Zona Temperată [PDF]

Zitiervorschau

ZONA TEMPERATĂ

CUPRINS       

Localizarea Caracteristici climatice Vegetația Fauna Importanța Curiozități Peisaje

•Localirare

Zona temperată indică cele două zone din emisferele nordică și sudică care sunt cuprinse între latitudinile tropicelor și ale cercurilor polare. Zona temperată nordică se extinde între Tropicul Racului, de la aproximativ 23,5 grade lat nordică până la Cercul Polar Arctic, la circa 66,5 grade lat nordică. Corespunzător, zona temperată sudică se găsește între Tropicul Capricornului, situat la 23,5 grade lat sudică până la Cercul Polar Antarctic, la 66,5 grade lat sudică. Zona temperat – continentală reprezintă interiorul continentelor, unde există suprafețe mari încojurate de uscat în toate direcțiile, deși alteori mai este determinată de orientările lanțurilor muntoase. Zona pădurilor de foioase -> în cea mai mare parte a Europei, în America de Nord, Asia și pe mici porțiuni în America de Sud, Australia și Noua Zeelanda. Zona stepelor -> în America de Nord, în Europa, în Asia, în America de Sud, în Africa și în Australia de Sud-Est.

•Caracteristici climatice Climatul corespunzător zonei temperate se numește climat temperat. Climat temperat -> climat temperat - continental -> climat temperat - oceanic Caracteristicile climatului temperat: - prezinta 4 anotimpuri: verile sunt calduroase, iar iernile aspre; - temperaturi reprezentative: temperatura medie lunară pe timp de vară este de 20 – 30 grade Celsius; temperatura medie lunară pe timp de iarnă este între -10 - -40 grade Celsius; - precipitațiile anuale sunt de aproximativ 250 - 500 mm/ an;

-

vânturile predominante sunt cele care bat dinspre vest.

•Vegetația 1. PADURILE DE FOIOASE

•Condițiile care influențeaza apariția pădurilor de foioase: -climat răcoros, cu ierni nici prea severe nici prea lungi, cu veri scurte și moderate sub raport termic. -anotimpurile de tranziție, respectiv primăvara și toamna, caracterizate prin coup de frig, joacă un rol capital. -perioadele marcante de secetă sunt inexistente -precipitațiile sunt abundente (cca 500 mm/an) și repartizate uniform pe parcursul anului -solurile sunt brune de pădure, mai mult sau mai puțin levigate; în funcție de gradul de aciditate și de umiditate, ele corespund unor asociații vegetale clar diferențiate •Arborii pădurilor de foioase sunt: salcia, teiul, castanul, acacia, plopul, magnolia, stejarul, fagul, mesteacănul, alunul, arțarul, frasinul, etc.

2. STEPA -Flora este dominată de graminee și din plante cu rizomi (care se dezvoltă rapid după ce apar condiții favorabile), dar și din tufărișuri și plante spinoase. -Exemple: ovăz, salvia, colilia, scaiul vânat, spinul vântului, scaiul dracului etc. -Arborii și arbuștii lipsesc din cadrul stepelor.

•Fauna 1. PADUREA DE FOIOASE Verile puțin călduroase și iernile relativ blânde oferă hrană din abundență numeroaselor animale care populează padurile de foioase. În aceste păduri trăiesc: lupul, vulpea, căprioara, mistreţul, jderul, veveriţa, pisica sălbatică, mierla, piţigoiul, sticletele.

2. STEPA Animalele stepei sunt adaptate să facă faţă atât căldurii mari şi lipsei de apă din timpul verii, cât şi vânturilor violente, gerurilor şi lipsei de hrană din timpul iernii. Ele sunt bune alergătoare şi au auzul bine dezvoltat.Cele mai numeroase animale sunt rozătoare (iepuri, hârciogi, popândăi etc.). Dintre carnivore, cel mai cunoscut este dihorul.Păsările sunt mici şi au pene maro şi cenuşii. Ele îşi fac cuibul pe sol.Cele mai reprezentative păsări de stepă sunt: potârnichea, şoimul de stepă, cucuveaua şi dropia. Multe dintre păsări sunt migratoare.

•Importanța •

•

•

• •

•

Zona de clima temperată reprezintă o zonă extrem de importantă din punct de vedere biogeografic prin marea varietate staţională şi altitudinală a zonei, care a determinat concentrarea unui număr de specii de floră şi faună de interes conservativ şi totodată interferenţa speciilor floristice din arealele central european, mediteranean şi asiatic. Unele modificări ale condițiilor de mediu se produc mai întai prin exploatările intense de masă lemnoasă, combustibili sau minereuri, iar apoi prin extinderea suprafețelor cu pașuni și unele terenuri agricole. Arborii având înalțimi mari au importanța în industria lemnului. Pădurile zonei temperate sunt folosite pentru producerea lemnului şi a produselor nonlemnoase. Aceasta include lemnul pentru construcţii, lemnele pentru foc, dar, de asemenea, multe produse nelemnoase cum ar fi hrană, medicamente, apă curată. Pădurile pot asigura miere şi fructe, la fel ca şi multe animale şi plante comestibile nonlemnoase şi desigur peşte şi alte produse pescăreşti în pădurile inundate. Pădurile sunt casa unei diversităţi uimitoare de specii care trăiesc în habitate forestiere. Şi, desigur, pădurile au un important rol vital pe care îl joacă în atenuarea şi adaptarea la schimbările climatice. Pădurile temperate ajuta la înmagazinarea carbonului. Zona de climă temperată şi pădurile terestre au un rol crucial în circuitul global al apei dulci, care menţine lumea noastră vie. Pădurile au un impact semnificativ în nivelul evaporaţiei şi transpiraţiei a apei în atmosferă, care la rândul său, afectează precipitaţiile. Ceea ce contează nu este doar faptul că pădurile joacă acest rol critic, dar şi că alte tipuri de acoperire a solului nu pot produce aceleaşi efecte. Astfel, terenurile agricole bine drenate nici nu absorb şi nici nu reţin aceeaşi cantitate de apă ca pădurile şi nu oferă nimic pe lângă aceastră rată de evaporare şi transpiraţie a apei în atmosferă, astfel încât contribuţia lor în circuitul apei este nesemnificativ de scăzut. În rezumat, într-un bazin hidrografic pădurile joacă un rol dublu, atât ca o parte vitală a circuitului apei, dar şi ca o influenţă a modului în care apa este transportată prin captare şi depozitare.

    

        

•Curiozităț iarborii longevivi sunt: măslinul – 2000 ani, stejarul – 1600 ani, teiul – 1150 de ani, chiparosul – 350 ani. cea mai veche specie de arbori este Gingko biloba. Este o ,,fosilaăvie”, cu o vechime de 160 milioane de ani. frunzele au vârste diferite, în functie de specie. Astfel, frunzele (acele) de brad trăiesc aprox. 9 ani, cele de arțar între 1 și 4 ani, iar cele de dud cam 130 de ani. în Africa de Nord creste un copac numit ,,arborele necuratului”. Scoarta lui conține un procent mare de fosfor, ceea ce il face să lumineze noaptea. rădăcinile si perișorii absorbanți ai secarei, puse cap la cap, formeaza un fir care poate înconjura România. dacă introduceți într-un pahar cu apă fragmente de frunze sau scoarță de castan sălbatic , seva plantei, dizolvată în apă, începe să radieze o lumină albastră. prima plantă cerealiferă cultivată pe Terra este orzul. soimii pot atinge vârsta de 100 de ani, iar porumbeii 30 de ani. prepelițele sunt cele mai mici dintre păsările vânate. cea mai prolifica pasăre din România este prepelița. soimul are una dintre cele mai mari viteze de zbor – 120 km/h. în ceea ce privește fecvența cardiacă, pițigoiul, vrabia, canarul si rândunica au 800 de bătăi/minut. cea mai somnoroasă pasăre este pițigoiul. veverițele de copac nu hibernează.

•Peisaje