Teste Igiena Rezolvate [PDF]

Zitiervorschau

Enunțuri pentru testare la disciplina IGIENA GENERALĂ, Facultatea Medicina nr.1 2020-2021

INTRODUCERE 1.Sanitarie – noţiune. Activitatea practică a medicinei preventive 2.Profilaxie – noţiune. Un complex de măsuri medicale şi sanitare pentru prevenţia apariţiei bolilor şi menţinerea sănătăţii 3.Igienă – definiţie. Igiena este ştiinţa care elaborează norme şi reguli igienice Igiena este ştiinţa care studiază factorii de mediu şi acţiunea lor asupra sănătăţii 4.Tipurile de profilaxie. Primară Secundară Terțiară 5.Profilaxia primară – scopul. Prevenirea apariției bolii Înlăturarea completă a factorului nociv Diminuarea acțiunii factorului nociv până la niveluri inofensive 6.Profilaxia secundară – scopul. Diagnosticul precoce a stărilor premorbide: 7.Profilaxia terţiară – scopul. Recuperarea profesionala a bolnavului cronic Prevenirea complicaţiilor ce pot apărea la persoanele deja bolnave, tratamentul şi reabilitarea lor 8.Normativ igienic – noţiune. Diapazonul strict determinat al factorului de mediu care acţionează în mod optim sau este inofensiv pentru activitatea şi sănătatea omului 9.Factorii biologici ai mediului înconjurător. Cma ale componenţilor chimici nocivi din aer, apă, sol, alimente Nivelurile şi dozele maxime admisibile ale factorilor fizici antropogeni: praf, zgomot, vibraţii, etc Componenţa optimă şi admisibilă a raţiei alimentare, apei potabile Modificările fiziologobiochimice din organism ce apar sub acţiunea factorului nociv 10. Tipurile de normative igienice. Maxim admise Optime Temporare 11. Obiectivele igienei individuale. respectarea regimului de muncă şi odihnă alimentaţia raţională

menţinerea curăţeniei corpului, îngrijirea părului, cavităţii bucale, pielii ocupaţia cu sportul 12. Metodele de cercetare aplicate în igienă. Met. a factorilor de mediu Met. a reactiei organismului la actiunea acestor factori IGIENA ALIMENTAŢIEI 13. Proprietăți, ce nu le posedă vitaminele. 14. Sursele de vitamine pentru organism. 15. Rolul vitaminelor în organismul uman. 16. Factorii ce asigură un aport corespunzător de vitamine în organism. Majoritatea vitaminelor nu pot fi sintetizate de către organism, deci ele trebuie obținute din alimentație. 17. Rolul biologic al vitaminei A. Influenţează creşterea organismului; Normalizează diferenţierea epiteliului; Intră în structura pigmenţilor retinieni; 18. Surse alimentare de vitamina A. Unt Cașcaval 19. Manifestările hipervitaminozei A. Cefalee Anorexie Căderea părului Fragilitatea și dureri osoase 20. Organele de depunere a rezervelor de vitamina A. Ficat 21. Manifestările hipovitaminozei D. Rahitism la copii Hipotonie musculară Osteomalacie 22. Manifestarea hipervitaminozei D. Depuneri de calciu în ţesuturi Cefalee Diaree 23. Surse de vitamina D. Peste, galbenus de ou, lapte, unt 24. Rolul biologic al vitaminei E. Necesari pentru mentinerea integritatii si functiei membranei celulare, mitocondriilor si lizozimului 25. Manifestările hipovitaminozei E. ateroscleroza 26. Sursele vitaminei E. Ulei de floarea soarelui si de bumbac Carne de vita Unt

Ficat Slanina de porc, pastaioase Legumele 27. Surse de vitamina K. Ficatul Zarzavaturile Ou Lapte 28. Vitaminele liposolubile. Retinol Tocoferoli 29. Vitaminele hidrosolubile. C,P B1, B2, B6, B12 B15, B4, B8

 

30. Substanțe cu efecte vitaminice. adenină

Flavonoizii acidul para-aminobenzoic Acid pangamic 31. Factorii care condiționează pierderea vitaminelor hidrosolubile. se dizolvă în apă 32. Căile de eliminare a vitaminelor hidrosolubile. Cu consum de energie prin urina 33. Manifestările hipovitaminozei A. Hemelorapia Uscaciune a pielii Cheratinizarea foliculelor piloase Hipercheratoza Lezarea corneii Xeroftalmul Cheratomalatia

34. Consecințele hipervitaminozei D. Diaree Cefalee Depuneri de calciu în țesuturi 35. Manifestările hipovitaminozei B1. Beriberi 36. Manifestările bolii "beri-beri".

Senzaţia de lipsă de aer Ritm cardiac accelerat Umflarea mâinilor sau/şi a picioarelor Slăbiciune la nivelul membrelor inferioare Înţepături sau pierderea sensibilităţii la nivelul mâinilor sau picioarelor Dureri musculare Confuzie Tulburări de vorbire Vărsături Mişcări involuntare ale ochilor sau vedere dublă Pierderi de memorie Tulburări de coordonare Halucinaţii Incapacitatea de a reţine informaţii şi de a face calcule simple Paralizie 37. Rolul biologic al vitaminei B1. Implicată în metabolismul glucidelor Implicată în metabolismul proteinelor Implicată în metabolismul lipidelor 38. Surse de vitamina B1. Pâine de secară Cerealiere Drojdie de bere Leguminoase uscate 39. Rolul biologic al vitaminei D3. Reglează metabolismul calciului și fosforului Stimulează creșterea și dezvoltarea fizică Vitamină antirahitică 40. Rolul biologic al vitaminei B2. Reglează respirația tirsulară Este o parte componentă a enzimelor implicate în reacțiile de oxidoreducere Este implicată în metabolismul proteinelor 41. Manifestările hipovitaminozei B2. Ariboflavinoză(hiporiboflavinoza) 42. Produse surse de riboflavină. Ficat Rinichi Inima Galbenus de ou Gramineele Laptele Drojdia de bere 43. Manifestările severe al hipovitaminozei PP. Dermatite Diaree Demență Pelagra

44. Sursele de vitamina PP. graminee legume\ legume cu pastai carne oua

45. Funcțiile vitaminei C în organism. Participa in procesele de oxidare si reducere Sporeste capacitatea de munca Rezistenta organismului fata de bolile infectioase si agentii toxici Contribuie la regenerarea tesuturilor 46. Cauzele hipovitaminozei C în perioada iarnă-primăvară. Conținutul redus de vitamină în produse alimentare 47. Necesarul diurn de vitamina C pentru un adult 70100mg 48. Rolul biologic al vitaminei C. Mărește rezistența organismului Ia parte la sinteza fibrelor de colagen Ia parte la reacțiile de oxidoreducere 49. Sursele de vitamina C. Varză Legume și fructe 50. Condițiile de inactivare a vitaminei C. 51. Sursele beta-carotenului. Ardei grași Măcieș Spanac 52. Proprietățile tocoferolului. Mentinerea integritatii si functiei membranelor celulare, mitocondriilor si lizosomelor Contribuie la functia de reproducere, normalizarea si stimularea functiei musculare Au o actiune antioxidanta 53. Rolul esențial al vitaminei K. Participa la sinteza protrombinei 54. Obiectivele igienei alimentației. cunoașterea și punerea în valoare a efectelor favorabile ale alimentației asupra stării de sănătate diminuarea sau îndepărtarea riscului ca produsele alimentare să devină factori dăunători pentru consumatori 55. Substanțe nutritive surse de material plastic și energetic. Plastic: Sărurile minerale Proteinele Energogen: Lipide Glucide 56. Substanțele nutritive cu efect catalizator. Vitaminele Microelementele

57. Importanța biologică a colesterolului. Este precursor al bilei Este precursor al ergocalciferolului Este parte componentă al celulelor nervoase 58. Alimente furnizoare de proteine biologic superioare. Lapte Pește Carne 59. Indicatorii de apreciere a valorii nutritive a legumelor și fructelor. Conținut de săruri minerale Vitamine Lipide 60. Condițiile alimentației echilibrate. Valoare energetică necesară a rației alimentare asigurată de consumul adecvat Raport optim între substanțe nutritive și substanțe biologic active 61. Indicii de apreciere al alimentației individuale. Masa reală corespunde celei ideale Consumul de energie corespunde colorajului rației alimentare Cantitatea absolută și raportul între trofine și substanțele active din rația alimentară 62. Substanțele nutritive cu funcție energogenă. Lipidele Glucidele 63. Substanțele nutritive cu funcție preponderent plastică. Sărurile minerale Proteinele 64. Substanțele nutritive cu efect catalitic. Vitaminele Microelementele 65. Substanțele nutritive esențiale. Aminoacizi esențiali Acizi grași polinesăturați Vitaminele Sărurile minerale 66. Substanțele substituente. Glucidele Lipidele 67. Consecințele surplusului de vitamine în alimentație. Hiperavitaminoza 68. Grupul de populație la care se referă chirurgii, conform "Normativele consumului de energie şi cantitatea necesară de alimente".

Grupul trei 69. "Normativele consumului de energie" pentru populaţia adultă. Cinci grupuri 70. Nutrimentele care necesită o cantitate mai mare de energie pentru digestie. Liposolubile 71. Factorii care determină valoarea biologică a proteinelor. Conținutul aminoacizilor esențiali Raportul dintre aminoacizii esențiali și neesențiali 72. Factorii ce se vor lua în considerație pentru calculul necesității de energie și trofine. Gradul efortului fizic Masa ideală a corpului Vârstă, sexul Metabolismul bazal 73. Produse – surse de fibre alimentare. Crupele de porumb Crupele de ovăz Crupele de hrișcă 74. Consecințele insuficienței fibrelor alimentare în alimentație. Ateroscleroza Cancerul intestinului gros Obezității 75. Rolul acizilor grași polinesaturați în alimentație. Reduc nivelul colesterolului în sânge Stimulează activitatea unor enzime Întră în structura lipidelor de construcție 76. Influența masei corporale asupra metabolismul bazal. Surplusul de masă încetinește metabolismul bazal Metabolismul bazal se accelerează la persoanele cu musculatura bine dezvoltată Metabolismul bazal se accelerează la persoanele slaabe 77. Factorii de care se va ține cont la recomandarea alimentației raționale. Greutatea corpului Vârstă Condiții climatice Sex 78. Produsele furnizoare de proteine cu valoarea biologică superioară. Carnea și derivatele ei Laptele și produsele lactate Ouăle 79. Produsele furnizoare de glucide nedigerabile (fibre alimentare). Fructe Legume Pâine neagră

80. Ce reprezintă alimentaţia calitativ neadecvată. Patologii cauzate de carenţa sau lipsa totală a unor sau a mai multor substanţe nutritive 81. Ce reprezintă alimentaţia neechilibrată. Disbalanţa substanţelor nutritive în raţia alimentară 82. Consecințele lipsei proteinelor în alimentație. -edem; - fragilitatea si caderea parului; - linii pe unghiile degetelor de la maini si picioare; - accentuarea pigmentatiei pe scalp si in alte parti ale corpului; - scadere in greutate; - eruptii cutanate; - descumarea pielii; - sentiment constant de letargie; - dureri musculare; - vindecare dificila a ranilor. 83. Sindromul Kwashiorcor – cauzele. Deficitul de proteine și nivelul scăzut de antioxidanți și aflatoxine reprezintă principalele cauze cunoscute la momentul actual 84. Aminoacizii esențiali fenilalanina, 2. izoleucina, 3. leucina, 4. lizina, 5. metionina, 6. treonina, 7. triptofanul, 8. valina. Aminoacizii neesenţiali 1. alanina, 2. acid asparic, 3. arginina, 4. prolina, 5. glicina, 6. serina, 7. acid glutamic. 85. Clasele proteinelor după valoarea biologică P de clasa I (complete) P de clasa II (partial complete)  P de clasa III (incomplete) 86. Acizii care intră în componența lipidelor. saturaţi, nesaturaţi. 87. Produsele - surse de steride ficat, 2. creier, 3. măduva spinării,

4. gălbenuş de ou, 5. icre, 6. grăsimile din lapte. 88. Sursele fosfatidelor. gălbenuş de ou, 2. ficat, 3. lapte, 4. şi mai puţin în uleiuri vegetale. 89. Proprietățile lipidelor. Formează emulsii cu lichidele, favorizând digestia şi absorbţia lor, În combinaţie cu cationii, în mediul alcalin din intestin, acizii graşi, formează săpunuri, În prezenţa unor catalizatori cum ar fi nichelul, grăsimile lichide pot fi solidificate, Expuse la aer grăsimile se pot oxida, ducând la modificări organoleptice, Încălzirea excesivă a grăsimilor duce la descompunerea glicerolului, dând un compus cu miros pătrunzător. 90. Funcțiile lipidelor în organism. Lipidele reprezintă o sursă de energie concentrată. Lipidele aduc şi un aport de material plastic şi structural ( Influenţează procesele de termoliză Funcţia necesară a organelor interne, de rotungire a formelor corpului. Aportă vitaminele liposolubile A.D.E.K, – contribuie la asimilarea lor (grăsimile laptelui, şi untura de peşte). Influenţează funcţia tubului digestiv (inhibă secreţia HCI). Prezenţa lipidelor în raţie este importantă şi din punct de vedere culinar, asigură un gust mai plăcut alimentelor, stimulează contracţiile căilor biliare. Influenţează asimilarea sărurilor minerale (Ca, Mg). Influenţează funcţia sistemului nervos central (fosfolipidele). Influenţează funcţia sistemului endocrin – inhibă funcţia pancreasului glandei tiroide. Micşorează motilitatea stomacului şi a intestinelor, dau senzaţie îndelungată de sat. Formează apă endogenă – sporeşte rezistenţa organismului la sete 91. Rolul acizilor grași polinesaturați. Reduc nivelul colesterolului în sânge; Stimulează activitatea unor enzime; Întră în structura lipidelor de construcţie; 92. Valoarea biologică a lipidelor de origine vegetală depinde de: Asimilare bună Valoare energetică mare Conținut de acizi nesăturați 93. Produse furnizoare de glucide. Fructele și legumele Laptele și derivatele lui Favorizează procesele de oxidare a acizilor grași și săturați Favorizeză metabolismul sărurilor de Ca și P

94. Rolul biologic al glucidelor nedigerabile. Modificarea timpului de tranzit intestinal Leagă cationi metalici Absorb sai înglobează substanțele organice Excesul poate favoriza sau agrava afecțiunile inflamatorii ale tubului digestiv 95. Principalele polizaharide. Amidonul, Celuloza, Glicogenul. 96. Funcțiile glucidelor. Sunt furnizoare de energie rapidă. Sub forma de glicogen sunt stocate în ficat muşchi ca energie de rezervă. Sunt folosite la sinteza de lipide. Aportă organismului vitamine hidrosolubile (B,C,PP etc.) Îndeplinesc funcţia de substanţe biologic-active: heparina, acidul hialuronic, acidul glucoronic, heteropolizaharidele Participă la sinteza acizilor nucleici, aminoacizilor, glucoproteinelor, mucopolizaharidelor Participă la solubilizarea, transportul şi metabolizarea hormonilor. 97. Efectele fibrelor alimentare dau senzaţia de saţ; previn constipaţia; stimulează, muşchii tractului digestiv pentru aşi păstra tonusul, previn hemoroizii şi diverticuloza; reduc riscul îmbolnăvirii inimii şi arterelor constituie un substract favorabil pentru dezvoltarea florei de fermentaţie, ce contribuie la sintetizarea vitaminelor din grupul B. 98. Sarcinile igienei alimentației. de a cerceta componenţa chimică şi valoarea nutritivă a produselor alimentare şi de a stabili normele alimentare atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ; de a analiza regimul alimentar, de a analiza specificul alimentaţiei diferitor contingente de populaţie; de a analiza influenţa asupra alimentaţiei a tradiţiilor naţionale şi a particularităţilor climatogeografice;  de a analiza cauzele intoxicaţiilor alimentare;  de a studia problemele legate de protecţia sanitară a produselor alimentare;  de a elabora măsuri de profilaxie a insuficienţei de vitamine în organism; 99. Particularitățile alimentației raționale. alimentaţia trebuie să fie suficientă cantitativ, adică să asigure cantitatea necesară de energie, prin respectarea condiţiilor sanitare în timpul transportării, păstrării şi preparării culinare a produselor alimentare;  prevenirea nocivizării alimentelor şi evitarea consumului unui produs alimentar insalubru; să aibă o calitate adecvată – să conţină toate substanţele nutritive – proteine, lipide, glucide, vitamine, săruri minerale în cantităţi bine echilibrate, să se respecte o proporţie justă a alimentelor şi a substanţelor nutritive;

 să se respecte regimul alimentar raţional care constă în aceea că alimentaţia să fie la anumite intervaluri de timp şi strict respectată; asigurarea unei bune stări de nutriţie, să se asigure folosirea maximă a substanţelor nutritive prin prepararea culinară bună a alimentelor;  asigurarea varietăţii bucatelor, deplina lor digestie;  proprietăţile organoleptice ale produselor alimentare să corespundă deprinderilor consumatorului;  să se respecte moderaţia (să nu conţină un exces de sare, zahăr, grăsimi). 100. Necesitățile asigurării componentului energetic pentru organism. sinteza de substanţe pentru creşterea şi dezvoltarea organismului;  activitatea permanentă a muşchilor respiratorii şi ai inimii;  contracţiile – voluntare şi involuntare a musculaturii striate şi netede;  activitatea de secreţie şi excreţie;  menţinerea temperaturii constante a corpului uman;  repararea uzurilor. 101. Factori ce sporesc metabolismul bazal. Febra  Masa musculara mare Factorii genetici 102. Factori ce scad metabolismul bazal. Factorii genetici Masa musculara mica Varsta  Dietele foarte drastice Afectiuni tiroide 103. Factori ce influențează consumul de energie. Metabolismul bayal Energia pentru consumul de energie Activitatea fizica Alti factori 104. Metode de determinare a valorii energetice a alimentației. metoda de calcul la baza căreia se află coeficientul caloric al fiecărei substanţe nutritive 105. Principiile alimentației dietetice. . Fiecare dietă trebuie modelată în funcţie de deprinderile bolnavului, adaptându-se în limitele terapeuticii, preferinţelor bolnavului. 2. Dieta terapeutică este o dietă normală, modificată calitativ şi cantitativ pentru a combate un proces patologic specific. 3. în prescrierea unei diete, trebuie să se ţină cont de comportamentul bolnavului (emoţional, social, în procesul de muncă, în familie etc.). 106. Funcțiile medicului dietetician. - Este responsabil de organizarea corectă a alimentaţiei dietetice în toate secţiile spitaliceşti;

asigură o dirijare metodică a acesteia. - Informează medicii în ceea ce priveşte terapia dietetică, asigură indicaţia diferenţiată şi corectă a alimentaţiei dietetice. - Efectuează un control special asupra eficacităţii alimentaţiei dietetice, apoi raportează la conferinţele clinice. - Ia cunoştinţă de alcătuirea meniului de repartiţie pe o săptămână. - Controlează tehnologia preparării bucatelor (probele bucatelor finite expediindu-le la examenul de laborator etc.), starea sanitară a blocului alimentar. 107. Substanțe ce se găsesc într-o formă coloidală stabilă în lapte. lactoza şi sărurile minerale formează soluţii adevărate, substanţele proteice 108. Unități de măsură a acidității laptelui. Grade Tёrner; 109. Aciditatea laptelui proaspăt. 20oT; 110. Metode de conservare a laptelui. 111. Indicii de apreciere a calității laptelui după normative în vigoare. Proprietăţi organoleptice; 112. Acțiunea laptelui asupra activității gastrice. Reduce aciditatea 113. Indicii de apreciere a prospețimii laptelui. Aciditatea Proba de pastereurizare 114. Vitaminele liposolubile ale laptelui. „A” “D” “E” 115. Valoarea nutritivă a brânzei de vaci. Asimilarea bună Conținutul de proteine și grăsimi cu valoare biologică superioară Conținutul sporit de calciu 116. Cheltuielile de energie rеglabile. Eforturi musculare 117. Proteinele laptelui. Cazeină Lactoalbumină Lactoglobulină 118. Valoarea nutritivă a produselor acidolactice. Asimilabilitatea bună Conținutul de calciu Conținutul de vitamine a grupei B Conținutul de fosfor 119. Indicii integrității laptelui.

Indicii organoleptici(culoare, miros, gust) Indicii microbiologici  120. Consecințele carenței de proteine în alimentație. dereglarea sistemelor fermentative, scaderea MB si termogenezei, reducerea cantitatii de P (albumine) in serul sanguin. 121. Factorii favorabili menținerii vitaminei "C" în produsele alimentare la păstrarea și prelucrarea culinară. Mediul acid; 122. Sărurile minerale din lapte, formele lor. Calciul si fosforul 123. Vitaminele hidrosolubile ale laptelui. B1 B2 B6 B9 B12 124. Laptele cale de transmitere a unor infecții. 125. Aciditatea smântânii pentru smântână fermentată este de maximum 90 °T la livrare şi maximum 110 °T la comercializare pentru smântâna dulce este de 20 °T la livrare şi maximum 22 °T la comercializare 126. Metodele de păstrare a calității laptelui 127. Condițiile de pasteurizare lentă a laptelui ncălzire la temperatura de 62°C, timp de 6 minute, urmată de o răcire bruscă la 4°C,sau încălzire la temperatura de 72°C, timp de 8-12 secunde, urmată deasemenea de orăcire bruscă la 4°C 128. Substanțele nutritive din pâine. Proteine Glucide Vitamine hidrosolubile 129. Indicii de apreciere a calității pâinii. Umiditatea Aciditatea Porozitatea Indicii organoleptici 130. Aciditatea pâinii de secară. 12 131. Valoarea nutritivă a cărnii. 16% proteine

3-15% lipide 132. Bolile transmise prin intermediul cărnii. Salmonela Stafilococul Clostridium perfringens Clostridium botulinum Cisticercoza Trichinoza 133. Probele de determinare a prospețimii cărnii. Cu un cutit infierbintat se face o incizie pina la os O bucata de carne se pune in apa fierbinte pe urma se scoate si se micoase, carnea veche are un miros neplacut Proba de fierbere, se obtine bulion tulbure cu miros neplacut 134. Valoarea nutritivă a cartofului. Conținutul sporit de glucide Asimilarea bună Conținutul sporit de potasiu Conținutul de vitamina C 135. Hipervitaminoza B6 la copii – manifestarea.  tulburări de mers și dureri ale extremităților. 136. Hipervitaminoza PP – caracteristicele. -

PATOLOGII ŞI INTOXICAŢII ALIMENTARE 137. Măsura de prim ajutor suspectatului de botulism. Administrarea serului antibotulinic polivalent; 138. Produsele care cel mai frecvent pot cauza toxicoza stafilococică. Produse lactate. Cofetarie cu cremă 139. Măsura primordială de profilaxie a intoxicaţiilor alimentare. Preîntâmpinarea contaminării produselor alimentare; 140. Tipurile de bacteriotoxicoze. Stafilococice Botulism 141. Cauza mai frecventă a botulismului. Conserve pregătite în condiții casnice 142. Cauzele micotoxicozelor. Claviceps purpurea Rhizopus Aspergillus flavus 143. Agenţii cauzali ai toxiinfecţiilor. Cl perfrigens E coli 144. Semnele caracteristice botulismului. Simptomatic deosebim diplopie, nistagm Temperatura corpului normala sau o hipotermie ușoară 145. Semnele caracteristice intoxicaţiei stafilococice. Grețuri, vomă, dureri acute în epigastru Temperatura corpului normală Diaree extenuantă 146. Principiile de profilaxie a intoxicaţiilor alimentare bacteriene. Prevenirea pătrunderii germenilor patogeni in produsele alimentare Prevenire înmulțirii germenilor patogeni în produsele alimentare Distrugerea germenilor patogeni prin masuri de preparare culinară Înlăturarea bucatelor care au provocat intoxicațiile 147. Particularităţile intoxicaţiilor alimentare. Apar de obicei subit Au perioadă de incubație Sunt patologii necontagioase Se prezintă ca afecțiune în masă 148. Tipurile de patologii alimentare (clasificarea FAO/OMS). Cauzate de hiperalimentație Cauzate de subalimentație Cauzate de insuficiența uneia sau a mai multor trofine Cauzate de nerespectarea regimului alimentar 149. Cauza subnutriţiei. Alimentatia cantitativ insuficientă 150. Cauza hiperalimentaţiei. Alimentația abundentă

151. Cauza alimentaţiei calitativ neadecvate. Carența sau lipsa totală a câtorva sau a mai multor substanțe nutritive 152. Cauza alimentaţiei neechilibrate. Disbalanța substanțelor nutritive din rația alimentară 153. Consecinţele subnutriţiei, hiperalimentaţiei. Hepatite cronice toxice Diabet zaharat 154. Tipurile subnutriţiei. Secundară Primară 155. Formele etiologice ale subnutriţie. Gușa endemică Rahitism Avitaminozele Caria dentară Anemiile nutriționale Hipovitaminozele 156. Formele hiperalmentaţiei. Absolută Relativă 157. Cauza intoxicaţiilor alimentare. Alimente contaminate masiv cu microorganisme sau impurificare cu substanțe toxice 158. Clasificarea intoxicaţiilor alimentare. De etiologie necunoscută Microbiene Nemicrobiene 159. Condiţiile de care depinde apariţia intoxicaţiilor alimentare bacteriene. Particularitățile fizice ale alimentului Gradul de rezistență a organismului față de germeni Contaminarea masivă a produsului alimentar cu bacterii vii sau toxine Specia și gradul de virulență a microorganismelor sau tulpinelor lor 160. Cauza toxiinfecţiilor. Germeni condiționat patogeni 161. Simptomele specifice ale botulismului. Dereglări de vorbire Diplopie Dereglări a deglutiției Midriază 162. Patologiile persoanelor care pot contamina alimentele cu stafilococi. Amigdalită Furuncul Plăgi purulente Panariciu

163. Formele micotoxicozelor. Fuzariotoxicoza Ergotismul Aflotoxicoza 164. Consecinţa hiperalimentaţiei corespunzătoare imaginii. Obezitate

165. Forma etiologică a patologiei alimentare (subnutriţiei) care corespunde imaginii.

Caria dentară

Gușa endemică

Rahitism

166. Măsurile de profilaxie a intoxicaţiilor alimentare care sunt în imagine. Curățarea, spălarea Prelucrarea termică IGIENA MUNCII

45. Igiena muncii funcțiile, sarcinile. Ce acţiuni sunt caracteristice igienei muncii a) [x] Examenul medical la încadrarea în muncă; b) [x] Controlul medical periodic; c) [x] Profilaxia bolilor profesionale şi a bolilor în relaţie cu profesia; d) [x] Educaţia sanitară; e) [ ] Tratamentul bolilor cardiovasculare. Ce scop are controlul medical periodic a) [ ] Depistarea noxelor profesionale; b) [ ] Respectarea normelor de igienă a muncii; c) [x] Stabilirea bilanţului stării de sănătate în relaţii cu condiţiile de muncă şi noxele profesionale; d) [x] Depistarea bolilor profesionale; e) [x] Reevaluarea aptitudinilor pentru muncă. 46. Scopul examenelor medicale. Scopul examenului medical la încadrarea în muncă este a)[ ] Depistarea îmbolnăvirilor; b) [x] Încadrarea fiecărei persoane în raport de capacităţile fizice, senzoriale şi

neuropsihice; c) [ ] Tratarea bolilor depistate; d) [ ] Monitorizarea condiţiilor de muncă şi a noxelor profesionale; e) [ ] Recomandarea de măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă . 47. Clasificarea condițiilor de muncă. Condiţiile de muncă se împart a) [x] optime; b) [x] admisibile; c) [ ] nefavorabile; d) [x] nocive; e) [x] periculoase 48. Măsuri de optimizare a procesului de muncă la activităţi intelectuale. Măsuri de optimizare a procesului de muncă la activităţi intelectuale sunt a) [x] Începerea treptată a lucrului şi menţinerea unui ritm optim a lui; b) [ ] Executarea lucrului preponderent în prima jumătate a zilei; c) [x] Respectarea unei anumite consecutivităţi a operaţiilor executate şi alternarea corectă a lucrului cu odihna; d) [ ] Folosirea ceaiului şi cafelei; e) [x] O activitate sistematică, uniformă . 49. Măsuri legislative în combaterea acţiunii nocive a prafului. Măsuri legislative în combaterea acţiunii nocive a prafului sunt a) [x] Respectarea CMA; b) [ ] Folosirea inhalatoarelor; c) [ ] Ermetizarea proceselor tehnologice; d) [ ] Amenajarea spaţiilor verzi; e) [ ] Ventilaţia locală. 50. Măsuri curativ-profilactice în combaterea acţiunii nocive a prafului. Măsuri curativ-profilactice în combaterea acţiunii nocive a prafului sunt a) [ ] Ventilaţia locală; b) [x] Examenele medicale; c) [x] Folosirea mijloacelor de protecţie individuală; d) [ ] Utilizarea inhalatoarelor; e) [ ] Transportul pneumatic. 51. Gradul de pericol al prafului, factorii ce-l determină Gradul de pericol al prafului e determinat de a) [x] Dimensiuni; b) [x] Dispersie; c) [x] Origine; d) [x] Componenţă chimică; e) [ ] Forma sursei de emanare. 52. Măsuri tehnologice în combaterea acţiunii nocive a prafului. Măsuri tehnologice în combaterea acţiunii nocive a prafului sunt a) [ ] Sistematizarea încăperilor de producere; b) [x] Elaborarea ciclurilor tehnologice închise; c) [ ] Ventilaţia locală; d) [x] Ermetizarea proceselor de producere; e) [x] Transportul pneumatic. 53. Caracteristica aerosolilor de praf.

Ce este caracteristic pentru aerosolii de praf a) [x] Precipitaţie slabă; b) [ ] Rapid se precipită; c) [ ] Sunt reţinuţi în căile respiratorii superioare; d) [x] Pătrund până la alveole; e) [ ] Se dizolvă în apă. 54. Măsuri de sistematizare în combaterea acţiunii nocive a prafului. Măsuri de sistematizare în combaterea acţiunii nocive a prafului sunt a) [x] Zonarea localităţilor; b) [ ] Ermetizarea procesului de producere; c) [x] Amenajarea spaţiilor verzi; d) [x] Respectarea zonelor de protecţie sanitară; e) [ ] Amenajarea ventilaţiei. 55. Măsuri sanitar-tehnice în combaterea acţiunii nocive a prafului 8. Măsuri sanitar-tehnice în combaterea acţiunii nocive a prafului sunt a) [ ] Respectarea zonelor de protecţie sanitară; b) [x] Ventilaţia locală; c) [x] Deriticarea umedă, cu aspiratoare; d) [x] Instalarea mijloacelor de captare a deşeurilor; e) [ ] Examenele medicale periodice. 56. Acţiunea prafului asupra organismului. a) [x] Iritantă; b) [x] Alergizantă; c) [x] Fibrozantă; d) [ ] Statica; e) [x] Cancerigenă. 56. Caracteristica zgomotului. a) [x] Suprapunere dezordonată de sunete de diferită frecvenţă şi intensitate; b) [x] Vibraţii mecanice cu frecvenţă de 16-20000 HZ; c) [x] Succesiune de sunete cu o anumită frecvenţă; d) [x] Orice sunet nedorit; e) [ ] Vibraţii mecanice cu frecvente mai mari de 20000 Hz. 57. Măsurile de combatere ale zgomotului. a) [x] Modificări tehnologice de reducere a zgomotului; b) [x] Folosirea materialelor fonoabsorbante; c) [ ] Fundamente şi dispozitive amortizatoare; d) [x] Sistematizarea raţională a încăperilor de producere; e) [x] Folosirea căştilor antifoane. 58. Influența zgomotului asupra organismului. a) [ ] Oboseală generală; b) [x] Atonie vasculară; c) [x] Scăderea sensibilităţii tactile; d) [ ] Hipertenzie arterială; e) [x] Hipotonie arterială. 59. Factorii principali în dezvoltarea surdităţii profesionale. a) [ ] Vârsta muncitorului; b) [x] Expunerea îndelungată la zgomot intens; c) [x] Caracteristicile fizice ale zgomotului;

d) [ ] Adaptarea organismului la agresiunea sonoră; e) [ ] Sexul muncitorului. 60. Indicii modificărilor stării funcţionale al sistemului nervos central în timpul lucrului. a) [x] Memoria operativă; b) [x] Concentraţia atenţiei; c) [ ] Tremorul fiziologic; d) [ ] Rezistenţa musculară; e) [x] Perioada latentă a reacţiei videomotorii. 61. Adaptarea funcţiei cardiace în effort Care răspunsuri sunt incorecte în ce priveşte adaptarea funcţiei cardiace în efort a) [ ] Creşterea debitului cardiac; b) [ ] Creşterea frecvenţei cardiace; c) [x] Scăderea volumului sistolic; d) [x] Creşterea frecvenţei cardiace e un mecanism mai econom de adaptare decât creşterea volumului sistolic; e) [ ] Creşterea presiunii pulsatile. Modificările funcţionale ale sistemului cardiovascular la activităţi fizice sun t a) [x] Sporeşte frecvenţa pulsului; b) [x] Creşte volumul sistolic; c) [x] Creşte minut volumul cardiac; d) [x] Creşte presiunea arterială sistolică; e) [ ] Scade presiunea diferenţială. . 62. Oboseala – caracteristica, tipurile ei. Pentru oboseală nu este caracteristic a) [ ] scăderea capacităţii de muncă; b) [ ] Diminuarea atenţiei; c) [ ] Creşterea timpului de latentă a reacţiilor motrice ; d) [x] Ireversibilitate ; e) [x] excitabilitate psihică crescută. Oboseala se manifestă prin a) [x] Micşorarea capacităţii de muncă; b) [x] Senzaţie de epuizare; c) [x] Cefalee; d) [x] Insomnie; e) [ ] Ireversibilitate după odihnă. 63. Hidrocarburile alifatice - caracteristica. Care enunţuri sunt corecte în ce priveşte hidrocarburile alifatic ea) [ ] Toxicitatea scade odată cu creşterea numărului atomilor de carbon; b) [x] Dau sindrom narcotic; c) [x] Acţiunea narcotică devine mai intensă odată cu creşterea numărului atomilor de carbon; d) [ ] Dau iritaţie puternică a căilor respiratorii; e) [ ] Influenţează selectiv. 64. Munca fizică grea, caracteristica.

La munci fizice grele în organism a) [x] Sporeşte termogeneza; b) [ ] Scade termogeneza; c) [x] Creşte termoliza prin evaporare; d) [x] Din organism se elimină săruri minerale, vitamine; e) [x] Se accelerează metabolismul. 65. Clasificarea muncilor după consumul de energie. După consumul de energie muncile pot fi clasate în a) [x] Fizice uşoare; b) [x] Cu eforturi fizice medii; c) [x] Cu eforturi fizice mari; d) [x] Cu eforturi fizice foarte mari; e) [ ] Cu eforturi fizice optimale 66. Surmenajul – caracteristica. Surmenajul se caracterizează prin a) [x] Apariţia şi acutizarea afecţiunilor cardiovasculare; b) [ ] E reversibil după odihnă scurtă; c) [x] E reversibil după odihnă îndelungată; d) [x] E reversibil după tratament specific; e) [x] Micşorarea rezistenţei organismului. 67. Caracterul acţiunii toxicelor industriale. De ce depinde caracterul acţiunii toxicelor industriale a) [x] Structura chimică; b) [x] Gradul de dispersie; c) [x] Solubilitatea în apă; d) [x] Căile de pătrundere; e) [ ] Domeniul de utilizare. Calea de pătrundere a toxicelor industriale influenţează a) [x] Caracterul acţiunii toxicului; b) [x] Gradul de toxicitate; c) [ ] Concentraţia toxicului în aer; d) [ ] Concentraţia toxicului în organe; e) [ ] Concentraţia toxicului în sânge. 68. Gradul de toxicitate a substanţelor chimice. Gradul de toxicitate a substanţelor chimice depinde de a) [x] Proprietăţile fizice; b) [x] Solubilitatea în lichide biologice; c) [x] Gradul de volatilitate; d) [x] Starea de agregare; e) [ ] Concentraţia în ficat. 69. Căile de pătrundere a toxicelor industriale în organism Căile de pătrundere a toxicelor industriale în organism sunt a) [x] Respiratorie; b) [x] Tub digestiv; c) [x] Tegumente; d) [ ] Intravenoasă; e) [ ] Intraperitonială. 70. Caracteristica intoxicaţiilor cu plumb.

Intoxicaţiile cu plumb se caracterizează prin a) [x] Depunerea Pb în oase; b) [x] Depunerea Pb în ficat; c) [ ] Depunerea Pb în ţesutul nervos; d) [ ] Este prezent permanent în sânge; e) [ ] Depunerea Pb în muşchi. 71. Caracteristica acţiunii radiaţiilor infraroşii în mediul de producere. Care enunţuri sunt corecte pentru caracteristica acţiunii radiaţiilor infraroşii în mediul de producere a) [ ] Produc cancer cutanat; b) [ ] Produc fotooftalmie; c) [x] Produc cataractă; d) [x] Produc arsuri cutanate; e) [ ] Provoacă sindrom astenovegetativ. 72. Cele mai frecvente boli profesionale prin agenţi biologici. Cele mai frecvente boli profesionale prin agenţi biologici se întâlnesc la a) [ ] Personalul din industrie; b) [x] Personalul din zootehnie; c) [x] Personalul sanitar şi veterinar; d) [ ] Mineri; e) [ ] Personalul din transporturi care transportă unelte. 73. Cea mai periculoasă cale de pătrundere a toxicelor în organism în mediul de producere. Calea respiratoare e cea mai periculoasă cale de pătrundere a toxicelor în organism pentru că a) [x] Hidrosolubilitatea toxicului favorizează absorbţia; b) [x] Membrana alveolo-capilară e subţire şi uşor străbătută de toxice; c) [ ] O parte din toxic e eliminat cu expiraţia ce urmează inspiraţiei; d) [x] Suprafaţa de contact cu toxicul e mare; e) [x] Toxicul pătrunde direct în sânge. 74. Toxicitatea substanţei chimicefactorii ce o determină. Toxicitatea substanţei chimice depinde de a) [x] Caracteristicile chimice şi fizico-chimice ale toxicului; b) [x] Sensibilitatea organismului; c) [x] Factorii mediului de muncă; d) [ ] Asistenţa medicală; e) [x] Factorii mediului ambiant. 75. Intoxicaţia cu oxid de carbon, cauza, manifestări. Intoxicaţia cu oxid de carbon e posibilă Sursa – [1] pag.187, curs a) [x] La lucrul în cazangerii, secţii de turnare a metalului; b) [ ] La folosirea vopselelor de ulei; c) [ ] La lucrul cu benzina etilată; d) [ ] La sinteza acidului sulfuric; e) [x] În autobuse, la încercarea motorului. Intoxicaţia cu CO e cauzată de Sursa – [1] pag.187, curs a) [x] Arderea incompletă a combustibilului; b) [ ] Vârsta adultă; c) [ ] Bolile care determină hipoxie tisulară;

d) [ ] Concentraţia CO2 in aer; e) [ ] Presiunea atmosferică. 76. Boala de vibraţie, cauza, profilaxie. Boala de vibraţie se manifestă prin Sursa – [1] pag.180, curs a) [ ] Oboseală generală; b) [x] Atonie vasculară; c) [x] Scăderea sensibilităţii tactile; d) [ ] Hipertenzie arterială; e) [x] Hipotonie arterială. sunt efecte asupra corpului uman cauzate de contactul direct cu echipamentul de muncĈ, contact care produce oŢcilaŗii sau ciocniri (ferĈŢţrĈul cu lanŗ, ciocanul pneumatic etc.) Profilaxia efectivă constă în perfecţionarea continuă a utilajului vibrant, folosirea mănuşilor speciale „de antitrepidaţie”, exploatarea corectă a instrumentelor şi reducerea timpului de contact cu factorii nocivi.Examenele medicale preventive şi periodice, condiţionează depistarea precoce a persoanelor cu sensibilitatea crescută la trepidaţie. 77. Proprietăţi fizice a zgomotului. Proprietăţi fizice a zgomotului ce-i determină nocivitateaSursa – [1] pag.179180, curs a) [x] Intensitatea; b) [ ] Vechimea în muncă cu zgomot; c) [x] Stabilitatea in timp; d) [x] Componenţa spectrală a frecvenţei; e) [ ] Distanţa de la sursa de zgomot. 78. Unităţi de măsură a zgomotului. Unităţi de măsură a intensităţii a zgomotului sunt Sursa – [1] pag.179, curs a) [ ] Hertz; b) [x] Decibel; c) [ ] Erg/cm2 sec; d) [ ] Pascal; e) [x] Fon. Unitatea de măsură a frecvenţei zgomotului Sursa – [1] pag.179, [17] pag. 200, curs a) [x] Hertz; b) [ ] Bel; c) [ ] Decibel; d) [ ] Fon; e) [ ] Pascal. 79. Silicoza - caracteristica. Muncitorii căror profesii sunt expuşi riscului de a face silicoză Sursa – [1] pag.177, curs a) [x] Foratorii; b) [x] Detonatorii; c) [ ] Mecanicii auto; d) [x] Şlefuitorii; e) [ ] Electricienii.Simptome:

Dispnee,durere toracica,tusea,sindrom astenic,pierderea in greutate,semnelen fizice patologice 80. Pneumoconiozele, clasificare. Silicoza ca urmare a inhalarii prufului de SiO2 2. Silicoza ca rezultat al actuinii silicatilor (azbest,talc) 3. Metaloconioze din actiunea prafului metallic (beriliu, fier, aluminiu s.a) 4. Carboconioze de la praful de carbon (carbune grafit, cenusa) 5. Pneumoconioze ca urmare a prafului mixt (antracosilicoza, siderosilicoza, pneumoconioza sudorilor s.a) 6. Pneumoconioze aparute sub influenta prafului organic (bumbac,lina, ceriale s.a) 81. Măsurile de profilaxie a pneumoconiozelor. a) [x] Forarea umedă; b) [x] Controlul concentraţiilor de pulberi în aerul mediului de producţie; c) [x] Mijloacele de protecţie individuală; d) [x] Controale medicale periodice; e) [ ] Folosirea inhalatoarelor. 82. Noxele profesionale caracteristica. Noxele profesionale se clasifică în Sursa – [1] pag.156, curs a) [ ] mecanice; b) [x] fizice; c) [x] chimice; d) [x] biologice ; e) [x] psiho-fiziologice. 83. Toxicele industriale, definiţie. Toate toxicele industriale manifestă acţiune Sursa – [1] pag.183, curs a) [x] Generală; b) [ ] Locală; c) [ ] Selectivă; d) [ ] Combinată; e) [ ] Complexă De ce depinde caracterul acţiunii toxicelor industriale Sursa – [1] pag.182-183, cur a) [x] Structura chimică; b) [x] Gradul de dispersie; c) [x] Solubilitatea în apă; d) [x] Căile de pătrundere; e) [ ] Domeniul de utilizare .84. Obiectul de studiu al igienei muncii în agricultură. Igiena muncii în agricultură - ca disciplină, se prezintă ca un compartiment de sine  stătător. Ea studiază acţiunea factorilor de mediu şi a mediului de producere asupra  organismului, caracteristici muncii agricole, elaborează măsuri de ameliorare a  condiţiilor de muncă, necesare pentru menţinerea şi fortificarea sănătăţii  lucrătorilor, stabileşte pentru organism nivelurile inofensive şi admisibile ale  substanţelor toxice din mediul de producere.  85. Măsuri elaborate de igiena muncii în agricultură. a) [x] Utilizarea noilor pesticide mai puţin toxice; b) [x] Perfecţionarea utilajului tehnico-agricol;

c) [x] Diminuarea nivelului zgomotului şi vibraţiei; d) [x] Diminuarea nivelului de pulberi; e) [ ] Construcţia cabinelor deschise. 86. Sarcinile igienei muncii în agricultură. Igiena muncii în agricultură - ca disciplină, se prezintă ca un compartiment de sine  stătător. Ea studiază acţiunea factorilor de mediu şi a mediului de producere asupra  organismului, caracteristici muncii agricole, elaborează măsuri de ameliorare a  condiţiilor de muncă, necesare pentru menţinerea şi fortificarea sănătăţii  lucrătorilor, stabileşte pentru organism nivelurile inofensive şi admisibile ale  substanţelor toxice din mediul de producere.  87. Particularitățile muncii agricole. a) [x] Caracter sezonier; b) [x] Efort fizic sporit; c) [x] Prezenţa factorului biologic; d) [ ] Regim de muncă raţional; e) [x] Folosirea pesticidelor. 88. Consecințele discordanței sarcinilor în cadrul muncii agricole. Pericol de traumatizare.  Suprasolicitarea organismului 89. Consecințele acțiunii factorilor de mediu în cadrul muncii agricole. . .  2. Suprasolicitarea organismului.  Supraîncălzirea sau suprarăcirea  organismului. Pneumoconioze.  90. Consecințele tehnologizării muncii agricole. Acţiunea zgomotului şi a  vibraţiei, suprasolicitare  neuroemoţională.  Factorii ce acţionează asupra condiţiilor de muncă a mecanizatorilor sânt: Sursa – curs a) [x] Variaţiile de temperatura ale aerului; b) [x] Pulberile; c) [x] Degajările gazoase; d) [x] Zgomotul şi vibraţia; e) [ ] Iluminarea artificială permanentă.  lumbago,  • radiculită lombo-sacrală,  • nevrita nervului auditiv,  • boală de vibraţie,  • bronşită cronică. .  91. Consecințele utilizării pesticidelor și îngrășămintelor minerale în cadrul muncii agricole. Poluarea mediului  ambiant cu pesticide, acţiunea nocivă  asupra organismului. Sensibilizarea  organismului, boli alergice. Sensibilizarea organismului, boli  alergice.  92. Consecințele noxelor biologice în cadrul muncii agricole. Bolile profesionale caracteristice mecanizatorilor sânt: Sursa – curs a) [x] Lumbago; b) [x] Radiculita lombo-sacrală; c) [x] Boala de vibraţie; d) [x] Bronşita cronică; e) [ ] Berilioza.

93. Clasificarea muncii în gospodăria sătească. Ramurile muncii în gospodăria sătească: Sursa – curs a) [x] Agricultura; b) [x] Zootehnia; c) [x] Prelucrarea primară a produselor de origine vegetală; d) [x] Prelucrarea primară a produselor de origine animalieră; e) [ ] Prelucrarea primară a produselor de origine sintetică. 94. Factorii de care depind condițiile de muncă în agricultură. Condiţiile de muncă în agricultură depind de: Sursa – curs a) [x] Organizarea lucrului; b) [x] Tehnologia prelucrării culturilor; c) [x] Nivelul mecanizării; d) [x] Utilajele tehnice folosite; e) [ ] Sistematizarea încăperilor manageriale 95. Categoria de bază a lucrătorilor în agricultură. Categoria de bază a lucrătorilor în agricultură o prezintă mecanizatorii, • aratul,  • săditul,  • recoltarea ş.a.  96. Factorii care acționează asupra condițiilor de muncă a mecanizatorilor. Factorii ce acţionează asupra condiţiilor de muncă a mecanizatorilor sânt: Sursa – curs a) [x] Variaţiile de temperatura ale aerului; b) [x] Pulberile; c) [x] Degajările gazoase; d) [x] Zgomotul şi vibraţia; e) [ ] Iluminarea artificială permanentă. 97. Bolile profesionale ale mecanizatorilor. a) [x] Lumbago; b) [x] Radiculita lombo-sacrală; c) [x] Boala de vibraţie; d) [x] Bronşita cronică; e) [ ] Berilioza. 98. Bolile cu incapacitate temporară de muncă a mecanizatorilor. • bolile respiratorii,  • traumele,  • bolile sistemului nervos periferic.  99. Măsurile de ameliorare a condițiilor de muncă în agricultură. a) [x] Utilizarea noilor pesticide mai puţin toxice; b) [x] Perfecţionarea utilajului tehnico-agricol; c) [x] Diminuarea nivelului zgomotului şi vibraţiei; d) [x] Diminuarea nivelului de pulberi; e) [ ] Construcţia cabinelor deschise. 100. Măsurile de diminuare a conținutului de pulberi în zona de respirație a mecanizatorilor. ermetizarea cabinei - a permis micşorarea poluării aerului cu pulberi din  zona de respiraţie de 8—10 ori şi a exclus poluarea aerului zonei de  respiraţie cu substanţe toxice;  • ventilaţia - în cabine este creată o presiune pozitivă. În condiţionere sînt  instalate filtre speciale. Gradul de curăţare a aerului atinge 98%;  • curăţenia umedă sistematică a locului de lucru. 

101. Factorii care acționează asupra condițiilor de muncă în sere cu încălzire cu gaz, cu bioîncălzire. Factorii ce acţionează asupra condiţiilor de muncă în sere: Sursa – curs a) [x] Umiditatea crescută a aerului; b) [x] Viteza minimă a curenţilor de aer; c) [ ] Viteza mare a curenţilor de aer; d) [x] Poluarea aerului cu monoxid de carbon; e) [x] Suprasolicitarea fizică şi neuropsihică. • temperatura înaltă a aerului;  • umiditatea înaltă a aerului;  6  • viteza minimă a curenţilor de aer;  • poluarea aerului cu oxid de carbon (pînă la 250 mg/m3 ), în cazul încălzirii  serelor cu gaz;  • risc crescut de acţiune a pesticidelor asupra organismului;  • suprasolicitare fizică - peste 85% din lucrările efectuate în sere sînt  manuale, iar după greutatea muncii cca 50% din acestea se referă la  categoriile medii şi grele;  • suprasolicitarea sistemului psihoemoţional, senzitiv şi motor.  In cazul serelor cu bioîncălzire, la factorii sus menţionaţi se mai anexează:  • suprasolicitarea fizică (cheltuielile de energie pentru unele operaţii constituie  7,7 kcal/min);  • biomaterial infectat (sa depistat 81% cazuri cu colibacili pe mîini, 16%  purtători de helminţi);  • suprasolicitarea funcţiilor fiziologice se traduc prin:  - devieri patologice în dinamica indicilor de producere;  - un surmenaj precoce manifestat prin scăderea productivităţii pe parcursul  zilei şi a săptămînii;  - poziţia de muncă forţată (şezînd), încordarea statică, mişcări monotone ale  mîinilor cu supraîncordarea muşchilor mici.  102. Maladiile evidențiate în structura morbidității lucrătorilor din sere. • sistemului respirator,  • aparatului neuro-muscular,  • organelor de simţ,  • pielii şi ţesutului subcutanat,  • sistemului urinar,  • sistemului circulator sangvin.  103. Factorii care acționează asupra condițiilor de muncă în zootehnie. a) [x] Umiditatea crescută a aerului; b) [x] Efort fizic sporit; c) [x] Pulberile; d) [x] Mirosul specific; e) [ ] Folosirea pesticidelor. 104. Factorii de care depinde gradul de impurificare microbiană a locului de lucru în zootehnie. Gradul de impurificare microbiană depinde de:  - condiţiile de întreţinere a animalelor,  - anotimp,  - gradul de întreţinere a încăperilor principale şi auxiliare,  - dezinfecţia încăperilor.  105. Substanțele care condiționează mirosul specific neplăcut prezent la locul de lucru al zootehnicienilor. mirosul specific neplăcut este condiţionat de prezenţa în aer a:  - mercaptanului,  - indolului,  - scatolului,  - aminelor,  - aldehidelor,  - cetonelor,  - amoniacului,  - hidrogenului sulfurat şi altor substanţe. Concentraţia amoniacului poate  atinge 324 mg/m3, iar conţinutul bioxidului de carbon 0,69-0,75%. 

106. Bolile profesionale de etiologie infecțioasă şi neinfecțioasă în zootehnie. Bolile profesionale în zootehnie sânt: Sursa – curs a) [x] Neuromiozitele; b) [x] Angioneurozele periferice; c) [x] Boala Rosenbach; d) [x] Bruceloza; e) [ ] Hepatita virală A. 107. Bolile cu incapacitate temporară de muncă în zootehnie.  boli ale sistemului respirator;  • boli ale sistemului cardiovascular;  • boli ale sistemului nervos periferic (nevralgii, neuromiozite, polineuropatii);  • boli ale aparatului locomotor (maladii ale mîinilor, radiculită lombosacrală);  • boli de piele şi ale ţesutului subcutanat;  • boli ginecologice.  108. Caracteristica fabricilor avicole. Fabricile avicole prezintă întreprinderi de tip industrial. Factorii industriali de bază  prezenţi în procesul de lucru sînt:  • condiţiile meteorologice nefavorabile (temperatura aerului în perioada  rece a anului poate atinge +3+5°C, iar umiditatea relativă 90-95%);  • poluarea aerului cu amoniac (48-76 mg/m3 ), hidrogen sulfurat (39  mg/m3 ), bioxid de carbon (0,3-0,45%);  • pulberi;  • zgomot (pînă la 80dB);  • impurificarea aerului cu bacterii (streptococi, stafilococi, colibacili).  109. Factorii care acționează asupra condițiilor de muncă la fabricile avicole. a) [x] Condiţiile meteorologice; b) [x] Pulberile; c) [х] Zgomotul; d) [х] Impurificarea aerului cu microorganisme; e) [ ] Vibraţia. 110. Structura morbidității în avicultură. • boli ale sistemului respirator;  • boli ale pielii;  • traumatisme;  • boli ale sistemului nervos periferic (polinevrite vegetative, radiculită lombosacrală) ;  • maladii alergice 111. Măsurile de ameliorare a condițiilor de muncă în zootehnie, în avicultură. Măsurile de ameliorare a condiţiilor de muncă în zootehnie şi avicultură prevăd:  - utilarea încăperilor cu sisteme efective de ventilare, ce asigură aspirarea  aerului din zonele inferioare ale încăperilor,  - curăţenia umedă sistematică şi dezinfecţia,  - asigurarea lucrătorilor cu îmbrăcăminte specială, încălţăminte şi alte  mijloace individuale de protecţie,  - pentru operatorii mulsului automat se recomandă un regim de lucru în două  schimburi, raţional din punct de vedere fiziologic,  10  - pentru operatorii mulsului manual se recomandă folosirea scaunelor cu  spetează mobilă,  - gimnastica de corecţie a degetelor, automasajul, băile călduţe pentru mîini,  - respectarea regulilor de igienă personală,  - dotarea încăperilor sanitare cu apă caldă şi rece, a punctului sanitar cu baie,  a WC cu lavoar. 

IGIENA AERULUI 167. Definiţiile climei, vremii, microclimatului. Clima- totalitatea factorilor fizici atmosferici și telurici dintr-o regiune ce condiționează spațiul viral al organismelor pe perioade lungi de timp Vreme- totalitatea factorilor fizici ai atmosferei în momentul dat Microclimatul- totalitatea factorilor fizici (temperatură, umiditate, curenți de aer) ai aerului dintr-un spațiu limitat 168. Caracteristica acţiunii biologice a spectrului solar. Vitamina D se sintetizează sub acțiunea radiațiilor ultraviolete din diapazonul B Melanina se formează sub acțiunea radiațiilor ultraviolete din diapazonul A 169. Cauza insolaţiei. Radiații infraroșii 170. Radiaţiile solare cu acţiune bactericidă pronunţată. Ultraviolete – C 171. Conţinutul de oxigen la care viaţa este imposibilă. 78% 172. Situaţiile de utilizare a rozei frecvenţei vânturilor. Selectarea locului amplasării unui spital 173. Stratul atmosferic care acționează preponderent asupra organismului uman. Troposfera 174. Stratul atmosferic care este influenţat de procesele ce au loc pe pământ. Troposfera 175. Valoarea umidității relative optime a aerului din saloanele spritalicești. 4060%(farmacie) 176. Dispozitivele utilizate pentru determinarea umidităţii aerului. Psihrometr Higrograful 177. Complexul de factori cu ajutorul cărora se poate stabili temperatura efectivă. Temperatura, umiditatea, viteza curenților de aer 178. Continutul de bioxid de carbon în aerul atmosferic ne poluat. 0,040,03% 179. Indicatorul sanitar de viciere a aerului din încăperile de locuit. Bioxid de carbon 180. Radiaţiile (cu acțiune bactericidă) ce sunt folosite pentru dezinfecţia aerului din încăperile spitalului. Ultraviolete, zona C 181. Definiţia umidității relative a aerului. Raportul dintre umiditatea absolută și cea maximă 182. Factorii ce determină microclimatul cald. Temperatura aerului crescută Umiditatea aerului crescută

Radiație pozitivă 183. Caracteristica proceselor de termoreglare. Menținerea temperaturii stabile a corpului cu participarea mecanismelor fiziologice de termogeneză și termoliză 184. Influenţa umidităţii scăzute a aerului asupra organismului. Marește termoliza prin evaporare Dereglează funcția mucoaselor căile respiratorii 185. Radiaţiile solare sub acţiunea cărora se formează ritmul nictemeral. Radiațiile luminoase 186. Localități, unde numărul de aeroioni grei este mai mare. Orașele mari industriali 187. Tipul de aeroini ce se conţine în aerul poluat. Mai mulți ioni grei 188. Acțiunea climatului asupra organismului. Excitantă Indiferență Intermediară 189. Manifestările care au loc la adaptarea la condiţii climatice foarte călduroase. Scăderea frecvenţei pulsului; Scăderea frecvenţei respiraţiei; Scăderea termogenezei; Diminuarea metabolismului bazal; 190. Manifestările ce au loc la adaptarea la condiţii climatice reci. Accelerarea metabolismului bazal; Sporirea termogenezei; Sporirea volumului de sânge circulant;

191. Metodele folosite pentru determinarea acţiunii complexe a factorilor de microclimat asupra organismului. Fizice Fiziologice Psihologice 192. Caracteristica vicierii aerului. Vicierea aerului este rezultatul proceselor fiziologice Vicierea aeruluise produce numai în spații închise

193. Sursele naturale și artificiale de poluare a atmosferei. Artificiale: Procesele industriale Transportul terestru, aerian Procesele de ardere a combustibilului Naturale: Eroziunea solului Erupții vulcanice

194. Acţiunile directe și indirecte a poluării atmosferei. Directe:Apariţia cancerului; Agravarea bolilor Indirecte: Reducerea radiațiilor solare luminoase Distrugerea vegetațiilor Coroziunea metalelor 195. Reacţiile ce se produc în organism la acțiunea microclimatului rece. Spasmul vaselor sanguine periferice Scade rezistența organismului Apar contracții musculare Crește metabolismul bazal 196. Efectele fiziologice ale bioxidului de carbon asupra organismului. Excita centrul respirator Blochează hemoglobina sângelui cu apariția corboxihemoglobinei Sporește afinitatea țesuturilor la oxigen Influențează receptorii din vase 197. Straturile atmosferei. Troposfera Stratosfera Termosfera Mezosfera Exosfera 198. Straturile atmosferei în care temperatura aerului scade proporțional cu altitudinea. Troposfera Mezosfera 199. Factorii microclimatului. Viteza mișcării aerului Umiditatea aerului Temperatura aerului 200. Căile de cedare a căldurii. Evaporare Radiație Convecție Conductibilitate 201. Acţiunea biologică a radiaţiilor solare luminoase. Stimulează procesele metabolice în organism; Asigurară ritmul circadian; Asigură funcţia analizatorului optic; 202. Cauzele apariţiei bolii de cheson. Trecere bruscă la condiții cu presiune atmosferică mai scăzută Expunere la presiune atmosferică ridicată 203. Grupurile măsurilor de protecţie ale aerului atmosferic. Măsuri tehnologice Măsuri legislative Măsuri sanitartehnice

204. Patologiile care se pot transmite prin mediul aerian. Scarlatina Tuberculoza Rujeola 205. Persoanele care suferă de insuficienţă a radiaţiei ultraviolete. Locuitorii zonelor polare Populația orașelor industrializate Minerii 206. Tipurile microclimatului după acțiunea asupra organismului. De răcire De supraîncălzire Optim 207. Metodele fiziologice și psihologice de determinare a acțiunii microclimatului asupra organismului. Frecvența pulsului Temperatura cutanată 208. Caracteristica temperaturii efective în limitele zonei de confort. Senzația de confort termic pentru circa 50% din examinați 209. Valorile temperaturii efective (în grade convenționale) cînd este înregistrată senzația de confort termic al organismului. 19 21 18

210. Decalajul diurn de temperatură a aerului admis într-o încăpere în cazul funcționării sistemelor de încălzire. 24˚C 211. Tipurile de umiditate ale aerului. Absolută Maximală Relativă 212. Viteză de mișcare a aerului la care se simte senzația de curent. Mai mare de 0,4 m/s Mai mare de 0,5 m/s 213. Manifestările aflării îndelungate în mediu cu temperatură înaltă. Creșterea temperaturii corpului Accelerarea pulsului Dereglarea activității sistemului cardiovascular Creșterea temperaturii tegumentelor 214. Viteza de mișcare a aerului optimă pentru saloanele spitaliceşti. 0,20,4 m/s 215. Tipurile de umiditate cu deosebită importanță în practica medicală. Umiditate Deicitul de saturație 216. Tipul de umiditate care se normează. Relativă 217. Sindroamele ce se produc la inhalarea azotului sub presiune. Compresiune Decompresiune 218. Fazele aclimatizării. De orientare la factorul “nou” De restructurarea a stereotipului dinamic Stabilă 219. Caracteristica fazei de restructurare a procesului de aclimatizare. Favorabilă Nefavorabilă 220. Felurile de umiditate necesare pentru determinarea umiditătii relative. Umiditatea absolută Umiditatea maximă 221. Caracteristicile fazei stabile de aclimatizare. Stabilizarea proceselor metabolice Normalizarea digestiei Stabilizarea capacității de muncă

222. Factorii de care depinde procesul de aclimatizare Condițiile de muncă și trai Rezistența organismului Starea de sănătate Alimentație 223. Consecințele emboliei gazoase în sindromul de decompresie (maladia de cheson). Infarct miocardic Artralgii Parestezii 224. Manifestările fazei de restructurare nefavorabilă în aclimatizare. Neuroze dezadaptative Artralgie Cefalee 225. Denumirea dispozitivului pentru determinarea vitezei de mişcare a aerului corespunzător imaginii.

Anemometru cu cupe

Anemometru cu palete

cataterometru cilindric catatermometru sferic

226. Denumirea dispozitivului pentru determinarea umidităţii aerului corespunzător imaginii.

Psihometrul Assman 227. Denumirea dispozitivului pentru înregistrarea umidităţii aerului corespunzător imaginii.

Psihometrul August

Higrograf

228. Denumirea dispozitivului pentru înregistrarea temperaturii aerului corespunzător imaginii. Termograf 229. Denumirea dispozitivului pentru determinarea temperaturii aerului corespunzător imaginii.

Termometru maximal

termometru minimal

termometru stationar

230. Denumirea dispozitivului pentru înregistrarea presiunii atmosferice a aerului corespunzător imaginii. Barograf

231. Denumirea dispozitivului pentru determinarea presiunii atmosferice a aerului corespunzător imaginii. Barometru

232. Combinaţia corectă a factorilor microclimatici pentru saloane, în care se află pacienţi cu tireotoxicoză, gradul I. Temperatura aerului-18*C, umiditatea relativă 55%, viteza de mișcare a aerului-0,2 m/s 233. Combinaţia corectă a factorilor microclimatici pentru saloane, în care se află pacienţi cu tireotoxicoză, gradul II. Temperatura aerului-12*C, umiditatea relativă 55%, viteza de mișcare a aerului- 0,2m/s 234. Combinaţia corectă a factorilor microclimatici pentru saloane, în care se află pacienţi cu gastrită. Temperatura aerului- 22*C, umiditatea relativă 55%, viteza de mișcare a aerului-0,2m/s 235. Combinaţia corectă a factorilor microclimatici pentru saloane, în care se află pacienţi cu hipotireoză. Temperatura aerului-24*C, umiditatea relativă 55%, viteza de mișcarea aerului-0,2m/s 236. Combinaţia corectă a factorilor microclimatici pentru saloane, în care se află pacienţi cu combustii. Temperatura aerului- 22*C, umiditatea relativă 55%, viteza de mișcare a aerului-0,2m/s 237. Combinaţia corectă a factorilor microclimatici în saloanele pentru copii. Temperatura aerului- 22*C, umiditatea relativă 55%, viteza de mișcare a aerului-0,2m/s 238. Combinaţia corectă a factorilor microclimatici în saloanele pentru lăuze. Temperatura aerului- 22*C, umiditatea relativă 55%, viteza de mișcare a aerului-0,2m/s 239. Combinaţia corectă a factorilor microclimatici în saloanele de eclampsie. Temperatura aerului- 25*C, umiditatea relativă 55%, viteza de mișcare a aerului-0,2m/s 240. Combinaţia corectă a factorilor microclimatici în saloanele pentru pacienţi cu febră. Temperatura aerului- 17*C, umiditatea relativă 55%, viteza de mișcare a aerului-0,2m/s 241. Combinaţia corectă a factorilor microclimatici în secţia de reanimare. Temperatura aerului- 22*C, umiditatea relativă 55%, viteza de mișcare a aerului-0,2m/s IGIENA APEI 45. Aparatul utilizat pentru recoltarea probelor de apă. c) [x] Batometrul;

46. Caracteristicile apelor freatice a) [x] Sunt transparente; b) [x] Au debit mic;

. 47. Bolile cauzate de paraziţi ce se pot transmite рrin intermediul apei a) [x] Ascaridoza; d) [x] Difilobotrioza; e) [x] Teniidoza d) [x] Balantidioza; e) [x] Trihomoniaza. b) [x] Lamblioza;.

48. Concentraţia admisă a clorului rezidual liber în apă potabilă distribuită centralizat. b) [x] 0,5mg.1;

49. Conţinutul fluorului în apa potabilă conform Normelor sanitare. b) [x]1,5 mg/l;

50. Bolile virale transmise pe cale hidrică. [x] Poliomielita; [x] Hepatita A .

51. Metodele de declorinare a apei potabile. c) [x] Tratare cu tiosulfat de Na; [x] Filtrare prin cărbune activat.

52. Cantitatea de clor activ (%) ce conţine clorura de var proaspătă d) [x] 35;

53. Maladia provocată de consumul apei potabile poluate cu metil-mercur. c) [x] Boala Minamata

54. Metodele folosite pentru ameliorarea proprietăţilor organoleptice şi corecţia compoziţiei chimice a apei. a) [x] Dezodorarea; b) [x] Demineralizarea; c) [x] Deferizarea; e) [x] Detoxicarea.

55. Consumul fiziologic al apei pentru o persoană/24 ore, conform recomandărilor OMS. a) [x] 100 l;

56. Caracteristica igienică a bazinelor deschise, ca sursă de aprovizionare cu apă. a) [x] Culoare şi oxidabilitate pronunţată; d) [x] Debit mare; e) [x] Risc de poluare.

57. Concentraţia maximă admisă de cloruri în apa potabilă. b) [x] 250mg 1;

58. Căror condiții trebuie să corespundă apa potabilă? a) [x] Condiţii chimice; b) [x] Condiţii bacteriologice; c) [x] Condiţii organoleptice;

59. Condiţiile fizice de potabilitate ale apei.

[x] Culoarea acceptabilă consumatorilor şi nici o schimbare anormală; [x] Turbiditatea 5 UNT;

60. Datorită cărei substanţe aflate în exces în apa potabilă poate apărea methemoglobinemia hidrică la copii? a) [x] Folosirea apei cu cantităţi sporite de nitraţi;

61. Dezavantajele dezinfecţiei apei prin fierbere. a) [x] Evaporarea gazelor dizolvate; b) [x] Alterarea gustului; d) [x] Nu poate fi aplicată la apeducte; e) [x] Dezvoltarea rapidă a germenilor în apa fiartă.

62. Dezavantajele dezinfecţiei apei cu raze ultraviolete. a) [x] Trec numai prin apă limpede; e) [x] Sărurile de fier diminuează efectul dezinfecţiei.

63. Factorii ce contribuie la apariţia patologiilor hidrice infecţioase. a) [x] Contaminarea fecală a apei; b) [x] Receptivitatea organismului; c) [x] Viabilitatea microorganismelor în apă;

64. Formele de manifestare a patologiilor hidrice infecţioase. a) [x] Epidemii; b) [x] Endemii; d) [x] Sporadice;

65. Grupurile de indici ai calităţii apei conform Normelor sanitare. a) [x] Organoleptici; b) [x] Chimici ; e) [x] Bacteriologici.

66. Maladiile ce pot fi cauzate de consumul apei cu componenţă chimică neadecvată. a) [x] Stărilor premorbide; b) [x] Bolilor neinfecţioase nespecifice; c) [x] Bolilor neinfecţioase specifice; e) [x] Intoxicaţiilor cu substanţe chimice

67. Maladiile infecțioase ce nu se pot transmite prin intermediul apei. d) [ ] Scarlatina;

68. Manifestările saturnismul hidric. b) [x] Intoxicaţii cronice; d) [x] Simptoame nespecifice

Metodele de clorinare apei în scopuri potabile. b) [x] Clorinare cu doze normale; c) [x] Hiperclorinare; d) [x] Clorinare cu doze postcritice; e) [x] Clorinare cu amonizare.

69. Necesitatea fiziologică de apă potabila unui adult timp de 24 ore. c) [x] 1.5 – 3,01;

70. Patologiile infecţioase transmise prin intermediul apei. a) [x] Holera; b) [x] Febra tifoidă; c) [x] Salmonelozele; e) [x] Lamblioza.

71. Pentru care necesitate se consumă сea mai mică cantitate de apă. a) [x] Fiziologică;

72. Pentru ce este destinat filtrul de cărbune şi ţesătură c) [x] Decolorarea apei; d) [x] Dezinfecţia apei; e) [x] Dezactivarea apei .

73. Pentru ce este destinată staţia mecanizată de filtrare. a) [x] Clorinare; b) [x] Declorinare; c) [x] Decolorare; e) [x] Dezactivare.

74. Procese prin care se realizează autopurificarea apei. a) [x] Sedimentare; d) [x] Oxidare; e) [x] Acţiunea bacteriofagilor.

75. Sursele de apă folosite pentru aprovizionarea centralizată. b) [x] Sursele deschise; d) [x] Apele interstratulare;

76. Sursele de poluare antropogenă a apelor de suprafaţă. a) [x] Apele menajere; b) [x] Apele reziduale de la întreprinderi industriale; c) [x] Scurgerea apelor meteorice ; e) [x] Circulaţia navală

77. Tulburările pentru care conţinutul majorat al sărurilor minerale din apă potabilă poate servi ca factor de risc. c) [x] Urolitiază; d) [x] Hipertonie;

78. Importanţa igienică a durităţii apei.

a) [x] Diminuiază proprietăţile organoleptice; c) [x] Crează dificultăţii în utilizarea ei în scop menajer; d) [x] Favorizează apariţia unor boli cardiovasculare; e) [x] Favorizează apariţia unor boli renale.

79. Bolile parazitare ce se transmit prin intermediul apei. a) [x] Ascaridoza; d) [x] Difilobotrioza; e) [x] Teniidoza d) [x] Balantidioza; e) [x] Trihomoniaza. b) [x] Lamblioza;.

80. Măsuri de prevenţie a bolilor hidrice.

b) [x] Selectarea raţională a sursei de apă; c) [x] Crearea zonelor de protecţie sanitară pentru sursa de apă; d) [x] Respectarea tehnologiei de tratare a apei; e) [x] Standardizarea calităţii apei.

81. Caracteristicile epidemiilor hidrice.

a) [x] Început exploziv; d) [x] Manifestarea epidemiei pe aria de alimentare cu apă; e) [x] Încetarea bruscă a epidemiei după luarea măsurilor necesare la sursa de apă.

82. Factorii care contribuie la formarea condiţiilor optime de păstrare clorurei de var. b) [x] La întuneric; c) [x] La temperaturi joase; ) [x] Închisă ermetic.

83. Factorii care pot reduce activitatea clorurii de var. a) [ ] La lumină;

d) [ ] La temperaturi crescute;

84. Radiațiile ce nu sunt utilizate la dezinfecţia apei. x.Radiații ultraviolete lungi x.Radiații infraroșii scurte 85. Indicii de securitate epidemiologică pentru apa din fântâni. c) [x] Enterococi - 0; e) [x] Eşerihia coli - 0.

86. Măsuri pentru protecția apei din fântâni.

b) [x] Se scoate cu găleata comună; c) [x] Se scoate cu pompa; e) [x] În jurul fântânii se instalează un strat bătătorit de argilă.

87. Maladia infecțioasă se poate manifesta în formă de endemie hidrică. b) [x] Holera;

88. Ce poate cauza compoziţia chimică a apei? a) [x] Stărilor premorbide; b) [x] Bolilor neinfecţioase nespecifice; c) [x] Bolilor neinfecţioase specifice; e) [x] Intoxicaţiilor cu substanţe chimice.

,

89. Ce presupune profilaxia bolilor hidrice?

a) [x] Alegerea corectă a sursei de apă; b) [x] Organizarea zonelor de protecţie sanitară; c) [x] Standardizarea calităţii apei şi respectarea normelor igienice; d) [x] Tratarea eficace a apei la staţiile de prelucrare;

90. Ce tip de poluare ne sugerează prezenţa concomitentă a NH3, nitriţilor, nitraţilor în apa potabilă? b) [x] O poluare permanentă;

91. Factori ce condiționează pirogenia apei. a) [x] Substanţe organice; c) [x] Germeni patogeni distruşi; d) [x] Amoniac;

92. De ce factori depinde eficienţa procesului de coagulare a apei? a) [x] Temperatura apei; c) [x] Turbiditatea apei; d) [x] Prezenţa coloizilor;

93. De ce factori depinde alegerea dozei de clor pentru dezinfecţia apei? a) [x] Particularităţile germenilor; c) [x] Activitatea preparatelor de clor; d) [x] Mediul în care se desfăşoară procesul;

94. Excesul căror compuși chimici nu sunt consideraţi factori etiologici în producerea methemoglobinemiei hidrice la copii? a ) [x] Excesul de nitriţi; c) [x] Excesul de amoniac; d) [x] Excesul de fluor; e) [x] Duritatea sporită

95. În care cazuri metoda de tratare a apei va fi considerată igienic adecvată? a) [x] Va fi eficientă; b) [x] Nu va altera proprietăţile organoleptice; c) [x] În apă nu vor rămânea substanţe ce ar periclita sănătatea consumatorilor; d) [x] Va fi economă, uşor de aplicat;

96. În ce cazuri se aplică coagularea apei? a) [x] La coloraţie sporită; b) [x] În caz de turbiditate sporită;

97. Indicii de potabilitate a apei conform Normelor sanitare. a) [x] Organoleptici; b) [x] Chimici ; e) [x] Bacteriologici.

98. La ce poate contribui folosirea îndelungată a apei cu duritate sporită? c) [x] Crează dificultăţii în utilizarea ei în scop menajer; d) [x] Favorizează apariţia unor boli cardiovasculare; e) [x] Favorizează apariţia unor boli renale. ) [x] Diminuiază proprietăţile organoleptice;

99. Noţiunea de oxidabilitate a apei.

b) [x] Cantitatea de O2 consumată la oxidarea substanţelor organice dintr-un litru de apă;

100. Proprietăţile organoleptice ale apei. b) [x] Mirosul; e) [x] Culoarea.

101. Simptoamele methemoglobinemiei hidrice la copii. a) [x] Cianoză; b) [x] Dispnee; d) [x] Convulsii; e) [x] Tahicardie .

102. Căror compuşi chimici li se datorează formarea durităţii generale a apei? a) [x] Prezenţa tuturor cationilor din apă în afara de cationii metalelor alcaline;

103. De ce dezinfecţia apei prin fierbere e cea mai eficientă din metodele fizice? a) [x] Se distrug toate formele vegetative de bacterii peste 3-5 min.; b) [x] Se distrug toate formele sporulate de bacterii peste 30 min.; d) [x] Este accesibilă; e) [x] Se micşorează duritatea apei.

104. Condiţiile de dezinfecţie eficace a apei.

a) [x] Alegerea corectă a dozei de clor; b) [x] Respectarea duratei de contract a apei cu clorul;

105. Indicatorii de poluare organică a apei. a) [x] NH3;

b) [x] Nitriţi; c) [x] Nitraţi; d) [x] Oxidabilitate;

106. indicii de securitate epidemiologică pentru apa din apeduct c) [x] Enterococi-0; e) [x] E. coli- 0.

. 107. Metodele de dezinfecţie a apei. b) [x] Clorinarea; d) [x] Ozonarea; e) [x] Tratarea cu raze ultraviolete

108. Mijloacele tehnice unitare pentru purificarea apei potabile. c) [x] Filtrul de cărbune şi ţesătură; e) [x] Staţia mecanizată de filtrare auto.

109. Principalele metode de condiţionare a calităţii apei. b) [x] Dezinfecţia; c) [x] Limpezirea; e) [x] Decolorarea.

110. Apariţia căror semne contribuie reducerea considerabilă a cantităţii de apă din organism? a) [x] Setea; b) [x] Obnubilarea; c) [x] Halucinaţii; e) [x] Moartea.

111. Apariţia căror semne nu contribuie reducerea considerabilă a cantităţii de apă din organism? d) [ ] Creşterea temperaturii corpului;

112. Caracteristica atribuită manifestării endemice a patologiilor hidrice infecţioase. c) [x] Atestă un număr redus de cazuri;

113. Care este activitatea medie a clorului în clorura de var peconizată pentru dezinfecţia apei? e) [x] 25%.

114. Care este concentraţia clorului rezidual în apa potabilă în condiţii de campanie? c) [x] 0,8 – 1,2mg.1;

115. Care este conţinutul sulfaţilor în apa potabilă reglementat de Normele sanitare? a) [x] 250mg/l;

116. Care sunt cerinţele igienice către calitatea apei folosite pentru prepararea soluţiilor injectabile? a) [x] Să fie apirogenă; c) [x] Să fie testată la oxidabilitate; d) [x] Să nu conţină germeni patogeni; e) [x] Să nu conţină amoniac, nitriţi.

117. Care sunt radiaţiile utilizate la dezinfecţia a apei? b) [x] Tratarea cu radiaţii ultraviolete scurte; d) [x] Tratarea cu radiaţii ionizante;

118. Cauza apariţiei guşei endemice.

d) [x] Consum de alimente cu carenţă de iod;

119. Ce compuşi chimici şi aparate se pot folosi pentru eliminarea substanţelor organice din apă în condiţii de farmacie? a) [x] Permanganatul de potasiu; b) [x] Alaunul de aluminiu şi potasiu; d) [x] Distilatoare speciale;

120. Ce maladie poate cauza consumul apei potabile poluată cu plumb şi compuşii lui? a) [x] Saturnism hidric;

121. Combinaţiile de cuvinte ce reflectă caracteristica igienică a surselor locale de apă (fîtânilor). a) [x] Culoare şi oxidabilitate pronunţată; d) [x] Debit mare; e) [x] Risc de poluare

122. Factorii ce influenţează procesul de clorinare a apei. a) [x] Cantitatea de substanţe organice din apă; b) [x] Temperatura apei; c) [x] Timpul de contact;

123. De ce nu va depinde eficienţa procesului de coagulare a apei? b) [x] Oxidabilitatea apei; e) [x] Prezenţa amoniacului.

124. De la ce concentraţie a fluorului în apa potabilă poate apărea fluoroza? ) [x] Consumarea îndelungată a apei cu conţinut de fluor mai mare 2,0 mg/l;

125. De la ce concentraţie de fluor în apa potabilă poate apărea caria dentară? ) [x] 0,5 – 0,7mg/l;

126. Din care surse pot fi aprovizionate cu apă farmaciile urbane? b) [x] Din apeduct central; d) [x] Prin amenajarea apeductului autonom;

127. Din care surse pot fi aprovizionate cu apă farmaciile rurale? a) [x ] Din fântâni; c) [ x] Din fântâni şi apeduct; d) [x] Prin amenajarea apeductului autonom

128. Factorul ce favorizează apariția cianozei infantile (methemoglobinemia). ) [x ] Excesul de nitraţi;

129. În ce condiții ale consumului de apă poate fi afectată sănătatea oamenilor? a) [x] Nu este în cantităţi suficiente; b) [x] Conţine germeni patogeni; d) [x] Conţine compuşi chimici naturali în cantităţi sporite; e) [x] Posedă proprietăţi organoleptice nefavorabile

130. În conformitate cu prezența căror indici se va aprecia eficacitatea clorinării apei? b) [x] Prezenţa enterecocilor ; d) [x] Prezenţa E. coli ;

131. Indicatorii indezirabili ai calităţii apei potabile. a) [x] Amoniacul ; b) [x] Clorurile.; c) [x] Fierul; e) [x] Sulfaţii .

132. Indicatorul siguranţei dezinfecţiei apei potabile. c) [x] Clor rezidual;

133. Indicele chimic de poluare recentă a apei potabile cu substanţe organice. a) [x] Amoniac;

134. Indicii bacteriologici ai calităţii apei. a) [x] Eşerihia coli - 0; e) [x] Enterococi - 0.

135. Indicii ce nu reprezintă calitatea bacteriologică a apei potabile. a) [x] Indicele microbian; c) [x] Indicele coli; d) [x] Numărul total de germeni patogeni în 100 ml;

136. Metoda sau substanţa utilizată pentru declorinarea apei potabile. c) [x] Tratare cu tiosulfat de Na; e) [x] Filtrare prin cărbune activat.

137. Metode de limpezire a apei potabile b) [x] Decantare; c) [x] Filtrare; d) [x] Coagulare;

. 138. Patologiile virale transmisibile prin intermediul apei a) [ ] Febra tifoidă; b) [x] Poliomielita; c) [ ] Dizenteria; d) [ ] Holera; e) [x] Hepatita A .

139. Pentru care necesitate se consumă cea mai mare cantitate de apă? d) [x] Industriale;

140. Pentru ce este destinată staţia de desalinizare a apei? a) [x] Dezactivare; b) [x] Desalinizare; c) [x] Dezinfecţie;

141. Prin ce se deosebesc apele de suprafaţă de cele interstratulare? b) [x] Conţin mai mult O2 dizolvat; c) [x] Sunt mai poluate cu microorganisme;

142. Priorităţile dezinfecţiei apei cu radiaţii ultraviolete comparativ cu clorinarea. a) [x] Acţionează asupra microorganismelor sporulate; b) [x] Acţionează asupra virusurilor; c) [x] Acţionează asupra ouălor de helminţi rezistente la alte tipuri de tratare; d) [x] Acţiunea bactericidă are loc în decurs de 1-2 min.;

143. Priorităţile dezinfecţiei apei prin ozonare comparativ cu clorinarea. a) [x] Nu se modifică pH-ul apei; b) [x] Se îmbunătăţeşte organoleptica d) [x] Este mai eficientă; e) [x] Surplusul de Ozon se degajă rapid.

144. Substanţele folosite pentru coagularea apei. b) [x] Clorura de fier; c) [x] Sulfatul de fier; d) [x] Sulfatul de aluminiu;

VENTILAȚI A, ÎNCĂLZIREA ȘI ILUMINATULUI ÎNCĂPERILOR 242. Acţiunea produsă de razele solare. Termică Psihofiziologică Bactericidă 243. Consecinţele create de insuficienţa iluminatului. Oboseala Tulburări de vedere Scăderea capacității de muncă 244. Consecinţele create de iluminatul excesiv.

Fotofobie Lăcrimare Dureri în globi oculari Cefalee 245. Valoarea optimă a unghiului de incidenţă (cădere) al luminii la locul de lucru al medicului terapeut. 27 grade 246. Valoarea optimă a coeficientului de iluminare naturală pentru sălile de studii. Nu mai mic de 2% 247. Valoarea CIN recomandată pentru saloane. Nu se normează 248. Indicii care caracterizează iluminarea. Componența spectrală a sursei de lumină și a celei reflectate Intensitatea luminii Gradul de nitittate a sursei sau a suprafeței refractare Uniformitatea iluminării

249. Indicii de determinare a iluminatului natural al încăperilor. CIN Coeficientul de luminozitate Unghiul de incidență Unghiul de deschidere 250. Indicii de evaluare a iluminatului natural al încăperilor. Coeficientul de iluminare naturală Coefientul de luminozitatea Unghiul de incidență și unghiul de deschidere Coeficientul de adâncime 251. Factorii determinanţi ai nivelului de iluminare naturală din încăperi. Climatul de lumină Orientarea geamurilor Numărul și dimensiunile geamurilor Culorile anturajului incăperilor 252. Metodele de studiere a iluminatului artificial al încăperilor. Luxmetria „Watt” “e” 253. Avantajele și dezavantajele iluminatului luminiscent. Avantaje: lipsa umbrelor Spectru apropiat de cel al luminii naturale Dezavantaje: lumină instabilă în timp Efect stroboscopic Efect de întuneric 254. Aspectele pentru care iluminatul se consideră raţional. Satisfacator pentru îndeplinirea muncii de o diversă exactitate Fără efect stroboscopic Fără efecte de orbire Uniform 255. Indicii de studiere a iluminatului artificial al încăperilor. Intensitate luminii la locul de muncă Uniformitatea iluminării

256. Exigenţele igienice faţă de iluminarea artificială a încăperilor. Intensitatea corespunzătoare normativelor Iluminarea uniformă Spectrul luminii apropiat celui natural Iluminare fără umbre 257. Exigenţele igienice faţă de iluminarea încăperilor. Nivel satisfăcător în întreg câmpul de vedere Nivel de optim pentru diverse activități Iluminare relativ uniformă Protejarea ochilor de radiațiile provenite de la sursă sau reflectarea suprafețelor 258. Avantajul iluminării artificiale faţă de cea naturală. Poate asigura o lumină stabilă și de intensitatea dorită

259. Funcţiile analizatorului visual. Acuitate vizuală Sensibilitatea de contrast Stabilitatea clarviziunii 260. Specificaţi pentru ce este necesară ventilaţia artificială locală. Recuperarea și înlăturarea substanțelor nocive emanate la locul de formare 261. Factorii ce influenţează ventilaţia naturală a încăperilor. Diferența de temperatură dintre aerul încăperii și cel exterior Presiunea vântului 262. Tipurile ventilaţiei de aspiraţie. Generală Locală Nișe Umbrele 263. Tipurile de ventilaţie conform principiului de acţiune. Refulare Aspirație Refulare aspirație 264. Tipurile de ventilaţie artificială conform zonelor de acţiune. Locală Generală Mixtă 265. Tipurile de ventilaţie artificială. Locală Generală 266. Tipurile de ventilaţie naturală organizată. Aerație Canale de extragere 267. Tipurile ventilaţiei naturale neorganizate.

Curenți de aer Geam Infiltrație 268. Tipurile ventilaţiei artificiale de refulare. Dușuri de aer Oaze aeriene Perdele de aer

269. Tipurile de ventilaţie artificială locală de aspiraţie. Nișe Umbrele Aspirație la locul de muncă 270. Tipurile de ventilaţie artificială generală. Aspirație Refulare Refulare aspirație 271. Tipurile ventilaţiei naturale. Generală Neorganizată 272. Factorii care determină ventilaţia naturală. Diferența de temperatură dintre aerul din exteriorul și interiorul încăperilor Presiunea vântului Diferența de presiune a coloanei de aer între nivelul inferior și superiorul incăperii 273. Avantajele ventilaţiei naturale. Simplitatea montării Accesibilitatea după cost Siguranța, indusă de lipsa utilajelor electrice și părților mobile 274. Avantajele ventilaţiei artificiale. Schimb de aer reglabil, dirijabil Rază de acțiune mare Captarea poluanților la locul de formareși emisie Debitul și aspirația nu depind de temperatura și viteza de mișcare a aerului 275. Mecanismul de acţiune al ventilaţiei artificiale de aspiraţie. Aerul curat pătrunde în încăperi pe căi naturale Aerul poluat din încăperi este înlăturat prin intermediul instalațiilor mecanice Schimbul de aer este dirijat 276. Mecanismul de acţiune al ventilaţiei artificiale de refulare. Aerul curat este debitat în încăperi prin instalații speciale Aerul poluat din încăperi este înlăturat pe căi naturale Schimbul de aer este dirijat 277. Avantajele ventilaţiei de refulare-aspiraţie. Prelucrarea necesară a aerului (încălzirea, umectarea, purificare) Asigurarea schimbului forțat de aer în încăpere Calcularea cu precizie a cantitățiide aer debitat și aspirat Posibilitatea dirijării direcției de mișcare a aerului 278. Felurile balanţei de aer. Pozitivă Echilibrată Negativă 279. Aspectele de care depinde alegerea sistemului de ventilaţie. Destinația încăperii Columul încăperii Caracterul noxelor emanate Cerințete față de sistemele de ventilație

280. Metodele de apreciere a eficacităţii ventilaţiei. De calcul De laborator 281. Definiţiile pentru volumul necesar de ventilaţie. Cantitatea de aer curat, care trebuie debitată în încăpere la 1 persoană în oră Cantitatea de aer, extrasă din încăpere, astfel să nu se depășească nivelul admis 282. Definiţiile pentru multiplul necesar de aer. Numărul, ce indică, de câte ori în decurs de o oră aerul din încăpere trebuie schimbat, astfel să nu se depășească nivelul admis de concentrație de bioxid de carbon Se determină prin ăsurări obiective ale parametrilor fizicochimici 283. Indicii de apreciere a eficacităţii ventilaţiei prin metoda de calcul. Volumul de ventilație Multiplul schimbului de aer 284. Cantitatea de aer (metri cubi) asigurată prin intermediul ventilaţiei artificiale în decurs de 1 oră la 1 pat, în saloanele spitaliceşti. 85 285. Valoara multiplului schimbului de aer în blocul operator. +10-8 286. Tipul balanţei de aer în încăperile blocului operator. Volumul de aer refulat predomină asupra celui aspirat 287. Tipul balanţei de aer în sala de naştere. Volumul de aer refulat predomină asupra celui aspirat 288. Tipul balanţei de aer în sălile de manipulaţii aseptice și septice. Aseptice: Volumul de aer refulat este egal celui aspirat Septice: Volumul de aer aspirat predomină asupra celui refulat 289. Tipul balanţei de aer în boxele spitalelor de boli infecţioase. Volumul de aer aspirat predomină asupra celui refulat 290. Încăperi, în care volumul de aer refulat predomină asupra celui aspirat; și a celui aspirat acupra celui refulat. în care volumul de aer refulat predomină asupra celui aspirat Încăperile blocului operator Sala de naștere Săli de manipulații septice a celui aspirat acupra celui refulat. Săli de manipulații septice Boxe ale spitalelor de boli infecțioase 291. Purtătorii de căldură în cazul încălzirii centrale. Apă Aer Aburi 292. Avantajele și dezavantajele sistemului de încălzire cu apă. Avantajele: Temperatura caloriferelor nu depășește 80*C Nu poluează aerul încăperilor Are loc reglarea centrală a temperaturii Încălzirea caloriferelor este uniformă

Dezavantajele: Scurgeri la conexiunile conductelor în cazul defectelor întâmplătoare Posibilitatea înghețării apei în sistemă la deservirea incorectă 293. Avantajele și dezavantajele sistemului de încălzire cu vapori. Avantajele: Suprafața dispozitivului de încălzire este mică Încălzire rapidă a dispozitivelor de încălzire la conectarea sistemului Presiunea hidrostatică mică în sistem Dezavantajele: Temperatura suprafeței de încălzire este mare Pierderi de căldură crescute pe contul conductelor de vapori Arde praful organic de pe suprafața caloriferului Este dificilă reglarea 294. Avantajele sistemului de încălzire electrică. Comoditatea de transmitere a energiei electrice Reglare ușoară a temperaturii elementelor de încălzire 295. Avantajele și dezavantajele sistemului de încălzire cu aer. Avantaje: Este sistem econom Gradul înalt de automatizare permite de a genera energie termică, în strictă conformitate cu cerințele Se exclud pierderile de căldură prin conducte Posibilitatea de a fi combinat cu sistemul de ventilație prin refulare Dezavantaje: Aerul este încălzit neuniform Curenții de aer care pot ridica de pe suprafețe praful și microorganismele sedimentate Posibilitatea de poluare a aerului refulat cu praf 296. Avantajele sistemului termic cu lambriuri. Confortul termic se menține la o temperatură a aerului mai scăzută Se exclude poluarea aerului Căldura se repartizează uniform în încăpere IGIENA IMSP 471. Distanța de la hotarul instituției medicale până la alte obiective. 30m 472. Surse de poluare a mediului de care se va ține cont la proiectarea și construcția instituțiilor medicale. Cai ferate Magistrale auto Intreprinderi industriale 473. Zonele funcționale a instituțiilor medicale. Zona blocurilor curative Zona pediatrica Zona morfopatologica Zona gospodareasca 474. Funcțiile instituțiilor obstetricale. Zonarea stricta a sectiilor Ciclicitatea incarcarii si prelucrarii sanitare Dirijarea fluxului intraspitalicesc la internare externare Conditii optime de munca pentru personal 475. Încăperile instituțiilor de obstetrică. Pentru sectia fiziologica ( flux curat) Pentru sectia de observare ( frux murdar)

476. Încăperile care trebuie să fie prevăzute în secțiile de boli infecțioase pentru internarea pacienților. Boxe Semiboxe Boxe de primire si triaj 477. Încăperile boxei. Grup sanitar Salon Ecluza Antreu 478. Capacitatea saloanelor (pentru copii cu vârsta peste un an și maturi). 4 paturi 479. Capacitatea saloanelor pentru copii de până la un an și a saloanelor pentru observație în secțiile obstetricale. 2 paturi 480. Tipul de ventilație în sălile de operații. Refulare aspiratie cu predominarea aspiratiei 481. Configurația terenului spitalicesc. Dreptunghiulara 482. Avantajele respectării procentului de construcție al spitalului. Extinderea constructiei spitalului Aeroterapia Helioterapia 483. Căile de acces a teritoriului spitalului. In zona blocurilor curative Catre blocul morfopatologic In zona de gospodadrie 484. Valoarea recomandată de spațiu verde a teritoriului spitalicesc pentru un pat. 25 m2 485. Funcțiile secției de internare. Examinarea bolavului Prelucrarea sanitara a bolnavului Intocmirea documentelor medicale primare 486. Suprafața pentru saloanele pediatrice cu 2 și mai multe paturi. 6 m2 pentru un pat 487. Caracteristica blocului policlinicii.???? Se vor construi in centrul localitatii mai aproape de cartierele populate Dinspre vant La distanta de sursele de poluare a aerului La distanta de sursele de zgomot 488. Sarcinile igienei instituțiilor medico-sanitare. Catre proiectare si planificare

Catre amplasare Catre salubrizare Catre funtionare a institutiilor medicosanitare 489. Factorii de care depinde eficacitatea procesului de tratament în spitale. Locul amplasarii in localitate Sistematizarea terenului destinat spitalului Planificarea unitatilor medicale Salubrizarea sanitartehnica 490. Factorii care favorizează crearea condițiilor igienice în spitale. Alegerea corecta a terenului pentru constructie Functionalitate Amenajarea fiecarei unitati Salubrizarea sanitar tehnica

492. Cerințele igienice către amplasarea sectorului de spital. Factorii naturali Dimensiunile terenului Perspectiva dezvoltarii localitatii Terenul din imrejurime 493. Cerințe igienice către sistematizarea terenului spitalului. Pplanificarea complexului spitalicesc Zonarea teritoriului 494. Avantajele sistemului bloc centralizat (polibloc). Proiectarea spitalului pe o tehnologie mobila Posibilitatea de a mari numarul de etaje a blocului Spitalele pot fi usor reprofilate 495. Direcțiile principale de proiectare și construcție a instituțiilor medico-sanitare. Crearea institutiilor medicale, sectiilor nu dupa profil ci dupa gravitate Industrializarea procesului curativ diagnostic Centralizarea si cooperarea intre spitale in limitele localitatii a serviciilor de diagnostic 496. Secția de internare - principiul de funcționare.?????? O unitate de ingrijire medicala Serviciul de internare De a preveni aparitia bolilor contagioase nediagnisticate Se va afla in cel mai mare bloc al spitalului aproape de ascensorul de transport Legatura directa cu sectia de reanimare, chirurgie, radiologie. Trebuie sa fie ordine exemplara, personalul sa lucreze repede si cu precizie 

Înregistrarea, O examenul medical, O prelucrarea sanitară, O acordarea primului ajutor medical.

497. Particularitățile instituției medico-sanitare.????? Pentru pacienti trebuie sa se asigure cinditii favorabile in special in stationare Un regim curativ protector Sa se previna bolile nosocomiale Sa se excluda influnta factorilor de mediu: microclimat, zgomot,iluminat si subs. toxice E locul de munca a lucratorilor medicali care difera prin specificul sau, situatii extremale, incordare neuroemotionala. Principala unitate de structură a spitalului este unitatea de îngrijire medicală.

498. Unitatea de îngrijire medicală - definiție.???? Subdiviziune functionala.... Prin aceasta se înţelege un număr de paturi, care depind de o echipă de lucru şi presupune o autonomie de servire. Ea este o subdiviziune funcţională de planificare de care depinde planificarea internă a întregului bloc.

499. Secția medicală - definiție.????

Secţia medicală - este o unitate administrativă. Sunt situaţii însă, când unitatea de îngrijire coincide cu secţia ca număr de paturi. 500. Cerințele către planificarea unității de îngrijire medicală. Componenta incaperilor va corespunde specificului bolii Asigurarea unei serii de circuite salubre Planificarea usor mobila care permite modernizarea 501. Zonele unității de îngrijire medicală. Zona cu saloane Zona incaperilor auxiliare Zona incaperilor comune 502. Factorii ce influențează condițiile în saloanele spitalicești. Numarul de paturi Suprafata la un pat Ambianta termica Puritatea chimica si bacteriologica a mediului 503. Salubrizarea sanitar-tehnică a instituțiilor medico-sanitare. Incalzirea Ventilatia Aprovizionarea cu apa 504. Densitatea de construcţie (recomandată) a terenului spitalului. Nu mai mult de 15% 505. Particularități de internare a bolnavilor în secţiile de obstetrică, ginecologie, chirurgie. ??? 506. Particularități de primire şi examinare pentru parturientele care se vor interna în unitatea de observare şi unitatea-patologie a gravidităţii. ??? 507. Amplasarea blocului de operaţie. Izolat de unitatile de ingrijire medicala, in forma de unitate separata 508. Amplasarea secţiei de boli contagioase a spitalului de profil larg. In bloc separat 509. Suprafaţa recomandată pentru zona verde a sectorului spitalicesc. Cel putin 60% 510. Suprafața recomandată pentru un pat în salon de 4 locuri (profil terapeutic).???? 7m2 511. Încăperile de internare și externare a bolnavilor necontagioşi.???? Sistematic si planificat Inregistrati in sectia de internare cu indicare orei adresarii Pacientii la internare sunt examinati la pediculoza si boli infetioase de piele cu inscrierea in foaia de observatie Externare a in dependenta de starea pacientilor e efectuata in mod planificat cu documente neceesare

512. Particularitățile suprafeţei sectorului spitalicesc.??? 513. Suprafaţa minimă la un pat în saloanele de profil terapeutic. 7 m2 514. Orientarea recomandată a ferestrelor pentru sala de operaţii a blocului operator.??? 515. Particularitățile amenajării încăperilor comune pentru bolnavi în unităţile de boli contagioase.??? 516. Particularitățile încăperilor comune pentru internarea şi externarea bolnavilor din unităţile de pediatrie şi alte unităţi.??? 517. Caracteristica boxei și semiboxei.??? 518. Viteza de mişcare a aerului normată în saloanele spitaliceşti. 0,15 m/s 519. Temperatura optimă în saloane pentru bolnavii de tireotoxicoză. 15C 520. Temperatura optimă în saloane pentru bolnavii de hipotireoză. 24 C 521. Temperatura aerului normată în sălile de operaţie, de naştere, saloanele de terapie intensivă. 22 C

522. Internarea parturientelor febrile, cu anamneză epidemiologică suspectă.???? 772 Unitate de observare 523. Unitatea de structură principală a blocului spitalicesc. Unitatea de ingrijire medicala

524. Informații prezentate de planul situaţional al spitalului.? 774 Amplasarea spitalului in centrul locativ Amplasarea spitalului si a surselor de poluare a mediului conform „rozei vanturilor” Comunicarile, retelele de transport intre spital si populatie Prezenta zonei verzi si altor factori naturali favorabili 525. Criteriile de amplasare a spitalelor la periferia oraşului.??? 526. Secţii medicale ce se vor amplasa în blocuri separate. Obstetrica Pediatrie 527. Încăperile semiboxei. Grup sanitar Salon 528. Tipul ventilației în secţiile de boli contagioase. Naturala Refulare, aspiratie cu predominarea aspiratiei

529. Sistemă de construcţie ce asigură amplasarea compactă a unităţilor de îngrijire medicală, modernizarea secţiilor curativ-diagnostice, dirijarea efectivă a procesului de muncă a lucrătorilor medicali. Centralizata Bloccentralizata 530. Secţii medicale pentru care se vor amenaja încăperi separate de primire şi examinare a bolnavilor. Pediatrie Obstetrica Contagioase 531. Încăperi a unităţilor de îngrijire medicală care necesită iluminare naturală. Salile de proceduri Camerele de zi pentru bolnavi Saloanele 532. Locul de prelucrare sanitară a bolnavilor internaţi în secţiile de boli contagioase. In boxa de internare examinare In boxa pentru infectie respectiva 533. Informații ce prezintă planul general al spitalului. Amplasarea complexului spitalicesc pe terenul spitalului Zonele functionale ale terenului spitalicesc Accesele pe terenul spitalicesc Densitatea de constructie a sectorului 534. Cerinţele către planificarea sectorului spitalicesc. Zonarea functionala a terenului Suprafata suficienta a terenului Densitatea de constructie nu va depasi 15% Zona verde nu va fi mai mica de 60% 535. Rolul medicului curativ în supravegherea sanitară preventivă a spitalelor. Analizeaza proiectul Efectueaza supravegherea sanitara asupra constructiei spitalului 536. Rolul medicului curativ în supravegherea sanitară curentă a spitalelor. Determina afectiunea factorilor mediului inconjurator asupra manifestarii bolii si efectelor de tratament Determina influenta mediului spitalicesc asupra duratei de cazare Creeaza conditii de munca pentru personalul medical 537. Criteriile de determinare a volumului necesar de ventilaţie pentru un bolnav în salon.?? ?? 538. Criteriile de normare a microclimatului din încăperile spitaliceşti. Particularitatile procesului de termoregare la patologia data Patologie Destinatia incaperii

540. Particularităţile serviciului de internare în maternităţi. Prezenta filtrului Prezenta a 2 incaperi de examinare 541. Unitățile maternităţii. Fiziologie postnatala Patologie a graviditatii De observare Blocul de nastere 542. Sistemele de construcţie ale spitalelor. Decentralizare Centralizare Mixte Bloccentralizare 543. Necesitatea asigurării condiţiilor igienice în spitale. Pentru ceearea regimului curativ protectoriu Pentru profilaxia infectiilor nozocomiale Pentru educatia egienica a populatiei Pentru grabirea procesului de tratament 544. Factorii de microclimat care sunt normaţi pentru încăperile instituţiilor curative. Temperatura aerului Umiditatea relativa a aerului Viteza de miscare a aerului 545. Indicatori de poluare a aerului din instituţiile curative. 546. Sistematizarea secţiei de internare. Sa excluda posibilitatea aparitiei infectiilor nozocomiale Sa asigure principiul de flux in functionare Sa corespunda specificului spitalului 547. Tipurile de construcție a coridoarelor încăperilor spitalicești. Cu un coridor construit unilateral Cu un coridor construit bilateral Partial bilaterale 548. Noţiune de infecţii nosocomiale. Toate maladiile contractate in cadrul spitalului, cauzate de microorganisme, clinic sau microbiologic recunoscute 549. Factorii ce duc la apariția infecţiilor intraspitaliceşti. Scaderea reactivitatii Acumularea si circulatiei germenilor patogeni Selectiei germenilor foarte virulenti si rezistentei la antibiotice Evetualitatea sporita de contractare si infectare 550. Cauzele apariţiei infecţiilor intraspitalicești. A crescut contigentul de risc Intrebuintarea irationala a antibioticelor Incalcarea regulilor sanitaro-igienice Alergizarea populatiei

551. Deficienţele combaterii infecţiilor intraspitalicești. Circulatia vasta a germenilor in mediul spitalicesc Multitudinea cailor de transmitere Receptivitatea sporita a bolnavilor Persistenta crescuta a germenilor la factorii de mediu 552. Surse ale infecţiilor intraspitaliceşti. Bolnavii infectati, care au fost internati in perioada de incubare Bolnavii cu infectii mixte Purtatori de germeni patogeni Vizitatorii bolnavilor 553. Clasificarea infecțiilor intraspitalicești după locul apariției, etiologie, componența microflorei. In ambulator Infectii care apar in rezultatul interventiilor cu scop de profilaxie Infectii spitalicesti propriuzise Boli transmisibile contractate in spital, determinate deobicei de germeni patogeni Infectii cauzate de microorganisme Infectii cauzate de „oportunisti” Monoinfectie 554. Calea de transmitere a infecţiilor nosocomiale. Aeroportata Manuportata Prin implatare 555. Particularităţile „microflorei contemporane”. Instabilitate; Invazivitate; Acţiune toxică;

556. Direcțiile de efectuare a măsurilor de profilaxie a infecţiilor intraspitaliceşti.

Crearea unui regim antimicrobian; Sporirea rezistenţei organismului; Optimizarea factorilor de mediu;

557. Factorii de care depinde eficacitatea măsurilor de profilaxie a infecţiilor nosocomiale. Planificarea şi utilizarea unităţilor de îngrijire medicală; Organizarea lucrului; Comportamentul personalului, cunoştinţele şi deprinderile lor igienice; 558. Clasificarea pe categorii a deşeurilor medicale solide. Periculoase; Nepericuloase;

559. Etapele gestionării deşeurilor solide periculoase. Colectarea şi trierea; Ambalarea;

Depozitarea temporară; Transportarea şi neutralizarea; 560. Îndepărtarea apelor reziduale din unităţile de îngrijire medicală. Prin reţeaua de canalizare generală; Prin instalaţii locale; 561. Procedeele la care sunt supuse apele reziduale din secţiile contagioase. Dezinfecţia locală; Dezinfectarea şi înlăturarea apelor reziduale; 562. Importanţa infecţiilor nosocomiale. Ingreuneaza decurgerea bolii Creste perioada de tratament Se mareste costul legat de ingrijire, alimentare, preparate medicamentoase Diminueaza morbiditatea 563. Scopul studierii problemei infecțiilor nosocomiale. Diminuarea morbiditatii so mortalitatii pecientilor spitalizati Prevenirea si controlul situatiilor epidemice Prelungirea duratei de sejur, ingrijirilor si tratamentului Facilitarea procesului de acreditare a institutiilor de ingrijire medicala 564. Cauzele apariției infecțiilor intraspitalicești.?? 696 Bacterii aerobe gram+ Bacterii aerobe gram Germeni anaerobi Virusuri 565. Principala măsură a regimului antimicrobian în cadrul infecțiilor nosocomiale. Separarea alb-negru 566. Protecția față de infecțiile aerogene în încăperile spitalicești. Aplicarea masurilor de ventilatie naturala Aplicarea masurilor de ventilatie artificiala Crearea unui schimb suficient de aer 567. Tipurile de ventilație care asigură o puritate deosebită în încăperile de spital.??699 Sistem de ventilatie cu curent laminar de aer dezinfectat 568. Factorii care asigură puritatea aerului și confortul termic în încăperile spitalicești. Volumul de aer Multiplul schimbului de aer 569. Factorii de care depinde volumul de aer în saloanele spitalicești. Suprafata incaperii Inaltimea incaperii 570. Factorii care asigură volumul de ventilație în încăperile spitalicești.??702????? Ventilatie prin aspiratie refulare 571. Multiplul schimbului de aer în saloanele spitalicești. Minim de 4 ori

572. Indicii de care se ține cont la calcularea volumului optim de ventilație pentru încăperile spitalicești. Bioxidul de carbon Microflora Noxe chimice 573. Metodele de epurare a apelor reziduale spitalicești, în instalațiile locale. In conditii naturale In conditii artificiale 574. Mijloace prin care poate fi efectuată dezinfecția aerului în încăperile spitalicești. Raze ultraviolete Substante chimice 575. Surse de raze ultraviolete cu acțiune bactericidă, pentru încăperile spitalicești. Lampile eritemuveole Lampile incandescente Lampile bactericid uveola 576. Variante în care pot fi folosite razele ultraviolete în încăperile spitalicești. Raze directe Raze reflectate Prelucarea cu ultraviolet a aerului debitat in dispozitivele de ventilare 577. Semne clinice ce pot apărea la persoane la o iradiere prelungită și intensivă a lămpilor cu raze ultraviolete. Inflamatie a mucoaselor ochilor Arsuri dureroase a pielii minilor si fetei Oboseala pronuntata Indispozitie 578. Eficacitatea tratării cu raze ultraviolete a aerului din încăperile spitalicești. Puterea lampii Durata tratarii Volumul incaperii 579. Neutralizarea apelor reziduale din spitale. Tratarea la statiile biologice de epurare Amenajarea sistemului de canalizare locala Evacuarea in sistemele de canalizare din localitate cu neutralizarea ulterioara 580. Volumul minim de ventilație a aerului pentru un bolnav în saloane. 80 m3 581. Multiplul schimbului de aer minim pentru sala de operație. +108 582. Dezinfecția aerului în prezența bolnavilor. Raze ultraviolete reflectate 583. Generator cu radiații ultraviolete scurte cu randament sporit. Lampa bactericid uveola 584. Măsurile de profilaxie a infecțiilor intraspitalicești.

Conditionarea aerului Ventilatia artificiala eficace Izolarea unitatilor de ingrijire medicala Zonarea unitatilor de ingrijire medicala Zonarea functionala a terenului spitalicesc Tratarea cu raze ultraviolete a aerului in incaperile spitalicesti Folosirea substantelor chimice bactericide pentru tratarea suprafetelor Educatia sanitara Depistarea purtatorilor de germeni Imunizarea activa a populatiei Imunizarea pasibva a populatiei De arhitectura si planificare De dezinfectie si sterilizare

IGIENA COPIILOR ȘI ADOLESCENȚILOR 585. Noțiunile de dezvoltare fizică a copilului. Complex de indici morfofuncționali ai organismului ce determină procesul de creștere Nivelul desvoltării fizice în mare măsură depinde de starea sănătății copilului Nivelul dezvoltării fizice este influențat de alimentația copilului

586. Indicii utilizaţi în studierea dezvoltării fizice a copiilor şi adolescenţilor. Somatoscopici Somatometrici Fizicometrici 587. Indicii somatometrici de studiere a dezvoltării fizice a copiilor şi adolescenţilor. Înălțimea Masa corporală Perimetrul cutiei toracice 588. Indicii somatoscopici de dezvoltare fizică. Starea tegumentelor și mucoaselor Gradul de maturizare sexuală Starea aparatului locomotor 589. Indicii fiziometrici de determinare a dezvoltării fizice. Capacitatea vitală a plămânilor

590. Metodele de apreciere a dezvoltării fizice a copiilor şi adolescenţilor. Deviere de la sigmă Scară de regresie Complexă Scară de centile 591. Metodele de determinare a gradului de proporţionalitate al dezvoltării fizice. Scara de regresie Complexă 592. Metoda prin care poate fi determinată vârsta biologică a copiilor şi adolescenţilor. Complexă 593. Componentele necesare în studiul stării sănătăţii copiilor şi adolescenţilor. Evidența bolilor cronice Determinarea stării funcționale a organelor și sistemelor Studierea nivelului și caracterului de dezvoltare morfologică, funcțională și psihică Studierea morbidității curente 594. Indicii utilizaţi în aprecierea stării de sănătate a colectivelor de copii. Demografici Morbiditatea Dezvoltarea fizică Invaliditatea 595. Scopurile controalelor medicale periodice a copiilor. Determinarea gradului de dezvoltare Determinarea grupului de educație fizică Determinarea grupului de sănătate 596. Criteriul după care copiii şi adolescenţii se atribuie la prima grupă de sănătate. Nu suferă de boli cronice Suferă rar de boli acute Au o dezvoltare fizică și neuropsihică normală 597. Criteriul după care copiii şi adolescenţii se atribuie la grupa a doua de sănătate. Nu suferă de boli cronice Deseori sunt bolnavi în timpul anului (4 și mai multe ori) 598. Criteriul după care copiii şi adolescenţii se atribuie la grupa a treia de sănătate. Suferă de boli cronice în perioada de compensație Bolile cronice se acutizează rar Au patologii congenitale compensate 599. Criteriul după care copiii şi adolescenţii se atribuie la grupa a patra de sănătate. Suferă de boli cronice în perioada de subcompensație Au o perioadă îndelungată de reconvalescența 600. Criteriul după care copiii şi adolescenţii se atribuie la grupa a cincea de sănătate. Suferă de boli cronice în perioada de decompensație 601. Indicii pentru determinarea vârstei biologice a copiilor şi adolescenţilor. Înălțimea și adaosul ei anual Osificarea mâinii Numărul dinților permanenți Caracterele sexuale secundare

602. Afecţiunile caracteristice copiilor de vârstă şcolară. Miopie Scolioză 603. Condiţiile favorizante apariţiei miopiei la elevi. Iluminat insuficient ca intensitate al locului de muncă Iluminat neuniform Poziție incorectă la masă Regim de lucru incorect 604. Cauzele dereglării ţinutei la elevi. Mobilierul care nu corespunde înălțimii elevului Poziția incorectă a corpului în bancă Purtarea incorectă a gheozdanului 605. Măsurile de profilaxie ale miopiei la elevi. Iluminarea artificială generală rațională Amplasarea corectă a elevilor în corectă Corespunderea mobilierului școlar cu lumină directă Sistematizarea rațională a sălii cu lumină directă 606. Legităţile creşterii şi dezvoltării copiilor şi adolescenţilor. Cu cît e mai mic copilul, cu atât mai intense sunt procesele de creștere și dezvoltare Fiecărei perioade de vârstă îi sunt caracteristiceanumite particularități morfofuncționale Creșterea morfofuncțională diferă în raport cu sexul Dezvoltarea organismului e influențată de factorii exogeni și endogeni 607. Definiţiile acceleraţiei în dezvoltare a copiilor. Anticiparea termenilor de creștere a copiilor Grăbirea proceselor de creștere și dezvoltare Procesele de creștere și dezvoltare se termină mai devreme în comparație cu generațiile anterioare 608. Criteriile după care se apreciază "maturizarea şcolară". Vârsta biologică Nivelul dezvoltării fizice Starea sănătății Nivelul de funcționare al organelor și sistemelor 609. Caracteristicile de care se va ţine cont la alcătuirea regimului zilei elevului. Bioritmul de funcționare a organismului Particularitățile sistemului nervos central 610. Principiile de elaborare a regimului zilei elevului. Activitatea copilului ce satisface cerințele lui vegetative (somnul, activități, alimentația, etc.) Durata activităților dependentă de vârstă Unele activități din regimul zilei care pot crea o anumită încordare a organelor și sistemelor 611. Tipurile de regimuri în educaţia fizică a copiilor. Protector Istovitor (extenuant) Stimulator 612. Caracteristicile regimului protector în activitatea copilului. Activitatea copilului nu corespunde posibilităților lui adaptive Organismul copilului este scutit de eforturi și solicitări Rămânerea în urmă în dezvoltarea fizică și neuropsihică

613. Caracteristiucile regimului extenuant în activitatea copilului. Asupra copilului revine o cantitatea mare de excitanți de intensitate mare Sunt suprasolizitate posibilitățile adaptive ale organelor și sistemelor Apariția epuizării treptate Apariția modificărilor patologice 614. Caracteristicile regimului stimulator în activitatea copilului. Asupra copilului acționează excitanți ce cresc treptat și succesiv după intensitate Restructurarea treptată și permanentă a organismului Creșterea capacității de muncă Fortificarea sănătății 615. Criteriile de care se va ţine cont la repartizarea copiilor şi adolescenţilor în grupe de educaţie fizică. Starea de sănătate Gradul dezvoltării fizice Gradul de pregătire fizică Starea funcțională a sistemului cardiovascular 616. Grupurile de educaţie fizică a elevilor. Pregătitor De bază Special 617. Aspectele după care elevii se vor include în grupul de bază, pregătitor și special de educaţie fizică. Grupul pregătitor Care au devieri neînsemnate ale stării de sănătate Din grupul trei de sănătate Care nu au o pregătire fizică suficientă Grupul de bază Sănătoși Din grupul unu de sănătate Din grupul doi de sănătate Care au o pregătire fizică suficientă Grupul special Din grupul patru de sănătate Din grupul cinci de sănătate 618. Modificările cauzate de hipodinamia și hiperdinamia copiilor şi adolescenţilor. Hipodinamia: Scăderea rezistenței organismului Creșterea morbidității Creșterea greutății corporale Hiperdinamia: Inhibarea funcțiilor neantrenate în activități Dezvoltare fizică nearmonioasă Retardarea dezvoltării sexuale 619. Factorii care influenţează dezvoltarea fizică a copiilor şi adolescenţilor. Exogeni naturali Particularități individuale ale copiilor Exogeni economicosociali

620. Factorii endogeni care influenţează dezvoltarea fizică a copiilor şi adolescenţilor. Utilizarea antibioticilor de către femeiele însărcinate Deficiențe morfologice ale uterului la femeie însărcinată Vârsta mamei și numărul de nașteri anterioare Boli infecțioase suportate în perioada sarcinii 621. Factorii endogeni de care depinde dezvoltarea individuală a copilului. Fiziologici Metabolici Genetici 622. Factorii exogeni naturali care influenţează dezvoltarea fizică a copiilor. Condițiile de habitat Activitatea Clima și mediul geografic Alimentatia 623. Factorii exogeni socio-economici, care influenţează dezvoltarea fizică a copiilor. Asigurarea materială a familiei Nivelul de instruire școlară și educativă Greutatea corpului Calitatea îngrijirii corpului 624. Acţiunea factorilor exogeni asupra organismului copilului. vârsta copilului; intensitatea şi durata acţiunii factorului; grupa de sănătate. 625. Importanţa în instruirea prin muncă a copiilor şi adolescenţilor. Contribuie la dezvoltarea multilaterală și armonioasă Favorizează asanarea copiilor în grădinițe și școli Apar legături corticale noi și se întăresc cele vechi Se îmbunătățește coordonarea mișcărilor 626. Diferenţa de înălţime a elevilor, care pot fi amplasaţi după unul şi acelaşi număr de masă şi scaun. 15cm 627. Suprafaţa sălii de clasă recomandată pentru un elev al clasei a II -a - a IV-a. Nu mai puțin de 1,5 metri pătrați 628. Numărul de grupe de mese şi scaune pentru copiii din instituţiile preşcolare. 5 grupe 629. Numărul de grupe de înălţime a elevilor pentru care este prevăzută mobila şcolară. Șase 630. Exigenţele igienice faţă de mobilierul şcolar. Să corespundă particularităților anatomofiziologice de vârstă Să fie ușor de curățat și de spălat Să aibă suprafața netedă și colțuri rotunjite 631. Cerinţele igienice către masa şi scaunul şcolar. Corespund înălțimii elevului Au distana scaunului pozitivă 632. Care este poziţia scaunului faţă de masă, când sporeşte efortul static al elevului ? Nulă +5cm +10cm +15cm

633. Orientarea optimă a sălilor de clasă. Sud, sudest 634. Principiul de bază al sistematizării şi funcţionării instituţiilor preşcolare. De separare pe grupe de vârstă IGIENA MUNCII MEDICILOR DE DIFERITE SPECIALITĂȚI 635. Caracteristica morbidității medicilor de diferite specialități Predomină maladiile: 1. cronice ale aparatului respirator (până la 92%); 2. tractului gastro-intestinal; 3. pielii; 4. aparatului urogenital. Cel mai înalt nivel de morbiditate se atestă la medicii din secțiile: 1. de combustii; 2. chirurgia purulentă; 3. chirurgia generală; 4. reanimare ; 5. terapie intensivă. 636. Noxele profesionale prezente în munca medicilor de diferite specialități: 1. poziția forțată a corpului în timpul intervențiilor chirurgicale, manipulărilor; 2. încordarea anumitor organe și sisteme de organe; 3. încordarea statică a musculaturii scheletice („poziția chirurgului”); 4. suprasolicitarea sistemului nervos. 637. Maladiile profesionale ale medicilor de diferite specialități: 1. tuberculoza; 2. hepatita; 3. astmul bronșic; 4. alergiile; 5. dermatitele. 638. Cauzele principale în apariția maladiilor profesionale ale medicilor de diferite specialități: - nerespectarea tehnicii securității; - amenajarea incorectă a locului de muncă; - iluminatul necorespunzător; - ventilarea și încălzirea nesatisfăcătoare; - nerespectarea regimului de muncă (suprasolicitarea); - lipsa mijloacelor de protecție individuală (măști, mănuși etc.); - imperfecțiunea tehnologiei. 639. Noxe fizice, chimice, biologice, psihogene profesionale prezente la locul de lucru al medicilor de diferite specialități: Noxe fizice: 1. radiația - ionizantă (medicii din cabinetele roentgen, spitalele oncologice); - cu ultrasunet (diagnostica cu ultrasunete); - ultravioletă, electromagnetică (secția de fizioterapie, în cazurile utilizării laserului în calitate de bisturiu, în cercetări microscopice). 2. Vibrația; 3. Câmpul magnetic; 4. Electricitatea statică; 5. Curenți de frecvență înaltă; 6. Presiunea înaltă;

Zgomot de intensitate mare (de la aparatele și agregatele din secția de distribuire a oxigenului, compresoare). 8. Microclimatul. Noxe chimice: 1. Preparate medicamentose; 2. Preparate narcotice; 3. Substanțele dezinfectante, antisepticele; 4. Vitaminele; 5. Vaporii și aerosolii antibioticelor, hormonilor, anestezicilor și analgezicilor; Noxe biologice: 1. virusurile (gripa, HIV, hepatita infecțioasă etc.); 2. bacteriile (holera etc.); 3. antibioticele; 4. vaccinurile; 5. serurile; 6. alergenii; 7. preparatele vitamino-proteice; 8. preparatele imunologice. Noxe psihogene: 1. discuția cu pacientul – încordare neuro-emoțională, simțul responsabilității pentru viața pacientului, pentru diagnosticul corect stabilit și prescrierea tratamentului adecvat; 2. starea de pregătire permanentă pentru luarea deciziilor importante pentru pacient în situații extremale (în timpul resuscitării, nașterii etc.); 3. regimul de muncă neorganizat – prezența gărzilor de noapte și zilnice, intervențiilor chirurgicale în timpul nopții, ceea ce duce la perturbarea bioritmului; 4. nerespectarea regimului alimentar; 5. volumul mare de muncă. 7.

640. Particularitățile muncii chirurgului, anestezistului. 1. Procesul de muncă al medicului de profil chirurgical prevede efectuarea intervenţiilor chirurgicale, manipulărilor în scop diagnostic și tratament, iar asupra organismului medicilor influenţează factorii nefavorabili ai mediului extern (chimici – anestezicele, aerosolii etc., fizici – temperatura înaltă, câmpul electromagnetic, radiaţia ionizantă). Din cauza suprasolicitărilor fizice și neuro-emoționale, la chirurgi adesea se instalează stresul. În timpul intervenției chirurgicale, în zona de activitate a chirurgului, se înregistrează condiții microclimatice nefavorabile, care nu asigură un schimb de căldură adecvat al organismului cu mediul înconjurător și un confort termic. Are loc pierderea apei din organism, pe contul transpirației, cca 700 g și mai mult în timpul unei operații. Creșterea temperaturii aerului în sălile de operație duce la suprasolicitarea sistemului de termoreglare, în rezultat are loc creșterea temperaturii tegumentelor, în mediu cu 0,6°С. În aerul sălilor de operație se conțin vapori ai alcoolului etilic, iod, anestezice care pot depăși nivelul admisibil de câteva ori. În rezultat se mărește oxidabilitatea aerului și poate atinge valori de până la 40 mg/m3 și mai mult (norma oxidabilității aerului în sala de operație 2-3 mg/m3 ). Concentrația anestezicului în aer depinde de tipul anesteziei. De exemplu, concentrația preparatului ftorotan/galotan (anestezie inhalatorie) la locul de lucru al chirurgului variază în limitele 14-340 mg/m3 (CMA 20 mg/m3 ). 2. Activitatea profesională a anestezistului necesită spirit de observare, vigilență și evaluarea rapidă a informației. În zona de respirație a anestezistului se creează o situație microclimatică nefavorabilă. În timpul anesteziei inhalatorii o parte din anestezicul introdus în organismul bolnavului este expirat de acesta în aerul din sala de operație. În rezultat, concentrația anestezicului la locul de lucru depășește CMA de 5 și mai mult. În încăperile insuficient ventilate concentrația anestezicului în sângele anestezistului variază în limitele de la 3,5 până la 8,5 mg/m3 , ce este de 1,5 ori mai mică decât în sângele bolnavului. Drept urmare, medicii acuză cefalee, grețuri, uscăciune în gură, tahicardie, vertij, dereglarea somnului, oboseală etc. Frecvența contracțiilor cardiace la anestezist crește cu 12 bătăi/min la începutul intervenției chirurgicale, iar în timpul

anesteziei cu 36 bătăi/min. Activitatea profesională a anestezistului poate fi cauză a dezvoltării maladiilor, precum: conjunctivita, anghina, infecții respiratorii acute. Indicii biochimici ai sângelui demonstrează dereglări ale metabolismului pigmenților biliari, fenomene difuze ale țesutului hepatic. 641. Acțiunea preparatelor anestezice: 1. Gonadotropă; 2. Embriotoxică; 3. Sensibilizantă; 4. Teratogenă. 642. Particularitățile muncii femeilor chirurgi și anesteziste. Preparatele anestezice posedă acțiune gonadotropă, embriotoxică, sensibilizantă și teratogenă. Acest fapt vizează femeile medici – chirurgi și anesteziști, deoarece poate fi dereglată graviditatea, deseori sunt înregistrate avorturi spontane, toxicoze tardive și complicații la naștere. Femeile în perioada gravidității și alăptării trebuie să fie înlăturate de la lucrul din sălile de operații. 643. Particularitățile muncii medicului ginecolog-obstetrician. Medicul ginecolog-obstetrician este supus suprasolicitărilor neuro-emoționale, încordării statice îndelungate, acțiunii vaporilor de substanțe narcotice și a gazelor în zona de respirație. Acești medici acuză surmenaj, dureri în regiunea inimii, excitabilitate, cefalee. 644. Acțiunea laserului asupra medicilor chirurgi. 1. La utilizarea bisturiului cu laser (radiație neionizantă) – medicii (cel mai frecvent chirurgii) pot fi supuși acțiunii nefavorabile a laserului reflectat de pe suprafețele țesutului biologic și instrumentelor medicale. Nu este exclusă acțiunea accidentală a laserului asupra mâinile medicilor. 2. Întrebuințarea utilajului cu laser duce la dereglări funcționale ale sistemului nervos și cardiovascular. Din partea organului vizual se observă opacifierea cristalinului, distrofia retinei, destrucția corpului vitros. La arderea cu laser a tumorii în aer pătrund produse de ardere – aerosoli, substanțe chimice nocive – fosgen. 645. Acțiunea aparatajului medical cu ultrasunete asupra medicilor. Aparatajul medical cu ultrasunete (diagnostic, fizioterapie, chirurgicală) 1. ultrasunetul cu transmiterea prin contact (cel mai nociv); 2. ultrasunetul, care se transmite pe calea aerului; 3. contaminarea mâinilor cu gel de contact (care amplifică efectul acustic cu sursa ultrasunetului); 4. încordarea statică și dinamică a mușchilor mâinii și umărului (în cazul efectuării lucrului monoton); 646. Factorii nocivi în cabinetele de fizioterapie. În cazul unei ventilații insuficiente și lipsei dereticării umede, în cabinetele de fizioterapie, brusc se mărește concentrația aeroionilor pozitivi, care îngreunează respirația și duc la îmbătrânirea precoce a organismului. 647. Terapia în barocamere, factorii nocivi. 1. Lucrul în barocamere este caracterizat de acțiunea factorilor nocivi. În barocamere se efectuează oxigenarea hiperbară, care este necesară pentru intervențiile chirurgicale pe vase, cord, în cazul gangrenei, în cazul intoxicațiilor cu monoxid de carbon etc. Această terapie are menirea de a compensa insuficiența de oxigen a organismului pe contul efectuării compresiei cu oxigen, însoțită de un regim curativ special. 2. Medicii activează la o presiune de 2-3 atm. La o presiune de 3-4 atm. sunt posibile dereglări din partea sistemului nervos central, euforie, ceea ce poate duce la un comportament neadecvat din partea medicului. În cazul aflării în barocamere poate

surveni disbaria – dureri în urechi, sinusuri. În acest caz medicul va reveni la normal treptat (decompresie). 648. Părțile componente al regimului curativ în barocamere. 1 – valoarea presiunii parțiale (cea mai înaltă presiune a O2 este la limitele admise de 3-4 kg p/cm2 ); 2 – timpul de expoziție trebuie să fie optimal, atât în funcție de bolnav, cât și de maladie (până la 0,5 – 1 ore se utilizează în cardiochirurgie, oncologie, pentru tratarea infecțiilor anaerobe și formelor severe a hipoxiei hemice acute). 649. Măsurile de profilaxie a morbidității și optimizare a condițiilor de muncă a medicilor. 1. Supravegherea sanitară preventivă; 2. Supravegherea sanitară curentă; 3. Optimizarea condițiilor de muncă și odihnă; 4. Introducerea diverselor mijloace și complexe de exerciții fizice în regimul de muncă și odihnă; 5. Controlul medical preventiv; 6. Controlul medical periodic. 650. Influența regimului termic nefavorabil în sala de operație asupra personalului medical. Creșterea temperaturii aerului în sălile de operație duce la suprasolicitarea sistemului de termoreglare, în rezultat are loc creșterea temperaturii tegumentelor, în mediu cu 0,6°С. 651. 1. 2. 3. 4.

Factorii ce contribuie la dereglarea termoreglării organismului chirurgului. lămpile chirurgicale scialitice favorizează creșterea temperaturii cu 1,5-2°C; microclimat nefavorabil; intervenții chirurgicale îndelungate; echipament de protecție confecționat din țesături cu grad scăzut de permeabilitate pentru aer și higroscopicitate;

652. Mijloacele de îmbunătățire a termoreglării și asigurării confortului termic al chirurgului. Înlocuirea îmbrăcămintei obișnuite cu una fabricată din țesături permeabile pentru aer, îmbunătățesc confortul termic al organismului, reduc transpirația organismului.

IGIENA RADIAȚIILOR 639. Tipurile de radiaţii care apar în procesul de schimbare radioactivă a elementelor. a) [x] α – radiaţii; b) [x] β – radiaţii; c) [x] γ – radiaţii; d) [x] Radiaţii cu neutroni; e) [ ] Radiaţii ultraviolete 640. De ce depinde severitatea acţiunii biologice a radioundelor de frecvenţă supraînaltă asupra organismului uman. a) [x] Lungimea de undă; b) [x] Durata acţiunii; c) [x] Intensitatea câmpului electromagnetic; d) [x] Dimensiunile suprafeţei iradiate; e) [ ] Concentraţia bioxidului de carbon în aerul încăperii. 641. Tipul de radiaţii ce dă densitatea minimă de ionizare în substanţă. a) [ ] α – radiaţii; b) [ ] β – radiaţii; c) [x] j – radiaţii; d) [ ] Radiaţii cu neutroni; e) [x] Radiaţii X 642. Componentele fondului radioactiv natural. a) [x] Radiaţia cosmică; b) [x] Radiaţia gama-telurică; c) [x] Radiaţia prin ingestie; d) [ ] Radiaţia apărută la experimentarea armamentului nuclear; e) [ ] Radiaţia cu izotopi radioactivi . 643. Distanţa parcursă de razele- γ în aer. a) [ ] Micrometri; b) [ ] Milimetri; c) [ ] Centimetri; d) [ ] Metri; e) [x] Sute de metri 644. Tipurile de radiaţii care dau densitatea maximă de ionizare în substanţă. a) [x] α – radiaţii; b) [ ] β – radiaţii; c) [ ] γ – radiaţii; d) [ ] Radiaţii cu neutroni; e) [ ] Radiaţii X 645. Condiții de normare a dozele maxime admise de iradiere de 1 mSv/an. Pag 117 Dozele maxime admise de iradiere de 1 mSv/an de admite la populatia in ansamblu a) [ ] Persoanele expuse profesional din industrie; b) [ ] Persoanele expuse profesional din domeniul medicinei; c) [ ] Persoanele care locuiesc în apropierea centralelor nucleare; d) [x] Populaţia în ansamblu; e) [ ] Pacienţi . 646. Componentele iradierii artificiale. Radiaţia apărută la experimentarea armamentului nuclear; producerea energiei electrice, utilizarea industrială a radiaţiilor, transportul şi depozitarea materialelor nucleare,

647. Unităţile de exprimare a activităţii substanţelor radioactive. a) [ ] Roenten; b) [x] Ciuri; c) [x] dezintegrări /sec; d) [x] mg-echivalent Ra; e) [x] Beqhereli.

648. Unităţile de expunere a dozei de expoziţie (expunerii). a) [x] Roentgen; b) [ ] Rad; c) [ ] Jouli/kg; d) [ ] Ciuri; e) [x] Culon/kg 649. Varianta care corespunde caracterului fizic a particulelor alfa. a) [ ] Flux de electroni; b) [x] Flux a nucleelor de Heliu; c) [ ] Unde electromagnetice (fotoni de energie); d) [ ] Flux de pozitroni; e) [ ] Flux de neutroni. 650. Varianta ce corespunde caracterului fizic al razelor Roentghen. a) [ ] Flux de electroni; b) [ ] Flux a nucleelor de Heliu; c) [x] Unde electromagnetice (fotoni de energie); d) [ ] Flux de pozitroni; e) [ ] Flux de neutroni. 651. Radiaţiile care sunt cele mai periculoase în caz de iradiere internă a organismului. a) [x] Alfa; b) [ ] Fluxul de protoni; c) [ ] Beta; d) [ ] X; e) [ ] Gama 652. Materialele utilizate pentru confecţionarea ecranelor de protecţie. a) Carton b) Plăci metalice c) Hоrtie d) Plase metalice e) Sticlă 653. Materialele utilizate pentru confecţionarea echipamentului individual de protecţie. a) [x] Metale grele; b) [ ] Metale uşoare; c) [ ] Sticlă organică; d) [ ] Materiale plastice; e) [ ] Stofă obişnuită . 654. Consecinţiele acţiunii iradierii ionizante asupra organismului uman. a) [x] Efect somatic direct;

b) [x] Efect somatic indirect; c) [x] Teratogen; d) [x] Efecte genetice; e) [ ] Nu sunt efecte . 655. Componentele iradierii medicale. Radiatia roenghen Lazer Radiatii Infra-rosii Iradierea fotonica Aparatele folosite RMN, TC, radiografia, radiofotografia 656. Grupele de organe critice sunt stabilite de NRP. Cel mai tare sunt afectate Cristalin Gonade Măduva hematogena Splina Timus, ganglioni limfatici, tiroida Afectate mediu Piele organe cu mezoderm (ficat, inimă, plămân , stomac…) Afectate in mica masura Muşchi Oase Sistem nervos 657. Efectele biologice somatice nestocastice ale radiaţiilor ionizante. a) [x] Leucopenia; b) [x] Osteosarcomul; c) [x] Cancer al pieii; d) [x] Cancer tiroidian; e) [ ] Anemie aplastică . 658. Doza de iradiere admisă pentru personal conform NRP internaţionale. a) [x] 20 mSv/an; b) [ ] 30 mSv/trimestru; c) [ ] 5 mSv/an; d) [ ] 0,5 mSv/an; e) [ ] 0,1 mSv/an 659. Caracteristicile principale a radiaţiilor ionizante. a) [x] Energia; b) [x] Proprietatea de penetrare; c) [x] Proprietatea de ionizare; d) [ ] Proprietatea de destrucţie a materialelor; e) [ ] Efectul termic. 660. Indicați nivelul de iradiere accidentală. Doza maxima admisa fiind de 300 mai mare decit doza normala de la 3 la 10 Gy 661. Principiile de asigurare a radioprotecției. Pagina 96 a) nepermiterea depăşirii nivelului maxim admis de expunere la radiaţii ionizante; b) excluderea oricărei iradieri nejustificate; c) reducerea dozelor de iradiere la un nivel minim posibil;

d) justificarea oricăror activităţi (practici) ce prevăd utilizarea surselor de radiaţii ionizante. 662. Indicaţi principiul de radioprotecţie ce nu se aplică la lucrul cu sursele închise de radiaţiile ionizante a) [ ] Protecţia cu cantitatea; b) [ ] Protecţia cu timpul; c) [ ] Protecţia cu distanţa; d) [ ] Protecţia cu ecrane; e) [x] Folosirea mijloacelor de protecţie individuală pentru radiaţiile ultraviolete. URGENȚE ÎN SĂNĂTATEA PUBLICĂ 676. Structruile statale care declară starea de urgență în sănătate publică:  Comisia naţională extraordinară de sănătate publică  Comisia teritorială extraordinară de sănătate publică 677.Caracterizați Hotărârea de declarare a stăriii de urgență în sănătate publică:  stabileşte cadrul juridic  asigură supravegherea sănătăţii publice,  asigură accesul echitabil la serviciile de sănătate publică 678.Planul măsurilor de răspuns la urgența de sănătate publică  la nivel naţional,  regional,  local,  în unităţile teritoriale administrative sau geografice afectate 679. Hotărârea de anulare a stării de urgență în sănătate publică  se anulează prin emiterea unei hotărâri a Comisiei naţionale extraordinare de sănătate publică  se anulează prin emiterea unei hotărâri a Comisiei teritoriale extraordinare de sănătate publică 680. Riscurile pentru securitatea națională:  Alertă cu cod galben – risc posibil de declanşare a unei urgenţe de sănătate publică;  Alertă cu cod portocaliu – risc probabil de declanşare a unei urgenţe de sănătate publică;  Alertă cu cod roşu – risc iminent de declanşare a unei urgenţe de sănătate publică. 681.Măsurile de prevenire a urgențelor de sănătate publică STRESUL OCUPAȚIONAL

682.Factorii stresului ocupațional.

[x]organizaționali(sarcina înalta de lucru,cerințele ambigue,lipsa sau insuficiența sustținerii sociale,lipsa intereselor în afara serviciului,remunerarea insuficientă a muncii) [x]profesionali

[x]factorii ce țin de trăsaăturile personalității(anxietate,autoaprecierea scazutaă,labilitatea emoțională pronunțată,pasivitate)

683.Stresorii relaționați cu munca.

[x]conținutul muncii(supraîncarcarea,complexitatea muncii,monotonia muncii,responsabilitatea crescută,munca cu grad sporit de pericol,solicitari conflictuale [x]conditiile de munca(sub.toxice,conditii inadecvate,pozitia in timpul muncii,solicitari fizice excesive,situatii periculoase,lispa igienii,lipsa masurilor de protectie. [x]conditiile de angajare(program de lucru,nivel scazut de salarizare,posibilitati reduse de dezvoltarea a carierii,contracte de munca inflexibile,insecuritatea muncii. [x]reteaua sociala la locul de munca(suport social scazut,participare scazuta la luarea decizilor,discriminare.

684.Etapele de dezvoltare a sindromului general de adaptare la stres. [x]etapa de tensiune(anxietate)sau faza de alarma [x]etapa de rezinstenta,adica de opunere,sau faza de rezistenta [x]etapa de epuizare

685.Impactul stresului ocupațional asupra sănătății.

[x]deficiente fizice(boli cardiovasculare,HTA,maladii gastrointestinale,afectuni muscoloscheletice,diabet zaharat,cancer) [x]tulburari psihice(epuizare,depresie,anxientate) [x]tulburari comportamentale(abuzul de alcool,sendentarismul,drogurile,insomnia,cresterea incidentii accidentelor de munca)

686.Profesiile care sunt supuse cel mai des sindromului arderii profesionale. [x]medicii [x]profesor-invatator [x]psiholog [x]asistent social [x]salvator [x]angajatii organelor de protectie [x] angajatii organelor de drept

687.Caracteristicile ”eustresului”.

Eustresul-care motiveaza si mobilizeaza resursele individuale(pozitive) [x]siguranta de sine, [x]implicare profunda in viata profesionala si personala, [x]capacitatea de a-si asuma riscurii [x]perseverenta fata de structurile adverse sau diverse solicitari [x]flexibilitatea in opinii si actiuni [x]constiintizarea faptului ca nu poti schimba situatile stresante,dar le poti accepta si depasi [x]schimbarea este considerata ca o provocare la competitie si nu ca o amenintare

688.Caracteristicile ”distresului”.

[x]efecte subiective(plictiseala,depresie,oboseala,apatie,nervozitae,anxietate,agresiune,indispozitie [x]efecte comportamentale(alcoolism,predispozitie spre accidente,abuz de cafea,tendinta de a minca,a fuma excesiv,comportament impulsiv sau nervos) [x]efecte cognitive(concentrare slaba,scaderea atentiei,hipersensibiliatea la critica,blocaje mentale

[x]efecte fiziologice(crestrea glicemiei,pulsului ridicat,HTA,uscaciunea gurei,transpiratii reci,dilatarea pupililor,valuri de caldura si frig [x]efecte organizationale(absenteizm,demisii,productivitate scazuta,izolare,insatisfactie in munca,reducerea inresponsabilitatii in organizatia in care muncesti

689.Acțiunile de soluționare constructivă a conflictelor la locul de muncă. [x]cresterea calificarii profesionale [x]cautarea unor noi moduri de indeplinire a activitatii [x]schimbarea statutului profesional [x]schimbarea locului de munca si recalificarea

690.Consecințele soluționării distructive a conflictelor la locul de muncă. [x]apatie profesionala [x]alcoolizare [x]sinucidere

691. Indicii de ”ardere” organizațională.

[x]fluctuația neadecvată de mare a personalului [x]motivația redusă pentru muncă(pauzele prea dese de fumat sau de ceai) [x]dependența profesională a personalului de conducere [x]insuficiența de colaborare [x]creșterea sentimentului de nemulțumire de muncă [x]manifestarea negativizmului referitor la rolul sau funcția secției

692. Acțiunile abordării organizaționale în managementul stresului ocupațional.

[x]redistribuirea sarcinilor în cazul supraîncărcării [x]implimentarea unor proceduri specifice diferitor cazuri(standarde ,protocoale,ghiduri) [x]îmbogățirea postului(varietatea sarcinilor ,dinamism,creștrea interesului) [x]motivarea [x]elaborarea programelor magangeriale anti stre(deconsiliere,de evaluare a sanatatii,pentru sanatatea emotionala [x]este necesar ca personalul organizatiei sa cunoasca perfect -cerintele postului,performantele asteptate din partea lor,sa fie incredintati sa poata realiza aceste performante

693. Abordarea individuală a managementului stresului ocupațional.

[x]cunoasterea cere;intelegerea cauzei stresului,mai degraba decit tratarea simptomelor ,confruntarea situatii percepute cu realitatea,analiza situatiei,constientizaraea posibilitatii de schimabre,actiunea in conformitate cu dorinta [x]tehnici de relaxare [x]tehnici de meditatie [x]sport/exercitii fizice [x]umorul [x]teatru [x]hobby [x]muzica [x]dansuri