Afaceri Internationale [PDF]

Zitiervorschau

Universitatea: “Stefan cel Mare” Suceava Specializare: Management si audit in afaceri si administratie Anul: I

PROIECT LA DISCIPLINA AFACERI INTERNATIONALE

1

Teme proiect: 1.Evidentiati cele două efecte statice prin exemple numerice. 2.Realizaţi un comentariu de maxim o pagină cu privire la ireversibilitatea procesului globalizării, utilizând bibliografie specifică. 3.Realizaţi un eseu despre economia globală pornind de la următoarea bibliografie: Thomas L. Friedman, Pământul este plat. Scurtă istorie a secolului XXI, Editura Polirom, 2007. David M. Smick, Lumea e rotundă. Pericole ascunse pentru economia globală, Editura Publica, 2009. 4.Utilizând datele cele mai noi de pe site-ul OMC (http://www.wto.org), realizaţi următoarele clasificări: Primii 10 exportatori si importatori în comerţul cu bunuri (produse manufacturate) – ţări; Primii 10 exportatori si importatori în comerţul cu servicii – ţări; 5. Evidenţiaţi câteva puncte forte şi slabe necesare a fi cunoscute de către investitorii străini care doresc să investească în România (consultaţi şi site-ul www.arisinvest.ro).

2

Tema nr. 1 Perioada postbelica, un economist, pe nume Iacov Wiener, a respins teoria ca uniunea vamala ar duce la cresterea bunastarii. El a enuntat o teorie potrivit careia crearea uniunilor vamale si, in parte, a zonelor de comert liber, au ca efecte: • notiunea de creare de comert • notiunea de deturnare de comert. • Prin creare de comert analistul intelegea aparitia de noi fluxuri comerciale in cadrul uniunilor vamale, care inlocuiesc sursele de furnizare mai putin eficiente, sursele cele mai avantajoase din punct de vedere al costurilor de productie. Acest lucru este de fapt crearea interna de comert. Prin deturnare (deviere) de comert se intelege inlocuirea surselor mai eficiente, din punct de vedere al costurilor de productie, de furnizare a marfurilor din afara uniunii vamale, cu surse interne, din cadrul uniunii vamale, mai putin avantajoase. Acest lucru se produce atunci cand sunt liberalizate schimburile comerciale reciproce si se instituie un protectionism colectiv fata de terti. Pentru a realiza şi mai bine diferenţele între conceptele de mai sus, prezentăm în continuare un prim exemplu în care consumatorii francezi, în urma creării unei uniuni vamale între Franţa şi Germania, vor prefera să achiziţioneze biciclete germane, produse mai eficient.

Pretul producatorului Taxa vamala aplicata Pretul de vanzare in Franta

Franta 80

Germania 70

SUA 100

0

20

20

80

90

120

Producătorul cu cele mai ridicate costuri sunt SUA, care nici nu au pătruns pe piaţa franceză sau germană, unde preţurile sunt mai mici. Prin crearea unei uniuni vamale între Franţa şi Germania, taxele vamale aplicate de francezi asupra bicicletelor germane devin zero, consumatorii francezi preferând aceste biciclete, de 70 dolari, bicicletelor locale, de 80 dolari. Între Franţa şi Germania este astfel evident efectul de creare de comerţ; SUA nu au fost afectate negativ de apariţia acestei uniuni vamale, deoarece nici anterior nu aveau în Europa o piaţă de desfacere, deci nu au pierdut nimic. În exemplul următor este prezentat efectul fenomenului de deturnare de comerţ.

Pretul producatorului Taxa vamala aplicata Pretul de vanzare in

Franta 100

Germania 100

SUA 90

0

20

20

120

120

110

3

Franta Conform datelor din tabel, în perioada to, când fiecare ţară aplica taxe vamale faţă de terţi, în mod nediscriminatoriu, consumatorii francezi achiziţionau biciclete americane ( 110 dolari faţă de 120). În t1, prin crearea uniunii vamale între Franţa şi Germania, producătorii americani pierd piaţa, în faţa bicicletelor germane (100 dolari faţă de 110). Acest lucru înseamnă că producătorul cel mai eficient a fost eliminat de unul mai puţin efficient prin efectul discriminatoriu al taxelor vamale. Se înregistrează astfel o deturnare de comerţ dinspre SUA spre Germania. Î In concluzie: • cele mai bune situaţii de creare comerţ se întâlnesc atunci când cererea de import are o elasticitate ridicată, iar costurile ţărilor membre sunt la fel de joase ca şi în restul lumii; • situaţiile de deturnare de comerţ se întâlnesc atunci când cererea de import este inelastică, iar costurile în interiorul noii uniuni vamale sunt mai ridicate decât în restul lumii

4

Tema nr. 2

Nu exista o definitie a globalizarii intr-o forma universal acceptata, si probabil nici definitiva. Globalizarea subinclude o multitudine de procese complexe cu o dinamica variabila atingand domenii diferite ale unei societati. Ea poate fi un fenomen, o ideologie, o strategie, sau toate la un loc.Globalizarea este termenul întrebuinţat pentru a descrie un proces multicauzal care are drept rezultat faptul că evenimente care au loc într-o parte a globului au repercusiuni din ce în ce mai ample asupra societăţilor şi problemelor din alte părţi ale globului. Globalizarea este termenul modern folosit la descrierea schimbărilor în societăţi şi în economia mondială, care rezultă din comerţul internaţional extrem de crescut şi din schimburi culturale. Descrie creşterea comerţului şi a investiţiilor datorită căderii barierelor şi interdependenţei dintre state. În context economic, este des întâlnită referirea, aproape exclusivă, la efectele comerţului şi, în particular, la liberalizarea comerţului sau la liberul schimb .În decursul istoriei, omul a adoptat diferite sisteme filozofico-economice. Pentru a înţelege actuala organizare socială, ne putem limita la menţionarea a doar 2 sisteme, cel socialist şi cel capitalist. Existenţa a doua sisteme care păreau amândouă viabile atat economic cât şi din punct de vedere al nivelului de trai, producea o concurenta la nivel filozofic, care până acum mai mult de un deceniu ne era imposibil să o realizam datorita interdictiei la gandire. Globalizarea este un proces care lărgeşte cadrele determinate ale schimbării sociale la nivel mondial ca un intreg, trebuie mers dincolo de enumerarea câtorva indicatori de performanta ai societatilor transnationale de comunicaţiile prin sateliţi, o limbă general acceptata, problemele ecologice. Tendinţa de globalizare a vieţii economice nu este un fenomen nou, însă în lumeacontemporană aceasta capătă trăsături distinctive şi se extinde cu o viteză uimitoare. Procesul investitional si decizia de a investi, de a mobilize fonduri financiare pentru o anumita perioada de timp in speranta obtinerii de profit poate reprezenta in acelasi timp un risc dar si o oportunitate de a face fata mediului puternic economic global. Asadar globalizarea este un proces amplu si complex ale carui consecinte pot fi cu greu conturate cu exactitate de analistii economici.Datorita numarului mare de factori de care globalizarea depinde si prin urmare a multitudinii de evenimente aferente acesteia,ireversibilitatea ei este pactic imposibila intrucat istoria ne-a demonstrat intotdeauna ca lumea nu mai este aceeasi dupa un astfel de eveniment cu implicatii la scara mondiala;ar fi posibila poate doar o ireversibiliate partiala. In defintiv orice proces,orice schimbare are atat parti pozitive cat si parti negative;ramane de vazut daca avantajele sunt mai multe decat dezavantajele sau invers. Globalizarea este o realitate probabil ireversibila si orice tara care-si pregateste temeinic viitorul se vede nevoita sa interfereze cu ea. Tarile în curs de dezvoltare sunt de parere ca “cea mai izbitoare asimetrie în procesul globalizarii consta în distributia inegala a puterii economice în economia mondiala”. La aceasta se adauga dezechilibrele existente chiar între fortele economice internationale, cum ar fi liberalizarea financiara rapida, care a separat finantarea de comertul inter-national si de investitii si a dus la volatilitatea crescânda a fluxurilor de capital.

5

Liberalizarea comertului international nu a avut drept rezultat eliminarea protectionismului în multe domenii care intereseaza tarile în curs de dezvoltare. Cu toate dificultatile întâmpinate, tarile în curs de dezvoltare recunosc ca globalizarea este un proces ireversibil, acest proces ramânând o forta puternica si dinamica a cresterii economice si a dezvoltarii. Efectele negative ale globalizarii, manifestate prin marginalizarea crescânda a unui mare numar de tari în curs de dezvoltare, sunt resimtite de catre acestea îndeosebi în trei domenii esentiale: financiar, al comertului international si al tehnologiei.

6

Tema nr. 3 Procesul de globalizare a economiei mondiale, a inceput la mijlocul anilor '80, a capatat noi valente si adepti in deceniul '90 si continua in prezent sa se manifeste cu putere desi are de infruntat conceptii regionaliste si nationaliste Cartea scrisa de Thomas L. Friedman intitulata „Pământul este plat. Scurtă istorie a secolului XXI” este o excelentă lucrare despre procesul globalizării economiei; despre ce a provocat acest proces, unde a ajuns şi încotro se îndreaptă; despre puternicele efecte ale intrării pe piaţa mondială a unui număr 3 miliarde de oameni care vor îmbrăţişa capitalismul şi soluţiile recomandate pentru a rezista (în piaţă şi pe Terra) în aceste condiţii; despre implicaţiile politico-militare şi social-culturale ale deschiderii către comerţul global. Dupa Thomas L. Friedman , autorul cartii “ Lumea este plata” , globalizarea are trei epoci: - globalizarea 1.0 , a inceput cu descoperirea Lumii noi in 1492 de catre Columb si a durat pana in jurul anului 1800. Aceasta esra a fost sustinuta de utilizarea resureslor naturale, cum ar fi de vant sau cai putere. - globalizarea 2.0 , intre 1800 si 2000.Aceasta a fost nasterea de companii multinationale , cautarea de noi piete de munca, vigoare si resurse naturale.Aceasta era a fost influentata de motoare cu aburi,automobile,telefon,calculator,telecomunicatii,interconectarea lumii intregi. - globalizarea 3.0 , a inceput cu secolul XXI . In timp ce primele doua globalizari au fost influentate de tari si companii multinationale , valul actual este condos de catre persoanele fizice, factorul dominant fiind software-ul si internet-ul. Noul val de globalizare coincide cu transformarea economiei mondiale in economie bazata pe cunoastere sau cunostinte bazate pe economie, cu activitai pentru resurse , prelucrare,procese de tehnologie si informatii. Inceputul secolului XXI va ramine in istorie, afirma Thomas L. Friedman, nu prin conflicte militare sau evenimente politice, ci prin patrunderea umanitatii intr-o noua etapa a globalizarii – „aplatizarea" Pamintului. Fara frontiere comerciale sau politice, sub dublul efect al globalizarii si revolutiei digitale, rezervele de cunoastere si resursele se conecteaza intre ele oriunde s-ar afla pe mapamond, nivelind terenul de joc ca niciodata pina acum. Friedman inlatura in mod stralucit valul de mister ce acopera captivanta si, adeseori, tulburatoarea scena globala, desfasurind-o sub ochii nostri – o lume plata pe care o simtim, insa pe care abia daca o intelegem. Cartea cuprinde: -cum a devenit pamintul plat -America si pamintul plat -tarile in curs de dezvoltare si pamintul plat -companiile si pamintul plat -geopolitica si pamintul plat Cartea scrisa de David M. Smick intitulata “Pericole ascunse pentru economia globală” isi propune sa demonstreze ca in punctul de vedere al pietelor financiare, lumea nu e plata, asa cum sustinea Tom Friedman in lucrarea sa intitulata „Pământul este plat. Scurtă istorie a secolului XXI”. Prin cartea sa David Smick ne introduce in lumea financiara unde regula este cea a rasturnarilor de situatie care au nevoie de milioane de participanti ai pietei pentru a reconsidera adevarurile lumii de dinainte de criza actuala. Lumea este rotunda din cauza faptului ca lumea politica si cea a pietei financiare se inteleg tot mai putin una pe cealalta. 7

Acest lucru este valabil mai ales in Statele Unite, unde este luata in considerare o indepartare de liberul schimb si de pietele de capital liberalizate. Sistemul financiar global este vulnerabil in fata unui efect psihologic de turma. Panica s-a raspandit in timpul crizei creditului din 2007-2008 pentru ca nimeni nu mai stia care institutii financiare detineau deseuri toxice subprime si cu ce costuri. Supravietuirea sistemului financiar mondial depinde de un joc global numit incredere. Din punctul de vedere al lui David Smick, nimic nu se intampla liniar. Regula e cea a rasturnarilor de situatie: intoarceri si cotituri neasteptate, care adesea au nevoie de milioane de participanti ai pietei pentru a reconsidera adevarurile devenite datate. Factori determinanti ai globalizarii economiei mondiale care au influentat adancirea procesului de globalizare a economiei mondiale include: libera circulatie a marfurilor, liberalizarea serviciilor , liberalizarea pietelor de capital , liberalitatea investitorilor straini de a infiinta firme si alti factori cu caracter legislativ si administrativ favorabili globalizarii.

8

Tema nr. 4 Primii 10 exportatori si importatori în comerţul cu bunuri (produse manufacturate) ţări -primi 10 exportatori: Ucraina Comunitatea Statelor Independente Federatia Rusa Orientul Mijlociu Arabia Saudita Africa Emiratele Arabe Unite Nigeria Brazilia America de S si N -primi 10 importatori: Brazilia Nigeria Ucraina Comunitatra Statelor Independente Chile Federatia Rusa America de S si America C Arabia Saudita Africa Orientul Mijlociu Emiratele Arabe Primii 10 exportatori si importatori în comerţul cu servicii – ţări -primi 10 exportatori: Federatia Rusa Comunitatea Statelor Independente Brazilia Egipt China Orientul Mijlociu Argentina Elvetia Japonia America de S si America C -primi 10 importatori: Ucraina Federatia Rusa Brazilia Comunitatea Statelor Independente Egipt China Orientul Mijlociu America de S si America C Argentina 9

Tema nr. 5 Puncte forte pentru investitorii straini care doresc sa investeasca in Romania: - cadrul legal este în general bun şi acesta este şi motivul pentru care mulţi investitori străini au fost atraşi de România. Problema estre că implementarea anumitor legi creează probleme investitorilor străini. - stabilitate macroeconomica - forta de munca numeroasa ,cu costuri reduse si un nivel acceptabil de educatie initiala - resurse naturale - resurse energetice - o serie de sectoare de succes in industria prelucratoare si in sectorul primar - numar mare de specialisti in domeniul TIC - un potential incurajator de crestere a productivitatii Puncte slabe pentru investitorii straini care doresc sa investeasca in Romania: - concentrare in sectoare cu valoare adaugata scazuta/strategii bazate pe costuri reduse - nivel redus al cercetarii- dezvoltarii si al inovarii si legatura fragila cu economia - cultura anteprenoriala slab dezvoltata / baza IMM slab dezvoltata - capitalizare redusa a IMM-urilor - acces dificil la finantare si la informatie in domeniul afacerilor - grad scazut de sofisticare al pietei - costuri mari de productie (mai putin costurile cu forta de munca) - fiscalitate instabila - impozitarea business-ului fluctueaza de la an la an - intârzierea rambursărilor de TVA - desele schimbări legislative - infrastructura de telecomunicatii, - infrastructura de transport si logistica, - climatul social si calitatea vietii.

10

Bibliografie 1. Martin, Hans- Peter, Schumann Harald - Capcana globalizarii, Ed.Economica, Bucuresti, 2000 2. Postelnicu, GH. Postelnicu, C.– Globalizarea economiei, Ed. Economica, Bucuresti,2000

3.Thomas L. Friedman, -Pământul este plat. Scurtă istorie a secolului XXI, Editura Polirom, 2007. 4.David M. Smick, Lumea e rotundă. Pericole ascunse pentru economia globală, Editura Publica, 2009. 5.Virgil Gheorghita, Aristide Cociuban – Economie mondiala, ed.Politeia – SNSPA, 2002; www.wto.org www.arisinvest.ro http://www.scritube.com http://www.evz.ro www.zf.ro

11