Acidul Hialuronic [PDF]

Zitiervorschau

Berbece Larisa-Cristina Master Bioingineria Reabilitarii, An II Medicina regenerativa si inginerie tisulara

Acidul hialuronic-biomaterial cu aplicatii in regenerarea tisulara Acidul hialuronic (de asemenea denumit Hyaluronan sau in Romaneste Hialuron) este o componenta esentiala a tesuturilor conectante. Absenta lui conduce la uzura tesuturilor prin frecare. Cea mai evidenta consecinta este lipsa lubrefierii incheieturilor care conduce la frecarea “os-pe-os” conducind la macinarea oaselor insotita de dureri articulare. La nivelul pielii absenta lui conduce la riduri si cute. Beneficii ale suplimentarii cu Acid hialuronic : -Efect cosmetic: Hidratarea pielii dinspre interior spre exterior, rectificind astfel ridurile. -Efect anti-artritic: lubrifica articulatiile in special la genunchi si solduri. -Efect rejuvenant, anti-imbatranire: pentru barbatii si femeile intre 30 si 40 de ani care incep sa vada in oglinda semnele imbatranirii. Funcţii: -modularea inflamaţiei - stimularea migrării, proliferării şi diferenţierii celulare - efecte asupra angiogenezei - potenţial osteoconductiv (accelerează regenerarea osoasă) - de purtător pt alte molecule folosite în tehnicile de regenerare osoasă ghidată - efect bacteriostatic (Studii recente în procedurile chirurgicale regenerative arată că reducerea încărcăturii microbiene în situl afectat poate îmbunătăţi rezultatele clinice ale terapiei regenerative. Aplicaţiile clinice de membrane, geluri sau bureţi cu acid hialuronic în timpul terapiei chirurgicale poate reduce contaminarea microbiană a siturilor chirurgicale afectate, astfel scazând riscul infecţiei postchirurgicale şi promovând regenerări mai predictibile.)

Aplicaţii posibile ale HA nemodificat

Oftalmologie Picăturile apoase de pus în ochi au dezavantajul că mai mult de 75% din soluţia aplicată se pierde prin drenaj în primele 2 minute. De aceea se adaugă polimeri soluţiei cu rolul de a mări vâscozitatea si de a creste astfel timpul de stationare al medicamentului. Gurny si colaboratorii au aratat ca solutiile de HA au capacitatea unica de a prelungi timpul de stationare al pilocarpinei in apropierea precorneei. Acestia au sugerat ca HA interactioneaza direct cu membrana celulara a tesutului corneal. Eliberarea controlată de medicamente În unele experimente s-a observat ca HA marcat izotopic s-a deplasat din fluidul sinovial în nodulii limfatici. După injectarea intravenoasă în şoarece a unei cantităţi mari de HA marcat sa observat ca după un timp HA se găseşte în nodulii limfatici. Această observaţie a arătat potenţialul HA de a fi folosit ca purtător de medicamente prin sistemul limfatic către locul ţintă pentru tratarea diferitelor tumori maligne. Dermatologie Datorita permeabilităţii slabe si naturii lipofilice a pielii umane, foarte puţine medicamente pot fi livrate transdermal pentru atingerea nivelelor terapeutice în piele. În ultimii ani s-au obţinut rezultate promiţătoare în tratamentul artritei şi cancerului de piele cu ajutorul unor medicamente pe bază de HA. Rezultate foarte bune obţinându-se în cazul diclofenacului. Chirurgie Prevenţia formării postoperatorii a adeziunilor este o problemă mereu actuală. S-a arătat că soluţiile de HA reduc adeziunile după chirurgia abdominală şi ortopedică. Mitchell şi colaboratorii au arătat că adeziunile pericardice postoperatorii sunt mult diminuate dacă se administrează animalului o solutie de 0,4% HA in timpul pericardiotomiei. Mecanismul real prin care soluţiile de HA previn formarea adeziunii este încă necunoscut. Implanturi Bioincompatibilitatea unor implanturi mamare, cum ar fi gelurile siliconice, a dus la căutarea de noi alternative. Lin şi colaboratorii au studiat posibilitatea folosirii HA ca material de umplere. S-a arătat că implanturile pe bază de HA au aceeaşi consistenţă ca gelurile siliconice,

dar permit o mai bună vizualizare a structurii sânului în jurul implantului. După primul an de la implantare în animal nu s-a observat nici o reacţie adversă. Viscosuplimentarea reprezintă o tehnică relativ recentă şi constă în injectarea unui lichid conţinând acid hialuronic în articulaţia genunchiului. Acidul hialuronic reprezintă o substanţă naturală, componentă a lichidului sinovial (lichidul care se găseşte în articulaţie) şi care are efect de lubrefiere, pentru a permite extremităţilor oaselor să alunece una pe cealalată, absoarbind şocurile transmise în articulaţie prin încărcare.

Acidul hialuronic combate ridurile Cu siguranta ridurile sunt una dintre problemele care iti dau cel mai mult de gandit si te fac sa constientizezi trecerea anilor. Gratie cercetarilor, ele pot fi combatute nu doar cu ajutorul bisturiului. In ceea ce priveste injectiile antirid, acidul hialuronic este substanta cea mai eficienta. Pentru cele care vor sa lupte impotriva efectelor imbatranirii, fara durere si interventii chirurgicale, acidul hialuronic este solutia optima. El combate ridurile fara efecte secundare, implementarea lui fiind mult mai simpla decat o interventie chirurgicala. Acidul hialuronic este ideal pentru combaterea ridurilor fine si extrem de eficient si in lupta impotriva celor profunde. Acidul hialuronic este prezent in organismul nostru, servind la mentinerea unui nivel bun de hidratare a pielii noastre. El capteaza apa si o mentine in straturile profunde ale pielii. Acidul hialuronic este o molecula care actioneaza in mod asemanator unui burete. Tratarea ridurilor cu ajutorul acidului hialuronic se efectueaza prin injectarea unui gel. Odata patruns in piele, gelul retine apa si se amesteca cu acidul hialuronic din piele, dandu-i volum acesteia. Astfel, pielea capata aspectul initial, ridurile fiind eliminate. Este vorba de un produs biodegradabil care se imprastie in mod natural in organism. Asadar dezavantajul ar fi acela ca injectiile isi pierd efectul dupa o anumita perioada de timp si trebuie refacute. Avantajul este insa efectul reversibil al interventiei care este mai putin ingrijorator decat aspectul definitiv al interventiilor chirurgiei estetice. Acidul hialuronic este folosit mai ales pentru ridurile din zona nasului si a gurii. De asemnea, se poate recurge la acidul hialuronic pentru tratarea obrajilor, a fruntii si a ridurilor de sub ochi. Adesea si buzele sunt remodelate cu ajutorul acidului hialuronic. Rolul si locul acidului hialuronic (RESTYLANE) in procedurile estetice si revitalizante

Acidul hialuronic este foarte mult folosit in medicina estetica. Este o polizaharida izolata pentru prima data din vitrosul bovin in anii 1930. Se gaseste in toate tesuturile, la toate vertebratele. Acidul hialuronic este un component universal al spatiului extracelular si este identic la toate speciile, in toate tesuturile. Acidul hialuronic castiga popularitate tot mai mult in industriile medicale si cosmetice. Produsele cosmetice contin acid hialuronic pretind ca hidrateaza tenul, permitandu-i sa arate mai fin si mai stralucitor. Studiile clinice au aratat ca ajuta si la o vindecare mai rapida si poate reduce aparitia atat a vechilor cat si a noilor cicatrici. Injectiile cu acid hialuronic, cum ar fi Restylane, se folosesc pentru a diminua aparitia ridurilor, imbatranirea si depresiile tenului cauzate de cicatrici de acnee sau de rani.

Efectele acidului hialuronic in caz de artrita Suplimentele orale cu acid hialuronic se promoveaza in caz de artrita si pentru multe alte conditii incluzand sanatatea pielii. Multe studii au fost facute cu acid hialuronic in forma injectabila in genunchi. O parte din studiile in forma injectabila a acidului hialuronic direct in articulatie arata ca eficienta sa, in timp ce altele nu arata acest lucru. Acidul hialuronic pentru tratamentul osteoartritei genunchilor Acidul hialuronic este indicat pentru pacienti cu osteoartrita genunchilor. Oricum, experienta clinica, in special efectele benefice si secundare, cu serii repetate de injectii pe termen lung sunt limitate. Pacientii au fost ingrijiti de un mare centru de ingrijire pentru managementul

osteoartritei genunchilor. Pacientii au primit o serie de trei injectii intraarticulare cu Suplasyn (10 mg/ml, injectie de 2-ml timp de 3 saptamani. CONCLUZII: Injectiile intraarticulare cu acid hialuronic au fost foarte eficiente in imbunatatirea durerii in repaos si la mers a pacientilor cu osteoartrita genunchilor la prima si a doua serie a tratamentului. Terapia a fost foarte satisfacatoare pentru pacienti si a fost asociata cu foare putine efecte secundare si a limitat folosirea modalitatilor terapeutice concomitente. Aceste date sprijina rolul potential al acidului hialuronic ca o optiune eficienta pe termen lung de terapie pentru pacientii cu osteoartrita genunchilor. Acidul hialuronic are multe funcţii structurale şi fiziologice în ţesuturi, inclusiv interacţiuni extracelulare şi celulare, interacţiunea factorului de creştere dar si în reglarea presiunii osmotice şi lubrifierea ţesuturilor, ce ajută la menţinerea integrităţii structurale şi homeostatice ale ţesuturilor. Aplicaţii clinice în parodontologie HA a fost identificat în toate ţesuturile parodontale în cantităţi variabile, fiind mai evident în ţesuturile nemineralizate, cum ar fi gingia şi ligamentul parodontal, comparativ cu ţesuturile mineralizate, cum ar fi cementul şi osul alveolar. În plus, datorită nivelului ridicat de HA în serul sangvin, el este o prezenţă constantă în fluidul şanţului gingival ca un factor seric de suprasarcină. Acidul hialuronic natural este un polimer extrem de hidrofilic; există ca un gel vâscos şi nu există în sine, având caracteristicile structurale cerute pt utilizarea ca produs chirurgical. Un ester al HA este mai puţin solubil în apă şi de aceea mai stabil. Datorită structurii sale moleculare unice, HA poate fi asamblat în variate greutăţi moleculare şi liofilizat şi esterificat într-o varietate de configuraţii structurale diferite cum ar fi bureţi şi membrane. Rata biodegradării acestor materiale poate fi manipulată prin modificarea gradului de liofilizare şi esterificare. De aceea, acidul hialuronic poate fi benefic ca material de adiţie rezorbabil în procedurile de chirurgie regenerativă. Nivelul de aplicaţii recomandat pt a obţine o îmbunătăţire clinică semnificativă este de 3 ori pe zi timp de cel puţin 4-8 săptămâni.

HA are roluri multifuncţionale în parodontologie - aplicaţiile topice subgingivale de gel HA pot fi folosite ca agent antimicrobian adjuvant în chiuretajul subgingival şi planarea rădăcinilor (root scaling şi planing) - regenerare osoasă în defectele osoase parodontale - regenerare osoasă ghidată - tratament nechirurgical al pungilor periimplantare - întreţinere periimplantară în implanturile funcţionale cu încărcare imediată - ca HA celular autolog în augmentarea cu grefă gingivală, în chirurgia mucogingivală - ca purtător pt noi molecule în variate proceduri regenerative - ca biomaterial schelă în cercetările de inginerie tisulară HA este biocompatibil şi sigur pt utilizare, fără evidenţe de citotoxicitate găsite. HA gel, injecţii sau oral, nu trebuie folosit la pacienţii cu alergii. Efectele secundare ale HA, deşi nu sunt severe, includ echimoze, edem, roşeaţă, durere, mâncărimi şi sensibilitate la locul injectării. Biodegradarea acidului hialuronic Biodegradarea acidului hialuronic este un process treptat. În spaţiul extracelular a majorităţii ţesuturilor se găseşte HA cu masă moleculară mare. Împreună cu alte structuri macomoleculare HA contribuie la proprietăţile mecanice ale reţelei. Prin urmare, pentru a fi eliberat din această reţea solidă, polimerul trebuie să fie cel puţin parţial degradat prin mecanisme mediate de receptori sau prin endocitoză. În compartimentul lizozomal, acidul hialuronic este hidrolizat la oligozaharide de către hialuronidazele intracelulare, fragementele fiind în cele din urmă degradate la monozaharide de către exo-glucozidazele aflate în lizozomi.

Bibliografie

1.

Chemistry and Biology of Hyaluronan, H.G. Garg and C.A. Hales;

2.

http://en.wikipedia.org/wiki/Hyaluronan

3.

Inhibition of hyaluronidase at high substrate concentration, Trias

ASTERIOU, Jean-Claude VINCENT and Brigitte DESCHREVEL. 4.

Studiul depolimerizării hialuronatului de sodiu în fază eterogenă

realizat în laboratorul ”Polimeri, Biopolimeri, Suprafeţe” (FRE 3101 CNRS – Universitatea Rouen) de către: Fériel AMAR – doctorandă în anul doi la Universitatea Rouen, Sanda BUCĂTARIU (ROTAR) – student Socrates/Erasmus, sub coordonarea ştiinţifică a doamnei profesoare Brigitte DESCHREVEL 5.

Bezdrîgin M. Acţiunea biologică, biocompatibilitatea şi inofensivitatea

acidului hialuronic obţinut din diferite surse naturale. Realizări ştiinţifice în farmacologie. Chişinău, 1999, P.171-177. 6.

Lutan V., Bezdrâghin M. Procedeu de obţinere a acidului hialuronic.

Brevet MD, 1617, C08B37/08, 2001