M.A.I. (1952). A deţinut funcţiile de şef de birou, apoi şef de secţie cu probleme de învăţământ (1954-1956), şef al Serviciului învăţământ (1956-1960), toate în cadrul Direcţiei Cadre din M.A.I. Între anii 1960 şi 1967 a ocupat funcţia de locţiitor al şefului Direcţiei Cadre. La înfiinţarea Consiliului Securităţii Statului a fost promovat în funcţia de şef al Direcţiei Învăţământ (iun. 1967-apr. 1970), după care a condus Direcţia Personal-Învăţământ (apr. 1970-1972) şi Direcţia Cadre şi Învăţământ (iun. 1972-1974), ambele din M.I. La 9 mai 1972 a fost numit membru al Colegiului Ministerului de Interne. Avea gradul de general-maior. A deţinut apoi

„Amorsarea” revoluţiei...

91 retur D I 2. dosar control]

04.04.1980 GS/fv/2 ex. r.d. 0807/114 A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 16.088, vol. 14, f. 9

funcţia de comandant al Şcolii militare de ofiţeri activi de la Băneasa (1974-1977). Începând din 9 mai 1977 a ocupat timp de zece ani postul de secretar de stat la M.I., având „atribuţii specifice în coordonarea structurilor de contraspionaj”. În anul 1984 a fost avansat la gradul de general-colonel. A fost ales membru al C.C. al P.C.R. (1984-1989) şi deputat în M.A.N. (1985-1989). La 5 oct. 1987 a fost numit şef al Departamentului Securităţii Statului, cu rang de ministru secretar de stat, funcţie pe care a deţinut-o până la căderea regimului Ceauşescu. La 31 dec. 1989 a fost arestat şi condamnat la 9 ani închisoare, pentru implicarea sa în represiunea din timpul revoluţiei. A fost eliberat din detenţie în dec. 1993 – C.N.S.A.S., Securitatea. Structuri-cadre, obiective şi metode, vol. II (19671989), coord. Florica Dobre, editori: Elis NEagoe-Pleşa, Liviu Pleşa, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2006, p. 766-767. 8 Postelnicu Tudor (n. 13 nov.1931, com. Proviţa de Sus, jud. Prahova). Membru al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979-22 dec. 1989); membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. (22 nov.1984-22 dec.1989). Studii: şase clase elementare (1943); Şcoala de cadre a C.C. al U.T.M. (1954); Şcoala Superioară de Partid „Ştefan Gheorghiu” (1967); examene de diferenţă la Academia de Studii Economice şi doctorand (în 1977). Profesia de bază: strungar în fier. Activitate şi funcţii: membru U.T.C. din 1945; membru de partid din 1953; ucenic (1943-1947) şi strungar (1947-1951) la Uzina mecanică din Moreni; secretar al Comitetului U.T.M. pe uzină (sept. 1950-apr. 1951); responsabil organizatoric al Comitetului U.T.M. Schela Moreni (apr.-iun.1951); instructor şi şef al secţiei de cultură fizică şi sport la Comitetul raional U.T.M. Câmpina (iun.-nov.1951); trimis la o şcoală de ofiţeri M.A.I. (nov.1951) este nevoit să se retragă din cauza bolii; şef al secţiei muncitoreşti şi membru în Comitetul raional U.T.M. Câmpina (1952-1954); prim-secretar al Comitetului raional U.T.M. Câmpina şi membru al Comitetului regional U.T.M. Ploieşti (1954-1959); secretar al Comitetului regional U.T.M. Ploieşti (1956-oct. 1959); adjunct al şefului Secţiei organizatorice şi membru al Biroului C.C. al U.T.M. (oct.1959-23 iun.1964); instructor în cadrul Secţiei organizaţiilor de masă şi apoi al Secţiei organizatorice a C.C. al P.M.R./P.C.R. (aug.1964-21 oct.1969); secretar al Comitetului judeţean de partid Olt (oct.1969-febr.1971); secretar cu probleme organizatorice (197115 iun.1976) şi prim-secretar (15 iun.1976-7 mart.1978) al Comitetului judeţean de partid şi preşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular al judeţului Buzău; preşedinte al Comisiei centrale pentru ordine, instrucţiuni şi regulamente din Ministerul de Interne (din 3 mart.1978); ministru secretar de stat, şef al Departamentului Securităţii Statului din Ministerul de Interne (7 mart.1978-5 oct.1987); ministru de Interne (5 oct.1987–22 dec 1989) – Membrii C.C…, p. 487-488.

Florian Banu

92

6. 1980 aprilie 28 – Notă privind randamentul scăzut al maşinilor şi echipamentelor agricole din producţia internă STRICT SECRET Nr. D/0043.785 din 28 aprilie 1980 Ex. nr. 2

NOTĂ Din datele ce le deţinem rezultă că în rândul specialiştilor din agricultură se apreciază că unele neajunsuri existente în acest sector, care conduc la nerealizarea producţiilor planificate, sunt urmarea randamentului scăzut al maşinilor şi echipamentelor agricole produse de unităţi ale Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini şi ale Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare. Această situaţie a fost generată de faptul că unele utilaje agricole au fost introduse în producţia de serie în urma avizării lor cu uşurinţă de către comisiile de omologare, fără experimentări prealabile. Ulterior apar greutăţi în exploatare, datorită deselor defecţiuni generate de greşeli de proiectare sau de construcţie, care necesită întreruperi ale fabricaţiei pentru remedieri, cu angajarea unor cheltuieli suplimentare sau chiar sistarea producţiei. Astfel: -La cele 3.850 combine de recoltat furaje (C.A.F.) – în valoare de circa 280.000 lei/bucată – aflate în exploatare din 1976, au apărut defecţiuni frecvente la cutia de viteze, uzura prematură a transportatorului central, deteriorarea ambreiajului etc. La reclamaţiile unităţilor agricole, s-au întreprins măsuri de înlăturare a defecţiunilor constructive, dar fără rezultate evidente, astfel încât pentru 1980 Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare a sistat comanda, deşi combinele – în stare de funcţionare – ar fi foarte necesare. -În cazul tractoarelor A-1800 – solicitate de agricultură, întrucât se sconta a fi cu mare capacitate de tracţiune, înlocuind practic două tractoare obişnuite – din cele 1.200 tractoare livrate până în prezent din 1978, la 977 s-au reclamat importante defecţiuni la cutia de viteze, transmisii cardanice, cutia de distribuţie, consum exagerat de ulei etc. În mai multe judeţe, la unităţile agricole s-au înregistrat zilnic circa 200 astfel de tractoare defecte. Faţă de aceste reclamaţii sesizate de organul C.T.C. al Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare şi Inspectoratul general de stat pentru controlul calităţii produselor, la sfârşitul anului 1979 s-a dispus ca în 1980 să se livreze agriculturii numai tractoare îmbunătăţite. În consecinţă, pe trimestrul I/1980 s-au oprit livrările către agricultură până la remedierea defecţiunilor constructive şi repararea – pe centre – a tractoarelor aflate în exploatare.

„Amorsarea” revoluţiei...

93

Unii specialiştii şi-au exprimat, prin documente oficiale, opinia că aşa cum este conceput, proiectat şi construit, tractorul A-1800 nu va corespunde sarcinilor iniţiale, cu toate îmbunătăţirile ce i s-au adus pe parcursul a peste doi ani de exploatare, cât şi cu remedierile ce i se vor face, propunându-se sistarea fabricaţiei şi construirea altui tractor de mare putere cu garanţii în funcţionare. -În perioada septembrie-decembrie 1979, din cele 1.622 tractoare U-800 luate în studiu asupra randamentului s-au defectat 375, reclamându-se defecţiuni constructive la motoare, arbori motor, chiulase, consum exagerat de ulei etc., necesitând măsuri complexe de remedieri. Pentru anul 1980 s-a prevăzut totuşi intrarea în exploatare a circa 10.000 tractoare U-800, deşi nu se cunosc încă rezultatele şi eficienţa remedierilor ce se vor aduce. -La combina autopropulsată C.12 fabricată de Întreprinderea „Semănătoarea”, au apărut defecţiuni frecvente la cutia de viteze, reductoare, etc., apreciindu-se că sunt dereglate peste 14.000 combine. La această situaţie s-a ajuns, în special, datorită faptului că această combină este utilizată la recoltarea păioaselor, cât şi a porumbului, implicând schimbări repetate a echipamentelor adecvate culturilor respective. Întrucât echipamentele actuale CS. 4 şi EDM pentru recoltarea porumbului cu combina C. 12 n-au dat rezultate corespunzătoare, fiind şi acestea într-un program de perfecţionare, în 1978-1979 s-a conceput şi proiectat prototipul unei combine – CARP. 4 – pentru recoltarea numai a porumbului. Şi acest prototip, omologat în 1979, a fost predat la Întreprinderea „Semănătoarea”, prevăzându-se prin plan producerea a 2.500 combine la un cost de circa 320.000 lei/bucată. S-a dispus efectuarea unor probe de anduranţă în gol a prototipului omologat. Întreprinderea „Semănătoarea” a sesizat Direcţia generală a mecanizării agriculturii din Ministerul Agriculturii şi a Industriei Alimentare că, după primele 72 de ore de probe cu prototipul CARP. 4, au apărut deficienţe, din care unele grave, datorită unor soluţii constructive necorespunzătoare, propunând măsuri urgente de reproiectare şi remedieri, menţionându-se că din aprilie a.c. se va trece totuşi la producţia de serie. -La semănătoarea SUP-48, realizată în 1976 la Întreprinderea mecanică „Ceahlăul” Piatra Neamţ, nefiind încercat prototipul omologat, după intrarea în exploatare au apărut defecţiuni la cutia de viteză şi la sistemele de distribuţie a seminţelor, necesitând întreruperea fabricaţiei pe timp de un an şi reluarea după ce au fost aduse remedierile respective cu cheltuieli suplimentare. -În 1977 a început fabricaţia la Întreprinderea de tractoare şi maşini agricole Craiova şi s-au livrat agriculturii 600 pluguri PSP. 7-35 şi 250 pluguri PSP.5-35, pentru echiparea tractorului A-1.800. În 1978 s-a sistat complet fabricaţia, deoarece s-au depistat grave defecţiuni ce duceau la arături necorespunzătoare şi la creşterea consumului de combustibil. -Întreprinderea mecanică pentru agricultură şi industria alimentară Botoşani a realizat 130 combine de recoltat sfeclă, în valoare de circa 17 milioane lei, care nu au

Florian Banu

94

dat rezultate, fiind apoi adunate în centrele S.M.A. pentru îmbunătăţiri, însă nici acestea nu au condus la rezultate pozitive. -La Întreprinderea mecanică pentru agricultură şi industria alimentară Bucureşti s-au făcut adaptări la maşina de împrăştiat amendamente (sic!) MA-32, operaţiune pentru care s-au cheltuit peste 10 milioane lei, fără ca echipamentele în cauză să poată fi utilizate. Şi în prezent se află în stocul întreprinderii 37 de asemenea echipamente. -După producerea a 430 instalaţii de sortare impurităţi din cartofi – ISIC 30 – în valoare de circa 250 milioane lei s-au constatat, în 1979, deficienţe grave în proiectare şi construcţie, faţă de cele 10 instalaţii importante în 1977 din R.D.G. luate ca model. Pentru remedierea acestora sunt prevăzute cheltuieli suplimentare. *** Specialiştii apreciază că alături la lipsa de exigenţă la încercarea şi omologarea prototipurilor se adaugă – în majoritatea cazurilor – deficienţele din cadrul proceselor tehnologice, al uzinării produselor, cât şi în exploatarea, repararea şi întreţinerea maşinilor agricole de către beneficiari. [1. tardivă, nu s-a mai expediat – distrusă 2. dosar control] 28.04.1980 BM/FV/2 ex. r.d. 0807/156 A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 16.088, vol. 14, f. 75-76

7. 1980 aprilie 28 – Notă cu privire la proliferarea în rândul tinerilor a grupurilor de tip „hippy” şi „punk”, precum şi a cazurilor de audiere a postului de radio „Europa Liberă” şi a tentativelor de trecere ilegală a frontierei STRICT SECRET Nr. D/0043.771 din 28 aprilie 1980 Ex. nr. 8

NOTĂ Din datele ce le deţinem rezultă că în rândul unor tineri se înregistrează atitudini şi preocupări necorespunzătoare, precum şi diferite fapte antisociale, astfel: -Un număr important de tineri audiază şi colportează emisiuni ale posturilor de radio occidentale în care se fac referiri tendenţioase la adresa R.S. România. Au fost semnalate situaţii când audieri ale postului de radio „Europa Liberă” s-au făcut în

„Amorsarea” revoluţiei...

95

incinta unor instituţii de învăţământ, aşa cum sunt cazurile grupului a şase elevi de la Liceul industrial nr. 4 din Arad, a doi studenţi de la Institutul de subingineri din Deva şi al studentului POP ŞTEFAN de la Facultatea de educaţie fizică şi sport din Bacău. -Sub influenţa propagandei reacţionare din străinătate, unii tineri s-au constituit în anturaje necorespunzătoare, cu preocupări de a pleca ilegal din ţară, ori au făcut comentarii ostile privind aspecte ale vieţii noastre social-politice. Astfel, elevul MILITARU HORAŢIU din anul III al Liceului „Tudor Vladimirescu” din Târgu Jiu, a iniţiat constituirea unei „organizaţii”, intitulată „Uniunea Tineretului Detectiv”, pentru a lupta „împotriva nedreptăţii sociale”; în municipiul Oradea, 19 tineri s-au constituit în grupul „Pankiştii” inspirat după moda „hipi”, practicând obiceiuri empirice (sic!), cu o conduită imorală, străină normelor de convieţuire socialistă. -În anul 1979 au fost identificaţi 1.313 tineri (dintre care 162 elevi), iar în primul trimestru al anului curent 178 tineri (dintre care 17 elevi) în tentativă de trecere frauduloasă a frontierei de stat ori făcând acte preparatorii în acest scop. De exemplu, la Liceul industrial nr. 2 din Iaşi, trei elevi s-au constituit în grup, propunându-şi să procure armament, bani şi obiecte de valoare, cu scopul de a pleca ilegal din ţară; 11 tineri din Timişoara au întocmit un plan de evaziune, s-au deplasat pentru a recunoaşte zona de frontieră şi au luat legătura cu diverşi străini pentru a fi sprijiniţi în acţiunea de a pleca fraudulos peste graniţă; trei tineri din municipiul Oradea, în realizarea planului de evaziune îşi propuneau atacarea şi dezarmarea unor miliţieni, luarea de ostateci şi deturnarea unui avion sau elicopter. -În trimestrul I/1980, circa 4.000 de tineri au fost semnalaţi cu intenţii se a intra în legătură cu posturi de radio, publicaţii, centre cultice şi sectante din străinătate etc., solicitând transmiterea unor anumite emisiuni, diferite informaţii ori materiale de propagandă mistico-religioasă. Unii tineri au adresat postului de radio „Europa liberă” scrisori cu conţinut defăimător privind orânduirea socială şi de stat din ţara noastră, făcând comentarii în legătură cu o pretinsă lipsă de drepturi şi libertăţi pentru tânăra generaţie. -Sub influenţa centrelor cultice şi sectante din străinătate, unii tineri fac aprecieri defăimătoare în legătură cu drepturile şi libertăţile religioase. Semnificativ este şi cazul celor cinci studenţi de la Institutul de învăţământ superior din Baia Mare care, în grup, într-o cameră din cămin, studiau literatură mistico-religioasă şi cu conţinut tendenţios la adresa R.S. România, provenită pe căi ilegale din străinătate, sub influenţa căreia purtau discuţii cu caracter denigrator. -Unii tineri de naţionalitate maghiară şi germană au manifestări şi atitudini naţionalist-iredentiste, exprimate în principal prin comentarii privind pretinsa lipsă de drepturi şi libertăţi a naţionalităţilor conlocuitoare din ţara noastră. Astfel, studentul ARION ŞANDOR s-a autointitulat şeful studenţilor de naţionalitate maghiară din Centrul universitar Iaşi, organizând întâlniri cu aceştia şi iniţiind unele acţiuni culturale, ocazie cu care interpretau cântece cu conţinut naţionalşovin.

96

Florian Banu

Studenta MUNDLACH TITA EVELINE, de la Facultatea de filologie din Timişoara, a făcut, faţă de un corespondent de presă austriac, aprecieri tendenţioase asupra populaţiei de naţionalitate germană din R.S. România. * În ce priveşte starea infracţională în rândul tineretului, rezultă că, în trimestrul I al anului curent, 47 minori şi 708 tineri (din care 283 elevi, 69 studenţi şi 362 fără ocupaţie) au săvârşit diferite fapte penale. Dintre aceştia, 285 tineri (din care 146 elevi şi 106 fără ocupaţie) au acţionat împotriva avutului obştesc, iar 394 împotriva persoanei şi avutului personal. Numărul tâlhăriilor săvârşite de tineri este de 54. [Nota a fost difuzată tovarăşilor: 1. DUMITRU POPESCU9 2. ILIE RĂDULESCU10 9

Popescu Dumitru (n. 18 apr.1928, Turnu–Măgurele, jud. Teleorman). Membru al C.C. al P.C.R. (24 iul.1965-22 dec.1989); membru al Secretariatului C.C. al P.C.R. (12 aug.1969-28 nov.1974); membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. (12 aug.1969-28 nov.1974); membru al Comitetului Politic Executiv al CC al P.C.R. (28 nov.1974-22 dec.1989). Studii: Institutul de ştiinţe economice şi planificare din Bucureşti (1951); curs de specializare de şase luni pentru presă la Şcoala Superioară de Ştiinţe Sociale „A. A. Jdanov” (1956). Profesia de bază: ziarist şi economist. Activitate şi funcţii: membru U.T.C. din 1948; membru de partid din nov.1955; redactor la revista „Contemporanul” (1950-1956); redactor-şef la „Scânteia Tineretului” (iul.1956-1960); director general AGERPRES (1960-29 iun.1962); membru şi vicepreşedinte al Biroului Executiv al Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă (29 iun.1962-6 febr.1965); redactor-şef la „Scânteia” (1965-1968); secretar al C.C. al P.C.R. (1968-1971); preşedinte al Consiliului Naţional al Radioteleviziunii Române (8 mart.-15 sept.1971 şi 8 nov.1976-25 aug.1978); preşedinte al Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste (15 sept.1971-8 nov.1976); preşedinte al Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă (din 24 sept.1971); membru al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste (din 1971); secretar al C.C. al P.C.R., şef al Secţiei presă şi radioteleviziune, a coordonat Comitetul pentru presă şi tipărituri (până la 26 dec.1977) - Membrii C.C…, p. 480-481. 10 Rădulescu Ilie (n. 8 oct.1925, sat Fântâna Domnească, com. Prunişor, jud. Mehedinţi; d. 2002, Bucureşti). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 iul. 1965-12 aug. 1969); membru al C.C. al P.C.R. (12 aug. 1969-28 nov.1974 şi 20 mart.1979-22 nov.1984); membru al Secretariatului C.C. al P.C.R. (20 mart. 1979-26 nov.1981). Studii: Şcoala elementară; Şcoala de elevi meseriaşi C.F.R. din Turnu Severin (1940-1944); liceul; Şcoala de partid de şase luni (mart.-sept.1950); Şcoala Superioară de Ştiinţe Sociale „A.A. Jdanov” (1951-1953); anii I şi II de aspirantură la Şcoala Superioară de Ştiinţe Sociale „A.A. Jdanov”, curs fără frecvenţă (1955-1957); Şcoala Superioară de Partid „Ştefan Gheorghiu”; Facultatea de Filozofie; doctor în filozofie. Profesia de bază: lăcătuş. Activitate şi funcţii: ucenic (sept. 1940-1944) şi lăcătuş (1944-febr.1945) la Atelierele C.F.R. din Turnu Severin; membru de sindicat (sept. 1944); membru de partid din 7 nov.1945; lăcătuş şi laborant tehnologic la Depoul C.F.R. din Orşova (febr.1945-mart.1947 şi oct.1949-mart.1950); responsabil cu propaganda şi agitaţia al Comitetului de partid al Sectorului C.F.R. Orşova (mart.-nov.1947); secretar al sindicatului C.F.R. Orşova (mart.-nov.1947); director în Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste (1965-1969); adjunct (7 iul.1962-2 nov.1965) şi prim-adjunct (din 2 nov.1965) al şefului Secţiei de Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.M.R./P.C.R.; şef al Secţiei Propagandă a C.C. al P.C.R. (în 1969-15 iul.1971); secretar al Comitetului municipal de partid Bucureşti (15 iul.1971-26 dec.1972); secretar al Comitetului judeţean de partid Hunedoara (26 dec.1972-febr.1977); prim-secretar al

„Amorsarea” revoluţiei...

97

5.

3. SUSANA GÂDEA11 4. ANETA SPORNIC12 PANTELIMON GĂVĂNESCU13

Comitetului judeţean de partid şi preşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular al judeţului Hunedoara (febr.1977-7 mart.1978); ministru secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe (7 mart.1978-6 febr.1979); vicepreşedinte al Centrului naţional pentru promovarea prieteniei şi colaborării cu alte popoare (în 1978); membru al Consiliului Naţional al Radioteleviziunii Române (din 29 aug.1978); şef al Secţiei de Propagandă a C.C. al P.C.R. (6 febr.1979-18 sept.1981); preşedinte al Consiliului de Conducere al revistei „Era socialistă” (din 14 iun.1979); vicepreşedinte al biroului Comisiei pentru problemele ideologice, ale activităţii politice, culturale şi de educaţie socialistă a C.C. al P.C.R. (din 27 mart. 1980); director general al Radioteleviziunii Române (26 nov.1981-29 mart.1984); director al Direcţiei de Cultură şi Presă din Ministerul Afacerilor Externe (din iun.1984) - Membrii C.C…, p. 506-507. 11 Gâdea Suzana (Susănica) (n. 29 sept. 1919, Buzău; d. 25 aug. 1996, Bucureşti). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 iul. 1965-23 nov. 1979); membru al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979-22 dec. 1989); membru Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979-22 dec. 1989). Studii: Facultatea de Chimie Industrială, Institutul Politehnic Bucureşti; specializare în R.P. Polonă (1953); Academia de Ştiinţe Social-Politice „Ştefan Gheorghiu”; cursuri postuniversitare; doctorat; docenţă. Profesia de bază: inginer chimist metalurg. Activitate şi funcţii: asistent (în 1943) şi conferenţiar (în 1948) la Catedra de Metalurgie Fizică; şef de lucrări la laboratorul de metalurgie de pe lângă Uzina „Laminorul” (în 1946); prodecan şi decan (în 1951) la Facultatea de Tehnologie Mecanică; profesor universitar (în 1955); membru al Prezidiului M.A.N. (în ian. 1961); vicepreşedinte (în ian. 1961) şi preşedinte (din 7 febr. 1963) al Consiliului Naţional al Femeilor din R.S.R.; membru de partid din 1962; membru al Consiliului de Stat (19 mart. 1965, reales la 13 mart. 1969); membru al Comisiei Naţionale de Demografie (29 mai 1971-feb. 1974); membru corespondent al Academiei R.S.R. (1 mart. 1974); prorector al Institutului Politehnic Bucureşti (în iul. 1975); ministrul Educaţiei şi Învăţământului (19 iun. 1976-1 sept. 1979); preşedinte al Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste (1 sept. 1979-22 dec. 1989); vicepreşedinte al Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie (din 8 apr. 1980); vicepreşedinte al Consiliului Superior al Educaţiei şi Învăţământului (din 22 mai 1980); vicepreşedinte al Comisiei Naţionale de Demografie (5 apr. 1983); membru al Consiliului Naţional al Ştiinţei şi Învăţământului (din 31 dec. 1985) – ibidem, p. 283-284. 12 Spornic Aneta (n. 29 iun.1930, Bucureşti). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (28 nov.1974-23 nov.1979); membru al C.C. al P.C.R. (23 nov.1979-22 dec.1989); membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. (23 nov.1979-21 mai 1982). Studii: Liceul industrial de fete din Bucureşti (1941-1949); Facultatea de Drept, Universitatea din Bucureşti (1949-1953); doctor în economie al Institutului de Ştiinţe Sociale de pe lângă C.C. al P.M.R. (1958). Profesia de bază: jurist. Activitate şi funcţii: funcţionar la Direcţia de propagandă a Comitetului de Cultură Fizică şi Sport (1951-1953); membru de partid din oct.1956; prorector al Academiei de Studii Economice Bucureşti (19671971); preşedinte al Comitetului municipal al femeilor, membru în biroul Comitetului municipal de partid Bucureşti (1966-1977); adjunct al ministrului Muncii (20 nov.1975-1 sept.1979); vicepreşedinte al Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie (din apr.1980); ministrul Educaţiei şi Învăţământului (1 sept.1979-29 apr.1982); ministru secretar de stat la Comitetul de Stat al Planificării (21 mai 1982); preşedintele Comitetului de Stat pentru Preţuri (23 mart.1984-19 iun.1986); vice-prim-ministru al Guvernului (19 iun.1986-14 sept.1987); ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al R.S.R. în Venezuela (30 dec.1987-23 febr.1990) – ibidem, p. 540. 13 Găvănescu Pantelimon (n. 26 aug. 1947, com. Băleşti, jud. Gorj). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979-22 nov. 1984); membru al C.C. al P.C.R. (22 nov. 1984-22 dec. 1989). Studii:

Florian Banu

98 6.

NICU CEAUŞESCU14

liceul; Şcoala de partid de un an, Secţia tineret (1969); Facultatea de Ştiinţe Politico-Economice, Academia de Ştiinţe Social-Politice „Ştefan Gheorghiu”. Profesia de bază: instalator gaze. Activitate şi funcţii: instalator de gaze la Întreprinderea de Gospodărire Orăşenească din Târgu Jiu (în 1964); şef al Sectorului evidenţă cadre, informare şi scrisori al Comitetului judeţean U.T.C. Gorj (1970); membru de partid din 1971; secretar cu probleme organizatorice al Comitetului judeţean U.T.C. Gorj (iun.-dec. 1972); secretar al C.C. al U.T.C. (1973-iun. 1979); membru al Consiliului Sanitar Superior (din 24 oct. 1975); preşedinte al Consiliului de Tineret Sătesc al C.C. al U.T.C.; membru al Comisiei Centrale de Partid şi de Stat pentru Sistematizarea Teritoriului şi Localităţilor Urbane şi Rurale (din 14 mart. 1978); prim-secretar al U.T.C. şi ministru pentru Problemele Tineretului (16 iun. 1979-15 dec. 1983); membru al Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie (din 8 apr. 1980); prim-secretar al Comitetului judeţean de partid şi preşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular al judeţului Dâmboviţa (5 dec. 1983-1988) – ibidem, p. 283. 14 Ceauşescu Nicu (n. 1 sept. 1951, Bucureşti; d. 26 sept. 1996, Viena). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979-18 dec. 1982); membru al C.C. al P.C.R. (18 dec. 1982-22 dec. 1989); membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. (22 nov. 1984-22 dec. 1989). Studii: Liceul nr. 24 din Bucureşti (1966-1970); Facultatea de Fizică, Universitatea din Bucureşti (1970-1975); Facultatea de Economie, Academia de Ştiinţe Social-Politice „Ştefan Gheorghiu”, curs fără frecvenţă; doctorat în fizică. Profesia de bază: fizician. Activitate şi funcţii: pionier, şef de detaşament (din 1960); membru al U.T.C. din 1966; locţiitor al secretarului organizaţiei de bază U.T.C. pe clasă la liceu (din 1966); membru al biroului Asociaţiei Studenţilor Comunişti pe an de facultate (1970-1971); membru de partid din 1971; vicepreşedinte pentru probleme ideologice (1971-1972) şi pentru probleme profesionale (1972-1973) al Consiliului Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti pe Universitatea Bucureşti; membru al Senatului Universităţii din Bucureşti (1972-1975); vicepreşedinte pentru probleme internaţionale al Consiliului Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti Români (1973-1975); membru al Consiliului Naţional (27 febr. 1974-22 dec. 1989) şi al Biroului executiv (29 aug. 1978-22 dec. 1989) ale Radioteleviziunii Române; preşedinte al Comisiei pentru problemele organizatorice şi ale vieţii interne de organizaţie a C.C. al U.T.C. (din 5 nov. 1975); membru (5 nov. 1975-23 dec. 1976) şi secretar (din 23 dec. 1976) al Biroului C.C. al U.T.C.; fizician la Uzinele „Electronica” Bucureşti (1975-1976); profesor la Liceul de matematică-fizică Măgurele (iun. 1976-febr. 1979); membru al Biroului executiv al Consiliului de Conducere al Ministerului Educaţiei şi Învăţământului (din 1976); membru al Consiliului Politic al Ministerului de Interne (din 12 apr. 1978); vicepreşedinte al Comisiei centrale pentru organizarea „Daciadei” (în 1979); vicepreşedinte al Comisiei centrale pentru organizarea turismului de masă şi a timpului liber (în 1979); asistent la Catedra de mecanică, fizică moleculară şi polimeri de la Facultatea de Fizică a Universităţii din Bucureşti (din febr. 1979); membru al Biroului executiv al Consiliului Naţional al F.D.U.S. (18 ian. 1980-22 dec. 1989); membru al Comisiei pentru problemele organizatorice de partid, de stat, ale organizaţiilor de masă şi obşteşti a C.C. al P.C.R. (din 27 mart. 1980); membru al Biroului executiv al Consiliului Superior al Educaţiei şi Învăţământului (din 9 mai 1980); secretar pentru probleme organizatorice (în 1980-până la 12 dec. 1983) şi prim-secretar (12 dec. 1983-13 oct. 1987) al C.C. al U.T.C.; ministrul pentru Problemele Tineretului (15 dec. 1983-19 oct. 1987); preşedinte al Comitetului Consultativ al O.N.U. pentru Anul Internaţional al Tineretului (în 1984); preşedinte al Asociaţiei Tineretului şi Studenţilor Români pentru Naţiunile Unite (în 1984); membru al biroului Comitetului de partid al aparatului C.C. al U.T.C. (în 1984); membru al Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii (în aug. 1987); prim-secretar al Comitetului judeţean de partid şi preşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular al judeţului Sibiu (5 oct. 1987-22 dec. 1989) – ibidem, p. 142-143.

„Amorsarea” revoluţiei...

99 7.

GEORGE HOMOŞTEAN 8. Dosar control.]

27.04.198 GS/FV/2 ex. r.d. 0807/154 MULTIPLICAT XEROX – C.I.D. (S.C.A.S.) R.M. 0747/281 din 27.04.1980 ex. 6 A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 16.088, vol. 14, f. 14-15

8. 1980 mai 10 – Notă privind defecţiunile şi stările de pericol existente în reţeaua feroviară şi deraierea a două trenuri de călători SECRET DE SERVICIU Nr. D/S/43.803 din 10 mai 1980 Ex. nr. 4

NOTĂ Din datele ce le deţinem rezultă că pe linii magistrale şi principale din reţeaua de cale ferată sunt porţiuni – însumând circa 300 km – cu defecţiuni pronunţate, de natură să pericliteze siguranţa traficului feroviar şi să favorizeze evenimente în circulaţia trenurilor de călători şi de marfă. O situaţie mai deosebită din acest punct de vedere există la regionalele de căi ferate Bucureşti şi Constanţa, pe raza cărora porţiunile de linie necorespunzătoare totalizează circa 130 şi respectiv 80 km., precum şi pe raza regionalelor Braşov, Galaţi şi Timişoara. Asemenea defecţiuni se află mai ales pe secţiile cu trafic intens ca: Bucureşti – Ploieşti, Chitila - Goleşti, Pasărea – Feteşti, Cernavodă – Medgidia, Slobozia – Feteşti, Braşov – Sfântu Gheorghe, Braşov – Podu Olt, Ciceu – Deva, Valea Călugărească – Buzău, Mărăşeşti – Tecuci, Făurei – Brăila, Petroşani – Subcetate şi Caransebeş – Reşiţa. De la începutul anului 1979 şi până în prezent, pe aceste secţiuni au avut loc 16 deraieri de vagoane din compunerea unor trenuri de persoane şi marfă, care au pus în pericol securitatea călătorilor, au generat avarii la materialul rulant şi la linie, degradarea mărfurilor transportate şi perturbarea traficului feroviar. Evenimentele care puteau să aibă urmări deosebit de grave au fost deraierile produse în circulaţia

100

Florian Banu

trenului rapid 51 (la 9 iulie 1979) şi acceleratului 838 (la 5 mai 1980), în apropierea staţiilor Inoteşti şi Fundulea, ambele datorându-se pierderii stabilităţii liniei. De asemenea, în primele patru luni ale acestui an s-au produs peste 220 ruperi de şine în cale, care puteau determina evenimente cu urmări grave. Numărul acestor rupturi echivalează cu totalul cazurilor similare înregistrate în 1979. Înrăutăţirea stării liniei se datoreşte faptului că nu s-a acţionat sistematic pentru cunoaşterea şi înlăturarea fenomenelor de colmatare a terasamentului şi de depreciere a balastului din platforma căii, a zonelor unde au apărut slăbiri ale sistemelor de prindere dintre şine şi traversele degradate, precum şi pentru depistarea şi înlocuirea imediată a şinelor cu fisuri, deformaţii şi uzuri avansate, situaţie în care se află în prezent peste 600 bucăţi şină. De asemenea, nu s-au efectuat la timp şi în bune condiţii lucrările de refacţie şi întreţinere curentă a liniei şi nu s-a asigurat necesarul de piatră spartă, de traverse din beton şi de material mărunt de cale – în raport cu nevoile de întreţinere a căii. Calitatea întreţinerii căii a fost afectată şi de randamentul scăzut al celor peste 90 utilaje mecanizate – bureze, maşini de compact, ciuruitori de balast etc. – care de la începutul anului 1979 şi până în prezent s-au aflat în stare defectă ori au fost imobilizate în reparaţii, peste 40% din timpul de lucru efectiv, operaţiile de întreţinere fiind realizate cu mijloace manuale. [DIFUZAREA: Ex. 1 Tov. Const. Dăscălescu 2. Tov. ION IONIŢĂ } prin tov. T. Postelnicu 3. Tov. VASILE BULUCEA15 15

Bulucea Vasile (n. 11 febr. 1931, sat Ghelmegioaia, com. Prunişor, jud. Mehedinţi). Membru al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979-22 dec. 1989); membru al Comisiei Centrale de Revizie (28 nov. 197423 nov. 1979). Studii: Facultatea Muncitorească (1949-1951); Facultatea de Exploatare Căi Ferate, Institutul de Căi Ferate Bucureşti (1951-1956); Universitatea Politică şi de Conducere; Universitatea Serală de Marxism-Leninism; cursuri de perfecţionare la Institutul de pregătire a cadrelor de conducere din economie. Profesia de bază: inginer exploatări căi ferate. Activitate şi funcţii: montator locomotive (1945); membru al U.T.M.; secretar al organizaţiei U.T.M. pe facultate (1949); inginer principal şi ajutor al şefului de secţie (1956) la staţia C.F.R. Caransebeş; secretar pentru probleme economice al Comitetului raional U.T.M. Caransebeş; membru de partid din mai 1959; şef al regulatorului de mişcare C.F.R. Arad, adjunct al şefului şi şef al Serviciului mişcare la Direcţia Regională C.F.R. Timişoara (1961); director adjunct cu probleme de mişcare la Direcţia Regională C.F.R. Oltenia (1966); director al Direcţiei Regionale C.F.R. Craiova (1968); membru supleant al biroului Comitetului judeţean de partid Dolj (din febr. 1968); membru al Comitetului Uniunii sindicatelor din transporturi; membru al biroului Comitetului judeţean de partid Dolj (1972); deputat în Consiliul popular judeţean Dolj (1972); prim-secretar al Comitetului municipal de partid şi preşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular al municipiului Craiova (până la 3 febr. 1977); prim-vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular al judeţului Dolj (din 3 febr. 1977); ministrul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor (27 oct. 1979-9 aug. 1986); primsecretar al Comitetului judeţean de partid şi preşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular al judeţului Gorj (din 9 aug. 1986); ministru secretar de stat la Comitetul de Stat al

„Amorsarea” revoluţiei...

101 4. DOS. CONTROL]

08.05.1980 GT/FV/2 ex. r.d. 0807/168 MULTIPLICAT XEROX – C.I.D. (S.C.A.S.) R.M. 0747/304 din 10.05.1980 ex. 2 A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 16.088, vol. 14, f. 85

9. 1980 iunie 18 – Notă a Direcţiei a II-a din D.S.S. cu privire la deficienţele din turism şi comentariile turiştilor străini Nr. D – 3/0145.457 din …. iunie 1980

SECRET Ex. nr. 2

NOTĂ -privind unele deficienţe în deservirea turiştilor străini şi folosirea spaţiilor de cazare Unii delegaţi ai firmelor de turism străine şi turişti sosiţi în ţara noastră prin intermediul acestora îşi manifestă nemulţumirea şi comentează negativ unele măsuri luate recent de conducerea Ministerului Turismului şi Sportului. Astfel, o reacţie total nefavorabilă a declanşat hotărârea de a scoate din meniul turiştilor apa minerală, cu atât mai mult cu cât R.S. România este cunoscută ca un mare producător de ape minerale, iar propaganda noastră turistică externă precizează că dispunem de peste 30% din rezervele europene. Comentariile turiştilor cuprind aprecieri nefavorabile turismului românesc, pe această temă, în comparaţie cu situaţia din unele ţări vecine, unde meniul cuprinde apă minerală, sucuri şi, uneori, chiar bere. Nemulţumiri ale turiştilor străini şi comentarii negative au fost determinate şi de introducerea măsurii ca fiecare restaurant din reţeaua Ministerului Turismului şi Sportului să pregătească o zi pe săptămână meniuri fără carne de porc sau de vită. Măsura ca atare este apreciată, în general, ca bună, ea contribuind la diversificarea meniurilor, însă este criticat modul de aplicare întrucât defavorizează grupele de

Planificării (a coordonat Direcţia de bază materială, Direcţia de cooperare economică internaţională şi comerţ exterior şi Direcţia de producţie); vicepreşedinte al Comisiei interguvernamentale româno-sovietice de colaborare economică şi tehnico-ştiinţifică (14 mai 1988-21 oct. 1989); prim-vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular al municipiului Bucureşti (21 oct.-22 dec. 1989) - Membrii C.C…, p. 117-118.

102

Florian Banu

turişti cu un sejur scurt în România şi, îndeosebi, afectează situaţia celor care fac turism de circuit. În condiţiile în care stabilirea zilei respective este lăsată la latitudinea factorilor locali, turiştii aflaţi în circuit pot avea „şansa” să servească meniuri fără carne de porc sau de vită mai multe zile la rând. Au fost înregistrate, de asemenea, şi unele deficienţe ce au determinat reclamaţii şi nemulţumiri ale turiştilor străini şi în ceea ce priveşte calitatea serviciilor acordate. Astfel, numai cu prilejul circuitului turistic efectuat recent în ţara noastră de către un grup al firmei italiene „TOURAMA”, turiştii şi-au exprimat nemulţumirea pentru calitatea şi cantitatea meselor oferite (restaurantul „UNIREA” din Focşani şi „PĂDUREA BĂNEASA” din Bucureşti); incorectitudinea ospătarilor şi vânzătorilor de la magazinele cu plata în valută (restaurantul „PĂDUREA BĂNEASA”, magazinul hotelului „DELTA” din Tulcea); întreţinerea hotelurilor (la hotelul „DELTA” din Tulcea turiştii au găsit în camere sticle goale, resturi de mâncare, instalaţii sanitare murdare) etc. Asemenea nemulţumiri au exprimat, la data de 6 iunie a.c. şi turiştii firmei engleze „YOUGOTOURS” referitor la hotelul „VENUS” din staţiunea Mamaia, care nu este pregătit corespunzător pentru primirea oaspeţilor străini (umezeală în camere, miros neplăcut etc.), precum şi cu privire la calitatea şi cantitatea necorespunzătoare a meselor oferite de restaurantul „SILVIA” din staţiunea Venus. Deficienţe similare în deservirea turiştilor firmei engleze „GLOBAL” au determinat conducerea firmei să solicite O.N.T. „LITORAL” despăgubiri în valoare de 17.000 dolari. Firma finlandeză „LOMAMATKA” a reclamat faptul că un număr de 10 turişti, care s-au aflat în ţara noastră în perioada 27 aprilie – 19 mai la staţiunea Băile Felix, au fost infectaţi cu salmonela. Datorită apariţiei acestor cazuri, două mari grupuri de turişti finlandezi, care urmau să sosească la Băile Felix, au fost anulate. O situaţie necorespunzătoare se înregistrează şi în privinţa ocupării spaţiului de cazare pe litoral. Până la data de 8 iunie a.c. numărul turiştilor aflaţi pe litoral – atât străini cât şi români – a fost superior celui înregistrat în perioada corespunzătoare a anului trecut. Începând de la această dată, numărul acestora a început să scadă comparativ cu sezonul precedent datorită, printre altele, următoarelor cauze: -sosirile turiştilor din ţările occidentale sunt mai mici ca urmare a situaţiei politice internaţionale, cât şi a faptului că este cunoscută „lipsa posibilităţilor de distracţie pe litoralul românesc în condiţiile vremii nefavorabile”; -cu unele ţări socialiste nu au fost încheiate încă contractele şi acordurile pentru schimbul reciproc de turişti; -sindicatele au pus în vânzare cu 20% mai puţine locuri decât în anul 1979. La data de 11 iunie a.c., din capacitatea în funcţiune de 70.000 locuri de cazare, erau ocupate 57.000 locuri. O parte din diferenţa de 13.000 locuri ar fi putut fi ocupată dacă serviciile de relaţii din Centrala O.N.T. „LITORAL” nu ar fi exagerat

„Amorsarea” revoluţiei...

103

previziunile privind sosirile de turişti străini şi ar fi pus din timp la dispoziţia turismului intern spaţiile de cazare blocate în felul acesta. Pentru perioada 1-15 iulie a.c. prognoza ocupării spaţiilor de cazare pe litoral destinate turismului internaţional indică un număr de 7.000 locuri disponibile, iar pentru perioada 15-30 iulie circa 7.000-10.000 locuri care, dacă nu vor fi distribuite din timp oficiilor judeţene de turism pentru a fi puse în vânzare, vor determina un indice necorespunzător al folosirii spaţiului de cazare, cu consecinţe directe asupra realizării planului de încasări al Ministrului Turismului şi Sportului. C.GH/TA/3 ex. RD.429/18.06.80 A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 13.274, vol. 1, f. 3-4

10. 1980 august 22 – Notă privind comentariile populaţiei cu privire la evenimentele din Polonia STRICT SECRET Nr. D/0044.020 din 22 august 1980 Ex. nr. 6

NOTĂ Din datele ce le deţinem în legătură cu comentariile ce se fac privind actualele evenimente din Polonia, rezultă următoarele: -Mai multe persoane din Bucureşti şi din judeţele Bacău, Botoşani, Cluj, Dolj şi Timiş consideră că evenimentele respective se datoresc lipsei produselor alimentare şi de strictă necesitate de pe piaţa internă, care au fost folosite pentru achitarea datoriilor externe. În acest context, referindu-se la unele neajunsuri în aprovizionarea populaţiei din ţara noastră, diferite persoane, îndeosebi cele cunoscute cu antecedente politice reacţionare, fac comentarii tendenţioase. Astfel, avocatul POP EUGEN din Bucureşti, fost membru al Partidului Naţional Ţărănesc şi condamnat pentru infracţiuni contra securităţii statului, consideră că „şi la noi situaţia economică este dezastruoasă şi numai pasivitatea clasei muncitoare a făcut să nu se treacă la acţiuni revendicative”. VELCESCU CONSTANTIN, fost legionar, din Bacău, a afirmat că „datorită unor măsuri ce diminuează nivelul de trai – scumpirea unor produse alimentare, mărirea chiriilor etc., nu ar fi exclus ca, mai devreme sau mai târziu, să aibă loc şi la noi asemenea frământări”.

Florian Banu

104

ONCIU ROMUL, maistru şi GUNDISCH ALBERT, inginer, ambii de la Trustul de construcţii Cluj-Napoca, au făcut comentarii că „şi în ţara noastră preţurile sunt în creştere şi s-ar putea ca în scurt timp să se ajungă la o situaţie similară celei din Polonia”. NEDIC LEMNARU, redactor la Radioteleviziune, a afirmat că „muncitorii polonezi au dovedit curaj, aşa trebuind să facem şi noi”. După opinia lui, recenta şedinţă a Comitetului politic Executiv al C.C. al P.C.R., unde s-a pus accent pe rezolvarea cererilor oamenilor muncii, ar fi fost „ecoul grevelor din Polonia”. Alţi redactori de la Radioteleviziune, între care MARCEL TEODORU, ELISABETA ILIESCU, GABRIELA SIMBOTIN şi ION DIŢULESCU, fac aprecieri negative cu privire la lipsa de carne şi mărirea preţurilor la unele produse alimentare, fără a se anunţa în presă, afirmând că „această scumpire provoacă mai multă îndârjire”. -Comentând evenimentele din Polonia, unele persoane, inclusiv străini veniţi la odihnă în ţara noastră, consideră că actuala situaţie ar putea fi folosită de unele puteri străine pentru a interveni sub pretextul apărării regimului socialist şi asigurării ordinii. Sunt exprimate păreri că manevrelor trupelor Tratatului de la Varşovia, care se vor face în apropierea zonei celei mai aprinse – Gdansk - ar pregăti o asemenea intervenţie. Se continuă măsurile pentru cunoaşterea stării de spirit în scopul prevenirii eventualelor acţiuni negative. [1. tov. min. G.H. 2. tov. m. s. St. T.P. 3. tov. gl. lt. I. Vlad 4. tov. col. Gh. Bucur 4. dosar control] 22.08.1980 GS/TT/2 ex. RD nr. 0811/428 MULTIPLICAT XEROX – C.I.D. (S.C.A.S.) R.M. 0747/52 din 22.08.1980 ex. 4 A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 16.088, vol. 14, f. 28

„Amorsarea” revoluţiei...

105

11. 1980 septembrie 10 – Notă privind acţiunea de protest a unui cetăţean român de origine germană din Sibiu în vederea obţinerii aprobării pentru emigrarea în R.F.G. MINISTERUL DE INTERNE Nr. D/044.065 din 10 septembrie 1980

SECRET Ex. nr.4

NOTĂ În dimineaţa zilei de 10 septembrie 1980, un cetăţean român de naţionalitate germană din municipiul Sibiu a afişat la fereastra locuinţei sale o pancartă, pe care scria: „Vrem reîntregirea familiilor”16. Organele noastre au intervenit operativ pentru ridicarea pancartei şi acţionează în continuare, cu sprijinul şi sub îndrumarea organelor locale de partid, în vederea clarificării cazului şi determinării cetăţeanului respectiv să renunţe la astfel de acţiuni. 10.09.1980 GI/FV/2 ex. r.d. 0807/341 MULTIPLICAT XEROX C.I.D.(S.C.A.S.) R.M. 0747/567 din 10.09.1980 ex. 2 A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 16.088, vol. 14, f. 37

16

Pentru fenomenul emigrării germanilor din România, vezi Florian Banu, Luminiţa Banu, Florica Dobre, Laura Stancu (eds.), Acţiunea „Recuperarea”. Securitatea şi emigrarea germanilor din România (1962-1989), Bucureşti, Editura Enciclopedică, 2011, LXXXIV+943 p.

Florian Banu

106

12. 1980 septembrie 12 – Notă a Direcţiei a II-a din D.S.S. cu privire la deficienţele din turism şi comentariile suscitate de acestea în rândul turiştilor străini Nr. D-3/00145.667 din 12 sept.1980 STRICT SECRET Ex. nr. 2

NOTĂ privind deficienţe în activitatea de turism Pe lângă aspectele semnalate anterior referitoare la slaba calitate a serviciilor de cazare şi masă, lipsa de varietate şi cantitatea insuficientă a meniurilor oferite, întreţinerea necorespunzătoare a unor spaţii hoteliere ori de servire a mesei – care continuă să se manifeste în activitatea unor unităţi de turism – numeroase nemulţumiri ale turiştilor străini17 sunt determinate şi de alte neajunsuri din activitatea unităţilor prestatoare de servicii, cum sunt: 1. Starea tehnică necorespunzătoare a autocarelor folosite pentru transportul turiştilor şi, îndeosebi, gradul avansat de uzură al acestora. Astfel, grupului turistic al firmei „Bravo” din Grecia, cu sejur în ţara noastră în perioada 12-19 august 1980, i s-a pus la dispoziţie microbuzul 34-B-6973, fără instalaţie de microfon şi cu plafonul spart, ploaia udându-i pe turişti, iar autocarul nr. 38-B8673, repartizat unor grupe de turişti englezi, s-a defectat în timpul fiecărui program, creând panică şi neîncredere în rândul lor. Reclamaţii privind lipsa microfoanelor ori defectarea frecventă a acestora, precum şi referitoare la starea tehnică a autocarelor au fost adresate numai în cursul luni august de mai mulţi turişti sosiţi în ţara noastră prin firme din Franţa, Israel, Uniunea Sovietică, Belgia, R.F. Germania etc. Starea tehnică necorespunzătoare şi desele defecţiuni apărute în exploatarea autocarelor au determinat şi frecvente întârzieri în efectuarea programelor turistice, uneori chiar anularea unor părţi din acestea. De asemenea, turiştii comentează negativ condiţiile în care se face uneori transferul de la aeroport la hotel, întrucât, pe motive de economie, ghizii efectuează cuplarea mai multor grupe turistice şi datorită diferenţelor de orar ale sosirilor avioanelor, aceştia sunt obligaţi să aştepte în autocar sau în sala de aşteptare mai mult timp.

17

Pentru o analiză detaliată a problemei, vezi, Luminiţa Banu, Implicarea Securităţii în monitorizarea turismului internaţional din România, în Muzeul Marinei Române, „Studia in honorem magistri Ion Calafeteanu LXX. Istorie şi istoriografie contemporană”, editor coordonator: dr. Florin C. Stan, Constanţa, Editura Muzeului Marinei Române, 2010, p. 397-415.

„Amorsarea” revoluţiei...

107

Numeroase reclamaţii au fost adresate şi cu privire la starea tehnică a autoturismelor închiriate fără şofer pe care, de exemplu, turistul englez REGIS BOYER o consideră „deplorabilă”. Acesta a solicitat de la „Automobil Club Român” returnarea unei sume în valută reprezentând cheltuielile suportate de el pentru repararea maşinii. 2. Comportarea ori atitudinea necorespunzătoare a unor persoane din reţeaua unităţilor prestatoare de servicii. Deşi marea majoritate a lucrătorilor din unităţile de turism îşi îndeplinesc atribuţiile în bune condiţii, contribuind la ridicarea nivelului calitativ al serviciilor oferite, comportarea unora dintre aceştia lasă foarte mult de dorit, producând importante prejudicii morale turismului românesc. Astfel, turistul vest-german FREITAG KLAUS a reclamat faptul că în seara zilei de 16 august 1980, aflându-se împreună cu un grup de turişti la restaurantul „Capra Neagră” din Poiana Braşov, şeful de unitate le-a condiţionat oferirea unei „mese bune”, de plata consumaţiei în valută şi oferirea de ţigări străine18. Grupul firmei „WTB” din Belgia, aflat în ţară în perioada 5-19 august a.c., a reclamat că la restaurantul „Unirea” din Iaşi, personalul, purtând o ţinută neglijentă, a fost „neatent şi obraznic”, iar grupul firmei „Ventana” din Italia – 14-28 august – a reclamat referitor la restaurantul „Balada” din Olimp că „ospătarii se ceartă, se bat între ei, nu poartă uniformă, iar bucătarul a fost aproape tot timpul în stare de ebrietate”. Unele reclamaţii se referă la incorectitudinea întocmirii notelor de plată: familia PEDERSEN din Danemarca şi-a exprimat indignarea pentru faptul că la restaurantul „Minion” i s-a solicitat 1.200 lei pentru o cină – iar nota de plată nu a avut nici un antet, era o simplă bucată de hârtie – în timp ce la un alt restaurant, pentru aproximativ acelaşi meniu a plătit doar 400 lei. Mai mulţi turişti străini aflaţi la hotelul „Flora” din Bucureşti pentru tratament, au reclamat comportarea necivilizată a personalului, îndeosebi a asistentelor medicale, care, conform celor sesizate de turiştii – McKay – Anglia, Taylor şi Nandman din S.U.A., „sunt foarte nervoase, răspund urât la întrebări, nu-şi îndeplinesc cu conştiinciozitate îndatoririle de serviciu”. Aspecte negative de comportament au fost semnalate în unele cazuri şi în rândul conducătorilor auto de pe autocarele Oficiului Naţional de Turism. Astfel, şoferul CIURUC CONSTANTIN, de pe autocarul 33-B-3371, care a transportat în perioada 3-24 august a.c. un grup al firmei „ATC”, a solicitat ghidului să atragă atenţia turiştilor „să fie atenţi cu el”. Nemulţumit de faptul că o turistă i-a oferit drept cadou doar o casetă, a pretins ca turiştii să facă o colectă şi să-i cumpere un casetofon. Întrucât ghidul nu a dat curs cererii sale, a fost tot timpul irascibil, a

18

Evident, este vorba de oferirea de către turişti a respectivelor ţigări importantei personalităţi a „şefului”.

Florian Banu

108

creat greutăţi în desfăşurarea programului şi a adoptat o atitudine necivilizată faţă de ghid şi turişti. Asemenea comportări ale unor lucrători din turism produc o impresie nefavorabilă în rândul străinilor şi, chiar dacă nu se înregistrează decât puţine cazuri, turiştii le conferă un caracter de generalitate, ceea ce aduce importante daune morale turismului nostru. 2 ex. TA/644/12.09.80 A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 13.274, vol. 1, f. 40-41

13. 1981 mai 27 – Buletin de radio-ascultare, întocmit de către C.I.E., cuprinzând informaţiile vehiculate de posturile de radio „Vocea Americii” şi „Deutsche Welle” cu privire la situaţia economică a României şi procesul de emigrare a etnicilor germani U.M. 0544

PENTRU UZ INTERN Ex. nr. 27

BULETIN RADIO Nr. 77 NU CIRCULĂ în afara destinatarului 27 mai 1981 VOCEA AMERICII În cadrul emisiunii „Actualitatea politică”, din seara zilei de 26 mai a.c., GABRIELA LĂZĂRESCU a transmis: a) Extrase din articolul intitulat „Tulburările poloneze sunt o lecţie pentru blocul sovietic”, scris de corespondentul la Viena al ziarului „Washington Star”: „Deşi evenimentele care zguduie Polonia nu s-au extins în alte ţări socialiste vecine, cel puţin trei state ale blocului sovietic au început să ia măsuri preventive pentru a împiedica o asemenea eventualitate. România, asemenea Poloniei, a pus accentul pe investiţii industriale, acum însă promite mai mulţi bani pentru cooperativele agricole şi dă semne că doreşte să se apropie economic de bloc. Celelalte două ţări est-europene, care iau măsuri de preîntâmpinare a unor tulburări de tip Polonia, sunt Cehoslovacia şi Ungaria.

„Amorsarea” revoluţiei...

109

România are cel mai scăzut nivel de trai din răsăritul Europei, iar în ultimii ani situaţia s-a înrăutăţit, în special în sectorul alimentar. Dispunând de o climă caldă şi de regiuni arabile întinse, România ar trebui să fie în stare să producă suficientă hrană, cantitativ şi ca varietate, pentru a satisface cerinţele poporului. În alimentarele din România, însă, rafturile sunt goale, cele mai mari lipsuri înregistrându-se în sectoarele carne şi legume. Parţial, problema a fost creată de accentul pus în deceniul din urmă pe investiţii industriale, în dauna agriculturii. Deficienţele din agricultură sunt atât de izbitoare încât preşedintele român NICOLAE CEAUŞESCU a considerat necesar să admită public că politica trecută a investiţiilor a fost greşită. De aici promisiunea că vor fi acordate noi fonduri cooperativelor agricole de producţie. Pe vremuri, România era o mare exportatoare de petrol. Astăzi trebuie să importe cantităţi sporite de ţiţei din Orientul Mijlociu şi să plătească preţul pieţei mondiale. După ce a arătat că în trecut domnul CEAUŞESCU a preferat să nu importe petrol sovietic pentru a menţine o politică externă mai independentă, ziaristul american conchide: „Deplasarea la Praga a liderului român a fost un gest evident faţă de Moscova. Se relatează că românii încarcă să încheie cu ruşii un contract de livrări pe termen lung la preţuri favorabile. Oaspeţii domnului CEAUŞESCU au subliniat necesitatea unei integrări politice militare. Liderul român nu s-a declarat de acord public, dar nici nu a respins afirmaţiile gazdelor cehoslovace”. b) Pasaje din articolul intitulat „România se teme de genul tulburărilor din Polonia şi se apropie de ceilalţi aliaţi din bloc”, redactat de corespondentul american special la Viena, al ziarului „Christian Science Monitor”: „Eşecurile economice ale României au cauzat datorii de 8 miliarde dolari – cele mai mari datorii externe, după Polonia, ale unui stat din răsăritul Europei. Alte efecte, ca subjugarea agriculturii de către industrie, intensificarea nemulţumirii consumatorilor români şi chiar grevele minerilor din 1977, toate acestea amintesc de Polonia. Teama de a se repeta tumultoasa reacţie poloneză la asemenea eşecuri, probabil va dicta o linie românească mai supusă faţă de Rusia şi acceptarea strângerii legăturilor economice cu C.A.E.R.-ul”. DEUTSCHE WELLE La rubrica „Radiomagazin” s-a transmis următorul comentariu referitor la naţionalitatea germană din România: „Situaţia naţionalităţii germane din România s-a înrăutăţit sensibil în ultima vreme, odată cu deteriorarea marcată a condiţiilor de viaţă şi a nivelului de trai al populaţiei”.

110

Florian Banu

O serie de ziarişti din Germania federală au relatat de curând, pe larg, despre evoluţia stării de spirit a saşilor şi şvabilor din România şi despre dificultăţile deosebite pe care le întâmpină. Astfel, printr-o analiză semnată de VICTOR MEYER şi apărută în coloanele cotidianului „Frankfurter Allgemeine Zeitung”, cititorii au avut prilejul să se familiarizeze cu întreaga situaţie a naţionalităţii germane din România. Arătând că, în prezent, singura dorinţă a saşilor din Transilvania şi a şvabilor din Banat este emigrarea în Germania federală, autorul articolului constată un proces de destrămare a comunităţilor cu tradiţii seculare, pe care nici o intervenţie nu îl mai poate opri, lucru care pare să fi fost sesizat şi de autorităţile româneşti. Numărul vizelor de plecare acordate germanilor din România se cifrează deja, în prezent, la 16.000 anual. Numai că tinerele generaţii au pierdut sentimentul solidarităţii şi pământului unde s-au născut, condiţiile de viaţă din ultima vreme nu au contribuit nici ele cu nimic la încetinirea emigrării. VICTOR MEYER se opreşte asupra câtorva momente specifice ale fenomenului. În primul rând părăsesc ţara, cu precădere, oamenii tineri, intelectualii şi elementele cele mai dinamice, tocmai oamenii pentru care viaţa din Germania federală nu aduce nici un fel de avantaje sufleteşti. În al doilea rând, se destramă întreaga ţesătură a germanităţii din România, fiindcă procesul de disoluţie a cuprins însăşi comunele germane, familii sau indivizi izolaţi. De-a lungul istoriei, comuna, cu sistemul ei de întrajutorare, a fost coloana vertebrală a naţionalităţii germane din România. Câtă vreme a rămas intactă comuna, nici o vitregie a soartei nu i-a clintit pe saşi sau şvabi. Acum, reazemul se fărâmiţează, dovadă fiind faptul că emigrează astfel de protestanţi. Biserica evanghelică fiind centrul spiritual şi moral al comunei, plecarea preoţilor marchează o adâncire fără precedent a crizei. Episcopul protestant KLEIN, din Sibiu, a cerut sprijinul Sinodului Evanghelic din Germania federală pentru a putea compensa cât de cât plecarea pastorilor din parohiile transilvănene. În articolul său, VICTOR MEYER remarcă, printre altele, că dorinţa de emigrare a devenit atât de puternică la saşi şi din cauza înrăutăţirii generale a situaţiei materiale. După naţionalizarea imobilelor din oraşe, a gospodăriilor de la sate, ruinarea economică a naţionalităţii germane a survenit iremediabil după război. Astăzi, gospodăriile colective nu asigură nici măcar acoperirea nevoilor minime”. * Agravarea dificultăţilor este constatată şi de ARNO MEYER, corespondent al agenţiei D.P.A., care scrie în cotidianul «Süddeutsche Allgemeine Zeitung», că „lipsa alimentelor de bază a lovit cel mai greu Ardealul”. A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 13.381, vol. 18, f. 18-20

„Amorsarea” revoluţiei...

111

14. 1981 noiembrie 8 – Buletin de radio-ascultare, întocmit de către C.I.E., cuprinzând informaţiile difuzate de postul de radio „Deutsche Welle” cu privire la vizita preşedintelui R.F.G. în România şi factorii care influenţează procesul de emigrare a etnicilor germani U.M. 0544

PENTRU UZ INTERN Ex. nr. 27

[Tov. Col. Popescu St.]

BULETIN RADIO Nr. 178 NU CIRCULĂ în afara destinatarului 8 noiembrie 1981 Postul de radio „Deutsche Welle” a transmis în cadrul rubricii „Revista presei”, prezentată de GEORG FOCKE, următoarele: -„Vizita preşedintelui federal în România, încheiată recent19, alcătuieşte tema unui ecou tardiv, semnat de KARL GUSTAF STRÖHM, în ziarul «Die Welt», din Bonn, în articolul căruia se arată că necesitatea de a emigra se accentuează în rândul saşilor din Transilvania şi al şvabilor din Banat, pe măsură ce se înrăutăţesc condiţiile materiale şi politice din România comunistă. Mai ales tinerii vor cu orice preţ să plece în Vest. Motivul lor prea adesea mărturisit: în România nu au nici un viitor. Ar trebui să determine oare, Republica Federală Germania grupul etnic german din România să rămână în ţară sau, dimpotrivă, ar trebui Bonnul să insiste cât mai energic cu putinţă ca această minoritate germană, singura care a rămas compactă în Europa de Răsărit, să fie repatriată, pe cât se poate integral, în patrie, adică în Republica federală? În timpul călătorie sale în România, preşedintele KARL CARSTENS s-a văzut confruntat direct cu această dilemă. El a încercat să găsească o soluţie solomonică. Germanii de cetăţenie română, care doresc să emigreze în Germania federală, ar urma să capete această posibilitate, clar fiind faptul că acest lucru nu s-ar putea petrece decât cu consimţământul conducerii de stat româneşti. Cei care doresc să rămână însă în România ar trebui să fie ajutaţi să fiinţeze în continuare ca oameni de naţionalitate şi limbă germană, ajutaţi să cultive limba şi cultura germană. Din 19

Vizita preşedintelui R.F.G., Karl Carstens, s-a desfăşurat în perioada 26-30 octombrie 1981.

Florian Banu

112

nefericire însă, realităţile sistemului comunist actual din România fac ca această dublă soluţie să ţină astăzi aproape de domeniul intim. Politica oficială a Bonnului închide uneori ochii în faţa acestei situaţii. Nu este desigur deloc plăcut să nu te poţi rezuma în cursul convorbirilor politice şi recepţiilor solemne la cuvintele elegante despre dezarmare şi cooperare şi să te apese pe cuget obida sufletească a unui întreg grup etnic german. Bonnul este, apoi, veşnic pândit în Europa de Răsărit de primejdia de a prelua terminologia gazdelor comuniste, desigur, de dragul aşa-ziselor interese superioare. S-au stins, s-au risipit, au pierit grupurile germane de odinioară, de la Marea Baltică şi de pe Volga, din Polonia, Ţara Sudeţilor şi Slovacia. Nu a rămas decât minoritatea germană din Transilvania şi din Banatul românesc, fiindcă din Banatul iugoslav a fost alungată în 1945, cu sălbăticie. Decisiv este însă nu numai contrastul radical dintre nivelul de trai al fastuoasei Republici federale şi al României comuniste. Decisivă este atitudinea statului şi partidului faţă de oamenii însăşi, în primul rând faţă de minorităţi. Nu poate fi ignorat faptul că, din optica comuniştilor români, aici îşi aruncă umbra şi problema celor peste 2 milioane de unguri din Transilvania. Multe din cele pe care le au de suferit, astfel, germanii din România reprezintă de fapt reflexul conflictelor româno-maghiare. Din păcate, nu am avut impresia că politica externă germană a înţeles acest lucru într-o măsură suficientă şi că a atras atenţia Bucureştiului cu insistenţa de rigoare. Indiferent dacă acest lucru convine sau nu Bonnului, situaţia minorităţii germane va fi întotdeauna un criteriu esenţial al stării raporturilor noastre cu România. Câtă vreme regimul de la Bucureşti va fi de părere că va putea soluţiona problemele politice interne şi, mai ales, economice, mai degrabă prin metode administrativ-poliţieneşti, decât prin reforme ample, minoritatea germană se va orienta către Republica federală. Aceasta cu toate că activiştii comunişti de origine germană din România au dreptate atunci când afirmă că viaţa în Apus nu este deloc atât de lesnicioasă, precum îşi imaginează mulţi saşi şi şvabi. Preoţii protestanţi germani şi comuniştii de origine germană din România fac, în prezent, în chip straniu, front comun, atunci când vorbesc despre necesitatea de a conserva patrimoniul cultural german din Transilvania şi Banat. Cheia pentru soluţionarea întregii probleme a minorităţii germane o are în mâini preşedintele CEAUŞESCU, personal”. 7 noiembrie 1981 DI/PM – 46 ex. A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr.13.381, vol. 18, f. 26-27

„Amorsarea” revoluţiei...

113

15. 1982 ianuarie - Tematica elaborată de Direcţia I a D.S.S. pentru culegerea de informaţii în problema „Justiţie” MINISTERUL DE INTERNE DEPARTAMENTUL SECURITĂŢII STATULUI Direcţia I Nr. 155/BV/001640 din.....ianuarie 1982

STRICT SECRET Ex. nr. 1 APROB

TEMATICA orientativă privind culegerea de informaţii în problema „Justiţie”20 În vederea unei mai bune cunoaşteri şi îndeplinirii misiunilor ce revin organelor de securitate de informaţii interne, pentru prevenirea şi contracararea încercărilor cercurilor reacţionare din străinătate şi al unor elemente autohtone de a iniţia acţiuni, prin care ar viza lezarea independenţei şi suveranităţii statului ori afectarea climatului politic statornicit în ţara noastră, activitatea de căutare a informaţiilor în instituţiile juridice date în răspundere, va fi orientată în următoarele direcţii principale: 1. Cunoaşterea, prevenirea şi neutralizarea în fază incipientă, a intenţiilor şi preocupărilor cercurilor emigraţiei reacţionare din exterior sau alte elemente din străinătate de a instiga sau atrage la activitate potrivnică statului nostru, anumite persoane din sectoarele de responsabilitate. Pentru aceasta vor fi căutate informaţii referitoare la: - cetăţeni străini care vin oficial sau pe cont propriu în mediul juriştilor, în vederea depistării celor care au preocupări duşmănoase; - persoane din rândul emigraţiei sau a celor rămase ilegal în străinătate, din rândul juriştilor, care având reglementată situaţia juridică, vin în ţara noastră ca vizitatori la rude sau ca turişti şi intră în contact cu elemente din sectoarele de responsabilitate, faţă de care adoptă atitudine denigratoare sau instigă la acţiuni ostile statului nostru; - persoanele din instituţiile juridice date în răspundere care au rude sau relaţii apropiate în Occident şi întreţin legături suspecte cu acestea ori, sub influenţa lor, au manifestări duşmănoase sau sunt pretabile la asemenea acţiuni; - cetăţeni români, din sectoarele de responsabilitate, ce ar avea preocupări de a intra în legătură cu anumite elemente din emigraţie, transfugi ori emisari ai unor 20

Pentru un studiu de caz cu privire la monitorizarea justiţiei de către Securitate, vezi Florian Banu, Justiţia sub supravegherea Securităţii. Judeţul Olt – anii ’70-’80, în „Arhivele Totalitarismului”, an XIII, nr. 48-49 (3-4/2005), p. 213-222.

114

Florian Banu

organizaţii sau organisme din străinătate, posturi de radio străine, cunoscute cu activităţi duşmănoase la adresa ţării noastre. 2. Obţinerea de informaţii în vederea cunoaşterii şi prevenirii scurgerii spre exterior a unor date şi materiale nedestinate publicităţii, privind politica partidului şi statului în domeniul justiţiei, precum şi despre activitatea concretă a organelor din aceste sectoare, căutarea de informaţii va fi orientată în direcţia: - depistării persoanelor din instituţiile juridice date în răspundere care vizitează misiunile diplomatice şi consulare, au legături suspecte cu angajaţii acestora şi cele pretabile să transmită date şi informații din acest domeniu; - atenţie se va acorda avocaţilor, angajaţi de misiunile diplomatice şi consulare, privind apărarea şi susţinerea intereselor lor în faţa autorităţilor române, aceştia putând fi folosiţi sub această acoperire pentru obţinerea de date din diverse sectoare de activitate, nu numai din domeniul justiţiei; - vor fi avuţi în atenţie procurorii şi judecătorii care instrumentează, nemijlocit sau cu participarea altor organe, cauzele penale şi civile în care sunt implicaţi cetăţeni străini, pentru prevenirea atragerii acestora la acţiuni duşmănoase sau de divulgarea unor date şi aspecte despre activitatea instituţiilor din care fac parte sau politica partidului şi statului în acest domeniu; - se vor avea în vedere avocaţii angajaţi de către cetăţenii străini în procesele penale şi civile, pentru depistarea celor pretabili să stabilească cu aceştia sau familiile lor relaţii de natură ostilă ori transmiterea unor date din aceste sectoare sau alte sectoare de activitate; - în domeniul notariatelor de stat, unde se întocmesc un număr mare de acte notariale, în care unele din părţi sunt cetăţeni străini, se va urmări prevenirea legalizării unor acte pentru cetăţeni străini prin care ar putea fi aduse prejudicii statului român sau instituţiilor sale, transmiterea unor date şi informaţii prin intermediul notarilor, care în anumite cazuri se deplasează la domiciliul sau reşedinţa cetăţenilor străini, pentru întocmirea unor date notariale. 3. Depistarea din instituţiile date în răspundere a persoanelor ce efectuează frecvente deplasări în străinătate, mai ales din rândul avocaţilor, suspecte sau pretabile să se lase angrenate la acţiuni duşmănoase statului român. Pentru aceştia informaţiile ce vor fi căutate se vor referi la: - stabilirea anturajelor şi legăturilor pe care şi le-au creat cu ocazia deplasărilor, dacă printre acestea nu apar elemente cunoscute cu activitate duşmănoasă la adresa ţării noastre; - dacă în cadrul deplasărilor aceste persoane adoptă poziţie corespunzătoare faţă de anumite elemente sau cercuri ale emigraţiei reacţionare ori alţi cetăţeni străini cu care vin în contact sau se dedau la comentarii şi manifestări denigratoare la adresa politicii partidului şi statului nostru; - stabilirea dacă unele din aceste persoane nu sunt folosite la realizarea unor legături şi transmiterea de mesaje din străinătate de către anumite grupări politice, foşti legionari, fostele partide politice burgheze, transfugi sau alte grupări ostile ce

„Amorsarea” revoluţiei...

115

caută legături în rândul unor elemente autohtone duşmănoase de aceeaşi nuanţă politică ori scoaterea din ţară a unor materiale de această natură. 4. În legătură cu persoanele cu antecedente, descendenţii unora din acestea, precum şi cele necunoscute în evidenţele de securitate, semnalate cu manifestări ostile ori pretabile la asemenea acţiuni, din instituţiile juridice date în răspundere, în căutarea informaţiilor se va pune accent pe: - depistarea celor care în activitatea lor profesională ar încerca să aplice sau să interpreteze cu rea-credinţă dispoziţiile legale, în rezolvarea unor cauze, pentru a crea stări de spirit necorespunzătoare, nemulţumiri în rândul justiţiabililor, neîncredere în justeţea politicii partidului şi statului, în legile ţării; - depistarea celor cu preocupări de a răspândi, în mod subtil, ideile şi concepţiile fostelor organizaţii sau partide politice din care au făcut parte ei sau părinţii lor, precum şi a celor cu manifestări duşmănoase la adresa politicii partidului şi statului nostru; - identificarea auditorilor şi colportorilor de pe poziţie ostilă a ştirilor transmise de posturile de radio străine, care desfăşoară activitate duşmănoasă împotriva ţării noastre („Europa liberă”, „Deutsche Welle”, „B.B.C.”, „Vocea Americii” etc.); - depistarea tuturor persoanelor din instituţiile juridice date în răspundere, care sunt preocupate să redacteze lucrări cu conţinut necorespunzător cu scopul de a fi publicate în exterior, păstrarea ca lucrări de sertar ori difuzarea sub formă de manuscris în anturajul şi cercurile lor apropiate; - obţinerea de informaţii, mai ales din zona Transilvaniei, despre anumite elemente din instituţiile juridice date în răspundere, care au manifestări şi atitudini naţionalist-şovine şi iredentiste în anumite împrejurări, au legături de această natură cu persoane din ţară ori străinătate, cunoscute cu asemenea idei şi concepţii. 5. Cunoaşterea şi contracararea actelor de corupţie şi a altor fapte ce ar putea avea urmări şi repercusiuni asupra securităţii statului şi asupra politicii partidului şi statului în acest domeniu, crearea de stări de spirit necorespunzătoare. Pentru aceasta vor fi căutate informaţii care să permită: - identificarea persoanelor din instituţiile juridice preocupate ca, în schimbul unor sume de bani sau alte avantaje materiale, nesocotind obligaţiile profesionale, în mod deliberat dau soluţii în anumite cauze contrare situaţiei de fapt, favorizând şi încurajând anumite elemente infractoare sau pe cei interesaţi, lovind în legalitatea socialistă; - depistarea persoanelor din rândul juriştilor, mai ales avocaţilor, care vin în contact cu un număr mare de justiţiabili, proveniţi din toate categoriile sociale, iar prin atitudinea şi comportarea lor ar putea îndemna sau atrage la acţiuni duşmănoase persoanele nemulţumite; - identificarea persoanelor din instituţiile juridice pretabile să redacteze pentru anumite elemente diferite memorii cu conţinut necorespunzător, cu scopul de a fi trimise unor posturi de radio străine sau organisme internaţionale ori îndemnarea la asemenea fapte;

Florian Banu

116

- descoperirea persoanelor din instituţiile juridice care, în virtutea atribuţiunilor de serviciu, cunosc sau pot intra în posesia unor date şi informaţii ce constituie secrete de stat sau de serviciu, le divulgă sau transmit altor persoane ce nu trebuie să ia cunoştinţă despre acestea, nesocotind actele normative şi obligaţiile ce le revin conform acestora, privind apărarea secretului de stat. La nivelul problemei, se va analiza periodic, modul cum se realizează obiectivele şi sarcinile prevăzute în planul de căutare a informaţiilor şi vor fi luate măsuri de completare şi adaptare a lui, în raport de evoluţia situaţiei operative şi cerinţele muncii de informaţii interne pe această linie. DE ACORD ŞEFUL SERVICIULUI Lt. col. Merce Ilie

Lt. col. /ss/ Bude Vasile

A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 16.596, vol. 10, f. 1-5

16. 1982 februarie 10 – Raport al Inspectoratului Judeţean de Securitate Iaşi către Direcţia I din D.S.S. cu privire la nemulţumirea studenţilor şi cadrelor didactice cu privire la măsurile luate pentru economisirea energiei electrice MINISTERUL DE INTERNE INSPECTORATUL JUDEŢEAN IAŞI SECURITATE Nr. 112/GF/0043556/10.02.1982 [Tov. Cpt. Trifon Rog propuneri] [S 6] Către, MINISTERUL DE INTERNE -DIRECŢIA I – BUCUREŞTI Raportăm următoarele: [Întocmit notă către cond. D.S.S. şi org. de partid 14.02.1982]

STRICT SECRET Ex. nr. 2

[Măsura este luată la nivelul întregii ţări.] Măsurile adoptate recent de M.E.I. pe linia economisirii energiei au determinat reacţii negative în rândul cadrelor didactice universitare şi al studenţilor, înregis-

„Amorsarea” revoluţiei...

117

trându-se, ca urmare, o multitudine de comentarii critice şi interpretări tendenţioase. Astfel, se apreciază că programul zilnic de la 8 la 17 nu poate realiza încadrarea tuturor orelor planificate în programă (ex. unele laboratoare cu durata de 6 ore, orele de studiu individuale ale studenţilor de la conservator), iar extinderea lui şi în zilele de duminică nemulţumeşte profund profesorii şi studenţii care comentează că, în loc să beneficieze de scurtarea săptămânii de lucru, aşa cum se aşteptau, nu mai beneficiază nici de ziua de odihnă de duminică. Tensiunea şi descurajarea a cuprins în mai mare măsură cadrele tinere, care sunt puse în situaţia de a-şi întocmi programele în urma celor cu grade didactice superioare, beneficiare a unor priorităţi prin tradiţie. Sunt, de asemenea, nemulţumiri în rândul cadrelor didactice care lucrează pentru întocmirea tezelor de doctorat după orele de program, fiindu-le necesare rezultatele unor lucrări de laborator ce necesită consum de energie electrică şi în actualele condiţii nu le mai pot executa. Unele cadre didactice cercetători, care, în virtutea pasiunii pentru munca lor, părăseau laboratoarele la ore târzii, apreciază că asemenea măsuri vor avea consecinţe grave, valoarea prejudiciilor aduse ştiinţei depăşind valoarea neînsemnată a economiilor ce se realizează astfel. Aceste măsuri au determinat reacţii deosebite din partea studenţilor români, care fiind cazaţi în cămine, cu mult peste norma sanitară prevăzută la construcţia acestora, nu beneficiază de suficientă căldură, apă caldă, sunt lipsiţi de posibilitatea de a-şi pregăti ceai, cafea, nu mai pot utiliza aparate de radio, televizoare. În perioada sesiunii de examene, în timp ce aşteptau la cozile formate la cantine de numeroşi studenţi, au apărut în mod neorganizat vociferări de genul: „Nu ne săturăm cu lozinci”, „Până când să ne furăm căciula unul altuia?”, „Unde vom ajunge aşa?”, „Dacă se va întâmpla ceva, va fi mai rău ca în Polonia”. În căminul „E-2” din complexul „Codrescu” au apărut pe pereţi inscripţii „Vrem prize”, fiind radiate în scurt timp de studenţii ce fac parte din Comitetul de cămin. În aceste condiţii unii studenţi şi studente au recurs la instalaţii improvizate, branşând aparatura ce o deţin la reţeaua de iluminat, ceea ce determină dese întreruperi ale curentului electric, prezentând în acelaşi timp un grav pericol de incendiu şi electrocutare. Pentru a evita neplăceri cu factorii de control, ţin permanent uşile încuiate, permiţând accesul înăuntru numai persoanelor cunoscute. La Institutul Politehnic s-au luat declaraţii-angajament tuturor studenţilor cazaţi în complexul „T. Vladimirescu” (aproximativ 12.000) că vor servi masa la cantina complexului, care are o capacitate de numai 6.000 de locuri, punându-se astfel în aplicare ordinul conducerii M.E.I., care nu a luat în consideraţie informările anterioare ale Institutului Politehnic cu privire la imposibilitatea aplicării măsurii din cauza lipsei condiţiilor materiale. Ilustrăm aceste aspecte ale stării de spirit prin câteva exemple:

Florian Banu

118

-ANDREI ADINA, studentă la Institutul Politehnic, a afirmat: „Din semestrul II ne pun cursuri şi duminica, iar programul va fi 9-17, am semnat o cerere să ne cumpărăm cartele începând cu 15 februarie, în caz contrar ne dă afară din cămin. Curentul de la prize ni s-a luat definitiv… Este din ce în ce mai grea viaţa asta”. -Numitul LISMAN CONSTANTIN, student la I.P.I. a arătat: „Am mai îmbătrânit. La toate acestea cred că contribuie şi situaţia actuală. Prizele le-au tăiat definitiv, dar băieţii fac tot felul de improvizaţii încât foarte des produc avarii în timpul nopţii. Nu ştiu ce posturi vor fi la repartiţie, deoarece se preconizează reducerea numărului de schimburi şi alte probleme”. -BACIU TUDOR, student la acelaşi institut, s-a exprimat: „Acum, cu economiile astea exagerate, ne-au zăpăcit pe toţi, ne-au schimbat orarul. Luptăm şi noi pe baricade pentru a apăra cuceririle înaintaşilor noştri. Dar noi, în loc să înaintăm, regresăm”. -Studenta CODRUŢ MARIANA, de asemenea de la acelaşi institut, a afirmat: „Pot spune că toate s-au înrăutăţit. Aceasta este viaţa şi o să se înrăutăţească pentru că aşa văd eu mersul. Nu cred că merită, pentru ce o să fie, cât am muncit şi am suferit”. Cu aceste aspecte au fost informate şi organele locale de partid. Continuăm măsurile informativ-operative pentru cunoaşterea stării de spirit a cadrelor didactice şi ale studenţilor din Centrul Universitar Iaşi ţinând o strânsă legătură cu factorii de conducere ai institutelor de învăţământ superior în vederea prevenirii unor eventuale situaţii deosebite. ŞEFUL SECURITĂŢII JUDEŢENE, Colonel, /ss/BRESTOIU HORIA

ŞEFUL SERVICIULUI I Colonel, /ss/ANDRONACHE OVIDIU

GF/VA RD.005530/00152 4 ex. A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 8.833, vol. 11, f. 97-99

„Amorsarea” revoluţiei...

119

17. 1982 aprilie 5 – Notă privind analiza cauzelor rămânerii în străinătate a unor persoane din „sectorul creaţiei literar-artistice” şi propuneri în vederea diminuării numărului unor astfel de acte STRICT SECRET Ex. nr. 1 Nr. 100/0047.384 din 5 aprilie1982

NOTĂ În ultima perioadă de timp se remarcă o creştere a numărului persoanelor din sectoarele creaţiei literar-artistice care au refuzat să se înapoieze în ţară. Această acţiune are consecinţe negative atât pe plan politic – afectarea climatului din mediu, racolarea şi angrenarea unora dintre aceste persoane la activităţi ostile R.S. România, exploatarea acestei situaţii în propaganda emigraţionistă desfăşurată din exterior – cât şi prin pierderea unor valori şi talente autentice. Din analiza celor 886 cazuri de persoane din domeniul artei şi culturii care în ultimii zece ani au rămas ilegal în străinătate au rezultat următoarele: -70% dintre acestea au studii superioare; -fenomenul este mai dezvoltat în rândul artiştilor instrumentişti (43%), balerinilor (12,4%), artiştilor plastici (10%), artiştilor lirici (7,5%) şi artiştilor de circ (6%), care pot mai uşor să-şi exercite profesia în Occident, neimplicând obligatoriu cunoaşterea limbii ţării în care s-au stabilit; -circa 75% aveau la data rămânerii între 25 şi 40 de ani, fiind în plină forţă creatoare; -numărul femeilor este relativ scăzut (circa 25%); -numai 15% erau de alte naţionalităţi, fapt ce demonstrează că apartenenţa la o naţionalitate sau alta nu reprezintă una din motivaţiile principale ale acestei acţiuni; -cele mai multe persoane provin de pe raza municipiului Bucureşti (482, dintre care 150 artişti instrumentişti liber-profesionişti) şi a judeţelor Cluj (50), Timiş (48), Braşov şi Prahova câte 25, Constanţa (23) şi au activat în cadrul Operei Române (58) şi Filarmonicii „George Enescu” din Capitală (40), Operei de Stat (22) şi Filarmonicii din Timişoara (16), Operei de Stat (19) şi Teatrului Naţional din Cluj-Napoca (17), Circului de Stat (22) ş.a. Dintre talentele autentice care au refuzat înapoierea în ţară în perioada de referinţă, menţionăm artiştii lirici MARINA KRILOVICI, NELLY MIRICIOIU, artiştii instrumentişti VLADIMIR MENDELSOHN, DOREL FODOREANU, regizorii LUCIAN GIURCHESCU, RADU PENCIULESCU, actorul DAN NUŢU, pictorul ŞERBAN GABREA, artistul decorator PATRICIU MATEESCU; -ţările care au „asimilat” cei mai mulţi oameni de artă şi cultură sunt R.F.G. (310), Italia (68), Franţa (59), Elveţia (58) etc. De remarcat că R.F.G. a „adoptat”

120

Florian Banu

majoritatea artiştilor instrumentişti, iar Elveţia a devenit în ultimii doi ani una din principalele ţări care a „primit” îndeosebi artişti plastici. În ceea ce priveşte cauzele acestui fenomen, circumstanţele în care persoanele respective au luat decizia de a refuza înapoierea în ţară şi atitudinea lor ulterioară, analiza a condus la următoarele concluzii: a) Marea majoritate a acestor elemente, îndeosebi din rândul artiştilor instrumentişti, lirici, plastici, de circ şi balerinilor, au rămas ilegal în străinătate din raţiuni de ordin material, având posibilitatea să realizeze venituri mai consistente decât în ţară. Motivaţiile de ordin politic au existat la puţine persoane. Dovadă şi numărul relativ mic al celor care după rămânere au solicitat azil politic, au făcut declaraţii necorespunzătoare ori s-au antrenat la activităţi ostile R.S. România şi care provin mai ales din rândul scriitorilor (PAUL GOMA, VIRGIL TĂNASE, DUMITRU ŢEPENEAG, ALEXANDRU MONCIU-SUDINSCHI, ION CARAION etc.). b) În mai multe cazuri hotărârea de rămânere s-a bazat pe nemulţumiri de ordin profesional ori personal: atmosfera necorespunzătoare existentă în cadrul unor colective artistice, bazată pe favoritism şi corupţie; dificultăţile întâmpinate de unii tineri instrumentişti talentaţi, laureaţi ai unor festivaluri şi concursuri naţionale ori internaţionale, la angajarea şi promovarea în cadrul unor instituţii prestigioase din ţară; corupţia existentă în rândul personalului ARIA care favorizează, la obţinerea unor contacte în străinătate, artişti instrumentişti mediocri din punct de vedere profesional, în schimbul unor avantaje materiale, formalităţile şi dificultăţile întâmpinate de artişti instrumentişti pentru a participa la concursuri, festivaluri şi alte manifestări artistice internaţionale ş.a. c) Asupra unor categorii de artişti – îndeosebi instrumentişti, lirici, plastici şi balerini – apreciaţi pentru profesionalismul lor, acţionează direct, pe timpul şederii în exterior, conducători de instituţii artistice, impresari din statele respective, pentru a-i determina să nu se mai înapoieze în ţară. Multe persoane au fost influenţate să rămână în străinătate de foşti colegi stabiliţi anterior în exterior, care i-au sprijinit material ori să obţină angajamente. d) În majoritatea situaţiilor decizia de rămânere a fost luată pe timpul deplasării în străinătate, fiind pusă în aplicare la expirarea vizei. În unele cazuri această hotărâre a survenit după şederea în exterior, cu prelungire de viză, mai mulţi ani. Analiza efectuată a evidenţiat, în acelaşi timp manifestarea unor neajunsuri în activitatea de verificare, avizare şi pregătire contrainformativă a oamenilor de artă şi cultură care au efectuat călătorii în străinătate. În multe cazuri avizarea s-a făcut în baza unor verificări sumare, superficiale. Mai mult, a fost aprobată plecarea în exterior a unor persoane, deşi existau semnalări că intenţionează să rămână ilegal ori se cunoşteau alte aspecte negative care nu dădeau garanţii că vor reveni în ţară: rude în străinătate, relaţii cu cetăţeni străini, familii dezorganizate, nemulţumiri de ordin material sau personal ş.a. La aceste minusuri s-au adăugat unele aspecte care indică că o parte din criteriile „clasice”, avute în vedere la avizarea deplasării în străinătate, au devenit inoperante:

„Amorsarea” revoluţiei...

121

situaţia materială şi profesională bună; faptul că îşi lasă în ţară soţi şi copii; considerentul că au mai efectuat deplasări în exterior; încadrarea politică etc. În plus, în avizarea pozitivă a plecării unor oameni de artă şi cultură ne-am lăsat influenţaţi de intervenţii ale conducătorilor instituţiile artistice şi ai unor organe ori am manifestat uşurinţă şi sentimentalism, avizându-le plecarea împreună cu familiile, mai ales în cazul deplasărilor efectuate în interes personal. Pentru remedierea neajunsurilor în verificarea, avizarea şi prelucrarea contrainformativă a oamenilor de artă şi cultură care se deplasează în străinătate şi sporirea contribuţiei, prin mijloace specifice, la diminuarea numărului persoanelor care refuză înapoierea în ţară, acţionăm în următoarele direcţii: 1. Realizarea unei verificări mai temeinice, înaintea plecării în străinătate, a tuturor persoanelor din sectoarele creaţiei literar-artistice, în primul rând a celor care reprezintă valori recunoscute. Asigurarea unui caracter sistematic, continuu acestei activităţi, prin cuprinderea ei între obiectivele prioritare din problemă. 2. Cunoaşterea din timp a deplasării în străinătate a unor colective artistice, îndeosebi a celor reprezentative sau cuprinzând un număr mare de persoane, pentru a organiza operativ măsuri de verificare şi asigurare contrainformativă. Lărgirea practicii de prevenire, prin factorii responsabili, a includerii în componenţa acestora a unor elemente care nu prezintă garanţii că vor reveni în ţară. 3. Clarificarea deplină a informaţiilor din care rezultă suspiciuni de rămânere ilegală în exterior. 4. Implicarea, în mai mare măsură, a organelor informative în verificarea şi prelucrarea contrainformativă a artiştilor liber-profesionişti – valori autentice – care, potrivit Instrucţiunilor nr. 001.250 din 20.12.1977, ce reglementează activitatea de paşapoarte şi vize, sunt avizaţi direct, de către Direcţia paşapoarte. 5. Manifestarea unei preocupări sporite pentru determinarea organelor competente să intervină în vederea înlăturării cauzelor care pot favoriza sau determina rămânerea în străinătate a unor oameni de artă şi cultură. 6. Iniţierea unor acţiuni mai sistematice şi eficiente de contracarare a incitării la emigrare desfăşurate din exterior şi a preocupărilor de plecare din ţară ce se conturează în rândul unor categorii de artişti. 7. Asigurarea unei mai temeinice pregătiri contrainformative, de grup sau individuale, tuturor oamenilor de artă şi cultură înaintea plecării în străinătate şi generalizarea practicii de contactare a acestora la reîntoarcerea în ţară, în scopul exploatării lor informative. A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 10.661, vol. 2, f. 232-237

Florian Banu

122

18. 1982 aprilie 18 – Raport cuprinzând concluziile unei inspecţii executată de Unitatea Specială „S” din D.S.S. la Inspectoratul Judeţean Securitate Prahova, vizând activitatea de cenzură a corespondenţei MINISTERUL DE INTERNE DEPARTAMENTUL SECURITĂŢII STATULUI C.T.O.T. UNITATEA SPECIALĂ „S” Nr. 0025567 din 18.04.1982

STRICT-SECRET Ex. nr. 1

RAPORT -privind controlul de fond asupra activităţii serviciului „S” din Inspectoratul Judeţean Prahova al M.I. pe anul 1981 şi trimestrul I/1982 În cadrul controlului de fond executat în perioada 12-16 aprilie 1982 asupra activităţii Serviciului „S” de la Inspectoratul Judeţean Prahova al Ministerului de Interne pe perioada 1981 şi trimestrul I al anului 1982 am stabilit următoarele: SCHEMA SERVICIULUI Serviciul „S” cuprinde 13 cadre, incluzând şi şeful serviciului, repartizate astfel: 9 cadre la punctul de lucru Ploieşti, din care 5 ofiţeri şi 4 subofiţeri, 2 cadre la Câmpina, din care un ofiţer şi un subofiţer, 2 cadre la Sinaia, un ofiţer şi un subofiţer. Din punct de vedere al pregătirii, schema cuprinde 3 absolvenţi ai institutelor de învăţământ superior, 9 absolvenţi de liceu şi un absolvent a şapte clase elementare. Dispunând de cinci cunoscători de limbi străine, serviciul poate controla21 şi materialele redactate în limbile franceză, engleză, spaniolă şi portugheză. Se impune însă recrutarea şi a unui cunoscător al limbii germane, având în vedere faptul că judeţul este vizitat de o serie de turişti străini, care folosesc această limbă. Starea sănătăţii cadrelor este bună, aceasta făcând faţă în mod corespunzător sarcinilor, iar media de vârstă este de 35 ani.

21

Cu privire la „tradiţia” şi evoluţia activităţii de control secret al corespondenţei, vezi Cristian Troncotă, Istoria serviciilor secrete româneşti. De la Cuza la Ceauşescu, Bucureşti, Editura „Ion Cristoiu”, 1999, p. 375-378; Liviu Ţăranu, Controlul corespondenţei în România anilor ’50, în „Dosarele istoriei”, nr. 11/2004, p. 52-54; Florian Banu, Metode de intruziune a Securităţii în viaţa privată: reţeaua informativă, cenzura corespondenţei, interceptarea convorbirilor (1948-1968), în Cosmin Budeancă, Florentin Olteanu (coord.), „Stat şi viaţă privată în regimurile comuniste”, Iaşi, Editura Polirom, 2009, p. 180-194; Denisa Bodeanu, Controlul şi cenzura secretă a corespondenţei, în Virgiliu Ţârău (coord.), „Învăţând istoria prin experienţele trecutului. Cetăţeni obişnuiţi supravegheaţi de Securitate în anii ’70 – ’80”, Bucureşti, Editura C.N.S.A.S., 2009, p. 93-103.

„Amorsarea” revoluţiei...

123

MODUL DE ORGANIZARE A MUNCII DE CONTROL SECRET AL CORESPONDENŢEI Întreaga activitate a serviciului se desfăşoară conform sarcinilor ce decurg din documentele de partid şi legile ţării, din programele de măsuri ale Departamentului Securităţii Statului şi Unităţii Speciale „S”, precum şi în conformitate cu ordinele şi indicaţiile primite. Munca de control secret al corespondenţei este organizată în trei puncte de lucru permanente: Ploieşti, Câmpina şi Sinaia, acţionându-se în exclusivitate asupra trimiterilor poştale interne plecate de pe raza judeţului Prahova, iar din materialele sosite din alte judeţe se exploatează numai cele aparţinând elementelor aflate în atenţia serviciilor informativ-operative. Cantitatea de trimiteri poştale care a intrat în lucru la cele trei puncte, în cursul anului 1981 s-a ridicat zilnic la 94.000 de bucăţi din care: 55.000 la Ploieşti, 13.000 la Câmpina şi 26.000 la Sinaia. Din acest material se controlează în conţinut în mod permanent numai 1%, dar se efectuează sondaje în tot judeţul, unele localităţi – Mălăieşti, Boldeşti-Scăieni, Mîneciu – fiind menţinute aproape în tot cursul anului în atenţie datorită unor cerinţe operative. Toate cele trei puncte de lucru sunt cunoscute ca sedii ale poştei militare, legendă viabilă, care acoperă bine activitatea de control secret al corespondenţei. Pentru întărirea acestei legende, curierii militari aduc şi ridică zilnic corespondenţa de la punctul de lucru Ploieşti, iar la cele din Câmpina şi Sinaia curierii vin de două ori pe săptămână. Uşile şi ferestrele sunt asigurate cu grile metalice şi sisteme de alarmare. Pentru mai multă siguranţă, la Ploieşti există şi schimb de noapte, la Câmpina există un om de pază al poştei, iar la Sinaia sistemul de alarmare este cuplat la sediul organului local de securitate. Pentru întărirea legendei, la punctul de lucru din Ploieşti a fost organizat în anul 1981 o acţiune de dezinformare, urmând ca în trimestrul II al acestui an să se desfăşoare asemenea acţiuni şi la punctele Câmpina şi Sinaia. Sarcinile specifice compartimentului sunt realizate cu ajutorul unui număr de 44 colaboratori, din care 12 la Ploieşti, 7 la Câmpina, 9 la Sinaia, 2 la Comarnic, 3 la Mizil şi 11 în alte oficii poştale. Toţi colaboratorii din reţea sunt instruiţi şi verificaţi, îşi îndeplinesc cu conştiinciozitate sarcinile primite şi nu au apărut nici un fel de probleme legate de colaborare. Fiecare colaborator are dosar personal, fiind verificat atât el, cât şi membrii familiei. Schimbul de materiale cu colaboratorii se efectuează prin dispozitive special amenajate, camuflate în interiorul unor fişete. Colaboratorii lucrează în permanenţă cu uşile închise, deoarece în sarcina lor intră şi realizarea unor operaţiuni poştale, care nu trebuie cunoscute de alţi lucrători din poştă, precum şi păstrarea armamentului. Pentru evitarea oricărei deconspirări există numai posibilitatea legăturii

124

Florian Banu

unilaterale de la colaborator la lucrătorul „S”. Dacă sarcinile de muncă necesită luarea urgentă a legăturii cu colaboratorul, aceasta se face prin intermediul dirigintelui. Primirea şi predarea materialului se execută în bune condiţiuni, acesta staţionând în compartimentul „S” cel mult două ore, dar se mai întâmplă ca vidările cutiilor poştale din oraşul Ploieşti să nu se facă totdeauna la timp, fapt pentru care materialul nu vine în mod ritmic, uneori fiind adus în cantităţi mari, iar alteori nu vine la ora fixată. Acest lucru s-a constatat în urma unor sondaje prin scrisori trimise de lucrătorii serviciului „S”. Dirigintele motivează că şoferii nu sunt încadraţi la poştă, ci la o întreprindere de transport. Este necesar să se ia urgent măsuri în colaborare cu Serviciul II în vederea îmbunătăţirii transportului poştal pentru a nu se aduce prejudicii muncii de control secret al corespondenţei. ORGANIZAREA OPERAŢIUNILOR ÎN CADRUL COMPARTIMENTULUI „S”. La fiecare punct de lucru există panouri cu persoanele puse în lucru, atât pentru organele informativ-operative, cât şi pentru cele aflate în baza proprie de lucru a serviciului. Astfel în cursul 1981 au fost puse în lucru pentru serviciile informativoperative un număr de 1.809 elemente la Ploieşti, 715 la Câmpina şi 499 la Sinaia. Au fost furnizate acestor servicii un număr de 3.358 de informaţii privind legăturile persoanelor aflate în lucru şi 3.560 de informaţii de primă sesizare provenite din sondaj şi de la persoanele aflate în baza proprie de lucru. Pentru a putea acorda un mai mare sprijin organelor informativ-operative este necesar ca la întocmirea cererilor de interceptare acestea să dea unele date ajutătoare. Mai sunt lucrători care întocmesc şablon aceste cereri, solicitând doar relaţii, alteori, depăşind competenţa serviciului „S”, solicită relaţiile externe, legături cu ambasade sau control de laborator, asupra tuturor materialelor, fără a arăta dacă au suspiciuni că acestea ar utiliza metode de scrieri ascunse. Alteori se cere în mod formal punerea în lucru pe 1-2 luni sau în unele cazuri ţin o persoană 2-3 ani la panou, deşi aceasta nu întreţine relaţii prin corespondenţă. Pentru lărgirea bazei proprii de lucru a serviciului s-au luat tabele cu o serie de elemente de la serviciile informativ-operative: foşti legionari, membrii ai fostelor partide burgheze, foşti condamnaţi, studenţi străini, elemente cu manifestări necorespunzătoare din rândul cultelor şi sectelor, învăţământ, cultură, sănătate, etc. Urmărirea organizată a corespondenţei acestora a făcut posibil ca în cursul anului 1981 să fie furnizate serviciilor informativ-operative un număr de 571 de informaţii. În prezent baza de lucru proprie cuprinde 683 elemente la Ploieşti, 182 la Câmpina şi 110 la Sinaia. Pentru obţinerea unui randament mai mare în muncă, exploatarea corespondenţei se face în mod organizat pe probleme şi localităţi la Ploieşti, unde există mai mulţi lucrători, iar la Câmpina şi Sinaia, fiecare lucrător execută operaţiile în tura sa. Toţi lucrătorii la intrarea în serviciu studiază timp de o oră panoul şi cazurile aflate în lucru pe linie de înscrisuri, fapt pentru care nu au existat scăpări de obiective, reuşind să intercepteze, pe baza indicilor grafici, în cursul anului 1981 un

„Amorsarea” revoluţiei...

125

număr de 985 de materiale aparţinând elementelor aflate în lucru şi să identifice un număr de 6 autori. În primul trimestru al anului curent au identificat din rândul persoanelor urmărite, 43 la Ploieşti şi 125 la Câmpina, 4 redifuzări de înscrisuri la Ploieşti şi una la Câmpina. Tuturor persoanelor aflate în lucru li se întocmesc fişe în care se consemnează numele, prenumele şi adresa, de cine este urmărit, ce se solicită, legăturile din ţară şi, pe scurt, caracterul acestora. Este necesar a se lua de urgenţă măsuri de întocmire a probelor de scris pentru toţi urmăriţii, acest lucru fiind util atât lucrătorilor care se ocupă cu interceptare, cât şi lucrătorului de la problema „înscrisuri”. Toate fişetele aflate în lucru sunt cartate în ordine alfabetică, iar fişele elementelor care au fost scoase de la panou sunt cartate în ordine alfabetică la evidenţa pasivă. Dacă elementele a căror urmărire a încetat sunt repuse în lucru, fie de serviciile de informative, fie de un lucrător „S”, fişa se scoate de la evidenţa pasivă şi se trece la cea activă. Activitatea de culegere a informaţiilor s-a desfăşurat conform planului şi a fost orientată pe direcţii prioritare stabilite în programele de măsuri ale D.S.S. şi Unităţii Speciale „S”. Planul de căutare a informaţiilor a fost mai bine orientat spre persoane, locuri, medii, obiective, unde s-ar putea comite infracţiuni sau alte fapte de natură să aducă atingere securităţii statului, fiind completat şi actualizat în funcţie de mutaţiile survenite în situaţia operativă şi punând accent pe munca de prevenire. Ca urmare a acestei orientări, a unei conlucrări mai bune cu organele informative şi cu cele de poştă, informaţiile furnizate de serviciul „S” în 1981 au fost mai numeroase, culese din toate domeniile şi s-a realizat în acelaşi timp o mai bună calitatea a acestora. S-a ţinut legătura strânsă cu compartimentele informative, s-a analizat periodic sub conducerea şefului securităţii baza de lucru şi s-au făcut informări reciproce. Rezultatul acestei colaborări s-a concretizat într-un număr de 6.918 semnalări, reprezentând o creştere de 6,6% faţă de 1980. Ele au ajutat organele informative să clarifice situaţia unor elemente, să-şi verifice reţeaua proprie şi să întreprindă asupra unor persoane, măsuri de securitate ca: avertizări, cercetări, atenţionări, etc. La obţinerea acestor informaţii şi-au adus contribuţia toţi lucrătorii, Ploieştiul furnizând 3.416 informaţii, Câmpina – 2.437, iar Sinaia – 1.065. Având în vedere specificul judeţului s-a intensificat munca pentru obţinerea de date şi informaţii, care se referă la evenimente şi fapte ce privesc asigurarea securităţii personale a conducătorilor de partid şi de stat, fixând de fiecare dată, în conlucrare cu serviciile informative personale pretabile la acţiuni de dezordine sau de altă natură, în special cele domiciliate în Sinaia şi pe traseul de deplasare. Astfel, au putut fi prevenite 5 persoane care voiau să înmâneze memorii, prevenindu-se în acelaşi timp acţiuni de deconspirare din partea unor militari din gardă de la Sinaia. O sarcină prioritară care a stat în faţa serviciului a fost şi aceea de prevenire şi contracarare a unor eventuale acţiuni, ale elementelor care au făcut parte din mişcarea legionară, asigurându-se controlul complet şi permanent în conţinut asupra trimiterilor poştale expediate şi primite de aceştia. Ca urmare au putut

126

Florian Banu

furnizate 549 de informaţii în 1981, din care rezultă că între aceştia continuă să existe legături, fac întâlniri, organizează agape şi au manifestări necorespunzătoare. Un fapt negativ este acela că nu se cunosc descendenţii acestora pentru a lua măsuri de urmărire organizată şi a corespondenţei lor. S-a acţionat de asemenea pentru îndeplinirea prevederilor din planul acţiunii „ETERUL”, în scopul identificării căilor şi mijloacelor prin care se încearcă introducerea sau scoaterea din ţară a unor materiale necorespunzătoare, de a preveni scurgerea unor informaţii. Pentru aceasta au fost puse în lucru persoanele cunoscute că audiază emisiunile unor posturi de radio străine, în primul rând „Europa Liberă”, rudele crainicilor şi colaboratorilor acestor posturi. În problema „foşti condamnaţi” au fost furnizate un număr de 48 de informaţii, dar numărul acestora va creşte, deoarece s-au primit tabele de la Serviciul I cu persoane care au făcut parte din bande şi grupări teroriste, a căror corespondenţă va fi urmărită sistematic. Pe linia contrainformaţiilor economice au fost furnizate 352 de informaţii, dar este nevoie de o mai strânsă colaborare cu Serviciile II, pentru a pune mai multe persoane în lucru şi pentru a sprijini serviciul „S” în mărirea bazei proprii de lucru. În cadrul acţiunii „ATLAS” au fost interceptate 2.631 de materiale, din care au fost întocmite 22 de semnături privind slaba calitate a lucrărilor efectuate, relaţii suspecte cu cetăţeni străini din ţările arabe, comentarea tendenţioasă a legilor din ţara noastă, trimiterea în străinătate ca specialişti a unor persoane incompetente. Este necesar ca în viitor aspectele acţiunii „ATLAS” să fie semnalate şi la Direcţia a II-a, indicativ 270. Şi pe linia Serviciului III s-au obţinut rezultate bune, furnizându-se un număr de 873 de informaţii privind relaţiile celor 417 persoane aflate în atenţie, iar din sondaj s-au furnizat aceluiaşi serviciu 1.386 informaţii privind legături cu străini, legături din ţară ale persoanelor rămase ilegal în străinătate, vizite la misiuni diplomatice, filatelişti şi radio-amatori. Pe linie de contrainformaţii militare s-au furnizat 323 informaţii privind militarii din unităţile aflate pe raza judeţului, deconspirări de misiuni, relaţii cu străini, apartenenţa la unele culte şi secte. Au fost furnizate şi 26 informaţii organelor de miliţie privind aspecte care intră în competenţa sa: furtul din avutul obştesc, bişniţă, întreruperi ilegale de sarcină, etc. CONTROLUL TEHNIC DE LABORATOR Deschiderea şi recondiţionarea materialelor se execută cu multă atenţie, neexistând în cursul anului 1981 şi nici în trimestrul I din acest an, nici un rebut. Pentru evitarea deconspirării s-a luat măsura ca materialul recondiţionat să fie controlat de lucrători cu mai multă experienţă. Controlului fizic de laborator i-au fost supuse în cursul anului 1981 un număr de 16.295 materiale: 8.687 la Ploieşti, 3.500 la Câmpina şi 8.108 la Sinaia, din care au re-

„Amorsarea” revoluţiei...

127

zultat 94 de cazuri de scrieri ascunse, majoritatea fiind cifrate. Cele mai multe, 90 au fost depistate la Ploieşti, 4 la Sinaia, iar la Câmpina nici unul, ceea ce dovedeşte că aici nu s-a făcut o selectare, conform criteriilor, a acelor materiale care trebuie controlate. Majoritatea celor 94 de cazuri reprezintă legături banale, fără importanţă pentru munca de securitate, excepţie făcând două scrieri cu cerneală simpatică, una la Ploieşti şi una la Sinaia. Cazurile au fost semnalate Unităţii Speciale „S” pentru a lua măsuri de control şi asupra materialelor externe aparţinând persoanelor în cauză, iar la Serviciul „S” s-a luat măsura urmăririi organizate a corespondenţei interne. Deoarece în anul 1981 Inspectoratul Judeţean Prahova s-a confruntat cu acţiuni de natură teroristă, s-a luat măsura intensificării controlului anti-exploziv. Împreună cu serviciile informative şi cu compartimentul 0620 au fost stabilite mediile, locurile şi persoanele pretabile la acţiuni teroriste, iar materialele provenite din mediile şi de la persoanele respective sunt supuse controlului anti-exploziv cu ajutorul unor minidetectoare de metal aflate în dotarea fiecărui punct de lucru. O atenţie deosebită este acordată studenţilor străini. Pentru urmărirea sistematică a corespondenţei acestora s-a solicitat Serviciului I lista completă a studenţilor străini aflaţi pe raza judeţului. Nu s-au stabilit până în prezent preocupări de natură teroristă din partea acestora şi nici nu au introdus în circuitul poştal materiale cu conţinut exploziv. A fost identificat un student, care, aflându-se la Sinaia în 1981, a trimis o ilustrată prin care se comunica unei persoane din Alexandria o adresă din Israel scrisă cu cerneală simpatică. Cazul a fost raportat unităţii speciale „S”, a fost informat Inspectoratul Judeţean al M.I. Teleorman, iar pe linia serviciului „S” s-a luat măsura urmăririi organizate a corespondenţei studentului ce studiază la I.P.G. Ploieşti. Reproducerea materialelor la toate cele trei puncte de lucru se execută cu ajutorul aparatului de fotografiat, fiecare punct având câte un lucrător specializat în acest domeniu. Astfel în cursul anului 1981 s-au efectuat 404 fotocopii pentru serviciile informativ-operative şi 374 pentru fondul de probe scris (în special pentru acele persoane care făceau comentarii necorespunzătoare). De asemenea, au fost executate 174 diapozitive şi 10 foto-planşe pentru instruirea grafo-tehnică a lucrătorilor de către lucrătorul din problemă. Tehnica din dotare este bine întreţinută şi completată în cadrul inspectoratului. MUNCA DE IDENTIFICARE A AUTORILOR În problema înscrisuri anonime cu conţinut necorespunzător lucrează locotenentul TEODOR GHEORGHE, care are o vechime de şapte ani şi a fost atestat pentru întocmirea rapoartelor de constatare tehnico-ştiinţifică (grafică). De asemenea, lucrătorii de la cele trei puncte de lucru sunt pregătiţi şi pe această linie şi îşi aduc contribuţia la identificarea de autori. Munca de identificare a autorilor se desfăşoară conform ordinului M.I. nr. 001225/1977, conform ordinelor Unităţii Speciale „S” şi ale conducerii inspectoratului. La începutul anului 1981 baza de lucru era formată din patru dosare de urmărire informativă şi opt cazuri lucrate fără dosar. În cursul anului 1981 au mai fost difuzate

128

Florian Banu

17 înscrisuri cu conţinut necorespunzător. Serviciul „S” a identificat în cursul anului 1981, 13 autori, dintre care 6 au fost identificaţi de lucrătorul din problemă, iar 7 de alţi lucrători. Asupra autorilor identificaţi au fost luate următoarele măsuri: 11 au fost avertizaţi, unul arestat, iar unul a fost semnalat organelor de partid. La sfârşitul anului 1981 existau în baza de lucru 16 cazuri, iar în primul trimestru al anului 1982 au mai fost difuzate trei înscrisuri. În prezent în baza de lucru sunt cuprinse 11 cazuri, din care 4 lucrate prin D.U.I., iar restul de 7 prin dosare de caz. Ca urmare a reanalizării cazurilor, a măsurilor organizatorice luate, a culegerii de încă 70.000 probe de scris în cursul anului 1981 şi a verificării unor probe de scris din surse oficiale de la Consiliul Popular Judeţean, Consiliul Popular Municipal „Flamura Prahovei”; Administraţia Financiară, ADAS, Telefoane, O.J.T., etc. în primul trimestru al acestui an au fost deja identificaţi un număr de 8 autori, asupra unora din ei fiind luate următoarele măsuri: trei au fost avertizaţi, iar doi sunt lucraţi pe linia serviciului I. Unul dintre autori a părăsit ilegal ţara şi se află în prezent în Italia. Asupra a doi autori nu s-a luat încă nici o măsură, deoarece se aşteaptă confirmarea scrisă de la Unitatea Specială „S”, de unde s-a comunicat telefonic că aceştia sunt autorii. Corespondenţa lor se află în atenţia Serviciului „S”. Din studiul celor patru dosare de urmărire informativă s-a constatat că aceste planuri de măsuri şi sarcini, responsabilităţi şi termene care derivă din ipotezele cu privire la persoanele autorilor şi, care realizate, pot duce la clarificarea cazurilor. Toate cele patru dosare au fost analizate în luna martie 1982 de şeful securităţii şi avizate noile planuri de măsuri cu sarcini imediate şi precise pentru lucrătorul din problemă. Un rol important în obţinerea rezultatelor bune l-au avut analizele periodice făcute de conducerea inspectoratului cu participarea lucrătorilor de la Unitatea Specială „S” şi a şefului serviciului „S”, care prin indicaţiile date au impulsionat şi grăbit rezolvarea mai operativă a unor sarcini. În această perioadă s-a acordat mai multă atenţie, atât de către lucrătorul din problemă, cât şi de ceilalţi lucrători ai serviciului „S” însuşirii şi cunoaşterii indicilor grafici, atât în cazurile proprii, cât şi în cele urmărite pe ţară. Însuşirea indicilor grafici se face atât individual, fiecare lucrător studiind o oră indicii grafici la intrarea în schimb, cât şi în mod organizat, în fiecare sâmbătă, la punctul de lucru Ploieşti, cu ajutorul aspectomatului. În această perioadă au fost obţinute aproximativ 70.000 probe de scris de la obiective şi 90.000 de la pensionarii municipiului Ploieşti. Printr-un colaborator s-a luat măsura obţinerii de probe scrise de la toţi pensionarii. Probele de scris obţinute sunt păstrate pe obiective, medii, localităţi, existând o strictă evidenţă a acestora. În activitatea de obţinere a probelor de scris sunt antrenaţi atât ofiţerii serviciilor informative, cât şi ofiţerii rezervişti. Este necesar să se impulsioneze luarea de probe scrise şi din localităţile rurale. Deşi şefii de posturi au fost instruiţi şi li s-a dat ordin să culeagă zilnic probe de scris din comunele de care răspund, aceştia nu-şi îndepli-

„Amorsarea” revoluţiei...

129

nesc cu conştiinciozitate sarcina, dovadă că numărul probelor de scris din comune este mic. Toţi autorii identificaţi au fost implementaţi pe calculator, iar corespondenţa lor este urmărită în mod organizat de Serviciul „S”. Au fost, de asemenea, implementate pe calculator în 1981 un număr de 7.000 probe de scris, iar în acest trimestru au fost codificate 1.500 probe care urmează a fi trimise pentru implementare. Există o evidenţă a tuturor mijloacelor de multiplicat şi a maşinilor de scris din instituţiile şi întreprinderile de pe raza judeţului, de la care s-au luat probe de scris pentru comparaţie, întocmindu-se o evidenţă pe mărci. S-au luat măsuri de identificare a posesorilor particulari de maşini de scris, precum şi a celor care vor cumpăra în viitor asemenea maşini. Ca urmare a măsurilor întreprinse de serviciile informativ-operative de prelucrare contrainformativă a populaţiei, de instruire a reţelei informative, de avertizări făcute autorilor identificaţi în cercuri largi, numărul difuzărilor de înscrisuri anonime cu conţinut necorespunzător a scăzut simţitor. ACTIVITATEA ŞEFULUI SERVICIULUI „S” În vederea obţinerii unor rezultate bune în muncă, şeful serviciului a îndeplinit şi îndeplineşte în prezent o serie de sarcini legate direct de activitatea practică. -Instruirea lucrătorilor pe cazuri, atât la învăţământul profesional, la care participă toate cadrele de la cele trei puncte, cât şi săptămânal, la punctul de lucru Ploieşti. -S-a implicat personal în toate cazurile de înscrisuri anonime, luând parte la întocmirea planurilor de măsuri, analize, codificări de probe pentru a fi implementate pe calculator, verificării la surse de probe, cercetări la faţa locului când apar înscrisuri. -S-a preocupat în permanenţă de realizarea unui climat de muncă propice şi ca urmare practica şi starea disciplinară sunt bune, neavând loc abateri şi nici un cadru al serviciului nefiind pedepsit în această perioadă. -Colaborează în permanenţă cu şefii serviciilor informativ-operative, analizând şi selecţionând baza de lucru proprie, cât şi îmbunătăţirea bazei de lucru a celorlalte servicii prin furnizarea unor informaţii valoroase. Ca urmare, numai în primul trimestru al acestui an un mare număr de elemente care au fost lucrate de Serviciul „S”, au fost prelucrate de serviciile informative: 22 la Ploieşti, 9 la Câmpina şi 2 la Slatina. -Conlucrează cu ofiţerii din serviciile informative pentru clarificarea unor cazuri mai deosebite. -Se informează reciproc cu ceilalţi şefi de servicii în legătură cu problemele prioritare şi cu mutaţiile survenite în situaţia operativă din obiective, locuri şi medii. Această informare se face de câte ori este nevoie, în cazul analizelor la conducerea inspectoratului, precum şi cu ocazia învăţământului profesional. -Colaborează, de asemenea, cu şefii serviciilor „S” din inspectoratele judeţene limitrofe atunci când apar cazuri în care sunt implicate şi persoane din raza de responsabilitate a acestora.

130

Florian Banu

-Analizează semnalări trimise de la Unitatea Specială „S” rezultate din controlul secret al corespondenţei externe, selectând persoane pentru baza de lucru a Serviciului „S”. -Organizează efectuarea de sondaje pe obiective, locuri şi medii. -Organizează din proprie iniţiativă sau împreună cu lucrători de la Unitatea Specială „S”, sondaje cu materiale care conţin scrieri ascunse sau materiale care întrunesc caracteristicile plicurilor cu conţinut exploziv. -A acţionat pentru creşterea bazei de lucru a serviciului prin urmărirea sistematică a corespondenţei deţinătorilor de secrete: lucrători de la protocol, B.D.S., telex, etc. -A reactualizat situaţia cu persoanele care folosesc pentru corespondenţă „căsuţă poştală” şi „post restant”, a verificat în evidenţe persoanele respective şi le-a comunicat serviciilor informativ operative pe cele suspecte. -Se ocupă de asigurarea conspirativităţii celor trei puncte de lucru. MĂSURI LUATE DE CONDUCEREA INSPECTORATULUI Conducerea inspectoratului acordă multă atenţie şi sprijin activităţii Serviciului „S”. Acest sprijin se concretizează astfel: -Trimestrial se analizează activitatea serviciului la nivelul şefului securităţii. De fiecare dată activitatea a fost apreciată pozitiv. -Analizează planurile de căutare a informaţiilor întocmite de Serviciul „S”, luând măsuri ca acestea să aibă în vedere şi planurile întocmite de serviciile informativoperative. -Analizează săptămânal cu toţi şefii de servicii cazurile mai deosebite aflate în urmărire pe ţară şi prevăzute în programul de măsuri al D.S.S. -Analizează acţiunile şi cazurile aflate în lucru la Serviciul „S”. -Săptămânal, şeful securităţii face instruirea şefilor de servicii, cu care ocazie se clarifică o serie de acţiuni comune, de colaborare a acestora. -Se asigură dotarea corespunzătoare cu aparatură a serviciului. PROBLEME DE CADRE Serviciul este încadrat cu lucrători corespunzători, dintre care 7 ofiţeri şi 6 subofiţeri, trei au studii superioare, trei cursuri ale şcolii de ofiţeri M.I., urmate la zi sau fără frecvenţă. Toate cadrele au fost reciclate. O femeie este ofiţer, iar două subofiţer. Există cinci cunoscători de limbi străine: franceză, engleză, spaniolă şi portugheză şi un specialist pe linia înscrisurilor. Încadrarea în serviciu este aprobată de conducerea inspectoratului şi avizată de Unitatea Specială „S”. Nu s-au luat măsuri de schimbare fără avizul Unităţii Speciale „S”, a şefului serviciului sau a cadrelor din subordine. În schema serviciului există un post liber de subofiţer, care datorită necesităţilor muncii trebuie încadrat urgent cu un cunoscător al limbii germane.

„Amorsarea” revoluţiei...

131

Pentru rezerva de cadre este prevăzută lt. maj. CIUTESCU LORENA, membră P.C.R., încadrată în 1981, absolventă a facultăţii de filologie. Este un lucrător bun, s-a încadrat repede în specificul muncii, conştiincios şi disciplinat. ORGANIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI POLITICO-IDEOLOGIC ŞI A CELUI MILITAR, DE SPECIALITATE ŞI PROFESIONAL Având în vedere dispersarea lucrătorilor serviciului în cele trei puncte de lucru, învăţământul politico-ideologic se organizează pe grupe de învăţământ separate. Lucrătorii de la Ploieşti sunt cuprinşi într-o grupă cu lucrătorii Serviciului „T” de la inspectorat, iar cei de la punctele Câmpina şi Sinaia sunt cuprinşi în grupele conduse de şefii organelor de securitate locale. Învăţământul profesional, de specialitate şi militar este organizat prin convocări lunare, la care participă lucrătorii de la toate punctele. La învăţământul politico-ideologic sunt dezbătute toate evenimentele curente, documentele de partid şi legile apărute, iar la învăţământul profesional sunt studiate teme legate de activitatea concretă a cadrelor serviciului, urmărindu-se în permanenţă modul de însuşire şi de aplicare în muncă a celor studiate. La verificările de sfârşit de an toate cadrele au obţinut la învăţământul politicoideologic calificativul „FOARTE BINE”, iar la învăţământul profesional, militar şi de specialitate 11 cadre au obţinut calificativul „FOARTE BINE” şi 2 calificative „BINE”. Faptul că lucrătorii s-au străduit să aplice în muncă cele învăţate, rezultă şi din calificativele acordate la notările de serviciu pe anul 1981, 10 „FOARTE BINE” şi 3 „BINE”. S-au remarcat prin rezultatele obţinute următorii lucrători: lt. col. PLEŞEANU GHEORGHE, lt. maj. FRANŢESCU JAN, lt. TEODOR GHEORGHE, plt. adj. MIHAI SEVERICA, plt. MIHAI VIOREL, plt. DOVINCA VASILE. SARCINI PENTRU VIITOR Pentru obţinerea unor rezultate mai bune conform programelor de măsuri ale D.S.S. şi Unităţii Speciale „S” este necesar să se ia urgent următoarele măsuri: -Capacitarea mai judicioasă a cadrelor pentru a se mări numărul materialelor exploatate în conţinut, precum şi acelor ce vor fi supuse controlului tehnic de laborator. -Prin colaborarea cu şefii serviciilor I şi II, să se ia măsuri de identificare a descendenţilor legionarilor, a celor care au făcut parte din partide burghezo-moşiereşti, precum şi a celor ce au acţionat în bande şi să li se urmărească în mod organizat corespondenţa pentru a le stabili atitudinea. -În colaborare cu şefii serviciilor informativ-operative, să urmărească dacă sunt exploatate în mod operativ informaţiile furnizate, precum şi modul în care se finalizează. -Să se treacă urgent la întocmirea probelor de scris pentru toate persoanele aflate în lucru, precum şi pentru cele care au manifestări negative.

Florian Banu

132

-Deoarece se constată că numărul probelor de scris din comune este mic, să se ia măsuri urgente, ca în colaborare cu Serviciul I şi şefii de post să se obţină cât mai multe probe. -Deoarece numărul probelor de scris trimise pentru implementare este redus, şeful serviciului să analizeze modul în care lucrătorul din problemă poate fi ajutat de ceilalţi lucrători ai serviciului pentru a codifica şi trimite pentru implementare 400500 de probe săptămânal. -Pentru a nu se crea perturbări în transportul materialului poştal, şeful serviciului să ia urgent legătura cu Serviciul II pentru a se atrage atenţia şoferilor repartizaţi să lucreze pe maşinile poştei din municipiul Ploieşti, să videze cutiile poştale conform programului stabilit. -Conducerea inspectoratului să aibă în vedere încadrarea cu un cunoscător de limbă germană a postului de subofiţer de la punctul de lucru Ploieşti. Unitatea Specială „S” va acorda în continuare sprijin serviciului atât pe linia muncii specifice, cât şi pentru depistarea autorilor de înscrisuri cu conţinut necorespunzător. Lt. colonel PREDA ION R.D. 29/935/16.04.82 A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 13.314, vol. 7, f. 65-78

„Amorsarea” revoluţiei...

133

19. 1982 aprilie 22 – Notă-raport cuprinzând concluziile unei inspecţii executată de Unitatea Specială „F” din D.S.S. la Inspectoratul Judeţean Securitate Prahova, vizând activitatea de filaj şi investigaţii MINISTERUL DE INTERNE DEPARTAMENTUL SECURITĂŢII STATULUI -UNITATEA SPECIALĂ „F”Nr. D/00509354 din 22.04.1982 DE ACORD, /ss/ indescifrabil

STRICT SECRET EX. NR. 1

NOTĂ-RAPORT -privind controlul executat pe linie de filaj22 şi investigaţii, la organul de securitate al Inspectoratului Judeţean Prahova Controlul a cuprins activitatea desfăşurată în perioada 01.01.1981 – 31.03.1982, rezultând următoarele: -A. PE LINIE DE FILAJ În conformitate cu programele de măsuri elaborate la nivelul Departamentului Securităţii Statului şi al Unităţii Speciale „F”, a celorlalte ordine şi indicaţii date de tov. Secretar de stat, g-ral lt. IULIAN VLAD, cu prilejul bilanţurilor realizate în aparatul de filaj şi investigaţii, de comandantul unităţii centrale de linie şi locţiitorul său cu ocazia activităţilor de sprijin şi control desfăşurate în serviciu, începând cu cea de-a doua parte a anului 1981 s-a manifestat o mai mare preocupare pentru remedierea deficienţelor semnalate anterior. Astfel, potenţialul existent a fost mai bine capacitat, asigurându-se angajarea acestui mijloc în strânsă concordanţă cu nevoile informative impuse de problematica şi situaţia operativă a organului de securitate Prahova, precum şi condiţii pentru satisfacerea corespunzătoare de către serviciu a solicitărilor exprimate de organele similare din judeţele Buzău şi Dâmboviţa, cuprinse în zona de responsabilitate a acestei subunităţi. Organul de securitate Prahova a folosit filajul pentru cunoaşterea şi documentarea activităţii unor elemente lucrate prin dosare de urmărire informativă, pentru elucidarea aspectelor legate de unele evenimente deosebite ce au avut loc în Ploieşti, precum şi pentru cunoaşterea preocupărilor unor categorii de cetăţeni străini aflaţi temporar pe raza judeţului. Se remarcă faptul că la majoritatea elementelor aflate în urmărire informativ, filajul a fost folosit concomitent cu celelalte mijloace ale muncii 22

Pentru informaţii detaliate asupra modului în care era conceput şi efectuat filajul, vezi Florian Banu, Luminiţa Banu, Câteva consideraţii privind tehnicile de filaj folosite de Securitate (1948-1989), în „Sangidava”, vol. IV, Târgu Mureş, Editura Nico, 2010, p. 285-302.

134

Florian Banu

de securitate, ceea ce a creat condiţii pentru sporirea până la 54% a acţiunilor realizate pe momente operative, factor favorizant pentru serviciu, care, deşi are un potenţial redus, a controlat cu 10% mai multe obiective, satisfăcând astfel mai multe nevoi operative. Răspunzând cu mai multă promptitudine, Serviciul „F” a executat peste 460 acţiuni ce au totalizat 890 zile-filaj, prilej cu care a urmărit sau supravegheat 233 obiective. Potrivit priorităţilor stabilite de şeful securităţii, acest volum de muncă a serviciului a fost executat în proporţie de 43% pe linie de contraspionaj, 33% pentru informaţii interne, 16% pentru contrainformaţii economice, iar restul pentru compartimentele 0544, U.S.L.A. şi contrainformaţii militare. În plus, s-au mai executat alte 73 acţiuni, ce au totalizat 150 zile de filaj, la solicitarea celorlalte două organe de securitate judeţene. Faptul că din totalul de 233 obiective, numai 99 sunt români, iar celelalte făcând parte din diferite categorii de cetăţeni străini, inclusiv diplomaţi, care au tranzitat judeţul ori şi-au desfăşurat activitatea în staţiunile turistice (numai în Sinaia au fost filate 58 de obiective, unele în repetare, totalizându-se 164 zile-filaj), relevă că filorii s-au confruntat deseori cu situaţii pe care le-au rezolvat operativ şi bine, deşi nu întotdeauna le puteau anticipa. Aportul filajului la rezolvarea nevoilor impuse de situaţia operativă a constat în: depistarea şi identificarea a 430 elemente suspecte din anturajul obiectivelor, unele dintre acestea fiind fotografiate în momentul contactării sau vizitării; asigurarea în cca. 60 de cazuri a condiţiilor pentru întreprinderea unor măsuri speciale; interceptarea corespondenţei, precum şi identificarea unor posturi telefonice căutate de urmăriţi; interceptarea şi înregistrarea în cca. 15 situaţii a unor convorbiri purtate de obiective cu complicii lor; furnizarea unor date şi informaţii care au orientat serviciile informative în întreprinderea unor măsuri sau jocuri operative soldate cu bune rezultate. Dintre acţiunile în care s-a apreciat că filajul a avut o eficienţă mai mare, pot fi enunţate: „PAVEL”, la care s-a acţionat timp de cca. 70 zile şi s-au prevenit mai multe situaţii ce puteau periclita interesele securităţii; „PRAHOVEANU”, „CARAMAN” şi „CANAL 81” unde au fost reţinute mai multe elemente; „COSMIN”, „ZUGRAVUL”, „FLACĂRA”. „SINESCU”, „HAMID”, „ABILUL”, „CHIMISTUL, „CUC”, „EMIL”, „GRAUR” şi „HORIA”, în care s-au sesizat şi documentat astfel de aspecte de interes operativ, care au permis celor interesaţi să întreprindă măsuri de prevenire. Dovedind vigilenţă, discernământ şi valorificând posibilităţile oferite de prezenţa lor în diferite locuri şi medii, filorii şi-au adus o contribuţie însemnată la stăpânirea situaţiei operative de către organul de securitate şi prin cele 200 de semnalări furnizate în cadrul supravegherii informative. Având ca obiect aspecte cu semnificaţie operativă, ele au sesizat activităţi suspecte ale unor elemente aflate în atenţia organului de securitate, fapte şi elemente ilicite ori care pot crea unele stări de pericol, relaţii neoficiale ale unor

„Amorsarea” revoluţiei...

135

români cu cetăţeni străini, ocazie cu care s-au depistat şi identificat alte 160 de persoane ce au prezentat interes operativ. Pe baza acestor semnalări s-a reuşit depistarea unui deţinător ilegal de armament şi muniţie, care a fost confiscată şi s-au întreprins multiple măsuri informativoperative, printre care deschideri de dosare de urmărire informativă, avertizări, amenzi contravenţionale şi altele. * Dacă sub aspect execuţional, întregul efectiv a depus eforturi, s-a străduit şi a reuşit să satisfacă cu promptitudine numeroasele solicitări exprimate pe toate liniile, în multe dintre acestea obţinându-se şi rezultate de valoare, remarcate de serviciile informative beneficiare, din punct de vedere organizatoric şi chiar concepţional, activitatea de filaj a cunoscut serioase lipsuri, care au afectat calitatea muncii. A existat o slabă preocupare pentru crearea condiţiilor conspirate de muncă. Deşi unele acţiuni au avut o durată scurtă şi s-au desfăşurat numai pe timpul cât obiectivele au tranzitat zona de responsabilitate, au fost însă şi multe din cele care sau executat pe perioade mai îndelungate sau în repetare, fără a li se organiza posturi şi baze interioare. Dacă la aceasta se mai adaugă şi faptul că la filori nu s-a statornicit practica de a se dota şi folosi, potrivit nevoilor din teren, deghizajul şi machiajul, rezultă pericole ce se creează pentru acoperirea lor, faţă de obiective şi mediile unde acţionează. De altfel, cazul lt. BURLACU ION, care a fost sesizat de ob. „PAVEL” pentru că a folosit o îmbrăcăminte uşor reperabilă, fără a mai recurge şi la deghizaj sau machiaj, este relevant. Modul în care se asigură conspirativitatea filorilor ori a mijloacelor din dotare, trebuie să constituie atât pentru şeful serviciului, cât şi pentru factorii de conducere ai organului de securitate o problemă primordială, întrucât s-au constatat încălcări flagrante ale regulilor specifice de muncă. S-au dat ordine, iar filorii s-au angajat, fără a raporta că se contravine ordinului, în executarea unor măsuri nespecifice. Astfel, în acţiunea „CARAMAN” şi „CANAL 81”, filorii au fost angajaţi în sprijinirea organului informativ la reţinerea a 5 elemente, pe care apoi le-au transportat la inspectorat în autoturismele serviciului împreună cu ofiţerii informativi. În ultima acţiune, filorul cu autoturismul s-a deplasat până în comuna CIORANI, de unde au reţinut obiectivul şi l-au dus la inspectorat. În baza ordinului primit, Lt. maj. DAMASCHIN ALEXANDRU a reţinut soţia ob. „PAVEL”, pe care a invitat-o şi transportat-o cu autoturismul până la organul de miliţie. Un alt caz în care prin modul cum filajul este angajat poate duce la deconspirarea măsurilor întreprinse de organele de securitate, este acţiunea „ABILUL”, aflată în curs de desfăşurare. Angajarea repetată a filorilor la interceptarea şi înregistrarea convorbirilor purtate de ob. cu diferite persoane din anturajul său, îi obligă să acţioneze cu acelaşi autoturism pe primul plan, fapt ce a generat ca în una din zile ob. să-i sesizeze. Având în vedere că în această acţiune, atât asupra obiectivului, cât şi asupra unor legături ale sale s-au executat până în prezent peste

136

Florian Banu

60 zile şi există perspectiva de a mai continua, apreciem că se impun măsuri de revedere a concepţiei de folosire a filajului, precum şi de modificare a instalaţiei existente pe autoturismul serviciului, astfel încât să nu se mai pericliteze conspirativitatea. Tot din punct de vedere organizatoric s-a constatat că acţiunile se declanşează fără o prealabilă studiere a condiţiilor existente în teren, fără a se stabili necesarul de efective şi mijloace tehnice sau materiale, fără o instruire corespunzătoare a filorilor cu privire la sarcinile ce le revin fiecăruia în acţiune. Apreciem, de asemenea, ca dăunătoare practica de a se schimba – nu întotdeauna justificat – filorii dintr-o acţiune la alta, ceea ce a afectat asupra calităţii şi operativităţii cu care se finalizează rezultatele obţinute în procesul muncii. Fără a absolvi de răspundere pe ofiţerii filori desemnaţi să conducă activitatea serviciului şi acţiunile, remarcăm însă că în cele mai frecvente situaţii filajul este solicitat de subunităţile informative urgent, deseori telefonic, neasigurându-se timpul necesar pregătirii şi fără a se pune în practică ordinul, ca anterior declanşării, acestea să se consulte cu Serviciul „F” asupra posibilităţilor de execuţie existente, şi a elabora în comun cererea de filaj, prilej cu care să se stabilească concret sarcinile ce trebuie şi pot fi îndeplinite. Neprocedându-se în acest fel, multe cereri au fost primite de Serviciul „F” cu mari întârzieri, iar în 20 de cazuri, abia la data controlului acestea au fost elaborate, deşi unele acţiuni se executaseră încă din lunile iulie, august, septembrie, noiembrie ale anului 1981. Din motivele arătate, s-a ajuns ca în anumite perioade serviciul să execute concomitent câte 5-6 acţiuni, practică dăunătoare pentru calitatea filajului, deoarece se acţiona cu efective şi mijloace minime, în neconcordanţă cu scopul urmărit şi sarcinile ce trebuiau stabilite. Apreciem că respectarea ordinului menţionat şi chiar consultarea serviciului „F” de către şeful securităţii înainte de a aproba o nouă acţiune asupra posibilităţilor de execuţie, ar fi condus la evitarea situaţiilor, când în anumite zile filorii au fost suprasolicitaţi , iar în altele, potenţialul existent nu a fost capacitat corespunzător. Lipsuri au fost constatate şi în procesul de execuţie. Rezultatele obţinute în documentarea prin mijloace specifice a activităţii urmăriţilor sunt departe de a satisface nevoile muncii de securitate. Deşi serviciul dispune de o gamă largă de aparate, multe din momentele cu semnificaţie operativă (cca. 40% contacte şi 80% din adrese) sesizate în condiţii de vizibilitate au rămas nefotografiate sau filmate, ca urmare a slabei preocupări din partea filorilor în mânuirea mijloacelor din dotare şi folosirea diversificată, cu randament sporit, a tuturor acoperirilor create. Nesatisfăcătoare şi chiar în regres, apreciem contribuţia din ultimul timp a filorilor la activitatea de supraveghere informativă. Cele 6 informaţii furnizate în ultimele 3 luni sunt în neconcordanţă cu posibilităţile de care au dispus filorii prin prezenţa lor în diferite medii. Deficienţe serioase s-au constatat în urmărirea şi finalizarea operativă a tuturor aspectelor rezultate din acţiuni. Din această cauză, întocmirea documentelor de filaj

„Amorsarea” revoluţiei...

137

şi trimiterea lor la subunităţile informative interesate se face cu mari întârzieri, iar completarea evidenţelor specifice este tărăgănată. Analiza acţiunilor executate, a modului în care filorii au muncit, au îndeplinit obligaţiile ce le reveneau şi sarcinile trasate, cum au fost realizate măsurile cuprinse în planurile proprii întocmite periodic, sau a cauzelor care generează rămâneri în urmă la unele capitole ale muncii, nu a constituit o practică permanentă în cadrul serviciului, fapt ce a favorizat perpetuarea unor deficienţe şi neintervenţia la timpul oportun pentru remedierea acestora. Având în vedere neajunsurile constatate, apreciem că acestea datoresc în bună parte şi Cpt. Ardelean Nicolae, deoarece s-a implicat mai mult în execuţie şi mai puţin în cele organizatorice sau în controlul subalternilor, asupra modului în care aplică în practică ordinele şi indicaţiile date. Ca specialist în probleme de filaj, trebuia să raporteze cu mai mult curaj şefului securităţii ori de câte ori misiunile încredinţate de serviciile informative şi ordinele primite nu au fost în conformitate cu regulile specifice ale muncii, pentru a evita comiterea greşelilor de genul celor menţionate în prezent. Înţelegând situaţia de provizorat creată în serviciu de absenţa unor cadre cu funcţii de conducere, nu putem absolvi răspunderea ce le revine în neajunsurile constatate pe Mr. IAMANDI VASILE, Mr. ANGHEL ION, Lt. Maj. BREAZU PETRE şi Lt. Maj. DAMASCHIN ALEXANDRU, cărora în această perioadă li s-au încredinţat sarcina de organizare a acţiunilor şi de coordonare a efectivelor în teren, dar nu au luat cele mai corespunzătoare măsuri şi nu au manifestat exigenţa necesară pentru a-l ajuta pe căpitanul Ardelean Nicolae în realizarea actului de comandă. B. PE LINIE DE INVESTIGAŢII Măsurile organizatorice întreprinse au contribuit la îmbunătăţirea concepţională a muncii, la obţinerea unor progrese vizibile faţă de perioadele anterioare, concretizate prin creşterea calitativă şi cantitativă a informaţiilor furnizat, precum şi la eliminarea neajunsurilor semnalate. Printre problemele prioritare s-a situat acoperirea informativă a zonelor de responsabilitate. În această perioadă au fost aduse în reţea 60 de persoane (50 colaboratori, 6 rezidenţi, 4 gazde case de întâlniri) majoritatea tinere, cu pregătire corespunzătoare, ce dispun de reale calităţi şi posibilităţi de informare. În prezent cei cinci investigatori dispun de peste 2.000 de surse din care 23% recrutate, iar restul, persoane de încredere, verificate şi prinse în evidenţa specifică, conform prevederilor Ord. M.I. 001401/1978. Pentru asigurarea unei legături conspirate, cât şi pentru a putea instrui întreaga reţea, în vederea sporirii contribuţiilor la realizarea sarcinilor de securitate, investigatorii au pus accent mai mare pe formarea de rezidenţe. Ca urmare, 52% din colaboratori sunt predaţi la rezidenţi (în medie 5,6 colaboratori per rezident), în legătură personală a unui investigator rămân 50 colaboratori, cifră ce se înscrie în prevederile Programului de măsuri elaborat de Departamentul Securităţii Statului.

138

Florian Banu

Faptul că 60% din rezidenţi sunt rezervişti ai Ministerului de Interne, permite ca prin intermediul lor şi a colaboratorilor predaţi în legătură să se rezolve mai competent şi calificat sarcinile muncii de investigaţii. Totodată s-a asigurat ca 30% din reţea să fie contactată în casele de întâlniri create. Un volum însemnat de muncă a fost depus pentru verificarea şi analizarea periodică a persoanelor din reţea, prilej cu care din diferite motive s-a renunţat la 33 colaboratori, un rezident şi 3 case de întâlniri, această acţiune fiind în prezent încheiată. Instruirea şi educarea surselor de informare, în raport de problematica cu care se confruntă organul de securitate, precum şi o mai bună organizare a activităţii zilnice de către investigatori, au creat condiţii pentru realizarea unui volum mare de muncă. El s-a concretizat în peste 4.400 de lucrări de investigaţii (în medie circa 65 investigaţii executate lunar de un ofiţer), precum şi circa 1.000 note-semnalări furnizate în cadrul supravegherii informative, din care 64% cuprind informaţii de primă sesizare, iar restul se referă la unele persoane aflate în baza de lucru a subunităţilor informativ-operative. Analizând acest volum rezultă că 90% din investigaţiile executate au răspuns la solicitările compartimentelor informativ-operative din inspectorat (44% pentru informaţii interne, 22% pentru contraspionaj, 8% pentru contrainformaţii economice şi B.I.D., restul fiind pentru compartimentele 0544 şi 0110 şi altele), iar 10% reprezintă cereri ale altor unităţi ale Ministerului de Interne. Deşi, în anumite perioade numărul solicitărilor de investigaţii a depăşit posibilităţile de execuţie ale efectivului, printr-o mobilizare mai mare a ofiţerilor, care uneori au lucrat şi peste program, s-a reuşit totuşi ca lucrările să fie rezolvate în termen, şi în mod calitativ, marea lor majoritate cuprinzând date şi informaţii care au permis compartimentelor informativ-operative cunoaşterea şi prevenirea unor infracţiuni sau alte acte ostile, ori soluţionarea unor cazuri. Astfel, pe linie de informaţii interne, prin investigaţii sau sesizări furnizate în cadrul supravegherii informative, s-a reuşit documentarea poziţie duşmănoase a unor foşti legionari, identificarea descendenţilor acestora, a elementelor ce fac obiectul acţiunii „ETERUL”, precum şi a legăturilor studenţilor străini, ceea ce a permis organului informativ să treacă la cercetarea şi avertizarea unora dintre aceştia. În alte situaţii s-au stabilit locurile unde se desfăşoară adunări sectante clandestine sau activităţi de îndoctrinare mistică la care participau şi cetăţeni străini, ori s-a prevenit rămânerea în străinătate a unor persoane. Tot astfel informaţiile transmise pe linie de contrainformaţii economice şi contraspionaj au contribuit la cunoaşterea unor persoane care fac comentarii duşmănoase, se abat de la disciplina tehnologică, întreţin legături suspecte cu cetăţeni străini, la avizarea negativă a unora care urmau să se deplaseze în străinătate sau să lucreze cu documente secrete, precum şi la clarificarea unor legături din D.U.I. Pe baza acestor informaţii s-au deschis 20 D.U.I. (11 serviciul I, 2 la serviciul II şi 7 la serviciul III), s-au făcut 11 avertizări (8 serviciul I şi 3 serviciul 2) şi s-au înlăturat 2 stări de pericol într-un obiectiv economic important.

„Amorsarea” revoluţiei...

139

O contribuţie însemnată şi-au adus investigatorii şi pentru compartimentele de contrainformaţii militare 0544 şi 0110, precum şi în acţiunile „ŞANTIERUL”, „FERIGA”, „COCORUL”, „RAFONORUL”, „CĂLUŞARUL”, „ATLAS”, „DACIA’81”. Analizând în mod critic activitatea de investigaţii, constatăm şi în această perioadă s-au manifestat şi unele şi unele neajunsuri. Astfel, planul de recrutări pe anul 1981 nu a fost realizat la timp şi cu toate eforturile depuse în trimestrul I anul curent, au rămas nerecrutaţi 6 colaboratori. Aceasta s-a datorat, în primul rând, fluctuaţiei unor cadre, dar şi a insuficientei fermităţi cu care factorii de conducere, ar fi acţionat şi pretins subordonaţi executarea la termen a sarcinilor. Un alt aspect, care s-a repercutat negativ asupra calităţii unor investigaţii, constă în nerespectarea întocmai a metodologiei de executare pentru că nu s-a studiat cu atenţie cererile de investigaţii, iar în discuţiile purtate cu sursele de informare, nu s-a insistat întotdeauna pe stabilirea tuturor datelor solicitate şi, în mod deosebit, pe clarificarea incertitudinilor ce au apărut, unele lucrări au cuprins date insuficient verificate, ori s-au dat răspunsuri incomplete. La acestea se adaugă şi folosirea rezidenţilor, contrar instrucţiunilor muncii, ori încredinţarea unor sarcini peste posibilităţile lor. Asemenea neajunsuri se manifestă mai mult sau mai puţin la fiecare investigator, însă mai frecvent la Lt. Maj. Ioniţă Emilian, care datorită modului defectuos în care foloseşte rezidenţii, a şi deconspirat o investigaţie solicitată de serviciul II-A (223/PB/0015172 din 18.02.1982). Fără a minimaliza contribuţia investigatorilor la supravegherea informativă pe care am apreciat-o corespunzătoare, semnalăm că numărul informaţiilor despre persoanele din baza de lucru, sunt cu mult sub posibilităţi, fapt ce impune revederea şi reactualizarea împreună cu serviciile interesate, a elementelor date în atenţie, precum şi o mai bună organizare şi instruire a surselor. Un alt aspect asupra căruia investigatorii au acordat o mai mică atenţie, se referă la aportul reţelei informative. Din analiza realizată de control a rezultat că 10% din sursele recrutate nu au furnizat nici o informaţie în perioada de referinţă. Apreciem că acest aspect a scăpat procesului de analiză, deoarece 14 colaboratori, 1 rezident trebuiau abandonaţi, ne mai având posibilităţi de a ne sprijini. C. PE LINIE DE CADRE ŞI ÎNVĂŢĂMÂNT Serviciul, cu un efectiv prevăzut de 33 cadre (un şef serviciu, 28 filori şi 4 investigatori), dispune numai de 30 filori ofiţerii şi subofiţeri, nefiind ocupate funcţia de şef serviciu şi cele două de ofiţeri specialişti I. Apreciem că această situaţie trebuie reglementată cât mai urgent, întrucât afectează organizarea activităţii în subunitate, calitatea muncii şi poate influenţa atmosfera în colectiv. Potenţialul de filaj mai este diminuat în afara celor trei funcţii neocupate cu încă un ofiţer, ca urmare a mutării în subunitate – de la Serviciul I – a lt. maj. Ioniţă Emilian. Acesta, fiind prea cunoscut ca ofiţer de securitate, nu a putut fi folosit în

140

Florian Banu

activitatea de filaj şi, în consecinţă, repartizat la investigaţii, suplimentând statul iniţial al acestui compartiment. Din efectivul existent la filaj în prezent, trei ofiţeri – pe baza unor motive întemeiate – solicită mutarea în alte subunităţi de filaj ori organe de securitate, (Lt. Nacu Gheorghe la Serviciul „F” Bacău, Lt. Maj. Mihalcea Mircea la I.J. Buzău şi Plt. Manea Ion la Unitatea Specială „F” sau serviciile „F” din I.M.B. Securitate). Alte probleme care necesită sprijinul conducerii inspectoratului pentru a fi rezolvate, întrucât influenţează aportul unor cadre în muncă, privesc pe Lt. Burlacu Ion, care doreşte să-şi încadreze soţia (subinginer repartizată la Buzău) într-o întreprindere din Ploieşti, precum şi pe Lt. Nicolae Stelian şi Minea Ştefan, care nu au locuinţe. În cadrul serviciului există un climat favorabil de muncă şi o stare disciplinară corespunzătoare, iar ca urmare a eforturilor depuse, a aportului la rezolvarea sarcinilor ce au revenit organului de securitate, 27 cadre au făcut obiectul recompensării în bani. Un singur ofiţer, respectiv Lt. Burlacu Ion a fost pedepsit cu „mustrare scrisă” ca urmare a modului defectuos în care a acţionat în filajul unui obiectiv. Acţiunea de notare a cadrelor pe anul 1981 s-a soldat cu acordarea a 16 calificative de F. Bine şi 11 Bine, trei cadre nefăcând obiectul aprecierii, fiind încadraţi mai recent. Având în vedere aceste calificative, vechimea unor ofiţeri şi subofiţeri pe funcţiile deţinute, cât şi aportul lor în muncă, considerăm că din partea factorilor competenţi se impune a avea în atenţie – atunci când condiţiile vor permite – şi faptul că 2/3 din efectiv (20 de cadre) sunt la clasa minimă de retribuţie. Procesul de pregătire profesională şi militară a cadrelor nu s-a desfăşurat în totalitate conform instrucţiunilor în vigoare. Planul de învăţământ cuprinde prea puţine ore pentru activităţi practice, aplicative, specifice serviciului, care să contribuie la ridicarea profesionalizării cadrelor. Acesta se impune cu atât mai mult cu cât, în procesul de execuţie şi-au făcut apariţia o serie de eficienţe. În scopul remedierii acestora, au fost date indicaţii concrete cu privire la completarea actualului plan cu teme care să vizeze atât angajarea serviciilor informative de linie la realizarea unor expuneri sau materiale, privind munca de securitate, cât şi pregătirea specială a unor filori, pentru a putea să rezolve calificat misiuni în staţiunile montane, inclusiv pe timp de iarnă când sunt mai frecvent angajaţi. * Aspectele rezultate cu ocazia controlului, au fost discutate cu şeful securităţii, şeful serviciului, cât şi cu factorii răspunzători. Pe parcurs au fost luate măsuri de remediere a unor neajunsuri şi s-au dat indicaţii asupra problemelor prioritare care trebuie avute în atenţie. În afara măsurilor ce se impun a fi întreprinse ca urmare a unor deficienţe constatate, corespunzător celor stabilite în perioada controlului, pentru activitatea viitoare propunem următoarele: -Unitatea Specială „T” să desemneze un ofiţer cu experienţă, care – până la numirea şefului de serviciu şi iniţierea acestuia în problemele specifice – să ajute pe cel

„Amorsarea” revoluţiei...

141

numit provizoriu la comanda subunităţii, în organizarea şi conducerea activităţii de filaj şi investigaţii. -Până la 30.05.1982 şefii organelor de securitate Prahova şi Buzău, să sprijine Serviciul „F” în obţinerea spaţiilor necesare pentru mutarea actualelor case de lucru de la Sinaia şi respectiv Buzău, care nu mai corespund. Totodată, să se asigure ca organul tehnic de la I.J. Prahova, să instaleze sisteme de alarmă la sediul folosit de investigatori. -Ofiţerul aflat cu delegaţie la comanda serviciului, să conceapă, până la 15.05.1982 un plan de măsuri cu privire la reconspirarea la domiciliu a acelor cadre care în urma verificărilor întreprinse a rezultat că sunt cunoscute ca organe de securitate sau miliţie. Concomitent, să se prevadă şi măsuri care să prevină crearea unor suspiciuni asupra sediului folosit de filaj. Până la finele lunii mai să se revadă şi să reactualizeze regulamentele de funcţionare şi frecventare a sediilor de filaj şi investigaţii, ale caselor de lucru şi a garajelor folosite de serviciu. -Până la 15.06.1982 acelaşi ofiţer va lua măsuri ca toate autoturismele din dotare să fie asigurate cu sisteme de alarmă şi cu noul dispozitiv de prindere a numerelor de înmatriculare. -Până la 30.05.1982 să se prezinte spre aprobare necesarul de materiale pentru completarea garderobei cu deghizaj, atât pentru filor, dar mai ales pentru filoare, inclusiv pentru autoturisme, aparatura radio şi foto. -Până la 30.06.1982 ofiţerii investigatori vor asigura predarea în rezidenţe a 28 colaboratori, introducerea în casele de întâlniri a 25 surse, precum şi abandonarea celor 14 colaboratori, un rezident şi 2 gazde case de întâlniri, constataţi că nu mai corespund muncii. ŞEFUL COLECTIVULUI DE CONTROL, COL. BRONISEVSKI VIOREL A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 13.314, vol. 7, f. 79-84

Florian Banu

142

20. 1982 august 27 – Hotărârea Consiliului Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport cu privire la interzicerea practicării oricăror forme de yoga şi karate

REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT [F.R. JUDO] HOTĂRÂRE nr. 1253 din 27 august 1982 Văzând concluziile colectivului de specialişti din C.N.E.F.S. şi organizaţiile cu atribuţii privind conţinutul activităţii lor din ţara noastră; Analizând măsurile propuse pentru prevenirea unor practici dăunătoare activităţii sportive; Biroul Comitetului Executiv al Consiliului Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport, HOTĂRĂŞTE -Se interzice organizarea şi funcţionarea oricăror forme de yoga şi karate, pe lângă cluburile şi asociaţiile sportive sau a altor unităţi, indiferent de apartenenţă. -Secţiile Consiliului Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport, Consiliile teritoriale ale mişcării sportive, cluburile asociaţiilor sportive, răspund de aducerea la îndeplinire a prevederilor prezentei hotărâri. BIROUL COMITETULUI EXECUTIV AL CONSILIULUI NAŢIONAL PENTRU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT M.E.I. Instrucţiuni privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de educaţie fizică şi sport în învăţământul preşcolar, gimnazial, liceal şi profesional. Aprobat cu Ordinul Ministrului Educaţiei şi Învăţământului nr. 6226/1986 Cap. IX – Amenajarea şi întreţinerea bazelor sportive şcolare -ultimul alineat„Se interzice cu desăvârşire punerea la dispoziţie a sălilor de educaţie fizică pentru alte grupări sportive, care desfăşoară activităţi intense de genul: BUDO, KARATE, YOGA”. A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 8.833, vol. 2, f. 188-188

„Amorsarea” revoluţiei...

143

21. 1982 septembrie 4 – Notă a organelor de contrainformaţii economice din jud. Constanţa privind starea de nemulţumire a ţăranilor cooperatori din comuna Oltina Strict secret Exemplarul nr. Nr. 110/MI/0016110 Din................1982 [B. 2] [Clasare /ss/ Cpt. Indescifrabil] NOTĂ Deţinem informaţii că în comuna Oltina există o stare de nemulţumire în rândul membrilor cooperatori, cauzată de următoarele aspecte: Se apreciază că: cantitatea de 150 kg grâu, fixată ca retribuţie în produse, este insuficientă pentru a se asigura necesarul de pâine pe un an de zile. Deşi iniţial s-a raportat că planul de producţie la grâu a fost realizat, în prezent se discută că, datorită procentului mare de umiditate, au rămas sub plan cu circa 45 kg la hectar ceea ce va atrage o penalizare a membrilor cooperatori cu 20-30% în produse sau bani. Se comentează că acelaşi lucru se va întâmpla şi la producţia de fasole. Nemulţumiri există şi în legătură cu raţia de pîine, fiind apreciată ca insuficientă şi de proastă calitate. Verificările efectuate scot în evidenţă faptul că pe plan local nu au fost luate cele mai corespunzătoare măsuri de a se discuta şi a se informa corect cetăţenii în legătură cu actele normative ce reglementează sistemul de retribuire, aprovizionare şi repartiţie a produselor agricole. În acest sens se fac aprecieri negative la adresa primarului comunei, COLŢATU ION, fiind acuzat de anumite favoritisme şi că dovedeşte lipsă de principialitate şi justiţie în rezolvarea problemelor la nivelul comunei. Situaţie similară în ce priveşte repartiţia produselor agricole există şi în comuna Plopeni, cauza principală fiind tot lipsa de informare a cetăţenilor. Pe rampa staţiei C.F.R. Nicolae Bălcescu se află depozitată o cantitate de circa 4.000 tone baloţi de paie care urmează a fi transportată în judeţele Mureş, Sibiu, Bistriţa Năsăud şi Bihor. Deşi există aprobarea regionalei C.F.R. Constanţa pentru transportul pe cale ferată a acestor paie, până în prezent nu s-a realizat, existând pericol pentru

Florian Banu

144

producerea de incendii, în imediata apropiere a depozitului aflându-se linia ferată de descărcare a produselor petroliere. A fost informat organul P.S.I. Aspectele raportate vor sta în atenţia organelor noastre pentru a se preveni degenerarea lor în fapte cu conţinut antisocial. MI/MM/ 2 ex Rd. 1/1990 04.09.1982 A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 16.596, vol. 10, f. 382

22. 1982 septembrie 8 – Raport al Inspectoratului Judeţean de Securitate Constanţa cu privire la atitudinea cadrelor didactice faţă de prevederile Legii nr. 22/1981 MINISTERUL DE INTERNE DEPARTAMENTUL SECURITĂŢII STATULUI INSPECTORATUL JUDEŢEAN CONSTANŢA Serviciul I/2 Nr. 125/NG/0019129/08.09.1982

Strict secret Ex. nr. 1

[Telex /ss/col. Indescifrabil]

Către, M.I. DIRECŢIA I BUCUREŞTI -Serviciul VIUrmare la telexul dvs. nr. 161/TV/0073827 din 31.08.1982 privind aplicarea Legii nr. 22/198123, raportăm următoarele: În conformitate cu hotărârea Ministerului Educaţiei şi Învăţământului de aplicare a legii numai unor anumite specialităţi din rândul cadrelor didactice, 302 persoane au refuzat să-şi stabilească domiciliul în mediul rural, acceptând numai 20. 23

Legea nr. 22/1981 „privind obligaţia activiştilor de partid, de stat şi ai organizaţiilor de masă şi obşteşti, a cadrelor din conducerea unităţilor socialiste, a specialiştilor din agricultură, din alte domenii de activitate de a locui în localităţile în care îşi desfăşoară activitatea a fost publicată” în „Buletinul Oficial”, nr. 100, din 2 decembrie 1981. Concepută în scopul limitării fenomenului „navetismului”, care crea grave disfuncţionalităţi în economie, în special în agricultură, legea şi modul în care a fost aplicată au provocat ample nemulţumiri în rândul categoriilor afectate, o dovadă în acest sens constituind-o şi faptul că această lege s-a numărat printre primele abrogate după căderea regimului comunist - vezi Decretul-Lege nr. 1 al Consiliului Frontului Salvării Naţionale, din 27 decembrie 1989 în M.O., nr. 4, 27 decembrie 1989.

„Amorsarea” revoluţiei...

145

Din datele şi informaţiile existente rezultă că în rândul acestor categorii de persoane există stări de nemulţumire, făcându-se şi unele comentarii necorespunzătoare, astfel: SGARCEA VALENTIN, profesor de istorie la şcoala generală Topraisar, jud. Constanţa, membru P.C.R., a afirmat: -„Legea 22 este o lege a legării de glie şi nu acceptă să-şi stabilească domiciliul la ţară. Simplul fapt că vrei să munceşti nu mai este un argument, peste doi ani vom arăta cu degetul unul din cinci trecători: uite, ăla munceşte!”. În scopul prevenirii extinderii activităţii ostile, cel în cauză a fost luat în lucru prin dosar de urmărire informativă şi se întreprind măsuri de documentare şi neutralizare. POPA DANIELA, născută la [...] 1964, în Medgidia, şi BABU IANULA, născută la [...] 1962, în Lăstuni, jud. Tulcea, învăţătoare, noi absolvente ale Liceului Pedagogic Constanţa, afirmă că Legea „22” contribuie la instaurarea şomajului în ţara noastră. MUNTEANU ION, profesor de istorie la şcoala generală din Topraisar, născut la [...] 1946, membru de partid, apreciază că „prin aplicarea Legii 22 nu se va putea realiza revoluţia agrară, întrucât până în prezent această lege a fost aplicată numai cadrelor didactice”. În continuare se întreprind măsuri informativ-operative pentru cunoaşterea în permanenţă a stării de spirit în rândul acestor categorii de persoane, prevenirea şi contracararea eventualelor acţiuni ostile de natură să afecteze securitatea statului. ŞEF AL SECURITĂŢII Colonel, /ss/Gheorghiţă Chivu

ŞEF AL SERVICIULUI I Maior, /ss/ Morcan Ion

NG/MM/ 2 ex. Rd. 1/2002 06.09.1982 A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 16.596, vol. 10, f. 229

Florian Banu

146

23. 1982 octombrie 5 – Ordin circular al gen.-mr. Constantin Nuţă, şef al Inspectoratului General al Miliţiei, cu privire la constituirea grupelor operative pentru combaterea neregulilor din aprovizionarea populaţiei cu produse agroalimentare MINISTERUL DE INTERNE INSPECTORATUL GENERAL AL MILIŢIEI - Cabinet Nr. S/75.294 din 5 octombrie 1982

SECRET DE SERVICIU Ex. nr. 1 APROB MINISTRU DE INTERNE /ss/ George Homoştean

ŞEFUL MILIŢIEI JUDEŢULUI……… Pentru executarea întocmai a indicaţiilor tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, comandantul nostru suprem, cu privire la mai buna organizare a activităţii pieţelor, a reţelei de desfacere a produselor agroalimentare şi gospodărirea corespunzătoare a fondului de marfă şi combaterea cu fermitate a neregulilor ocazionate de aprovizionarea populaţiei, la nivelul judeţului se va constitui o grupă operativă din locţiitorul şefului miliţiei judeţene, un procuror şi un inspector financiar, care va avea atribuţiile prevăzute în anexă. De asemenea, la nivelul municipiilor şi oraşelor se vor constitui echipe operative din câte un ofiţer de miliţie, un procuror şi un inspector financiar cu atribuţiile prevăzute în anexă. Pentru fiecare obiectiv din sectorul de depozitare şi desfacere a produselor agroalimentare (piaţă, depozit, siloz, complex etc.) vor fi nominalizaţi ofiţeri şi subofiţeri care să acţioneze pentru prevenirea şi descoperirea infracţiunilor şi a altor nereguli. În cazul când Miliţia municipiului Bucureşti efectuează verificări pe raza judeţului dumneavoastră, cu privire la livrarea unor produse agricole necorespunzătoare ori alte nereguli, se va acorda tot sprijinul pentru a fi rezolvate cu maximă operativitate. Ofiţerii din Inspectoratul General al Miliţiei aflaţi în misiune vor participa efectiv la aplicarea acestor măsuri. Măsurile prevăzute în prezenta dispoziţie vor fi executate până la terminarea activităţii de aprovizionare a populaţiei cu produse agricole pentru iarnă. ADJUNCT AL MINISTRULUI ŞEF AL INSPECTORATULUI GENERAL AL MILIŢIEI General-maior /ss/ Constantin Nuţă24 24

Nuţă Constantin (n. 23 nov.1929, com. Brăneşti, jud. Ilfov; d. 23 dec.1989). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 nov.1979-22 dec.1989). Studii: Şcoala militară de ofiţeri de artilerie din Sibiu

„Amorsarea” revoluţiei...

147

ANEXĂ la nr. S/75.294/82 ATRIBUŢIUNI ce revin efectivelor de miliţie care acţionează în spiritul ordinelor date de Comandantul suprem tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU pentru combaterea cu fermitate a neregulilor ocazionate de aprovizionarea populaţiei cu produse agroalimentare A. Grupa operativă a miliţiei judeţene: -asigură organizarea, controlul şi îndrumarea nemijlocită a activităţii echipelor operative constituite la nivelul municipiilor şi oraşelor, precum şi a ofiţerilor şi subofiţerilor numiţi să acţioneze în obiectivele economice care desfac către populaţie produse agroalimentare; -organizează şi îndrumă activitatea pentru culegerea şi valorificarea informaţiilor în vederea prevenirii şi descoperirii infracţiunilor şi altor evenimente negative care afectează calitatea produselor şi bun aprovizionare a populaţiei prin unităţile de depozitare şi comerţ; -sprijină ofiţerii şi subofiţerii de la municipii şi oraşe în efectuarea actelor premergătoare şi a primelor cercetări, în soluţionarea cazurilor mai deosebite, preluându-se pe cele care prezintă dificultăţi în finalizare; -asigură conlucrarea cu factorii de conducere din cadrul Direcţiei Comerciale a judeţului şi alte unităţi cu sarcini pe această linie, analizând operativ neregulile şi evenimentele negative constatate. B. Echipă operativă a municipiului (oraşului): -analizează zilnic datele şi informaţiile privind infracţiuni şi nereguli în unităţile de aprovizionare şi desfacere a produselor alimentare stabilind măsuri concrete pe unitate şi caz pentru aplicarea fermă a legii; -organizează controale şi acţiuni în unităţile economice – întreprinderi de legume şi fructe, depozite, silozuri, rampe de descărcare, pieţe, magazine de desfacere etc.) cu participarea ofiţerilor şi subofiţerilor numiţi să desfăşoare activităţi în astfel de unităţi antrenând şi alte efective, când situaţia impune; (1952); Facultatea de Arme Întrunite şi Spate, Academia Militară (1962); Facultatea de Drept (curs fără frecvenţă). Profesia de bază: ofiţer. Activitate şi funcţii: membru de partid din 1957; ucenic şi lucrător la un atelier de croitorie particular din Bucureşti (1941-1948); brigadier pe şantierul naţional Salva-Vişeu (patru luni în 1948); croitor la un atelier particular, gestionar la o cooperativă de consum, responsabil la un centru de colectare şi activist U.T.M. extrabugetar în Plasa Brăneşti (1948-1950); încorporat şi trimis la Şcoala Militară din Sibiu (1950-1952); laborant la Centrul de instrucţie al artileriei „Mihai Bravu”, comandant de pluton la Şcoala militară de ofiţeri de artilerie şi comandant de divizion la un regiment de artilerie din Sibiu (1952-1959); lector la Academia Militară, catedra tactica artileriei terestre (1962-1963); transferat la Ministerul de Interne unde, în urma absolvirii unui curs de specialitate, a deţinut succesiv funcţiile: ofiţer I, şef birou, şef secţie cadre, şef serviciu şi locţiitor al şefului Direcţiei a IV-a contrainformaţii militare, membru al Comitetului de partid pe minister şi propagandist la învăţământul de partid (din 1963); generalmaior (9 mai 1977); general-locotenent (28 dec.1982); adjunct al ministrului de Interne, şef al Inspectoratului General al Miliţiei (22 iul.1978-22 dec.1989) - Membrii C.C…, p. 436-437.

148

Florian Banu

-sprijină ofiţerii şi subofiţerii operativi în activitatea de culegere şi valorificarea a informaţiilor, asigurând colaborarea pentru realizarea operativă a sarcinilor; -controlează modul în care se efectuează actele premergătoare, potrivit legii, urmărind rezolvarea cazurilor penale în conformitate cu ordinele de linie, de către ofiţerii formaţiunilor de cercetare penală; -realizează conlucrarea operativă cu factorii de conducere din unităţile cu sarcini pe linia aprovizionării cu produse agroalimentare, -raportează ierarhic despre organizarea activităţilor de prevenire şi descoperire, precum şi în legătură cu constatarea infracţiunilor şi altor nereguli cauzatoare de pagube avutului obştesc ori de natură a leza interesele legale ale cetăţenilor. C. Ofiţerii şi subofiţerii operativi numiţi să acţioneze pentru prevenirea şi descoperirea infracţiunilor şi altor nereguli în sectorul de depozitare şi desfacere a produselor agroalimentare: -acţionează pentru obţinerea de informaţii şi date cu privire la legalitatea transporturilor de produse agroalimentare, măsurile luate de conducerile unităţilor pentru îndeplinirea sarcinilor privind buna desfăşurare a recepţionării şi depozitării produselor, precum şi a respectării preţurilor; -efectuează controale economice în unităţile în care au fost repartizaţi, cu privire la:  ritmicitatea aprovizionării unităţilor cu sortimentele şi în cantităţile necesare, urmărindu-se respectarea programului de aprovizionare;  modul de depozitare a produselor în cadrul unităţilor repartizare;  calitatea produselor recepţionate şi oferite spre vânzare în cadrul unităţilor;  calitatea produselor aflate în depozite şi silozuri, modul în care se respectă normele tehnice de depozitare şi însilozare:  dacă se respectă prevederile legale cu privire la efectuarea recepţiei produselor în cadrul unităţilor de depozitare şi desfacere către populaţie; -întocmesc acte privind încălcări ale normelor legale cu privire la transportul, depozitarea şi vânzarea produselor agroalimentare, urmărind cu precădere aspectele referitoare la calitatea acestora. În acest sens, efectuează acte premergătoare cu privire la nereguli constate, asigurând verificarea completă a aspectelor referitoare la: -cantităţile exacte de produse agroalimentare necorespunzătoare calitativ constatate în unităţi; -cauzele care au condus la existenţa stărilor de fapt constatate; -persoanele care se fac vinovate de stările de spirit constatate; -măsurile luate pentru înlăturarea situaţiilor negative constatate. După efectuarea actelor premergătoare, dosarele vor fi predate operativ formaţiunilor de cercetare penală pentru continuarea şi definitivarea cercetărilor. D. Ofiţerii şi subofiţerii care acţionează în staţiile de cale ferată de pe raza judeţului: -stabilirea numărului de vagoane cu produse agroalimentare existente în fiecare staţie prin examinarea documentelor de transport;

„Amorsarea” revoluţiei...

149

-determinarea cantităţilor de produse şi a calităţii acestora; -modul în care se asigură ritmicitatea transportului pe calea ferată, avizarea beneficiarilor şi a operaţiunilor de descărcare: -numărul vagoanelor staţionate nejustificat, valoarea locaţiilor şi stabilirea vinovaţilor; -legătura permanentă cu miliţiile municipale, orăşeneşti şi comunale pentru intervenţii la unităţile economice beneficiare în vederea asigurării descărcării în termen a vagoanelor pentru a se evita imobilizările acestora. -împreună cu conducerile staţiilor de cale ferată să organizeze asigurarea pazei vagoanelor încărcate cu produse agroalimentare pe timpul cât se află în staţii şi, în mod deosebit, pe timpul de noapte; -schimb de informaţii cu ofiţerii şi subofiţerii de la sectoare şi circumscripţii pentru prevenirea sustragerii sau distrugerii produselor cu ocazia descărcării şi transportului acestora; -toate constatările vor fi raportate ofiţerului de serviciu pe brigadă în fiecare zi, până la orele 18.00. Cazurile deosebite se raportează de îndată comenzii brigăzii. Rapoartele vor cuprinde următoarele date. -numărul cazurilor de încărcare a unor produse agroalimentare care nu corespund calitativ ori sunt depreciate; -transporturi întârziate pe calea ferată; -vagoane care nu s-au descărcat în timp optim; timpul de staţionare peste limitele legale; valoarea locaţiilor; -beneficiari care au cele mai multe nedescărcări în termen; -produse descărcate pe rampe şi netransportate, supuse intemperiilor şi deprecierii; -produse degradate în cantităţi ori procente din vagoane; -prejudicii create; -persoane vinovate; -măsuri luate sau propuse. Toate organele de miliţie vor urmări şi trage la răspundere, potrivit legii, persoanele din cadrul unităţilor agricole care nu respectă normele privind expedierea şi transportul produselor agroalimentare către beneficiari, îndeosebi pentru Capitală. Împreună cu factorii de răspundere de pe plan local, se vor lua măsuri ferme pentru a nu se permite încărcarea vagoanelor C.F.R. şi în celelalte mijloace de transport a produselor destinate fondului pieţei care sunt depreciate ori în amestec cu corpuri străine. A.C.N.S.A.S., fond M.A.I.-D.G.J., inventar nr. 3.640, dosar nr. 2/1982, f. 54-57

Florian Banu

150

24. 1983 februarie 10 – Notă cu privire la deficienţele înregistrate în producţia Fabricii de Ulei Ţăndărei şi la folosirea făinii de soia furajeră în fabricarea unor preparate din carne SECRET Nr. D/091.834 din 10 febr. 1983 Exemplar nr. 2 [Originalul notei a fost prezentat la 15.II.1983 tov. Ministru Ion Teşu25 /ss/ indescifrabil]

NOTĂ Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare a achiziţionat în anul 1980 din ţară şi import (Israel şi R.S.F. Jugoslavia) instalaţii în valoare de 112 milioane lei pentru Fabrica de ulei Ţăndărei, destinată să producă ulei din seminţe de in, ulei din boabe de soia şi făină de soia în două sorturi: alimentară şi furajeră. 25

Teşu Ion (n. 20 nov.1929, sat Titeşti, com. Perişani, jud. Vâlcea). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 nov.1979-26 nov.1981); membru al C.C. al P.C.R. (26 nov.1981-23 nov.1984). Studii: Liceul teoretic „Ion Meşotă” din Braşov (1940-1942), Liceul „Petru şi Pavel” din Ploieşti; Facultatea de Agronomie, Institutul Agronomic „N. Bălcescu” din Bucureşti (1948-1952); curs postuniversitar la Facultatea Tehnico-Economică, Secţia agricultură, din cadrul Institutului Politehnic Bucureşti (1965); curs postuniversitar în Franţa, specialitatea agronomie; doctorat. Profesia de bază: inginer agronom. Activitate şi funcţii: membru al U.A.E.R. (1947); membru al U.T.M. (1948); inginer (din 1952) şi inginer-şef la G.A.S. Drăgăneşti, regiunea Ploieşti; membru al Comitetului raional U.T.M. şi deputat în Sfatul popular raional Cricov; candidat de partid (1955); director al G.A.S. Fotin, raionul Râmnicu Sărat (1956-1958); membru de partid din 1957; şef al secţiei agricole a Sfatului popular regional Ploieşti (sept. 1958-1959, 1961-1962); membru al Comitetului regional Ploieşti al U.T.M. (din 1958); activist la Comitetul regional de partid Ploieşti (din 1959); inginer la C.A.P. din comuna Smeeni, raionul Buzău (din mart.1962); membru al Consiliului Superior al Agriculturii; membru al Comitetului regional de partid Buzău (din febr.1964); instructor în comisia agrară a Comitetului regional de partid Ploieşti (din sept. 1965); preşedinte al Comisiei de organizare a Uniunii regionale a C.A.P. (din dec.1965); preşedinte al Uniunii regionale Ploieşti a C.A.P. (din febr.1966); vicepreşedinte al Biroului permanent al U.N.C.A.P. (de la 22 mai 1967); membru în colegiul de redacţie al revistei „Agricultura socialistă”; secretar general la Ministerul Agriculturii (16-21 nov.1969); adjunct al ministrului Agriculturii şi Silviculturii (de la 21 nov.1969); şeful Departamentului Agriculturii de Stat din cadrul Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, cu rang de adjunct al ministrului (26 ian.-30 oct.1971); directorul Institutului de Economie Agrară din Bucureşti (din mart.1980); membru al Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie (de la 8 apr.1980); ministru secretar de stat la Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare (8 oct.1980-18 sept.1981); ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare (18 sept.1981-29 mart.1984); ambasador în Republica Populară Polonă (de la 20 oct.1984) Membrii C.C…, p. 574-575.

„Amorsarea” revoluţiei...

151

Până la sfârşitul anului 1982, s-a reuşit fabricarea tuturor produselor planificate, mai puţin făina de soia alimentară, utilizabilă în preparate din carne, în vederea înlocuirii izolatelor proteice din import. Din datele pe care le deţinem rezultă că, în aceste condiţii Fabrica de ulei Ţăndărei a livrat în cursul anului 1982 circa 220 tone făină de soia furajeră în 29 judeţe ale ţări, pentru a fi utilizată în preparatele din carne, fără a solicita în acest sens acordul Inspectoratului General de Stat pentru Controlul Calităţii Produselor şi al organelor sanitar veterinare. Sesizat ulterior de către unele întreprinderi de industrializării cărnii, Inspectoratul General de Stat pentru Controlul Calităţii Produselor a constatat că făina respectivă conţine o încărcătură microbiană mare, peste limitele admise, motiv pentru care a interzis folosirea ei pentru consumul alimentar. Specialiştii apreciază că utilizarea acestui produs, ce se mai află încă în stocuri la unii beneficiari, sau livrarea lui în continuare, în acelaşi scop, de către Fabrica de ulei Ţăndărei creează efecte negative asupra stării de sănătate a consumatorilor, în special la copii şi tineri. FA/PA RD/001581 A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 13.858, vol. 4, f. 314

25. 1983 aprilie – Raport al Direcţiei I a D.S.S. cu privire la tinerii adepţi ai curentelor „Noul Val” („New Wave”) şi „Punk” STRICT SECRET Ex. nr. 1 100/0047747 din …aprilie 1983

RAPORT În executarea ordinului rezolutiv privind existenţa în ţara noastră în rândul tinerilor a curentului „NOUL VAL”, raportăm următoarele: 1. În anul 1980 securităţile judeţene Arad şi Bihor au semnalat apariţia unor grupuri de tineri îmbrăcaţi excentric (haine în culori ţipătoare pe care sunt prinse ace de siguranţă, fibule, mărgele, insigne, panglici, dinţi de animale etc.), zgomotoşi, căutând în orice chip să se facă remarcaţi şi admiraţi. Adâncindu-se verificările, s-a ajuns la concluzia că aceşti tineri au copiat în comportare şi vestimentaţie pe membrii formaţiei de muzică uşoară britanică „PUNK” (derbedeu, huligan) înfiinţată în 1978, care a făcut în mai multe rânduri

Florian Banu

152

obiectul unor emisiuni difuzate de Televiziunea română. Cu sprijinul factorilor educaţionali, au fost întreprinse măsuri de destrămare a unor astfel de grupuri în judeţele Arad, Bihor şi Timişoara. În cursul anului 1982 adepţi ai curentului „PUNK”, sub denumirea mai respectabilă „NOUL VAL”, au fost semnalaţi în municipiul Bucureşti şi judeţul Buzău. S-au ordonat măsuri de destrămare a lor, cu sprijinul factorilor educaţionali şi al Ministerului Educaţiei şi Învăţământului. 2. Raportăm că o parte din adepţii acestui curent sunt tineri din familii dezorganizate, scăpaţi de sub supravegherea părinţilor, au comportări libertine etc. 3. Din verificările efectuate nu a rezultat că aceştia ar îmbrăca cămăşi verzi sau că sunt purtători ai vreunei ideologii. Pentru prevenirea degenerării şi extinderii acestui curent, s-au ordonat tuturor Securităţilor judeţene şi a municipiului Bucureşti măsuri de cunoaştere şi destrămare a grupurilor semnalate cu astfel de preocupări. ŞEFUL DIRECŢIEI I General-maior /ss/BORDEA ARON A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 8.833, vol. 18, f. 1-1v.

26. 1983 septembrie – Notă privind întârzierile provocate de specialiştii români în derularea unui contract cu o firmă japoneză, încheiat în vederea construirii Fabricii de utilaj energetic nuclear MINISTERUL DE INTERNE DEPARTAMENTUL SECURITĂŢII STATULUI Securitatea Municipiului Bucureşti Nr...........din.... septembrie 1983 [Din ordinul tov. G-ral, nu mai pleacă /ss/ Mr. indescifrabil]

Ex. nr....

NOTĂ Pentru Fabrica de utilaj energetic nuclear, Întreprinderea de Maşini Grele Bucureşti (I.M.G.B.) construieşte în cooperare cu firma japoneză „Mitsui & Co. Ltd.” o instalaţie de menţinere a oţelului cald de 2 x 140 tone. În vederea executării lucrării, partea română s-a angajat să asigure o serie de subansamble, printre care şi ejectoarele de aburi.

„Amorsarea” revoluţiei...

153

Deoarece proiectantul principal, IPROMET Bucureşti, nu a trimis la timp proiectul de execuţie pentru subansamblele respective către producător (Combinatul de utilaj greu Cluj), s-a întârziat executarea acestora, lucru ce are consecinţe negative asupra montării celorlalte utilaje la termenele stipulate în contract. Partea japoneză s-a adresat conducerii I.M.G.B. solicitând să-şi respecte obligaţiile asumate, deoarece, în caz contrar, vor aplica penalizări, conform prevederilor contractului şi îşi vor trimite specialiştii acasă, în Japonia. Într-o discuţie cu factorii de conducere din I.M.G.B., declarându-se nemulţumit de modul cum se lucrează, specialistul japonez KENJI SUZUKI a afirmat: „voi, românii, vă pricepeţi de minune să irosiţi timpul şi banii!”. Întreaga situaţie este cunoscută de conducerea I.M.G.B., dar până în prezent nu s-au luat măsuri de remediere. ŞEFUL SECURITĂŢII General-maior, Dănescu Gheorghe26 AD/MA 4 ex. A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 3.575, vol. 16, f. 65

26

Dănescu Gheorghe (n. 10 nov. 1927, com. Hodoreasa, jud. Gorj). Studii: Academia de Studii Economice, curs fără frecvenţă; Profesia de bază: ofiţer; Activitate şi funcţii: A deţinut funcţiile de şef al Direcţiei Politice din Comandamentul Trupelor Ministerului de Interne. A ocupat apoi funcţia de adjunct al ministrului de Interne, ocupându-se îndeosebi de problemele administrative (6 apr. 1963-iunie 1978). La 9 mai 1972 a fost numit membru al Colegiului Ministerului de Interne. În perioada iun.-oct. 1978 a fost şef al Direcţiei de Informaţii Externe, fiind schimbat din funcţie după dezertarea în Occident a generalului Pacepa. A deţinut apoi funcţiile de vicepreşedinte al Comitetului de Stat al Planificării (oct. 1978-30 dec. 1989) şi director general al Direcţiei Generale a Rezervelor de Stat (22 apr. 1980-30 dec. 1989). A fost pensionat cu gradul de general de divizie – C.N.S.A.S., Securitatea. Structuri-cadre. Obiective şi metode, vol. II (1967-1989), coord. Florica Dobre, editori: Elis Neagoe-Pleşa şi Liviu Pleşa, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 2006, p. 757.

Florian Banu

154

27. 1983 noiembrie 17 – Notă cu privire la nemulţumirile provocate de deficienţele în livrarea de agent termic în rândul locuitorilor din Bucureşti, Tg. Jiu şi Zalău SECRET Nr. D/032.429 din 17 noiembrie 1983 Ex. nr. 4

NOTĂ [Tov. gl. Bordea Tov. gl. Macri27 Conf. ord. dat anterior /ss/ Iulian Vlad] 1. În ultimele zile, odată cu scăderea temperaturii atmosferice, s-a produs o dereglare în alimentarea cu agent termic şi apă caldă a consumatorilor casnici din municipiul Bucureşti. 27

Macri Emil (n. 9 oct. 1927, Galaţi, d. 18 apr. 1991, Penitenciarul Jilava). Studii: Şcoala profesională de ajustori mecanici la Întreprinderea de Tramvaie Galaţi (1941-1945); Universitatea Serală de Marxism-Leninism Galaţi (1948-1949); Curs de specializare pe linie de securitate în U.R.S.S. (19561957). Profesia de bază: ajustor mecanic; Activitate şi funcţii: În perioada 1941-1948 a muncit ca ajustor mecanic la Întreprinderile comunale de transport Galaţi. În dec. 1947 s-a înscris în P.C.R. În sept. 1948 a fost încadrat la Direcţia Regională a Securităţii Poporului Galaţi. Avea funcţia de lucrător operativ şi gradul de plutonier major. După absolvirea universităţii serale de partid a fost avansat la gradul de sublocotenent şi numit în funcţia de şef al Biroului 3 din cadrul Secţiei a II-a Contrasabotaj Economic la Direcţia Regională de Securitate Galaţi (1949-febr. 1951). În febr. 1951 a preluat conducerea Secţiei a II-a Contrasabotaj Economic din cadrul Direcţiei Regionale de Securitate Arad. A fost numit apoi şef al unui serviciu din cadrul Direcţiei a IV-a (febr. 1956-ian. 1963). În 1961 a fost pedepsit cu 15 zile arest pentru că „a folosit pe unii din subalternii săi pentru a procura alimente pentru el şi şeful direcţiei”. În ian. 1963 a fost numit în fruntea Direcţiei Regionale de Securitate Suceava, iar după desfiinţarea regiunilor a devenit inspector şef al I.S.J. Suceava (febr. 1968). În această perioadă a avut gradul de colonel. A fost numit apoi în funcţia de şef al Direcţiei a II-a Contrainformaţii Economice, pe care a deţinut-o până la căderea regimului. La 19 aug. 1974 a fost avansat la gradul de general-maior. În aug. 1977 a condus anchetele efectuate în Valea Jiului în timpul revoltei minerilor. În 1977 a făcut parte din comandamentul acţiunii „Riposta II”, care viza contracararea intenţiilor de emigrare în Occident ale cetăţenilor români. La 6 febr. 1978 a participat la întocmirea unui plan de măsuri privind „intensificarea muncii informativ-operative în rândul ziariştilor străini” care veneau în România. A fost implicat în reprimarea şi anchetarea manifestanţilor care au protestat la Braşov la 17 nov. 1987, acuzându-i iniţial pe demonstranţi de legături cu Mişcarea Legionară. A fost arestat la începutul lunii ian. 1990 la Timişoara, unde fusese trimis pentru a participa la reprimarea manifestaţiei anticomuniste. Inculpat în procesul celor vinovaţi de masacrul de la Timişoara, fiind acuzat de complicitate la genocid. A decedat însă înainte de încheierea procesului - C.N.S.A.S., Securitatea. Structuri-cadre. Obiective şi metode, vol. II (1967-1989), coord. Florica Dobre, editori: Elis Neagoe-Pleşa şi Liviu Pleşa, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 2006, p. 760-761.

„Amorsarea” revoluţiei...

155

Din datele raportate de Securitatea municipiului Bucureşti, rezultă că această situaţie se datorează faptului că prevederile stipulate în clauzele contractuale încheiate între Grupul de întreprinderi gospodărie comunală şi Întreprinderea „Electrocentrale” Bucureşti nu sunt respectate. Astfel, în zilele de 14 şi 15 noiembrie 1983 pe magistralele de termoficare nr. 1 şi 4 care alimentează cartierele Titan, Pantelimon şi Colentina, temperatura agentului termic a fost de 57 grade Celsius, faţă de 110 grade Celsius, cât ar fi fost normal, iar pe magistralele ce alimentează cartierele Militari, Drumul Taberei şi Rahovei, temperatura agentului termic era de 70 grade Celsius, faţă de minimum 105 grade Celsius, cât este prevăzut în contractul încheiat. Aceeaşi situaţie există şi în obiectivele industriale şi social-culturale ce sunt racordate la reţeaua de termoficare a oraşului. Ca urmare, la dispeceratele secţiilor de termoficare din Capitală, precum şi la dispeceratul Grupului de întreprinderi gospodărie comunală şi „Electrocentrale” s-au înregistrat circa 12.000 reclamaţii din partea consumatorilor casnici. Unele dintre persoanele care reclamă lipsa de căldură şi apă caldă fac referiri tendenţioase la adresa conducerii superioare de partid şi de stat, ameninţând cu săvârşirea unor acte de dezordine la punctele termice ori cu neplata cotelor de întreţinere. De asemenea, numeroase delegaţii ale unor asociaţii de locatari solicită audienţe la diverse organe şi se adresează cu multiple memorii pe această temă. 2. Direcţia a II-a raportează că, în rândul minerilor care domiciliază în municipiul Târgu Jiu, se comentează negativ lipsa de apă potabilă şi menajeră, precum şi faptul că apartamentele de la nivelele superioare nu se încălzesc din cauza presiunii slabe la agentul termic. Nemulţumiri există şi în rândul muncitorilor mineri din oraşul Petrila, judeţul Hunedoara, datorită faptului că temperatura din apartamente este de circa 10 grade Celsius, iar apa caldă nu s-a mai furnizat din luna august 1983. Unele deficienţe au apărut şi pe linia aprovizionării şi desfacerii către populaţia municipiului Petroşani a cărbunilor, cantităţile livrate fiind sub cota planificată şi necorespunzătoare calitativ, conţinând mult praf şi piatră. În toate cazurile au fost informate organele locale de partid şi se acţionează în continuare, prin măsuri specifice, pentru cunoaşterea stărilor de spirit şi prevenirea eventualelor manifestări necorespunzătoare. 3. Conducerea Întreprinderii de anvelope Zalău, judeţul Sălaj, cu acordul organelor locale de partid şi al Centralei industriale de prelucrare cauciuc şi mase plastice, începând din ziua de 16 noiembrie a.c., orele 10.00, a dispus trimiterea în concediu, fără plată, până la 21 noiembrie a.c., a 1.100 personal muncitor (din cei 1.600 oameni ai muncii care lucrează în unitate), deoarece s-a sistat livrarea aburului tehnologic de către Întreprinderea „Electrocentrale” din aceeaşi localitate. Din primele cercetări a rezultat că întreruperea furnizării aburului tehnologic s-a datorat unor avarii repetate, prin griparea rulmenţilor de la cele două pompe B.Z. – 350, pentru evacuarea zgurii şi cenuşii de la sectorul de termoficare.

Florian Banu

156

Ca urmare a acestui fapt, s-a diminuat cu peste 50 la sută şi cantitatea de căldură furnizată populaţiei municipiului Zalău, o parte dintre cetăţeni manifestându-şi nemulţumirea pentru temperatura scăzută din locuinţe. S-au organizat echipe de intervenţie care au luat măsuri pentru remedierea avariei şi repunerea în funcţiune a Întreprinderii „Electrocentrale” – Zalău. Organele de securitate acţionează pentru cunoaşterea stărilor de spirit şi prevenirea manifestărilor negative. 17.11.1983 NN/TT/2 ex. A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 16.302, vol. 17, f. 13-14

28. 1983 noiembrie 20 – Notă cu privire la nemulţumirile provocate în rândul populaţiei din mai multe judeţe şi din Capitală de deficienţele în livrarea de agent termic, gaze naturale şi combustibil SECRET Nr. D 032.439 din 20 noiembrie 1983 Ex. nr. 4

NOTĂ [Tov. gl. Bordea Conf. ordinelor date anterior /ss/ Iulian Vlad] 1. Direcţia a II-a a obţinut date din care rezultă că în ultimele zile au avut loc perturbaţii în asigurarea cu gaze naturale şi combustibil lichid, atât a consumatorilor industriali, cât şi casnici, fapt ce a produs întreruperi ale procesului de producţie şi nemulţumiri în rândul populaţiei. Situaţia respectivă a fost generată de faptul că, datorită temperaturilor scăzute din zilele de 14, 15, 16 şi 17 noiembrie a.c., unii consumatori de gaze au depăşit cotele aprobate, în detrimentul altora care, aflându-se în zonele marginale ale sistemului, nu au mai putut primi cantităţile planificate. Astfel, unităţile Ministerului Industriei Metalurgice au depăşit frecvent cotele alocate, mai ales pe platforma Combinatului Siderurgic Galaţi, unde zilnic se înregistrează depăşiri de 1,4 – 1,5 milioane metri cubi gaze, fapt ce a făcut ca în anumite zone şi mai ales la centralele electrice de termoficare să nu se livreze cotele planificate.

„Amorsarea” revoluţiei...

157

În municipiul Bucureşti, deşi cantităţile de gaze consumate au fost mari (depăşiri zilnice faţă de plan de circa un milion metri cubi), acestea sunt totuşi mai mici decât în aceeaşi perioadă a anului trecut cu circa 100.000 metri cubi pe zi. Debitele de gaze naturale livrate Întreprinderii Electrocentrale Bucureşti au fost mai mici în medie cu circa 800.000 metri cubi pe zi şi, în aceste condiţii, în centralele de termoficare temperatura agentului termic a fost mai mică cu circa 4050 grade Celsius decât cea nominală. De asemenea, şi debitul de gaze pentru centralele termice de bloc, fiind scăzut şi cu presiuni reduse, a determinat perturbaţii în furnizarea agentului termic. Aceste situaţii au condus la temperaturi între 6 şi 12 grade Celsius, sub nivelul stabilit în marea majoritate a cartierelor de locuinţe, cămine, spitale şi creşe, fapt ce a determinat ca în locuinţe să se utilizeze permanent gazele de la bucătării pentru încălzirea apartamentelor. Din această cauză s-a creat o stare generală de nemulţumire, iar în unele colectivităţi, mai ales în spitale, maternităţi, cămine şi creşe, s-au făcut afirmaţii tendenţioase. La unele spitale şi creşe conducerea acestora a hotărât externarea bolnavilor şi respectiv trimiterea acasă a copiilor. Nemulţumirile şi comentariile negative au apărut şi ca urmare a faptului că, deşi agentul termic pentru încălzirea apartamentelor este livrat la temperaturi sub nivelul prevăzut în contracte, furnizorul pretinde şi încasează de la populaţie sume de bani necuvenite, fără să reducă cotele respective. Perturbaţii s-au înregistrat şi în ce priveşte asigurarea consumatorilor cu combustibil lichid. Livrările de păcură pentru consumatorii industriali pe întreaga ţară au fost sub cotele planificate cu 14.000 tone, localizate la unităţile din subordinea Ministerului Energiei Electrice şi Ministerului Industriei Metalurgice. În Capitală, singurul consumator care nu a primit cantitatea de păcură la nivelul cotelor planificate a fost Întreprinderea Electrocentrale, unde restanţa este de 7.089 tone, influenţând negativ temperatura agentului termic furnizat în reţeaua de termoficare. Restanţe au fost înregistrate şi la livrarea motorinei pentru consumatorii industriali şi casnici, în special în judeţele Bihor, Gorj, Caraş-Severin, Cluj şi Suceava, unde, faţă de cotele planificate, s-a furnizat cu 3.500 tone mai puţin, creându-se perturbaţii în activitatea economică şi nemulţumiri în rândul conducătorilor auto şi a populaţiei afectate. În ultimele şase zile, Centrala „PECO” a livrat în toată ţara, pentru vânzare, numai benzină cu cifra octanică 90. În prima jumătate a lunii noiembrie a.c., în judeţele Alba, Braşov, Covasna, Gorj şi Mehedinţi s-a livrat numai jumătate din cantitatea de benzină planificată. La staţiile „PECO” din Capitală, deşi s-a primit cantitatea planificată – 5.000 tone – din cauza lipsei benzinei cu cifra octanică 98, la majoritatea centrelor de distribuţie s-au creat aglomeraţii, iar posesorii de autoturisme comentează negativ

158

Florian Banu

această situaţie, unii făcând afirmaţii tendenţioase. Se discută, totodată, că acest produs urmează a fi raţionalizat şi în Bucureşti. Din datele ce se deţin, rezultă că, întrucât Ministerul Petrolului şi Ministerul Industriei Chimice nu dispun de posibilităţi de a asigura cantităţile de gaze şi combustibili lichizi la nivelul cerinţelor, există pericolul ca situaţii similare să se înregistreze şi în zilele următoare, în cazul când temperaturile se vor menţine scăzute. 2. Din informaţiile obţinute de Securitatea judeţului Giurgiu, rezultă că în unităţi economice de pe raza de competenţă continuă să se comenteze generalizarea acordului global28 în toate sectoarele de activitate. Pe lângă aprecierile favorabile, unele persoane îşi manifestă îngrijorarea şi nemulţumirea în legătură cu retribuţia ce o vor primi în condiţiile nerealizării indicatorilor de plan, datorită unor anumitor greutăţi cum ar fi: lipsa unor materiale, executarea unor produse care nu au desfacere, slaba cooperare cu alte unităţi, dezinteresul unor factori de conducere. Astfel de situaţii s-au înregistrat la Întreprinderea de construcţii maşini şi utilaje grele, Întreprinderea textilă „Dunăreana”, Întreprinderea prefabricate din beton, Şantierul naval, Combinatul chimic, toate din municipiul Giurgiu. În acest context, unele elemente fac comentarii tendenţioase, încearcă să minimalizeze importanţa noilor măsuri ori adoptă o conduită de demobilizare a personalului muncitor din colectivele unde îşi desfăşoară activitatea. De exemplu, un şef de schimb de la Întreprinderea textilă „Dunăreana” din Giurgiu a îndemnat oamenii muncii din secţia în care lucra să nu ridice retribuţia pentru faptul că a fost diminuată, iar un tehnician din Combinatul chimic Giurgiu a afirmat că aplicarea acordului global este un motiv în plus pentru a pleca din această unitate. În toate cazurile au fost informate organele locale de partid şi se acţionează în continuare, prin măsuri specifice, pentru cunoaşterea stărilor de spirit şi prevenirea manifestărilor negative. 3. Potrivit datelor raportate de Securitatea municipiului Bucureşti, vizita în ţara noastră a preşedintelui Comitetului Militar de Salvare Naţională din Republica Islamică Mauritania, locotenent-colonel MOHAMED KHOUNA OULD HAIDALLA, a fost primită cu simpatie de către studenţii mauritani aflaţi în R.S. România Apreciind pozitiv politica internă şi externă promovată de preşedintele mauritan, studenţii FALL YONBE OULD LEZGHAM şi MOHAMED BRAHIM OULD LEZGHAM, din cadrul Institutului Politehnic Bucureşti, Facultatea de energetică, şi-au exprimat părerea că în condiţiile actuale, când într-o serie de state 28

În sesiunea Marii Adunări Naţionale din perioada 29 iunie – 11 iulie 1983 a fost votată Legea cu privire la principiile de bază ale perfecţionării sistemului de retribuire a muncii şi de repartiţie a veniturilor oamenilor muncii. „Retribuţia” era condiţionată de îndeplinirea planului la toţi indicatorii, atât pe secţii, cât şi pe unitatea economică în ansamblu – Dinu C. Giurescu (coord.), Istoria României în date, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003, p. 705.

„Amorsarea” revoluţiei...

159

au loc lupte fratricide, este mai necesar ca oricând stabilirea de relaţii de prietenie cu cât mai multe ţări din zone stabile ale lumii. Ei consideră că acesta este unul din motivele principale pentru care şeful statului mauritan a vizitat România, recunoscută pe plan mondial pentru iniţiativele sale de pace şi bună înţelegere între popoare. 4. Securitatea judeţului Vaslui raportează că, datorită lipsei combustibilului pentru centralele termice de pe platformele industriale ale judeţului, majoritatea întreprinderilor lucrează la capacitate redusă, iar începând cu data de 21 noiembrie a.c. îşi vor înceta activităţile Întreprinderea de materiale izolatoare, Întreprinderea de prelucrarea lemnului, ambele din Vaslui, Întreprinderea de prelucrarea legumelor şi fructelor Huşi şi Întreprinderea de rulmenţi Bârlad. Urmează, de asemenea, să-şi înceteze activitatea centrala termică de pe Platforma industrială a municipiului Vaslui, unde, din cele 2.300 tone combustibil planificat pentru luna noiembrie 1983, nu s-au primit decât 1.760 tone, fapt ce creează pericolul producerii unor explozii la instalaţiile de pe platformă, la staţiile de climatizare de la Combinatul de fire sintetice şi la rezervoarele de bitum de la Întreprinderea de materiale izolatoare. În aceeaşi situaţie se află şi centrala termică a Întreprinderii de prelucrarea lemnului Vaslui, care furnizează abur tehnologic şi Întreprinderii de ulei din soia, deoarece din cele 900 tone combustibil planificat pentru luna noiembrie a.c., a primit 300 tone. În unităţile economice s-au constituit echipe de intervenţie pentru a se preveni distrugerea unor instalaţii. Tot datorită lipsei de combustibil, începând din ziua de 21 noiembrie a.c., nu se mai poate asigura transportul personalului muncitor din localităţile urbane şi a navetiştilor în zonele industriale. Ca urmare a acestei situaţii, în condiţiile nerealizării sarcinilor de plan şi neasigurării transportului la locurile de muncă, în rândul oamenilor muncii din unităţile economice au apărut stări de spirit necorespunzătoare care în perioada următoare tind să se amplifice. Au fost informate organele locale de partid şi s-au luat măsuri pentru a se preveni apariţia unor atitudini şi manifestări negative. 20.11.1983 NN/ZE/ 2 ex. A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 16.307, vol. 17, f. 8-11

Florian Banu

160

29. 1983 noiembrie 27 – Notă privind starea de nemulţumire a populaţiei, provocată de reducerea salariului, din cauza neîndeplinirii planului de producţie în urma întreruperii energiei electrice şi a lipsei carburanţilor, precum şi perturbările produse în diferite unităţi economice SECRET Nr. D/032.484 din 27 noiembrie 1983 Ex. nr. 4 [Aspectele din notă au fost reţinute pt. a fi analizate concret la Satu Mare /ss/indescifrabil] [Tov. gl. Bordea Tov. gl. Macri Veniţi urgent împreună să discutăm în legătură cu informaţiile de la Satu Mare /ss/ Iulian Vlad]

NOTĂ 1. Securitatea judeţeană Satu Mare a obţinut noi informaţii din care rezultă că în diferite unităţi economice de pe raza de competenţă unii oameni ai muncii îşi manifestă îngrijorarea şi nemulţumirea în legătură cu retribuţiile ce urmează să le primească în condiţiile nerealizării sarcinilor de plan, datorită anumitor greutăţi cum sunt întreruperile în alimentarea cu energie electrică şi lipsa carburanţilor. Ca urmare a întreruperii energiei electrice nu s-a putut asigura încălzirea corespunzătoare a şcolilor, grădiniţelor şi creşelor din municipiul Satu Mare, înregistrându-se îmbolnăviri în rândul copiilor. Datorită întreruperilor frecvente în alimentarea cu curent electric la complexele de creştere a porcilor din localităţile Bervin şi Moftin, în ultima perioadă au crescut mortalităţile la purcei, iar la topitoria de cânepă Berveni au rămas în bazinele de topit circa 600 tone de cânepă, care a îngheţat, fiind expusă deprecierii. Din lipsă de motorină, majoritatea morilor comunale din judeţ nu funcţionează, fapt ce a generat nemulţumiri în rândul locuitorilor din mediul rural, deoarece nu au făină pentru pâine. Pe acest fond, unele elemente cunoscute cu poziţie ostilă, cadre didactice şi părinţi au comentat negativ politica partidului şi statului nostru, în timp ce diferite persoane de naţionalitate maghiară au afirmat că nivelul de trai din R.S. România ar fi inferior celui din R.P. Ungară. 2. Direcţia a II-a raportează următoarele:

„Amorsarea” revoluţiei...

161

- În rândul a peste 200 oameni ai muncii de la microcariera Roşiuţa-Gorj există o stare de nemulţumire, datorită reducerii la jumătate a cantităţii de motorină repartizată zilnic, ceea ce împiedică realizarea integrală a planului de extracţie şi va avea implicaţii asupra retribuţiilor. - La Întreprinderea de industrializare a sfeclei de zahăr Ţăndărei, judeţul Ialomiţa, pe luna în curs, din cantitatea planificată de 5.500 tone păcură, nu s-au livrat decât 4.000 tone, fapt ce a condus la oprirea procesului de producţie atât la această unitate, cât şi la Fabrica de ulei şi amidon din aceeaşi localitate. S-a creat totodată pericolul îngheţării instalaţiilor, spargerea unor conducte şi deprecierea cantităţii de 10.000 tone sfeclă, aflată în stoc. - Întreruperile în alimentarea cu energie electrică, cuprinse între 3-10 ore, au afectat peste 20 obiective zootehnice din judeţele Iaşi, Covasna, Ialomiţa, Mureş şi Dolj, în unele din acestea înregistrându-se mortalităţi. Astfel, la Complexul avicol Apele Vii, judeţul Dolj, s-au înregistrat 3.000 mortalităţi, iar în unităţi de pe raza judeţului Mureş – 7.000 mortalităţi la păsări. Cu toate aceste aspecte au fost informate organele locale de partid şi se acţionează în continuare, prin măsuri specifice, pentru cunoaşterea stărilor de spirit în vederea prevenirii eventualelor manifestări necorespunzătoare. 27.11.1983 PV/FV A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 16.302, vol. 17, f. 4

30. 1983 decembrie 1 – Notă privind situaţia informativ-operativă în rândul artiştilor liber-profesionişti şi starea de spirit negativă existentă în rândul acestora STRICT SECRET ex. nr. 1 100/0047604 din 1 decembrie 1983

NOTĂ Analiza situaţiei informativ-operative din rândul artiştilor liber-profesionişti a permis desprinderea următoarelor concluzii: 1. În prezent circa 15.000 de artişti liber-profesionişti (instrumentişti, solişti vocali de muzică cultă, uşoară sau populară, balerini, acrobaţi, mânuitori de păpuşi, prezentatori de spectacole), dintre care 11.015 sunt atestaţi (2.786 din municipiul Bucureşti şi restul din judeţe: 797 în judeţul Constanţa, 667 în judeţul Timiş, 562 în

162

Florian Banu

judeţul Braşov etc.). Un procent de 15 la sută dintre aceştia au studii superioare, îndeosebi conservatorul. În cursul anului 1983 au plecat în străinătate cu contracte prin A.R.I.A. 5.529 artişti liber-profesionişti, dintre care 4.006 din Capitală, 25 la sută având studii superioare. Munca de securitate desfăşurată în mediul acestora are în vedere, în primul rând, faptul că unele persoane, sub influenţa propagandei externe duşmănoase ţării noastre ori ca urmare a unor concepţii retrograde, adoptă atitudini politice necorespunzătoare sau comit alte fapte negative. De asemenea, persoane din categoria analizată fac deplasări frecvente în străinătate, uneori pe perioade lungi de timp, unde pot fi racolate şi determinate să refuze înapoierea în ţară şi chiar să se antreneze în activităţi ostile R.S. România. Totodată, un număr important de artişti liber-profesionişti participă la spectacole de gală sau alte acţiuni în prezenţa conducerii de partid şi de stat, precum şi a unor înalţi demnitari străini. 2. Din datele obţinute rezultă că în rândul artiştilor liber-profesionişti ne confruntăm cu următoarele aspecte: a) comentarii ostile la adresa politicii interne şi externe a partidului şi statului nostru; b) audierea şi colportarea ştirilor tendenţioase transmise de postul de radio „Europa liberă”; c) manifestări naţionalist-iredentiste şi întreţinerea de legături cu elemente maghiare din străinătate, situate pe poziţii ostile ţării noastre; d) contactarea în exterior a unor persoane din această categorie de către reporteri de la diverse posturi de radio străine anticomuniste, inclusiv „Europa liberă”, în scopul obţinerii unor declaraţii tendenţioase, calomniatoare la adresa situaţiei din ţara noastră; e) acţiuni asupra artiştilor liber-profesionişti ale unor persoane din emigraţie în scopul determinării acestora de a refuza întoarcerea în ţară; f) contactarea de către organele de poliţie ale unor ţări şi încercarea de a determina unele persoane din această categorie să renunţe la întoarcerea în ţară şi să le antreneze la culegerea de informaţii; g) rămânerea ilegală în străinătate a unui număr important de persoane din această categorie (de la 1 ianuarie 1982 şi până în prezent au refuzat înapoierea în ţară 79 artişti liber-profesionişti, dintre care 67 din Capitală, 17 având studii superioare); h) procurarea de documente false şi trecerea frauduloasă a frontierei în Occident a unor artişti liber-profesionişti, aflaţi temporar cu contract prin A.R.I.A., în R.D. Germană şi Iugoslavia; i) intenţii de a refuza înapoierea în ţară din deplasările ce preconizează să le efectueze în exterior unii artişti liber-profesionişti;

„Amorsarea” revoluţiei...

163

j) determinarea unor dansatoare de către şefii grupurilor sau impresari străini la practicarea prostituţiei, fapte ce au dus la intervenţia organelor de poliţie şi apariţia de comentarii nefavorabile în presă şi la posturile de radio străine; k) angrenarea în acţiuni de procurare de valută, obiecte de provenienţă străină, afaceri ilicite, evaziuni fiscale etc. atât în ţară, cât şi în exterior; l) introducerea pe căi ilegale în ţară de casete sau benzi magnetice înregistrate cu muzică decadentă şi intenţii de a fi puse în circuit în discoteci sau cluburi. 3. Ca urmare a controlului informativ insuficient efectuat asupra artiştilor liberprofesionişti, de majoritatea inspectoratelor, măsurile preventive întreprinse în anii 1982 şi 1983 au fost reduse numeric. Astfel, în acest interval de timp, au fost avertizate 8 persoane (judeţele Bihor, Timiş, Iaşi şi Gorj); atenţionate 20 de elemente (judeţele Iaşi, Timiş, Dâmboviţa şi Hunedoara); destrămat un anturaj format din 6 persoane din judeţul Timiş; avizate negativ 62 cereri de plecare temporară în străinătate (judeţele Timiş, Iaşi, Constanţa, Gorj, Sibiu, Dâmboviţa, Dolj şi municipiul Bucureşti), realizate circa 25 de informări la organele de partid; arestate şi trimise în justiţie, împreună cu organele de miliţie, pentru fapte de drept comun 3 elemente din judeţul Timiş. În scop preventiv, au fost pregătite contra-informativ peste 380 persoane care sau deplasat în străinătate. 4. În activitatea informativ-operativă desfăşurată în mediul artiştilor liberprofesionişti continuă să persiste serioase neajunsuri, între care: -preocuparea insuficientă din partea unor Securităţi de a controla informativ mediul artiştilor liber-profesionişti, din care cauză se deţin puţine informaţii despre această categorie de creatori (I.J. Covasna, Giurgiu, Tulcea, Brăila, Olt, Maramureş, Mehedinţi, Satu-Mare, Caraş-Severin, Braşov, Brăila, Botoşani şi, mai ales, Securitatea municipiului Bucureşti); -nu se colaborează suficient cu celelalte compartimente de muncă şi cu organele de miliţie care au surse în rândul artiştilor liber-profesionişti, pentru valorificarea posibilităţilor acestora în mediu; -reţeaua informativă din rândul acestei categorii de creatori, de la majoritatea inspectoratelor, nu este orientată corespunzător cu sarcini specifice. Ca urmare, se obţin informaţii puţine cu privire la: poziţia politică prezentă, atitudinea şi comportarea pe perioada în care se deplasează în exterior; natura relaţiilor cu diverşi cetăţeni străini semnalaţi cu activitate împotriva R.S. România; intenţii de a părăsi ţara în mod ilegal, metodele şi mijloacele folosite. Lipsa unor asemenea informaţii este demonstrată şi de numărul redus de elemente lucrate activ de inspectoratele judeţene şi al municipiului Bucureşti (la data efectuării analizei erau în lucru 6 persoane prin dosare de urmărire informativă, 106 elemente cuprinse în dosarul de problemă şi 206 supuse altor verificări de securitate); -verificarea persoanelor ce urmează să se deplaseze în străinătate se face în unele cazuri superficial, nereuşindu-se să se stabilească şi să se prevină intenţiile unora dintre acestea de a rămâne ilegal în exterior;

164

Florian Banu

-nu se efectuează în mod operativ schimbul de informaţii între Securităţile judeţene privind activitatea unor persoane sau formaţii din acest mediu, cunoscând faptul că în timpul sezonului estival aceştia se deplasează pe litoralul Mării Negre sau în alte staţiuni turistice. 5. Având în vedere concluziile prezentate, pentru îmbunătăţirea muncii de securitate desfăşurate în mediul artiştilor liber-profesionişti – atât în ce priveşte cunoaşterea, cât, mai ales, latura sa preventivă – vor fi întreprinse următoarele măsuri: a) completarea reţelei informative cu persoane capabile să asigure controlul informativ deplin în mediu. Atenţie deosebită se va acorda creării de surse în rândul artiştilor liber-profesionişti cu studii superioare de către Securitatea municipiului Bucureşti şi celelalte Securităţi judeţene, care au pe raza lor de competenţă un număr mai mare de creatori din această categorie; b) continuarea preocupărilor de orientare, instruire şi dirijare a potenţialului informativ din mediu; reinstruirea acestuia în baza concluziilor prezentei analize; c) intensificarea cooperării cu U.M. 0195 şi U.M. 0544 pentru încadrarea informativă a tuturor persoanelor care efectuează deplasări în exterior sau desfăşoară activitatea în alte ţări, în scopul obţinerii de date şi informaţii utile asupra acelor persoane care, prin atitudinea şi comportarea lor, contravin legilor ţării şi pentru iniţierea unor măsuri corespunzătoare de prevenire şi neutralizare a oricăror activităţi duşmănoase desfăşurate; d) îmbunătăţirea cooperării cu celelalte unităţi şi compartimente de securitate, cât şi cu organele de miliţie, care au în reţeaua informativă artişti liber-profesionişti, pentru a asigura o instruire corespunzătoare a acestora cu sarcini specifice. Sporirea contribuţiei Direcţiei a III-a şi a compartimentelor corespondente la asigurarea controlului informativ al artiştilor liber-profesionişti care, în baza unor contracte sezoniere, îşi desfăşoară activitatea în instituţii din reţeaua de turism, hoteluri şi restaurante; e) îmbunătăţirea activităţii de verificare, avizare şi prelucrare contrainformativă a creatorilor din această categorie care se deplasează în exterior, acordându-se o atenţie deosebită celor cu studii superioare; f) dezvoltarea conlucrării cu factori de răspundere din cadrul Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, A.R.IA., comitetele judeţene de cultură şi educaţie socialistă, antrenarea acestora într-o mai mare măsură la clarificarea şi soluţionarea unor informaţii; g) analizarea operativă a cauzelor care pot genera stări de spirit negative, a altor fapte sau fenomene necorespunzătoare ce pot afecta buna desfăşurare a activităţii în mediu şi semnalarea lor organelor competente. A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 10.661, vol. 2, f. 205-210

„Amorsarea” revoluţiei...

165

31. 1984 martie 21 – Program de măsuri cu privire la sarcinile ce reveneau Miliţiei în scopul realizării politicii demografice a regimului comunist -MINISTERUL DE INTERNEINSPECTORATUL GENERAL AL MILIŢIEI Nr. S/114.127 din 21 martie 1984 Direcţia secretariat-juridică S/95380 din 12.03.1984

Secret de serviciu Exemplar nr. 1

APROB MINISTRUL DE INTERNE /ss/George Homoştean

PROGRAM DE MĂSURI cuprinzând sarcini ce revin unităţilor de miliţie pentru îndeplinirea Hotărârii Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. din 02.03.1984 privind înfăptuirea politicii demografice29 şi asigurarea unui spor corespunzător al populaţiei Pentru aplicarea fermă a Hotărârii Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. din martie 1984, în vederea creşterii natalităţii, sporului natural al populaţiei, păstrării vitalităţii, tinereţii şi vigorii poporului nostru, prevenirii încălcării normelor legale care reglementează întreruperea cursului sarcinii, unităţile miliţiei, împreună cu alte organe de stat cu atribuţii în acest domeniu, vor lua următoarele măsuri: 1. Cunoaşterea stării de legalitate din obiectivele medico-sanitare, a persoanelor care – prin calificare, antecedente şi mediile pe care le frecventează – sunt predispuse la comiterea infracţiunilor de avort: a) stabilirea tuturor obiectivelor, locurilor şi mediilor în care s-au comis ori se pot comite întreruperi ilegale de sarcină; reanalizarea gradului de acoperire informativă a acestora; stabilirea necesarului de surse ce urmează a fi recrutate din rândul persoanelor cu posibilităţi de pătrundere în locurile şi pe lângă elemente suspecte de a săvârşi asemenea fapte: Termen: 01.04. – pentru stabilirea necesarului de surse Răspund: şeful Direcţiei judiciare şefii miliţiilor judeţene

29

Cu privire la politica demografică a regimului comunist, vezi Corina Doboş, Politica pronatalistă a regimului Ceauşescu. O perspectivă comparativă, vol. I-II, cuvânt înainte de Virgiliu Leon Ţârău, Iaşi, Editura Polirom, 2010.

166

Florian Banu

b) vor fi luate în supraveghere informativă toate unităţile medico-sanitare, inclusiv cele care nu au secţii de obstetrică-ginecologie, precum şi unităţile unde ponderea personalului o reprezintă femeile, după principiul muncii în obiectiv. Cele mai importante dintre acestea vor fi date în răspunderea ofiţerilor specializaţi de la miliţiile judeţene şi municipale, iar celelalte unităţi sanitare vor fi repartizate ofiţerilor judiciari şi subofiţerilor de pază şi ordine din zonele judiciare. Termen: 01.06.1984 Răspund: şefii miliţiilor judeţene Ofiţerii direcţionali din Direcţia judiciară c) şefii unităţilor şi subunităţilor de miliţie vor lua măsuri pentru instruirea tuturor ofiţerilor şi subofiţerilor care lucrează informativ şi a celorlalte cadre, cu privire la culegerea de informaţii referitoare la activitatea persoanelor din obiectivele, locurile şi mediile ce interesează organele de miliţie pe linia întreruperilor ilegale de sarcină. Termen: permanent Răspund: şefii miliţiilor judeţene d) comandanţii unităţilor de miliţie vor asigura organizarea unui schimb permanent de informaţii privind avorturile ilegale ce celelalte unităţi ale ministerului; e) vor fi luate măsuri pentru verificarea operativă a tuturor informaţiilor şi sesizărilor primit, care vor fi exploatate în cadrul acţiunilor informativ-operative, pentru stabilirea întregii activităţi infracţioniste (sic!) a persoanelor autoare de infracţiuni de avort; 2. Asigurarea supravegherii calificate a elementelor din baza de lucru: a) şefii miliţiilor judeţene şi a municipiului Bucureşti vor analiza până la 15.04.1984 structura bazei de lucru şi modalităţile concrete în care se asigură supravegherea informativă a acesteia, acţionând permanent pentru identificarea şi includerea de noi persoane suspecte, avându-se în vedere, în special, elemente din rândul: -medicilor ginecologi sau de altă specialitate, care îşi desfăşoară activitatea în maternităţi, cabinete medicale de obstetrică-ginecologie, sau în cadrul spitalelor, policlinicilor şi dispensarelor, cadrelor medicale pensionate, despre care există date ori suspiciuni că se ocupă cu provocarea ilegală a avortului; -cadrelor medii sanitare şi infirmierelor care practică avortul ilegal, prin metode empirice; -personalului medico-sanitar care a fost cercetat în conformitate cu prevederile Legii nr. 18/1968; -femeilor însărcinate despre care există date şi informaţii că intenţionează să-şi întrerupă sarcina; -altor categorii de persoane care practică ilegal medicina, execută diferite consultaţii, tratamente sau intervenţii chirurgicale în afara unităţilor medicale şi sunt semnalate că se ocupă cu provocarea ilegală a avortului;

„Amorsarea” revoluţiei...

167

b) în procesul lucrării informative a persoanelor despre care există date că practică avortul ilegal se va urmări provenienţa bunurilor şi valorilor dobândite. Termen: permanent Răspund: şefii miliţiilor judeţene 3. Organizarea, în baza datelor şi informaţiilor obţinute, a unor eficiente activităţi de prevenire: a) efectuarea de sondaje şi controale inopinate asupra modului de funcţionare a comisiilor de avizare a întreruperilor de sarcină, precum şi asupra respectării condiţiilor stabilite de lege pentru avizarea întreruperii legale de sarcină; Răspund: şefii miliţiilor judeţene b) identificarea femeilor gravide care îşi ascund sarcina în vederea întreruperii ei şi înregistrarea acestora în evidenţele unităţilor sanitare; Termen: permanent Răspund: şefii miliţiilor judeţene c) organizarea de controale în unităţile spitaliceşti privind modul de păstrare, manipulare şi folosire a instrumentarului special, a medicamentelor şi stupefiantelor, precum şi modul de intervenţie a cadrelor medicale aflate în gardă în cazul avorturilor iminente şi incomplete. Termen: cel puţin o dată pe trimestru Răspund: şefii miliţiilor judeţene d) se va sigura colaborarea permanentă cu organele din reţeaua Ministerului Sănătăţii, procuraturii şi justiţiei, laboratoarele de medicină legală, organizaţiile de sindicat, femei, U.T.C., Asociaţia Juriştilor etc., cărora le revin atribuţii pe linia prevenirii şi aplicării dispoziţiilor legale ce reglementează întreruperea cursului sarcinii; un accent deosebit se va pune pentru popularizarea prevederilor legale, explicarea consecinţelor la care se expun femeile care acceptă, cât şi elementele care practică întreruperea ilegală a sarcinii, urmărindu-se dezvoltarea unei opinii tot mai hotărâte pentru respectarea strictă a legii. Vor fi avute în atenţie colectivele de muncă unde ponderea personalului muncitor o reprezintă femeile, în căminele de nefamilişti, case de cultură, licee, facultăţi şi în zonele în care sunt înregistrate cele mai multe cazuri de avorturi incomplete; Termen: permanent Răspund: şefii miliţiilor judeţene e) se va realiza o legătură permanentă cu organele de presă, radio şi televiziune, cărora li se vor furniza date şi materiale în vederea publicării unor cazuri deosebite şi organizării de emisiuni radio şi de televiziune pe această temă; Răspund: şefii miliţiilor judeţene f) organizarea de procese cu publicitate lărgită în cadrul colectivelor în care ponderea o reprezintă femeile, urmărind ca la aceste activităţi să participe, în special, persoanele predispuse sau despre care sunt informaţii că intenţionează să comită astfel de fapte, din cartierele şi zonele avortogene.

168

Florian Banu

Termen: permanent Răspund: şefii miliţiilor judeţene 4. Realizarea unei operativităţi sporite în cercetarea şi definitivarea cauzelor penale privind întreruperile ilegale de sarcină şi tragerea la răspundere cu toată fermitatea a autorilor acestor infracţiuni, prin probarea întregii activităţi infracţioniste (sic!): a) Direcţia cercetări penale din Inspectoratul General al Miliţiei şi formaţiunile corespondente de la unităţile teritoriale, vor acţiona cu fermitate în vederea adâncirii, extinderii şi diversificării cercetărilor în cauzele de avorturi ilegale instrumentate, în vederea stabilirii răspunderii penale a tuturor participanţilor, pe baza informaţiilor obţinute prin mijloacele speciale de care dispun. Termen: permanent b) şefii miliţiilor judeţene vor constitui colective de ofiţeri care să acţioneze în toate cazurile de avorturi cu consecinţe mortale, în care autorii nu au fost identificaţi, aflate în evidenţă, iar pe baza analizelor temeinice a activităţilor informativ-operative, de cercetare şi criminalistice desfăşurate, vor stabili noi măsuri care să asigure rezolvarea acestora prin identificarea autorilor. Termen: permanent c) cauzele complexe de avort, urmate de moartea femeii însărcinate, rămase cu autori neidentificaţi, vor fi luate în control de cadre competente; Termen: permanent Răspund: şeful Direcţiei judiciare şeful Direcţiei cercetări penale şeful Institutului criminalistic şefii miliţiilor judeţene d) şefii miliţiilor judeţene, în cadrul activităţilor de cooperare, organizate conform ordinului cu comandanţii locurilor de detenţie, vor lua măsuri pentru asigurarea supravegherii informative a deţinuţilor din penitenciare, condamnaţi pentru avorturi ilegale, în vederea obţinerii de noi informaţii pe baza cărora să se poată proceda la extinderea cercetărilor la noi fapte şi făptuitori. Termen: permanent 5. Perfecţionarea continuă a activităţii de prevenire, combatere şi cercetare a întreruperilor ilegale de sarcină: a) la nivel central şi judeţean (municipiul Bucureşti), împreună cu reprezentanţii Ministerului Sănătăţii şi direcţiilor sanitare, va fi analizată lunar situaţia evoluţiei natalităţii şi sporul natural al populaţiei, stabilindu-se de fiecare dată noi măsuri concrete, cu termene şi responsabilităţi, pentru înlăturarea imediată a cauzelor care influenţează negativ indicatorii demografici. Răspund: şeful Direcţiei judiciare şefii miliţiilor judeţene b) Direcţia judiciară, prin buletinele de specialitate şi alte modalităţi, va generaliza experienţa pozitivă dobândită în acest domeniu, va promova metodele

„Amorsarea” revoluţiei...

169

avansate de muncă, utilizate în activitatea de prevenire şi combatere a avorturilor ilegale. Va întocmi şi difuza la unităţile din subordine şi la şcolile de ofiţeri şi subofiţeri ale Ministrului de Interne, materiale metodologice cu teme axate pe organizarea şi desfăşurarea activităţii informativ-operative, de cercetare a infracţiunilor de provocare ilegală a avorturilor; Termen: permanent c) Direcţia judiciară din Inspectoratul General al Miliţiei va efectua documentări şi studii privind tendinţele de manifestare a fenomenului infracţional şi, în raport de concluziile desprinse, va propune şi iniţia noi măsuri pentru prevenirea şi descoperirea infracţiunilor de provocare ilegală a avortului; Termen: cel stabilit prin planurile de cercetare d) şefii miliţiilor judeţene (municipiului Bucureşti) vor informa comitetele judeţene de partid asupra principalelor probleme pe care le ridică activitatea de prevenire şi combatere a avorturilor ilegale şi vor cere sprijin pentru îmbunătăţirea activităţii pe această linie; Termen: lunar e) Inspectoratul General al Miliţiei, cu prilejul controalelor de fond şi recontroalelor desfăşurate la miliţiile teritoriale, va verifica modul în care se execută sarcinile din prezentul plan şi, în raport de situaţia concretă, va lua măsuri corespunzătoare de creştere a eficienţei muncii în acest domeniu. ADJUNCT AL MINISTRULUI ŞEF AL INSPECTORATULUI GENERAL AL MILIŢIEI General-locotenent /ss/Nuţă Constantin A.C.N.S.A.S., fond M.A.I.-D.G.J., inventar nr. 3.642, dosar nr. 4/1984, f. 27-30

Florian Banu

170

32. 1984 aprilie 18 – Raport privind măsurile de „optimizare” a consumului de carburanţi în cadrul unităţilor Ministerului de Interne MINISTERUL DE INTERNE SECRET DE SERVICIU COMANDAMENTUL SERVICIILOR ŞI ÎNZESTRĂRII Ex. nr. 1 Nr. S/223.081 din 18.04.1984 DE ACORD MINISTRU SECRETAR DE STAT /ss/Tudor Postelnicu

RAPORT privind unele măsuri de optimizare a transporturilor cu autovehiculele din dotarea unităţilor Ministerului de Interne şi utilizarea raţională a carburanţilor Ca urmare a executării sarcinilor privind optimizarea transporturilor şi utilizarea raţională a carburanţilor, a crescut preocuparea comandanţilor (şefilor) de unităţi pentru folosirea economicoasă a parcului de autovehicule, unităţile reuşind să îndeplinească misiunile operative în condiţii corespunzătoare. Având în vedere că în prezent cotele de carburanţi repartizate pentru Ministerul de Interne sunt de 31,8% la benzină şi 34,2% la motorină faţă de drepturile de consum aprobate prin Ordinul ministrului de interne nr. S/1625/1979, am întocmit proiectul planului de măsuri anexat pentru optimizarea transporturilor cu autovehiculele din dotare şi utilizarea raţională a carburanţilor. La elaborarea acestuia s-au avut în vedere prevederile Decretului nr. 277/1979 privind unele măsuri pentru raţionalizarea consumului de carburanţi şi gospodărirea economicoasă a parcului de autovehicule, ale Decretului nr. 475 din 26 decembrie 1983 privind desfăşurarea prevederilor planului naţional unic de dezvoltare economico-socială, indicaţiile şi sarcinile Comandantului suprem al Forţelor Armate a Republicii Socialiste România şi ordinele conducerii Ministerului de Interne. Totodată, la întocmirea proiectului planului de măsuri s-a ţinut seama de toate laturile activităţii unităţilor deţinătoare de parc auto, trasându-se sarcini concrete pentru diminuarea continuă a consumurilor de carburanţi prin: mai buna planificare a aprovizionării unităţilor cu materiale, piese de schimb, accesorii, armament şi muniţii, scule, utilaje li aparatură, folosirea sistemelor de transport din economie (vagoane C.F.R., mijloace auto, containere, coletărie, mesagerie), ridicarea nivelului de pregătire profesională şi politico-ideologică a conducătorilor auto, mobilizarea într-o mai mare măsură a acestora prin întreceri între unităţi, întărirea ordinii şi disciplinei etc. Raportăm că pentru definitivarea proiectului planului de măsuri au fost consultate unităţile centrale de securitate interesate şi Serviciul Independent

„Amorsarea” revoluţiei...

171

Secretariat-Juridic din Departamentul Securităţii Statului, comandamentele de armă, direcţiile centrale şi unele unităţi subordonate acestora. Aplicarea măsurilor propuse va duce la realizarea unor noi economii de carburanţi, la folosirea raţională a autovehiculelor şi menţinerea lor în permanentă stare de funcţionare, la întărirea ordinii şi disciplinei în sectoarele şi compartimentele auto din unităţi, la ridicarea conştiinţei revoluţionare a cadrelor care conduc sau folosesc autovehicule. În cazul că sunteţi de acord, rugăm a aproba proiectul planului de măsuri anexat şi difuzarea acestuia la unităţile prevăzute în nota anexată. PT. ŞEFUL COMANDAMENTULUI AVIZAT PENTRU LEGALITATE Colonel, /ss/Frateş Ioan

ŞEFUL DIR. SECRETARIAT-JURIDIC Colonel /ss/Dobre Constantin

RUGĂM A APROBA ADJUNCT AL MINISTRULUI General-locotenent /ss/Iulian Vlad

ADJUNCT AL MINISTRULUI /ss/Romus Dima30

FA/MN 2 ex. A.C.N.S.A.S., fond M.A.I.-D.G.J., nr. inv. 3.642, dosar nr. 4/1984, f. 62

30

Dima Romus (n. 18 oct. 1932, com. Bărbăteşti, jud. Gorj). Studii: Facultatea de Filologie (19611965); doctorat în istorie (1977). Profesia de bază: profesor. Activitate şi funcţii: încă de la începutul carierei s-a afirmat ca activist de partid, cele mai importante funcţii deţinute fiind cele de şef al Secţiei Propagandă a Comitetului judeţean P.C.R. Gorj (1968-1972), secretar cu probleme de propagandă al Comitetului municipal de partid Bucureşti (1972-1977) şi vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular al municipiului Bucureşti (30 aug. 1977-4 sept. 1978). Pentru foarte scurt timp de deţinut funcţia de secretar de stat la Ministerul de Interne, iar la 27 sept. 1978 a fost numit şef al Centrului de Informaţii Externe şi adjunct al ministrului de Interne. La 1 sept. 1980 a fost înlocuit din fruntea Centrului de Informaţii Externe, rămânând însă adjunct al ministrului de Interne până în anul 1988. A revenit apoi în funcţii de partid, fiind numit primvicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean Călăraşi (1988-dec. 1989) C.N.S.A.S., Securitatea. Structuri-cadre. Obiective şi metode, vol. II (1967-1989), coord. Florica Dobre, editori: Elis Neagoe-Pleşa şi Liviu Pleşa, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 2006, p. 758.

Florian Banu

172

33. 1984 noiembrie 2 – Raport al Serviciului I din Inspectoratul Judeţean M.I. (Securitate) Bacău către Direcţia I din D.S.S. cu privire la măsurile luate în problemele: „culte-secte”, „legionară”, „învăţământ”, „evaziune”, „persoane fără antecedente politice” MINISTERUL DE INTERNE Inspectoratul judeţean Bacău Securitate – Serv. I Nr. 1/006891 din 02.XI.1984

STRICT SECRET

Către, MINISTERUL DE INTERNE Departamentul Securităţii Statului -Direcţia IBUCUREŞTI Raportăm: În săptămâna 26 octombrie – 02 noiembrie 1984, aparatul de informaţii interne din judeţul Bacău a întreprins următoarele măsuri de prevenire: Pe linia problemei „culte-secte”: La data de 23 octombrie 1984, s-a trecut la destrămarea şi neutralizarea grupării de adventişti reformişti din municipiul Bacău, precum şi a legăturilor lor de pe raza judeţului Bacău, grupare constituită din numiţii DRAGOMIR DUMITRU, DRAGOMIR CONSTANŢA, VASILOV ANICA, COJOCARU CONSTANTIN, PRISECARU CONSTANTIN, DANE ANGELA, OLTEANU AGLAIA precum şi ANDREI AUREL, CONACHE VASILE, CONACHE GHEORGHE şi CONACHE LĂCRĂMIOARA, ultimii fiind în curs de atragere. În procesul de destrămare şi neutralizare s-au întreprins următoarele măsuri: 1. Avertizarea numiţilor: DRAGOMIR DUMITRU, de 50 de ani, studii 7 clase, fotograf particular, neîncadrat politic, cu domiciliul în oraşul Bacău, […], DRAGOMIR CONSTANŢA, de 45 de ani, studii 8 clase, tricoteză (la domiciliu), neîncadrată politic, soţia celui de mai sus; -VASILOV ANICA, de 64 de ani, studii 4 clase, pensionară, neîncadrată politic, cu domiciliul în Bacău, […]; CONACHE LĂCRĂMIOARA, de 25 ani, om al muncii la Întreprinderea de Confecţii Bacău, neîncadrată politic, cu domiciliul în Bacău, […]; Trimiterea în justiţie a numitului COJOCARU CONSTANTIN, de 61 ani, studii 4 clase, fără ocupaţie, neîncadrat politic, cu domiciliul în com. Racova, judeţul Bacău, pentru comiterea unor infracţiuni de drept comun; Amendarea contravenţională a numiţilor:

„Amorsarea” revoluţiei...

173

-ANDREI AUREL, de 32 ani, studii 8 clase, plus 3 şcoală profesională, paznic la Întreprinderea Metalurgică Bacău, neîncadrat politic, cu domiciliul în Bacău, […]; -CONACHE VASILE, de 47 de ani, studii 9 clase, paznic, la Întreprinderea Metalurgică Bacău, neîncadrat politic, cu domiciliul în Bacău, […]; -CONACHE GHEORGHE, de 31 de ani, studii 8 clase, maşinist la C.C.H. „Letea” Bacău, neîncadrat politic, cu domiciliul în Bacău, […] şi -PRISECARU CONSTANTIN, de 40 de ani, om al muncii la I.J.G.C.L. Bacău, neîncadrat politic, au fost amendaţi în baza Dec. 153/70, art. 1, lit. i; Informarea conducerii Întreprinderii Metalurgice Bacău şi C.C.H. „Letea” Bacău, cu faptele comise de ANDREI AUREL, CONACHE VASILE şi CONACHE GHEORGHE, precum şi măsurile luate împotriva acestora de către organele noastre pentru a fi avuţi în atenţie şi sub aspectul activităţii lor clandestine şi antisociale, ce le pot desfăşura sub masca religiei. În timpul aplicării măsurilor, cu excepţia numitului PRISECARU CONSTANTIN, toate celelalte elemente şi-au recunoscut faptele comise, au avut o comportare corespunzătoare, s-au angajat să-şi corecteze conduita şi să nu mai încalce legalitatea socialistă. Pe linia problemei legionare: La data de 27 octombrie 1984, a fost avertizat numitul PARFENE NECULAI, de 68 de ani, studii 4 clase, pensionar C.A.P., fost membru legionar, pentru injurii şi calomnii la adresa înaltelor personalităţi. Numitul SAGA PETRU, în vârstă de 75 de ani, studii 4 clase, pensionar, fost membru legionar, domiciliat în Bacău, […], a fost ATENŢIONAT pentru faptul că, sub influenţa emisiunilor audiate la postul de radio „Europa liberă”, a făcut comentarii duşmănoase. Pe linia problemei „EVAZIUNE” La data de 27 oct. 1984, a fost avertizat numitul SABĂU IOAN, de 22 ani, studii 10 clase plus 9 luni calificare la locul de muncă ca frezor, în prezent vopsitor la Trustul de lucrări speciale Rm. Vâlcea, cu şantierul la Bucureşti, Întreprinderea „Policolor”, membru UTC., cu domiciliul flotant în Bucureşti, str. Popeşti Leordeni, cămin nefamilişti T.I.A.B., cam. 112, pentru intenţii de a trece fraudulos frontiera de stat a R.S. România, antrenând în această acţiune şi pe numita CIURARU ANGELA. Pe linia problemei „persoane fără antecedente politice” s-a luat măsura atenţionării, următoarelor elemente: -ONOFREI MIHAI, în vârstă de 34 de ani, studii şcoala de maiştri, neîncadrat politic, maistru constructor la T.C. Bacău şantierul nr. 6, fără antecedente politice sau penale, cu domiciliul în comuna Coţofăneşti, jud. Bacău, care a făcut comentarii denigratoare la adresa orânduirii sociale şi de stat din ţara noastră şi a activităţilor înaltelor personalităţi, aducându-le insulte. -LUPEŞ GHEORGHE, în vârstă de 45 ani, studii 7 clase, pensionar pe caz de boală, fost condamnat în două rânduri, pentru delapidare, cu domiciliul în com.

Florian Banu

174

Poduri, jud. Bacău, care sub influenţa emisiunilor audiate la postul de radio „Europa liberă” făcea comentarii denigratoare cu privire la nivelul de trai din ţara noastră. -CORODEANU MIRCEA, în vârstă de 47 de ani, studii 8 calse, agricultor particular, fără antecedente politice ori penale, cu domiciliul în comuna Parincea, care a colportat anecdote cu conţinut denigrator şi calomniere la adresa unei înalte personalităţi politice. -S-a aplicat „Avertisment miliţienesc” numitului SARGU VASILE, în vârstă de 61 ani, nu ştie carte, fără antecedente politice ori penale, agricultor, domiciliat în com. Godineşti, jud. Bacău, care a adus injurii şi calomnii la adresa organelor de partid şi de stat. –Pe linia problemei „învăţământ” a fost avertizat numitul DORIUC TURTURICĂ PETRE, în vârstă de 45 de ani, neîncadrat politic, fără antecedente politice roi penale, profesor, în prezent secretar la Şcoala generală, din com. Pîrgăreşti, jud. Bacău, cu domiciliul în Tg. Ocna, care, fiind informator al organului de securitate, în scop de răzbunare a atribuit unor profesori pretinse manifestări ostile. Cu ocazia cercetării a recunoscut că a făcut semnalări eronate organului de securitate. -A fost „Atenţionat” numitul SĂNDULACHE VALERIU, în vârstă de 30 ani, de profesie învăţător, în prezent maistru-instructor la Şcoala generală din comuna Săuceşti, fost condamnat la 1 an şi 10 luni pentru furt, cu domiciliul în Bacău, […], care a făcut discuţii tendenţioase, colportând anecdote cu conţinut defavorabil la adresa unor măsuri luate de partidul şi statul nostru. ŞEFUL SECURITĂŢII JUD. Colonel, /ss/Lazăr Ioan

A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 1.120, vol. 3, f. 73-74

ŞEFUL SERVICIULUI Colonel, /ss/Burlacu Ioan

„Amorsarea” revoluţiei...

175

34. 1984 decembrie 1 – Program de măsuri privind reducerea consumului de energie electrică şi termică, de gaze naturale şi apă în cadrul unităţilor Ministerului de Interne [Exemplar primit de la C.S.I.] [Produs efectul] MINISTERUL DE INTERNE Nr. 243.829 din 19.11.1984 Direcţia secretariat-juridică 95416 din 01.XII.1984 APROB MINISTRU DE INTERNE /ss/George Homoştean Tovarăşe ministru, Rog a aproba. ADJUNCT AL MINISTRULUI /ss/ Romus Dima

PROGRAM privind aplicarea în unităţile Ministerului de Interne a măsurilor necesare pentru reducerea în continuare a consumului de energie electrică, termică, gaze naturale şi apă, în perioada noiembrie 1984-1985 Pentru aplicarea măsurilor aprobate de către conducerea de partid şi de stat şi transmise de Secretariatul General al Consiliului de Miniştri cu adresa nr. 3370/V din 15 noiembrie 1984 privind reducerea consumului de energie electrică, termică, gaze naturale şi apă, a reducerii puterilor absorbite la orele de vârf din reţelele de distribuţie ale furnizorilor, în unităţile bugetare şi cele productive din subordinea Întreprinderii Metalelor Rare şi a Direcţiei Generale a Penitenciarelor, se vor lua următoarele măsuri: A. Cu privire la reducerea consumului de energie electrică şi termică. 1. Unităţile vor trece la aplicarea unor măsuri atât pentru încadrarea strictă a consumului de energie electrică şi termică în cotele alocate, cât şi pentru economisirea şi folosirea lor raţională, neadmiţându-se sub nici o formă depăşirea lor. 2. Unităţile economice şi subunităţile acestora din industrie, care lucrează întrun singur schimb, vor începe programul de lucru la ora 8.00.

176

Florian Banu

3. Unităţile industriale care îşi stabilesc programul de lucru duminica, îşi vor fixa ziua liberă în compensarea duminicii lucrătoare, la nivelul fiecărui judeţ, împreună cu organele sindicale locale şi consiliile oamenilor muncii din unităţile respective. 4. Se vor lua măsuri de asigurarea încărcării la sarcina nominală a capacităţilor de producţie, a liniilor tehnologice, a cuptoarelor din sectoarele calde, urmărind funcţionarea continuă şi economică a acestora, iar cele care din diferita cauze nu au asigurată încărcarea la capacitate nominală vor fi oprite, urmând ca producţia acestora să fie preluată de celelalte instalaţii în funcţiune prin încărcarea lor la întreaga capacitate. 5. Reparaţiile capitale la liniile tehnologice, utilajele mari consumatoare de energie, precum şi reviziile generale ale instalaţiilor din perioada aprilie-iulie 1985, se vor reprograma în perioada decembrie 1984 – martie 1985. 6. Unităţile cu centrale proprii furnizoare de energie termică vor adopta măsuri corespunzătoare pentru asigurarea realizării zilnice a debitelor şi temperaturilor de livrare a agentului termic, în raport de temperaturile exterioare, pentru a nu depăşi nivelul temperaturilor normate din interiorul clădirilor, evitându-se supraîncălzirile sau subîncălzirile spaţiilor. 7. Unităţile vor lua măsuri pentru stricta încadrare în puterile medii zilnice şi puterile maxime admise pentru orele de vârf ale sistemului energetic naţional (7,oo9,oo şi 17,oo-22,oo), stabilind programul de funcţionare a secţiilor mari consumatoare de energie şi a utilajelor cu mers discontinuu, astfel încât consumul acestora să fie redus în orele de vârf de sarcină. În perioada vârfului de sarcină nu vor fi cuplate la reţea agregatele care absorb curenţi mari la pornire şi produc şocuri de putere. Se va programa funcţionarea standurilor de probă cu acţionări electrice, în afara vârfului de sarcină a sistemului energetic naţional. 8. Lucrările de intervenţii tehnice, întreţinere şi reparaţii la utilajele sau liniile tehnologice cu puteri instalate mai mari de 100 kw se vor programa cu precădere în timpul orelor de vârf de sarcină (de exemplu, excavatoarele la exploatările miniere, repararea zidăriei cuptoarelor electrice, compresoarelor de oxigen, electrolizele). 9. Pentru economisirea raţională a energiei electrice şi termice unităţile au următoarele obligaţii: -să înlocuiască motoarele şi transformatoarele electrice supradimensionate şi să ia măsuri pentru funcţionarea în regim economic a tuturor receptoarelor de energie, evitându-se mersul în gol al utilajelor; -să se monteze şi să se asigure menţinerea în funcţiune a instalaţiilor de compensare a puterii reactive; -să utilizeze în mod raţional receptoarele electrotermice care sunt mari consumatoare de energie electrică şi să reducă consumul prin optimizarea procesului de producţie, reducerea duratelor de funcţionare în gol şi să evite funcţionarea acestora în orele de vârf de sarcină;

„Amorsarea” revoluţiei...

177

-să folosească iluminatul electric numai în timpul în care iluminatul natural nu asigură nivelurile normate şi numai în locurile şi perioadele de timp în care se desfăşoară efectiv activităţi de producţie. -să întreţină izolaţiile termice ale conductelor, reţelelor şi echipamentelor şi să elimine pierderile de agenţi termici prin neetanşeităţile, pentru reducerea consumurilor de energie; -să completeze toate geamurile din halele de producţie, să asigure închiderea şi etanşarea uşilor şi ferestrelor; -să revizuiască toate reţelele de distribuţie a apei fierbinţi, a aburului, realizând din timp diafragmarea şi reglarea corectă a aerotermelor şi a corpurilor de încălzire pentru asigurarea temperaturilor interioare normate; -se interzice utilizarea aparatelor de încălzit (radiatoare şi reşouri) în incintele unităţilor, a birourilor, magaziilor, depozitelor şi celorlalte spaţii de lucru. În spaţiile unde este organizat serviciul de zi pe unitate sau activităţi similare, punctele radio şi telefon, se pot utiliza aparate electrice de încălzit, dar numai în afara programului de încălzire centrală a unităţii; -se interzice consumul de energie electrică şi termică în afara programului de lucru, cu excepţia iluminatului de pază şi a încălzirii impuse de menţinerea în funcţiune a instalaţiilor, în afara pericolului de îngheţ. B. Cu privire la reducerea consumului de gaze naturale. 1. Pentru gospodărirea şi folosirea raţională a gazelor naturale şi de încadrare strictă în cotele transmise, unităţile vor lua următoarele măsuri: -înlocuirea tuturor receptorilor supradimensionaţi şi funcţionarea acestora în regim economic, evitându-se mersul în gol; -respectarea riguroasă a tehnologiilor de fabricaţie a parametrilor de funcţionare a instalaţiilor, a duratelor de elaborare a şarjelor în procesele discontinui; -funcţionarea instalaţiilor tehnologice cu randament ridicat şi consumuri specifice scăzute, interzicându-se utilizarea gazelor naturale la receptori necorespunzători; -asigurarea condiţiilor de măsurare a consumului de gaze naturale pe secţii, agregate şi instalaţii consumatoare, în vederea localizării depăşirilor de consum de gaze naturale şi a luării de măsuri corespunzătoare de încadrare în consumurile normate; -întreţinerea izolaţiilor termice ale cuptoarelor, cazanelor, receptoarelor care consumă gaze naturale, cât şi a conductelor de agenţi termici şi eliminarea pierderilor prin neetanşeităţi; -reducerea pierderilor de căldură din încăperi şi hale industriale, prin îmbunătăţirea etanşeităţii şi izolării suprafeţelor vitrate, cât şi a asigurării închideri uşilor şi ferestrelor;

178

Florian Banu

-revizuirea reţelelor de distribuţie a agenţilor termici de încălzire, realizându-se diafragmarea, reglarea corespunzătoare a aerotermelor, cât şi a corpurilor de încălzire pentru a evita depăşirea temperaturilor interioare normate; -folosirea încălzirii numai în locurile şi perioadele de timp în care se desfăşoară efectiv activităţi de producţie, în rest luându-se măsuri corespunzătoare pentru evitarea degradării utilajelor sau instalaţiilor aferente; 2. Unităţile sunt obligate să analizeze zilnic situaţia consumului de gaze naturale şi să ia măsuri operative de reducere şi de încadrare la nivelele aprobate. Din cadrul comisiilor energetice se vor desemna persoane împuternicite pe schimburi şi secţii care să răspundă de încadrarea în nivelele aprobate şi utilizarea raţională a gazelor naturale. Comisiile energetice vor asigura respectarea ordinii şi disciplinei tehnologice în utilizarea gazelor naturale, cât şi încadrarea în repartiţiile aprobate. 3. Instalaţiile, liniile tehnologice şi cuptoarele de orice tip care nu sunt încărcate la capacitatea nominală vor fi oprite, iar producţia acestora va fi preluată de celelalte agregate în funcţiune, prin încărcarea acestora la întreaga capacitate. 4. Reparaţiile capitale ale liniilor tehnologice, utilajelor mari consumatoare de gaze naturale, precum şi reviziile generale ale instituţiilor din perioada aprilie – octombrie 1985 se vor reprograma în perioada noiembrie – martie 1985. 5. Se vor stabili programe de funcţionare a secţiilor mari consumatoare, cât şi a instalaţiilor (cu peste 50 mii m.c./zi) şi a utilajelor cu mers discontinuu , astfel încât consumul acestora să fie redus (cel puţin 10% faţă de medie) în orele de vârf de consum ale sistemului naţional de transport gaze (între orele 6,oo – 10,oo; 17,oo – 22,oo). 6. Se interzice utilizarea gazelor naturale pentru încălzire şi prepararea apei calde menajere la centralele termice şi sobe individuale între orele 8,oo – 11,oo şi 17,oo – 19,oo. *** Unităţile care lucrează în două schimburi îşi vor organiza activitatea astfel încât schimbul I să se termine cel târziu la orele 15,oo, iar schimbul II să funcţioneze între orele 22,oo – 7,oo, interzicându-se consumul de energie electrică, termică, gaze naturale şi apă la aceste unităţi între orele 15,oo şi 22,oo. Unităţile care lucrează în trei schimburi, fără a avea regim de foc continuu, şi la care schimbul III nu este complet încărcat, vor organiza procesul de producţie în două schimburi, în condiţiile menţionate mai sus. Unităţile vor urmări aplicarea măsurilor ordonate, analizând zilnic situaţia consumatorilor de energie electrică, termică, gaze naturale şi apă, intervenind operativ pentru eliminarea cauzelor care au generat eventualele depăşiri şi pentru recuperarea acestora. Decadal şi lunar, Comandamentul Serviciilor şi Înzestrării va raporta conducerii ministerului modul în care unităţile se încadrează cu consumurile în cotele alocate. Măsurile pentru reducerea consumului de energie electrică, termică, gaze naturale, apă şi de încadrare zilnică în cotele aprobate se vor prelucra în toate

„Amorsarea” revoluţiei...

179

colectivele de oameni ai muncii, în vederea aplicării acestora şi găsirii de noi căi de reducere. Comisiile energetice îşi vor intensifica activitatea în vederea economisirii şi folosirii raţionale a energiei consumate sub orice formă şi încadrării tuturor consumatorilor în repartiţiile primite. Comandamentul Serviciilor şi Înzestrării, comandamentele şi unităţile centrale, Corpul de control al ministrului şi Comisia energetică din cadrul Ministerului de Interne vor verifica permanent modul în care se aplică măsurile stabilite. Comitetele de partid din unităţi vor convoca activele de partid şi vor dezbate măsurile ce trebuie urgent întreprinse pentru traducerea în viaţă a programelor privind economisirea drastică de energie electrică, termică şi gaze naturale, atât în unităţi, cât şi la locuinţe. Toate organizaţiile de partid şi UTC. vor dezbate în adunări deschise măsurile de economisire a energie şi gazelor naturale. Gazeta „În slujba patriei”, revista „Pentru patrie” şi gazetele de armă, vor acţiona pentru sprijinirea aducerii la îndeplinire a tuturor măsurilor de economisire a energiei electrice, termice şi gazelor naturale şi eliminarea oricăror forme de risipă. De executarea întocmai şi imediată a măsurilor ordonate prin prezentul PROGRAM, răspund comandanţii (şefii) unităţilor Ministerului de Interne. pt. ŞEFUL COMANDAMENTULUI Colonel, /ss/Frateş Ioan A.C.N.S.A.S., fond M.A.I.-D.G.J., inventar nr. 3.642, dosar nr. 4/1984, f. 264-266

Florian Banu

180

35. 1985 mai 14 - Ordin circular al Direcţiei I privind prelucrarea în cadrul inspectoratelor judeţene a unei note de analiză a eficienţei pregătirii contrainformative a persoanelor din „sectoarele cultură şi artă” care efectuau călătorii în străinătate 0030552/14.05.1985 MINISTERUL DE INTERNE DEPARTAMENTUL SECURITĂŢII STATULUI DIRECŢIA I 11 Mai 1985 Nr. 151/FL/0085732 din 11 mai 1985

STRICT SECRET Ex. nr.40

[Col. Gheţu măsuri conf. ord.] Către, SECURITATEA JUDEŢULUI VRANCEA [Pe 27.05.1985 a fost prelucrat cu toţi ofiţerii -Personal şefului Securităţii Serv. I în convocarea de înv. profesional /ss/ indescifrabil] În conformitate cu ordinul tovarăşului adjunct al ministrului de interne, generalcolonel IULIAN VLAD, vă trimitem o notă de analiză privind concluziile ce se desprind asupra eficienţei pregătirii contrainformative31 a persoanelor din sectoarele de cultură şi artă care efectuează călătorii în străinătate. Rugăm ca în activitatea de securitate desfăşurată în aceste domenii să se asigure aplicarea măsurilor stabilite în prezenta analiză. 31

Conform Instrucţiunilor nr. D – 00190/1987 ale D.S.S. privind organizarea şi desfăşurarea activităţii informativ-operative a organelor de securitate, din 24 iunie 1987, „Pregătirea contrainformativă este o acţiune preventivă specifică ce are drept scop dezvoltarea vigilenţei faţă de încercările duşmănoase, cunoaşterea metodelor de acţiune ale serviciilor străine de informaţii, ale organizaţiilor reacţionare ori ale elementelor puse în slujba acestora, în vederea autoapărării, a sesizării şi respingerii lor. Organele de securitate, cu sprijinul conducătorilor organizaţiilor socialiste, asigură pregătirea contrainformativă – individual sau în grup – a cetăţenilor români care, prin natura activităţii lor, intră în legătură cu străini, fac deplasări în străinătate ori au acces la date şi documente secrete de stat, precum şi a celor care lucrează în obiective, locuri şi medii de importanţă pentru securitatea statului. Pregătirea contrainformativă a persoanelor care nu sunt sub incidenţa unor reglementări speciale se realizează cu aprobarea şefilor de servicii (similarii lor), precum şi a şefilor birourilor de contrainformaţii militare” - C.N.S.A.S., „Partiturile” Securităţii. Directive, ordine, instrucţiuni (1947-1987), ediţie îngrijită de Cristina Anisescu, Silviu B. Moldovan şi Mirela Matiu, Bucureşti, Editura Nemira, 2007, p. 675.

„Amorsarea” revoluţiei...

/ŞEFUL DIRECŢIEI I General-maior /ss/Bordea Aron

181

ŞEFUL SERVICIULUI Maior, /ss/Maierean Vasile STRICT SECRET Ex. nr. 1 100/0085732 din 22 aprilie 1985

NOTĂ privind concluziile ce se desprind asupra eficienţei pregătirii contrainformative a persoanelor din sectoarele de cultură şi artă care efectuează călătorii în străinătate Participarea frecventă la schimburile culturale internaţionale, în contextul accentuării preocupărilor diversioniste ale cercurilor anticomuniste din Occident, a impus, conform prevederilor Programului de măsuri din problemă, intensificarea activităţilor de pregătire contrainformativă a persoanelor din sectoarele de cultură şi artă care se deplasează în străinătate, în scopul prevenirii oricăror fapte de natură să afecteze interesele sau prestigiul statului nostru. 1. În cursul anului 1984, au călătorit în exterior peste 3.900 persoane din domeniile artei şi culturii, din care 2.847 s-au deplasat în interes de serviciu. Din punct de vedere al categoriei profesionale, 2.716 îşi desfăşoară activitatea în instituţiile de artă interpretativă, 263 în cinematografie, 174 în domeniul artei plastice, 192 în muzee, 133 în creaţia literară, peste 500 în alte sectoare (biblioteci, centre judeţene de îndrumare a mişcării artistice de masă, case de cultură etc.). Ponderea deplasărilor o deţin judeţele Arad, Bihor, Cluj, Constanţa, Iaşi, Mureş şi Timişoara (între 100 şi 600 persoane) şi municipiul Bucureşti (1480). O atenţie deosebită s-a acordat pregătirii contrainformative a grupurilor şi delegaţiilor oficiale prevăzute să efectueze deplasări în exterior în baza planurilor de relaţii externe ale Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, Agenţiei Române de Impresariat Artistic şi unităţilor de creaţie. În majoritatea cazurilor pregătirea contrainformativă a celor 312 grupuri sau delegaţii oficiale a fost adaptată în funcţie de profilul şi specialitatea acestora, spaţiile şi scopul pentru care urmau să se deplaseze (schimburi de delegaţii, participare la lucrările diverselor organisme internaţionale ori la manifestări cu caracter cultural-artistic, documentare, specializare, achiziţionare de aparatură, utilaje, filme, susţinerea de spectacole etc.).



La acestea se mai adaugă 4.170 amatori din cadrul celor 73 de ansambluri folclorice de pe lângă diferite unităţi social-economice, din mediile urban şi rural, care au fost verificaţi, avizaţi şi pregătiţi contrainformativ de către ofiţerii ce au în răspundere obiectivele respective.

182

Florian Banu

De regulă, pregătirea contrainformativă colectivă s-a realizat pe bază de material redactat special cu ocazia deplasării unui grup, ansamblu sau formaţie artistică. În situaţia deplasărilor individuale – în interes de serviciu ori personal, de pe raza municipiului Bucureşti şi judeţelor cu pondere în ceea ce priveşte numărul persoanelor care au călătorit în străinătate, în peste 60% din cazuri pregătirea contrainformativă s-a efectuat de către factori de conducere din instituţii (nu sunt cuprinşi în acest procent deţinătorii de secrete, cei cu funcţii şi personalităţile consacrate ale vieţii culturale, majoritatea fiind pregătiţi direct de către ofiţerii de securitate). Ca urmare a unei analize responsabile a situaţiei operative din obiectivele, locurile şi mediile de referinţă, vizând inclusiv problematica concretă de securitate rezultată din deplasările anterioare efectuate de diferite colective artistice în exterior, s-au realizat acţiuni de pregătire contrainformativă bine organizate şi desfăşurate pe baza unor materiale judicios elaborate, acestea producându-şi efectul scontat. Astfel, eficienţa acestei măsuri se relevă prin faptul că în 165 de cazuri s-au respins încercările de incitare la emigrare, în 84 de situaţii s-a luat atitudine împotriva unor elemente ostile din străinătate care defăimau realităţile socialiste din R.S. România ori au fost neutralizate încercările unor ziarişti străini sau angajaţi ai postului de radio „Europa Liberă” de a lua interviuri pentru a le folosi în propaganda antiromânească. Semnificativ este şi faptul că numărul rămânerilor ilegale în străinătate a înregistrat o diminuare cu aproape 20%, faţă de anii anteriori Extinzându-se practica contactării după efectuarea călătoriilor în exterior, au fost obţinute peste 800 semnalări din partea oamenilor muncii, prin care s-au verificat şi completat informaţiile furnizate de reţeaua informativă ori au cuprins aspecte inedite, de interes operativ, permiţând întreprinderea în baza lor, a mai multor măsuri de prevenire (18 avertizări, 37 atenţionări, 149 influenţări pozitive, 166 informări la organul de partid şi 295 semnalări la conducerea instituţiilor). Rezultate mai bune în acest sens au obţinut Securităţile judeţene Arad, Cluj, Iaşi, Mureş, Suceava, Timiş şi a municipiului Bucureşti. De asemenea, peste 150 informaţii, referitoare la poziţia şi activitatea unor elemente ostile din emigraţie şi a unor străini care întreţin legături cu oamenii de cultură şi artă din ţara noastră, au fost valorificate împreună cu unităţile militare 0544 şi 0195. Îndeosebi la nivel central, s-au accentuat preocupările de contactare a personalităţilor din rândul scriitorilor, criticilor de artă, artiştilor plastici şi cineaştilor, cunoscute cu multiple relaţii în exterior, în vederea exploatării lor informative sau folosirii în acţiuni de contracarare, influenţare şi dezinformare. 2. În activităţile de prelucrare contrainformativă desfăşurate de sectoarele de artă şi cultură s-au manifestat şi o serie de neajunsuri, fapt ce se reflectă în eficienţa scăzută a unora dintre ele.

„Amorsarea” revoluţiei...

183

Astfel, dintre persoanele care au refuzat înapoierea în ţară, unele reprezintă nume consacrate sau talente artistice în plin proces de afirmare. Deosebit de grav este şi faptul că, pe timpul sejurului în străinătate, anumite persoane, în special din domeniile creaţiei literare, cinematografice şi artei interpretative, au acceptat contactul cu angajaţi sau colaboratori ai postului de radio „Europa Liberă” ori, în diverse alte împrejurări, au comentat negativ politica culturală a partidului şi statului nostru. Totodată, cu ocazia turneelor efectuate în exterior de unele colective artistice de pe raza judeţelor Bacău, Botoşani, Constanţa, Hunedoara, Mureş şi Prahova s-au înregistrat o serie de fapte necorespunzătoare cum sunt: legături neoficiale cu cetăţeni străini, inclusiv cu cadre de poliţie, trafic de valută, comercializare ilicită de obiecte, furturi, practicarea prostituţiei etc. Deşi se deţin date că unele persoane de valoare din sectoarele de artă-cultură, stabilite legal sau ilegal în străinătate, nu s-au adaptat modului de viaţă occidental ori au o situaţie materială precară, nu s-au valorificat disponibilităţile existente pentru a se iniţia acţiuni temeinice de influenţare prin foşti colegi sau alte persoane cu ascendent care au călătorit în exterior. De asemenea, în cadrul pregătirilor contrainformative, nu s-a acordat atenţia cuvenită contactelor frecvente ce au loc pe linia schimburilor culturale dintre oameni de artă români şi corespondenţi din străinătate, în vederea îndeplinirii unor scopuri de interes operativ major, cu efecte multiple şi de largă perspectivă. 3. Cauza principală a lipsei de eficienţă a unor acţiuni de prelucrare contrainformativă în sectoarele de responsabilitate constă în faptul că nu au fost pregătite temeinic şi din timp, de multe ori au avut un caracter formal, limitându-se la prezentarea unor materiale prin care sunt reamintite prevederile Legii 23/1971 şi H.C.M. 18/1972. Folosirea lor repetată, în special în cazul prelucrărilor contrainformative colective, fără a se recurge şi la exemplificări concrete a condus la o anumită stereotipie şi lipsă de interes din partea auditoriului. În efectuarea prelucrărilor contrainformative individuale, nu s-a ţinut întotdeauna seama de nivelul de pregătire şi personalitatea fiecăruia, scopul, perioada şi spaţiul pe care urma să se deplaseze. La Securităţile judeţene Alba, Bihor, Braşov, Buzău, Dolj, Sibiu şi a municipiului Bucureşti procentul contactărilor la înapoiere a persoanelor care au efectuat călătorii în străinătate este diminuat, fapt ce se reflectă nemijlocit în volumul scăzut de informaţii cu conţinut operativ obţinut de la acestea. Cadrele cu funcţii de conducere de la unităţile teritoriale de securitate nu s-au implicat decât rareori în abordarea acelor personalităţi care, bucurându-se de



Cazurile respective au fost luat în lucru în vederea clarificării şi documentării lor. Esenţial este ca măsurile ce se întreprind să vizeze, îndeosebi, descurajarea, influenţarea, recuperarea şi întreruperea oricăror legături cu elemente ostile din exterior.

184

Florian Banu

prestigiu şi influenţă, pot avea un rol important în promovarea intereselor politice, culturale şi de altă natură ale R.S. România în exterior. De asemenea, Direcţia I nu a urmărit sistematic cum se realizează şi nu s-a implicat în suficientă măsură, mai ales în ceea ce priveşte pregătirea contrainformativă a unor colective artistice reprezentative care s-au deplasat în statele occidentale, unde se află grupuri importante ale emigraţiei reacţionare şi se desfăşoară o intensă propagandă antiromânească. 4. În scopul îmbunătăţirii activităţii de prelucrare contrainformativă a persoanelor din această categorie, se va acţiona prioritar în următoarele direcţii: a) Prin Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste şi instituţiile subordonate din teritoriu va fi obţinută, încă de la începutul fiecărui an, situaţia exactă sau estimativă a plecărilor oficiale în străinătate, pentru a fi întreprinse, din timp, măsuri complexe de verificare şi protecţie contrainformativă în conformitate cu prevederile programelor de măsuri din problema „Artă-cultură”, „Alfa” şi „Atlas”. b) În situaţia deplasării unor formaţii artistice reprezentative în Franţa, R.F. Germania, Italia, Austria, Elveţia, Belgia, S.U.A. şi Canada se vor organiza măsuri contrainformative şi de realizare a altor sarcini de securitate cu sprijinul şi sub îndrumarea Direcţiei I, împreună cu U.M. 0544 şi U.M. 0195. c) Securităţile judeţene şi a municipiului Bucureşti vor raporta la Direcţia I, după înapoierea în ţară a colectivelor care au participat la manifestări cultural-artistice în exterior, principalele probleme cu conţinut operativ survenite pe perioada respectivă şi concluzii asupra eficienţei pregătirii contrainformative efectuate. d) Măsurile speciale de verificare şi pregătire individuală a personalităţilor vieţii culturale, din Capitală şi din judeţe, care urmează să se deplaseze în occident, se vor lua pe bază de plan aprobat de către şefii de securitate sau adjuncţii lor. e) Direcţia I se va implica în mai mare măsură în prelucrarea contrainformativă a creatorilor de literatură şi artă de certă valoare, în special a celor care călătoresc frecvent sau pe perioade îndelungate în străinătate şi sunt în atenţia posturilor de radio „Europa Liberă” ori a cercurilor reacţionare ale emigraţiei. Totodată, având în vedere interesul operativ major de protecţie, menţinerea sub influenţă şi folosirea în acţiuni de contracarare a propagandei antiromâneşti, persoanele din această categorie vor fi semnalate din timp unităţilor militare 0544 şi 0195, pentru o mai judicioasă corelare a măsurilor de securitate, încă din perioada premergătoare deplasării lor în exterior. f) Se va intensifica activitatea de contactare la înapoierea din străinătate, asigurându-se cuprinderea prioritară a membrilor titulari ai uniunilor de creaţie, cineaştilor, instrumentiştilor şi coregrafilor care şi-au câştigat notorietate prin aportul valoric concret în cultura naţională, în scopul creării unei baze reale de sprijin şi de largă perspectivă operativă. g) Semestrial, se va analiza eficienţa acţiunilor de prelucrare contrainformativă a persoanelor din sectoarele de cultură şi artă, dispunându-se măsuri de perfecţionare

„Amorsarea” revoluţiei...

185

continuă a acestora şi valorificare a tuturor posibilităţilor potenţiale de promovare a intereselor statului nostru. Concluziile desprinse şi măsurile stabilite, împreună cu cele rezultate din studiile privind modul cum se asigură protecţia contrainformativă a beneficiarilor de burse şi invitaţii acordate de organisme occidentale creatorilor de literatură şi artă şi acţiunile duşmănoase desfăşurate de organizaţiile reacţionare din străinătate sub acoperire culturală - ambele difuzate în cursul anului 1984 la toate Securităţile judeţene şi a municipiului Bucureşti, cu aprobarea conducerii Departamentului Securităţii Statului, vor fi avute în vedere pentru îmbunătăţirea de fond a activităţii pe această linie. A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 10.661, vol. 2, f. 149-156

36. 1985 iunie 22 – Notă privind întârzierile provocate de specialiştii români în derularea unui contract încheiat cu o firmă vest-germană, în vederea eficientizării activităţii din Secţia Forjă Grea 2 a I.M.G.B. MINISTERUL DE INTERNE DEPARTAMENTUL SECURITĂŢII STATULUI Securitatea Municipiului Bucureşti Nr. D/II/339725 din 22 iunie 1985 [S. 210]

Ex. nr. 3

NOTĂ În luna august 1980, factorii de conducere din cadrul Întreprinderii de maşini grele Bucureşti, prin I.C.E. „MAŞINIEXPORTIMPORT”, au încheiat contractul cu nr. 085.001054 cu firma DEMAG – R.F. Germania, care s-a obligat să livreze părţii române, până în luna februarie 1982 documentaţia tehnică, echipamente şi piese de schimb în valoare de 28.796.947 lei (3.870.000 D.M.), reprezentând executarea în cooperare a unui manipulator de forjare de 430 t.m., necesar deservirii presei de 12.000 t.f., existentă în funcţiune în secţia forjă grea 2. La timpul respectiv s-a motivat că, cu ajutorul acestui manipulator, la presă (considerată unicat, fiind cea mai mare din Europa) va creşte capacitatea de producţie a secţiei forjă de la 30.000 t/an la 50.000 t/an, cât şi siguranţa în forjarea lingourilor, unele de peste 215 tone, necesare executării echipamentelor pentru centralele nuclearo-electrice. În conformitate cu prevederile contractuale, partenerul vest-german a furnizat beneficiarului la termenele stabilite atât documentaţia tehnică, cât şi întreaga furnitură prevăzută.

Florian Banu

186

Întreprinderea de maşini grele Bucureşti nu şi-a corelat însă executarea furniturilor proprii, în valoare de peste 78.000.000 lei, necesare acestei investiţii, cu livrările firmei străine şi, din această cauză, echipamentele şi piesele de schimb importate stau în ambalaje de peste trei ani de zile, neutilizate. În plus, conform contractului, s-a pierdut garanţia licenţiatorului (DEMAG) asupra funcţionării furniturii şi a manipulatorului în ansamblu, ceea ce, în fapt, înseamnă încasarea de către firma străină a circa 310.000 D.M. fără a mai avea vreo răspundere în privinţa investiţiei. Se fac aprecieri potrivit cărora ciclul de execuţie al pieselor la I.M.G.B. continuă să fie lung, estimându-se că finalizarea manipulatorului, dacă se va lucra în acest ritm, va fi realizată abia la începutul anului 1987. Aceasta deoarece piesele mari directoare forjate şi turnate abia sunt în faza de prelucrare: din patru roţi de rulare, până în prezent sunt gata doar două, iar unele ansamble şi subansamble date spre executare secţiilor turbine, mecanică I şi II încă nu au fost incluse în planul de producţie pe anul 1985. De asemenea, Institutul de cercetare ştiinţifică şi inginerie tehnologică pentru sectoare calde nu a livrat încă beneficiarului (I.M.G.B.) în totalitate documentaţia de montaj şi un set de documentaţie pentru piese de schimb etc. ŞEFUL SECURITĂŢII General-maior, /ss/ Bucurescu Gianu 1 ex. tov. Gh. Pană 1 ex. Dir. a II-a 1 ex. tov. G-ral.-mr. Dănescu PT/MA 4 ex. A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 3.575, vol. 16, f. 151

„Amorsarea” revoluţiei...

187

37. 1985 iulie – Plan de măsuri al Serviciului Culte din Direcţia I a D.S.S. pentru cunoaşterea, prevenirea şi contracararea activităţilor duşmănoase desfăşurate prin intermediul cultului baptist MINISTERUL DE INTERNE Departamentul Securităţii Statului Direcţia I 140/ZA/001592 din iulie 1985

STRICT SECRET

SE APROBĂ, ŞEFUL DIRECŢIEI I General-maior /ss/ BORDEA ARON

PLAN DE MĂSURI -pentru cunoaşterea, prevenirea şi contracararea activităţii duşmănoase desfăşurate împotriva ţării noastre sub acoperirea cultului „BAPTIST” În prezenţa conducerii Direcţiei I, la data de 21 iunie 1985, la sediul Inspectoratului Judeţean Alba al Ministerului de Interne, a avut loc şedinţa de lucru cu ofiţerii de la Serviciul IV din Direcţia I şi corespondenţii din cadrul securităţilor judeţene, cu pondere pe linia subproblemei „ELEMENTE OSTILE DIN CADRUL CULTULUI BAPTIST”. Cu acest prilej s-a efectuat o amplă analiză a situaţiei operative din problemă, a mutaţiilor care au avut loc şi evoluţia bazei de lucru în ultima perioadă de timp. S-a evidenţiat faptul că organele de securitate folosind mai judicios potenţialul informativ şi celelalte mijloace ale muncii, au reuşit să contracareze din acţiunile duşmănoase iniţiate din străinătate şi din ţară, manifestându-se totodată şi lipsuri în cunoaşterea şi prevenirea din timp a acestora. Pentru organizarea şi perfecţionarea activităţii de cunoaştere, prevenire şi neutralizare a preocupărilor de natură ostilă statului nostru, desfăşurată sub acoperirea cultului baptist, în conformitate cu sarcinile rezultate din programele de măsuri ale Departamentului Securităţii Statului şi Direcţia I, pe anul 1985, precum şi cel elaborat în problema culte-secte. Se va acţiona cu prioritate în vederea realizării următoarelor obiective: I. Exercitarea controlului informativ-operativ deplin asupra tuturor persoanelor pretabile la fapte duşmănoase sub acoperirea cultului baptist, precum şi în locurile şi mediile unde pot să apară acţiuni potrivnice statului. II. Sporirea eficienţei măsurilor de depistare, control deplin, prevenire şi neutralizare a acţiunilor cetăţenilor străini şi emisarilor organizaţiilor religioase

188

Florian Banu

reacţionare, care instigă la activităţi ostile, persoane din rândul cultului baptist ori culeg informaţii. III. Identificarea şi anihilare canalelor prin care introduc în ţară materiale mistice şi ostile, precum şi scoaterea sa în exterior a unor date cu caracter denigrator. IV. Îmbunătăţirea muncii de culegere şi valorificare a informaţiilor referitoare la activităţi de natură să afecteze climatul politic din ţara noastră şi adaptarea mijloacelor şi metodelor folosite, în raport cu mutaţiile produse, în situaţia operativă. V. Perfecţionarea activităţii de cooperare cu alte unităţi ale Departamentului Securităţii Statului, cu organele de miliţie şi ale administraţiei locale de stat, cu Departamentul Cultelor şi colectivele de oameni ai muncii, în vederea prevenirii, demascării şi neutralizării persoanelor care sub acoperirea cultului baptist, desfăşoară acţiuni ostile. În scopul realizării acestor obiective, se vor întreprinde următoarele: 1. Dezvoltarea măsurilor informativ-operative asupra tuturor persoanelor, locurilor şi mediilor din cadrul cultului baptist, unde pot să apară acţiuni aşa-zis protestatare şi de natură ostilă statului nostru, în vederea asigurării cunoaşterii din timp, prevenirii şi neutralizării acestora. a) În acest scop, se va imprima un caracter mai ofensiv activităţii de prevenire, acţionându-se cu fermitate pentru creşterea volumului şi calităţii informaţiilor referitoare la: -încercările de amestec în treburile interne ale statului nostru, sub acoperirea cultului baptist, din partea unor cercuri şi organizaţii religioase reacţionare din străinătate, printre care menţionăm: „Isus pentru lumea comunistă”, „Biserica evanghelică clandestină”, „Asociaţia misionară română”, „Comitetul creştin pentru apărarea libertăţilor religioase în exil”, „Organizaţia pentru emanciparea disidenţilor”, „Organizaţia internaţională de evanghelizare” – toate cu sediul în S.U.A., „Solidaritatea internaţională creştină” din Elveţia, „Centrul de studiu al religiei şi comunismului” din Anglia şi altele; -emisari, alţi cetăţeni străini şi persoane din emigraţia română, care vin în ţara noastră cu misiunea de a instiga deservenţi ori credincioşi ai cultului baptist la manifestări de opoziţie şi de denigrare a realităţilor existente în R.S. România, privind libertăţile religioase, inclusiv crearea de disidenţe; -cadre şi agenţi ai serviciilor de spionaj străine, aflaţi în ţara noastră sub acoperire diplomatică care, pe căi oficiale sau neoficiale, caută să culeagă date despre cultele şi libertăţile acestora în R.S. România, semnificaţia unor măsuri întreprinse de autorităţile de stat, situaţia anumitor persoane pe care le consideră „persecutate pentru convingeri religioase”; -persoane cu preocupări de a introduce în ţară materiale cu caracter mistic şi ostil, ori de a instiga la emigrare, elemente din rândul cultului baptist, precum de a scoate în exterior scrisori, memorii, apeluri, publicaţii etc., cu caracter denigrator privind libertăţile religioase din ţara noastră şi canalele folosite în acest scop. -Termen: 30 dec, 1985

„Amorsarea” revoluţiei...

189

-Răspund: Cpt. BORDEIANU NICOLAE, precum şi ofiţerii din problemă de la securităţile judeţene şi a municipiului Bucureşti. b) În cooperare cu U.M. 0544/225, 201 şi U.M. 0195, folosind şi posibilităţile securităţilor judeţene şi a municipiului Bucureşti, se vor intensifica măsurile de penetrare informativă pe lângă emisarii principalelor cercuri şi organizaţii religioase din străinătate, cum sunt: „Isus pentru lumea comunistă”, condusă de RICHARD WURMBRAND, „Biserica evanghelică clandestină”, condusă de JOE BAAS; „Comitetul creştin pentru respectarea libertăţilor religioase în exil”, condus de NICOLESCU PAVEL; „Organizaţia pentru emanciparea disidenţilor”, condusă de ERNEST GORDON, „Organizaţia internaţională de evanghelizare” condusă de BILLY GRAHAM – toate având sediul în S.U.A.; „Solidaritatea internaţională creştină” din Elveţia, condusă de HANS STÜCKEL BERGER; „Centrul pentru studiul religiei şi comunismului” din Anglia, condus de MICHAEL BOURDEAUX şi altele, în scopul cunoaşterii, prevenirii, contracarării şi neutralizării acţiunilor preconizate împotriva ţării noastre, sub acoperirea activităţii cultural baptiste. În acest sens, vor fi instruiţi şi trimişi cu sarcini în exterior, informatori cu posibilităţi ca: „PASTORUL”, „PROFESORUL”, „MIHU” „DORIS”, „BARBU” din legătura Direcţiei I; „CRIŞAN” de la Securitatea judeţului Arad; „COSTESCU” de la Securitatea judeţului Alba; „BOROS” de la Securitatea judeţului Bihor; „BACIU”, de la Securitatea municipiului Bucureşti şi alţii. -Termen: 30 nov. 1985 -Răspund: cpt. BORDEIANU N., precum şi ofiţerii din problemă de la securităţile judeţene interesate. c) În cooperare cu Direcţia a II-a, va fi intensificată activitatea de supraveghere şi urmărire informativă a elementelor anarhice şi ostile din cadrul cultului baptist, care lucrează în obiectivele economice, în vederea prevenirii creării unor stări de spirit necorespunzătoare, proliferării şi colportării de ştiri tendenţioase. -Sarcină permanentă -Răspund: cpt. BORDEIANU N., precum şi ofiţerii din problemă de la securităţile judeţene şi a municip. Bucureşti. d) În cooperare cu Direcţia a III-a, se va intensifica posibilitatea de cunoaştere, prevenire şi neutralizare a acţiunilor agenţilor serviciilor de spionaj aflaţi sub acoperire diplomatică în ţara noastră, care culeg date referitoare la cultul baptist, contactează persoane din rândul acestuia; instigă la emigrare şi denigrare a politicii statului român, privind drepturile şi libertăţile religioase, introduc materiale cu conţinut mistic şi ostil despre ţara noastră, preiau scrisori, memorii, apeluri etc., cu scopul de a fi folosite în acţiuni potrivnice intereselor statului român. O atenţie deosebită se va acorda asigurării măsurilor pentru prevenirea vizitării oficiilor diplomatice şi ambasadelor străine din Bucureşti, de către elemente fanatice din cadrul cultului baptist, cunoscute cu concepţii ostile, acţiuni aşa-zis protestatare pentru emigrare din ţară sau revendicarea unor drepturi şi libertăţi religioase, cum sunt: STEF IOAN şi COCAR BENIAMIN din Mediaş, judeţul Sibiu; DUGULESCU

190

Florian Banu

PETRU din Haţeg, judeţul Hunedoara, NEGRUŢ PAUL din Oradea, judeţul Bihor, COCAR BUNI din Bucureşti şi alţii. -Termen: 30 dec. 1985 -Răspund: cpt. BORDEIANU N., precum şi ofiţerii din problemă de la securităţile judeţene interesate. e) Se va conlucra cu Direcţia de paşapoarte şi unităţile speciale „T”, „S” şi „F”, pentru depistarea persoanelor din cultul baptist ce întreţin legături cu centre, posturi de radio, organizaţii religioase reacţionare din străinătate, precum şi emisari ai acestora, a canalelor prin care se trimit în exterior, date cu conţinut denigrator ori se introduc în ţară materiale mistico-ostile. -Termen: 30 dec. 1985 -Răspunde: cpt. BORDEIANU N. 2) Adaptarea mijloacelor şi metodelor folosite de organele de securitate pentru contracararea acţiunilor ostile desfăşurate sub masca cultului baptist la mutaţiile survenite în situaţia operativă. În acest scop: a) Va fi organizată mai eficient activitatea de supraveghere şi urmărire informativă a cetăţenilor străini şi emisari, asigurându-se controlul total al acestora, în vederea depistării celor cu intenţii de a instiga persoane din cadrul cultului baptist la acţiuni de natură ostilă statului nostru, prin: -realizarea de contacte secrete cu persoane anarhice şi aşa-zis protestatare din cultul baptist, instigarea lor la emigrarea din ţară, precum şi la acţiuni revendicative pe seama faptului că nu s-ar bucura de depline drepturi şi libertăţi religioase; -intermedierea unor legături secrete a elementelor recalcitrante din ţară cu centre, organizaţii şi posturi de radio reacţionare din străinătate; -crearea de grupări anarhice, biserici independente etc., care să nu recunoască conducerea cultului şi să desfăşoare acţiuni în afara cadrului legal. Trimestrial, vor fi analizate toate informaţiile obţinute despre activitatea cetăţenilor străini şi emisari, semnalaţi că vizitează ţara noastră sub diverse acoperiri oficiale şi neoficiale cu asemenea preocupări. În acest sens, avem în vedere următoarele vizite preconizate în R.S. România, în cursul anului 1985: HARASZTI ALEXANDER, preşedintele „Asociaţiei baptiştilor maghiari” din S.U.A. şi reprezentant personal al evanghelistului BILLY GRAHAM32, EUGENE HUFF şi TOM RINER din S.U.A., senatori ai statului Kentucky; SAMUEL EDWIN FRIEND, BARRY MONTEOMERY WOOD şi JOHN DAVID RANDLES, emisari ai organizaţiei reacţionare „Adolescenţii pentru Hristos” din S.U.A.; ERNEST GORDON din SUA., preşedintele „Organizaţiei pentru emanciparea dizidenţilor”; DAVID TROYER din SUA, şeful organizaţiei de ajutorare „Amicii Bisericii”; BILLY GRAHAM din S.U.A., preşedintele „Organizaţiei Internaţionale de Evanghelizare” şi alţii. 32

Cu privire la Billy Graham şi la vizita întreprinsă de acesta în România în anul 1985, vezi C.N.S.A.S., Afacerea „Evanghelistul”. Vizita lui Billy Graham în România (1985), editori Denisa Bodeanu, Valentin Vasile, Cluj-Napoca, Editura Argonaut, 2010.

„Amorsarea” revoluţiei...

191

În cazul cetăţenilor străini şi emisarilor menţionaţi mai sus, anterior fiecărei vizite, se vor prezenta propuneri concrete conducerii Departamentului securităţii statului, vizând: controlul total al activităţii lor pe perioada şederii în ţara noastră, influenţarea pozitivă, dezinformarea şi descurajarea lor; neutralizarea eventualelor acţiuni de natură ostilă. -Sarcină permanentă -Răspund: cpt. BORDEIANU N. şi ofiţerii din problemă de la securităţile judeţene interesate. b) Pentru accelerarea ritmului de clarificare a informaţiilor referitoare la cele 53 persoane lucrate prin dosare de urmărire informativă, semnalate cu preocupări de a desfăşura acţiuni ostile sub acoperirea cultului baptist sau care întreţin legături cu centre şi organizaţii religioase din străinătate şi cu emisari ai acestora, trimestrial şi ori de câte ori este necesar, la nivelul factorilor de conducere din securităţile judeţene şi a municipiului Bucureşti, vor fi analizate, stabilindu-se măsuri concrete de prevenire şi neutralizare. -Până la 30 august 1985, vor fi analizate la nivelul conducerii Direcţiei I şi stabilite măsuri adecvate de clarificare a dosarelor de urmărire informativă: „AURORA” – I.J. Brăila; „DOCTORUL” – I.J. Iaşi; „PROTESTATARUL” – I.J. Gorj; „SEGĂRCEANU” – I.J. Teleorman; „HAIDUC” – I.J. Sibiu; „TEODORU” şi „RADU” – I.J. Cluj; „BAPTISTUL” – I.J. Vâlcea; „COCA” şi „TUDOR” – S.M. Bucureşti; „PRAHOVEANUL” şi „PASTORUL” – I.J. Braşov,; „PARVENITUL” – I.J. Hunedoara; „PAUL” – I.J. Bihor, precum şi cazurile „ANARHICII”, „EMIGRANŢII”, „BERNADINA”, „EMIGRANTUL”, „BEC”, „U.T.C.B.” şi „CANALUL ELVEŢIAN” – aflate sub controlul Serviciului 4 din Direcţia I. -Până la 30 septembrie 1985, vor fi clarificate dosarele de urmărire informativă care au o vechime mai mare de 2 ani („ANINOIU” – I.J. Gorj, „LEUCE” – I.J. Bihor, „MIHUŢ” – I.J. Caraş-Severin, „NICOARĂ” – I.J. Alba, „VARVARA” – I.J. Constanţa, „BURTEA” – I.J. Mehedinţi, „SZILAGYI” – I.J. Satu-Mare, „BRISCU”, „VEREŞ”, „OSVATH” ŞI „PERMES” – I.J. Sălaj), stabilindu-se – după caz – măsuri de prevenire şi neutralizare. -Până la 30 iulie 1985, vor fi luate în control dosarele de urmărire informativă şi cazurile mai importante, suspecte de acţiuni clandestine sau cu legături pe raza mai multor judeţe. -Răspund: cpt. BORDEIANU NICOLAE c) În vederea asigurării informative a locurilor şi mediilor unde pot apare acţiuni ostile sub acoperirea cultului baptist, se va continua atragerea la colaborare a deservenţilor, a persoanelor cu posibilităţi de a sesiza şi clarifica aspecte ale activităţii duşmănoase, de a rezolva sarcini interjudeţene şi în străinătate, precum şi a celor ce se bucură de autoritate şi influenţă ori au perspective de afirmare în cult. În acest sens, până la sfârşitul anului 1985 vor fi recrutate 10 surse informative. -Termen: trimestrial

192

Florian Banu

-Răspund: Cpt. BORDEIANU N., precum şi ofiţerii din problemă de la securităţile judeţene şi a municip. Bucureşti d) Se va acţiona pentru îmbunătăţirea continuă a activităţii de analiză şi valorificare a informaţiilor, punând accent pe dezvoltarea preocupărilor ofiţerilor din problemă de la securităţile judeţene şi a municipiului Bucureşti, de a efectua studii pe cazuri şi fenomene. În acest scop, în anul 1985 vor fi întocmite următoarele studii: -„Cauzele care generează stări de spirit negative în diferite locuri şi medii din cadrul cultului baptist şi măsurilor care se impun pentru cunoaşterea, prevenirea şi neutralizarea lor”. -Termen: 30 sept. 1985 -Răspunde: cpt. BORDEIANU NICOLAE -„Influenţele pe care le au în locurile şi mediile cultului baptist emisiunile posturilor de radio străine”, îndeosebi „Europa liberă”, şi „Măsuri ce se impun pentru contracararea lor”. -Termen: 30 nov. 1985 -Răspunde: cpt. BORDEIANU NICOLAE 3. Perfecţionarea şi diversificarea măsurilor vizând cunoaşterea, prevenirea, dezinformarea, descurajarea, influenţarea pozitivă şi neutralizarea unor emisari ai centrelor baptiste internaţionale, posturi de radio şi organizaţii religioase reacţionare din străinătate, precum şi elemente autohtone, care desfăşoară acţiuni de natură ostilă împotriva ţării noastre, sub acoperirea cultului baptist. a) Pe linia acţiunii „ORIZONT - 85”, care vizează revalidarea de către Congresul S.U.A. a clauzei naţiunii celei mai favorizate pentru R.S. România, se vor întreprinde următoarele: -informatorii „PASTORU, „DORIS”, „BACIU”, „MIHU” ŞI „PROFESORUL” din conducerea Uniunii Baptiste, vor acţiona pentru influenţarea pozitivă a personalităţilor baptiste din străinătate, îndeosebi din S.U.A., care vor vizita R.S. România, în vederea determinării lor să intervină la factorii competenţi din administraţia americană, pentru a susţine revalidarea clauzei. În acest sens , se va acţiona asupra numiţilor: -dr. DUKE CALL şi dr. GERHARD CLASS, preşedinte şi respectiv secretar general al Alianţei Baptiste Mondiale, care, în luna septembrie a.c., vor efectua o vizită oficială în R.S. România la invitaţia Uniunii Baptiste; -dr. HARASZTI ALEXANDER, preşedintele „Asociaţiei baptiştilor maghiari din S.U.A.” şi reprezentant personal al evanghelistului BILLY GRAHAM, care va vizita ţara noastră în luna august a.c.; -dr. DAVID LAGERGREEN din Danemarca şi KNUD WUMPELMANN din Suedia, preşedinte şi respectiv secretar general al Federaţiei Baptiste Europene, care, în luna sept. a.c., vor efectua o vizită oficială în R.S. România, la intervenţia Uniunii Baptiste,

„Amorsarea” revoluţiei...

193

-grupul de baptişti din SUA., condus de congresmenul CHISTOFER SMITH, care în luna iunie a.c. vor efectua o vizită turistică în R.S. România. -Termen: 30 iunie 1985 -Răspunde: cpt. BORDEIANU NICOLAE -sursele „PASTORUL”, „TURCU” şi „PAVELESCU”, foste în conducerea Uniunii Baptiste, vor trimite scrisori dr. DUKE McCALL, preşedintele Alianţei Baptiste Mondiale, dr. BERNARD CLAAS, secretar general, dr. REINHOLH KERSTEN şi dr. ARGHIE GOLDIE, ambii secretari generali adjuncţi, dr. ALEXA POPOVICI, preşedintele „Asociaţiei baptiştilor români din S.U.A. şi Canada”, precum şi la unii pastori baptişti de origine din ţara noastră, stabiliţi în S.U.A., în care vor invoca bunele relaţii de prietenie, inclusiv cele existente între poporul român şi american, solicitându-le să susţină revalidarea clauzei prin posibilităţile ce le au pe lângă senatorii şi congresmenii baptişti americani. b) Creşterea fermităţii faţă de elemente care sub acoperirea cultului baptist, desfăşoară acţiuni ostile, aplicându-se în scop preventiv măsurile de neutralizare corespunzătoare. Pentru a preveni unele speculaţii din partea unor persoane, cercuri, organizaţii, posturi de radio reacţionare din străinătate, se va acţiona pentru: -antrenarea în mai mare măsură a conducătorilor instituţiilor, a organelor de presă, a factorilor educaţionali şi ai colectivelor de oameni ai muncii, la sesizarea, prevenirea şi combaterea concepţiilor mistice şi duşmănoase, demascarea elementelor anarhice şi aşa-zis protestatare din cultul baptist. -determinarea unei implicări mai corespunzătoare a organelor de miliţie, ale administraţiei locale de stat, a Departamentului Cultelor, în controlul şi stăpânirea cazurilor unor baptişti, în care intervenţia directă de securitate este contraindicată. Factorii de conducere din securităţile judeţene şi a municipiului Bucureşti, vor analiza trimestrial şi ori de câte ori este necesar, eficienţa măsurilor întreprinse şi vor stabili metode şi procedee care să asigure adaptarea lor la mutaţiile produse în situaţia operativă. -Sarcină permanentă -Răspunde cpt. BORDEIANU NICOLAE c) Se va îmbunătăţi cooperarea cu U.M. 0544/225, 201 şi Serviciul independent „D”, asigurându-se un permanent schimb de informaţii despre activitatea ostilă sub acoperirea cultului baptist, analizând periodic acţiunile şi cazurile care impun întreprinderea unor măsuri comune pentru prevenirea şi neutralizarea activităţilor ostile. În acelaşi scop, se va acţiona în comun pentru: -neutralizarea elementelor baptiste plecate din ţară, care sunt atrase la activităţi ostile statului român sau de denigrare a realităţilor existente în ceea ce priveşte drepturile şi libertăţilor religioase. Avem în vedere pe: ŢON IOSIF33, NICOLAESCU 33

Ţon Iosif (n. 30 sept. 1934, com. Gârboviţa, jud. Alba). Între 1951-1955 urmează cursurile Facultăţii de Filologie din Cluj-Napoca, apoi ale Seminarului Baptist din Bucureşti (1955-1957). Între anii 1958-1968 lucrează ca profesor de limba română. În 1969, plecat în vizită în Austria, refuză să se

Florian Banu

194

PAVEL, POPESCU AUREL, CAPUŞAN RADU, TEODOSIU ION, BRÎNZEI DANIEL şi alţii, stabiliţi în S.U.A., în cazul cărora se vor elabora combinaţii. -asigurarea instruirii unitare a surselor din cultul baptist cu posibilităţi informative şi de influenţă pe lângă elemente, cercuri şi grupări religioase reacţionare din străinătate, în vederea trimiterii lor cu sarcini; -determinarea rudelor şi relaţiilor din ţară ale elementelor baptiste ostile din exterior, pentru a exercita influenţe pozitive asupra acestora; -influenţarea pozitivă, dezinformarea şi descurajarea unor personalităţi baptiste şi politice din S.U.A., cetăţeni străini şi emisari ai organizaţiilor religioase reacţionare din străinătate, care vizitează ţara noastră. Prezentul plan va fi completat cu noi obiective şi măsuri, în funcţie de propunerile concretizate în această şedinţă de lucru şi în raport de evoluţia situaţiei operative în subproblemă. ŞEFUL SERVICIULUI Maior, /ss/ZAPODEAN AUREL A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 1.120, vol. 3, f. 34-43

înapoieze în ţară. Urmează cursuri ale Facultăţii de Teologie de la Universitatea din Oxford. În 1972 se înapoiază în România şi devine profesor la Seminarul Baptist din Bucureşti. În perioada 19731981 militează pentru respectarea drepturilor şi libertăţilor religioase în România, motiv pentru care a fost arestat de mai multe ori. În 1981 emigrează din România, devenind în anul următor preşedintele Societăţii Misionare Române. Din 1983 realizează emisiuni religioase pentru postul de radio „Europa Liberă” – cf. Denisa Bodeanu, Din culisele unei misiuni eşuate. Vizita întreprinsă în primăvara anului 1987 în S.U.A. de reprezentanţii cultelor din România, în „Caietele C.N.S.A.S.”, anul 1, nr. 1/2008, p. 48.

„Amorsarea” revoluţiei...

195

38. 1985 august 12 – Raport întocmit de Direcţia a III-a a D.S.S. în vederea deschiderii dosarului de problemă „Contraspionaj în rândul radioamatorilor, filateliştilor şi altor persoane reunite în asociaţii asemănătoare” MINISTERUL DE INTERNE DEPARTAMENTUL SECURITĂŢII STATULUI -Direcţia a III-a Nr. D. 3/00151 din 12.VIII.1985

STRICT SECRET Multiplicat XEROX S.I.S.J. ex. nr. 38

RAPORT În Republica Socialistă România fiinţează cluburi şi asociaţii ce reunesc, după criterii profesionale sau pasiuni comune, un mare număr de persoane care, prin specificul unor activităţi desfăşurate pe linia organizaţiilor respective, intră în contact cu cetăţeni străini sau cu asociaţii similare din exterior. Unele dintre persoanele care activează în aceste asociaţii lucrează cu secrete de stat sau în locuri unde se concentrează asemenea date, au fost la post, specializare sau la studii în străinătate, efectuează deplasări în interes de serviciu sau particular ori au rude în exterior, sunt semnalate cu legături suspecte în rândul cetăţenilor străini care vin în R.S. România sau au manifestări şi atitudini necorespunzătoare. Date şi informaţii deţinute de organele de securitate atestă că, în contextul intensificării acţiunilor ostile întreprinse din exterior împotriva R.S. România, serviciile de spionaj şi organizaţiile reacţionare din străinătate sunt preocupate să studieze, să contacteze şi să recruteze persoane din aceste categorii. Având în vedere necesitatea cunoaşterii, contracarării şi anihilării acţiunilor ostile ce pot fi întreprinse de către serviciile de spionaj străine prin aceste asociaţii şi membrii lor, se impune constituirea unui cadru organizat şi unitar pentru desfăşurarea eficientă a activităţii de securitate în acest domeniu, motiv pentru care PROPUNEM: 1. Deschiderea dosarului de problemă34 „CONTRASPIONAJ ÎN RÂNDUL RADIOAMATORILOR, FILATELIŞTILOR ŞI ALTOR PERSOANE REUNITE ÎN ASOCIAŢII ASEMĂNĂTOARE”, cu sediul la Direcţia a III-a. 34

Dosar de problemă (dosar de obiectiv) – „colecţie de documente în care se înregistra întreaga activitate informativ-operativă desfăşurată de organele de Securitate în cadrul unui obiectiv (instituţii, întreprinderi, unităţi de învăţământ, partide, asociaţii etc) sau a unei probleme şi care conţinea: date ce caracterizează obiectivul, tabele-fişe cu date despre persoanele aflate în atenţia Securităţii, date cu privire la informatori care lucrau în obiectiv sau problemă, materiale informative, rapoarte şi note de analiză întocmite de cadrele de Securitate cu privire la munca informativă, planuri de măsuri etc. Dosarele de problemă se deschideau/închideau cu aprobarea

Florian Banu

196

2. Activitatea informativ-operativă în această problemă să fie desfăşurată de toate unităţile de securitate, pe principiul muncii în obiectiv-problemă, în conformitate cu prevederile anexei la prezentul raport. Măsurile cuprinse în anexă35 au fost stabilite împreună cu unităţile centrale de securitate implicate cu sarcini în această problemă. ŞEFUL DIRECŢIEI General maior, /ss/Mortoiu Aurelian A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 7.661, vol. 2, f. 33

39. 1985 septembrie – Notă a Direcţiei I din D.S.S. cu privire la concluziile desprinse în urma supravegherii informative a colegiilor de avocaţi din întreaga ţară STRICT SECRET Ex. nr. 100/0085.762 din ....septembrie 1985

NOTĂ Analiza evoluţiei situaţiei informativ-operative36 din cadrul colegiilor de avocaţi, în perioada de la 1 ianuarie 1984 şi până în prezent, a permis desprinderea următoarelor concluzii: 1. La cele 41 colegii judeţene funcţionează 3.258 avocaţi (2.086 bărbaţi şi 1.173 femei, dintre care 1.071 membri de partid) şi 322 personal tehnico-administrativ. În prezent, situaţia operativă este caracterizată, în principal, de faptul că în unităţile respective activează persoane cu antecedente politice sau penale şi

şefilor direcţiilor centrale şi a ministrului de interne, iar în cazul dosarelor de obiectiv, cu aprobarea şefilor de unităţi din raza de competenţă” - C.N.S.A.S., „Partiturile” Securităţii. Directive, ordine, instrucţiuni (1947-1987), ediţie îngrijită de Cristina Anisescu, Silviu B. Moldovan şi Mirela Matiu, Bucureşti, Editura Nemira, 2007, p. 686. 35 Nu se publică. 36 Prin situaţie informativ-operativă de securitate se înţelegea „ansamblul stărilor de fapt şi împrejurărilor prin a căror cunoaştere, apreciere şi evaluare se stabilesc sarcinile şi măsurile concrete de prevenire în raport cu obiectivele şi încercările serviciilor de spionaj străine şi ale agenturilor acestora, ale organizaţiilor, cercurilor şi persoanelor din exterior şi ale oricăror alte elemente ostile de a acţiona împotriva suveranităţii, independenţei, integrităţii şi securităţii statului român” - C.N.S.A.S., „Partiturile” Securităţii. Directive, ordine, instrucţiuni (1947-1987), ediţie îngrijită de Cristina Anisescu, Silviu B. Moldovan şi Mirela Matiu, Bucureşti, Editura Nemira, 2007, p. 668.

„Amorsarea” revoluţiei...

197

descendenţi ai acesora, elemente semnalate cu atitudini politice necorespunzătoare, relaţii neoficiale cu cetăţeni străini, intenţii de rămânere ilegală în străinătate ori cu alte aspecte negative care pot aduce prejudicii politicii partidului şi statului în domeniul înfăptuirii justiţiei, precum şi 250 avocaţi angajaţi în diverse procese de către misiunile diplomatice, consulare, agenţii, firme sau cetăţeni străini. Din informaţiile obţinute în perioada la care se referă analiza rezultă că în rândul acestor categorii de persoane se manifestă mai frecvent următoarele aspecte de ordin negativ: -comentarii negative la adresa politicii interne sau externe a partidului şi statului nostru; -audierea şi colportarea ştirilor tendenţioase transmise de postul de radio „Europa liberă”; -întreţinerea de legături suspecte cu rude stabilite în exterior, elemente ostile din emigraţie, diplomaţi sau alţi străini; -exteriorizarea unor idei şi concepţii naţionalist-iredentiste. În context, menţionăm predilecţia unor avocaţi de naţionalitate maghiară de a acorda asistenţă juridică justiţiabililor de aceeaşi naţionalitate, în relaţiile cu aceştia făcând afirmaţii denigratoare vizând „inegalitatea în faţa legii”; -rămânerea ilegală în străinătate, în perioada la care se referă analiza, a unui număr de 10 avocaţi din judeţele Bihor, Cluj, Harghita, Sibiu, Timiş şi municipiul Bucureşti, cu asemenea intenţii fiind semnalate şi alte persoane din acest mediu; -încercări de a săvârşi acţiuni cu caracter protestatar sau de dezordine, pe fondul unor nemulţumiri de ordin personal; -afirmaţii denigratoare cu privire la legislaţia socialistă şi la înfăptuirea actului de justiţie în ţara noastră, făcute inclusiv faţă de justiţiabili, iar uneori chiar în incinta instanţelor de judecată; -comiterea a diverse acte de corupţie, trafic de influenţă şi adoptarea de atitudini care aduc prejudicii realizării politicii partidului şi statului în domeniul justiţiei, elementele respective făcând obiectul unor verificări, în cooperare cu organele de miliţie, pentru asemenea fapte infracţionale. În context, unii avocaţi sunt semnalaţi că pretind bani peste onorariul legal ori alte foloase materiale, implicând în asemenea activităţi ilicite şi legături din rândul judecătorilor şi procurorilor. Persoanele semnalate cu aspectele de genul celor menţionate fac obiectul preocupărilor organelor de securitate, acţionându-se pentru verificarea şi soluţionarea informaţiilor existente. 2. În perioada la care se referă analiza s-a acţionat - în conformitate cu prevederile Planului de măsuri în problemă, aprobat de conducerea Departamentului Securităţii Statului în decembrie 1982 – în direcţia intensificării preocupărilor de realizare a unui control informativ eficient asupra tuturor persoanelor, locurilor şi mediilor date în competenţă. Ca urmare, s-a dezvoltat potenţialul informativ cu 15%, la care se adaugă sursele din rândul celorlalte categorii de jurişti cu posibilităţi în mediu. De asemenea, s-a acţionat sistematic pentru o mai bună orientare a reţelei

198

Florian Banu

informative către aspectele care prezintă interes operativ şi sunt de competenţa organelor de securitate. În aceeaşi perioadă s-a acordat mai multă atenţie verificării în forme organizate a informaţiilor privind aspecte de competenţa organelor de securitate şi s-a acţionat mai ferm pentru prevenirea şi neutralizarea activităţilor ostile. Ca urmare, au fost avertizate37 cinci elemente din judeţele Arad, Bistriţa-Năsăud, Dâmboviţa, Hunedoara şi Olt; atenţionate38 16 persoane din judeţele Arad, Constanţa, Dolj, Harghita, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Sălaj şi municipiul Bucureşti; asupra a 23 s-au exercitat acţiuni de influenţare pozitivă39; au fost avizate negativ 40 de cereri de plecare temporară în străinătate de către Securităţile judeţene Arad, Braşov, Brăila, Cluj, Dâmboviţa, Mehedinţi, Timiş, Tulcea, Vâlcea, Vrancea şi a municipiului Bucureşti; s-au realizat 66 informări la organele de partid şi 114 la conducerile colegiilor; în colaborare cu organele de miliţie au fost arestaţi şi trimişi în justiţie pentru fapte de drept comun 13 avocaţi din judeţele Brăila, Cluj, Giurgiu, Ialomiţa, Iaşi, Maramureş, Timiş, Mehedinţi şi municipiul Bucureşti.

37

Conform Instrucţiunilor nr. D – 00190/1987 ale D.S.S. privind organizarea şi desfăşurarea activităţii informativ-operative a organelor de securitate, din 24 iunie 1987, avertizarea era „măsura prin care persoanei în cauză i se pune în vedere să adopte o conduită conformă legilor şi normelor de convieţuire socială, deoarece preocupările şi manifestările sale pot degenera în fapte de natură să aducă atingere securităţii statului. Persoanelor avertizate li se iau angajamente prin care acestea declară că au înţeles justeţea măsurii de prevenire şi se angajează să respecte legile şi să nu aducă, sub nici o formă, atingere intereselor de apărare a securităţii statului. Măsura avertizării se aplică cu aprobarea şefilor unităţilor centrale (ai securităţilor judeţene şi a municipiului Bucureşti) şi a locţiitorilor acestora, precum şi a şefilor serviciilor de contrainformaţii militare şi se realizează de cadre de securitate cu o temeinică pregătire şi experienţă profesională. Avertizarea poate fi efectuată şi în prezenţa altor persoane, factori de răspundere de la locul de muncă sau membri de familie” - C.N.S.A.S., „Partiturile” Securităţii. Directive, ordine, instrucţiuni (1947-1987), ediţie îngrijită de Cristina Anisescu, Silviu B. Moldovan şi Mirela Matiu, Bucureşti, Editura Nemira, 2007, p. 677. 38 Conform aceloraşi instrucţiuni, atenţionarea „se aplică în cazul persoanelor despre care se stabileşte că sunt pretabile să săvârşească fapte antisociale de competenţa organelor de securitate sau că au intrat într-un anturaj cu preocupări necorespunzătoare. Măsura atenţionării se aprobă de şefii de servicii (similarii lor), precum şi de şefii birourilor de contrainformaţii militare şi se realizează prin intermediul unor factori de conducere din organizaţiile socialiste, ori de ofiţeri de securitate şi nu se înregistrează în evidenţele operative de securitate” – ibidem, p. 676. 39 Potrivit reglementărilor în vigoare, influenţarea pozitivă se realiza „prin reţeaua informativă sau alţi factori de la locul de muncă ori prin familie, în cazul unor persoane care trebuie apărate de receptarea unor idei şi concepţii negative de natură a le antrena la acte antisociale ce pot aduce prejudicii intereselor statului. În anumite cazuri, influenţarea pozitivă se poate realiza şi direct de către ofiţerul de securitate. Măsura influenţării pozitive se aprobă de şefii de servicii (similarii lor), precum şi de şefii birourilor de contrainformaţii militare şi nu se înregistrează în evidenţele operative de securitate” – ibidem, p. 676.

„Amorsarea” revoluţiei...

199

În scop preventiv au fost efectuate 113 controale asupra modului cum sunt respectate prevederile Legii 23/197140, H.C.M. nr. 18 şi 19/1972 şi au fost prelucrate contrainformativ peste 300 de persoane care au efectuat călătorii în străinătate, în interes de serviciu sau personal. 3. În activitatea informativ-operativă desfăşurată în rândul avocaţilor continuă să se manifeste unele neajunsuri: -nerealizarea unui control informativ corespunzător în toate birourile colective de asistenţă juridică din judeţele Bacău, Buzău, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Prahova, Satu-Mare, Suceava, Vaslui, Vrancea şi Sectorul Agricol Ilfov; -slaba preocupare a unor Securităţi judeţene pentru recrutarea de noi surse cu posibilităţi de pătrundere în mediul avocaţilor (deşi dispun de un număr redus de informatori, în perioada la care se referă analiza, Securităţile judeţene Alba, Călăraşi, Dolj, Suceava şi Vaslui nu au efectuat nici o recrutare pe linia problemei); -insuficienta colaborare cu celelalte compartimente de muncă şi cu organele de miliţie care au surse în cadrul colegiilor de avocaţi, pentru valorificarea posibilităţilor acestora în mediu; -obţinerea unui volum redus de informaţii cu valoare operativă, ca urmare a lipsurilor manifestate în activitatea cu reţeaua informativă. Consecinţă firească, Securităţile judeţene Brăila, Călăraşi, Maramureş, Neamţ şi Vaslui nu au în lucru organizat nici o persoană din acest sector, iar altele au numai câte un element în supraveghere informativă41 prioritară (Botoşani, Buzău, Caraş-Severin, Covasna, Dolj, Galaţi, Harghita, Prahova, Suceava şi Teleorman); -nu se acţionează corespunzător în toate cazurile pentru verificarea şi soluţionarea operativă a informaţiilor existente, ceea ce face ca un număr de 12 dosare de urmărire informativă să fie mai vechi de doi ani (la Securităţile judeţene Arad, Argeş, Braşov, Constanţa, Ialomiţa, Sălaj, Tulcea şi municipiul Bucureşti), iar 43 persoane să fie supravegheate de peste cinci ani pentru manifestări ostile, legături suspecte cu cetăţeni străini sau intenţii de rămânere ilegală în străinătate, tărăgănându-se clarificarea suspiciunilor (22 la Securitatea municipiului Bucureşti, opt la I.J. Braşov, câte două la Securităţile judeţene Cluj, Constanţa, Hunedoara şi Timiş etc.); -neacordarea unei atenţii corespunzătoare cunoaşterii complexe a naturii legăturilor pe care unii avocaţi le întreţin cu rude din emigraţie sau alţi cetăţeni străini; 40

Legea nr. 23/1971, „privind apărarea secretului de stat în Republica Socialistă România” („Buletinul Oficial”, partea I, nr. 157, 17 decembrie 1971) a rămas în vigoare până în anul 2002 când s-a adoptat Legea nr. 182/12 aprilie 2002, „privind protecţia informaţiilor clasificate” („Monitorul Oficial”, partea I, nr. 248, 12 aprilie 2002). 41 Supravegherea informativă era „activitatea organizată şi continuă de căutare a informaţiilor de primă sesizare despre iniţierea sau punerea la cale a unor acţiuni duşmănoase ori cu privire la fapte şi împrejurări care pot favoriza comiterea de infracţiuni sau alte fapte antisociale de competenţa organelor de securitate” - C.N.S.A.S., „Partiturile” Securităţii. Directive, ordine, instrucţiuni (19471987), ediţie îngrijită de Cristina Anisescu, Silviu B. Moldovan şi Mirela Matiu, Bucureşti, Editura Nemira, 2007, p. 670.

200

Florian Banu

-activitatea de prelucrare a actelor normative care reglementează stabilirea relaţiilor cu cetăţeni străini se face sporadic şi, uneori, formal; -colaborarea cu organele de miliţie în obţinerea şi valorificarea informaţiilor privind actele de corupţie nu se ridică la nivelul cerinţelor, necorelându-se întotdeauna măsurile informativ-operative. 4. Având în vedere concluziile prezentate, pentru îmbunătăţirea muncii de securitate desfăşurată în rândul persoanelor care funcţionează în cadrul colegiilor de avocaţi – atât în ce priveşte cunoaşterea, cât şi, mai ales, latura sa preventivă – vor fi întreprinse următoarele măsuri: a) completarea reţelei informative cu persoane capabile să asigure controlul informativ deplin în mediu. În acest scop, în termen de 30 zile, Securităţile judeţene şi a municipiului Bucureşti vor reanaliza modul în care sursele existente realizează acoperirea informativă a tuturor birourilor colective de asistenţă juridică din raza de competenţă, stabilind necesarul recrutărilor care vor fi efectuate până la sfârşitul anului; b) continuarea preocupărilor de orientare, instruire şi dirijare a potenţialului informativ existent şi îmbunătăţirea cooperării cu celelalte compartimente de securitate, cât şi cu organele de miliţie, care au în reţea persoane din rândul juriştilor; c) verificarea operativă şi documentarea cazurilor privind suspiciuni de activitate ostilă sau concepţii politice duşmănoase, prin folosirea cu mai multă eficienţă a tuturor mijloacelor muncii de securitate. În termen de 60 zile, la nivelul şefilor de securitate vor fi analizate toate informaţiile care conţin asemenea indicii, stabilinduse măsuri de punere în lucru şi clarificare operativă a acestora. Totodată, Securităţile judeţene şi a municipiului Bucureşti, care au în lucru cazuri mai vechi de doi ani, vor stabili măsuri concrete pentru impulsionarea clarificării lor; d) având în vedere numărul redus al măsurilor de prevenire întreprins în perioada analizată, se va acţiona mai intens pe linia întăririi fermităţii faţă de persoanele din acest mediu, care, prin atitudinea şi preocupările lor, pot aduce prejudicii politicii partidului şi statului nostru în domeniul înfăptuirii justiţiei; e) se va acorda o atenţie deosebită sporirii eficienţei acţiunilor de pregătire contrainformativă, atât a avocaţilor care efectuează deplasări în străinătate, cât şi a celor care acordă asistenţă juridică cetăţenilor străini. Se va manifesta o preocupare mai sistematică pentru antrenarea unor persoane din acest categorii în activităţi informative, precum şi în promovarea sau apărarea intereselor statului nostru în litigiile cu parteneri străini; f) perfecţionarea conlucrării cu organele de miliţie pe linia corelării măsurilor de obţinere şi valorificare a informaţiilor privind acte de corupţie în rândul persoanelor din acest mediu. În termen de 60 zile, împreună cu organele de miliţie, vor fi analizate toate informaţiile de acest gen, stabilindu-se modul de acţiune pentru clarificarea şi documentarea cazurilor respective;

„Amorsarea” revoluţiei...

201

g) informarea operativă a conducerii Departamentului Securităţii Statului, a organelor de partid, a factorilor de răspundere din Ministerul Justiţiei şi colegiile de avocaţi, în scopul prevenirii apariţiei unor fapte sau fenomene care să afecteze politica partidului şi statului nostru în domeniul înfăptuirii justiţiei. A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 16.596, vol. 10, f. 23-30

40. 1985 noiembrie 29 – Buletin informativ al Inspectoratului Judeţean de Securitate Timiş cu privire la avertizarea unor persoane de pe raza judeţului care intenţionau să părăsească ilegal România INSPECTORATUL JUDEŢEAN TIMIŞ AL MINISTERULUI DE INTERNE -SECURITATE-

STRICT SECRET ex. nr. 3

BULETIN INFORMATIV Nr. 003928 din 29 XI 1985 Acţionând în contextul realizării sarcinilor prevăzute în Programul de măsuri al D.S.S. pe anul 1985, cât şi a celor ordonate în Planul de măsuri „Ştiinţa-85”, lucrătorii de contrainformaţii economice au obţinut noi informaţii în baza cărora au întreprins măsurile respective. AVERTIZĂRI Au fost cercetaţi informativ42 şi avertizaţi la reşedinţa inspectoratului numiţii: 1. VULPAŞIN IOAN, fiul lui […] şi […], născut la 25.05.1953 în Timişoara, cu acelaşi domiciliu […], operator la Institutul de cercetări pentru tehnică de calcul Bucureşti, filiala Timişoara, neîncadrat politic. Din extinderea cercetărilor asupra numitei GIESZER ERIKA, care a fost predată de autorităţile iugoslave (eveniment raportat de noi cu nr. 03431/24.05.1985) şi condamnată la un an şi două luni închisoare (buletin informativ nr. 003876/14.11.1985), a rezultat că în cursul anului 1984 l-a cunoscut pe VULPAŞIN IOAN […] şi au hotărât de comun acord să treacă ilegal frontiera cu scopul de ajunge în R.F. Germania, modalitatea de acţiune urmând a o stabili ulterior.

42

Cercetarea informativă reprezenta „acţiunea de clarificare a unor informaţii în legătură cu care există indicii temeinice de veridicitate şi care se realizează prin investigarea, în mod direct sau sub acoperirea unor organe, a oricăror persoane ce prezintă interes” - C.N.S.A.S., „Partiturile” Securităţii. Directive, ordine, instrucţiuni (1947-1987), ediţie îngrijită de Cristina Anisescu, Silviu B. Moldovan şi Mirela Matiu, Bucureşti, Editura Nemira, 2007, p. 670.

202

Florian Banu

Despre toate acţiunile întreprinse de cea în cauză premergător plecării ilegale, VULPAŞIN IOAN a avut permanent cunoştinţă, însă cu câteva zile înaintea punerii în aplicare a planului infracţional, a renunţat, solicitându-i lui GIESZER ERIKA să treacă ea mai întâi, urmând ca ulterior, după ce se va fi convins de reuşită, să folosească şi el acelaşi canal. În procesul avertizării sus-numitul şi-a recunoscut intenţiile avute şi s-a angajat, totodată, ca pe viitor să adopte o conduită conformă cu legislaţia în vigoare. 2. PENEA CONSTANTIN, fiul lui […] şi […], născut la 21.03.1959 în localitatea Brebeni, judeţul Olt, cu domiciliu în Timişoara, […], lăcătuş la Întreprinderea de mase plastice „Victoria” Timişoara. Informaţiile obţinute relevau că în diverse împrejurări la locul de muncă şi-a manifestat intenţia de a ajunge ilegal în S.U.A., ţară al cărei mod de viaţă îl elogia şi unde, după părerea sa, ar avea posibilităţi multiple de realizare. Acţionându-se în direcţia prevenirii punerii în aplicare a intenţiilor sale infracţionale, s-a procedat la avertizarea sa, ocazie cu care şi-a recunoscut şi regretat faptele preconizate şi s-a angajat ca pe viitor să adopte o conduită corectă. 3. BRIŢAN ZELITIA, fiica lui […] şi a […], născută la 22.12.1942 în Bărăteaz, judeţul Timiş, cu domiciliu în Timişoara, […], de naţionalitate şi cetăţenie română, jurist-consult la Întreprinderea de livrare a produselor petroliere „PECO” Timişoara, neîncadrată politic. La baza măsurii preventive întreprinse au stat informaţiile obţinute şi verificate în procesul muncii din care rezultă că la locul de muncă, faţă de colegi, comenta negativ unele realităţi social-politice din ţara noastră, cu referiri în special la nivelul de trai, comparându-l în mod tendenţios cu cel din alte ţări. Cu prilejul avertizării a regretat manifestările avute şi s-a angajat că pe viitor va avea o conduită demnă de poziţia pe care o ocupă în unitatea în care îşi desfăşoară activitatea. 4. VARGA ANDREI, fiul lui […] şi al […], în localitatea Unip, judeţul Timiş, de naţionalitate maghiară, lăcătuş mecanic la Întreprinderea „Electrobanat” Timişoara, acelaşi domiciliu […]. Cel în cauză, în unele împrejurări şi-a exprimat intenţia de a fugi ilegal în străinătate, influenţat fiind şi de fugarul SZOLLOSI ANDREI, fost coleg de muncă, cu care întreţine legături. 5. MICHELS ANA, fiica lui […] şi a […], născută în Lenauheim, judeţul Timiş, de naţionalitate germană, croitoreasă la Întreprinderea de spume poliuretanice Timişoara, cu domiciliu în Giarmata […], judeţul Timiş. Cea în cauză împreună cu soţul şi-au depus actele de plecare definitivă din ţară, cererea lor fiind în curs de soluţionare. Datele obţinute prin mijloace specifice relevau că în cadrul colectivului de muncă în mai multe rânduri a elogiat modul de viaţă din R.F. Germania, recurgând la comparaţii necorespunzătoare cu cel de la noi din ţară, denigrând totodată unele realizări obţinute de poporul nostru.

„Amorsarea” revoluţiei...

203

Cu ocazia cercetării informative şi avertizării a regretat manifestările avute şi s-a angajat că va adopta pe viitor o conduită corectă şi demnă. În fiecare caz în parte, se întreprind măsuri de cunoaştere a reacţiei şi preocupărilor ulterioare. CONTROALE ÎN OBIECTIVE ECONOMICE Au fost efectuate controale de zi şi de noapte în zece obiective economice din ramurile industriei chimice, construcţii de maşini, petrol, industriei uşoare, transporturi, vizând, în principal, modul cum sunt respectate prevederile Legii 23/1971, decretului 400/198143 şi 477/1983, fiind întreprinse un număr de 21 intervenţii la factorii de conducere care au adoptat măsuri corespunzătoare de prevenire. Astfel, la Întreprinderea „Electrobanat” au fost depistaţi numiţii CONSTANTINESCU DAN, LADISLAU SZABO şi CIORTAN IONEL, toţi trei strungari, în stare de ebrietate şi având un comportament violent. Prin conducerea întreprinderii, asupra lor au fost luate măsuri administrative. La staţia de dezbenzinare Calacea, din cadrul Schelei de producţie petrolieră Sandra, a fost constatată o stare de pericol ca urmare a unor trepidaţii la vasul de decantare a gazolinei, determinând scurgeri de gazolină în canal. În urma sesizării conducerii schelei, au fost luate măsuri de eliminare a trepidaţiilor şi înlăturarea stării de pericol. În baza informaţiilor obţinute a fost sesizată conducerea Combinatului petrochimic „Solventul” Timişoara cu privire la unele stări de pericol de la instalaţia de oxi-alcooli. Astfel, unele reparaţii care se execută la pompele din grupul de fabricaţie sunt efectuate superficial şi de personal insuficient calificat, creându-se posibilitatea unor scurgeri de substanţe uşor inflamabile şi explozive. La toate obiectivele economice controlate au fost verificate magaziile de armament ale gărzilor patriotice, de substanţe toxice şi radioactive, nerezultând aspecte deosebite. Împreună cu lucrătorii compartimentului 050044 a fost efectuat un control de fond pe linia apărării secretului de stat la Întreprinderea „Electrometal” Timişoara. Cu această ocazie, s-a constatat că MUNTERAŞ IOAN, 43 ani, tehnician, păstra documentele secrete repartizate lui în condiţii de natură să favorizeze pierderea sau sustragerea lor. A fost sancţionat contravenţional, conform art. 19 alin. 1 din Legea nr. 23/1971, cu suma de 400 lei, fiind luate totodată măsuri de prevenire corespunzătoare.

43

Decretul nr. 400 din 29 decembrie 1981 „pentru instituirea unor reguli privind exploatarea şi întreţinerea utilajelor, instalaţiilor şi maşinilor, întărirea ordinii şi disciplinei în muncă” – B.O., nr. 112, 29 decembrie 1981. Acest decret a devenit arhicunoscut şi motiv de glumă mai cu seamă pentru sancţionarea severă a consumului de alcool la locul de muncă. 44 U.M. 0500 din cadrul D.S.S. era Serviciul Independent pentru Apărarea Secretului de Stat şi avea în fiecare inspectorat judeţean al Ministerului de Interne câte un compartiment.

Florian Banu

204

PREGĂTIRE CONTRAINFORMATIVĂ Cu sprijinul şi sub îndrumarea organelor de partid, a fost efectuată o pregătire contrainformativă a unui număr de 24 de cadre din cercetare, deţinători de secrete, care fac frecvente deplasări în străinătate. Cu acest prilej, s-a insistat asupra respectării prevederilor legale privind apărarea secretului de stat, a modului de stabilire a relaţiilor cu cetăţenii străini şi de comportament pe timpul cât se află în exterior. Au fost evidenţiate, totodată, unele forme şi metode folosite de serviciile de spionaj, cercurile reacţionare din străinătate pentru culegerea de date şi informaţii cu caracter secret, preocupările acestora de racolare a unor deţinători de secrete, fiind relevată necesitatea formării unui climat de vigilenţă şi combativitate împotriva oricărei încercări sau acţiuni din partea străinilor, de natură a leza securitatea ori interesele statului nostru. Problemele puse în discuţie au suscitat interes şi receptivitate în rândul participanţilor. INFORMAREA ORGANELOR DE PARTID A fost întocmită o notă detaliată şi înaintată organelor de partid locale referitor la preocupările de natură afaceristă a unor specialişti de la Întreprinderea de autoturisme Timişoara care au fost în străinătate, respectiv în R.S.F. Iugoslavia, R. P. Ungară şi R.D. Germană, cu scop de documentare în privinţa autoturismelor de mic litraj. Timpul afectat scopului menţionat nu a fost folosit în întregime, creându-se în mod deliberat timp pentru alte activităţi, o parte din persoanele trimise folosind acest prilej pentru a comercializa diferite lucruri scoase ilegal din ţară, ca încălţăminte, mănuşi, tricotaje etc. ŞEFUL SECURITĂŢII colonel /ss/ Cristescu Ioan VP/AM RD 1.142/29.XI.1985 Ex. 1 – SCAS Ex. 2 – S. 2 Ex. 3 – sinteză A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 9.715, vol. 17, f. 51-55

„Amorsarea” revoluţiei...

205

41. 1986 februarie 18 – Buletin informativ al Direcţiei a IV-a Contrainformaţii Militare cuprinzând neregulile constatate într-o serie de penitenciare, precum şi la unele unităţi de pompieri MINISTERUL DE INTERNE DEPARTAMENTUL SECURITĂŢII STATULUI Unitatea militară 0632/A Bucureşti Nr. 5 A/0251984 din 02.1986 [Pentru tov. col. Ilie Gh.]

SECRET Ex. nr. 1 INTRARE Nr. D/02730398 Ziua 18 luna II 1986

BULETIN INFORMATIV pentru perioada 07 – 13.02.1986 Activităţi preventive pe linia muncii de contraspionaj La punctul de lucru I.M.M. Zlatna, unde se lucrează cu forţă de muncă specială din penitenciarul Aiud, specialistul sovietic ALEXANDRU MIHAILOVICI a încercat să intre în dispozitiv sub pretextul verificării fundaţiei şi a coordonării lucrătorilor de construcţii pe care le efectuează deţinuţii. Lt. maj. CHERTES TITU, comandantul secţiei, a raportat aspectul şi s-au luat măsuri de prevenire şi supraveghere corespunzătoare. Cu prilejul tratativelor desfăşurate între reprezentanţii Întreprinderii de comerţ exterior „ILEXIM” şi NICOLAS QUINT de la firma olandeză „QUINT-BV”, necunoscut în evidenţele de securitate, străinul a manifestat interes să cunoască părerea interlocutorilor români despre starea de spirit a populaţiei şi situaţia economică din ţara noastră. S-au luat măsuri corespunzătoare de prevenire a unor acţiuni ostile din partea cetăţeanului străin. [A fost semnalat la Dir. II] Măsuri de prevenire pe linia apărării secretului de stat Cu ocazia unei pregătiri contrainformative individuale, lt. maj. CRIŞAN RADU, comandantul companiei de pompieri Satu Mare, a raportat faptul că sora sa, RESZLER ANA, face demersuri pentru a abţine aprobarea de a pleca din ţară la soţul ei, RESZLER IOAN, rămas ilegal în R.F. Germania. Ofiţerul a fost instruit asupra modului de conduită şi comportare impuse de această situaţie.

206

Florian Banu

La Grupul de pompieri al judeţului Harghita, s-a constatat că nu se respectă Decretul 98/1981 privind regimul de lucru al maşinilor de scris, în sensul că nu se asigură măsuri corespunzătoare de securitate, nu s-a întocmit tabel cu persoanele care folosesc maşinile de scris şi nu se trec în registrul de dactilografiere toate lucrările executate. Fiind informat comandantul unităţii, acesta a luat măsuri de retragere a tuturor maşinilor de scris şi de atenţionare a lt. maj. BRAIC EUGEN şi a lt. maj. BĂNICĂ ION, inspectori de prevenire, care s-au făcut vinovaţi de aceste neajunsuri. La dispeceratul penitenciarului Tulcea, plt. PLĂTICĂ ANDREI, subofiţer tehnic, a notat pe o hârtie indicativele radio folosite, existând posibilitatea deconspirării acestora. Comandantul unităţii a luat măsura prelucrării cazului în colectivul de muncă. Măsuri de prevenire pe linia capacităţii de luptă şi acţiune a unităţilor asigurate contrainformativ. Serg. maj. COTORCEA CONSTANTIN şi CREANGĂ CONSTANTIN, care execută paza penitenciarului Codlea, nu îşi iau armamentul din dotare şi predau armamentul de la un schimb la altul, fără să semneze de primire. Cu aceste aspecte a fost informat comandantul penitenciarului, care a dispus atenţionarea acestora şi a ofiţerilor de serviciu care au admis acest procedeu. La penitenciarul Gherla, deţinuţii din sistemul fără pază folosiţi pentru efectuarea curăţeniei în corpul de gardă, sunt lăsaţi fără supraveghere. Cele constatate au fost aduse la cunoştinţă comenzii unităţii, care a luat măsuri corespunzătoare. Datorită superficialităţii cu care cpt. POP EMIL – şef de secţie şi p.c. MANOIL ION – şeful compartimentului evidenţă, au examinat dosarele condamnaţilor apţi de muncă, s-a creat riscul ca deţinutul BENDEL LUDOVIC, din penitenciarul Aiud, condamnat la 16 ani pentru delapidare, cunoscut cu manifestări naţionaliste maghiare, să fie scos la punctul de lucru. Fiind informată la timp cu aceste aspecte, comanda unităţii a atenţionat pe cei vinovaţi. La penitenciarul Tulcea, lt. col. BLENDEA IOAN, locţiitor comandant pentru servicii, nu a respectat ordinul Direcţiei generale a penitenciarelor nr. S/12019 din octombrie 1985 privind controlul săptămânal al armamentului şi muniţiei din magazia de serviciu şi consemnarea rezultatului în registrul de evidenţă. Fiind informat comandantul penitenciarului, cel în cauză a fost atenţionat. Alte activităţi Deţinutul TIMITRIADE GABRIEL din penitenciarul Timişoara, condamnat la 10 luni pentru infracţiunea de trecere frauduloasă a frontierei, a studiat mai multe posibilităţi de evadare în vederea plecării din ţară. Acesta a încercat să atragă la acţiune şi pe deţinutul NEFIR IOSIF, condamnat la 1,3 ani pentru aceeaşi infracţiune, însă nu a reuşit.

„Amorsarea” revoluţiei...

207

S-au luat măsuri corespunzătoare pentru a preveni evadarea celui în cauză şi atragerea la astfel de acţiuni a altor deţinuţi. ŞEFUL SERVICIULUI Căpitan /ss/Aioanei Constantin A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 13.318, vol. 83, f. 9-11

42. 1986 februarie 26 – Raport al Inspectoratului Judeţean de Securitate Constanţa cu privire la problema „Elemente ostile din domeniul educaţiei fizice şi sportului” MINISTERUL DE INTERNE INSPECTORATUL JUDEŢEAN CONSTANŢA Securitate/Serviciul I/2 Nr. 125/NG/00/1515/26.02.1986

STRICT SECRET Ex. nr. 2

Către, M.I./DIRECŢIA I Bucureşti La ordinul dvs. nr. 161/IV/0059030 din 27.01.1986 cu privire la stadiul muncii în problema „Elemente ostile din domeniul educaţiei fizice şi sportului”, raportăm următoarele: De la ultima analiză efectuată în problemă, acctivitatea infomativ-operativă s-a desfăşurat în conformitate cu prevederile Programului de măsuri al Departamentului Securităţii Statului, ordinelor primite de la Direcţia I şi planului de măsuri din problemă. Pe raza judeţului Constanţa structura obiectivelor şi instituţiilor cu profil sportiv este următoarea: -Cluburi sportive de performanţă: 9, dintre care 2 teritoriale, 5 şcolare şi unul universitar. -Asociaţii sportive: 336, dintre care 70 în întreprinderi şi instituţii, 217 în şcoli, 49 în mediul rural, 3 în cooperative meşteşugăreşti şi 4 în unităţi militare. În cadrul acestor cluburi şi asociaţii sportive sunt legitimaţi 16.914 sportivi, dintre care 3.907 de nivel republican, 13.007 de nivel local. De asemenea, în structură se află trei secţii olimpice, 17 secţii internaţionale, 32 de nivel naţional şi 590 de nivel local. În vederea creşterii eficienţei activităţii de cunoaştere şi stăpânire a situaţiei operative în obiectivele, locurile şi mediile din competenţă, am acţionat prioritar în direcţia sporirii calităţii muncii cu reţeaua informativă, folosirea judicioasă şi în mod diversificat a celorlalte mijloace ale muncii de securitate.

208

Florian Banu

În prezent dispunem pe ansamblul problemei de 28 surse, dintre care 8 informatori, 14 colaboratori, 2 surse cu aprobare şi 4 gazde case de întâlniri. În anul 1984 au fost recrutate un număr de 2 surse, iar în 1985 6 surse de informare. În această perioadă au fost abandonate sau transferate un număr de 5 surse. Reţeaua existentă în problemă este dispusă astfel: 2 surse acţionează în cadrul Consiliului Judeţean pentru Educaţie Fizică şi Sport; 5 la Clubul sportiv „Farul”; 2 la F.C. Constanţa; 2 la Clubul sportiv şcolar nr. 1; 4 la Clubul sportiv şcolar nr. 2; 3 la Clubul sportiv şcolar „Ştiinţa”; 1 la Clubul sportiv şcolar Medgidia; 1 la Clubul sportiv şcolar Mangalia, 4 la Administraţia bazelor sportive. În rândul tehnicienilor şi activiştilor voluntari dispunem de 7 surse, la acestea se adaugă 14 colaboratori şi informatori, cadre didactice şi studenţi cu posibilităţi de informare pe lângă elemente din acest domeniu. Pentru anul 1986 s-au planificat un număr de 6 recrutări, dintre care un rezident, un informator şi 4 colaboratori. În prezent, în baza de lucru sunt cuprinse un număr de 12 elemente, dintre care 1 în D.U.I., deschis în anul 1986, şi 11 în supraveghere informativă, din acestea 2 au fost închise în 1985. Un număr de 10 persoane au rude în străinătate şi sunt cuprinse în evidenţa dosarului de problemă. În perioada de referinţă au călătorit în străinătate un număr de 410 persoane în 25 de grupuri, din care 220 în ţări din vest. S-au efectuat un număr de 34 pregătiri contrainformative de grup şi 90 individuale. Din datele şi informaţiile obţinute în perioada de referinţă privind activitatea din domeniul sportului, rezultă unele concluzii în legătură cu formele şi metodele de activitate ostilă, iniţiate de elementele din străinătate şi din interior, astfel: - manifestări şi comentarii cu caracter tendenţios, denigrator privind realităţile social-politice şi economice din ţara noastră, pe fondul influenţelor negative exercitate de postul de radio „Europa liberă” sau de către rude şi legături apropiate stabilite în străinătate. Exemplificativ este cazul „GAVRILĂ”, profesor de educaţie fizică la o şcoală cu profil sportiv, care a fost semnalat că întreţine relaţii cu transfugi români şi în mod deosebit în rândul sportivilor, având intenţia de rămânere ilegală în străinătate şi unele manifestări negative la adresa orânduirii noastre. Cazul a fost documentat şi s-a întreprins măsura avertizării.Tot ca urmare a influenţelor exercitate din exterior, cât şi a unor carenţe în educaţie, unele elemente din domeniul sportului au fost semnalate cu intenţii de evaziune sau rămânere ilegală în străinătate. Astfel, numitul „MATEI”, antrenor de gimnastică la Clubul „Farul”, a fost semnalat că intenţionează să rămână ilegal cu ocazia unei deplasări în străinătate. Întrucât cel în cauză deţine calitatea de membru de partid, s-a luat măsura informării organului de partid.

„Amorsarea” revoluţiei...

209

- Asupra unor sportivi români care se deplasează în străinătate se acţionează direct pe timpul şederii în exterior în vederea determinării lor să rămână în străinătate. Exemplificăm în acest sens cazul tinerilor sportivi Baeran Chenan şi Negrişan Nicolae, cărora li s-a propus să rămână în Turcia de către patronul unei fabrici de ţigări cu prilejul unui turneu sportiv în această ţară. Ca urmare a pregătirii contrainformative efectuate înainte de plecare, cei în cauză au refuzat oferta, informând despre acest aspect conducerea delegaţiei române. În perioada de referinţă au refuzat înapoierea în ţară numiţii: Motrescu Petrică, antrenor de rugby la Şcoala sportivă nr. 2, care în anul 1984 a rămas în Italia, şi Gheorghe Elena, handbalistă la „Hidrotehnica”, care în anul 1985 a rămas în R.F. Germania. Cauzele refuzului înapoierii în patrie au constat în unele nemulţumiri de ordin personal privind locul de muncă şi viaţă, la care s-au adăugat influenţele uor transfugi români. În baza programului de măsuri „ALFA”, rudele apropiate ale acestora au fost luate în lucru, până în prezent nerezultând aspecte de interes operativ. În scopul prevenirii unor eventuale acţiuni de influenţare negativă desfăşurată de elemente ostile din exterior, un număr de 17 sportivi de valoare au fost luaţi în protecţie, menţinuţi în contact şi pregătiţi contrainformativ cu ocazia fiecărei deplasări peste hotare. În această categorie au fost cuprinse următoarele persoane: Voinea Camelia, Armeanu Niculina – gimnaste, Giuglea Viorel, Ion Vasile, Dumitru Gheorghe, Constantin Ştefan, Pilotschi Adrian, Marcu Remus – rugbyşti; Hanu Ion, Şerban Nicolae, Negrişan Constantin – boxeri; Badea Ioana şi Munteanu Luminiţa – canotaj; Dimofte Doiniţa şi Cazangiu Mirela – volei; Manea Simona şi Ionica Viorica – handbal. În perioada la care se referă analiza au fost întreprinse următoarele măsuri preventive: avertizări - 1; atenţionări – 3; influenţări pozitive – 5; informări la organele de partid – 7; informări la conducerea obiectivelor – 39; pregătiri contrainformative de grup – 34; pregătiri contrainformative individuale – 168; prevenirea rămânerii în străinătate prin neacordarea avizului în 20 cazuri. Raportăm că în activitatea de cunoaştere şi prevenire din problemă continuă să se manifeste unele neajunsuri ce ţin de calitatea potenţialului informativ, de amplasarea, dirijarea şi instruirea cu sarcini concrete, din care cauză unele fapte şi fenomene din locurile şi mediile aflate în atenţie, au fost cunoscute cu întârziere. - neajunsuri s-au manifestat şi pe linia executării sarcinilor ce ne-au revenit din programul de măsuri „ALFA” şi „ATLAS”, existând situaţii în care unele verificări au fost incomplete şi discontinue. În vederea executării la un nivel calitativ superior a sarcinilor ce le avem de rezolvat în acest domeniu se va acţiona pentru:

Florian Banu

210

-dezvoltarea potenţialului informativ din problemă în vederea asigurării informative a tuturor persoanelor, locurilor şi mediilor neacoperite, atenţie prioritară acordându-se secţiilor de nivel olimpic şi internaţional. -Reinstruirea întregului potenţial informativ existent la problemă în conformitate cu planul de căutare a informaţiilor pe anul 1986; -Intensificarea supravegherii informative asupra persoanelor potenţial periculoase pentru securitatea statului propunându-se măsuri corespunzătoare de prevenire în funcţie de situaţia fiecărui caz; -Asigurarea unei verificări temeinice a tuturor persoanelor care solicită plecarea temporară în exterior în scopul prevenirii rămânerii ilegale în străinătate; -Conlucrarea permanentă cu celelalte servicii şi compartimente de securitate şi cu organele de miliţie, în scopul exploatării mai eficiente a posibilităţilor informative de care dispun în domeniul sportului, precum şi a unui schimb operativ de informaţii; -Dezvoltarea conlucrării cu factori de conducere şi educaţionali din instituţiile de învăţământ, în vederea cunoaşterii, prevenirii şi combaterii oricăror fapte şi fenomene de natură a prejudicia securitatea statului pe linia problemei „persoane ostile din domeniul educaţiei fizice şi sportului”. ŞEFUL SECURITĂŢII Colonel, /ss/ Stoenescu Octavian NG/ST/ 2 ex. Rd. 27/226 24.02.1986 A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 16.596, vol. 10, f. 32-34

ŞEFUL SERVICIULUI I Maior, /ss/ Morcan Ion

„Amorsarea” revoluţiei...

211

43. 1986 martie 5 – Notă a Securităţii Municipiului Bucureşti cu privire la deficienţele înregistrate la Întreprinderea de morărit, panificaţie şi paste făinoase Bucureşti MINISTERUL DE INTERNE DEPARTAMENTUL SECURITĂŢII STATULUI Securitatea municipiului Bucureşti Nr. D/II/339.541 din 5 martie 1986 Ex. nr. 3

NOTĂ Întreprinderea de morărit, panificaţie şi paste făinoase Bucureşti şi fabricile din subordine se confruntă în ultimul timp cu o serie de neajunsuri care afectează calitatea şi desfacerea produselor de panificaţie către populaţie: În procesul de fabricaţie al pâinii se înregistrează unele greutăţi, cum sunt: -drojdia de panificaţie produsă de Fabrica „Fulger” din comuna Bragadiru – Sectorul Agricol Ilfov are o putere de creştere de 125-130 minute, în loc de 90 minute cât prevede norma tehnologică, aceasta presupunând ori creşterea cu 10-15% a cantităţii de drojdie pentru o şarjă de produse ori întârzierea fabricaţiei prin depăşirea timpului de dospire; -presiunea gazului metan şi, implicit, a aburului tehnologic folosit în procesul de producţie, pe timp friguros sunt cu mult sub coeficientul de utilitate necesar. Ca urmare, pâinea şi unele produse de patiserie sunt necoapte sau cu un aspect comercial necorespunzător (aplatizate şi neuniforme). Din aceleaşi cauze, fabricile „Berceni”, „Titan” şi „Spicul” nu şi-au îndeplinit planul de producţie pe luna februarie a.c. cu 100 tone biscuiţi, 45 tone fulgi de porumb şi, respectiv, 100 tone paste făinoase, aceasta din urmă întrerupându-şi activitatea secţiei de paste făinoase timp de două săptămâni. Pe de altă parte, în condiţiile în care consumul de pâine în Capitală este în continuă creştere, Întreprinderii de morărit, panificaţie şi paste făinoase Bucureşti i s-au repartizat prin planul pe anul 1986, cu 18.000 tone grâu mai puţin faţă de 1985. Pentru a se acoperi totuşi necesarul de pâine şi a altor produse de panificaţie, nu sau livrat în luna februarie a.c. la fondul pieţii 600 tone făină de grâu. În aceeaşi lună nu au fost livrate pieţii 300 tone mălai din cele planificate. Slaba calitate a unor produse de panificaţie, lipsa făinii şi a mălaiului de pe piaţă au generat nemulţumiri şi unele comentarii negative în rândul populaţiei Capitalei. ŞEFUL SECURITĂŢII General-maior /ss/ Bucurescu Gianu

Florian Banu

212

1 ex. Comit. Municip. P.C.R. 1 ex. Dir. II-a TA/MA 4 ex. A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 13.858, vol. 4, f. 374

44. 1986 august 1 – Raport al Direcţiei a IV-a Contrainformaţii militare cu privire la activităţile contrainformative desfăşurate cu personalul din unităţile de pompieri şi penitenciare şi cu membrii familiilor acestora MINISTERUL DE INTERNE DEPARTAMENTUL SECURITĂŢII STATULUI Unitatea militară 0632/A Bucureşti Serviciul 5/A Nr. 0253.687 din 01.08.1986

SECRET Ex. nr. 1

RAPORT Activitatea de educaţie contrainformativă şi anti-infracţională a personalului din unităţile de pompieri şi penitenciare, a membrilor de familie şi a cadrelor de rezervă s-a desfăşurat de la începutul anului 1986 şi până în prezent în conformitate cu hotărârea Biroului executiv al Consiliului de conducere al Departamentului Securităţii Statului, cu Programul de măsuri al Direcţiei a IV-a şi planul-cadru pe această linie. În acest sens, s-a acţionat cu prioritate pentru pregătirea contrainformativă a celor 42 persoane (respectiv 20 cadre şi 22 militari în termen) participante la acţiuni protocolare cu străinii ori care au efectuat deplasări în străinătate în interes de serviciu. În aceste cazuri, concomitent cu activitatea de verificare, cei în cauză au fost pregătiţi contrainformativ, personal de către conducerea serviciului sau şefii de birouri. S-au întreprins măsuri specifice de pregătire contrainformativă a cadrelor care au intrat în relaţii cu diplomaţi străini cu prilejul celor 40 de vizite acordate deţinuţilor cetăţeni străini, vizând în principal prevenirea scurgerii de informaţii din penitenciare. În activitatea de pregătire contrainformativă au fost cuprinse şi 27 cadre de pompieri şi militari în termen care au participat la activităţi şi aplicaţii comune cu pompierii bulgari în zona Giurgiu sau care compun lotul sportiv ce va participa la concursurile internaţionale ale pompierilor ce se vor desfăşura în Polonia. Atenţie prioritară s-a acordat activităţilor de educaţie contrainformativă şi antiinfracţională a cadrelor şi militarilor în termen participanţi la cele 93 misiuni de importanţă excepţională ori care au fost angrenaţi în acţiunea „DIAMANT-86”.

„Amorsarea” revoluţiei...

213

Pentru sporirea eficienţei acestei activităţi, a fost elaborat un plan tematic cuprinzând teme specifice şi o metodologie de lucru privind modul de organizare şi desfăşurare a pregătirilor contrainformative, s-au difuzat mai multe materiale educative aprobate şi s-au prezentat filme adecvate. Pentru pregătirea contrainformativă şi anti-infracţională a militarilor nou încorporaţi, cu sprijinul organelor de comandă şi de partid din unele unităţi, s-a asigurat participarea organelor de procuratură militară care, în expunerile făcute, au pus accent pe cunoaşterea legislaţiei în vigoare. La aceste activităţi – în număr de peste 300 – au participat 1.213 militari în termen. De asemenea, s-a acţionat pentru organizarea şi desfăşurarea de pregătiri contrainformative cu membrii de familie ai cadrelor, precum şi cu cadrele de rezervă, la aceste activităţi participând până în prezent circa 100 membri de familie şi 65 rezervişti. Analizând activitatea desfăşurată de la începutul anului şi până în prezent, pe această linie se desprind următoarele concluzii: Activitatea contrainformativă şi anti-infracţională a categoriilor de persoane menţionate, a avut un pronunţat caracter preventiv, insistându-se asupra modului de comportare în diferite situaţii şi protejării datelor secrete. Mai buna pregătire a acestor acţiuni, sprijinul primit din partea organelor de comandă şi partid, au contribuit la creşterea eficienţei lor, concretizată în mărirea numărului participanţilor care au semnalat aspecte operative, sporirea grijii faţă de datele şi informaţiile încredinţate şi asigurarea securităţii acestora, respectarea fermă a normelor privind apărarea secretului de stat, compartimentarea şi secretizarea muncii, prevenirea relaţiilor cu străinii. Marea majoritate a celor pregătiţi contrainformativ au întreprins nemijlocit măsuri de prevenire în situaţiile se au impus acest lucru, evidenţiindu-se în mod deosebit lt. col. CONSTANTIN SOELIAN, din partea penitenciarului Bucureşti, care, cu prilejul unei vizite pe care „SÂRBU”, fost deţinut iugoslav, a avut-o cu un reprezentant diplomatic conaţional, a prevenit scurgerea unor date nedestinate publicităţii din sistemul de detenţie. În alte situaţii, după desfăşurarea pregătirilor contrainformative, unele cadre şi militari în termen s-au prezentat la ofiţerii de contrainformaţii semnalând diferite aspecte, unele de interes operativ, fapt ce a permis întreprinderea unor măsuri specifice de prevenire şi cunoaştere. De exemplu, lt. BREAHAN VASILE, comandant de pluton la compania a II-a pompieri Ploieşti, a semnalat despre sold. DEMETER TIBOR, din subordinea sa, că are un frate stabilit ilegal în Franţa, cu care, anterior încorporării, a intenţionat să plece în mod ilegal din ţară. Un număr mare de informaţii se referă la intenţiile şi preocupările unor cadre care au intrat în legături cu elemente cu concepţii şi mod de viaţă parazitar, cu membrii de familie ai unor deţinuţi, putându-se astfel cunoaşte şi interveni preventiv în mai multe situaţii.

Florian Banu

214

Cu toate acestea, activităţile contrainformative desfăşurate în semestrul I/1986 nu au avut întotdeauna eficienţă şi calitate, unele s-au desfăşurat formal, fără o pregătire temeinică, nu au mobilizat şi determinat efectivele să acţioneze preventiv, să dea dovadă în toate împrejurările de vigilenţă şi discernământ politic, lăsându-se antrenate în acţiuni şi fapte infracţionale. Nu în toate împrejurimile s-a pus accent pe necesitatea de a pune în temă pe participanţi cu anumite metode de culegere a informaţiilor şi de abordare a unor cetăţeni români folosite de către diplomaţi şi alţi străini, nu am explicat tuturor participanţilor cum să intervină pentru a preveni şi pe alţii să cadă victime acţiunilor puse la cale de serviciile de spionaj şi elementele infractoare. Mai puţină atenţie s-a acordat pregătirii contrainformative şi anti-infracţionale a fiilor şi fiicelor cadrelor, celor nou încadraţi, precum şi rezerviştilor, motiv pentru care unii dintre aceştia au intrat în relaţii neoficiale cu străini ori au comis fapte cu un grad sporit de pericol social. Tot ca neajuns trebuie reţinut şi faptul că unele activităţi preventive au fost organizate „printre alte sarcini”, în grabă ori spre sfârşitul unor convocări, fapt ce lea scăzut din importanţă şi eficienţă, iar în alte situaţii nu am reuşit să antrenăm toţi factorii de răspundere, participând doar cadre care nu „aveau sarcini prea importante”, lăsându-se să înţeleagă că numai acestea au nevoie de pregătire contrainformativă. ŞEFUL SERVICIULUI Căpitan /ss/Aioanei Constantin A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 13.318, vol. 83, f.

„Amorsarea” revoluţiei...

215

45. 1986 august 7 – Raport al Inspectoratului Judeţean de Securitate Constanţa cu privire la desfăşurarea în staţiunea Costineşti a „Galei filmului cu tematică pentru tineret” MINISTERUL DE INTERNE INSPECTORATUL JUDEŢEAN CONSTANŢA - Securitate/Serviciul I/2 Nr. 123/BP/00/3786/07.08.1986

Strict secret Ex. nr. 2

Către, M.I. /DIRECŢIA I BUCUREŞTI -Serviciul VIIUrmare raportului nostru cu numărul 003786 din 04.08. a.c. privind situaţia informativ-operativă în Staţiunea Tineretului Costineşti, raportăm: În staţiune au continuat manifestările cultural-artistice subsumate „Galei filmului cu tematică pentru tineret”, la care sunt prezente personalităţi ale teatrului, cinematografiei şi publicisticii româneşti. În data de 02.08. a.c. regizorul FRANCISC MUNTEANU45, într-o discuţie purtată cu tinerii, pe marginea filmului său „Vară sentimentală”, prezentat publicului în seara precedentă, a afirmat că, în ţara noastră, regizorii nu se bucură de libertate de expresie, fiindu-le de multe ori impuse scenarii fără valoare, dar care să satisfacă „comanda socială”. Acesta este motivul pentru care creaţia cinematografică prezentă nu răspunde exigenţelor publicului, acesta căutând satisfacţii în producţiile altor ţări. În replică, la data de 03.08 a.c., regizorul SERGIU NICOLAESCU, într-o întâlnire similară, a reluat subiectul afirmând că în statul nostru regizorii au posibilităţi multiple de exprimare, totul depinzând de valoarea creaţiei lor şi a mesajului 45

Munteanu Francisc (n. 9 apr. 1924, com. Veţel, jud. Hunedoara, d. 13 apr. 1993, Bucureşti), prozator şi scenarist. Originar dintr-o familie modestă, în anul 1939 a fost nevoit ca, după primele clase de liceu, să-şi asigure singur existenţa. A fost, pe rând, ucenic lăcătuş, muncitor la o fabrică de ciocolată, marinar pe Dunăre. A fost luat prizonier de război de către germani (sep. – dec. 1944) şi de către sovietici (ian.-feb. 1945). După război devine redactor la revista „Orizonturi noi” din Arad (1945), muncitor la o ţesătorie din Arad (1946), redactor la „Patriotul” din Arad (1946-1949), inspector general în Direcţia Teatrelor din Ministerul Artelor şi Informaţiilor (1949-1951). În perioada 1951-1953 a fost muncitor în Piaţa Obor. Din 1954 devine regizor la Studiourile Cinematografice „Buftea”. A debutat în anul 1950, ca dramaturg, cu piesa „Sabotaj”, pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti şi, în acelaşi an, a debutat în proză cu schiţe, în colaborare cu Titus Popovici. Scriitor de prim-plan în deceniul şase, s-a lăsat ulterior absorbit de cinematografie, fiind totuşi prezent în librării cu reeditări sau romane pentru adolescenţi („Pistruiatul”, 1976 şi 1981, „Roşcovanul”, 1979, „Hoţul”, 1980) – Aurel Sasu, Dicţionarul biografic al literaturii române, Piteşti, Editura Paralela 45, 2006, vol. 2 (M-Z), p. 154-155.

216

Florian Banu

acestuia. Nu cunoaşte nici un scenariu bun de film care să fi fost respins, indiferent de tematica sa. Regizorul FRANCISC MUNTEANU, cu prilejul prezentării filmului său „Vară sentimentală”, a fost invitat la microfon pentru a adresa câteva cuvinte publicului. Cu acest prilej, făcându-şi o mică autobiografie, căreia a încercat să-i dea o tentă umoristică, a făcut referire la o perioadă a deceniului şase, când, aflându-se la Bucureşti, i s-a interzis să mai scrie, făcând aluzie la influenţa epocii staliniste asupra valorificării creaţiei literare din România acelor ani: „Cunoscut fiind ca om de litere, am descărcat doi ani ceapă în Bucureşti, împreună cu TITUS POPOVICI46”. Faţă de o sursă a organelor noastre, regizorul NELL COBAR, de la studiourile „Animafilm”, a afirmat că scurtarea programelor TV la două ore pe zi privează copiii de emisiuni pentru vârsta lor. În timp ce serialul său, „1001 de seri”, a fost cumpărat de televiziunea canadiană, bucurându-se de succes, în programele noastre nu-şi găseşte loc, fiindu-i preferate emisiuni anoste, lipsite de interes pentru copii. „Gala filmului cu tematică pentru tineret”, care se desfăşoară în aceste zile în staţiune, emite o publicaţie „ziar” intitulată „Secvenţa”, aflată la al şaselea an de apariţie. Din redacţie fac parte ION CRISTOIU47, redactor şef-adjunct la „Scânteia tineretului”, CORNEL BRAHAŞ48, ILEANA DĂNĂLACHE, MIRCEA DINESCU49 46

Popovici Titus (n. 16 mai 1930, Oradea, d. 29 oct. 1994), prozator, scenarist şi dramaturg. Absolvent al liceului „Em. Gojdu” din Oradea, unde debutează în „Revista elevilor” cu un eseu. Urmează Facultatea de Filologie a Universităţii Bucureşti (1949-1953), fără a susţine licenţa. Ca student, lucrează în Direcţia Teatrelor din Ministerul Artelor (1952). După absolvire, nu mai ocupă nici o funcţie, devenind scriitor liber-profesionist. Este consacrat de romanul „Străinul” (1955), urmat la scurtă vreme de un alt roman de succes: „Setea” (1958). În anii ’60 se consacră aproape integral scrierii de scenarii cinematografice, dar revine la literatură în 1970 cu o nuvelă remarcabilă: „Moartea lui Ipu”, urmată de piesa „Puterea şi adevărul” (1973) – ibidem, p. 418-419. 47 Cristoiu Ion (n. 16 nov. 1948, com. Boloeşti, jud. Vrancea). Fiu de agricultori, absolvent al Facultăţii de Filosofie a Universităţii din Cluj-Napoca (1971). După ce lucrează vreme de un an ca asistent universitar, pleacă la Bucureşti, ca un predestinat al posturilor de conducere: redactor şef adjunct la „Echinox”, redactor şef adjunct la „Viaţa studenţească” şi „Scânteia tineretului” (19731987), redactor-şef al revistei „Teatru” (din 1987). După cum remarca Aurel Sasu, Ion Cristoiu s-a manifestat, prin publicistica sa, drept un „incomod prudent”, oscilând în articolele sale din „Viaţa studenţească” şi din suplimentul literar al „Scânteii tineretului” (pe care l-a întemeiat şi condus din 1982) „între insurgenţă şi obedienţă” – ibidem, vol. I (A-L), p. 426. 48 Brahaş Cornel, pseudonimul lui Ionel Viţu (n. 8 mai 1950, com. Poiana, jud. Galaţi, d. 23 nov. 2005, Brătăşeşti, jud. Galaţi), poet şi prozator. A debutat în revista „Astra” (1966), iar debutul editorial a avut loc în anul 1972 cu volumul de versuri „Întors”, după ce cu un an înainte primise premiul C.C. al U.T.C. A mai publicat volumele: „Odihnă la câmp” (1979), „Caiet cu poezii” (1981), „Penultimele poeme de dragoste” (1982), „Până la capăt şi mai departe” (vol. I-II, 1986-1989), „Sfârşit de vânătoare” (1988) – ibidem, p. 209. 49 Dinescu Mircea (n. 11 nov. 1950, Slobozia). Poet. Absolvent al liceului din Slobozia (1969) şi al Facultăţii de Ziaristică a Academiei „Ştefan Gheorghiu” (1984). Angajat pe un post de portar la Asociaţia Scriitorilor din Bucureşti (1972-1976), apoi redactor la revista „Luceafărul” (1976-1982) şi „România literară” (1982-1989). În martie 1989 a fost dat afară din redacţia „României literare”, în urma publicării unui interviu anti-dictatorial în ziarul francez „Libération” şi arestat la domiciliu. A

„Amorsarea” revoluţiei...

217

(semnalat şi anterior cu poziţii necorespunzătoare la manifestări desfăşurate în staţiune) etc. În numărul 3 al „Secvenţei”, care se auto-intitulează „ziar de-a dreptul”, au apărut unele articole cu conţinut aluziv la adresa unor realităţi social-politice şi culturale. Astfel, în articolul „MÂRÂIALA – DESPRE CÂINELE LUI MIRCEA DANIELIUC” se fac referiri la „nemulţumirea” regizorului de a fi „ţinut tot timpul în lesă”, la intenţia sa „de a pleca” dacă nu i se crează condiţii de afirmare, în final dându-i-se sfatul „de a se mai îmblânzi, de a fi mai maleabil”, pentru că „se va găsi o cuşcă şi pentru el”. În articolul „DINU SĂRARU DESPRE ELITISM” se încearcă satirizarea modului în care se face revoluţia agrară şi cea culturală, cei doi termeni fiind prezentaţi simultan şi sugerându-se astfel comicul situaţiei: „Devizul meu e următorul: zici cultură, zici agricultură”. În articolul „LANSARE DE FILM” se fac aluzii necorespunzătoare la unele indicaţii ale conducerii superioare de partid privind îmbunătăţirea creaţiei noastre cinematografice date la Conferinţa de la Mangalia – 1983. Vom reveni cu alte aspecte de interes operativ. Alăturat anexăm un exemplar al publicaţiei „SECVENŢA”, numărul 3. ŞEFUL SECURITĂŢII Colonel, Stoenescu Octavian

ŞEFUL SERVICIULUI I Maior, /ss/ Morcan Ion

BP/ST/2 ex. Rd. 27/704 06.08.1986 A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 16.596, vol. 10, f. 284-285

debutat în revista „Luceafărul” (1967), iar în 1971 a avut loc debutul editorial cu volumul „Invocaţie nimănui” (1971). În 1988 cenzura respinge volumul „Moartea citeşte ziarul”, care a fost tipărit în Olanda, în limba română, în vara anului 1989, prin grija lui Sorin Alexandrescu. A obţinut Premiul Uniunii Scriitorilor (1971; 1976; 1981), Premiul Internaţional de Poezie (Rotterdam, 1989), Premiul Internaţional CET (Budapesta, 1998), Premiul Herder pentru Literatură (1999) – ibidem, p. 495-496.

Florian Banu

218

46. 1986 august 14 – Raport al Inspectoratului Judeţean de Securitate Bacău cu privire la nemulţumirea muncitorilor de la Întreprinderea de Avioane Bacău în urma reducerii salariului cu 25% MINISTERUL DE INTERNE Inspectoratul Judeţean BACĂU -SecuritateNr. 2/CD/O........../14.08.1986 SE APROBĂ

SECRET Exemplar nr.

RAPORT În ziua de 12.08.1986, am fost informaţi că la Întreprinderea de Avioane BACĂU, secţia 110, există o stare de spirit negativă din partea unui grup de muncitori care, în număr de 85, au refuzat să-şi ridice retribuţia de 75%, potrivit realizărilor de plan pe luna iulie a.c., şi au intenţia de a întrerupe lucrul. Din primele verificări a rezultat, drept cauză a acestei stări de fapt, existenţa unor neînţelegeri la nivelul conducerii secţiei şi a întreprinderii, privind aplicarea noilor reglementări de retribuţie şi acord global, în raport cu numărul scriptic de personal muncitor şi productivitatea muncii, lucru ce nu a fost suficient de bine explicat muncitorilor şi maiştrilor. În scopul de a nu se degenera această stare de spirit negativă în manifestări ostile, s-a acţionat preventiv prin informarea conducerii întreprinderii, respectiv directorul tehnic ARDELEANU EDUARD şi secretarul Comitetului de Partid, care au dispus măsuri de analiză şi normalizarea situaţiei. De către noi se urmăreşte în continuare reacţia faţă de măsurile întreprinse. Rog aprobaţi ca măsură de prevenire. DE ACORD Şeful Serviciului Colonel, Şerban Constantin

A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 1.152, vol. 2, f. 103

Ofiţer specialist II Locot. colonel, /ss/Cotic Dumitru

„Amorsarea” revoluţiei...

219

47. 1986 septembrie 25 - Ordinul şefului D.S.S., Tudor Postelnicu, cu privire la metodologia rezolvării unor sesizări scrise cu privire la securitatea statului şi la abateri ale cadrelor din Ministerul de Interne şi Ministerul Apărării Naţionale REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA MINISTERUL DE INTERNE DEPARTAMENTUL SECURITĂŢII STATULUI NR. 02462/25.09.1986

SECRET Multiplicat XEROX S.I.S.J. ex. nr. 18

ORDINUL MINISTRULUI SECRETAT DE STAT ŞI ŞEF AL DEPARTAMENTULUI SECURITĂŢII STATULUI Nr. D/0169 din 24.09.1986 privind examinarea şi repartizarea spre rezolvare a unor categorii de scrisori adresate conducerii Ministerului de Interne sau Departamentului Securităţii Statului În vederea perfecţionării şi creşterii operativităţii în rezolvarea unor sesizări şi reclamaţii, care, prin conţinutul lor, interesează securitatea statului sau se referă la conduita necorespunzătoare a unor cadre ale Ministerului de Interne ori ale Ministerului Apărării Naţionale; În baza hotărârilor de partid şi de stat cu privire la activitatea de rezolvare a propunerilor, sesizărilor, reclamaţiilor şi cererilor oamenilor muncii şi a Legii nr. 1/1978, adoptată în temeiul acestor hotărâri, ORDON: Art. 1 – Scrisorile primite de Direcţia Secretariat-Juridică sau de Serviciul Independent Secretariat-Juridic, în care sunt semnalate aspecte ce interesează securitatea statului sau se fac referiri cu privire la conduita necorespunzătoare în serviciu şi societate a unor cadre ale Ministerului de Interne ori ale Ministerului Apărării Naţionale, precum şi îndeosebi cele cu conţinut necorespunzător, se prezintă, de îndată, membrului Biroului Executiv al Consiliului de Conducere al Departamentului Securităţii Statului care coordonează activitatea direcţiilor (unităţilor) centrale de securitate, în scopul stabilirii unităţii care va efectua verificări şi rezolva conform normelor de muncă. Art. 2 – În raport cu conţinutul lor, scrisorile prevăzute în art. 1, vor fi repartizate de către membrul Biroului Executiv, astfel: a) cele care se referă la securitatea statului sau au un conţinut necorespunzător, le rezolvă direct membrii Biroului Executiv, după ce, în prealabil, raportează (în

220

Florian Banu

funcţie de conţinutul problemelor), cu sprijinul unităţii centrale sau teritoriale de securitate pe profil; b) cele care se reflectă la conduita necorespunzătoare în serviciu sau în societate, a cadrelor Ministerului de Interne, la U.M. 0632/A, cele referitoare la cadre ale Ministerului Apărării Naţionale la U.M. 0632, iar după caz, direct membrului Biroului Executiv care le coordonează. Art. 3 – Comandantul U.M. 0632/A, în raport de conţinutul scrisorilor prevăzute la art. 2, lit. b, va reţine, spre verificare şi rezolvare, pe cele care fac obiectul activităţii specifice a acestei unităţi, iar pe celelalte le va îndruma, pentru luarea măsurilor corespunzătoare, în conformitate cu prevederile prezentului ordin. Art. 4 – Comandantul (şeful) unităţii căreia i s-au trimis scrisori, în condiţiile art. 2 şi 3, va raporta despre aceasta, de îndată, membrului Biroului Executiv al Consiliului de Conducere al Ministerului de Interne, care îi coordonează activitatea, propunând, totodată, după caz, şi măsurile ce urmează să le întreprindă pentru verificarea şi exploatarea aspectelor semnalate. De asemenea, la terminarea verificării aspectelor semnalate, va propune modul de rezolvare, potrivit normelor de muncă şi, după caz, va raporta şi pe cale ierarhică. Art. 5 – Comandanţii (şefii) unităţilor cărora li s-au repartizat, spre verificare şi rezolvare, scrisorile ce fac obiectul prezentului ordin, precum şi membrii Biroului Executiv al Consiliului de Conducere al Ministerului de Interne, care le coordonează activitatea, răspund de temeinicia verificării aspectelor semnalate şi de modul de rezolvare a acestora. Art. 6 – Răspunsurile către petiţionari, organele sau organizaţiile de la care s-au primit scrisorile, se întocmesc de unităţile care au întreprins verificările – cu asigurarea condiţiilor de secretizare şi compartimentare a muncii – şi se prezintă, spre a fi însuşite, membrului Biroului Executiv al Consiliului de Conducere al Ministerului de Interne, care le coordonează activitatea. Comunicarea lor către destinatari se face, după caz, prin Direcţia Secretariat-Juridică sau Serviciul Independent Secretariat-Juridic, care ţin evidenţa scrisorilor. În cazul scrisorilor la care nu este necesară formularea de răspunsuri către petiţionari, organele sau organizaţiile de la care au fost primite, unităţile care le-au rezolvat comunică Direcţiei Secretariat-Juridice sau, după caz, Serviciului Independent Secretariat-Juridic rezultatul „favorabil” sau „nefavorabil” al verificărilor întreprinse. Art. 7 – În activitatea de rezolvare a scrisorilor ce fac obiectul prezentului ordin se vor aplica, în mod corespunzător, celelalte dispoziţii din Ordinul ministrului de interne nr. S/1410/1978 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de primire, examinare şi rezolvare a propunerilor, sesizărilor, reclamaţiilor şi cererilor oamenilor muncii în Ministerul de Interne. -Serviciului Independent Secretariat-Juridic al Departamentului Securităţii Statului va lua măsuri să difuzeze integral sau parţial conţinutul prezentului ordin tuturor cadrelor de conducere sau unităţilor centrale cu atribuţiuni, precum şi

„Amorsarea” revoluţiei...

221

instituirea temeinică a cadrelor de la serviciul (compartimentul) central de scrisori şi audienţe. MINISTRU SECRETAR DE STAT ŞI ŞEF AL DEPARTAMENTULUI SECURITĂŢII STATULUI Tudor Postelnicu Multiplicat xerox D.S.J. R.M. 1/519 data 25.09.1986 53 de exemplare A.C.N.S.A.S., fond M.A.I.-D.G.J., inventar nr. 3.644, dosar nr. 3/1986, f. 106-107

48. 1986 octombrie 24 – Notă a şefului Serviciului 5 din Direcţia a IV-a Contrainformaţii militare cu privire la ecoul avut în rândul cadrelor militare de propunerea formulată de Nicolae Ceauşescu de reducere cu 5% a cheltuielilor militare şi organizarea unui referendum pe această temă MINISTERUL DE INTERNE DEPARTAMENTUL SECURITĂŢII STATULUI Unitatea militară 0632/A Bucureşti Serviciul 5/A Nr. 0254573 din 24.10.1986

SECRET Ex. nr. 1

NOTĂ Sub puternica impresie a magistralei cuvântări rostită de secretarul general al partidului, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, în cadrul lucrărilor sesiunii Marii Adunări Naţionale, privind activitatea internaţională a României pentru dezvoltarea relaţiilor politicoeconomice, a colaborării multilaterale cu toate statele, participarea activă la soluţionarea problemelor complexe ale vieţii mondiale prin dialog şi negocieri, la lupta pentru dezarmare şi pace, cadrele de conducere, organele şi organizaţiile de partid, celelalte cadre militare şi civile din Comandamentul pompierilor, Direcţia generală a penitenciarelor şi unităţile subordonate şi-au exprimat în mod unanim adeziunea la propunerea preşedintelui Republicii Socialiste România ca ţara noastră să treacă până la sfârşitul acestui an la reducerea cu 5 la sută a armamentelor, efectivelor şi cheltuielilor militare şi la consultarea poporului pentru a hotărî în legătură cu această măsură în cadrul unui referendum. Astfel, lt. col. MIHAI ALEXANDRU, şef de stat major şi înlocuitor la comanda Grupului de pompieri al judeţului Iaşi, într-o discuţie cu mr. ing. CAZACU GICĂ,

Florian Banu

222

locţiitor pentru preveniri la aceeaşi unitate, exprimându-şi acordul cu privire la legea adoptată de Marea Adunare Naţională, a afirmat că „această reducere nu va afecta securitatea ţării noastre, care se poate realiza şi cu un efectiv de militari redus ca număr, dar bine instruit şi dotat tehnic”. Aceeaşi părere şi-a exprimat şi mr. BOTEZATU VIRGIL, locţiitor comandant pentru serviciile la penitenciarul Bacău. În unele comentarii şi discuţii au fost exprimate şi opinii privind modalităţile de aplicare a acestei legi. Spre exemplu, col. PÎRLOG NECULAI, comandantul Grupului de pompieri al judeţului Cluj, a afirmat că, după părerea sa, la trecerile în rezervă ce vor avea loc cu acest prilej, se vor avea în vedere vârsta şi starea de sănătate a cadrelor vizate. Mr. CATRINA FLOREAN, locţiitor politic la Grupul de pompieri al judeţului Vâlcea, a afirmat că această reducere ar viza doar efectivele de militari în termen, iar col. LAMBE ŞTEFAN, comandantul Grupului de pompieri al judeţului Argeş, consideră că măsura reducerii vizează doar unităţile Ministerului Apărării Naţionale, părere exprimată şi de mr. CAZACU GICĂ, locţiitor pentru preveniri la Grupul de pompieri al judeţului Iaşi. ŞEFUL SERVICIULUI Maior /ss/ Aioanei Constantin A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 13.318 , vol. 83, f. 198

49. 1986 noiembrie 6 – Notă privind deteriorarea acoperişului unei hale a I.M.G.B. de către vânt şi starea de pericol creată pentru utilaje şi personalul muncitor MINISTERUL DE INTERNE DEPARTAMENTUL SECURITĂŢII STATULUI Securitatea Municipiului Bucureşti Nr. D/II/339791 din 6 noiembrie 1986 [S. 210]

Ex. nr. 3

NOTĂ În urma vânturilor puternice din a doua decadă a lunii august 1986, acoperişul de pe hala de turnare lingouri mari din Întreprinderea de maşini grele Bucureşti a fost desprins pe o porţiune de circa 800 m.p. şi, cu toate că această situaţie îngreuiază desfăşurarea normală a procesului de producţie, factorii de conducere nu au luat până în prezent măsuri hotărâte pentru remediere. Se apreciază de către specialişti că în secţia sus-menţionată în perioadele cu intemperii, infiltraţiile de apă la cablurile electrice de alimentare a podurilor rulante,

„Amorsarea” revoluţiei...

223

precum şi la posturile electrice de transformare pot produce scurt-circuite urmate de incendii şi explozii, cu deteriorarea instalaţiilor, încetarea proceselor de fabricaţie şi chiar accidente de muncă. Din aceleaşi cauze se pot produce importante prejudicii prin umezirea formei de turnare a carcasei turbinei de 700 MW şi degradarea prafurilor termoizolante a materialelor refractare – procurate din import – care, în aceste condiţii, pierd din caracteristicile mecanice şi termoizolante. Pot fi afectate, totodată, sistemele electronice de aprindere şi supraveghere a instalaţiilor de încălzit lingotiere şi maselotiere (uscare) aflate în aceeaşi hală. Se precizează, de asemenea, faptul că situaţia sus-menţionată se datoreşte constructorului (IACSIM Bucureşti), care a executat lucrările de acoperire şi termohidroizolare a halei respective cu abateri grave de la proiectul de execuţie elaborat de Institutul de cercetări ştiinţifice şi inginerie tehnologică pentru sectoare calde, iar în prezent tărăgănează reparaţiile şi încearcă diferite improvizaţii. ŞEFUL SECURITĂŢII General-maior, /ss/ Bucurescu Gianu 1 ex. Comit. Municipal P.C.R. 1 ex. Dir. a II-a A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 3.575, vol. 16, f. 212

50. 1986 noiembrie 11 – Notă a Serviciului de Contrainformaţii din U.M. 02515/H Bucureşti cu privire la „comentariile negative” ale unor cadre active şi de rezervă din Ministerul de Interne UNITATEA MILITARĂ 02515/H BUCUREŞTI SERVICIUL DE CONTRAINFORMAŢII Nr. 00212217 din 06.11.1986 [Tov. Cpt. Uţă M. Rog dispuneţi /ss/ mr. indescifrabil]

STRICT SECRET Exemplar nr. 1

NOTĂ O sursă a organelor noastre ne-a semnalat la data de 03.11.1986 că în B-dul Eroilor, la blocurile de la nr. 26-28 şi 30, unde domiciliază cadre active şi de rezervă în majoritate din M.I., de mai multe ori sunt văzuţi că se întâlnesc în faţa blocului 26 sau periodic la restaurantul „Brădet”, unde comentează negativ aspecte social-

Florian Banu

224

politice din ţara noastră sau colportează ştirile unor posturi de radio străine ce au un conţinut duşmănos. Frecvent sunt văzuţi că stau de vorbă: col. (r) POP ION, fost secretar al lui PACEPA; col. (r) SCARLAT – de la şcoala de miliţie din şos. Olteniţa; lt. col. (r) ILIESCU EMILIAN – fost ofiţer de miliţie; col. (r) LUCA ARISTIDE – trupe de securitate; col. (r) BORIS – fost şef al secţiei medicale din M.I.; col. (r) VELICOVICI – fost la post; col. (r) FLOREA – fost la post, are băiatul stabilit în străinătate; col. (r) BURLEA – fost la post; col. (r) ROMAN – fost la post; col. (r) FILIMON ION – fost comandant batalion de miliţie deservire U.S.L.A. Cei de mai sus, în grupuri mai mici sau mai mari, comentează ultimele ştiri ale posturilor de radio străine – fiind cu toţii constanţi ascultători ai acestor posturi – fac aprecieri cu caracter necorespunzător, îndeosebi cu privire la aprovizionarea populaţiei, competenţa unor cadre de conducere la diferite nivele. Astfel, într-o discuţie în cadrul unui grup cu persoanele menţionate mai sus, col. (r) Burlea propunea să se ridice problema cotizaţiei de partid, că aceasta ar trebui să fie foarte mică, simbolică sau chiar deloc, în cazul pensionarilor şi nu aşa de mare cum este în prezent. Acelaşi ofiţer explica celor de faţă că în R.P.U. membrii de partid, după ce sunt pensionaţi, sau ofiţerii trecuţi în rezervă depun carnetul de partid la organizaţia la care au activat, încheindu-şi astfel activitatea politică şi trage concluzia că şi la noi ar trebui făcut acelaşi lucru cu membrii de partid. Cei prezenţi s-au raliat ideii sale. Sursa noastră a căutat să explice că actualul cuantum al cotizaţiei este mic faţă de pensiile pe care le au, este foarte puţin, iar pensii ca ale lor nici directori de întreprindere aflaţi în activitate nu ridică lunar la serviciu, că astfel de aprecieri nu îşi au rostul. Lt. col. (r) Iliescu Emilian este cunoscut în cartier ca recalcitrant şi cu vehemente manifestări de nemulţumire pe care le are faţă de vecini, de persoanele care stau la rând la lapte, pâine şi aprozarul din imediata apropiere a celor trei blocuri, unde domiciliază cei menţionaţi mai sus. Propunem ca semnalarea să fie dată spre exploatare la serviciul independent al U.M. 0632/A Bucureşti şi la compartimentul de rezervişti din cadrul Serviciului 1 din Direcţia a IV-a. ŞEFUL SERVICIULUI /ss/ Maior Ioan Hulubei A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 12.384, f. 22-23

„Amorsarea” revoluţiei...

225

51. 1986 decembrie 22 – Ordin circular al şefului D.S.S., Tudor Postelnicu, cu privire la măsurile ce trebuie luate la nivel naţional pentru preîntâmpinarea oricăror evenimente cu ocazia sărbătorilor de iarnă şi pe perioada vacanţei elevilor şi studenţilor REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA MINISTERUL DE INTERNE Departamentul Securităţii Statului 012374 din 22.12.1986 [Către Direcţia Secretariat-juridică Trimite pentru luare de măsuri ŞEFUL SERVICIULUI /ss/ indescifrabil]

SECRET D.S.J. Nr. 095532/22.12.1986 S.I.S.J. EX. NR. 28 Multiplicat XEROX

Către TOATE COMANDAMENTELE ŞI UNITĂŢILE CENTRALE -Tovarăşului şef al unităţiiLa ordinul ministrului secretar de stat şi şef al Departamentului Securităţii Statului, tovarăşul TUDOR POSTELNICU, transmis prin radio de Direcţia Secretariat-Juridică (respectiv Serviciul Independent Secretariat-Juridic), în data de 20 decembrie 1986 cu nr. D/S/12373, sub semnătura generalului-colonel IULIAN VLAD, tovarăşul ministru secretar de stat şi şef al Departamentului Securităţii Statului a ordonat ca în această perioadă, respectiv până la 05 ianuarie 1987, când se va ieşi din situaţia nr. 2, să se acorde de către organele de securitate şi de miliţie, o atenţie sporită următoarelor probleme: 1. Pentru aplicarea fermă a conceptului de prevenire, fundamentat de Comandantul nostru Suprem, se vor intensifica măsurile specifice pe line de securitate şi de miliţie în toate sectoarele economiei naţionale, cu accent pe cunoaşterea şi înlăturarea operativă a situaţiilor negative potenţial generatoare de evenimente, îndeosebi din obiectivele energetice, ale industriei extractive, chimiei, transportului şi alte unităţi cu foc continuu. Se va acţiona permanent prin controale şi alte metode şi mijloace specifice pentru aplicarea neabătută a recentei Hotărâri a Comitetului Politic Executiv cu privire la asigurarea pazei şi securităţii întreprinderilor şi instituţiilor, iniţierea cu caracter preventiv, care să evite orice eveniment, pentru a ne se mai sista la tot felul de justificări. 2. În vederea asigurării şi desfăşurării în deplină securitate şi ordine a tuturor manifestărilor cultural-artistice din această perioadă (Pluguşorul copiilor şi al

226

Florian Banu

tineretului, carnavaluri, serbări ale pomului de iarnă, orăşele ale copiilor, revelioane etc.), în locurile respective se vor întreprinde acţiuni complexe pentru prevenirea actelor de dezordine şi a altor fapte antisociale. O atenţie prioritară să se acorde instruirii cadrelor pentru a interveni cu discernământ şi să nu creeze ele însele probleme, cum de altfel s-a întâmplat în anii precedenţi, fără însă a slăbi fermitatea măsurilor specifice ce se întreprind (sau pe care trebuie să le iniţieze fiecare lucrător în situaţii deosebite). 3. În Capitală şi judeţele unde funcţionează cămine şi internate pentru studenţi şi elevi străini, să se asigure cu discernământul şi tactul care se impun ordinea şi disciplina, pentru prevenirea de altercaţii sau alte acte de dezordine. Se va realiza supravegherea mai activă a elementelor suspecte de acţiuni teroriste, precum şi a celor ce au alte preocupări (cunoscute de dumneavoastră), decât învăţătura. 4. Să se controleze cu maximum de exigenţă activitatea subunităţilor de militari în termen subordonate operativ securităţilor sau miliţiilor judeţene, pentru a se preveni orice fel de abateri, dat fiind faptul că, recent, în unele unităţi ale Ministerului Apărării Naţionale au avut loc evenimente deosebite săvârşite de unii militari în termen. (Cazul de dezertare care a fost dat pe ţară şi prins în zona Drăgăşani, în noaptea de 20 decembrie a.c.). 5. Se interzice cu desăvârşire consumarea de băuturi alcoolice în unităţi şi pe timpul executării serviciului, inclusiv pentru cadrele de conducere care asigură permanenţa conform situaţiei 2. Să se tragă toate concluziile din abaterile săvârşite de unele cadre de conducere de la judeţul Vâlcea, care şi-au permis să consume băuturi alcoolice, antrenând şi unii subordonaţi, în perioada când aceştia asigurau permanenţa în timpul unei misiuni de importanţă deosebită. 6. Se vor stabili măsuri ferme pentru asigurarea deplinei securităţi a sediilor proprii, a armamentului şi muniţiei din dotare, a unei ordini şi discipline desăvârşite în rândul efectivelor. Cadrele care constataţi – chiar pe timpul misiunilor – că săvârşesc unele abateri şi nu prezintă garanţii moral-politice, vor fi suspendate din activitate până la clarificarea situaţiei fiecărui caz în parte, în colaborare cu Direcţia Contrainformaţii Militare. 7. Se atrage, de asemenea, atenţia că la nivelul tuturor comandamentelor, unităţilor centrale şi inspectoratelor judeţene, în acest an nu se organizează revelioane. Cu atât mai mult nu trebuie folosite pentru asemenea activităţi sediile, cantinele-popotele de la securităţi, miliţii, pompieri, trupe de securitate sau de la alte unităţi care aparţin Ministerului de Interne. 8. Dispoziţiile rezultate din prezentul ordin vor fi prelucrate de şefii de unităţi cu aparatul propriu. După prelucrarea acestora, se vor prezenta în faţa aparatului măsuri specifice pe fiecare problemă rezultată din competenţă, la care nu s-a făcut referiri. 9. Pe linia Comandamentului Trupelor de Securitate, Comandamentului Pompierilor şi Direcţiei Generale a Penitenciarelor, tovarăşul ministru secretar de

„Amorsarea” revoluţiei...

227

stat şi şef al Departamentului Securităţii Statului a ordonat să se transmită de către comandanţii acestora ordine şi dispoziţii adecvate. 10.Direcţia de Contrainformaţii Militare, cu sprijinul secretariatului de stat care o coordonează, îşi va intensifica activitatea pentru a cunoaşte modul în care se acţionează, în vederea aplicării prezentului ordin, precum şi a muncii de apărare a cadrelor Ministerului de Interne, cu excepţia unităţilor speciale. Din ordin, COMANDANTUL ACŢIUNII „1286” SECRETAR DE STAT, General-maior, /ss/Alexie Ştefan Notă: 1. Să se acorde o atenţie sporită dispoziţiilor care s-au dat de către tovarăşul ministru secretar de stat şi şef al Departamentului Securităţii Statului prin Ordinul circular nr. D/S/12.373 din 20 decembrie 1986. 2. Situaţia 2 se prelungeşte până luni, 05 ianuarie 1987, orele 08,oo. 3. Problemele cu caracter deosebit apărute în această perioadă (îndeosebi cele asupra cărora trebuie menţinute compartimentarea şi secretizarea), se vor transmite, confirm reglementărilor, prin ofiţerii de serviciu pe minister sau Departamentul Securităţii Statului, comandantul acţiunii, respectiv generaluluimaior, Alexie Ştefan. 4. Organele de miliţie vor transmite, în sistemul consacrat Inspectoratului General al Miliţiei, evenimentele curente. A.C.N.S.A.S., fond M.A.I.-D.G.J., inv. nr. 3.644, dosar nr. 2/1986, f. 218-220

Florian Banu

228

52. 1987 aprilie – Notă privind neregulile sesizate la Întreprinderea de produse zaharoase Bucureşti SECRET Nr. D/09464 din .... aprilie 1987 Exemplar nr.... [În urma intervenţiei noastre la conducerea M.I.A., la 25 aprilie 1987 s-au dispus verificări prin corpul de inspecţii, soldate cu destituirea directoarei, sancţionarea altor 4 persoane şi îmbunătăţirea normativelor. /ss/ col. indescifrabil]

NOTĂ Din datele pe care le deţinem rezultă că la Întreprinderea de produse zaharoase Bucureşti au loc unele manopere frauduloase în dauna avutului obştesc şi a calităţii produselor, astfel: 1. În procesul de producţie nu se realizează, conform normativelor, evidenţa pe flux a consumurilor specifice a materiilor prime, în special cacao şi zahăr, suspicionându-se că, în aceste condiţii, unele persoane ar sustrage diverse cantităţi de asemenea materii prime, cu implicaţii asupra calităţii produselor finite. 2. Contrar dispoziţiilor legale, însemnate cantităţi de deşeuri bogate în proteine – mai ales a celor rezultate din prelucrarea seminţelor de floarea soarelui pentru halva – sunt livrate persoanelor particulare ori unor unităţi nenominalizate ca beneficiari, pe baze oneroase, în interesul personal al unor cadre din întreprindere. RD/00771/2593 A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 13.858, vol. 4, f. 339

„Amorsarea” revoluţiei...

229

53. 1987 aprilie 3 – Ordin circular al Direcţiei I a D.S.S. cu privire la identificarea şi monitorizarea ţiganilor din România care ar intenţiona să participe la cel de-al IVlea Congres Mondial al Ţiganilor, ce urma să se desfăşoare la Lerida, Spania REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA MINISTERUL DE INTERNE DEPARTAMENTUL SECURITĂŢII STATULUI DIRECŢIA I 172/PG/D/0060044 din 3 apr. 1987

STRICT SECRET Ex.1

[S 1 Măsuri de intensificare a supravegherii informative în mediul ţiganilor şi de identificare a eventualilor participanţi la Congres.]

INSPECTORATUL JUDEŢEAN GORJ şeful Securităţii Din datele ce le deţinem rezultă că în perioada 15-17 mai a.c. în localitatea Lerida – nord-estul Spaniei – se va desfăşura cel de al IV-lea Congres mondial al ţiganilor, la care urmează să participe circa 10.000 de persoane, din toate ţările europene, precum şi din S.U.A şi India. Congresul se va desfăşura sub preşedinţia de onoare a regelui JUAN CARLOS. Dezbaterile, cu participare a numeroşi sociologi şi antropologi de la diferite universităţi americane şi europene, se vor concentra îndeosebi asupra situaţiei actuale a ţiganilor în lume. Luaţi măsuri pentru intensificarea supravegherii informative în rândul ţiganilor cunoscuţi cu poziţie ostilă şi a celor cu influenţă în rândul acestora, pentru a stabili preocupările lor legate de participarea la acest congres. Se vor raporta de urgenţă persoanele care sunt invitate la congresul din Spania, înaintându-se fişa personală a acestora însoţită de propunerile dv. ŞEFUL DIRECŢIEI /ss/Raţiu Gheorghe PG DV 2/112 A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 4.945, vol. 1, f. 17

Florian Banu

230

54. 1987 iulie 27 – Ordin circular al Direcţiei I din D.S.S. prin care se solicita lista persoanelor indezirabile pentru participarea la lucrările Congresului Culturii MINISTERUL DE INTERNE DEPARTAMENTUL SECURITĂŢII STATULUI DIRECŢIA I Nr. 151/M.V./D/0068216 din 27 iulie 1987

STRICT SECRET Ex. nr. 2

TELEX URGENT Către, SECURITATEA MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Tovarăşului Şef al Securităţii Strict confidenţial Până în ziua de 28 iulie a.c., orele 14,00, raportaţi prin telex, nominal, persoanele desemnate a participa la conferinţele judeţene ale educaţiei politice şi culturii socialiste care, în situaţia că ar fi delegate la Congresul Culturii, ar putea adopta atitudini ori crea stări de spirit de natură să impieteze buna desfăşurare a lucrărilor. O atenţie deosebită se va acorda scriitorilor şi altor creatori de artă. Totodată, acţionați combinativ, prin factorii competenţi, în vederea evitării desemnării acestor persoane să participe la congres. În continuare, intensificaţi măsurile de control preventiv în rândurile delegaţiilor la conferinţele judeţene şi congres. Măsurile ordinate să fie întreprinse cu maximă discreţie. ŞEFUL DIRECŢIEI I Colonel, /ss/Raţiu Gheorghe A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 13.147, vol. 6, f. 201

„Amorsarea” revoluţiei...

231

55. 1987 august 19 - Situaţia personalului artistic care participa la realizarea spectacolului festiv dedicat zilei de 23 August, în urma verificărilor efectuate de Securitatea Municipiului Bucureşti D.S.S. – S.M.B. 120/D.S./19.08.87 Situaţia personalului artistic care participă la realizare spectacolului festiv dedicat zilei de 23 August -actori şi solişti (capitală) 30 pers. -dansuri populare (capitală) 1.000 pers. -dansuri populare (provincie) 2.550 pers. -tarafuri(provincie şi capitală) 300 pers. -coruri (amatori), (provincie şi capitală) 600 pers. -coruri (profesioniste), (capitală şi provincie) 1.100 pers. -orchestre simfonice (capitală şi provincie) 100 pers. -balet (capitală şi provincie) 400 pers. -dansuri tematice (capitală) 180 pers. -formaţii artistice de amatori (capitală şi provincie) 1.000 pers. -utecişti 8.000 pers. -studenţi 1.800 pers. -pionieri 6.000 pers. -sportivi 1.600 pers. -militari în termen 6.000 pers. -tineri pentru plăcuţe ~7.500 pers. TOTAL: 38.000 pers. 2. Situaţia operativă: a. Pe linie de artă-cultură -Participă un număr de 7.300 artişti (profesionişti şi amatori), dintre care 3.574 din capitală şi 3.726 din provincie. -În rândul personalului artistic din capitală dispunem de o reţea informativă alcătuită din 74 persoane şi de 78 legături operative. -În urma verificărilor întreprinse până în prezent au fost scoase din formaţii 13 elemente (10 din capitală şi 3 din provincie), deoarece: -3 persoane aveau acte de plecare definitivă din ţară -4 persoane cunoscute cu manifestări duşmănoase -1 element repatriat de 3 săptămâni din R.F.G. -4 persoane cunoscute cu nemulţumiri -1 persoană semnalată anterior că a sustras armament de la locul de muncă. A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 13.147, vol. 6, f. 187-188

Florian Banu

232

56. 1987 septembrie 19 – Raport al Inspectoratului Judeţean M.I. (Securitate) Bacău către Direcţia I din D.S.S. cu privire la depistarea unui grup de practicanţi yoga şi măsurile luate împotriva acestora MINISTERUL DE INTERNE INSPECTORATUL JUDEŢEAN BACĂU -SecuritateNr. I/MI/007129/19.09.1987 Către, MINISTERUL DE INTERNE DEPARTAMENTUL SECURITĂŢII STATULUI -Direcţia I-a Urmare la raportul nostru nr. 007087 din 14.09.1987, privind pe MÎRŢ EUGEN, şi a aprobării date de tovarăşul general-colonel IULIAN VLAD – adjunct al ministrului de interne – pentru finalizarea acţiunii informative deschisă asupra sus-numitului, raportăm: -La data de 10.09.1987, sub acoperirea organelor de miliţie, s-a trecut la neutralizarea prin prinderea în flagrant a elementelor care, sub conducerea lui MÎRŢ EUGEN, desfăşurau activitate yoga sub masca unor exerciţii de gimnastică medicală. În procesul cercetării celor 16 elemente surprinse la sala de gimnastică a Liceului „Lucreţiu Pătrăşcanu”, a rezultat că MÎRŢ EUGEN a contactat şi purtat discuţii cu cca. 40 persoane, iar din lunile iunie-iulie a.c. a început să desfăşoare exerciţii de gimnastică yoga, prezentate cursanţilor ca fiind gimnastică integrală, chipurile cu efecte benefice asupra celor cu afecţiuni medicale şi a capacităţii psihice a individului. Activităţile s-au desfăşurat după un program conceput de cel în cauză, care, prin abilitatea sa, a primit girul medicului de întreprindere, şi cuprindeau lecţii teoretice şi practice urmate de relaxare şi meditaţii, pe fondul unei muzici astrale. Prin astfel de exerciţii promitea cursanţilor că se vor fortifica fizic şi psihic, le va creşte potenţele sexuale, iar prin masaje în anumite zone ale corpului pot depista şi vindeca anumite maladii. În paralel cu exerciţiile, recomanda un regim alimentar periculos sănătăţii (consum de ulei mineral), abstinenţă sexuală, după procedeele de tantra yoga, izolare socială, inactivitate la locul de muncă prin absenţe şi întârzieri, preocupări de concentrare psihomentală, copiere şi multiplicare a lecţiilor de yoga etc., cu efecte negative asupra producţiei. Din măsurile întreprinse a rezultat că MÎRŢ EUGEN a concentrat până în prezent în jurul său un număr de 43 de adepţi din care 35 au cotizat şi au participat

„Amorsarea” revoluţiei...

233

la unele activităţi iniţiate de acesta, iar 8 au luat cunoştinţă despre preocupările sale, urmând să fie angrenate la asemenea practici. În urma acestei activităţi MÎRŢ EUGEN a obţinut 4.450 lei pe care i-a folosit în mod discreţionar, parte din aceştia fiind ridicaţi cu ocazia percheziţiei. Întrucât în procesul urmăririi informative şi al cercetărilor s-au obţinut date din care rezulta că MÎRŢ EUGEN intenţiona ca să extindă această activitate prin înfiinţarea de noi grupuri, cu trepte diferite de pregătire (yoga, tantra yoga şi meditaţii), că urma să numească conducătorii acestor grupe, iar el să se retragă la Bucureşti şi, având în vedere periculozitatea activităţii desfăşurată, se propune destrămarea anturajului prin întreprinderea următoarelor măsuri: 1) Definitivarea cercetărilor pe linia organelor de miliţie şi trimiterea în judecată, sub stare de arest a lui MÎRŢ EUGEN pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune şi practicarea unei meserii fără autorizaţie, prevăzut şi pedepsit de art. 281 şi 215 al. II C.P. 2) Amendarea contravenţională potrivit Dec. 153/70, pe linia organelor de miliţie a unui număr de 8 elemente care au fost prinse în flagrant în ziua de 10.09.a.c.; 3) Aplicarea de avertismente pe linia organelor de miliţie unui număr de 35 persoane care au luat parte la activităţile iniţiate de MÎRŢ EUGEN; 4) Informarea organelor de partid locale în cazul a 4 persoane ce sunt m.d.p. şi care au participat la unele acţiuni conduse de MÎRŢ EUGEN, în vederea dispunerii măsurilor ce le cred de cuviinţă; 5) Informarea organului judeţean de partid cu privire la lipsa de vigilenţă şi uşurinţa de care a dat dovadă conducerea I.P.E.P. Bacău – director IORGA SERGIU – în cazul lui MÎRŢ EUGEN, prin aprobarea înfiinţării cursului şi efectuarea unor intervenţii pentru obţinerea sălii de sport; 6) Informarea Inspectoratului de Învăţământ al Judeţului Bacău cu privire la lipsa de vigilenţă de care a dat dovadă directoarea liceului „Lucreţiu Pătrăşcanu”, prin punerea sălii de gimnastică la dispoziţia lui MÎRŢ EUGEN; 7) După pronunţarea sentinţei în cazul lui MÎRŢ EUGEN, va fi cercetat de organele noastre – sub acoperirea celor de miliţie – asupra legăturilor întreţinute cu BIVOLARU GHEORGHE şi alte persoane din Bucureşti ori alte localităţi şi sesizarea datelor de interes operativ acestor organe. Aceste propuneri au fost prezentate tovarăşului prim-secretar al Comitetului Judeţean Bacău al P.C.R., care şi-a dat acordul. ŞEFUL SECURITĂŢII JUD. Maior, /ss/Baidac Iulian A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 1.120, vol. 3, f. 195-196

Florian Banu

234

57. 1987 noiembrie 10 – Notă privind deficienţele înregistrate în producţia pentru export a Întreprinderii de Ţevi „Republica” din Bucureşti SECRET Nr. D/094.816 din 10 noiembrie 1987 Exemplar nr. 1 M.I.M. CABINET ADJ. MINISTRU Nr. 363/10.XI.87

NOTĂ Deţinem date din care rezultă că Întreprinderea de Ţevi „Republica” Bucureşti nu şi-a respectat obligaţiile contractuale faţă de Întreprinderea de Utilaj Chimic Ploieşti, în prezent având o restanţă de 50 tone ţeavă de patru sorto-dimensiuni, necesară echipării a 40 schimbătoare de căldură (din cele 80 de bucăţi) contractate cu firma JAPAN GASOLINE CORPORATION, datorită, în principal, lipsei de preocupare a factorilor de conducere ai întreprinderii, concretizată prin: 1. Neexecutarea la timp a documentaţiei şi a desenelor pentru SDV-uri a impus lucrarea ţevilor prin „tatonare”, ceea ce a condus la pierderi materiale mari (proporţia consumului de metal a fost de 1:3, iar din produsele realizate circa 35% au fost necorespunzătoare din punct de vedere calitativ). 2. Deficienţele în pregătirea fabricaţiei au avut ca urmare: -decaparea eboşului datorită calităţii necorespunzătoare a lubrifiantului de curgere (parafină); -funcţionarea defectuoasă a staţiilor cu atmosferă neutră, care a condus la oxidarea ţevilor, apariţia „ţunderului” şi, implicit, deformarea ţevilor în timpul tragerilor prin maşina de îndreptat cu role, astfel încât grosimea pereţilor acestora nu a mai corespuns şablonului ieşind din toleranţele admise. Nivelarea la timp a cantităţii de ţeavă menţionate a condus la nerespectarea termenului contractual de livrare a schimbătoarelor (25 octombrie 1987), estimânduse o penalizare de circa 300 mii dolari şi discreditarea părţii române de către firma japoneză faţă de toţi partenerii japonezi potenţiali în probleme de cooperare. A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 10.757, vol. 63, f. 33

„Amorsarea” revoluţiei...

235

58. 1987 decembrie 4 – Notă privind condiţiile în care a avut loc „difuzarea unor înscrisuri cu conţinut necorespunzător în zona industrială a municipiului Cluj-Napoca” MINISTERUL DE INTERNE DEPARTAMENTUL SECURITĂŢII STATULUI Nr. D/0025598 din 04.12.1987

Strict secret Ex. nr. 1

NOTĂ Ca urmare a lipsei de răspundere de care au dat dovadă unii ofiţeri de la Securitatea judeţului Cluj, a neangajării şi neimplicării lor în îndeplinirea cu operativitate şi competenţă a atribuţiilor de serviciu, datorită superficialităţii şi uşurinţei în analizarea şi interpretarea unor informaţii, precum şi în aplicarea măsurilor specifice necesare nu s-a prevenit o acţiune ostilă deosebită a unui element duşmănos. În seara zilei de 18 noiembrie a.c., prin mijloace speciale s-a obţinut o informaţie potrivit căreia elementul în cauză intenţiona să treacă la acţiuni concrete de instigare la acte de dezordine, prin difuzarea unor înscrisuri cu conţinut necorespunzător în zona industrială a municipiului Cluj-Napoca. Locţiitorul şefului securităţii judeţene, lt. col. TODORAN EUGEN, fiindu-i raportată în timp util această informaţie, i-a ordonat lt. col. VELEA EUGEN, şeful Serviciului de informaţii interne, care avea în control nemijlocit cazul, să analizeze imediat conţinutul informaţiei, să estimeze momentul favorabil al acţiunii preconizate şi să propună măsuri. Pe fondul unei condamnabile superficialităţi şi lipse de profesionalism, lt. col. VELEA EUGEN a raportat că, într-adevăr, rezultă cu claritate intenţia elementului urmărit de a acţiona prin difuzarea unor înscrisuri cu conţinut necorespunzător, precizând însă, cu totul neîntemeiat, că nu a putut desprinde cu exactitate momentul declanşării activităţii ostile puse la cale. La rândul său, lt. col. TODORAN EUGEN, cu toate că era personal implicat în soluţionarea cazului şi cunoaşterea stadiului măsurilor de securitate întreprinse, nu a analizat cu răspundere şi profunzime momentul operativ despre care a luat cunoştinţă şi nu a intervenit cu acţiunile specifice ce se impuneau pentru contracararea activităţii ostile preconizate. De menţionat că atât lt. col. TODORAN EUGEN, cât şi lt. col. VELEA EUGEN, deşi cunoşteau că elementul urmărit se află în controlul direct al şefului Securităţii, nu au raportat acestuia despre aspectele nou apărute în evoluţia cazului. În condiţiile gravei lipse de discernământ şi orientare profesională, precum şi ale uşurinţei condamnabile manifestate de cei doi ofiţeri în evaluarea cu exactitate a

Florian Banu

236

conţinutului operativ şi a valorii informaţiei obţinute, în cursul aceleiaşi nopţi, elementul în cauză şi-a materializat intenţia care, dacă nu se intervenea, putea genera evenimente cu consecinţe dăunătoare securităţii statului. Ofiţerul de serviciu pe Securitate, maior MOISEI TOADER, informat telefonic în jurul orei 24,00 cu privire la existenţa în jurul unui obiectiv industrial a unor fiţuici cu conţinut necorespunzător, a acţionat haotic şi dezorganizat, fără a respecta prevederile din consemnul stabilit, ceea ce a făcut ca şefului Securităţii judeţene să i se raporteze şi să ia cunoştinţă despre caz cu multă întârziere. Cu toate că s-a luat cunoştinţă în timp util de producerea evenimentului, datorită unor deficienţe în dispozitivul de acţiune specific unor asemenea situaţii şi indisciplinei în raportare, nu s-a reuşit asigurarea unei intervenţii cu maximum de operativitate şi eficienţă, ceea ce a condus la recuperarea cu întârziere şi nu în totalitate a fiţuicilor difuzate. Analiza exigentă a cauzelor de fond ce au favorizat producerea acestui eveniment deosebit de grav relevă, în mod deosebit, totala lipsă de răspundere dovedită de lt. col. VELEA EUGEN şi lt. col. TODORAN EUGEN, indisciplina şi încălcarea de către aceştia a ordinelor şi normelor de muncă, precum şi insuficienta fermitate şi exigenţă manifestate în exercitarea atribuţiilor de îndrumare şi control de către şeful Securităţii judeţene. De asemenea, ies în evidenţă modul cu totul defectuos în care şi-a îndeplinit atribuţiile ofiţerul de serviciu, cât şi carenţele serioase în analiza, transmiterea şi exploatarea informaţiilor privind iminenţa producerii unor acţiuni ostile, manifestate la diferite niveluri ierarhice ale Securităţii judeţului Cluj. Faţă de gravitatea abaterilor săvârşite, împotriva celor vinovaţi s-au luat următoarele măsuri: -lt. col. VELEA EUGEN – care mai fusese atenţionat în repetate rânduri pentru lipsă de răspundere şi superficialitate – a fost destituit din funcţia de şef serviciu; -maior MOISEI TOADER a fost pedepsit cu 5 zile de arest cu îndeplinirea serviciului, urmând a i se diminua calificativul la notarea de serviciu pe anul 1987. 30.11.87 HA/SI/2 ex. r.d. nr. 365 A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 13.101, vol. 10, f. 458-459

„Amorsarea” revoluţiei...

237

59. 1987 decembrie 11 – Notă privind stările de pericol sesizate în cadrul unor secţii ale Combinatului Siderurgic Galaţi şi a existenţei riscului unor accidente colective de muncă SE APROBĂ LOCŢIITOR ŞEF DIRECŢIE Locot. Colonel /ss/Flutur Dan [Propun informarea tovarăşului ministru al industriei metalurgice, inginer MARIN ENACHE, ŞEFUL SERVICIULUI Colonel /ss/Gruia Irinel] SECRET Nr. D/095.110 din 11 decembrie 1987 Exemplar nr. 1

NOTĂ În cadrul Combinatului Siderurgic Galaţi se menţin unele stări de pericol ce pot genera evenimente cu consecinţe grave, cu toate că au fost semnalate în repetate rânduri factorilor competenţi în a lua măsurile ce se impun pentru eliminarea lor, astfel: -La oţelăria nr. 3 se menţine pericolul producerii unor explozii datorită acumulărilor de apă în zona gropilor pentru descărcarea oalelor de fontă tip Torpedo. Acumulările de apă se datorează infiltraţiilor provenite din canalizările învecinate care sunt deteriorate şi înfundate pe o lungime de circa 150 m. -Staţiile de acţionări electrice nr. 22 şi 23 din sectorul concasare al Uzinei cocsochimice nr. 2 sunt în pericol de a se prăbuşi datorită evoluţiei fenomenului de tasare din zonă, ceea ce poate conduce la accidente colective de muncă şi întreruperea fluxului tehnologic. -La staţia de 0,4 KV, pentru alimentarea cu energie a utilajelor aferente bateriilor nr. 7-8, datorită suprasolicitărilor s-au produs deja unele începuturi de incendii care au perturbat procesul de producţie, iar executarea celei de-a doua staţii, care să preia o parte din sarcină, trenează de peste un an. A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 10.757, vol. 63, f. 7-8

Florian Banu

238

60. 1987 decembrie 11 – Notă privind restanţele înregistrate în îndeplinirea planului de către Întreprinderea de ţevi „Republica” Bucureşti şi de Uzina de ţevi sudate Bucureşti şi starea de spirit a angajaţilor în urma diminuării retribuţiei SECRET Nr. D/095.108 din 11 decembrie 1987 Exemplar nr. 1

NOTĂ Întreprinderea de ţevi „Republica” şi Uzina de ţevi sudate Bucureşti nu au realizat integral sarcinile de plan pe luna noiembrie 1987, datorită neasigurării fluxului tehnologic cu materie primă în cantităţile necesare, fapt ce conduce la diminuarea retribuţiei personalului muncitor şi la crearea unei stări de spirit necorespunzătoare în rândul acestuia. În livrarea materiilor prime, rămâneri în urmă înregistrează Combinatul Siderurgic Hunedoara (la ţagle), Combinatul Siderurgic Galaţi (bandă laminată la cald), Întreprinderea „OŢEL INOX” Târgovişte (oţel inox austenitic) şi Întreprinderea de utilaj petrolier Târgovişte (racorduri speciale). Totodată, datorită calităţii necorespunzătoare a oţelului pentru burlanele de tubaj, acestea au fost declasate la categoria ţevi-conducte, scăzându-li-se valoarea cu 50%. Deficienţele ce se manifestă în aprovizionarea unităţilor economice menţionate cu materie primă necesară au fost aduse şi la cunoştinţa organelor de partid ale municipiului Bucureşti. A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 10.757, vol. 63, f. 10

„Amorsarea” revoluţiei...

239

61. 1987 decembrie 19 – Notă privind trimiterea în concediu fără plată a 800 de muncitori de la Întreprinderea de Scule, Subansamble şi Accesorii Rădăuţi, în urma neonorării contractelor de export în S.U.A. SECRET Nr. D/095150 din 19 decembrie 1987 Exemplar nr. 1 M.I.M. CABINET ADJ. MINISTRU Nr. 376/23.XII.87

NOTĂ Din datele ce le deţinem rezultă că Întreprinderea de Scule, Subansamble şi Accesorii Rădăuţi nu-şi poate onora sarcinile de export privind livrarea unor grătare, cutii de scule şi bancuri de lucru în valoare de 500.000 dolari S.U.A., întrucât nu a primit tabla necesară execuţiei acestor produse de la Combinatul Siderurgic Galaţi. Conform contractului nr. 1580/2/1987 Combinatul din Galaţi este în restanţă cu livrarea către Întreprinderea din Rădăuţi a unei cantităţi de 620 tone tablă de diferite sortimente, printre care şi cele necesare la export de 0,6 şi 0,8 mm grosime. Deşi conducerea întreprinderii a făcut numeroase intervenţii la forurile competente, până în prezent problema nu s-a rezolvat. Din cauza lipsei de materii prime Întreprinderea din Rădăuţi s-a văzut nevoită să trimită în concediu fără plată un număr de circa 800 muncitori, care, nerealizându-şi retribuţiile, s-au declarat nemulţumiţi, generând o stare de spirit necorespunzătoare în cadrul întreprinderii. A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 10.757, vol. 63, f. 6

Florian Banu

240

62. 1987 decembrie 19 – Notă privind starea de nemulţumire a angajaţilor Întreprinderii Mecanice Tg. Secuiesc, ca urmare a diminuării retribuţiilor din cauza neonorării contractelor cu partenerii din ţară SECRET NR. D/095148 din 19.12.1987 Exemplar nr. 1 M.I.M. CABINET ADJ. MINISTRU Nr. 375/23.XII.1987

NOTĂ Din datele ce le deţinem, rezultă că Întreprinderea Mecanică Tg. Secuiesc întâmpină mari greutăţi în onoarea contractelor de piese de schimb cu unităţile beneficiare din ţară şi în special cu Întreprinderea de Autocamioane Braşov, ca urmare a nelivrării de către unii furnizori din ţară a materiilor prime necesare (oţel laminat şi calibrat). Astfel, dintr-un anual de 24.000 tone oţel laminat şi calibrat, de diverse sortimente şi dimensiuni, se înregistrează restanţe la zi de 10.719 tone. Printre furnizorii cu restanţe mari se numără: -Întreprinderea „Laminorul” Brăila cu 2.678 tone; -Întreprinderea „Oţelul Roşu” cu 2.652 tone; -Combinatul Siderurgic Reşiţa cu 1.440 tone; -Întreprinderea „Oţel-Inox” Târgovişte cu 1.111 tone; -Combinatul de Oţeluri Speciale din Târgovişte cu 1.035 tone; -Combinatul Metalurgic Câmpia Turzii cu 958 tone; -Întreprinderea de Sârmă şi produse din Sârmă Buzău cu 597 tone; -Combinatul Siderurgic Hunedoara cu 510 tone. Această situaţie creează îngrijorare şi nelinişte în rândul personalului muncitor din întreprindere, care se manifestă nemulţumit de penalizările aplicate la retribuţie ca urmare a nerealizării planului de producţie. A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 10.757, vol. 63, f. 5

„Amorsarea” revoluţiei...

241

63. 1987 – Raport al Serviciului 160 din Direcţia I Informaţii Interne a D.S.S. cu privire la activitatea informativ-operativă în domeniul sanitar şi al justiţiei MINISTERUL DE INTERNE DEPARTAMENTUL SECURITĂŢII STATULUI SECURITATEA MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Serviciul 16050

STRICT SECRET Ex. nr. 1

RAPORT privind analiza activităţii informativ-operative desfăşurată pe anul 1987 Puternic mobilizaţi de lucrările Conferinţei Naţionale a Partidului din 14-16 decembrie a.c., de magistralul raport prezentat de secretarul general, document programatic cu ample rezonanţe în prezentul şi viitorul patriei, încheiem acest an animaţi de dorinţa de a contribui şi mai mult, prin mijloace specifice, la creşterea conştiinţei sociale şi la prevenirea oricăror fapte sau fenomene ce ar putea afecta securitatea statului ori climatul de securitate socială, liniştea şi ordinea publică. Însuşirea în bune condiţiuni a conţinutului documentelor de partid şi a prevederilor programelor de măsuri ale D.S.S. a permis ofiţerilor serviciului să încheie acest an cu rezultate pozitive. Acordându-se toată atenţia muncii de culegere şi exploatare a informaţiilor, necesităţii subordonării întregii noastre activităţi comandamentelor preventive s-a reuşit, în perioada ce constituie obiect de analiză, o mai bună cunoaştere şi stăpânire a situaţiei operative din obiectivele şi mediile date în responsabilitate. În consecinţă, informaţiile obţinute permit o conturare mai realistă a specificului şi particularităţilor problemelor, cât şi a mutaţiilor survenite. O succintă trecere în revistă a acestora din urmă evidenţiază faptul că, deşi, în mod direct, circuitul medical şi cel al justiţiei, prin natura lor, sunt exceptate de unele fenomene negative şi nemulţumiri vizând dificultăţi alimentare ori câştigul material, totuşi şi în aceste domenii se înregistrează stări de spirit negative şi comentarii defavorabile la adresa politicii partidului şi statului nostru. Pe acest fond, se manifestă o tendinţă de creştere a numărului celor ce fac comentarii ostile şi îndeosebi a celor care exprimă mai direct sau în cercuri mai largi asemenea opinii, precum şi a celor care incită la activităţi infracţionale sau acte de dezordine. În perioada analizată se delimitează mai exact faptul că în asemenea ipostaze se plasează mai frecvent unele persoane mai în vârstă, dar şi din rândul 50

Serviciul 160 din cadrul Securităţii Municipiului Bucureşti, condus din septembrie 1982 de lt.-col. Ureche Marian, era structurat pe două colective: 161 – Medicină, cercetare medicală (şase ofiţeri) şi 162 – Justiţie, administraţie de stat şi sport (trei ofiţeri).

242

Florian Banu

celor tinere, în special din categoria personalului cu studii medii şi submedii, unii din aceştia, în anumite situaţii, ameninţând chiar cu acte de protest. Mutaţiile evidenţiate mai sus, explicabile în primul rând pe fondul amplificării activităţilor ostile ţării noastre exercitate din exterior, al denigrării crescânde a conducerii superioare de partid şi de stat (inclusiv din partea anumitor ţări socialiste), al încercărilor de destabilizare şi incitare la activităţi ostile deschise, al influenţelor negative exercitate de propaganda reacţionară şi activitatea profund ostilă a postului de radio „Europa Liberă”. Sunt explicabile, în egală măsură, şi prin insuficienta pregătire politică, civică, profesională şi cultură generală ori chiar prin echilibrul psihologic precar al anumitor categorii de persoane. Mutaţiile survenite sunt confirmate de tendinţa de creştere a numărului vizitatorilor de ambasade şi al celor ce caută sau permanentizează relaţii cu cetăţeni străini, precum şi sporirea numărului acelora ce audiază şi colportează emisiunile posturilor de radio reacţionare. În relaţie directă cu fenomenele expuse se conturează mai clar rolul activ şi influenţa nefastă a funcţionarilor unor reprezentanţe diplomatice acreditate în Capitală şi în special a celor care caută – şi cultivă – relaţii în diferite medii. În acest sens, în ultimul timp se profilează interesul acestora de a crea puncte de sprijin în rândul intelectualilor, cazurile „ZORICA”, „CAIUS” şi îndeosebi al avocatului „PANDREA”, aşa-zis apărător al drepturilor omului împotriva opresiunilor religioase, fiind deosebit de edificatoare în acest sens. Asemenea intervenţii au ca obiect amorsarea unor nemulţumiri şi amplificarea atitudinilor de insolenţă faţă de autorităţi, fapt ce impune permanent o riguroasă intervenţie preventivă şi o mai judicioasă selecţie şi adecvare a mijloacelor şi tehnicilor folosite. Limitele fenomenului evazionist se menţin la cote ridicate, aspect evidenţiat de numărul important de avize negative date în acest an. În problema sănătate, cercetare medicală, stările de spirit negative şi nemulţumirile acumulate în legătură cu dificultăţile existente în aprovizionarea cu anumite materiale şi medicamente, dar şi în planul menţinerii nejustificate în funcţii însemnate a unor persoane depăşite de vârstă şi de competenţe, conduce la unele categorii de tineri la resemnare şi neangajare profesională, fapt ce se repercutează negativ în planul concepţiei despre lume şi viaţă, măsurabil în tendinţa de înstrăinare de interesele generale sociale şi predispoziţia spre corupţie şi care pune sub semnul întrebării ori chiar afectează calitatea schimbului de mâine. Privilegiul contactelor cu cele mai diferite categorii de oameni şi abilitatea de necontestat a unor persoane, îndeosebi din mediul medical şi din justiţie – evidenţiată de ştiinţa relaţiilor cu oamenii, de selecţia şi cultivarea acelora care prezintă interes material, profesional sau social şi confirmată uneori de abandonarea propriilor principii sau poziţii şi rapida adaptare la împrejurări – explică existenţa unor forme de acţiune acoperită, greu de descifrat şi, în egală măsură, dificultăţile sporite în documentarea anumitor cazuri.

„Amorsarea” revoluţiei...

243

Având în vedere aceste câteva concluzii, ne-am propus să evaluăm în permanenţă în mod lucid şi realist situaţia operativă şi să întreprindem cele mai adecvate măsuri pentru cunoaşterea şi controlarea problematicii specifice. În acest scop, o parte însemnată a activităţii a fost destinată studierii, verificării şi introducerii în reţea a unui număr de: - 5 informatori - 12 colaboratori - 2 rezidenţi - 6 gazde casă de întâlniri - 20 persoane de sprijin. În acelaşi sens, cea mai mare parte din timpul profesional – şi extraprofesional – a fost investită în instruirea şi dirijarea diversificată a întregului potenţial informativ existent, în activitatea de culegere a informaţiilor desfăşurată cu cele peste 80 persoane (60 de valoare) aflate în contact, cu persoanele de încredere şi legăturile oficiale din obiective, fapt ce ne-a promis să luăm în lucru 32 elemente, dintre care 10 în D.U.I. şi 22 în E.D.O. în prezent numărul persoanelor lucrate în aceste forme ridicându-se la 80 prin D.U.I. şi 280 în E.D.O. La acestea, se adaugă alte 370 persoane pe care le avem în atenţie în cadrul evidenţei generale. Informaţiile obţinute au impus finalizarea mai multor cazuri prin măsuri operative în vederea prevenirii proliferării unor fenomene sau influenţe negative. Evidenţiez în acest sens activitatea desfăşurată de cpt. BELDIE VLADIMIR pe linia documentării cazurilor „PANDREA”, avocat, lucrat prin D.U.I. pentru activitate ostilă desfăşurată sub acoperire religioasă, legături cu diplomaţi ai S.U.A. şi elemente baptiste fanatice lucrate pentru activitate ostilă şi legături cu emisari, caz finalizat recent pe linie de miliţie, prin arestare, şi în cazul „AMZA”, avocat, lucrat pentru manifestări tendenţioase şi acte de corupţie pentru care se află în curs de documentare şi urmează să fie finalizat în acelaşi mod. Menţionez, în acelaşi sens, munca preventivă prestată de lt. col. DELEANU în cazul „MARIN”, asistent medical lucrat prin D.U.I. pentru relaţii suspecte cu cetăţeni străini şi intenţii de fugă din ţară, finalizat împreună cu Miliţia prin arestare, şi activitatea prestată de cpt. ZORILĂ TUDOR în cazurile „PETRICĂ”, avocat lucrat prin D.U.I. pentru manifestări ostile, relaţii neoficiale cu cetăţeni străini, suspiciune de evaziune şi acte de corupţie, finalizat prin arestare şi care urmează să fie condamnat pentru luare de mită, şi în cazul „BARBU”, aflat în atenţie pentru relaţii cu cetăţeni străini şi acte de corupţie, care au generat la locul de muncă stări de spirit negative şi nemulţumiri, motiv pentru care au fost sesizate organele de procuratură. Informaţiile s-au verificat, luându-se măsura arestării a patru persoane. În acelaşi context, subliniez munca prestată de lt. maj. NICULESCU CORNEL în cazurile „ASISTENTUL” şi „POPA”, lucrat prin D.U.I. pentru manifestări ostile şi intenţii de evaziune, primul finalizat prin arestare pentru deţinere de valută, iar al doilea aflat în curs de documentare, precum şi activitatea preventivă desfăşurată de cpt. NERIŞANU VLADIMIR în cazul

244

Florian Banu

„CAIUS”, cercetător, aflat în atenţia unor secretari de la Ambasada S.U.A. şi a Marii Britanii pentru a fi transformat într-un element protestatar sau oponent. Pe aceeaşi linie se înscrie şi finalizarea unor cazuri lucrate în E.D.O. în care, pentru fapte de competenţa Securităţii, s-a acţionat prin organele de miliţie, documentându-se preocupările infracţionale şi actele de corupţie ale celor urmăriţi, fapt pentru care au fost arestate şi trimise în instanţă cinci persoane. Pentru fapte cu un grad de pericol social mai redus, alte cazuri au fost finalizate prin avertizare (10), prin atenţionare (38) sau prin informarea organelor competente (49). În acest an ofiţerii serviciului au participat la numeroase acţiuni pe linie de securitate şi gardă ce au avut loc în Capitală, acţiuni ce au însumat 42 zile de misiune. Evidenţiez în mod deosebit răspunderea cu care s-a acţionat în îndeplinirea sarcinilor ce au revenit serviciului în acţiunea „MESTEACĂN” şi activitatea informativă desfăşurată care ne-a permis să obţinem informaţii de interes operativ despre intenţiile unui element de a ieşi în traseul vizitat de oaspete cu o pancartă cu conţinut necorespunzător, informaţii care au permis să se acţioneze în timp util şi să se prevină fapta respectivă. Subliniez, de asemenea, angajarea şi seriozitatea cu care ofiţerii au acţionat în îndeplinirea sarcinilor ocazionate de efectuarea unor vizite ale conducerii superioare de partid şi de stat în diferite obiective precum şi aportul adus pe linia realizării sarcinilor ce au revenit unităţii cu prilejul desfăşurării diferitelor activităţi ce au avut loc la Sala Palatului, Sala Polivalentă, Stadionul „23 August” etc. Eforturi însemnate s-au depus de asemenea pe linia controlării situaţiei operative în problemele aflate în competenţă şi al stabilirii, în permanenţă a atitudinii, concepţiilor politice şi intenţiilor elementelor aflate în supraveghere informativă sau urmărite informativ pentru manifestări ostile. Evidenţiez în acest sens activitatea desfăşurată în cazurile „ZORICA” şi „PANDREA”, cât şi în cazurile „AMZA” (BV), „POPA”, „DRAGA” (St.St.), lucrate prin D.U.I., precum şi măsurile diferenţiate – mergând de la arestare până la influenţare pozitivă – întreprinse asupra unor elemente aflate în atenţie în cadrul E.D.O., măsuri ce şi-au dovedit eficienţa atât în cadrul prevenţiei speciale, cât şi generale. În acelaşi scop, pe linia acţiunii „ETERUL” am avut în atenţie 48 de elemente dintre care 28 în forme organizate de lucru (şapte în D.U.I. şi 21 în E.D.O.). Informaţiile obţinute evidenţiază influenţa nefastă a emisiunilor cu conţinut ostil difuzate de postul de radio „Europa liberă”, rezonanţa regretabilă pe care acestea o au asupra unor elemente aflate în atenţie. Este de sesizat în acest sens faptul că unele elemente mai în vârstă, pe fondul unor dificultăţi existente, încep săşi exprime mai deschis nemulţumirile şi chiar convingerile ostile. Este perceptibilă, de asemenea, tendinţa de creştere în amplitudine a nemulţumirilor altor categorii de persoane, îndeosebi mai tinere şi de sex feminin, care acuză unele lipsuri alimentare, disconfort casnic etc., exprimând pe acest fond, cu uşurinţă, în cercul de relaţii sau la locul de muncă idei şi concepţii preluate din comentariile postului menţionat.

„Amorsarea” revoluţiei...

245

Pentru prevenirea producerii unor acte sau fapte necorespunzătoare, cât şi pentru evitarea proliferării unor concepţii tendenţioase, ostile, s-au efectuat: - trei avertizări - şase atenţionări - şapte elemente au fost anchetate informativ - 11 persoane au fost influenţate pozitiv - 8 cazuri au fost informate organele de partid şi factorii de răspundere. În problema elemente cunoscute cu intenţii de trecere frauduloasă a frontierei sa acţionat mult mai energic şi mai hotărât în acest an. Se impune a fi subliniată în acest sens munca prestată de lt. col. DELEANU ION în cazul „MARIN”, asistent medical la Spitalul de Urgenţă, caz semnalat anterior conducerii D.S.S. şi luat în lucru prin D.U.I. pentru manifestări ostile, relaţii suspecte cu cetăţeni străini şi intenţii de fugă de ţară. Activitatea informativă judicioasă şi colaborarea atentă în caz cu organele I.G.M. au permis prinderea obiectivului în flagrant şi arestarea sa pe raza judeţului Arad, pe când încerca să părăsească clandestin ţara împreună cu alte cinci elemente care făceau parte din grup. Menţionez, în acelaşi sens, activitatea desfăşurată de lt. maj. NICULESCU CORNEL în cazul „ASISTENTUL”, lucrat prin D.U.I. pentru manifestări ostile, pentru audierea şi colportarea ştirilor transmise de postul de radio „Europa liberă”, pentru legături neoficiale cu cetăţeni străini şi intenţii de stabilire ilegală în Occident. În caz s-a acţionat în cooperare cu organele I.G.M: pentru prinderea în flagrant şi arestarea obiectivului, valorificându-se informaţiile din care rezultă că acesta deţine asupra sa valută. În prezent, pe această problemă am avut în atenţie 29 persoane (opt în D.U.I. şi 21 în E.D.O.), iar pentru prevenirea atingerii obiectivelor elementelor respective (ajungerea în Occident) - cinci elemente au fost arestate şi trimise în justiţie; - nouă persoane au fost anchetate informativ, iar - 11 elemente au fost avertizate şi atenţionate. Anchetele efectuate, măsurile întreprinse şi informaţiile obţinute impun concluzia că elementele din această categorie nu renunţă la ideea ajungerii în Occident. Reţine atenţia faptul că ideile respective sunt vehiculate în cercuri şi anturaje restrânse. Elementele respective – cel mai adesea cu o pregătire de cultură generală modestă – urmăresc atingerea scopurilor propuse cu maximă discreţie şi răbdare. În egală măsură este de reţinut atitudinea lor dinamică mereu în mişcare fapt ce le asigură o multitudine de contacte care permit selectarea persoanelor ce ar putea să-i ajute în realizarea obiectivelor. O altă concluzie ce se impune este şi aceea că limitele fenomenului evazionist cunosc o continuă extensie, măsurabilă nu atât în numărul rămânerilor în străinătate (13 în 1987, faţă de 26 în 1986), cât mai ales în numărul avizelor negative date în acest an (95) şi în numărul sporit de elemente semnalate. Analiza

246

Florian Banu

informaţiilor obţinute conduce la concluzia că în următorii ani fenomenul este posibil să se extindă şi mai mult. Analizele efectuate pe cazuri şi în problemă şi-au propus să evalueze cauzele fenomenului pentru prevenirea extinderii acestuia şi găsirea celor mai potrivite măsuri menite să contribuie la prevenirea apariţiei unor nemulţumiri posibil de creat chiar printr-o avizare negativă nedreaptă. Pe acest fond opinăm că trebuie analizat cu mai mult discernământ fiecare caz. Şi în acest an s-a reuşit finalizarea aducerii în ţară a unui medic, caz valorificat pe linia combaterii propagandei evazioniste efectuate în exterior, materialul redactat urmând să apară în presă. Unele rezultate pozitive s-au înregistrat şi pe linia programelor de măsuri „Atlas” şi „Alfa”, problemă în care se cooperează adesea cu alte compartimente în direcţia verificării şi documentării celor semnalaţi că întreţin relaţii suspecte cu cetăţeni străini, cu fugari sau rude cunoscute cu activitate ostilă în străinătate, ori despre care există date că sunt predispuşi să prejudicieze interesele statului nostru. Evidenţiez în acest sens activitatea cpt. NERIŞANU, cpt. ARSENE şi lt. maj. NICULESCU pentru documentarea şi anchetarea comportamentului necorespunzător în străinătate (Libia) a mai multor persoane din obiective, măsurile ce se întreprind pe linia sancţionării celor vinovaţi şi a informării factorilor competenţi. Pentru prevenirea producerii unor fapte sau fenomene negative de natură să afecteze prestigiul ţării noastre în exterior s-au efectuat 17 prelucrări contrainformative de grup şi 275 prelucrări contrainformative individuale. În acelaşi scop, din totalul celor ….. persoane care au solicitat să efectueze deplasări în străinătate, ….au fost avizate negativ. În problema cercetare, analiza informaţiilor obţinute conturează unele aspecte interesante survenite în perioada de referinţă. - Unele lipsuri existente în coordonarea, organizarea şi controlarea acestui important domeniu se resimt în planul calităţii şi rezultatelor cercetării, pierzânduse timp şi priorităţi în sectoare importante de activitate; - Suprapuneri în tematici de cercetare ale diverselor unităţi, lipsa de ascendent profesional, de control, dar şi de materiale şi aparatură afectează uneori măsura angajării şi implicării profesionale; - Pe fondul tendinţei de fugă din acest domeniu a medicilor tineri, îşi fac loc în aceste obiective persoane slab pregătite, fără înclinaţii şi dorinţă de realizare profesională, fenomen ce riscă să deterioreze obiective şi preocupări majore ale cercetării medicale; - Tendinţele evidente de favorizare a trimiterii în străinătate pentru documentare, schimb de experienţă sau specializare a unor persoane îmbătrânite, explicabile prin cointeresarea, indiferenţa, incompetenţa sau chiar reaua credinţă a unor factori de conducere din aceste obiective, sunt de natură să amorseze nemulţumiri şi stări de spirit negative, fapt ce pune sub semnul întrebării discernământul şi atitudinea politică a acestora;

„Amorsarea” revoluţiei...

247

- Neimplicarea factorilor competenţi, şi în primul rând a Ministerului Sănătăţii, în organizarea concursurilor, necesare pentru asigurarea cercetării, dar şi pentru asigurarea calităţii schimbului de mâine în medicină, este comentată negativ în cele mai diferite circuite medicale, estimându-se că acest lucru poate avea repercusiuni dintre cele mai grave asupra medicinii româneşti. - Având în vedere importanţa domeniului, necesitatea evitării măririi zilelor de spitalizare şi a cheltuielilor inutile şi gratuite, se impune în viitor să acţionăm mai hotărât pe linia informării organelor cu răspunderi, până la cele mai înalte nivele. Deşi s-au înregistrat unele acumulări cantitative în cunoaşterea şi controlarea problemelor, analiza informaţiilor obţinute în problema justiţie-administraţie de stat pune în evidenţă existenţa unor aspecte şi fenomene negative şi mai ales unele tendinţe de extindere a acestora. Deficienţele serioase existente mai ales în comportamentul, conduita şi concepţiile unor avocaţi, explicabile prin recepţionarea unor influenţe negative din relaţiile cu cetăţenii străini, audierea conţinutului unor emisiuni ostile sau din contactele directe cu persoane trimise în justiţie pentru fapte reprobabile; - Activitatea duplicitară sau favorizantă a unor persoane din justiţie, spiritul de compasiune faţă de justiţiabili; - Comportamentul imoral, alcoolismul, lipsa de pregătire şi de respect faţă de profesie; - Predispoziţia spre corupţie, voluntarismul, solidaritatea prost înţeleasă; - Lipsa de patriotism şi loialitate faţă de ţară, demonstrată de unele din persoanele ce lucrează în domeniu – cazul „PANDREA” fiind revoltător de semnificativ în această problemă, conjunctura şi situaţia sa actuală demonstrând până la evidenţă rolul şi legătura sa directă cu servicii străine de spionaj – sunt doar câteva aspecte şi tendinţe care atestă faptul că activitatea politico-educativă prestată în acest domeniu nu satisface exigenţele, căci există o slabă fermitate profesională, iar controlul informativ şi măsurile operative întreprinse, nu sunt de natură să ofere garanţii reale în planul calităţii. - În acest scop, în viitor se impune un control informativ mai ferm şi o exploatare mai judicioasă şi mai operativă a informaţiilor, să conlucrăm mult mai activ cu factorii de conducere din domeniu şi alte eşaloane interesate. În privinţa apărării secretului de stat, s-au înregistrat, de asemenea, unele progrese. S-a urmărit, cu mai multă insistenţă, obţinerea unor date de interes operativ despre persoanele ce lucrează cu documente secrete, la cercetări de noutate (sic!) ori care întreţin relaţii cu cetăţenii străini. Pentru o mai bună cunoaştere a legislaţiei s-a efectuat un număr important de prelucrări contrainformative în special în instituţiile cu pondere în cercetare şi s-a cooperat mai mult cu compartimentul nostru de specialitate în direcţia adâncirii verificărilor efectuate pentru avizări, fapt ce a avut ca urmare mai multă ordine şi seriozitate în aceste obiective.

248

Florian Banu

S-a acţionat, de asemenea, mai persistent în direcţia promovării oamenilor de valoare, a cunoaşterii, verificării şi apropierii acestora, fapt ce a permis luarea în contact în acest an a unui număr de 19 persoane şi obţinerea unor informaţii de interes operativ. Acest lucru a permis prevenirea apariţiei unor fenomene necorespunzătoare şi a extinderii unor influenţe negative în acest mediu şi întocmirea unui număr de 12 informări pentru conducerea D.S.S., direcţiile centrale şi organele de partid. Extinderea experienţelor pozitive, pregătirea minuţioasă şi atentă a contactelor, comportarea impecabilă a ofiţerilor în relaţiile cu persoanele de autentică valoare din medicină, justiţie sau sport sunt tot atâtea premise în planul introducerii în reţea a unor surse de calitate din rândul acestor categorii de persoane şi garanţii reale pentru ameliorarea întinderii şi calităţii informaţiilor. În privinţa relaţiilor cu cetăţenii străini, atât în domeniul medical, cât şi în cel al justiţiei, administraţiei de stat şi sportului, sunt de sesizat unele schimbări în situaţia operativă, explicabile prin interesul în creştere al persoanelor din aceste domenii de a-şi crea şi permanentiza relaţii cu cetăţeni străini sau români stabiliţi în străinătate. Urmările negative ale unora din aceste relaţii sunt confirmate de cazurile de rămâneri în străinătate, de numărul avizelor negative acordate şi mai ales de tendinţele de creştere a numărului celor semnalaţi cu intenţii evazioniste şi al celor care recepţionează influenţe nocive, ostile. Din aceste considerente, în perioada analizată s-a acordat o mai mare atenţie problemei controlului informativ al relaţiilor cu cetăţenii străini – sens în care subliniez activitatea desfăşurată de cpt. NERIŞANU VLADIMIR, cât şi muncii de influenţare pozitivă a unor personalităţi şi specialişti, aspect în legătură cu care menţionez munca prestată de lt. col. STĂNESCU ŞTEFAN în cadrul I.N.G.G. În aceeaşi problemă s-a cooperat mai bine cu alte compartimente şi unităţi, îndeosebi cu Direcţia I, U.S.L.A. şi U.M. 0544. Conştienţi de faptul că pe acest plan avem încă multe disponibilităţi, în perioada următoare vom acţiona mai ferm în direcţia introducerii în reţea a unor persoane de valoare, aflate deja în contact, pentru îmbunătăţirea controlului informativ, pentru ameliorarea activităţii de influenţare pozitivă şi, în măsura posibilităţilor, pentru dezinformare. Alături de compartimentele de specialitate, în acest an ne-am implicat mai mult în exercitarea unor acţiuni de influenţă în străinătate, menite să crească prestigiul şi renumele ţării şi să contribuie la creşterea credibilităţii produselor şi cercetării româneşti. Sunt de menţionat în acest sens contribuţiile aduse în acţiunile „REALITATEA”, „ORIZONT” sau în cazuri concrete cum ar fi „RABINUL”, „SANDU” etc., precum şi informaţiile importante aduse de surse aflate în legătura serviciului şi care au fost prezentate conducerii D.S.S. şi conducerii superioare de partid şi de stat. În acelaşi sens, se cuvine a fi menţionată preocuparea pe linia influenţării şi determinării unor personalităţi din exterior pe linia adoptării unei poziţii favorabile pentru România sau a publicării unor articole de natură să combată propaganda reacţionară, duşmănoasă la adresa ţării noastre.

„Amorsarea” revoluţiei...

249

Se cuvin a fi menţionate, totodată, contribuţia şi preocupările unor ofiţeri pe linia O.V.S. şi faptul că din exploatarea cazurilor noastre s-au obţinut 35.000 $, urmând a se finaliza în continuare şi alte cazuri. Considerăm însă că aceste contribuţii reprezintă un început modest ce se impune a fi continuat şi extins, circuitele de care răspundem oferind largi posibilităţi şi deschideri ce necesită un studiu atent pentru a fi valorificate corespunzător. Activitatea de cooperare cu alte compartimente a cunoscut în acest an multe ameliorări şi îmbunătăţiri. Evidenţiez în acest sens cooperarea cu serviciile 130 (cazurile „Puiu”, „Beneş”, „Pandrea”), 150, 170 (cazurile „Asistentul”, A.C. etc.), 350 (cazul IVA, D.D., „Petre” etc.), 330 (libienii, „Caius”), cu serviciul 0544, compartimentele „S” şi de cercetări penale, cooperarea operativă şi eficientă cu serviciul de paşapoarte, confirmată de numeroase cazuri în care s-a reuşit prevenirea rămânerii unor elemente în străinătate, de obţinerea unor date de interes operativ şi informaţii exploatate în cazuri, jocuri operative, teste, combinaţii etc., cât şi cu serviciile de filaj şi investigaţii. Există, de asemenea, multe acumulări pozitive în conlucrarea cu Direcţia I, Dir. III-a, U.S.L.A., Serviciul „D”, U.M. 0195, U.M. 0544 şi Unitatea Specială „T”. S-a cooperat în bune condiţiuni cu organele de procuratură şi miliţie, cazurile „PETRICĂ”, „MARIN”, „ASISTENTUL”, „BARBU”, „PANDREA” etc. constituind reale argumente în acest sens. Se impune a fi subliniată conlucrarea ireproşabilă pe linia finalizării unor cazuri pentru infracţiuni de drept comun, dar şi în sensul realizării unor jocuri şi combinaţii operative – cu Procuratura Municipiului Bucureşti fapt ce a asigurat acoperirea necesară intervenţiilor noastre şi a imprimat un plus de eficienţă măsurilor întreprinse. Reale creşteri calitative se înregistrează şi pe linia relaţiilor cu legăturile oficiale, factorii de conducere din obiective şi organele de partid. Putem concluziona că, pe ansamblu, cu unele excepţii nesemnificative, există o evoluţie generală pozitivă, preocupările ofiţerilor înregistrând o gamă mai largă de activităţi – fapt confirmat de măsurile de finalizare înscrise în anexele raportului şi de dificultăţile sporite ale unora din ele – şi circumscriindu-se mai mult exigenţelor comenzii unităţii, atât din punct de vedere al conţinutului, cât şi al amplitudinii eforturilor cerute. Cu toate aceste creşteri cantitative şi calitative, analizând cu exigenţă şi realism situaţia operativă, evoluţia fenomenelor şi tendinţelor menţionate, în perspectiva exigenţelor documentelor de partid, a comandamentelor sociale şi ordinelor profesionale, trebuie să arătăm că în munca prestată s-au manifestat multe deficienţe. Fără a le inventaria, ne propunem să subliniem ce este mai acut în această privinţă, pentru că se impune să acţionăm cât mai urgent pentru remedierea lor: - carenţe evidente există în munca cu reţeaua informativă şi, în primul rând, în constituirea unui fond corespunzător de candidaţi la recrutare, aspect ce explică numărul redus de recrutări efectuate. Lipsuri serioase la acest capitol au dovedit lt. col. STĂNESCU, cpt. ARSENE, lt. maj. NICULESCU, care nu şi-au realizat planul de recrutări;

250

Florian Banu

- Se acţionează timid pe linia studierii, verificării şi atragerii la colaborare a unor persoane din rândul cetăţenilor străini aflaţi la studii, specializare, doctorat ori români stabiliţi definitiv în străinătate ce întreţin relaţii şi realizează o multitudine de contacte cu persoane care îşi desfăşoară activitatea în obiectivele noastre; - Nu se investeşte întotdeauna suficient timp în instruirea şi dirijarea reţelei recent recrutate în formarea şi antrenarea sa în probleme de interes operativ care să ofere acesteia satisfacţii morale, profesionale şi de ordin material; - Instruirea specifică, pe cazuri şi probleme, este insuficient de nuanţată, de individualizată sau adecvată specificului problemelor şi cazurilor aflate în lucru, deficienţele respective fiind, între altele, generate de contactarea neritmică a reţelei, lipsa unei pregătiri corespunzătoare a întâlnirilor, atitudine de suficienţă a unor ofiţeri, contactarea reţelei în afara caselor de întâlniri; - Activitatea de conducere a reţelei nu este întotdeauna realizată cu suficientă competenţă şi autoritate profesională; - Deşi în acest an nu am avut cazuri de rămâneri în străinătate a unor persoane din legătură şi nici cazuri de deconspirarea sau trădare, trebuie subliniat faptul că activitatea de verificare a acesteia nu se înscrie în limitele exigenţelor ordinelor. Avem în reţea cazuri de surse ce ne informează fragmentat ori ne dezinformează, nesincere, cu reticenţe serioase faţă de organele noastre, care colaborează formal cu noi; - Situaţiile în care s-a recurs la combinaţii informativ, jocuri operative, interpuneri, infiltrări pentru clarificarea sau finalizarea unor cazuri sunt reduse, aspect ce atestă în egală măsură faptul că sunt puţine cazurile în care s-au adâncit corespunzător informaţiile existente; - Au existat multe evenimente interne şi internaţionale care nu au fost suficient de mult avute în vedere, pe linia stabilirii reacţiei elementelor aflate în atenţie şi a obţinerii unor materiale informative cu relevanţă vizând concepţiile politice şi atitudinea acestora în ceea ce priveşte starea de spirit existentă. - Valoarea unor informaţii despre anumite probleme nu tocmai lipsite de importanţă, cum ar fi acelea privind situaţia medicilor stagiari, problema intrării în specialitate, activitatea de cercetare, apărarea oamenilor de valoare etc. nu satisface exigenţele actuale. În acelaşi context trebuie menţionat şi volumul redus de informaţii vizând contactele cu cetăţeni străini, cu personalul ambasadelor sau cu persoane stabilite definitiv în străinătate; - Deşi în acest an s-au înregistrat unele progrese, există încă serioase carenţe pe linia operativităţii, cât şi a exploatării şi valorificării informaţiilor şi chiar în privinţa corelării lor cu alte date existente ori care s-ar fi putut obţine prin conlucrarea cu alte compartimente. Lipsuri serioase există încă şi în legătură cu modul în care sunt lucrate persoanele aflate în atenţie. - Avem încă D.U.I. („Costin”, „Olaru”, „Blaga”, „Tănase” etc.) lucrate de mai mulţi ani şi în care nu se realizează pe deplin sarcinile înscrise în planuri;

„Amorsarea” revoluţiei...

251

- Nu se întreprind măsuri corespunzătoare şi nu se acţionează suficient pentru controlarea momentelor operative (lt. col. Stănescu, lt. maj. Niculescu, cpt. Beldie etc.); - Există încă un număr important de persoane lucrate în S.I. de mai mult timp şi în care nu s-au clarificat informaţiile de primă sesizare; - În alte situaţii, însăşi pregătirea profesională şi de cultură generală a persoanelor din reţea nu oferă suficiente garanţii în planul înţelegerii corecte a unor afirmaţii exprimate cu subînţelesuri sau în mod disimulat de către cei pe lângă care sunt dirijaţi; - Nu se acordă întotdeauna suficientă atenţie cunoaşterii preocupărilor şi comportării persoanelor revenite în ţară după deplasări efectuate în exterior; - Deşi în perioada analizată măsurile întreprinse au transpus mai exact în viaţă fondul şi rostul prevenirii, cazurile de atenţionare şi influenţare pozitivă fiind mai numeroase decât în anii anteriori, se impune să acţionăm pe un front mai larg şi mai eficient în acest sens. Cu toate că în perioada de referinţă s-au înregistrat progrese în privinţa controlării aspectelor de interes operativ, vizând desfăşurarea unor congrese sau întâlniri internaţionale, există încă un vast teren ce se impune a fi valorificat în viitor şi largi posibilităţi de realizare a unor acţiuni de influenţă menite să contribuie la sporirea prestigiului ţării noastre. - Numărul persoanelor prelucrate informativ înainte de plecarea lor în străinătate şi al celor contactate după revenirea în ţară este redus, resimţindu-se în întinderea şi calitatea informaţiilor ce se deţin pe linia cunoaşterii comportării şi preocupărilor pe care le are această categorie de persoane în exterior. Concluzionând, deşi în acest an ne-am implicat mai mult în rezolvarea problemelor, situaţiilor şi sarcinilor ce ne-au revenit, fapt confirmat de rezultatele obţinute, pentru a se produce reale mutaţii pe fond concepţional, este necesar să ne propunem mai mult pentru ca realizările să depăşească cota cu care ne-am obişnuit. În acest sens: - Ne vom multiplica eforturile pe linia atragerii la colaborare a unui număr sporit de persoane, cu certe calităţi şi posibilităţi. În acelaşi timp, vom analiza permanent şi vom acţiona mai ferm pentru scoaterea din reţea a celor care nu mai corespund. - Vom investi mai mult efort pe linia finalizării cazurilor aflate în lucru, străduindu-ne ca măsurile întreprinse să satisfacă exigenţele prevenirii şi eficienţei. Pe acest plan, ne vom strădui să acţionăm cu mai multă operativitate în cazurile care impun. - În direcţia îmbunătăţirii permanente a activităţii de culegere a informaţiilor, ne propunem să dirijăm mai atent şi mai nuanţat, în funcţie de particularităţile problemelor şi dificultatea cazurilor, să antrenăm mai mult potenţialul informativ existent, oferindu-i motivaţii şi satisfacţii în beneficul muncii;

252

Florian Banu

- Avem în vedere o folosire mai eficientă a timpului de lucru şi o organizare mai judicioasă a activităţii fiecărui ofiţer (…). - Vom acorda toată atenţia perfecţionării cooperării, pe diferite cazuri, cu toate compartimentele, cu organele de partid şi factorii de răspundere din obiective veghind ca cei din urmă să-şi realizeze mai profund competenţele şi să nu ne substituim responsabilităţilor acestora. - Extinderea bazei de lucru, mărirea potenţialului informativ, o mai bună folosire a potenţialului T.O. (peste 170 persoane verificate) şi integrarea corespunzătoare în muncă a cpt. Arsene şi cpt. Darie în acest an, sunt tot atâtea acumulări cantitative ce ne determină să apreciem că am pregătit mai bine anul ce urmează. - Pe linie de partid vom discuta deschis şi cu mai multă responsabilitate orice aspecte negative, tendinţe de indisciplină sau insuficientă angajare, propunând măsurile care se impun; - Ne vom ocupa mai mult de îndrumarea şi controlul ofiţerilor pentru ca activitatea fiecăruia să înregistreze progrese în planul eficienţei şi satisfacţiei personale, coordonate ce oferă motivaţii şi perspective profesionale. - Nu am avut cazuri de indisciplină în acest an, cu excepţia unor situaţii – puţine la număr (cpt. Nerişanu, lt. maj. Niculescu) – de întârzieri de avize şi răspunsuri la adrese, aspect generat de faptul că nu am controlat permanent activitatea tuturor ofiţerilor şi nu am dovedit suficientă exigenţă şi fermitate în direcţia eliminării tendinţelor de automulţumire şi suficienţă manifestate la unii dintre ei. În perioada analizată, am primit un sprijin real şi eficient din partea comenzii inspectoratului51 şi Direcţiei I, care ne-au orientat mai mult şi ne-au ajutat direct în rezolvarea unor situaţii sau cazuri mai dificile, fapt pentru care exprim mulţumirile tuturor ofiţerilor. Sper că discuţiile care vor urma vor confirma, întregi şi adânci aspectele raportate, oferind o imagine mai completă asupra problematicii cu care ne confruntăm şi mai ales vor adăuga date mai concrete în privinţa dorinţei de implicare şi găsire de soluţii pentru eliminarea carenţelor şi dificultăţilor existente. Exprim convingerea că acest ultim element este decisiv şi de el depind progresele pe care le dorim în anul care vine. A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 11.723, vol. 93, f. 1-9

51

Inspectoratul de Securitate al Municipiului Bucureşti era condus de gen.-mr. Bucurescu Gianu, locţiitor col. Goran Gheorghe.

„Amorsarea” revoluţiei...

253

64. 1988 ianuarie – Notă privind deficienţele de funcţionare a Fabricii de conserve din carne Şcheia şi modul de camuflare a acestora de către conducerea unităţii [Se restituie] SECRET Nr. D/093086 din .... ian. 1988 Exemplar nr... [Tov. Dir. Tudor Şt. Verificaţi şi prezentaţi măsurile întreprinse până la 5.II.88 /ss/ indescifrabil 29.I.88]

NOTĂ Deţinem date din care rezultă că Fabrica de conserve din carne şi frigorifere Şcheia, din cadrul Întreprinderii de industrializare a cărnii Suceava, produce diverse tipuri de conserve şi semiconserve, care se exportă în diverse ţări, şi în fiecare an unitatea este vizitată şi controlată de diverşi specialişti (medici veterinari) din ţările Pieţei Comune, în vederea agreării pentru export. Cu ocazia contractelor, specialiştii străini au pretins ca apa de răcire după sterilizarea cutiilor de conserve să fie clorinată, deoarece apa simplă, neclorinată, duce la infestarea cutiilor. În anul 1980 F.C.C.F. Şcheia a improvizat o staţie de clorinare ce funcţionează numai în timpul vizitelor de agreaj şi atunci în condiţii pe care specialiştii străini nu le acceptă. La 9 decembrie 1987, specialistul firmei „PRINCESS FOODS” din Anglia, verificând apa de răcire, după sterilizarea cutiilor, a constatat că nu se foloseşte clorul. S-a căutat să se demonstreze de către reprezentanţii fabricii că este o defecţiune accidentală. Cu ocazia fiecărei vizite de agreaj, specialiştii străini au atras atenţia că staţia de clorinare trebuie să asigure concentraţia de clor cerută prin legislaţie, să fie prevăzută cu instalaţie de avertizare luminoasă şi sonoră, precum şi cu puncte de control, dar deocamdată F.C.C.F. Şcheia a prezentat străinilor doar registre de analize întocmite fictiv şi la un control mai riguros situaţia poate fi descoperită. Menţionăm că lipsa staţiei de clorinare poate duce la pierderea agreajului F.C.C.F. Şcheia, pentru majoritatea ţărilor cu care avem relaţii comerciale. Întreprinderea de industrializare a cărnii Suceava nu poate executa şi amenaja o staţie de clorinare corespunzătoare fără aportul Ministerului Industriei Alimentare şi

Florian Banu

254

a Centralei Industrializării Cărnii Bucureşti, prin investiţii şi dotări cu aparatură specială. RD/00771/3062 A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 13.858, vol. 4, f. 329

65. 1988 februarie 17 – Notă privind neonorarea la termen a contractelor de livrare la export şi pe piaţa internă de către Întreprinderea de prelucrare a aluminiului Slatina, cauzele acestei situaţii şi starea de spirit a angajaţilor SECRET Nr. D/093194 din 17 februarie 1988 Exemplar nr. 1 M.I.M. CABINET ADJ. MINISTRU Nr. 4614/17.02.88 [Tov. Ghiauş Analizaţi şi prezentaţi /ss/ indescifrabil]

NOTĂ Din datele ce le deţinem, rezultă că Întreprinderea de prelucrare a aluminiului Slatina nu onorează unele contracte pentru export şi intern la termen, neavând asigurate magneziul necesar pentru aliere şi materialele de ambalaj. Întreprinderea se află în imposibilitatea de a livra unor beneficiari externi laminate de aluminiu în valoare de 1,8 milioane dolari, respectiv 3,1 milioane ruble, precum şi 70% din obligaţiile contractuale faţă de beneficiarii interni, întrucât din necesarul de 25 de tone magneziu contractat de Întreprinderea de Comerţ Exterior „METALEXPORT-IMPORT”, încă din 1987, până în prezent, nu s-a importat nimic, stocul de magneziu fiind complet epuizat. Situaţia de mai sus deşi este cunoscută la Întreprinderea de Comerţ Exterior „METALEXPORT-IMPORT”, aceasta continuă să angajeze Întreprinderea de prelucrare a aluminiului Slatina în contracte de laminate aliate cu magneziu, cu termene de livrare ce nu pot fi respectate. Totodată, exportul pe relaţia devize convertibile este oprit datorită neasigurării materialelor de ambalaj de către Întreprinderea de mase plastice Buzău, Combinatul petrochimic Piteşti şi Fabrica de hârtie Buşteni. [S-a expediat la IPA Slatina/12 februarie ’88]

„Amorsarea” revoluţiei...

255

Deficienţele menţionate în asigurarea bazei materiale pentru realizarea produselor din aluminiu în conformitate cu clauzele stipulate în contracte, pe lângă implicaţiile de ordin economic, conduc la crearea unei stări de spirit nefavorabilă în rândul personalului muncitor, ca urmare a nerealizării retribuţiei. [S-a expediat la IPA Slatina 01560260/12 februarie 1988] A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 10.757, vol. 68, f. 14

66. 1988 februarie 19 – Raport al Inspectoratului judeţean de securitate Caraş-Severin cu privire la măsurile întreprinse în cadrul problemei „Tineret-Învăţământ” MINISTERUL DE INTERNE INSPECTORATUL JUDEŢEAN CARAŞ-SEVERIN Serviciul I Nr. 1/PC/00251361/29.02.88

STRICT SECRET ex. nr. 1

RAPORT În problema „Tineret-învăţământ”, în cursul lunii februarie a.c., s-au întreprins următoarele măsuri: -În data de 11.02.1988 la sala „1 Decembrie 1918” din municipiul Reşiţa s-a organizat o pregătire contrainformativă la care au participat peste 2.500 elevi şi cadre didactice, fiind condusă de şeful Securităţii şi inspectorul general adjunct de la Inspectoratul judeţean Caraş-Severin; S-au prezentat expuneri, s-a organizat un microrecital de poezie şi muzică şi a fost proiectat filmul „Poliţă în alb”. -S-au aplicat avertismente numiţilor ŞTEFAN ANGHEL, prorectorul Institutului de subingineri Reşiţa, şi CRIVACUCEA MARIA, secretar principal la I.S.R., pentru încălcarea prevederilor Legii 23/1971 şi ale Legii 32/1968 privind regimul invenţiilor şi inovaţiilor; -prin prorectorul ŞTEFAN ANGHEL şi secretarul BOB CIOATĂ TRIFON de la I.S.R., au fost atenţionaţi PIROI ION şi ALEXANDRU CORNEL – cadre didactice la acest institut pentru comentarea negativă a Decretului 11/1988 şi manifestări necorespunzătoare la adresa conducerii superioare de partid şi de stat; -În baza informării anterioare făcută la organul de partid, a fost exclus din rândurile membrilor P.C.R. „PROFESORUL”, lucrat în DUI, numele real PONORAN

Florian Banu

256

ILIE, cadru didactic la I.S.R., identificat ca autor al unor scrisori anonime cu conţinut necorespunzător, fiind totodată îndepărtat şi din procesul de învăţământ; -3 informări verbale la conducerea Inspectoratului şcolar judeţean; -4 informări verbale la factorii de conducere de la Liceele industriale nr. 2, 4 şi 5 Reşiţa. COORDONATORUL PROBLEMEI Lt. /ss/Popa Constantin A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 8.833, vol. 25, f. 449

67. 1988 februarie 23 – Notă privind aprovizionarea deficitară cu materiale şi piese de schimb a Combinatului Siderurgic Galaţi şi impactul acesteia asupra funcţionării instalaţiilor şi utilajelor SECRET Nr. D/093226 din 23 februarie 1988 Exemplar nr. 2

NOTĂ Din datele ce le deţinem rezultă că la Combinatul Siderurgic Galaţi, programele lunare de reparaţii a motoarelor electrice, care pun în mişcare utilajele şi instalaţiile din fluxurile tehnologice, nu pot fi îndeplinite datorită faptului că s-au alocat de către Direcţia Generală de Aprovizionare şi Desfacere din Ministerul Industriei Metalurgice cantităţi de conductori bobinaj mult mai mici decât necesarul conform normelor de consum stabilite pentru anul 1988. Faţă de un necesar de 2,9 t/lună conductor bobinaj izolaţie sticlă (PE 2S), s-au alocat 0,7 t/lună, iar faţă de un necesar de 17,1 t/lună conductor bobinaj email rotund (Cu ET 2), s-au alocat 3,3 t/lună. În această situaţie, multe instalaţii şi utilaje din fluxurile tehnologice sunt scoase din funcţiune sau lucrează cu un număr redus de motoare faţă de prevederile din proiect, diminuând-se şi reducându-se durata de funcţionare a utilajelor de bază. Astfel, maşinile de scos uşi şi de stivuit de la bateriile de cocsificare, instalaţiile de stingere uscată a cocsului, podurile rulante şi căile cu role din sectoarele calde funcţionează cu un număr redus de motoare. O situaţie asemănătoare este şi la Laminorul de tablă groasă nr. 1, care a fost repornit după reparaţia anuală din perioada 28 ianuarie-6 februarie 1988, fără motoare electrice la toate utilajele. RD 848/1282/3 ex. A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 10.757, vol. 68, f. 13

„Amorsarea” revoluţiei...

257

68. 1988 martie 4 – Notă cu privire la neajunsurile întâmpinate de Întreprinderea de Autocamioane Braşov în aprovizionarea cu materiale şi la starea de spirit negativă a muncitorilor SECRET Nr. D/093270 din 04 martie 1988 Exemplar nr. 1

NOTĂ Din datele ce le deţinem, rezultă că în ultima perioadă Întreprinderea de Autocamioane Braşov se confruntă cu serioase neajunsuri pe linia aprovizionării cu materiale, care se repercutează negativ asupra îndeplinirii planului de producţie, a exportului şi, implicit, asupra nivelului de retribuire a personalului muncitor. Astfel, din necesarul pe trimestrul I 1988 de 683 tone materiale, s-a acordat o cotă de 481 tone şi s-au repartizat unităţii numai 311 tone. Probleme mai deosebite sunt la ţevile zincate din import R.F.G., necesare instalaţiei de frânare unde, dintrun necesar de 214 tone, nu s-a repartizat nimic. Pentru înlocuirea importului, deşi sau solicitat 61 tone laminate din aluminiu, au fost repartizate 32 tone. Situaţii similare se întâlnesc şi la aprovizionarea cu cupru electrolitic unde, faţă de necesarul de 42 tone, s-a dat repartiţie pentru 5 tone, laminate din bronz 2 tone, faţă de necesarul de 42 tone, şi zinc pentru acoperiri galvanice 4,4 tone, faţă de 24 tone. Din cantităţile de 10 tone oţel aliat, contractat cu Combinatul Siderurgic Reşiţa şi 154 tone inel SR 113, contractat cu Întreprinderea „Laminorul” Brăila, în lunile ianuarie şi februarie nu s-a livrat nimic. Pe fondul acestor neajunsuri, în rândul personalului muncitor se fac comentarii din care rezultă îngrijorarea că nu se vor realiza sarcinile de producţie, vor fi afectate contractele pentru export şi vor avea penalizări mari la retribuţii. A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 10.757, vol. 68, f. 6

Florian Banu

258

69. 1988 iunie 2 – Ordin circular către inspectoratele judeţene de securitate cu privire la invitarea unor personalităţi din România la „Conferinţa Internaţională despre Drepturile Omului”, ce urma a fi organizată la Cracovia 0030614/03.06.1988 MINISTERUL DE INTERNE DEPARTAMENTUL SECURITĂŢII STATULUI DIRECŢIA I Nr. D/0062678 din 2 iun. 1988

STRICT SECRET Ex. 41

[Serv. I Atenţie la Stoiciu anunţaţi şi Bir. I Col. indescifrabil 03.06.1988] Către SECURITATEA JUDEŢEANĂ VRANCEA Tovarăşului şef al Securităţii Urmare la ordinul nostru nr. D/0061672 din 19 mai 1988, vă informez că, recent, postul de radio „Europa liberă”, a difuzat textul unei „scrisori-invitaţi”, adresată unor pretinşi dizidenţi din România, pentru a participa la o aşa-zisă „Conferinţă Internaţională despre Drepturile Omului”, care ar urma să aibă loc la CracoviaPolonia, în perioada 25-28 august a.c., cu prilejul aniversării a 40 de ani de la adoptarea „Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului”. Conferinţa respectivă ar fi pregătită din iniţiativa Sindicatului „SOLIDARITATEA”, sub patronajul lui LECH WALESA. Din ţara noastră, după cum se pretinde, au fost invitaţi ION PUIU, DOINA CORNEA, MARINA CELAC BOTEZ, DAN PETRESCU, LIVIU CANGIOPOL, FLORIAN RUSU, NICOLAE STĂNCESCU, ION FISTIC, GABRIEL ANDREESCU, precum şi alte persoane cu preocupări ostile, interesate să participe la această reuniune. În vederea preîntâmpinării deplasării în R.P. Polonă a unor elemente cu concepţii ostile, mai ales a celor recent fişate pentru preocupări de natură protestatară, luaţi măsuri de cunoaştere şi verificare complexă a acestora. Totodată, urmăriţi şi raportaţi reacţia persoanelor din preocupările dvs. la respectivul „apel” difuzat de postul de radio menţionat. ŞEFUL DIRECŢIEI /ss/Colonel Raţiu Gheorghe A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 10.661, vol. 2, f. 123

„Amorsarea” revoluţiei...

259

70. 1988 iunie 16 – Notă a Direcţiei a II-a din D.S.S. cu privire la insuficienţa stocurilor de făină de grâu şi mălai în mai multe judeţe şi starea de spirit negativă a populaţiei faţă de lipsa pâinii şi a mălaiului SECRET Ex. nr.

NOTĂ Din datele pe care le deţinem rezultă că în unităţile de morărit din mai multe judeţe s-au creat goluri în aprovizionarea cu grâu, fapt pentru care unele fabrici de pâine sunt în situaţia de a epuiza stocurile de făină pentru producţia curentă de pâine şi alte produse de panificaţie. Astfel, la Întreprinderea de morărit şi panificaţie din judeţele Prahova, Giurgiu, Caraş-Severin, Mehedinţi, Maramureş, Dolj, Dâmboviţa şi Vrancea, stocurile de făină existente, asigură producţia de pâine numai pentru următoarele 2-3 zile. De asemenea, se înregistrează goluri în aprovizionarea populaţiei cu mălai, nefiind livrate la fondul pieţii pe semestrul I/1988 peste 120 mii tone faţă de prevederile programului de auto-aprovizionare. Potrivit aprecierii specialiştilor sunt necesare măsuri urgente din partea Ministerului Contractării şi Achiziţionării Produselor Agricole şi a Ministerului Industriei Alimentare şi Ministerului Comerţului Interior, pentru prevenirea unor comentarii negative şi stări de spirit necorespunzătoare în rândul populaţiei, ca urmare a neaprovizionării cu pâine şi mălai la nivelul programelor stabilite. [Nota a fost promovată prin conducerea direcţiei şi a departamentului la tov. VICEPRIM-MINISTRU CORNEL PACOSTE52 52

Pacoste Cornel (n. 15 iul.1930, sat Peşteana-Vulcan, com. Ciuperceni, jud. Gorj; d. 12 iul.1999, Bucureşti). Membru al C.C. al P.C.R. (28 nov.1974-23 nov.1979 şi 18 dec.1982-22 dec.1989); membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. (23 nov.1984-22 dec.1989). Studii: Liceul „Tudor Vladimirescu” din Târgu Jiu (1941-1949); Facultatea de Construcţii Hidrotehnice, Institutul de Construcţii din Bucureşti (1949-1953); stagii de specializare: două luni (1959) la Moscova, în Statistica construcţiilor, şi la Leningrad, în Dinamica construcţiilor; nouă luni în Belgia, la Liège (1963-1964), în Teoria plasticităţii şi Calculul structurilor în domeniul plastic; curs postuniversitar la Academia de Ştiinţe Social-Politice „Ştefan Gheorghiu”. Profesia de bază: inginer hidrotehnic. Activitate şi funcţii: membru de partid din 1955; secretar al Comitetului U.T.M. din cadrul Institutului de Construcţii din Bucureşti (1953-1954); asistent, apoi şef de lucrări la Catedra de mecanica construcţiilor a Facultăţii de Construcţii (oct.1953-1964); a predat cursul „Statistica construcţiilor” la Institutul de Construcţii din Bucureşti (din oct.1961); preşedinte al Comitetului sindical din cadrul Institutului de Construcţii şi membru al Comitetului orăşenesc U.T.M. Bucureşti (1954-1956); secretar al Comitetului raional U.T.M. „Lenin” din Bucureşti (19561961); membru supleant al C.C. al U.T.M. (30 iun.1956-20 aug.1960); secretar al Comitetului de

Florian Banu

260

/ss/ col. Indescifrabil] Nr. D/090502 Din 16 iunie 1988 A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 13.858, vol. 4, f. 353

71. 1988 iunie 18 – Notă a Securităţii Municipiului Bucureşti cu privire la deficienţele înregistrate la Întreprinderea de morărit, panificaţie şi paste făinoase Bucureşti MINISTERUL DE INTERNE DEPARTAMENTUL SECURITĂŢII STATULUI Securitatea municipiului Bucureşti Nr. D/I/339.727 din 18 iunie 1988

Ex. nr. 3

NOTĂ Întreprinderea de morărit, panificaţie şi paste făinoase (IMPPF) întâmpină dificultăţi în realizarea sarcinilor de plan, cele opt fabrici de pâine subordonate nedispunând decât de un stoc minim (2.500 tone) de făină albă, cantitatea existentă acoperind necesităţile de fabricaţie doar pentru două zile. Situaţia este generată de faptul că din cele 30.700 tone de grâu repartizate întreprinderii de Ministerul Contractării şi Achiziţionării Produselor Agricole în perioada 1-15 iunie a.c. s-au primit doar 19.100 tone, lucru ce nu a permis formarea unui stoc suficient de făină. Datorită acestui fapt, cantitatea de grâu pentru măcinat partid din cadrul Institutului de Construcţii din Bucureşti (1961-1964); membru al Comitetului de partid al Centrului Universitar Bucureşti (din 1962); prodecan al Facultăţii de Construcţii Civile din cadrul Institutului de Construcţii din Bucureşti (în 1962); a continuat să lucreze la Facultatea de Construcţii, dar cu o jumătate de normă (din 1964); locţiitor al secretarului Comitetului de partid al Centrului Universitar Bucureşti (1964-1971); prim-secretar al Comitetului de partid al Centrului Universitar Bucureşti (1971-9 oct.1973); secretar al Comitetului de partid din Ministerul Afacerilor Externe (din 1973); adjunct al ministrului Afacerilor Externe (9 oct.1973-23 ian. 1980); membru al Comisiei C.C. al P.C.R. pentru probleme de cadre de partid şi de stat (din 3 nov.1976); membru al Comitetului pentru problemele consiliilor populare (din 23 sept.1980); prim-secretar al Comitetului de partid şi prim-vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular al jud. Arad (9 febr.1980-17 iul.1982); prim-secretar al Comitetului de partid şi preşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular al jud. Timiş (22 iul.1982-14 nov.1985); secretar al C.C. al P.C.R. (14 nov.198526 aug.1986); viceprim-ministru şi membru al Biroului Executiv al Consiliului de Miniştri (26 aug.1986-22 dec.1989); preşedinte al Comisiei guvernamentale de colaborare şi cooperare economică şi tehnică şi reprezentant permanent al R.S.R. la C.A.E.R. (5 febr.-11 nov.1987); membru al biroului Comisiei C.C. pentru problemele cooperării economice şi relaţiile internaţionale ale partidului şi statului (în 1988) – Membrii C.C…, p. 445-446.

„Amorsarea” revoluţiei...

261

era, la data de 15 iunie a.c., de numai 9.000 tone, făina obţinută neputând însă intra în procesul de producţie deoarece nu era încă maturată (perioada de maturare este de 12 zile, iar nerespectarea acestui interval face ca pâinea obţinută să nu fie de calitate – necrescută, fără gust etc.). O situaţie necorespunzătoare se înregistrează şi la porumbul necesar producerii de mălai pentru fondul pieţii, din cantitatea de 3.000 tone repartizată, întreprinderea primind doar 290 tone. La 15 iunie a.c. stocul de porumb pentru măcinat era de numai 140 tone, adică cu 30 tone mai puţin faţă de cantitatea ce se macină într-o zi în morile din Capitală. Aspectele arătate mai sus sunt de natură să creeze goluri în aprovizionarea populaţiei şi, implicit, o stare de spirit necorespunzătoare în rândul acesteia. Datorită lipsei de navete confecţionate din material plastic, fabricile de pâine nu au în ce depozita şi transporta produsele finite realizate, acestea fiind aşezate, contrar normelor igienico-sanitare, direct pe podea în spaţiile de depozitare, existând permanent riscul contaminării microbiene a acestora. Cu toate intervenţiile repetate ale conducerii I.M.P.P.F., atât la forurile tutelare, cât şi la Ministerul Industriei Chimiei şi Petrochimiei, situaţia nu s-a rezolvat, din necesarul de 30.000 navete primindu-se doar 8.300 navete. ŞEFUL SECURITĂŢII General-maior /ss/ Bucurescu Gianu VD/NC 4 ex

1 ex. CPMB 1 ex. Dir. a II-a

A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 13.858, vol. 4, f. 378

72. 1988 iunie 25 – Notă privind starea de profundă nemulţumire a populaţiei din Bucureşti provocată de dificultăţile în procurarea pâinii NOTĂ privind starea de spirit a populaţiei în ziua de 25 iunie 1988, referitoare la aprovizionarea cu pâine şi alte produse de panificaţie a Capitalei În ultimele zile marea majoritate a centrelor de pâine din Capitală au fost aprovizionate cu o cantitate mai mică faţă de perioadele anterioare, fapt ce a generat unele nemulţumiri în rândul populaţiei şi crearea, în faţa acestor centre, a unor aglomerări de persoane.

262

Florian Banu

Întrucât la centrale de pâine se vând numai câte două pâini de persoană, s-au creat nemulţumiri, în special din partea unor persoane cu familii numeroase, care sunt nevoite să stea de mai multe ori la „cozi” pentru a obţine cantitatea de pîine necesară. La centrele de pâine din pieţele DOROBANŢI, AMZEI, UNIRII, MOGHIOROŞ, CRÂNGAŞI, DELFINULUI, OBOR, PROGRESULUI, SUDULUI, RAHOVA, precum şi cele din complexurile comerciale „Comaliment – Televiziune”, Mihai Bravu, Baba Novac, Dristor, 13 Septembrie, în dimineaţa zilei de 25 iunie a.c. s-au adus cantităţi reduse de pâine, care s-au terminat în scurt timp, multe persoane neavând posibilitatea să cumpere. Centrele au fost reaprovizionate în jurul orelor 15,00 – 16,00, însă tot cu cantităţi reduse. La Unitatea nr. 305 din str. Halelor, nr. 7 (Hala Unirii), centrul a fost aprovizionat cu şase mii de pâini mai puţin, iar în jururl orei 17,30, când s-a vândut întreaga cantitate, vânzătorul a anunţat cetăţenii să nu mai aştepte, pentru că nu se va mai primi un alt transport. O situaţie similară s-a petrecut şi la centrul din Bulevardul Lacul Tei (colţ cu str. Glucozei) unde, în jurul orei 13,00 s-a făcut aceeaşi comunicare. De asemenea, a generat nemulţumiri în rândul unor persoane faptul că la magazinele din Piaţa Progresul, în special pe data de 24 iunie a.c., s-a vândut numai câte o pâine de persoană, iar în ziua următoare câte o pâine şi un sfert, întreaga cantitate epuizându-se la orele 8,00 dimineaţa, după care nu a mai existat pâine timp de mai multe ore. În cadrul complexurilor comerciale din Şos. Mihai Bravu, zona Baba Novac – Dristor, Cotroceni, Piaţa Rahova, grupuri de persoane, dintre cele care aşteptau să cumpere pâine, nemulţumite de lipsa produsului respectiv, au făcut diferite comentarii cu conţinut necorespunzător. Centrul „Lira” din str. 13 Septembrie a fost aprovizionat cu un număr de 1.600 pâini, fără a primi însă şi alte produse de panificaţie. Cantitatea respectivă fiind insuficientă, unele persoane s-au deplasat la o întreprindere de panificaţie aflată în aapropiere, pentru a se aproviziona. La centrele din str. Drumul Taberei, nr. 140 şi str. Chitila Veche, mai multe persoane comentau că „deşi în anul 1987 s-au realizat producţii record de grâu, în ultimul timp există lipsuri serioase în aprovizionarea populaţiei cu pâine şi alte produse de panificaţie, lipsuri de care conducerea superioară de partid şi de stat nu are cunoştinţă”. În majoritatea zonelor s-au făcut afirmaţii de nemulţumire, apreciindu-se că, în ultima perioadă, cornurile, chiflele şi covrigii au înlocuit pâinea propriu-zisă şi s-au lansat chiar zvonuri alarmiste referitoare la o eventuală mărire a preţurilor la acest produs. În Capitală s-au înregistrat câteva situaţii în care maşinile care transportau pâine şi trebuiau să aprovizioneze mai multe centre au fost blocate de populaţie la primul centru, iar echipajul obligat să descarce acolo întreaga cantitate din maşină, astfel

„Amorsarea” revoluţiei...

263

încât centre mai îndepărtate au rămas neaprovizionate. De asemenea, au existat cazuri în care maşinile au fost oprite chiar în stradă, iar echipajul, deşi nu avea nici calitatea şi nici formele legale necesare, a fost silit de populaţie să procedeze la vinderea pâinii direct din maşină. La unele centre au fost afişate anunţuri în care se precizează că datorită insuficienţei cantităţilor de pâine s-a luat măsura reducerii vânzării (o pâine pentru cei care nu domiciliază în Bucureşti şi două pâini pentru cei cu domiciliul stabil în Capitală), fapt ce a stârnit nemulţumire, derută şi temeri în rândul cetăţenilor. A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 13.858, vol. 4, f. 388

73. 1988 iunie 27 – Notă a Serviciului Independent de Investigaţii din cadrul S.M.B. cu privire la livrările insuficiente de pâine către populaţie şi starea de spirit creată SECURITATEA MUNICIPIULUI BUCUREŞTI SERVICIUL INDEPENDENT DE INVESTIGAŢII

STRICT SECRET Ex. nr. 1

NOTĂ În ziua de duminică, 26.06.1988, s-au înregistrat în continuare greutăţi în aprovizionarea cu pâine a centrelor de desfacere din majoritatea sectoarelor Municipiului Bucureşti. Cu toate că, în comparaţie cu zilele anterioare, cantităţile de pâine livrate centrelor de desfacere au crescut, nu s-a reuşit să se satisfacă cererea existentă de produse de panificaţie, din partea populaţiei, formându-se şi menţinându-se cozi mari până la ora închiderii. Astfel: -La centrele situate în cartierul „Tineretului”, din str. Cuza Codă, nr. 144 şi nr. 160, s-au format cozi mari încă de la orele 6,30, nefiind aprovizionate până la orele 11,30. -La centrul de desfacere din Şos. Pantelimon nr. 356, blocul 1, unde se aduceau frecvent, dimineaţa, circa 7.000 de pîini, au fost livrate numai 2.000 de pâini. În acelaşi perimetru au fost aprovizionate cu cantităţi insuficiente de pîine şi centrele din Şos. Pantelimon, nr. 285, nr. 311, nr. 352, nr. 357 şi nr. 358. -În piaţa BIG – Berceni, la cele două centre de pîine, în jurul orelor 6,40, existau la cozi circa 600-700 persoane în rândul cărora s-a creat o oarecare agitaţie pe motiv că nu se vindeau mai mult de două pâini. -La centrul de pâine nr. 305 din str. Halelor, nr. 7 s-au primit cu circa 5.000 bucăţi produse de panificaţie (diferite specialităţi) mai puţin decât în perioadele

264

Florian Banu

anterioare, menţinându-se în tot cursul dimineţii (până la orele 11,30, când stocul s-a epuizat) un rând de circa 200-250 de persoane. -Centrul din Piaţa Foişorul de Foc (colţ cu B-dul Dimitrov), unde aşteptau peste 100 de persoane la rând, nu a fost aprovizionat până la orele 12,30. -Centrul de pâine din str. Compozitorilor nr. 15, bloc C3, sector 6 a fost aprovizionat numai cu 3.500 de pâini, faţă de 7.000 pâini cât se primea de obicei. Situaţii similare cu cele prezentate s-au întâlnit în ziua de 26.06.1988 şi la alte centre de desfacere a pâinii de pe raza Municipiului Bucureşti. La centrele situate în apropierea unor pieţe agro-alimentare sau pe arterele care fac legătura cu localităţi din Sectorul Agricol Ilfov se crează greutăţi suplimentare în asigurarea necesarului de pîine a populaţiei din zonă prin faptul că mulţi locuitori din mediul rural se aprovizionează cu pîine din aceste locuri putând fi exemplificate centrele din Piaţa Obor, Piaţa Mureş (Piaţa Chibrit, Piaţa Rahova, Piaţa Giuleşti etc. În rândul populaţiei se comentează nefavorabil faptul că se distribuie numai două pâini de cumpărător, iar, pe fondul unor asemenea nemulţumiri, unii cetăţeni fac aprecieri tendenţioase la adresa politicii partidului şi statului nostru sau a unor personalităţi politice din ţara noastră. ŞEFUL SERVICIULUI /ss/ indescifrabil A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 13.858, vol. 4, f. 382-383

„Amorsarea” revoluţiei...

265

74. 1988 iulie 25 – Notă a Direcţiei a II-a din D.S.S. cu privire la intenţia Ministerului Industriei Alimentare de a importa din ţările Pieţii Comune cantitatea de 20.000 tone unt cu termen de garanţie depăşit SECRET Exemplar unic [261/N.C. La data de 25 iulie a.c. nota a fost promovată conducerii departamentului, cu propunerea de a fi informat tov. CONSTANTIN DĂSCĂLESCU -prim-ministru al guvernului Col. Indescifrabil]

NOTĂ Deţinem date din care rezultă că la nivelul Ministerului Industriei Alimentare şi al Întreprinderii de comerţ exterior „PRODEXPORT” se intenţionează perfectarea importului din ţările Pieţii Comune a 20 mii tone unt cu termen de garanţie depăşit pentru a fi livrat la consumul intern. Potrivit aprecierii unor specialişti, untul respectiv are o vechime de peste 2 ani, dar norma STAS nr. 278 din 1974, emisă de Consiliul Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie în colaborare cu Institutul Român de Standardizare, stipulează că untul din lapte de vacă poate fi depozitat maximum 6 luni, la temperaturi de -15˚ -20˚. În cazul depăşirii termenului, livrările pentru consum sunt condiţionate de analize riguroase efectuate de instituţii specializate. În raportul cu propunerea de realizare a importului nu se menţionează dacă partenerii externi acceptă să livreze anticipat probe-martor pentru analize în vederea apărării sănătăţii publice, iar pe de altă parte nu sunt specificate nici resursele de acoperire a efortului valutar peste prevederile de plan. Nr. 93.992 Din 25 iulie 1988 A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 13.858, vol. 4, f. 355

Florian Banu

266

75. 1988 iulie 27 – Ordin-circular al Unităţii Speciale de Luptă Antiteroristă cuprinzând măsurile ce trebuie luate de către inspectoratele judeţene de securitate în urma tentativei eşuate a unui grup de persoane de capturare la sol a unui avion MINISTERUL DE INTERNE DEPARTAMENTUL SECURITĂŢII STATULUI Unitatea Specială de Luptă Antiteroristă Nr. 0055090 din 27.07.1988

SECRET Exemplar nr. 2 TELEX – URGENT

Către, SECURITATEA JUDEŢEANĂ [TOATE] Tovarăşului şef al Securităţii Vă informăm că, în noaptea de 27 iulie a.c., elemente infractoare au atacat şi imobilizat dipsozitivul de pază al unui avion utilitar care staţiona pe un teren de lucru din Judeţul Covasna şi au capturat aeronava. După încercarea nereuşită de pilotare a aeronavei – care a fost descoperită la aproximativ 800 m de locul de staţionare – infractorii au dispărut. Având în vedere această periculoasă tentativă, se vor întreprinde următoarele măsuri: 1. Restudierea şi aplicarea întocmai de către toate cadrele cu atribuţii a reglementărilor privind desfăşurarea în deplină siguranţă a activităţilor în aviaţia utilitară, acordându-se atenţie: a) respectării întocmai a prevederilor Instrucţiunilor comune M-49, Dispoziţiunii I.G.M. nr. 099925 din 20.11.1980, a ordinelor şi indicaţiilor date ulterior de conducerea Departamentului Securităţii Statului şi a Ministerului de Interne, precum şi a prevederilor Ordinului general al Şefului Departamentului Aviaţiei Civile nr. 5 din 20.05.1983 privind unele măsuri suplimentare de siguranţă asupra aeronavelor aviaţiei utilitare pe terenurile de lucru: b) verificarea de îndată, împreună cu organele de miliţie, a modului de organizare a măsurilor de securitate, pază şi apărare în aerobaze, aerocluburi şi pe terenurile de lucru, în conformitate cu prevederile actelor normative susmenţionate. În situaţiile în care se constată nereguli, se vor lua măsuri legale ce se impun împotriva celor vinovaţi şi de asigurare a stării de legalitate în aceste obiective; c) toate cadrele cărora le revin sarcini de organizare şi execuţie vor fi temeinic reinstruite şi se vor efectua controale asupra modului în care şi-au însuşit şi îşi îndeplinesc atribuţiile.

„Amorsarea” revoluţiei...

267

2. Să se intensifice măsurile informativ-operative de cunoaştere şi prevenire în rândul personalului navigant din obiectivele de pe raza de competenţă, acţionânduse cu operativitate pentru clarificarea neîntârziată a oricăror suspiciuni, concomitent cu oprirea legendată de la zbor a elementelor în cauză. Securităţile judeţene pe a căror rază de competenţă se efectuează zboruri ale aviaţiei utilitare şi sportive vor organiza măsuri temeinice de control asupra personalului navigant la locurile de cazare şi în mediul de relaţii, pentru a fi în măsură să depisteze şi să contracareze orice intenţii de acţiuni periculoase. 3. Vor fi identificate, localizate şi luate în lucru organizat toate persoanele care au fost îndepărtate din sistemul aviaţiei civile în vederea prevenirii angrenării lor în acţiuni de capturare ori deturnare de aeronave sau la săvârşirea altor fapte periculoase în obiectivele aviaţiei civile. 4. Să se reanalizeze frontul de lucru în problema elementelor care au făcut obiectul Decretului 11/198853 şi a altor suspecţi din rândul autohtonilor pretabili la acţiuni de deturnări de aeronave ori alte acte periculoase şi să fie completate măsurile de cunoaştere şi control în vederea asigurării executării sarcinilor de prevenire în conformitate cu ordinele ce au fost date de conducerea Departamentului Securităţii statului pe această linie. 5. În aeroporturi, aerobaze şi aerocluburi vor fi executate controale şi testări asupra dispozitivelor de pază şi apărare pentru a avea garanţii depline cu privire la siguranţa acestora. Datele şi informaţiile mai deosebite obţinute în procesul muncii, precum şi din controlale şi testările executate să fie raportate unităţii centrale de profil. COMANDANTUL UNITĂŢII COLONEL, /ss/ Ardeleanu Gheorghe A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. nr. 13.101, vol. 10, f. 206-207

53

Decretul nr. 11 din 26 ianuarie 1986 face parte din seria decretelor de amnistiere a unor pedepse, emise de către Nicolae Ceauşescu cu ocazia zilei sale de naştere. Prin acest decret erau amnistiate pedepsele cu închisoarea de până la 10 ani inclusiv, erau reduse cu ½ pedepsele cu închisoarea mai mari de 10 ani şi erau comutate în 20 de ani de închisoare pedepsele cu moartea aplicate de instanţele de judecată - B.O., nr. 5, din 26 ianuarie 1988.

Florian Banu

268

76. 1988 iulie 28 – Notă privind incapacitatea Ministerului Industriei Metalurgice de a asigura plăcile de blindaj necesare testării pentru tragere a muniţiei produsă în fabricile româneşti de armament STRICT SECRET Exemplar nr. 1

NOTĂ Din datele ce le deţinem rezultă că pentru încercarea prin tragere a muniţiei fabricată de către întreprinderile Centralei Industriale de Echipament Special sunt necesare anual cca 800 plăci de blindaj cu grosimi de la 10 la 230 mm, totalizând o greutate de aproximativ 1.000 tone. Plăcile de blindaj se asigură în totalitate din import, dar începând cu anul 1985 aceste produse nu au mai fost oferite în cantităţile şi dimensiunile cerute de către furnizorul extern (U.R.S.S.). Ca urmare s-a produs şi s-a aprobat ca institutul de specializare şi întreprinderi ale Ministrului Industriei Metalurgiei să asimileze şi să asigure aceste materiale. Cu toate intervenţiile făcute de beneficiar la Ministerul Industriei Metalurgice, Ministerul Apărării Naţionale şi Consiliul Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie, până în prezent Ministerul Industriei Metalurgice nu a asimilat şi livrat decât o mică parte din sortimentele solicitate şi acestea cu grave deficienţe, ca de exemplu: -În probele de recepţie făcute pentru muniţia perforantă la Întreprinderea Mecanică Plopeni plăcile de blindaj cu grosime de 120 mm s-au dovedit necorespunzătoare, crăpând în mai multe bucăţi după ce au fost lovite cu primele proiectile. -Plăcile de altă grosime prezentând fisuri după tratamentul termic nu pot fi folosite. -Cheltuielile de finanţare suportate de Întreprinderea Mecanică Plopeni pentru asimilarea plăcilor de blindaj cu dimensiuni între 30 şi 120 mm se ridică la peste 30 milioane lei până în prezent. Delegaţiile Centralei Industriale de Echipament Special şi I.C.E. „Romtehnica” care au fost în U.R.S.S. pentru a solicita contractarea necesarului de plăci de blindaj neasigurate de Ministerul Industriei Metalurgice nu au obţinut acordul decât pentru o mică cantitate, la o parte din sortimente. Din aceste cauze muniţia nu va putea fi testată pentru control şi recepţie, ceea ce va determina nerealizarea producţiei la întreprinderi cu consecinţe asupra planului de export şi dotării Ministerului Apărării Naţionale. Nr. D/0093404 din 28 iulie 1988 A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 10.757, vol. 68, f. 165

„Amorsarea” revoluţiei...

269

77. 1988 iulie 30 – Notă privind nerespectarea de către conducerea Oţelăriei nr. 1 din Combinatul Siderurgic Hunedoara a procesului tehnologic de obţinere a oţelurilor înalt aliate şi avariile rezultate SECRET Exemplar nr. 3 M.I.M. CABINET ADJ. MINISTRU Nr. 68/30.07.88

NOTĂ Din datele ce le deţinem, rezultă că la oţelăria nr. 1 din Combinatul Siderurgic Hunedoara, factorii de conducere nu au întreprins măsuri eficiente pe linia desfăşurării în condiţii de siguranţă a procesului tehnologic de turnare şi tratament în vid a oţelurilor înalt aliate, în vederea reducerii pierderilor de oţel şi a prevenirii avarierii utilajelor de turnare. Urmarea a acestei stări de lucru, în perioada 01.10.-15.07.1988 la oţelăria electrică nr. 1 s-au produs un număr de 10 perforări la oalele de turnat oţel în timpul efectuării operaţiilor de tratament în vid soldate cu rebutarea cantităţii de 350 tone oţel înalt aliat şi avarierea utilajelor respective. Prin măsurile întreprinse în vederea cercetării la faţa locului, a rezultat că aceste evenimente au fost determinate de: -nerespectarea de către personalul de execuţie şi de cel cu atribuţii de control, a instrucţiunilor de lucru privind pregătirea şi controlul oalelor de turnat oţel de 20 de tone şi 50 de tone înainte de utilizare în procesul de producţie, fapt care a condus în 2 situaţii (25.05.1988 şi 13.07.1988) la avarierea oalelor de turnare; -activitatea necorespunzătoare desfăşurată de şeful secţiei oţelărie electrică nr. 1, Rădoane Cornel, pe linia controlării activităţii personalului din subordine, a stabilirii cauzelor evenimentelor ce au avut loc şi a măsurilor menite să conducă la evitarea pe viitor a unor situaţii similare, acesta încercând în mod sistematic să invoce cauze tehnice cu privire la perforările de oale, fără să efectueze cercetări ale evenimentelor; -utilizarea sistematică de oale de turnat oţel a suporţilor pentru dopurile de barbotare tip 4/51 şi 4/52, a chitului refractar tip „Serchit” şi a dopurilor poroase de barbotare cu argon, care prezentau caracteristici necorespunzătoare, fapt care a condus la producerea a 6 perforări de oale în perioada de referinţă; -factorii responsabili din cadrul direcţiei mecano-energetice nu s-au preocupat pentru asigurarea unor piese de schimb necesare înlocuirii celor uzate sau care prezintă defecţiuni, sau asimilarea lor pe plan local ori în cooperare cu alte

Florian Banu

270

întreprinderi specializate din ţară şi nici pentru dotarea cu aparatură necesară testării calităţii materialelor refractare a sectorului de recepţie calitativă. Nr. D/093418 din 30 iulie 1988 A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 10.757, vol. 68, f. 61

78. 1988 august 12 – Mandatul-cadru de misiune, elaborat de Direcţia I a D.S.S., pentru ofiţerii de securitate care însoţeau delegaţiile sportive în timpul deplasărilor peste hotare MINISTERUL DE INTERNE DEPARTAMENTUL SECURITĂŢII STATULUI DIRECŢIA I Nr. 0051366 din 12 august 1988

STRICT SECRET Ex. nr. 1

MANDAT-CADRU DE MISIUNE pentru ofiţerii de securitate desemnaţi să însoţească delegaţiile sportive în exterior, în scopul asigurării securităţii şi protecţiei lor contrainformative Ofiţerul (ofiţerii) de securitate desemnat(i) să asigure securitatea delegaţiilor române participante la concursuri şi stagii de pregătire în străinătate, au următoarele misiuni: 1. Să organizeze permanent, cu deplină competenţă şi răspundere, obţinerea informaţiilor cu caracter operativ necesare asigurării protecţiei contrainformative a delegaţiei împotriva oricăror încercări ale serviciilor de spionaj, organizaţiilor reacţionare sau elementelor duşmănoase din exterior, de a acţiona împotriva delegaţiei prin recrutări, racolări, provocări ori influenţe negative. 2. Să asigure, împreună cu conducerea lotului, dispozitivul de autoprotecţie al delegaţiei împotriva oricăror încercări de a se acţiona în scop ostil asupra sportivilor sau oficialilor români. 3. Să se documenteze temeinic la faţa locului asupra tuturor elementelor de pază şi securitate ce se impun a fi asigurate la locurile de cazare, masă, de desfăşurare a competiţiilor sportive şi pe timpul transportului, iar prin conducerea lotului să se dispună cele mai ferme măsuri de prevenire şi apărare. O atenţie sporită vor acorda asigurării tuturor măsurilor de prevenire a oricăror acţiuni cu caracter extremist-terorist. În funcţie de problemele ce se vor ridica, prin conducerea delegaţie se va solicita intervenţia fermă a oficialităţilor organizatoare ale statului gazdă. De asemenea, toate informaţiile sau situaţiile din care rezultă pericolul unor

„Amorsarea” revoluţiei...

271

acţiuni cu caracter terorist împotriva delegaţiei române sau alte împrejurări de insecuritate ce se cer grabnic remediate, vor fi aduse imediat la cunoştinţa organelor însărcinate cu securitatea participanţilor la competiţia respectivă. 4. Pe întreaga durată a misiunii în exterior se va urmări în mod special înlăturarea oricărei împrejurări de natură a facilita rămânerea ilegală în străinătate a vreunui membru al delegaţiei, asigurându-se ca sportivii şi tehnicienii să fie permanent grupaţi, sub control informativ şi, concomitent, sub supravegherea unui responsabil oficial, astfel încât să nu fie posibilă nici o desprindere de grup. În acest sens, se va asigura în mod corespunzător şi securitatea documentelor personale. 5. Prin reţeaua informativă, legăturile şi relaţiile operative sau oficiale se va urmări în mod obligatoriu şi permanent respectarea de către fiecare membru al delegaţie a prevederilor legilor române cu privire la apărarea secretului de stat şi stabilirea relaţiilor cu străinii, a instructajului contrainformativ referitor conduita ce trebuie urmată în exterior şi obligaţiile ce revin cetăţenilor români aflaţi în misiune în străinătate. 6. Se va acţiona ferm pentru identificarea tuturor elementelor care manifestă interes suspect faţă de membrii delegaţiei, respingându-se necondiţionat, prin conducerea delegaţiei, orice încercări de realizare a unor contacte neoficiale. În mod deosebit se va urmări respingerea încercărilor unor elemente ostile de a intra în contact cu membrii delegaţiei. 7. Faţă de acţiunile străinilor, în mod deosebit ale reprezentanţilor presei de a angaja interviuri, discuţii sau provocări în legătură cu aspecte de natură politică, se va urmări ca membrii delegaţiei să nu se lase în nici un mod antrenaţi şi să respingă categoric orice încercări de acest fel. 8. Prin intermediul conducerii delegaţiei, se va acţiona pentru prevenirea şi contracararea eventualelor provocări din partea altor delegaţii participante la competiţie. 9. Prin mijloacele şi posibilităţile specifice, să se aducă întreaga contribuţie la crearea şi menţinerea unei atmosfere propice obţinerii de către sportivii români a unor rezultate şi performanţe deosebite şi să se acţioneze permanent pentru asigurarea tuturor condiţiilor necesare acestui scop. De asemenea, conducerea delegaţiei va fi informată operativ pentru a interveni cu hotărâre, orientare şi tact în vederea prevenirii apariţiei şi aplanării unor eventuale stări de spirit necorespunzătoare în rândul sportivilor şi tehnicienilor din lotul român. 10. Pe toată durata acţiunii şi în toate situaţiile se va urmări ca împreună cu conducerea şi grupul tehnic al delegaţie să se prevină orice acţiuni de compromitere, sabotare ori lezare a intereselor statului român în legătură cu participarea la aceste competiţii. Se va urmări, permanent, ca prin condiţiile de ordin alimentar şi igienico-sanitar să nu existe nici o posibilitate de a aduce atingere capacităţii de concurs a lotului ţării noastre.

Florian Banu

272

11. Pe întreaga durată a misiunii se va sigura o conlucrare efectivă şi reală între ofiţerul (ofiţeri) de securitate şi conducerea delegaţiei, instituindu-se, din ţară, reguli precise de lucru şi modalităţile de acţiune adecvate pentru rezolvarea tuturor problemelor ce privesc securitatea lotului. Misiunile ce revin ofiţerului (lor) pe timpul deplasării vor fi realizate în limitele prezentului mandat, cu respectarea strictă a prevederilor legale referitoare la apărarea secretului privind modul de stabilire a relaţiilor cu străinii. O atenţie specială se va acorda respectării întocmai a regulilor de conspirare a muncii şi a legendei de acoperire. A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 13.346, vol. 1, f. 19-20

79. 1988 august 18 – Adresă a Biroului executiv al D.S.S. către Direcţia a III-a Contraspionaj, însoţită de o notă privind plecarea clandestină din România, la bordul unei ambarcaţiuni, a unui grup de cinci persoane MINISTERUL DE INTERNE DEPARTAMENTUL SECURITĂŢII STATULUI Nr. D/0051054 din 18 august 1988

STRICT SECRET Ex. nr.

CĂTRE, DIRECŢIA a III-a -Tovarăşului şef al unităţiiVă trimit nota alăturată privind rezultatul cercetărilor efectuate în cazul unui grup de 5 persoane care au plecat clandestin din ţară la bordul unei ambarcaţiuniConform hotărârii Biroului executiv, luaţi măsuri ca materialul să fie prelucrat cu toţi ofiţerii din aparatul informativ pentru a se desprinde concluzii şi învăţăminte menite să asigure prevenirea unor astfel de fapte. SECRETAR DE STAT General.maior /ss/ Ştefan Alexie SECRET Ex. nr. 1

NOTĂ Într-o emisiune a postului de radio „Europa liberă” din ziua de 19 iulie a.c., s-a difuzat ştirea că cinci ingineri români au ajuns clandestin în Turcia la bordul unei bărci pescăreşti.

„Amorsarea” revoluţiei...

273

Fiind întrebate unităţile informativ-operative şi Securitatea Capitalei, iniţial au raportat că nu au cunoştinţă de un asemenea eveniment. S-a ordonat să se efectueze cercetări pentru elucidarea cazului şi să se aplice măsuri exemplare împotriva cadrelor responsabile de producerea evenimentului, din care să se desprindă şi concluzii şi învăţăminte cu caracter preventiv general. Primele verificări au condus la identificarea celor cinci ingineri, precum şi la stabilirea modului cum au acţionat pentru săvârşirea actului evazionist. Astfel: 1. Cei în cauză sunt: COMAN BUCIUMAN VASILE, de 30 ani, domiciliat în Bucureşti, căsătorit, fost inginer la Întreprinderea de avioane Bacău până la 1 septembrie 1987, când i s-a desfăcut contractul de muncă întrucât se afla în cercetări pentru infracţiunea de trecere frauduloasă a frontierei cu o barcă cu motor, împreună cu alte trei elemente din Bacău, faptă amnistiată; TURCANU MIHAICONSTANTIN, de 30 ani, domiciliat în Bucureşti, căsătorit, inginer la Întreprinderea de electronică industrială, aflat în urmărire informativă la Securitatea Capitalei pentru relaţii suspecte cu cetăţeni străini; POPA SORIN, de 39 ani, din Bacău, căsătorit, fost inginer la Întreprinderea de avioane Bacău până în octombrie 1987, când a fost condamnat la cinci luni închisoare cu executarea la locul de muncă pentru că a încercat să treacă ilegal în Austria cu prilejul unei excursii în Ungaria, faptă amnistiată, după care a solicitat plecarea definitivă în S.U.A.; Nicula Narcis, de 25 ani, din Bucureşti, necăsătorit, inginer navigator la Întreprinderea de exploatare portuară Constanţa, avizat negativ pentru a naviga în apele internaţionale întrucât întreţinea relaţii suspecte cu cetăţeni străini; IONIŢĂ STELIAN, de 29 de ani, din Bucureşti, căsătorit, inginer stagiar la Întreprinderea minieră Mehedinţi, detaşat la Dispeceratul comun al ministerelor Minelor, Transporturilor şi Telecomunicaţiilor şi Energiei Electrice, necunoscut cu probleme de interes operativ. 2. Gruparea a fost posibilă întrucât elementele în cauză, deşi erau cunoscute cu problemele operative menţionate, două fiind chiar luate în forme organizate de lucru, nu au constituit obiectul unor măsuri ferme de control informativ, inclusiv pe linia măsurilor luate după Decretul nr. 11/1988. În plus, COMAN, TURCANU şi POPA se cunoşteau din facultate, NICULA este fratele unui coleg de studii al celor de mai sus, iar IONIŢĂ este vecin de apartament şi prieten cu TURCANU: 3. Coroborând datele rezultate din declaraţiile persoanelor audiate şi din studierea documentelor oficiale de la căpităniile Snagov şi Tulcea şi a însemnărilor personale ale lui TURCANU MIHAI, aflate cu ocazia percheziţiei, rezultă că acţiunea a fost iniţiată de COMAN BUCIUMAN VASILE. În luna mai a.c., acesta, împreună cu TURCANU MIHAI, a urmat cursurile de iahting la Baza nautică Herăstrău a B.T.T. şi, cooptându-l şi pe POPA SORIN, au cumpărat de la o persoană particulară din Bucureşti o ambarcaţiune cu vele, fără să schimbe numele posesorului la Căpitănia Snagov, unde ambarcaţiunea era înregistrată conform reglementărilor legale. Pentru realizarea evaziunii, au solicitat inginerului navigator Nicula Narcis material documentar de navigaţie, dar acesta a hotărât să-i însoţească.

274

Florian Banu

După ce ulterior s-a adăugat grupului şi IONIŢĂ Stelian, la 16 iunie a.c., cei cinci ingineri au transportat ambarcaţiunea în portul Tulcea şi au lansat-o la apă profitând de superficialitatea cu care Căpitănia portului, miliţia transporturi navale şi trupele de grăniceri au verificat documentele, nesesizând că ambarcaţiunea era înregistrată la Snagov pe numele fostului proprietar. În perioada 16-24 iunie au locuit în Tulcea, au făcut pregătiri pentru o pretinsă partidă de pescuit, după care au ieşit la mare pe un traseu nestabilit încă şi au părăsit apale teritoriale româneşti. Faptele petrecute sunt urmarea unor grave abdicări de la regulile muncii de cunoaştere şi prevenire, a iresponsabilităţii în exercitarea atribuţiilor de cadrele de securitate cu competenţe în caz, precum şi a neimplicării şi lipsei de control din partea şefilor acestora. -Deşi doi dintre infractori au fost condamnaţi pentru trecerea frauduloasă a frontierei, Securitatea judeţeană Bacău nu a luat măsuri de cunoaştere a preocupărilor lor în continuare şi a legăturilor pe care le au pentru a-şi pune în aplicare planurile evazioniste. -În urmărirea informativă a lui TURCANU MIHAI, Securitatea Capitalei a manifestat superficialitate şi formalism, neasigurând măsurile necesare executării unui control permanent asupra activităţii obiectivului. -La Securitatea judeţeană Constanţa au existat, de asemenea, neajunsuri serioase în cunoaşterea lui NICULA NARCIS, cu atât mai mult cu cât acesta era avizat negativ pentru navigaţie în ape internaţionale şi semnalat cu relaţii de afaceri. -Nu s-au cunoscut prin mijloacele muncii de securitate neregulile din portul Tulcea, pe fondul cărora a fost posibil să se încalce normele de acces, înregistrare şi navigaţie a unor ambarcaţiuni particulare, situaţie de care infractorii au profitat. În raport de răspunderile ce revin cadrelor de securitate care aveau datoria să cunoască din timp actele preparatorii ale infractorilor şi să prevină acest eveniment, Biroul executiv a hotărât următoarele măsuri: -Amânarea înaintării în grad a lt. maj. HEDEŞIU EMIL, ofiţer specialist principal I, de la Securitatea Municipiului Bucureşti, pe perioadă de un an, pentru neajunsurile manifestate în urmărirea informativă a lui TURCANU MIHAI-CONSTANTIN; -Retrogradarea mr. APOSTOAIE GHEORGHE, şef de colectiv la Securitatea Municipiului Bucureşti, pe o perioadă de 6 luni, din funcţia de specialist I în funcţia de specialist II, pentru lipsă de control şi îndrumare a lt. maj. HEDEŞIU EMIL; -Pedepsirea lt. maj. MARCU VIOREL, şef serviciu la Securitatea Municipiului Bucureşti, cu „mustrare scrisă”, pentru lipsă de control şi îndrumare a lt. maj. HEDEŞIU EMIL; -Retrogradarea lt. maj. DRĂGHIN CONSTANTIN, de la Securitatea Judeţeană Bacău, din funcţia de ofiţer operativ I în funcţia de ofiţer operativ II pe timp de 6 luni, pentru neajunsurile manifestate în supravegherea informativă a lui POPA SORIN;

„Amorsarea” revoluţiei...

275

-Retrogradarea lt. maj. MOŞNEGUŢU VASILE, de la Securitatea Judeţeană Bacău, pe o perioadă de 6 luni, din funcţia de specialist în funcţia de ofiţer operativ principal I, pentru nesemnalarea lui COMAN VASILE la Securitatea Capitalei după plecarea acestuia din Bacău; -Pedepsirea col. ŞERBAN CONSTANTIN şi a lt. col. ONCIU VASILE, şefi serviciu la Securitatea judeţeană Bacău, cu „mustrare scrisă” pentru lipsă de control şi îndrumare a locotenenţilor-majori MOŞNEGUŢU VASILE şi DRĂGHIN CONSTANTIN; -Retrogradarea lt. maj. MATACHE POMPILIU, de la Securitatea judeţeană Tulcea, din funcţia de ofiţer operativ principal I în funcţia de ofiţer operativ I, pe o perioadă de 6 luni, pentru neajunsurile manifestate în organizarea şi desfăşurarea supravegherii informative în Portul Tulcea; -Retrogradarea lt. IONAŞCU ŞTEFAN, de la Securitatea judeţeană Constanţa, pe timp de 6 luni din funcţia de ofiţer operativ I în funcţia de ofiţer operativ II, pentru neluarea de măsuri privind cunoaşterea activităţii lui NICULA NARCIS; -Pedepsirea mr. CONDOIU ION din Direcţia a II-a cu „mustrare scrisă” pentru deficienţe în organizarea şi desfăşurarea supravegherii informative în obiectivul unde a lucrat IONIŢĂ STELIAN. Cadrele pedepsite să fie puse în discuţia adunărilor generale ale organizaţiilor de partid, iar abaterile săvârşite să fie luate în considerare la întocmirea notărilor de serviciu şi diminuarea calificativelor pe anul 1988. -Biroul Executiv a avertizat pe şefii şi locţiitorii şefilor Securităţilor judeţene Bacău, Constanţa, Tulcea şi a municipiului Bucureşti cu reţinerea acestui fapt în notările de serviciu pe anul 1988. Totodată, Biroul Executiv a atenţionat pe şefii şi locţiitorii şefilor direcţiilor I şi a II-a pentru lipsă de control şi neluarea măsurilor de tragere la răspundere a subordonaţilor care nu şi-au făcut datoria. Direcţiile a II-a şi a IV-a să ia legătura cu Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor şi Comandamentul Trupelor de Grăniceri pentru stabilirea şi tragerea la răspundere a persoanelor vinovate de neregulile din sectoarele de responsabilitate care au condus la neprevenirea evenimentului. A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 13.101, vol. 10, f. 213-218

Florian Banu

276

80. 1988 septembrie 13 – Ordin circular al şefului Direcţiei I Informaţii interne din D.S.S., Raţiu Gheorghe, cu privire la măsurile ce trebuie întreprinse pentru urmărirea persoanelor ce ar intenţiona să sprijine acţiunile iniţiate de către Doina Cornea MINISTERUL DE INTERNE DEPARTAMENTUL SECURITĂŢII STATULUI DIRECŢIA I Nr. 0051784 din 13 septembrie 1988

STRICT SECRET Ex. nr. 1

INTRARE Nr. 0030927 Ziua 14 luna 09 1988 [Tov. Col. Vâlcu Cu lucrarea la mine imediat 14.09.1988]

Către, SECURITATEA JUDEŢEANĂ VÂLCEA -Tovarăşului şef al securităţii În cadrul campaniei de subminare a statului nostru desfăşurată de cercurile reacţionare din străinătate, susţinută prin emisiunile posturilor de radio occidentale, „Europa liberă” a transmis de la 23 august şi până în prezent în opt emisiuni, trei mesaje ale lui CORNEA DOINA, profesoară, pensionară, din Cluj-Napoca, cunoscută de mai mulţi ani cu atitudine şi preocupări contestatare, de aşa-zisă opoziţie politică. Rezultă clar că centrele şi organizaţiile reacţionare din exterior preconizează amplificarea activităţii ostile a lui CORNEA DOINA, la care să fie atrase persoane din diferite zone ale ţării. În seara zilei de 8 septembrie a.c., după transmiterea unui astfel de mesaj ostil, crainicul postului de radio „Europa liberă”, a anunţat adresa şi numărul de telefon al lui CORNEA DOINA, cu menţiunea că toţi cei care doresc să adere la ideile sale, să-i scrie ori să-i telefoneze. De la această dată şi până în prezent s-au înregistrat 12 mesaje telefonice sau trimiteri poştale de la persoane care transmit DOINEI CORNEA „admiraţia” lor pentru curajul manifestat şi adeziunea la acţiunile preconizate. În scopul preîntâmpinării extinderii acestei activităţi, luaţi măsuri de instruire a întregului aparat informativ-operativ, inclusiv a lucrătorilor din compartimentele „T.O.” şi „S”, pentru a urmării reacţiile în diferite medii şi, în raport de intenţii, să putem interveni cu măsuri preventive adecvate. Persoanele de pe raza dumneavoastră de competenţă, semnalate de Securitatea judeţeană Cluj sau de Direcţia I că au adresat mesaje telefonice sau scrisori de adeziune DOINEI CORNEA, să fie urgent identificate, verificate, cercetate

„Amorsarea” revoluţiei...

277

informativ şi apoi avertizate. Asupra lor se va desfăşura în continuare activitate de cunoaştere şi prevenire a evoluţiei în sens negativ. În cazul membrilor de partid, informaţi operativ pe tovarăşul prim-secretar al Consiliului judeţean al P.C.R. şi urmăriţi îndeaproape măsurile ce se întreprind. Solicitaţi pentru fiecare caz în parte aprobarea pentru a fi luaţi în verificări, folosind toate mijloacele specifice de muncă. De asemenea, analizaţi posibilitatea găsirii unor persoane (membri de partid) cu autoritate şi prestanţă morală şi social-profesională care să-i adreseze lui DOINA CORNEA scrisori de dezaprobare şi chiar de ameninţare şi timorare. Scrisorile întocmite, înainte de expediere, să-mi fie înaintate personal. ŞEFUL DIRECŢIEI I Colonel, /ss/Raţiu Gheorghe A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 10.661, vol. 2, f. 114-115

81. 1988 octombrie 5 – Program de măsuri al D.S.S. privind „asigurarea contrainformativă a obiectivelor, locurilor şi mediilor din sectorul transporturilor feroviare” MINISTERUL DE INTERNE DEPARTAMENTUL SECURITĂŢII STATULUI Nr. D/0090352 din

STRICT SECRET Exemplar nr.

APROBAT în şedinţa Biroului Executiv al Consiliului de Conducere al Departamentului Securităţii Statului din 5 octombrie 1988

PROGRAM DE MĂSURI privind asigurarea contrainformativă a obiectivelor, locurilor şi mediilor din sectorul TRANSPORTURILOR FEROVIARE În vederea îmbunătăţirii activităţii de securitate a unităţilor centrale şi teritoriale cu atribuţii specifice pe linia asigurării contrainformative a obiectivelor din sectorul transporturilor feroviare şi pentru realizarea unei concepţii unitare de muncă, se stabilesc următoarele:

278

Florian Banu

I. OBIECT, SCOP, RĂSPUNDERI 1. Obiectul prezentului „Program de măsuri” îl constituie perfecţionarea muncii de securitate desfăşurată în unităţile de transporturi feroviare, precum şi în locurile şi mediile ce prezintă interes operativ pentru acest domeniu. 2. Măsurile ce vor fi întreprinse de către organele de securitate, în baza prezentului program, au drept scop: a. asigurarea deplinei securităţi a înaltelor personalităţi apărate, în cadrul misiunilor privind efectuarea transporturilor feroviare de importanţă excepţională; b. cunoaşterea şi prevenirea acţiunilor de sabotaj, diversiuni sau de subminare a economiei naţionale în domeniul transporturilor feroviare, cât şi a altor fapte sau fenomene de natură să afecteze exploatarea în condiţii de deplină siguranţă a mijloacelor din dotarea căii ferate ori să pună în pericol viaţa călătorilor şi integritatea bunurilor transportate; c. prevenirea atragerii la acţiuni duşmănoase a persoanelor din obiectivele feroviare de către organizaţiile reacţionare, terorist-diversioniste, naţionalist-iredentiste, cultice ori sectante, alte oficine de propagandă ostilă din exterior sau servicii de spionaj; d. depistarea şi anihilarea oricăror încercări de creare a unor canale ilegale prin intermediul mijloacelor de transport feroviare în traficul internaţional, pentru introducerea sau scoaterea din ţară de persoane ori materiale, care prin conţinutul lor pot aduce prejudicii securităţii statului; e. verificarea, cunoaşterea şi apărarea contrainformativă a tuturor persoanelor care lucrează nemijlocit în sfera siguranţei circulaţiei feroviare, inclusiv pe liniile uzinale, precum şi a specialiştilor de valoare, a deţinătorilor de secrete de stat din sectoarele de cercetare-proiectare de profil. Răspunderea pentru realizarea efectivă a măsurilor din prezentul program revine: a. Direcţiei a II-a, unde se află şi sediul problemei, care: -asigură contrainformativ nemijlocit Departamentul Căilor Ferate şi unităţile centrale subordonate; -verifică personalul cu rol hotărâtor în siguranţa circulaţiei feroviare care îşi desfăşoară activitatea în obiectivele centrale ale Departamentului Căilor Ferate şi institutele de cercetare şi proiectare de profil; -coordonează îndeplinirea cu maximă răspundere a sarcinilor ce revin aparatului de contrainformaţii în sectoarele economice pe timpul desfăşurării misiunilor de importanţă excepţională cu trenul prezidenţial; -execută acţiuni de control, sprijin şi îndrumare asupra activităţii informativoperative desfăşurată de compartimentele de profil din Securităţile judeţene şi a Municipiului Bucureşti, precum şi verificări în legătură cu modul în care se îndeplinesc sarcinile specifice, ce le revin din prezentul program de măsuri, asigurând aplicarea în mod unitar a conceptului de muncă preventivă;

„Amorsarea” revoluţiei...

279

-centralizează şi analizează datele şi informaţiile privind problemele din competenţă şi raportează conducerii Departamentului Securităţii Statului concluziile şi măsurile ce se impun pentru perfecţionarea muncii de securitate în acest domeniu. b. Direcţiilor I, a III-a, a IV-a, a VI-a, Unităţii Speciale de Luptă Antiteroristă, Unităţii Militare 0650 şi celorlalte unităţi centrale ale Departamentului Securităţii Statului care, potrivit competenţelor, asigură luarea măsurilor specifice pentru prevenirea faptelor de natură să lezeze în orice mod securitatea statului sau interesele ţării în domeniul transporturilor feroviare. c. Securităţilor judeţene şi a Municipiului Bucureşti, care: -desfăşoară activitate contrainformativă în obiectivele de transporturi feroviare, precum şi unităţile sanitare şi cele de învăţământ pe profil din raza lor de competenţă; -asigură realizarea de dispozitive informativ-operative cu maximă eficienţă preventivă în cadrul misiunilor de importanţă excepţională, cu trenul prezidenţial; -realizează controlul informativ şi verificările ce se impun asupra tuturor persoanelor care concură efectiv la siguranţa circulaţiei trenurilor, precum şi a celor care îşi desfăşoară activitatea în sectoarele de transporturi uzinale aparţinând altor obiective economice; -valorifică operativ, prin măsuri preventive, informaţiile ce privesc existenţa oricăror stări de pericol, fapte sau fenomene de natură să afecteze securitatea circulaţiei trenurilor, a obiectivelor feroviare şi dotărilor din sectoarele de transporturi uzinale situate pe raza de competenţă, urmând perseverent ca intervenţiile realizate să aibă eficienţă deplină, -înaintează, spre exploatare, la serviciul de profil din Direcţia a II-a, datele referitoare la existenţa unor stări de insecuritate în desfăşurarea traficului feroviar, a faptelor şi fenomenelor negative ce pot genera evenimente grave şi pentru a căror înlăturare sunt necesare intervenţii preventive la nivel central. II. Asigurarea contrainformativă a obiectivelor de transporturi feroviare 1. Activitatea de securitate în unităţile aparţinând sectorului de transporturi feroviare se organizează şi se desfăşoară pe principiul muncii în obiectiv. 2. Direcţia a II-a şi compartimentele corespondente din cadrul Securităţilor judeţene şi a Municipiului Bucureşti cu atribuţii de asigurare contrainformativă nemijlocită a obiectivelor feroviare, vor acţiona pentru: a. crearea unui dispozitiv informativ care asigură cuprinderea întregii problematici specifice situaţiei operative din unităţile date în răspundere din sectoarele şi locurile de importanţă vitală pentru siguranţa transporturilor feroviare, precum şi în rândul personalului care îşi desfăşoară activitatea în acest domeniu; b. organizarea legăturii cu toate sursele de informare, astfel încât informaţiile să fie transmise cu maximă operativitate. În acest scop, pe lângă constituirea unor rezidenţe puternice, pentru întreaga reţea, trebuie să se asigure şi

280

Florian Banu

sisteme eficiente de legătură impersonală, la care să apeleze atunci când situaţia operativă o impune; c. cunoaşterea cu operativitate a datelor de interes pentru securitatea statului despre personalul feroviar, cu accent deosebit pe identificarea şi verificarea elementelor care, pe fondul antecedentelor sau al atitudinii şi preocupărilor necorespunzătoare prezentate, sunt pretabile la acte de sabotaj, diversiune ori subminare a economiei naţionale sau la alte acţiuni ostile. Totodată, vor fi avute prioritar în atenţie şi alte persoane potenţial periculoase pentru siguranţa transporturilor feroviare, din categoria ascultătorilor şi colportorilor de ştiri difuzate de posturile de radio ostile R.S. România, a celor suspecte de trădare prin refuzul înapoierii în ţară, favorizatorilor acţiunilor de evaziune cu trenurile care circulă în exterior, a celor semnalate că încalcă normele privind siguranţa circulaţiei trenurilor; d. obţinerea la timp a datelor şi informaţiilor necesare privind existenţa oricăror stări de insecuritate şi fenomene negative ce pot pune în pericol siguranţa circulaţiei trenurilor sau afecta în alt mod activitatea de transport pe cale ferată, luându-se operativ măsuri specifice, atât în scop de prevenire, cât şi de clarificare a cauzelor care le-au generat; e. cunoaşterea, prin mijloace specifice, a modului în care organele competente execută controlul trenurilor la ieşirea şi intrarea în ţară, în vederea creşterii aportului specific al organelor de securitate la prevenirea scoaterii ilegale din ţară a unor persoane sau materiale cu conţinut ostil, cât şi a introducerii din exterior a oricăror publicaţii cu caracter denigrator, arme, muniţii, explozivi, substanţe toxice radioactive; f. realizarea pregătirii contrainformative şi anti-infracţionale a personalului care participă nemijlocit la siguranţa traficului feroviar, lucrează în staţiile de frontieră, îşi desfăşoară activitatea în cadrul institutelor de cercetare şi proiectare de profil, fac deplasări în exterior ori vin în contact cu cetăţeni străini. III. Verificarea personalului muncitor care îşi desfăşoară activitatea în sectoarele de bază ale siguranţei circulaţiei feroviare, cât şi în unităţile de cercetare-proiectare pe profil 1. Organele de securitate vor asigura cunoaşterea temeinică a întregului personal feroviar, cu prioritate a celui care participă nemijlocit la pregătirea şi compunerea trenurilor de călători şi marfă în complexele de formare a acestora, triaje şi noduri de cale ferată, din depouri, unităţi de reparaţie şi revizie a materialului rulant, sectoare de centralizare şi telecomandă pentru dirijarea circulaţiei, cât şi cele de întreţinere a liniilor şi lucrărilor de artă – poduri, viaducte, tunele – respectiv a specialiştilor şi deţinătorilor de secrete din obiectivele de cercetare şi proiectare specifice domeniului. Măsurile de verificare vor viza permanent obţinerea cu operativitate a datelor şi informaţiilor care să permită depistarea şi lucrarea celor pretabili la

„Amorsarea” revoluţiei...

281

comiterea oricăror fapte de natură să aducă atingere securităţii statului ori să provoace evenimente sau prejudicii economiei naţionale. În cadrul verificărilor se va urmări depistarea celor care au antecedente politice, sociale sau penale, întreţin legături neoficiale cu cetăţeni străini, sunt ascultători şi colportori ai emisiunilor posturilor de radio reacţionare, intenţionează să părăsească ilegal ţara ori sprijină asemenea acţiuni, se situează pe poziţii naţionalist-iredentiste, desfăşoară activităţi cultice şi sectante ori au alte preocupări ce prezintă interes pentru securitatea statului. Pentru situaţiile când, din verificări rezultă aspecte ce fac inoportună menţinerea unor persoane în sectoare cu rol decisiv pentru siguranţa transporturilor feroviare sau în institutele de cercetare şi proiectare de profil, se va acţiona operativ pentru îndepărtarea lor din asemenea locuri de muncă. 2. De calitatea verificărilor efectuate răspund, direct şi nemijlocit, potrivit atribuţiilor date în competenţă, unităţile de securitate care asigură contrainformativ obiectivele unde sunt încadrate persoanele respective. IV. Pregătirea contrainformativă, antiteroristă şi antiinfracţională 1. În scopul asigurării cunoaşterii şi însuşirii de către întregul personal din obiectivele centrale şi teritoriale cu specific feroviar a problemelor şi aspectelor privind modul în care este necesar să acţioneze pentru prevenirea oricăror fapte şi fenomene de natură să afecteze securitatea statului ori să pună în pericol siguranţa transporturilor pe cale ferată, se va realiza o temeinică pregătire contrainformativă, antiteroristă şi anti-infracţională a acestuia. 2. Acţiunile de acest gen se realizează în grup sau individual de către serviciile de profil din cadrul Direcţiei a II-a şi serviciile de contrainformaţii economice din securităţile judeţene şi a Municipiului Bucureşti, astfel: a. Directorii, şefii de servicii, de divizii şi regulatoare de circulaţie, conducătorii de complexe feroviare, triaje, staţii de frontieră, depouri, revizii de vagoane şi de secţii pentru întreţinerea liniilor şi instalaţiilor de semnalizare şi telecomandă, precum şi specialiştii de valoare din institutele de cercetare şi proiectare pe profil şi toţi deţinătorii de secrete, vor fi pregătiţi contrainformativ, antiterorist şi antiinfracţional cel puţin o dată pe semestru. Instruirea acestor categorii de oameni ai muncii se efectuează fie de şeful serviciului de profil din Direcţia a II-a, fie de conducerea Securităţilor judeţene sau a Municipiului Bucureşti ori şefii serviciilor teritoriale de contrainformaţii în sectoarele economice. b. Personalul muncitor, care participă la siguranţa transporturilor pe cale ferată, asigură repararea şi întreţinerea materialului rulant, a liniilor şi instalaţiilor, îşi desfăşoară activitatea în obiectivele de cercetare-proiectare sau în sectoarele de transporturi uzinale, va fi pregătit contrainformativ, antiterorist şi anti-infracţional, cel puţin o dată pe trimestru. Instruirea acestor categorii de persoane se realizează în grup de către şefii de colective sau ofiţerii care asigură contrainformativ obiectivele respective.

282

Florian Banu

3. Datele şi informaţiile de interes operativ obţinute cu ocazia unor asemenea acţiuni şi care vizează probleme de competenţa altor organe decât cele care au efectuat instruirea contrainformativă, antiteroristă şi anti-infracţională, vor fi transmise în timp util unităţilor de profil pentru luarea măsurilor ce se impun. V. Cooperarea cu celelalte unităţi ale Departamentului Securităţii Statului şi ale Ministerului de Interne, cu organele de procuratură şi justiţie, precum şi întărirea colaborării cu organizaţiile de masă şi obşteşti, cu organismele democraţiei socialiste şi muncitoreşti 1. Atât pe plan central, cât şi teritorial, se va realiza o permanentă legătură între aparatul de contrainformaţii în sectoarele economice şi celelalte unităţi de securitate, cărora le revin sarcini din prezentul program de măsuri, precum şi cu organele de miliţie, pompieri şi P.C.T.F., respectiv cu procuratura şi justiţia, în scopul efectuării unui schimb operativ de date în raport de competenţe, al verificării şi valorificării acestora la timp, asigurându-se astfel prevenirea oricăror stări de fapte şi fenomene de natură să afecteze securitatea transporturilor feroviare ori să genereze prejudicii în acest domeniu al economiei naţionale. În acelaşi scop se va diversifica şi lărgi conlucrarea cu colectivele de oameni ai muncii, conducerile de obiective şi organismele democraţiei socialiste şi muncitoreşti acţionându-se conjugat pentru întărirea stării de legalitate, a ordinii şi disciplinei muncii în unităţile feroviare. 2. Datele şi informaţiile ce prezintă interes operativ pe profil de contrainformaţii economice obţinute de celelalte unităţi de securitate, ca urmare a aplicării măsurilor din prezentul program, vor fi transmise în timp util Direcţiei a II-a, care le va analiza şi verifica, iar în funcţie de conţinutul şi importanţa lor, le va raporta, de îndată, conducerii Departamentului Securităţii Statului, împreună cu propunerile adecvate pentru soluţionarea acestora în conformitate cu prevederile ordinelor în vigoare. 3. Pentru realizarea unei cooperări cât mai eficiente pe linia prevenirii, descoperirii şi curmării oricăror fapte sau fenomene de natură să afecteze securitatea statului sau să lezeze economia naţională în domeniul transporturilor feroviare, se vor întreprinde următoarele măsuri: a. Direcţiile I, a II-a, a III-a şi unităţile speciale din cadrul Departamentului Securităţii Statului, precum şi compartimentele teritoriale corespondente, vor acţiona în cooperare pentru interceptarea şi neutralizarea canalelor de legătură create şi folosite prin intermediul mijloacelor de transport feroviar ce circulă în traficul internaţional, atât de către unii cetăţeni români, cât şi de elemente din străinătate care fac parte din emigraţia legionară sau din alte grupări şi organizaţii reacţionare cu caracter naţionalist-iredentist, mistico-religios ori sunt emisari ai posturilor de radio ostile ţării noastre, cât şi în vederea depistării cadrelor sau agenţilor serviciilor de spionaj străine, preocupate să culeagă informaţii în domeniul transporturilor feroviare. Unităţile menţionate vor realiza un sistematic şi permanent schimb de informaţii în vederea cunoaşterii persoanelor cu intenţii de trecere frauduloasă a

„Amorsarea” revoluţiei...

283

frontierei, a legăturilor suspecte crete în exterior de cetăţeni români, a încercărilor de introducere sau scoatere ilegală din ţară a unor elemente cu astfel de preocupări, prin ascunderea în trenurile din traficul internaţional, cât şi a oricăror materiale care, prin conţinutul lor, pot afecta interesele securităţii statului. Atenţie deosebită se va acorda totodată identificării cetăţenilor străini , care încearcă să introducă în ţară armament, muniţii, explozivi sau alte materiale ce pot fi folosite la comiterea de acţiuni terorist-diversioniste. b. Direcţia a II-a şi compartimentele teritoriale corespondente vor coopera cu Direcţia I şi serviciile de profil din securităţile judeţene şi a municipiului Bucureşti, în crearea unor dispozitive informative eficiente în toate localităţile situate de-a lungul căilor ferate, în vederea obţinerii informaţiilor ce prezintă interes despre personalul muncitor feroviar cu domiciliul în mediu rural; elementele cu intenţii de evaziune prin ascunderea pe trenurile din traficul internaţional, precum şi a altor persoane pretabile a comite fapte ce pot afecta securitatea circulaţiei trenurilor. c. Aparatul de contrainformaţii în sectoarele economice şi cel de contraspionaj vor coopera permanent în scopul cunoaşterii aprofundate a cetăţenilor străini veniţi în obiectivele de cale ferată, a mediilor şi locurilor frecventate de aceştia, în scopul depistării şi anihilării acţiunilor celor cu preocupări de a culege informaţii ori de a stabili legături neoficiale cu personalul feroviar sau de a racola specialiştii de valoare din sectoarele de cercetare-proiectare pe profil. d. Direcţiile a II-a şi a IV-a vor asigura, prin mijloace specifice muncii pe profil, secretizarea circulaţiei trenurilor cu indicativ militar ori a altor transporturi cu mărfuri speciale destinate exportului. Totodată, aparatul central şi teritorial de contrainformaţii economice vor acorda atenţie deosebită exercitării controlului informativ eficient în rândul militarilor care participă la executarea lucrărilor de investiţii din sectorul feroviar şi la activităţi de încărcare a mărfurilor în cadrul obiectivelor economice, respectiv a celor care însoţesc sau asigură paza trenurilor ce transportă produse destinate exportului. e. Direcţia a II-a, respectiv serviciile de contrainformaţii în sectoarele economice de la securităţile judeţene vor coopera cu Unitatea Specială de Luptă Antiteroristă şi compartimentele teritoriale ale acesteia, asigurând un permanent şi operativ schimb de informaţii pe problemele din competenţă, în vederea prevenirii comiterii oricăror acţiuni terorist-diversioniste pe reţeaua C.F.R. Atenţie deosebită vor acorda depistării, prin mijloace specifice muncii pe profil, a persoanelor din obiectivele feroviare, locurile şi mediile în răspundere, care au preocupări ori sunt pretabile a fi atrase la comiterea unor acte terorist-diversioniste asupra trenurilor de călători şi marfă, lucrărilor de artă şi altor sectoare vitale pentru securitatea traficului pe cale ferată. De asemenea, când se obţin date că se intenţionează comiterea unor acţiuni terorist-diversioniste care vizează securitatea obiectivelor feroviare şi a dotărilor aferente, vor asigura luarea imediată a tuturor măsurilor de prevenire şi neutralizare ce se impun.

284

Florian Banu

f. Aparatul de contrainformaţii economice, împreună cu Direcţia a VI-a şi compartimentele teritoriale corespondente, vor coopera la cercetarea şi clarificarea, sub raportul muncii de securitate, a cauzelor şi împrejurărilor care au stat la baza producerii unor evenimente feroviare sau fapte infracţionale de natură să pună în pericol securitatea circulaţie trenurilor ori să prejudicieze grav economia naţională, asigurând în fiecare caz aplicarea fermă a măsurilor legale. g. Direcţia a II-a şi compartimentele corespondente din teritoriu vor realiza o permanentă conlucrare cu Unitatea Militară 0650, asigurând totodată o strânsă colaborare cu Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor şi celelalte ministere economice interesate pentru prevenirea creării oricăror situaţii de natură să prejudicieze economia naţională prin exploatarea necorespunzătoare a parcului de vagoane, necorelarea încărcării transportului şi sosirii mărfurilor de export şi a celor destinate cerinţelor interne cu posibilităţile de preluare la locurile de descărcare ori transbordare, atenţie deosebită acordându-se derulării ritmice a traficului spre porturile maritime şi fluviale, cât şi spre staţiile de frontieră. h. Direcţia a II-a, precum şi serviciile de contrainformaţii economice din securităţile judeţene şi a Municipiului Bucureşti, vor realiza o strânsă conlucrare cu Brigada de Miliţie Transporturi şi formaţiunile teritoriale corespondente, cu celelalte organe de miliţie vizând prioritar schimbul operativ de informaţii pentru asigurarea cunoaşterii şi prevenirii din fază incipientă a stărilor de pericol şi a oricăror fapte ce pot afecta siguranţa circulaţiei trenurilor, viaţa călătorilor şi integritatea bunurilor transportate, a furturilor de mărfuri de valoare, în special din categoria celor destinate exportului, cât şi a acţiunilor de contrabandă sau de scoatere din ţară a unor valori din patrimoniul naţional-cultural. Totodată, se va acţiona prin măsuri specifice conjugate pentru cercetarea şi clarificarea temeinică a evenimentelor produse în sectorul feroviar, cât şi în vederea identificării, urmăririi şi, după caz, reţinerii persoanelor despre care se deţin date ori indicii că sunt implicate în comiterea unor infracţiuni ce prezintă pericol social deosebit şi care se deplasează cu trenurile de călători sau de marfă pe anumite trasee ori pe direcţii necunoscute, în scopul de a se sustrage aplicării pedepselor prevăzute de lege. De asemenea, datele şi informaţiile obţinute prin mijloace specifice vor fi corelate în scopul verificării şi cunoaşterii temeinice a personalului care îşi desfăşoară activitatea în directă legătură cu siguranţa transporturilor pe cale ferată, avându-se însă în vedere respectarea strictă a normelor de secretizare şi compartimentare a muncii. Activitatea de colaborare cu aceste organe va fi analizată semestrial şi ori de câte ori cerinţele operative o impun, la nivelul şefilor de securitate şi miliţie judeţene, iar anual, de către Direcţia a II-a, prin serviciul de profil şi Brigada de Miliţie şi Transporturi. i. Direcţia a II-a şi serviciile de profil din securităţile judeţene şi a Municipiului Bucureşti vor acţiona pentru întărirea colaborării cu organele de procuratură şi

„Amorsarea” revoluţiei...

285

justiţie în prevenirea şi combaterea actelor de încălcare a legii de către personalul feroviar, precum şi pentru întărirea şi apărarea stării de legalitate din unităţile de cale ferată şi obiectivele dotate cu linii uzinale. Subordonat aceluiaşi scop, se va pune un accent sporit pe conlucrarea cu organizaţiile de masă şi obşteşti, cât şi cu organismele democraţiei socialiste şi muncitoreşti pentru implicarea mai fermă şi eficientă a acestora în asigurarea unui climat permanent de ordine şi disciplină în rândul personalului muncitor de la calea ferată şi din sectoarele de transporturi uzinale. 4. Şefii securităţilor judeţene pe raza căror există obiective feroviare asigurate cu pază militară aparţinând Ministerului Apărării Naţionale, cu sprijinul Direcţiei a II-a şi al Brigăzii de Miliţie Transporturi din cadrul Inspectoratului General al Miliţiei, vor analiza semestrial, împreună cu comandanţii unităţilor militare angajate în astfel de misiuni, modul în care se realizează măsurile prevăzute în planurile unice de pază şi apărare întocmite în baza INSTRUCŢIUNILOR COMUNE privind aplicarea ORDINULUI PREŞEDINTELUI R.S. ROMÂNIA, Comandamentul Suprem al Forţelor Armate, referitor la asigurarea pazei, apărării şi securităţii obiectivelor de importanţă deosebită. 5. Securitatea Municipiului Bucureşti va lua măsuri pentru aplicarea întocmai a prevederilor prezentului program şi în activitatea specifică desfăşurată în cadrul obiectivului „Întreprinderea de Exploatare a Metroului Bucureşti”. VI. Dispoziţii finale Direcţia a II-a va analiza anual împreună cu celelalte unităţi centrale de securitate, stadiul îndeplinirii măsurilor din prezentul program şi va raporta conducerii Departamentului Securităţii Statului concluziile desprinse şi măsurile suplimentare ce se impun pentru îmbunătăţirea activităţii specifice în domeniul transporturilor feroviare, precum şi în cadrul Întreprinderii de Exploatare a Metroului din Capitală. Anual vor fi organizate convocări pe profil cu şefii serviciilor de contrainformaţii în sectoarele economice din securităţile judeţene şi a Municipiului Bucureşti, pentru instruirea adecvată şi transmiterea ordinelor date de conducerea Departamentului Securităţii Statului cu prilejul analizării problemelor raportate de Direcţia a II-a. Prezentul Program de măsuri se codifică cu indicativul „FEROVIARUL”. Ordinul nr. D/00104553 din 12 aprilie 1979, Planul de măsuri „FEROVIARUL”/1975, precum şi notele nr. 0095050 din 12 iunie 1978, nr. S/131554 din 23 mai 1975 şi nr. D/0090262 din 31 mai 1986, se abrogă. După aprobare, prezentul Program de măsuri, va fi difuzat prin grija Serviciului Independent Secretariat-Juridic, tuturor unităţilor interesate, care vor asigura însuşirea şi aplicarea întocmai a măsurilor stabilite. A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 8.833, vol. 18, f. 137-144

Florian Banu

286

82. 1988 octombrie 22 – Ordin circular către inspectoratele judeţene ale Ministerului de Interne cu privire la organizarea pazei porumbului recoltat şi depozitat temporar pe câmp MINISTERUL DE INTERNE DIRECŢIA SECRETARIAT-JURIDICĂ Nr. 095.602 din 22.10.1988 FULGER Către,

SECRET Ex. nr. Se transmite prin radio

INSPECTORATUL JUDEŢEAN al Ministerului de Interne……. În atenţia şefului inspectoratului şi a şefului miliţiei Din ordin, vă transmit următoarele: 1. Luaţi măsuri pentru a se vedea telexurile din zilele de 21 şi 22 octombrie a.c., transmise de la C.C. al P.C.R., din indicaţia tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, Secretar General al partidului nostru, pentru ca, şi pe linia inspectoratului judeţean, şi îndeosebi pe linie de miliţie, să acţionaţi cu sarcini specifice activităţii noastre, acordând prioritate celor care vizează paza producţiei de porumb depozitată, în mod temporar, în câmp (în special în zonele din Lunca Dunării). Asigurarea pazei sa indicat să fie realizată de către lucrători ai organelor de miliţie împreună cu gărzile patriotice, pe schimburi, corespunzător şi situaţiei atmosferice. 2. Despre conţinutul acestor măsuri să fie informate şi cadrele trimise de Inspectoratul General al Miliţiei existente în judeţ, precum şi cele de la şcolile de subofiţeri de miliţie care asigură controlul şi îndrumarea împreună cu lucrătorii de miliţie special desemnaţi de dumneavoastră. Cadrele trimise în mod special de către Inspectoratul General al Miliţiei, precum şi cele de la miliţiile judeţene, repartizate pe I.A.S.-uri, vor sprijini activitatea acestor unităţi pentru ca, în următoarele zile, să asigure recoltatul şi transportul de porumb la bazele de recepţie, conform indicaţiilor Conducerii de partid. Dacă situaţia impune, cu consultarea organului judeţean de partid, elevii şcolilor de subofiţeri de miliţie, trimişi în campanie, vor fi redistribuiţi în unităţile agricole în care prezenţa acestora este oportună pentru aplicarea măsurilor necesare, cu remarca de a li se asigura condiţii corespunzătoare de cazare, hrănire şi igienă, conform ordinului primit anterior. Tovarăşii inspectori şefi şi şefii miliţiilor judeţene vor informa, în mod permanent, pe tovarăşii din Conducerea de partid sau de stat aflaţi ori sosiţi pe raza judeţului, pentru a sprijini activităţile ordonate în campania agricolă, cu măsurile suplimentare

„Amorsarea” revoluţiei...

287

pe care le-aţi luat, dispuse de conducerea ministerului şi adaptate la specificul judeţului. Raportaţi în mod operativ, cu discreţia corespunzătoare, toate evenimentele deosebite care vizează campania agricolă, pentru a nu fi surprinşi că ele sunt transmise şi cunoscute pe alte linii. ŞEFUL DIRECŢIEI Colonel, /ss/ Dobre Florică NOTĂ: Nu se transmite prezentul ordin circular la următoarele judeţe: Sălaj, Sibiu, Caraş-Severin, Gorj, Neamţ, Vâlcea, Harghita, Covasna, Braşov, Suceava, Maramureş şi Sectorul Agricol Ilfov. A.C.N.S.A.S., fond M.A.I.-D.G.J., nr. inv. 3.646, dosar nr. 3/1988, f. 124

83. 1988 octombrie 28 – Notă a Serviciului II din Inspectoratul judeţean de securitate Brăila cu privire la raportările fictive de îndeplinire a planului, înaintate forurilor superioare de către conducerea Întreprinderii Laminorul Brăila MINISTERUL DE INTERNE INSPECTORATUL JUDEŢEAN BRĂILA SECURITATE-SERVICIUL II Nr. 203/GD/0013664/28.10.1988 [S2 Rog notă pt. inf. ministrului de resort /ss/ indescifrabil]

STRICT SECRET Exemplar nr. 1

INTRARE Nr. D/00120999 Ziua 29 oct. 1988

Către, MINISTERUL DE INTERNE DEPARTAMENTUL SECURITĂŢII STATULUI Direcţia a II-a Bucureşti Raportăm următoarele: Din controlul informativ exercitat în cadrul Întreprinderii Laminorul Brăila cu privire la modul în care se derulează activitatea de export – laminate, rezultă că şi în prezent în cadrul acestei unităţi se înregistrează unele practici ce contravin legislaţiei în vigoare, de natură a afecta negativ activitatea economică. Astfel, în urma intervenţiilor repetate întreprinse de organele noastre la diverse organisme specializate, pentru a înlătura sistemul întocmirii de documente fictive

288

Florian Banu

pentru evidenţierea producţiei la export, conducerea Întreprinderii Laminorul Brăila, prin directorul general CIORICI TEODOR, a găsit o soluţie „inedită”, „de natură a împăca pe toţi”, după cum afirma el, şi anume aceea de a întocmi două rânduri de procese-verbale de recepţie a producţiei realizate, respectiv: -un document care consemnează realizări la nivelul programelor existente ce nu îşi găseşte corespondenţă cu situaţia din teren, destinat raportărilor la statistică, la forurile ierarhice, respectiv centrală, minister şi organelor locale de partid; -al doilea rând de procese-verbale sunt cele care reflectă realitatea realizărilor, sunt semnate de reprezentanţii Inspectoratului judeţean pentru controlul calităţii produselor şi ai Băncii, au o circulaţie internă limitată şi sunt prezentate atunci când Unitatea este supusă unor acţiuni de control mai ferme. Inspectoarea Bondoc M., de la Sucursala Brăila a Băncii Naţionale, cu ocazia verificării situaţiilor economicofinanciare a întreprinderii pentru eliberarea retribuţiilor, s-a sesizat de neconcordanţele existente între darea de seamă statistică pe luna septembrie 1988 şi proceseleverbale de recepţie semnate de I.J.C.C.P., însă nu a întreprins nici un fel de măsuri pentru intrarea în legalitate. Din asemenea motive, Întreprinderea Laminorul are şi în prezent o raportare fictivă la produsele de export de 1.500 tone laminate. Raportăm, de asemenea, că şi la nivelul lunii octombrie 1988 nu s-a realizat programul de export existent la nivelul de cca. 5.200 tone laminate, decât în proporţie de maxim 50%. Una din cauzele principale care au generat această situaţie este faptul că comanda de 2.000 tone laminate tip I.N.P. 120, derulată prin firma THISSEN-R.F.G., nu va putea fi onorată datorită faptului că acest tip de laminate nu s-a mai produs de doi ani, iar atunci când s-a încercat fabricaţia lui, coeficientul de rebut depăşea 60%. Nici în prezent secţia Laminorul IV nu are definitivată tehnologia pentru laminarea acestui produs, iar Institutul de specialitate nu a răspuns solicitării producătorului, în ideea de a se angrena nemijlocit pentru soluţionarea tuturor problemelor cu care se confruntă unitatea brăileană în laminarea profilelor de tip I.N.P. De asemenea, la aceeaşi secţie, Laminorul IV, nu se acţionează de către factorii de conducere ai unităţii pentru crearea condiţiilor tehnice care să asigure selecţionarea profilelor la lungimi ce nu se încadrează în dimensiuni sub 1 m, ca urmare a poziţionării defectuoase a fierăstraielor de debitat. Această situaţie stă la baza unor acţiuni a factorilor de decizie ai unităţii „de a scăpa” de unele oferte de contractare pe D.C. avantajoase, care cuprind însă profile cu lungimi de 8,5 m şi nu de 4, 6, 8 m, cum s-a lucrat până în prezent. Nici până în prezent nu s-au iniţiat activităţi de reparare a acoperişului halei de la secţia Laminorul 4, cât şi a părţilor şi gemurilor laterale de închidere a halei, astfel încât continuă să cadă precipitaţii pe utilaje, inclusiv pe cele două cuptoare cu propulsie la care apar fenomene de degradare prematură a învelişului termic, iar din cauza curentului şi a frigului care afectează sănătatea personalului muncitor, în rândul acestuia s-a creat o stare de spirit necorespunzătoare. Motivat de faptul că orice refuzuri de materie primă cu ocazia recepţiei acesteia generează conflicte cu furnizorii de blumiri şi ţagle, s-a ajuns în situaţia ca, practic,

„Amorsarea” revoluţiei...

289

comisiile de recepţie să nu mai funcţioneze în fapt, se admite la laminare materie primă cu defecte, care apoi afectează negativ calitatea produselor finite. Pentru a asigura totuşi o desfacere a acestora, conducerea Întreprinderii Laminorul continuă practica unor procedee anti-economice cu diverşi beneficiari, cum ar fi Întreprinderea Steagul Roşu Braşov, Întreprinderea de Rulmenţi Bârlad, Întreprinderea de Şuruburi Botoşani, cărora le livrează vagonabil laminate nefacturate, urmând ca la recepţie aceştia să reţină cantităţile apreciate ca fiind corespunzătoare pe care le facturează, iar diferenţa o returnează la Întreprinderea Laminorul Brăila, fără a fi consemnate ca refuz calitativ. Deficienţele înregistrate în onorarea la termen a obligaţiilor contractuale faţă de diverşi beneficiari interni face ca un număr tot mai mare de delegaţi să fie prezenţi la unitatea brăileană, solicitând livrarea prioritară de produse. În acest context, s-a prezentat în ziua de 08.10.1988 şi numitul HOAES NICULESCU GHEORGHE, în vârstă de 57, ani de la Întreprinderea Mecanică Braşov, care, în discuţiile purtate, a făcut unele aprecieri cu caracter incitator referitoare la situaţia din aprovizionarea populaţiei şi activitatea economico-financiară a unor unităţi socialiste din Braşov. Astfel, acesta a afirmat că: „Aprovizionarea populaţiei cu produse agroalimentare ar fi la pământ, iar cei care nu au relaţii ar face foamea”. Majoritatea întreprinderilor braşovene nu şi-ar realiza planul ca urmare a neasigurării materiei prime şi, ca urmare a acestei situaţii, se va trece la reduceri masive de personal, prin concedierea a circa 700 oameni ai muncii de la Uzinele „Steagul Roşu”, iar la „Tractorul”, mai mulţi. Susţinea că, dacă se va trece la asemenea concedieri, „va fi tărăboi la Braşov”, deoarece şi aşa tot mai multe persoane caută să fugă în Ungaria, Iugoslavia şi chiar Bulgaria, dând ca exemplu cazul unui grup de elevi de clasa a XII-a, cât şi acelor şapte elemente care au încercat să părăsească ţara cu un avion. Aspectele raportate cu privire la elementul în cauză au fost sesizate Securităţii judeţene Braşov. Am raportat cele de mai sus în ideea realizării unor intervenţii preventive la nivele superioare pentru dispunerea unor măsuri de natură a îmbunătăţi activitatea economico-financiară a Întreprinderii Laminorul Brăila şi eliminarea unor practici nelegale înregistrate la această unitate. De către organele noastre se continuă măsurile informativ-operative şi preventive pentru tragerea la răspundere a persoanelor vinovate de situaţiile negative raportate. ŞEFUL SECURITĂŢII ŞEFUL SERVICIULUI II Lt. colonel /ss/Cpt. Tironeac Aftanasie 54 /ss/SOARE CONSTANTIN A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 10.757, vol. 68, f. 196-197 54

Născut în anul 1939, în Cernica, Ilfov, lt. col. Soare Constantin, membru de partid din anul 1959, fusese numit la conducerea Securităţii judeţului Brăila în 25 octombrie 1985, după ce anterior fusese şef serviciu în cadrul U.S.L.A. - C.N.S.A.S., Securitatea. Structuri – cadre. Obiective şi metode, vol. II (1967-1989), coord. Florica Dobre, editori şi studiu introductiv Elis Neagoe Pleşa, Liviu Pleşa, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2006, p. 249.

Florian Banu

290

84. 1988 noiembrie 21 – Notă privind „dereglarea producţiei speciale” a Întreprinderii Mecanice Cugir şi starea de spirit creată în rândul muncitorilor [M.I.M. Cabinet Adj. Ministru Nr. 471/5.12.1988]

SECRET Exemplar nr. 1

NOTĂ Din datele ce le deţinem rezultă că activitatea de producţie specială la Întreprinderea Mecanică Cugir este dereglată, iar la secţiile mecanice VI, VII şi IX, din lipsa unor materii prime, un mare număr de oameni ai muncii au fost trimişi în concedii fără plată. În aceste secţii un număr de 200 bucăţi produse ZU-2, 50 bucăţi produse MR-4 şi 200 bucăţi produse D.S.K.M. nu pot fi finalizate şi livrate la Ministerul Apărării Naţionale sau la export din lipsa unor repere ce se fabrică din oţel tip 30 HM – 2 MFA, la care Combinatul Siderurgic Reşiţa are o restanţă de 171 tone, cât şi a altor materiale de la Combinatul de Oţeluri Speciale Târgovişte şi Combinatul Siderurgic Galaţi. Ca urmare a neîndeplinirii sarcinilor de plan, retribuţia oamenilor muncii a fost şi este diminuată, creând stări de spirit necorespunzătoare. Nr. D/194802 21 noiembrie 1988 A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 10.757, vol. 68, f. 168

„Amorsarea” revoluţiei...

291

85. 1988 decembrie – Notă privind neîndeplinirea planului de producţie de către Combinatul Siderurgic Galaţi şi consecinţele asupra instalaţiilor şi a stării de spirit a angajaţilor SECRET Exemplar unic

NOTĂ Din datele existente, rezultă că, în luna noiembrie 1988, Combinatul Siderurgic Galaţi se înregistrează cu nerealizări importante la produsele de bază: Produsul Cocs Fontă Oţel Tablă groasă Bandă laminată la cald Bandă laminată la rece

Planificat (mii tone) 317,1 628,2 742,6 197,2 246,8 92,3

Realizat (mii tone) 246,6 480,7 567,9 150,83 198,1 76,3

Procent de realizare 78% 77% 76% 76,5% 80% 82,7%

Aceste nerealizări afectează atât aprovizionarea unităţilor din industria construcţiilor de maşini, căreia nu i s-au livrat peste 60 mii tone produse laminate, cât şi retribuţia a 25 mii oameni ai muncii din combinat, care va fi diminuată cu cca. 15%, situaţie de natură să creeze nemulţumiri ce pot degenera în stări de spirit necorespunzătoare sau alte situaţii negative. Această stare de fapt este determinată în principal de unele deficienţe în aprovizionarea cu materii prime, cum este cazul cărbunelui cocsificabil, unde, din cantitatea de 538 mii tone, s-au asigurat doar 386 mii tone, şi minereului de fier, la care, din cantitatea de 766 mii tone, s-au asigurat 636 mii tone. Ca urmare, s-a recurs la exploatarea furnalelor în regim redus cu influenţă negativă atât asupra stării tehnice a acestora, cât şi a consumurilor specifice la cocs, care au fost majorate cu 5%. Deşi la toate nivelele, inclusiv la ministrul de resort, s-a apreciat că situaţia în care funcţionează furnalul nr. 5 poate provoca în orice moment accidente cu consecinţe imprevizibile, acesta nu a fost oprit. Specialişti în materie apreciază că ar fi fost mai raţional să se încarce la capacitate celelalte furnale – care au fost menţinute tot pe regim redus – şi să se oprească furnalul nr. 5, evitându-se astfel posibilitatea apariţiei unor grave evenimente cu consecinţe materiale şi umane. Nr. D/091026 din decembrie 1988 A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 10.757, vol. 68, f. 160

Florian Banu

292

86. 1988 decembrie 13 – Notă a Direcţiei I a D.S.S. cu privire la măsurile ce trebuie întreprinse în rândul elevilor şi tinerilor în cadrul acţiunii „VACANŢA ’88” MINISTERUL DE INTERNE DEPARTAMENTUL SECURITĂŢII STATULUI DIRECŢIA I Nr. 161/D.O./ decembrie 1988

STRICT SECRET Ex. unic

APROB /ss/ indescifrabil 13.XII.1988

NOTĂ DE MĂSURI în acţiunea „VACANŢA ’88” În perioada vacanţei de iarnă (19 decembrie 1988 - 8 ianuarie 1989) Ministerul Educaţiei şi Învăţământului, Comitetul Central al Uniunii Tineretului Comunist, Uniunea Asociaţilor Studenţilor Comunişti din România, Consiliul Naţional al Organizaţiei Pionerilor şi Biroul de Turism pentru Tineret organizează o serie de activităţi cu caracter politico-educativ pentru studenţi şi elevi în 376 tabere de odihnă şi instruire la care participă circa 44.031 persoane între care şi 4.329 studenţi şi tineri străini care vor veni ca turişti în ţara noastră. De asemenea, pe raza tuturor judeţelor, la casele de cultură, căminele culturale, cantinele studenţeşti şi şcolare vor fi organizate carnavaluri, serbări ale pomului de iarnă, pluguşoare şi revelioane ale tineretului. În scopul asigurării unei cunoaşteri temeinice şi stăpânire a situaţiei operative în locurile unde se vor organiza activităţile menţionate, pentru prevenirea unor eventuale acţiuni de natură a tulbura ordinea şi liniştea publică sau prin care s-ar putea leza interesele statului român, se vor întreprinde următoarele: 1. Analiza tuturor informaţiilor existente în rândul studenţilor şi elevilor români şi străini şi organizarea de măsuri pentru cunoaşterea permanentă a preocupărilor şi activităţilor celor aflaţi în baza de lucru, în raport de participarea unora dintre aceştia la acţiunile organizate pe linie de tineret ori alte deplasări preconizate în perioada vacanţei de iarnă. 2. Selecţionarea surselor din mediile participanţilor şi instruirea corespunzătoare a acestora pentru a semnala cu operativitate eventualele acţiuni duşmănoase sau cu caracter turbulent de natură a afecte interesele statului nostru. O atenţie deosebită se va acorda dirijării şi instruirii surselor din rândul studenţilor străini, stabilindu-se modalităţi concrete şi operative pentru transmiterea informaţiilor.

„Amorsarea” revoluţiei...

293

3. Stabilirea şi verificarea cadrelor didactice şi personalului tehnicoadministrativ, care vor îndeplini diverse atribuţiuni în locurile unde se concentrează studenţi şi elevi şi înlăturarea celor necorespunzători prin factorii de răspundere. 4. Direcţia I, inspectoratele judeţene şi al municipiului Bucureşti vor organiza cunoaşterea, verificarea şi avizarea persoanelor (din Bucureşti şi din ţară) participante la „PLUGUŞORUL TINERETULUI”, precum şi personalul tehnicoadministrativ desemnat pentru „REVELIONUL TINERETULUI”, ce se va organiza la Complexul Expoziţiei Realizărilor Economiei Naţionale. 5. Asigurarea măsurilor de securitate şi ordine în locurile unde se vor organiza revelioanele şi alte acţiuni pentru studenţi şi elevi, precum şi în zona căminelor unde sunt cazaţi cetăţeni străini aflaţi la studii. În acest scop, se va coopera cu organele de miliţie, iar pentru acţiunile de amploare vor fi desemnaţi ofiţeri de securitate şi miliţie care să răspundă nemijlocit de acestea. 6. Asigurarea conlucrării interjudeţene în scopul creşterii contribuţiei tuturor inspectoratelor la realizarea sarcinilor de cunoaştere şi supraveghere informativă în taberele şi locurile unde se concentrează studenţi, elevi şi tineri străini, pentru prevenirea oricăror fapte sau acţiuni de natură să afecteze climatul politic din ţara noastră. 7. Cooperarea cu factorii educaţionali – pe linie de tineret şi învăţământ – în scopul cunoaşterii permanente a deplasărilor studenţilor străini în perioada vacanţei de iarnă, asigurării măsurilor de ordine şi disciplină în complexele de cămine unde sunt cazaţi aceştia şi pentru înlăturarea cauzelor care ar putea genera stări de spirit negative ori alte acţiuni de dezordine. Direcţia I va sprijini şi va controla modul cum Securităţile judeţene, în special Prahova, Braşov şi a municipiului Bucureşti, au organizat măsurile pentru aceste acţiuni. De asemenea, va asigura centralizarea informaţiilor de interes operativ referitoare la activităţile ce se vor desfăşura pe perioada vacanţei de iarnă şi informarea operativă a conducerii Departamentului Securităţii Statului cu problemele ce vor apare. PENTRU ŞEFUL SERVICIULUI Maior /ss/Roşu Nicolae A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 8.833, vol. 16, f. 122-123

Florian Banu

294

87. 1988 decembrie 30 – Ordin circular al Şefului Inspectoratului General al Miliţiei, gen.-lt. Constantin Nuţă, cu privire la măsurile ce trebuie luate „pentru prevenirea şi contracararea sustragerilor de produse agroalimentare, îndeosebi a cărnii şi a produselor din carne” MINISTERUL DE INTERNE Nr. S/95611 din 30.XII.1988

SECRET DE SERVICIU ex. nr. 1

Către,

INSPECTORATUL MINISTERULUI DE INTERNE AL JUDEŢULUI………. -Şeful Inspectoratului -Şeful Miliţiei Pe baza dispoziţiilor primite din partea Conducerii superioare în legătură cu măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea şi contracararea sustragerilor de produse agroalimentare, îndeosebi a cărnii şi a produselor din carne, avându-se noul sistem de repartizare mai fermă a acestor produse în mod separat pentru fondul pieţei, unităţile de alimentaţie publică, localurile publice, cantinele-restaurant şi alte unităţi, ministrul de interne, tovarăşul TUDOR POSTELNICU, a dispus luarea, în principal şi cu prioritate, a următoarelor măsuri: 1. Intensificarea măsurilor complexe prin acţiuni şi controale permanente desfăşurate de miliţia economică, cu participarea directă a efectivelor de la pază şi ordine, circulaţie, judiciar şi celorlalte formaţiuni, pentru a preveni, contracara şi pune capăt sustragerilor, dosirilor şi vânzărilor preferenţiale de produse agroalimentare sau scoaterea ilegală a acestora din abatoare, întreprinderi de industrializare a cărnii şi altor produse alimentare, depozite magazii şi unităţi comerciale. 2. În cadrul acestor măsuri complexe se va avea în vedere cu prioritate personalul care lucrează în sectoarele de alimentaţie şi unităţile de desfacere către populaţie din pieţe, magazine alimentare, restaurante, cantine-restaurant, secţiile de preparat şi desfacere a produselor din carne din industria alimentară, abatoare, depozitele judeţene, municipale şi orăşeneşti de livrare a produselor agroalimentare. 3. Se interzice cu desăvârşire vânzarea preferenţială din magazine ori din alte locuri a produselor agroalimentare sau de orice altă natură, pentru orice persoană, indiferent de funcţie şi atribuţii, inclusiv pentru cadrele din Ministerul de Interne sau de la alte organe de stat. Cei care vor fi stabiliţi că au încălcat aceste prevederi, vor fi traşi la răspundere cu toată fermitatea, potrivit legii, atât vânzătorul, cât şi cumpărătorul, indiferent de funcţia şi calitatea ce o are.

„Amorsarea” revoluţiei...

295

Pentru aplicarea fermă a acestor măsuri se va acţiona potrivit prevederilor legale şi nu se va permite nici un fel de intervenţii, indiferent din partea cui vin. Cu aceste probleme vor fi informaţi şefii securităţilor judeţene, comandanţii grupurilor de pompieri, precum şi ceilalţi comandanţi ai unităţilor şi subunităţilor Ministerului de Interne de pe raza judeţului, pentru luarea măsurilor ce se impun. 4. Atragem atenţia că prezentele dispoziţiuni au caracter permanent şi veţi proceda de îndată, cu toată răspunderea, la instruirea tuturor cadrelor de miliţie care au atribuţii pe această linie, acţionând cu măsuri specifice în toate obiectivele industriei alimentare şi comerţului cu produse agroalimentare din sectoarele de responsabilitate de pe raza judeţului. 5. Cu aceste probleme, şeful inspectoratului şi şeful miliţiei vor informa verbal pe tovarăşii prim-secretari ai comitetelor judeţene de partid, precum şi cu măsurile deja luate în acest domeniu de activitate, pe baza ordinelor şi dispoziţiunilor primite ca urmare a sarcinilor trasate de Conducerea superioară. ADJUNCT AL MINISTRULUI DE INTERNE ŞI ŞEF AL INSPECTORATULUI GENERAL AL MILIŢIEI General-locotenent /ss/ CONSTANTIN NUŢĂ A.C.N.S.A.S., fond M.A.I.-D.G.J., inventar nr. 3.646, dosar nr. 3/1988, f. 157-158

88. 1989 ianuarie 13 – Fragment dintr-un buletin informativ al Miliţiei Capitalei cu privire la acţiunile întreprinse pentru „prevenirea şi combaterea speculei” şi „asigurarea ordinii şi liniştii publice” INTRARE Nr. S/35624 Ziua 13 luna 01 anul 1989 MINISTERUL DE INTERNE INSPECTORATUL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI MILIŢIE Nr. S 13 ex. 6 Din 13 ianuarie 1989

Nr. S/220/13.01.1989

BULETIN INFORMATIV Unele activităţi de prevenire şi combatere a speculei Continuând să acţioneze pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin pe linia prevenirii şi combaterii cu fermitate a speculei cu produse industriale şi alimentare, cadrele Miliţiei Municipiului Bucureşti au intensificat activităţile în locurile

296

Florian Banu

aglomerate, pieţe, gări şi anumite străzi, unde şi-au făcut apariţia elemente suspecte, cunoscute că se ocupă cu specula acestor produse. Ca urmare, au fost identificate 95 persoane care au vândut la preţ de speculă bunuri de provenienţă străină, 78 fiind sancţionate cu amenzi însumând 22.750 lei, confiscându-se totodată mărfuri ce au făcut obiectul speculei în valoare de 11.850 lei, din care 11.200 lei produse industriale şi 650 lei produse alimentare. Exemplificăm pe IVANOVICI GEORGETA, DOMNU RODICA, CONSTANTIN MIHAELA, OPRESCU MIRCEA, NICOLAE EMILIA, NAE IOANA şi PANAIT ALEXANDRU, toţi din Bucureşti, care, aflându-se în zona centrală, vindeau la preţ de speculă ţigări „KENT”, „VIKEND”, „GENT” şi „BT”, obiecte de îmbrăcăminte, cafea solubilă NESS, gumă de mestecat, etc. Bunurile şi sumele de bani provenite din vânzări au fost confiscate, iar cei în cauză sancţionaţi contravenţional. Măsuri de asigurare a ordinii şi liniştii publice Continuând executarea măsurilor stabilite pentru prevenirea, depistarea şi combaterea faptelor antisociale, Miliţia Municipiului Bucureşti a organizat şi executat razii, 509 acţiuni şi controale în locurile şi mediile frecventate de elemente parazitare şi infractoare. La activităţile desfăşurate au participat 104 echipe mixte, constituite din cadre de miliţie, militari în termen din unităţile de securitate – miliţie, 553 luptători ai gărzilor patriotice – faţă de 430 planificaţi, 87 membri din grupele de sprijin şi 49 utecişti – din 155 planificaţi. În timpul acţiunilor s-au legitimat 2.942 persoane, din care 2.076 au fost găsite în neregulă, identificându-se şase elemente fără ocupaţie – pentru care s-au luat măsuri de încadrare în muncă, 19 minori lipsiţi de supraveghere, care au fost încredinţaţi familiilor, unităţilor de ocrotire ori internaţi în centre de primire, şase speculanţi, 750 persoane au fost avertizate şi 1.295 sancţionate contravenţional cu amenzi însumând 64.475 lei - pe loc 17.075 lei, pentru încălcarea prevederilor unor acte normative. În scopul verificării modului de asigurare a pazei şi securităţii unităţilor economice, organele din subordinea Miliţiei Capitalei au controlat 412 paznici – Serviciile Miliţiei Transporturi/45, Cămine/34, Sectoarele I/31, II/33, III/31, IV/46, V/44, VI/26 şi Agricol Ilfov/122 – din 280 obiective, fără a constata nereguli care să impună aplicarea de sancţiuni contravenţionale. Acţionând pe linia asanării Capitalei de elemente fără ocupaţie, a celor care locuiesc fără forme legale ori nu-şi justifică prezenţa în localitate, cât şi pentru depistarea persoanelor predispuse a comite fapte antisociale, cadre din birourile de evidenţă a populaţiei, pază şi ordine de la circumscripţiile de miliţie, Miliţia Sectorului Agricol Ilfov, Serviciul Miliţiei Transporturi şi Serviciul Cămine Studenţeşti, au executat 215 controale la 137 blocuri de locuinţe, 22 hoteluri şi 56 cămine de nefamilişti. Cu acest prilej au fost legitimate 1.275 persoane, din care 236 găsite în neregulă, respectiv 18 încadrate în muncă ce locuiesc fără viză de reşedinţă, 11 minori fugiţi din internate sau localităţile de domiciliu, 22 ţigani fără ocupaţie şi

„Amorsarea” revoluţiei...

297

fără forme legale în Capitală, împotriva cărora s-au luat măsuri corespunzătoare, iar 185 sancţionate contravenţional cu amenzi în valoare de 48.350 lei – pe loc 11.800 lei. Serviciul Circulaţiei a continuat activităţile preventive în rândul participanţilor la trafic privind respectarea regulilor de circulaţie de către conducătorii auto şi pietoni. În timpul acţiunilor au fost controlate 4.009 autovehicule, s-au efectuat 818 testări cu fiole alcoolscop, fiind sancţionaţi contravenţional 1.087 conducători auto, ridicându-se 82 permise de conducere în vederea suspendării şi 115 certificate de înmatriculare pentru defecţiuni tehnice, care au pus în pericol siguranţa circulaţiei. Pe linia disciplinării pietonilor, cadrele serviciului, împreună cu lucrători de la circumscripţiile de miliţie, au avertizat 1.765 persoane şi 18 au fost invitate la sediile organelor de miliţie. (…) A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr.13.308, vol. 16, f. 43

89. 1989 ianuarie 31 – Notă a Inspectoratului Judeţean de Securitate Arad cu privire la gravele nereguli existente în cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean MINISTERUL DE INTERNE INSPECTORATUL JUDEŢEAN ARAD SERVICIUL I/A Nr. 1/BD/0018371/31.01.89

STRICT SECRET Ex. nr. 1

Intrare nr. D/0053481 Ziua 07 luna 02 1989 Către

MINISTERUL DE INTERNE DEPARTAMENTUL SECURITĂŢII STATULUI DIRECŢIA I, SERVICIUL VI BUCUREŞTI Urmare la adresa noastră nr. 106/BD/0022554 din 28.12. 1988, alăturat vă înaintăm o notă privind aspecte necorespunzătoare din învăţământul arădean. Raportăm că în data de 30.01.1989 a fost informat şi organul judeţean de partid (personal tovarăşa prim secretar ELENA PUGNĂ) despre conţinutul notei şi alte aspecte negative privind desfăşurarea procesului instructiv-educativ. ŞEFUL SECURITĂŢII Colonel, /ss/ indescifrabil

ŞEFUL SERVICIULUI Maior, /ss/GORON DOREL

Florian Banu

298

NOTĂ În perioada 21.11. – 03.12.1988, o brigadă a Ministerului Educaţiei şi Învăţământului (formată din 65 persoane) a controlat modul cum se desfăşoară procesul instructiv-educativ în unităţi de învăţământ din municipiul şi judeţul Arad, precum şi activitatea de perfecţionare a cadrelor didactice. Primul colectiv a fost condus de conf. dr. RADU ION, iar cel de-al doilea colectiv de PRICEPUTU VASILE – şeful compartimentului „Perfecţionare” din M.E.I. Brigada a fost anunţată din timp, astfel că Inspectoratul şcolar judeţean Arad a dispus ca în unităţile de învăţământ vizate a fi controlate „să se facă intense pregătiri pentru ca inspecţia să iasă bine”. În acelaşi timp, BUCUR MARIA – inspector general şcolar – „a mobilizat” inspectorii, iar prin intermediul acestora pe directorii unităţilor de învăţământ, să fie „pe baricade” în perioada respectivă şi să ia toate măsurile ca „tovarăşii de la Bucureşti să se simtă bine la Arad”. Pentru coordonarea „acţiunilor de protocol” la nivelul Inspectoratului şcolar, tovarăşa BUCUR MARIA l-a „împuternicit” pe FAUR NICOLAE-GHEORGHE, inspector şcolar pentru probleme de personal (tatăl său a făcut parte din organizaţia legionară). Acesta – considerat „omul de încredere al şefei” – a asigurat constituirea unui „fond de protocol”, la a cărui realizare au contribuit majoritatea cadrelor didactice, inclusiv inspectorii şcolari (aceştia „au cotizat” cu câte 300 lei fiecare). Din datele pe care le deţinem, rezultă că în rândul personalului didactic s-a comentat negativ măsura sugerată de Inspectoratul şcolar ca directorii de unităţi de învăţământ (inclusiv cele care nu au fost inspectate) să solicite de la cadrele didactice o anumită sumă de bani sau alte produse (inclusiv benzină) „pentru bucureşteni”. Astfel, PRIESCU MARCEL, directorul Şcolii cu clasele I-X din comuna Şiria, „omul de încredere” al inspectoarei BUCUR MARIA, a adunat de la fiecare cadru didactic din zonă (aproximativ 100 de persoane) câte 300 lei pentru „fondul de protocol” al Inspectoratului şcolar; STÂNA GHEORGHE, directorul Liceului industrial nr. 7 din Arad (liceu care nu a fost inspectat), a pretins tuturor cadrelor didactice (inclusiv maiştrilor instructori) câte 100 lei, iar posesorii de autoturisme au fost solicitaţi să contribuie cu 5-10 litri de benzină pentru „a asigura transportul inspectorilor din Bucureşti” (ulterior, la insistenţele unor cadre didactice – PĂIUŞ SORIN, CZABAI CAROL – o parte din sumă a fost restituită); CUPŞA EMIL, directorul Liceului industrial nr. 11 Arad, a pretins cadrelor didactice „să contribuie cu cât vor la asigurarea unui meniu cât mai bun pentru bucureşteni”, (banii au fost strânşi, în mai multe etape, de TRIPA VICTORIA - secretara liceului); PASCU MIHAIL, directorul Liceului industrial nr. 13 Arad, a solicitat de la fiecare cadru didactic suma de 50-100 lei, pentru „fondul de protocol” (banii au fost adunaţi de învăţătoarea SEVICIU ANA şi profesoara NICOARĂ MARINELA); CODREANU SORINA, inspector la Inspectoratul şcolar judeţean Arad, a „recomandat” profesorilor de limbă franceză să contribuie cu diferite produse (cafea, ţigări, băuturi

„Amorsarea” revoluţiei...

299

alcoolice, carne) pentru a acorda „o mică atenţie” tovarăşei PERICLE MIHAELA, inspector de specialitate în M.E.I. (de menţionat că aceasta, în prezenţa unor profesori însoţitori, la plecarea din gara Arad şi-a permis să se prezinte sub influenţa vizibilă a alcoolului, situaţie comentată necorespunzător de cei prezenţi). De altfel, fiecare membru al brigăzii de control (dar în special COJOCARU, CODILĂ PETRU, SÎRBU IULIAN, BONCOTĂ IOAN, SOVAR, POPESCU, CĂRĂUŞU, DOMŞA, SERDEAN, PERICLE MIHAELA) „a plecat cu câte ceva de la Arad”, unii fiind nevoiţi să-şi cumpere sacoşe pentru transportul „atenţiilor” (prin „strădania” inspectorului FAUR NICOLAE, „fondul de protocol” a cuprins câteva kilograme de cafea, zeci de litri de ţuică, vin, ţigări fine, carne, cartofi, fasole uscată, nuci, castraveţi, roşii, etc.). O parte din vin a fost procurat de SOOS PAVEL (inspector de educaţie fizică la Inspectoratul judeţean şcolar Arad), care – de asemenea – a adus de la abatorul Salonta „un portbagaj plin cu salam”. Masa pentru inspectorii din Bucureşti a fost servită la cantina Liceului economic din Arad, unde din meniu nu a lipsit vânatul (iepure, fazan). De asemenea, inspectorul FAUR NICOLAE a organizat o „seară de peşte” la C.A.P. Grăniceri. „Seri prelungite” au mai fost organizate (cu sprijinul „oamenilor de încredere” ai Inspectoratului şcolar – RUJA ALEXANDRU, PRIESCU MARCEL şi alţii) la Chişineu Criş, Nădlac, Ineu, Şiria – în cadrul cantinelor şcolare (unde s-au servit şi băuturi alcoolice) sau în locuri „rezervate”. De menţionat că pe toată perioada şederii inspecţiei M.E.I. la Arad, în camerele de la hotel unde au fost cazaţi inspectorii – prin grija tovarăşei BUCUR MARIA şi a inspectorului de personal FAUR NICOLAE – au fost asigurate băuturi alcoolice, cafea, ţigări, prăjituri, fructe. De asemenea, aproape toţi inspectorii bucureşteni au fost invitaţi acasă la inspectorii din Arad, unii dintre ei autoinvitându-se sub pretextul vizionării unor emisiuni transmise de TV Budapesta sau Belgrad. De altfel, în cadrul Inspectoratului şcolar este cunoscut faptul că PETRU CODILĂ din M.E.I. – când vine la Arad – nu doarme la hotel, ci la familia BUCUR. Din datele şi informaţiile pe care de deţinem rezultă că inspecţia M.E.I. nu a manifestat suficientă exigenţă în activitatea de control şi îndrumare pe care a desfăşurat-o în unităţile şcolare de pe raza judeţului Arad, tovarăşa BUCUR MARIA reuşind să influenţeze în sensul dorit de ea membrii brigăzii, „acoperind” unele aspecte din realitatea şcolară – cu anumite trăsături specifice – a judeţului Arad. Multe cadre didactice au rămas dezamăgite de atitudinea conciliantă a inspecţiei, de modul cum este privit învăţământul în România. Brigada de control nu a angajat un dialog deschis cu cadrele didactice pentru a cunoaşte cauzele menţinerii procentului destul de ridicat al mediocrităţii învăţământului arădean, ale nerealizării planului de şcolarizare (în special la profilul petrol, construcţii, chimie), ale neimplicării rapide şi armonioase a tineretului în viaţa socială. Acele cadre didactice care „şi-au permis” să aibă alte păreri (argumentate) decât ale membrilor brigăzii de control au fost „atenţionate” de Inspectoratul şcolar (cazul profesorului de limba şi literatura română CLEPE PETRU, de la Liceul „Ion Slavici” Arad,

300

Florian Banu

membru P.C.R., apreciat de elevi, cadre didactice şi părinţi pentru corectitudinea acestuia şi bogata experienţă de la catedră). Activitatea superficială, formală desfăşurată de brigada M.E.I. a fost comentată negativ de majoritatea personalului didactic, de unii părinţi şi elevi care sperau că în urma inspecţiei vor fi luate măsuri pentru îmbunătăţirea procesului instructiveducativ, inclusiv prin îndepărtarea din învăţământ a acelor persoane care au preocupări incompatibile cu calitatea de educator. Unele cadre didactice cu bogată experienţă la catedră au apreciat că, de fapt, „brigada M.E.I. a venit la Arad să se aprovizioneze, nu să îndrepte ceva”. De asemenea, în rândul personalului didactic se comentează că „fondul de protocol” (în valoare de peste 1.000.000 lei) al Inspectoratului şcolar nu s-a epuizat odată cu plecarea inspecţiei M.E.I., deoarece „la domiciliul MARIEI BUCUR intră în mod frecvent persoane (tineri şi vârstnici) cu tot felul de pachete şi care se întorc fără ele”. În acelaşi timp, se apreciază că BUCUR MARIA – în urma acestei inspecţii – a reuşit „să-şi consolideze poziţia” şi nu va mai fi schimbată din funcţia de inspector general şcolar. Mai mult, în prezent, aceasta este preocupată ca viitorul „adjunct” să fie cel pe care şi-l doreşte (IOVAN MARŢIAN sau FAUR NICOLAE). Deşi, în repetate rânduri, a fost informată conducerea Inspectoratului şcolar cu privire la activitatea, concepţiile şi preocupările necorespunzătoare ale unor cadre didactice şi elevi (ignorarea conţinutului lecţiilor, a virtuţilor formativ-educative ale actului de predare-învăţare şi ale acţiunilor extraşcolare; încercări de a inocula tineretului idei şi teorii reacţionare, mistice, străine educaţiei comuniste; antrenarea anumitor categorii de tineri în săvârşirea unor fapte antisociale, existenţa unor cadre didactice cu un profil etic, moral îndoielnic; iniţierea şi permanentizarea de relaţii neoficiale cu cetăţeni străini; preocupări de a se stabili legal în exterior, etc.) totuşi nu au fost întreprinse măsuri ferme (legale, statutare) pentru optimizarea procesului instructiv-educativ, tovarăşa BUCUR MARIA continuând să minimalizeze – atitudine pe care a adoptat-o şi faţă de inspecţia M.E.I. – consecinţele imediate şi de perspectivă ale unei activităţi superficiale, formale, desfăşurate de unele cadre didactice în unităţi şcolare din municipiul şi judeţul Arad. Mai mult, în mod abil BUCUR MARIA a susţinut ori promovat persoane semnalate cu manifestări şi comentarii cu caracter ostil, a căror activitate (conduită) este în neconcordanţă cu principiile şi obiectivele învăţământului românesc. Din datele pe care le deţinem rezultă că, în unele discuţii pe care le poartă, BUCUR MARIA obişnuieşte să facă referiri la anumite sesizări adresate Inspectoratului şcolar sau altor organe, lăsând să se înţeleagă că „ea ştie ce scriu oamenii muncii, dar nu-i pasă”. Arad, la 30.01.1989 A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 8.833, vol. 25, f. 299-303

„Amorsarea” revoluţiei...

301

90. 1989 aprilie 16 – Raport al D.S.S. cuprinzând măsurile preconizate pentru monitorizarea şi dezinformarea delegaţilor Secretariatului general al UNESCO veniţi în România pentru o masă rotundă pe tema modernizării rurale MINISTERUL DE INTERNE DEPARTAMENTUL SECURITĂŢII STATULUI

STRICT SECRET Exemplar nr. 1

RAPORT În perioada 18-24 aprilie a.c. sub egida Comisiei Naţionale Române pentru UNESCO, va avea loc o masă rotundă cu tema: „Conservarea patrimoniului cultural în procesul modernizării rurale”, la care vor participa personalităţi române din domeniul artă-cultură, arhitectură, sociologie, istorie şi sistematizare. Acţiunea este aprobată de conducerea Ministerului Afacerilor Externe, la care sunt invitaţi cinci delegaţi ai Secretariatului general al UNESCO de la Paris. Totodată, partea română a organizat pentru cetăţenii străini invitaţi o vizită de documentare în Bucureşti şi judeţele Timiş, Braşov, Sibiu, Covasna, Alba, Vâlcea şi Argeş în scopul cunoaşterii realizărilor edilitare şi modului în care sunt conservate unele monumente istorice din ţara noastră. Pe perioada sejurului în Capitală, reprezentanţii Secretariatului general vor fi găzduiţi la hotelul Bucureşti şi vor fi însoţiţi pe toată durata acţiunii de profesorul Ion Drăgan, preşedintele Comisiei Naţionale Române pentru UNESCO, director al Centrului de Cercetări Sociologice, şi un reprezentant al Ministerului Afacerilor Externe. Pentru asigurarea desfăşurării în bune condiţiuni a acţiunii, vor fi întreprinse următoarele măsuri informativ-operative: 1. Potrivit competenţelor ce le revin, Direcţia I, Direcţia a III-a, Serviciul Independent „D”, Securitatea Municipiului Bucureşti şi Securităţile judeţene Timiş, Braşov, Sibiu, Covasna, Alba, Vâlcea şi Argeş vor întreprinde măsuri informative corespunzătoare în vederea cunoaşterii temeinice a situaţiei operative şi contracararea eventualelor intenţii ostile ale membrilor delegaţiei. 2. Unităţile centrale şi Securităţile judeţene cu responsabilităţi în problemă vor acţiona pentru verificarea, selecţionarea şi instruirea participanţilor, în vederea prevenirii intrării în contact cu delegaţia străină a unor persoane cunoscute cu probleme de securitate. 3. Pe perioada cazării la hotelul Bucureşti din Capitală şi hotelul Continental din Sibiu, Direcţia a III-a şi Securitatea judeţeană Sibiu vor asigura prin măsuri informativ-operative supravegherea membrilor delegaţiei, pentru a evita intrarea în contact cu elemente contestatare şi a cunoaşte din timp preocupările acestora de a obţine alte date decât cele furnizate de oficialităţile române.

Florian Banu

302

4. a) Serviciul Independent „D” va elabora versiuni de influenţă şi dezinformare pe temele: -sistematizarea şi modernizarea localităţilor; -drepturile şi libertăţile naţionalităţilor conlocuitoare; -asigurarea libertăţilor religioase, precum şi conservarea monumentelor istorice, care vor fi plasate atât prin surse proprii, cât şi ale Direcţiei I, a III-a, Securităţii Municipiului Bucureşti, membrilor delegaţiei UNESCO. Totodată, se va urmări influenţarea unor componenţi ai delegaţiei, ca, la înapoierea la Paris, să prezinte în mod concret realităţile din R.S. România. b) Prin surse ale Serviciului Independent „D”, Direcţia I, a III-a şi Securitatea Municipiului Bucureşti, se va acţiona pe lângă invitaţii străini pentru a-i determina să accepte acordarea de interviuri în presa română destinată străinătăţii, de natură să constituie o ripostă la denigrările ce au apărut în unele mijloace de informare din Occident. c) Prin posibilităţile informative ale Direcţiei a III-a şi Serviciul Independent „D”, se va acţiona pentru includerea unor materiale de contracarare a propagandei ostile din Occident pe tema sistematizării şi modernizării rurale, precum şi în alte domenii, în suplimentul revistei Comisiei naţionale pentru UNESCO ce urmează a fi difuzat peste hotare. Informaţiile privind desfăşurarea acestei acţiuni vor fi exploatate operativ, luându-se în timpul cel mai scurt măsurile ce se impun. ŞEFUL DIRECŢIEI a III-a General-maior, /ss/Mortoiu Aurelian ŞEFUL SERVICIULUI INDEPENDENT „D” Colonel, /ss/Tatu Dumitru

ŞEFUL DIRECŢIEI I Colonel, /ss/Raţiu Gheorghe ŞEFUL SECURITĂŢII MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Colonel, /ss/Goran Gheorghe

Nr. D – 3/00184448 din 16 aprilie 1989 A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 13.360, vol. 80, f. 9-10

„Amorsarea” revoluţiei...

303

91. 1989 mai 4 – Buletin informativ al Inspectoratului Judeţean de Securitate Alba cu privire la avertizarea unor persoane cu manifestări „duşmănoase la adresa orânduirii socialiste şi a epocii pe care o trăim” MINISTERUL DE INTERNE INSPECTORATUL JUDEŢEAN ALBA Securitate Nr. 03.527 din 04.05.1989

SECRET Ex. nr. 2

BULETIN INFORMATIV Măsuri preventive Organele de securitate au luat măsura avertizării numitului JAKAB ATTILA, în vârstă de 23 ani, neîncadrat politic, student anul III la Institutul teologic romanocatolic din Alba Iulia. În sarcina acestuia s-a reţinut faptul că a redactat şi afişat la „Gazeta studentului” din incinta institutului o poezie intitulată „Proces-verbal”, având un conţinut vădit duşmănos la adresa orânduirii noastre socialiste şi a epocii pe care o trăim, poezie care a suscitat o serie de comentarii în rândul celorlalţi studenţi. Avertizarea s-a efectuat la sediul institutului, prin intermediul rectorului acestuia, prof. HAJDU IULIU. În procesul avertizării, JAKAB ATTILA a adoptat o poziţie necorespunzătoare şi nu a recunoscut faptul că poezia respectivă avea o tentă duşmănoasă. S-a angajat totuşi în scris ca, pe viitor, să manifeste mai mult discernământ şi să evite abordarea unor subiecte susceptibile de interpretări în lucrările ulterioare. Măsura avertizării a fost luată şi asupra numitului CÎMPEANU IULIU, de 61 de ani, neîncadrat politic, gestionar la Cooperativa „Înfrăţirea” din oraşul Blaj, pentru faptul că a proferat injurii la adresa unor înalte personalităţi, stârnind indignarea mai multor persoane în prezenţa cărora a comis această faptă. Pe parcursul cercetării informative şi în procesul avertizării, CÂMPEANU IULIU a declarat că regretă cele întâmplate, precizând că a avut aceste manifestări influenţat fiind de propaganda ostilă desfăşurată la radio „Europa Liberă”, pe care obişnuia să-l asculte în mod frecvent. Sus-numitul s-a angajat în scris ca, pe viitor, să aibă o comportare corespunzătoare, să nu mai comită astfel de fapte şi să renunţe la preocupările de a audia posturile de radio străine. A fost, de asemenea, avertizat cetăţeanul apatrid de origine română CIURARIU ION, de 45 de ani, plecat ilegal din R.S. România în anul 1981 şi stabilit în Elveţia. Sus-numitul a revenit recent în ţară cu scopul declarat de a-şi vizita rudele, având viză de şedere în România pentru 10 zile. În acest interval de timp, a efectuat

Florian Banu

304

o serie de deplasări pe raza mai multor judeţe (Mureş, Braşov, Alba), vizitând diverse biserici penticostale, a contactat elemente disidente aparţinând acestui cult şi a înregistrat pe casete video programe cu un conţinut necorespunzător prezentate în adunările religioase la care a participat, având intenţia de a le scoate în exterior. Cu ocazia anchetării informative şi avertizării, acesta şi-a recunoscut faptele comise, angajându-se în scris ca, pe viitor, să renunţe la astfel de preocupări şi să respecte prevederile legale ce reglementează regimul străinilor în România. ŞEFUL SECURITĂŢII Maior, LUPEŞ GHEORGHE A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 394, f. 13

92. 1989 iunie 22 – Notă a Direcţiei a III-a din D.S.S. cu privire la concluziile formulate în urma supravegherii grupurilor de turişti occidentali care au vizitat România în prima parte a anului STRICT SECRET Exemplar nr. 1

NOTĂ I. În perioada 1 mai-15 iunie 1989 pe teritoriul R.S. România s-au aflat 67.155 turişti străini, din care 27.850 din ţările socialiste. Pe spaţiile occidentale, turismul de grup a cuprins 15.880 persoane, iar 23.425 au fost turişti individuali. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, pe relaţia Vest numărul turiştilor prezenţi este cu aproape 50% mai mic. Informaţiile obţinute de pe spaţiile R.F. Germania, Belgia, Olanda şi Franţa atestă implicarea guvernelor acestor ţări în boicotarea turismului către România, cerând firmelor specializate încetarea sau reducerea activităţii şi dirijarea turiştilor spre alte destinaţii. De această situaţie conjuncturală profită statele vecine – Bulgaria, Ungaria şi Iugoslavia – care recurg la preţuri de „dumping” şi acordarea de facilităţi firmelor occidentale pentru ca oferta turistică să devină mai atractivă. La sesizarea organelor noastre, Ministerul Turismului a stabilit măsuri suplimentare pentru contracararea propagandei şi concurenţei statelor vecine, în vederea recâştigării unor pieţe şi sporirea fluxului turistic către România. II Măsurile informativ-operative întreprinse de aparatul central şi teritorial de contraspionaj pe linia supravegherii străinilor, identificării şi lucrării legăturilor suspecte din rândul cetăţenilor români au evidenţiat următoarele aspecte:

„Amorsarea” revoluţiei...

305

1. Sub acoperirea preocupărilor turistice, unii cetăţeni străini au fost identificaţi cu activităţi de culegere de informaţii din diverse domenii, precum şi de date ce ar putea fi interpretate tendenţios de către mijloacele de informare occidentale. a) Se constată un interes sporit din partea serviciilor de spionaj străine pentru poligonul de trageri din apropierea comunei „6 Martie” – Babadag, judeţul Tulcea, fiind semnalaţi mai mulţi turişti cu intenţii de a pătrunde în zonă. -Astfel, un grup de turişti danezi, sub pretextul unor studii ornitologice, s-au abătut de la programul turistic pentru a realiza observări directe la poligonul militar unde se desfăşurau exerciţii aplicative. Fiind sesizaţi de dispozitivele de pază, s-a luat măsura îndepărtării lor din zonă, iar conducătorii grupului au fost atenţionaţi. -Acelaşi interes l-a manifestat şi turista italiancă RONCATO MARIA-LUISA şi cetăţeanul englez GORMAN GERARD-DENIS, „student” la Budapesta, care s-au desprins de grupurile cu care au intrat în ţară pentru a ajunge la acelaşi poligon militar unde se efectuau trageri cu armament greu. Faptul că străinii au căutat să ajungă prin diverse modalităţi în zonă pe timpul desfăşurării activităţilor aplicativ-militare menţionate, denotă că aveau cunoştinţă de organizarea lor. b) Unii „turişti” au fost preocupaţi să obţină date de studiu despre cadrele de securitate şi reţeaua informativă folosită în sistemul de turism. -Exemplificăm cazul cetăţeanului american CHEATAM JOHN, delegat de firmă la Întreprinderea „Tractorul” din Braşov, aflat în atenţia Securităţii Judeţene Braşov, care, cu ocazia deplasărilor ca turist în staţiunea Sinaia, a fost preocupat să obţină date de studiu despre cadrele de securitate din localitate sau despre persoane aflate în anturajul acestora. -Cu acelaşi interes a fost sesizat şi „turistul” vest-german BRIX JOACHIM pe timpul şederii la Braşov, prilej cu care a realizat 15 legături din rândul cetăţenilor români. -De asemenea, cetăţeanul egiptean ABDEL KADER RUZK, cadru militar, venit în Poiana Braşov cu un conaţional stabilit în R.F. Germania, a încercat să identifice sursele organelor noastre de la hotelul unde era cazat şi să afle structura turiştilor, în mod deosebit localizarea celor veniţi din Israel. S-au luat măsuri pentru prevenirea accesului celor trei străini la datele căutate. -Totodată, cetăţeana româncă BALBUZAN ELENA, domiciliată în Grecia, s-a prezentat la formaţiunea de paşapoarte a Inspectoratului Judeţean Galaţi, oferinduşi serviciile pentru rezolvarea unor probleme operative în această ţară, motivând că ar fi „prietenă intimă” cu secretara ministrului de interne elen. A fost respinsă ca provocatoare şi luată în lucru activ de Serviciul 3 – Galaţi. A fost informată şi U.M. 0195. -Turiştii vest-german SCHÖNLEN WILIBALD şi PAPST WOLFGANG au fost surprinşi de dispozitivul de securitate efectuând fotografii în zona specială a staţiunii Neptun. Cei doi turişti au fost atenţionaţi, iar filmele le-au fost reţinute.

306

Florian Banu

c) Politica statului nostru în domeniul cultelor şi modul cum sunt respectate drepturile religioase ale cetăţenilor români continuă să fie urmărită cu atenţie de cercurile interesate din Occident. -Astfel, în judeţul Timiş a fost reperat cetăţeanul american BACK GERALD LEE, membru al parlamentului statului Kentucky, venit ca turist la indicaţia senatorului EUGENE HUUF. Deşi public a adoptat o poziţie favorabilă României, prin contactele realizate cu credincioşi baptişti, unii aflaţi în baza de lucru a Securităţii judeţene, a urmărit să stabilească gradul de implicare a statului în probleme religioase şi modul cum se asigură libertatea de credinţă. Prin surse interpuse s-a acţionat pentru influenţarea pozitivă a străinului. Cetăţeanul olandez BOGAARD JACOB, emisar cultic, cunoscut cu o intensă activitate de propagandă mistico-religioasă şi atenţionat anterior, pe timpul prezenţei în judeţul Timiş a continuat să aibă aceleaşi preocupări, fapte pentru care s-a luat măsura avertizării şi întreruperii şederii în ţara noastră. -Turiştii danezi HARTZNER RENE-EVERS şi HONORE BENT, au venit la Galaţi în calitate de emisari ai organizaţiei religioase „Misiunea daneză pentru Europa”, pentru a se informa cu privire la situaţia cultului penticostal: numărul adepţilor, structura organizatorică, scopul şi programul activităţilor desfăşurate. „Pentru a se aprecia mărimea ajutorului” ce ar putea fi acordat, cei doi străini au încercat distribuirea unor formulare care, după completare, se constituiau în adevărate fişe personale ale celor chestionaţi. Activitatea acestora a fost sub controlul organelor de securitate, ceea ce a permis întreprinderea unor măsuri de contracarare a misiunii cu care au venit în România. d) Sub acoperirea turismului au fost depistaţi 44 ziarişti şi reporteri de radio şi televiziune care au încercat contracararea unor elemente anarho-protestatare, incitarea la acţiuni de nesupunere, precum şi foto-filmarea de aspecte ce pot denatura realităţile din ţara noastră. Din rândul acestora se detaşează, ca agresivitate, publiciştii din Franţa, Suedia, Anglia şi Olanda. De asemenea, au fost identificaţi 12 turişti sosiţi individual sau în grupuri, pe raza judeţelor Bihor, Braşov, Cluj, Mureş, Sibiu, Timiş şi Suceava, care, deşi nu aveau calitatea de ziarişti, s-au implicat în astfel de activităţi. Străinii în cauză au fost atenţionaţi prin intermediul factorilor de conducere din turism ori sub acoperirea organelor de paşapoarte şi miliţie prevenindu-se, totodată, scoaterea în exterior a materialelor ostile realizate 2. Au fost identificaţi mai mulţi turişti străini, care sosiţi în ţară pentru scurte perioade de timp, au încercat să se sustragă controlului de securitate în scopul realizării unor contacte operative în mod conspirat. -Cetăţeana americană VERDERY KATHERINE, agentă a C.I.A., fostă la post în România ca lector, fiind prezentă pentru 5 zile la Timişoara, a realizat contacte cu SZASZ GEORGETA, contabilă la Întreprinderea de Industrializare a Sfeclei de Zahăr, KOVACS ARPAD, artist la Opera Română şi KOVACS IBOLYA, vânzătoare, toţi din

„Amorsarea” revoluţiei...

307

localitate. De asemenea, a expediat câte un colet poştal numitelor SOFRONIE MĂRIOARA din Hunedoara şi ANDREI MARGA din Cluj-Napoca, lucrate pe linie de contraspionaj. -Austriacul SZTATECSNY FRIEDRICH a venit ca turist în Timişoara pentru a se întâlni cu DĂSCĂLESCU LILI, economistă la „Argus” Bucureşti, în condiţii care nu au permis controlul discuţiilor. Românca şi-a motivat prezenţa la Timişoara ca fiind în interes de serviciu. -La Constanţa a fost depistat CRUCEANU VALENTIN, pensionar militar, fost lector la catedra de fizică a Institutului de Marină, ca legătură a cetăţenei franceze HENDOUX ADRIANA, suspectă de apartenenţă la D.S.T.55 Cu ocazia deplasărilor acesteia în ţara noastră, CRUCEANU VALENTIN o informează denaturat despre unele evenimente interne şi îi intermediază contacte cu foşti colegi sau cunoştinţe, unele fiind cadre militare active. -Turista belgiană GISLAINE JANINE-REGINE s-a deplasat pentru o zi în oraşul Râmnicu Vâlcea, deşi a declarat la intrarea în ţară că merge în Olanda, prilej cu care a contactat pe STRÂMBEANU ION, merceolog, al cărui frate a rămas ilegal în Belgia. -De asemenea, cetăţeanul belgian VERVECKEN LEON, venit pentru 4 zile în ţara noastră, a încercat cu insistenţă, folosind mai multe posibilităţi de acces în Delta Dunării, pentru a-l contacta pe KISS JANOS-BOTOND, şeful Ocolului silvic din localitatea C.A. Rosetti, fără a reuşi în final, în urma măsurilor întreprinse de Serviciul III-Tulcea. Acesta este cunoscut cu manifestări ostile şi intenţii de emigrare în Suedia, unde are rude stabilite ilegal. În prealabil, străinul a parcurs mai multe străzi în Tulcea, spaţii verzi şi parcări, făcând numeroase însemnări. Toţi cetăţeni români menţionaţi au fost luaţi în lucru activ de securităţile judeţene competente. 3. Cultele evanghelic, baptist, romano-catolic, precum şi unele organizaţii neoprotestante cu caracter reacţionar, anticomunist şi-au intensificat şi diversificat acţiunile, sub acoperirea turismului, de imixtiune în treburile noastre interne, de diversiune ideologică şi incitare a credincioşilor, îndeosebi din rândul naţionalităţilor germană şi maghiară. În acest scop, prin intermediul unor firme din Austria, R.F. Germania şi Olanda se folosesc cu precădere grupurile mari de turişti, formate în exclusivitate din credincioşi fanatici, oameni cu un slab nivel cultural, total dezinteresaţi de programul turistic oferit de O.N.T. „Carpaţi”, manevraţi de emisari cultici introduşi în cadrul grupurilor. 55

D.S.T. – Direcţia pentru Supravegherea Teritoriului este unul dintre principalele servicii de contra-informaţii ale Franţei, implicat în protejarea intereselor ştiinţifice şi economice ale Franţei în întreaga lume, cât şi în operaţii anti-teroriste. Colaborează îndeaproape cu D.P.S.D. –serviciu militar de informaţii având ca misiune protejarea militarilor şi sistemelor de apărare ale Franţei – K. Lee Lerner and Brenda Wilmoth Lerner (ed.), Encyclopedia of espionage, intelligence, and security, vol. 2, F-Q, London – New York, Gale – Thompson, 2004, p. 42.

308

Florian Banu

-Astfel, Biserica Evanghelică are un sistem bine organizat pentru a introduce în ţară alimente şi îmbrăcăminte sub formă de „ajutoare” destinate saşilor din Transilvania, apelând la firmele de turism „RUEFA” din Austria, „ROTOURS” şi „HANSA” din R.F. Germania. (Exemplu: circuite derulate pe bază de grafic şi existenţa în fiecare grup a unei persoane pentru ţinerea evidenţei bunurilor repartizate şi a destinatarilor). -Informativ s-a stabilit că din Olanda acţionează în acelaşi scop filiera unei organizaţii neoprotestante cu sediul în S.U.A., de confesiune baptistă, care îşi recrutează membrii din rândul foştilor toxicomani, şomerilor, handicapaţilor şi bătrânilor, obligaţi să-i cedeze 10% din venituri. „Organizaţia”, cu ramificaţii şi în Elveţia, Austria, Anglia, R.F. Germania şi Portugalia, are propriile ziare, reviste şi un studio de televiziune, fiind puternic implicată în propaganda ostilă ţării noastre. Grupurile de „turişti” sunt constituite prin firmele „VERNU REISEN” şi „FONTANA” din Olanda. -Cu preocupări asemănătoare, de a acorda „ajutoare” cetăţenilor români, în scop de propagandă, s-a implicat şi cultul penticostal din Suedia, care a constituit prin firma „CREDO TRAVEL” două grupuri de turişti, formate din credincioşi ce s-au deplasat la Oradea. De asemenea, în ideea menţinerii solidarităţii între „fraţii” de credinţă, cinci emisari ai Uniunii Baptiste din Anglia, identificaţi pe raza judeţului Botoşani, în contractele realizate cu autohtonii i-au asigurat de sprijinul lor moral şi material. Străinii au încetat asemenea activităţi după ce au fost atenţionaţi prin conducerea O.J.T. Botoşani pentru încălcarea statutului de turist. Măsurile preventive întreprinse, prin atenţionarea conducerilor firmelor implicate de către factori de răspundere din turism, avertizarea şi interzicerea intrării în ţară pe timp de un an a unor delegaţii de grupuri, precum şi intensificarea la P.C.T.F.-uri, au fost de natură să restrângă asemenea practici. Se recurge însă frecvent la procedeul ca fiecare turist din grupurile de credincioşi să cumpere bunuri alimentare de la magazinele „COMTURIST”, de circa 100 dolari, facilitat şi de interesul unor lucrători comerciali de a realiza cu orice preţ încasări valutare. În scopul contracarării acţiunilor ostile iniţiate din exterior împotriva ţării noastre s-a dovedit mai multă fermitate faţă de străinii care, încălcând statutul de turişti, s-au angrenat în acte cu un asemenea conţinut. Totodată, prin impulsionarea factorilor de răspundere din turism şi folosirea mai eficientă a reţelei informative din sistem, îndeosebi a ghizilor, s-au realizat mai multe acţiuni de influenţare a unor conducători de firme pentru dezvoltarea relaţiilor cu partea română, schimbarea concepţiei turiştilor veniţi cu idei preconcepute şi determinarea unora să ia atitudine în ţările lor, adresându-se mijloacelor de informare cu privire la modul denaturat în care sunt prezentate realităţile României socialiste.

„Amorsarea” revoluţiei...

309

În conformitate cu prevederile Programului cadru privind supravegherea străinilor în sezonul estival, vor fi continuate măsurile de securitate stabilite şi vom raporta de urmare situaţia operativă în problemă. Nr. D – 3/00187.857 din 22 iunie 1989 A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 13.274, vol. 2, f. 217-221

93. 1989 iulie 9 – Buletin al unei emisiuni a postului de radio „Europa Liberă” în care a fost transmisă o scrisoare a unui „dascăl român” cu privire la „situaţia învăţământului românesc şi rolul cadrelor didactice” 9 iulie 1989 PENTRU UZ INTERN [Făcut fişă 15.07.1989 /ss/ indescifrabil]

Exemplar nr. 1 [Cine este dascălul revoltat? /ss/ indescifrabil] Buletin „E.L.” nr. 334

„Europa Liberă” a difuzat, la emisiunea „Actualitatea românească”, o aşa-zisă „scrisoare”, ostilă şi instigatoare, semnată, chipurile, „Un dascăl revoltat din 23 milioane de români de sub dictatură”, referitoare la „situaţia învăţământului românesc şi rolul cadrelor didactice”. În introducere, N.C. Munteanu a afirmat: „Cu o lună şi ceva în urmă, am primit din ţară, dar pe căi ocolite, un plic voluminos, cu mai multe scrisori, pe mai multe teme, de la un ascultător care nu se consideră ascultător, ci corespondent. Una din scrisori o dorea transmisă la 30 iunie, Ziua învăţătorului, pentru că despre dascăli este vorba şi despre problemele învăţământului românesc. N-am putut să-i îndeplinim dorinţa în ziua respectivă. I-a venit rândul astăzi, fără să-şi piardă din actualitate”. A urmat aşa-zisa „scrisoare”: „În fiecare an, la 30 iunie, se sărbătoreşte Ziua învăţătorului. Alături de mineri, siderurgişti, ţărani, marinari etc., iată că şi noi, dascălii, ne bucurăm de atenţia regimului şi ne sărbătorim. N-aş avea nimic de obiectat contra acestor sărbători, căci ele se întâlnesc şi prin alte părţi, fiind binevenite şi la noi. Deosebit de supărătoare este prăpastia adâncă între vorbele frumoase ce se rostesc cu acest prilej şi realitatea dureroasă, dramatică, în care suntem nevoiţi să trăim şi să muncim. Această prăpastie, între cuvintele rostite şi scrise de mediile de

310

Florian Banu

informare şi realitate, se adânceşte mereu, dând măsura cinismului cu care actualii deţinători ai puterii din România tratează poporul. Colegilor mei de muncă şi de suferinţă vreau să le adresez un cuvânt cu acest prilej. Stimaţi dascăli din România, vi se adresează pe această cale – alta nu este – un coleg al vostru, pentru că de prea multă vreme n-am auzit acele voci care să ne reprezinte cu adevărat. În numele nostru au vorbit ziariştii total aserviţi regimului, au vorbit unii dintre noi care au acceptat necondiţionat dictatura, fie din inconştienţă, fie din calcule meschine. Doar două glasuri – şi aceasta prin intermediul „Europei Libere” – au spus câte ceva despre noi. Mă refer la scrisoarea adresată nouă de o colegă din Timişoara şi la cea a distinsei şi curajoasei profesoare DOINA CORNEA. Vă propun, aşadar, ca Ziua învăţătorului să fie pentru noi una de bilanţ, de analiză lucidă a situaţiei în care ne aflăm, dar mai ales o zi în care să rostim cu voce tare câteva adevăruri despre munca şi viaţa noastră. Poporul român trece prin momente grele. Condiţia noastră, de luminători ai sufletelor copiilor este la fel de grea ca a tuturor, excepţie făcând potentaţii regimului şi slugile lor. Viaţa de mizerie, de opresiune pe care o îndură poporul o ştim şi noi din plin. Conducerea ţării s-a transformat într-un fel de vechil naţional, care îi împinge de la spate pe români să muncească până la epuizare, în numele unor idealuri iluzorii, pe care nu le-am atins şi nu le vom atinge. Noi, dascălii, trebuie să facem tot ce-i omeneşte posibil ca răul pe care dictatura îl aruncă asupra noastră să nu se reverse şi pe copii. Dascălului i s-au legiferat, normat, reglementat, sugerat, statuat toate mişcările şi activităţile pe care trebuie să le desfăşoare în munca lui de formator, de modelator de conştiinţe. S-a pornit, probabil, de la premisa că acest modelator de conştiinţe ar fi el însuşi lipsit de conştiinţă, un fel de animal-robot, ce trebuie împins de la spate, ameninţat, pedepsit. Vă întreb: nu cumva cei ce l-au gândit în modul acesta au făcut-o pornind de la felul lor de a fi? Nu cumva cei ce au dat legile referitoare la învăţământ s-au avut în vedere pe ei? Că, dacă ei au făcut din cupiditate şi necinste o regulă de viaţă, atunci şi pentru dascăli e la fel? Eu cred că s-au înşelat amarnic. Dascălul nu poate fi şi nu trebuie să fie decât acea figură luminoasă, care din cinstea, omenia, puritatea lui sufletească dă şi copiilor hrana sufletească de care aceştia au nevoie pentru a păşi în viaţă. De aceea, noi nu trebuie să confundăm planurile. Pentru că orice popor care nuşi apără la timp fiinţa morală este condamnat la pieire. Nu va fi posibil să vieţuim într-o lume în care corupţia, lenea, indolenţa, lipsa respectului pentru aproape, laşitatea şi trădarea sunt caracteristici ale majorităţilor membrilor societăţii. Nu se poate vieţui într-o societate unde cei mai mulţi indivizi trăiesc în afara cultului muncii, complicându-se în mocirla învârtelilor, a afacerilor făcute în marginea legii. Nu vom supravieţui ca popor, dacă nu-i vom învăţa pe copii să trăiască în respectul legii şi al muncii. Când spun asta mă gândesc la munca liber consimţită, nu la cea de sclavi şi supuşi, cărora li se refuză bucuria de a trăi. Trebuie să le

„Amorsarea” revoluţiei...

311

explicăm copiilor că nu a fost din totdeauna aşa, că omul nu poate fi ţinut la infinit în lanţurile şi sub călcâiul dictaturii, care face un rău imens întregului popor român. Dacă puterea ne dă exemplul lipsei de patriotism, noi să cultivăm în elevi cinstea, dragostea adevărată faţă de patrie şi muncă. Ştiu că nu e uşor. Organele noastre de învăţământ nu sunt decât instrumente oarbe ale puterii şi represiunii, un fel de prelungire a mâinilor securităţii şi miliţiei, îndreptată spre noi, dascălii. Ar trebui să ridicăm fruntea sus şi să le spunem opresorilor noştri că suntem şi noi oameni ai cărţii şi nu proprietatea personală a cuiva. Cred că nu putem fi făcuţi vinovaţi pentru neîndeplinirea acelor obligaţii ce nu decurg din munca cu elevii. A venit vremea să rostim cu voce tare ce ne spunem între noi pe şoptite. Cât timp va trebui să mai suportăm aceste salarii de mizerie, în timp ce miliţienii, securiştii şi activiştii au salarii de 3-5 ori mai mari ca ale noastre? În schimb, nouă ni se cere să respectăm legile ţării, în timp ce aceia care deţin puterea le încalcă cu seninătate şi cinism. Dispreţul faţă de slujitorii şcolii, încălcarea sistematică a legii învăţământului, mulţimea experimentelor nefaste pe spinarea şcolii, accentuata îndoctrinare a elevilor au dus învăţământul românesc în pragul falimentului, aidoma întregii vieţi economice şi culturale a ţării. Noi, dascălii, avem datoria să facem tot ce putem pentru a curma această situaţie tristă, cu urmări grele pentru viitorul ţării”. A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 8.833 vol. 23, f. 413-417

Florian Banu

312

94. 1989 iulie 14 – Notă despre raportările Centrului de Cercetări pentru Protecţia Plantelor Bucureşti şi ale Institutului de Cercetare pentru Cultura Cartofului Braşov privind rezultate fictive de obţinere a unor biopreparate pentru combaterea gândacului de Colorado SECRET Exemplar nr. 1

NOTĂ Din datele existente rezultă că la şedinţa de lucru convocată de tovarăşul secretar BĂRBULESCU VASILE56, în luna iunie a.c., în care s-a solicitat cercetării agricole de protecţia plantelor să prezinte soluţii de combatere biologică şi biotehnică a gândacului din Colorado, reprezentanţii Centrului de de Cercetări pentru Protecţia Plantelor Bucureşti şi Institutului de Cercetare pentru Cultura Cartofului Braşov nu au prezentat situaţia reală şi posibilităţile concrete existente în prezent pentru îndeplinirea sarcinii trasate. Astfel, directorul ştiinţific de la Institutul de Cercetare pentru Cultura Cartofului Braşov a raportat că au obţinut rezultate experimentale certe în combaterea dăunătorilor la cartof cu extractul vegetal din planta Rutbechia laciniata, care, împreună cu un sinergizant piretroid, în doză de 2-2,5 gr. s.a., asigură o combatere de 95-100%. De asemenea, că planta respectivă creşte în flora spontană, punându-se doar problema participării elevilor la recoltarea ei. În realitate, extractul bioactiv a fost obţinut numai în cantităţi foarte mici, de ordinul litrilor şi numai în condiţii de laborator. Pentru tratarea unui hectar de cultură de cartofi cu extraxt vegetal brut ar fi necesare circa 150 kg material vegetal proaspăt. Planta menţionată însă creşte spontan numai într-o zonă extrem de limitată (incinta parcului dendrologic Arcalia, judeţul Cluj), neputându-se conta pe 56

Bărbulescu Vasile (n. 14 sept. 1926, Scorniceşti, jud. Olt; d. 1991, Scorniceşti). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (28 nov. 1974-23 nov. 1979); membru al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979-22 dec. 1989); membru al Secretariatului C.C. al P.C.R. (oct. 1986-22 dec. 1989). Studii: Facultatea de Economie, Academia de Ştiinţe Social-Politice „Ştefan Gheorghiu”. Profesia de bază: maistru mecanic agricol. Activitate şi funcţii: muncitor la o moară din Scorniceşti (1942-1949); activist la Comitetul de plasă U.T.M. Potcoava (din 1949); activist la Comitetul raional U.T.M. Slatina şi la Comitetul regional U.T.M. Argeş (din 1950); membru de partid din 1954; muncitor la C.A.P. Scorniceşti (1954-1956); preşedinte al Comitetului executiv al Sfatului popular comunal Scorniceşti (1956-1960); preşedinte al C.A.P. Scorniceşti (1960-1975); preşedintele C.U.A.S.C. Scorniceşti (1980); membru în Consiliul Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale; adjunct al şefului Secţiei pentru Problemele Muncii de Partid în Agricultură a C.C. al P.C.R. (21 mai-nov. 1982); prim-secretar al Comitetului judeţean de partid şi preşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular al judeţului Olt (nov. 1982-1986); membru al Consiliului Silviculturii (2 mart. 1983-29 oct. 1987) - Membrii C.C…, p. 91.

„Amorsarea” revoluţiei...

313

valorificarea ei prin recoltare directă din natură, iar trecerea plantei în cultură (originară din America) este nestudiată. Reprezentantul Centrului de Cercetări pentru Protecţia Plantelor Bucureşti a asigurat că staţia-pilot de la C.C.P.P. a fost pusă în funcţiune, existând posibilitatea imediată de pilotare a tehnologiilor de obţinere a unor bio-preparate, inclusiv pentru combaterea gândacului din Colorado. În realitate, staţia-pilot este în fază de montaj şi probe tehnologice pentru utilajele montate. Proba tehnologică de funcţionare a bioreactorului de 200 litri este importantă, dar nu se poate afirma că staţia a fost pusă în funcţiune, necesitând încă realizarea unui volum mare de lucrări. De asemenea, s-a realizat, că şi în ţara noastră se poate conta pe utilizarea a doi entomofagi ai gândacului din Colorado – respectiv două specii de insecte: Podisus maculiventris şi Perillus bioculatus, fiind necesară înmulţirea lor în crescătorii speciale. În realitate, cele două insecte nu au fost cercetate la noi în ţară, ci în R.P. Polonă şi U.R.S.S., dar cu slabe rezultate, întrucât ambele insecte sunt originare din America şi nu au putut fi aclimatizate. Neobţinându-se rezultate practice, chiar şi în aceste ţări s-a renunţat la cercetări. [Nota a fost prezentată preşedintelui A.S.A.S. – Tiberiu Mureşan57, la 17.07.1989 /ss/ Mr. indescifrabil] Nr. D/093842 din 14 iulie 1989 A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 13.858, vol. 4, f. 368

57

Mureşan Tiberiu (n. 25 aug.1923, com. Călăraşi, jud. Cluj). Membru al C.C. al P.C.R. (28 nov.1974-23 nov.1979); membru supleant al C.C. al P.C.R. (21 iul.1972-28 nov.1974 şi 22 nov.1984-24 nov.1989); membru al Comisiei Centrale de Revizie (23 nov.1979-22 nov.1984). Studii: Şcoala de Ofiţeri Tehnici Auto Bucureşti (1943-1945); Facultatea de Agronomie, Institutul Agronomic din Cluj (1946-1950); doctor docent în ştiinţe agricole (1975). Profesia de bază: inginer agronom. Activitate şi funcţii: membru de partid din 1947; preparator la Facultatea de Agronomie a Institutului Agronomic din Cluj (1950); director al Direcţiei tehnice de producere a seminţelor din Ministerul Agriculturii (1952); directorul G.A.S. „Ţepeş Vodă” (1955); şef laborator, şef secţie, director la Institutul de cercetări pentru cereale şi plante tehnice Fundulea (1957-1972); rector al Institutului Agronomic „Nicolae Bălcescu” Bucureşti (1972-1982); preşedinte al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice (1 nov.1982-1989); membru al Biroului Executiv al Consiliului Naţional al Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Gospodăririi Apelor (1977) - Membrii C.C…, p. 412.

Florian Banu

314

95. 1989 august 8 – Buletin informativ al Inspectoratului Judeţean de Securitate Alba cu privire la comentariile populaţiei confruntată cu lipsa alimentelor de bază Nr. 03.604/08.08.1989

SECRET Exemplar nr. 1

BULETIN INFORMATIV Pe fondul persistenţei unor lipsuri în aprovizionarea populaţiei cu produse alimentare, au continuat să ne fie semnalate stări de nemulţumire, aprecieri şi comentarii tendenţioase în rândul locuitorilor din judeţ. Printre persoanele semnalate cu astfel de manifestări, se numără: ABUSEANU EMIL, SCHMERGHNER IRINA, MÎRZA IOAN, MITROFAN IOAN, ALUNGULESEI CECILIA, BODEA ILEANA, BERBERICH VIRGIL şi GHEORGHE SIMION din Alba Iulia, SPĂTARU CONSTANTIN şi MIHUŢI SARIKA din Cugir, BACILĂ MARIA, BOROS VASILE, MÂRGINEAN ECATERINA şi GOLEANU VIORICA din Blaj, SZEKELY LAJOS din Sebeş, DRUMEŞ TEREZIA din Roşia Montană, KONYA ZOLTAN din Lunca Mureş etc. Evidenţiem câteva comentarii şi luări de poziţie ale persoanelor de mai sus: Numitul ABUSEANU EMIL din Alba Iulia, afirma: „…Împrejurările nefavorabile, mereu agitate, alergarea dintr-o parte în alta pentru aprovizionare - din ce în ce mai grea şi adeseori fără rezultat – nu-mi dă răgazul să-mi adun gândurile …N-am mai văzut carne în măcelărie de foarte mult timp, exceptând ceva oase de porc cu legume degradate. Totuşi, lumea e nevoită să le cumpere aşa cum sunt, ca să supravieţuiască…Raţia pe luna aceasta este foarte mică. Faptele vorbesc de la sine, fără comentarii…”. La rândul său, numita SCHMERGNER IRINA din Alba Iulia, menţiona: „…Cu aprovizionarea nu ne putem lăuda deloc, devine din ce în ce mai slabă. Nu ajungem nici măcar la mezeluri, ouăle sunt o raritate, iar raţia de alimente este mică. Din bine, în mai bine…”. Unele persoane evidenţiază în comentariile lor contradicţia existentă între ceea ce se publică în presă, la radio şi televiziune pe marginea achitării datoriilor externe, obţinerea unor producţii record în campania agricolă de vară şi realitatea evidentă cu care se confruntă în fiecare zi. Astfel, numitul MÎRZA IOAN din Alba Iulia afirma: „…Am avut ploi multe, recolta e frumoasă, iar datoriile externe le-am achitat. Totuşi, tichetele de alimente rămân în vigoare, raţia se micşorează, iar prin Alimentare e sărăcie lucie…”. Referindu-se la aceleaşi aspecte, numitul SPĂTARU CONSTANTIN din Cugir menţiona, pe un ton ironic: „…O ducem foarte bine din toate punctele de vedere,

„Amorsarea” revoluţiei...

315

minunat. Ne surâd toate, la tot pasul şi-n fiecare ceas, clipă. Pentru toate acestea, îi mulţumim…”. Comentarii negative privind aprovizionarea cu produse alimentare au fost făcute de unele persoane şi faţă de rudele sau cunoştinţele lor din străinătate. Aşa, de exemplu, numita MIHUŢI SARIKA din Cugir, i-a relatat unei rude din R.P. Ungară că „…Aici nu se găseşte nimic: alimente, săpun de rufe, pastă şi lame de bărbierit, pastă de dinţi, lenjerie, îmbrăcăminte. La voi se găsesc de toate, scumpe, dar totuşi se găsesc…”, iar SZEKELY LAJOS din Sebeş afirma faţă de o cunoştinţă din aceeaşi ţară că „…Trăim foarte greu, doar Dumnezeu ştie cum…De mai bine de două luni nu mai găsim nimic, nici chiar tacâmuri58. De carne nici nu poate fi vorba…Până când va merge aşa, nu ştiu…”. Se întreprind măsuri pentru cunoaşterea şi controlarea stărilor de nemulţumire existente, în vederea prevenirii degenerării acestora în fapte sau manifestări cu caracter ostil. A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 394, f. 68

96. 1989 august 8 - Raport al Inspectoratului Judeţean de Securitate Constanţa cu privire la unele „schiţe umoristice tendenţioase” prezentate la Costineşti în cadrul „Galelor Amfiteatru” şi la „aprecierile denigratoare” faţă de politica P.C.R. formulate de unii turişti din statele socialiste aflaţi în staţiune MINISTERUL DE INTERNE SECURITATEA JUDEŢULUI CONSTANŢA Serviciul I/2 Nr. 123/BP/0012092/08.08.1989

Strict secret Ex. nr. 2

Către, M.I. DIRECŢIA I BUCUREŞTI -Serviciul VIUrmare măsurilor informativ-operative întreprinse de organele noastre în Staţiunea Tineretului Costineşti au rezultat unele aspecte de interes operativ, astfel: -La data de 26.07. a.c., la Teatrul de vară din staţiune, a avut loc un recital al Brigăzii de satiră şi umor „FICS” a Facultăţii de instalaţii din cadruş Institutului de

58

„Tacâmurile” reprezentau mai multe capete, gâturi, gheare şi aripi de pasăre puse laolaltă într-o pungă de plastic. În epocă circula o glumă potrivit căreia în România ar fi fost aclimatizată o pasăre ciudată „Takki-Murri”, cu şase capete, patru aripi şi şase gheare.

316

Florian Banu

construcţii Bucureşti, desfăşurat în cadrul manifestărilor studenţeşti „GALELE AMFITEATRU”, aflate la cea de-a XI-a ediţie. Cu acest prilej, au fost prezentate publicului şi unele schiţe umoristice, creaţia a membrilor brigăzii, aşa-zis inspirate din viaţa şi activitatea studenţească, dovedinduse în realitate, prin modul cum au fost interpretate, cu vădit caracter tendenţios la adresa politicii partidului şi statului nostru, a conducerii superioare de partid. Un material detaliat privind aceste aspecte a fost deja trimis spre exploatare la S.M.B., propunându-se o cooperare mai activă cu Securitatea Capitalei pentru cunoaşterea la timp a unor texte satirice cu conţinut tendenţios destinate reprezentării în public şi pentru a putea întreprinde măsuri eficiente de prevenire. În discuţiile purtate cu o sursă a organelor noastre, profesoara de limba engleză DURANOVA OLGA ALEXANDROVNA, din LVOV, U.R.S.S., născută la 21.06.1965, a făcut afirmaţii potrivit cărora complexul de măsuri prezente privind restructurarea vieţii economico-sociale şi politice din U.R.S.S., cunoscut sub numele generic de „PERESTROIKA” ar trebui să influenţeze decisiv orientarea economică şi politică din toate statele socialiste, inclusiv România. Linia inaugurată de „PERESTROIKA” ar fi, după opinia celei în cauză, singura în măsură să conducă la democratizarea şi liberalizarea sistemului socialist, la sporirea prestigiului acestuia în lume. Cu prilejul unei întâlniri prieteneşti realizate la „CLUBUL NORD” din staţiune, la data de 26.07. a.c., între membrii grupului de turişti polonezi cu indicativul 1278 şi reprezentanţi ai Staţiunii tineretului Costineşti, BUĆKÓ PRZEMYSLAW, născut la 14.03.1961, de profesie avocat, conducătorul grupului, şi OPONOWICZ HANKA, născut la 23.08.1955, de profesie pedagog, ambii cu mai multe deplasări efectuate până în prezent în ţară, au făcut aprecieri denigratoare la adresa politicii partidului şi statului în privinţa respectării libertăţilor social-politice ale oamenilor muncii, a accesului cetăţenilor la luarea unor importante decizii politice. Au solicitat numeroase amănunte legate de familia prezidenţială, de unele personalităţi ale vieţii noastre politice. Au încercat să convingă pe reprezentanţiii staţiunii că recenta deschidere a politicii poloneze către S.U.A., concesiile făcute de aceasta iniţiativei particulare şi grupărilor politice de opoziţie ar trebui adoptate şi de România. Discuţiile au fost purtate în limba poloneză, o sursă a organelor noastre argumentând larga apreciere de care se bucură politica partidului nostru în rândul maselor de oameni ai muncii. Turistul cehoslovac BERANEK KAREL, născut la 02.04.1973, elev de liceu, venit cu grupul 1224, a făcut afirmaţii cu profund caracter ostil faţă de conducere superioară de partid, de realizările din ultimii ani ai societăţii noastre, într-o discuţie purtată cu una din sursele organelor noastre. El a încercat să argumenteze aşa-zisa nerespectare de către conducerea de partid a unor elementare norme de democraţie internă şi nivelul scăzut de trai al populaţiei, aspecte care ar fi cunoscute şi blamate de tineretul din ţara sa.

„Amorsarea” revoluţiei...

317

Sursa a temperat atitudinea celui în cauză, demonstrând netemeinicia argumentelor sale din afirmaţiile tendenţioase făcute. De curând a vizitat staţiunea, ca membru component al unei delegaţii de şase reprezentanţi ai Organizaţiei Tineretului German (D.J.O.) din R.F.G., ENGELMAN MANFRED, referent cultural al şvabilor din Banat, 33 ani, originar din România şi plecat definitiv din ţară la vârsta de 15 ani. Cel în cauză este legătură apropiată a directorului Staţiunii Tineretului Costineşti, GOGOAŞE CORNEL, fiind vizitat la domiciliul său din München de acesta, cu prilejul deplasării efectuate în R.F.G. în toamna lui 1988. ENGELMAN MANFRED a afirmat că intenţioneaă să studieze caracteristicile celui mai pur dialect german vorbit în afara graniţelor germane, de şvabii din Banat, cercetările făcute urmând a sta la baza unei teze de doctorat pe care o va prezenta în R.F.G. Cel în cauză a făcut cadouri unor membri ai conducerii staţiunii, inclusiv directorului GOGOAŞE CORNEL, constând în calculatoare de buzunar, articole cosmetice, mape de birou etc. De către organele noastre vor fi întreprinse în continuare măsuri informativoperative pentru prevenirea unor manifestări şi acţiuni ostile, rezultatul acestora urmând a fi raportat de urmare. LOCŢIITOR ŞEF DE UNITATE Colonel, /ss/ Papuc Gheorghe

ŞEF AL SERVICIULUI I Maior, /ss/ Dinu Ionel

BF/MM/2 ex. Rd. 1/902/1989 A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 16.596, vol. 10, f. 362-363

Florian Banu

318

97. 1989 august 10 – Raport al Inspectoratului Judeţean de Securitate Călăraşi către Direcţia a II-a din D.S.S. cu privire la disfuncţiunile şi stările de pericol înregistrate la Combinatul de Celuloză şi Hârtie Călăraşi MINISTERUL DE INTERNE INSPECTORATUL JUDEŢEAN CĂLĂRAŞI -SECURITATENr. 024675/10 aug.1989

SECRET Ex. nr. 2

CĂTRE

DEPARTAMENTUL SECURITĂŢII STATULUI -Direcţia a II-aRaportăm, din date verificate, că procesul de producţie pentru fabricarea hârtiei la Combinatul de Celuloză şi Hârtie Călăraşi a fost frecvent întrerupt datorită neasigurării ritmice cu păcură şi materii prime, fapt ce a influenţat negativ realizarea planului de producţie. Din analiza datelor obţinute rezultă că aceste opriri nu sunt cauzate de către elemente aflate în atenţie, ci ca urmare a nelivrării ritmice şi în cantităţi corespunzătoare a materiilor prime necesare în procesul de producţie şi combustibililor. Astfel, din necesarul de păcură pe luna octombrie a anului 1989, de 4.040 tone sa livrat 3.987 tone, restanţier fiind Midia Năvodari. De la C.C.H. Dej şi din import U.R.S.S. s-au livrat 507 tone celuloză răşinoasă, cu 1.468 tone mai puţin decât necesarul pentru continuitatea fluxului productiv. La sodă, faţă de necesarul de 665 tone, s-au repartizat 565 tone, din care s-au livrat numai 400 tone, restanţier fiind Combinatul Petrochimic Borzeşti. Nelivrarea la timp şi cu continuitate a materiilor prime şi a păcurii a dus în mai multe rânduri la nefuncţionarea la întreaga capacitate a procesului de producţie, mărindu-se costirule de producţie. Aceste opriri conduc la nerealizarea în timp de 24 ore a 150 tone hârtie, a 70 tone celuloză, 20 tone de caiete şi a 15 tone cromo, cu influenţă negativă în realizarea exportului şi a cerinţelor interne. Frecventele opriri au influenţat realizarea sarcinilor de plan, în primul rând la export, unde exigenţele partenerilor prevăd o hârtie de calitate superioară, precum şi la diminuarea retribuţiei personalului muncitor. Totodată, în cadrul C.C.H. Călăraşi întreruperilefavorizează unele stări de pericol necontrolabile, care pot conduce la oprirea procesului de producţie sau accidente în muncă.

„Amorsarea” revoluţiei...

319

Astfel, la depozitul de clor conductele de clor către secţia albire, ca urmare a corodării conductelor, prezintă pericolul unor scăpări de clor, cu consecinţe grave asupra sănătăţii oamenilor muncii. La instalaţia de electroliză etanşarea anozilor de grafit de la celulele de electroliză se face cu improvizaţii din lipsă de kit negru Kunz, existând pericolul pătrunderii oxigenului peste normativele prevăzute în instrucţiunile tehnice şi care, în contact cu hidrogenul, poate produce explozii. La ante-staţia C.F.U. a C.C.H. Călăraşi, datorită lipsei mijloacelor de comunicare, radiotelefoane sau interfoane, cu ante-staţiile altor întreprinderi din zona de sud-est a municipiului, există pericolul angajării frontale a două garnituri de tren care vin din sens opus. De asemenea, pot fi acroşate vagoane cisternă cu clor lichid, a căror împrăştiere în atmosferă pot conduce la accidente grave. Aceste date au fost aduse la cunoştinţa organelor de partid locale pentru a dispune măsurile ce se impun şi le avem în atenţie pentru prevenirea producerii de pagube. ŞEFUL SECURITĂŢII Lt. colonel /ss/ Mitulescu Constantin

Red. C.A. Dact. G.E. 2 ex. 00195/00141 A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 2.343, vol. 1, f. 26

ŞEFUL SERVICIULUI II Lt. Colonel /ss/ Şerban Grigore

Florian Banu

320

98. 1989 august 11 – Radiogramă a Direcţiei I, către toate inspectoratele judeţene de securitate, prin care se ordona monitorizarea procesului de repartizare în producţie a absolvenţilor de licee şi şcoli profesionale

RADIOGRAMA MINISTERUL DE INTERNE DEPARTAMENTUL SECURITĂŢII STATULUI DIRECŢIA I Nr. 161/R.D./D/71892 din 11.08.1989

SECRET DE SERVICIU URGENT

[Serviciul I Urgent măsuri /ss/ col. Indescifrabil 12.08.1989] Către, Toate I.J. ale M.I. -SECURITATEDin datele care se deţin rezultă că în desfăşurarea activităţii de repartizare în producţie a absolvenţilor de licee şi şcoli profesionale (20 iulie – 20 august 1989), se înregistrează unele deficienţe determinate de: - insuficienţa locurilor de muncă de profil, disponibile în unele judeţe; - numărul mic de locuri oferite de anumite ministere; - refuzarea repartiţiei sau neprezentarea la post, îndeosebi în centrele miniere etc. Întrucât asemenea situaţii sunt de natură să creeze nemulţumiri şi stări de spirit negative, luaţi măsuri corespunzătoare de cunoaştere a oricăror aspecte negative, ce pot apare cu acest prilej şi de informare a factorilor competenţi în vederea soluţionării lor. Raportaţi neîntârziat: - stadiul desfăşurării repartizării; - dacă există cazuri de persoane care ameninţă cu acte de protest; - dacă se înregistrează stări de spirit negative; - cauzele neajunsurilor existente; - măsurile de prevenire întreprinse. Şeful Direcţiei I, Colonel, Raţiu Gheorghe A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 16.596, vol. 10, f. 364

„Amorsarea” revoluţiei...

321

99. 1989 august 14 – Ordin circular al Direcţiei I din D.S.S. către inspectoratele judeţene de securitate cu privire la intensificarea supravegherii şi verificării sportivilor propuşi pentru deplasări în străinătate MINISTERUL DE INTERNE DEPARTAMENTUL SECURITĂŢII STATULUI DIRECŢIA I Nr. 160/R.N./0051472 din 14 august 1989

SECRET Ex. nr. 14 [S.1 Măsuri de conformare. Să cunoască şi Tov. Col. Papuc /ss/ col. Indescifrabil 15.08.89]

Către, SECURITATEA JUDEŢULUI CONSTANŢA -În atenţia tovarăşului şef al Securităţii[Luaţi măsuri de executare a ordinului. Raportare în termenele date. /ss/ indescifrabil] În ultima perioadă a crescut numărul loturilor sportive (echipelor) care efectuează deplasări în străinătate pentru a participa la turnee şi stagii de pregătire (necuprinse în calendarul competiţional internaţional) fără a avea aprobările necesare din partea Biroului Executiv al Consiliului Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport. Se constată că multe cluburi şi asociaţii sportive, eludând reglementările în domeniu, inclusiv pe linie de paşapoarte, obţin aprobarea organelor locale pentru deplasarea unor echipe sub acoperirea de „grupuri turistice” care, în realitate, participă la întreceri sportive. În grupuri se includ şi persoane din alte sectoare, care nu au nici o tangenţă cu sportul. Cu ocazia acestor deplasări se produc frecvent rămâneri în străinătate ori cazuri de angajare a unor sportivi şi tehnicieni în activităţi necorespunzătoare de natură a afecta prestigiul ţării noastre (afaceri, contacte neoficiale cu străini, aranjarea altor deplasări în străinătate etc.). Deoarece asemenea situaţii constituie grave încălcări ale ordinelor şi regulilor de muncă, precum şi ale Instrucţiunilor Consiliului Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport nr. S/48 din 14 ianuarie 1988, veţi lua următoarele măsuri: 1. Cu aspectele mai sus menţionate informaţi organele locale de partid şi raportaţi şefului de inspectorat pentru a dispune Formaţiunii de paşapoarte să vă

322

Florian Banu

comunice imediat solicitările de acest gen pentru documentele de călătorie, inclusiv pentru ţări socialiste, să fie eliberate numai la prezentarea aprobărilor scrise: -a Biroului Executiv al Consiliului Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport; -a Secretariatului Comitetului judeţean (al municipiului Bucureşti) al P.C.R. Pentru cunoaşterea din timp a intenţiilor de efectuare a acestor deplasări şi verificarea temeinică a scopului lor, veţi menţine o legătură permanentă cu factorii de conducere din Consiliile Judeţene pentru Educaţie Fizică şi Sport, cluburi şi asociaţii sportive. 2. Pentru fiecare deplasare organizată în grup sau individual (în scop turistic a unor persoane din sport), să se raporteze de îndată Serviciului 6 din Direcţia I, care va verifica la C.N.E.F.S. autenticitatea aprobării Biroului Executiv. Concomitent, să se continue verificările pentru a stabili date de interes operativ, mai ales privitoare la prevenirea rămânerilor ilegale şi altor activităţi necorespunzătoare. În eventualitatea în care din verificări rezultă abateri de la instrucţiunile precizate, intenţii de evaziune etc., raportaţi-le în timp util, concomitent cu informarea organelor de partid, pentru luarea măsurilor care se impun. 3. Şefii serviciilor de informaţii interne, coordonatorii problemei „SPORT” şi ofiţerii care au în răspundere cluburile şi asociaţiile sportive vor răspunde personal pentru necunoaşterea şi neraportarea la timp despre asemenea activităţi. 4. După aprobarea deplasării, dispuneţi intensificarea măsurilor de verificare a tuturor componenţilor lotului în vederea avizării deplasării, iar pentru persoanele care sunt în competenţa de avizare a altor compartimente sau unităţi menţineţi o legătură permanentă cu acestea pentru prevenirea oricăror situaţii necorespunzătoare. Totodată, prin factorii competenţi, asiguraţi ca pe timpul deplasării să se respecte traseele stabilite (indicaţiile Consiliului Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport pentru deplasarea în R.P. Polonă, R.S. Cehoslovacă, R.D. Germană sunt ca transportul să se facă cu avionul, evitându-se escalele în R.P. Ungară). 5. Asiguraţi o analiză temeinică asupra oportunităţii deplasării pentru fiecare membru al delegaţiei, înlăturând orice posibilitate de deplasare pe această linie, pentru persoanele care nu au legătură cu activitatea sportivă. De asemenea, să se revadă şi să se asigure respectarea hotărârii Secretariatului C.C. al P.C.R. cu privire la interdicţiile de deplasare simultană în străinătate a unor persoane din aceeaşi familie. În cazul când constataţi nerespectarea de către organele locale a acestei hotărâri şi imposibilitatea rezolvării situaţiei de către dumneavoastră, raportaţi de îndată la Direcţia I. 6. Înaintea plecării loturilor, asiguraţi pregătirea contrainformativă corespunzătoare şi instruirea temeinică a cadrelor tehnice şi a conducătorilor acestora, îndeosebi cu privire la sarcinile ce le revin pe linia controlului şi supravegherii sportivilor. 7. La revenirea în ţară a loturilor sportive să se raporteze imediat la Direcţia I problemele de interes operativ rezultate pe timpul deplasării.

„Amorsarea” revoluţiei...

323

8. Raportaţi operativ la Direcţia I toate cazurile de aranjamente cu cluburi din străinătate (stagii de pregătire, reciprocitate, schimburi de experienţă), precum şi despre activităţile sportive cu participare internaţională ce au loc pe raza de competenţă şi asiguraţi măsurile de cunoaştere, control şi prevenire ce se impun. 9. Din ordinul conducerii Departamentului Securităţii Statului, până la data de 31 august 1989, raportaţi la Direcţia I: - câte deplasări s-au efectuat în străinătate de către loturile sportive de pe raza dumneavoastră de competenţă şi cine a aprobat; - pentru fiecare deplasare precizaţi numărul de sportivi şi al persoanelor din suprastructură. Persoanele din suprastructura delegaţiilor le prezentaţi pe bază de tabel, separat pentru fiecare lot, principalele date din care să rezulte în ce măsură au legătură cu activitatea sportivă. ŞEFUL DIRECŢIEI I Colonel, /ss/ Raţiu Gheorghe [15.08.89 Am luat cunoştinţă. Se va asigura raportarea în termenul ordonat. Trimestrial vom analiza cum se execută sarcinile din prezentul ordin. /ss/ col. Papuc] A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 16.596, vol. 10, f. 219-222

100. 1989 septembrie 7 – Notă cu privire la deficienţele înregistrate în procesul livrării de produse agroalimentare din „fondul de stat” către „fondul pieţei” [S-a hotărât în C.P.E. ca repartizarea acestor produse alimentare mai deficitare să fie văzute pe fiecare jud de către Conducerea superioară. Problema cu rechizitele şi echipamentul de protecţie este cunoscută de tov. ministru al învăţământului.]

SECRET Exemplar unic

NOTĂ În legătură cu aprovizionarea populaţiei cu produse agroindustriale, din datele existente la organele centrale de specialitate rezultă următoarele: 1. Livrările de la fondul de stat la fondul pieţei de carne şi produse din carne, lapte şi produse lactate, peşte, zahăr şi ulei au fost în luna august, faţă de plan, la fel

Florian Banu

324

de necorespunzătoare ca şi în lunile anterioare (se anexează situaţiile documentare59). La carne şi preparate din carne face excepţie Capitala, unde livrările de la fondul de stat la fondul pieţei au depăşit prevederile planului. Cu toate acestea, atât carnea, cât şi preparatele din carne au lipsit permanent din magazinele de specialitate. Sunt informaţii că statisticile prezentate cuprind cifre eronate (mai mari cu 1.500 tone carne şi circa 3.000 tone preparate). În zilele următoare aceste cifre vor fi verificate. 2. Datele şi informaţiile referitoare la livrările către fondul pieţei de produse industriale pun în evidenţă că, deşi planul valoric s-a realizat, nevoile populaţiei nu au fost satisfăcute, existând restanţe mari la: săpun de rufe şi toaletă, articole cosmetice (cremă de ras, pastă de dinţi), lacuri şi vopseluri, încălţăminte cu feţe din piele, lenjerie de corp pentru bărbaţi, femei şi copii, stofe pentru confecţii, ciorapi (de tot felul şi pentru toate vârstele), precum şi alte produse de strictă necesitate. Este de menţionat că, deşi livrările la fondul pieţei de îmbrăcăminte, încălţăminte, inclusiv rechizite şi uniforme pentru şcolari sunt realizate în proporţie de circa 90%, din magazine lipsesc cămăşi pentru elevi (440.500 bucăţi minus faţă de plan), fuste pionier (-37.100 bucăţi), costume pentru pregătirea tineretului pentru apărarea patriei (-25.400 bucăţi), halate pentru practică (-147.100 bucăţi), caiete de toate tipurile (-659 tone), stilouri (-435.000 bucăţi), creioane cu pastă (-717.000 bucăţi), creioane cu fibră (-961.000 bucăţi), creioane mecanice (-425.000 bucăţi), ghiozdane, mape, serviete (-141.000 bucăţi) şi gume de şters (-152.800 bucăţi). Nr. D/092.264 din 7 septembrie 1989 A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 13.858, vol. 4, f. 260

59

Nu au fost identificate în dosarele studiate.

„Amorsarea” revoluţiei...

325

101. 1989 septembrie 15 – Notă-sinteză a Biroului „S” din cadrul Inspectoratului Judeţean de Securitate Constanţa cu privire la comentariile persoanelor „fără antecedente politice ori penale, cu manifestări ostile ori pretabile a fi antrenate în astfel de activităţi” MINISTERUL DE INTERNE SECURITATEA JUDEŢULUI CONSTANŢA Nr. 004398 din 15.09.1989

STRICT SECRET Exemplar nr. 3

NOTĂ-SINTEZĂ cuprinzând informaţii şi concluzii rezultate din fondul de date puse la dispoziţia compartimentelor informative referitor la persoane fără antecedente politice ori penale, cu manifestări ostile ori pretabile a fi antrenate în astfel de activităţi [Din ord. cond. Sec. Jud., ex. nr. 3 se expl. la problemă la Serv. I /ss/ Lt. col. indescifrabil] Din analiza informaţiilor obţinute despre persoanele care nu sunt obiective ale serviciilor informative, dar despre care se deţin date că se manifestă ostil ori sunt pretabile la astfel de activităţi, am putut desprinde, în principal, următoarele concluzii: 1. Mai multe persoane au exprimat deschis unele concepţii ostile ori au adus injurii, calomniind înalte personalităţi din ţara noastră, fiind pretabile a fi antrenate la fapte duşmănoase organizate: Astfel, familia MANOLACHE, din Constanţa, relata lui DĂNILĂ COSTEL, din Braşov, str. [...], diferite probleme personale printre care exprima injurii şi calomnii la adresa unor înalte personalităţi politice din ţara noastră. IRINA şi Marin, din Bucureşti, aflaţi în staţiunea Venus, vilele „IEZER”, comunică lui SECHE MIRCEA, din Bucureşti, str. [...], sector 1: „... Sunt foarte mulţi străini, cel puţin pe plajă; rareori ai norocul să nu fii înconjurat de cehi sau ruşi; noi, deci, suntem total necompetitivi, ba chiar suntem făcuţi să simţim că reprezentăm un balast care aduce minime beneficii O.N.T.-ului. Dar chiar atâta „vid” în orice domeniu, exceptând băuturile tari, parcă nu am avut prilejul să admirăm niciodată... Ne scuzaţi pentru timbru (dar altfel nu avem); totuşi, cu unele modificări de amplasare, noi vedem că e o invenţie care ar trebui să treacă neobservată; dacă am schimba aversul cu reversul, ar fi chiar o dovadă că solicitările publicului au fost pe deplin «satisfăcute»...”.

326

Florian Banu

(Notă: marca poştală este emisă cu prilejul aniversării a 65 de ani de la făurirea P.C.R. şi este amplasată în partea de jos a anvelopei). Într-un alt caz, manifestările necorespunzătoare ale unui cadru militar dezvăluie insuficientă maturitate politică: D. CHIŢAN, str. [...], relata următoarele lui GODEANU OCTAVIAN, str. [...], Craiova: „...La noi cârciumile sunt la modă şi dese. Şcolile rare şi neîncăpătoare. Viitorul nu prevede nici măcar echilibrarea balanţei. Ce să-i faci – autogestiunea, autofinanţarea, autogospodărirea, autodistrugerea. Timpul, timpul lucrează pentru istorie, adevăr şi dreptate. Vom trăi şi vom vedea, poate vom clătina din cap mai înţelepţi, dar mai bătrâni. Sunt convins că o duceţi bine – ce vă pasă, nu v-aţi însuşit practic elementul demografic al politicii. Vax! Ce tâmpenie! Marea este mare, acum are nave moderne, armament modern, echipaje superinstruite. Construim canale, revoluţionăm agricultura, înălţăm poduri, trasăm şosele. Când apărarea devine o problemă manifestată numai în scripe, râvnitorii dimprejur nu pot decât să se bucure...”. 2. Mai multe note-extras dezvăluie nemulţumiri accentuate ale unor persoane, interpretări denaturate cu tentă ostilă a unor evenimente, stări de fapt negative din domeniul aprovizionării cu produse agroalimentare. Astfel, VOICU PARASCHIV, din Constanţa, strada [...], afirma faţă de RACOCI MARIAN, din Baia, str. [...], judeţul Tulcea: „...VETUŢA nu şi-a făcut încă formele de internare. La spital este aglomeraţie mare. La secţia chirurgie stau câte doi bolnavi într-un pat... În perioada asta stă mai mult pe la cozi. Toată lumea aşteaptă că poate mai aduce câte ceva. Alimentele lipsesc din ce în ce mai multe, iar lumea, înfricoşată şi disperată, se calcă unii pe alţii, în speranţa că aşa poate apucă ceva... Ne bucurăm că nu ne lipseşte pâinea. În rest sunt multe lipsuri: cartofi aduce rar şi puţini, roşii ca vai de ele, vinete – deloc, ardeiul gras lipseşte. În schimb, ceapa este foarte multă. Fructe, de asemenea, sunt puţine. Cu ce să trăim? Medicii ne recomandă regim. Dar cu ce să-l ţinem? Pui n-am mai apucat de astă iarnă. Tacâmurile au dispărut. Numai căpăţâna de porc şi capete de oaie mai aduc din când în când, dar şi pentru asta este scandal. În schimb, cu munca nu ne plângem; ni se cere din ce în ce mai mult, cu realizări înainte de termenul fixat. Acum ne pregătim pentru manifestaţia de la 23 August. În burtă nu se vede ce este sau dacă este ceva. Noi, însă, trebuie să fim veseli si să strigăm tare şi mult că suntem fericiţi şi să mulţumim şi să aducem laude...” Numitul BULGĂREA GHEORGHE, din Constanţa, îi relata numitei Etreit Maria, din Piatra Neamţ, str. [...], următoarele: „...Ca să ne văităm de greutăţile ce le întâmpinăm zilnic cu alimentaţia nu mai are nici un rost, căci astfel răspundem şi indicaţiilor celor mai «înalţi», ca să nu ne lamentăm şi să privim evenimentele cu spirit revoluţionar. Din păcate chestia asta revoluţionară nu o poţi pune în oală, pe foc, ca să facă mâncare. La noi a apărut

„Amorsarea” revoluţiei...

327

ştevia, urzica, loboda... şi cu astea ne hrănim. Acum oasele de vită sau de porc, două la număr, împreună cu două roşii şi doi ardei congelaţi, le pun într-o pungă de plastic de culoare neagră, ca să nu vadă duşmanul de clasă toate secretele de stat”. În mod asemănător comentează BACIU IOANA, din Constanţa, faţă de ADOMNICĂI AUREL, din comuna Stânceni, jud. Botoşani: „...Viaţa asta «luminoasă» ne face să nu mai avem timp de noi. Atât e de luminoasă încât tot timpul trebuie să stai pe la cozi, să pândeşti din zori şi până în noapte, poate va aduce ceva de mâncare... Viaţa asta ne-a abătut de la obiceiurile fireşti... Când aduce din când în când câte ceva, câte foarte puţine pentru câtă lume este, să vezi ce înghesuială, păruială, înjurături... Cam aşa păţim noi în «Epoca de aur»...”. PETRINI VICTOR, din Cluj, aflat temporar pe litoral, îi comunica numitei RĂŞCANU IOANA, din Iaşi, str. [...]: „...Abuzurile continuă permanent sub toate formele şi, ca urmare a lipsurilor, sau accentuat. Ni s-a «indicat» să rămânem de serviciu şi noaptea de duminică, iar luni am plecat spre litoral. Am ajuns la Ploieşti, unde ni s-au dat câte 5 litri de benzină: culmea degradării şi ineficienţei acestei epoci... Atmosfera contradicţiilor e prezentă în noi înşine, ea se manifestă la tot pasul. Se adevereşte şi aici că este epoca corupţiei (sic!) şi a minciunii. Probabil rămânem 5-6 zile în această atmosferă a demagogiei pe litoral... Aici, la poştă, dându-mi plicul cu doar o jumătate de hârtie, iniţial m-a revoltat parazitismul comportărilor abuzive. Până când? Până unde? Nam zis nimic, nefiind doar ea, funcţionara, vinovată de acea fenomenală decădere. Unii nu-şi dau seama, dezacordul, minciuna, decăderea, corupţia devenind starea normală a lucrurilor... Excepţia e corectitudinea... Acum nu ştiu ce ne justifică existenţa, care e motivaţia noastră de a merge, de a trăi? Care?”. 3. Au fost comunicate serviciilor informative şi materiale în care se exprimau apreiceri pozitive faţă de unele forme de restructurare, de manifestare din ţările vecine, într-o manieră ostilă ori care ar fi putut sugera sau influenţa negativ: DUMITRESCU AUREL, din Constanţa, [...], relata avocatului doctor CĂRARE VASILE, din Braşov, str. [...]: „... doar suntem o ţară (...) peste care aripa celestă se întinde în mod egal, ca şi din alte puncte de vedere mai puţin agreabile. Noi să sperăm şi la o perestroikă a noastră [...] Îmi cereţi mereu veşti (...) care nu pot fi decât zgârcite în asemenea complex de împrejurări ce ne pun la grele încercări cuvântul, constrâns cu diabolică cenzură de a-i mai liber zborul, ca odinioară, când dreptul la libertate era o chestiune elementară şi atât de firească... Situaţia noastră de aici o copiază cu siguranţă pe aceea de acolo, deci nu stăm pe roze, să nu ne îmbătăm cu apă chioară; nu mai putem vrede în baliverne de promisiuni a unei vieţi prospere, a unei bunăstări care nu este decât o minciună şi o făţărnicie, şarlatanism şi învârteală, regim preferenţial, realitatea crudă fiind magazinele goale, de ţipă nimic-ul din ele, caloriferele lipsite de duhul căldurii...”

328

Florian Banu

LUSCALOV MAIA, din Constanţa, str. [...], se exprimă faţă de dr. ATANASIU TAMARA, din Timişoara, b-dul. [...]: „... Ca lectură, suntem pasionaţi pentru revista „OGHIONOC”. Ce scrie acolo, te minunezi: şi de Stalin, şi de Brejnev, dar şi de anumite probleme actuale, precum şi de lucruri mai vechi, care sunt comentate în lumina principiilor actuale, mare lucru – glasnosti!”. COJOCARU CONSTANTIN, din Constanţa, aflat la lucru în U.R.S.S., prin intermediar, relata soţiei, COJOCARU VIORICA, din Constanţa, b-dul. [...]: „...Aici, nenorociţii ăştia de comunişti nici măcar «Cântarea Rusiei» nu au! Cred că voi, de Paşti, vizionaţi ceva... Puturoşii au sărbătorit şi Paştele şi 1 Mai, au ţinut patru zile sărbătoare. Râdeau de noi, că lucrăm şi de Paşti şi de 1 M.A.I. La cei 250 milioane câţi sunt, în patru zile au pierdut producţie cât face România într-un an. Ce să le fac? Dacă nu sunt în stare să-şi aleagă un conducător care să le lumineze viitorul şi să-i pună la muncă! Culmea ironiei, nu au nici instructori şi propagandişti care să le ţină lecţii de ateism...”. Au fost obţinute de asemenea informaţii care indicau existenţa unor stări de fapt negative în unele obiective care puteau genera nemulţumiri ale oamenilor muncii ori care puteau fi exploatate în scop ostil de persoane duşmănoase: Astfel, numita URSU MARIANA, din Constanţa, şos. [...], comunica lui IANCU MARIOARA, din Cataia, str. [...], judeţul Timiş: „... Mi-aş lua o săptămână-două de concediu fără plată. La noi se acordă, că nu prea avem de lucru. Nu avem cutii de conserve. Nu au din ce face cutiile. Ele se fac din tablă de aluminiu şi tabla merge la export, iar noi primim foarte, foarte mici cantităţi de cutii. Ne vin câte 3-4 zile pe săptămână. Numai sub salariu am luat în ultimul timp toată secţia de conserve...”. TOMA MIRELA, din Năvodari, str. [...], se destăinuia numitei NEACŞU VIORICA, din localitatea Stoicăneşti, jud. Olt: „Pe aici e din ce în ce mai rău. Ieri ne-a anunţat că ar fi «indicat» să ne luăm concedii fără plată. Luna viitoare se aude că vor fi reţineri de 40%. În afară de bani, nimeni nu discută nimic. Adică, de lipsa lor...”. 5. Într-un caz, am sesizat compartimentul informativ competent, despre posibilitatea apariţiei unor zvonuri care pot crea stări de spirit necorespunzătoare: TOBESCU OLGA, din Constanţa, str. [...], îi transmitea lui DRAGU ALIN, cercetător atomist din Bucureşti, str. [...]: „...Câteva personalităţi spuneau străinilor că sunt multe produse alimentare în magazine, dar nu se pun în vânzare că oamenii au prea mulţi bani şi cumpără totul. Pentru a îmbunătăţi situaţia, există două posibilităţi: de a abunda produsele alimentare ori de a împuţina banii oamenilor (pentru a evita o revoltă). Prima variantă e neverosimilă, fiindcă totul se înrăutăţeşte. A doua soluţie e mai uşoară – să se schimbe banii. Un matematician înţelege asta. La voi sunt multe de făcut (de cumpărat). Nu trebuie să aştepţi ultima lovitură de gong pentru a pierde banii (de ai da statului). Din punctul nostru de vedere, se pot face următoarele: din banii mei

„Amorsarea” revoluţiei...

329

să-i cumpăraţi Laurei un cojoc, să cumpăraţi mobilă în camera voastră, să te înscrii la marină”. Cadrele compartimentului „S” Constanţa vor continua măsurile specifice pentru a contribui mai mult la obţinerea de informaţii care să contribuie la cunoaşterea persoanelor fără antecedente politice ori penale şi la întreprinderea unor măsuri cu caracter preventiv. Şeful Biroului „S” /ss/ Lt. col. Serca Ion SI/BS/ ex. 3 Rd. 2/89 A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 16.596, vol. 10, f. 374-379

102. 1989 septembrie 16 – Ordin circular al Direcţiei I din D.S.S. privind măsurile ce trebuie luate pentru obţinerea de informaţii referitoare la „Consiliul Naţional al Ţiganilor Români Creştini” din California MINISTERUL DE INTERNE STRICT SECRET DEPARTAMENTUL SECURITĂŢII STATULUI Ex. 1 DIRECŢIA I 123/PV/D/0074860 din 16 sept. 1989 [Măsuri de organizare a muncii informativ operative în mediul ţiganilor, de pe raza judeţului, executarea sarcinilor ordonate şi raportaţi în termen.] CĂTRE, SECURITATEA JUDEŢULUI GORJ SERVICIUL I Deţinem date potrivit cărora recent în SUA. a luat fiinţă „Consiliul Naţional al Ţiganilor Români Creştini” cu sediul în California. Scopul declarat al acestei grupări este acela de a „propovădui Evanghelia în rândul ţiganilor români” şi să ajute pe aceştia să obţină „dreptul la credinţă şi libertate”, gruparea se declară „o organizaţie fără profit şi cu caracter pur religios”. În „programul” grupării, se menţionează intenţia de a menţine legături cu ţiganii din România, prin introducerea în ţară a ziarului „Vocea Ţiganilor”, editat în limba română. Din datele ce se deţin, există suspiciuni că iniţiatorul şi organizatorul acestor acţiuni este numitul SAMU ION, originar din Mediaş, stabilit ilegal în S.U.A. în urmă cu 5 ani.

Florian Banu

330

Având în vedere această situaţie, întreprindeţi măsuri de intensificare a muncii informativ-operative în mediul ţiganilor autohtoni, îndeosebi a elementelor de vârf, în scopul: -obţinerii de date despre activitatea aşa-zisului „Consiliu Naţional al Ţiganilor Români Creştini”, intenţiile de viitor ale acestuia, conducătorilor săi, precum şi factorii care subvenţionează sau manevrează activitatea grupării; -stabilirea reacţiilor la eventualele activităţi ale grupării în mediul ţiganilor autohtoni sau a altor categorii de elemente ce prezintă interes pentru securitatea statului; -persoanele din rândul ţiganilor care intenţionează să ia legătura cu gruparea în cauză sau se află în atenţia acesteia; -analiza posibilităţilor de care dispuneţi pentru întreprinderea unor măsuri de ripostă şi contrapropagandă. Toate datele şi informaţiile ce se deţin sau se vor obţine despre existenţa şi activitatea „Consiliului Naţional al Ţiganilor Românilor Creştini”, conducătorii acestuia, cât şi măsurile de ripostă ce le veţi întreprinde, vor fi raportate în timp util Serviciului II din cadrul Direcţiei I. Un prim raport privind datele ce le deţineţi în referire la „Consiliul Naţional al Ţiganilor Români Creştini” îl veţi înainta Direcţiei I până la data de 15 octombrie 1989. ŞEFUL DIRECŢIEI Colonel, /ss/Raţiu Gheorghe

ŞEFUL SERVICIULUI II

A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 4.945, vol. 1, f. 12-13

Lt. colonel, /ss/Crăciun Mihai

„Amorsarea” revoluţiei...

331

103. 1989 septembrie 19 – Notă a Inspectoratului Judeţean de Securitate Alba cu privire la descoperirea unui tablou al lui Nicolae Ceauşescu, parţial incendiat, în curtea liceului „Horia, Cloşca şi Crişan” Nr. 03625/19.09.1989

SECRET Exemplar nr. 2

NOTĂ În dimineaţa zilei de 24.08.1989 ne-am sesizat din oficiu că în curtea Liceului „Horia, Cloşca şi Crişan” din municipiul Alba Iulia sunt depozitate mai multe materiale de propagandă folosite cu o zi înainte la adunarea populară şi demonstraţia oamenilor muncii, prilejuite de sărbătorirea celei de-a 45-a aniversare a revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă. Printre aceste materiale se afla şi un tablou având dimensiunile aproximative de 2x3 m, reprezentându-l pe Secretarul General al partidului, tablou ce era parţial distrus de foc. Autorii acestei fapte nu au putut fi identificaţi până în prezent. Pentru a nu da naştere la comentarii şi interpretări tendenţioase ori cu caracter duşmănos, tabloul a fost desprins din ramă (înainte ca alte persoane să se sesizeze de a starea în care se afla) şi adus la sediul unităţii noastre unde se află şi în prezent. Atât tabloul în cauză, cât şi celelalte materiale de propagandă, aparţin secţiei de profil a Comitetului judeţean de partid. Ele au fost încredinţate pentru perioada sărbătoririi momentului aniversar oamenilor muncii de la Întreprinderea „Porţelanul” (Giurgiu Ilie, Bolunduţ Ioan, Nistor Ioan Iosif, Rusu Mircea, Duşa Crucian şi Lazăr Cornel), iar după terminarea defilării au fost abandonate în curtea liceului menţionat, din dispoziţia tovarăşului CENARU. A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 394, f. 85

Florian Banu

332

104. 1989 octombrie 12 – Notă privind situaţia aprovizionării Capitalei cu produse agroalimentare şi restanţele înregistrate faţă de cantităţile de produse planificate SECRET Exemplar unic

NOTĂ privind aprovizionarea Capitalei cu unele produse agroalimentare în ziua de 12 octombrie 1989 1. Cantităţile de produse agroalimentare livrate la fondul pieţei s-au situat sub nivelul planificat la: -carne tăiată şi preparate din carne: din 593 tone, s-au livrat 291 tone (49%); -preparate şi semipreparate culinare industriale: din 81 tone, s-au livrat 49 tone (49%); -unt: din 34 tone, s-au livrat 29 tone (85%); -brânzeturi: din 105 tone, s-au livrat 48 tone(45,5%); -orez: din 97 tone, nu s-a livrat nimic; -la produse lactate proaspete, s-au asigurat numai 2.000 hectolitri faţă de 3.097 hectolitri planificaţi (65%); -fasole boabe: din 323 tone, s-au livrat 2 tone (0,006%), iar la fructe şi struguri, faţă de 1.565 tone, s-au asigurat 245 tone (16,0%); -legume: din 2.419 tone, s-au livrat 1.136 tone (47%), -cartofi: din 1.400 tone, s-au livrat 784 tone (56%); 2. De la începutul lunii octombrie a.c. şi până în prezent s-au acumulat restanţe de peste 4.279 tone de carne şi preparate din carne, 13.000 hectolitri produse lactate proaspete, 857 tone brânzeturi, 1.918 mii bucăţi ouă, 58 tone unt, 1.782 tone fasole boabe şi mazăre, precum şi peste 4.292 tone fructe. Menţionăm faptul că între datele raportate de Direcţia generală comercială a municipiului Bucureşti şi de Ministerul Comerţului Interior apar diferenţe în plus, superioare celor livrate în realitate: la carne şi preparate din carne – cu 295 tone, la preparate culinare – cu 49 tone, la unt – cu 5 tone, la brânzeturi – cu 8 tone, la legume – cu 1.279 tone, la fructe – cu 689 tone, la fasole boabe – cu 321 tone, la cartofi – cu 591 tone. 3. Alte aspecte negative: -Datorită neelaborării unor reglementări unitare de către Direcţia generală comercială a municipiului Bucureşti, în unele magazine au fost vândute câte 200 grame de carne sau preparate din carne pentru o familie, iar în unele, aceeaşi cantitate pentru fiecare persoană, pe baza buletinului de identitate. Pentru un alt sortiment, cumpărătorul este nevoit să aştepte din nou la rând.

„Amorsarea” revoluţiei...

333

Au fost semnalate şi cazuri când s-a refuzat vânzarea de produse alimentare pentru copii sub 14 ani, bătrâni, bolnavi netransportabili. Nr. 092.670 din 19 noiembrie 1989 A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 13.858, vol. 4, f. 292

105. 1989 octombrie 14 – Notă privind situaţia aprovizionării Capitalei cu produse agroalimentare şi restanţele înregistrate faţă de cantităţile de produse planificate SECRET Exemplar unic

NOTĂ privind aprovizionarea Capitalei cu unele produse agroalimentare în ziua de 14 octombrie 1989 3. Cantităţile la unele produse agroalimentare livrate pentru fondul pieţei s-au situat sub nivelul planificat la: -carne tăiată: din 255 tone, s-au livrat 125 tone (48,8%); -preparate din carne: din 338 tone, s-au livrat 195 tone (57,6%); -preparate culinare industriale: din 80,5 tone, s-au livrat 32 tone (40%); -unt: din 33,8 tone, s-au livrat 18 tone (54%); -brânzeturi: din 105 tone, s-au livrat 56 tone(53,4%); 4. De la începutul lunii octombrie a.c. şi până în prezent s-au acumulat restanţe de peste 2.305 tone de carne tăiată (64,6%), 2.635 tone preparate din carne (55,7%), 613 tone preparate culinare industriale (54,3%), 84 tone unt (17,8%), 942 tone brânzeturi (64,2%). În zilele de 13 şi 14 octombrie a.c., Direcţia generală comercială a municipiului Bucureşti nu a transmis Ministerului Comerţului Interior date privind aprovizionarea Capitalei cu produse agroalimentare. 5. Alte aspecte negative: -La magazinul alimentar din Piaţa „1 Mai” s-au primit 500 kg carne preambalată în pachete de câte un kg. După recepţionare, gestionarul a desfăcut pachetele pe care le-a tranşat în bucăţi a câte ½ kg, operaţiune ce a necesitat mult timp, s-a creat o mare aglomeraţie, făcându-se comentarii negative. -S-a limitat la 1 kg de persoană şi vânzarea peştelui oceanic, deşi pentru aprovizionarea Capitalei la Întreprinderea pentru desfacerea cu ridicata a mărfurilor alimentare există un stoc de 2.500 tone peşte oceanic. Nr. D/044.414 din 14 octombrie 1989 A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 13.858, vol. 4, f. 301

Florian Banu

334

106. 1989 octombrie 18 – Notă privind starea de nemulţumire din rândul unor ţărani cooperatori şi cadre tehnice din zootehnie din judeţele Botoşani, Buzău şi Ialomiţa generată de neplata retribuţiei pentru lunile iulie-septembrie SECRET Exemplar unic

NOTĂ Din datele existente rezultă că în judeţele Botoşani, Buzău şi Ialomiţa, în rândurile unor membri cooperatori şi cadre tehnice, cu deosebire a celor care lucrează în zootehnie, se semnalează nemulţumiri datorită faptului că în lunile iulieseptembrie a.c. nu au primit retribuţia bănească. În judeţul Botoşani, din cele 94 cooperative agricole de producţie şi 28 asociaţii economice intercooperatiste, 86 cooperative şi 26 asociaţii nu dispun de fonduri pentru retribuire. În aceeaşi situaţie se află 57 cooperative şi 14 asociaţii, din cele 80 cooperative şi 15 asociaţii din judeţul Buzău, precum şi 44 cooperative şi 16 asociaţii din totalul de 77 cooperative şi, respectiv, 20 asociaţii din judeţul Ialomiţa. În unele unităţi au fost cazuri de neprezentare la lucru a îngrijitorilor de animale şi intenţii de a se adresa cu memorii colective organelor superioare de partid şi de stat. Cazuri de acest gen au apărut în judeţul Botoşani – la cooperativele din comunele Suliţa, Băluşeni, Ungureni şi Mihai Eminescu, în judeţul Buzău – la cooperativele Bălăceanu şi Racoviţeni, precum şi la unităţile cooperatiste din comunele Horia, Adâncata, Sudiţi şi Condeeşti din judeţul Ialomiţa. Nr. D/092.478 din 18 octombrie 1989 A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 13.858, vol. 4, f. 259

„Amorsarea” revoluţiei...

335

107. [1989 noiembrie] – Notă privind comentariile populaţiei asupra deficienţelor de aprovizionare cu produse agroalimentare şi cauzelor acestora SECRET Exemplar unic

NOTĂ Din datele existente rezultă că în rândul populaţiei din Capitală continuă să se facă unele comentarii în legătură cu modul în care se realizează aprovizionarea cu produse agroalimentare. Principalele cauze ale acestei situaţii sunt următoarele: 1) Cantităţile livrate la fondul pieţei în luna OCTOMBRIE a.c. deşi au fost mai mari decât în lunile precedente, la majoritatea produselor au fost sub nivelul planificat (a se vedea anexa60). 2) Cantităţile primite la magazine diferă de la un sector la altul. Aşa, de exemplu, la carne tăiată, unităţile din Sectorul 1 nu au primit decât 27% din cantităţile planificate, în timp ce magazinelor similare din Sectorul 5 le-au fost asigurate cantităţi reprezentând 50% din plan. La preparatele din carne, în Sectorul 3 s-a asigurat aprovizionarea la nivelul a 47% din plan, iar în Sectorul 4, aproape 60% din cantităţile planificate. 3) Numărul persoanelor arondate pe unităţi de desfacere a produselor diferă foarte mult de la un sector la altul. De exemplu, în cartierul Balta Albă sunt magazine alimentare la care sunt arondate 15-17 mii persoane, iar la magazinele din zona Colţea-Magheru numărul celor arondaţi variază între 700-1.500 persoane. 4) Cantităţile ce se distribuie la populaţie diferă de la un sector la altul. La carne, de exemplu, în Sectorul 1 s-a distribuit 0,5 kg de familie, iar în celelalte sectoare, câte 0,5 kg pentru fiecare persoană. A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 13.858, vol. 4, f. 320

60

Anexa nu a fost identificată în dosarele studiate.

Florian Banu

336

108. 1989 noiembrie 17 – Raport al Inspectoratului Judeţean de Securitate Alba către C.I.D. cuprinzând „comentariile duşmănoase” ale unor persoane pe marginea pregătirii Congresului al XIV-lea al P.C.R. MINISTERUL DE INTERNE INSPECTORATUL JUDEŢEAN ALBA Comp. de analiză şi sinteză Nr. 03668 din 17.11.1989

SECRET Exemplar. nr. 2

Către, MINISTERUL DE INTERNE CENTRUL DE INFORMATICĂ ŞI DOCUMENTARE -S.C.A.S. – Compartimentul „A” -BUCUREŞTI

Comentarii „FORUM-89” Datele şi informaţiile obţinute în contextul intensificării activităţilor specifice pentru executarea ireproşabilă a sarcinilor şi misiunilor ce ne revin în cadrul acţiunii „FORUM-1989”, evidenţiază faptul că apropiatele lucrări ale Congresului al XIV-lea sunt aşteptate cu viu interes de marea majoritate a locuitorilor din Alba. Comentariile care se fac pe marginea acestui eveniment exprimă încrederea oamenilor muncii în justeţea politicii partidului şi adeziunea acestora la propunerea de realegere a Secretarului General al partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, în funcţia supremă de partid şi de stat. Totodată, aceste comentarii reflectă – aproape în exclusivitate – convingerea fermă că în cadrul marelui forum al comuniştilor vor fi adoptate hotărâri importante, menite să asigure în scurt timp o creştere vizibilă a nivelului de trai în întreaga ţară. Totuşi, pe fondul persistenţei unor nemulţumiri generate de lipsurile existente în aprovizionarea populaţiei cu produse alimentare şi bunuri de larg consum, ne-au fost semnalate şi unele comentarii negative referitoare la acest important eveniment. Astfel, numitul SIBISAN IVAN, brigadier la Ocolul silvic Cugir, membru P.C.R., afirma că după terminarea lucrărilor Congresului se vor lua măsuri de naţionalizare a tuturor imobilelor şi autoturismelor proprietate particulară. Totodată, cel în cauză a făcut comentarii denigratoare şi aprecieri tendenţioase la adresa unor înalte personalităţi, precum şi a politicii interne promovate de conducerea superioară de partid şi de stat. Pe poziţii similare se situa şi numitul MORAR R. IOAN, maistru la Combinatul miner al cuprului Roşia Poieni, membru P.C.R., care în discuţiile purtate cu alte

„Amorsarea” revoluţiei...

337

persoane, a făcut aprecieri negative la adresa acestui eveniment, a criticat şi comentat tendenţios linia politică internă a partidului, afirmând că dintre toate ţările socialiste europene doar România a rămas „conservatoare” şi nu admite nici un fel de reforme care să îmbunătăţească radical întreaga viaţă economică şi socială. Nemulţumit de lipsurile existente în aprovizionarea cu produse alimentare, MORAR R. IOAN mai afirma că presa, radio-ul şi televiziunea noastră dezinformează poporul în ceea ce priveşte realizările obţinute anul acesta în agricultură, din moment ce oamenii muncii din întreaga ţară continuă să resimtă lipsa produselor agro-alimentare. Cu o atitudine negativistă ne-a fost semnalat şi numitul BAGOSI LAJOS, frezor la Mina Zlatna, membru P.C.R., care a făcut aprecieri tendenţioase privind calitatea vieţii şi nivelul de trai al oamenilor muncii, susţinând că acestea ar fi principalul motiv care-i determină pe mulţi să plece ilegal din ţară. Considera că hotărârile adoptate la Congresul al XIV-lea ar trebui să aducă îmbunătăţiri substanţiale în acest domeniu, deşi – afirma tot el – are serioase îndoieli că se va schimba ceva faţă de situaţia prezentă. Aspectele de mai sus au făcut obiectul informării organului judeţean de partid. De către noi se acţionează ofensiv, prin mijloace şi metode specifice, pentru preîntâmpinarea extinderii unor asemenea comentarii şi prevenirea degenerării acestor manifestări în acte sau acţiuni cu caracter ostil, de natură să afecteze buna desfăşurare a activităţilor ce fac obiectul acţiunii „FORUM -89”. ŞEFUL SECURITĂŢII Maior, LUPEŞ GHIORGHE A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 394, f. 115

Florian Banu

338

109. 1989 noiembrie 17 – Notă privind situaţia aprovizionării Capitalei cu produse agroalimentare şi restanţele înregistrate faţă de cantităţile de produse planificate SECRET Exemplar unic

NOTĂ privind aprovizionarea Capitalei cu unele produse agroalimentare în ziua de 17 noiembrie 1989 1. Livrările de produse agroalimentare la fondul pieţei s-au situat sub nivelul planificat la: -carne tăiată: din 383 tone, s-au livrat 220 tone (57,4%); -preparate din carne: din 357 tone, s-au livrat 259 tone (72,5%); -unt: din 36 tone, s-au livrat 22 tone (61%); -brânzeturi: din 112 tone, s-au livrat 91 tone(81,2%); -ouă: din 2.300 mii bucăţi, s-au livrat 1.526 mii bucăţi (66,3%); -legume: din 1.667 tone, s-au livrat 597 tone (35,8%), -cartofi: din 1.300 tone, s-au livrat 391 tone (30%); -fasole boabe: din 333 tone, s-au livrat 18,3 tone (5,6%); -orez: din 100 tone, s-au livrat 14,4 tone 14,4(%%); -fructe: din 332 tone, s-au livrat 253 tone (76,2%). 2. De la începutul lunii noiembrie şi până în prezent s-au acumulat restanţe de peste 3.805 tone de carne tăiată (58,4%), 2.931 tone preparate din carne (48,2%), 171 tone unt (27,9%), 940 tone brânzeturi (49,3%), 8.755 mii bucăţi ouă (22,3%), 16.357 tone legume (57,7%), 11.998 tone cartofi (54,2%), 5.071 tone fasole boabe (91,1%), 970 tone orez (57%) şi 1.804 tone fructe (31,9%). Se menţin aglomeraţii la magazinele de desfacere a produselor şi se fac unele comentarii necorespunzătoare în sensul că se pierde foarte mult timp pentru procurarea acestora. Nr. 092.670 din 19 noiembrie 1989 A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 13.858, vol. 4, f. 292

„Amorsarea” revoluţiei...

339

110. 1989 noiembrie 18 – Notă privind situaţia aprovizionării cu produse agroalimentare în 21 de centre muncitoreşti, întocmită de gen.-mr. Emil Macri, şeful Direcţiei a II-a Contrainformaţii economice din D.S.S.

TOVARĂŞE GENERAL-MAIOR GIANU BUCURESCU Vă prezint pentru informare o NOTĂ însoţită de anexe, din care rezultă modul cum se asigură aprovizionarea populaţiei cu produse agro-alimentare în 21 centre industriale. Să trăiţi! General-maior, /ss/ Emil Macri SECRET Exemplar unic NOTĂ În perioada 1-15 noiembrie 1989, livrările de produse agro-alimentare de la fondul de stat la fondul pieţei în 21 de municipii şi oraşe-centre muncitoreşti s-au realizat sub prevederile programelor de autoconducere şi autoaprovizionare la carne tăiată, preparate din carne, peşte şi produse din peşte, lapte, produse lactate, unt, brânzeturi, legume, cartofi, fructe, zahăr, ulei şi ouă. O situaţie mai deosebită se înregistrează la cartofi, deoarece până la 10 noiembrie 1989 nu s-a însilozat decât 35% din cantitatea de 700.000 tone prevăzută până la sfârşitul anului, 23 de judeţe realizând sub media pe ţară. Cele mai mici cantităţi au fost însilozate în judeţele: Maramureş – 7%, Dolj – 10%, Gorj – 13%, Bihor – 14%, Timiş – 15%, Bistriţa – 18% şi Vâlcea – 19%. Pe fondul acestor stări de lucrări s-au creat dificultăţi în aprovizionarea populaţiei cu produse agroalimentare, vânzarea acestora realizându-se cu aglomeraţii şi unele comentarii negative în rândul cumpărătorilor. Se anexează: situaţia privind livrarea de produse agroalimentare în 21 centre muncitoreşti (centralizat şi pe fiecare în parte). Nr. D/092.680 din 18 noiembrie 1989

Florian Banu

340

SITUAŢIE CENTRALIZATOARE privind livrările de produse agroalimentare de la fondul de stat la fondul pieţei în 21 de centre muncitoreşti în perioada 1-15 noiembrie 1989 Nr. crt. 1. 2.

PRODUSUL

UM

PLAN

REALIZAT

%

t t

10.858,5 10.867,5

4.240,4 5.366,6

39 49

t

2.867,9

2.060,0

73

4.

CARNE TĂIATĂ PREPARATE DIN CARNE PEŞTE ŞI PRODUSE DIN PEŞTE LAPTE

194,2

112,7

58

5.

PRODUSE LACTATE

74,9

44,4

59

6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13.

UNT BRÂNZETURI LEGUME CARTOFI FRUCTE ZAHĂR ULEI OUĂ

Mii hl. Mii hl. t t t t t t t Mii buc.

1.157,2 3.049,4 73.887,0 47.367,0 13.571,0 6.474,0 4.187,0 98149,0

597,0 1.231,0 33.708,0 17.423,0 6.721,0 5.248,0 3.244,9 53.905,0

52 40 46 37 50 81 77 55

3.

ANINA LIVRĂRI de produse agroalimentare de la fondul de stat la fondul pieţei în perioada 1-15 noiembrie 1989 Nr. crt. 1. 2.

PRODUSUL

UM

PLAN

REALIZAT

%

t t

14,0 28,0

3,3 12,8

24 46

t

6,5

4,0

62

4.

CARNE TĂIATĂ PREPARATE DIN CARNE PEŞTE ŞI PRODUSE DIN PEŞTE LAPTE

0,2

0,1

50

5.

PRODUSE LACTATE

0,1

0,1

100

6. 7. 8. 9.

UNT BRÂNZETURI LEGUME CARTOFI

Mii hl. Mii hl. t t t t

2,0 14,0 55,0 150,0

0,0 1,0 39,0 25,0

7 71 17

3.

„Amorsarea” revoluţiei...

10. 11. 12. 13.

FRUCTE ZAHĂR ULEI OUĂ

341 t t t Mii buc.

50,0 15,0 10,0 260,0

10,0 5,0 4,0 75,0

20 33 40 29 BAIA MARE

LIVRĂRI de produse agroalimentare de la fondul de stat la fondul pieţei în perioada 1-15 noiembrie 1989 Nr. crt. 1. 2.

PRODUSUL

UM

PLAN

REALIZAT

%

t t

399,5 361,7

29,7 75,2

7 21

t

50,2

30,9

62

4.

CARNE TĂIATĂ PREPARATE DIN CARNE PEŞTE ŞI PRODUSE DIN PEŞTE LAPTE

3,9

3,6

92

5.

PRODUSE LACTATE

1,2

0,9

77

6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13.

UNT BRÂNZETURI LEGUME CARTOFI FRUCTE ZAHĂR ULEI OUĂ

Mii hl. Mii hl. t t t t t t t Mii buc.

31,1 62,6 1.771,0 1.015,0 287,0 180,0 126,0 3.600,0

8,3 14,5 190,0 256,0 224,0 100,0 65,0 1.325,0

27 23 11 25 78 56 52 37

3.

BORŞA LIVRĂRI de produse agroalimentare de la fondul de stat la fondul pieţei în perioada 1-15 noiembrie 1989 Nr. crt. 1. 2. 3. 4.

PRODUSUL

UM

PLAN

REALIZAT

%

CARNE TĂIATĂ PREPARATE DIN CARNE PEŞTE ŞI PRODUSE DIN PEŞTE LAPTE

t t

58,0 45,0

3,4 5,8

6 13

t

5,2

4,4

85

Mii

0,2

0,2

100

Florian Banu

342 5.

PRODUSE LACTATE

6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13.

UNT BRÂNZETURI LEGUME CARTOFI FRUCTE ZAHĂR ULEI OUĂ

hl. Mii hl. t t t t t t t Mii buc.

0,1

0,1

100

4,5 12,5 353,0 190,0 61,0 25,0 18,0 400,0

2,5 3,5 39,0 39,0 31,0 25,0 18,0 201,0

56 28 21 21 51 100 100 50 BRAŞOV

LIVRĂRI de produse agroalimentare de la fondul de stat la fondul pieţei în perioada 1-15 noiembrie 1989 Nr. crt. 1. 2.

PRODUSUL

UM

PLAN

REALIZAT

%

t t

540,0 715,8

291,0 361,0

54 50

t

120,0

54,8

46

4.

CARNE TĂIATĂ PREPARATE DIN CARNE PEŞTE ŞI PRODUSE DIN PEŞTE LAPTE

76,9

7,5

10

5.

PRODUSE LACTATE

2,7

1,8

67

6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13.

UNT BRÂNZETURI LEGUME CARTOFI FRUCTE ZAHĂR ULEI OUĂ

Mii hl. Mii hl. t t t t t t t Mii buc.

70,9 156,8 5.040,0 3.200,0 1.012,0 367,0 201,0 9.160,0

30,0 88,0 648,0 1.181,0 310,0 601,0 118,0 2.305,0

42 56 13 37 31 164 59 25

3.

„Amorsarea” revoluţiei...

343 BUCUREŞTI

LIVRĂRI de produse agroalimentare de la fondul de stat la fondul pieţei în perioada 1-15 noiembrie 1989 Nr. crt. 1. 2.

PRODUSUL

UM

PLAN

REALIZAT

%

t t

5.745,0 5.355,0

2.658,0 2.827,0

46 53

t

1.190,0

1.108,0

93

4.

CARNE TĂIATĂ PREPARATE DIN CARNE PEŞTE ŞI PRODUSE DIN PEŞTE LAPTE

60,0

52,2

87

5.

PRODUSE LACTATE

49,9

27,1

54

6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13.

UNT BRÂNZETURI LEGUME CARTOFI FRUCTE ZAHĂR ULEI OUĂ

Mii hl. Mii hl. t t t t t t t Mii buc.

540,0 1.679,0 25.005,0 19.500,0 4.980,0 2.490,0 1.545,0 34.500,0

387,0 758,0 10.738,0 9.253,0 3.347,0 1.613,0 1.260,0 26.782,0

72 45 43 47 67 65 82 78

3.

CERNAVODĂ LIVRĂRI de produse agroalimentare de la fondul de stat la fondul pieţei în perioada 1-15 noiembrie 1989 Nr. crt. 1. 2.

PRODUSUL

UM

PLAN

REALIZAT

%

t t

50,0 30,0

30,7 19,0

61 63

t

5,5

6,4

116

4.

CARNE TĂIATĂ PREPARATE DIN CARNE PEŞTE ŞI PRODUSE DIN PEŞTE LAPTE

0,4

0,3

75

5.

PRODUSE LACTATE

0,3

0,2

67

6. 7. 8.

UNT BRÂNZETURI LEGUME

Mii hl. Mii hl. t t t

2,5 12,5 253,0

1,0 2,6 297,0

40 21 117

3.

Florian Banu

344 9. 10. 11. 12. 13.

CARTOFI FRUCTE ZAHĂR ULEI OUĂ

t t t t Mii buc.

90,0 35,0 17,0 8,0 150,0

48,0 31,0 17,0 6,0 81,0

53 89 100 75 54 CLUJ

LIVRĂRI de produse agroalimentare de la fondul de stat la fondul pieţei în perioada 1-15 noiembrie 1989 Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13.

PRODUSUL

UM

PLAN

REALIZAT

%

CARNE TĂIATĂ PREPARATE DIN CARNE PEŞTE ŞI PRODUSE DIN PEŞTE LAPTE PRODUSE LACTATE UNT BRÂNZETURI LEGUME CARTOFI FRUCTE ZAHĂR ULEI OUĂ

t t

560,0 450,

140,0 150,0

25 33

t

160,0

42,0

26

Mii hl. Mii hl. t t t t t t t Mii buc.

8,0 2,6 77,0 140,0 2.670,0 2.385,0 710,0 425,0 265,0 7.400,0

8,0 2,6 50,0 95,0 650,0 480,0 220,0 310,0 95,0 3.260,0

100 100 65 68 24 20 31 73 36 44

CONSTANŢA LIVRĂRI de produse agroalimentare de la fondul de stat la fondul pieţei în perioada 1-15 noiembrie 1989 Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6.

PRODUSUL

UM

PLAN

REALIZAT

%

CARNE TĂIATĂ PREPARATE DIN CARNE PEŞTE ŞI PRODUSE DIN PEŞTE LAPTE PRODUSE LACTATE UNT

t t

370,0 437,0

244,0 253,0

66 58

t

287,0

239,0

83

Mii hl. Mii hl. t

6,4 3,1 60,0

4,9 3,3 23,0

77 106 38

„Amorsarea” revoluţiei...

7. 8. 9. 10. 11. 12. 13.

BRÂNZETURI LEGUME CARTOFI FRUCTE ZAHĂR ULEI OUĂ

345 t t t t t t Mii buc.

150,0 3.780,0 2.533,0 575,0 354,0 209,0 5.330,0

84,0 5.330,0 1.216,0 527,0 502,0 189,0 2.845,0

56 141 48 92 142 90 53 CRAIOVA

LIVRĂRI de produse agroalimentare de la fondul de stat la fondul pieţei în perioada 1-15 noiembrie 1989 Nr. crt. 1. 2.

PRODUSUL

UM

PLAN

REALIZAT

%

t t

480,0 510,0

150,0 173,0

31 34

t

185,0

118,0

64

4.

CARNE TĂIATĂ PREPARATE DIN CARNE PEŞTE ŞI PRODUSE DIN PEŞTE LAPTE

5,2

5,0

96

5.

PRODUSE LACTATE

1,6

0,7

44

6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13.

UNT BRÂNZETURI LEGUME CARTOFI FRUCTE ZAHĂR ULEI OUĂ

Mii hl. Mii hl. t t t t t t t Mii buc.

50,0 87,0 4.385,0 2.850,0 840,0 385,0 312,0 2.450,0

5,0 21,0 1900,0 320,0 264,0 390,0 320,0 2.950,0

10 24 43 11 31 101 103 120

3.

DROBETA TURNU-SEVERIN LIVRĂRI de produse agroalimentare de la fondul de stat la fondul pieţei în perioada 1-15 noiembrie 1989 Nr. crt. 1. 2. 3.

PRODUSUL

UM

PLAN

REALIZAT

%

CARNE TĂIATĂ PREPARATE DIN CARNE PEŞTE ŞI PRODUSE

t t

140,0 189,0

45,2 136,0

32 72

t

70,0

64,2

92

Florian Banu

346 4.

DIN PEŞTE LAPTE

5.

PRODUSE LACTATE

6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13.

UNT BRÂNZETURI LEGUME CARTOFI FRUCTE ZAHĂR ULEI OUĂ

Mii hl. Mii hl. t t t t t t t Mii buc.

1,9

1,9

100

0,8

0,8

100

23,0 52,0 1.595,0 996,0 303,0 140,0 81,0 2.770,0

7,4 17,5 1.531,0 340,0 80,0 140,0 81,0 112,0

32 34 96 34 26 100 100 4

GALAŢI LIVRĂRI de produse agroalimentare de la fondul de stat la fondul pieţei în perioada 1-15 noiembrie 1989 Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13.

PRODUSUL

UM

PLAN

REALIZAT

%

CARNE TĂIATĂ PREPARATE DIN CARNE PEŞTE ŞI PRODUSE DIN PEŞTE LAPTE PRODUSE LACTATE UNT BRÂNZETURI LEGUME CARTOFI FRUCTE ZAHĂR ULEI OUĂ

t t

544,0 430,0

52,0 105,0

9 24

t

280,5

161,0

57

Mii hl. Mii hl. t t t t t t t Mii buc.

4,8 2,0 43,0 105,0 6.500,0 794,0 363,0 276,0 204,0 2.984,0

5,6 0,9 17,0 26,0 6.000 750,0 328,0 126,0 214,0 3.069,0

117 45 40 25 92 94 90 46 105 103

„Amorsarea” revoluţiei...

347

HUNEDOARA LIVRĂRI de produse agroalimentare de la fondul de stat la fondul pieţei în perioada 1-15 noiembrie 1989 Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13.

PRODUSUL

UM

PLAN

REALIZAT

%

CARNE TĂIATĂ PREPARATE DIN CARNE PEŞTE ŞI PRODUSE DIN PEŞTE LAPTE PRODUSE LACTATE UNT BRÂNZETURI LEGUME CARTOFI FRUCTE ZAHĂR ULEI OUĂ

t t

96,0 143,0

50,5 31,0

53 22

t

22,0

10,0

45

Mii hl. Mii hl. t t t t t t t Mii buc.

1,6 0,9 17,0 45,0 900,0 460,0 185,0 110,0 75,0 1.435,0

1,8 0,4 0,7 1,0 201,0 206,0 78,0 125,0 77,9 605,0

113 40 4 2 22 45 42 114 104 42 IAŞI

LIVRĂRI de produse agroalimentare de la fondul de stat la fondul pieţei în perioada 1-15 noiembrie 1989 Nr. crt. 1. 2.

PRODUSUL

UM

PLAN

REALIZAT

%

t t

485,0 650,0

89,0 310,0

18 48

t

72,0

18,0

25

4.

CARNE TĂIATĂ PREPARATE DIN CARNE PEŞTE ŞI PRODUSE DIN PEŞTE LAPTE

5,4

5,9

109

5.

PRODUSE LACTATE

2,7

1,7

63

6. 7. 8. 9. 10. 11.

UNT BRÂNZETURI LEGUME CARTOFI FRUCTE ZAHĂR

Mii hl. Mii hl. t t t t t t

54,0 111,0 9.092,0 5.600,0 1.735,0 350,0

16,0 28,0 741,0 423,0 250,0 450,0

30 25 8 8 14 129

3.

Florian Banu

348 12. 13.

ULEI OUĂ

t Mii buc.

275,0 6.960,0

275,0 4.280,0

100 61

LUPENI LIVRĂRI de produse agroalimentare de la fondul de stat la fondul pieţei în perioada 1-15 noiembrie 1989 Nr. crt. 1. 2.

PRODUSUL

UM

PLAN

REALIZAT

%

t t

90,0 83,0

55,0 44,0

61 53

t

26,0

3,0

12

4.

CARNE TĂIATĂ PREPARATE DIN CARNE PEŞTE ŞI PRODUSE DIN PEŞTE LAPTE

0,9

1,0

104

5.

PRODUSE LACTATE

0,4

0,3

70

6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13.

UNT BRÂNZETURI LEGUME CARTOFI FRUCTE ZAHĂR ULEI OUĂ

Mii hl. Mii hl. t t t t t t t Mii buc.

10,0 25,0 529,0 265,0 113,0 41,0 40,0 1.400,0

7,0 2,0 83,0 125,0 48,0 27,0 23,0 284,0

70 8 16 47 42 66 58 20

3.

MOTRU LIVRĂRI de produse agroalimentare de la fondul de stat la fondul pieţei în perioada 1-15 noiembrie 1989 Nr. crt. 1.

PRODUSUL

UM

PLAN

REALIZAT

%

CARNE TĂIATĂ

t

34,0

22,0

65

t

70,0

49,0

70

t

25,0

40,0

160

4.

PREPARATE DIN CARNE PEŞTE ŞI PRODUSE DIN PEŞTE LAPTE

Mii hl.

0,5

0,4

80

5.

PRODUSE LACTATE

Mii hl.

0,1

0,1

100

6.

UNT

t

8,0

4,0

50

2. 3.

„Amorsarea” revoluţiei...

349

7.

BRÂNZETURI

t

10,0

1,0

10

8.

LEGUME

t

930,0

186,0

20

9.

CARTOFI

t

650,0

32,0

5

10. 11.

FRUCTE ZAHĂR

t t

150,0 80,0

67,0 27,0

45 34

12.

ULEI

t

54,0

28,0

52

13.

OUĂ

Mii buc.

1.300,0

82,0

6

ORADEA LIVRĂRI de produse agroalimentare de la fondul de stat la fondul pieţei în perioada 1-15 noiembrie 1989 Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13.

PRODUSUL

UM

PLAN

REALIZAT

%

CARNE TĂIATĂ PREPARATE DIN CARNE PEŞTE ŞI PRODUSE DIN PEŞTE LAPTE PRODUSE LACTATE UNT BRÂNZETURI LEGUME CARTOFI FRUCTE ZAHĂR ULEI OUĂ

t t

344,0 273,0

31,0 339,0

9 124

t

40,0

27,6

69

Mii hl. Mii hl. t t t t t t t Mii buc.

6,0 1,8 48,0 93,0 2.680,0 1.680,0 550,0 475,0 305,0 5.000,0

6,0 0,6 6,0 17,0 2.569,0 595,0 410,0 251,0 143,0 2.350,0

100 33 13 18 96 35 75 53 47 47

PETROŞANI LIVRĂRI de produse agroalimentare de la fondul de stat la fondul pieţei în perioada 1-15 noiembrie 1989 Nr. crt. 1. 2. 3.

PRODUSUL

UM

PLAN

REALIZAT

%

CARNE TĂIATĂ PREPARATE DIN CARNE PEŞTE ŞI PRODUSE DIN PEŞTE

t t

150,0 137,0

90,0 74,0

60 54

t

43,0

7,0

16

Florian Banu

350 4.

LAPTE

5.

PRODUSE LACTATE

6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13.

UNT BRÂNZETURI LEGUME CARTOFI FRUCTE ZAHĂR ULEI OUĂ

Mii hl. Mii hl. t t t t t t t Mii buc.

1,5

1,4

99

0,6

0,4

71

17,0 42,0 880,0 439,0 183,0 67,0 50,0 1.550,0

12,0 3,0 155,0 219,0 81,0 48,0 40,0 492,0

71 7 18 50 44 72 80 32 PLOIEŞTI

LIVRĂRI de produse agroalimentare de la fondul de stat la fondul pieţei în perioada 1-15 noiembrie 1989 Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13.

PRODUSUL

UM

PLAN

REALIZAT

%

CARNE TĂIATĂ PREPARATE DIN CARNE PEŞTE ŞI PRODUSE DIN PEŞTE LAPTE PRODUSE LACTATE UNT BRÂNZETURI LEGUME CARTOFI FRUCTE ZAHĂR ULEI OUĂ

t t

420,0 502,0

114,0 148,0

27 29

t

111,0

22,0

20

Mii hl. Mii hl. t t t t t t t Mii buc.

5,7 2,0 53,0 127,0 3.261,0 2.050,0 710,0 298,0 162,0 6.000,0

4,3 1,2 9,0 33,0 1.783,0 1.682,0 214,0 305,0 178,0 1.743,0

75 60 17 26 55 82 30 102 110 29 REŞIŢA

LIVRĂRI de produse agroalimentare de la fondul de stat la fondul pieţei în perioada 1-15 noiembrie 1989 Nr. crt. 1.

PRODUSUL

UM

PLAN

REALIZAT

%

CARNE TĂIATĂ

t

186,0

35,6

19

„Amorsarea” revoluţiei...

2.

4.

PREPARATE DIN CARNE PEŞTE ŞI PRODUSE DIN PEŞTE LAPTE

5.

PRODUSE LACTATE

6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13.

UNT BRÂNZETURI LEGUME CARTOFI FRUCTE ZAHĂR ULEI OUĂ

3.

351 t

208,0

122,2

59

t

34,0

29,0

85

Mii hl. Mii hl. t t t t t t t Mii buc.

2,2

1,4

64

1,8

0,3

17

22,2 50,0 1.325,0 900,0 280,0 90,0 60,0 2.500,0

4,1 5,2 195,0 113,0 55,0 59,0 25,0 728,0

18 10 15 13 20 66 42 29 ROVINARI

LIVRĂRI de produse agroalimentare de la fondul de stat la fondul pieţei în perioada 1-15 noiembrie 1989 Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13.

PRODUSUL

UM

PLAN

REALIZAT

%

CARNE TĂIATĂ PREPARATE DIN CARNE PEŞTE ŞI PRODUSE DIN PEŞTE LAPTE PRODUSE LACTATE UNT BRÂNZETURI LEGUME CARTOFI FRUCTE ZAHĂR ULEI OUĂ

t t

32,0 70,0

14,0 50,0

44 71

t

30,0

24,5

82

Mii hl. Mii hl. t t t t t t t Mii buc.

0,5 0,2 5,0 16,0 835,0 630,0 137,0 69,0 52,0 1.200,0

0,4 0,2 3,0 1,0 161,0 24,0 53,0 32,0 27,0 86,0

80 100 60 6 19 4 39 46 52 7

Florian Banu

352

TG. JIU LIVRĂRI de produse agroalimentare de la fondul de stat la fondul pieţei în perioada 1-15 noiembrie 1989 Nr. crt. 1. 2.

PRODUSUL

UM

PLAN

REALIZAT

%

t t

120,0 180,0

92,0 81,0

77 45

t

105,0

47,0

45

4.

CARNE TĂIATĂ PREPARATE DIN CARNE PEŞTE ŞI PRODUSE DIN PEŞTE LAPTE

2,0

0,8

40

5.

PRODUSE LACTATE

0,9

0,7

78

6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13.

UNT BRÂNZETURI LEGUME CARTOFI FRUCTE ZAHĂR ULEI OUĂ

Mii hl. Mii hl. t t t t t t t Mii buc.

19,0 59,0 2.048,0 990,0 312,0 220,0 135,0 1.700,0

4,0 11,0 272,0 96,0 93,0 95,0 58,0 250,0

21 19 13 10 30 43 43 15

3.

A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 13.858, vol. 4, f. 221-244

111. 1989 noiembrie 18 - Notă a Securităţii Municipiului Bucureşti cu privire la situaţia aprovizionării Capitalei cu produse agroalimentare SECRET Exemplar unic

NOTĂ privind aprovizionarea Capitalei cu unele produse agroalimentare în ziua de 18 noiembrie 1989 1. Livrările de produse agroalimentare la fondul pieţei s-au situat sub nivelul planificat la: -carne tăiată: din 383 tone, s-au livrat 233 tone (60,8%); -preparate din carne: din 357 tone, s-au livrat 206 tone (57,7%); -unt: din 36 tone, s-au livrat 25 tone (69,4%);

„Amorsarea” revoluţiei...

353

-brânzeturi: din 112 tone, s-au livrat 97 tone(86,6%); -ouă: din 2.300 mii bucăţi s-au livrat 1.872 mii bucăţi (80,9%); -legume: din 1.667 tone, s-au livrat 731 tone (43,8%), -cartofi: din 1.300 tone, s-au livrat 495 tone (38%); -fasole boabe: din 333 tone, s-au livrat 31,7 tone (9,5%); -orez: din 100 tone, s-au livrat 58,2 tone (58,2%%); -fructe: din 332 tone, s-au livrat 254 tone (76,5%). 2. De la începutul lunii noiembrie şi până în prezent s-au acumulat restanţe de peste 3.955 tone de carne tăiată (57,3%), 3.082 tone preparate din carne (47,9%), 182 tone unt (28%), 955 tone brânzeturi (47,3%), 9.182 mii bucăţi ouă (22,1%), 17.293 tone legume (57,6%), 12.803 tone cartofi (54,7%), 5.372 tone fasole boabe (89,6%), 1.026 tone orez (57%) şi 1.882 tone fructe (31,4%). 3. Alte aspecte negative: Se menţin încă aglomeraţii la magazinele care vând produse agroalimentare şi se fac unele comentarii nefavorabile, deoarece populaţia pierde foarte mult timp pentru procurarea acestora. Se înregistrează restanţe mari mai ales în livrările de carne tăiată porţionată, deoarece singurul furnizor pentru aprovizionarea Capitalei cu acest sortiment – Întreprinderea „Antrefrig” Bucureşti - nu îşi realizează programul de aprovizionare cu carne. De asemenea, la aceeaşi întreprindere, din cauza unor deficienţe în organizarea producţiei şi neaprovizionării cu pungi de polietilenă pentru porţionare, în rândul personalului muncitor s-a creat o stare de nemulţumire ca urmare a diminuării retribuţiilor. Unele produse ale acestei întreprinderi cu pondere în realizarea indicatorului producţiei marfă cum ar fi carnea tocată, preparate din carne şi preparatele culinare se fabrică în cantităţi din ce în ce mai mici, deoarece datorită calităţii necorespunzătoare şi termenelor scurte de garanţie (24 de ore la carne tocată) nu mai sunt solicitate de populaţie. În depozitele Întreprinderii comerciale cu ridicata pentru mărfuri alimentare Bucureşti există 300 tone fasole boabe sosite de la Întreprinderea pentru contractarea şi achiziţionarea produselor agricole Brăila, care nu pot fi descărcate deoarece de patru zile se aşteaptă sosirea delegatului de la furnizor pentru confirmarea lipsei a 1.000 – 1.500 kg la fiecare vagon. Conducerea Ministerului Comerţului Interior a intervenit la Ministerul Contractării şi Achiziţionării Produselor Agricole ca, în viitor, vagoanele expediate cu acest produs să fie însoţite de către delegatul furnizorului în vederea recepţionării imediate a mărfii şi introducerii în circuitul comercial. Nr. D/092.704 din 20 noiembrie 1989 A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 13.858, vol. 4, f. 291

Florian Banu

354

112. 1989 noiembrie 18 – Buletin Informativ al Securităţii Municipiului Bucureşti cu privire la verificarea persoanelor participante la momentul festiv pionieresc realizat cu ocazia desfăşurării lucrărilor celui de-al XIV-lea Congres al P.C.R. MINISTERUL DE INTERNE DEPARTAMENTUL SECURITĂŢII STATULUI Securitatea Municipiului Bucureşti Nr. D/I/ 0339847 din 18 nov. 1989

SECRET Exemplar nr. 1

BULETIN INFORMATIV Acţionând în conformitate cu prevederile Planului de măsuri „FORUM ’89”, ofiţerii din serviciile de informaţii interne din cadrul Securităţii Capitalei au efectuat peste 4.600 de verificări asupra persoanelor participante la momentul festiv pioneresc cu ocazia desfăşurării lucrărilor celui de-al XIV-lea Congres al P.C.R. (şoimi ai patriei, pioneri, părinţi, cadre didactice însoţitoare), ocazie cu care au fost îndepărtaţi, în mod legendat, din acţiune următorii: -GOIAN LUCIAN, de 33 de ani, profesor de muzică la Şcoala nr. 16, aflat în relaţii apropiate cu numita PINTILIE MARINA, profesoară, cunoscută cu manifestări ostile; -TĂNASE ALEXANDRU DIANA, de 9 ani, elevă la Şcoala nr. 17 al cărei tată, TĂNASE VASILE, de 40 de ani, inginer la Întreprinderea „Energomontaj”, a fost în atenţia organelor de securitate pentru infracţiunea de sabotaj; -MARCU ANDREI, de 10 ani, elev la Şcoala nr. 17, al cărui tată, MARCU ŞTRUL, de 67 de ani, inginer, pensionar, în 1978 a plecat definitiv din ţară, iar în 1980 s-a repatriat; -STOICOVICI IONUŢ, de 9 ani, elev la Şcoala nr. 17, al cărui tată, STOICOVICI CORNEL, de 38 de ani, inginer la Trustul „Energomontaj”, este în atenţia Inspectoratului judeţean Constanţa, care a comunicat avizul său negativ cu privire la participarea sus-numitului la această acţiune. Cei trei pioneri sus-menţionaţi urmau să înmâneze flori conducerii superioare de partid şi de stat. -STOIOVICI ANDREEA, de 12 ani, elevă la Şcoala nr. 17, al cărei tată, STOIOVICI CORNEL, a fost avizat negativ de Inspectoratul judeţean Constanţa; -MIHĂILESCU MEDA RALUCA, de 11 ani, elevă la Şcoala 114, a cărei mamă, CÎNJAN RUXANDRA, de 43 de ani, jurisconsult la Cooperativa „Încălţămintea manuală”, a primit aprobarea de a pleca definitiv din ţară. Cele două pioniere făceau parte din grupul de recitatori. -SAENCO ALEXANDRU, de 10 ani, şi SAENCO OANA, de 9 ani, elevi la Şcoala nr. 98, al căror tată, SAENCO DUMITRU, de 53 de ani, tehnician la Întreprinderea

„Amorsarea” revoluţiei...

355

de elemente pentru automatizări, este cunoscut în evidenţele de Securitate cu manifestări ostile; -HORVATH ALEXANDRU CRISTIAN, de 11 ani, elev la Şcoala nr. 3, al cărui tată, HORVARTH VASILE ALEXANDRU, de 42 de ani, a fost lucrat pentru manifestări duşmănoase; -IONIŢĂ EDUARD, de 10 ani, elev la Şcoala nr. 117, al cărui tată, IONIŢĂ ION, muncitor la Întreprinderea de confecţii şi tricotaje Bucureşti, este cunoscut în evidenţele de securitate că a fost lucrat pentru manifestări duşmănoase; -RINEA OVIDIU, de 12 ani, elev la Şcoala nr. 280, care la 11.02.1989 a depus cerere de plecare definitivă în R.F. Germania, la mama sa, RINEA CHIRIŢA, rămasă ilegal în această ţară în 1988; -CAREA SORINA ALEXANDRA, de 11 ani, elevă la Şcoala nr. 280, al cărei tată, CAREA NICOLAE, de 37 de ani, a fost avertizat de Securitatea Municipiului Bucureşti, ind. 152/IN, la 20 mai 1988; -COSTEA CLAUDIU, de 10 ani, elev la Şcoala nr. 5, al cărui tată, COSTEA ŞTEFAN, de 62 de ani, pensionar, fost membru P.N.Ţ., a deţinut la domiciliu cărţi cu conţinut fascist; -GRECU ALEXANDRA, de 11 ani, elevă la Şcoala nr. 71, a cărei mamă, GRECU ECATERINA, de 36 de ani, tehnician proiectant la Institutul de cercetare ştiinţifică şi inginerie tehnologică electronică, a solicitat în 1987 plecarea definitivă în S.U.A.; -STĂNCULEŢ ŞERBAN, de 7 ani, elev la Şcoala nr. 56, ai cărui părinţi, STĂNCULEŢ OCTAVIAN, de 39 de ani, inginer la Centrala PECO, şi STĂNCULEŢ GABRIELA, de 35 de ani, casnică, au aderat în 1985 la „Meditaţia transcedentală”; -OLINESCU MIHAELA, de 9 ani, elevă la Şcoala nr. 142, al cărei tată, OLINESCU CORNEL, de 43 de ani, analist la I.C.V.M.R., a fost pus la 5 octombrie 1983 în dezbatere publică pentru manifestări ostile; -DEACONU ILEANA CEZARA, de 10 ani, elevă la Şcoala nr. 24, al cărei tată, DEACONU PETRE, de 36 de ani, ofiţer activ la M.Ap.N., U.M. 02544, a fost avizat negativ de Direcţia a IV-a. ŞEFUL SECURITĂŢII Colonel, Goran Gheorghe NM/NC 3 ex./2 file rd. 00300/808 18.11.1989 1 ex. –SCAS/A

A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 8.833, vol. 18, f. 222-223

Florian Banu

356

113. 1989 noiembrie 19 – Notă privind situaţia aprovizionării Capitalei cu produse agroalimentare şi restanţele înregistrate faţă de cantităţile de produse planificate SECRET Exemplar unic

NOTĂ privind aprovizionarea Capitalei cu unele produse agroalimentare în ziua de 19 noiembrie 1989 1. Livrările de produse agroalimentare la fondul pieţei s-au situat sub nivelul planificat la: -carne tăiată: din 383 tone, s-au livrat 130 tone (34%); -preparate din carne: din 357 tone, s-au livrat 163 tone (46%); -unt: din 36 tone, s-au livrat 14 tone (39%); -brânzeturi: din 112 tone, s-au livrat 36 tone(32%); -ouă: din 2.300 mii bucăţi, s-au livrat 1.107 mii bucăţi (48%); -legume: din 1.667 tone, s-au livrat 380 tone (23%), -cartofi: din 1.300 tone, s-au livrat 253 tone (19%); -fasole boabe: din 333 tone, nu s-a livrat nimic; -orez: din 100 tone, s-au livrat 9 tone (9%); -fructe: din 332 tone, s-au livrat 180 tone (54%). 2. De la începutul lunii noiembrie până în prezent s-au acumulat restanţe de peste 4.208 tone de carne tăiată (58%), 3.276 tone preparate din carne (48%), 1.553 tone carne preparate culinare (81%), 203 tone unt (30%), 1.030 tone brânzeturi (48%), 10.374 mii bucăţi ouă (24%), 13.850 tone cartofi (56%), 1.117 tone orez (59%), 5.705 tone fasole boabe (90%) şi 18.580 tone legume (59%). Se menţin aglomeraţiile la magazinele de desfacere a produselor şi se fac unele comentarii necorespunzătoare, în sensul că se pierde foarte mult timp pentru procurarea acestora. Nr. D/092.708 din 21 noiembrie 1989 A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 13.858, vol. 4, f. 290

„Amorsarea” revoluţiei...

357

114. 1989 noiembrie 20 – Notă privind presiunile exercitate de Ministerul Industriei Alimentare asupra unităţilor de industrializare a cărnii din subordine pentru introducerea făinii de soia furajeră în fabricarea preparatelor de carne SECRET Exemplar unic

NOTĂ Din datele existente rezultă că Ministerul Industriei Alimentare a dispus aprovizionarea întreprinderilor de industrializare a cărnii cu circa 1.500 tone de făină proteică obţinută din soia furajeră pentru a fi utilizată în preparatele de carne. Potrivit analizelor efectuate în laboratoare de specialitate, acest produs conţine substanţe toxice (metale grele şi încărcături microbiene) în cantităţi ce depăşesc cu mult limitele maxime admise de normele legale şi, pe această bază, organele sanitare au interzis folosirea lui în consumul alimentar. Deşi conducerea Ministerului Industriei Alimentare cunoaşte această situaţie, insistă ca unităţile de profil subordonate să folosească în preparatele din carne întreaga cantitate de făină pe care au primit-o. Sunt date că la Întreprinderile de industrializare a cărnii din Capitală şi Vaslui a şi fost folosită făină din soia pentru nutreţuri, iar în prezent se fac presiuni ca şi la Întreprinderea „ANTREFRIG” din Bucureşti să fie introduse în fabricaţie circa 60 tone din acest produs necorespunzător. Specialiştii în materie apreciază că introducerea în consum a preparatelor din carne în care s-a înglobat făină din soia pentru nutreţuri poate provoca intoxicări în masă, cu toate consecinţele negative ce rezultă din aceasta asupra stării generale de sănătate a populaţiei. Nr. D/092.724 din 20 noiembrie 1989

Florian Banu

358

REZULTATELE analizelor de laborator efectuate asupra unor probe luate prin sondaj din făină de soia distribuită de Ministerul Industriei Alimentare la întreprinderile de industrializare a cărnii pentru a fi utilizată în produsele de carne

Nr. crt.

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11.

Unitatea de la care provin probele Întrepr. de morărit Tulcea Antrefrig Bucureşti Într. de ind. a cărnii Alexandria Întrepr. de morărit Prahova Într. de ind. a cărnii Arad Într. de ind. a cărnii Vaslui Întrepr. de morărit Timiş Într. de ind. a cărnii Maramureş Întrepr. de morărit Satu Mare Într. de ind. a cărnii Satu Mare Într. de ind. a cărnii Iaşi

Rezultatele analizelor Nr. total de germeni Mucegaiuri la 1 gram făină la 1 gram făină (max. admis = 100.000) (max. admis=3.000( 7.700.000 4.600 4.900.000 3.000 4.450.000 700 2.100.000

7.800

1.800.000 1.100.000

14.000 13.000

500.000 Peste 300.000

82.500 5.000

300.000

5.000

300.000

5.000

220.000

30.000

NOTĂ: Cantităţile maxim admise din prezentul tabel sunt stabilite prin norma tehnică de ramură nr. 1784/84 privind „Făina alimentară de soia degresată”. Rezultatele analizelor au pus în evidenţă că probele din făină de soia conţin şi metale grele în cantităţi mai mari decât cele maxime admise de Norma tehnică de ramură menţionată la punctul 1 de mai sus, după cum urmează: -la plumb (maxim admis = 0,8 miligrame/kg) -Întreprinderea de morărit Vâlcea – 43,3 mg/kg -Întreprinderea de morărit Cluj – 3,3 mg/kg -Întreprinderea de morărit Timiş – 2,5 mg/kg -la cupru (maxim admis = 30 miligrame/kg) -Întreprinderea de morărit Cluj – 99,6 mg/kg A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 13.858, vol. 4, f. 315-317

„Amorsarea” revoluţiei...

359

115. 1989 noiembrie 20 – Notă privind situaţia aprovizionării Capitalei cu produse agroalimentare şi restanţele înregistrate faţă de cantităţile de produse planificate SECRET Exemplar unic

NOTĂ privind aprovizionarea Capitalei cu unele produse agroalimentare în ziua de 20 noiembrie 1989 1. Livrările de produse agroalimentare la fondul pieţei s-au situat sub nivelul planificat la: -carne tăiată: din 383 tone, s-au livrat 149 tone (39%); -preparate din carne: din 357 tone, s-au livrat 209 tone (58%); -carne pentru preparate şi semipreparate culinare: din 100 tone, s-au livrat 17 tone (17%) -unt: din 36 tone, s-au livrat 30 tone (83%); -brânzeturi: din 112 tone, s-au livrat 85 tone(76%); -ouă: din 2.300 mii bucăţi, s-au livrat 1.454 mii bucăţi (63%); -legume de câmp: din 1.667 tone, s-au livrat 377 tone (29%), -cartofi: din 1.300 tone, s-au livrat 377 tone (29%); -fasole: din 333 tone, s-au livrat 16,5 tone(5%); -fructe: din 332 tone, s-au livrat 258 tone (78%). 2. De la începutul lunii noiembrie până în prezent s-au acumulat restanţe de peste 4.441 tone de carne tăiată (58%), 3.423 tone preparate din carne (48%), 1.636 tone carne pentru preparate şi semipreparate culinare (81%), 209 tone unt (29%), 1.057 tone brânzeturi (47%), 11.220 mii bucăţi ouă (25%), 2.108 tone fructe (32%), 6.038 tone fasole boabe (90%), 19.876 tone legume (59%) şi 14.733 tone cartofi (57%). Nr. D/092.714 din 22 noiembrie 1989 A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 13.858, vol. 4, f. 289

Florian Banu

360

116. 1989 noiembrie 20 – Raport al Inspectoratului Judeţean de Securitate Alba către C.I.D. cuprinzând „comentariile duşmănoase” ale unor persoane pe marginea pregătirii Congresului al XIV-lea al P.C.R. MINISTERUL DE INTERNE INSPECTORATUL JUDEŢEAN ALBA Comp. de analiză şi sinteză Nr. 03672 din 20.XI.1989

SECRET Exemplar. nr. 2

Către, MINISTERUL DE INTERNE CENTRUL DE INFORMATICĂ ŞI DOCUMENTARE -S.C.A.S. – Compartimentul „A” -BUCUREŞTI

Comentarii „FORUM-89” În contextul activităţilor întreprinse pentru cunoaşterea şi controlarea situaţiei operative din zona de responsabilitate s-au obţinut noi date şi informaţii referitoare la comentariile care se fac privind apropiatele lucrări ale Congresului al XIV-lea. Aşa, de exemplu, numitul GUDOR ANDREI, de 43 de ani, preot la Parohia reformată din comuna Bucerdea Grînoasă, a afirmat că lucrările Congresului al XIVlea nu vor aduce schimbări esenţiale în conducerea ţării şi nici în situaţia economică şi socială din România. Referindu-se la unele intenţii anterioare de a solicita plecarea definitivă din ţară pentru a se stabili în Ungaria, acesta a precizat că a renunţat definitiv la aceste gânduri şi că, indiferent de ce schimbări ar aduce actualul congres, el nu va pleca niciodată din România, unde toţi oamenii se pot înţelege, indiferent de naţionalitate. La rândul său, numita COTEŢIU VIORICA, de 26 de ani, din Câmpeni, avocat, membră P.C.R., era de părere că nivelul de trai al oamenilor muncii din ţara noastră nu se va îmbunătăţi nici după Congresul al XIV-lea, iar aprovizionarea populaţiei cu produse alimentare va continua să fie la fel de deficitară ca şi în prezent. Coteţiu Viorica ne-a fost semnalată şi cu preocupări de colportare a unor zvonuri alarmiste, privind posibila naţionalizare a imobilelor şi locuinţelor proprietate personală. Numitul CĂRBUNAR OVIDIU, de profesie inginer chimist, şef secţie la Uzina de preparare din cadrul Întreprinderii minere Baia de Arieş, membru P.C.R., a făcut comentarii negative la adresa politicii interne promovate de conducerea superioară de partid şi de stat, pe fondul unor nemulţumiri personale determinate de aprovizionarea deficitară cu produse alimentare. Şi acesta consideră că hotărârile ce vor fi adoptate la Congresul al XIV-lea nu vor aduce schimbări în mai bine pe această linie. Era de părere că s-ar putea face unele

„Amorsarea” revoluţiei...

361

schimbări în acest domeniu numai dacă oamenii muncii şi-ar exprima deschis nemulţumirile, prin acţiuni de stradă. Tot el afirma că personal ar participa la astfel de acţiuni, chiar dacă ar trebui să-şi piardă viaţa, numai să ştie că a lăsat o situaţie mai bună celor care rămân în urma lui. Aspectele de mai sus au făcut obiectul informării organului judeţean de partid. ŞEFUL SECURITĂŢII Maior, LUPEŞ GHIORGHE A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 394, f.120

117. 1989 noiembrie 21 – Notă privind situaţia aprovizionării Capitalei cu produse agroalimentare şi restanţele înregistrate faţă de cantităţile de produse planificate SECRET Exemplar unic

NOTĂ privind aprovizionarea Capitalei cu unele produse agroalimentare în ziua de 21 noiembrie 1989 1. Livrările de produse agroalimentare la fondul pieţei s-au situat sub nivelul planificat la: -carne tăiată: din 383 tone, s-au livrat 224 tone (58%); -preparate din carne: din 357 tone, s-au livrat 227 tone (63%); -carne pentru preparate şi semipreparate culinare: din 100 tone, s-au livrat 25 tone (25%) -unt: din 36 tone, s-au livrat 22 tone (61%); -brânzeturi: din 112 tone, s-au livrat 108 tone (96%); -ouă: din 2.300 mii bucăţi, s-au livrat 1.729 mii bucăţi (75%); -legume: din 1.667 tone, s-au livrat 551 tone (33%), -cartofi: din 1.300 tone, s-au livrat 448 tone (34%); -fasole boabe: din 333 tone, s-au livrat 30 tone(9%); -fructe: din 332 tone, s-au livrat 245 tone (73%). 2. De la începutul lunii noiembrie până în prezent s-au acumulat restanţe de peste 4.595 tone de carne tăiată (57%), 3.554 tone preparate din carne (47%), 1.711 tone carne pentru preparate culinare (81%), 223 tone unt (29%), 1.061 tone brânzeturi (45%), 11.790 mii bucăţi ouă (24%), 20.992 legume de câmp (60%), 15.625 tone cartofi (57%), 6.341 tone fasole boabe (90%) şi 2.195 tone fructe (31%).

Florian Banu

362

3. În ultima perioadă, ca urmare a măsurilor luate se remarcă o îmbunătăţire în aprovizionarea cu produse agroalimentare. Cu toate acestea, datorită lipsei de interes din partea unor factori din comerţ sau comportării abuzive şi necivilizate, se creează în continuare stări de spirit şi comentarii negative în rândul cetăţenilor. Astfel, arondarea pe magazine în unele zone aglomerate este necorespunzătoare, circa 12-14 mii persoane la o unitate de desfacere (cartierele Titan, Pipera, BerceniSud 1, zonele Gării Obor şi 1 Mai). Carnea tocată şi tacâmurile se vând la raţie la unele magazine, iar altele la liber. Se remarcă aplicarea diferită a măsurii raţionalizării cărnii de la o unitate la alta şi de la un sector la altul. În unele magazine aprovizionarea cu carne şi produse din carne se face numai în cursul dimineţii, alimentarele respective epuizându-se până după-amiază când majoritatea oamenilor muncii revin de la serviciu. Nemulţumiri creează şi faptul că s-au făcut arondări în vederea distribuirii de produse la magazine situate în zone diferite pentru carne, brânză şi ouă. De exemplu, unele persoane domiciliate pe strada Polonă sunt arondate atât la Piaţa Dorobanţi, cât şi la Piaţa Amzei. Continuă să se manifeste nemulţumiri în rândul navetiştilor care lucrează în unităţi economice din Capitală şi au domiciliul în comunele din Sectorul agricol Ilfov, cărora, în afară de zahăr şi ulei, nu li se distribuie şi celelalte produse alimentare la magazinele unde sunt arondaţi. Nr. D/092.718 din 23 noiembrie 1989 A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 13.858, vol. 4, f. 288

118. 1989 noiembrie 22 – Notă privind situaţia aprovizionării Capitalei cu produse agroalimentare şi restanţele înregistrate faţă de cantităţile de produse planificate SECRET Exemplar unic

NOTĂ privind aprovizionarea Capitalei cu produse agroalimentare în ziua de 22 noiembrie 1989 1. Livrările de produse agroalimentare la fondul pieţei s-au situat sub nivelul planificat la: -carne tăiată: din 383 tone s-au livrat 304 tone (79%); -preparate din carne: din 357 tone s-au livrat 230 tone (64%);

„Amorsarea” revoluţiei...

363

-carne pentru preparate şi semipreparate culinare: din 100 tone s-au livrat 24 tone (24%) -unt: din 36 tone s-au livrat 24 tone (67%); -brânzeturi: din 112 tone s-au livrat 94 tone(84%); -ouă: din 2.300 mii bucăţi s-au livrat 1.891 mii bucăţi (82%); -legume de câmp: din 1.667 tone s-au livrat 445 tone (27%), -cartofi: din 1.300 tone s-au livrat 464 tone (36%); -fasole boabe: din 333 tone s-au livrat 38,1 tone(11%); -fructe: din 332 tone s-au livrat 169 tone (51%). 2. De la începutul lunii noiembrie până în prezent s-au acumulat restanţe de peste 4.675 tone de carne tăiată (55%), 3.681 tone preparate din carne (47%), 1.787 tone carne pentru preparate şi semipreparate culinare (81%), 235 tone unt (30%), 1.079 tone brânzeturi (44%), 12.199 mii bucăţi ouă (24%), 22.214 legume de câmp (61%), 16.461 tone cartofi (58%), 6.704 tone fasole boabe (92%) şi 2.357 tone fructe (32%). 3. Se menţin aspectele negative raportate în notele anterioare. Nr. D/092.728 din 24 noiembrie 1989 A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 13.858, vol. 4, f. 287

119. 1989 noiembrie 22 – Raport al Inspectoratului Judeţean de Securitate Prahova către Direcţia I din D.S.S. cu privire la avertizarea unor elevi de la Liceul „Mihai Viteazul” din Ploieşti, care ascultau posturile străine de radio şi difuzau ştirile aflate în rândul colegilor Intrare D/0075355 Ziua 23 luna 11 1989 MINISTERUL DE INTERNE INSPECTORATUL JUDEŢEAN PRAHOVA SECURITATE/SERVICIUL I NR. 103/NO/0011484/22 noiembrie 1989

STRICT SECRET Ex. nr. 1

Către, Departamentul Securităţii Statului Direcţia I – Serviciul VI Raportăm că la data de 21.11.1989 au fost atenţionaţi în prezenţa factorilor de conducere şi educaţionali şi a părinţilor, numiţii DUMITRESCU CAMELIA, în vârstă de 17 ani, DOBRESCU RĂZVAN şi CRUCERU ALIN SORIN, ambii în vârstă de 18 ani,

Florian Banu

364

elevi în clasa a XII-a la Liceul „Mihai Viteazul” din Ploieşti, domiciliaţi în municipiul Ploieşti. În procesul supravegherii informative şi al audierii lor, a rezultat că sus-numiţii, fiind scăpaţi de sub controlul părinţilor, îşi făcuseră ca preocupare audierea şi colportarea ştirilor denigratoare difuzate la posturile de radio reacţionare „Europa liberă”, „Vocea Americii” şi a emisiunilor transmise de „Radio Chişinău”. Sub influenţa nocivă a acestor emisiuni şi pe fondul lipsei de discernământ în aprecierea corectă a realităţilor social-politice din ţara noastră, DUMITRESCU CAMELIA, DOBRESCU RĂZVAN şi CRUCERU ALIN SORIN au proliferat în rândul unor colegi anumite idei şi ştiri ostile vehiculate de posturile de radio respective, susţinând la nivel de zvon o posibilă orientare politică internă asemănătoare cu a unora dintre statele socialiste vecine. Urmare a unor astfel de discuţii, cei în cauză erau pretabili să trezească curiozitatea colegilor şi să-i determine să audieze şi ei emisiunile posturilor de radio reacţionare din străinătate ori să creeze stări de spirit negative. Cu ocazia audierii şi a atenţionării, DUMITRESCU CAMELIA, DOBRESCU RĂZVAN şi CRUCERU ALIN SORIN au recunoscut faptele comise şi s-au angajat că nu le vor mai repeta. Factorii de conducere din liceu şi părinţii au combătut preocupările necorespunzătoare ale celor de mai sus, stabilindu-se ca elevii respectivi să rămână în grija lor, pentru a-i supraveghea îndeaproape şi a-i influenţa pozitiv. Prin mijloace specifice urmărim în continuare reacţia elevilor DUMITRESCU CAMELIA, DOBRESCU RĂZVAN şi CRUCERU ALIN SORIN, după măsurile de prevenire întreprinse. ŞEFUL SECURITĂŢII JUDEŢENE Maior, /ss/ PETRESCU PETRE A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 8.833, vol. 14, f. 1

ŞEFUL SERVICIULI I Căpitan, /ss/URŢILĂ MARIN

„Amorsarea” revoluţiei...

365

120. 1989 noiembrie 23 – Notă privind situaţia aprovizionării Capitalei cu produse agroalimentare şi restanţele înregistrate faţă de cantităţile de produse planificate SECRET Exemplar unic

NOTĂ privind aprovizionarea Capitalei cu produse agroalimentare în ziua de 23 noiembrie 1989 1. Livrările de produse agroalimentare la fondul pieţei s-au situat sub nivelul planificat la: -carne tăiată: din 383 tone, s-au livrat 192 tone (50,1%); -preparate din carne: din 357 tone, s-au livrat 234 tone (65,5%); -carne pentru preparate şi semipreparate culinare: din 100 tone, s-au livrat 24 tone (24%); -unt: din 36 tone, s-au livrat 24 tone (66,6%); -brânzeturi: din 112 tone, s-au livrat 61 tone (54,4%); -ouă: din 2.300 mii bucăţi, s-au livrat 2.020 mii bucăţi (87,8%); -legume de câmp: din 1.667 tone, s-au livrat 670 tone (40,1%); -cartofi: din 1.300 tone, s-au livrat 499 tone (38,3%); -fasole boabe: din 333 tone, s-au livrat 48 tone (14,4%); -orez: din 100 tone, s-au livrat 97 tone (97%); -fructe: din 332 tone, s-au livrat 241 tone (72,5%). 2. De la începutul lunii noiembrie până în prezent s-au acumulat restanţe de peste 4.865 tone de carne tăiată (55,2%), 3.804 tone preparate din carne (46,3%), 1.863 tone carne pentru preparate şi semipreparate culinare (81%), 247 tone unt (29,8%), 1.130 tone brânzeturi (43,8%), 12.479 mii bucăţi ouă (23,5%), 23.211 tone legume de câmp (60,5%), 17.262 tone cartofi (57,7%) şi 2.449 tone fructe (32%). 3. Se menţin aspectele negative raportate în notele anterioare. Nr. D/092.718 din 26 noiembrie 1989 A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 13.858, vol. 4, f. 286

Florian Banu

366

121. 1989 noiembrie 24 – Notă privind situaţia aprovizionării Capitalei cu produse agroalimentare şi restanţele înregistrate faţă de cantităţile de produse planificate SECRET Exemplar unic

NOTĂ privind aprovizionarea Capitalei cu unele produse agroalimentare în ziua de 24 noiembrie 1989 1. Livrările de produse agroalimentare la fondul pieţei s-au situat sub nivelul planificat la: -carne tăiată: din 383 tone, s-au livrat 187 tone (48,8%); -preparate din carne: din 357 tone, s-au livrat 281 tone (78,7%); -carne pentru preparate şi semipreparate culinare: din 100 tone, s-au livrat 24 tone (24%); -unt: din 36 tone, s-au livrat 26 tone (72,2%); -brânzeturi: din 112 tone, s-au livrat 48 tone (42,8%); -ouă: din 2.300 mii bucăţi, s-au livrat 1.106 mii bucăţi (48%); -legume de câmp: din 1.667 tone, s-au livrat 614 tone (36,8%); -cartofi: din 1.300 tone, s-au livrat 486 tone (37,3%); -fasole boabe: din 333 tone, s-au livrat 10,2 tone (3%); -fructe: din 332 tone, s-au livrat 255 (76,8%). 2. De la începutul lunii noiembrie până în prezent s-au acumulat restanţe de peste 5.061 tone de carne tăiată (55%), 3.880 tone preparate din carne (45,2%), 1.939 tone carne pentru preparate şi semipreparate culinare (80,7%), 257 tone de unt (29,7%), 1.194 tone brânzeturi (44,4%), 13.673 mii bucăţi ouă (24,7%), 24. 264 tone legume de câmp (60%), 18.076 tone cartofi (57,9%), 7.352 tone fasole boabe (91,9%) şi 2.526 tone fructe (31,7%). 3. Se menţin aspectele negative raportate în notele anterioare. Nr. D/092.720 din 26 noiembrie 1989 A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 13.858, vol. 4, f. 285

„Amorsarea” revoluţiei...

367

122. 1989 noiembrie 25 - Notă cu privire la situaţia aprovizionării Capitalei cu produse agroalimentare SECRET Exemplar unic

NOTĂ privind aprovizionarea Capitalei cu unele produse agroalimentare în ziua de 25 noiembrie 1989 1. Livrările de produse agroalimentare la fondul pieţei s-au situat sub nivelul planificat la: -carne tăiată: din 383 tone, s-au livrat 185 tone (54,9%), -preparate din carne: din 357 tone, s-au livrat 236 tone (66,1%); -carne pentru preparate şi semipreparate culinare: din 100 tone, s-au livrat 13 tone (13%); -unt: din 36 tone, s-au livrat 20 tone (55,5%); -brânzeturi: din 112 tone, s-au livrat 39 tone (34,8%); -ouă: din 2.300 mii bucăţi, s-au livrat 1.096 mii bucăţi (47,6%); -legume de câmp: din 1.667 tone, s-au livrat 507 tone (30,4%); -cartofi: din 1.300 tone, s-au livrat 415 tone (31,9%); -fasole boabe: din 333 tone, s-au livrat 76 (22,8%); -orez: din 100 tone, s-au livrat 41 tone (41%); -fructe: din 332 tone, s-au livrat 270 tone (81,3%). 2. De la începutul lunii noiembrie până în prezent s-au acumulat restanţe de peste 5.259 tone de carne tăiată (54,9%), 4.003 tone preparate din carne (44,8%), 2.026 tone carne pentru preparate şi semipreparate culinare (81%), 273 tone unt (30,3%), 1.267 tone brânzeturi (45,2%), 14.877 mii bucăţi ouă (25,8%), 25.424 tone legume de câmp (61%), 18.961 tone cartofi (58,3%) şi 7.586 tone fasole boabe (91,129 şi 2.588 tone fructe (31,1%). Nr. D/092.744 din 27 noiembrie 1989 A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 13.858, vol. 4, f. 284

Florian Banu

368

123. 1989 noiembrie 26 - Notă cu privire la situaţia aprovizionării Capitalei cu produse agroalimentare SECRET Exemplar unic

NOTĂ privind aprovizionarea Capitalei cu unele produse agroalimentare în ziua de 26 noiembrie 1989 1. Livrările de produse agroalimentare la fondul pieţei s-au situat sub nivelul planificat la: -carne tăiată: din 383 tone, s-au livrat 87 tone (22,7%); -preparate din carne: din 357 tone, s-au livrat 112 tone (31,3%); -carne pentru preparate şi semipreparate culinare: din 100 tone, s-au livrat 3 tone (3%); -unt: din 36,6 tone, s-au livrat 7 tone (19,4%); -brânzeturi: din 112 tone, s-au livrat 11 tone (10%); -ouă: din 2.300 mii bucăţi, s-au livrat 579 mii bucăţi (9,8%); -legume de câmp: din 1.667 tone, s-au livrat 418 tone (25%); -cartofi: din 1.300 tone, s-au livrat 490 tone (37,6%); -fasole boabe: din 333 tone, nu s-a livrat nimic; -orez: din 100 tone, s-au livrat 30,4 tone (30,4%); -fructe: din 322 tone, s-au livrat 234 tone (70,4%). 2. De la începutul lunii noiembrie până în prezent s-au acumulat restanţe de peste 5.555 tone de carne tăiată (55,7%); 4,2 tone preparate din carne (45,7%), 2.123 tone carne pentru preparate şi semipreparate culinare (81,6%), 302 tone unt (32,2%), 1.368 tone brânzeturi (46,9%), 16.598 mii bucăţi ouă (27,7%), 26.673 tone legume de câmp (61,5%), 19.771 tone cartofi (58,5%) şi 7.919 tone fasole boabe (91,4%) şi 2.686 tone fructe (31,1%). Nr. D/092.756 din 28 noiembrie 1989 A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 13.858, vol. 4, f. 283

„Amorsarea” revoluţiei...

369

124. 1989 noiembrie 28 – Raport întocmit de Direcţia a II-a Contrainformaţii economice din D.S.S. cu privire la realizarea planului la carne de porc, pasăre şi ouă de consum pe primele zece luni ale anului 1989

Tovarăşe General-maior GIANU BUCURESCU, Vă prezint pentru informarea dumneavoastră un material cuprinzând situaţia realizării planului la carne de porc, pasăre şi ouă de consum, precum şi a nivelelor de furajare din unităţile de stat de creştere a porcilor şi a păsărilor, pe primele 10 luni ale anului 1989. Menţionez că materialul a fost prezentat şi tovarăşului General-colonel IULIAN VLAD. Să trăiţi! General-maior /ss/ Emil Macri SECRET Exemplar unic [Retur D. II-a] NOTĂ Din datele existente rezultă că majoritatea unităţilor de creştere şi îngrăşare a porcilor şi păsărilor din subordinea Departamentului Agriculturii de Stat nu îşi realizează planul la carne şi ouă. Cauza principală a acestei situaţii o constituie deficitul de furaje, atât cantitativ, cât şi calitativ (s-a asigurat cantitativ 60% din necesar, iar conţinutul de substanţe proteice este sub 40%). În anexe se prezintă situaţia pe ţară la producţiile realizate în primele 10 luni ale anului 1989.

Nr. D/192.692 din 28 noiembrie 1989

Florian Banu

370

SITUAŢIE privind realizarea producţiei de carne de porc şi a asigurării furajelor în perioada 1 ianuarie – 31 octombrie 1989 Nr. Intreprinderea crt. de stat

Judeţul

CARNE (tone)

FURAJE (TONE)

Obs.

Pl.

R.

%

Pl.

R.

2.800 1.800

1.200 900

43 50

16.200 12.200

10.000 8.400

11.200 2.400

6.100 1.700

54 71

82.800 23.100

55.500 17.600

19.800 2.300

7.700 1.500

39 65

114.200 17.000

72.200 13.100

9.100

3.000

33

54.900

38.100

69

8.900 20.900 7.300 4.100

3.500 7.800 3.200 1.700

39 47.800 37 132.600 44 47.900 41 31.700

34.100 89.200 31.600 23.400

71 67 66 74

27.900

12.900 46 168.300 127.100

75

16.400

12.800 78 122.000 113.000

93

14.200

5.100

36

93.500

51.900

56

15. „-„ Poarta Albă Constanţa

14.300

5.700

40

96.300

63.200

66

16. „-„Bîlciureşti

Dâmboviţa

2.200

1.300

59

16.200

12.400

76

17. „-„ Băileşti

Dolj

10.400

5.300

51

77.300

56.300

73

18. „-„ Galaţi Independenţa

11.600

4.400

38

56.600

35.500

63

19. „-„ Giurgiu

Giurgiu

18.200

6.300

35

93.000

74.800

80

20. „-„ Tg. Jiu

Gorj

3.300

1.600

48

21.300

14.200

67

21. „-„ Cristur

Harghita

1.800

800

44

14.900

9.400

63

22. „-„Orăştie

Hunedoara

9.200

3.600

39

52.900

33.800

64

23. C.P.I.C.P. Ialomiţa

Ialomiţa

54.900

30.400 55

1. I.S.C.I.P. Galda Alba 2. A.E.S.C.I.P. Argeş Bradu 3. I.S.C.I.P. Bacău Bacău Bucureşti 4. I.S.C.I.P. Popeşti Leordeni 5. I.S.C.I.P. PalotaBihor 6. I.S.C.I.P. Bistriţa Şieu Năsăud 7. I.S.C.I.P. Botoşani Leorda 8. „-„ Codlea Braşov 9. „-„ Brăila Brăila 10. „-„ Buzău Buzău 11. „-„ Berzovia Caraş Severin 12. C.P.I.C.P. Călăraşi Călăraşi 13. I.S.C.I.P. Călăraşi Ulmeni 14. „-„ Bontida

Cluj

% 62 În afară 69 de Combinatul Agroindustrial 67 Timiş, care a 76 avut substanţa proteică de aproape 100%, celelalte 63 complexe au 77 primit sub 40/.

311.000 267.600 86

„Amorsarea” revoluţiei...

371

24. I.S.C.I.P. Tomeşti

Iaşi

11.100

9.700

87

84.000

67.100

80

25. „-„ Seim

Maramureş 5.300

1.200

23

27.700

16.400

60

26. „-„ Tr. Severin Mehedinţi

3.500

1.200

23

27.700

16.400

60

27. „-„ Iernut

Mureş

3.900

1.900

49

28.100

20.900

75

28. „-„ Roman

Neamţ

2.700

1.500

56

14.100

7.400

53

29. „-„ Caracal

Olt

12.900

4.700

36

69.300

50.000

72

30. „-„ Stânceşti

Prahova

7.200

2.600

36

46.600

28.400

61

31. „-„ Satu Mare Satu Mare

5.200

2.100

40

35.500

25.300

71

32. „-„ Zalău

Sălaj

2.700

1.500

56

14.600

11.300

78

33. „-„ Racoviţa

Sibiu

1.800

1.200

67

11.900

9.400

79

34. „-„ Vereşti

Suceava

12.800

4.000

31

77.300

53.300

69

35. „-„ Zimnicea

Teleorman

4.300

1.800

42

27.400

17.700

65

36. C.A.I. Timiş

Timiş

37. I.S.C.I.P. Măcin

Tulcea

3.200

1.200

38

15.800

10.800

69

38. I.S.C.I.P. Munteni

Vaslui

2.200

1.000

45

12.600

9.300

74

39. „-„ Băbeni

Vâlcea

2.000

1.100

55

14.200

10.200

72

Total:

101.000 114.800 114 668.700 670.800 100

143.700 63.500 44 723.700 476.000 66

A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 13.858, vol. 4, f. 245-257

125. 1989 noiembrie 30 – Notă privind situaţia aprovizionării Capitalei cu produse agroalimentare şi restanţele înregistrate faţă de cantităţile de produse planificate SECRET Exemplar unic

NOTĂ privind aprovizionarea Capitalei cu unele produse agroalimentare în ziua de 30 noiembrie 1989 1.

Livrările de produse agroalimentare la fondul pieţei s-au situat sub nivelul planificat la: -carne tăiată: din 383 tone, s-au livrat 140 tone (36,5%); -preparate din carne: din 357 tone, s-au livrat 184 tone (51,5%);

Florian Banu

372

-carne pentru preparate şi semipreparate culinare: din 100 tone, s-au livrat 19 tone (19%); -unt: din 36 tone, s-au livrat 20 tone (55,5%); -brânzeturi: din 112 tone, s-au livrat 37 tone (33%); -ouă: din 2.300 mii bucăţi, s-au livrat 873 mii bucăţi (37,9%); -legume: din 1.667 tone, s-au livrat 258 tone (15,4%); -cartofi: din 1.300 tone, s-au livrat 396 tone (30,4%); -orez: din 100 tone, s-au livrat 97,6 tone (97,6%); -fasole boabe: din 333 tone, s-au livrat 18,1 tone (5,4%); -fructe: din 332 tone, s-au livrat 166 tone (50%). Datele sunt din evidenţele Ministerului Comerţului Interior 2. Alte aspecte negative Deşi cantităţile de carne livrate nu satisfac nevoile de consum ale populaţiei, în ziua de 26 noiembrie a.c. se găseau în stoc la unităţile comerciale peste 60 tone carne tocată cu adaosuri şi înlocuitori, nesolicitată de cumpărători din cauza calităţii necorespunzătoare. Cu toate că problemele privind calitatea cărnii tocate sunt cunoscute de conducerea Ministerului Industriei Alimentare, Întreprinderea industrială de stat „Antrefrig”, din subordinea acestui minister, a început să fabrice produse din carne în amestec cu 30% soia pe care le expediază unităţilor comerciale. -Serioase nemulţumiri s-au creat în rândul populaţiei datorită sistemului necorespunzător de arondare, în sensul că în cartierele Militari, Drumul Taberei, Berceni şi Balta Albă există magazine alimentare care trebuie să asigure aprovizionarea a circa 15.000-18.000 familii. -Unele comentarii nefavorabile au apărut şi pentru că toate magazinele Întreprinderii comerciale de stat pentru legume şi fructe au primit dispoziţii telefonice să nu mai vândă decât 3 kg cartofi calitatea I sau a II-a de persoană. -În rândul a 5.000 navetişti de la Întreprinderea „23 August” şi 600 de la Întreprinderea „Laromet” există stări de nemulţumire, deoarece nu li se vând carne, ouă, brânză şi unt nici în Capitală şi nici în comunele de reşedinţă. Nr. D/092.790 din 2 decembrie 1989 A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 13.858, vol. 4, f. 282

„Amorsarea” revoluţiei...

373

126. 1989 noiembrie 30 – Raport al Serviciului Informaţii Interne al I.S.J. Galaţi cu privire la stadiul muncii de securitate în problema „Elevi” Intrare nr. D/0082684/2 Ziua 01.luna 12.1989 MINISTERUL DE INTERNE DEPARTAMENTUL SECURITĂŢII STATULUI -SECURITATEA JUDEŢULUI GALAŢI-Serviciul Informaţii Interne STRICT SECRET Nr. 106/St. E./0047728/30.11.1989 Ex. nr. 1 APROB ŞEFUL SECURITĂŢII Lt. colonel, /ss/Dumitru Vasile 30.11.1989

RAPORT privind stadiul muncii de securitate, în problema „Elevi” În învăţământul preşcolar, gimnazial şi liceal îşi desfăşoară activitatea 123.000 elevi. Din analiza datelor şi informaţiilor obţinute în cursul anului 1989, au rezultat în concluzie următoarele forme de activitate de competenţa organelor de securitate: -comentarii cu caracter tendenţios în rândul unor tineri, cu privire la politica internă şi externă a R.S.R. „BODEA”, elev la liceu, curs seral, „BANU” – elev, cls. XI-a, Liceul 4; -audierea şi colportarea ştirilor transmise la posturile de radio occidentale şi intenţii de a se adresa unor posturi de radio străine; Exemplificăm cazurile „EDI”, „MIHAELA”, elevi de liceu. -legături neoficiale a unor tineri cu cetăţeni străini în scopul obţinerii unor foloase materiale: „DAN”, „DANA”, „CRINA”, „ELENA” – elevi de liceu. -existenţa unor elevi cunoscuţi că fac parte din culte legale şi încercări ale acestora de a atrage noi tineri la activitate religioasă. Exemplificăm cazurile „MARIANA”, „ADRIANA”; -intenţii ale unor elevi de a se deplasa spre graniţa cu Iugoslavia şi Ungaria în scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat, exemplu fiind cazurile „ANGELA”, „ŞTEFAN”, „TONI”, „PANU”, „VASILE”, „CEZAR” – elevi la liceele din Galaţi.

374

Florian Banu

-Cazuri izolate de elevi cu preocupări de redactare şi difuzare a unor înscrisuri cu conţinut necorespunzător, cum sunt: „IONEL” şi „MARIUS”, elevi la şcoli generale, cls. VII-VIII. Pe linia problemei au fost întreprinse în perioada analizată: -39 atenţionări (20 manifestări duşmănoase; 9 evaziune; - înscrisuri; 10 relaţii neoficiale cu străini; - activităţi sectante şi de prozelitism); -114 influenţări pozitive (70 manifestări; 27 evaziune; 2 înscrisuri; 12 relaţii cu cetăţeni străini; 3 activitate sectantă şi prozelitism); -45 pregătiri contrainformative individuale; -48 pregătiri contrainformative colective; -25 informări la organele locale P.C.R.; -61 informări la conducătorii unităţilor şcolare şi Inspectoratul şcolar. Prin organele de miliţie au fost sancţionaţi cu amenzi contravenţionale părinţii a trei elevi, care au încercat să producă acte de dezordine în internate, efectuându-se totodată împreună cu aceste organe şi cele de paşapoarte 48 de controale la locurile de cazare. În scopul prevenirii unor activităţi necorespunzătoare, s-au luat măsuri de înlăturare a cauzelor care ar fi putut genera astfel de manifestări prin Inspectoratul şcolar judeţean, cu care s-a ţinut o permanentă legătură, precum şi prin intermediul unor factori educaţionali. Reţeaua informativă în problemă cuprinde 579 surse. Deşi pe linia activităţii informativ-operative desfăşurate în rândul elevilor de pe raza noastră de competenţă s-au obţinut unele rezultate pozitive, mai persistă unele neajunsuri, astfel: -cunoaşterea şi stăpânirea situaţiei operative, în special constituirea bazei de suspecţi şi acoperirea informativă a tuturor locurilor şi mediilor aflate în competenţă, nu s-a ridicat la nivelul impus de cerinţele actuale ale muncii; -numărul redus al activităţilor de prevenire; -reţeaua informativă este insuficientă, nereuşind să acopere clasele liceelor, internatelor şi locurilor frecventate de aceste categorii de elemente. -deţinem informaţii puţine legate de comportarea elevilor în exterior; -am dovedit încă insuficientă angajare cu măsurile ofensive în cazurile suspecte de înscrisuri aflate în lucru; -nu s-a cooperat în suficientă măsură cu factorii educaţionali, pentru prevenirea unor stări de spirit necorespunzătoare, a fenomenului evazionist în rândul elevilor. Avându-se în vedere rezultatele obţinute până în prezent, cât mai ales neajunsurile existente în domeniul analizat, ne propunem să acţionăm în continuare în următoarele direcţii: -analiza tuturor datelor şi informaţiilor ce se deţin despre elevii aflaţi în competenţa Serviciului de informaţii interne, în scopul prezentării de propuneri privind soluţionarea unor cazuri; -Termen. 20.12.1989 -Execută: ofiţerii din problemă

„Amorsarea” revoluţiei...

375

-reinstruirea reţelei informative din problemă pentru cunoaşterea şi semnalarea stărilor de spirit, a manifestărilor negative la adresa politicii R.S.R., a legăturilor suspecte cu cetăţenii străini, ori a intenţiilor de a acţiona la graniţă, de a redacta înscrisuri cu conţinut necorespunzător; -Termen: permanent -Execută: ofiţerii din problemă -completarea potenţialului informativ cu noi surse corespunzătoare calitativ, avându-se în vedere o mai bună repartizare a acestora pe şcoli, licee, clase, internate, locuri de practică şi anturaje; -Termeni: conform graficului -Execută: ofiţerii din problemă -recrutarea de noi rezidenţi din rândul persoanelor care posedă o bună pregătire politico-ideologică şi de cultură generală, experienţă în munca cu elevii şi în ceea informativă. -Termen: permanent -Execută: ofiţerii cu atribuţiuni în problemă -permanentizarea legăturii cu conducerea Inspectoratului Şcolar, precum şi cu factorii de răspundere şi educaţionali din şcoli şi licee, pentru a fi angrenaţi în activităţi concrete de cunoaştere a activităţii şi comportării elevilor. -Termen: permanent -Execută: ofiţerii din problemă Aspectele de interes operativ ce vor rezulta în procesul urmăririi şi supravegherii informative în problema analizată, vor fi raportate la Direcţia I-a. De acord, ŞEFUL SERVICIULUI INF. INTERNE Colonel, /ss/Sion Georgică A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 8.833, vol. 25, f. 17-18

OFIŢER SPECIALIST II Maior, /ss/Stamate Eugen

Florian Banu

376

127. 1989 decembrie 1 – Notă cu privire la situaţia aprovizionării Capitalei cu produse agroalimentare SECRET Exemplar unic

NOTĂ privind aprovizionarea Capitalei cu unele produse agroalimentare în ziua de 1 decembrie 1989 1. Livrările de produse agroalimentare la fondul pieţei s-au situat sub nivelul planificat la: -carne tăiată: din 370 tone, s-au livrat 103 tone (27,8%); -preparate din carne: din 345 tone, s-au livrat 212 tone (61,4%); -carne pentru preparate şi semipreparate culinare: din 110 tone, s-au livrat 16 tone (14,5%); -unt: din 34 tone, s-au livrat 29 tone (82,5%); -brânzeturi: din 109 tone, s-au livrat 30 tone (27,5%); -ouă: din 2.322 mii bucăţi, s-au livrat 1.001 mii bucăţi (43,1%); -legume: din 871 tone, s-au livrat 246 tone (28,2%); -cartofi: din 1.258 tone, s-au livrat 358 tone (28,4%); -orez: din 129 tone, s-au livrat 11 tone (8,5%); -fasole boabe: din 322 tone, s-au livrat 32,6 tone (10,1%); -fructe: din 214 tone, s-au livrat 189 tone (88,3%); Datele sunt din evidenţele Ministerului Comerţului Interior. În aprovizionarea Capitalei se menţin aspectele negative raportate anterior. Nr. D/092.796 din 3 decembrie 1989 A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 13.858, vol. 4, f. 281

„Amorsarea” revoluţiei...

377

128. 1989 decembrie 2 - Notă cu privire la situaţia aprovizionării Capitalei cu produse agroalimentare SECRET Exemplar unic

NOTĂ privind aprovizionarea capitalei cu unele produse agroalimentare în ziua de 2 decembrie 1989 1. Livrările de produse agroalimentare la fondul pieţei s-au situat sub nivelul planificat la: -carne tăiată: din 383 tone, s-au livrat 163 tone (42,5%); -preparate din carne: din 347 tone, s-au livrat 232 tone (66,8%); -carne pentru preparate şi semipreparate culinare: din 110 tone, s-au livrat 14 tone (12,7%); -brânzeturi: din 109 tone, s-au livrat 37 tone (33,9%); -ouă: din 2.322 mii bucăţi, s-au livrat 1.297 mii bucăţi(55,8%); -legume: din 871 tone, s-au livrat 244 tone (28%); -cartofi: din 1.258 tone, s-au livrat 366 tone (29%); -orez: din 129 tone, s-au livrat 36,2 tone (28%); -fasole boabe: din 322 tone, s-au livrat 14 tone (4,3%); -fructe: din 214 tone, s-au livrat 173 tone (80,8%). Datele sunt din evidenţa Ministerului Comerţului Interior. În aprovizionarea Capitalei se menţin aspectele negative raportate anterior. Nr. D/092.802 din 4 decembrie 1989 A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 13.858, vol. 4, f. 280

Florian Banu

378

129. 1989 decembrie 3 - Notă cu privire la situaţia aprovizionării Capitalei cu produse agroalimentare SECRET Exemplar unic

NOTĂ privind aprovizionarea Capitalei cu unele produse agroalimentare în ziua de 3 decembrie 1989 1. Livrările de produse agroalimentare la fondul pieţei s-au situat sub nivelul planificat la: -carne tăiată: din 383 tone, s-au livrat 81 tone (21,1%); -preparate din carne: din 347 tone, s-au livrat 107 tone (30,8%); -carne pentru preparate şi semipreparate culinare: din 110 tone, s-au livrat 5 tone (4,5%); -unt: din 34 tone, s-au livrat 17 tone (50%); -brânzeturi: din 109 tone, s-au livrat 10 tone (9,1%); -ouă: din 2.322 mii bucăţi, s-au livrat 488 mii bucăţi (21%); -legume de câmp: din 871 tone, s-au livrat 132 tone (15,1%); -cartofi: din 1.258 tone, s-au livrat 193 tone (15,3%); -fasole: din 322 tone, nu s-a livrat nimic; -orez: din 129 tone, nu s-a livrat nimic; -fructe: din 214 tone, s-au livrat 95 tone (44,3%). 2. De la începutul lunii decembrie până în prezent s-au acumulat restanţe de peste 802 tone de carne tăiată (69,7%), 489 tone preparate din carne (46,9%), 295 tone carne pentru preparate şi semipreparate culinare (89,3%), 22 tone de unt (21,5%), 250 tone brânzeturi (76,4%), 2857 tone cartofi (75,7%), 910 tone fasole (94,2%), 416 tone orez (74,1%) şi 185 tone fructe (28,8%). Datele sunt culese din evidenţele Ministerului Comerţului Interior. În aprovizionare se menţin aspectele negative raportate anterior. Nr. D/092.814 din 5 decembrie 1989 A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 13.858, vol. 4, f. 279

„Amorsarea” revoluţiei...

379

130. 1989 decembrie 4 - Notă cu privire la situaţia aprovizionării Capitalei cu produse agroalimentare SECRET Exemplar unic

NOTĂ privind aprovizionarea Capitalei cu unele produse agroalimentare în ziua de 4 decembrie 1989 1. Livrările de produse agroalimentare la fondul pieţei s-au situat sub nivelul planificat la: -carne tăiată: din 383 tone, s-au livrat 107 tone (27,9%); -preparate din carne: din 347 tone, s-au livrat 144 tone (41,4%); -carne pentru preparate şi semipreparate culinare: din 110 tone, s-au livrat 16 tone (14,5%); -brânzeturi: din 109 tone, s-au livrat 45 tone (41,2%); -ouă: din 2.322 mii bucăţi, s-au livrat 1.046 mii bucăţi (45%); -legume de câmp: din 871 tone, s-au livrat 190 tone (21,8%); -cartofi: din 1.258 tone, s-au livrat 330 tone (26,2%); -fasole: din 322 tone, s-au livrat 85,2 tone (26,4%); -orez: din 129 tone, s-au livrat 103 tone (79,8%); -fructe: din 214 tone, s-au livrat 105 tone (49,3%). 2. De la începutul lunii decembrie până în prezent s-au acumulat restanţe de peste 1.077 tone de carne tăiată (70,3%), 693 tone preparate din carne (49,9%), 388 tone de carne pentru preparate şi semipreparate culinare (88,1%), 19 tone unt (13,9%), 314 tone brânzeturi (72%), 5.999 mii bucăţi ouă (64,5%), 2.672 tone legume de câmp (76,6%), 3.785 tone cartofi (75,1%), 1.177 tone fasole boabe (91,3%), 313 tone orez (60,6%) şi 294 tone fructe (34,3%). Datele sunt preluate din evidenţele Ministerului Comerţului Interior. În aprovizionare se menţin aspectele negative raportate anterior. Nr. D/092.822 din 6 decembrie 1989 A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 13.858, vol. 4, f. 278

Florian Banu

380

131. 1989 decembrie 5 - Notă cu privire la situaţia aprovizionării Capitalei cu produse agroalimentare SECRET Exemplar unic

NOTĂ privind aprovizionarea capitalei cu unele produse agroalimentare în ziua de 5 decembrie 1989 1. Livrările de produse agroalimentare la fondul pieţei s-au situat sub nivelul planificat la: -carne tăiată: din 383 tone, s-au livrat 128 tone (33,45); -preparate din carne: din 347 tone, s-au livrat 165 tone (47,5%); -carne pentru preparate şi semipreparate culinare: din 110 tone, s-au livrat 12 tone (10,9%); -unt: din 34 tone, s-au livrat 30 tone (88,2%); -brânzeturi: din 109 tone, s-au livrat 43 tone (39,4%); -ouă: din 2.322 mii bucăţi, s-au livrat 1.876 mii bucăţi (80,7%); -legume de câmp: din 871 tone, s-au livrat 127 tone (14,5%); -cartofi: din 1.258 tone, s-au livrat 199 tone (15,8%); -fasole: din 322 tone, s-au livrat 11,3 tone (3,5%); -fructe: din 214 tone, s-au livrat 103 tone (48,1%). 2. De la începutul lunii decembrie până în prezent s-au acumulat restanţe de peste 1.333 tone carne tăiată (69,5%), 875 tone preparate din carne (50,4%), 486 tone carne pentru preparate şi semipreparate culinare (88,3%), 23 tone unt (13,5%), 380 tone brânzeturi (69,7%), 6.615 mii bucăţi ouă (56.9%), 3.416 tone legume de câmp (78,4%), 4.844 tone cartofi (77%), 1.497 tone fasole boabe (92,9%) şi 405 tone fructe (37,8%). Datele sunt preluate din evidenţele Ministerului Comerţului Interior. În aprovizionare se menţin aspectele negative raportate anterior. Nr. D/092.826 din 7 decembrie 1989 A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 13.858, vol. 4, f. 277

„Amorsarea” revoluţiei...

381

132. 1989 decembrie 6 - Notă cu privire la situaţia aprovizionării Capitalei cu produse agroalimentare SECRET Exemplar unic

NOTĂ privind aprovizionarea Capitalei cu unele produse agroalimentare în ziua de 6 decembrie 1989 1. Livrările de produse agroalimentare la fondul pieţei s-au situat sub nivelul planificat la: -carne tăiată: din 383 tone, s-au livrat 182 tone (47,5%); -preparate din carne: din 347 tone, s-au livrat 170 tone (48,9%); -carne pentru preparate şi semipreparate culinare: din 110 tone, s-au livrat 12 tone (10,7%); -unt: din 34 tone, s-au livrat 33 tone (97%); -brânzeturi: din 109 tone, s-au livrat 35 tone (32,1%); -ouă: din 2.322 mii bucăţi, s-au livrat 2.120 mii bucăţi (91,3%); -legume: din 871 tone, s-au livrat 271 tone (31,1%); -cartofi: din 1.258 tone, s-au livrat 459 tone (36,4%); -fasole boabe: din 322 tone, s-au livrat 83 tone (25,7%); -fructe: din 214 tone, s-au livrat 206 tone (96,2%). 2. De la începutul lunii decembrie până în prezent s-au acumulat restanţe de peste 1.534 tone de carne tăiată (66,7%), 1.052 tone preparate din carne (50,4%), 660 tone carne preparate şi semipreparate culinare (11,5%), 24 tone unt (11,7%), 454 tone brânză (69,4%), 7.211 mii bucăţi ouă (51,7%), 4.016 tone legume (76%), 5.643 tone cartofi (74,7%), 1.765 tone fasole boabe (91,3%). Datele sunt preluate din evidenţele Ministerului Comerţului Interior. În aprovizionare se menţin aspectele negative raportate anterior. Nr. D/092.836 din 8 decembrie 1989 A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 13.858, vol. 4, f. 276

Florian Banu

382

133. 1989 decembrie 7 - Notă cu privire la situaţia aprovizionării Capitalei cu produse agroalimentare SECRET Exemplar unic

NOTĂ privind aprovizionarea Capitalei cu unele produse agroalimentare în ziua de 7 decembrie 1989 1. Livrările de produse agroalimentare la fondul pieţei s-au situat sub nivelul planificat la: -carne tăiată: din 383 tone, s-au livrat 132 tone (34,4%); -preparate din carne: din 347 tone, s-au livrat 188 tone (54,1%); -carne pentru preparate şi semipreparate culinare: din 110 tone, s-au livrat 25 tone (22,7%); -unt: din 34 tone, s-au livrat 29 tone (85,2%); -brânzeturi: din 109 tone, s-au livrat 54 tone (49,5%); -ouă: din 2.322 mii bucăţi, s-au livrat 2.042 mii bucăţi (87,9%); -legume de câmp: din 871 tone, s-au livrat 215 tone (24,6%); -cartofi: din 1.258 tone, s-au livrat 433 tone (34,4%); -fasole boabe: din 322 tone, s-au livrat 25,7 tone (7.9%); -fructe: din 214 tone, s-au livrat 203 tone (94,8%). 2. De la începutul lunii decembrie până în prezent s-au acumulat restanţe de peste 1.784 tone carne tăiată (66,5%), 1.211 tone preparate din carne (49,8%), 669 tone carne pentru preparate şi semipreparate culinare (86,8%), 30 tone unt (12,6%), 509 tone brânzeturi (66,7%), 7.745 mii bucăţi ouă (47,6%), 4.672 tone legume de câmp (76,6%), 6.468 tone cartofi (73,4%), 2.066 tone fasole boabe (91,6%) şi 424 tone fructe (28,3%). Datele sunt preluate din evidenţele Ministerului Comerţului Interior. În aprovizionare se menţin aspectele negative raportate anterior. Nr. D/092.850 din 9 decembrie 1989 A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 13.858, vol. 4, f. 275

„Amorsarea” revoluţiei...

383

134. 1989 decembrie 9 - Notă cu privire la situaţia aprovizionării Capitalei cu produse agroalimentare SECRET Exemplar unic

NOTĂ privind aprovizionarea cu unele produse agroalimentare în ziua de 9 decembrie 1. Livrările de produse agroalimentare la fondul pieţei s-au situat sub nivelul planificat la: -carne tăiată: din 383 tone, s-au livrat 165 tone (43%); -preparate din carne: din 347 tone, s-au livrat 166 tone (47,8%); -carne pentru preparate şi semipreparate culinare: din 110 tone, s-au livrat 17 tone (15,4%); -unt: din 34 tone, s-au livrat 23 tone (67,6%); -brânzeturi: din 109 tone, s-au livrat 38 tone (34,8%); -ouă: din 2.322 mii bucăţi, s-au livrat 2.129 mii bucăţi (91,6%); -legume: din 871 tone, s-au livrat 227 tone (26%); -cartofi: din 1.258 tone, s-au livrat 413 tone (32%); -fasole boabe: din 322 tone, s-a livrat o tonă (0,3%); -orez: din 129 tone, s-au livrat 86 tone (66,6%); -fructe: din 214 tone, s-au livrat 182 tone (85%). 2. De la începutul lunii decembrie până în prezent s-au acumulat restanţe de peste 2.228 tone de carne tăiată (64,6%), 1.507 tone preparate din carne (48,2%), 856 tone carne pentru preparate şi semipreparate culinare (86,45), 64 tone unt (20,9%), 630 tone brânzeturi (64,2%), 8.359 mii bucăţi ouă (39,9%), 5.993 tone legume (76,4%), 8.056 tone cartofi (71,1%), 2.710 tone fasole boabe (93,5%) şi 417 tone fructe (21,6%). 3. Datele sunt preluate din evidenţele Ministerului Comerţului Interior. În aprovizionare se menţin aspectele negative raportate anterior. Nr. D/092.860 din 11 decembrie 1989 A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 13.858, vol. 4, f. 274

Florian Banu

384

135. 1989 decembrie 10 - Notă cu privire la situaţia aprovizionării Capitalei cu produse agroalimentare SECRET Exemplar unic

NOTĂ privind aprovizionarea Capitalei cu unele produse agroalimentare în ziua de 10 decembrie 1989 1. Livrările de produse agroalimentare la fondul pieţei s-au situat sub nivelul planificat la: -carne tăiată: din 383 tone, s-au livrat 68 tone (17,7%); -preparate din carne: din 347 tone, s-au livrat 115 tone (33,1%); -carne pentru preparate şi semipreparate culinare: din 110 tone, s-au livrat 11 tone (10%); -unt: din 34 tone, s-au livrat 22 tone (64,7%); -brânzeturi: din 109 tone, s-au livrat 22 tone (20,1%); -ouă: din 2.322 mii bucăţi, s-au livrat 1.164 mii bucăţi (50,1%); -legume: din 871 tone, s-au livrat 141 tone (16,1%); -cartofi: din 1.258 tone, s-au livrat 233 tone (18,5%) -fasole boabe: din 322 tone, nu s-a livrat nimic; -orez: din 129 tone, nu s-a livrat nimic; -fructe: din 214 tone, s-au livrat 117 tone (54,6%). 2. De la începutul lunii decembrie până în prezent s-au acumulat restanţe de peste 2.543 tone carne tăiată (66,3%), 1.739 tone preparate din carne (50,1%), 955 tone carne pentru preparate şi semipreparate culinare (86,6%), 716 tone brânzeturi (65,6%), 76 tone unt (22,3%), 10.015 mii bucăţi ouă (43,1%), 9.723 tone legume (77,1%), 9.081 tone cartofi (72,1%), 3.032 tone fasole boabe (94,1%) şi 568 tone fructe (26,6%). 3. Datele sunt preluate din evidenţele Ministerului Comerţului Interior. În aprovizionarea populaţiei se menţin aspectele negative raportate anterior. Nr. D/092.874 din 12 decembrie 1989 A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 13.858, vol. 4, f. 273

„Amorsarea” revoluţiei...

385

136. 1989 decembrie 11 - Notă a Securităţii Municipiului Bucureşti cu privire la situaţia aprovizionării Capitalei cu produse agroalimentare SECRET Exemplar unic

NOTĂ privind aprovizionarea Capitalei cu unele produse agroalimentare în ziua de 11 decembrie 1989 1. Livrările de produse agroalimentare la fondul pieţei s-au situat sub nivelul planificat la: -carne tăiată: din 383 tone, s-au livrat 81 tone (21,1%); -preparate din carne: din 347 tone, s-au livrat 143 tone (41,2%); -carne pentru preparate şi semipreparate culinare: din 110 tone, s-au livrat 19 tone (17,2%); -unt: din 34 tone, s-au livrat 30 tone (88%); -brânzeturi: din 109 tone, s-au livrat 48 tone (44%); -ouă: din 2.322 mii bucăţi, s-au livrat 1.391 mii bucăţi (59,9%); -legume: din 871 tone, s-au livrat 235 tone (26,9%); -cartofi: din 1.258 tone, s-au livrat 509 tone (40,4%); -fasole boabe: din 322 tone, s-a livrat 1 tonă; -orez: din 129 tone, s-au livrat 2,5 tone (1,9%); -fructe: din 214 tone, s-au livrat 211 tone (98,5%); 2. De la începutul lunii decembrie până în prezent s-au acumulat restanţe de peste 2.845 tone de carne tăiată (67,5%), 1.944 tone preparate din carne (50,9%), 1.047 tone carne pentru preparate şi semipreparate culinare (86,5%), 777 tone brânzeturi (64,8%), 80 tone unt (21,3%), 11.415 mii bucăţi ouă (44,6%), 7.359 tone legume (76,8%), 9.830 tone cartofi (71%), 3.354 tone fasole boabe (94,6%) şi 571 tone fructe (24,2%). 3. Datele sunt preluate din evidenţele Ministerului Comerţului Interior. În aprovizionarea populaţiei se menţin aspectele negative raportate anterior. Nr. D/092.874 din 13 decembrie 1989 A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 13.858, vol. 4, f. 272

Florian Banu

386

137. 1989 decembrie 12 - Notă cu privire la situaţia aprovizionării Capitalei cu produse agroalimentare SECRET Exemplar unic

NOTĂ privind aprovizionarea Capitalei cu unele produse agroalimentare în ziua de 12 decembrie 1989 1. Livrările de produse agroalimentare la fondul pieţei nu s-au situat la nivelul planificat la: -carne tăiată: din 383 tone, s-au livrat 125 tone (32,6%), -preparate din carne: din 347 tone, s-au livrat 186 tone (53,6%); -carne pentru preparate şi semipreparate culinare: din 110 tone, s-au livrat 19 tone (17,2%); -unt: din 34 tone, s-au livrat 32 tone (94,1%); -brânzeturi: din 109 tone, s-au livrat 63 de tone (57,7%); -ouă: din 2.322 mii bucăţi, s-au livrat 2.188 mii bucăţi (94,2%); -legume: din 871 tone, s-au livrat 73 tone (8,3%); -cartofi: din 1.258 tone, s-au livrat 179 tone (14,2%); -fasole boabe: din 322 tone, s-au livrat 47 tone (14,5%); -orez: din 129 tone, s-au livrat 42 tone (32,5%); -fructe: din 214 tone, s-au livrat 65 tone (30,3%). 2. De la începutul lunii decembrie până în prezent s-au acumulat restanţe de peste 3.103 tone de carne tăiată (67,5%), 2.105 tone preparate din carne (50,5%), 1.138 tone carne pentru preparate şi semipreparate culinare (86,2%), 824 tone brânzeturi (62,9%), 82 tone unt (20%), 12.052 mii bucăţi ouă (43,2%), 8.157 tone legume (78%), 10.909 tone cartofi (72,2%), 3.629 tone fasole boabe (93,9%) şi 720 tone fructe (28%). 3. Datele sunt prelucrate din evidenţele Ministerului Comerţului Interior. În aprovizionare se menţin aspectele negative raportate anterior. Nr. D/092.896 din 14 decembrie 1989 A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 13.858, vol. 4, f. 271

„Amorsarea” revoluţiei...

387

138. 1989 decembrie 16 – Notă a Inspectoratului Judeţean de Securitate Alba cu privire la descoperirea în staţia C.F.R. Aiud a unui grup alcătuit din patru tineri şi un minor ce intenţionau să treacă fraudulos frontiera cu Ungaria Nr. 03700/16.12.1989

SECRET Exempl. nr. 2

NOTĂ Destrămare de anturaj: În noaptea de 14/15.12.1989, valorificând operativ date şi informaţii obţinute prin mijloace specifice muncii, organele de securitate au depistat în Staţia C.F.R. Aiud un grup de 5 persoane, format din: SZABO MARTIN, de 33 ani, PASTOR CRISTIAN, de 20 de ani, MOLDOVAN VICTOR, de 21 de ani, MARCU MIRCEA, de 41 de ani şi minorul SZABO MARTIN ELEK, de 8 ani, pregătite să se deplaseze în zona de frontieră Oradea, unde urmau să contacteze o călăuză, care în schimbul sumei de 10.000 lei i-ar fi trecut fraudulos în Ungaria. Cele patru persoane majore din grup se află în cercetări informative de securitate, pentru clarificarea tuturor aspectelor şi documentarea faptelor săvârşite, după care se vor întreprinde măsuri preventive de avertizare. Cazul va fi semnalat conducerii şi factorilor educaţionali de la Întreprinderea metalurgică Aiud (toţi cei patru membri ai grupului fiind muncitori la unitatea menţionată, neîncadraţi politic, domiciliaţi în Aiud) cu propunerea de a fi puşi în discuţia colectivului de oameni ai muncii. Despre elementele constituite în acest anturaj, deţinem date că se adunau frecvent la domiciliul numitului MARCU MIRCEA, unde audiau emisiunile postului de radio „Europa liberă”, iar sub influenţa propagandei ostile desfăşurate împotriva ţării noastre din exterior, făceau comentarii denigratoare la adresa politicii interne şi externe promovate de conducerea superioară de partid şi de stat, date confirmate prin actele premergătoare efectuate. A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 394, f. 144

Florian Banu

388

139. 1989 decembrie 18 – Buletin informativ al Inspectoratului Judeţean de Securitate Alba cu privire la stările de nemulţumire şi comentariile negative ale populaţiei generate de aprovizionarea deficitară cu produse alimentare şi bunuri de larg consum, precum şi de lipsa curentului electric, apei calde şi căldurii din locuinţe Nr. 03701/18.12.1989

SECRET Exemplar nr. 1

BULETIN INFORMATIV În ultima perioadă de timp au continuat să ne fie semnalate stări de nemulţumire şi comentarii negative în rândul populaţiei din judeţ, generate de aprovizionarea deficitară cu produse alimentare şi bunuri de larg consum. Discuţiile care se poartă pe această temă scot în evidenţă lipsa ori existenţa în cantităţi neîndestulătoare a unor produse cum sunt: carne, semipreparate din carne, brânzeturi, lapte şi derivate din lapte, unt, orez, ş.a. În marea majoritate a cazurilor se fac referiri critice şi aprecieri negative cu privire la măsurile întreprinse pentru îmbunătăţirea aprovizionării prin stabilirea unor cantităţi de asemenea produse în nota de comandă, considerându-se că aceasta nu satisface nici pe departe necesităţile impuse de o alimentaţie corespunzătoare, raţională şi sănătoasă, atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ. Cu asemenea comentarii, ne-au fost semnalaţi numiţii: ABUŞEANU EMIL, ZGÎIA ICA, TELEKY DEZIDERIU, MARCU EUGEN, ACHIMESCU GHEORGHE, NEUMAYER MARIA şi REMEŞ DENIS din Alba Iulia, SIMINA IOAN şi ing. TULEA ALEXANDRU, din Abrud, SZOCS IOAN din Aiud, ROMANENCO VISALON, COVACIU VICTORIA, VISARION CORNELIA, HERLEA ALEXANDRA, SACALIUC EDUARD, STANCIU PUŞA şi LEFTER TANIA din Sebeş, BĂCILĂ MARIA şi POPOVICI FINICA din Blaj, DEMIAN EUGEN din Zlatna, etc. Evidenţiem câteva comentarii şi luări de poziţie ale unora din persoanele menţionate: Numita ZGÎIA ICA din Alba Iulia a relatat unei cunoştinţe din Bucureşti că: „…Mai nou, se dau toate pe cartelă: salam, ouă, carne. Noi ne-am terminat porţia în două zile, nu într-o lună, şi acum stăm şi ne uităm!”. La rândul său, ABUŞEANU EMIL din Alba Iulia arăta: „…Piaţa, ca şi aprovizionarea, în loc să se învioreze – cum se spunea într-o vreme – s-a deteriorat şi mai mult… Este tot mai multă alergare, aşteptare şi timp irosit, fără nici un rezultat”; iar TELEKY DEZIDERIU, tot din Alba Iulia, comenta pe un ton ironic: „…Şi la noi au introdus deja pe cartelă salamul, carnea, untul şi ouăle. Până acum am luat 200 g

„Amorsarea” revoluţiei...

389

salam de fiecare persoană. Prin «relaţiile socialiste» ajungem la de toate, exceptând untul…În locuinţă avem câteodată doar 15 grade, dar dăm drumul la gaz şi astfel ajunge temperatura la 17-18 grade. Săracii copii, la şcoală nu au nici un pic de căldură…Şi în instituţii este aceeaşi situaţie, dar nu contează. Principalul este că … a crescut nivelul de trai!”. Numitul MARCU EUGEN din Alba Iulia menţiona, de asemenea: „…Mă lupt cu viaţa, mă lupt cu foamea, căci în afară de cartofi şi pâine nu am nimic…” Referindu-se apoi la o înaltă personalitate, adăuga în plus că „…ne-a mai garnisit şi cu cartele, asigurându-ne …200 g salam şi 0,500 kg carne lunar”. Adoptând în comentarii acelaşi subiect, POPOVICI FINICA din Blaj susţinea şi ea: „…La noi, toate se fac pe dos. Cu aprovizionarea stăm «foarte bine», ieri am primit 200 grame salam de persoană şi pungi cu gâturi şi gheare de pui…Am avut speranţa că se va da măcar 1 kg carne de porc la fiecare persoană, căci i-am uitat şi gustul… Când era Blajul mic, aveam cinci măcelării, iar acum sunt numai două şi stau închise, căci n-au ce vinde…”, iar LEFTER TANIA din Sebeş, menţiona: „Ieri am stat la coadă la ouă, dar bineînţeles că n-au ajuns, căci s-au terminat. S-au dat în continuare pui (mai mult vrăbii, mortăciuni). Aspectul lor mă îmbia să-i arunc în găleata de gunoi, dar nu mi-am permis acest lucru, acum, în epoca de aur…” Numitul ROMANENCO VISALON, din Sebeş, era de părere că „…Bucureştiul este mult mai bine aprovizionat decât provincia…La noi, în afară de pâine, făină, ulei şi zahăr pe tichet, nu mai găseşti altceva, iar situaţia se agravează din ce în ce mai mult…În magazinele alimentare există doar borcane cu salate, compoturi, mazăre, iar din cele industriale au dispărut cu desăvârşire lamele de ras, crema de ras, bateriile electrice… Trăim doar în Epoca de Aur…”. Referindu-se mai mult la condiţiile de locuit, COVACIU VICTORIA din Sebeş, menţiona: „…Eu sunt tare nemulţumită pentru că nu este apă, se ia frecvent curentul, şi când nu e apă şi curent, nu este nici căldură. Mă duc acasă de parcă m-aş duce în gară…”. Probleme similare au fost abordate în discuţiile purtate cu alte persoane şi de către VOIŞAN CORNELIA din Sebeş: „…De la ora 16,30 ne ia curentul până la ora 19,00 în mod permanent, afară de duminica. Stăm ceasuri întregi pe întuneric, deoarece nu se găsesc în magazine nici lumânări şi nici lămpi cu petrol… Să auzi cât înjurăm şi blagoslovim pe ştii tu cine…Cu aprovizionarea stăm şi mai prost,. E vorba ca de la 01.01.1990 să se introducă şi la noi cartele pentru ouă, salam, margarină şi, probabil, carne. E de groază, fiindcă la puţinul salam pe care-l bagă, nu ajungem, coada nefiind coadă, ci o grămadă de oameni disperaţi care nu mai ţin cont de nimic…”, iar DEMIAN EUGEN din Zlatna, menţiona pe un ton ironic-zeflemist: „…Trebuie să mărturisesc cu adânc patriotism că îţi comunic la lumina lumânării. Zilnic ne vizitează Pana de Curent, iar la fiecare răsuflare îmi ies poetici aburi din gură. De câtva timp, cei cu căldura s-au supărat pe noi şi ne creează o ambianţă hibernală…În tot cazul, Epoca de Aur îşi spune cuvântul…”.

Florian Banu

390

Se întreprind măsuri pentru cunoaşterea şi controlarea evoluţiei acestor nemulţumiri şi prevenirea degenerării lor în fapte, manifestări sau acţiuni cu caracter anarho-protestatar, iar asupra persoanelor semnalate frecvent cu asemenea preocupări se iniţiază măsuri specifice de influenţare şi temperare. A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 394, f. 145-146

140. 1989 decembrie 18 – Notă a Inspectoratului Judeţean de Securitate Alba cu privire la comentariile unui medic din Aiud pe marginea izbucnirii revoluţiei la Timişoara Nr. 03702/18.12.1989

SECRET Exemplar nr. 1

NOTĂ Comentarii. Vă informăm că în cursul zilei de astăzi, 18.12.1989 ne-a fost semnalat faptul că numitul BUŞCĂ IOAN, de 37 de ani, din Aiud, medic la Dispensarul sanitar al Cooperativei „Oţelul” din localitate, membru P.C.R., face comentarii tendenţioase pe marginea recentelor evenimente petrecute în municipiul Timişoara. Astfel, sus-numitul a afirmat în prezenţa altor persoane că în această localitate au avut loc manifestaţii de stradă, declanşate ca urmare a nemulţumirile existente din cauza aprovizionării deficitare cu produse alimentare şi bunuri de larg consum. Menţiona, de asemenea, că este surprins de izbucnirea acestor manifestaţii chiar la Timişoara, localitate mult mai bine aprovizionată (după părerea sa) decât judeţul Alba şi, în special, oraşul Aiud, precizând apoi că ar fi bine să aibă loc şi la noi astfel de acţiuni protestatare pentru a atrage atenţia factorilor de conducere asupra necesităţii îmbunătăţirii radicale a desfacerii produselor alimentare către populaţie. A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 394, f. 147

„Amorsarea” revoluţiei...

391

141. 1989 decembrie 19 - Notă a Securităţii Municipiului Bucureşti cu privire la situaţia aprovizionării Capitalei cu produse agroalimentare SECRET Exemplar unic

NOTĂ privind aprovizionarea Capitalei cu unele produse agroalimentare în ziua de 19 decembrie 1989 1. Livrările la produse agroalimentare la fondul pieţei s-au situat sub nivelul planificat la: -carne tăiată: din 383 tone, s-au livrat 133 tone (34,7%); -preparate din carne: din 347 tone, s-au livrat 188 tone (54, 1%); -carne pentru preparate şi semipreparate culinare: din 110 tone, s-au livrat 20 de tone (18,1%); -brânzeturi: din 109 tone, s-au livrat 56 tone (51,3%); -ouă: din 2.322 mii de bucăţi, s-au livrat 1.477 mii bucăţi (63,6%); -legume: din 871 tone, s-au livrat 191 tone (21,9%); -cartofi: din 1.258 tone, s-au livrat 342 tone (27,1%); -fasole boabe: din 322 tone, s-au livrat 198 tone (61,4%); -orez: din 129 tone, nu s-a livrat nimic. 2. De la începutul lunii decembrie până în prezent s-au acumulat restanţe de peste 4.871 tone de carne tăiată (66,9%), 3.104 tone preparate din carne (47%), 1.758 tone carne pentru preparate şi semipreparate culinare (84,1%), 124 tone de unt (19,1%), 1.105 tone brânzeturi (53,3%), 20.780 mii bucăţi ouă (47,1%), 12.958 tone legume (78,3%), 16.907 tone cartofi (70,7%), 5.348 tone fasole boabe (87,4%) şi 944 tone fructe (23,2%). 3. Datele sunt prelucrate din evidenţele Ministerului Comerţului Interior. În aprovizionare se menţin aspectele negative raportate anterior. Nr. D/092.946 din 21 decembrie 1989 A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 13.858, vol. 4, f. 270

„Amorsarea” revoluţiei...

393

Indice antroponimic A Abdel, Kader Ruzk, 305 Achimescu, Gheorghe, 388 Adomnicăi, Aurel, 327 Aioanei, Constantin, 207, 214, 222 Alexandru, Cornel, 255 Alexie, Ştefan, 227, 272 Alungulesei, Cecilia, 314 Andreescu, Gabriel, 258 Andrei, Adina, 118 Andrei, Aurel, 172, 173 Andronache, Ovidiu, 118 Anghel, Ion, 137 Apostoaie, Gheorghe, 274 Ardelean, Nicolae, 137 Ardeleanu, Eduard, 218 Ardeleanu, Gheorghe, 267 Arghie, Goldie, 193 Armeanu, Niculina, 209 Arsene, 246, 249, 252 Arsene, 246, 249 Arsene, 246, 249 Arsene, 246, 249 Atanasiu, Tamara, 328 B Babu, Ianula, 145 Baciu, Ioana, 327 Baciu, Tudor, 118 Back, Gerald Lee, 306 Badea, Ioana, 209 Baeran, Chenan, 209 Bagosi, Lajos, 337 Baidac, Iulian, 233 Balbuzan, Elena, 305 Banc, Iosif, 84, 88 Băcilă, Maria, 388 Bănică, Ion, 206 Bărbulescu, Vasile, 312 Beldie, Vladimir, 243 Bendel, Ludovic, 206 Bent, Honore, 306 Beranek, Karel, 316

Berberich, Virgil, 314 Berger, Hans Stückel, 189 Bivolaru, Gheorghe, 233 Blendea, Ioan, 206 Bodea, Ileana, 314 Bogaard, Jacob, 306 Boncotă, Ioan, 299 Bondoc, M., 288 Bordea, Aron, 152, 187, 181 Bordeianu, Nicolae, 189, 191, 192, 193 Boris, 224 Boros, Vasile, 314 Botezatu, Virgil, 222 Bourdeaux, Michael, 189 Boyer, Regis, 107 Brahaş, Cornel, 216 Braic, Eugen, 206 Breahan, Vasile, 213 Breazu, Petre, 137 Brestoiu, Horia, 118 Brix, Joachim, 305 Bronisevski, Viorel, 141 Bućkó, Przemyslaw, 316 Bucur, Maria, 298, 299, 300 Bucurescu, Gianu, 186, 211, 223, 252, 261, 339, 369 Bude, Vasile, 116 Bulgărea, Gheorghe, 326 Burlacu Ion, 135, 140 Burlea, 224 Buşcă, Ioan, 390 C Call, Duke, 192 Cangiopol, Liviu, 258 Caraion, Ion, 120 Carea, Nicolae, 355 Carea, Sorina Alexandra, 355 Carlos, Juan, 229 Carstens, Karl, 111 Catrina, Florea, 222 Cazacu, Gică, 221, 222 Cazangiu, Mirela, 209 Cărare, Vasile, 327

Florian Banu

394 Cărăuşu, 299 Cărbunar, Ovidiu, 360 Ceauşescu, Nicu, 98 Ceauşescu, Nicolae, 10, 32, 33, 35, 36, 37, 40, 41, 42, 43, 46, 58, 59, 62, 63, 64, 70, 74, 109, 146, 147, 221, 267, 286, 331, 336 Celac Botez, Marina, 258 Cenaru, 331 Cheatam John, 305 Chiţan, D., 326 Chivu, Gheorghiţă, 145 Cioată, Trifon, 255 Ciorici, Teodor, 288 Ciortan, Ionel, 203 Ciurariu, Ion, 303 Ciuraru, Angela, 173 Ciuruc, Constantin, 107 Ciutescu, Lorena, 131 Cîmpeanu, Iuliu, 303 Class, Gerhard, 192 Clepe, Petru, 299 Cobar, Nell, 216 Cocar, Beniamin, 189 Cocar, Buni, 190 Codilă, Petru, 299 Codreanu, Sorina, 298 Codruţ, Mariana, 118 Cojocaru, Constantin, 172, 328 Cojocaru, Viorica, 328 Cojocaru, 172, 299, 328 Colţatu, Ion, 143 Coman, Buciuman Vasile, 273 Conache, Lăcrămioara, 172 Conache, Vasile, 172, 173 Condoiu, Ion, 275 Constantin, Mihaela, 296 Constantin, Ştefan, 209 Constantinescu, Dan, 203 Cornea, Doina, 72, 258, 276, 277, 310 Corodeanu, Mircea, 174 Costea, Claudiu, 355 Costea, Ştefan, 355 Coteţiu, Viorica, 360 Cotic, Dumitru, 218 Cotorcea, Constantin, 206 Covaciu, Victoria, 388, 389 Creangă, Constantin, 206

Cristoiu, Ion, 10, 122, 216 Crişan, Radu, 205 Crivacucea, Maria, 255 Cruceanu, Valentin, 307 Cruceru, Alin Sorin, 363, 364 Cupşa, Emil, 298 Czabai, Carol, 298 D Damaschin, Alexandru, 135, 137 Dane, Angela, 172 Danieliuc, Mircea, 217 Dănălache, Ileana, 216 Dănescu, Gheorghe, 153 Dănescu Gheorghe, 153 Dăscălescu, Constantin, 83 Dăscălescu, Lili, 307 Dăscălescu, Constantin, 265 Deaconu, Ileana Cezara, 355 Deaconu, Petre, 355 Deleanu, Ion, 245 Demeter, Tibor, 213 Demian, Eugen, 388, 389 Dima, Romus, 171, 175 Dimofte, Doiniţa, 209 Dinescu, Mircea, 216 Dinu, Ionel, 317 Diţulescu, Ion, 104 Dobre, Constantin, 171 Dobre, Florică, 287 Dobrescu, Răzvan, 363, 364 Domnu, Rodica, 296 Domşa, 299 Doriuc, Turturică Petre, 174 Dovinca, Vasile, 131 Dragomir, Constanţa, 172 Dragomir, Dumitru, 172 Drăghin, Constantin, 274, 275 Drumeş, Terezia, 314 Dugulescu, Petru, 190 Dumitrescu, Camelia, 363, 364 Dumitru, Vasile, 373 Duranova, Olga Alexandrovna, 316 E Enache, Marin, 237 Engelman, Manfred, 317

„Amorsarea” revoluţiei...

F Filimon, Ion, 224 Fistic, Ion, 258 Florea, 224 Fluture, Dan, 237 Focke, Georg, 111 Fodoreanu, Dorel, 119 Frateş, Ioan, 171, 179 Freitag, Klaus, 107 Friend, Samuel Edwin, 190 G Gabrea, Şerban, 119 Găvănescu ,Pantelimon, 97 Gâdea, Susana, 97 Gheorghe, Elena, 209 Gheorghe Simion, 314 Gheorghe, Dumitru, 209 Gheorghe, Teodor, 127, 131 Ghiauş, 180, 254 Gieszer, Erika, 201, 202 Giuglea, Viorel, 209 Goian, Lucian, 354 Goldie, Arghie, 193 Goleanu, Viorica, 314 Goma, Paul, 33, 40, 120 Gordon, Ernest, 189, 190 Goron, Dorel, 297 Graham, Billy, 189, 190, 192 Grecu, Alexandra, 355 Grecu, Ecaterina, 355 Gruia, Irinel, 237 Gudor, Andrei, 360 Gundisch, Albert, 104 H Haidalla, Ould, 158 Hajdu, Iuliu, 303 Hanu, Ion, 209 Haraszti, Alexander, 190, 192 Hedeşiu, Emil, 274 Hendoux, Adriana, 307 Hoaes, Niculescu Gheorghe, 289 Homoştean, George, 88, 94, 146, 165, 175 Horvath, Alexandru Cristian, 355 Huff, Eugene, 190

395 Hulubei, Ioan, 224 Huuf, Eugene, 306 I Iamandi, Vasile, 137 Iliescu, Emilian, 224 Iliescu, Elisabeta, 104 Ionaşcu, Ştefan, 275 Ioniţă, Eduard, 139, 355 Ioniţă Ion, 85, 355 Ioniţă, Stelian, 273, 275 Ioniţă, Ion, 100 Ivanovici, Georgeta, 296 J Jakab, Attila, 303 K Kenji, Suzuki, 153 Kersten, Reinholh, 193 Khouna, Mohamed, 158 Klein, 110 Konya, Zoltan, 314 Kovacs, Arpad, 306 Kovacs, Ibolya, 306 Krilovici, Marina, 119 L Lagergreen, David, 192 Lambe, Ştefan, 222 Lazăr, Ioan, 174 Lăzărescu, Gabriela, 108 Lefter, Tania, 388, 389 Lemnaru, Nedic, 104 Lezgham, Fall Yonbe Ould, 158 Lezgham, Mohamed Brahim Ould, 158 Lisman, Constantin, 118 Luca, Aristide, 224 M Macri, Emil, 74, 154, 339, 369 Maierean, Vasile, 181 Manea, Ion, 140 Manea, Simona, 209 Manoil, Ion, 206 Manolache, 325

Florian Banu

396 Marcu, Andrei, 354 Marcu, Eugen, 388, 389 Marcu, Mircea, 387 Marcu, Remus, 209 Marcu, Ştrul, 354 Marcu, Viorel, 274 Marga, Andrei, 307 Marţian, Iovan, 300 Matache, Pompiliu, 275 Mateescu, Patriciu, 119 Mârginean, Ecaterina, 314 Mckay, 107 Mendelsohn, Vladimir, 119 Merce, Ilie, 116 Meyer, Arno, 110 Meyer, Victor, 110 Michels, Ana, 202 Mihai, Alexandru, 221 Mihailovici, Alexandru, 205 Mihalcea, Mircea, 140 Mihăilescu, Meda Raluca, 354 Mihuţi, Sarika, 314, 315 Militaru, Horaţiu, 95 Minea, Ştefan, 140 Miricioiu, Nelly, 119 Mitrofan, Ioan, 314 Mitulescu, Constantin, 319 Mîrţ, Eugen, 232, 233 Mîrza, Ioan, 314 Moldovan, Victor, 387 Monciu-Sudinschi, Alexandru, 120 Morar, R. Ioan, 336, 337 Morcan, Ion, 145, 210, 217 Mortoiu, Aurelian, 196, 302 Moşneguţu, Vasile, 275 Motrescu, Petrică, 209 Mundlach, Tita Eveline, 96 Munteanu, Francisc, 215 Munteanu, Ion, 145 Munteanu, Luminiţa, 209 Munteanu, Francisc, 215, 216 Munteraş, Ioan, 203 N Nacu, Gheorghe, 140 Nae, Ioana, 296 Nandman, 107 Neacşu, Viorica, 328

Negrişan, Constantin, 209 Negrişan, Nicolae, 209 Negruţ, Paul, 190 Nerişanu, Vladimir, 243, 248 Neumayer, Maria, 388 Nicoară, Marinela, 298 Nicolae, Emilia, 296 Nicolaescu, Sergiu, 215 Nicolescu Pavel, 189 Nicula, Narcis, 273, 274, 275 Niculescu Cornel, 243, 245 Niculescu Cornel, 243, 245 Nuţă, Constantin, 68, 73, 146, 169, 294, 295 Nuţu, Dan, 119 O Olinescu, Cornel, 355 Olinescu, Mihaela, 355 Olteanu, Aglaia, 172 Onciu, Vasile, 275 Onofrei, Mihai, 173 Oponowicz, Hanka, 316 Oprea, Gheorghe, 83, 88 P Pacepa, Mihai, 23, 41 Pacoste, Cornel, 259 Pacoste, Cornel, 259 Panait, Alexandru, 296 Papst, Wolfgang, 305 Papuc, Gheorghe, 317 Parfene, Neculai, 173 Pascu, Mihail, 298 Pastor, Cristian, 387 Păiuş, Sorin, 298 Pedersen, 107 Penciulescu, Radu, 119 Penea, Constantin, 202 Pericle Mihaela, 299 Petrescu, Petre, 364 Petrescu, Dan, 258 Petrini, Victor, 327 Pilotschi, Adrian, 209 Pintilie, Marina, 354 Piroi, Ion, 255 Pîrlog, Neculai, 222

„Amorsarea” revoluţiei...

Plătică, Andrei, 206 Pleşeanu, Gheorghe, 131 Ponoran, Ilie, 256 Pop, Emil, 206 Pop, Ştefan, 95 Popa, Constantin, 256 Popa, Daniela, 145 Popa, Sorin, 273, 274 Popescu, Aurel, 194 Popescu, Dumitru, 96 Popescu, 96, 194, 299 Popescu, Dumitru, 37, 96 Popovici, Finica, 388, 389 Popovici, Titus, 216 Popovici, Alexa, 193 Popovici, Titus, 215, 216 Postelnicu, Tudor, 22, 70, 91, 170, 219, 221, 225, 294 Preda, Ion, 132 Priceputu, Vasile, 298 Priescu, Marcel, 298, 299 Prisecaru, Constantin, 172, 173 Puiu, Ion, 258 Q Quint, Nicolas, 205 R Radu, Ion, 298 Randles, John David, 190 Raţiu, Gheorghe, 72, 229, 230, 258, 276, 277, 302, 320, 323, 330 Rădulescu, Ilie, 96 Răşcanu, Ioana, 327 Remeş, Denis, 388 Reszler, Ana, 205 Reszler, Ioan, 205 Rinea Ovidiu, 355 Riner, Tom, 190 Roman, 37, 224, 371 Romanenco, Visalon, 388, 389 Roşu, Nicolae, 293 Ruja, Alexandru, 299 Rusu, Florian, 258

397 S, Ş Sabău, Ioan, 173 Sacaliuc, Eduard, 388 Saenco, Alexandru, 354 Saenco, Dumitru, 354 Saenco, Oana, 354 Saga, Petru, 173 Samu, Ion, 329 Sargu, Vasile, 174 Săndulache, Valeriu, 174 Săraru, Dinu, 9, 217 Scarlat, 224 Schönlen, Wilibald, 305 Seche, Mircea, 325 Serdean, 299 Severica, Mihai, 131 Seviciu, Ana, 298 Sgarcea, Valentin, 145 Simina, Ioan, 388 Sion, Georgică, 375 Sîrbu, Iulian, 299 Smith, Chistofer, 193 Soare Constantin, 289 Soelian, Constantin, 213 Sofronie, Mărioara, 307 Soos Pavel, 299 Sovar, 299 Spătaru, Constantin, 314 Stamate, Eugen, 375 Stanciu, Puşa, 388 Stăncescu, Nicolae, 258 Stănculeţ, Gabriela, 355 Stănculeţ, Şerban, 355 Stef, Ioan, 189 Stelian, Nicolae, 140 Stoenescu, Octavian, 210, 217 Stoiciu, 9, 258 Stoicovici, Cornel, 354 Stoicovici, Ionuţ, 354 Strâmbeanu, Ion, 307 Ströhm, Karl Gustaf, 111 Szabo, Martin Elek, 387 Szabo, Martin, 387 Szabo, Ladislau, 203 Szasz, Georgeta, 306 Szekely, Lajos, 314, 315 Szocs, Ioan, 388 Szollosi, Andrei, 202

Florian Banu

398 Şandor, Arion, 95 Şerban, Constantin, 218, 275 Şerban, Grigore, 319 Şerban, Nicolae, 209 Ştefan, Anghel, 255 T, Ț Taylor, 107 Tănase, Alexandru Diana, 354 Tănase, Vasile, 354 Tănase, Virgil, 120 Teleky, Dezideriu, 388 Teodoru, Marcel, 104 Teodosiu, Ion, 194 Teşu, Ion, 150 Timitriade, Gabriel, 206 Tironeac, Aftanasie, 289 Tobescu, Olga, 328 Todoran, Eugen, 235, 236 Toma, Mirela, 328 Trifon, 216, 255 Tripa, Victoria, 298 Troyer, David, 190 Tulea, Alexandru, 388 Ţepeneag, Dumitru, 120

Uţă M., 223 V Varga, Andrei, 202 Vasile, Ion, 209 Vasilov, Anica, 172 Velcescu, Constantin, 103 Velea, Eugen, 235, 236 Velicovici, 224 Verdery, Katherine, 16, 36, 45, 59, 60, 306 Verdeţ, Ilie, 83, 88 Vervecken, Leon, 307 Viorel, Mihai, 131 Visarion, Cornelia, 388 Vlad, Iulian, 90, 133, 154, 156, 160, 171, 180, 225, 232, 369 Voinea, Camelia, 209, 389 Vulpaşin, Ioan, 201, 202 W Walesa, Lech, 258 Wurmbrand, Richard, 189 Z

U Ursu, Mariana, 328 Urţilă, Marin, 364

Zapodean, Aurel, 194 Zgîia, Ica, 388 Zorilă, Tudor, 243