Vascularizatia Creierului [PDF]

Zitiervorschau

VASCULARIZATIA ARTERIALA Circulatia arteriala a creierului, provine din patru surse principale: cele doua artere carotide interne si cele doua artere vertebrale. Fiecare din aceste vase poseda teoretic un teritoriu de irigatie bine definit dar in acelasi timp, anastomozandu-se intre ele la baza creierului, devine evidenta posibilitalea suplinirii vascularizatiei in caz de obstructii. Pe de alta parte, particularitatile metabolice ale tesutului nervos (mai ales necesitatile mari de oxigen), corelate eu modalilatea de distributie (de tip terminal) a arterelor dupa ce au patruns in substanta nervoasa, explica varietatea si gravitatea tabloului clinic, in cazul unor intreruperi ale circulatiei sanguine in aceste vase. In cadrul sistemului arterial encefalic, deosebim doua subsisteme: -

sistemul carotidian si sistemul vertebro-bazilar.

Sistemul arterial carotidian, este reprezentat de artera carotida interna si ramurile sale colaterale si terminale. Artera carotida interna este ramura laterala terminala a arterei carotide comune, din care se desprinde la nivelul marginii superioare a cartilajului tiroid (anterior) si procesului transvers al vertebrei C4 (posterior). Aportul de sange la emisferele cerebrale este asigurat de ramurile terminale ale arterei carotide interne in numar de patru. (Fig.1): -

.

Fig. 1 Circulatia arterială cerbrală Sistemul arterial vertebro-bazilar este format din: 

artera bazilara, vas nepereche, se formeaza din unirea celor doua artere vertebrale, la nivelul santului bulbo-pontin.  artera cerebeloasa anterioara inferioara ia nastere din 1/3 proximala a arterei bazilare.  artera cerebeloasa superioara ia nastere inaintea bifurcatiei Arterele celor două jumătăţi simetrice ale encefalului sunt interconectate prin anastomozarea ramurilor terminale, realizând un poligon arterial descris de WILLIS dispozitiv unic în organism (Fig.2). 1

Fig.2. Poligonul arterial Willis Circulatia venoasa Venele creierului nu posedă valve, iar pereţii lor sunt extrem de subţiri din cauză că nu au strat muscular. Ele formeaza 2 sisteme: -

un sistem de vene superficiale pe suprafata emiferelor,

-

un sistem de vene profunde aflate in apropierea plexurilor coroidiene.

Aceste vase penetreză arahnoida şi stratul meningeal intern al durei mater pentru a drena în sinusurile venoase. FIZIOLOGIA CIRCULAŢIEI CEREBRALE Circulatia cerebrala prezinta o serie de particularitati in raport cu circulatia sistemica, determinate de o serie de conditii anatomo-fiziologice. Astfel ea se desfasoara intr-un parenchim suspendat in interiorul (procesele expansive endocraniene), circulatia sangelui este deficitara datorita cresterii rezistentei vasculare cerebrale. Circulatia cerebrala se desfasoara in conditiile in care vasele creierului se gasesc in ortostatism, la aproximativ 50 de cm deasupra cordului. Se apeciaza ca la o presiune sistemica medie de 100 mm Hg ar trebui sa corespunda o presiune arteriala cerebrala medie de 62 mm Hg. Prin interventia mecanismelor nervoase si chimico-umorale de regenerare se mentine o presiune de perfuzie cerebrala constanta. Privind structura peretior vaselor cerebrale s-a constatat ca fibrele musculare ale acestora sunt mai putin dezvoltate in raport cu vasele din restul organismului, iar fibrele elastice sunt mai numeroase si orientate in mod diferit. 2

Presiunea efectiva de perfuzie a creierului este reprezentata de gradientul presiunii dintre artera carotida interna si vena jugulara. Cum presiunea sanguina jugulara este de 8 — 10 mm Hg, poate fi neglijata, iar presiunea de perfuzie a creierului poate fi considerata egala cu presiunea sanguina de la nivelul arterei carotide interne sau arterei humerale. Comparata cu presiunile de perfuzie ale altor important depinde de gradul hipoxiei cerebrale acute. In cazul unei hipertensiuni arteriale permanente, debitul sanguin cerebral se mentine la un nivel constant datorita cresterii rezistentei vasculare cerebrale si, deci, rezistentei la curgere. Dar in aceste conditii survine o serie de alterari ale peretilor vaselor sanguine cerebrale care apoi nu mai posibilitatea unei reactii prompte si adecvate la modificari tensionale. Citeste si pe

ASPECTE GENERALE ALE ACCIDENTELOR VASCULARE CEREBRALE

3

4

5