ALICE DWYER JOYCE Final Pentru Melissa [PDF]

Zitiervorschau

S` presupunem c` un povestitor se apropie de dumneavoastr` [i cu o voce cald` \ncepe s`-[i depene amintirile. Fantezia v` poate transpune \ntr-o lume de vis, fermec`toare, cu \ntâlniri de neuitat [i clipe de pasiune. |n acest fel v` propunem s` v` \ndep`rta]i pu]in de via]a de zi cu zi, pentru a v` \ng`dui o scurt` vacan]` de neuitat. Iat` ce v` poate oferi aceast` carte!

Editor: Aurelian Micu Lector: Ioan Dr`ghici Tehnoredactor: Ana Croitoru Macheta colec]iei: Andy

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale DWYER-JJOYCE, ALICE Final pentru Melissa / Alice Dwyer-Joyce Bucure[ti: Alcris, 2004. p.; cm. – (EL [i EA) Tit. orig. (eng): Prescription for Melissa ISBN 973-646-318-4 821.111. 31=135.1

Colec]ia „ EL [i EA “

ALICE DWYER-JOYCE

Final pentru Melissa Traducerea [i adaptarea \n limba român` de IOANA PATRICHI

ALCRIS

V` recomand`m: 481. Sc`pat din infern 482. S` iube[ti din nou 483. Un str`in venit de departe 484. Umbre \n râsul t`u 485. Amânare pentru dragoste 486. O alt` dragoste 487. O simfonie pentru tine 488. Fantezii ascunse 489. Sclava 490. Avocatul public

– Josie Bell – Denise Robins – Noelle Berry McCue – Estella Douglas – Magda Cotino – Denise Robins – Jean Ure – Alexandra Blakelee – Denise Robins – Faye Morgan

Capitolul 1 – {i acum, dup` ce am stabilit diagnosticul de anghin` pectoral`, v` rog s` preciza]i tratamentul pe care l-a]i recomanda pentru a u[ura suferin]a acestei biete doamne. Vocea suav` a lui Dixon Brookes travers` salonul [i ajunse la urechile mele. Eram sigur` c` mie mi se adresase. Apoi veni [i m` conduse de bra] pân` la patul pacientei. {aptezeci de perechi de ochi ne urm`reau. Am aruncat o privire desperat` spre fa]a cu o u[oar` tent` vine]ie a doamnei Mary Murray care, rezemat` de perne pe patul de spital de un alb imaculat, \mi f`cu un semn \ncurajator cu capul. F`cusem cuno[tin]` cu ea cu o dup`-amiaz` \nainte, când am efectuat un examen medical minu]ios [i i-am studiat fi[a medical`. Doctorul Dixon Brookes avea deja concluziile mele pe care le notasem pe diagrama bolnavului.

5

– Ei bine, domni[oar` doctor? \ntreb` el sever. Nu eram doctor, ci doar student` \n primii ani la medicin` [i abia \ncepusem practica \n spital. – A[ prescrie tablete de nitroglicerin`, r`spunsei cu voce \nceat`. – Tablete de nitroglicerin`? – Da, domnule doctor. Tablete de trinitril. {tiam c` nu puteam da gre[ cu a[a ceva. Pacienta \[i \ncruci[` bra]ele peste pieptul ei mare, cu un aer satisf`cut, ca [i cum ar fi confirmat: „Este exact ce-a spus [i doctorul meu”. Avusese amabilitatea s`-mi spun`, cu o zi \nainte, c` are \ncredere \n mine, sentiment pe care, din p`cate, doctorul Dixon Brookes nu p`rea s`-l \mp`rt`[easc`. – {tiu c` pacienta s-a plâns de dureri \n piept... o durere cumplit`, ca [i cum mâna lui Mefistofel ar \ncerca s`-i smulg` inima din cutia toracic`. Ai constultat-o [i e[ti de p`rere c` sufer` de anghin` pectoral`... clasica „durere \n piept”. Tratamentul pe care-l recomanzi este nitroglicerina. Asta ai spus, nu-i a[a? |ncuviin]ai din cap, incapabil` s` articulez un cuvânt. – Te ui]i la mine \ncruntat`, ca [i cum ai prefera s` utilizezi aceast` substan]` drept explozibil, ca s` m` zbori din postul de medic consultant onorific la Spitalul General Wentbridge. Ceilal]i studen]i, colegi ai mei, râser` politicos.

6

Asistentele, \n[irate lâng` pere]i, cu mâinile \ncle[tate la spate, zâmbir` timid sub privirea critic` a asistentei [efe Regan care, atât de preocupat` s` le supravegheze, nici nu auzise gluma. – Tratamentul pe care-l prescrii se limiteaz` la administrarea acestor tablete pe cale oral`? P`ream \n fa]a lui o [col`ri]` stângace; m` sim]eam un fel de retardat congenital. Dac` ar fi fost altcineva \n locul lui, a[ fi vorbit despre necesitatea odihnei [i respect`rii unei diete, evitarea anemiei, fumat moderat. Doar [tiam asta mai bine ca oricine. M` prinsese \ns` \ntr-o pozi]ie dezavantajoas` [i m` temeam de el. – Regret, dar diagnosticul pus este incorect [i tratamentul necorespunz`tor. Acesta era modul lui obi[nuit de a trata studen]ii reziden]i, dar eu eram prima student` pe care o avea [i toat` lumea era curioas` s` vad` cum m` voi descurca, avânt \n vedere reputa]ia lui de misogin. – Am citit cu interes noti]ele pe marginea acestui caz. |n primul rând, stilul strict [tiin]ific le face neinteligibile. |ntotdeauna v` recomand s` scrie]i simptomele \ntr-un limbaj cât se poate de accesibil [i de apropiat de ceea ce pacientul \nsu[i acuz`. Pe rând, doctor... se pare c` am uitat numele dumitale. – Chistholm. Catriona Chistholm. – Mul]umesc, doctore Chisholm.

7

„Doctor Catriona Chisholm”. Suna frumos, a[a cum rostise el cu acea voce pl`cut`, numai c` eu n-aveam nimic romantic cum st`team acolo cu mâinile \ncle[tate \n buzunarele halatului, \mbr`cat` auster, \ncercând s` m` ascund \n spatele [uvi]ei de p`r negru care-mi acoperea un ochi când \mi mi[cam capul. – Citez din raportul domni[oarei Chisholm: Pacienta prezint` de mult timp insuficien]` cardiac`. Acuz` edeme pronun]ate \n zona gleznelor, dispnee la efort [i cianozarea buzelor. A consultat medicul ei de familie [i a fost internat` pentru evaluarea st`rii sale – apoi m` privi sarcastic – doctor Chisholm ar fi trebuit s` [tie pân` acum c` vreau descrierea simptomelor cu propriile cuvinte ale pacientului. Sau, poate c` pacienta noastr` are unele cuno[tin]e medicale. – |nfumurato! [opti Chris Keller la urechea mea. – Doamn` Mary Murray, se pare c` suferi]i din cauza edemelor de la glezne? – Nu [tiu ce sunt acestea, dar mi se umfl` picioarele \ngrozitor. Diminea]a când m` trezesc n-am nimic, dar apoi... – Da, da, a[adar glezne umflate, din ce \n ce mai r`u spre sear`. F`cu o pauz` [i m` privi semnificativ, continuând astfel explicitarea fiec`rui termen. – Ei, [i acum, cum e cu dispneeea la efort, doamn` Murray?

8

– Nu [tiu ce-i asta, dar dac` vre]i s` afla]i, \ntreba]i-o pe ea. M-a consultat foarte con[tiincios ieri... o or` \ntreag`... mult mai mult decât medicul care m` trateaz` \n mod obi[nuit. Ea cunoa[te to]i termenii `[tia. Ar trebui s-o \ntreba]i pe ea. – Dar cianozarea buzelor? – Ah, asta \nseamn` c` mi se \nvine]esc buzele, spuse doamna Murray, cu o expresie de u[urare. Credeam c` [ti]i. Doctori]a Chisholm a [tiut. |ntreba]i-o pe ea. – Adic`, i-a]i spus c` vi se cianozeaz` buzele? {i cum de cunoa[te]i acest termen medical? – Fiind atent`, tinere, nevorbind mult [i ne\ntrerupându-i pe al]ii \n timp ce vorbesc. Doctorul Reed... medicul meu... mi-a spus [i am ]inut minte. – Acum vom merge la tabl`, anun]` Dixon Brookes \ntorcându-se brusc. Ceilal]i studen]i \mi f`cur` loc s` trec [i-l urmai, deprimat`, pân` la locul unde urma s` fiu sacrificat`. Se aplec` s` ridice o bucat` de cret` [i mi-o \ntinse, \nclinându-se u[or. – N-am putea beneficia to]i de cuno[tin]ele dumitale \n materie de medicin`? suger` el. Scrie, te rog, Ischemie miocardic` determinat` de schimb`ri degenerative al arterelor coronariene, apoi enumer` cauzele, pentru ca [i ceilal]i studen]i s` poat` s` se lumineze. Cauze... diagnostic diferen]iat... tratament. Scrie-le \n stânga tablei.

9

Am \nceput s` le scriu, dar, din cauza st`rii de agita]ie \n care m` aflam, \n dreapta. Cum nu era nici un burete, am [ters cu batista. – N-ar trebui s`-]i folose[ti batista \n astfel de scopuri. |n]eleg c` este esen]ial ca o domni[oar` s` aib` batist` curat` \n caz c` vrea s` plâng`. De[i avea aproximativ treizeci de ani, era profesor examinator la universitate [i, \n aceast` calitate, era pentru noi ca Dumnezeu cel Atotputernic. Se spunea c`, dac`-i r`spundeai obraznic, te costa chiar diploma. A[a c` st`team acolo, urându-l din tot sufletul, dar ne\ndr`znind s`-i spun s` se duc` dracului. – Nu plâng, domnule, \i r`spunsei printre din]i, de[i eram pe punctul de a o face \n acel moment. – Ce tân`r` norocoas`. Tot atât de fericit` pe cât e de frumoas`. |[i b`tea joc de mine, pentru c` nu eram deloc frumoas`. De fapt, cât am fost la [coal`, \ntotdeauna sem`nasem cu un mânz [i nu se produsese nici o schimbare. Nu eram gra]ioas` [i frumoas` ca Melissa, care avea ochii ca dou` safire [i p`rul ondulat m`t`sos, blond-cenu[iu. Treceam total neobservat` dac` se \ntâmpla s` fie [i Melissa \n aceea[i \nc`pere... [i din nefericire, p`rea s` se afle \ntotdeauna. Poate c` Dixon Brookes a observat c` nu eram departe de a izbucni \n plâns, pentru c`, deodat` mi-a zâmbit, scuturând u[or din cap, pretinzând c` totul a fost o glum`.

10

– Hai, Catriona Chisholm, \]i ajunge \n diminea]a aceasta. Acum, s` vedem ce pot ace[ti tineri care s-au amuzat \n tot acest timp. Privirea lui str`pungea ca un reflector ignoran]a asisten]ei. – S` v` punem la \ncercare curajul, domnii mei. Dumneata, din spate. Te deranjez prea mult dac` \]i cer s` \ntrerupi inspectarea asistentelor [i s`-mi acorzi aten]ie? Chris Keller \naint` [i Dixon Brookes m` rug` s`-i dau creta, numindu-m` din nou Catriona, de[i niciodat` nu mi se spusese altfel decât Kay sau Katy, \mi zâmbi [i-mi spuse s` nu iau \n seam` faptul c` m-a terorizat. – {tiu c` acesta este... cel mai bun mod de a v` face s` \nv`]a]i. Te descurci foarte bine. Aproape c` am izbucnit \n lacrimi auzind aceste cuvinte amabile din partea unui om care nu fusese auzit spunând un singur cuvânt bun vreunui student \n toat` cariera sa. Am reu[it s`-i zâmbesc [i s`-i spun „mul]umesc, domnule doctor”, apoi i-am dat creta lui Chris, adic` asta inten]ionam s` fac, pentru c` mi-a sc`pat pe jos [i ne-am lovit cap \n cap aplecându-ne amândoi deodat` s-o ridic`m. – Afurisitul `sta prost! [opti Keller c`tre mine, \n timp ce c`utam creta pe sub un pat. Cine se crede? Marele Examinator Terminator? Mi-am reluat locul \n picioare, \n spate, lâng` Peter Caston. Eu [i Pater purtam halate labe, fiind reziden]i. Ceilal]i studen]i externi, alc`tuiau un grup destul de pestri].

11

Salonul num`rul cinci era auster, lipsit de confort. Plan[eul era atât de lustruit, \ncât reflecta [irurile lungi de paturi, fiecare cu un scaun [i un dul`pior al`turi. Doar p`turile ro[ii d`deau senza]ia de c`ldur`, de[i exista \n centru un c`min \n care ardeau, spate \n spate, dou` focuri [i \n jurul c`ruia erau adunate câteva scaune. To]i pacien]ii fuseser` expedia]i \n paturi pentru vizita profesorului, care \ncepuse la ora nou` fix. Studen]ii \i spuneau Dixie [i avea reputa]ia de a fi cel mai dur zbir din acel corp profesoral de zbiri... inuman, sadic, lipsit de sim]ul umorului. – Ce nenorocire, Katy! fuseser` primele cuvinte cu care am fost \ntâmpinat` cu o s`pt`mân` \nainte. E[ti repartizat` la Dixon Brookes. – Bine, dar el nu accept` din principiu individele! bâguii eu cu voce tremurat` din cauza spaimei. – Nu prea are de ales. Sunt foarte multe studente [i probabil c` va face unele concesii... de[i nu exist` pentru el pl`cere mai mare decât s` le terorizeze. – Pentru Dumnezeu, e un perfec]ionist, spuse Peter Caston sceptic. Pentru el, femeia e un ansamblu de celule... un cocteil de elemente chimice \n propor]ie precis`. Cred c` nici zei]a Afrodita n-ar putea s`-i trezeasc` decât un foarte vag interes trec`tor. |n seara zilei \n care am examinat-o pe Mary Murray, mi-am citit din nou noti]ele... Ischemie miocardic` provocat` de modific`ri degenerative ale arterelor

12

coronare. Am recitit cauzele, simptomele, tratamentul. Nitroglicerin`... aceste cuvinte m-au readus cu gândul \n casa veche din c`r`mid` din Keatton, cu intrarea din fa]` \n strada principal`... cu intrarea cabinetului pe o strad` lateral`... cu pl`cu]a din alam` tocit` de trecerea anilor. Tata era sco]ian, n`scut \n Argyll. Mama era aproape invalid`. |ntotdeauna planase groaza c` putea muri din cauza afec]iunii ei cardiace. Ajuta toat` lumea la gospod`rie. Bessie, buc`t`reasa, Annie, menajera care venea diminea]a, Bremman, so]ul lui Annie, care avea grij` de ma[in` [i de gr`din`... |mi amintesc de Ketton... \mi amintesc casa, ca [i cum a[ fi plecat abia ieri de acolo. |mi amintesc cum citea tata la micul dejun scrisorile de la pacien]i. Veneau cadouri \n fiecare zi, dintre cele mai diverse: morcovi, o varz`, un buchet de crizanteme, o pâine de cas`, un iepure, o sticl` cu whisky, o cutie cu mere, un co[ cu ou`... Tata era un b`rbat frumos, iar mama, superb`. Nu era de \n]eles ce se \ntâmplase cu mine. Mama spunea c` trec doar printr-o perioad` critic` [i c`, \ntr-un an sau doi, r`]u[ca cea urât` se va transforma \ntr-o leb`d`, f`când ca toate celelalte fete s` moar` de invidie. Am f`cut [coala \n Wentbridge, la zece mile dep`rtare, unde ajungeam cu autobuzul. Aveam poneiul meu [i-mi pl`cea s` am grij` de el mai mult decât orice altceva. Am avut o copil`rie fericit`, cu o singur` excep]ie: teama ca nu cumva mama s` moar`. Doctorul Fearon

13

venea din când \n când de la Wentbridge [i lua cina cu noi. |ntr-o sear`, trecând s` iau cartea pe care mama m` rugase s` i-o aduc de pe noptiera din camera ei, am auzit o frântur` de discu]ie dintre el [i tata. – Nu sunt foarte \ngrijorat, spusese doctorul Fearon. Dac` ar fi avut serviciu, ar fi fost cu totul altceva. Dar a[a, tratamentul este odihn`, odihn` [i iar odihn`; mai pu]in efort [i mai pu]ine griji. Cred c` \[i face griji din cauza gospod`riei. Angajeaz` o menajer` ca s-o scute[ti complet de aceast` povar`; un fel de doamn` de companie – asta ar fi solu]ia cea mai bun`. Am urcat \n camera ei s` iau cartea [i am v`zut cutiu]a cu medicamente, pe care trebuia s-o aib` de fapt mereu la ea. O deschidea cu degete febrile [i \nghi]ea o pastil`, a[teptând, alb` la fa]`, s`-i treac` durerea. – Nu-i spune nimic, draga mea, m` ruga ea \ntotdeauna, ascunzându-se de tata. Are [i a[a destui pacien]i [i n-are nevoie de \nc` unul, acas`, când vine obosit. M-a entuziasmat ideea c` vom avea o menajer` [i \n acela[i timp o doamn` de companie pentru mama, mai ales când am aflat c` are o fiic`. Mama mi-a spus c` trebuie s` m` port foarte frumos cu Melissa, pentru c` tat`l ei, doctor ca [i al meu, tocmai murise; nu aveau bani [i mama ei era nevoit` s` se angajeze ca menajer`, pentru c` nu se pricepea decât la gospod`rie. Doamna Martin, c`ci ea era persoana \n cauz`, trebuie s-o aduc` [i pe Melissa, dar fata putea da [i ea o mân` de ajutor dac` era necesar, fiind o gospodin` destul de bun`.

14

– Ceea ce nu s-ar putea spune despre tine, oft` mama citind scrisoarea doamnei Martin. Nici patul nu ]i-l faci cum trebuie [i camera ta arat` de parc` [i calul ar locui \n ea. Tata a continuat s` m` tachineze pe aceast` tem` [i ne-am amuzat to]i. Eram grozav de entuziasmat` la gândul c` Melissa va veni. |n ziua \n care s-au prezentat pentru interviu, eu eram \n Wentbridge. – Este mult mai tân`r` decât mi-am \nchipuit, spuse mama la cin`. Melissa este de-o seam` cu Katy, dar pare de optsprezece ani, cu stilul ei de domni[oar`. Poate c` te va determina [i pe tine, Katy, s` fii mai cochet`, de[i n-a[ schimba nimic \n felul t`u de a fi, pentru c` e[ti cea mai scump` fat` din lume. Tata purta o hain` ro[ie de cas` cu revere negre, iar mama, un halat de catifea cu papuci asorta]i cu tocuri \nalte, aurii. Eu schimbasem pantalonii de c`l`rie cu o rochie alb` din m`tase, cu vreo dou` numere mai mic` decât m`sura mea. – N-am v`zut niciodat` o fat` care s` arate atât de \ngrozitor \mbr`cat` cu rochie, spuse tata. Am s-o ard dac` te mai v`d purtând-o. – Nu conteaz` dac` sunt urât`. M` voi face doctor [i pentru asta n-am nevoie decât s` fiu curajoas` [i puternic` [i suficient de de[teapt`. Cu cât doctorii sunt mai urâ]i, cu atât mai bine. Adic`, femeile doctor... Astfel, nu ri[ti s` fii sedus`...

15

Tata a s`rit, intrigat, \ntrebându-m` unde am auzit acest cuvânt. I-am spus o minciun` [i anume, c` auzisem la cineva \n autobuz, iar el m-a rugat s` nu m` mai aud` repetând vreodat` a[a ceva. De fapt, o auzisem pe Bessie rostindu-l. – Doamna Chisholm face o prostie c` o las` pe doamna Martin s` vin`. |l va seduce pe domnul doctor. Mai târziu, o \ntrebasem pe Bessie ce \nseamn` cuvântul, pretinzând c` l-am auzit undeva [i, când aceasta mi l-a explicat \n varianta pe care o considera pe \n]elesul meu, am fost convins` c` vorbe[te prostii. Doar moartea \i putea desp`r]i pe p`rin]ii mei; eram atât de mândr` de ei... atât de fericit` de a avea o astfel de familie. Erau foarte mul]umi]i de mine \n seara aceea pentru c` le-am spus c` vreau s` devin medic. M` hot`râsem cu câteva zile \nainte. Veneam acas` din Wentbridge cu autobuzul. Era un blocaj de circula]ie [i am coborât s` v`d ce se \ntâmpl`. |n mijlocul [oselei z`cea un b`iat, \nconjurat de o mul]ime de oameni. {tiam c` e Tommy Unwrin, pentru c` mama lui era \nghenungheat` lâng` el, plângând [i tamponându-l cu o batist`. La \ncheietura mâinii avea o t`ietur` adânc` din care izbucnea sângele. Fa]a lui Tommy ar`ta deja a unei p`pu[i de cear` [i noi to]i st`team acolo neputincio[i, a[teptând ca inevitabilul s` se produc`, urm`rind cum via]a i se scurge, ca ultimele lic`riri ale unei lumân`ri.

16

Apoi, ap`ru ma[ina noastr` [i [tiam c` tata nu-l va l`sa pe Tommy s` moar`. I-am urm`rit fiecare mi[care. – Suna]i imediat [i chema]i ambulan]a. Spune]i-le c` este vorba despre un copil care are hemoragie, rug` el pe cineva din apropierea lui. Pe urm`, reperându-mi fa]a speriat`, \mi zâmbi. – Ce bine c` e[ti aici, Katy. Vino [i ajut`-m`. Am \ngenuncheat lâng` el. – Acesta este un garou, \ncepu el s`-mi explice, atât de calm de parc` m` \nv`]a cum s`-mi ]es`l calul. }ine-l a[a ca s` strâng` bandajul. |n acest fel, oprim sângerarea [i câ[tig`m timp. Uit`-te la ceas cât timp ]inem garoul. Nu trebuie ]inut mai mult de dou`zeci de minute, pentru c` altfel sângele nu mai circul` deloc [i se produce cangren`. |n cele din urm` sosi ambulan]a [i-l lu` pe Tommy \n afara oric`rui pericol, iar eu cu tata am putut pleca. – Ar fi murit dac` n-ai fi venit la timp. – Poate c` da, poate c` nu! – Ba da, ar fi murit cu siguran]`. {i probabil, dup` aceea, [i doamna [i domnul Unrin, de durere. Ai salvat trei vie]i tat`. Este bine s` fii doctor. Ai putere asupra vie]ii [i a mor]ii. A oprit ma[ina [i s-a \ntors spre mine, cu o figur` grav`, \nconjurându-mi umerii cu bra]ul. – Nici un om n-are putere asupra vie]ii [i a mor]ii. Profesia de medic \]i aduce multe satisfac]ii. Câteodat`,

17

ai vanitatea de a te crede un instrument \n mâna lui Dumnezeu, dar asta e tot... [i, dac` percepi lucrurile astfel, \]i dai seama c` ai responsabilitate foarte mare. – Responsabilitate? – Dac` tot e[ti un instrument al Domnului, atunci nu e totuna dac` e[ti unul ascu]it [i str`lucitor, sau unul tocit [i ruginit, bun de aruncat la gunoi. Numai c` – urm` o pauz` lung` – se \ntâmpl` [i s` dai gre[; \n momentele acelea, ai prefera s` te arunci \n adâncul m`rii, cu o piatr` legat` de gât. Au fost foarte mul]umi]i când le-am spus c` vreau s` devin medic. Am f`cut to]i trei planul cu mare entuziasm: cum voi studia la universitate, cum voi face practic` la spitalul din Wentbridge; am promis \n cele din urm` s` m` \ntorc \n Ketton s`-l ajut pe tata când va \mb`trâni, apoi ne-am amuzat to]i de ideea c` tata va \nb`trâni cândva. De atunci, m` ini]ia \n tot felul de probleme de medicin` [i \ntr-o zi, \mi explic` mecanismul bolii mamei. A[a c`, auzisem de anghin` pectoral` de când aveam paisprezece ani. Am luat o dat` una din pastilele mamei [i am examinat-o cu aten]ie... Ce lucru minunat s` poat` deschide o arter` strâns` \ntr-un spasm [i apoi s` permit` sângelui s` alimenteze nestingherit mu[chii inimii... [i s` salveze via]a mamei.

18

Capitolul 2 Eram \n balconul care \nconjura sufrageria când Harriet Martin [i Melissa au coborât din taxi. Annie le-a poftit \n`untru. – Bun` ziua. Tu e[ti Annie, \mi aduc aminte. Ai grij` ca bagajele noastre s` fie duse \n camere imediat. Nu remarcasem lipsa ei de polite]e decât dup` ce am auzit-o pe Annie povestindu-i lui Bessie scena: – Vorbea cu mine de parc` a[ fi fost un câine. Nici „te rog”, nici „mul]umesc”. |ntreaga aten]ie mi-a fost captat` de p`rul Melissei. Priveam de acolo de sus, unde eram, puternic impresionat`, incapabil` de a m` mi[ca. |mi d`dea impresia unei pisici siameze. Când \[i ridica privirea spre mine, i-am v`zut pentru prima oar` ochii de un albastru \nchis. Am coborât repede [i am dat mâna cu ea. Era perfec]iunea \ntruchipat`. Nu v`zusem pe nimeni a[a ca

19

ea pân` atunci. Mi-a pl`cut de ea din prima clip`; am strâns-o \n bra]e, am s`rutat-o, i-am spus c` va fi ca o sor` pentru mine, reu[ind chiar s-o calc pe picior, \n efuziunea mea. – Nu m` s`ru]i [i pe mine? \ntreb` Harriet. |n vocea ei nu era nici urm` de afec]iune, iar dup` ochii de culoarea chihlimbarului, vedeai c` e o fire irascibil`. – Vai, ce fat` enorm`. E[ti de dou` ori mai mare decât micu]a mea Melissa. M-am bucurat când tata a intrat, punând cap`t scenei. Melissa alerg` \n \ntâmpinarea lui [i, ridicându-se pe vârfuri, \l lu` de gât. – Semeni atât de mult cu tata... \ncepu ea pe un ton patetic. Am [tiut, sau a[a mi s-a p`rut, c` f`cuse acest lucru ca s`-i câ[tige simpatia. Poate c` am judecat-o prea aspru. Nu voi [ti niciodat`. Când le-am condus \n camera mamei, Harriet a \nceput imediat s` aranjeze pernele, revistele, florile din vaz`... Melissa s-a a[ezat lâng` mama, frecându-[i fa]a de bra]ul acesteia. – E[ti ca Anna, pisica mea siamez`. {i tata i-a spus c` e ca o pisicu]` frumoas` [i juc`u[`. Eu st`team \n picioare lâng` fereastr`, mutându-m` de pe un picior pe altul, f`r` nici un pic de gra]ie, complet mut` \n fa]a ging`[iei [i frumuse]ii Melissei [i chiar pu]in geloas`.

20

Dup` ceai, am dus-o s`-i ar`t casa [i grajdul [i am luat \n buzunar câteva cuburi de zah`r ca s` poat` s` le dea lui Merrylegs, poneiul meu [i lui Merlin, calul tat`lui. I-am ar`tat cum s` a[eze zah`rul \n palm`, dar la atingerea buzei catifelate a poneiului, se retrase, plin` de dezgust, [tergându-[i mâna pe fust`. – Ah, ce scârbos. Nu vei primi nimic de la mine. N-ai decât s-o umpli pe Katy de saliv` cât vrei, dar nu [i pe mine. Ur`sc caii [i statul la ]ar`... [i [coala, dar Harriet spune c` n-am \ncotro pân` voi fi destul de mare ca s`-mi g`sesc un so] bogat. M-a surprins s-o aud spunându-i mamei ei pe nume, dar, de fapt, totul m` mira la ea. La cei paisprezece ani ai ei, era deja foarte st`pân` pe ea \ns`[i [i, \n lunile care au urmat m-a dezam`git de multe ori [i adesea eram con[tient` c` gelozia mi se strecura perfid \n suflet. {tiam c` e numai vina mea: eram [tears`, nu prea amabil`, lipsit` de gra]ie. De ce nu puteam [i eu s` m` a[ez pe genunchii tatei, cu bra]ul \n jurul gâtului lui, când venea obosit acas`, a[a cum f`cea Melissa? – Bietul de tine! spunea ea. E[ti atât de obosit! Stai aici [i odihne[te-te [i nu face nimic. Am s`-]i aduc eu papucii [i pipa. Apoi se a[eza la picioarele lui, ca un câine credincios, iar eu c`utam un pretext ca s` m` retrag undeva \ntr-un col] \ndep`rtat al camerei, cu pieptul sfâ[iat de o durere mult mai ascu]it` decât aceea provocat` de orice anghin` pectoral`.

21

Era foarte atent` [i cu mama – [i mai ales, foarte eficient`. |[i d`dea seama imediat când avea o criz` [i-i aducea tabletele de dou` ori mai repede decât reu[eam eu care câteodat`, \n grab`, le mai [i \mpr`[tiam pe jos. Apoi, o mângâia pe mama pe p`r [i-i vorbea \ncet, cu voce dulce, pân` trecea durerea, pe când eu, [i s` fi \ncercat s` fac acest lucru, vocea mi-ar fi sunat aspru [i r`gu[it. |n astfel de situa]ii, o ]ineam pe mama strâns de mân`, mult prea strâns, privind-o cu groaza \ntip`rit` pe figur`. |ntr-o zi, am \ntrebat-o pe Melissa de ce nu pot s` ac]ionez [i eu mai eficient \n momentele acelea de criz`. – Nu e[ti suficient de deta[at`, Katy, \mi r`spunse ea cu obi[nuitul ei zâmbet de superioritate. Nu cred c` vei reu[i vreodat` s` fii un medic bun dac` vei continua a[a. Cred c` eu m-a[ descruca mult mai bine. Chiar m` gândesc s` studiez medicina; ar fi mai amuzant decât s` fac teatru. Profesoara noastr` de englez`, domni[oara Hinchey, spunea c` lucr`rile Melisei erau mult mai \ngrijite decât ale mele – o adev`rat` pl`cere s` le corecteze. P`rea s` nu intereseze pe nimeni c` temele mele erau \ntotdeauna cele mai bune, pe când ale Melissei, de[i ordonate, erau de cele mai multe ori gre[ite. S-a \ntâmplat \ns` ca o dat`, când am avut de scris un eseu pe tema Acas` [i reu[isem s` surprind [i s` redau atmosfera cald` a acelei seri fericite când \mi anun]asem

22

p`rin]ii c` vreau s` devin medic, ca domni[oara Hinchey s`-[i dea seama de cât de trist` eram din cauza ve[nicelor observa]ii pentru aspectul ne\ngrijit. – Nu fi atât de trist`, Katy. Te cert doar pentru c`-]i vreau binele. Nu-mi place s` v`d giuvaere ascunse \n taini]e mizere. {tii foarte bine s`-]i folose[ti mintea, copila mea. Da, ajungi la con]inut, situa]ia se schimb`. La ea, sticla este \n montur` de aur, la tine, diamantele sunt \n tinichea [i oamenii nu [tiu s` vad` pietrele pre]ioase dac` acestea sunt acoperite de noroi. Katy, draga mea, Melissa este ordonat` [i \ngrijit`, dar tu ai \n]elepciune [i bun`tate [i vei deveni \n curând o femeie minunat`. Am p`strat aceste cuvinte ale domni[oarei Hinchey undeva adânc \n sufletul meu, ca un balsam pentru lunile ce aveau s` vin`, când Melissa m` eclipsa \n totul. Când aceast` pisicu]` lingu[itoare venise \n casa nostr`, toat` lumea p`rea s` fi uitat de c`]elu[ul dizgra]ios [i stângaci. |ncercase chiar s` rivalizeze cu mine \n decizia de va deveni medic, pentru c`-i intrase \n cap c` via]a de student era un [ir lung de petreceri [i flirturi. F`cea tot posibilul s`-l conving` pe tata c` ea va face aceea[i carier` nobil` ca [i el. Nu \nv`]a prea bine, dar spera la o burs`. – E mult` munc`, feti]o. S` a[tept`m mai \ntâi s` ai rezultate bune la [coal`.

23

Nu s-a oferit s`-i pl`teasc` [coala, mai departe, la un colegiu, ceea ce m-a bucurat. Dar, cred c` atunci i-a venit ideea c` ar fi foarte avantajos s` devin` fiica lui vitreg`. Am fost sigur`, de asemenea, c` Harriet \ncerca s`-l seduc` pe tata, a[a cum prev`zuse Bessie. Nu-mi vine u[or s` explic [i poate c` doar mi se p`rea, pentru c` eram geloas` [i imatur`. Nu puteam spune c` e ceva palpabil, ci doar o amenin]are de situa]ii, poate nevinovate, care \ns` d`deau impresia unei \ncerc`ri penibile de a-l seduce. |l flata [i-i \ndeplinea orice dorin]`, tratându-l ca pe un zeu, dar, cum pentru el nu conta \n continuare decât mama, pasul urm`tor a fost s-o \ndep`rteze pe aceasta, \ncet [i perfid. |mi amintesc cum, \ntr-o noapte, speriat` de un p`ianjen care se strecurase \n camera ei, Harriet ie[ise, cu p`rul fluturându-i, ca tata s-o salveze... cum l`sase \ntr-o sear` u[a de la baie deschis` [i el intrase din gre[eal`, g`sind-o complet dezbr`cat`... cum, \n mijlocul nop]ii, spusese c` e un b`rbat \n gr`din` [i venise repede s` cear` ajutor tatei, \mbr`cat` doar cu o c`ma[` de noapte transparent`... Poate c` imagina]ia mea amplifica totul, cert este c` luase \n mân` ferm conducerea casei [i cuvântul ei era lege pentru toat` lumea. Mama intervenea din ce \n ce mai pu]in, chiar când era vorba despre mine.

24

Harriet decret` c` eram o fiin]` mult prea indisciplinat` [i c` petreceam mult prea mult timp la grajduri sau c`l`rind. Poate c` avea dreptate. Este adev`rat c`, pe vremea aceea, \mi luam un sandvi[ \n buzunar sâmb`ta sau duminica [i c`l`ream toat` ziua. Tata a fost de acord cu ea c` era timpul s` \nv`] cum s` gospod`resc o cas`, ceea ce i-a dat [i mai mult` putere. |n urma interven]iei ei, trebuia s` stau \n salon s` cos, sau eram trimis` s` fac cump`r`turi sau inventarul farfuriilor din por]elan sau al paharelor din cas`. Când coboram sc`rile \n fug`, s`rind de obicei peste ultimele cinci, Harriet m` trimitea \napoi s` le cobor cu o carte ]inut` \n echilibru pe cap [i, dup` ce-am primit o palm` peste fa]`, când am trecut de ea alergând [i râzând, am \nv`]at s` nu mai fac acest lucru niciodat`. Harriet era un dresor, iar eu, cel mai docil pui de leu \ntr-o aren` de circ. N-o puteam nec`ji pe mama cu problemele mele. Se sim]ea mai r`u. Aveam deja cincisprezece ani [i jum`tate. Mama cobora la cin`... abia respirând la cel mai mic efort. Tata o ducea \ntotdeauna sus, iar ea, a[ezat` pe pat, cu buzele vine]ii, \ncerca s` minimalizeze totul. – Doar o clip`, dragul meu... [i-mi voi reveni. La prim`var`, voi c`l`ri la \ntrecere cu Katy... * *

*

25

Când a venit prim`vara, p`rea s` se simt` mai bine, a[a cum a promis. Cobora din camera ei mai des [i pentru timp mai \ndelungat. |ntr-o zi, a venit cu mine pân` la grajd când m-am dus s`-l \n[euez pe Merlin. Nu ie[ise din cas` de luni de zile [i \n acea zi de martie narcisele erau r`spândite \n toat` gr`dina, spre \ncântarea ei. Ne-am plimbat foarte \ncet pân` la grajd. Era amuzat` de faptul c-o \ntrecusem cu câ]iva centimetri \n \n`l]ime. Am ajuns la boxele cailor care, bucuro[i s-o revad` dup` atât de mult timp, nechezar`, apoi a vrut s` m` \nso]easc` la manej. – N-ai idee cât de liber` m` simt ast`zi. A[ putea merge un kilometru \n aerul acesta proasp`t. {i prive[te narcisele, Katy, sunt ca stelele care str`lucesc pe Calea Lactee. Brennan [i cu mine le-am s`dit astfel \ncât s` arate ca acum, cu dou`zeci de ani \n urm`. |]i vine s` crezi c` a trecut atâta timp de atunci? Am \nc`lecat [i am mers foarte \ncet al`turi de ea, iar ea [i-a ridicat mâna [i a pus-o pe genunchiul meu. Abia când am ajuns la poarta ]arcului, \n privirea ei ap`ru din nou acea expresie de spaim`: – Tabletele... Am s`rit de pe cal [i mi-am scos cu greu m`nu[a dreapt`. A durat o jum`tate de minut pân` am reu[it s` g`sesc cutiu]a cu tabletele \n geanta ei, dup` care am sfâ[iat pur [i simplu cealalt` m`nu[` care se \nc`p`]âna s` nu ias`. – Biata Katy, spuse ea zâmbindu-mi, chiar [i \n timpul acelei suferin]e.

26

Am scos tabletele, le-am sc`pat pe jos pe primele dou`, pentru c` mâinile \mi tremurau tare [i i-am vârât-o \n gur` pe a treia. |ncepu s-o mestece, parc` h`mesit`. A[teptam s`-i aline suferin]a, ca de obicei, numai c`, de data asta nu se-ntâmpl` a[a. – Mai d`-mi una... e r`u de tot... Fa]a \i era plin` de sudoare când i-am dat a doua pastil`. – Prea dulce... prea dulce... \mi pare r`u... dar cred c` trebuie s` vomez... \mi pare r`u, Katy, draga mea... Trebuie s` m` a[ez... scuz`-m` c`-]i dau atâta b`taie de cap... biata mea Katy... C`zu [i, când am prins-o \n bra]e [i am a[ezat-o pe alee, i-am v`zut ochii [i gura deschise \n mod \nfrico[`tor. – Mam`! Mam`! Ce-i cu tine? Nu mai respira. Mi-am dat seama c` murise [i am \nceput s` ]ip [i s-alerg spre cas`. Harriet st`tea la mas` [i scria meniul, iar Bessie era \n picioare, lâng` ea. – Mama a murit! am ]ipat eu ca nebun`. – Ce s-a \ntâmplat? strig` Harriet, s`rind \n picioare, cu o mân` la gur`. – Unde e tata? G`se[te-l repede, poate reu[e[te s-o salveze. Unde e tata? Ah, Doamne! Aduce]i-l repede! – Unde e mama? \ntreb` Harriet [i, cum eu continuam s` ]ip dup` tata, f`r` s`-i r`spund, m` lovi peste fa]`:

27

– Pe alee, spre manej; lâng` poart`... i-am dat dou` tablete, dar n-au avut efect. Ah, Bessie, ce ne facem? – Nu plânge, scumpa mea, spuse Bessie luându-m` \n bra]e. Poate c` [i-a revenit din le[in [i domnul doctor \i va da ceva. Harriet se-ntoarse repede [i merse la telefon. – La telefon este Harriet Martin. M` tem c` am ve[ti proaste. V` rog s`-l anun]a]i pe domnul Chisholm, când se \ntoarce, c` doamna Chisholm a avut un atac de cord. Da, brusc. Se sim]ea bine de diminea]`. Da, a murit... S` vin` imediat acas`. Mul]umesc. Bessie \nc` m` mai ]inea \n bra]e când a venit tata, cu fa]a p`mântie. Melissa st`tea \n picioare lâng` u[a buc`t`riei, privindu-m`. Cum a intrat, tata a rugat-o pe Harriet s` telefoneze la poli]ie. O priveam pe Melissa: s-a albit la fa]` [i ochii ei alba[tri p`reau enormi; cu pumnii strân[i [i gura \ntredeschis`, p`rea complet \ngrozit`. – La poli]ie? \ntreb` Harriet pe un ton indiferent. – Trebuie informat` poli]ia \n cazul unui deces brusc... este o procedur` de rutin`. Apoi veni la mine [i m` strânse \n bra]e atât de tare \ncât abia mai puteam respira. – Du copiii de-aici, Bessie. Nu e un loc potrivit pentru ele. Melissa m` lu` de mân` [i m` conduse \n salon. – Biata de tine, Katy! Nu plânge. Harriet \]i va fi mam` de-acum, tot a[a cum tat`l t`u era tat` [i pentru mine. Apoi, dup` o pauz`, d`du glas unei temeri \ngrozitoare la care refuzam s` m` gândesc.

28

– Nu i-ai dat la timp tabletele? – A trebuit s`-mi scot m`nu[ile, apoi mi-au sc`pat vreo dou` tablete pe jos... [tii cum mi se-ntâmpl` când m` gr`besc. Ah, Melissa, crezi c-a fost vina mea c`... – Sigur c` nu... Vocea ei avea o not` de \ndoial`. Apoi, \n vestibul se auzir` pa[i grei de cizm`. – Este sergentul Perry, [opti ea spre mine, dup` ce deschisese u[a \ncet, s` se uite. P`rul t`u e ca m`tasea, spuse apoi, revenind lâng` mine [i mângâindu-m`. Este cel mai frumos lucru pe care-l ai [i genele \]i sunt atât de lungi... Nu-]i mai face griji c` a fost vina ta. Câteva clipe de \ntârziere nu puteau schimba situa]ia. Nici nu te mai gândi. Urm` o t`cere lung`. Apoi, auzind din nou pa[i [i [oapte, merse pe vârfuri [i deschise u[a s` priveasc`: – O duc sus. Au scos o u[` de la grajd [i o folosesc ca targ`. |i atârn` o mân`. Am v`zut cum \i str`luce[te br`]ara \n lumin`... cea cu safire [i diamante. Am fugit \n gr`din`, \n locul \n care murise mama [i m-am aruncat \n iarb`, pe urma l`sat` de trupul ei, plângându-mi durerea cu fa]a lipit` de p`mânt. Dup` câteva minute, deschizând ochii, am v`zut ceva alb printre firele de iarb`. Era una din tabletele c`zute. Am ridicat-o [i-am c`utat-o [i pe-a doua. Le-am ]inut \n plam`, gândindu-m` ce mult se-asem`nau cu tabletele de zaharin` [i totu[i, cât de importante! Diferen]a dintre

29

ele era cea dintre via]` [i moarte. Probabil c` mama murise din cauza stâng`ciei mele. Am scos din buzunar un plic vechi [i-am pus tabletele cu grij` \n el, pentru c` [tiam c` tata le considera medicamente periculoase [i nu trebuie l`sate \n iarb` la \ndemâna cine [tie c`rui copil. Tata veni dup` mine [i m` lu` \n bra]e. Nu mai plângeam. I-am spus cât \ntârziasem [i l-am \ntrebat dac` mama murise din vina mea. – |n astfel de situa]ii, o secund` \nseamn` tot atât cât o or`, dar tabletele n-ar mai fi putut-o salva, pentru c` nu mai era timp s` le absoarb`. Nu-]i mai face griji. Nu puteai face absolut nimic ca s-o salvezi... nimic. Ne-am \ntors \ncet spre cas`, el cu bra]ul \n jurul umerilor mei. – Ah, Katy, probabil c` s-a bucurat c-ai fost lâng` ea. Era de p`rere c` nimeni nu-i alina suferin]a mai bine ca tine. Vorbea adesea despre asta... spunea c` e[ti n`scut` s` fii medic, [i chiar a[a este. E[ti tot ce mi-a mai r`mas pe lume. Of, Doamne, ce ne vom face f`r` ea? Mi s-a p`rut ciudat c`-i f`cea bine când eram lâng` ea. Aveam impresia c` nu-i sunt deloc de folos. Mi-am mu[cat buza, ab]inându-m` s` plâng, [tiind c` astfel i-a[ face [i mai mult r`u tat`lui meu. Nici eu nu [tiam ce ne vom face f`r` ea. |mi imaginam zilele, s`pt`mânile, anii lungi care m` a[teptau, f`r` s` mai am dragostea, blânde]ea, \ndrumarea ei. Din fericire, \n clipa aceea nu-mi d`deam seama chiar cât de greu avea s`-mi fie.

30

Capitolul 3 Casa era pustie f`r` mama. La mas`, Harriet se mutase \n locul ei. Era un adev`rat co[mar când, ridicând privirea spre locul \n care m` obi[nuisem s-o v`d pe mama, \ntâlneam ochii aceia ursuzi urm`rindu-m`. Harriet acorda acum [i mai mult` aten]ie tat`lui meu. |n primele luni ar`ta el \nsu[i ca un cadavru [i m` temeam c` va muri [i el. Harriet \i d`dea s` bea mai mult decât trebuie. Pare ridicol, dar chiar a[a era. |ntotdeauna când venea obosit, Harriet \l a[tepta cu un pahar plin de b`utur`, pe care apoi \l \nlocuia cu un altul [i tot a[a, \ncât, când era ora ca eu [i Melissa s` mergem la culcare, trebuie s` fi fost deja ame]it când r`mânea singur cu Harriet \n fa]a focului. La [ase luni dup` moartea mamei, Annie \mi d`du plicul.

31

– }i-am dat ast`zi jacheta de c`l`rie la cur`]at [i am g`sit asta \n buzunar; \n plic sunt dou` tablete de zaharin`. Erau tabletele pe care le-am sc`pat pe jos \n iarb`. Le-am luat cu mine \n dormitor [i mi-am amintit toat` scena. Tabletele erau \ntr-adev`r acelea, dar se insinuase cumva gândul c` erau zaharin`. Poate c` farmacistul gre[ise. Nu-l puteam \ntreba pe tata, ca s`-i deschid iar vechea ran`. Am coborât la buc`t`rie [i-am luat câteva tablete de zaharin`, apoi, din nou \n camera mea, am \ncuiat u[a [i-am b`gat \n gur` una din tabletele mamei; u[or efervescent` [i cu gust dulce. Mi-am cl`tit gura, [i-am gustat o zaharin`: identic`. F`r` \ndoial`, farmacistul trebuie s` fi f`cut o gre[eal`. Tata era plecat [i nu era nimeni altcineva c`ruia s` m` pot dest`inui. M-am strecurat \n camera mamei. De la moartea ei, tata se mutase \n alt` \nc`pere, iar aceasta fusese l`sat` a[a cum o l`sase mama, doar mobilele erau acoperite cu huse \mpotriva prafului. Pe m`su]a de toalet`, obiectele ei familiare: cutia cu s`ruri, sticla cu parfum, oja, cartea alb` de rug`ciuni; din dulap m`-ntâmpin` parfumul ei bine cunoscut care m`-nv`luia dintre catifele, satinuri [i m`t`suri, dându-mi iluzia c` m` cuprindea din nou \n bra]e, la pieptul ei. Am plâns pe rochiile ei, apoi am continuat s` caut. Am g`sit \n cele din urm` cutia cu medicamente chiar \n geanta pe care o purtase \n acea ultim` zi.

32

Am hot`rât s-o iau \n camera mea. Ajuns` la u[`, am auzit pa[i pe sc`ri [i voci. Tata urca, \nso]it de Harriet. Am stins lumina \ncet [i-am r`mas, a[teptând cu inima b`tându-mi atât de tare \ncât m` temeam s` nu se-aud` prin u[`. „D`-mi r`spunsul repede” spuse tata când au ajuns pe palier vizavi de mine. |mi puteam da seama, dup` voce, c` era departe de a fi treaz. Când au trecut de mine, am deschis u[a câ]iva centimetri: se opriser` \n fa]a camerei lui Harriet. Ea râdea [i-l \mpingea, iar el se \mpletici pu]in [i r`mase la o distan]` de câ]iva pa[i, cu picioarele dep`rtate [i un zâmbet prostesc, \n fa]a u[ii pe care ea i-o \nchisese \n fa]`. Apoi, cu fa]a lipit` de u[`, \ncepuse s` bat` u[or [i s-o roage \n [oapt` s`-l lase s` intre, ca, \n cele din urm`, s` plece, ]inându-se de perete, spre camera lui. |[i pierduse orice demnitate. |l uram \n clipa aceea. M-am dus \n camera mea [i m-am trântit pe pat, cople[it` de o durere [i o desperare cum nu mai cunoscusem pân` atunci. Când am b`gat mâna \n buzunar s`-mi scot batista, am dat de cutia cu medicamente a mamei. Tabletele din`untru erau identice cu acelea de zaharin`. Am gustat una [i era la fel ca aceea recuperat` din iarb`. Farmacistul trebuie s` fi f`cut o gre[eal`; nu aveam nici o \ndoial` \n aceast` privin]`. Tata va trebui s` afle, numai c` \n seara aceea nu era \n starea \n care s` i se poat` vorbi despre a[a

33

ceva: p`rea s` se arate mai dornic de a intra \n camera lui Harriet, decât de a-[i face griji din cauza mor]ii mamei. Poate c`-[i dorise s` intre \n camera ei chiar \nainte ca mama s` moar`. Un gând \nfior`tor m` str`fulger`, venit de undeva din tenebrele subcon[tientului: dac` tata schimbase tabletele... sau Harriet... Brusc, mi-am amintit de figura Melissei când tata a spus c` trebuie anun]at` poli]ia, de expresia ei de vinov`]ie [i spaim`. Poate c` se temea pentru Harriet, [tiind ce f`cuse. Mintea mea se zb`tea \nnebunit`, ca un [obolan prins \ntr-o curs`. Nu puteam vorbi cu absolut nimeni pe lumea aceasta despre a[a ceva, pentru c` to]i m-ar fi considerat nebun`. N-aveam altceva de f`cut decât s` am r`bdare [i s` ]in sub observa]ie pe cei trei suspec]i. {tiam c` tata n-ar fi dorit pentru nimic \n lume moartea mamei, dar [tiam [i c` n-ar fi putut s-o s`rute pe Harriet [i s`-i [opteasc` s`-i deschid` u[a [i cu toate acestea, \l v`zusem chiar eu f`când tocmai asta. |n ziua urm`toare am \nceput s` caut tabletele adev`rate, pentru c` era foarte posibil ca persoana care le schimbase s` le mai aib` \nc`. Am \nceput cu camera tat`lui [i, spre bucuria mea, dup` ce-am scotocit, strângând din din]i, prin toate buzunarele [i sertarele, n-am g`sit nimic. Dup`-amiaza am c`utat \n cabinet [i, pe un raft cu medicamente speciale, am g`sit o sticlu]` mic`, etichetat` nitroglicerin`; era \ns` sigilat`, a[a c` f`cea parte din

34

stocul cabinetului. Am desf`cut-o totu[i, [i am gustat o tablet`: era complet insipid`. Acum mi-am dat seama de ce spusese mama c` tableta e dulce. La sfâr[itul zilei, tata era deja eliminat de pe lista suspec]ilor. Ziua urm`toare, am pândit o ocazie de-a intra \n camera lui Harriet. Ultimul lucru pe care l-am g`sit a fost o scrisoare de la tata prin care o cerea \n c`s`torie. M-am a[ezat pe marginea patului [i-am \nceput s-o citesc cu neru[inare: Drag` Hatty – buzele mi s-au strâmbat \ntr-o grimas` de dezgust. Feti]ei mele \i lipse[te mama ei \ngrozitor. N-o voi \nlocui niciodat` pe Mary, dar, fiind amândoi singuri, ne vom ]ine tov`r`[ie. Oricum, nu se cuvine s` mai locuim \n aceea[i cas` a[a...” Scrisoarea continua [i poate c`, \n alte condi]ii, a[ fi fost impresionat` de tonul trist din care se degaja atâta singur`tate. Dar, dup` scena v`zut`... cu toate c`, judecând dup` cât b`use, m` \ndoiesc c` mai [tia sau \i mai p`sa ce face. |n sertarul noptierei ei am g`sit ni[te tablete \ntr-o cutie mic` din carton pe care scria „Farmacia din Keeton”. Am deschis cutia [i-am v`zut c` tabletele aveau un \nveli[ dulce. Indica]ia era A se lua una pentru calmarea durerii, urmat` de o a doua \n decurs de o or`. Sub aceast` prescrip]ie era numele ei, iar ea scrisese cu creionul migren`.

35

De[i [tiam c` risc, n-am vrut s` mai amân [i am intrat [i-n camera Melissei. Erau la cump`r`turi [i era deja timpul s` se-ntoarc`. Nu eram nici de dou` minute \n`untru, când am auzit u[a de la intrare, apoi pa[i gr`bi]i pe scar`. Mi-am dat seama c` nu mai am sc`pare. |n ultima clip` mi-a venit ideea: dintr-un salt, am ajuns lâng` bibliotec` [i am \ngenuncheat, cu mâna pe volumul David Copperfield. – Tocmai voiam s` iau volumul t`u; m` intereseaz` construc]ia b`rcii, spusei eu pe un ton cât se poate de calm. Melissa m` privi b`nuitoare, apoi se duse la birou, ridic` doar câ]iva centimetri capacul [i-l a[ez` din nou la loc. – Dar edi]ia ta ce are? – Este vorba de nava Peggetty din Yarmouth. |n edi]ia mea, au desenat-o r`sturnat`, ca o balen` e[uat` pe ]`rm, pe când \n text, descrierea difer`. Te deranjeaz` dac` m` uit \n cartea ta? – Se pare c` nu prea am de ales. Discutasem de multe ori acest aspect \n familie. – {i la tine e la fel, continuai eu, g`sind imaginea respectiv`. Uite! M`-ntreb cum de s-a f`cut o astfel de eroare. Textul e foarte clar. |]i aminte[ti c` David se tot \ntreba ce s-ar \ntâmpla dac` apa ar ajunge...

36

N-o interesa ce spun. Se uita pe furi[ [i nu se mi[ca de lâng` birou. Eram sigur` c` tabletele acelea, dac` \ntradev`r existau, erau neap`rat \n birou. Nu mai aveam r`bdare pân` a doua zi. Dup` cin`, când ne f`ceam temele, am pretextat o durere de cap [i am fost trimis` la culcare cu o jum`tate de or` mai devreme. M-am \mbr`cat repede cu c`ma[a de noapte [i halatul [i m-am strecurat \n camera Melissei. Am ridicat capacul biroului [i, \ntr-un sert`ra[ din spate, \nf`[urate \n hârtie, erau aproximativ dou`zeci de tablete. Am luat una din ele [i m-am \napoiat \n camera mea. M-am a[ezat pe pat, \ncercând s` m` calmez [i am gustat-o. {tiam \ns` dinainte c` nu m` \n[elasem [i c` aceea era nitroglicerina. Concluzia era una singur`: \nlocuise tabletele ca s-o ucid` pe mama, astfel \ncât Harriet s` se poat` m`rita cu tata. Am a[teptat pân` am auzit-o intrând \n camera ei, apoi m-am dus la ea f`r` s` bat la u[`. St`tea \n picioare lâng` birou [i m` privi surprins`. – E[ti o uciga[`, Melissa. De[i eram furioas`, vorbeam \ncet. Ai \nlocuit nitroglicerina mamei cu zaharin` [i asta a ucis-o. Se albi la fa]`; pân` [i buzele \i deveniser` livide [i ochii \i p`reau enormi de spaim`. – Nu [tiu despre ce vorbe[ti, [opti ea. – M-am uitat \n biroul t`u... \n sertarul din spate. |n timp ce vorbeam, am deschis biroul [i am scos pachetul de hârtie.

37

– Aici sunt tabletele mamei. Ar trebui s` fie \n cutia ei cu medicamente, dar acolo sunt tabletele de zaharin`. Po]i s` explici, \nainte s` cobor [i s`-l aduc pe tata aici? Tremura, incapabil` s` vorbeasc`. – Ei bine? Po]i sau nu s` explici? – Aceasta e zaharin`. Le iau pentru cafeaua de la [coal`, care nu e niciodat` suficient de dulce. – Dac`-i a[a, \nghite acum [ase. Dac` e vorba de nitroglicerin`, doza e mortal`. Habar n-aveam, dar cu atât mai mult Melissa. – E[ti nebun`! \mi [uier` ea printre din]i. – |nghite [ase tablete! Dac` sunt \ntr-adev`r zaharin`, nu-]i vor face r`u. Am s` ]i le bag eu \n gur`! |[i \ncle[t` din]ii, scuturând din cap cu putere. M-am aruncat cu furie asupra ei, trântind-o pe pat. Se zb`tea cu disperare, dar pân` la urm`, am prins-o de nas, obligând-o astfel s` deschid` gura, dup` care i-am \ndesat [ase tablete. Se zvârcolea, complet ie[it` din min]i [i, \n cele din urm`, \mi scuip` tabletele \n fa]`. I-am dat drumul, continuând \ns` s-o privesc cum \ncepe s` plâng` \n hohote, cu fa]a \n palme. – Acum \l voi chema pe tata. El trebuie s` [tie ce fel de tablete sunt. Dac` nu sunt zaharin`, va chema poli]ia [i vei face \nchisoare toat` via]a. Am coborât \n fug` [i-am dat buzna \n salon, surprinzând-o pe Harriet \n bra]ele tat`lui meu. Tata ridic` privirea, deopotriv` furios [i stânjenit.

38

– De ce intri a[a, ca o nebun`? – Am g`sit tabletele mamei. Erau \ntr-un sertar \n biroul Melissei. Ea spune c` sunt zaharin`, dar nu-i adev`rat. |n schimb, cele din cutia cu medicamente a mamei sunt zaharin`. De aceea a spus c` sunt dulci. Melissa a \nlocuit tabletele, ca s-o omoare pe mama. Mergi sus ca s` te convingi. Harriet s`ri \n picioare, alb` la fa]` [i-mi prinse bra]ul cu degetele ca \ntr-o menghin`. – Ce naiba spui? Am \nceput din nou s` explic [i a durat destul de mult pân` când au \n]eles ce voiam s` spun. Harriet era \ngrozitor de furioas`, cerându-mi socoteal` cum de \ndr`zneam s-o calomniez pe Melissa. Se repezi \n camera acesteia, iar eu cu tata am urmat-o mai \ncet. – Pentru Dumnezeu, de ce-ai f`cut asta? \i [opti ea Melissei. – N-am f`cut nimic r`u, Harriet. Katy e complet nebun`. Tabletele sunt zaharin`. Se ridic` [i o \nconjur` cu bra]ele pe Harriet, spunându-i s` nu-[i mai fac` griji. Tata lu` hârtia, o desf`cu [i m` privi. – Spui c` astea sunt tabletele mamei? Unde sunt celelalte?

39

M-am dus \n camera mea, urmat` de to]i ceilal]i. Am deschis sertarul de la m`su]a de toalet`, dar cutia cu medicamente era mutat` cu câ]iva centimetri de la locul ei. Mi-am dat seama, dar mult prea târziu, c` Melissa fusese mai abil` decât mine. Cum de am putut fi atât de proast` \ncât s`-i spun unde ]in cutia [i apoi s` cobor? Pân` [i cineva cu o minte mai pu]in [ireat` decât a Melissei ar fi [tiut ce s` fac`. Am gustat o tablet`: insipid`. Am scuipat-o \n chiuvet`, apoi am gustat una din cele \nf`[urate \n hârtie: era dulce. Mi-am amintit de cele [ase tablete pe care Melissa le scuipase [i m-am dus s` le caut \n pat [i pe jos, dar nu mai era nici urm` de ele. Tata p`rea trist [i sup`rat. – Po]i da o explica]ie, Katy? – Este din cauza geloziei, interveni Harriet. Katy o ur`[te pe Melissa pentru c` tu ]ii atât de mult la ea, Robert. – Asta e explica]ia? \ntreb` tata, f`r` s`-[i ia privirea de la mine. A[ fi vrut s` m` arunc \n bra]ele lui, dar [tiam c` va fi de partea lor, c` n-ar crede niciodat` c` Melissa a schimbat din nou tabletele. – Foarte r`u, oft` el. – Va trebui pedepsit` pentru asta, spuse Harriet cu vocea t`ioas` ca o lam` de cu]it. Las-o \n seama mea. |i

40

voi da o lec]ie pe care n-o va uita. Nu te uita atât de \ngrozit, Robert. Nu-i voi intenta proces de calomnie. Exist` metode mult mai simple [i mai eficiente. Tata luase cutiu]a cu medicamente [i deja retr`ia \n trecut. Nici n-o auzise m`car. Se \ntoarse [i plec`, l`sându-m` singur` \n fa]a inamicului. Harriet, cu ochii sc`p`rând de furie [i buzele strânse \ntr-o dung` ro[ie, lu` o perie de p`r de pe m`su]a de toalet` a Melisei. – Am s` te bat, Katy. |ntoarce-te. – N-am fost b`tut` niciodat`, ]ipai eu, retr`gându-m` spre pat, deoarece Melissa bloca u[a. Harriet m-a \mpins [i, \n clipa urm`toare, m-a ]intuit cu fa]a \n jos, \ncepând s` m` loveasc` sistematic [i cu furie. Am \ncercat s` m` lupt cu ea, dar era ca un b`rbat de puternic`. – Bestie! A[adar, n-ai fost b`tut` niciodat`? Ei bine, de acum nu va mai fi a[a. Asta vei primi dac` mai \ncerci s` spui ceva \mpotriva Melissei. Când coada periei s-a rupt [i Harriet a aruncat-o, ducându-se apoi s` deschid` u[a, m-am ridicat repede, ab]inându-m` s` nu plâng \n fa]a lor, \ngrozitor de jenat` de o astfel de reac]ie la [aisprezece ani. M-au \mpins pân` \n camera mea, unde am plâns de durere, furie [i ru[ine, rugându-m` lui Dumnezeu s` m` pot r`zbuna pe ele, indiferent cât m-ar costa. Pedepse[te-le Doamne, omoar`-le a[a cum ele au omorât-o pe mama, hohoteam.

41

A doua zi, dup` cin`, tata m-a luat pe dup` umeri, spunându-mi c` vrea s`-mi vorbeasc`. M-a dus \n cabinet, m-a a[ezat pe scaunul pacientului, dup` care a luat loc la biroul lui [i a oftat. – Vreau s` discut cu tine despre povestea de asear`, dar nu trebuie s` te temi pentru faptul c` sunt sup`rat pe tine, fiindc` te iubesc mult prea mult. – Cât timp am fost jos \n salon, s` v` explic, Melissa a schimbat din nou tabletele. {tia unde este cutiu]a cu medicamente [i nu i-a trebuit mult ca s` ajung` la ea. – Nu pierde sim]ul m`surii, feti]o. O transformi pe biata Melissa \ntr-o Lucre]ia Borgia. {tii bine c` nu are nici inteligen]a, nici [iretenia de a face a[a ceva. Este complet proast`. Ea nu e \n stare s` adune doi [i cu doi, cu atât pu]in s` jongleze cu tabletele. De asemenea, poate s`-[i ia gândul de la facultate, pentru c` nu va ajunge acolo decât ca s` te viziteze. Nu vreau s` devii o \ncrezut`, dar am discutat s`pt`mâna trecut` cu profesorii t`i [i au o mul]ime de planuri \n leg`tur` cu tine. E[ti o fire sensibil`, Katy [i oamenii sensibili sunt mai dificili [i mai susceptibili, pentru c` mintea a fost, este [i va fi \ntotdeauna st`pâna trupului. Ca s` m` \n]elegi mai bine, s` ne \ntoarcem cu cincizeci sau [aizeci de ani de practic` medical` \n urm`. Se prescria \n mod curent opiu pentru calmarea durerilor. Opiul era amestecat cu

42

praf de lemn-dulce, ob]inându-se o pastil` cafenie de m`rimea unui bob de maz`re. |n acela[i timp, puteai cere farmacistului s`-]i prepare pastile absolut identice, doar din praf de lemn-dulce, f`r` opiu. Fii atent`; legat de aceasta, vine partea care te intereseaz`. Am un pacient bolnav de cancer la intestine \n faz` terminal`. So]ia lui a venit la cabinet s` cear` ceva care s`-i aline durerea pentru ca bietul om s` poat` dormi noaptea. I-am dat o pastil` de morfin` [i so]ul ei a dormit lini[tit. Povestea s-a repetat de trei ori. A patra oar`, când doamna a venit, i-am dat o pastil` identic` din punct de vedere al aspectului, con]inând \ns` doar infoensivul lemn-dulce, f`r` nici o urm` de morfin`. Ei bine, [tii care a fost efectul? Acela[i cu al drogului, pentru c` reflexul \i fusese deja comandat de creier. Dac` trupul prime[te comanda de la creier s` adoarm` lini[tit dup` ce prime[te respectiva pastil`, atunci exact asta va face. Iat` acum ce s-a \ntâmplat cu tine. Ai fost mult timp \n tensiune; mai \ntâi examenele, apoi moartea mamei [i, pe lâng` toate astea, ]i-a intrat \n cap ideea c` n-ai reu[it s`-i dai tabletele suficient de repede. |n subcon[tient, a ap`rut dorin]a de a dovedi c`, de fapt, n-a fost vina ta. Tabletele pe care le lua mama ta aveau \ntotdeauna acela[i gust – li se puteau da diverse arome la farmacie. {i, mai este ceva ce nu [tii. S-a f`cut autopsie, a[a cum se procedeaz` \n toate cazurile de moarte subit`. S-a

43

constatat existen]a unui cheag mare care obstruc]iona o arter`. N-a fost vorba despre un spasm. Tot trinitrilul din lume nu l-ar fi putut deplasa... St`team acolo privindu-l, cu gândurile complet r`v`[ite. Era totul o \nchipuire de-a mea, ca autosugestia acelui pacient al tatei care dormea doar crezând c` luase morfin`? – A[a c`, nu te mai gândi la asta. Prive[te spre viitor [i las` trecutul \n urma ta. Profesorii t`i \mi spun c` te a[teapt` o carier` str`lucit`. Nu l`sa norii grei ai unor furtuni deja trecute s`-]i \ntunece seninul cerului. |mi zâmbi. |n curând vei merge la facultate. Ai fost deja admis`, dar mai sunt câteva examene \nc` pentru care trebuie s` te preg`te[ti. – {coala de anatomie... – Cel mai select club din Wentbridge. {tii bine ce spun. Acolo \]i vei g`si un iubit, ba chiar vei avea de ales \ntre doi sau trei b`ie]i, pentru c` devii o domni[oar` frumoas`, Katy, a[a cum a spus mama ta. R`]u[ca noastr` cea urât` va deveni cea mai frumoas` leb`d`.

44

Capitolul 4 |ntr-adev`r, n-a mai durat mult pân` la ziua \n care am intrat pentru prima oar` \n sala de disec]ie a Universit`]ii din Wentbridge, \mpreun` cu prietena mea Margaret Noates. D`dusem deja examenele la chimie, fizic`, zoologie [i biologie, dar primul contact cu corpul oemenesc aducea o experien]` cu totul nou`: era altceva decât s` lucrezi pe amibe [i câini de mare. |mbr`cate cu halatele albe deja ciupite de acizi, de la orele de laborator de chimie, ne convingeam c` este posibil s` diseci un corp \ntreg cu dou` scalpele, un forceps [i un fel de arc sub]ire. Mai \ntâi, a trebuit s` ne \nscriem pe list` la Harry, func]ionarul care ]inea eviden]a la un ghi[eu chiar la intrare. – Domni[oara Margaret Noates, domni[oara Catriona Chisholm, spuse el bifând \n dreptul numelor

45

noastre pe o list` de eviden]` a cursan]ilor, apoi \mi zâmbi. Nu cu mult timp \n urm`, tat`l dumitale st`tea chiar acolo unde acum te afli dumneata, domni[oar` Chisholm... Semeni mult cu el – aceia[i ochi verzi [i p`r negru [i, din câte am auzit, aceea[i reputa]ie de a munci foarte serios, dar presupun c` nu joci rugby. N-am mai avut nici un \nainta[ dreapta atât de bun ca Robert Chisholm. Eram mândr` c`-[i amintea de tata. – Poate c` dorea]i s` fi]i \mpreun`, dar domnul Evott a f`cut o alt` repartizare. Domni[oara Noates este \n stânga, la num`rul patru, cu domnul McLeod, iar domni[oara Chsiholm este \n dreapta la num`rul [ase cu domnul Caston. M-am \ngrozit. Peter Caston era un tân`r sofisticat care venise din Marlborough. Avea reputa]ia c` manifesta un dezinteres total fa]` de femei c` avea o minte extrem de ascu]it`. {tiam foarte bine c` nu-l va \ncânta faptul de a fi \n echip` cu mine. Nu se produsese la mine nici o schimbare spectaculoas` fa]` de vremea când eram la [coal`. Eram prea \nalt`, p`rul era drept [i-mi c`dea tot timpul \n ochi la orice aplecare a capului, iar degetele, de[i albe [i cu manichiura f`cut`, p`reau mereu agitate. Când m` priveam \n oglind`, nu prea vedeam vreo urm` de frumuse]e pe figura mea [i eram departe de a fi mul]umit` de felul \n care ar`tam.

46

|n sala de disec]ie, formolul ne asalta n`rile [i ochii. Eram prezen]i zeci de studen]i, dintre care mul]i st`teau pe o banc` lung` de jur \mprejurul pere]ilor. Al]ii erau coco]a]i pe ni[te scaune \nalte, ca de bar. Peter Caston cobor\ de pe un astfel de scaun de pe latura \ndep`rtat` a s`lii [i veni \n \ntâmpinarea noastr`. – E[ti Catriona Chisholm, nu-i a[a? am auzit c` profesorul de anatomie \[i grupeaz` studen]ii perechiperechi, la fel ca animalele de pe Arca lui Noe... se pare c` noi doi trebuie s` st`m \mpreun`... Margaret disp`ru, iar eu trebuia s`-l \nso]esc pe Peter Caston \n c`utarea unui femur. Dup` aceea, ne-am a[ezat unul lâng` cel`lalt pe taburetele \nalte, urm`rind demonstra]ia \n care un os similar era marcat cu cret` colorat`. A[a a \nceput totul. Am devenit curând prieteni buni. La \nceput, eram timizi unul fa]` de cel`lalt [i conversa]ia noastr` avea un aer destul de formal. {i tat`l lui era doctor de ]ar`, dar Peter inten]iona s` se specializeze. |mi povestise despre p`rin]ii lui [i despre cum era acas` la el, dar eu p`strasem o oarecare rezerv` \n ceea ce prive[te Hill House, c`minul meu. Aveam acum un apartament \n Wentbridge. Dup` doi ani, când trecuser`m deja la sec]ia de patologie, eram recunoscu]i ca formând o pereche constant`. Beam cafeaua \n fiecare diminea]` la cantin`,

47

mergeam ocazional la vreo petrecere, studiam fie \n apartamentul lui, fie la mine, ne s`rutam câteodat`, dar, cel mai adesea, studiam. Din când \n când, ne permiteam luxul de a pierde timpul visând: inten]ionam s` facem practica \mpreun`... s` lu`m o cas` cu credit ipotecar... s` cump`r`m mobil` \n rate. Eram hot`râ]i s` tr`im ferici]i pân` la adânci b`trâne]i. |l iubeam pe Peter Caston. S` fi scris o carte \ntreag` [i tot n-a[ fi reu[it s` exprim tot ce \nsemna el pentru mine. Eram pentru prima dat` \ndr`gostit` [i soarele r`s`rea pentru mine când el intra \n camer` [i apunea la plecarea lui. Atunci, la \nceput, \n primul an, mi-a dat echilibrul pe care nu credeam s`-l am vreodat`. Ca de obicei stângace, gr`bindu-m`, m-am \mpiedicat [i m-am rostogolit pe sc`ri pân` jos. Probabil c` Peter [i cu mine eram ultimii care p`r`seam cl`direa, pentru c` nu mai venea nimeni \n urma noastr`. Când mi-am revenit, Peter era \n genunchi lâng` mine, tamponându-mi fruntea cu o batist` ud`. – Te sim]i bine, Kay? – Sigur c` da. N-am nimic. Mi se \ntâmpl` asta când m` gr`besc. Mi-a s`rutat fa]a umed`... mi-a [ters obrazul cu man[eta jachetei, apoi [i-a lipit buzele calde de ale mele.

48

– E[ti frumoas`. – Ce prostie! spusei eu f`r` nici un fel de comentariu. Dar, el se a[ez` lâng` mine pe ultima treapt`, \mi \nconjur` umerii cu bra]ul [i m` asigur` c` sunt cea mai frumoas` fat` din facultate [i c` mul]i indivizi ar vrea s` fie \n locul lui. – E[ti la fel de frumoas` ca o ciut`... aceea[i sfio[enie [i inocen]` \n priviri. Mâinile tale sunt ca doi porumbei albi. |n jurul t`u e o aureol` de pace [i lini[te. – Parc` ai cita din Cântarea lui Solomon. – Nu, este din Cântarea lui Peter. De atunci, de câte ori eram \n stare de tensiune, m` gândeam la ce-mi spusese el [i, cu pu]in exerci]iu, reu[eam s`-mi controlez acea agita]ie ca un fâlfâit de aripi \ntr-un porumbar. Desigur, dragostea \l f`cea pe Peter orb \n fa]a imperfec]iunilor mele, dar, oricum, era pl`cut. Alergam pe paji[tele tinere]ii cu bra]ele \nc`rcate de flori; \n acela[i timp, \ns`, \nv`]am [i deveneam mai \n]elep]i. De cele mai multe ori uitam de Melissa [i de triste]ea de acas`. A[a au trecut luni, apoi ani... treceam de toate examenele ca \ntr-o curs` cu obstacole [i am ajuns, \n cele din urm`, la practica \n spital [i la primii pacien]i din cariera mea. Mai asistasem la orele de clinic`, la vreo dou` opera]ii, dar eram totu[i complet str`in` când am venit pentru practica la spital.

49

– E[ti repartizat` la Dixon Brookes, repet` Chris Keller vestea, cum am ajuns pe hol. M`nânc` novice ca tine la micul dejun \n fiecare zi. Cel pu]in, fusesem repartizat` \mpreun` cu Peter. Eram deja cunoscu]i ca Gemenii de aur. Acest Dixon Brookes avea reputa]ia de dur care nu admite sub nici o form` s` se fac` altfel decât cum dicteaz` el. Circulau tot felul de pove[ti de groaz`, \n care probabil c` [i imagina]ia studen]ilor jucase un rol, legate mai ales de duritatea [i intransigen]a lui fa]` de studente. |n prima mea zi la spital, culoarul era pustiu. De team` s` nu \ntârzii, ajunsesem mult prea devreme. Nici chiar Peter nu venise, de[i ]inea foarte mult, la fel ca [i mine, la punctualitate; numai c` el nu era nici pe jum`tate atât de \ngrijorat ca mine. St`team singur` lâng` afi[ier, când un b`rbat \n halat alb cobor\ \n grab`. Când m` v`zu, un zâmbet \i lumin` figura. – E[ti noua student` a lui Dixon Brookes, nu-i a[a? Bine c` e[ti aici! Avem o mare problem` la laborator. Ai putea s` m` aju]i? – Sigur. – }i-a[ fi extrem de recunosc`tor dac` l-ai aduce pe Donnie Dixie cât se poate de repede. Este portarul de la laborator. Mergi drept pe acest coridor... prima u[` la dreapta. Acolo este camera pentru personal. Deschide u[a [i strig`-l pe Donnie. Spune-i s` se mi[te repede. Spune-i c` un bacil de tipul bacilus catarhalis a sc`pat

50

dintr-o cultur`. Roag`-l s` aduc` o c`ma[` de for]`. Trebuie s` aducem cumva situa]ia sub control. Gr`be[te-te, te rog. Dup` care a urcat sc`rile \n fug`, iar eu m-am dus cât am putut de repede [i am b`tut la u[a indicat`. Imedidat ce mi s-a r`spuns „intr`!”, am dat buzna \n`untru. |n \nc`pere era un singur b`rbat care st`tea \n picioare lâng` c`min. Ar`ta \n jur de treizeci [i cinci de ani [i avea o figur` mult prea distins` pentru un portar, dar mai \ntâlnisem astfel de aparen]e \n[el`toare. – Sunte]i Dixie? Donnie Dixie? Se \ntoarse cu fa]a spre mine [i m` examin` surprins, din cap pân`-n vârful pantofilor. – Cred c` a[a mi se spune, r`spunse el \n cele din urm`, ridicând o sprâncean`. – Am un mesaj pentru dumneavoastr`. Trebuie s` merge]i la laborator cât pute]i de repede [i s` aduce]i o... o... c`ma[` de for]`. Un bacilus catarhalis a sc`pat de sub control [i sunt \n mare \ncurc`tur`. Trebuie s` merge]i imediat acolo, v` rog. Se sprijini de placa de marmur` a c`minului [i r`mase acolo nemi[cat, privind focul, \n timp ce eu \ncepusem s` m` mut de pe un picior pe altul, sim]ind c`-mi pierd r`bdarea. – Nu crede]i c` ar trebui s` v` duce]i imediat, \nainte ca persoana respectiv` s` devin` o victim`?

51

– Crede-m` domni[oar`, c` dac` m-a[ duce la el, abia atunci ar deveni categoric o victim`. L-am privit, plin` de \ndoial`; era ridicol s`-mi \nchipui c` acest individ era portarul laboratorului. Sora Regan intr` \n \nc`pere \n acel moment, urmat` de o infirmier` care ducea o tav` cu ce[ti, o cafetier` [i un platou cu sandvi[uri mici, frumos ornate. – Bun` diminea]a, sor`. Cred c` aceasta este noua mea student`, domni[oara Chisholm, nu-i a[a? m` \ntreb` el. Situa]ia deveni brusc hidos de clar`. El era Dixon Brookes... – Sora Regan, domni[oara Chisholm, f`cu el prezent`rile, zâmbindu-mi f`r` nici un pic de entuziasm. Apoi, dup` ce aceasta ie[i ca s` aduc` lista intern`rilor, m` \ntreb` dac` vreau s` beau o cafea cu el. – |mi pare \ngrozitor de r`u, murmurai eu, cu fa]a \mbujorat` de ru[ine. Nu [tiu cum de-am putut face o asemenea gaf`. – Micrococchus catarhalis... \ncepu el, pe un ton pl`cut, invitând la conversa]ie, se afl` la o mul]ime de indivizi care sufer` de banala r`ceal`. |mi oferi o cea[c` [i un sandvi[, pe care \ns`, fiindu-mi cu neputin]` s`-l m`nânc, \l strecurai \n buzunarul halatului imediat ce se \ntoarse s`-[i ia [i el o cea[c`. Pesemne c` m-a v`zut \n oglind` pentru c` s-a \ntors, a venit la mine [i mi-a scos sandvi[ul din buzunar.

52

– Catriona Chisholm, mi se adres` el zâmbindu-mi, nu a[a se ingereaz` substan]ele solide. Arunc` sandvi[ul \n foc [i-l privi calm cum se tope[te. Apoi se \ntoarse spre mine [i m` examin` iar. – Dup` ce vom termina de mâncat, m` vei \nso]i \n turul pe care-l fac prin saloane [i, când ne vom \ntâlni cu tân`rul glume] r`spunz`tor de farsa care te-a pus \n aceast` situa]ie nepl`cut`, am s` te rog s` mi-l ar`]i. |]i promit, continu` el, f`r` s` ]in` cont c` eu scuturam din cap cu putere, c` nu va mai \ndr`zni s` lase un alt bacil catarhalis s` fug`. – N-a[ putea face a[a ceva, domnule, spusei, uitându-m` la pantofi. – Ce n-ai putea s` faci? S` m` \nso]e[ti \n turul saloanelor? Te asigur, domni[oar`, c` acesta este scopul practicii dumitale \n spital. – N-a[ putea s`-l pâr`sc, spusei cu sângele rece al unui copil de patru ani prins \n timp ce umbla la dulapul cu dulce]uri. – Ba, sigur c` vei spune cine a fost. – A fost o glum`. – {i cum r`mâne cu sentimentele dumitale? Dar cu sentimentele mele? Ce-am sim]it noi? Ne-am amuzat [i noi de gluma lui? – Niciodat` nu e amuzant când e[ti ]inta unei farse. Totu[i, nu pot s` nu recunosc c` a fost o glum` bun`. Dac` stau s` m` gândesc, a fost o lec]ie pentru mine.

53

– Tat`l t`u a \nv`]at aici, spuse el brusc, schimbând subiectul [i oferindu-mi \nc` un sandvi[. |l pui [i pe `sta \n buzunar, sau pot s` te conving s`-l m`nânci, ca toat` lumea? Ai venit aici cu o reputa]ie bun`. {tiai? Sora Regan tocmai se \ntoarse cu lista cerut` [i se p`rea c` amândoi uitaser` de mine, a[a c` m-am apropiat tiptil de u[` [i, când eram pe punctul de a ie[i, l-am surprins privindu-m` din nou prin oglind`. – {tii ce este acela un reflexometru, doctore Chisholm? – Este un instrument ca un cioc`nel utilizat pentru testarea reflexelor. – Bine. Atunci, când te \ntâlne[ti cu criminalul pe care refuzi s`-l denun]i, am s` te rog s` fii atât de amabil` s`-i tramsi]i un mesaj din partea mea: transmite-i complimente din partea profesorului Dixon Brookes [i spune-i c` i-a[ fi \ndatorat dac` ar folosi reflexometrul lui pentru a-i trage câteva lovituri acelui bacil, ca apoi s`-l examineze cu aten]ie pentru a constata dac` are craniul tot atât de tare ca al lui [i dac` nu cumva apar]in amândoi aceleia[i subculturi. – Da, domnule doctor. – Acum, vino cu mine [i \nso]e[te-m` \n turul pe care-l voi efectua prin saloane [i str`duie[te-te s` aduni câteva f`râme de cuno[tin]e. Unde este O’Donnell? – A \ntârziat, r`spunse sora Regan. Probabil c` a fost re]inut undeva \n saloane.

54

– Sau poate con[tiin]a lui \nc`rcat` \l face s` se ascund` pe undeva; ce p`rere ai, domni[oar` Chisholm? |n timp ce vorbea, u[a se deschise [i intr` chiar O’Donnell, urmat de Peter. F`r` s` privesc la nici unul din ei, m-am a[ezat lâng` Peter, ro[ie la fa]` ca focul. – Am tratat-o pe domni[oara Chisholm cu o cafea, O’Donnell, spuse Dixie suav, dându-[i seama dintr-o privire c` acesta fusese autorul faptei. Se pare c` ne-ai dat o bun` ocazie. Oricum, s` nu mai pierdem timpul când avem atâtea de f`cut. Apoi ie[i din \nc`pere, urmat de O’Donnell la o jum`tate de pas \n urma lui, de sora Regan [i, de mine [i Peter care \ncheiam umili plutonul. – Cum e? [opti Peter. Ai stat mult \n`untru [i O’Donell se pr`p`dea de râs pe culoar. – O’Donell \[i imagineaz` c` e spiritual. Fere[te-te de mesaje capcan`. Am c`lcat strâmb \n aceast` diminea]`. |]i povestesc mai târziu. Dixie s-a purtat frumos cu mine. Ajunsesem \n dreptul primului pat [i Dixie \ntreb` care din noi studiase cazul. – Eu, domnule doctor, spuse Peter cam prea sigur pe sine, dup` p`rerea mea. – Cel`lalt membru al echipei de aur, nu-i a[a? Castor? – Caston. Peter Caston. – Atunci, Peter Caston, s` vedem descrierea cazului. Studie fi[a [i ridic` spre noi o privire mirat`:

55

– {ase rânduri? – Da, domnule. – Nici mai mult, nici mai pu]in. Acest b`rbat are [aizeci [i cinci de ani [i-l consul]i pentru prima dat`. Cum ai reu[it s` comprimi un \ntreg consult minu]ios \n [ase rânduri? Peter era jenat [i, ca s`-l lini[tesc, i-am atins piciorul cu piciorul meu. – Dup` ce domni[oara Chisholm va \nceta de a te mai c`lca pe picior, \n loc s` te ]in` de mân`, pentru a-]i ar`ta \ntreaga ei simpatie, poate c` ve]i avea amabilitate, amândoi, de a m` urm`ri cu aten]ie. Privi din nou fi[a [i se \ncrunt`. Citez: „Pacientul se plânge de respira]ie grea [i de cre[tere mare \n greutate. Are o poft` de mâncare excelent` [i bea [ase litri de bere pe zi. |ntotdeauna a b`ut [ase litri de bere pe zi...” Se \ntrerupse [i zâmbi pacientului. – Se pare c` sunte]i un om norocos... Citez \n continuare: „|ntotdeauna a b`ut [ase litri de bere pe zi, dar acum s-a \ngr`[at. Se simte bine, cu excep]ia faptului c`-l strâng hainele. Examinare din punct de vedere fizic... Supraponderal”. Nimic altceva. Aceasta, a[adar, este sinteza investiga]iilor medicale. Nici un cuvânt despre alte boli anterioare, nici faptul c` a fost tratat \ntr-un spital militar de sifilis; nici un fel de examinare a sistemului nervos central, nici un examen uro-genital.

56

Scrie undeva: „Urina, \n regul`, dar de culoare mai \nchis`”. Nu scrie nic`ieri greutatea sau \n`l]imea. Pe scurt, nimic din ceea ce este important. Rupse fi[a \n mii de buc`]ele pe care le \mpr`[tie ca pe ni[te confeti deasupra noastr`. Se a[ez` pe marginea patului, f`r` s` dea aten]ie scaunului pe care sora Regan i-l preg`tise. Timp de dou`zeci de minute vorbi cu blânde]e pacientului, f`r` nici o urm` din sarcasmul cu care ni se adresa nou`. |l consult` atent, din vârful capului pân`-n t`lpi [i f`cu o mul]ime de nota]ii pe o fi[` nou` pe care asistenta i-o adusese imediat. – Aceasta este procedura de rutin` pentru fiecare pacient care ajunge la spital sub \ngrijirea mea, spuse el \n cele din urm`, ridicându-se. Asta vreau s` faci [i tu pe viitor, Caston. Nu accept nici un fel de scuz` pentru tratarea pacien]ilor mei cu lips` de con[tiinciozitate [i v` sf`tuiesc ca, pe viitor, s` nu v` mai prezenta]i a[a dac` nu vre]i s` ave]i necazuri. Am trecut apoi pe la fiecare pacient, pe rând, unde am asistat la acela[i tip de consulta]ie. A fost o u[urare s`-l vedem plecând. |nainte de a intra \n biroul lui, se mai \ntoarse o dat` [i m` privi lung, apoi i se adres` lui O’Donnell: – Domni[oara Chisholm are un mesaj pentru tine. Presupun c` ai la tine reflexometrul. |mi zâmbi iar, cu o expresie amuzat` \n priviri, dup` care disp`ru.

57

– Ce mesaj? \ntreb` O’Donell. – Nu [tiu despre ce vorbe[te, min]ii eu, \ncercând s`-mi iau un aer cât mai natural. – Ba [tii foarte bine, interveni sora Regan care trecea \ntâmpl`tor pe acolo. Am auzit [i eu. – Ah, da, o prostie... M-a \ntrebat cine m-a trimis la el [i, cum eu n-am vrut s` spun, el a tot insistat [i cred c` m-am \nro[it pu]in... – Parc` e[ti un mac, remarc` O’Donnell. Nu pentru c` n-ai ar`ta fermec`tor cu obrajii \mbujora]i [i cu p`rul care-]i cade deasupra ochilor. Nu-i de mirare c` marele Dixon s-a l`sat prins \n mrejele tale. – A spus s`-]i transmit complimente din partea lui [i s` te rog s` iei reflexometrul [i s` love[ti afurisitul `la de bacil \n cap s` vezi dac` e la fel de prost ca mine. – Asta a spus? – Bine\n]eles c` nu spuse sora Regan. Profesorul [i-a dat seama cine i-a f`cut acea fars` bietei domni[oare Chisholm. }i-a transmis s` vezi dac` bacilul este tot atât de greu de cap ca tine [i dac` nu cumva apar]ine]i aceleia[i subculturi. {i cred c` meri]i pe deplin aceast` remarc` ustur`toare. – Te-ai sup`rat? m` \ntreb` el. – Sigur c` nu. Am avut ocazia s` fac cuno[tin]` cu el, \ntr-un mod cam neobi[nuit, e adev`rat... – {i te-a servit [i cu cafea. Cum am spus, ai f`cut impresie asupra lui. Fii atent, Caston, b`trâne! O s-o pierzi pe Catriona.

58

Capitolul 5 Lucrurile nu mergeau bine deloc la Ketton. Spitalul devenise locul de refugiu pentru toat` nefericirea de la Hill House. Mergeam acas` doar \n vacan]e. Harriet era deja c`s`torit` cu tata de doi ani. Venisem \n prima mea vacan]` de student`, ca s` constat c` am o mam` nou`. Harriet mi-a explicat c` nu fusesem anun]at`, ca s` nu fiu perturbat` din procesul de \nv`]`tur`. – Ai o nou` mam`, \mi spuse tata cum am intrat cu bagajele. Apoi, m` duse \n cabinet unde \ncerc` s`-mi vorbeasc` despre cât de pustie era casa [i despre alte lucruri c`rora nu le-am acordat aten]ie. Remarcasem doar c` mirosea a whisky, de[i nu era nici m`car ora dou`sprezece. – Nu vreau o nou` mam`, \i r`spunsei, trecând pe lâng` el [i urcând direct \n camera mea. Dup` pu]in timp, Harriet veni la mine.

59

– M-a trimis tat`l t`u s` discut cu tine. Situa]ia se prezint` astfel: nu-mi placi, a[a cum nici eu nu-]i plac. N-am nevoie de afec]iunea ta. Ne avem pe cap una pe cealalt`, a[a c`, obi[nuie[te-te cu gândul. Dup` care p`r`si \nc`perea f`r` a mai spune ceva. Era st`pâna deplin` a casei [i peste tot domnea triste]ea. Tata \ncepuse s` bea din ce \n ce mai mult. Bessie [i Brennan r`m`seser` s` lucreze \n continuare numai de dragul tatei. Merlin fusese vândut, iar Merrylegs murise. Murise imediat dup` plecarea mea la Wentbridge. Bessie \mi telefonase s`-mi spun` c` poneiul meu e bolnav, dar când am ajuns era [i \ngropat deja. Mâncase tis`. Nu se [tia cum de fusese posibil a[a ceva, dar medicul veterinar g`sise astfel de urme \n stomacul lui. Se presupunea c` vreun copil culesese aceast` plant` din vreun gard viu [i-i d`duse s` m`nânce, \nchipuindu-[i c`-i face un bine. Tata p`rea s` revin` la via]` doar când acorda consulta]ii \n cabinetul lui. Acolo, \n vacan]e, petreceam ore \n [ir cu el, ascultându-l povestind despre vremurile de alt`dat`. Era mul]umit c` inten]ionam s` m` c`s`toresc cu Peter. – Vino cu el s`-l cunosc. N-ar trebui s`-mi dau [i eu consim]`mântul? |mi era groaz` de \ntâlnirea dintre Peter [i Melissa. Pân` acum, reu[isem s` evit a[a ceva, [tiind din experien]a trecut` c`, dup` ce ap`rea ea, nimeni nu se mai uita la mine.

60

Era la Londra, unde urma cursurile unei [coli de modele. Era foarte bun` \n meseria ei [i urcase pe culmile celebrit`]ii: chipul ei zâmbea de pe afi[e, de pe coper]ile str`lucitoare ale revistelor, de pe micul ecran. Avea un apartament superb \n Chelsea. Mersesem [i eu o dat` acolo, cu tata [i Harriet, ca s`-i aduc ma[ina \napoi, [tiind c` tata, de[i nu va mai fi \n stare s` conduc`, va insista [i se va \nc`p`]âna s-o fac`. Fusese exact cum m` a[teptasem. Tata aproape c` nici nu b`ga de seam` ce se \ntâmpl` \n jurul lui; parc` era un robot. Din fericire, nu observase c` Harriet flirta cu un bog`ta[ de vârst` mijlocie care toat` seara nu-[i putuse lua mâinile de pe ea, \ncât \ncepusem s` m` \ntreb dac` bârfele din sat nu erau \ndrept`]ite. Apartamentul era \ntr-adev`r grozav [i eram invidioas`, ca de altfel pe tot ce avea leg`tur` cu Melissa. |mi amintesc c`, \ntr-o zi, \ntr-o \nc`pere din spital, am dat peste fotografia ei \ntr-o revist` Vogue; era \mbr`cat` cu un minuscul costum de baie [i ]inea deasupra gurii un ciorchine de struguri negri. Am scos creionul din buzunar [i, copil`re[te, am \nceput s` desenez ochelari [i must`]i pe chipul ei, s`-i \nnegresc un dinte din fa]` [i aveam de gând s`-mi continui opera de art`, când, brusc, intr` Peter. Am \nchis [i ascuns revista sub scaun cu un aer mult prea vinovat ca Peter s` nu-[i dea seama c` e ceva \n neregul`.

61

– Scoate ce ai ascuns, sau vin [i-mi iau eu singur, dac` nu-mi dai de bun` voie. Am f`cut gre[eala s` \ncerc s` opun rezisten]` [i \n scurt timp eram \ntins` pe covorul din fa]a c`minului, cu canapeaua r`sturnat` deasupra mea, prins` ca \ntr-o capcan`, cu p`rul ciufulit, cu rujul \ntins pe buzele lui Peter, dup` cum aveam s` descop`r mai târziu. – Chestia asta trebuie s` \nceteze, spuse Peter \n glum`, de[i privirea \i era serioas`, când g`si revista [i v`zu despre ce e vorba. De ce te nec`je[ti din cauza ei? – N-o cuno[ti pe Melissa. – Asta a[a e, dar nici n-am un fel de dorin]` s-o cunosc. M-am s`turat deja de ochii ei de pisic` afurisit` care m` seduc de pe toate afi[ele... Nu face decât s` transforme totul, de la struguri pân` la conserve de fasole, \n pretexte de a-[i etala nurii. – Este cea mai frumoas` fa]` pe care ]i-o po]i imagina. Dac` ai vedea-o, te-ai \ndr`gosti de ea [i a]i fugi \mpreun`. – Dac` mai spui \nc` o dat` a[a ceva, voi fi nevoit s` te bag din nou sub canapea. – Nu, nu glumesc. Pe lâng` ea, nu sunt decât o lumânare, iar ea, soarele. {tiu foarte bine, Peter. |ntotdeauna s-a \ntâmplat a[a, f`r` nici o excep]ie. Aceasta \i d`du motivul lui Peter s` \ncerce s`-mi aplice din nou aceea[i pedeaps` de-a m` b`ga sub canapea, [i aproape c` reu[ise, când u[a se deschise [i Dixon Brookes intr`, oprindu-se siderat la vederea scenei.

62

– |mi cer scuze, exclam` el r`mânând s` priveasc` \n continuare. Se pare c` am \ntrerupt o remarcabil` reprezenta]ie de atletism. Care dintre voi a aruncat canapeaua? Era]i angaja]i \ntr-o lupt` pe via]` [i pe moarte? Sau, mai degrab`, \ntr-un joc erotic? St`team \n picioare, ru[ina]i, dup` ce am pus la loc canapeaua. Mi-am ridicat p`rul care-mi c`dea \n ochi [i-l priveam, nefericit`; mi-a[ fi dorit s` se pr`bu[easc` nu numai cl`direa peste mine, dar [i \ntreaga lume. – Chestia asta ro[ie care trebuia s`-]i acopere buzele e \ntins` pe tot maxilarul drept, spuse el zâmbindu-mi. Adic`, pu]inul care a mai r`mas, pentru c`, \n cea mai mare parte, a fost transferat` pe buzele lui Caston, ceea ce nu-i d` deloc o \nf`]i[are viril`. Peter se duse la oglind` [i se [terse cu o batist`. Dixie scoase [i el o batist` impecabil` din buzunar, \mi ridic` b`rbia cu mâna stâng` [i-mi [terse fa]a, procedând cu mine de parc` a[ fi fost un copil de cinci ani, spunându-mi s` scot limba ca s` umezeasc` pu]in batista. – Rujul `sta e al naibii de persistent. Ei, acum e mai bine. Ai o gur` frumoas`, destul de ro[ie, a[a c` nu [tiu de ce-]i mai dai cu a[a ceva. „Dragostea mea e ca un trandafir \nflorit \ntr-o izbucnire de ro[u-ro[u, \n iunie”, recit` el, privindu-ne. Se [tie deja c` perechea de aur e o pereche de \ndr`gosti]i. A[a c`, renun]a]i la mutrele astea jenate [i vinovate. Fi]i ferici]i [i profita]i cât pute]i.

63

La naiba, Caston! Dac` asta \i face pl`cere Catrionei, mai r`stoarn` o dat` afurisita asta de canapea [i ia-te la \ntrecere cu \nsu[i Hercule! |[i puse batista \n buzunar, m` atinse u[or pe obraz [i plec`. Ne \ntâlneam destul de des cu el. Mergeam la cursurile lui de trei ori pe s`pt`mân`. St`team al`turi de celelalte fete \n primul rând al enormului amfiteatru, privindu-l cum intra, cu roba neagr` fluturându-i. Era un b`rbat frumos, cu o figur` distins`, cu un aer exotic, cu dou` [uvi]e albe la frunte, distribuite \n mod egal. Era foarte \nalt; când s`team lâng` el, chiar când purtam tocuri, p`ream mic`. Accesoriile lui aveau o not` de elegan]` [i rafinament, de la inelul cu sigiliu, pân` la ceasul de buzunar cu lan] de aur. |i pl`cea s` citeze versuri [i exista o not` teatral` pân` [i \n modul \n care ]inea cursurile. |mi amintesc cum a intrat, cu câtva timp \n urm`, \n amfiteatru. – Bun` diminea]a, doamnelor [i domnilor. Ast`zi v` voi vorbi despre bolile glandei tiroide... La fel ca to]i ceilal]i, m` aplecai asupra caietului, preg`tit` s` iau noti]e. – Asculta]i ceea ce spun, zise el brusc, lovind cu mâna \n mas`. Nu v` gr`bi]i s` scrie]i, de parc` a]i fi ni[te reporteri avizi s` consemneze fiecare cuvânt. |ncerca]i s` \n]elege]i mai \ntâi. Cuvintele mele trebuie s` ajung` \n

64

min]ile voastre, nu s` r`mân` liter` moart` \n ni[te caiete pe care nu le ve]i mai deschide niciodat`. Vino, te rog, Caston, s` scrii titlurile pe tabl`. Peter cobor\ sc`rile amfiteatrului [i, dup` ce ajunse la tabl` [i lu` creta, \mi f`cu semn cu ochiul. Dixie, care parc` pândise momentul, se \ntoarse brusc [i-l surprinse asupra faptului. {tia foarte bine unde st`team eu, deoarece, observasem c` \ntotdeauna m` c`uta din priviri când intra s` ]in` cursul. – Catriona Chisholm, vrei te rog s` vii lâng` colegul t`u [i lâng` mine? Acest tân`r \]i face semn, sau poate uneia din celelalte domni[oare care stau lâng` tine. Haide, s` nu pierdem timpul, spuse el, \n timp ce to]i colegii se amuzau. M-am dus lâng` ei, sub privirile a cel pu]in o sut` de persoane. Melissei cu siguran]` c` i-ar fi pl`cut acest fel de publicitate, dar categoric nu era stilul meu. Dar, m` obi[nuisem s` fiu pus` \n astfel de situa]ii de Dixie [i de multe ori chiar reu[eam s`-i dau replica la glumele pe care le f`cea, spre \ncântarea colegilor [i chiar a lui, cred. Oricum, nu m` mai timora prezen]a lui. – Acum, domni[oar` Chisholm, fii amabil` [i vorbe[te-ne pu]in despre boala lui Graves. – Boala lui Graves? repetai eu, \ncercând s` câ[tig timp. – Da, confirm` el [i \n acela[i timp se auzi cineva suflându-mi din rândurile din spate: „Tirotozicoz`”.

65

– Mul]umesc, doctore, spuse Dixie. Domni[oar` Chisholm, este cineva din spatele clasei care, nu suport` s` te vad` \n \ncurc`tur`. Am s`-l rog s` se ridice. Chris Keller se ridic` din ultimul rând unde st`tea, zâmbind tâmp. – Poate c` ar trebui s`-i mul]ume[ti. – Mul]umesc foarte mult, spusei eu, f`când o mic` reveren]`. |]i voi face [i eu acela[i serviciu cândva. Dixie m` privi amenin]`tor [i-mi spuse s`-mi continuu diserta]ia referitoare la boala lui Graves. – Este vorba despre gu[a exoftalmic`, denumit` astfel din cauza simptomului de ochi bulbuca]i. – Este corect, de[i exprimarea nu e prea profesionist`. Globul ocular devine foarte proeminent, ceea ce \n termeni medicali se nume[te exoftalmie. Privirea bolnavului e fix` sau cu o expresie \ngrozit`. Aceea[i expresie o v`d [i \n privirea ta, domni[oar`, de[i din cu totul alte motive. Ce alte simptome semnaleaz` prezen]a bolii? |nainte de a-mi mai aminti vreunul, Keller, care nu se \nv`]ase minte, [opti „tremur”. – Pari dornic de publicitate, prietene. F`-ne onoarea de a te al`tura micului, dar eruditului nostru grup. Scrie, te rog, pe tabl`, cele dou` simptome [i spune-ne ce altele mai cuno[ti.

66

– Pierdere \n greutate [i tahicardie. – Tahicardie. Corect. {ti]i desigur c` \nseamn` puls accelerat [i domni[oara Chisholm \ns`[i trebuie s` fi tr`it aceast` experien]` \n diverse ocazii, spuse el sec, privindu-l pe Peter [i ridicând din spâncean`. Colegii mei, \ncânta]i de insinuare, \[i exprimau satisfac]ia b`tând din picioare. – |n cazurile grave de gu[` exoftalmic`, pulsul poate ajunge la 160 de b`t`i pe minut sau chiar mai mult. |n cazurile mai pu]in grave, poate ajunge la 90 sau 100... Mai vorbi câteva minute cu vocea lui pl`cut`, iar eu m` rezemai de tabl`, gândindu-m` la buzele moi ale lui Peter. Dixie se \ntoarse din nou spre mine, invitându-m` s` scriu pe tabl` [i „palpita]ii”, dac` acestea constituiau un alt simptom. – |n cazurile acute, se \nregistreaz` o pierdere rapid` de greutate. Uneori se manifest` exact contrariul, ca urmare a unui apetit grozav. Vocea lui era muzical` [i pl`cut`. – Instabilitate psihic`, enumer` el \n continuare, dându-mi de \n]eles s` scriu pe tabl`. Acest simptom este prezent mai ales la tineri; bolnavul este nelini[tit, se deprim` cu u[urin]`; plânge f`r` motiv. |n concluzie, domni[oara Chisholm nu sufer` de boala lui Graves. Dac` pulsul ei este accelerat, cauza poate fi spaima sau o alt` stare emotiv`, cum ar fi dragostea – v` las pe dumneavoastr` s` face]i presupuneri. Este de asemenea

67

clar c` nu sufer` de tirotoxicoz`, pentru c`... [i acum v` voi \mp`rt`[i un secret... domni[oara Chisholm nu plânge. Folose[te batista doar pentru a [terge tabla, din când \n când, dup` cum am observat. |mi zâmbi. |n ce stare a[ fi fost acum o lun`, ]int` aceluia[i tir din partea lui! Dar acum eram c`lit`. – O tân`r` norocoas` [i neobi[nuit`! exclam` el. |n plus, nici urm` de instabilitate psihic`, de nelini[te, de iritabilitate, de tremur. Vede]i [i dumneavoastr` c` nu se las` perturbat`. |mi spuse s` \ntind mâna, sperând c` \mi vor tremura degetele de emo]ie; numai c`, spre satisfac]ia mea, mâna \mi era complet ferm`. – Observa]i! Catriona cea calm`, sigur` pe sine, \ncânt`toare. S-ar spune c` domnul Caston ar trebui s` primeasc` felicit`rile noastre.

68

Capitolul 6 Peter [i cu mine ne \ntorceam la spital. – Al naibii \ncrezut! E u[or pentru el s` fie amuzant pe socoteala noastr`, [tiind c` nu-i putem r`spunde. – Face aceasta doar ca s` ne fixeze \n minte ceea ce pred`, \i luai eu ap`rarea lui Dixie. Fac pariu c` nu vom mai uita niciodat` ce ne-a explicat ast`zi. – {i era necesar s` fac` a[a un circ? Mai ales \n privin]a ta? M` mir c` nu i-ai tras o palm`, pentru c` eu am sim]it de mai multe ori acest impuls. Dac` vreodat` ne va mai fi examinator, va fi lin[at de to]i studen]ii. Doamne! De-ar veni ziua aceea! – Mie \mi place. – |ntr-adev`r? \ntreb` el cu r`ceal`. E[ti la curent cu bârfele despre tine [i Dixon Brookes? |l privi consternat`.

69

– To]i bârfesc despre faptul c` marele Dixie a f`cut o pasiune pentru tine. M-am oprit brusc, privindu-l lung. – Pentru mine?! – Da, vorbesc serios. To]i ne numesc, pe mine [i pe el, rivalii pentru Chisholm. Foarte nostim, nu-i a[a? – Nu cred, spusei pornind repede. – Ai observat cum te caut` din priviri când intr` \ntr-o \nc`pere \n care te afli [i tu? Ai v`zut cum trece \n revist` primul rând din amfiteatru pân` te repereaz`? {i pe ce ton \]i spune pe nume! Mângâie cuvântul a[a cum [i-ar dori s` te mângâie pe tine. La naiba cu el! – Vorbe[ti prostii, Peter! Refuz s` mai ascult a[a ceva. Ur`[te toate femeile. Chiar a obiectat c` m` are \n grup`; s-a plâns chiar [i secretarului. O’Donnell a jurat c` a[a s-a \ntâmplat. Lumea vorbe[te a[a doar ca s` se amuze. N-are nici un rost s` te nec`je[ti pentru astfel de fleacuri. Dixie nu m` poate suferi. Nu vezi cum m` trateaz` la fiecare or` de practic`? Nu scap` nici o ocazie de a m` umili. – Aminte[te-]i cum te-a tratat când te-a trimis O’Donnell cu mesajul acela. Te-a salvat! Un altul ar fi fost dat afar` \n zece secunde, aruncat prad` batjocurii studen]ilor aduna]i special s` asiste la scen`. |n schimb, pe tine te-a servit cu cafea. Nu, iubito, s-a \ndr`gostit de p`rul t`u negru m`t`sos, de genele tale lungi, de gura ta cu gust de c`p[uni. Am \nceput s` râd.

70

– M` nec`je[ti [i dac` nu \ncetezi imediat, n-ai decât s` te \ntorci singur la spital. Toat` lingu[eala asta e o moned` fals` cu care n-am ce face. – {i atunci, de ce s-a sacrificat Keller de diminea]`, po]i s`-mi spui? {i el e \ndr`gostit de tine. N-ai v`zut cu ce \ncântare a venit lâng` noi? {tia c` a[a se va \ntâmpla, doar de asta a suflat. Apoi, a coborât sc`rile vioi, ca o maimu]` p`roas`. – Te contrazic. Nu i-a f`cut nici un pic de pl`cere. Tot a[a cum nici mie nu mi-a pl`cut. – {i mai este ceva, Kay. |]i place. La \nceput, povestea asta ]i-a displ`cut, dar acum totul s-a schimbat. Abia a[tep]i s`-i dai replica [i [tie [i el asta. – Refuz s` mai discut. Profesorul nu m` intereseaz` deloc [i nici nu m` va interesa vreodat`. Jur. Apoi l-am luat de mân`, zâmbindu-i: ei, cu Chris Keller lucrurile stau altfel. Este tân`r, face canotaj... Nu m-am gândit pân` acum la el, dar ar fi o propunere interesant`... Ne-am mai certat pu]in, \n glum`, pân` am ajuns. Inten]ionam s`-l duc pe Peter la Ketton \n cele din urm`, a[a c` am discutat [i despre asta. Amânasem de la o s`pt`mân` la alta. |mi era jen` pentru c` tata bea, [i-mi era team` c` Melissa va pune ghearele pe el. Poate c` nu era vina ei, dar asta nu schimba cu nimic lucrurile. Mai venisem acas` cu prieteni [i, pe nesim]ite, deveniser` prietenii ei. La fel se \ntâmplase [i cu primii b`ie]i care m` curtau: o singur` privire spre Melissa \nsemna

71

sfâr[itul meu. A[a c` a[teptasem ca Melissa s` fie \n ora[ ca s`-l aduc pe Peter pentru prima oar` acas`. Am mers duminica urm`toare [i tot drumul am discutat despre posibilitatea de a face un parteneriat cu tata dup` ce vom termina practica. Urma s` ne c`s`torim [i s` g`sim o locuin]` \n Ketton. Eram de acord amândoi s` aveam cabinetul nostru chiar \n casa pe care aveam s-o mobil`m cump`rând \n rate mobila, era suprema fericire la care puteam spera. Ne f`cusem planuri cum ne vom refugia \n fiecare sear` \n c`minul nostru, departe de lumea de afar`. Priveam p`rul blond al lui Peter [i-mi doream nespus de mult s`-i ]in capul la pieptul meu [i s` nu-l mai las niciodat` s` plece, dar, \n loc s` spun ceva sentimental, remarca mea sun` clinic, prozaic [i practic. – Trebuie s` punem la punct [i examenele bacteriologice. Am putea instala un laborator simplu, lâng` cabinet. Este suficient spa]iu [i exist` deja o chiuvet` \n plus. Vei vedea azi... Bessie ne-a deschis. I-am spus lui Peter c` este cea mai grozav` buc`t`reas` din lume [i cea mai veche prieten` a mea. – Sunte]i un nume deja cunoscut pentru noi, domnule Caston. Domni[oara Katy nu vorbe[te decât despre dumneavoast` [i m` bucur c` am onoarea s` v` cunosc. Domnul doctor \nc` nu s-a \ntors, dar doamna Harriet [i domni[oara Melissa sunt \n salon.

72

– Melissa? repetai eu ca un ecou, f`când semn cu mâna spre Peter ca s`-i ar`t unde s`-[i pun` haina. Bessie \mi [opti conspirativ când el travers` vestibulul. – Doamna Harriet i-a scris c`-l aduci pe domnul Caston [i cred c` a venit special s`-l vad`, dar nu-]i face griji. Este suficient s`-l prive[ti ca s`-]i dai seama c` ador` p`mântul pe care calci. Melissa, \mbr`cat` \ntr-un halat albastru a c`rui culoare \i punea [i mai bine \n eviden]` ochii, st`tea \ncol`cit` pe covora[ul alb din fa]a c`minului. – Scuz`-m`, c` sunt \n ]inuta asta, spuse ea cu o voce joas`, catifelat`, dar m-am culcat foarte târziu [i abia m-am sculat... O vedea pentru prima dat` [i o privea lung de parc` n-ar mai fi v`zut niciodat` o fat`. – Trebuie s` fie grozav s` fii atât de inteligent` cum e Katy, continu` ea. La [coal` ne speria pe noi ceilal]i, copiii obi[nui]i. Veni tata [i ne lu` \n cabinetul lui. Pentru o clip`, am uitat de Melissa, f`când planuri de viitor. Tata ne \mp`rt`[i entuziasmul pentru \nfiin]area unui labortor de patologie. Am spus c` inten]ion`m s` ne g`sim o locuin]` [i, brusc, s-a \ntunecat. – Casa aceasta va fi a ta, Katy. – Dar Harriet [i Melissa? – Pot avea grij` [i singure de ele...

73

Apoi râse [i-i spuse lui Peter c` era un individ norocos, pentru c` nu erau prea multe Mary [i Katy pe lume... Dup` aceea, ne-am \ntors \n salon, unde Melissa \[i puse \n joc tot farmecul pentru a-l cuceri pe Peter. – Este ca o pisic`, spuse acesta \n autobuz, când ne \ntorceam \n Wentbridge. E proast`, dar nu cred c` are gheare. D` impresia c`, dac` o mângâi, \ncepe imediat s` toarc`. – Sunt convins`, \ncuviin]ai eu, sim]ind cum furia m` sufoc`. – Declar c` e[ti geloas` pe ea, râse Peter. Acum \n]elegi ce simt când \l v`d pe Dixon Brookes. – Nu mai \ncepe cu prostia asta. Dac` po]i crede a[a ceva, \nseamn` c` e[ti un fraier mai mare decât mi te-am imaginat. Apoi, pentru prima oar`, ne-am certat \ngrozitor. – Nu putem fi to]i atât de de[tep]i ca tine care iei cele mai mari note la examene [i r`spunzi la seminarii de parc` ai fi un afurisit de profesor, \ncepu el. – E[ti gelos pe Dixie pentru c` n-ai destul` minte s`-]i dai seama c` oamenii vorbesc a[a ca s` te tachineze. – Nu sunt gelos pe Dixon Brookes. Dac` vrea s` se fac` de râs \n fa]a \ntregului personal alergând dup` o fat` care i-ar putea fi fiic`, n-are decât... Cearta a continuat pân` am ajuns la spital. Ne-am desp`r]it apoi f`r` s` ne spunem un cuvânt. Desigur,

74

n-a durat mult. Ne-am \mp`cat mai târziu, chiar \n aceea[i sear`. Nici unul din noi nu \n]elegeam cum am putut spune acele cuvinte. Sus]inea c` Melissa era, dup` toate probabilit`]ile, debil` mintal [i c` prea ar`ta ca o pisic`, pentru a-l atrage. Cine ar fi vrut s` aib` lâng` el \n pat o pisic`? Avea buzele prea \nguste [i gura prea mic`. N-ar fi s`rutat-o nici dac` ar fi pierdut un pariu pe cinci lire. Pe când pe ea, pe Katy... Dur` aproape o or` pân` \i demonstr` pe coridor, \n fa]a camerei ei, c` era adev`rat ce spunea. Anun]ul logodnei noastre ap`ru \n ziar \ntr-o zi de mar]i. S`pt`mânile treceau [i, la vremea potrivit` ne-am \nceput stagiul la sec]ia de chirurgie. Deschideam abcese, coseam r`ni, d`deam instrumentele \n timpul opera]iilor, f`ceam sp`l`turi stomacale. Dup` aceast` ultim` procedur`, \ntotdeauna mi se f`cea r`u [i mie. Era una din opera]iile minore c`rora cu greu le f`ceam fa]`, de[i \mi era ru[ine de sl`biciunea mea. |ncepu s`-mi curg` transpira]ia pe frunte când sosi o femeie cu un copil care p`rea s`n`tos, rugându-m` s`-i fac micu]ului o sp`l`tur` pentru c` \nghi]ise ni[te fructe otr`vitoare. Dixie trecu [i m` g`si stând pe coridor, dup` tratamentul aplicat. V`zându-mi expresia fe]ei, m` \ntreba ce s-a \ntâmplat. – Fac un efort suprem s`-mi revin ca s` m` pot \ntoarce unde au nevoie de mine. Un copil a mâncat

75

ni[te fructe s`lbatice otr`vitoare... a[a a spus mama lui, cel pu]in. A trebuit s`-i fac o sp`l`tur` stomacal` [i nu e punctul meu forte... – Vino cu mine. M` conduse de-a lungul coridoarelor [i coborâr`m la ma[ina lui, unde [oferul m` \nveli cu un pled pe genunchi [i lu` halatul meu alb pe care Dixie \l ducea pe mân`. – La Fullers? Am f`cut semn din cap [i se a[ez` lâng` mine, spunându-mi c` m` voi sim]i mai bine dup` ce beau o cafea. – {i cum merge cu via]a sentimental`? – Foarte bine, mul]umesc, murmurai eu, pe când ma[ina porni. – Sunt multe locuin]e \n Ketton... [i chiar aproape de spital. V` pute]i trimite to]i pacien]ii la mine. Nu dup` mult timp, st`team la o mas` [i beam cafea, \ncercând s` m` gândesc la un subiect de conversa]ie, temându-m` \n acela[i timp c` s-ar putea observa lipsa mea la spital. – Ai o sor` vitreg` numit` Martin? m` \ntreb` el din senin, privindu-m` oarecum ciudat. – Melissa Martin. Mama ei s-a c`s`torit cu tata dup` moartea mamei mele. – Am cunoscut-o; o creatur` cameleonic`, o felin` cu gheare [i din]i ascu]i]i [i cu un suflet urât. – Asta e Melissa! spusei eu, f`r` s` m` pot ab]ine, a[a c` a trebuit s` explic \n continuare: am spus asta doar pentru c` sunt geloas` pe ea. |mi fur` to]i prietenii... [i m` eclipseaz`.

76

– }i l-a furat [i pe bravul c`pitan? m` \ntreb` cu o figur` grav`. – Nu \nc`. Nu [tiam c` nu era a[a. Mi-l furase pe Peter, dar eu eram singura din spital care nu aflase. Dixie m` invitase la cafea ca s`-[i dea seama cât de mult [tiu [i cât sunt de afectat`. Dup` ce-l dusesem pe Peter la Ketton, Melissa trecuse pe la mine s` m` viziteze. Apoi, \[i luase obiceiul de a veni din ce \n ce mai des. „Unde este fata cea istea]` din Ketton?” \ntreba ea [i studen]ii veneau din toate col]urile, ca ni[te ur[i la borcanul cu miere, dar ea \l voia numai pe Peter. Nu eram chiar atât de oarb` \ncât s` nu-mi dau sema de eforturile pe care le f`cea pentru a-l atrage. Nu-mi d`dusem seama, \ns`, c` reu[ise. St`tea trântit` \n fa]a c`minului, [i camera era aproape plin` de studen]i [i doctori f`când cerc \n jurul ei. De[i pe atunci \nc` nu [tiam, Dixie \l v`zuse pe Peter acolo [i, \n loc s` m` g`seasc` pe mine lâng` el, o g`sise pe Melissa. A[a \ncepuse s` dea aten]ie bârfelor din spital. – A[adar, \]i fur` to]i prietenii? Asta este o acuza]ie destul de grav` pe care o aduci unei pisicu]e, nu-i a[a? – E \ngrozitor, [tiu, r`spunsei l`sând privirea ru[inat` \n jos, dar e adev`rat. Este mult mai atractiv` decât mine \n toate privin]ele [i este cea mai frumoas` fat` din Wentbridge.

77

– |nseamn` c` ai un complex de inferioritate. – Normal. – Nu e deloc normal [i acest complex al t`u trebuie distrus imediat. E[ti frumoas`, atr`g`toare, plin` de farmec. L-ai v`zut pe bietul Keller venind \n fug`, aproape s`-[i rup` gâtul pentru a se a[eza lâng` tine, atunci la cursul meu? Era fantastic, st`team la o cafea cu Dixie [i discutam despre frumuse]e [i putere de seduc]ie. – Unde a]i cunoscut-o pe Melissa? \l \ntrebai eu, ca s` mut discu]ia spre un registru mai pu]in personal. – La o petrecere \n scopuri caritabile, cam acum o lun`. A descoperit c` te cunosc [i mi-a dat o mul]ime de informa]ii despre tine... dintre care unele false... lucruri despre care [tiu sigur c` nu sunt adev`rate. Apoi, a \ncercat s` adauge [i scalpul meu la colec]ia ei de trofee. Este fiin]a cea mai plin` de venin pe care am cunoscut-o vreodat`. Te rog s` m` scuzi c` vorbesc a[a, Catriona Fiona, dar ai \n mine un prieten pe care nu ]i-l va fura niciodat`. – To]i o plac pe ea mai mult decât pe mine. – Te \n[eli amarnic, spuse el, acoperindu-mi mâna pentru o clip` cu mâna lui. Nimeni n-o place pe ea mai mult decât pe tine [i \n nici un caz eu. Unii pot crede asta pentru un timp... doar ca s` regrete amarnic dup` aceea. Nu [tiam ce \ncerca s`-mi spun`. Oricum, schimb` brusc subiectul conversa]iei.

78

– |n leg`tur` cu sp`l`turile stomacale... Nu-]i face grii. Nici pân` acum eu nu suport probele de sput`. |]i \mp`rt`[esc un secret: de câte ori asistenta Regan ]ine o eprubet` cu o astfel de mostr`, ca s-o inspectez, nici nu-[i \nchipuie c` se afl` \n mare pericol s` vomez peste boneta ei apretat`. |mi zâmbi, iar \n privirea lui erau atâta c`ldur` [i blânde]e cum nu mai v`zusem niciodat`. – Nu uita... e strict confiden]ial. Am promis s` nu-i tr`dez secretul [i am \ncercat s`-i mul]umesc pentru amabilitate. – Cred c` ar fi mai bine s` ne \ntoarcem, oft` el. Altfel, se va crede c` te-am r`pit. Dar, \nainte s` plec`m, a[ vrea s` te rog s`-mi promi]i ceva. – Dac` este vorba despre probele de sput`, nu voi sufla nici un cuvânt. – Nu \n leg`tur` cu asta. F`cu o pauz` [i nu continu` decât dup` ce am spus c` promit. Dac` ai vreodat` un necaz [i vrei un sfat... o alinare... ajutor... Dac` ai nevoie vreodat` de un um`r pe care s` plângi... dar tu nu plângi, nu-i a[a? |i venea greu s` vorbeasc` [i era nesigur pe sine. Nu-l v`zusem niciodat` \n situa]ia de a nu [ti ce s` spun`. – Dac` totu[i vrei s` plângi... F`cu din nou o pauz` lung`, apoi \[i scoase ceasul din buzunar [i spuse c` trebuie s` ne \ntoarcem la spital. M` conduse la ma[in` ]inându-m` de bra]. N-am spus

79

nimic. N-aveam nici cea mai vag` idee despre ce voia s`-mi spun` [i nici despre motivul pentru care era atât de stânjenit. Nu [tiam atunci c` Peter avea bilete la o petrecere \n ora[ unde urma s` mearg` cu Melissa. Nu [tiam c` se va \ntoarce cu ea \n apartamentul ei [i-[i vor petrece noaptea \mpreun`. De unde era s` [tiu? Am intrat \n curtea din fa]` a spitalului. M` \ntrebam ce vor spune cei ce ne vor vedea venind \mpreun` [i ce bârfe vor mai scorni. Lui nu p`rea s`-i pese c` este v`zut cu fosta lui student`. – |n leg`tur` cu plânsul... \ncepu el când am ajuns \n fa]a treptelor sec]iei de chirurgie, trebuie s` spun ce am de spus... promite-mi c`... promite-mi c` eu voi fi primul la care vei veni dac`... dac`... – Nu [tiu ce \ncerca]i s`-mi spune]i. – Promite-mi c` al meu va fi um`rul... pe care s`-l onorezi cu lacrimile tale dac` va fi vreodat` nevoie. – Bine! spusei râzând, crezând c` glume[te. – Spune promit. – Promit. – {i povestea cu complexul de inferioritate trebuie s` \nceteze. Melissa nu merit` nici m`car s`-]i s`rute picioarele. |]i spun asta cu toat` convingerea. Un tân`r poate fi atras de perversiunea ei... de acel stil sofisticat, presupun... dar numai pentru un timp. Nu, Melissa nu-]i va lua prietenii... nu pe to]i, cel pu]in. |ntotdeauna m` vei avea pe mine. M-am \ntors la sec]ia Urgen]e.

80

– Unde naiba ai fost, Katy? Le-am spus, zâmbind inocent, c` am fost s` beau o cafea cu profesorul Dixon Brookes. Au râs [i [i-au v`zut de treab` \n continuare, crezând c` e o glum`, pân` când asistenta Regan veni cu carnetul [i stiloul meu pe care le uitasem \n ma[ina lui. – Chiar ai b`ut o cafea cu el? – Da. Am mers la Fullers. – Fii atent, Caston. Poate c` profesorul i-a f`cut cine [tie ce propuneri necinstite. Când am mers la cantin` la prânz, i-am explicat lui Peter ce se \ntâmplase. – A v`zut c` sunt verde la fa]` [i m-a luat s` respir pu]in aer curat. A fost o simpl` amabilitate din partea lui. – E \ndr`gostit de tine. To]i spun asta. De fapt, ar fi o partid` bun`. Are renume... o cas` \ntr-o zon` elegant`... ai putea face cump`r`turile \n magazine de lux. – Prefer o c`su]` \n Ketton, mobil` [i ma[in` cump`rate \n rate. M` \mpinse \ntr-o firid` [i m` s`rut`... spunându-mi c` m` iube[te. Eram fericit` c` am doi prieteni care m` preferau pe mine Melissei.

81

Capitolul 7 Stagiul urm`tor, ultimul, era de obstetric` [i inten]ionam s`-l fac \n Dublin. Parcurgeam aceea[i traiectorie ca [i tat`l meu, ceea ce-i f`cea pl`cere, mai ales c` venea [i Peter cu mine. Numai c` Peter a contramandat \n ultima clip`: interveniser` ni[te probleme familiale urgente de rezolvat cu avocatul s`u [i trebuia s` fac` des drumul la [i de la Londra. Era foarte dezam`git, dar mi-a spus c` tot acolo mergea [i Chris Keller [i a[ putea face echip` cu el. Mi s-a p`rut ciudat c` tocmai el \mi sugereaz` o astfel de posibilitate. M` \ntrebam dac` nu cumva este ceva ce nu [tiam. |mi aminteam [i cât de stânjenit fusese Dixie, ca [i cum ar fi \ncercat s` m` avertizeze \n leg`tur` cu un anumit lucru. Nu putea fi ceva \n leg`tur` cu Melissa... poate ceva legat de tata sau de Hill House, dar \n nici un caz de Peter... de Peter [i de Melissa.

82

Peter nu-i pomenea niciodat` numele [i nu-i pl`cea de ea. Când aceasta venea s` m` viziteze la spital, el ie[ea din camer`. M` sim]eam singur` f`r` Dixie [i tata [i... Peter. Când am ajuns \n Irlanda, la spitalul Rotonda, Chris Keler era deja acolo. |n dreptul numelor noastre era o acolad`, ceea ce \nsemna c` aveam s` lucr`m \mpreun`. L-am suspectat vag de-a fi fost autorul acestui mic aranjament, apoi m-am gândit c` se poate s` fi fost o simpl` coinciden]`. Oricum, m` bucuram c` era acolo, pentru c`-l simpatizam [i era o figur` cunoscut` printre al]i str`ini; \n plus, era o fire vesel` [i optimist`, de[i exagerat cu pasiunea lui pentru canotaj. Veni, cam prea curând, timpul s` asist personal la patru na[teri \n sala de travaliu, sub privirea ca de vultur a asistentei. Dup` care, [i eu [i Chris am fost trecu]i pe lista de studen]i pentru acordarea de asisten]` la domiciliul pacien]ilor. |mi amintesc de prima noapte când am fost trezit` de portar, cu trei b`t`i puternice \n u[`; st`team z`p`cit` pe marginea patului, \ntrebându-m` de ce-oi fi ales aceast` meserie. M-am stropit cu ap` rece pe fa]`, m-am \mbr`cat, mi-am luat trusa [i am coborât \n fug` \n vestibul unde Chris veni [i el imediat. Am fost condu[i de viitorul tat`, pe str`zile pustii ale cartierului de mahala. Ajunser`m \n dreptul unei case mari \n stil georgian, \n care senza]ia de s`r`cie [i mizerie te izbea de când

83

intrai. Eram [oca]i de m`rimea camerei [i de nepotrivirea dintre placa de marmur` alb` de pe c`min [i murd`ria care domnea peste tot. Patul pe care femeia st`tea avea cadrul metalic acoperit cu haine vechi. O moa[` \i [tergea fruntea cu o zdrean]` murdar` cu destina]ie universal`. Am preluat eu cazul. M-am prezentat, apoi am \nceput s` consemnez cu aten]ie \n fi[a medical` a tinerei Mary Bernadette \n vârst` de dou`zeci de ani. Aveau to]i o \ncredere oarb` \n noi. Când durerile s-au accentuat, i-am dat un sedativ [i, când a dormit, m-am dus cu Chris lâng` [emineu [i am discutat ore \n [ir. Am trecut de la canotaj la cai, apoi la diferi]i membri ai corpului medical. Din când \n când, mai verificam starea pacientei, dar \ncepuser`m s` ne \ndoim c` acel copil se va na[te vreodat`. Spre surprinderea mea, era abia ora dou`, dar m` sim]eam deja obosit` de atâta a[teptare. M` dusesem \nc` o dat` la [emineu [i r`m`sesem acolo, privind flac`ra l`mpii cu ulei care ardea \n fa]a unei statuete a lui Iisus. Chris era a[ezat \n apropiere, pe un scaun din trestie destul de [ubred. – M` \ntreb ce face Peter, spusei eu vis`toare. – |n locul t`u, nici nu m-a[ mai gândi la el. Probabil c` e \n ora[ cu o blond`. I-am spus c` e meschin din partea lui s` vorbeasc` a[a despre Peter \n absen]a lui, dar m-a izbit triste]ea din privirea lui. |nc`perea era atât de mare, \ncât practic ceilal]i de acolo nu ne puteau auzi.

84

– Cineva trebuie s`-]i spun`, Katy. Dureaz` de prea mult timp. Dumnezeule! Toat` lumea de la Wentbridge General [tie ce se petrece [i Dixie a \nnebunit din aceast` cauz`. Am sim]it un gol \n stomac; r`m`sesem acolo, \n picioare, privindu-l. Gura \mi era atât de uscat`, \ncât cuvintele mi-au ie[it ca un cronc`nit. – Ceva \n leg`tur` cu Peter... cu Peter [i cu mine? |ngenuncheai pe podea la picioarele lui, cu mâinile \ncle[tate \n fa]`. – Poveste[te-mi. – E timpul... s`-]i spun` cineva, se bâlbâi el evitându-mi privirea. N-are nici un rost s` te mai pui \n aceast` situa]ie jenant`. – Poveste[te-mi, [optii eu din nou. – Individa [i-a \nfipt bine ghearele \n el. N-avea nici o [ans` de sc`pare. |l voia neap`rat. B`nuiesc c` a f`cut uz de tot farmecul de care era \n stare, devenind irezistibil`... M` cuprinse o senza]ie puternic` de irealitate. Parc` eram \ntr-un vis: femeia care gemea u[or \n pat, focul care trosnea, mirosul p`trunz`tor de murd`rie care \mi invada n`rile, podeaua goal` cenu[ie, perdelele din m`tase zdren]uit`, pere]ii p`ta]i care se cojeau... – Nimeni n-a \ndr`znit s`-]i spun`. Cred c` Dixie inten]iona când te-a invitat la o cafea. Presupun c` te las` un timp s`-]i revii, dup` care va \ncepe s` te curteze. Cel pu]in, a[a se vorbe[te.

85

– Nu e o glum`, Chris, nu-i a[a? \ntrebai eu scuturând din cap, ca [i cum a[ fi \ncercat s`-mi limpezesc gândurile care-mi bâzâiau \n minte, ame]itor. N-ai fi \n stare de o astfel de cruzime... |mi spuse c` nu era vorba de nici o glum` [i \mi prinse amândou` mâinile \n ale lui, \n timp ce eu tot \ncercam s`-i explic c` nu poate fi adev`rat, c` Peter nu avusese timp s` ias` cu altcineva, pentru c` eram tot timpul \mpreun`, cu excep]ia acelor d`]i când avea \ntâlnire cu avocatul. – Asta era scuza lui. Fata are un apartament \n ora[, iar Peter e un fraier. L-am \ntrebat dac` e tot student` la medicin`, iar el a scuturat din cap. – Ai cunoscut-o [i tu, Chris? – Da, r`spunse el dup` o pauz`, privindu-m` cu o expresie de furie [i durere. – E frumoas`? – E frumoas`, dar e o stricat`. Mi-a dat und` verde din prima zi \n care am cunsocut-o. De fapt, procedeaz` a[a cu to]i b`rba]ii. Doar o cuno[ti foarte bine. St`team \ngenuncheat` la picioarele lui, cople[it` de suferin]` [i durere, [i totu[i, \n adâncul sufletului, tot mai speram c` nu e adev`rat. – Este sora ta vitreg`... Melissa Martin. Am uitat c`-i promisesem lui Dixie c` voi plânge numai pe um`rul lui. De fapt, nu plângeam. |l priveam

86

fix \n fa]`, scuturând din cap ca [i cum a[ fi negat posibilitatea ca Peter s` iubeasc` pe altcineva decât pe mine. Vocea moa[ei rupse t`cerea. – Vai de mine, sunte]i deja epuizat`! spuse ea venind pân` la mine [i punându-mi mâna pe um`r. Acum nu v` mai face]i griji. Nu va dura mult. Termin`m \ndat` [i apoi v` pute]i \ntoarce \n pat al`turi de tân`rul acesta. Chris râse [i spuse c` lui \i convine... apoi ad`ug`, dând drumul u[or mâinilor mele c` va trebui s` ne c`s`torim mai \ntâi. – A[ fi foarte onorat dac` domni[oara ar vrea s` m` accepte, declar` el [i mi se p`ru cea mai ciudat` declara]ie de dragoste de care auzisem sau citisem vreodat`. |mi pare r`u c` eu a trebuit s` fiu cel care s`-]i spun`, [opti el apoi la urechea mea. Preiau eu cazul, Katy... – N-are nici un rost s` tr`iesc \ntr-un paradis imaginar. Nu, voi asista eu na[terea. Mul]umesc, Chris, [i pentru cealalt` ofert`. Voi ]ine minte... Am turnat ap` \ntr-un lighean [i am \nceput s` m` sp`l minu]ios pe mâini [i pe bra]e, \nc` [i \nc` o dat`, respectând cu stricte]e ritualul fiec`rei mi[c`ri. – Nu mai dureaz` mult. Aproape c` ai sc`pat de durere, m` adresai eu femeii cu blânde]e, zâmbindu-i, [tiind \n acela[i timp c` a mea abia \ncepea.

87

Aceasta \[i \ncle[tase mâinile de mâinile lui Chris, tot a[a cum f`cusem [i eu \nainte, \ntr-un spasm de durere. Am \nceput s` m` concentrez asupra a ceea ce aveam de f`cut, alungând din mintea mea orice alt gând. }ineam capul copilului aplecat, ca s` nu se produc` o fractur`. Scrâ[neam din din]i, \ncercând s`-mi imaginez c` m` aflu la spitalul Rotonda, la orele de practic`. M` \ntrebam care e pasul urm`tor. Cel pu]in, \l aveam pe Chris lâng` mine, s`-mi sufle. Zâmbii la gândul c` \ntotdeauna Chris trebuia s`-mi [opteasc`. – Cordonul, spuse el, ]inând masca deasupra fe]ei pacientei. Spre marea mea u[urare, cordonul ombilical nu era \nf`[urat \n jurul gâtului. I-am [ters ochii cu un tampon steril de vat`, i-am cur`]at gura de mucozit`]i, a[a c` nu mai aveam altceva de f`cut decât s` a[tept urm`toarea contrac]ie care s`-i elibereze umerii. |ntr-adev`r, n-a mai durat mult pân` când copilul, alunecos ca un pe[te, se n`scu. R`mase o clip` nemi[cat, apoi \[i deschise gura \ntr-un p`trat oribil [i ]ip` cu toat` puterea. – E b`iat! – Dumnezeu s` te binecuvânteze, doamn`! S` ai parte numai de fericire toat` via]a. M-am dus la Chris, care sp`la copilul.

88

– Nu fi sup`rat`, Katy, spuse el zâmbindu-mi [i ridicându-[i privirea spre mine. Nu merit`. Sunt zeci de indivizi care ar fi onora]i dac` m`car ai [ti c` exist`. Promite-mi c` eu voi fi primul refuzat. – Promit. Dup` ce am sp`lat pacienta, Chris i-a adus copilul lâng` ea [i, când proasp`tul tat` intr`, miracolul fericirii de pe chipurile lor [terse orice urm` de s`r`cie [i mizerie din \nc`pere. Se cr`pa de ziu` când m-am \ntors \mpreun` cu Chris la spital. – Ce vei face? – Presupun c` m` voi gândi bine. Va trebui s`-i scriu lui Peter [i s`-i trimit inelul \napoi. Cineva trebuie s` anun]e [i la ziar anularea logodnei. Va afla [i tata. Ce bine c` nu sunt acas`! A[a, nu voi fi nevoit` s` m` \ntâlnesc cu nimeni din Wentbridge. Nu fi \ngrijorat, Chris! Voi trece peste asta! Sprijinul lui \n urm`toarele câteva s`pt`mâni a fost nepre]uit. Tr`iam ca \ntr-un co[mar, pe fundal de imagini de chipuri r`v`[ite de femei care n`[teau copil dup` copil. |mi amintesc [i acum de Rotonda, cu studen]ii [i doctorii cu aer cosmopolit, cu sunetul strident al soneriei care anun]a o na[tere apropiat`, cu amfiteatrul pe unul din pere]ii c`ruia era scris \n latin`.

89

„T`cerea este de aur”. M` luptam s` dau impresia c` nu-mi pas` c` l-am pierdut pe Peter... iar Chris Keller \mi salv` onoarea. Am mers cu el la cinema... am dansat cu el... \l ascultam când \mi spunea cât de mult m` iube[te. Chris \[i d`dea seama cât de pustiu \mi era sufletul [i era extrem de bun [i de tandru cu mine. Am dat anun]ul de rupere a logodnei [i cei de la spital credeau c`-l alesesem pe Chris \n locul lui Peter, iar eu am avut la[itatea de a-i l`sa s` cread` a[a [i de a nu le spune adev`rul... c` eu fusesem cea p`r`sit`... [i c` Peter \[i acceptase recunosc`tor libertatea. Când m-am \ntors \n Anglia, sus]ineam c` partea cea mai rea trecuse, dar de fapt [tiam bine c` greul, \ntr-un fel, abia \ncepea: aveam s` m` \ntâlnesc cu Peter, cu ceilal]i studen]i [i doctori de la facultate. Nu aveam cum s` scap... urma s` dau ochii cu tata, cu Harriet... [i cu Melissa. Dar n-avea rost s` stau [i s` tremur de groaz` a[teptând momentul... a[a c`, avându-l pe Chris lâng` mine, mi-am f`cut curaj [i m-am dus \mpreun` cu acesta acas`, la Ketton, \n prima duminic` dup` \ntoarcerea mea. Singur` cu tata \n cabinet, am reu[it s`-l conving c` nu-mi p`sa prea mult. – Melissa a venit cu Peter aici... Ce prost gust din partea ei s`-l aduc` [i din partea lui, s` vin`... Peter a devenit o epav`. {tiu asta chiar de la Dixon Brookes. A venit aici \ntr-o zi, \n timp ce tu erai \n Irlanda, s` \ntrebe

90

de tine... era \ngrijorat de evolu]ia lui Caston. Cred c` se gândea c` tu l-ai putea readuce pe calea cea bun`, dar nu cred c` mai po]i face ceva. M` \ntreb` apoi, mângâindu-m` pe obraz, dac` sunt fericit` cu Crhis [i l-am min]it, spunându-i c` da, de[i mi-a fost ru[ine c` l-am am`git a[a. – Dixon Brookes a vorbit foarte frumos despre tine, Katy. E de p`rere c` ai f`cut progrese mari. Din fericire, Harriet [i Melissa erau \n ora[, a[a c` am fost singuri. Bessie ne-a servit ceaiul. Toat` dup`-amiaza Dixon, Brookes n-a vorbit decât despre tine... spunea c` Peter a fost un prost c` te-a p`r`sit... apoi a spus câteva lucruri dure la adresa Melissei... A[adar, acas` rezolvasem problema. R`mânea acum de abordat anturajul meu de fiecare zi. La orele de practic` [i la cursuri, colegii \mi ar`taser` mai mult` simpatie [i c`ldur` decât de obicei. Cu Peter m-am \ntâlnit prima dat` fa]` \n fa]` pe coridor, spre bibliotec`. – Bun`, Kay. Am r`mas pe loc, privindu-l. – Of, Doamne, Kay! |mi pare r`u. P`ru pentru o clip` c` e gata s` se arunce la picioarele mele [i s`-mi cear` iertare; v`zându-l, mi-am dat seama c` \nc` \l iubesc [i c`-l voi iubi \ntotdeauna [i am sim]it din nou vechea durere.

91

– Nu-i nimic. – Nu m` ur`[ti? Am reu[it s`-i zâmbesc, spunându-i c` \ntre noi nu poate fi vorba de resentimente, pentru c` am fost \ntotdeauna buni prieteni [i lucrul acesta nu se putea schimba. I-am \ntins mâna [i el mi-a luat-o cu un fel de disperare, ]inând-o mult timp, apoi se aplec` [i o s`rut`, dup` care se \ntoarse brusc cu spatele [i plec`. M-am ascuns \ntr-o cabin` telefonic` de pe coridor, amintindu-mi cum, demult, tot a[a \ncercasem s` m` refugiez [i el m-a scos afar` [i m-a s`rutat. Era \ntuneric \n`untrul cabinei, a[a c` m-am \ntors cu spatele spre culoar, am ridicat receptorul, pref`cându-m` c` vorbesc cu cineva... Era foarte \ntuneric [i m-am gândit c`, de fapt, nu trecuse ce era mai r`u. Poate c` m` \n[elam. Un interludiu ciudat cu Dixie a adus un punct de r`scruce. Era \nceputul lui octombrie [i hot`râsem s` asist la o discu]ie de caz, condus` de doctorul Fearon, la spital. Am ajuns mai târziu [i m-am strecurat \n rândul din spate [i abia atunci am v`zut c`-l \nlocuia doctorul Dixon Brookes. |nc`perea, cu scaune aranjate câte patru \n linie, era plin` cu studen]i, asistente, absolven]i... de toate vârstele, sexele [i na]ionalit`]ile, sau cel pu]in a[a p`reau. Vocea lui Dixie avea o not` de exasperare [i speram s` nu fi observat \ntârzierea mea.

92

– ...Dar nu se poate s` se fi pierdut. Era \n dosar ieri. |n sfâr[it, s` trecem la radiografii... |n timp ce O’Donnell i le preg`tea, Dixie \[i plimba privirea asupra auditorului, când, deodat`, m` v`zu. – Catriona Fiona! Bine ai venit acas`. Presupun c` [i la spitalul Rotonda se pierd rapoarte importante... se pare c` nu putem p`stra ordine \n registru, aici... Oricum, e o pl`cere s` te avem din nou printre noi. |mi zâmbi, apoi reveni la cazul pe care-l discuta. N-au lipsit, ca de obicei, ironiile [i remarcele spirituale din expunerea lui. Când termin`, se ridic` [i-[i convoc` asisten]ii \ntr-o jum`tate de or`. Tocmai m` preg`team s` ies, când m` strig`: – Catriona, r`mâi pu]in, te rog. Vreau s` discut cu tine. Când sala s-a golit, m-am dus lâng` el, r`mânând \n picioare, cu mâinile la spate, ca o [col`ri]`. – A[az`-te pe mas`, \mi spuse el. Doar \]i place s` te coco]i a[a [i asta e o discu]ie neoficial`. Catriona... \ncepu el, apoi t`cu... m` privi f`r` speran]`... se ridic` [i lu` buretele, \ncepând s` [tearg` tabla. – {terg eu tabla. V` murd`ri]i de cret` pe hain`... Arunc` buretele pe mas`, ca [i cum ar fi fost o grenad`.... ca [i cum ar fi dorit s` explodeze [i s` ne transforme pe amândoi \ntr-o mul]ime de buc`]i. – {tii c` ai promis. Am \ncercat s`-]i spun chiar eu, dar n-am putut. N-am putut s` fiu eu cel care s` a[tearn`

93

pe fa]a ta aceast` expresie de durere pe care o ai acum.... dar ai promis c` vei veni la mine dac` ai necazuri. – Am aflat cât eram \nIrlanda, a[a c` n-am putut veni la dumneavoastr`. |n plus, n-a fost chiar atât de r`u. Am suportat bine. – Cum ai...? Caston...? Cine...? – Chris Keller mi-a spus. M-am dus la tabl` [i am \nceput s`-mi fac de lucru cu creta, astfel \ncât s`-mi ascund fa]a [i minciunile de el. Am \nceput s` desenez o inim`. – Keller? Cel cu canotajul? – A f`cut [i el practic` la Rotonda, cu mine. Eram amândoi pe teren, chema]i s` asist`m o na[tere [i s-a prelungit ore \n [ir. Umbream pere]ii ventriculari cu atâta grij`, de parc` \ntreaga via]` depindea de acurate]ea acelui desen. – A[adar, ai plâns pe um`rul lui Keller? – N-am plâns pe um`rul nim`nui. De fapt, nici n-am plâns... poate doar \ntr-o cabin` telefonic`, ori acolo nu e loc s` plângi pe um`rul cuiva. – Acum e[ti \ndr`gostit` de Keller? M-am \ntors cu fa]a spre el [i abia acum eram pe punctul de a izbucni \n lacrimi. – Nu-l iubesc. {i dac` l-a[ iubi, ce importan]` ar avea? Melissa ar veni [i mi l-ar lua. |mi ia totul... mama, tat`l... casa... pe Peter... |l iubesc pe Peter [i-l voi iubi mereu... Apoi am \ncercat s` m` ab]in, con[tientizând ciud`]enia acestei scene.

94

– Biata Catriona Fiona! spuse el blând. A[adar, asta e. Nu te nec`ji! Se va \ntoarce la tine. Se va s`tura de Melissa [i se va \ntoarce la tine. Atunci, \ns`, s` nu-l ier]i; trimite-l tu la plimbare. {i, chiar dac` te afli \n Tombuktu, urc`-te \ntr-un taxi [i vino s`-mi spui c` ai f`cut asta. – N-a[ putea niciodat` s`-i \ntorc spatele. |l iubesc. – Doar crezi c`-l iube[ti. Fii ra]ional` [i deschide bine ochii. |ncearc` s`-i vezi [i pe el [i le Melissa, a[a cum sunt cu adev`rat, la adev`rata lor valoare... [i, dup` ce vei termina cu el definitiv, vino direct la mine. Se \ndrept` gr`bit spre u[`, apoi se \ntoarse [i m` \ntreb` dac` am nevoie s` m` duc` undeva cu ma[ina. Am scuturat din cap [i figura lui \[i schimb` brusc expresia v`zând tabla din spatele meu. – La naiba, nu vezi c` valvulele alea nu sunt corect desenate? Am luat buretele [i creta [i am f`cut mica modificare necesar`, dar când m-am \ntors din nou, ie[ise deja.

95

Capitolul 8 |mi g`sisem un refugiu \n munca de la clinic` [i din sala de opera]ii. Eram destul de \mp`cat` suflete[te, dar uneori vechea durere r`bufnea, luându-m` pe nepreg`tite; atunci, redeveneam \ngrozitor de trist`. Bântuiam peste tot prin spital [i probabil c` Dixie se plictisise s` m` tot aib` \n spatele lui la toate orele de clinic`. |ntr-o zi, m` lu` de bra] [i m` conduse pân` afar` pe coridor. – Nu mai munci a[a mult, Catriona. Vrei s` dovede[ti ceva cuiva? Sau poate ]ie \nsu]i? – Nu [tiu. Cred c` e ca un calmant. – Nu ar`]i bine. F`-]i timp s` te odihne[ti. Du-te s` dansezi cu Keller, sau cu McLeod, sau cu O’Donnell... cu oricare din b`rba]ii de aici atât de \ndr`gosti]i de tine. Doar ai de unde alege. Se rezem` de fereastr` [i oft`. |l a[tep]i s` se \ntoarc`?

96

– Nu se va mai \ntoarce la mine. – Ba da. |]i promit c` da. Nu m` \ndoiesc de asta. Va veni târându-se la tine. Dumnezeule! N-ai v`zut cu ce ochi te prive[te? La scurt timp dup` aceasta, Melissa veni s` m` viziteze la spital. Trecuse mai \ntâi pe la locuin]a mea, dar acolo i se spusese c`-mi petrec toat` ziua la spital, a[a c` veni unde eram. Aveam câteva clipe de r`gaz pe care mi le petreceam \n laboratorul de radiologie, \ncercând s` descifrez o radiografie. Pân` atunci eram obi[nui]i s` primim rezultatul de la medicul radiolog, dar, deodat`, Dixie ne pretindea s` putem interpreta noi \n[ine filmul. A[a c` \n diminea]a aceea mersesem \n laborator [i, \ntr-un col], m` chinuiam s` descifrez radiografiile, f`r` prea mare succes. Fuseser` [i Chris [i O’Donnell mai devreme, dar plecaser` dup` prânz. Refuzasem s` merg [i eu cu ei, dar, cum nu reu[isem s` progresez aproape deloc, m-am retras dezam`git` \n aripa reziden]ial` a spitalului, \n living, unde am adormit imediat \ntr-un fotoliu. Am visat c` eram \n Ketton, \n dormitorul mamei [i c` ea urca sc`rile... un co[mar, având \n vedere c` era moart`. |mpingea u[a s` intre, dar \ncercam s-o \mpiedic s` intre. U[a ced` centimetru cu centimetru [i se deschise [i, a[a cum visele fac totul posibil, nu mai era mama, ci Harriet care venise s` m` bat`. M-am trezit brusc [i am v`zut-o pe Melissa stând \n picioare. Purta o hain` superb` din blan` de leopard.

97

– Sunt \ntr-o oarecare \ncurc`tur`, draga mea, \ncepu ea imediat, aruncându-[i neglijent [alul [i m`nu[ile pe mas`. |mi pare r`u de toat` povestea asta cu Peter, dar ce puteam face dac` el s-a \ndr`gostit de mine? O priveam de parc` f`cea parte \n continuare din vis. – Ce s-a \ntâmplat? – Fostul t`u iubit m-a adus \n aceast` \ncurc`tur`. N-am principiile tale morale, Katy [i nu voi nega faptul c` am fost aman]i. Se a[ez` \n fotoliul din fa]a mea, \[i \ntinse picioarele [i continu` s` vorbeasc`, privind focul din c`min. – Recunosc c` l-am sedus, ca s` spun a[a, [i acum sunt \n \ncurc`tur`. – E[ti \ns`rcinat`? – Dumnezeule, \n nici un caz! Doar nu sunt chiar atât de fraier`, chiar dac` el este. Nu! Problema este alta. E ceva legat de profesia de medic. Peter m-a ini]iat \n ceva cu care n-a[ fi avut nici un fel de tangen]` dac` n-ar fi fost el. Presupun c` el practica deja [i c`uta un tovar`[. A spus c` a \nceput din cauza tensiunii din timpul examenelor, dar de fapt, \ncerca s` se ridice la \n`l]imea preten]iilor mele. – Ce naiba \ncerci s`-mi spui? Se ridic` [i se sprijini de placa de marmur` de deasupra c`minului, lovind cu piciorul \n ap`r`toarea de foc [i evitându-mi privirea.

98

– Ne drog`m. |n secunda urm`toare, s`rii \n picioare, negând vehement c` a[a ceva e cu putin]`. – Nu-i adev`rat. Peter nu se drogheaz`. Nu ]i-a dat droguri... – La \nceput mi-a dat o tablet` sau dou`, apoi am \nceput s` ne procur`m constant. Problema mea este c` nu mai am surs` de aprovizionare. Din câte [tiu, Peter s-a \ntors \n bra]ele tale iubitoare, a[a c` nu mai am de unde s` fac rost. – Min]i, Melissa. – |n leg`tur` cu faptul c` Peter se drogheaz`? Uit`-te la bra]ele lui. Haide, Katy. Tu trebuie s` ai acces la substan]ele astea. |n schimb, nu voi mai avea nici o leg`tur` cu Peter. }i-ar prinde bine banii, iar eu \mi pot permite s` pl`tesc. Ai putea s` iei din spital orice cantitate vrei. – Nu sunt doctor \nc`. Nu te pot ajuta. De altfel, nu cred nici un cuvânt din ce-mi spui... Mi-am amintit cum, \n urm` cu câteva s`pt`mâni, când am intrat \n timp ce Peter se sp`la pe mâini, am observat ni[te \n]ep`turi de ac pe bra]ele lui... m-am mirat... dar nu m-am mai gândit apoi. Mi-am amintit, de asemenea, de st`rile de depresie pe care le observasem \n ultima vreme la el, de momentele lui de exaltare nejustificat`, de irascibilitatea lui.

99

– E adev`rat, Katy. S` ard \n fl`c`rile iadului dac` nu-i a[a. Peter m-a f`cut s` iau droguri. Acum, cred c` el s-a vindecat [i sper s` se poat` ab]ine \n continuare. Am l`sat-o pe Melissa acolo, lâng` [emineu [i m-am dus la May Regan, func]ionara de la registratur`, c`reia i-am povestit totul. M-a sf`tuit s`-l las pe Peter s`-[i rezolve \ncurc`tura. Am insistat, i-am spus c` \nc` \l iubesc pe Peter. |nduio[at`, m-a trimis s-o aduc pe Melissa \ntr-una din s`lile de consulta]ie; \ntr-adev`r, coapsele ei perfecte purtau urmele \n]ep`turilor de ac [i cicatrice. – Scoate-]i toat` povestea aceasta din minte, \mi spuse May Regan, sco]ându-m` din \nc`pere. Uit` c` s-a petrecut vreodat`. O voi \ndruma spre unul din centrele din Londra. Nu te amesteca. M-am plimbat mult timp \n gr`dina din spatele spitalului, \ncercând s`-mi pun ordine \n sentimente. Peter inten]iona s` se \ntoarc` la mine [i brusc, mi-am dat seama c` nu-l mai doream. Melissa omorâse marea mea dragoste care trebuia s` dureze o ve[nicie. O v`zusem \n intimitatea unui consult medical... degradat`... m` gândisem, f`r` s` vreau, la rela]ia ei cu Peter... [i dintr-o dat`, nu mai voiam s` am nimic de-a face cu el. Tremuram de frig \n b`taia vântului t`ios al acelei seri; cu toate acestea, vântul ce-mi r`v`[ea sufletul era [i mai aspru. Era timpul s` intru; eram \nghe]at`, \mi

100

cl`n]`neau din]ii [i-mi tremurau mâinile. Peter se \ntorsese la mine, dar, metaforic, \l alungasem. M-am gândit la ceea ce-i promisesem lui Dixie [i m` \ntrebam dac` vorbise \ntr-adev`r serios. Oare acesta era momentul s`-mi respect promisiunea? Brusc, am sim]it nevoia s` merg la el. |mi doream acest lucru a[a cum nu-mi aminteam s`-mi fi dorit ceva mai mult \n via]`. Doream s`-mi a[ez capul pe um`rul lui [i s`-i simt bra]ele cuprinzându-m`. Am urcat sc`rile \n fug` [i, ajungând \n cap`tul acestora, am \ntors brusc capul, auzind zgomotul unei ma[ini; era ma[ina lui Dixie, condus` de Jefferson. Am r`mas acolo, privind-o, ne[tiind dac` s` cobor din nou treptele [i s` m` duc la el, sau nu. Chiar \n clipa aceea, Dixie ie[i gr`bit din spital, ciocnindu-se de mine. A[ fi c`zut pe sc`ri dac` nu m-ar fi prins \n bra]e. M` recunoscu imediat [i am v`zut pe fa]a lui c` bârfele din spital erau adev`rate. |ntr-o frac]iune de secund`, am putut citi \n expresia fe]ei lui \ntreaga dragoste ce mi-o purta. Apoi, \[i ascunse emo]ia \n spatele obi[nuitei m`[ti conven]ionale. – Dumnezeule! Ai \nghe]at! Ce-ai p`]it? – M-am plimbat \n gr`din`. M-a luat de mân` [i m-a dus \napoi, de-a lungul coridorului, pân` la [emineu, trecând pe lâng` portarul care s-a pref`cut c` nu ne vede.

101

– N-a fost nevoie s` iau un taxi. M-am gândit la tine [i-ai ap`rut. – De ce voiai s` iei un taxi? Ah! Dumnezeule! A[adar, s-a \ntors la tine? – |ntr-un mod ciudat, s-ar putea spune. Probabil c` inten]ioneaz`. – |l vei alunga? Imediat ce rosti aceste cuvinte se \ntoarse cu spatele spre mine, strângând marginea pl`cii de deasupra c`minului cu degetele ale c`ror articula]ii se albiser` de \ncordare. – Nu-l mai iubesc. – |nseamn` c`-l iube[ti pe Keller? Când i-am spus c` nu e Keller, se \ntoarse [i m` prinse de umeri. – Atunci, pe care dintre caraghio[ii aceia tineri? Eram atât de bucuroas` dându-mi seama c`, de fapt, pe el \l iubeam, \ncât am \nceput s` râd. Probabil c`-l iubeam de luni de zile, f`r` s` [tiu. – Pe nici unul dintre caraghio[ii cei tineri. Am fost eu \ns`mi surprins` când mi-am dat seama despre cine e vorba... Expresia de pe figura mea trebuie s` fi fost suficient de elocvent`. |nc` m` mai ]inea de umeri. – Doar nu \ncerci s`-mi spui c` m` iube[ti pe mine, Catriona? {tiu c` te-am iubit din prima zi \n care te-am

102

v`zut, când O’Donnell te-a trimis la mine cu acel mesaj. Dac` ai vrea s` te c`s`tore[ti cu mine, a[ fi cel mai fericit om de pe p`mânt, dar nu cred c` vorbe[ti serios... – Te iubesc foarte mult. M` ridic` \n bra]e [i alerg` cu mine pe coridor, pe trepte, pân` la ma[in`. Ochii portarului p`reau s`-i ias` din orbite, dar nu era timp de explica]ii. |n ma[in`, Dixie m` \nveli cu pledul pe genunchi. M` ]inu de mân`, f`r` s` spun` nimic, pân` am ajuns la locuin]a lui din Charrington Square. |n vestibul ne \ntâmpin` un seter ro[cat [i o doamn` cu o expresie grav`, pe care mi-o prezent` ca fiind menajera lui. Am intrat \n biroul cu mobilier stil Chippendale [i covor gros [i moale; m` a[ez` \ntr-un fotoliu lâng` [emineu, apoi, stând \n picioare rezemat de placa de marmur`, m` privi ne\ncrez`tor. – Vrei s` spui c`... m` iube[ti [i vrei s` te c`s`tore[ti cu mine? Nu cumva este o fars` spre amuzamentul colegilor t`i? – Nu sunt instrumentul nici unei farse. – Dar Keller, O’Donnell, McLeod... to]i tineri, ca [i tine. Ai fi putut alege pe oricare din ei. Nici m`car nu-]i place de mine... ca s` nu mai vorbim de dragoste... La \nceput te temeai de mine, apoi ai \nv`]at s` m` \nfrun]i când te terorizam...

103

– M` bucur c` recuno[ti, cel pu]in, c` m` terorizai, râsei eu. Când Connie, menajera, s-a \ntors cu o tav` cu b`uturi, a fost prima care a auzit vestea [i-a toastat \n cinstea noastr`, apoi se \ntoarse s` preg`teasc` \n continuare cina, cu fa]a luminat` de un zâmbet fericit, dup` ce i-am spus c` speram s` devin foarte curând medic [i c` inten]ionam s` lucrez, a[a c` n-aveam s` m` amestec deloc \n gospod`rie. I-am promis, de asemenea, c` nu-i voi da nici un fel de b`taie de cap [i c` voi fi o mam` bun` pentru Rusty, seterul, ceea ce o f`cu s` m` accepte cu bra]ele deschise. Parc` eram din nou \n bra]ele lui Bessie... Amintindu-mi de Bessie, mi-am amintit deodat` de toat` nefericirea de la Hill House [i de Peter. Uitasem [i de el [i de Melissa. Acum, \ncepusem s` m` \ntreb dac` se drogase vreodat`. Am alungat triste]ea, surghiunind-o \n acel ungher al sufletului meu \n care strânsesem toate triste]ile din via]`. Dixie \mi aduse un pahar cu vin de Xeres, apoi \[i \ntinse mâna [i-mi \ndep`rt` cu o mângâiere p`rul de pe frunte. – Dac` ai [ti de câte ori mi-am dorit s` fac asta, oft` el. Apoi puse paharul pe birou [i m` lu` \nbra]e. – Catriona Fiona, [opti el [i-mi acoperi buzele cu gura lui.

104

|ntreaga \nc`pere \ncepu s` se \nvârteasc` \n jurul meu. {tiam cât se poate de sigur c` g`sisem secretul frumuse]ii vie]ii. Dragostea aceasta avea ceva din impetuozitatea unui viclean. |mi d`deam seama c` dragostea mea pentru Peter nu fusese decât o pâlpâire blând`. I-am cuprins gâtul cu bra]ele [i m-am l`sat \n voia acelei fericiri f`r` seam`n. Duminica urm`toare am mers la Ketton, la tata, cu Bentleyul lui Dixie, condus de Jefferson. Ne-a primit Harriet, foarte cordial, [i Dixie p`rea chiar cucerit de prietenia pe care aceasta o afi[a. Am fost surprins` când, r`ma[i singuri câteva clipe, se \ntoarse spre mine, [optindu-mi: – Cum se poate ascunde atâta tic`lo[ie \n spatele acestor zâmbete? Dup` prânz, tata \l lu` pe Dixie s`-i arate sera, iar eu am r`mas singur` cu Harriet. Nu dur` mult ca s`-[i arate adev`rata fa]`. – De data asta ]i-ai g`sit o pereche grozav`. Nu i-am r`spuns, pentru c` descoperisem c` a[a era cel mai \n]elept s` procedez cu Harriet. – E pu]in cam b`trân pentru tine, continu` ea, gânditoare. {i cam sofisticat, fa]` de cât de neexperimentat` e[ti tu. Bentley condus de [ofer... Te vei plimba \n Wentbridge ca o duces`... [i e [i foarte frumos... [i frumos [i bogat... bravo ]ie...

105

– Voi sus]ine examenul de licen]` cam \n dou` s`pt`mâni, spusei eu, \ncercând s` schimb subiectul, dar ea continu` pe aceea[i linie. – |n orice caz, te-ai asigurat c` iei examenul, Katy. |ntotdeauna am spus c` e[ti [ireat`, \n ciuda firii tale t`cute [i moroc`noase. Dar parc` avea reputa]ia de misogin, nu-i a[a? To]i ace[ti ani petrecu]i singur! M-am ridicat [i m-am dus la fereastr`, rugându-m` lui Dumnezeu ca tata s` apar` mai repede. – A avut vreo dezam`gire \n dragoste? – Nu [tiu. – Bine, dar ar trebui s` [tii. O so]ie trebuie s` [tie astfel de lucruri. Nu m-ar surprinde s` fie din aceia... Aceasta ar explica totul. M` gândesc c` poate are \nclina]ii de homosexual, scumpo. |n definitiv, [i tu ai o alur` mai b`ie]oas`. Chiar [i tat`l t`u recunoa[te acest lucru. Când m-a v`zut venind spre ea, se ridic`, dându-[i seama c` exagerase. Am ajuns \n fa]a ei [i, ridicându-mi mâna, am lovit-o cât am putut de tare pe obraz, apoi \nc` o dat`, pe cel`lalt, dup` care i-am \ntors spatele [i m-am dus \n ser` la tata [i la Dixie. La scurt timp dup` aceea, am pretins c` m` doare capul [i am plecat. N-am mai vorbit cu Harriet [i nici n-am mai venit la Ketton. Tata venea foarte des \n apartamentul meu [i era iar ca alt`dat`, când st`team lâng` foc [i discutam.

106

Nici nu mi-am dat sema când a trecut timpul [i a venit ziua examenului. Dixie nu se ab`tuse de la hot`rârea lui de a nu discuta cu mine despre examen. Seara dinaintea zilei respective, m` s`rut` [i-mi [opti \n treac`t: „Ai povestea aia mâine, nu-i a[a? |]i urez succes”. Apoi plec` \n grab`, ca [i cum s-ar fi temut s` nu-l \ntreb ceva \n leg`tur` cu subiectele. Privind acum \n urm`, [tiu c` nimeni nu l-ar putea acuza c` a fost p`rtinitor. La examenul practic, a stat la cel`lalt cap`t al salonului. La examenul oral, nu s-a prevalat de dreptul de a m` tortura, l`sându-m` prad` celuilalt examinator pentru care nu eram decât un num`r pe o list`. Au urmat examenul de chirurgie [i de medicin` general`, totul terminându-se la sfâr[itul s`pt`mânii. {i noi, candida]ii, eram termina]i, dar cel pu]in sâmb`t` diminea]`, când m-am dus la avizier s` verific rezultatele, numele meu era acolo, pe list`. Puteam spune c` devenisem medic. Viitorul meu p`rea asigurat [i n-aveam nici un motiv de a nu tr`i fericit` pân` la sfâr[itul zilelor.

107

Capitolul 9 Dixie m` presa s` ne c`s`torim imediat, dar voiam mai \ntâi s` fiu angajat` \n cadrul spitalului [i s`-mi fac o carier`. – Ai promis postul f`r` nici un fel de problem`, m` asigur` el, dar Caston [i Keller vor fi angaja]i [i ei, cu siguran]`. N-ai observat c` sunt gelos? – Sunt foarte copil`ro[i. Pe când tu... e[ti extrem de sofisticat, matur, chiar dac` e[ti doar cu treisprezece ani mai mare decât mine... [i te doresc foarte mult. Hot`râsem \n cele din urm` s` le fac pe amândou`, adic` s` lucrez [i s` m` c`s`toresc. Apoi, o serie de evenimente tragice mi-au z`d`rnicit planurile. Totul \ncepu \n ziua \n care urma s` depun jur`mântul lui Hipocrate [i care ar fi trebuit s` fie cea mai fericit` zi din via]a mea. Tata promisese s` vin` s` asiste. Ne \n]elesesem s` vin` s` m` ia de acas`, numai

108

c` n-a ap`rut. |n ultima clip`, am luat un taxi [i am plecat. Eram \ngrijorat`. Tata era cel mai punctual om [i m-ar fi anun]at dac` intervenea ceva care s`-l re]in`. Eram to]i \n ]inut` festiv`: fust` neagr` [i bluz` alb`, fetele, iar b`ie]ii, smoching [i purtau pentru prima oar` rob` [i toc`. Nu m` sim]eam foarte bine – aveam o tuse care m` ]inuse treaz` jum`tate din noapte. Ceremonia mi se p`rea c` dureaz` prea mult. Am spus jur`mântul to]i \n cor, apoi trebuia s` mearg` fiecare la tribun` ca s` semneze. A[teptam s` fiu strigat` [i tot priveam peste um`r, \n spate, s` v`d dac` nu cumva sosise tata. |n cele din urm`, l-am v`zut pe Dixie venind. Era o mângâiere, de[i m` \ntrebam cum de \ntârziase [i el. Continua s` m` \ngrijoreze absen]a tatei. Pesemne c` intervenise un caz urgent. {tiam foarte bine c` via]a unui doctor era plin` de neprev`zut. Când ceremonia s-a terminat, m-am dus la Dixie [i l-am s`rutat. To]i se \mbr`]i[au \n jurul nostru [i sim]eam c` debordez de tinere]e [i de bucuria de a tr`i. Dixie p`rea \ns` s` aib` o atitudine cam rigid`, a[a c` m-am retras. – Scuz`-m`. Nu trebuia s`rutat profesorul \n public? – Nu, nu e vorba despre asta. Po]i veni la ma[in`? L-am v`zut \ngrijorat [i tensionat [i mi-am dat seama c` era ceva \n neregul`. Am avut pentru o clip` b`nuiala

109

naiv` c` f`cuser` o gre[eal` de calcul la medii [i c` de fapt, nu trecusem examenul. Apoi, amintindu-mi de tata, l-am prins pe Dixie de bra]. – S-a \ntâmplat ceva? – Vino la ma[in`. |]i spun acolo. Ne-a luat destul de mult timp ca s` ne facem loc prin mul]imea de absolven]i, studen]i [i p`rin]i. – S-a \ntâmplat ceva cu tata, nu-i a[a? Nu mi-a r`spuns. Continua s`-mi ]in` strâns mâna. Când \n sfâr[it am urcat \n ma[in`, mi-a cuprins umerii cu bra]ul. – A murit tata, [optii eu. El tot nu r`spunse nimic [i am [tiut c` t`cerea lui nu putea fi decât o \ncuviin]are. – Cum...? – Un accident de ma[in`, când venea aici... A derapat. – Dumnezeule! – A murit pe loc. L-am \ntrebat unde \i duseser` trupul ne\nsufle]it [i mi-a spus c` la morga spitalului. – L-au adus la sec]ia Accidente [i când au v`zut cine e, m-au chemat. L-am identificat. Nu mai este nevoie s` \ndepline[ti nici o formalitate. Era ca [i cum asistam la un schimb de replici \ntr-o pies`.

110

– A fost grav r`nit? m` auzii \ntrebând. – R`ni \n regiunea toracic`. Fa]a lui are o expresie de \mp`care. {i-a g`sit \n sfâr[it lini[tea. Am spus c` vreau s` merg la spital s`-l v`d, dar n-a fost de acord. – Imediat ce putem s` ne facem loc prin aceast` mul]ime, te duc acas` la mine. Po]i sta la mine câteva s`pt`mâni. Connie va fi \ncântat` s` aib` cui purta de grij`. – Trebuie s`-l v`d. Trebuie s`-l v`d acum. Sunt datoare s` fac asta. Te rog, du-m` acolo. Nu m` intereseaz` c` \nc` nu l-au aranjat [i nu l-au a[ezat \ntr-un sicriu. Sunt obi[nuit` cu atrocit`]ile mor]ii. Pentru Dumnezeu, Dixie! Trebuie s` procedez a[a. |ncerc` s` mai opun` rezisten]`, invocând tot felul de pretexte, apoi ced` brusc [i-l rug` pe Jefferson s` ne duc` la spital. M` mi[cam de parc` m` aflam \n plin co[mar. – |mi pare foarte r`u, domni[oar` doctor, \ncepu William, portarul s`lii de morg`. Chiar \n ziua absolvirii... Nu ne a[teptam s` veni]i atât de repede. N-am avut timp s`... Ar fi bine s` veni]i pu]in mai târziu... Este a[a cum l-au adus. Am trecut de el [i m-am dus la dulapul frigorific, unde William trase targa pe care fusese a[ezat tata. Dixie \i descoperi fa]a [i m` aplecai s`-i s`rut buzele reci. Un miros puternic, inconfundabil de whisky m` izbi. Ar`ta

111

lini[tit, ca [i cum dormea. I-am mul]umit lui William [i m-am trezit \napoi \n ma[in`, f`r` s` [tiu cum ajunsesem acolo. M` mi[cam mecanic, \ntr-o stare de semicon[tien]`. Singurul lucru real p`rea s` fi r`mas mâna lui Dixie care m` strângea ca o menghin`. – Nu vreau s` i se fac` autopsie, dac` acest lucru poate fi evitat. Din moment ce nimeni n-a fost r`nit, nu cred c` poli]ia trebuie neap`rat s` ancheteze cazul. Po]i s` aranjezi tu aceasta pentru mine? – Da, r`spunse el grav. P`rea s` nu fi trecut decât o clip` pân` am ajuns \n cabinetul lui Dixie; Connie \mi d`dea s` beau coniac. – Caz de conducere a ma[inii \n stare de ebrietate, nu-i a[a? \ntrebai eu când am r`mas singuri, ridicând spre el o privire \ngrozitor de trist`. Nu spuse nimic [i cuvintele \ncepur` s` se reverse de pe buzele mele \ntr-un [uvoi necontrolat. – Harriet l-a transformat \ntr-un be]iv. A f`cut din el un Frankenstein pe care s`-l poat` ]ine sub control. Ajunsese s` bea toat` ziua... [i chiar toat` noaptea. Când venea la mine, m` min]ea, \mi spunea c` renun]ase la b`utur`. Dar \ntotdeauna \n ma[ina lui era ascuns` pe undeva o sticl` cu b`utur`. Harriet l-a distrus... l-a f`cut s` decad` tot mai mult. L-a distrus, tot a[a cum Melissa a distrus-o pe mama. M` privi uimit, apoi m` lu` \n bra]e [i se a[ez` cu mine pe canapea, ]inându-mi capul strâns lipit de um`rul lui [i mângâindu-mi p`rul.

112

Atunci i-am spus toat` povestea... cum a murit mama, cum n-am reu[it s`-i dau tabletele suficient de repede. De aceea [tiam atât de bine, la \nceputul stagiului, despre trinitril, pentru c` mama lua nitroglicerin` de mult timp. I-am povestit despre tabletele de zaharin` [i despre cele de nitroglicerin` din biroul Melissei, [i despre faptul c` eram convins` c` le schimbase cât timp m-am dus s`-l chem pe tata. – S` ne c`s`torim cât mai repede, [opti el. Vom pleca \ntr-o lung` lun` de miere [i te voi face s` ui]i toate acestea. I-am povestit cum a murit Memmylegs [i cum am pierdut rând pe rând tot ce iubeam... casa, prietenii, pe mama, pe Peter. Pronun]ându-i numele, m-am prins strâns de umerii lui, \ngropându-mi fa]a la gâtul lui. – |nc` \l mai iube[ti pe Peter? {i el te vrea \napoi. To]i spun asta. |nc` \l mai iube[ti? Am scuturat din cap, f`r` s`-mi dezlipesc fa]a de la pieptul lui [i l-am auzit implorându-m` s`-l iubesc pe el. Apoi, am povestit din nou cum venise Melissa la spital, cum May Regan o trata \mpotriva dependen]ei de droguri, cum, v`zând-o pe Melissa \n intimitatea s`lii de consulta]ie am realizat caracterul sordid al leg`turii pe care o avusese cu Peter [i cum am con[tientizat \n clipa aceea faptul c` nu mai voiam s` am niciodat` de-a face cu Peter pentru c` Melissa \l \ntinase.

113

– Nu-]i mai otr`vi via]a din cauza ei. Uit-o. Las-o \n grija lui May Regan. ~sta e un ordin. – Nu voi mai vorbi niciodat` cu ea sau cu Harriet, decât for]at` de \mprejur`ri. Tata [i-a g`sit lini[tea acum. Mai bine pentru el... dup` cum stau lucrurile \n Ketton. Deodat` \mi ridicai fa]a spre el, speriat`. – Ce se va \ntâmpla cu pacien]ii lui? Ar trebui s` merg acolo... Am avut un nou acces puternic de tuse. Dixie lu` un termometru [i mi-l puse sub limb`. – Trebuie s` stai \n pat, spuse el citind temperatura, ridicând din sprâncene. Apoi o chem` pe Connie, care m` conduse \n una din camere [i-mi d`du o pijama de-a lui cu care s` m` \mbrac. – |l voi suna pe doctorul Fearon s` te consulte [i cel mai bun lucru ar fi s` te g`seasc` \n pat. Când intr` din nou \n camer` dup` zece minute, \mi r`suceam man[etele pantalonilor de pijama. |mi \ntinsei bra]ele spre el, cu mânecile atârnând [i ar`tând ca o sperietoare de ciori. M` duse \n pat, apoi se a[ez` [i el pe margine, r`sucindu-mi mânecile pân` la lungimea potrivit`. Vocea lui când \mi r`suna asurzitor \n urechi, când se pierdea undeva \n dep`rtare. – Doctorul Fearon este \n drum spre noi. N-am mai [tiut nimic pân` la venirea acestuia; ap`ruse ca din senin, cu stetoscopul.

114

– Trebuie s` merg la Ketton s` ]in locul tat`lui meu. Nu exist` un alt medic acolo [i poate ap`rea o urgen]`. Voi lua câteva aspirine [i-mi voi reveni. – Aspirine! Prostii, feti]o. Nu vei putea merge nic`ieri trei s`pt`mâni. Chem chiar acum o ambulan]`. Nu-]i face griji pentru pacien]ii tat`lui t`u. Dixie va avea grij` s` trimit` pe cineva care s`-l \nlocuiasc`, dac` e cazul. Am \nceput s` plâng f`r` motiv [i f`r` s` m` pot opri. – Dixie a spus c` pot r`mâne aici, am spus de parc` a[ fi fost un copil de cinci ani. – Sigur c` vei r`mâne, spuse Dixie cuprinzându-mi umerii cu bra]ul [i [tergându-mi lacrimile cu batista lui. Nu trebuie s` plângi, Catriona. Connie s-a dus s`-]i aduc` ni[te haine [i atunci vei putea s` renun]i la pijamaua asta caraghioas`. – |mi place pijamaua ta. {tiam c` vorbesc prostii, dar nu puteam s` m` opresc. Era un delir ciudat... un somn nelini[tit din care m` trezeam din când \n când, cu fruntea plin` de sudoare. Dixie era \ntotdeauna lâng` mine. De multe ori \ns`, credeam c` e Peter [i atunci m` auzeam vorbindu-i. – |mi spui c` Dixie m` iube[te doar ca s` m` nec`je[ti. N-are nici un rost s`-mi spui c` tot spitalul vorbe[te despre asta. {tiu c` m` caut` din priviri când vine la cursuri, dar asta doar ca s` [tie de unde s` m` ia când m` terorizeaz`. M` intimideaz` [i mi-e team` de el

115

[i atunci uit totul [i-mi vine s` plâng. Ce-ar \nsemna s` \ncep s` plâng \n fa]a tuturor... [tiam c` i-am dat nitroglicerin` pentru anghin`. Mama lua ni[te tablete mici [i i le aduceam eu de la farmacie. I-am spus c` tratamentul indicat era cu nitroglicerin`, nu-i a[a Peter? Am privit [i am f`zut fa]a lui Dixie. Totul se \nvârtea \n jurul meu. Nu [tiam unde m` aflu. Era o \nc`pere str`in` cu o fereastr` \nalt`. Am v`zut o asistent` cu boneta apretat`. – Peter a murit. Am fost la morg` [i l-am v`zut. S-a sinucis pentru c` ea nu-l mai iubea. Mi l-a luat pentru totdeauna. Acum, nu se va mai \ntoarce niciodat` la mine. E mort. Asistenta venea [i-mi punea comprese reci pe fa]`. |mi d`deam seama c` tata murise [i c` trebuia s` merg la \nmormântare... uneori era zi, alteori era noapte [i luminile erau aprinse \n camer`. Apoi, deodat`, mi-am revenit. Am deschis ochii. Dixie st`tea la o mas` [i scria. – De ce sunt \mbr`cat` tot cu pijamaua ta? [optii eu. Nu s-a dus Connie s`-mi aduc` hainele? Veni repede [i se a[ez` pe marginea patului lâng` mine. – Asta-i bun`, dup` toat` g`l`gia pe care ai f`cut-o ca s` r`mâi \mbr`cat` a[a, zâmbi el [i m` s`rut` pe obraz. Te sim]i mai bine, nu-i a[a? V`d c` ]i-ai revenit.

116

– De cât timp sunt bolnav`? – Ast`zi se \mpline[te o s`pt`mân` de când ]i-ai luat diploma. B`nuiesc c` \ntr-o zi sau dou` po]i primi vizite. Jum`tate din spital a venit la mine la u[` s` se intereseze de tine [i bietul Keller era tot atât de \nnebunit de grij` ca [i mine. Ne-ai speriat \ngrozitor cu pneumonia asta a ta. – E totul confuz \n mintea mea. Spune-mi ce s-a \ntâmplat? N-am visat c` tata a murit? – Nu, n-a fost vis. – Am luat examenul? – Da, doctore Chisholm. – Nu [tiu cât a fost realitate [i cât fantezie [i co[mar. Credeam c` Peter a murit... c` s-a sinucis... c` era [i mama aici. Mi s-a p`rut c` mi-ai spus c` m` iube[ti; nu mi s-a p`rut, nu? Chiar mi-ai spus c` m` iube[ti? – |ntr-adev`r, a[a am spus. Dar, gata, ajunge pentru ast`zi; acum trebuie s` te odihne[ti. – Dar Peter... – Caston [i Keller au fost numi]i ieri de c`tre Consiliul Medical ca medici \n cadrul spitalului [i vor \ncepe lucrul \n câteva s`pt`mâni. – Care dintre ei va lucra cu tine? – Nici unul. – {i cine a fost numit \n cel de-al treilea post? – Cel de-al treilea post e special; persoana respectiv` va lucra direct cu mine.

117

Eram \ngrozitor de nefericit`. Nu m` putusem prezenta \n ziua \n care se f`cuse selec]ia din cauza bolii, ceea ce \nsemna c` ocazia pentru a ocupa un astfel de post avea s` se prezinte abia peste [ase luni sau chiar un an. – E o doctori]`... \nc` nu [tiu prea multe despre ea. Pân` acum n-am mai lucrat cu o femeie doctor, dar are recomand`ri bune. {i-a luat examenul de licen]` cu o distinc]ie de onoare, dar asta doar pentru c` a flirtat cu examinatorii... \n afar` de mine. |n nici un caz cu mine! spuse el râzând. M-am gândit c` trebuie s` fie vorba despre Gillian, care avea reputa]ia de a flirta cu to]i b`rba]ii [i care era atât de nostim` [i de plin` de via]`. Mi-o [i \nchipuiam privindu-l pe Dixie pe sub genele ei lungi, m`t`soase [i m` rodea gelozia. – E Gillian, spuse el ridicându-se [i aplecându-se apoi s` m` s`rute. Este Catriona. Cum \]i \nchipui c` a[ permite Consiliului s` numeasc` pe altcineva \ntr-un astfel de post important? Este Catriona Fiona, care trebuie s` adoarm` imediat dac` nu vrea s` suporte consecin]ele neascult`rii sale... * *

*

118

Abia dup` dou` s`pt`mâni mi s-a dat voie s` cobor \n salon. Eram acas` la Dixie [i, dup` ce a venit de la spital [i a dat câteva consulta]ii pacien]ilor s`i particulari, mi-a spus c` am voie s` servesc eu ceaiul adus de Connie. – Pune, te rog, unul din aceste sandvi[uri \n buzunar, m` invit` el \ntinzând spre mine platoul. – Gluma asta s-a cam \nvechit [i nici m`car nu e amuzant`. – Este minunat s` te [tiu aici, lâng` mine. Acum, crezi c` am putea discuta pu]in? – M` m`rit cu tine imediat, dac` vrei cu adev`rat, anticipai eu. A[ fi vrut s`-mi fac o carier` mai \ntâi, dar nu ]in neap`rat dac` nu vrei s` mai a[tep]i. M` mir` totu[i c` mai e[ti \nc` dispus s` te c`s`tore[ti cu mine dup` ce ]i-am creat atâtea probleme... dup` toate prostiile pe care pesemne le-am spus \n timp ce deliram. – |n cea mai mare parte, ce ai spus a fost foarte m`gulitor pentru mine. – {i restul? – Dezv`luiri despre tine. Am aflat, \ntr-adev`r, o mul]ime de lucruri pe care nu le [tiam. – A[adar, nu se mai pune problema c`s`toriei, \ncercai eu s` glumesc. – Ba da, [i \nc` mai mult ca oricând. Vom discuta foarte curând despre asta, dar au intervenit câteva

119

lucruri de când ai fost scoas` din circula]ie. Am \ncercat s` le rezolv cât am putut de bine. Crezi c` te sim]i \n stare s` discut`m despre acestea? |ncuviin]ai din cap. – Este vorba \n principal despre tat`l t`u. M-am ocupat de \nmormântare. Ancheta pentru stabilirea cauzei mor]ii s-a desf`[urat f`r` probleme. Nu s-a men]ionat... nimic din ceea ce ne \ngrijora pe noi. Harriet s-a dus \n ora[, la Melissa, l`sând totul \n grija mea, dar au ap`rut amândou` la \nmormântare... foarte seduc`toare \n doliu. Preotul din Ketton a ]inut slujba [i o cuvântare plin` de cuvinte de laud` la adresa muncii pe care tat`l t`u a desf`[urat-o acolo \n ultimii treizeci [i cinci de ani. |]i voi povesti [i despre aceasta curând. Biserica era plin` cu pacien]ii lui [i o mul]ime de oameni au venit apoi la mine [i au vorbit foarte frumos despre tine... [i te rog s` pleci de la fereastr` [i s` te a[ezi din nou unde st`teai lâng` foc, dac` nu vrei s` r`ce[ti a[a \ncât s`-]i fie fatal de data aceasta. Nu e nici o ru[ine s` plângi pentru a[a ceva. – Nu plâng. – Da, sigur. Uitasem c` tu nu plângi... decât când vrei s` r`mâi la mine acas` [i s` dormi \mbr`cat` cu pijamaua mea. Veni [i m` aduse \napoi lâng` foc, \mi d`du cea[ca plin` cu ceai [i-mi \ndes` un sandvi[ \ntreg \n gur`.

120

– Nu [tiu cum de ]i-a venit ideea c` oamenii le plac pe Harriet [i pe Melissa mai mult decât pe tine. |]i jur c` pu]in a lipsit s` nu se arunce \n ele cu pietre... [i dac` ai fi auzit cum vorbea lumea despre tine [i p`rin]ii t`i... |]i voi spune cândva, dar nu acum, deocamdat`... {i am o surpriz` pentru tine... o surpriz` pl`cut`. Am angajat-o pe Bessie... pe Bessie a ta... s-o ajute pe Connie. Nu mai poate de bucurie la gândul c` va fi din nou lâng` tine. – Vai, Dixie! Este cea mai mare pl`cere pe care mi-o puteai face! – Iar Melissa... ca de obicei, n-a pierdut nici o ocazie de a \ncerca s` m` atrag`, numai c` i-am retezat orice elan spunându-i c` sper c` a renun]at la pl`cerile drogurilor... – Doar n-ai f`cut a[a ceva! spusei eu de-a dreptul \ngrozit` c` m` tr`dase. Era un secret profesional; n-ar fi trebuit s`-]i spun. – Se admite \ntre so]i. – Bine, dar \nc` nu suntem c`s`tori]i! – Vom fi \n curând. {i, dac` mai continui s` fii sup`rat` pentru asta, nu-]i mai povestesc nimic. Ar fi p`cat, pentru c` mi-a f`cut o deosebit` pl`cere s`-mi \ngenunchez inamicul. Te-am reprezentat din oficiu [i am câ[tigat deta[at. Trebuie s` fi fost un om grozav. A l`sat o scrisoare deschis` adresat` ]ie. Ar fi trebuit s` le vezi fe]ele când avocatul a citit-o. O voi p`stra pân` când

121

te restabile[ti complet... poate o lun` sau dou`. O vom citi \mpreun`, atunci. Apropo, tat`l t`u ]i-a l`sat absolut totul... cu o mic` excep]ie. – Nu exist` nici o clauz` pentru Harriet? Nu i-a l`sat nimic? – Da [i nu. I-a l`sat mo[tenire con]inutul pivni]ei lui cu vinuri [i Harriet a fost foarte surprins` [i a atacat testamentul, dar Reeves, avocatul, a pus-o imediat la punct... Mi-a pl`cut acest individ... Banii mamei tale \]i revin \n totalitate. Tat`l t`u i-a avut \n p`strare. A[adar, e[ti mo[tenitoare... Fearon [i cu mine am avut câteva zile \n care am luptat cu desperare s`-]i salv`m via]a. Desigur, nu vom fi nevoi]i s` mai trecem prin astfel de clipe dac` te hot`r`[ti s` m`nânci... Dup` care \mi \nc`rc` din nou farfuria, obligându-m` s` m`nânc. – {i acum, s` trecem la lucrul cel mai important din lume – adic` din universul meu: apropiata noastr` c`s`torie. Nu voi fi atât de egoist \ncât s` te \mpiedic s` lucrezi, dac` \]i dore[ti atât de mult. Dup` reziden]iat, te vei ocupa de \ndatoriri mult mai seduc`toare decât cele de a lucra cu mine – [i anume, de a-mi fi so]ie. Apoi, vom pleca timp de [ase s`pt`mâni. |]i convine? {tii c`, \n spital, ai reputa]ia de a exercita o influen]` lini[titoare asupra mea? – Glume[ti! Parc` e necesar` o astfel de influen]`!

122

Capitolul 10 M` resemnasem \n fa]a mor]ii tat`lui meu. |n definitiv, [tiam c` era iar al`turi de mama. |n adâncul sufletului meu, eram con[tient` c`-l pierdusem cu ani \n urm`, când Harriet \l furase, transformându-l total. Am \nceput s` privesc spre viitor [i, \n câteva s`pt`mâni, \mi reg`sisem fericirea. M-am mutat la spital [i eram mul]umit` de noua mea pozi]ie. Exista o parte sumbr` [i rece a existen]ei mele, dar c`ldura dragostei pe care Dixie mi-o purta f`cea totul suportabil. |mi amintesc de o zi \n care Dixie venise s` m` ia din biroul personalului, unde \l a[teptam, discutând cu Chris pentru a merge \mpreun` la cursul practic cu studen]ii. – Bun` diminea]a, doctore Chisholm, spuse el bine dispus.

123

Câteodat` intra [i m` ciufulea, dar câteodat` juca rolul profesorului demn, corect, adresându-mi-se pe un ton foarte oficial, spre amuzamentul [i deliciul oric`ror spectatori. – Bun` diminea]a, domnule. Ce zi minunat`! – A cam plouat \n timpul nop]ii. – N-am auzit, dar eu dorm foarte adânc. – Adev`rat? A[a s` fie? Apoi m` lu` de bra] [i m` conduse \n salon, unde intrar`m urma]i de [aizeci sau [aptezeci de studen]i. Pacien]ii a[teptau \n paturile lor, iar asistentele erau aliniate, cu mâinile la spate, de-a lungul pere]ilor. – Acesta este cazul de stenoz` mitral` pentru care v-am sunat noaptea trecut`, [optii eu când am ajuns \n dreptul primului pat. Dori]i s` \ncepe]i cu acesta sau cu doamna cu diabet din col]? – Mai \ntâi vom merge la tabl` ca s` ne re\mprosp`t`m memoria \n ceea ce prive[te simptomele diabetului [i complica]iile acestuia. Cret` [i burete, v` rog! Presupun c` nu pot s` te rog s` execu]i o astfel de munc` m`runt` ca scrisul pe tabl`, spuse el privindu-m` cu mali]iozitate, de[i o f`ceai atât de elegant. Acum aspiri \ns` spre ceva superior, ad`ug` doar pentru mine. |n cele din urm`, ajun[i la patul pacientei, urm` analizarea fi[elor \ntocmite de studen]i. Dup` ce se plictisi s`-i ironizeze [i s`-i critice, se \ntoarse spre mine. – Studen]ii ace[tia sunt \ngrozitor de slab preg`ti]i [i neaten]i, nu crezi?

124

– Dimpotriv`, sunt peste nivelul mediu. De fapt, lucreaz` foarte bine, domnule. Acest „domnule” f`cea parte din regula jocului [i-l \ncânta. – Probabil c` a]i fost obi[nuit cu un nivel neobi[nuit de ridicat, continuai eu, spre amuzamentul general. |n clipa aceea, se deschise u[a [i intr` o asistent` care [opti ceva asistentei [efe. Aceasta veni pe vârfuri lâng` mine. – V` caut` un sergent de poli]ie. Sora i-a spus c` sunte]i ocupat`, dar el insist` c` este ceva urgent [i important. Spre surprinderea mea, sergentul Perry din Ketton era cel care m` a[tepta \n hol. |mi era vechi prieten. Ne cuno[team de pe vremea când c`l`ream pe Merrylegs. Se pricepea foarte bine la cai [i de multe ori petrecusem ore \n [ir discutând pe aceast` tem`. Pentru o clip`, m-am gândit c` poate i se f`cuse r`u fiind \n Wentbridge [i venise dup` ajutor medical. Apoi m-am speriat, dându-mi seama c` putea fi purt`torul unor ve[ti rele. S` fi descoperit oare c` tata conducea \n stare de ebrietate \n ziua accidentului? – Bun` diminea]a, domni[oar` Katy. |mi cer scuze c` te-am deranjat, dar am ni[te [tiri nepl`cute. Ne-am gândit c` trebuie s` te inform`m, poate accep]i s` ne aju]i. E vorba despre doamna Harriet: a murit. Un accident, dup` cum pare.

125

M-am sprijinit de ghi[eul portarului, sim]ind cum sângele \mi d` n`val` \n urechi. Am \ntrebat ce fel de accident, cu o voce pe care aproape c` nu mi-am cunoscut-o. – Electrocutare. O defec]iune la fierul de c`lcat. |ncerc`m s` d`m de domni[oara Melissa. Am venit la tine, gândindu-m` c` poate [tii unde o putem g`si. Aveam num`rul ei de telefon, a[a c` m-am dus la primul aparat de pe coridor. – S-a \ntâmplat asear`, spuse sergentul Perry, \nso]indu-m`, dar a fost g`sit` abia cu o or` \n urm`. Dup` o lung` a[teptare din partea mea, auzii \n sfâr[it vocea adormit` a Melissei. Mi-o [i imaginam sprijinindu-se \ntr-un cot, pe patul r`v`[it, cu draperiile trase, scrumierele pline cu mucuri de ]ig`ri, hainele \mpr`[tiate pe jos. – Sunt Katy. „E Katy, sora mea vitreg`”, am auzit-o [optind, apoi o voce de b`rbat morm`i: „Of, Doamne!” – |mi pare r`u, Melissa, dar am ve[ti proaste pentru tine. E[ti cu cineva? – Iar despre povestea cu drogurile, izbucni ea furioas`. Nu e treaba ta dac`... Se opri [i vocea ei deveni mai calm`. Este \n leg`tur` cu drogurile, nu-i a[a? Peter trecu pe lâng` mine [i-mi zâmbi. M` \ntrebam ce ar fi gândit dac` ar fi [tiut c` vorbesc cu ea. Am a[teptat pân` când s-a \ndep`rtat.

126

– Harriet e bolnav`. – {i ce naiba m-ai sunat la ora asta ca s`-mi spui a[a ceva? Ne-ai trezit... m-ai trezit... m-am culcat spre diminea]`. Ai putea avea pu]in respect pentru ceilal]i. Nu toat` lumea se scoal` \n zori. – Harriet e bolnav`. – {i ce vrei s` fac? S` vin s-o ]in de mân`? I-am spus c` Harriet e foarte bolnav` [i am rugat-o s` vin` imediat \n Ketton. – |mi e imposibil s` ajung ast`zi. Este exclus. Am o prezentare de mod` la prânz. – Harriet a murit, Melissa! – Nu se poate! ]ip` ea isteric. Nu Harriet! Ce i s-a \ntâmplat? Nu e adev`rat. |ncerci s` faci o glum` sinistr`. Nu se poate s` fi murit. – S-a electrocutat. Merg acum la Ketton cu poli]ia. – Ce vrea poli]ia? [opti ea [i mi-o reamintii punând aceea[i \ntrebare, cu o expresie \nsp`imântat`, când murise mama. – Procedura de rutin` \n cazul unui accident mortal. Vino imediat, dac` po]i. I-am l`sat un bilet lui Dixie, \n care-i spuneam c` voi veni la prânz la el acas` [i-i voi povesti am`nuntele. Apoi am plecat cu sergentul Perry. Pe drum, mi-a povestit ce se \ntâmplase. – Doamna Brennan a g`sit-o. A venit la lucru, dar neputând s` intre, l-a adus pe so]ul ei [i acesta a intrat pe fereastra de la c`mar`. Au g`sit-o \n buc`t`rie. Foarte

127

ciudat: z`cea pe podeaua din c`r`mid`; de jur \mprejur, o por]iune umed` [i miros de whisky. Annie Brennan spune c` fierul acela de c`lcat era defect de mult timp... venise ca s`-l duc` la reparat. Uite ce presupunem c` s-a \ntâmplat: c`lca [i la un moment dat a pus fierul jos [i [i-a turnat ceva de b`ut. Probabil c` a v`rsat pe papuci, pentru c` i-a aruncat din picioare. Sunt \n col]ul opus al camerei. {i eu o v`zusem de multe ori aruncându-[i a[a papucii [i i-am confirmat sergentului ipoteza. – Pesemne c` sticla cu whisky i-a c`zut din mân`, s-a spart [i con]inutul s-a \mpr`[tiat \n jurul ei. B`nuiesc c` st`tea descul]` \n mijlocul acelei b`ltoace [i apoi a pus mâna pe fier. Trebuie s` fi murit instantaneu, doamna Harriet. – De ce-i spui doamna Harriet? – Nimeni din sat nu-i spunea doamna Chisholm. Credeam c` [tii, domni[oar` Katy. Doamna Chisholm murise [i nimeni nu avea s`-i spun` astfel unei femei ca doamna Harriet. Mama ta a fost o femeie atât de bun`! |ntotdeauna se gândea la al]ii, de[i ea \ns`[i era atât de bolnav`. |mi amintesc când mama era pe moarte [i nu mai mânca nimic, ea i-a adus struguri din ser`. O v`d [i acum cum st`tea \n cap`tul sc`rilor, \ncercând s`-[i recapete suflul \nainte de a intra. Apoi s-a a[ezat lâng` mama, a decojit o boab` de strugure, i-a scos sâmburii cu un cu]ita[ de argint pe care-l ducea \n geant` [i a pus boaba \n gura mamei mele. Aceasta, care nu mâncase

128

nimic de o s`pt`mân`, a \nghi]it nu numai acea boab`, ci \nc` [ase... spunea c` sunt r`coritoare... Nu ui]i un astfel de gest, domni[oar` Katy. |n nici un caz! Doamna Chisholm era doamna Chisholm, pe când doamna Harriet era cu totul altfel. Nimeni din sat n-o iubea pentru ceea ce i-a f`cut domnului doctor. – Credeam c` oamenii o iubesc, continuai eu, de[i [tiam foarte bine c` n-am dreptul s` discut astfel de probleme personale cu sergentul Perry. – Ce prostie s` crezi a[a ceva! Dup` cum a vrut s` scape de tine din cas` [i cum l-au f`cut pe bietul doctor, \nnebunit de durere din cauza mor]ii mamei tale, s` se apuce de b`utur`! Dar, \n cele din urm`, s-a r`zbunat pe ea. – Da? – {tii bine c` da. I-a l`sat, ei [i fiicei ei, mo[tenire con]inutul pivni]ei cu vinuri [i [tii ce era \n`untru? – Doctorul Dixon Brookes s-a ocupat de totul. Mi-a povestit foarte pu]in. A spus c` e prea devreme pentru mine s` aflu toate aceste am`nunte. – Mul]i oameni spun c` nu exist` Dumnezeu, dar se \n[al`. Pivni]a nu era chiar goal`, a[a cum s-a crezut \n sat. {tiu de la Annie Brennan c` mai r`m`seser` câteva sticle cu whisky. Ei bine, una din acestea a ucis-o pe doamna Harriet asear`. – N-am [tiut prea multe... Ar fi trebuit s` m` interesez imediat ce m-am sim]it mai bine, dar, din la[itate, am tot amânat...

129

Mi-a povestit apoi despre \nmormântare, despre slujba ]inut`, despre biserica plin` pân` la refuz, despre jerba din zambile albe [i roz [i narcise albe din partea mea, despre rug`ciunile pentru salvarea vie]ii mele... – S-a f`cut dreptate, domni[oar` Katy. Cu ocazia asta, s-au rezolvat lucrurile. Doamna Harriet nu voia s` p`r`seasc` locuin]a [i noul doctor nu-[i g`sise \nc` un loc unde s` aib` cabinetul. – N-am [tiut. – Profesorul a f`cut foarte bine c` te-a ]inut departe de toate aceste probleme. Ai fost foarte bolnav`. N-are nici un rost s` aduci cuiva nefericire, \n special persoanei iubite. Apoi am ajuns acas`. Imaginea \mi era foarte familiar`, cu excep]ia cadavrului care z`cea pe podea, acoperit cu un cear[af alb. Whiskyul p`trunsese \n c`r`mizi, dar mirosul lui persista. Un poli]ist st`tea la mas` [i scria. Am \nregistrat \n minte fiecare am`nunt, \n mod [tiin]ific, ca pentru un raport de medicin` legal` care trebuia \naintat unei cur]i judec`tore[ti – f`r` s` simt nici un fel de durere sau emo]ie. Pe podea, cioburi de sticl`, eticheta era \ntr-adev`r marca pe care tata o comanda. Papucii, arunca]i la câ]iva metri dep`rtare, p`ta]i de alcool. Veni momentul s` m` uit la cadavru. Am dat cear[aful la o parte... ochii erau \nc` deschi[i. Dumnezeule! Nuan]a aceea minunat` de chihlimbar disp`ruse pentru totdeauna. S` realizezi aceasta [i totu[i s` r`mâi calm [i deta[at. Pupilele dilatate n-au reac]ionat

130

\n nici un fel la lumina lanternei. P`rul ro[cat-auriu era pe bigudiuri. Purta un halat roz. Bra]ul \i era ]eap`n [i rece, ca piatra. I-am atins obrazul cu mâna [i remu[carea pentru c` o p`lmuisem atunci puse cap`t atitudinii mele reci [i deta[ate. Mi-am scos pieptenele [i am \nceput s`-i scot bigudiurile [i s`-i desfac p`rul, \n toat` fosta lui splendoare. Sergentul \ncerc` s` m` opreasc`, dar, cum nu-i d`dui nici o aten]ie, m` l`s` \n pace. |i piept`nam buclele m`t`soase, gândindu-m` la ziua \n care a venit pentru prima dat` \n casa noastr` [i amintindu-mi cât de frumoas` [i sofisticat` mi se p`ruse. Atunci, Dixie intr` ca o furtun`. – Ce faci acolo? tun` el, apoi, f`r` s` mai a[tepte r`spunsul meu, se \ntoarse spre sergentul Perry. La naiba, omule! De ce nu mi te-ai adresat mie? – Cred c` a[a ar fi trebuit s` fac, dar domni[oara Katy a vrut... – A spart sticla... \ncepui s` explic, ca s` schimb subiectul, apoi am ie[it \mpreun`, povestindu-i totul. Am trimis dup` Melissa, spusei \n \ncheiere. – La naiba cu Melissa! Nu vreau ca domni[oara doctor Chisholm s` fie implicat` \n povestea asta, se adres` el sergentului. N-are nici un rost. A avut destul de suferit din cauza acestei femei timp de [ase ani sau mai mult. Va trebui s` g`si]i pe altcineva pentru identificarea cadavrului. {i acum, propun ca doctorul Chisholm s` fie dus` imediat de aici, \napoi la spital. Jefferson a tras ma[ina \n fa]a intr`rii [i am plecat.

131

– Nu [tiu de ce a trebuit s` te târasc` aici, \ncepu Dixie, \nc` sup`rat. Poate pentru c` tu e[ti proprietara casei. Desigur, [i pentru c` [tiai cum s` dai de Melissa. Oricum, acum se va putea scoate mobila. Nu ne puteam \n]elege cu femeia asta... T`cu brusc, apoi continu` pe un ton blând. – Ai putea s` te gânde[ti [i s`-mi spui dac` vrei s` aduci din lucruri \n Charrington Square? Mi-am amintit cât de des am adormit plângând \n patul meu, cum Harriet luase locul mamei \n capul mesei... – S` ia Bessie ce-i place... de asemenea, Annie [i so]ul ei. Nu vreau nimic. |mi place casa ta a[a cum este. I-am acoperit mâna cu mâna mea [i, când ne-am apropiat de Wentbridge, am reu[it s`-i mul]umesc pentru jerba din zambile [i narcise [i pentru rug`ciuni. Foarte sfios [i stânjenit, a[a cum nu era niciodat` la spital [i \n fa]a studen]ilor, \mi lu` mâna [i o lipi de obrazul lui. – Rug`ciunile au avut efect. Infec]ia n-a fost sensibil` la cele mai noi [i moderne antibiotice, dar probabil c` a fost sensibil` la rug`ciuni... – Ah, Dixie, dincolo de aura imperial` pe care o ai la universitate, este atât de mult` bun`tate [i blânde]e... Nu [tiu cum s` definesc tot acest amalgam; poate c` frumuse]e [i bog`]ie a spiritului. Dac` are cumva vreo importan]` pentru tine, s` [tii c` te voi iubi pân` la sfâr[itul vie]ii... [i-]i mul]umesc c` m` iube[ti [i tu.

132

Capitolul 11 Totu[i, tragediile continuau s` se ]in` lan]. Peter nu ar`ta deloc bine. Era ca o umbr` pe lâng` Chris Keller. Chris flirta cu atâtea asistente \ncât le pierduse num`rul, iar apetitul lui de a pune la cale o fars`, era mereu nepotolit. Peter era \ntotdeauna serios [i t`cut [i nu puteam s` nu m` gândesc la ceea ce-mi spusese Melissa despre el. O dat` sau de dou` ori am \ncercat s`-l fac s`-mi vorbeasc`, dar a fost \n zadar. |ntr-o noapte, fusesem chemat` pentru un caz urgent. Pierdusem b`t`lia – nu reu[isem s` salvez pacientul [i m-am dus, deprimat`, \n biroul personalului. Era [i Peter acolo. Fusese chemat pentru un pacient al doctorului Fearon, dar cazul nu prezentase nici un fel de problem`. St`team amândoi \n picioare lâng` foc, la o ultim` ]igar` [i am \ncercat s`-l \ntreb de ce e atât de apatic. Am discutat mult, f`r` \ns` s` primesc un r`spuns sigur la ceea ce m` fr`mânta pe mine.

133

– Merg s` m` culc, spusei \n cele din urm`. |mi zâmbi, \mi \ndep`rt` p`rul de pe frunte, m` privi lung \n t`cere [i plec`. Dup` aproximativ câteva zile, Chris m` opri pe coridor. Ne-am retras \n buc`t`rie, pentru a fi singuri. – Nu [tiu cu cine altcineva s` discut despre asta, \ncepu el stânjenit, f`cându-[i de lucru cu o tav` cu ce[ti de ceai de pe mas`. Poate ar trebui s` iau leg`tura cu Dixie. Nu [tiu cum s` \ncep... |n leg`tur` cu Peter... – Ei bine? – Am v`zut un fel de irita]ie pe el... sus pe bra]e [i pe coapse. Eram amândoi la du[, ieri. Am glumit... l-am \ntrebat dac` nu cumva contactase impetigo. M` a[teptam s` râd`, numai c` n-a fost a[a. Nu p`rea deloc amuzat, ba mai mult, avea o figur` foarte vinovat`. Apoi s-a enervat [i mi-a spus s`-mi v`d de treab`. Erau ca ni[te urme de ac. De[i mi-a fost \ngrozitor de ru[ine pentru ceea ce f`ceam, i-am c`utat \n camer`, printre lucruri. Este o acuza]ie foarte grav`; \]i trebuie dovezi. Ei bine, am g`sit dovada: ascunse \ntr-un sertar, printre c`m`[i, erau seringi de unic` folosin]`, flacoane cu heroin`... Am f`cut imediat leg`tura cu comportamentul lui din ultimele s`pt`mâni. Nu demult, era aproape s` le[ine. S-a retras \n camera lui [i, când a revenit dup` dou`zeci de minute, râdea cât putea [i radia de fericire. Atunci, i-am povestit [i eu despre vizita Melissei. Timp de o or`, am tot discutat ce era de f`cut. Am

134

hot`rât s`-l abord`m amândoi chiar \n seara aceea. Tocmai atunci \ns` era o \ntrunire medical` la care trebuia s` participe cu [eful s`u, a[a c` am mai amânat planul. |n diminea]a urm`toare, \nainte de micul dejun, eram \n biroul personalului \mpreun` cu Dixie. Fusese chemat devreme la un pacient al s`u care era foarte bolnav. Sun` telefonul [i r`spunse el. – Dixon Brookes la telefon. |[i \ntoarse privirea spre mine, iar fa]a lui avea o expresie grav`. De la cel`lalt cap`t al firului i se vorbi mult. – Intravenos? spuse el \n cele din urm`. A vrut s` fie cât se poate de sigur. Se \ntoarse cu spatele spre mine. – Ai anun]at poli]ia, Keller? Am [tiut atunci c` se \ntâmplase ceva \ngrozitor. Dixie a continuat s` asculte, a spus „desigur” [i „sigur c` nu”... apoi a pus receptorul \n furc` [i, \ntorcându-se \ncet... foarte \ncet... a venit lâng` mine [i m-a cuprins cu bra]ele. – E r`u, Catriona Fiona... r`u de tot, ca un co[mar... – Peter? |ncuviin]` din cap [i-mi spuse cum tocmai \l g`sise Chris. Se sinucisese. Luase tablete de fenobarbital, apoi \[i injectase intravenos o doz`. L`sase câteva rânduri...

135

Când \n cele din urm` am r`mas singur` \n birou, am v`zut la avizier scrisoarea pe care Peter mi-o l`sase mie. Ciudat c` n-o observasem pân` atunci. Draga mea, Ai avut dreptate când ai spus c` Melissa a furat [i de la mine. Mi te-a luat [i m-a luat de lâng` tine. {i nu numai atât. Dar n-are rost s-o \nvinuiesc pe ea pentru fapta mea. |n caz c` mai ai vreun strop de afec]iune r`mas` pentru mine... \n caz c` ai mai p`strat o f`râm` de dragoste pentru mine... \n caz c` o parte, fie ea infim`, a inimii tale are vreo rezerv` fa]` de Dixon Brookes... dac` \n adâncul sufletului mai exist` vreo scânteie de iubire pentru mine, vreau s-o distrug. Nici eu nu pot crede ce s-a \ntâmplat. E un co[mar, numai c` e adev`rat. N-am renun]at la droguri. Te-am min]it, dându-]i impresia c` sunt vindecat. M` droghez de luni de zile [i doza este din ce \n ce mai mare. Am \nceput când am cunoscut-o pe Melissa. |ntr-o zi, \n apartamentul ei din Chelsea, am avut o migren` [i mi-a dat ni[te tablete. M-am sim]it nemaipomenit dup` ce le-am luat. Mi-a spus c` erau un amestec de aspirin` [i codein` [i mi-a dat o cutie \ntreag`. Am luat timp de o lun` [i abia apoi mi-a spus ce erau cu adev`rat. I-am aruncat cutia \n fa]`, dar dup` câteva zile eram \napoi la ea, implorând-o s`-mi spun` dac` erau \ntr-adev`r petedin, ca s` pot fura de la dispensar pentru uz personal.

136

N-am nici un fel de scuz`. Doar eu eram doctorul. {i totu[i, am l`sat-o s` m` poarte din deliciul unui drog \n altul. Sunt dependent. Cunosc foarte bine simptomele... desperarea, auto\n[elarea, apoi extazul. Nu mai exist` cale de ie[ire decât aceasta pe care o aleg eu. Sunt propriul meu judec`tor [i c`l`u. Scoate-]i bricheta [i arde aceast` scrisoare. Dac` a mai r`mas ceva dragoste pentru mine, f`-o s` dispar` mistuit` \n aceste fl`c`ri. Noapte bun`, draga mea. Asta, \n cazul \n care e doar un somn. Nu sunt preg`tit s` m` \nf`]i[ez la Judecata de Apoi. Am aprins bricheta [i am privit cum scrisoarea se contorsioneaz` [i se zbârce[te, pân` n-a mai r`mas decât o gr`m`joar` de cenu[` \n care mai pâlpâia slab câte o scânteie. Fl`c`rile au distrus hârtia, nu \ns` prietenia [i considera]ia mea pentru Peter [i nici triste]ea la gândul la tot ce se \ntâmplase. Eram cuprins` de o emo]ie puternic`, a[a cum nu-mi amintesc s` mai fi sim]it vreodat`. Era timpul ca Melissa s` dea socoteal` [i era de datoria mea s` m` ocup de lucrul acesta. Dup` pu]in timp, Dixie s-a \ntors \mpreun` cu Chris [i ne-am continuat activitatea obi[nuit`, f`r` s` mai rostim un cuvânt \n leg`tur` cu tragedia care ne fr`mânta pe to]i. |n câteva zile s-a f`cut ancheta pentru stabilirea cauzei mor]ii, cauz` care a fost mu[amalizat`. Dixie a dat referin]e \n leg`tur` cu activitatea sus]inut` a lui Peter [i a trimis condolean]e familiei acestuia din

137

partea colegilor de la spital. Billings, medicul psihiatru, a spus c` Peter \l consultase \n leg`tur` cu o stare depresiv` [i c` urmase un tratament constând \n cea mai mare parte din tablete sedative. P`rerea lui competent` era c` avusese un acces acut de depresie care l-a determinat s`-[i pun` cap`t zilelor. Doar astfel de cazuri erau destul de comune. * *

*

Zilele [i s`pt`mânile treceau [i sufletul \mi era tot mai plin de ur` pentru Melissa. Eram hot`rât` s-o confrunt cu oroarea faptei sale. I-am spus [i lui Dixie inten]ia mea, dar nici nu voia s` aud`. – M-am gândit bine, Catriona, [i am cercetat. Doctorul Regan a verificat [i a confirmat c` e pe lista celor dependen]i de droguri. Cazul ei este luat \n eviden]` \n ora[. Nu e treaba ta [i te rog s` stai departe de ea. – Este de datoria mea... – N-ai nici un fel de leg`tur` cu toat` povestea aceasta. A fost un ghinion c` aceste dou` femei au p`truns \n via]a ta. Melissa e ca un vas incendiator. Nu te apropia de ea. N-am putut s`-i ascult sfatul. Dumnezeu mi-e martor c` am \ncercat, dar n-am reu[it. |n timpul zilei, gândul la

138

tragedia lui Peter \mi ie[ea din minte, dar noaptea se strecura \napoi [i nu m` l`sa s` dorm. M` obseda ideea c` l`sasem ceva neterminat. |ncepusem s` fac un plan. Nu peste mult timp, Dixie trebuia s` participe la un simpozion care \ncepea la ora unsprezece [i dura pân` la [ase, dup` care lua masa la un coleg. Puteam conta, a[adar, pe faptul c` n-avea s` apar` la spital timp de dou`sprezece ore. Dac` reu[eam s` g`sesc pe cineva care s`-mi ]in` locul, puteam pleca lini[tit` la ora[. Mai mult, am verificat planificarea [i c`dea chiar când aveam jum`tate de zi liber`. Era, categoric, un semn c` aveam cale deschis` s` \nf`ptuiesc ceea ce ar fi trebuit s` fac cu s`pt`mâni \n urm`. Da, trebuia s` merg \n ora[ la Melissa, f`r` s`-i spun nimic lui Dixie. |i povestisem totul lui Chris [i-[i petrecuse aproape toat` sp`t`mâna \ncercând s` m` fac` s` m` r`zgândesc, \ns` eram \nc`p`]ânat` ca un catâr. |n cele din urm` accept` s`-mi ]in` locul, avertizându-m` \ns` c` dac` Dixie avea s` afle ceva, el va sus]ine c` n-a [tiut nimic [i c` nu m` pot a[tepta la vreun sprijin din partea lui. N-aveam un plan bine stabilit [i nu [tiam exact ce-i voi spune Melissei. {tiam doar c` trebuie s-o fac s` vad` clar atrocitatea faptei ei. Asta era ce doream, de[i nu [tiu ce speram s` rezolv astfel. Imediat dup` ce l-am condus pe Dixie pân` la ma[in`, mi-am aruncat pe mine haina [i [alul [i am luat

139

un taxi. Numai c` lucrurile au \nceput s` mearg` prost. Am pierdut trenul [i a trebuit s` petrec dou` ore \n gar`. Când m-am urcat \n vagon, eram un bloc de ghea]` [i \ncepusem deja s` regret c` pornisem \n acea cruciad`. Trenul a ajuns târziu pentru c`, din cauza unor lucr`ri de repara]ii la linie, se oprise \n câmp. Mi se p`ruse o ve[nicie a[teptarea, pe fundalul cenu[iu al unei zile de noiembrie. M-am gândit din nou la Peter [i la Harriet [i la tata, to]i mor]i unul dup` cel`lalt \n decurs de câteva luni. Când am ajuns la Londra, am luat un taxi pân` \n Chelsea ca s` descop`r c` Melissa nu era acas`. |mi d`deam seama c` singurul lucru inteligent de f`cut era s` merg \n apartamentul meu din Wentbridge [i, cu un efort, s` uit totul. Dac` Melissa nu ap`rea, trebuia s` m` \ntorc. Dixie avea s` telefoneze la spital [i nu puteam s`-l pun pe Chris \n situa]ia de a-l min]i. M-am a[ezat pe o treapt` a sc`rii din fa]a casei ei [i am \nceput s` a[tept, din ce \n ce mai deprimat` pe m`sur` ce orele se scurgeau. Eram tocmai pe punctul de a pleca, renun]ând la plan, când a ap`rut ducând un pachet \nf`[urat \n hârtie cafenie [i o sticl` cu lapte. Purta aceea[i hain` din blan` de leopard cu care venise ultima oar` la mine la spital [i o e[arf` din m`tase. V`zându-m`, se opri ca tr`snit`, cu tr`s`turile fe]ei schimonosite de furie. – Ce naiba vrei? Cum de ai tupeul s` vii dup` ce ai anun]at cazul meu? Ce te interesa...

140

– Hai s` intr`m. Mi-e frig. |n camer` era un adev`rat dezastru. Draperiile erau \nc` trase [i totul era impregnat de miros de ]igar`. Pe jos erau \mpr`[tiate haine, iar pe m`su]e, scurmiere pline [i pahare, unele golite doar pe jum`tate. O vaz` fusese r`sturnat`, iar crizantemele din ea muriser`, uscate. Patul era nef`cut [i p`turile [i cear[afurile atârnau pe covor. Cutiile cu creme de pe m`su]a de toalet` aveau capacele desf`cute [i \n una din ele fusese stins` o ]igar`. – Ce dezordine \nfior`toare! Ajut`-m` s` strâng ce-i aici! – La naiba! Vreau ceva de b`ut. Se \ntoarse \n living [i-[i turn` whisky \ntr-un pahar, morm`ind c` nu mai poate suferi whiskyul de când cu povestea lui Harriet. Am f`cut pu]in` ordine \n dormitor, doar ca s` mai câ[tig pu]in timp de gândire, de[i avusesem la dispozi]ie tot timpul din lume ca s` m` gândesc. Apoi, m-am dus [i eu \n living. Am luat scrumierele s` le golesc. |n buc`t`rie, unde le-am dus la co[ul de gunoi, domnea aceea[i debandad`. |ntr-un sertar tras la \ntâmplare erau seringile, acele, fiolele cu drog, toate \n cantitate mult prea mare pentru a fi fost furnizate de la centrul de recuperare. Am golit fiolele una dup` cealalt` \n chiuvet`, am aruncat seringile \n gunoi [i am \ndoit acele, dup` care m-am dus \napoi la ea.

141

– Vreau s` discut serios cu tine... – N-am timp. Ies \n ora[ disear`. Merg s` dansez. Nu voi bea decât un pahar cu lapte [i voi mânca dou` banane. Va veni noul meu iubit s` m` ia. O s`-]i plac`. E genul t`u. E c`s`torit, dar so]iei lui nu-i place s` ias`. Fii dr`gu]`, te rog, [i pune bananele pe o farfurie. }in acest regim nenorocit, dar nu m` ajut`. Nu [tiu de ce m` mai chinui s`-l continui. {i stinge luminile. M` doare capul. Am stins toate luminile \n afara celei de pe masa pe care erau bananele. |mi d`deam seama c` nu aveam succes cu campania mea. |nc` m` domina, a[a cum f`cuse \ntotdeauna [i m` dispre]uiam pentru asta. M` str`duiam s` \ncep s`-i spun ce aveam de spus. Se \ntinsese pe canapea, a[a c` m-am a[ezat [i eu pe marginea fotoliului, lâng` foc. – N-ai reu[it s` renun]i la droguri, nu-i a[a? – Du-te [i \ntreab-o pe May Regan. Sau e secret profesional? La spitalul din Wentbridge se pare c` to]i [tiu. Ai pus cumva afi[e \n fiecare salon? – M-ai min]it atunci când ai venit la spital. Tu i-ai dat droguri lui Peter. Din cauza ta a murit. Este ca [i cum i-ai fi dat cu un ciocan \n cap. Sper s`-]i dai seama de asta. – Eram sigur` c` vom ajunge s` discut`m despre Peter, spuse ea [i se ridic`. M-ai acuzat de crim` cândva, dac` \]i aminte[ti. Credeam c` ai \nv`]at de acum c` este o prostie s` faci o astfel de acuza]ie.

142

Veni spre [emineu [i pentru o clip` am crezut c` vrea s` m` loveasc`, dar a intrat \n baie [i a dat drumul la ap` \n cad`. Apoi se \ntoarse [i \ncepu s` se dezbrace \n mijlocul camerei. – Ai spus c` am schimbat tabletele mamei tale, nu-i a[a? Ei bine, nu vrei s` [tii adev`rul? Nu e[ti sigur`. }i-a[ putea spune acum [i n-ai avea ce s` faci. N-avem martori. Suntem doar noi dou`. S`-]i spun? Se duse \n baie. Am urmat-o, ca \ntr-un vis \ngrozitor, imposibil s` devin` aievea. – Da, le-am schimbat, spuse simplu. M-am gândit cât de u[or ar fi s-o iau de glezne [i s-o ]in cu capul sub ap` \n cada \n care st`tea \ntins`. Datoram acest lucru mamei [i lui Peter [i chiar prostului cu care avea \ntâlnire chiar \n seara aceea. Puteam s-o omor f`r` s` fiu vreodat` descoperit`. Nu m` v`zuse nimeni venind [i nici nu m` va vedea plecând. Ar fi crima perfect`. M-am ridicat [i m-am aplecat asupra ei, când am auzit cât se poate de clar vocea tat`lui meu: „Nici un doctor n-are putere asupra vie]ii sau mor]ii, feti]o”. M-am dus s` m` a[ez pe un taburet, ascultând-o mai departe, f`r` s` spun nimic. – Am omorât-o pe draga de Merrylegs. Am cules tis` din gadul viu din gr`din` [i i-am dat s` m`nânce, l`sând-o

143

s`-mi umple mâinile de saliv`. Biata Merrylegs! C`l`reai atât de bine, Katy. De fapt, tu f`ceai totul foarte bine. Mi-am \ncle[tat mâinile de genunchi [i am scrâ[nit din din]i. – Se pare c` aveam pe atunci o predispozi]ie spre crim`. Tot eu am spânzurat [i afurisitul `la de cobai al t`u. Nu mi-a reu[it de prima dat`; m-am gr`bit [i a trebuit s` reiau. Biata doamn` Wofflenore! Când te gânde[ti c` avea pui! Asta s-a \ntâmplat dup` ce domni[oara Hinchey a spus c` eseul meu e sticl`, iar al t`u un giuvaier. Te uram, Katy! Doamne, cum te uram! {i acum te ur`sc. Eram din nou pe punctul de a ceda impulsului de a-i prinde gleznele, când mi-am amintit ce-mi spusese tata... c` sunt un instrument \n mâna lui Dumnezeu... un instrument care nu trebuie s` fie nici bont, nici ruginit, nici folosit a[a cum nu e voie. Mi-am umplut un pahar cu ap`, apoi, gândindu-m` c` l-a folosit [i ea, am turnat apa \napoi \n chiuvet`, \ncet, \nc` incapabil` de a spune ceva.

144

Capitolul 12 M-am \ntors \n salon, doar ca s` plec de lâng` ea [i m-am a[ezat lâng` foc, de[i se f`cuse cald \n \nc`pere. Priveam bananele de pe m`su]`, gândindu-m` la cât de r`coritoare par, când ap`ru [i ea a[a cum ie[ise din cad`, goal` [i ud`, cu pielea alb` ca laptele din pahar. Cât de irezistibil` trebuie s`-i fi p`rut bietului Peter. – |ntr-un fel, l-am omorât [i pe Peter Caston. Ai avut dreptate, scumpo. O priveam mut`, neputându-m` gândi la nimic altceva decât la p`rul blond al lui Peter care-i c`dea pe frunte, a[a cum z`cea la morga spitalului. – Voia s` fie b`iat ascult`tor, continu` ea, a[a cum l-ai educat tu [i n-avea de gând s` fac` dragoste cu mine. |nv`]ase s`-[i st`pâneasc` pasiunea, numai c` am [tiut cum s`-l fac s` nu-mi poat` rezista. St`tea exact pe locul

145

pe care stai tu, iar eu am venit [i m-am a[ezat \n fa]a lui a[a cum sunt acum [i mi-am l`sat p`rul s` cad` liber pe umeri. {i ce crezi c` mi-a spus? „{terge-te, Prin]eso, [i \mbrac`-te. O s` r`ce[ti”. |ntotdeauna \mi spunea „Prin]eso” niciodat` Melissa. {tii ce a urmat? – Nu vreau s` [tiu, morm`ii eu, dar ea continu` f`r` s` ]in` seama. – M-am a[ezat \n bra]ele lui, a[a ud` [i cald`, abia ie[it` din baie, iar el mi-a s`rutat p`rul [i mi-a spus c` sunt frumoas`, apoi a \ngenuncheat \n fa]a mea, \ntr-un gest de adorare. – M` \ntreb dac` nu cumva st` [i acum lâng` tine, Melissa, acolo, \n dreptul mesei, cu capul \nclinat \ntr-o parte, a[a cum obi[nuia, cu câteva [uvi]e de p`r c`zându-i pe frunte. |i simt prezen]a aici, spusei cu toat` sinceritatea. Sunt sigur` c` e aici. Poate c` e undeva sus, dincolo de puterea noastr` de \n]elegere [i ascult` ce spui [i te vede a[a cum e[ti cu adev`rat. Privi stingherit` peste um`r [i avu un frison, de[i \n \nc`pere era cald. – |]i aminte[ti cum ai jurat la spital, \n Wentbridge, c` tot ce-mi spui este adev`rat... c` Peter a fost cel care ]i-a dat droguri... c` el s-a vindecat [i tu nu? {tiai foarte bine c` nu se vindecase. {tiai foarte bine c` se \ntâmplase invers, c` tu i-ai dat narcotice puternice spunându-i c` sunt inofensive.

146

– Eu nu sunt doctor, râse ea ridicând din umeri. Se duse \n dormitor, de unde reveni dup` câteva minute \n sutien, slip [i sandale [i se \mbr`c` \ntr-o rochie demn` de o regin`. – Nu-i a[a c` orice b`rbat m-ar dori? m` \ntreb` ea, \n timp ce-[i prindea câteva orhidee oblic, de la um`r la talie. Nu-i de mirare c` Peter m-a preferat pe mine. Ce-i puteai oferi tu, \n afara celor sclipiri de bun`tate [i mil` cre[tineasc` din afuris]ii `ia de ochi verzi ai t`i? Se \nvârti prin camer`, cu p`rul ei blond minunat fluturându-i ca un stindard triumf`tor, pân` când rochia i se ridic` mai sus de talie l`sând s` i se vad` pielea de un alb impecabil. – Nu crezi c` l-ai pierde, Katy? Nu crezi c` l-ai pierde [i pe el? – Nu. – {tii foarte bine c` da. To]i b`rba]ii sunt la fel. – Oare?! – Sigur c` da. – Ui]i dou` lucruri. – Care anume? – Frumuse]ea spiritual`. – A[adar, tu ai frumuse]e spiritual`, p`ianjen urât [i scârbos ce e[ti? – |ncerc. – Atunci, a[az`-te lâng` mine.

147

M` trase pân` \n mijlocul camerei [i se a[ez` lâng` mine, privindu-m` batjocoritor [i urându-m` tot atât de mult cum o uram [i eu. – Dac` frumosul profesor ar veni acum [i ne-ar compara, cu care dintre noi crezi c` ar face dragoste? Merse la oglind` s`-[i dea cu ruj, ca pentru a pecetlui astfel victoria ei incontestabil`. – {i ce altceva am mai uitat, domni[oar` doctor Katy? – Te droghezi \n continuare. Mi-ai spus numai minciuni. – Fire[te c` am min]it. I-am dat lui Peter tablete de petedin pentru durerea de cap [i a v`zut c` sunt mult mai bune decât aspirina. Când i-am spus adev`rul despre acele tablete, a vrut s` fug` \napoi la tine, numai c` tu nu mai erai disponibil`. Nu mai putea tr`i f`r` ele. Dumnezeule, cât a mai \ncercat, dar de fiecare dat` venea târându-se \napoi. Era prea târziu ca s` mai renun]e. M-am ridicat [i mi-am pus haina. – Poate c` pentru tine \nc` nu e prea târziu. Cred c` trebuie s`-]i spun c` ]i-am aruncat drogurile [i ]i-am distrus acele, a[a c` tot ce po]i face este s` te duci la spitalul la care e[ti \n eviden]` [i s`-i anun]i \n leg`tur` cu progresul pe care l-ai f`cut. Tr`s`turile fe]ei i se distorsionar` pe loc \ntr-un acces de furie.

148

– Cum \ndr`zne[ti s` vii [i s`-mi umbli \n lucruri? Ai tupeu, nu glum`. Ie[i! Ie[i [i \ntoarce-te la fermec`torul t`u profesor, \nainte s` te dau eu afar`! {i spune-i cum ar`tam când am ie[it din baie... [i cât de alba[tri erau ochii mei [i cât de catifelat` [i ispititoare pielea. Spune-i c` poate s` m` sune oricând dore[te [i vom petrece o noapte minunat` doar noi doi. M` auzi, Katy Chisholm? La naiba cu tine! Doar eu [i cu el. Ie[isem pe palier, \n capul sc`rilor, dar \nc` o mai auzeam. – P`ianjen negru [i hidos. Tu, bun`tatea \ntruchipat`! |]i \nchipui c` e[ti st`pân` peste vie]ile oamenilor [i ai dreptul s` le comanzi ce s` fac`! |]i \nchipui c` ai putere de via]` [i de moarte! Ei bine, te \n[eli! Am coborât sc`rile \ncet, sim]ind cum mi se face r`u. A[ fi dat orice s`-l am pe Dixie al`turi, s` m` cuprind` \n bra]e. Tremuram. |ntârziasem deja. Dixie trebuia s` fi telefonat deja la spital. Probabil c` aflase de la Chris unde eram. Nu m` puteam a[tepta decât la o atitudine reprobatoare din partea amândurora. Mai mult ca sigur c` Dixie nici n-o s` vrea s`-mi mai vorbeasc`. Eram con[tient` c`-mi meritam soarta: nu ]inusem seama de nici un sfat. Eram dezgustat` de tot ce-mi spusese Melissa. Cruciada mea se dovedise un fiasco. Am ie[it \n sfâr[it \n

149

strad` [i m-am mai uitat o dat` \napoi la fereastra ei. Atunci am auzit-o ]ipând – un ]ip`t sfâ[ietor str`pungând lini[tea nop]ii [i am v`zut pâlpâiri de fl`c`ri. Am traversat strada \napoi [i m-am repezit sus pe sc`ri. La etajul al doilea, mirosea puternic a ]es`tur` pârlit`. Când am ajuns la etajul de sus, ie[ea fum pe sub u[a apartamentului Melissei [i ceilal]i locatari ie[iser` pe palier. Am deschis u[a [i am alergat pân` \n living, unde m-am oprit, \mpietrit` de priveli[tea din fa]a ochilor. |ntreaga \nc`pere era aprins` de la flac`ra vie \n care se transformase Melissa. Minunata ei rochie neagr` se transformase \n funigei de cenu[` ce umpleau \nc`perea. P`rul \i ardea \n jurul capului [i trupul i se prelungise \n fl`c`ri \nalte. Fugea \nnebunit` prin camer`, lovindu-se de mobile, c`zând [i ridicându-se din nou, \n timp ce urletul ei sfredelea lini[tea nop]ii. Am r`mas nemi[cat` câteva secunde, apoi smulgând o draperie, am reu[it \n cele din urm` s-o arunc peste ea s-o \nf`[or bine, de[i se zb`tea [i m` d`dea la o parte [i s` \n`bu[ fl`c`rile. – Telefona]i la 999, m` adresai celor câ]iva oameni care intraser` [i priveau \ngrozi]i. Chema]i repede o ambulan]`. Da]i adresa [i spune]i c` este urgent. Ruga]i-i s` ia leg`tura cu indiferent ce spital [i s` nuan]e s` fie preg`ti]i pentru un caz de arsur` grav`.

150

Pentru o clip`, \mi reveni \n minte scena de pe strad`, din Ketton, când tata \l salva pe Tommy Unwrin. Priveam ceea ce nu demult fusese capul cu superba podoab` de p`r blond al Melissei, devenit acum un nap \nnegrit din care m` priveau fix ni[te ochi congestiona]i, f`r` gene. – Katy! [opti ea, mi[carea buzelor \ncre]indu-i pielea carbonizat`. – Nu mai vorbi. Imediat o s` te punem \n pat [i ]i se va da un calmant. – Era o tarantul`, [opti ea. Dumnezeule! D`-mi ceva s` nu m` mai doar`, Katy. Abia o auzeam. – O tarantul`? – A ie[it din banane, de unde st`tea Peter... lâng` mas`, [tii. Se a[ezase \n fa]a mea. M-ar fi mu[cat. {tii doar cât ur`sc p`ianjenii... p`ianjenii. M-am dat \napoi [i am ajuns cu rochia \n dreptul focului. Vedeam cum moare din cauza [ocului [i nu puteam face nimic s-o salvez. Acum regretam c` aruncasem drogurile. – Uite-l! Acum e pe perete \n spatele t`u. M-am uitat \n locul spre care ar`tase cu o mân` \nnegrit` care sem`na cu o ghear`; deasupra mesei, era \ntr-adev`r un p`ianjen, unul inofensiv, obi[nuit. – Dumnezeule! Durerea asta m` omoar` [i tu nu vrei s`-mi dai nimic. Avea pulsul \ncetinit [i privea \n gol.

151

– Nu-]i face griji. Vei ar`ta ca nou`. – D`-mi ceva s` nu m` mai doar`. Te rog, Katy. |ncerc` s`-mi zâmbeasc`. A trebuit s` fac un efort pentru a nu l`sa s` mi se citeasc` pe chip groaza. Buzele pline de b`[ici \i dezgoleau din]ii spar]i, probabil din cauza c`z`turilor. Unul din vecini se aplecase lâng` ea, \ntinzându-i un pahar cu ap`, dar ferindu-se s-o priveasc`. Melissa \mpinse paharul, aproape s`-l r`stoarne. I-am [optit atunci s` aduc` un pahar cu coniac sau whisky, ceea ce b`rbatul f`cu imediat. – Profesorul nu m-ar fi ales pe mine. Am spus asta doar ca s` te nec`jesc, Katy. Pe tine te-ar fi ales. Acum, nu fi meschin`. {tiu c` ai droguri la tine. F` ceva s`-mi treac` durerea [i voi urma tratamentul. {tiu c` \]i \nchipui c` l-am distrus pe Peter doar ca s`-]i fac \n necaz... c` l-am f`cut s` ia droguri doar pentru c` era \nnebunit de dorul t`u. Am ridicat-o [i i-am pus paharul la gur`, dar a \ntors capul. – M` ustur`. Nu-l vreau. Vocea \i era stins` [i i-am spus s` nu mai vorbeasc`, s` \ncerce s` se odihneasc`, dar a continuat s` [opteasc`. – Profesorul... te-a ales pe tine... nu pe mine. {i-a dat seama cum sunt. Este ca tine. Eu n-am putut niciodat` s` fiu ca tine, Katy. De aceea te-am urât... e[ti frumoas`, minunat`, bun`, toat` lumea te iube[te... \n afar` de mine. Disp`ruse tot dezgustul fa]` de ea. Nu mai era Melissa, ci un pacient \n agonie.

152

– M` auzi, Melissa? \i [opteam la ureche; ]inea ochii \nchi[i [i abia \i mai sim]eam pulsul. Dac` te c`ie[ti, po]i c`p`ta iertare... chiar [i \n ultima clip`. Se pierdea din ce \n ce mai repede. M` privea totu[i \n ochi, \ncercând s`-mi spun` ceva. Cu urechea lipit` de buzele ei, am mai auzit [oaptele ei stinse. – Nu e[ti... bun` de... doctor, Katy. }i-am mai spus... nu e[ti suficient de... deta[at`... \]i pas` prea mult de ceea ce se \ntâmpl`... cu pacien]ii t`i... chiar [i pe lumea... cealalt`. – Spune c`-]i pare r`u. Nu e nevoie s-o spui cu voce tare, Melissa. Spune-o pentru tine, \n adâncul sufletului t`u... \nainte de a fi prea târziu. |nchise ochii [i \n clipa aceea se auzi sirena ambulan]ei. Brusc, \nc`perea se umplu de oameni. Doi medici venir` cu o targ`. Le-am spus cine sunt [i c` Melissa e sora mea vitreg`. O ridicar` u[or [i o duser` la ambulan]` \n stare de incon[tien]`. M-am a[ezat [i eu pe banchet`, lâng` medic. – {i mâinile tale arat` \ngrozitor, spuse el. Abia atunci mi-am dat seama c` erau \nnegrite [i arse [i c`, de fapt m` dureau. – Voi primi \ngrijirile necesare la spital. Mi-am apropiat un deget de tâmpla Melissei, dar n-am sim]it pulsul; i-am pus mâna pe piept – respira foarte \ncet.

153

– Nu-]i face griji. Am eu grij` de ea. |n starea \n care te afli, cel mai bun lucru este s` ai grij` de tine. – E sora mea, r`spunsei, continuând s`-i ]in mâna s`n`toas` pe piept. A murit \n drum spre spital. Doctorul a acoperit-o imediat, ca pentru a feri ochii de imaginea hidoas` pe care acea Melissa care fusese \ncântarea tuturor privirilor, o oferea acum. – Mai bine. Ar fi fost complet desfigurat`. Era]i apropiate? – Era sora mea vitreg`. |n curtea principal` a spitalului era lumin`. {iruri de ma[ini erau parcate. Se organizase un bal mascat. Sec]ia Urgen]e era \ntr-o arip` lateral`. |n timp ce Melissa era transportat` \n`untru, un b`rbat \n smoching se opri s` priveasc` targa. – Peter, a[teapt`-m`! strig` o tân`r`, alergând dup` el. |n`untru ne \ntâmpin` o asistent`. Medicul de pe ambulan]` m` prezent`, o \nregistr` pe Melissa ca „decedat` \n drum spre spital” [i raport` accidentul. – {i acum, doctore Chisholm, mi se adres` asistenta [ef`, s` vedem ce putem face pentru dumneavoastr`. Sor`, vino cu pansamentele!... |n]eleg c` sunte]i sora vitreg` a victimei. S` anun]`m pe cineva \n Wentbridge? S` vin` cineva s` v` ia acas`?

154

|l sup`rasem [i a[a destul de mult pe Dixie. Aveam mare nevoie de el, dar cum puteam s`-l chem, dup` ce \i nesocotisem sfatul? – V` voi spune numele avocatului Melissei. Nu are rude apropiate. Nu v` face]i griji \n privin]a mea. Voi lua o ma[in`. – Poate ar trebui anun]at logodnicul dumneavoastr`, spuse ea privind inelul meu de logodn` pe care \ncercam s`-l scot de pe degetul care \ncepuse s` se umfle. – Nu, a fost toat` ziua la un simpozion [i trebuie s` fie foarte obosit. Imediat veni sora cu pansamentele. M-au ajutat s`-mi scot haina, mi-au t`iat mânecile arse ale puloverului [i m-au \nf`[urat \ntr-o p`tur`. – Doctorul Harley, care e de serviciu, va veni imediat. |ntre timp, asistenta \mi cur`]` fa]a cu un tampon de vat`. – Sprâncenele sunt pârlite, dar fa]a este neatins`. Asta este un adev`rat noroc. Ce curaj a]i avut, s` v` apropia]i de cineva \n fl`c`ri! M` \ntreb dac` eu a[ fi fost \n stare de a[a ceva... mâna stâng` se prezint` mai grav... s-au format b`[ici; la dreapta nu sunt decât arsuri de gradul \ntâi. Ap`ru [i doctorul Harley. Speram din tot sufletul s` nu le[in. Atmosfera de carnaval din spital d`dea \ntregii

155

\ntâmpl`ri un aer ireal. Era imposibil ca Melissa s` fi murit. Am sim]it \n gur` dou` tablete de codein`, f`r` s` [tiu \ns` cum ajunseser` acolo. Sora \mi apropiase de buze o can` cu ceai; avea gust de whisky [i am rev`zut-o pe Harriet z`când moart` \n buc`t`rie. – Am telefonat la spitalul din Wentbridge [i am vorbit cu un anume doctor Keller, m` anun]` asistenta la un moment dat. Acesta mi-a dat num`rul de telefon al profesorului Dixon Brookes [i am vorbit cu el personal. E \n drum spre noi. A rugat s` fi]i consultat` [i de chirug, domnul Flintshire. Am rugat-o s` nu-l deranjeze. Trebuia doar s` m` panseze, dup` care aveam s` chem un taxi. Nu m-au mai luat \n seam`. – Sor`, ia-i pulsul. – 120 cred, nu sunt sigur`. E foarte rapid. – {oc \ntârziat. Aduce]i un c`rucior, repede. – Domni[oar` drag`, e un adev`rat dezastru, mi se adres` doctorul Flintshire, apoi \ncepu s`-mi sparg` b`[icile de pe mân` cu grija cu care ar fi efectuat cine [tie ce interven]ie chirurgical`. |mi amintesc apoi de un poli]ist care st`tea lâng` mine [i consemna declara]ia mea. Parc` eram \ntr-un vis; contururile deveneau tot mai neclare. Am \nchis ochii [i m-am scufundat \ntr-o stare de semicon[tien]` \n care timpul \[i pierduse no]iunea.

156

– Profesorul Dixon Brookes este aici, \mi [opti sora la un moment dat. Discut` cu doctorul Flintshire, dup` care ve]i fi transportat` \n c`rucior pân` la ma[ina dumnealui. Inima a \nceput s`-mi bat` cu putere gândindu-m` la ce avea s` spun` Dixie. Eram prea sl`bit` ca s` pot s`-mi pledez cauza [i mult prea deprimat` stând acolo, \n c`rucior, \nf`[urat` \n p`tur`, ca o indianc` dintr-un trib. U[a se deschise [i ap`rur` Dixie, chirurgul Flintshire, doctorul Harley, asistenta [i doi tineri. Dixie \mi puse mâna pe frunte, m` s`rut`, m` \ntreb` cum m` simt [i dac` am dureri. L-am asigurat, [i nu min]eam, c` nu m` mai durea nimic, dar nici n-au vrut s` aud` s` m` lase s` merg singur` a[a c` am fost transportat`, cu mare tevatur`, cu c`ruciorul pân` la ma[ina unde Jefferson a[tepta \ngrijorat. Eram fericit` s` pot sim]i \n sfâr[it bra]ul lui Dixie \n jurul umerilor [i s` m` cuib`resc la pieptul lui. Când am ie[it pe poarta spitalului, l-am \ntrebat dac` e sup`rat pe mine. A dat din cap f`r` s` spun` nimic, a[adar am presupus c` era, [i pe bun` dreptate. – |mi pare r`u c` nu te-am ascultat. Ai avut dreptate, ca de obicei. Totul a fost \n zadar. – Poate c` da, \ns` inten]ia a fost nobil`. Nu sunt sup`rat; sunt mândru... mândru c` vei fi so]ia mea... sper c` pân` atunci vei sc`pa de bandajele astea ca ni[te m`nu[i de box.

157

– Mâna stâng` e mai r`u. Voi putea face fa]` la spital. – Nu te mai gândi la spital. Connie [i Bessie sunt la fel de \ncântate ca [i mine s` te primim \n Charrington Square cu câteva s`pt`mâni mai devreme. Tân`rul O’Donnell \]i va ]ine locul. Tocmai s-a mutat la spital. Nu-mi pl`cea s` [tiu pe altcineva lâng` el la spital – eram geloas`. – Fii lini[tit`; \ndatoririle de so]ie sunt mult mai pl`cute decât cele de asistent` a mea la spital. Dar m-am tot gândit, \n ultimele s`pt`mâni. E[ti un medic prea bun ca s` nu faci carier`. A[a c`, dac` vrei, vei continua s` lucrezi la spital [i dup` ce ne c`s`torim. – Oh, Doamne, dac` vreau... – Cred c` ar trebui s`-mi poveste[ti ce s-a \ntâmplat \n apartamentul Melissei, relu` el dup` o lung` t`cere. Am citit declara]ia pentru poli]ie, dar vreau s` [tiu [i restul. M-a l`sat s` povestesc f`r` s` m` \ntrerup` [i f`r` s` comenteze. – Nu mai simt nici un fel de ur`, spusei \n \ncheiere. A fost ca orice alt` pacient` pe moarte. A fost sora mea... sora pe care o a[teptasem cu atât de mult` bucurie [i ner`bdare \n ziua aceea \n Ketton. El t`cea \n continuare. – Cred c`, \n cele din urm`, a regretat ce a f`cut. Poate c`, \n adâncul sufletului, s-a c`it [i n-a mai sim]it

158

nici ea ura. Cred c` Dumnezeu iart` totul; nu cere decât cel mai mic semn de c`in]`. Sper c` sufletul ei va fi iertat [i va primi gra]ia divin`. – Credeam c` [tiu totul despre bun`tatea [i noble]ea ta sufleteasc`, \mi [opti el abia auzit, cu buzele lipite de p`rul meu. {i, uite – \mi spui pe un ton firesc c` te rogi pentru iertarea ei... dup` tot ce ]i-a f`cut. Nu-i de mirare c` te iubesc atât de mult. – Dar crezi c`, \n cele din urm`, a regretat, m`car pu]in, ce a f`cut? M` privi \ntreb`tor, ridicând din sprâncean`; era clar c` excludea orice posibilitate de mântuire a ei. – Cine, Melissa?

Sfâr[it

159

Solicitan]ii la „CARTEA PRIN PO{T~“ se pot adresa „S.C. ALCRIS 94 DIFUZARE“ Bucure[ti, str. Teodosie Rudeanu 54, sector 1 tel. 01-223.63.07. sau C.P.-41-129. Pentru rela]ii editoriale se pot adresa editurii: str. Panait Istrati 62, sector 1 tel/fax 01-224.16.98.